You are on page 1of 11

PROIECT DIDACTIC

Şcoala cu clasele I-VIII „Anton Dumitriu” Brăila Profesor def. Georgescu Iulia Clasa: a VIII-a Data: 19 ianuarie 2011 Aria curriculară: Limbă şi comunicare Obiectul: Limba şi literatura română Unitatea de învăţare: Genul Epic. Nuvela Subiectul lecţiei: Popa Tanda de Ioan Slavici – caracterizarea personajului principal Tipul lecţiei: comunicare şi însuşire de noi cunoştinţe Competenţe specifice: 1.5 –aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat; 2.1 –construirea unui discurs oral pe o temă dată; 3.1 –dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţe date; 3.3 – identificarea valorilor etice şi culturale într-un text, exprimându-şi impresiile şi preferinţele; 4.1- redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă. Obiective operaţionale: A. Cognitive: La sfârşitul activităţii, elevii vor fi capabili: - să clasifice personajul operei după locul şi importanţa lui în nuvelă; - să descopere trăsăturile fizice şi morale ale personajului analizat; - să identifice relaţiile personajului principal cu celelalte personaje ale textului; - să identifice modalităţile şi procedeele de caracterizare a personajului principal; - să evidenţieze atitudinea scriitorului faţă de personaj; - să concluzioneze asupra complexităţii personajului. B. Afective: - să participe cu interes la actul comunicării; - să dovedească receptivitate afectiv-intelectuală faţă de substanţa morală a textului. Strategia didactică Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, lucrul cu manualul/fişele de lectură, lectura explicativă, lectura selectivă, învăţarea prin descoperire, dezbaterea, problematizarea, horoscopul; Forme de organizare: frontală, individuală, activitate pe grupe . Resurse: - timpul-50 de minute; -capacităţile de receptare ale elevilor; -cunoştinţele însuşite anterior de ei. Mijloace de învăţământ: manualul, fişe de lectură, fişe de lucru. Bibliografie: -Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române, Ed. Universităţii, Bucureşti, 2001; -Crişan, Alexandru, Dobra, Sofia, Sâmihăian, Florentina, Limba şi literatura română, Manual pentru clasa a VIII-a , Ed. Humanitas, Bucureşti, 2002; -Pamfil, Alina, Limba şi literatura română- Structuri didactice deschise, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2003; -Şindrilaru, Florin, Dicţionar de personaje literare din proza şi dramaturgia românească, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2003;

SCENARIUL DIDACTIC

I. Organizarea clasei: – 1 min. -notarea absenţilor; -asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării activităţii; II. Verificare temei: – 5 min. Profesorul verifică tema cantitativ, dar mai ales calitativ, solicitând elevii să o citească; se fac corecturile necesare. III. Actualizarea cunoştinţelor însuşite anterior: 7 min. Se realizează prin întrebări adresate frontal, referitoare la conţinutul nuvelei Popa Tanda de Ioan Slavici: P: Care este spaţiul în care se petrece acţiunea nuvelei? E: (Spaţiul este sugerat de cele două descrieri, de la începutul şi de la sfârşitul nuvelei, prima fiind realizată dinspre ansamblu înspre detaliu, deci de la exterior către interior, cu ajutorul enumeraţiilor; acest spaţiu aparţine mediului rural, înfăţişând un decor specific al satului de munte.) P: Care este timpul nuvelei? E. (Dacă spaţiul acţiunii este foarte bine precizat, timpul este doar vag sugerat. Este perioada pătrunderii în lumea satului românesc a relaţiilor noi, capitaliste. Este vorba despre a doua jumătate a secolului al XIX-lea, iar durata acţiunii se întinde pe o perioadă îndelungată de timp.) P: Comparaţi fragmentul care începe cu secvenţa: ”Pe Valea Seacă…” şi se termină cu „…fiind biserica, cel puţin în Sărăceni un loc de prisos” (pag.103), cu primele două alineate din capitolul al III-lea. Arătaţi care sunt diferenţele dintre cele două descrieri. E: (În primul rând, descrierile se fac în momente diferite. Iniţial, satul este înfăţişat ca un loc pustiu, fără garduri, cu case dărăpănate, neîngrijite, iar biserica este o clădire ciudată, mai mult o îngrămădire de lemne putrezite de vreme, mai-mai să se dărâme.. În final, satul apare cu grădinile înţesate de pomi, case îngrijite, cu biserică şi şcoală, această nouă perspectivă fiind rezultatul muncii neobositului părinte Trandafir. P: Cum explicaţi că autorul a plasat cele două secvenţe descriptive simetric, la începutul şi la sfârşitul nuvelei? E: (Evenimentele se desfăşoară cronologic, urmărind etapele naraţiunii şi autorul punctează evoluţia prin schimbarea mentalităţii oamenilor. ) P: La ce persoană a verbului sunt povestite întâmplările? E: (Povestirea se face la persoana a III-a, prin intermediul naraţiunii – modul de expunere predominant; nararea evenimentelor se face, în general, în mod obiectiv, fiind marcată de simpatia sau antipatia naratorului.)
IV.Captarea atentiei – 5 min.

Se realizează cu ajutorul proverbului Omul sfinţeşte locul. Profesorul cere elevilor să identifice personajul căruia i se potriveşte proverbul şi să argumenteze alegerea. V. Anunţarea temei şi a competenţelor vizate – 1 min. Profesorul atrage atenţia elevilor că vor discuta despre personajele operei „Popa Tanda” de Ioan Slavici şi că vor face caracterizarea personajului principal, urmărind următoarele aspecte: 1. Locul ocupat de personaj în acţiunea operei. 2. Apartenenţa la clasa şi situaţia socială a personajului.

3. Trăsăturile fizice şi morale ale personajului. 4. Relaţiile cu celelalte personaje. 5. Mijloace folosite de scriitor pentru crearea personajului. 6. Atitudinea scriitorului faţă de personaj. 7. Concluzii. Profesorul notează la tablă titlul lecţiei şi planul de lucru. VI. Dirijarea învăţării şi dobîndirea cunoştinţelor noi: – 25 min. Cu ajutorul elevilor şi în funcţie de planul de caracterizare pe care îl are fiecare elev, se vor stabili următoarele caracteristici pentru punctele 1 şi 2 din planul de lucru: -Părintele Trandafir este personajul principal al nuvelei; -înfăţişat în evoluţia sa ( fiind prezentat în toate momentele acţiunii ) -îşi are punctul de plecare în anume realităţi ale satului ardelenesc din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în care preoţii au fost nu numai mentori spirituali, ci şi oameni de acţiune. În continuare activitatea se va desfăşura pe grupe (clasa va fi împărţită în 5 grupe), fiecare grupă va lucra pe un moment al subiectului. Profesorul cere elevilor să citească fragmentele în care apare portretul fizic şi moral al părintelui Trandafir; se vor nota apoi trăsăturile personajului, aşa cum reies din fragmentele selectate în fişele de lectură(conform anexei 2), se stabilesc modalităţile şi procedeele de caracterizare utilizate în construcţia personajului. Profesorul monitorizează permanent activitatea elevilor, îi îndrumă pentru a se asigura că s-au transmis corect informaţiile. Solicită câte unui elev pentru a scrie la tablă planul rezultat din activitatea lor, folosindu-se metoda ciorchinelui (anexa 1). Completează, îndrumă şi corectează, la nevoie, răspunsurile elevilor. Elevii îşi vor completa răspunsurile de la toate grupele. Li se va atrage atenţia elevilor că însuşirile personajului sunt prezentate atât direct, cât şi indirect prin fapte, prin comportament, prin modul de-a vorbi, prin relaţia cu alte personaje, prin nume. Prin toate aceste procedee, Ioan Slavici a realizat un personaj complex, căci, bun cunoscător al sufletului omenesc, nu face din părintele Trandafir un personaj schematic, ci unul care gândeşte practic. VII. Asigurarea feedbackului Se realizează prin aprecieri verbale pe tot parcursul lecţiei, vizând participarea elevilor, calitatea exemplelor şi a argumentaţiei, calitatea şi corectitudinea exprimării. VIII. Obţinerea performanţei– 5 min.
Elevii vor primi fişe (Anexa 3) cu trăsăturile fiecărui semn zodiacal, iar după ce le vor citi vor încadra personajul părintele Trandafir în sfera unui semn zodiacal. Vor prezenta oral opţiunile şi argumentele ce le justifică alegerea.

IX. Asigurarea retenţiei şi a transferului – 1 min.
Se comunică tema pentru acasă: Alcătuiţi o compunere de 25-30 de rânduri în care să caracterizaţi personajul Părintele Trandafir, folosind informaţiile obţinute în clasă.

Anexa 1
Învăţat Bun „om bun” Franc „prea verdefăţiş” „vorbeşte drept, cumpătat ca şi când ar citi din carte” Harnic „strânge , drege şi culege” Ironic „grăbit mai eşti”

Bătrân (după 10 ani) „părul cărunt şi barba căruntă” Robust „verde ”

Trăsătur i morale
Lucid „câtă vreme vor fi sărăcenii leneşi, ei vor ramânea săraci şi eu flămând”

Trăsătur i fizice

Vesel „Moş-tătuca râde din toată inima...”

Tenace „vrun an de zile a dus-o părintele Trandafir cu sfatul”

Enervan t „ajuns ca ciuma” sătenii Ostil „Popa e omul dracului !”

Popa Tand a

Părintele Trandafir

Alte personaje

nepoţii

Copiii Model „Ţine-l, Doamne, la mulţi ani, că este omul lui Dumnezeu!”

preotea sa Bunic grijuliu Soţ iubitor „preuteas a avea rochie nouă” „l-a ridicat ca să-l ajute”

Tată afectuos „cei trei mai mărişori aveau păpucaşi, Măriuca avea pălărie de paie”

Anexa 2 Grupa I

Popa Tanda de Ioan Slavici (caracterizarea personajului principal) Citatul Trăsături fizice şi morale Modalităţi / procedee de caracterizare

Expoziţiune - „Iară copii n-avea dascălul Pintilie decât doi: o - unul din cei doi fii ai fată ... şi pe Trandafir, părintele Trandafir, popa din dascălului Pintilie din Butucani: Sărăceni; - „a ajuns popă in satul tătâne-său, în Butucani”, - preot în Butucani, apoi în Sărăceni: apoi „fu trimis de la Butucani la Sărăceni”; om bun, instruit, - „om bun; a învăţat multă carte şi cântă mai priceput în cântările frumos decât... tatăl său”; bisericeşti: - „vorbeşte drept, şi cumpănit, ca şi când ar citi din - înţelept, drept: carte” harnic, -„harnic şi grijitor om este părintele Trandafir. Adună din multe şi face din nimica ceva. Strânge, strângător: drege şi culege, ca să aiba pentru sine şi pentru alţii.” grijuliu,

Grupa aII-a

Popa Tanda de Ioan Slavici (caracterizarea personajului principal) Citatul Trăsături fizice şi morale corect, aspru Modalităţi / procedee de caracterizare

Intriga „Minunat om ar fi părintele Trandafir dacă nu l-ar - sincer, strica un lucru. Este cam greu la vorbă, cam aspru uneori: la judecată: prea de-a dreptul, prea verde-făţiş. El nu mai suceşte vorba, ci spune drept în faţă, dacă i s-a pus ceva pe inimă.” - „n-avea însă decât o nevastă şi doi copii” (în final patru copii);
Desfăşurarea acţiunii

- căsătorit: îşi întemeiază o familie:

- „să facă din poporenii săi oameni harnici”

- lucid, analizează situaţia satului în care a ajuns şi îşi - „câtă vreme vor fi sărăcenii leneşi, ei vor rămânea dă seama ce are de făcut: săraci şi eu flămând” -„-Aşteptaţi! grăi el. Dacă nu veniţi voi la mine, mă duc eu la voi!” - hotărât - stăpân pe sine, are o voinţă de neînfrânt: - „Unde afla un om... începea a-l face de râs şi a-şi bate joc de el.../ „Măi!dar isteţ om mai eşti tu! - ...- - perseverent, nu renunţă, şi prin vârful casei ai ferestre îşi diversifică strategiile insistă, devenind neiertător cu cei din jur:

Grupa aIII-a

Popa Tanda de Ioan Slavici (caracterizarea personajului principal) Citatul Trăsături fizice şi morale Modalităţi / procedee de caracterizare

Desfăşurarea acţiunii -„Aşa popă n-a mai fost în Sărăceni!” grăi Marcu Florii Cucului -„Părintele Trandafir e însă ca şi capra în grădina cu curechi” -“A ajuns ca ciuma” -“i-au pus numele Popa Tanda” - „Puternice Doamne! Ajută-mă!...”

Grupa aIV-a

Popa Tanda de Ioan Slavici (caracterizarea personajului principal) Citatul Trăsături fizice şi morale Modalităţi / procedee de caracterizare

Desfăşurarea acţiunii -„Nu merge!grăi părintele Trandafir. Aşa nu merge!”
-“Acum părintele şedea mai bucuros afară decât în casă...” -“Popa e omul dracului!” -“...popa se bucura când vedea că se bucură preuteasa.”

-„În vremea asta, părintele Trandafir a îmbătrânit cu zece ani” Punctul culminant -„Acela e satul nostru, Sărăcenii.” -„Casa popii este tocmai lângă biserică: nici asta nu se vece decât cinci ferestri şi un acoperământ roşu cu doauă hornuri.”

Grupa aV-a

Popa Tanda de Ioan Slavici (caracterizarea personajului principal) Citatul Trăsături fizice şi morale Modalităţi / procedee de caracterizare

Deznodământul -„Toate s-au schimbat; numai părintele Trandafir a rămas: verde, vesel şi harnic.” -„părul cărunt şi barba căruntă -„Moş-tătuca râde din toată inima...” -„...îi place gluma.”
-“Ţine-l, Doamne, la mulţi ani, că este omul lui Dumnezeu!”

Anexa 3

HOROSCOP
PEŞTI BERBEC 19.02 – 20.03 21.03 – 20.04 Trăsături: Trăsături: altruist plin de iniţiativă filantropic dinamic compătimitor hotărât adaptabil egoist supersensibil extremist credul neortodox risipitor capricios capricios VALOARE: idealism PERICOL: egoism VALOARE: flexibilitate PERICOL: autocompătimire FECIOARĂ 22.08 – 21.09 Trăsături: perfecţionist obiectiv analitic încăpăţânat precaut indecis modest VALOARE: capacitate analitică PERICOL: hipercriticism BALANŢĂ 22.09 – 22.10 Trăsături: Intuitiv Logic Estetic Temperat Autocompătimitor Indolent Indecis VALOARE: diplomaţie PERICOL : autocompătimire TAUR 21.04. – 21.05 Trăsături: tenace stoic prudent inflexibil convenţional încăpăţânat rigid VALOARE: hotărâre PERICOL: posesiv GEMENI 22.05 – 20.06 Trăsături: multilateral altruist magnetic perspicace capricios ambiguu neliniştit VALOARE: deştept PERICOL: împrăştiat RAC 21.06 – 20.07 Trăsături: intuitiv analitic sociabil hipersensibil ostentativ susceptibil metodic VALOARE: diplomaţie PERICOL: nesiguranţă CAPRICORN 21.12 – 19.01 Trăsături: diplomaţie pragmatism profund întreprinzător avar egoist materialist carierist VALOARE: ambiţie PERICOL: rigiditate

VĂRSĂTOR 20.01 – 18.02 Trăsături: omenos meditativ onorabil altruist excentric lipsit de simţ practic de neînduplecat VALOARE: zelos PERICOL: fanatism LEU 21.07 – 21.08 Trăsături: optimist vivace ambidextru arogant opulent ostentativ impetuos VALOARE: magnetism PERICOL: egoism

SCORPION 23.10 – 22.11 Trăsături: tenace întreprinzător pasionat ager arogant senzual nemilos sarcastic răzbunător VALOARE: scop PERICOL: nemilos

SAGETATOR 23.11 – 20.12 Trăsături: Neinteresat Idealist Profetic Compătimitor Risipitor Încăpăţânat Lipsit de tact De neîncredere VALOARE: viziune PERICOL :împrăştiat