Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” Facultatea de Arhitectură Departamentul Bazele Proiectării de Arhitectură Anul II Semestrul 4 Anul universitar

2012-2013 Disciplina Perioada Practică an II 22 aprilie – 3 mai 2013
[…] Pentru punctul nostru de vedere, critica artistică trebuie să fie o formă a receptării artei şi anume forma ei cea mai completă şi mai înaltă. […] Critica cea mai bună este deci aceea care reuşeşte să înfrângă fatalitatea structurilor, aceea care se dovedeşte aptă a reflecta opera cu cât mai multe mijloace şi din cât mai multe puncte de vedere. Tudor Vianu Estetică, vol.2
Fundaţia pentru literatură şi artă „Regele Carol II” Bucureşti 1934, pag.192-195

Tema EXERCIŢIU DE ANALIZĂ1 CRITICĂ A UNEI LOCUINŢE CONTEMPORANE Obiective  dezvoltarea capacităţii de observaţie  ordonarea criteriilor  formarea aparatului critic  exprimarea argumentată a concluziilor Conţinut Studenţii sunt rugaţi să aleagă un exemplu contemporan de locuinţă individuală realizată în România, prezentat printr-o formă publică (carte, revistă, conferinţă, expoziţie, internet, etc.). Este importantă asigurarea* accesului la faţa locului (pentru observaţii directe şi fotografii) şi la piesele desenate ale proiectului (pentru analiză şi comentarii). Pornind de la această prezentare, studenţii sunt invitaţi – ca într-un fel de dezbatere pro şi contra, de dialog de pe poziţii diferite – să propună o analiză proprie a exemplului ales, încercând să observe, să identifice şi să formuleze concluzii privind aspecte suplimentare, mai puţin favorabile, sau doar omise în prezentarea-sursă. Avantaje: − formalismul scăzut − independenţa analizei − lipsa influenţelor externe (referinţe şi citate) − respingerea din principiu a sentinţelor „de gata” (opinii deja digerate) − exprimarea, argumentarea şi susţinerea opiniilor proprii Dezavantaje: − tentaţia de a căuta „nod în papură” − tendinţa de a prezenta virtuţi reale drept defecte Având în vedere că primele par mai importante decât cele din urmă pentru formarea şi dezvoltarea profesională şi personală, studenţii pot trece liniştiţi la întocmirea unui caiet de studiu compus din 10 pagini A3 aşezate orizontal, structurat astfel: 1. Prezentarea exemplului ales – conţine 1 imagine reprezentativă, textul de prezentare reprodus exact, menţionarea titlului lucrării, amplasamentului, autorului şi a sursei, urmată de analiza proprie propriu-zisă, făcută din mai multe puncte de vedere sugerate mai jos.

1

Analiză, analize, s.f. 1. Metodă ştiinţifică de cercetare care se bazează pe studiul sistematic al fiecărui element în parte; examinare amănunţită a unei probleme. (s.n.)
Academia Română Dicţionarul EXplicativ al limbii române

5. Fiecare pagină a analizei se va încheia cu concluzii ce decurg din argumente. 3. 4. scheme. Se va folosi puţin text descriptiv şi mult text scurt – de tip trimitere directă – pentru observaţii şi comentarii. publicată undeva. Prima impresie – conţine senzaţii. făcută în principal pe planuri. pe lângă calităţile artistice. pe principiul că arhitectura (spre deosebire de alte arte) nu poate fi judecată în afara utilităţii. Materiale şi finisaje folosite – se apreciază alegerea adecvată. simplă. combinarea şi punerea în operă a acestora. Detaliile specifice – conţine observaţii privind concepţia tehnică. calitatea execuţiei şi comportarea în timp a construcţiei. arh. Germania şi Olanda trebuie să se informeze din timp asupra traseului şi a obiectivelor vizitate. 6. 9. studenţii îşi vor face propria analiză aplicând tema la un exemplu ales dintre obiectivele vizitate. Expresia arhitecturală – o analiză compoziţională şi stilistică ce identifică influenţe ale altor exemple similare. 7. Criterii de evaluare  relevanţa exemplului ales  respectarea conţinutului şi desfăşurării indicate prin temă  pertinenţa şi obiectivitatea analizei  complexitatea studiului  prezentarea clară şi argumentată  redactarea grafică *Notă: Studenţii care participă la excursiile de studii din Cehia. Prezentarea grafică va apela la desene de mână făcute prin observaţie la faţa locului. propriile fotografii trebuie să surprindă din unghiuri inedite aspecte „ascunse” care pot schimba receptarea acestuia. nepretenţioasă. de aceea. Iulian Gudină . imagini exterioare şi interioare (dacă este posibil). Adrian Spirescu Întocmit Conf. fotografii. această fază nu va trece mai departe. Analiza contextului – priveşte încadrarea obiectului studiat în zona mai largă sau imediată. alinierea la gustul epocii actuale.. dr. arh. dr. Opinia unui alt arhitect decât autorul – reflectă o altă abordare posibilă a temei în contextul dat. etc. planuri şi secţiuni. gânduri şi observaţii la prima vedere ale celui care trece pe stradă. planuri urbanistice. Redactare Expunerea va fi clară. Dacă acest lucru nu e posibil. Analiza prin fotografii – se ştie că fotografia de arhitectură. are tendinţa de a pune în valoare obiectul prezentat. Rezolvarea funcţională – o analiză ca o corectură de atelier. să aleagă eventual dinainte exemplul de studiat şi să se asigure că există o prezentare a acestuia. Opinia unui ipotetic utilizator – se analizează felul în care locuinţa realizată îi influenţează viaţa. 8. raporturile cu vecinătăţile şi cu terenul aferent. nu din păreri. încadrarea în anumite tendinţe. Director Departament Prof. spre raţionalizare.2. 10.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful