Cuprins

:
Capitolul I
1. ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI RENAL........................................................2

Capitolul II
1. NOŢIUNI GENERALE DESPRE INSUFICIENŢA RENALĂ................................7 2. SEMIOLOGIA APARATULUI URINAR ..................................................................7

Capitolul III
1. PREGĂTIREA PACIENŢILOR PENTRU EXLORĂRI RADIOLOGICE ŞI FUNCŢIONALE ALE APARATULUI RENAL..............................................................14

Capitolul IV
1. ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU INSUFICIENŢĂ RENALĂ..................................24

Capitolul V
1. PLAN DE ÎNGRIJIRE NURSING..............................................................................34

Capitolul VI
1. CONCLUZII...........................................................................................................46

1

CAPITOLUL I Anatomia şi fiziologia aparatului renal
NOŢIUNI DE ANATOMIE Aparatul urogenital - este format din aparatul urinar şi genital. Cea mai mare parte a produşilor de excreţie se elimină, printr-un ansamblu de organe care formează aparatul excretor. Aparatul urinar - este alcătuit din cei doi rinichi şi de căile evacuatoare ale urnii: calice, bazinete, uretere, vezica urinară şi uretra. Rinichii - organele secretoare ale urinii, au formă de boabe de fasole şi sunt situaţi de o parte şi alta a coloanei lombare. Fiecare rinichi, încojurat de un strat celulo-adipos şi învelit de o capsulă fibroasă inextensibilă, este situat în loja renală. Rinichii au o margine externă convexă, o margine internă concavă şi doi poli: unul superior şi altul inferior. Pe partea concavă se află hilul renal, alcătuit din artera şi vena renală, limfaticele, nervii, joncţiunea uretero-bazinetală. Rinichiul drept este situat ceva mai jos decât cel stâng. Loja renală este limitată în sus de diafragm, în spate de ultimele două coaste şi dedesubtul lor de muşchi şi de aponevrozele lombare, iar înainte, de viscerele abdominale. In jos, loja renală este deschisă [de aici, uşurinţa cu care se produce ptoza renală]. Situarea lombo-abdominală a rinichiului explică de ce durerile renale pot fi resimţite lombar, abdominal sau pelvian, de ce tumorile renale se evidenţiază ca o masă abdominală şi de ce flegmoanele perinefritice cu evoluţie superioară îmbracă simptomatologie toracică. Nefronul - unitatea anatomică şi fiziologică a rinichilui, alcătuit din glomerul [polul vascular] şi tubul urinifer [polul urinar]. Numărul nefronilor din cei doi rinichi se evaluează la 2 milioane.

2

3

Glomerulul - primul element al nefronului - este alcătuit dintr-un ghem de capilare care rezultă din ramificaţiile unei arteriole aferente, provenită din artera renală. Capilarele se reunesc apoi şi formează, o arteriolă eferentă, care se capilarizează din nou în jurul primei porţiuni a tubului urinifer. Tub urinifer - al doilea element al nefronului - se prezintă, sub forma unui canal lung de 50 mm, format din următoarele segmente; capsula Bowman, tubul contort proximal, ansa Henle,tubul contort distal şi tubii colectori. Capsula Bowman - are forma unei cupe care înconjuară glomerulul şi este alcătuit din două, foiţe. Capsula Bowman, împreună cu glomerulul pe care îl conţine, poartă numele de corpuscul Malpighi. Din tubi contorţi distali, prin canalele colectoare şi canalele comune care se deschid în papilele renale, urina formată trece în calice şi de aici în bazinet. Legătura bazinetelor cu vezica urinară - organ dotat cu o musculatură puternică şi situat în pelvis, înapoia pubisului - este realizată, prin cele două uretere. Traiectul abdomino-pelvian al ureterelor explică posibilitatea compresiunii acestora de către fibroame, chisturi ovariene sau cancere recto-sigmoidiene. Uretra -canalul excretor al vezicii - are la femeie un traiect foarte scurt, spre deosebire de bărbat, la care traiectul este lung şi traversează prostata, de unde posibilitatea compresiunii uretrale de către un adenom, de prostată, cu răsunet asupra întregului arbore urinar. NOŢIUNI DE FIZIOLOGIE Rinichiul este un organ de importanţa vitală şi are numeroase funcţii, dintre care funcţia principală constă în formarea urinei. Prin aceasta se asigură epurarea organismului de substanţe toxice. Formarea urinei se datorează unui mecanism complex de filtrare la nivelul glomerulilor şi de reabsorbţie şi secreţie la nivelul tubilor, prin filtrarea glomerularâ se formează urina primitivă [ 150 1 urină primitivă/24 ore, din filtrarea a 1500 1 plasmă]. Urina primitivă are compoziţia plasmei, dar farâ proteine, lipide şi elemente figurate. Conţine deci apă, glucoza, uree, acid uric şi toţi electroliţii sângelui. In faza următoare, la nivelul tubilor care reabsorb cea mai mare parte a filtratului glomeruiar, se formează urina definitivă. Totuşi la acest nivel se face o selectare: tubii reabsorb total sau în mare cantitate substanţele utile şi în cantitate mică, pe cele toxice. Substanţele utile sunt substanţe cu prag, care sunt eliminate prin urină numai când
4

5 . sub influenţa hormonului retrohipofizar. ca amoniacul.concentraţia lor sanguină a depăşit limitele fiziologice [apă. Substanţele toxice nu sunt reabsorbite decât în proporţie mai mică [33% uree. Apa este reabsorbitâ în proporţie de 99%. Deci. putând elimina şi chiar secreta unele substanţe. rinichiul elimină unele substanţe într-o cantitate mai mare sau mai mică de apă. în proporţie variabilă [98-99%]. în care prin filtrare se formează urina iniţială şi o fază tubularâ. In care prin reabsorbţie şi secreţie se formează urina definitivă. procesul de formare a urinii cuprinde o fază glomerularâ. După cantitatea de apă pe care o are la dispoziţie. Rinichiul are şi propietăţi secretorii. eliminarea lor urinară facându-se imediat ce apar în sânge. Caracterul de urină definitivă este dobândit de tubii distali prin procesul de concentrare. cu rol foarte important în echilibrul acidobazic. NaCl. sărurile şi în particular clorura de sodiu. glucoza în întregime [condiţia este ca în sânge să existe mai puţin de 1. Substanţele toxice sunt substanţe farâ prag.60 g glucoza %o]. 75% acid uric]. rezultând o urină cu densitate variabilă. glucoza. bicarbonaţi].

6 .

5-2. prin eliminarea de acizi şi cruţarea bazelor. deschiderea şi închiderea sfincterului vezical putând fi comandate voluntar. apa şi diferiţi electroliţi.diureza [1. 7 . Rinichii mai asigură constanta presiunii osmotice a plasmei eliminând sau reţinând. funcţia de menţinere a echilibrului acido-bazic. 7. se declanşează reflex micţiunea . de unde când se acumulează o anumită cantitate [250-300 ml].Urina formată permanent .este un act conştient. menţinând pH-ul la cea.35. după caz.deschiderea sfîncteralui vezical şi golirea vezicii.se depozitează în vezica urinară. urmată uneori de instalarea comei uremice. Micţiunea . In concluzie. Alterarea acestor funcţii conduce la apariţia sindromului de insuficienţă renală.5 ml/min] . rinichii îndeplinesc în organism trei funcţii de bază: • • • funcţia de epuraţie sanguină. funcţia de menţinera a echilibrului osmotic. Rinichiul are şi rol predominant în menţinerea echilibrului acido-bazic.

 renal [necroze tubulare acute]. Tablou clinic Primul stadiu. 8 . exprimată clinic prin hiperazotemie. Semiologia aparatului urinar 1.  postrenal [litiaza renală. > hiperpotasemie. > diaree. > somnolenţa.CAPITOLUL II Noţiuni generale despre insuficienţa renală. este urmat de faza oligoanuricâ [8-10 zile] şi de faza de reluare a diurezei. cu evoluţie către coma uremică. Explorările paraclinice evidenţiează: > acidozâ > creşterea produşilor de putrefacţie intestinală. > respiraţie Kiissmaul sau Cheyne-Stokes. Etiopatogenie: Cauzele sunt multiple şi au localizare:  prerenal [stări de şoc]. > hipocalcemie. Insuficient renală acută: Definiţie : Este o suferinţă renală gravă. > vărsaturi. metabolice şi umorale]. > comă. caracterizata prin suprimarea bruscă a funcţiei renale [excretoare. > agitaţie. tumori prostatice şi stenozate]. însoţită la început de poliurie. > anorexie. oligurie sau anurie. > halenă amoniacală. Semnele clinice în primele stadii: > oboseala. de agresiune. > hiperazotemie.

Când este cazul. 2. Insuficienţa renală cronică: Definiţie: Este o scădere progresivă a capacităţii funcţionale renale. iar hiperpotasemia cu 50100 ml ca gluconic. poliuria se însoţeşte de hipostenurie [de scăderea capacităţii de 9 . Anuria se combate cu perfuzii de Manitol 20%. Aplicate la timp. adică sâ menţină constantă cantitatea de sare. care se realizează prin unele mecanisme compensatoare. în special a pielonefritelor. In stadiul iniţial. furosemid 2g/zi la interval de 3 h pentru forţarea diurezei. In această perioadă. cu reţinerea în organism a substanţelor toxice rezultate din metabolism şi cu evoluţie către uremie terminală. In perioada oligo-anurică se combate retenţia azotată printr-un regim gluco-lipidic.Pronostic: Depinde de durata insuficienţei renale. glomerulonefritelor cronice. Plegomazin 25 mg i. glucoza hipertonică asociată cu insulina. In insuficienţa renală cronică. Dacă funcţia renală nu se restabileşte rapid. a HTA maligne. apar tulburări biologice.m. rinichiul poate asigura homeostazia mediului intern. rinichii recuperându-şi în întregime funcţiile. Oxacilină. Prima funcţie alterată este capacitatea de concentraţie.. distrugerea netronilor nu mai permite această adaptare. Etiologie: Insuficienţa renală cronică reprezintă etapa finală a bolii renale. metodele de epurare extrarenalâ permit vindecarea definitivă. In cazurile foarte grave se recurge la hemodializă. Acidoza se combate cu soluţie de bicarbonat de NaCl 4g%o [200-300 ml/zi]. principalul fiind poliuria.a şasea zi. a obstrucţiilor căilor urinare. Patogenie: Se ştie că. Daca funcţia renală se restabileşte către a cincea . înlăturând agenţii toxici]. care să furnizeze 2000 calorii/zi. sedative. substanţe azotate şi electroliţi din organism. masa eritrocitară sau sânge integral proaspăt. deshidratările. Tratament: Se adesează cauzei [şocul hipovolemie. bonavul se vindecă. cu aport redus de apă şi K. apă. Ampicilina. Eritromicinâ]. în mod normal rinichiul are o rezervă funcţională care îi permite să se adapteze unor solicitări crescute. se administrează antibiotice cu toxicitate renală redusă [Penicilină. hemoragiile.

tegumente palide. greţuri. Cel mai important semn este poliuria. pericardită. ■ cefalee.repulsie totală faţă de alimente. e) Neurologică . Pot apărea unele semne clinice ca: ■ astenie. uneori melenă. invariabil între 1010-1011 aceasta este faza de izostenurie. Tulburările digestive se accentuează.concentraţie]. starea generală este relativ bună. bolnavul este dispneic. somnolenţă sau criză convulsivă. contracţii musculare.miros amoniacal al aerului expirat. c) digestiv . Bolnavul prezintă prurit şi o paloare caracteristică [galben-murdar] a tegumentelor şi mucoaselor. starea generală se alterează progresiv. poliuria devine maximă şi scăderea capacităţii de concentraţie este foarte severă. Simptome: . d) Cardio-vascular . hipotermie. Poliuria: bolnavul prezintă micţiuni frecvente în cantităţi mari. greaţă şi vărsături până la intoleranţă gastrică. Odată cu progresarea leziunilor. vărsături. Analiza sângelui pune în evidenţa anuria şi unele tulburări hemoragice. care se însoţeşte la început de hipostenurie. diureza fiind 2500 ml/zi. HTA [raport cu afecţiunea cauzală].insuficienţă cardiacă.în stadiul compensat. ameţeli. Când densitatea urinii oscilează. Urinile sunt palide. Apar semne nervoase ca: cefalee. In ultimul stadiu insuficienţa renală se decompensează şi apare oliguria cu izostenurie şi apoi uremia terminală. iar mai târziu de izostenurie. apărând numeroase simptome clinice şi biologice. oboseală fizică şi psihică. respectiv sub 800 ml/zi. continuă şi chinuitoare. b) respirator . Oliguria: diureza scăzută. senzaţii de frig. ■ scăderea poftei de mâncare. iar mai târziu apare oliguria terminală. In stadiul de insuficienţă renală decompensată. apărând inapetenţa. Diagnosticul se precizează prin explorarea funcţiilor renale. Simptomele pot fi grupate în: a) stare generală profund alterată. 10 .cefalee precoce. Uremia: stadiul terminal al insuficienţei cronice. diaree. prurit. care arată scăderea capacităţii de concentrare şi reducerea filtrării glomerulare.

permisă este de 1500-2000 ml în stadiul decompesat şi 600-700 ml în stadiul decompensat. Evoluţia: Este foarte variabilă. în special a celor bilaterale. 3.v. Tratamentul medicamentos: Se combate acidoza administrând alcaline sub formă de acetat de Na. Tratamentul profilactic vizează: 1. alteori lenta [ani]. Tratamentul curativ vizează: 1. normolipidicâ şi hiperglucidicâ în faza compensată. uneori rapidă [în câteva luni]. In faza decompensată. cu menţinerea echilibrului hidroelectrolitic şi metabolic.repausul va fi parţial în stadiul compensat [12-14 ore/zi] şi total în cel decompensat. Diagnosticul pozitiv: Se bazează pe faza compensată. cele mai periculoase fiind edemul pulmonar sau cerebral. Sunt numeroase. se administrează glucide în exces şi puţine grăsimi.se recurge la alimentarea pe sonda sau perfuzie i. infecţiile. în stadiul decompensat este sumbru. Complicaţii. moderat hipoproteicâ. proteinele vor fi reduse 2030 g/zi. cantitatea de apă. Supravegherea riguroasă. citrat de Na. depistarea şi tratarea în faza incipientă. afecţiunilor renale. diaree.dieta nomiocalorică [2000-3000 calorii/zi].somnolenţă stări cofuzionale. urină. Pronostic:în stadiul compensat este relativ bun.tratarea complicaţiilor. 2. delir şi comă.evitarea hemoragiilor şi deshidratărilor. când alimentaţia pe cale orală nu este posibilă. pe explorările funcţionale renale. adâugându-se cantitatea de apă pierdută prin vărsături. In faza de uremie. se va avea grijă ca Na să nu fie dat în exces 11 . permite o evoluţie îndelungat. 2.

Durerea în regiunea lombară. O atenţie deosebită se acordă toaletei bolnavului: igiena gurii cu glicerina boraxatâ sau apă bicarbonatatâ. Durerea de intensitate mare. Apare litiaza renală [calculul care pătrunde pe ureter]. De obicei apare brutal şi durează ore sau zile. Durearea lombară bilaterală. organele genitale şi faţa internă a coapsei respective şi în colica renală.Hipokaliemia: Se corectează prin aport alimentar [fructe. unilaterală. piuria. permanentă şi are caracter de sfâşiere. apăruta sub formă de criză paroxistică cu debut în regiunea lombară şi iradieri pe traiectul ureterului spre fosa iliaeă. hematuria. Trebuie încercate în faza uremică finală. caută o poziţie antalgică. incapacitatea vezicii urinare de a-şi evacua urina. înţepătură sau greutate. Metodele de epurare extrarenală nu dau rezultate nete. deoarece bolnavul pierde uneori urina şi fecale. 2.micţiuni frecvente în cantităţi mici.emisiuni urinare involuntare şi inconştiente. nicturia -inversarea raportului numărului de micţiuni şi a cantităţii de urină emisă în timpul zilei şi nopţii. sucuri] şi săruri de K. în care se pot obţine unele ameliorări. Simptome funcţionale: Cele mai frecvente sunt: durerea. • • • iskiuria -retenţia de urină. 1. regiunea inghinală. scleroză renală. disuria -eliminarea urinei cu dificultate şi durere. Bolnavul este agitat. apare spontan cu sediul unilateral sau bilateral. de o intensitate redusă [surdă] apare în glomerulonefrita acută sau cronică. • incontinenţa de urina . Poate apare în perioada de debut a unor boli 12 . prevenirea şi tratarea escarelor.tulburări de micţiune. Tulburări ale volumului urinei: • poliuria . legume. Transplantul de rinichi pare să dea rezultate bune. Durerea este atroce. igiena generală.diureza peste 2000 ml/zi. Tulburări de micţiune: • polakiuria . uneori chiar câteva picături:-cistite. are senzaţia de micţiune.

Apare în caz de afecţiuni însoţite de transpiraţii abundente. dar nu poate fi afirmată decât prin examen microscopic. paluarea tegumentelor întâlnite la bolnavii cu insuficienţă renală cronică. faţă şi maleole. examen care arată prezenţa unor leucocite polinucleice. Aceasta este edemul generalizat. care capătă o culoare roşie deschisă sau închisă. peritoneu.prezenţa sângelui în urină. cu piele lucioasă. Poate surveni în caz de glomerulonefrite acute. deoarece există şi hematurii puse în evidenţa numai prin metode de laborator.oferă importanţa dată de diagnostic. intervenţii chirurgicale.absenţa urinei în vezică. traumatisme lombare. Piuria. hematuria apare numai în primul pahar este de origine uretrală. Hematuria . Debutează la pleoape. Edemul renal este alb. alteori considerabil. vărsături. oliguria . are cauze renale şi extrarenale. anuria .infecţioase după crize de colici renale. diaree accentuata. Bolnavul urinează în cele trei pahare conice: câteva picături în primul pahar. edemul . nedureros. nefropatii gravidice. Numai hematuria macroscopică este un simptom funcţional urinar. iar în toate trei paharele este de origine renală. dacă.traduce o hiperhidratare. Examplu : • • • poziţia "cocoş de puşcă" este luată de bolnav în colica renală. ori colecţii de lichid în toate seroasele [pleura. moale [păstrează amprenta degetului la apăsare]. antrenând infiltrarea ţesutului celular subcutanat din întreg organismul. insuficienţa circulatorie.diureza sub 1000 ml/zi. ca şi în cazul hematuriei se poate recurge la proba celor trei pahare conice pentru a preciza piuria. colici renale. la început vizibil numai 13 . hemoragii abundente în perioada acută a unor boli infecţioase. mai mult sau mai puţin alterate. în perioada de reabsorbire a edemelor. uneori este discret. pericard. Provenienţa hematuriei se stabileşte prin proba celor trei pahare conice. Piuria este datorată unor leziuni ale aparatului urinar şi în acest caz. Dacă. cea mai abundentă în cel de-al doilea pahar şi ultimele picături în cel de-al treilea pahar. în perioada de compensare a insuficienţei circulatorii. glomerulonefrită acută. Se traduce macroscopic printr-un aspect tulbure al urinelor. [uremia]. Semne fizice: Inspecţia generală . apare în ultimul pahar este de origine vezicală.reprezintă prezenţa puroiului în urină.

pe de o parte datorită interesării rinichiului în numeroase afecţiuni cardiovasculare [HTA].dimineaţa cu timpul. organele genitale. de edemul alergic. Inspecţia locală poate constata: Bombarea regiunii lombare în tumori renale sau bombarea regiunii suprapubiene în caz de retenţie de urină cu glob vezical. pielonefrite. edeme de inflamaţii. de edemul de tromboflebite şi varice. pe de altă parte interesării cordului în unele boli renale [glomerulonefrite].prostata. coapsă . Edemul renal trebuie deosebit de celelalte edeme [cardiac şi hepatic]. gambă. peretele abdominal şi faţa dorsală a mâinilor. 14 . Un examen important este tuşeul rectal care permite depistarea unui obstacol în micul bazin: la bărbaţi . la femei . cuprinde faţa dorsală a labei piciorului. Manevră importantă în bolile renale este percutarea regiunii lombare cu vârful degetelor sau cu marginea cubitală a mânii care declanşează.tumora pelvină. glomerulonefrita acută. Se obţin informaţii importante prin palpare. dureri vii în caz de litiaza renală. Examenul cardiovascular este deosebit de preţios.

vezicali radioopaci. nu va consuma lichide. Pregătirea psihică a bolnavului: 4. uretrali. arteriografle. se anunţă bolnavul şi i se explică importanţa tehnicii pentru stabilirea diagnosticului. precum şi a căilor urinare. 2.evidenţierea conturului rinichilor cavităţilor pielocaliceale ale acestora. 1. pielografie. zarzavaturi. poziţia rinichilor şi prezenţa unor calculi renali. bolnavul va consuma o cană de ceai şi pâine prăjită.Pregătirea bolnavului pentru radiografia renală simplă Radiografia renală permite evidenţierea formei. Materiale necesare: • • • cărbune animal. Scop. pâine] şi ape gazoase. Pregătirea alimentară a bolnavului: • cu două trei zile înaintea examinării bolnavului va consuma un regim fără alimente care conţin celuloză şi dau reziduri multe [fructe.peritoneu. dimensiunilor. • • • în ziua precedentă. materiale necesare unei clisme evacuatoare. ulei de ricin. cistografie. paste făinoase. 3.renală simplă. înaintea examinării bolnavul nu va mânca. A.CAPITOLUL III Pregătirea pacienţilor pentru explorări radiologice şi funcţionale ale aparatului renal Explorarea radiologică a rinichiului şi a căilor urinare se efectuează prin radiografie. retropneumo. Pregătirea medicamentoasă a bolnavului: • cu două-zile înainte de examinare se administrează cărbune animal şi triferment câte 15 . după examen bolnavul poate consuma regimul sau obişnuit. Pregătirea materialelor necesare: • • se pregătesc toate materialele necesare menţionate mai sus. legume.

B.radiografia aparatului renal executată cu substanţa de contrast administrată prin cateterism ureteral sub control citoscopic. medicamente antihistaminice. Pregătirea pentru examinare: • • • • bolnavul este condus la serviciul de radiologie.2 tablete de 3 ori pe zi. 5. • înaintea examinării radiografiei bolnavului îşi va goli vezica urinară sau i se va efectua un sondaj vezical. îngrijirea bolnavului după tehnică: 1. 16 . medicamente pentru urgenţă. bolnavul este ajutat să se îmbrace şi să se întoarcă în salon unde va fi instalat comod în pat. după efectuarea radiografiei. Aerul din tubul irigator trebuie să fie complet evacuat pentru a nu ti introdus în colon. se efectuează o clismă cu apă caldă. 6. Atenţie! în dimineaţa zilei examinatoare. • • în seara precedentă zilei radigrafiei se administrează 2 linguri de ulei de ricin. Materialele necesare: • • • • cele pentru radiografie renală simplă. se notează.examenul în F. Pregătirea bolnavului pentru pielografie Pielografia .30% sau iodură de sodiu . substanţă de contrast Odiston . a bolnavului. bolnavul va fi ajutat să se dezbrace şi să se aşeze pe masă. Pregătirea materialelor necesare: • se pregătesc toate materialele necesare menţionate mai sus.10%.O.

se introduce substanţa de contrast uşor încălzită. simplă [psihică. 4. Pregătirea bolnavului: • se efectuează. Substanţa de contrast trebuie uşor încălzită pentru a nu produce contracţii spastice ale bazinetului. Dacă toleranţa organismului este bună bolnavul va fi condus în sala de citoscopie. substanţa de contrast. pregătirea bolnavului ca şi pentru radiografia renală. anunţându-se imediat medicul. Atenţie! • • • Pielografia se execută în condiţii de asepsie perfectă. unde va fi ajutat să se dezbrace şi să se aşeze pe masa de examinare. • se notează examenul efectuat în F. Injectarea substanţei de contrast se face cu presiune moderată [altfel se. Testarea sensibilităţii faţă de substanţa de contrast: • se efectuează testarea sensibilităţii bolnavului la iod cu Odiston 30% sau iodură de sodiu 10%. Bolnavul va fi ajutat să se îmbrace. bolnavul se transportă pe targa pe masa de radiografie. 17 . 5. îngrijirea bolnavului după tehnică: • după terminarea radiografiei se încearcă să se extragă cu o seringă. alimentară. a bolnavului. 3. sub controlul cistoscopului se introduce sonda în ureter. va fî condus în salon şi instalat comod în pat. medicamentoasă]. produce rupturi ale bazinetului sau reflux pielorenal]. 5-10 ml în fiecare parte presiune mică. Administrarea substanţelor de contrast: • • • • spălarea pe mâini cu apă curentă şi săpun. Dacă bolnavul prezintă o reacţie hiperalergică se întrerupe introducerea substanţei de contrast şi se administrează antihistaminiee.O.2.

 tăviţă renală.  sonda Nelaton sterilă. 250-200 ml cu ajutorul seringii Guyon]. > se efectuează bolnavului o clismă evacuatoare cu apă caldă.  substanţă de contrast. 2. o se închide sonda cu o pensă hemostatică 18 .  pensă hemostatică. Pregătirea bolnavului: > se anunţă bolnavul şi se explică necesitatea tehnicii. o în seringa Guyon se aspiră 100-200 ml iodura de Na sterilă sau Odiston şi se introduce în vezică. eventual amestecată cu aer. ajutat să se dezbrace şi să se aşeze în decubit dorsal pe masa radiologică.este o metodă de exploatare radiologică a vezicii urinare care se poate executa prin: ■ radiografie simplă vezicală. 3.  mănuşi de cauciuc sterile. Participarea la cistografie: o spălarea pe mâini cu apă curentă şi săpun.  soluţie sterilă de acid booric. o se îmbracă mănuşile sterile. ioduri de sodiu 10% sau soluţie Odiston. Materiale necesare:  materiale pentru efectuarea unei clisme. o se introduce sonda Nelaton sterilă în vezica urinară şi se spală vezica cu soluţie sterilă de acid boric.C Pregătirea bolnavului pentru cistografie Cistografia .  seringa Guyon sterilă. 1. > bolnavul este condus la serviciul radiologie. ■ radiografie după umplerea vezicii urinare cu substanţe de contrast sterilă [iodura de sodiu 10-20%. Pregătirea materialelor necesare: ♦ se pregătesc toate materialele necesare.

 citoscop de irigaţie de cateterism sau cistoscopul operator [în funcţie de scopul urmărit] sterilizat. 1. malformaţiilor anatomice.Pregătirea bolnavului pentru cistoscopie Cistoscopia .  eprubete pentru recoltarea urinei.  soluţie de acid boric 3%. 19 . tumorilor. o medicul execută imediat radiografia D.metoda de evaluare a endovezicii cu ajutorul citoscopului. mască]  seringa Guyon cu oliva uretrală sterilizată.indentificarea proceselor patologice endovezicale. calculilor. Pregătirea instrumentelor şi a materialelor:  Caselote cu câmpuri sterile şi mănuşi de cauciuc sterile  costum steril pentru medic [halat. nespecifice.  două sonde uretrale radioopace.  sonde uretrovezicale sterile.  soluţie de novocaină 0. soluţii dezinfectante.  două tavite renale.  seringă de 20 ml sterilizată. corpilor străini. inflamaţiilor specifice. pense sterile.  tampoane de vată sterile.o bolnavul este rugat să nu urineze decât după terminarea examenului cistografic.5% 40-50 ml. Scop . lungi de 60-70 cm şi groase de 4-8 cm [scara Cherier].

la bărbaţi. la nevoie cu o jumătate de oră înainte de exploatare. • se efectuează toaleta organelor genitale externe şi perineului. apoi. • se acoperă membrele inferioare cu câmpuri sterile. sau procaină hidroclorhidrică 4%. Pregătirea psihică şi fizică a pacientului: • se anunţă pacientul. • i se suprimă micul dejun şi va ingera 500 ml lichid. va fi condus în sala de examinare şi ajutat să se dezbrace [regiunea inferioară a trunchiului]. se recomandă preparatul din import Instigel. se poate utiliza şi anestezia i. • pacientul îşi va goli vezica urinară. i se administrează. etanşeizarea asamblărilor. 20 . se oferă aparatul medicului. rejecţie de prostată sau tumori. cu o oră înainte de examen [pentru a se asigura fluxul urinar necesar]. • anestezia locală se mai poate efectua prin badijonarea meatului şi instilaţie de Xilocaină sau Lidocaină. lăsându-se accesibilă regiunea perineului. pentru anestezie locală se introduc în uretră 20 ml soluţie novocaină 0. explicându-i-se necesitatea tehnicii. anestezia locală [folosirea substanţelor anestezice amintite mai sus] este suficientă pentru efectuarea citoscopiei -în scop diagnostic.2. • i se fixează picioarele pe suporturile mesei. Precizare : la femei. un sedativ. • • • se verifică fucţionalitatea sistemului de iluminat. necesită anestezie regională sau generală.v. Participarea la tehnică: • se dezinfectează meatul urinar. sau pe mască. 3. starea de curăţenie a lentilelor. cistoscopia cu cistoscop rigid este preferabil să se facă în rahianestezie. sau 30 ml borat de procaină 2%.5%. orice manevră fibroscopică [cistolitolapaxie]. • este ajutat să se urce pe masa specială [ de cistoscopie sau ginecologică] şi să se aşeze în poziţie ginecologică. cu apă şi săpun. • anestezia locală cu Xilocaină este suficientă pentru investigaţiile cu fibroscopul. mai nou. se lubrefiază instrumentul care urmează să fie introdus cu Instagel.

sau prin sterilizare cu etilen dioxid [în etuvă]. la femei. se oferă eprubetele pentru recoltările urinare. Reorganizarea locului de muncă: • se aruncă deşeuri le. pentru îndepărtarea unor eventuale reziduri. se insuflă aer sub presiune. tară pernă timp de 12 ore. • • sistemul optic se sterilizează prin imersie în soluţie dezinfectantă sau prin păstrarea în vapori de formaldehidă cel puţin două ore. frisoane.cateterele de dimensiuni diferite [dacă examinarea continuă cu cateterismul ureterelor]. se administrează la nevoie. biopstice. 4. medicul umple vezica cu 150 ml apă sterilizată sau soluţie dezinfectantă slabă [la bărbaţi] sau 250 ml [la femei] şi înlocuieşte canula de irigaţie cu sistemul optic. calmante. aici este aşezat comod în pat. toate instrumentele se aşează în cutiile în care se păstrează. 21 . pentru urocultură sau examene biochimice. • nu necesită supraveghere specială. iar instrumentele se spală cu o perie moale. după dezinfecţie şi sterilizare. se oferă medicului succesiv . unde va sta în decubit dorsal. tuburile cistoscoapelor se sterilizează prin imersie în soluţie dezinfectantă Clorhexidină 5% [10 ml la 100 ml apă] = 30'. depozitele se îndepărtează cu o perie moale. pacientul cu rahianestezie va fi transferat de pe masa de anestezie pe targa şi transportat în salon. Incidente şi accidente -accese febrile trecătoare. la robinet. cu apă şi săpun şi se clătesc sub jet. interiorul se curăţă minuţios cu tampoane de vată montate pe portampon. cistoscopia efectuându-se şi ambulator . se racordează sistemul de iluminat la reţeaua electrică [medicul efectuează inspecţia pereţilor vezicali].• • • • • • • • • se spală vezica cu o soluţie de acid boric 3% până când lichidul de spălare devine perfect limpede. • • • lentilele se şterg cu apă şi săpun.la cerere . dureri lombare asemanatoare cu colica renala.acestea vor fi ajutate să coboare de pe masa de examinare şi să se îmbrace. antispastice.

un examen microscopic. pentru a se îndepărta urmele substanţelor sterilizante care sunt iritante. examenul sângelui. fiincă se deteriorează. • un examen fizico-chimic. se notează ora exactă. înainte de întrebuinţare. hemolitice Explorarea funcţională a aparatului renal Scopul explorării funcţiei renale stabileşte dacă rinichiul satisface funcţiile în mod normal sau nu. 1. Stadiul cantitativ al elementelor figurate şi ai cilindrilor din urină se face prin testul ADDIS-HAMBURGER. vapori de formol sau de etilenoxid. un examen bacteriologic. Cidex.-mici hemoragii produse spontan sau în urma spă lăturii vezicale cu apă CRl(i8). Analiza urinei: Examenul de urină poate furniza date asupra stării funcţionale a rinichilor şi asupra homeostaziei organismului. Atenţie! • • cistoscopia se execută în condiţiile de asepsie caracteristice intervenţiilor chirurgicale. 22 . cu uretroragie. explorarea mecanismelor funcţionale renale propiuzise glomerulare şi tubulare. această urină se aruncă. Examenul cuprinde: • • • un examen macroscopic. se spală bine cu apă sterilă. a] Pregătirea bolnavului: • • • se anunţă bolnavul cu o zi înainte de efectuarea probei. Metode şi mijloace de explorare a funcţiei renale Activitatea rinichiului trebuie explorată pe trei direcţii principale: • • • analiza urinei. să se obţină relaţii asupra mecanismului perturbat calitativ şi cantitativ. dimineaţa bolnavul este rugat să urineze. se recomandă regim tară lichide cu două ore înainte. perfotaţia vezicii urinare. sistemul optic nu se sterilizează prin fierbere sau autoclavare. -ruptura de uretră. se sterilizează numai în soluţie apoasă de Glutaraldehidă 2%.

23 .3-5 mg%. se trimite la laborator notându-se exact intervalul de timp între cele două micţiuni şi volumul urinei la a doua micţiune. K+ = 3. creatinina: V.3 mg% 3.6-1.N. 2. d] Interpretare: • normal se elimină prin urină 1000 hematii/min şi 1000-2000 leucocite/min. bolnavul nu bea nimic în tot acest timp. K.0.5 mEq/1 sau 9-11 mg%.5/5. Ca+ = 4. Această funcţie renală se apreciază prin modificările ionogramei serice [Na.Stadiul funcţiei renale de menţinere constantă a concentraţiei ionilor. Stadiul funcţiei renale de depurare a cataboliţilor proteici Pentru aceasta se determină: • • • ureea sangvină : valorea normală 20-40 mg%.5 mEq/1 sau 15-21 mg%. aceeleaşi ca şi pentru examenul bacteriologic.• • în acest moment bolnavul este rugat să rămână culcat de 100-180 minute.Ca. b] Pregătirea materialelor pentru recoltarea materialelor: • se pregătesc materialele sterile pentru recoltare.Cl]: • • • • Na+ =135-150 mEq/1 sau 15-21 mg%. se recoltează întreaga cantitate de urină şi se măsoară volumul. acidul uric: V. urmărind izotonia.N. c] Recoltarea urinei: • • • după 100-180 minute se face toaleta organelor genito-urinare cu apă şi săpun. CB-95-110 mEq/1 sau 350-390 mg%. izohidria. Examenul sângelui: Explorarea modului în care rinichiul îşi îndeplineşte funcţiile sale se poate face urmărind concentraţia în sânge a produselor de catabolism azotat.

[rezerva alcalină] se determină mai exact la aparatul Astup. Ph-ul şi R. • determinarea R. eprubeta va fi foarte bine închisă pentru a evita degajarea bioxidului de carbon dizolvat în plasmă . în condiţiile de strictă anaerobioza. pe heparină.=7. în acest aparat se recoltează sânge capilar în condiţii de anaerobioză.. Studiul funcţiei renale de menţinere a echilibrului acidobazic se face prin: • determinarea pH-ului sangvin .se recoltează sânge tară garou. 24 .=53-75 voi.A.N.N. în seringi perfect etanşe. A.% reprezintă alcaloză. Scăderea sub 50% arată o stare de acidoză.se recoltează l0ml sânge pe 50 mg oxalat de potasiu. creşterea peste 75% vol. V.40. CO2/100ml sânge sau 27 mEq/1.30-7. în tuburi heparinizate livrate odată cu aparatul.V.4.

diaree.hipovolemic.septicemie.CAPITOLUL IV Ingrijirea pacienţilor cu insuficienţă renală <I.  − soc anafilactic.> Reprezintă suprimarea bruscă a funcţiei renale cu repercursiuni clinice generale.hemoragic. 2.   .Prerenale: Când agenţii etiologici. -insuficienta periferica acuta  − avort septic.  − transpiratii abundente  .Renale: -în care agenţii etiologici acţionează direct asupra parenchimului renal producând leziuni anatomice.R.   .abdomen acut     − var saturi.  . umorale şi urinare. acţionează indirect asupra rinichilor prin reducerea fluxului sanguin renal cu ischemie renală consecutivă şi oprirea secreţiei de urină.traumatic.  − socul  .A. 25 . In acest caz rinichiul nu poate excreta urină în cantitatea şi concentraţia corespunzătoare iar produsele rezultate din metabolism rămân în sânge şi produc autointoxicaţii. Stari de deshidratare  .obstretical   -Stari de soc  − infarctul miocardic  . Cauze: 1.

sughiţ. cilindrulie. hematurie. Semne de laborator: -retenţie de produşi azotici. agitaţie psihomotorie. 1. Supravegherea bolnavului 26 . însă este deficitară din punct de vedere calitativ. respiraţie Kiissmaul sau Cheyne-Stokes. limba "arsă". -tumori de vecinătate afectând ambele uretere -procese ureterale inflamatorii Simptome: -semnul esenţial în I.R. comă în forme foarte grave. -arsuri grave. Asigurarea condiţiilor de îngrijire a bolnavului -asistenta va avea în vedere măsurile care se iau în toate cazurile date. -bolnavii cu I.-necroze tubulare. 3. . vărsături. Postrenale: -când insuficienţa renală acută.glomerulonefritele produse de steptococ.calculoza ureterală bilaterală. stare de rău general. halena amoniacală. -se acordă îngrijiri igienice corespunzătoare. diateză hemoragică. meteorism. convulsii. -paralel apar semne de oboseală. -boli renale parenchimatoase: . -apare acidoza renală. leucociturie. dispnee. tahipnee. sunt mai susceptibili şi necesită precauţii mai mari în privinţa igienei şi curăţeniei. este oliguria până la anurie. se produce consecutiv unui obstacol mecanic pe căile excretorii: . -boli vasculare ale rinichiului.R.A. diaree. nefrotoxice. -în urină apar albuminurie. -şoc prelungit. asigurând două pături de lână cu care va acoperi bolnavul şi va încălzi patul în prealabil cu termofoare. -apar tulburări hidroelectrolitice [creşte K. 2. -pot exista cazuri când diureza este păstrată. scade Na şi Ca].hipertrofie de prostată. somnolenţă. cefalee.A.

împiedicarea acumulării produşilor azotaţi în cazul anuriei şi asigurarea regimului dietetic 27 . -va recolta urina pentru analizele obişnuite şi pentru dozarea ureei urmare. contracţii sau convulsii şi le va raporta medicului. -la calcularea aportului de lichide se vor lua în considerare lichidele ingerate din băuturi sau alimente. chiar Iară solicitare. -va nota volumetric eliminările de lichide. clisme hidratate. Corectarea echilibrului hidroelectrolitic -se va urmări şi nota cu foarte mare exactitate cantităţile de lichide pierdute şi se vor administra lichide câte 50-60 ml pentru fiecare grad de febră. deoarece cantitatea de lichide administrate în 24 de ore este în funcţie de pierderi. deoarece este baza de pornire a tratamentului şi criteriul de orientare a medicului. iar în cazurile de constipaţie va face clismă evacuatoare..-asistenta va vizita bolnavul cât mai des. în pefuzie lentă folosind glucoza 10-20%. -va urmări şi nota manifestările patologice cum sunt: hemoragii. -când hidratarea orală nu este posibilă. rezervei alcaline.v. R. T°. la care se adaugă 400-500 ml. ionogramei. Este foarte importantă evidenţa exactă a diurezei. cantitatea necesară de lichide se va introduce i. -recoltează urina la bolnavii agitaţi sau în comă prin intermediul sondei respectând regulile de asepsie. -va urmării TA. pH-ului. -aportul de sodiu va fi redus la 1 g/zi. 4.O. 3. Recoltarea probelor de laborator -asistenta va recolta sânge pentru determinarea ureei. -calea de administrare şi compoziţia lichidelor în vederea menţinerii echilibrului hidroelectrolitic vor fi stabilite de medic în funcţie de ionogramă. -pentru a preveni hiperhidratarea se controlează zilnic greutatea corporală. creatininei. 5. -asistenta va determina densitatea fiecărei emisii de urină şi o vanotaînF. perfuzie. manifestări de comportament. P.

• peştele. -dieta va fi suplimentată cu vitamine. Se exclud: • pâinea. -dacă bolnavul nu poate înghiţi sau vomită.Pentru a diminua retenţia de produşi azotaţi şi eatabolismul protidic. -suprimarea completă a proteinelor nu trebuie să depăşească 10-15 zile deoarece lipsa aminoacizilor esenţiali creşte catabolismul protidic. • fructele uscate.4 g glucoză/kg corp/oră. • zahăr. -asistenta va urmări şi nota dacă se reia sau dacă se produce o creştere a diurezei. • ouăle. Regimul va consta din: • orez fiert. 6. Restabilirea diurezei în cazul oliguriei şi tratarea anuriei -pentru restabilirea diurezei asistentei va administra la indicaţia medicului Manitol 6080 ml şi Furosemid 150 mg din 3 în 3 ore timp de 12 ore. • paste făinoase. -se consideră că tratamentul este eficace numai dacă se produce o diureză de 40 28 . -în caz de comă sau precomă se va administra glucoza 5% intravenos. • ulei. • unt. • lactatele. • sucuri de fructe. • carnea. asistenta îl va alimenta prin sondă. se va asigura un regim alimentar bogat în glucide şi lipide care să asigure un aport de 2000 calorii/zi. Ritmul de perfuzie nu trebuie să depăşească 0. • biscuiţi. • alimentele cu conţinut mare de K.

-diareile dacă nu sunt masive. Hemodializa sau rinichiul artificial Hemodializa este cea mai eficace metodă de epurare extrarenală. când rezerva alcalină scade iar pH-ul este sub 7. Pentru acest scop există mai multe tipuri de aparate: a] aparat cu membrană dializantă în formă de tub. -diureticele se administrează numai după corectarea volemiei. -asistenta nu trebuie să acţioneze independent în administrarea medicamentelor. -în caz de hipercalcemie asistenta va avea pregătit calciu gluconic 10%. după care este introdus în organism printr-o ven 29 . Aceasta permite schimburile de substanţă între sânge şi lichidul dializant. -în caz de acidoză. c] rinichi cu fibre capilare. Principiul hemodializei se bazează pe epurarea extracorporaiă a sângelui introdus în aparat care circulă în mod continuu în interiorul tubului ce este în contact cu membrana dializantă. -complicaţiile cardiovasculare. nu vor fi oprite. Indepărtarea produşilor de catabolism -când tratamentul obişnuit a rămas ineficace se utilizează dializa cu ajutorul căreia se poate elimina excesul de compuşi azotaţi de apă şi electroliţi.ml/oră. 7. -în vărsăturile rebele se va goli stomacul prin sondă şi se va face spălătură stomacală eliminând o cantitate de substanţă azotată din organism. bicarbonat de Na 2-3%. Elementul esenţial al rinichiului artificial este membrana dializantă. 8. 10-15 ml soluţie hipertonă de glucoza tamponată cu insulina. epurează sângele în afara organismului utilizând pentru dializă membrane de celofan sau cuprofan. respiratorii şi infecţioase. convulsiilor. stărilor de agitaţie. se previn printr-o supraveghere permanentă a bolnavului şi prin administrarea judicioasă a lichidelor.5 se face corectarea prin administrarea de bicarbonat de Na sub controlul permanent al pH-ului. b] aparat cu membrană întinsă între două placi din material plastic. Ingrijiri care primesc manifestări supraadăugate -asistenta va avea pregătite medicamente pentru combaterea vărsăturilor. diareei.

3. clomra de K. T° urmărind comportamentul bolnavului. deoarece şedinţa poate dura 6-8 ore. comod. -pe măsură ce sângele bolnavului intră în aparat. iar membrele superioare fixate în poziţii accesibile denudării vaselor. TA. -se pregătesc instrumentele şi materialele pentru anestezia locală. -se dă drumul la sângele arterial al bolnavului în aparat. a rezervei alcaline. 4. Pregătirea bolnavului -se face pregătirea psihică a bolnavului dacă starea generală o permite şi se administrează un calmant. clorură de Mg. -din oră în oră recoltează sânge pentru determinarea Ht. -medicul fixează cămilele respective şi racordează tubulatura aparatului la cele două canule. 30 . -cantitatea de lichid dializant poate ajunge până la 100 1. -bolnavul este aşezat într-un pat balanţă. asistenta va recolta sânge pentru determinarea compuşilor azotaţi. -se pregătesc câmpul operator şi se serveşte medicul pentru descoperirea chirurgicală a arterei şi venei. bicarbonat de Na şi glucoza realizând un mediu uşor hipertonic.1. sângele conservat din tubul de celofan intră în vena bolnavului. -pregătirea soluţiei dializane formată din: clorura de Na. Rolul asistentei în timpul şedinţei de hemodializă -asistenta controlează din 15 în 15 minute P. hemogramei şi hematocritului. -capul şi toracele vor fi uşor ridicate. 2. Pregătirea aparaturii şi a materialelor: -asistenta pregăteşte aparatul de hemodializa după o prealabilă sterilizare a tuburilor. -înainte de începerea intervenţiei. descoperirea chirurgicală a vaselor la care se leagă aparatul. R. pieselor şi sticlăriei. -se pregătesc 500 ml sânge izo-grup proaspăt. clorura ce Ca. Efectuarea tehnicii -se umple tubul de celofan cu sânge proaspăt conservat. -viteza optimă de scurgere a sângelui prin aparat este de 100-150 ml/mm.

20 de flacoane de lichid de dializă a câte 2 litri soluţie utilizată la hemodializă la care se mai adaugă heparina pentru evitarea obstrucţiei cateterului şi antibiotice pentru a preveni infecţia.-administrează la indicaţia medicului mici cantităţi de heparină şi antibiotice. -schimbă lichidul de dializă din 2 în 2 ore. bolnavul îşi goleşte vezica. tub de cauciuc pentru scurgerea lichidului evacuat. • • • • • aparat de perfuzat. aparat pentru încălzire sau menţinerea constantă a lichidului de dializă la T° corporală. ambele prevăzute cu stilet ascuţit şi mandren bont. 1. Cu ajutorul unui tub se introduce în cavitatea peritoneală lichidul de dializă care după ce traversează suprafaţa endoteliului peritoneal este îndepărtat prin alt tub. Printr-o şedinţă de hemodializă se pot elimina din organism între 60-110 grame uree. Pregătirea bolnavului: • • se face pregătirea psihică şi se administrează un calmant. -urmăreşte funcţionalitatea aparatului pentru excluderea incidentelor ce pot apărea. vas colector de 10-20 litri gradat. se mai pregătesc două sonde din material plastic lungi de 20 cm care să poată fi introduse prin canula trocarului în cavitatea peritoneală prevăzute cu orificii laterale la extremitatea care se introduce în abdomen. i se va face o clismă evacuatoare şi va fi aşezat comod în pat întrucât durează 31 . 2. Pregătirea instrumentelor şi a materialelor: • se pregătesc steril toate materialele. dezinfecţie locală şi pansamente. Rinichiul artificial poate fi utilizat şi pentru eliminarea substanţelor barbiturice sau altor substanţe medicamentoase. Dializa peritoneală Metoda utilizează ca membrană dializantă pentru epuraţia sângelui endoteliul seroasei peritoneale care are o suprafaţă de 20 mii cm2. • • • se pregăteşte trusa de paracenteză cu 2 trocare. seringi şi medicamente pentru urgenţă în caz de accidente. materiale pentru anestezie. Hemodializă se poate face zilnic sau la două zile.

Prin acest procedeu se pot elimina între 40-60 g de uree şi alţi produşi de dezasimilaţie. va administra soluţiile prescrise pentru înlocuirea pierderilor. flaconul se fixează la o înălţime de 2 m.R.Evitarea complicaţiilor majore: • • • • asistenta va urmări diureza. se introduce în partea dreaptă celălalt tub de plastic şi se fixează la peretele abdomenului. La această sondă se racordează un tub de scurgere care se introduce în vasul colector. • • se fixează debitul la 2-3 1 în prima oră. de aceea în îngrijirea bolnavului asistenta va respecta cu stricteţe tratamentul prescris de medic. infecţii urinare. după ce s-au adunat în cavitatea peritoneală 2 1 de lichid. după cum urmează etapa poliurică. P. controlează TA. se reglează ritmul în aşa fel încât în cavitatea peritoneală să se menţină 2 1 lichid.T°.R. 32 . poate evolua spre vindecare sau spre cronicizarea. In această fază de reluare a diurezei pot apărea diverse complicaţii: deshidratarea. 3. Ingrijirea bolnavului în stadiul poliuric I. va recolta sânge şi urină pentru ionograma sanguină şi cea urinară. complicaţii cardiovasculare. în aceste cazuri se face o dializă suplimentară. Tehnica de lucru: • • • se adaptează aparatul de perfuzie la flacon sau se trece tubul de perfuzie prelungit în formă de serpentină prin aparatul ce menţine lichidul cald. medicul execută paracenteza abdominală în fosa iliacă stângă şi prin canula trocarului introduce sonda de material plastic la care se racordează amboul aparatului de perfuzie şi se dă drumul lichidului. 1. va recolta sânge pentru determinarea ureei şi creatininei care pot să crească în această fază. • sonda împreună cu amboul tubului de perfuzie se fixează de peretele abdomenului cu leucoplast iar împejural locului de pătrundere a tubului în cavitatea peritoneală se aşază o compresă sterilă îmbibată în soluţie dezinfectantă.între 16-20 ore. • • după ce a început să se scurgă lichid în vasul colector.A. In caz de evoluţie favorabilă restabilirea funcţiei renale se face după 12-14 zile de anurie.

came. 2. normolipidică şi hiperglucidică. îngrijirea acestor bolnavi este în funcţie de stadiul bolii. se adoptă o dietă normoealorică cu 2000-3000 cal/zi.C.R. se introduc alimente bogate în K. se creşte raţia calorică adoptând un regim uşor hipergfucidic. lapte. normolipidic şi hiposodat. când diureza atinge 1-1. Fiind vorba de o înbolnăvire de lungă durată. bolnavii trebuie mobilizaţi activ pentru prevenirea infecţiilor bronhopulmonare. dar nu suprimate din alimentaţie. 2.A. brânză. Boala prezintă un stadiu compensat cu stare generală bună şi un stadiu decompensat în care apar repetat pusee acute.5 1. bolnavul poate bea 500-800 ml lichide peste pierderile zilnice. bolnavul va trebui să respecte un anumit regim de viaţă.. se acordă îngrijiri igienice pentru prevenirea escarelor şi evitarea compicaţiilor. proteinele şi clorura de Na vor fi reduse. a emboliei şi escarelor. bolnavul va putea primi un regim normal sărat. Respectarea regimului igieno-dietetic în faza compensată: • • • • • repausul zilnic va fi de 12-14 ore. Insuficienţa renală cronică este o scădere progresivă a capacităţii funcţionale renale cu retenţie în organism a substanţelor toxice rezultate din metabolism şi cu evoluţie spre uremia terminală. Trecerea la un regim dietetic progresiv: • • • • regimul se îmbunătăţeşte treptat prin introducerea proteinelor de mare valoare: ouă.• ajunşi în stadiul poliuric. 1. I. infecţia urinară se previne respectând riguros măsurile de asepsie şi acordând îngrijiri igienice corespunzătoare. Regimul igieno-dietetic din faza decompensată: 33 .R. se adoptă repausul total iar din dietă se exclud proteinele şi Na. bolnavul este spitalizat iar îngrijirea este asemănătoare cu cea din I.

crampe musculare. Semnele neuro-psihice sunt provocate de tulburările hidroelectrolitice şi acido-bazice care se adaugă intoxicaţiei uremice propiu-zise. comă. Şedinţele de hemodializa se fac în clinică de 2-3 ori/săptămână. hiponatremia însoţită de semne de deshidratare.4/% i.R. hemodializa este indicată când nu pot beneficia de regimul dietetic şi de tratamentul de echilibrare umorală deoarece funcţiile renale sunt total compromise.. eventual urmat de fenobarbital sau fenitoin în doze uzuale. flapping-tremor.v. vitaminoterapie [în special cu vitamine din grupul B]. Toate tulburările descrise răspund foarte bine la hemodializă. mioclonii sau convulsii. 34 . agitaţie.sau THAM i. A.• pentru bolnavii cu I. Tratamentul acidozei prin administrarea de bicarbonat de sodiu 8. confuzie. combaterea convulsiilor prin administrare de diazepam i. foarte lent. Până la instituirea acesteia sau când epuraţia extrarenală nu este disponibilă se recurge la corecţie hidroeleetrolitică [hiperpotasemia se combate prin soluţie perfuzabilă de glucoza hipertonă tamponată cu insulina sau prin administrarea de diuretice de ansă de tipul furosemidului. stupor. Encefalopatia uremică Apare în stadiile terminale ale insuficienţei renale cronice. necesită administrarea de lichide].lent 200-500 ml.v.v. Se caracterizează prin somnolenţă.

-tranzitul intestinal este prezent cu o dispnee si ortopnee foarte severa. polipnee. dispnee severa. -Domiciliu: Deva -Varsta: 55.nefrapsie diabetica clinic manifestata -Interventii chirurgicale: hemodializa si efectuarea sedintelor de dializa 1.Capitolul V PLAN DE ÎNGRIJIRE NURSING CAZUL I -Numele pacientului: B.Nevoia de a elimina .Nevoia de a se alimenta si hidrata -starea de nutritie se prezinta prin obezitate -pacienta este nefumatoare -pacienta prezinta stari de voma 3.pacienta prezinta probleme din punctul de vedere al eliminarii urinei.diabet zaharat tip II insulino dependent . -Antecedente personale fizice patologice: . edeme masive.A. cu respiratii 35 . -Sexul : F -Motivul internarii: Stare generala influentata.IRC compensat .Nevoia de a respia: -Pacienta se prezinta abdominale -pacienta este nefumatoare -torace normal conformat -starea generala fiind influentata 2.

Captopril 25 tb. -TA: 210/100 . si este obosita 6.pacienta nu mai este asa de dornica de a mai invata lucruri noi datorita starii genereal nefavorabile.0 C 8.pacienta necesita ajutor si nu poate indeplini aceasta nevoie singura 7.Nevoia de a se misca si a pastra o buna postura -conditiile de viata sunt corespunzatoara 5.Nevoia de a recreea -pacienta face plimbari zilnicee cu motivul recreerii 14. aceste fiind 36.Nevoia de a fi curat si a-si proteja tegumentele -la internare pacienta sa prezentat cu edeme -tegumentele sunt de culoare palida -mucoasele se prezinta cu o culoare palida -fanerele cu modificari degenerative 9.Nevoia de a actiona dupa credintele sale si valorilor sale -pacienta este o persoana cu credinta in Dumnezeu 12.Nevoia de a-si mentine temperature corpului in limite normale -pacienta se prezinta cu temperatura in limitele normale .Nevoia de a se inbraca si a se dezbraca .Nevoia de a dormi si odihni -pacienta sustine ca sunt perioade cand nu se poate odihni asa cum trebuie..Nevoia de a comunica -starea de constiinta este pastrata -sistemul nervos se prezinta prin cecitate orientata temporar spatial 11. ZIUA I PROBLEME Hipertensiunea arterială OBIECTIVE -combaterea hipertensiunii arteriale INTERVENŢII -am măsurat tensiunea -am administrat tratementul 36 EVALUARE -tratament: Nifedipin 10 tb.Nevoia de a invata .0 C .37.4.Nevoia de a se realiza -pacienta nu prezinta probleme la aceasta nevoie 13.Nevoia de a evita pericolele -pacienta are nevoie de ingrijire permanent 10.

-am explicat pacientului necesitatea si importanţa dializei. Alcool iodat sau Betadină şi se pansează din nou cu pansamente sterile -am măsurat tensiunea -am recoltat glicemia mmHg -tratament cu o uşoară ameliorare -somnul este liniştit.obiectiv realizat -rehidratarea bolnavului -să se respecte 37 .Respiraţii inadecvate manifestate de dispnee Anxietate -pacientul sa se prezinte cu o respiraţie îmbunătăţită -pacientul să beneficieze de un somn liniştit -pacientul să prezinte o buna postură şi mişcare -pacientul să îşi satisfacă această nevoie -vindecarea plăgii Mişcarea şi postura inadecvată Dificultatea în a se îmbraca şi dezbrăca Pansarea plăgii operate -am ajutat pacientul să prezinte o poziţie care să favorizeze respiraţia -la nevoie am administrat oxigen. dar încă mai există o teama de noul tratament -bolnavul nu se poate deplasa. este aşezat în pat după operaţie -pacientul începe cu corespondenţă -plaga nu este vindecată complet.8 -TA: 210/100mmHg ZIUA II PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE Dificultatea în a se îmbraca şi dezbrăca Circulaţia inadecvată manifestată prin paloarea tegumentelor Alimentaţia şi hidratarea -pacientul să îşi satisfacă această nevoie -tegumentele şi mucoasele să fie normal colorate -refacerea echilibrului hidroelectoritic -am ajutat pacientul să se îmbrace şi să se dezbrace -la indicaţia medicului am administrat prin transfuzie sânge -am administrat perfuzii cu ser fiziologic -pacientul începe cu corespondenţă .1 -ureea:132 -creatinina:5. dar este curaţată şi pansată Urmarirea funcţiilor vitale -cunoaşterea funcţiilor vitale şi vegetative -glicemia:233 proterinuria:6.şi l-am liniştit -am asigurat condiţii favorabile unor stări de bine .am ajutat pacientul să se îmbrace şi să se dezbrace -am indepartat vechiul pansament -am curaţat plaga cu soluţie dezinfectantă cu: Rivanol.

7 -TA: 165/95 mmHg Urmarirea funcţiilor vitale -cunoaşterea funcţiilor vitale şi vegetative 38 .9 -ureea:129 -creatinina:5.-pacientul să beneficieze de o alimentaţie bogată în vitamine Pansarea plăgii operate -vindecarea plăgii Asigurarea unor condiţii optime în salon Urmarirea funcţiilor vitale -aerisirea salonului şi curaţarea lui -cunoaşterea funcţiilor vitale şi vegetative -am urmărit respectarea regimului alimentar -am aerisit salonul înainte de fiecare masă -am îndepărtat vechiul pansament -am curăţat plaga cu soluţie dezinfectantă cu: Rivanol. Alcool iodat sau Betadină şi am pansat din nou cu pansamente sterile -am aerisit salonul regimul prescris de medicul de specialitate -plaga nu este vindecată complet.8 -am recoltat glicemia -ureea:165.tegumentele şi mucoasele sunt curate -glicemia:245 -proterinuria:5. -am stimulat pacientul să îşi efectueze toaleta singur -am măsurat tensiunea -am recoltat glicemia EVALUARE -pacientul începe cu corespondenţă -TA: 160/90mmHg -tratament cu o uşoară ameliorare . dar este curaţată şi pansată -curăţarea salonului -am măsurarat -glicemia:247 tensiunea proterinuria:5.8 -creatinina:6.1 -TA: 169/90mmHg ZIUA PROBLEME Dificultatea în a se îmbraca şi dezbrăca Hipertensiunea arterială Respiraţii inadecvate manifestate de dispnee Igiena bolnavului OBIECTIVE -pacientul să îşi satisfacă această nevoie -combaterea hipertensiunii arteriale -pacientul sa se prezinte cu o respiraţie îmbunătăţită -efectuarea toaletei III INTERVENŢII -am ajutat pacientul să se îmbrace şi să se dezbrace -am măsurarat tensiunea -am administrat tratementul -am ajutat pacientul să prezinte o poziţie care să favorizeze respiraţia -la nevoie am administrat oxigen.

dar încă mai există o teama de noul tratament!!!!! -bolnavul nu se poate deplasa.ZIUA IV PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE Dificultatea în a se îmbraca şi dezbrăca Hipertensiunea arterială Respiraţii inadecvate manifestate de dispnee Anxietate -pacientul să îşi satisfacă această nevoie -combaterea hipertensiunii arteriale -pacientul sa se prezinte cu o respiraţie îmbunătăţită -pacientul să beneficieze de un somn liniştit -pacientul să prezinte o buna postură şi mişcare -pacientul să îşi satisfacă această nevoie -cunoaşterea funcţiilor vitale şi vegetative -refacerea echilibrului hidroelectoritic -pacientul să beneficieze de o alimentaţie bogată în vitamine -am ajutat pacientul să se îmbrace şi să se dezbrace -am măsurat tensiunea -am administrat tratementul -am ajutat pacientul să prezinte o poziţie care să favorizeze respiraţia -la nevoie am administrat oxigen.1 -TA: 160/80 mmHg -rehidratarea bolnavului -să se respecte regimul prescris de medicul de specialitate ZIUA V PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE Dificultatea în a se îmbraca şi dezbrăca -pacientul să îşi satisfacă această nevoie -am ajutat pacientul să se îmbrace şi să se dezbrace -pacientul începe cu corespondenţă 39 . este aşezat în pat după operaţie -pacientul începe cu corespondenţă -glicemia:220 -creatinina:5. -am linistit pacientul şi i-am explicat necesitatea dializei -am asigurat condiţiilor favorabile unor stări de bine -am ajutat pacientul să se îmbrace şi să se dezbrace -am măsurat tensiunea -am recoltat glicemia -am administrat perfuzii cu ser fiziologic -am urmărit respectarea regimului alimentar -am aerisit salonul inainte de fiecare masa -pacientul începe cu corespondenţă -TA: 170/86mmHg -tratament cu o uşoară ameliorare !!!!!! Mişcarea şi postura inadecvată Dificultatea în a se îmbraca şi dezbrăca Urmarirea funcţiilor vitale Alimentaţia şi hidratarea -somnul este liniştit.

dar va urma să continue şedinţele de dializa pâna va putea face un transplant renal. dar este curaţată şi pansată -curăţarea salonului -glicemia:115 -creatinina:4. Pacienta a fost hidratată cu Glucoză şi ser fiziologic.3 -TA: 170/85mmHg EVALUAREA FINALĂ În urma îngrijirilor acordate în ultimile cinci zile.Alimentaţia şi hidratarea -refacerea echilibrului hidroelectoritic -pacientul să beneficieze de o alimentaţie bogată în vitamine -combaterea insomniei -educaţia pentru sanatate în vederea externarii Insomnie Insuficienţa cunostinţelor despre evoluţia bolnavului Pansarea plăgii operate -vindecarea plăgii Asigurarea unor condiţii optime în salon Urmarirea funcţiilor vitale -aerisirea salonului şi curaţarea lui -cunoaşterea funcţiilor vitale şi vegetative -am administrat perfuzii cu ser fiziologic -am urmărit respectarea regimului alimentar -am aerisit salonul înainte de fiecare masă -am administrat la indicaţia medicului somnifere -am respectat tratamentul prescris de medic la externare -am anunţat familia despre data externarii -am ajutat pacientil sa respecte regimului alimentar -am educat pacientul să se prezinte la medic la observarea unei eventuale complicaţii şi controale medicale -am îndepărtat vechiul pansament -am curăţat plaga cu soluţie dezinfectantă cu: Rivanol. 40 . Alcool iodat sau Betadină şi am pansat din nou cu pansamente sterile -am aerisit salonul -am măsurarat tensiunea -am recoltat glicemia -rehidratarea bolnavului -să se respecte regimul prescris de medicul de specialitate -odihnirea bolnavului noaptea . urmând să se prezinte la control -plaga nu este vindecată complet. bolnavul se simte mai bine .se externează fără complicaţii.

HTA esential -Interventii chiriurgicale: hemodializa.este prezent un murmur vezical. -Domiciliu: Deva -Varsta : 43 -Sex : F -Motivul internarii: scaderea in greutate de aproximativ 4 kg/luna. -Antecedente personale fizice patologice: rinichi drept absent.starea de nutritie este relativ buna. astenie. greutate 51 kg 3.pacienta indeplineste aceasta nevoie in limitele normale 6. sonoritate pulmonara in limite normale.Nevoia de a se alimenta si hidrata . În urma celor cinci zile starea pacientului s-a ameliorat. CAZUL II -Numele pacientului: I.Nevoia de a se inbraca si a se dezbraca -Pacienta nu necesita ajutor 41 .Nevoia de a respira: -prezinta freamat pectoral. talie 159. dureri retrostonale. si efectuarea sedintelor de dializa 1.Nevoia de a se misca si a pastra o buna postura -pacienta nu prezinta probleme 5. prezinta scaune odata la doua zile 4.Nevoia de a dormi si odihni . 2.S-au urmărit şi s-au înregistrat zilnic funcţiile vitale şi vegetative. L.Nevoia de a elimina . un tranzit intestinal afirmativ incetinit.

12. -tesutul conjunctival adipos se prezinta intr-un fel normal 9.pacienta este deschisa pentru comunicare. 13.Nevoia de a recreea -pacienta face iesiri zilnice.Nevoia de a fi curat si a-si proteja tegumentele -pacienta se poate ingriji -prezinta tegumente palide. edemioze la nivelul membrelor inferioare bilaterale submembrului superior stang .Nevoia de a actiona dupa credintele sale si valorile sale -Pacienta arata credinta in Dumnezeu si are o speranta pentru viitor.Nevoia de a-si mentine temperature corpului in limite normale -pacienta se prezinta in limitele normale ale temperaturii (36C -37 C) 8.7. ZIUA I PROBLEME Respiraţii inadecvate manifestate de dispnee Anxietate OBIECTIVE -pacientul sa se prezinte cu o respiraţie îmbunătăţită -pacientul să beneficieze de un somn liniştit -cunoaşterea 42 Urmarirea funcţiilor INTERVENŢII -am ajutat pacientul să prezinte o poziţie care să favorizeze respiraţia -la nevoie am administrat oxigen.Nevoia de a realiza . dar încă mai există o teama de noul tratament -glicemia:87 . -starea de constienta este pastrata 11.Nevoia de a invata .Nevoia de a evita pericolele -pacienta nu prezinta neputinta 10. -am liniştit pacientul şi i-am explicatnecesitatea şedinţelor de dializa -am măsurat EVALUARE -tratament cu o uşoară ameliorare -somnul este liniştit.pacienta arata interesata sa invete si sa se recreeze in anumite moduri spre cultivarea cunostintelor.pacienta este realizata pe plan professional si sentimental.Nevoia de a comunica . 14. si mucoase palide.

88 -TA: 180/100mmHg Anxietate -pacientul să beneficieze de un somn liniştit -efectuarea toaletei Igiena bolnavului Mişcarea şi postura inadecvată -pacientul să prezinte o buna postură şi mişcare -combaterea hipertensiunii -am linistit pacientul si i-am explicat necesitatea şedinţelor de dializă -am stimulat pacientul să îşi efectueze toaleta singur -am asigurat condiţii favorabile unor stări de bine -am măsurarat tensiunea -somnul este liniştit. este aşezat în pat după intervenţia chirurgicală -tratament: Amlodipina Hipertensiunea arterială 43 .vitale Circulaţia inadecvată manifestată prin paloarea tegumentelor Asigurarea unor condiţii optime în salon Alimentaţia şi hidratarea funcţiilor vitale şi vegetative -tegumentele şi mucoasele să fie normal colorate -aerisirea salonului şi curaţarea lui -refacerea echilibrului hidroelectoritic -pacientul să beneficieze de o alimentaţie bogată în vitamine tensiunea -am recoltat glicemia -la indicaţia medicului am administrat prin transfuzie sânge -am aerisit salonul -am administat perfuzii cu ser fiziologic si glucoza -am urmărit respectarea regimului alimentar -am aerisit salonul înainte de fiecare masă -ureea:275 -creatinina: 11.05 -TA: 180/90 mmHg .obiectiv realizat -curăţarea salonului -rehidratarea bolnavului -să se respecte regimul prescris de medicul de specialitate ZIUA II PROBLEME Urmarirea funcţiilor vitale OBIECTIVE -cunoaşterea funcţiilor vitale şi vegetative INTERVENŢII -am măsurarat tensiunea -am recoltat glicemia EVALUARE -glicemia:99 -creatinina: 10. dar încă mai există o teama de noul tratament!!!!! .tegumentele şi mucoasele sunt curate -bolnavul nu se poate deplasa.

este aşezat în pat după 44 . este aşezat în pat după operaţie -pacientul începe cu corespondenţă -creatinina: 5.arteriale Respiraţii inadecvate manifestate de dispnee -pacientul sa se prezinte cu o respiraţie îmbunătăţită -am administrarat tratementul -am ajutat pacientul să prezinte o poziţie care să favorizeze respiraţia 2x10mg/zi -TA: 180/100mmhg -tratament cu o uşoară ameliorare ZIUA III PROBLEME Hipertensiunea arterială Anxietate OBIECTIVE -combaterea hipertensiunii arteriale -pacientul să beneficieze de un somn liniştit -pacientul să prezinte o buna postură şi mişcare -pacientul să îşi satisfacă această nevoie -cunoaşterea funcţiilor vitale şi vegetative INTERVENŢII -am măsurarat tensiunea -am administrat tratementul -am liniştit pacientul si i-am explicat necesitatea şedinţelor de dializa -am asigurarat condiţiilor favorabile unor stări de bine -am ajutat pacientul să se îmbrace şi să se dezbrace -am măsurat tensiunea -am recoltat glicemia EVALUARE -TA 150/80 mmhg -FC 92 b/ min -somnul este liniştit. dar încă mai există o teama de noul tratament . dar încă mai există o teama de noul tratament -bolnavul nu se poate deplasa.am liniştit pacientul si i-am explicat necesitatea şedinţelor de dializa .am stimulat pacientul să îşi efectueze toaleta singur .am asigurarat condiţiilor favorabile unor stări de bine EVALUARE -somnul este liniştit.tegumentele şi mucoasele sunt curate -bolnavul nu se poate deplasa.032 -temperatura: 37 grade Celsius -TA: 150/80 mmHg Mişcarea şi postura inadecvată Dificultatea în a se îmbraca şi dezbrăca Urmarirea funcţiilor vitale ZIUA IV PROBLEME Anxietate OBIECTIVE -pacientul să beneficieze de un somn liniştit -efectuarea toaletei Igiena bolnavului Mişcarea şi postura inadecvată -pacientul să prezinte o buna postură şi mişcare INTERVENŢII .

Alcool iodat sau Betadină şi am pansat din nou cu pansamente sterile -am aerisit salonul operaţie -creatinina: 5.00 -temperatura: 37grade Celius -TA: 155/85 mmHg -rehidratarea bolnavului -să se respecte regimul prescris de medicul de specialitate Alimentaţia şi hidratarea Pansarea plăgii operate -plaga nu este vindecată complet. dar este curaţată şi pansată Asigurarea unor condiţii optime în salon -aerisirea salonului şi curaţarea lui -curăţarea salonului ZIUA V PROBLEME Anxietate OBIECTIVE -pacientul să beneficieze de un somn liniştit -efectuarea toaletei INTERVENŢII . este aşezat în pat după operaţie -glicemia: -proterinuria: -ureea: -creatinina: -temperatura: -TA: Igiena bolnavului Mişcarea şi postura inadecvată Urmarirea funcţiilor vitale -pacientul să prezinte o buna postură şi mişcare -cunoaşterea funcţiilor vitale şi vegetative 45 . dar încă mai există o teama de noul tratament!!!!! .Urmarirea funcţiilor vitale -cunoaşterea funcţiilor vitale şi vegetative -refacerea echilibrului hidroelectoritic -pacientul să beneficieze de o alimentaţie bogată în vitamine -vindecarea plăgii -am măsurat tensiunea -am recoltat glicemia -am administrat perfuzii cu ser fiziologic si glucoza -am urmărit respectarea regimului alimentar -am aerisit salonul înainte de fiecare masă -am îndepărtat vechiul pansament -am curăţat plaga cu soluţie dezinfectantă cu: Rivanol.am asigurarat condiţiilor favorabile unor stări de bine -am măsurarat tensiunea -am recoltat glicemia EVALUARE -somnul este liniştit.tegumentele şi mucoasele sunt curate -bolnavul nu se poate deplasa.am stimulat pacientul să îşi efectueze toaleta singur .am liniştit pacientul si i-am explicat necesitatea şedinţelor de dializa .

Alcool iodat sau Betadină şi am pansat din nou cu pansamente sterile -rehidratarea bolnavului -să se respecte regimul prescris de medicul de specialitate -plaga nu este vindecată complet. dar este curaţată şi pansată EVALUAREA FINALĂ În urma îngrijirilor acordate în ultimile cinci zile. dar va urma să continue şedinţele de dializa pâna va putea face un transplant renal. Calmantul folosit în urma operaşiei a fost Piafenul. În urma celor cinci zile starea pacientului s-a ameliorat.Pacienta a fost hidratată cu Glucoză şi ser fiziologic. S-au urmărit şi s-au înregistrat zilnic funcţiile vitale şi vegetative. 46 .Alimentaţia şi hidratarea -refacerea echilibrului hidroelectoritic -pacientul să beneficieze de o alimentaţie bogată în vitamine Pansarea plăgii operate -vindecarea plăgii -am administrat perfuzii cu ser fiziologic si glucoza!!!!! -am urmărit respectarea regimului alimentar -am aerisit salonul înainte de fiecare masă -am îndepărtat vechiul pansament -amcurăţat plaga cu soluţie dezinfectantă cu: Rivanol. bolnavul se simte mai bine .

de starea generală a organismului şi de starea psihică. astenie. a treia pacientă acuză durere în loja renală stângă cu iradiere pe ureter. nicturie. problema a fost durerea colicativă persistentă în lojele renale. "Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie" având ca problemă greutatea în respiraţie. A treia nevoie afectată este "Nevoia de a menţine T° corpului în limitele normale" în primul caz având ca problemă creşterea temperaturii corpului peste limitele normale. prima pacientă având dureri în lojele renale. Toate cele trei paciente se prezintă la spital pentru dureri în lojele renale. cultură diferită. Problemele derivă din afectarea nevoilor şi intensitatea cu care se manifestă. polakiurie cu nicturie. parastezii în membre. Ingrijirile NURSING sunt structurate pe cele 14 nevoi fundamentale ale persoanei umane. ameţeli. cefalee. care permit abordarea celor cinci dimensiuni [bio-fizico-psiho-socio-culturale şi spirituale] pentru fiecare nevoie afectată. a doua pacientă prezintă dureri în regiunea lombară. Alte nevoi afectate: • • "Nevoia de a dormi şi a se odihni" datorită imposibilităţii de a se odihni. polakiurie. deoarece pacientele aveau tulburări de emisie urinară [polakiurie. In toate cele trei cazuri prima nevoie afectată este "Nevoia de a evita pericolele". polakiurie. nicturie. cefalee. astenie. nicturie. nicturie]. astenie fizică.Capitolul VI Concluzii Pentru întocmirea acestei lucrări am luat în studiu trei cazuri cu "insuficienţă renală cronică" la trei persoane cu vârste medii. disurie. subliniate în Conceptul Virginei Henderson. sunt legate de receptivitatea fiecărei faţă de boală. polakiurie. 47 . A doua nevoie afectată este "Nevoia de a elimina" în toate cele trei cazuri. iar în celelalte două cazuri este "Nevoia de a se alimenta şi hidrata" deoarece pacientele prezentau dificultăţi în a se alimenta şi hidrata corespunzător.

-riscul apariţiei unor complicaţii. Surse de dificultate comune: -durere. -beneficierea de un număr de ore de somn corespunzătoare. -greutatea în respiraţie. -creşterea temperaturii peste limitele normale. -situaţie de criză.• "Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură" având ca problemă diminuarea mişcărilor impuse de boală. Problemele comune în cele trei cazuri: • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • -durerea. -prevenirea complicaţiilor. -hidratare necorespunzătoare. -nelinişte. -neacceptarea rolului de bolnav. -febră. 48 . -proces infecţios. -greutatea în a se îmbrăca şi dezbrăca. -oboseală. -scăderea febrei. -imposibilitatea de a dormi şi a se odihni. -uşurarea respiraţiei. Obiectivele comune propuse pentru îndepărtarea problemelor principale: -combaterea durerilor. -dificultatea de a se alimenta şi hidrata corespunzător. -normalizarea micţiuniior şi controlul durerii. -dificultate în a-şi acorda îngrijiri igienice. -prezenţa calculului. -slăbiciune. -echiparea hidroelectrică şi nutriţională. -tulburări de emisie urinară.

Editura Medicală.BIBLIOGRAFIE CORNELIU BORUDEL Manual de Medicină Internă Pentru Cadrele Medii-Editura ALL LUCRETIA TITIRCĂ Urgenţe medico-cliirurgicale. Bucureşti. C AROL MOZACH 49 . Tehnici de îngrijire a bolnavilor Editura 1974. Editura Bucureşti. 1998 DR. GEORGETA AURELIA BALTA STĂNESCU LUCRETIA TITIRCĂ AGLAIÂ KYOWSSKI NICOLAE CRANGULESCU Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor. 1983 MARIA-OTILIA Manual de Medicină Internă Specialităţi înrudite şi îngrijiri paliative. 1998. Editura Bucureşti. Radioterapie şi Anatomie funcţională. Breviar de exporări funcţionale şi de îngrijiri Dr. 1997. VIOREL MATEESCU CORNELIA NENCESCU LUCRETIA TITIRCĂ speciale acordate bolnavului Editura Viaţa Românească. Radiodiagnostic. 1997. Sinteze. Bucureşti. Editura Didactică şi ANTOANETA METAXATOS Pedagogică.