Pomicultură Ecologică ACARIENI Numeroşi devastatori ai livezilor sunt prada acarienilor sau insectelor.

Aceşti „duşmani naturali” reuşesc adesea să oprească populaţiile de insecte dăunătoare, atacând în mod deosebit devastatorii indirecţi, adică devastatorii, endofite sau nu, care se hrănesc cu frunze (exemplu afide, acarieni). Inamicii naturali ai devastatorilor de livezi sunt mai degrabă insecte prădătoare, parazitoide. Insectele prădătoare sunt în general la fel de mari ca şi prăzile lor. Aceşti prădători sunt suficienţi de mobili pentru a se deplasa spre sursa lor de hrană. Ele consumă de obicei de-a lungul vieţii numeroase insecte prădătoare. Mămăruţele, chrysope şi syrphe (muşte cu abdomen galben şi negru) sunt exemple de insecte prădătoare. Parazitoidele sau insectele parazite sunt mai mici decât gazda lor. Aceeaşi gazdă poate fi parazitată de una sau mai multe insecte. Gazda moare încetul cu încetul în timp ce larvele parazite se hranesc şi se dezvoltă. Cea mai mare parte dintre insectele parazite sunt viespile sau muştele. Parazitoidele adulte nu se hrănesc de obicei cu insecte, dar sunt dotate cu o mare mobilitate şi îşi depun ouăle pe numeroase gazde. Afidele, enrouleuses, fluturi şi alte larve de fluturi sunt adesea invadate de insectele parazite. Din cauză că permit să se recurgă mai puţin la pesticide pentru a lupta împotriva unui inamic, acarienii şi insectele contribuie la prevenirea sau întârzierea în livezi a souches rezistente la pesticide. Fără a ţine seama că aceşti auxiliari de luptă se hrănesc cu insecte rezistente care supravieţuiesc tratamentelor antiparazitare. Pentru a profita de pe urma luptei biologice exersată de acrieni şi insecte, programele de luptă integrată mizează pe menţinerea sau creşterea populaţiilor de inamici naturali în livezi. Când lupta chimică trebuie să se înscrie într-un program de luptă integrată, produsele fitosanitare recomandate sunt cele care afectează insectele prezente în livadă. Iată câteva principii pentru conservarea acarienilor şi insectelor într-o livadă: 1. A şti să se recunoască insectele şi să se distingă de devastatori. 2. A se evita utilizarea pesticidelor cu spectru larg. A se recurge la insecticide şi acaricide compatibile cu programele de luptă integrată. 3. Menţinerea unei cuverturi vegetale pentru a oferii prăzi, polen, nectar şi loc pentru înlocuirea numeroşilor prădători şi parazitoide. 4. Supravegerea şi notarea în scris a nivelelor populaţiilor de insecte din livadă.

Tabel: Acarieni şi insecte frecvente în livezi Nume Descrierea Acarieni prădători Amblyseius fallacis (Fitoseide)

Pradă sau gazdă preferată Acarieni fitofagi (de exemplu, tetranyque roşie a mărului, tetranyque cu două puncte)

Stadiu de prădare Nimfă, adult

Loc şi perioadă de activitate Adultul stă iarna la adăpost sub scoarţă şi la baza arborilor. Activ în vegetaţia din sol la începutul sezonului. Devine mai activ în perioada de înfrunzire după înflorire. Se găseşte pe faţa inferioară a frunzelor în lungul nervurii principale,acolo unde se hrănesc acarienii fitofagi. Prezenţi pe scoarţa şi frunze,se remarcă mai ales primăvara.

Corp în formă de lacrimă, clar sau translucid, cu pete brune pe spate (câteodată); se deplasează foarte rapid (0,3 mm).

Zetzellia (stigmeide)

mali

Corp în romb, galben viu pătăt cu portocaliu (0,5 mm).

Acarieni fitofagi

Nimfă,adult

Balaustium spp(Eritreide)

Mare,de culoare roşu închis până la roşu deschis,cu aspect de velură;se delasează rapid(1mm).

Acarieni fitofagi

Nimfă,adult

Nume Prădători ai afidelor Cecidomide

Descrierea

Pradă sau gazdă preferată Afide

Stadiu de prădare Larvă

Loc şi perioadă de activitate Găsim larvele în coloniile de afide. Când sunt mai multe afide, ele nu omoară mai multe decât mănâncă. Găsim larvele în coloniile de afide pe toată perioada de creştere. Putem observa adesea adulţii gata să prădeze florile. Ouăle sunt depuse pe frunze şi ramuri. Larve se găsesc pe frunze. Sunt prezente de la

Larve: mici (<1,5 mm), apode, au culoare portocaliu aprins. Adulţi: muşte mărunte, imposibil de descris şi greu de observat. Larve: apode, asemănătoare cu melcii, brun punctat şi/sau verzi (1-2 cm). Adulţi: muşte asemănătoare cu albinele, capabile să zboare deasupra locului (5-10 mm). Adulţi: verzi sau bruni cu corpul lung şi subţire, cu aripi puternic nervurate (2 cm lungime). Larve: tăiate, punctate cu verde sau gri, prevăzute cu lungi mandibule în formă Descrierea de seceră (7-8 mm). Ouă: albe, pe lungile codiţe foarte fine.

Sirfide sau muşte de flori

Afide

Larvă

Crizoperlide Hemerobide

şi

Afide; acarieni

Larvă, adult

Nume

Pradă sau gazdă preferată

Stadiu de prădare

Loc şi perioadă de activitate începutul primăverii până la sfârşitul verii. Adulţii se adăpostesc iarna în resturi la picioarele arborilor şi gardului viu. Adulţii şi larvele sunt activi peste tot în arbore în preajna prăzilor. Mămăruţele sunt active tot sezonul. Pe frunze de-a lungul întregului sezon de creştere.

Mămăruţe

Adulţi: ovoide, portocalii, marcate cu puncte negre (3-4 mm). Ouăle: galbene în formă de butoi, reunite în ciorchine. Larvele: corp alungit, cu pete clare, prevăzut cu picioare bine formate (5-6 mm).

Afide, acarieni şi cochinile

Larvă, adult

Prădători generali Antocoride

Ploşniţe (Miride)

de

molenă

Adulţi: mici (3-4 mm), negri cu pată albă în formă de romb pe aripi. Nimfele: minuscule, rapide, brun sau portocaliu strălucitor. Nimfele: foarte mici (1-2 mm), verzi cu ochi roşii, Descrierea

Afide, acarieni

Nimfă, adult

Nume

Pradă sau

Stadiu de

Loc şi perioadă

foarte active. Adulţii: cenuşiu, ovoide (3 mm lungime).

gazdă preferată Acarieni, afide

prădare Nimfă, adult

de activitate Pe frunze şi mai ales pe ciorchinile de fructe sau pe tinerele mlădiţe. Active de la sfârşitul lui mai până în octombrie. Pe scoarţă şi frunzele arborilor.

Ploşmiţe de casă

Carabes

Adulţi: mari, bruni cu picioare lungi (20 mm) gură lungă curbată. Abdomen care merge sub aripi. Nimfe: asemănătoare cu adulţii dar mai mici şi aptere. Însecte mari negre sau brune (3-20 mm), strălucitore sau mate, aplatizate puţin în lateral.

Afide, acarieni, larve de fluturi şi alte insecte cu corp moale Numeroase insecte cu corp moale, dintre care larvele carpocapsei mărului în fructele căzute Majoritatea insectelor arboricole Pradă sau gazdă preferată Ouăle carpocapsei mărului, fluturilor şi al fluturelui oriental al piersicului. Larve de fluturi nocturni dăunătoare

Nimfă, adult

Adult

Nocturne, se găsesc în gazon, deasupra resturilor solului, pietre. În frunziş, pe ramuri şi trunchi.

Păianjeni

De talie şi culoare variabile după specie, 8 picioare.

Imatur, adult

Nume Parazitoide Tricogramele

Descrierea

Stadiu de prădare Larvă

Loc şi perioadă de activitate Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se găsesc în interiorul ouălor a speciilor de gazde. Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se hrănesc în interiorurul larvelor de fluturi. Adulţii sunt activi la înfrunzire puţin după fiecare zbor al MMP. Larvele se hrănesc din interiorul larvelor MMP. Loc şi perioadă de activitate Pupele se găsesc

Viespi minuscule (<0,7 mm) care parazitează ouăle fluturilor de noapte.

Alte viespi (Braconide Icneumonide)

parazite şi

Viespi cu corp subţire (0,5-3,6 cm), negre, brune, portocalii sau galbene. Femele dotate cu un lung ovipozitor.

Larvă

Pholetesor (Branonide)

ornigis

Mici viespi negre (5 mm) prevăzute cu lungi antene şi marcate cu o pată mică neagră pe fiecare din aripile anterioare. Pupele se găsesc în interiorul coconilor albi, ovoide, care seamănă cu comprimatele. Descrierea

Mineuse mărmurită mărului (MMP)

Larvă a

Nume

Pradă sau gazdă preferată

Stadiu de prădare

Chalcis (Calcide)

Mici viespi stălucitoare prevăzute cu antene scurte şi cu un abdomen ascuţit.

MMP şi alte larve de fluturi.

Larvă

în interiorul galeriilor de MMP. Adulţii sunt activi la înflorire. Larvele şi pupele se găsesc în interiorul galeriilor de MMP şi pe diferite alte specii de larve de fluturi.

Adalia bipunctata prădător împotriva afidelor Adalia bipunctata este un prădător indigen a afidelor. Larvele sunt utilizate ca şi auxiliari în lupta împotriva afidelor devastatoare a culturilor ornamentale, fructifere şi de zarzavaturi. Adalia bipunctata este foarte lacomă şi poate fi utilizată împotriva numeroaselor specii de afide în toate felurile de culturi. Ea poate fi utilizată în combinaţie cu alţi auxiliari biologici şi nu prezintă nici un pericol pentru om şi natură. Adultul Adalia bipunctata depune între 20 şi 50 de ouă pe zi. Ouăle sunt alungite, ovale şi de culoare galben portocaliu. Cu toate că durata de spargere a ouălelor este dependentă de condiţiile climatice, ea este adesea cuprinsă între 4 şi 8 zile. După ieşirea din ouă, larvele caută activ afidele. Şansele de supravieţuire a acestor larve sunt legate de prezenţa unui număr suficient de afide în apropierea locului lor de naştere. Larva se transformă în trei reprize. Durata vieţii larvare depinde de condiţiile climatice şi de abundenţa hrănii. Ea atinge 20 de zile la temperaturi apropiate de 20oC. Condiţionare: Adaliile sunt livrate la stadiul larvar, ambalate câte 50 sau 100 de larve dispuse pe seminţele de popcorn permiţându-le astfel să se hrănească în timpul transportului. Sfaturi şi observaţii: - Să se introducă larvele în mijlocul locurilor unde traiesc afidele înainte ca aceste să fie prea multe; - Să se introducă larvele imediat după primirea lor. Să se conserve maximum una sau două zile la rece (810oC); - Să se plaseze mămăruţa pe frunzele atacate de afide. Larvele care rămân în cutie vor putea fi uşor dispersate cu ajutorul unei pensule (tip pensulă acoarele); - Pentru o introducere mai rapidă, larvele pot fi distribuite omogen în BIOBOX care sunt foarte uşor de agăţat pe plante şi arbuşti. - Cantitatea de larve introduse depinde de importanţa atacului şi dezvoltării culturii. Să se controleze în fiecare zi şi să se repete introducerea dacă este necesară. De exemplu: să se introducă 3-5 larve pe trandafir la începutul infestării; 10 larve la o intervenţie precoce pe bazele tulpinilor în arboricultura fructiferă.

Greierul părului (Psylla pyri) Ramuri negre din care picură lent un lichid lipicios şi în sfârşit pere negre murdărite de lichid; un coşmar pentru mulţi din cultivatorii de peri. Aceasta este cauzată de o insectă mică, greierul părului. Acest parazit devine activ foarte devreme. Înaintea şi în timpul înfloririi frunzele şi florile sunt infestate. Nu există practic stricăciuni directe, dar lichidul murdăreşte fructele, crengile şi inevitabilul fumagin colorează totul în negru. Soluţia este de a utiliza produse care respectă auxiliarii. O altă soluţie este Anthocaris nemoralis, un prădător care se hrăneşte cu aceste insecte. Biologia: Anthocoris nemoralis Acest prădător hibernează în afara plantaţiilor de gard viu şi alte vegetale. Primăvara devine din nou activ şi prima foamete este stăpânită de seminţele de polen şi de micile insecte precum greieraşul, afidele, etc. Totuşi doar după înflorire sunt atrse în număr mare de lichidul lipicios care este secretat de prima generaţie de vară a greieraşului de păr. În condiţii normale, şi insectle utile zboară pe această parcelă. Acestea încep să se

Introducând punaises prădătoare adulte devreme. esteri fosforici organici şi endosulfanul. Cea mai mare parte a fongicidelor sunt totuşi inofensive pentru această punaises utilă. cu un minim de 5. Cea mai mare parte a fongicidelor sunt totuşi inofensive pentru această insectă. În cea mai mare parte a cazurilor se folosesc 1000 de punaises prădătoare pe ha. sau în timpul anilor în care numărul de punaises prădătoare care ies este mai mic. vărsând punaises prădătoare pe un loc curat sub arbori. dacă primele larve ale greierului părului sunt în dezvoltare. se recomandă 1000-1500 adulţi pe ha. Pe parcelele problematice. putem interveni printrun mod chimic: Amitraz. Introducere artificială Introducând punaises prădătoare adulte devreme. Acestea sunt mai rezistente împotriva circumstanţelor climatice precum gerul sau ploile importante decât tinerele larve care sunt prezente în acel moment în natură. Aphidoletes aphidimyza . Aceste punaises adulte sunt mai rezistente. Anthocoris este livrat în sticle de plastic în care se găsesc minim 200 de punaises prădătoare adulte. Avertisment Atâta timp cât punaises adulte şi/sau ouăle de punaises prădătoare sunt prezente. Lăsările se pot produce vărsând prudent punaises într-o capcană Delta fără sol lipicios. Şi regulatorii de creştere a insectelor precum diflubenzuron. O dată ce larvele au ieşit nu mai putem intervenii cu amitraz deoarece larvele sunt foarte sensibile la acest produs. sau pe timp uscat vărsând punaises prădătoare într-un loc curat sub arbori. se poate intervenii printrun mod chimic: amitraz. este posibil să se obţină un echilibru natural între greiere şi punaises prădătoare. deci înainte ca imigrarea naturală să înceapă. O dată ce larvele au ieşit din ouă. lupta naturală este puternic stimulată şi atunci se pot preveni deteriorările. Introducându-le în parcelele care au fost atinse de psylle părului. Pe timp uscat punaises prădătoare adulte îşi vor lua zborul imediat în căutarea prăzii. Pe timp uscat. Sunt excluse complet piretrinoidele de sinteză. O primă introducere cu un număr limitat de Anthocoris poate să se facă chiar înaintea înfloririi perilor. Se poate da drumul la un număr limitat de Anthocoris chiar înaintea înfloririi perilor. Se sfătuieşte să se aleagă mai multe locuri unde să se dea drumul la aceste insecte. 1000-1500 adulţi pe ha se recomandă. organo-fosfore şi endosulphan. Larvele se hrănesc cu ouăle şi larvele greierilor. Pe parcelele problematice. dar pot arăta o funcţionare toxică pentru larve. nu mai putem interveni cu Amitraz deoarece larvele sunt foarte sensibile la acest produs. deci înainte ca imigraţia naturală să înceapă.hrănească şi între timp femelele îşi depun ouăle care vor fi uşor de găsit datorită decolorării roşii a frunzei în jurul oului. Anthocoris – System Introducerea artificială Biobest a reuşit să reproducă în masă aceste punaises prădătoare utile pentru a putea oferi o soluţie cazurilor problematice. în ciuda circumstanţelor climatice extreme precum îngheţul sau ploile împortante. Introducerile se pot produce vărsând punaises într-o capcană Delta fără sol lipicios. decât tinerele larve care sunt prezente în acel moment în natură. De altfel pentru piretrinoide trebuie o perioadă de mai multe săptămâni până la luni în timpul cărora aceste mijloace pot să fie încă toxice pentru Anthocoris. Avertizare Atâta timp cât punaises adulte şi/sau ouăle punaises prădătoare sunt prezente. sau pe timp uscat. dar pot manifesta o funcţionare toxică asupra larvelor. La fel şi regulatorii de creştere a insectelor precum diflubenzuron. Sunt excluse complet piretrinoidele de sinteză. O a doua introducere mai mare se poate face la începutul lui mai dacă riscurile de îngheţ nocturn se diminuează. este posibil să s obţină deja la un stadiu foarte devreme un echilibru natural între psylle şi punaises prădătoare. dacă primele larve ale psylle părului sunt în curs de dezvoltare. De altfel pentru piretrinoide trebuie o perioadă de mai multe săptămâni până la luni în timpul cărora aceste mijloace pot fi încă toxice pentru Anthocoris. În cea mai mare parte a cazurilor se pun 1000 de punaises prădătoare pe ha. punaises prădătoare adulte îşi vor lua zborul aproape imediat în căutarea prăzii. Apoi se poate da drumul la un număr mai mare la începutul lui mai dacă riscurile de îngheţ nocturn se diminuează puternic. sau în timpul anilor în care numărul de punaises prădătoare care depun ouă este scăzut. Anthocoris este livrat în sticle de plastic în care se găsesc minim 200 de punaises prădătoare adulte. fluclycloxuron şi flufenoxuron sunt inofensivi pentru insectele adulte. Se recomandă să se aleagă mai multe locuri pe ha. fluclycloxuron şi flufenoxuron sunt inofensive pentru insectele adulte.

se disting prădătorii de protecţie care menţin depunerea ouălelor unui devastator de partea pragului de vătămare şi prădătorii de curăţenie care sosesc prea târziu pe fitofag dar prezintă interesul de a prinde releul unui eventual tratament fitosanitar. Aphidoletes – System Aphidoletes aphidimyza este livrată la 1000 de pupe. sau pesticidul Pirimor. • Detritivorele şi fongivorele. Artropodele din livadă Câmpul cultivat este un mediu deschis care interferează cu environmentul său vegetal. Se împart în două mari categorii. În culturile pe sol. o metodă alternativă de introducere preventivă este creşterea pe plantele cu afide a gramineelor. Aceste metode de introducere cresc şansa pentru ca masculii şi femelele să se întâlnească pentru împerechere. Sunt auxiliari. etc. Pentru a lupta împotriva infestărilor mai mari. mărăcini variaţi sau compuşi sunt plantaţi curent pentru a servi ca şi rezervor de auxiliari şi pentru a consolida protecţia livezilor. Se recomandă asupra focarelor să se introducă hebdomadere de 5-10 cecidomii/m2. Este motivul pentru care este imposibil să se obţină aici un echilibru biologic cu afide cum este cazul viespilor parazite. amestecată cu vermiculită. • Consumatorii secundari care se dezvoltă începând cu consumatorii primari. Este vorba de o metodă care constă în a arunca într-un reptabil artropodele prezente pe vegetal.5-2 Aphidoletes/m 2. putem introduce Aphidoletes.1 Aphidoletes/m2. în plus densitatea de cecidomii prădătoare va fi stabilită repede. De îndată ce se observă primele focare de afide sau primele afide care zboară pe panourile adezive galbene. Cea mai bună introducere se face deschizând sticla de plastic şi plasând-o pe colonia de afide sau pulverizând conţinutul în găleată unde insectele pot să copuleze. Rolul pe care îl joacă environmentul în arboricultură în lupta împotriva fitofagilor este esenţial. . Avantaje • Aplicabil pe mai multe culturi. în afară de mărăcinii monospecifici tradiţionali a anumitor conifere a căror influenţă asupra faunei este limitată. În culturile care nu sunt pe sol. în arboricultura fructiferă. larvele nu au loc să se transforme şi mor. aceasta depinyând de cultura şi specia de afide. detritivore. ceea ce are ca şi efect înfrânarea dezvoltării anumitor auxiliari care au nevoie de diferite specii pentru a-şi împlini ciclul. care se dezvoltă începând cu plantele gazdă. Incidenţa mărăcinelui asupra entomofaunei livezii Totalitatea organismelor vii (biocenoza) dintr-un loc dat (biotop) poate fi clasată după cum urmează: • Consumatorii primari. Problema este evidentă în regiunea cu monocultură unde numărul plantelor gazde sunt reduse. Prin definiţie este un mediu cu o uşoară diversitate vegetală. prădătorii şi parazitoidele. Devastatorii culturilor la fel ca şi câţiva auxiliari la diferite stadii din dezvoltarea lor de exemplu sirfidele adulte sunt floricole atunci când larvele sunt prădătoare. • Consumatorii terţiari care se dezvoltă începând cu consumatorii secundari. În combinaţie cu o viespe parazită a afidelor cecidomia poate fi introdusă în mod preventiv în 0. putem folosi Harmonia axyridis în focare. • Luptă împotriva fiecărei specii de afide. prădători.Aplicare Marele avantaj al Aphidoletes aphidimyza este că ea poate fi introdusă pe mai multe culturi pe orice apecie de afide. În fiecare săptămână se introduce 0. • Omoară mai multe afide decât este necesar. Aphidoletes este mai degrabă un mijloc temporar de a lupta împotriva focarelor de afide în dezvoltare. • Luptă curativă a focarelor de afide. În plus copulaţia este prosperă. Printe prădători. larvele pot să se transforme în pupă în sol şi pot urma mai multe generaţii. Fiabilitatea funcţionării ecosistemului creşte cu creşterea biodiversităţii diferitelor grupuri funcţionale adică fitofagi. Pe de altă parte se ştie că o biocenoză va fi cu atât mai stabilă cu cât ea va conţine un număr mai mare de specii şi nu de indivizi. • Excelentă capacitate de căutare. De altfel. Nu poate fi considerat independent de acesta. Clasarea faunei artropodelor în livada de peri şi în mărăciniş Metoda eşantionajului adaptată pentru observaţii este cea utilizată în mod obişnuit pentru studiul faunei devastatorilor şi auxiliarilor: treieratul. un ecosistem fragil predispus la fenomene explozive din dinamica populaţiilor sale animale.

Atunci.cum sunt păianjenii.broaştele râioase.Un tub de carton băgat sub pământ în jurul tulpinii va îndepărta viermii gri. • A doua ordine sau consumator secundar sau şi mai simplu auxiliari. Insectele utile. Marea majoritate a agricultorilor folosesc mai puţin produsele chimice astăzi decât acum 10 ani.Ei revin la metodele de represie mai organice şi la o tehnică numită „lupta integrată împotriva inmicilor culturilor”.liliecii.cel mai bun mod de a începe lupta integrată împotriva inamicilor culturilor este de a încuraja prezenţa prădătorilor utili în grădină. Pulverizaţiile chimice vor fi poate necesare dacă una sau toate metodele menţionate mai sus eşuează.Presăraţi pe sol în jurul plantelor şi particulele sale abrazive vor tăia corpul melcilor sau insectelor. Mai multe creaturi.Instalaţi mai multe case de păsări pentru a atrage mai multe specii.cum sunt capcanele. Estze vorba despre un indice care permite deci dezvăluirea perturbării unui mediu. Auxiliarul preferă condiţiile exterioare.Unele dintre aceste produse sunt mai puţin nocive pentru utilizator şi mediu decât altele.există mai multe produse chimice pe piaţă.şerpii.decât în ultimă instanţă. Se consideră că peste 0. adică totalitatea prădătorilor şi parazitoidelor. În interiorul acestor două ordini simplificate s-a realizat un al doilea clasament: • Clasa inferiorilor adică păianjenii şi acarienii care sunt dintre artropode cele mai vechi. Livada beneficiază din plin de fauna de artropode prezentă în mărăciniş cu atât mai mult cu cât ea nu este perturbată de tratamentele chimice. Mărăcinele.Pământul de diatomee este o altă metodă ecologică pentru a îndepărta insectele dăunătoare.Puteţi de asemenea să adăugaţi arbori sau arbuşti preferaţi pentru a ameliora locuinţa păsărilor. ADALIA BIPUNCTATA Produs 125 larve de mămăruţă în amestec cu seminţe de sarrasin.Iată cum trebuie procedat: Păsările se hrănesc cu o mare cantitate de insecte şi viermi din grădină.Evitaţi să utilizaţi insecticide chimice pentru îndepărtarea insectelor dăunătoare în prezenţa unei populaţii impozante de insecte utile în grădină. Cum să atragem prădătorii utili în grădină Grădina oferă o seducţie imensă mai multor insecte de toate genurile.tulpinile şi frunzişul grădinii nu sunt disponibile insectelor într-un mediu natural precum câmpurile.insectele utile şi alte specii ale faunei pot juca un rol important în lupta integrată împotriva inamicilor culturilor pe peluză şi în grădină.mămăruţele şi albinele sunt foarte benefice pentru grădină. Bineînţeles.Mulţi dintre grădinari preferă să nu folosească aceste produse.Plantele rezistente oferă o altă soluţie penrtu reducerea pagubei din grădină. Nivelul de aport .Capcanele colante din hârtie adezivă galbenă sunt eficace pentru a prinde muştele albe.Melcii şi larvele de fluturi pot fi îndepărtaţi cu mâna şi puşi într-o cutie metalică umplută cu apă cu săpun.O plantă sănătoasă rezistă mult mai bine la insecta şi boli. Lucrare realizată pe mărăcinele compozit Plantele cultivate sunt adesea supuse la pertuebări provocate de tratamentele fitosanitare sau de practicile culturale. • Clasa superiorilor conţin insectele cu metamorfoză completă. deci cu o fază nimfală între larvă şi adult (Holo-metabol). trec direct de la stadiul de larvă la stadiul de adult (Hemi-metabol). formaţiune vegetală nesupusă la tratamente fitosanitare poate fi văzut ca un mediu neperturbat.Chiar şi pe timpul iernii.Aceasta înseamnă că agricultorii profită de prădătorii utili pentru a opri prădătorii dăunători evitând astfel înlocuirea produselor antiparazitare care pot fi nocive pentru prădătorii utili. sau grupurile funcţionale următoare: • Prima ordine sau totalitate de fitofagi colectaţi.Este motivul pentru care insectele sunt atrase spre grădină.cum sunt păsările.şi câteodată chiar deloc. Ţinta Toate speciile de afide.Rădăcinile delicate. • Clasa celor medii conţin insectele cu metamorfoză incompletă. Metodele manuale.ele reduc cantitatea de lareve hibernante şi a ouălelor de iarnă care se găsecs pe scoarţa arborilor şi arbuştilor.pentru a le distruge în cele din urmă.Teoria de evaluare ne permite să clasăm fauna artropodelor prezentă în livada de peri şi în mărăciniş după categoriile.dispozitivele protectoare şi culesul manual al fructelor reprezintă toate mijloace bune pentru reducerea numărului de insecte dăunătoare.5 biocenoza este bine echilibrată. Este un nume tehnic pentru a desemna o metodă utilizată de agricultori mai mult de un secol. Indicele aracno-entomologic (raportul efectivelor de acarieni prădători plus păianjenii pe totalitatea faunei auxiliarilor) caracterizează biocenoza sub unghiul acestor prădători.aricii.Nu uitaţi să hrăniţi păsările pe timpul iernii.

dar ferit de ploaie. Indice de activitate Prezenţa Amblyseius în coloniile de acarieni. Furnicile îngreunează activitatea auxiliarilor şi pot lua mumiile de Aphidius. Un nou auxiliar va ieşi din această mumie pentru a porni în căutarea altor afide de parazitat. Două aporturi la 7 zile interval sunt necesare. În alte cazuri. Nivel de aport Flaconul permite tratarea aproximativ a 10-20 m2. Amblyseius nu consumă decât larvele de tripşi. Săculeţii sunt găuriţi. în apropierea afidelor. Ele sunt parazitate. Indice de activitate Dificil de evaluat. trebuie determinat devastatorul. şi vărsaţi conţinutul flaconului în interior. Să se lase flaconul câtva timp în plantă pentru ca ultimele Amblyseius să poată ieşi. APHIDIUS COLEMANI Produs 125 nimfe de afide parazitate în amestec cu rumeguş într-un flacon. ferit de lumină ascuns în vegetaţie. Lăsaţi săculeţul două luni. Acest parazit este în combinaţie cu Aphidoletes. Să se distribuie pe locurile unde sunt acarieni pe plantele contaminate. Se sfătuieşte să se determine afida pentru a verifica alegerea auxiliarului. AMBLYSEIUS CUCUMERIS (în săculeţ) Produs 25 de săculeţe care conţin tărâţe şi auxuliari. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. Ţinta Două specii de tripşi sunt controlate cu acest prădător. care sunt mici acarieni de culoare deschisă. Mod de utilizare Să se verse flaconul pe frunzele plantelor contaminate. Văzuţi prin lupă aceşti acarieni sunt galbeni sau roşii. Mod de utilizare Agăţaţi săculeţul în plantă. AMBLYSEIUS CALIFORNICUS Produs Flacon cu rumeguş care conţine 200 de acarieni roşii care sunt auxiliarii. ardei iute). Săculeţii sunt găuriţi. Foarte rapid n-o să mai existe acarieni vii. Nu trebuie mărită gaura de ieşire. Puteţi agăţa uşor aceste poşete în arbori. Indicele de activitate Larvele consumă foarte rapid afidele şi populaţia acestora scade. afidele vor deveni globuloase şi bronzate. . cu pete negre pe coastă. Nu trebuie mărită gaura de ieşire. Vă puteţi folosi de o pensulă pentru a trece larvele de pe o plantă pe alta. Poate fi necesar să se dea drumul de mai multe ori la 125 de larve. Amblyseius supravieţuiesc în absenţa prăzilor. printre altele. Pentru arbori se dispune conţinutul flaconului la bifurcarea ramurilor. Doar o scădere a populaţiei tripşilor după mai mult de o lună după aport este o garanţie de eficacitate. Auxiliarii au început câteodată să iasă din ouă. Ţinta Câteva specii de afide dintre care afida verde a piersicului şi afida neagră a curcubitaceelor. Este vorba în principal de tripşii de legume (vinete. Un secret: folosiţi foi de hârtie sugativă în formă de mănuşă de toaletă. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului în apropierea afidelor. Nivelul de aport Să se pună un săculeţ la o plantă sau un săculeţ pe m2 dacă plantele se ating. Indice de activitate Două săptămâni după aport. Ţinta Toate speciile de tetranide. castravete. Mod de folosire Se varsă conţinutul flaconului pe frunze.Cele 125 de larve pot consuma în total 5000-10000 de afide. Să se reînnoiască la 6 săptămâni.

Un nou auxiliar va ieşi din acestă mumie pentru a porni în căutarea altor afide de parazitat. Se recomandă să se combine cu unul din numeroşii paraziţi specifici. Ţinta Câteva specii de afide din care afida mare verde a roşiei şi afida care deformează ardeiul iute. Aphidoletes nu este activ decât de la 16oC temperatura de noapte. Se sfătuieşte să se determine afida pentru a verifica alegerea auxiliarului. Este necesar să se dea drumul de 2 ori la un interval de o săptămână. Este preferabil să se trateze seara şi în afara riscului de ploaie. Să se repete la 8 zile atâta timp cât există larve. Ţinta Aproape toate speciile de larve de fluturi. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. iar apoi o diminuare a populaţiilor devastatorului.5-10 grame pentru 10 litrii pentru 100 m 2 pulverizate. făinoase şi flocoase. Nivelul de aport Să se pună aproximativ 3 indivizi pe colonia de larve.APHIDIUS ERVI Produs 50 de nimfe de afide parazitate în amestec cu confeti într-un flacon. Acesta este eficace asupra larvelor de lepidoptere cum sunt larvele de fluturi. Nivel de aport Trebuie tratate culturile odată ce larvele sunt detectate. dar ferit de ploaie. Indice de activitate La câteva zile după pulverizare. afidele vor deveni globuloase şi bronzate. Ţinta Toate speciile de afide. Acest prădător se combină cu Aphidius adecvat. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului în apropierea afidelor. Produsul este omologat asupra roşiei. Indice de activitate Două săptămâni după aport. Trebuie determinată larva. adultul reperează coloniile de afide pentru a-şi depune acolo ouăle mici portocalii. APHIDOLETES APHIDIMYZA Produs 125 de nimfe amestecate cu vermiculită. CRYPTOLAEMUS MONTROUZIERI Produs 12 mămăruţe într-un flacon. Două aporturi la 7 zile interval sunt necesare. Indice de activitate 10 zile după aport. După ieşirea din ou. Ele sunt deci parazitate. Este vorba de un insecticid biologic pe bază de Bacillus thuringiensis var. larvele de fluturi mor. Mod de utilizare . BACTURA Produs Produsul se numeşte BACTURA. Kurstaki. prezenţa larvelor portocalii este observată în coloniile de afide. Acestea dau naştere după câteva zile la larve portocalii care pradă afidele. Auxiliarii au început câteodată să iasă din ouă. Acest parazit se combină Aphidoletes. viţei de vie şi arboricultură. Ţinta Toate speciile de larve de fluturi defoliatoare. Furnicile vor îngreuna activitatea auxiliarilor şi pot lua mumiile de Aphidius. Marea capacitate de prospecţie a adultului de Aphidoletes este unul din atuurile sale. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului pe sol la picioarele plantelor. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. Mod de utilizare BACTURA este utilizat în doze de 7.

Nivel de aport Un flacon permite tratarea a aproximativ 100 m2. El solicită o temperatură superioară lui 20oC. larvă şi adult. Un săculeţ cu 6 milioane de nematode permite tratarea a 12 m2. Franklinothrips este mult mai mare şi larva sa este de culoare roză. DIGLYPHUS ISAE Produs 50 de adulţi de Diglyphus într-un flacon. FRANKLINOTHRIPS VESPIFORMIS Produs Flacon care conţine 8 tripşi. Nivel de aport Să se trateze solul odată ce larvele de otiorrhynques sunt prezente. altele vor deveni galbene. Aceste nematode nu sunt în nici un caz patogene palntelor. Larvele de mineuses moarte pot fi observate. dar după mai mult de o lună de la lăsare. atacul devastatorului este oprit. în coloniile de larve. Este necesar să se efectueze 2 aporturi la un interval de 7 sau 14 zile. Indice de activitate Prezenţa adulţilor câtva timp. Nivel de aport 8 Franklinothrips permit tratarea a câtorva m2. parazitate de Encarsia. Este normal ca învelitorile auxiliarilor să rămână prinse pe carton. HETERORHABDITIS BACTERIOPHORA Produs 6 milioane de nematode într-un săculeţ. Mod de utilizare Să se pună Diglyphus dimineaţa sau seara între frunzele atinse de mineuses. Ţinta Auxiliarul parazitează larvele de mineuses care se găsesc pe frunze. Mod de utilizare Franklinothrips vor depuşi în mijlocul populaţiilor de tripşi.Se recomandă să se depună mămăruţele dimineaţa sau seara. Două aporturi la interval de 14 zile sunt necesare. Trebuie reînnoit aportul după eficacitate. Ţinta Larvele de otiorrhynques din sol. Diminuarea populaţiilor de tripşi. Temperatura solului trebuie să depăşească 13oC. Indice de activitate La 2 săptămâni după aport. să se suspende în plantele atinse evitând soarele direct. Mod de utilizare . Spectrul său de eficacitate este limitat. Ţinta Larvele de aleurode de sere. Mod de utilizare Să se separe cartonaşele. parazitate de Eretmocerus. în absenţşa luminii puternice. Aceste larve par a se confunda cu larvele de fluturi. După 15 zile apar larvele de mămăruţe. deci o utilizare exclusivă în interior şi în sera tropicală. Indice de activitate Prezenţa Franklinothrips. ENCARSIA FORMOSA + ERETMOCERUS EREMICUS Produs 10 cartonaşe din care vor ieşi himenopterele parazite. Franklinothrips va dispărea în absenţa hrănii. Cartonaşele pot fi retrase la 2 săptămâni. Unele vor deveni negre. larvele de aleurode îşi vor schimba culoarea. Ţinta Franklinothrips este trips prădător al tripşilor devastatori. Nivel de aport O bandă permite tratarea a 25-100 m2. trebuie determinată specia tripsului dacă nu este instalat pe planta potajeră. Indice de activitate Foarte greu de evaluat.

Rapid. nu mai sunt acarieni vii. Phytoseiulus nu supravieţuieşte decât în prezenţa prăzilor. Ţinta Acest produs este omologat asupra cartofului şi vinetei pentru controlul doriforelor. aceşti acarieni sunt galbeni sau roşii. Mod de utilizare Să se verse tot conţinutul din săculeţ într-o stropitoare de 10 L. Temperatura solului trebuie să depăşească 15oC. cu pete negre pe coaste. Nivel de aport Să se trateze solul după semănare sau punerea butaşilor în compost. Mod de utilizare NOVODOR este utilizat în doză de 50 ml sau 50 cc sau 50 cm 3 în 10 L pentru 100 m2 pulverizat.Să se verse conţinutul unui săculeţ într-o stropitoare de 10 litri. şi nici asupra acarianului coniferelor. Indice de activitate Foarte rapid larvele de sciaride mor la suprafaţa compostului. larvele de otiorrhynques mor în sol. NOVODOR: B. PHYTOSEIULUS PERSIMILIS Produs Flacon cu rumeguş care conţine 200 de acarieni roşii care sunt auxuliarii. ele distrug mulţi şobolani şi şoareci. Ţinta Toate speciile de tetranide. Indice de activitate Prezenţa Phytoseiulus în coloniile de acarieni. Să se repete la 8 zile atâta timp cât există larve. Carabe dore . tenebrionis. Nivel de aport Trebuie tratate culturile odată ce larvele au fost detectate. Aceste nematode nu sunt în nici un caz patogene plantelor. var tenebrionis Produs Produsul se numeşte NOVODOR. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a aproximativ 10-20 m2. Auxiliarii grădinii Avem tendinţa să neglijăm ajutorul adus de insectele şi animalele care sunt veritabili auxiliari ai grădinarului. Să se amestece bine apoi să se verse pe teren cu stropitoarea. Indice de activitate După 10 zile. larvele de dorifore mor. Produsul acţionează prin ingestia asupra larvelor de doriforă. Acesta este eficace asupra coleopterelor. Să nu se dea decât pe plantele contaminate. Se preferă tratarea seara şi în afara riscului de ploaie. Epeirele diademă distrug mai mult de 2 Kg de insecte pe Ha! Nevăstuica Chiar dacă ele fac pagube în coteţele de păsări. Mod de utilizare Să se verse flaconul pe frunzele plantelor contaminate. Ţinta Larvele de muşte a composturilor din sol. Un săculeţ de 6 milioane de nematode permite tratarea a 12 m2. Indice de activitate La câteva zile după pulverizare. apoi să se verse pe compost cu stropitoarea. Să se las eflaconul câtva timp pe plantă pentru ca ultimii Phytoseiulus să poată ieşi. Văzuţi prin lupă. Este vorba de un insecticid biologic pe bază de Bacillus thurengiensis var. STEINERNEMA FELTIAE Produs 6 milioane de nematode într-un săculeţ. Să se amestece bine. Să se folosească tot într-o oră.t. Păianjenul Lăsaţi-i în pace! Ei devorează o cantitate incredibilă de muşte şi larve de tot felul. Să se folosească totul într-o oră. Phytoseiulus nu este eficace asupra acarianului roşu a arborilor fructiferi.

muştele. melcii şi larvele insectelor acvatice. botul este ascuţit. El se hrăneşte cu insecte.Aceste mici insecte sunt de culoare bronzului sau verde aurit pe spate şi se hrănesc cu larve şi larve de fluturi. ele nu supravieţuiesc. Engoulevent Această pasăre seamămă cu sturzul. penele sunt de culoare gri brun. Musaraigne Acesta este mult mai mic decât şoarecele. Putem cumpăra prin corespondenţă sau din anumite grădini larve de mămăruţe. Le vedem adeea stând pe flori. nu ştiţi ce noroc aveţi.. lor le este încă frică de dumneavoastră. Viespea parazită Ele se aseamănă cu redutabila lor verişoară. dar mai ales fluturi crepusculari. Rezultatul nu este garantat pentru grădinile mici dacă mămăruţelor nu le place acolo. Crysope Sunt mici insecte alungite de culoare verde cu aripi lungi. ei nu se ating niciodată de culturi. Nu-i omorâţi. Şopârla De câte ori vara nu aţi văzut aceste şopârle mici gri încălzindu-se la soare pe pereţii de piatră. Năpârca Năpârcile sunt inofensive. Păsări diverse Numeroase păsări sunt ajutoare preţioase în grădina chiar dacă din când în când mănâncă cireşe.. dar distrug insectele. lăcuste şi multe insecte. chiar şi vrăbiile sunt utile. Broasca-râioasă Este unul din cei mai buni auxiliari ai grădinii. Sunt mari prădători ai şoarecilor şi şobolanilor. viermi albi şi mulots. larvele de fluturi şi larvele în general. Liliacul Prostia şi ignoranţa au făcut mult rău acestui mamifer nocturn în afara faptului că sunt veritabili saci cu păduchi. Ariciul Dacă aveţi unul în grădina dumneavoastră. Syrphes Seamănă cu mici viespi foarte fine şi silenţioase. Broasca Dacă posedaţi un teren rece şi umed veţi vedea poate brotăcei verzi din timp în timp. Un piţigoi mănâncă aproape greutatea sa pe zi de insecte. În interior putem pune diferiţi auxiliari. Acest animal este carnivor şi nu atinge niciodată fructele şi legumele. Ele distrug multe insecte şi mai ales şoareci care sunt adevărate răni pentru grădina de zarzavat. Acestea sunt păsările insectivore precum piţigoii. Mai sunt şi păsările care vânează noaptea precum buvniţele. Mămăruţă Ele pot mînca mai mult de 100 de afide pe zi. căpşuni sau mazăre. Atenţie şi la îngheţurile târzii. anumite larve de fluturi şi psylles. tariere este mai lungă. dar sunt mai fine şi mai negre. Dacă aveţi o năpârcă în grădina dumneavoastră. ei nu se vor prinde niciodată în părul dumneavoastră şi nu vă vor suge sângele. Şi ele mănâncă! Muşte. mierlele. .. Ei vor mânca noaptea numeroase insecte. O femelă prin depunerea de ouă ajunge să paraziteze mai mult de 500 de afide sau larve de fluturi în timpul sezonului. • mierlele în ciuda prelevărilor pe care le fac în grădina de zarzavaturi şi în livadă ele devorează numeroase insecte şi larvele lor şi miriapodele • un cuplu de piţigoi ajung să mănânce 30 Kg pe an • ciocănitoarele sunt preţioase pentru a căuta insectele şi larvele sub scoarţe arborilor Păsări de pradă Aţi văzut ereţi şi mici şoimi care scormonesc solul să caute şoareci şi alte mici mamifere.. coada este mai scurtă decât corpul şi capul este foarte subţire. rândunicile. ele vor merge şi vor devora afidele vecinilor. melcii şi multe insecte vor trebui să plece în altă parte. Larvele lor devorează multe afide în timpul ciclului lor. Punaises Acestea devorează acarienii. Ele vânează la apus şi mănâncă fluturi de noapte. cărăbuşi şi alte insecte. cucuvelele. Bio –box Bio –box de Biobest este o cutie de carton care poate fi uşor agăţată în cultură. Larvele ajung să devoreze 250-500 de afide în timpul dezvoltării lor care durează trei săptămâni. lăstunul. Ele distrug melcii.

Aplicare Datorită lui Bio –box. Bioshower Un săpun 100% biodegradabil de Biobest În general Bioshower pentru plante este un produs biodegradabil pe bază de acizi graşi cu calitate înaltă. Eretmocerus. Lista feromonilor disponibili LIVEZI Denumirea latină Adoxophyxes orana Anarsia lineatella Archips podana Archips rosana Arqyrotaenia pulchellana Ceratitis capitata Cossus cossus Cydia fagiglandana Cydia funebrana Cydia molesta Cydia pomonella Cydia splendana Leucoptera scitella Orgyia antiqua Pandemis heparana Phyllonocorycter blancardella Prays citri Spilonota ocellana Synanthedon myopaeformis Zeuzera pyrina Denumirea comună T T T T–M T T ML T T T CT T T T T T T T T MLS Capcane recomandate MARI CULTURI. Bioshower este un produs natural eficace împotriva insectelor cele mai curente cum sunt afidele. legumiere şi horticultură. CULTURI DE LEGUME ŞI ORNAMENTALE Denumirea latină Denumirea comună Agrotis exclamationis Agrotis ipsilon Agrotis segetum Autographa gamma Cacoecimorpha pronubana Chysodeixis chalcites Capcane recomandate T–M T–M T–M T T T . Macrolophus. Folosirea este deci practică supra focarelor de insecte dăunătoare. ele ies din cutie şi încep să caute insectele dăunătoare pe plante. dar după 24 de ore putem să-l introducem din nou. Folosire Pentru a obţine un rezultat maxim. Bioshower este deci un mijloc de corecţie folosit pentru controlarea devastatorilor în lupta integrată în culturile fructifere. Bio –box este foarte adaptat mai ales pentru introducerile de Orius. muştele albe. funzele plantei trebuie să fie complet stropite pe ambele faţe. tripşii. Folosirea lui evită ca mulţi auxiliari să cadă la sol atunci când sunt introduşi.Bio –box este deci o unealtă practică pentru difuzarea auxiliarilor în cultură. O dată ce insecteleutile se găsesc în Bio –box. răspândirea auxiliarilor nu se face direct pe cultură. Bioshower are un efect secundar asupra auxiliarilor. Bio –box este un sistem eficace şi uşor de folosit pentru introducerea auxiliarilor în cultură. Acizii graşi fac să slăbească rezistenţa devastatorilor şi asigură un control eficace al acestora. Bioshower acţionează prin contact. O doză de 1-2% de Bioshower în apa uşor mineralizată dă un excelent rezultat. cicadelle şi punaises. Encarsia. Bio –box are avantajul că introduce auxiliarii chiar acolo unde problemele cer o soluţie urgentă. Datorită acestor avantaje. Aphidius colemani şi mulţi alţi inamici naturali.

formează o ordine de insecte foarte importantă: se cunosc azi peste 250000 de specii diferite. Numele lepidoptere înseamnă aripi (ptera) acoperite de solzi (lepido). REPRODUCEREA ŞI DEZVOLTAREA Ciclul de dezvoltare a lepidopterelor prezintă patru faze distincte: Oul Ouăle pot fi depuse izolate sau în grup. termen ştiinţific pentru fluturi.Cydia nigricana Epichoristodes acerbella Heliotis armigera Lacanobia oleracea Mamestra brassicae Mythimna unipuncta Ostrinia nubilalis Phthorimaea operculella Plutella xylostella Sesamia nonagrioides Spodoptera exigua Spodoptera littoralis Trichoplusia ni MĂRFURI STOCATE Denumirea latină Ephestia kuehniella Plodia interpunctella Sitotroga cerealella OLEICULTURĂ Denumirea latină Dacus (Batrocera) oleae Prays oleae VITICULTURĂ Denumirea latină Eupoecilia ambiguella Lobesia botrana Sparganothis pilleriana T T T–M T–M T–M T-M T T T T T–M T–M T–M Denumirea comună T-M T T –M Capcane recomandate Denumirea comună Musca măslinei Tenia măslinei Capcane recomandate T – DT T Denumirea comună T T T Capcane recomandate SILVICULTURĂ Denumirea latină Gypsonoma aceriana Lymantria dispar Lymantria monacha Operophtera brumata Paranthrene tabaniformis Rhyacionia buoliana Thaumetopoea pityocampa Tortrix viridana Zeiraphera diania Denumirea comună T T T M T T ML T T Capcane recomandate Legendă: T: TRAPTEST M: MASTRAP ML: MASTRAP L MLS: MASTRAP L fără aripioare CT: CARPOTRAP DT: DACOTRAP Lepidoptere (sau „fluturi” ) Lepidopterele. .

speciile vivace au un loc ales. ceea ce antrenează deprecierea. plantelor şi recoltelor. Cele două specii sunt de asemenea utilizate în adăpost şi în plin câmp. Capacitatea lor de a coloniza terenul prin seminţe. În cea de a doua categorie găsim cele mai multe specii care provoacă ravagii. sucul fructelor sau seva plantelor. Adultul sau fluturele Este prevăzut cu două perechi de aripi acoperite cu solzi. Efectul depresiv pe care flora spontană îl exersează asupra culturilor noastre este dificil de contestat. cu pierida verzei Pieris brassicae.. frunzele.Larva Larva suferă mai multe schimbări pentru a atinge talia sa maximală. Longevitatea unui fluture este foarte variabilă în funcţie de specii: 5-30 zile. larvele sau adulţii. ciuperci). S-au dezvoltat şi alte metode de luptă mai puţin nocive pentru mediu. pe culturile de zarzavaturi şi ornamentale. METODELE ALTERNATIVE DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA LEPIDOPTERELOR Lupta clasică împotriva lepidopterelor antrenează utilizarea unor mari cantităţi de insecticide ţintând ouăle. Cucuvele (Noctuidae): Autographa gamma (cucuveaua gamma). Lepidopterele pot fi întâlnite pe aproape toate culturile. Dar dacă observăm şi analizăm atent acest efect depresiv. Printre insectele utile. aparţine de Rhopalocere. Cacaecimorpha pronubana (fluturele garoafei).. Agricultorul trebuie să cunoască şi să respecte anumite mecanisme naturale. Aceste două specii au o acţiune complementară: Trichogramma brassicae parazitează grupurile de ouă. parazite sau prădătoare. Diseminarea lor pe fermă poate fi sursa supărării pentru practicant. Ele constituie „ îngrăşământul verde al Bunului Dumnezeu” şi ele sunt „plantele bune ale solurilor rele”. câteodată primul. seminţele. care atacă ouăle sau larvele. Cydia molesta (fluturele oriental al piersicului). BIOTOP comercializează astăzi două specii de mocro-viespi parazitoide pentru ouăle de lepidoptere: Trichogramma brassicae şi Trichogramma evanescens. Plante vivace în agricultura biologică Metode de luptă În natură noţiunea de buruieni nu are sens. sau Heterocere. Nimfa Este etapa de transformare a larvei în fluture. rhizome este adesea impresionantă şi atunci când există. Ea este echipată cu puternice mandibule pentru a se hrăni.. sunt câteva care se utilizează în lupta biologică. Tordeuses (Tortricidae): Cydia pomonella (carpocapsa merilor şi perilor). Heliotis armigera (cucuveaua roşiei). mai ales în sistemele cerealiere fără creştere. Agrotis segetum (cucuveaua recoltelor). şi deci putrezirea fructelor şi plantelor. florile. Trichogramma brassicae este utilizată în lupta împotriva piralei de porumb. Buruienile sunt un subiect supărător pentru mulţi care practică cultura biologică. respectiv pierderea. Ea poate ataca tulpinile. vedem adesea cum să ne debarasăm de ele fără mijloace chimice. rădăcini. PRINCIPALELE SPECII DE LEPIDOPTERE Putem împărţi lepidopterele în două mari clase: fluturi de zi. în timp ce Trichogramma evanescens este mai specifică pentru ouăle izolate. Lobesia botrana (eudemisul viţei de vie). păsări. Ouăle de lepidoptere parazitate de acestea iau o culoare neagră caracteristică. Mamestra brassicae (cucuveaua verzei). Antenele bine dezvoltate joacă un rol important în reproducerea lor: datorită lor masculii pot capta feromonii sexuali emişi de femele. Printre cele care ne supără. Iată câteva baze ale unei strategii bune: . şi fluturi de noapte. fructele.. sau Rhopalocere. În plus. Piralidele (Pyralidae): Ostrinia nubilalis (piralida de porumb). Familia de Pieridae. Fiecare plantă trăieşte şi joacă un rol care nu este nici bun nici rău dar participă la marele elan al vieţii.. În general nimfa este protejată într-un cocon.. Fluturele este echipat cu o trompă care îi permite să aspire nectarul florilor. numeroşi factori pot provoca moartea lepidopterelor (insecte. Lupta cu insecte utile În natură. aflăm că buruienile joacă şi roluri foarte pozitive în raport cu agricultura. Chrysodeixis calcites (cucuveaua de Turcia). cât şi pe mărfile stocate. rănile pot favoriza instalarea ciupercilor. Combaterea şi eliminarea lor sistematic este epuizant pentru agricultor şi distrugător pentru natură sau ambele în acelaşi timp.

larvele de fluturi devastatori pot cauza pagube considerabile. să se îndepărteze compactajele. • Să se evite suprapăşunatul preriilor şi să se alterneze pe cât este posibil cositul şi nutreţul. fructifere şi horticole. dar şi Phytoseiulus persimilis la 6 indivizi/m2. se poate introduce Amblyseius californicus prevenriv înaintea sosirii primilor păianjeni. reăetaţi la 2-3 săptămâni. Californicus – System Amblyseius californicus este livrat câte 2000 de indivizi la stadiile de nimfă şi adult.. Din testele practice. pot încetini dezvoltarea populaţiei. măcinare. • O populaţie de Amblyseius californicus poate să se dezvolte pe un regim de polen. Amblyseius californicus Aplicare Amplyseius californicus poate fi utilizat în diferite culturi de zarzavaturi. va exista tot timpul o populaţie de Amblyseius californicus în cultură şi trebuie deci să se repete mai rar introducerea. se recomandă să se introducă Amblyseius californicus.. • Să se adopte o rotaţie judicioasă: alternanţa culturilor de iarnă şi de primăvară. deoarece primul nu se dezvoltă repede la început. loc suficient pentru culturile de primăvară târzii. • • • • • Atunci când s-au detectat primii tarsonemes dăunători. • Să se fie foarte atent să se obţină şi să se menţină o structură bună a terenului. Schema de luptă • Primăvara. . În culturile unde este foarte greu să se observe primii păianjeni. • Dat fiind faptul că Amblyseius californicus poate supravieţui mult timp fără hrană. demaraţi devreme introducerea preventivă a 1-2 indivizi/m2. Dezvoltarea lui Amblyseius californicus nu depinde de temperatură. introduceţi 6 indivizi/m2. • Să se aleagă culturi şi îngrăşăminte verzi. Capcana cu feromoni este un instrument util folosit pentru detectarea fluturilor devastatori. Avantaje În viitor Amblyseius californicus va lua un loc important în lupta biologică împotriva păianjenilor din motivele următoare: • Contrar lui Phytoseiulus persimilis. Torque şi Apollo pot fi aplicate fără risc. introduceţi totuşi Phytoseiulus persimilis şi Feltiella-System. • Să se practice semănări false juducioase. la momentul potrivit. Efecte secundare Pentru moment. Când soseşte şi tetranida tisserand. Amplyseius californicus se va dezvolta mai bine decât Phytoseiulus persimilis. Acesta poate supravieţui mai mult timp fără hrană sau se poate hrăni cu polen. • Să se lucreze pământul nici prea mult nici prea puţin.Să se evite mai bine creşterea seminţelor prin cosit. • Amblyseius californicus nu luptă doar împotriva tetranidei tisserand dar şi împotriva tarsonemes. în tuburi cu vermiculită. ca şă cea mai mare parte a fongicidelor. Lannate şi majoritatea celorlalte insecticide care au o lungă persistenţă. dacă este posibil. ne arată importanţa atacului şi ajută cultivatorul să determine momentul propice pentru a le distruge. În cazul atacurilor mai împortante. • Să se folosească raţional ustensilele culturale şi să se folosească unplivitor pentru vivace. • Să se reducă stocurile de seminţe. Mai ales în culturile unde temperatura şi/sau umezeala relativă variază mult. Capcane cu feromoni În culturile de zarzavaturi. reiese că Nissorun. • Să se practice dacă este posibil mijloacele culturale inversate. inversarea florelor adventices. Este activ între 8-350C şi poate atunci să fie folosit pe câmp deschis. smulgere. Biobest execută numeroase teste pentru a cunoaşte efectele secundare a pesticidelor asupra lui Amblyseius californicus. Amblyseius californicus poate fi utilizat preventiv şi acest auxiliar nu este canibal. chir şi în cazul unei prezenţe mai puţine. fructifere şi ornamentale pentru a lupta împotriva diferitelor specii de păianjeni.

capcanele cu feromoni sunt de assemenea folosite pentru detectarea speciilor de devastatori (mai ales Lobesia botrana).. Conservaţi-le la frigider sau la congelator. În mijlocul acoperişului este o agăţătoare pentru a agăţa capcana. climat. sesie mărului (Synanthedon myopaeformis) şi mineuse marbue (Phyllonorycter blancardella). Avantaje • Simple • Ieftine • Foarte eficace • Ecologice • Puţin timp de lucru. lupta trebuie realizată. Masculii. se profită de acest fenomen pentru a atrage insectele devastatoare. fluturele de noapte al anghinării Fluturele ciclamenei Cossus gâte-bois. se situează între acoperiş şi fundul lipicios. Numărându-i ne putem face o idee de importanţa populaţiei lor şi de distribuţia lor. Se recomandă să se folosească cele două capsule imediat după ce s-a deschis ambalajul. Cossus ronge-bois Tipuri Nume ştiinţific Acrolepia assectella Adoxophyes orana Agrotis ipsilon Agrotis segetum Anarsia lineatella Archips podana Archips rosana Argyrotaenia pulchellana Autographa (Plusia) gamma Busseola fusca Cacoecimorpha pronubana Ceratitis capitata Chilo suppressalis Choristoneura fumiferana Chrysodeixis chalcites Clepsis spectrana Cossus cossus . Controlând acest fund. Această capcană se compune dintr-un fund lipicios şi un acoperiş din material durabil rezistent la apă. atraşi de feromonii femelelor sunt prinşi şi rămân fixaţi pe fundul lipicios. Evitaţi să agăţaţi capsulele a două specii diferite succesiv. observaţiile sunt simplificate datorită capcanelor cu feromoni. care conţine feromoni. Podana Fluturele mugurilor Fluturele cojii. De la un anumit număr de masculi prinşi. Cultura fructiferă şi viticultura În diferitele culturi fructifere. Marile culturi O mare gamă de capcane cu feromoni este disponibilă pentru marile culturi. devastatorii pot fi identificaţi. Tipul de capcană care dă cele mai bune rezultate în practică este capcana Delta. Capsule cu feromoni • • • • Capsulele cu feromoni sunt ambalate câte două. Capcanele sunt agăţate la înălţimea unui om în mijlocul parcelei.Feromonii sunt semnale schimbate între indivizii unei specii şi care influenţează comportamentul lor. număr. Astăzi sunt folosite pentru detectarea Capua (Adoxophyes orana). carpocapsei (Cydia pomonelle). Eulia Lettre grecque. lupta este declanşată în funcţie de pragul pagubei. sau spălaţi-vă bine pe mâini înainte de a atinge capsulele unei alte specii. . Durata activităţii unui feromon depinde de compoziţie. Feromonii sunt specifici pentru fiecare fluture devastator. Există feromoni sexuali care atrag fluturii masculi situaţi la o distanţă mare de fluturii femele. Pentru fiecare cultură. Capua Fluturele de noapte ypsilon Fluturele de noapte al recoltelor Petite mineuse du pêcher Fluturele cojii. fluture de noapte gamma Fluturele european al garoafei Musca fructelor Pyrale orezului Virme auriu. Nume Molia prazului Fluturele cojii. Cu capcana cu feromoni. În viticultură.. concentraţie. Capsula.

Pandemis Noctuelle du pin. Tortrix des prunes Tordeuse orientale du pêcher Tordeuse verte des bourgeons Noctuelle de la tomate. Bombyx moine Noctuelle du chou.zie Laconobia Musca domestica Orgyia pseudotsugata Ostrinia nubilalis Pammene argyrana Pammene rhediella Pandemis heparana Panolis flammea Paralobesia viteana Pectinophora gossypiella Phthorimaea operculella Phyllonorycter blancardella Plodia interpunctella Plusia (voir Autographa) Plutella xylostella (ou P. Lambda Teigne des crucifères.zie Phyllonorycter blancardella Lobesia botrana Lymantria dispar Lymantria monacha Mamestra brassicae Mamestra configurata Mamestra oleracea . Noctuelle défoliatrice Noctuelle de la salade Tordeuse des pois Carpocapse des pommes et des poires Mineuse cerclée Mineuse marbrée des feuilles Tordeuse de la grappe. Brassicaire Noctuelle potagère Mouche domestique Pyrale du maïs Tordeuse des jeunes fruits Tordeuse de la pelure.zie Laspeyresia Dacus oleae Earias insulana Earias vitella Ephestia cautella Ephestia elutella Ephestia kuhniella Eupoecilia ambiguella Evergestis forficalis Grapholitha funebrana Grapholitha molesta Gypsonoma aceriana Hedya dimidioalba Hedya nubiferana Helicoverpa (Heliothis) armigera Helicoverpa (Heliothis) virescens Helicoverpa (Heliothis) zea Lacanobia oleracea Laspeyresia nigricana Laspeyresia (Cydia pomonella) Leucoptera scitella Lithocolletis blancardella . maculipennis) Porthetria dispar (voir Lymantria) Prays citri Carpocapse de l'aubépine Carpocapse des pommes et des poires Mouche de l'olive Chenille épineuse du cotton Pyrale des amandes Pyrale du Tabac Teigne de la farine Cochylis de roset. Varié de gris Ver rose des capsules du cotonnier Teigne de la pomme de terre Mineuse marbrée des feuilles Teigne des fruits secs Lettre grecque. Eudemis de la vigne Bombyx disparate Nonne. Moine. Gamma.Cydia janthiana Cydia pomonella . Teigne de la grappe Pyrale des crucifères Carpocapse des prunes. Spongieuse Teigne des citrus . Teigne du colza Bombyx disparate. Disparate.

Astăzi tehnicile de luptă obişnuită arată limitele lor. comercializate de Isagro. În faţa apariţiei rezistenţelor la produsele fitosanitare. TMTD. una sau trei intervenţii sunt necesare. Carpocapsa (Cydia pomonella) poate distruge recolte întregi de meri. Lupta chimică clasică care se sprijină pe modelele matematice care integrează biologia carpocapsei şi datele meteorologice. Făinarea a exersat o presiune în anumite livezi.Prays oleae Quadrospidiotus perniciosus Rhagoletis cerasi Sesamia inferens Sitotroga cerealella Spilonota ocellana Spodoptera exempta Spodoptera exigua Spodoptera frugiperda Spodoptera littoralis Spodoptera litura Synanthedon (Sesia) myopaeformis Synanthedon pictipes Synanthedon tipuliformis Syndemis musculana Thaumetopoea pityocampa Trichoplusia ni Yponomeuta malinella Zeuzera pyrina Teigne de l'olivier Pou de San Jose Mouche des cerises Alucitedes céréales. Aceşti difuzori degajă acelaşi feromon sexual (codlemon) ca şi cel emis de femela carpocapsă. Acesta este perturbat de multiplele mesaje pe care le primeşte şi nu îşi găseşte femela. Teigne des grains Tordeuse rouge des bourgeons Noctuelle de la betterave Noctuelle Sésie du pommier Sésie du groseillier. . Utilizată cu succes în marile culturi (porumb). mancozebe. Zborul carpocapsei cu intensitate variabilă Carpocapsa necesită unnumăr de intervenţii superior anilor precedenţi. manebe. Este nevoie de două intervenţii în tratarea acestor boli. tehnica este de mai mulţi ani testată pe meri. Confuzia sexuală împotriva carpocapsei Lupta chimică împotriva principalului devastator al mărului devine dificilă. Zeuzère du Maronnier Zborul carpocapsei Utilizarea specialităţilor anti-parazitare omologate dar negative vis a vis de fauna auxiliară. Zeuzère. Typhlodromes pentru controlarea acarienilor Primele ieşiri din ouă au loc în 24 aprilie. Principiul confuziei sexuale datează de la începutul anilor 1990. Sésie tipuliforme Processionnaire du pin Chenille arpenteuse du chou Hyponomeute du pommier Coquette. cuplarea insectelor este limitată. zinebe. Astfel. pentru a atrage masculul. În cazul invers. Ciclul biologic al devastatorului este întrerupt înainte de stadiul de dăunător. Zborul este eşalonat din 7 mai până în 9 august cu o intensitate foarte variabilă. Nu se sfătuieşte utilizarea specialităţilor pe bază de piretrinoidă. Teigne des blés. Principiul: plasarea difuzorilor în livadă înaintea primelor zboruri a fluturilor. Rapănul şi făinarea mărului sub supraveghere Rapănul nu a exersat o puternică presiune doar în situaţia laxistă când atacurile au fost constatate. este limitată. este repusă în cauză: la insectă apare un fenomen de rezistenţă la anumite produse chimice. lupta prin confuzie sexuală apare ca şi o alternativă interesantă. în consecinţă oatul şi viermii din mere sunt reduşi. cu această dată corespunde şi instalarea primelor colonii de typhlodromes autohtone. Împotriva acestor devastatori nu se intervine în situaţia controlată de typhlodromes. Două produse sunt astăzi disponibile: Isomate C a societăţii Sumi Agro France şi Ecopom de Biotop. Rezultatele sunt foarte încurajatoare şi confuzia a fost omologată în 2000 pe meri. Sésie tipule. în viticultură şi la piersici.

Mediul zonei care se tratează trebuie luat şi el în considerare.Acest fluture este de culoare gri-brun cu linii brune fine înaintea aripilor şi o dantelură pronunţată în spate. Va fi utilizat ca un semnal de alarmă. Metoda este preventivă. dar şi pentru alţi devastatori. Potenţialul de infestaţie nu este întotdeauna uşor de estimat. în fiecare an utilizarea tehnicii trebuie să fie gândită în funcţie de nivelul riscului. În general sunt piedici lipicioase: masculii atraşi de feromonul de sinteză rămân prizonieri. sunt utilizate pentru capturarea în mari cantităţi a lepidopterelor. Difuzorii plasaţi în livadă saturează atmosfera cu feromoni şi maschează urma carpocapsei femelă. fie 20 de fructe pe grup de 50 de arbori. Capcanele sexuale există pentru lepidoptere. Această metodă nu este eficace împotriva tuturor speciilor.În livada comercială. Nu mai există reproducere.dar intră rapid în fricte.5 cm. Aceasta permite utilizatorului să administreze în mod rezonabil tratamentele chimice sau biologice. compuse dintr-o pâlnie şi un receptor care reţine fluturii. mediu sănătos. iluminările nocturne care atrag fluturii. Se utilizează împotriva lepidopterelor devastatoare: .Larvele sunt roze cu un cap brun şi măsoară în jur de 2.părului.caisului şi a altor arbori fructiferi.Primii adulţi apar la căderea petalelor după acumularea a 300 de grade ziua deasupra de 5C. După prinderea a doi sau trei fluturi trebuie idetificate controalele fructelor.a livezilor. Cécile Vuchot Metodele biotehnologice Metoda de confuzie sexuală ECOPOM Ea permite lupta eficace împotriva carpocapsei merilor şi perilor. În sfârşit. nici naşterea larvelor devastatoare. precum anumite diptere. gutui). Ciclu de viaţă Nu există decăt o singură generaţie în Quebec în general deşi că în yonele foarte calde există posibilitatea să fie două generaţii. agricultorul va dispune deci difuzorii în arbori înaintea primelor zboruri a carpocapsei. Se consideră că confuzia nu este eficace decât în cazul presiunii uşoare: pagube a anului precedent inferioare lui 1%. Carpocapsa mascul nu poate atunci să îşi găsească femela. Din aceste diverse motive un complement chimic este adesea recomandat. pagube la sfârşitul primei generaţii (sfârşitul lui iunie) inferioare lui 0.Tinerele larve se hrănesc cu frunze . nuc. Capcane sexuale Utilizează capsule impregnate du feromonul analog feromonului femelei devastatorului căutat.a pădurilor . cel puţin în primul an pentru a asana situaţia. Protocolu de control trebuie să fie bine respectat: să se observe 1000 de fructe pe parcelă (mai ales pe cele din vârful arborilor). apropierea de stocajele de lemn sau de palux care adăpostesc focare de carpocapsă. . Carpocapsa mărului Descriere Carpocapsa este un fluture de noapte a cărui larvă atacă fructele mărului. Observarea în livadă este indispensabilă Reuşita tehnicii se datorează serioaselor observaţii în livezi. A se evita: livezile vecine puternic infestate. În completarea observaţiilor vizuale indispensabile. Apoi va controla în mod regular parcelele. abandonate sau care au specii cu risc (păr. Parcela nu este deci protejată de devastatorii secundari (fluture de noapte şi fluturele de coajă).Confuzia sexuală va fi eficace pe o suprafaţă minimală de 3 ha.a mărfurilor stocate .5%. respectiv aplicat un insecticid chimic dacă este necesar. la o medie de 8-10 zile. Capcanele pentru detectare sunt utilizate pentru a semnala începutul de zbor al unui devastator. Această metodă se bazează pe utilizarea difuzorilor îmbibaţi cu feromonul analog feromonului femelei de carpocapsă. Capcanele pentru împiedicarea masivă. confuzia poate fi înlocuită singură sau împreună cu lupta chimică. De altfel: tratamentul nu împiedică femelele fecundate din afara zonei confuze să vină să îşi depună ouăle în livadă.larvele ies din fructe şi cad pe sol sau coboară pe trunchi şi îşi fac coconii sub scoarţa dezlipită de pe trunchi sau în resturi la sol. Feromonul este foarte selectiv şi nu vizează decât ţinta sa. din mai până în august. de preferinţă pe parcelele unde bate vântul şi nu prea tinere (densitate frunzişului tinerei livezi pare insuficientă pentru conservarea aerului ambiant impregnat de feromon).Ouăle încep să se dezvolte atunci când temperatura este de 11C şi primele ouă se sparg la 140 grade ziua peste 11C. se recomandă dispunerea unei capcane sexuale pe parcelă. După context.pragul de toleranţă este de 20 adulţi pentru două capcane. După aproximativ o lună . Există două mari categorii de capcane: capcane pentru detectare şi capcane pentru împiedicarea masivă.

pot captura un număr mare din aceşti fluturi fără a putea totuşi controla carpocapsa.Ele sunt mai active la crepuscul şi în zori şi nu sunt deci atrase de capcanele luminoase decât atunci când iluminarea naturală este sub 0. Anumite uleiuri esenţiale pot servi şi ele ca şi atracţie .carpocapsa alege spectrul care-o atrage mai mult chiar dacă intensitatea celeilalte surse este mai mare.o săpăligă sau o broşă de 25 mm.0.de zahăr sau de siropul în fermentaţie. Carpocapsele nu sunt atrase la o distanţă mai mare de 17 m de lampă.După Van Leeuwen(1948).În livada standard.mai ales violet şi albastru.trebuie bineînţeles prinsă.capcana cea mai eficace constă într-o pinte de capcană standard(apă-melasădrojdie). .1 ml sulfat de nicotină şi 1 uncie de ulei de pin intr-o sticlă.Fermentaţiile zaharoase constituie înainte de toate atracţii alimentare.tuburile cu vapor de mercur de culoare albastru-pal sunt cele mai atrăgătoare:ele produc multe frecvenţe dorite şi puţină căldură.se adaugă lipiciul pentru a satura amestecul. Capcane cu feromoni Capcanele cu feromoni-substanţe sintetice identice cu produsele secretate de insecte ca şi mesaj sexual sau altul-sunt utilizate în mod curent pentru depistarea carpocapsei.Ondulaţiile de carton trebuie să aibă cel puţin 4 mm lărgime.amoniacul şi materialele proteice ca şi albuşul de ou sub formă de pudră sau cazeină.săpunul .se încorporează o linguriţă(5 ml)de ulei de sassafras şi o lingură(15 ml) de oţet foarte rece.Cea mai mare parte a studiilor indică că masculii sunt mai atraşi decât femelele de capcanele luminoase.Punerea la punct a capcanelor cu feromoni a pus de o parte celelalte capcane olfactive.Larvele de carpocapsă se vor refugia sub această capcană atunci când vor coborî din arbore peantru a-şi face coconii.Lampele pot prelungi artificial perioada de activitate a carpocapsei.carpocapsa o alege pe cea mai intensă.5 ml acid valeric.Cele mai bune rezultate sunt obţinute plasând capcanele luminoase cel mai sus şi cel mai aproape posibil de centrul arborelui.deoarece ele stimulează depunera ouălelor.Aceste capcane.Benzile-capcane sunt foarte eficace pe arborii izolaţi.Să se strângă fructele căzute înainte ca larvele să părăsească fructele.Reţeta cea mai simplă şi cea mai curentă constă într-o soluţie de melasă şi apă în proporţie de 1 pe 9 la care se adaugă câteodată drojdii.Trebuie notat că frecvenţele cele mai atăgătoare nu sunt în mod necesar dorite.Capcanele luminoase sunt ineficace la o temperatură sub 15.Uleiul esenţial rezidual produs din gudron de răşină de pin plasat pe o suprafaţă aproape de o capcană pe bază de melasă este un mod simplu de a creşte puterea de atracţie a acestuia din urmă.în formă deltoidă sau pâlnie.Pentru a evita captura albinalor. • Frecvenţele care atrag cel mai mult carpocapsa sunt aproape ultra-violete. Capcane olfactive Capcanele olfactive au fost utilizate mai ales pentru a studia carpocapsa.Capcana cea mai eficace constă dintr-o combinaţie de capcane luminoase şi olfactive:este vorba de o lumină cu reflector suspendat deasupra unei farfurii la 30 cm care conţine un amestec de apă şi melasă.Tehnica nu a rezistat la apariţia insecticidelor sintetice ieftine în timp ce controlul cu ajutorul capcanelor luminoase este foarte scump. Capcană solidă pe bază de sassafras:se umple un pahar de carton(125 ml) cu două treimi de rumeguş.trebuie acoperite recipientele capcane cu un grilaj de 6 mm şi să nu se suspende decât la căderea petalelor.În cazul când sunt două generaţii de carpocapsă putem combina cele două tipuri de capcane. Tipuri de lămpi:În livadă. Principii:Studiul comportamentului carpocapsei indică că: • Din două surse luminoase de acelaşi spectru dar de intensitate diferită.2 bujie/pieds.Se distrug benzile de carton după aproximativ o lună după ce s-au capturat primele larve pe benzile de iută.se suspendă capcana într-un borcan parţial umplut cu apă.Carpocapsa este mai puţin atrasă de lumină decât celelalte lepidoptere fiind de natură crepusculară şi nu nocturnă.În loc de carton ondulat se poate utiliza iuta de 15 cm lărgime şi tencuiala cu lipici Tanglefoot.reducerea pagubelor nu este posibilă decât cu câte o capcană în fiecare arbor.Puterea lămpii cea mai frecvent întâlnită este de 75 waţi.Mijloace de luptă Capcane fizice Tehnica cea mai curentă în livadă constă în a rula mai multe cartoane ondulate pe trunchi şi pe ramurile groase la cel puţin 20 cm distanţă faţă de sol.Fluturii de noapte în general sunt atraşi de soluţiile de suc a fructelor.Să se tundă sulfina albă din apropierea livezii deoarece larvei carpocapsei îi place să îşi facă coconul în interiorul tulpinilor.dar în acest caz este vorba de un produs care stimulează ouatul şi nu apetitul. Capcane luminoase Controlul carpocapsei cu ajutorul capcanelor luminoase a făcut obiectul intenselor cercetări în Statele Unite în anii 30. Tipuri de capcane:O dată carpocapsa atrasă. Mijloace de luptă culturale Să se răzuiască scoarţa detaşată de trunchiuri primăvara cu o racletă.Încercările au arătat că capcanele care elecrtocutează sunt mai eficace decât cele care constau dintr-o farfurie cu apă sub lampă.recuperând ceea ce s-a răzuit sub formă de cuvertură la picioarele arborelui pentru a le distruge.Alte capcane posibile includ uleiul de lin.se lasă la uscat câteva zile. • Din două surse luminoase cu spectre diferite.Se pot elimina pupe de carpocapse şi preveni locurile pentru hibernarea larvelor.6C atunci când carpocapsele sunt inactive.

Punerea trebuie realizată înaintea împerecherii generaţiei vizate. Să se regrupeze parcelele vecine pentru a avea o suprafaţă compactă cea mai mare posibilă. precum şi o reducere a efectelor protecţiei faunei auxiliare şi mediului. Se dispune astăzi de difuzori ECOPOM.sarasinul sau compuşi de tipul margaretă. În situaţiile unui mediu nefavorabil este mai bine să se renunţe la folosirea confuziei.din iunie până înainte cu o lună de recoltă.Mijloace de luptă fizice Punerea în saci Punerea în saci a fructelor este o metodă eficace dar foarte exigentă în mâna de lucru. Confuzia sexuală Carpocapsa Dificutăţile întâlnite în lupta împotriva carpocapsei merilor face din confuzia sexuală o alternativă interesantă. Această tehnică permite o mai bună gestiune a fenomenelor de rezistenţă. folosirea confuziei în locuri inadaptate ar risca în plus să discrediteze această metodă nouă. Trebuie evitate parcelele strâmte.dar cere o sincronizare perfectă cu ciclul carpocapsei:ouălede viespi trebuie să se spargă când carpocapsele depun ouă. în timp ce difuzorii ISOMAT-C protejează împotriva celor două generaţii.Infuziile de tanacita sau de pelin pulverizate pot induce fluturele în eroare mascînd mirosul merilor.Introducerea în livadă a viespilor parazitare a carpocapsei poate ajuta la control. Trebuie totuşi reunit un anumit număr de condiţii pentru ca această tehnică să da satisfacţii. Condiţii care trebuiesc respectate Pentru cele două tipuri de difuzori.roten sau ryania. Punerea difuzorilor Cele două tipuri de difuzori prezintă mari diferenţe de concepţie. o suprafaţă mai mare de 4 ha. Primul an de confuzie sexuală sau pe parcelele care au fost atacuri ale recoltei situată între 1 şi 2% se recomandă să se protejeze pic ieşirii din ouă a primei generaţii cu un produs eficace. şi GINKO. ISOMATE-C. De la acest nivel de atac. Alte metode Inundarea livezilor cu carpocapse masculi sterili nu este posibilă decât pentru văile cu producţie izolate şi cere timp şi investiţii enorme.carpocapsa nu este bine controlată de inamicii naturali cum este de insectele prădătoare şi parazite. Capsulele ECOPOM sunt prevăzute pentru a acoperi o generaţie. Într-un context de producţie biologică. Dacă instalarea se face după zbor atunci ea trebuie însoţită de un tratament chimic. Boli Contolul biologic al carpocapsei cu ajutorul bolilor pare a fi promiţător în livada comercială. se foloseşte confuzia sexuală. Mijloace de luptă biologice Prădători şi paraziţi Chiar şi în ţările din Europa de unde este originară. Pentru ECOPOM firma preconizează sistematic un tratament chimic la instalarea difuzorilor. Fiecare parcelă trebuie să fie considerată ca şi un caz particular. Trebuie evitate benzile cu o lărgime mai mică de 60 metri. Confuzia nu trebuie să fie preconizată pe parcelele care au fost atacate anul trecut: vom reţine pragul de 1% de pagube la fructe la recoltare. .ajutorul paraziţilor naturali nu este neglijat.Putem favoriza prădătorii vertebraţi ai carpocapsei plsând un număr mare de cabane în livadă şi de seu iarna. criteriile de alegere a parcelelor sunt aceleaşi: Parcelele trebuie să fie mari. Zonele neplantate trebuie să fie de asemenea protejate. Respingătorii vegetali Capucinele de la baza arborilor au reputaţia de a alunga carpocapsa.Carpovirusul este la fel de eficace ca şi insecticidele chimice putând să elimine până la 80% larve şi 95% găuri din mere.Pentru protejarea de carpocapsă se inchid merele în saci de hârtie.S-a arătat că ciocănitoarea mică şi cea păroasă mănâncă aproximativ jumătate din larvele hibernante a carpocapsei.muştarul.Se sugerează să se implanteze în livadă couvre-sol cu flori favorabile paraziţilor de carpocapsă cum sunt trifoiul. adică la începutul zborului. Avantajele carpovirusului • -specific carpocapsei • -poate fi amestecat cu alte produse • -nu este toxic pentru vertebrate Dezavantajele carpovirusului • -costisitor pentru a fi produs • -mai multe stropiri primite pe generaţie Alte metode de luptă Insecticide vegetale În producţia biologică se utilizează cel mai adesea insecticidele botanice precum piretra. Cercetători americani au ajuns la concluzia că utilizarea combinată a retonului cu piretra poate controla populţii mici sau mijlocii de carpocapse.dar nu populaţii mari.

Acest mijloc de luptă nu trebuie neglijat. de la urtgenţa primilor fluturi. • Stadiul de plimbător: larva accedă direct la cupă lungind peţiolul frunzei.Înainte de instalare trebuie stabilit un plan. • Larva trece prin 5 stadii larvare în fruct în timpul a 40-45 zile. • zborul fluturilor. să se dubleze punerea la 4m înălţime în cazul mărăcinilor şi arborilor înalţi. Trebuie reţinute mai multe puncte din ciclul său biologic pentru a aprofunda mai bine strategia tratamentului care trebuie adoptat. Spargerea ouălelor are loc la 10-15 zile după depunere.5% de fructe înţepate.în jurul parcelei. care conţin o soluţie compusă din 10% suc de măr şi 90% apă. Urmărirea parcelelor în confuzie Difuzorii nu sunt în nici un caz insecticide. Măsură preventivă În profilaxie. larva perforează coaja castanei în perioada de maturitate (gaură de 1. trebuie plasate refugii adaptate în jurul parcelei. situate în apropierea cupelor. o recoltă totală şi rapidă se sfătuieşte pentru a împiedica larvele să intre în sol şi astfel se reduce populaţia anului următor rupând ciclul devastatorilor. Vara următoare. apoi să se dispună în locul fructelor o cuşcă etanş pentru fluturi. O generaţie. Cydia splendana. Larva ţese un cocon (hibernaculum) şi intră atunci în diapauză pentru a se metamorfoza vara următoare. În zona tampon. un hibernaculum în sol Carpocapsa castanului aparţine familiei de Tortricide. indivizi fecundaţi care provin din mediul parcelei sau locuri care au permis întâlnirea sexelor care depun ouă şi provoacă creşteri ale populaţiilor periculoase. Carpocapsa este principalul parazit al castanelor urmat de balanin (Balaninus elephas). cel puţin 5 într-o livadă. Inconvenientul acestei metode este că soluţia trebuie să se schimbe frecvent deoarece sunt atrase multe insecte. Difuzorii trebuie să fie plasaţi suficient de sus pentru a se adapta la comportamentul carpocapsei. • Ouăle. larve şi putregaiuri.5 mm diametru) şi se adânceşte în sol între 5 şi 10 cm adâncime. o porţiune din ramură. Lupta chimică acţionează asupra stadiului de plimbător al tinerei larve la fel ca şi asupra ouălelor. în timpul a aproximativ 15 zile după ultima recoltă. sunt depuse în lungul nervurilor pe fiecare faţă a frunzelor. Să se supravegheze mai ales marginile. o zonă tampon de 30 metri va fi protejată cu o densitate normală de difuzori. Lupta se organizeză Lupta biologică: liliecii pot să reducă eficace populaţia de carpocapsă consumând fluturii. La sfârşitul primei generaţii să se numere 1000 de fructe pe hectar. observaţiile pot începe: la 2 zile aplicarea unui insecticid cu o bombă aerosol permite prelevarea şi numărarea carpocapselor. La recoltă pagubele fructelor sunt de ordinul a 30% datorită unor cauze confuze. Lupta împotriva acestor devastatori se organizează puţin câte puţin. de la începutul lui august până la sfârşitul lui septembrie. putem reţine un prag de 0. în funcţie de caracteristicile parcelelor care influenţează numărul difuzorilor în zona tampon şi dificultatea instalării. Costul acestor protecţii este foarte variabil. ţinându-se cont de arborii de pe margine unde se vor instala cei mai mulţi difuzori. Această tehnică aduce o îmbunătăţire a imaginii arboriculturii . ECOPOM Confuzie sexuală: carpocapsă! . Această numărătoare va permite definirea strategiei adoptate la a doua generaţei. stocarea lor pe sol sau sub un pat de nisip/turbă. apoi penduculul cupei în care ea penetrează urmărind de preferinţă vasele conducătoare de sevă până în interiorul castanei. Dacă aceste precauţii au fost luate. faceţi de asemenea un control precis la 1000 de fructe minim pe hectar. bântuie în livezile de castani. Capcanele cu feromoni sunt la ora actuală sunt testate. Metoda constă în dispunerea în frunziş a recipientelor. În cazul în care se depăşeşete acest prag se intervine cu un insecticid eficace. La sfârşitul creşterii sale. Repartizarea difuzorilor trebuie să fie omogenă. aproximativ 60 pe femelă. O urmărire serioasă este indispensabilă. capcanele sau o cuşcă de urgenţă permit cunoaşterea începutului zborului fluturilor. Nu protejează în nici un caz împotriva altor devastatori. Se recomandă să se dispună o capcană sexuală pe parcelă. Capcana alimentară este o metodă veche mai eficace. O cuşcă de urgenţă poate însoţi sistemul de prindere: ea constă în recoltarea castanelor cu viermi în timpul recoltei. Carpocapsa Carpocapsa. De la ieşirea din ouă a carpocapsei să se realizeze o numărare la 10 zile pe 500 de fructe minim pe hectar. o singură generaţie. Înaintea recoltei sau la recoltă. la fel ca şi a balanins. Confuzia sexuală nu protejează împotriva lepidopterelor. Pentru a şti datele de tratament şi alegerea produselor care trebuiesc aplicate.

Hrănirea iarna Iarna este o perioadă dificilă pentru păsări. şi mai ales suprimând. În tăviţa plasată la 2 m de sol. Astfel. în cazurile în care se va dovedi necesar. împiedicând împerecherile. Mai mult decât un simplu produs. se vor face tratamente clasice pentru complectarea acţiunii confuziei sexuale. ceea ce maschează semnalele emise de femele. punerea este rapidă (2 ore pe ha). Produsul este biodegradabil şi nu se spală. întâlnirea şi împerecherea se realizează datorită feromonilor sexuali pe care îi emite femela pentru a atrage masculul.Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi perilor. Datorită difuziei sale eficace în timpul a 60 de zile. Reducând. folosirea acestei metode originale are o incidenţă foarte favorabilă la nivelul reziduurilor produselor fitosanitare asupra fructelor. Mere stricate tăiate în două. un produs ieşit din cercetările Isagro. este posibilă utilizarea Ecopom. suprimarea utilizării pesticidelor clasuce şi reziduurilor pe fructe. tehnica nu este adaptată în toate situaţiile. Masculii dezorientaţi nu mai pot localiza femelele. Cydia pomonelle. De altfel sunt rare animalele care frecventă liber grădinile noastre. În sfârşit. Ecopom răspunde astfel la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară şi permite o mai bună valorificare a produselor. Biotop propune Ecopom. bucăţi de slănină grasă nesărată. masculii nu mai pot conta decât pe hazard pentru a-şi găsi o parteneră şi să se reproducă. puneşi seminţe de floarea soarelui. Hrăniţi dacă este posibil la oră fixă o dată sau de două ori pe zi în funcţie de meteo. întâlnirile întâmplătoare sunt statistic foarte rare. Cu Ecopom. Produsul omologat în mai 2000 se prezintă sub formă de difuzori celulozici. substanţe emise de femelă pentru a atrage masculul. biodegradabili şi uşor de agăţat pe crengi.împiedicând împerecherile. Principiul său se referă la un element cheie al reproducerii: feromonii. trebuie hrănite păsările. Să se favorizeze prazenţa păsărilor Păsările animă peisajul prin cântecele lor. Putem să le observăm în voie şi să le studiem comportamentul. Trebuie studiat contextul de livadă cu „confuzie” şi. Prin amenajări şi plantaţii adecvate. ceea ce mascheză semnalele emise de femele. Trebuie selecţionate livezile adaptate pentru a se folosi confuzia sexuală. Principiul confuziei sexuale La fluturi. În arbuştii mai apropiaţi puteţi agăţa la 2 m înălţime. bule de grăsime special concepute. nu vor mai exista larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice obişnuite. situaţii în care confuzia sexuală poate fi pusă în practică. Biotop se poziţionează în Franţa. Ecopom se prezintă sub formă de difuzori celulozici. Ecopom răspunde efucace la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară. fie de două ori. De aceea. Ecopom este o metodă eficace de luptă prin confuzie sexuală. Trebuie evitată . Când populaţiile de carpocapsă sunt puţine. Ei saturează atmosfera livezii de feromoni. Apoi fiind biodegradabili şi nelavabili. ca şi un actor major în lupta prin confuzie sexuală şi mai general în domeniul feromonilor sexuali la fel ca şi cu distribuţia capcanelor pentru detecţie şi/sau prinderea în masă a devastatorilor culturilor. Difuzorii Ecopom saturează atmosfera livezii cu analogii de sinteză ai feromonului sexual al carpocapsei. Baza luptei integrate în livezi Reuşita metodei de confuzie sexuală solicită tehnicitate. prima generaţie fiind stăpânită printr-o protecţie chimică. împotriva celor două generaţii ale carpocapsei. Pentru a distinge mai multe specii. nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice. Permite o mai bună gestiune a problemelor de rezistenţă a carpocapsei la insecticidele chimice. metodă de luptă prin confuzie sexuală. Ecopom poate fi utilizat. biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri. Cydia pomonella. stăpânire şi vigilenţă. În condiţii de îngheţ. diversificaţi hrana. şi dezvoltat în Franţa de către Biotop. Mai întâi. Biotop propune şi folosirea tehnicii. cartofi fierţi nesăraţi şi seminţe vor fi depuse pe sol pe câţiva metri pătraţi. Metoda de confuzie sexuală constă în perturbarea recunoaşterii mascul/femelă prin difuzia permanentă de analogi de sinteză a feromonului sexual în aerul din parcelă. De fapt. utilizarea pesticidelor clasice. frumuseţea lor şi prin utilitatea lor. ECOPOM Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi prunilor. Astfel. etc. Ecopom prezintă avantaje reale atât la niveluu mediului înconjurător cât şi la nivelul calităţii producţiei. Se poate astfel reduce nivelul de infestare a carpocapsei dar şi alţi devastatori. după ce s-a folosit confuzia sexuală şi se poate diminua tratamentele insecticide asupra fructelor înaintea recoltei. şi permite facilitarea valorificării producţiilor. Un atuu pentru mediu şi producţie Ecopom permite o diminuare semnificativă. difuzorii Ecopom permit asociere eficacităţii durabile şi respectul mediului înconjurător. putem să le atragem în apropierea noastră imediat. confuzia sexuală permite să facă faţă la problema rezistenţei carpocapsei la insecticidele chimice. Datorită acestui fapt. Metoda Ecopom a putut fi testată cu succes pe mai multe Ha în cursul ultimelor două campanii. respectiv în anumite cazuri. fie doar pentru a doua generaţie.

Câteva păsări care mor iarna nu pun în pericol supravieţuirea speciei. 2. Fluturele merilor şi perilor (Cydia pomonella) Distrugător redutabil în livada de meri. mediile umede. şi crearea unei livezi înconjurată de garduri vii va fi un loc foarte râvnit de rasa înaripată. . muşte. În aceste cazuri o reţea de cuiburi este necesară şi utilă. Amenajaţi o mlaştină.67% Gala. Arbuştii spinoşi atrag mai multe specii care îşi fas cuib. Deoarece larvele nu pot zbura. Păsările cele mai comune văzute sunt: vrabia domestică.83% Jerseymac 1. În plus. • Protecţia cu virusul granulozei . Chrysopa carnea nu are dificultăţi. păianjeni roşii. Ozargold.95% Chrysopa carnea Domeniu de aplicare Putem introduce Chrysopa carnea în diferitele culturi de legume.parcelele trebuie să aibe de preferinţă o suprafaţă mai mare de 3ha . Aceştia vor contribui la bunul echilibru al locului prin eliminarea rozătoarelor.numărarea recoltei după varităţile prezente pe fiecare din cele două parcele CARPOVIRUSINA Difuzori ECOPOM Varietăţi Pagube Varietăţi Pagube Golden 12.Testul eficacităţii difuzorului ECOPOM împotriva fluturelui. . Puteţi pune stinghii la 2-5 m înălţime pentru răpitorii diurni şi nocturni. arborii bătrâni. ele trebuie să fie capabile să îşi atingă prada parcurgând cea mai scură distanţă. fructifere şi ornamentle împotriva diferitelor specii de afide. larvele pot parcurge 4-5 km înainte de adolescenţă. . Când tăiaţi lăsaţi ramurile grămadă într-un colţ retras căci vor fi benefice pentru păsări.protecţia riguroasă a primei generaţii este imperativă. Golden 7. Fiecare specie participă la echilibrul natural. Să ştiţi că pisicile pot fi redutabili prădători. piţigoiul albastru.este important să se înfunde bine bordurile parcelei printr-o montare mai masivă de difuzori .7% Earlygold 0. păsările insectivore vor fi preţioşi auxiliari. dar distrugerea anumitor medii pentru păsări este mult mai prejudiciabilă aproape iremediabilă.absenţa capturilor pe o parcelă în confuzie indică o bună difuzare a feromonului . În orice caz.8% Varietate precoce în no 0% Starkimson 9. Cu cât spaţiul este mai mare cu atât veţi avea mai multe posibilităţi.5% Jonathan Jonagold 3.este important să tratăm sistematic în toate cele 8-12 zile fără să ţinem seama de împiedicarea în caz de presiune puternică. fluturele a făcut obiectul numeroaselor lucrări asupra virusului granulozei şi metoda de luptă pentru confuzia sexuală.poziţionarea precoce a difuzorilor (înaintea primelor împerecheri) Tabel 1. larve mici de fluturi. livezile. este singurul produs omologat în Franţa. Pentru eficacităţile sensibil indicate carpovirusina are o formulare mai practică (adjuvanţii protectori UV şi zahărul sunt integraţi în formulare contrar Madex-ului). Chrysopa carnea mănâncă şi tripşi. • Protecţia cu ajutorul confuziei sexuale: .42% Florina 0.carpovirusina (formulare franceză a virusului) este mai interesantă decât Madex. cintezoiul şi cioara neagră.mâncarea sărată.25% Media 2. Amenajamente şi plantaţii specifice Plantaţi mărăcini care conţin esenţe indigene care vor furniza o hrană variată iarna şi vor face ca păsările să fie fidele locului.82% Media 11. Dacă practicaţi cultura integrată în grădina dumneavoastră. etc. mierla neagră. păsările vor veni cu plăcere să se adape. piţigoiul carbonifer. Să se hrănească păsările când condiţiile climatice sunt penibile. În culturile unde temperatura sau/şi umezeala relativă pot varia puternic.33% Jonagored. scatiul. dar cel mai important pentru o specie sensibilă este de a menţine anumite biotopuri fragile precum mărăcinii. De aceea este important să se introducă larvele aproape de afide. ouă de fluturi şi fluturi făinoşi.

de hemiptere. de diptere. putem distinge tratamentul focarelor de afide. • Larvele sunt foarte agresive şi lucrează eficace în focare. ne permite să dezvoltăm o strategie defensivă eficace. Din 27 ordine cunoscute.bruche mazării . Adulţii apar în mai şi începutul lui iunie. Coleoptere devastatoare pe culturile de legume Sunt 6 coleoptere devastatoare a culturilor de legume: .crioceres sparanghelului . COLEOPTERE Astăzi.Avantajul utilizării larvelor este că ele lucrează foarte repede. • În focare. introduceţi la 5 săptămâni larve/m2 (repetaţi de 2 ori la 2 săptămâni). 3. Coleoptere devastatoare în arboricultură O singură specie de coleoptere este devastatoare în arboricultură. larvele sunt ambalate separat în celule mici. • Chrysopa carnea este un prădător care nu mănâncă alte insecte decât păianjeni roşi. ele jucând un rol important în echilibrele biologice ca şi descompunători ai materiilor organice şi consituie o sursă de hrană pentru alte insecte sau alte animale (păsări). suntem siguri de o calitate în plus. Pentru a lupta împotriva acestui devastator. • Chrysopa carnea nu depinde de temperatură şi umiditate. dar care sunt câteodată şi auxiliari preţioşi în lupta împotriva inamicilor bunurilor noastre. prunilor. În plus.ceutorhynques . Patru specii de coleoptere devastatoare sunt recenzate: cigarier viţei de vie. Pagubele cauzate prin muşcăturile adulţilor nu sunt importante decât atunci când se inmulţesc rapid. 7 ordine de insecte ne interesază direct ca devatatori şi auxiliari ai culturilor. Avantajele lui MC-500 System • Deoarece aceste insecte sunt canibale şi se hrănesc una cu alta în timpul transportului. Coleoptere devastatoare în viticultură O perfectă stare sanitară a strugurilor culeşi este prima verigă a lanţului care conduce la ameliorarea calităţii vinurilor. cu ajutorul arsenalului nostru chimic şi biologic. tripşi. Larvele sunt active de la 12 0C până la 350C şi pot deci să fie introduse în aer. cunoaştem mai bine şi atacurile. Întoarceşi multicelula şi scuturaţi de câteva ori uşor astfel încât larvele să cadă pe plantele care trebuie tratate. O larvă mănâncă în jur de 50 de afide pe zi. • Cu sistemul MC-500. vespere. caişilor. Pagubele cele mai importante sunt cele cauzate de femelă care îşi pregăteşte locul pentru depunerea ouălelor. Vespere sau Vesperus xatarti Altise viţei de vie sau Altica ampelophaga Otiorhynque viţei de vie sau Otirhynchus sultacus 2. se hrănesc muşcând dui limbul frunzelor. de lepidoptere. Când luptăm mai repede împotriva acestora. inamici redutabili ai culturilor sau stocurilor noastre. de neuroptere şi de tisanoptere.sitone mazărei . şi biologia agresorilor.bruche fasolei . numite comunităţi. putem crea o populaţie. există un pericol mai mic de infestare a întregii culturi. Le vom clasa în funcţie de tipul de culturi unde apar ca şi devastatori: 1. trebuie ca în faza de preînflorire să se supravegheze viile şi apariţia primilor adulţi. • Deschideţi multicelula cât de departe doriţi. Schema de luptă • Primăvara. Cigarier viţei de vie sau Byctiscus betulae Este vorba de o frumoasă gărgăriţă de 7-8 mm. Aceste specii formează sisteme complexe. Mai trebuie adăugat şi asociat la toate aceste insecte utile şi dăunătoare prezente în culturi o multitudine de specii pe care le numim „specii indiferente”. altise viţei de vie şi în sfârşit otiorhyngue viţei de vie. Este un polifag care atacă atât viţa de vie cât şi pomii fructiferi cum este cireşul. colorată uniform cu reflecte metalice mergând de la verde arămiu la roşu granat. Aceste celule formează împreună un fagure. aleurode. Este vorba de coleoptere. Că chrysopele prădătoare. O multicelulă (MC) conţine 500 de larve.altise cruciferelor . • Deoarece sunt insecte primitive. ceea ce. perilor. Este dăunător mai ales merilor. de himenoptere. când afidele sunt prezente tot mai mult. Când adulţii au ieşit din ouă ei părăsesc adesea sera. trebuie introduse de 2 ori 40 de exemplare/m2 în timpul unei perioade de 8-0 zile. în acest caz ei diminuează activitatea clorofilină. introducerea este uşoară. care în condiţiile naturale sunt echilibrate. Ne vom referi doar la cazul coleopterelor. rezistenşa împotriva pesticideloa este destul de mare. este vorba de xileborul disparat sau Xyleborus dispar.

cultivate ca şi cereale sau ca şi furaj. Efectul final ar putea fi atunci o reducere a controlului natural exersat asupra restului faunei locale. Astăzi este posibilă cumpărarea larvelor de mămăruţe din comerţ. au rădăcinile devorate deelteride de genul agriote. Dimpotrivă.prădătorii care devorează mai multe insecte de-a lungul vieţii lor.arborii şi arbuştii (pin. tinerele spice hrănesc rutelidele adulte (Anisoplia). Anumite plante îndepărtează afidele Este cazul: .florile ornamentale . . Combaterea afidelor Mămăruţa. stejar. acarieni şi psile. Primii ani de conversiune sunt de ani de riscuri tehnice importante care pot antrena problememle economice şi deci pot fragiliza exploatarea. frunzele sunt distruse de hispine. Un pesticid „Bio” Purinul de urzică. gulerul lor este distrus de carabede care atacă şi frunzele şi tinerele spice. Ei consumă de-a lungul dezvoltării lor larvare sau de-a lungul vieţii lor unul sau mai mulţi delapidatori şi contribuie astfel la reglarea populaţiilor de insecte sau acarieni dăunători culturilor. corespunde perioadei „administrative” de-a lungul căreia. Concluzii Lupta biologică cuprinde trei riscuri serioase: . mesteacăn) Secretul care trebuie ştiut să se evite aporturile excesive de azot. Mămăruţa prezintă avantajul că nu strică plantele. adică vis-a-vis de un complex de specii. . Coleoptere devastatoare în culturile cerealiere Monocotiledonatele.verzele .cimbrului Nu ezitaţi să le puneţi în apropierea plantelor expuse.trandafirii .sarriette . deoarece plantele astfel fertilizate atrag afidele. Conversiunea trebuie să fie o tranziţie înceată şi gândită şi nu un schimb brusc şi traumatizant pentru livadă. fixată pe 3 ani. Cel mai cunoscut dintre ei: mămăruţa care devorează uşor mai multe afide pe săptămână.garoafelor de inde . Teoretic ea trebuia să fie de cel puţin 5 ani datorită metabolimului mai puţin dinamic şi lungii semivieţi a moleculelor utilizate convenţional şi a metabolitelor lor chimice acumulate din soluri. ulm.mentei .roşiile . ecologic şi de o eficacitate onorabilă este obţinut prin macerarea frunzelor tăiate în apă (1 kg pentru 10 l) apoi diluţie (20 de ori). Coleoptere auxiliare culturilor Printre speciile de artropode care se dezvoltă în mediile cultivate. a căror larve se dezvoltă pe sau intr-o insectă gazdă . gramineele.paraziţii sau parazitoidele. Mămăruţa prădătoare este eficace împotriva acarienilor din livezile de meri.mazărea . altele le atrag Este mai bine să îndepărtăm plantele următoare sau să fim vigilenţi: . practicile culturale sunt profund modificate.nimic nu permite stabilirea cu o certitudine absolută că auxiliarul nu va scăpa de la acest regim strict şi devine la rândul său un redutabil distrugător atacând alte insecte sau alte plante pe care cercetătorul i lea impus.fasolea . frasin. Să se pulverizeze pe zonele atinse. prietena grădinarului Afida are mai mulţi duşmani pe care trebuie să ştim să-i folosim.Auxiliarul poate să scadă sub un prag critic densitatea populaţiilor altor prădători sau paraziţi care îşi găsesc totuşi acolo o parte din hrana lor. Conversia livezii Faza de conversie. un anumit număr sunt inmici naturali ai devastatorilor culturilor. Mămăruţa cu două puncte este un redutabil prădător care consumă afide dar şi crisomalide. Se disting 2 categorii de auxiliari: .4. Adăugăm aici şi mămăruţa cu două puncte şi mămăruţa prădătoare.

concurenţa ierbacee va fi mai importantă. acarieni piersic: Monilia. Vitalitatea livezii O puternică vitalitate a arorelui favorizează instalarea bolilor şi a dăunătorilor. nevoia mâinii de lucru va fi mai importantă. aduse sub formă organică va perturba de asemenea funcţionarea şi fructificarea arborilor şi deci va modifica profund încărcătura în fructe şi legarea acestora. Problemele grave trebuiesc soluţionate înainte de conversiunea oficială pentru a facilita apoi conduita livezii. Înierbare de graminee Insecticide Practică dorită în AB Amendamente şi composturi. Principalii patogeni care trebuie cunoscuţi înaintea de conversiune măr: afide. Analiza chimică a solului. paraziţii animali şi vegetali vor fi mai preocupaţi pentru anumite culturi. mai ales în azot şi o talie prea severă sunt de asemenea factori care măresc vitalitatea arborelui. Analize foliare Dezierbare chimică. curative după reţelele de observaţie şi avertizare *** ** * * . Schimbarea disponibilităţii elementelor majore. trecerea de la o fertilizare minerală la o fertilizare organică poate provoca un stres defavorabil plantei având ca şi consecinţă o scădere a randamentului.Mai mulţi factori trebuiesc să fie în prealabil stăpâniţi. Solurile foarte poussants. Analize foliare. Este deci important să se pornească cu livezi care posedă o mlădiţă vegetativă cu o vitalitate slabă. Este necesar să se ia în considerare principalele bulversări care vor fi implicate de o schimbare mai mult sau mai puţin radicală a practicilor culturale: randamentul va fi redus de la 30 la 50%. Fertilizarea organică Din punct de vedere agronomic. Această conversiune va fi cu atăt mai riscantă şi alatorie cu cât livada necesită deja numeroase intervenţii fitosanitare. Atacurile afidelor. o fertilizare excesivă. afide cireş: Cylindrosoprioză cais: Monilia Pregătirea conversiei Este vorba de a înconjura şi de a califica punctele slabe ale livezii pentru a le anticipa mai bine şi pentru a evita ca ele să nu antreneze grave disfuncţii. Rezervele de Inoculum Reuşita conversiunii a unei livezi depinde mult de presiunea iniţială a principalilor patogeni şi paraziţi. Conversia practică Post Fertilizare Practică convenţională majoritară Îngrăşământ mineral. Rezerva solului în elemente nutritive disponibile se va epuiza înainte ca activitatea biologică să nu fie suficient de funcţională pentru a fi reînnoită începând cu aporturile organice. analize de sol Muncă mecanică. acarienilor şi a anumitor ciuperci cryptogamice sunt direct legate de vitalitaea arborelui fructifer. termică Mulci Gestiune înierbării Tratamente punctuale Apropiere globală Restaurarea biodiversităţii animale şi vegetale Tratamente preventive Alegerea materialului vegetal Dificultatea tehnică ** ** ** Cost ** ** *** Gestoiunea rangului şi interrangului Lupta împotriva insectelor *** *** * ** Lupta bolilor împotriva Fungicide. acarieni păr: afidă. Această reflecţie înseamnă a efectua bine înainte de a inteprinde demarările administrative de conversiune.

Acestea fiind spuse. Oaturile riscă astfel să fie avansate: micuţii se vor naşte într-o perioadă în care oferta alimentară este limitată (reproducerea speciei este legată de oferta alimentară). De alfel. Cuibarele din beton sunt mai fiabile decât cele din lemn a căror durată este limitată în timp. planuri de apă. magneziu . Utilizarea pasarilor ca si auxiliari Utilizarea păsărilor şi liliecilor ca şi auxiliare potenţiale în livezi nu este o abordare utopică. dar şi numeroase mamifere şi mai ales liliecii. Practica îngrăşământului verde sau a înierbării trebuie luată în considerare în aporturile azotate şi minerale. angajamentul după un organism certificator: orice operator care doreşte să beneficieze de certificaţie este obligat să-şi supună exploatarea şi/sau inteprinderea sa la un regim de control efectuat de un organism certificator. Două demarări sunt obligatorii pentru toată conversiunea agriculturii biologice: notificarea în DDAP: ea se face în fiecare an(aprilie-mai) începând cu primul an de conversiune atâta timp cât suprafeţele sunt cultivate după modul de producţie biologică. etc. collemboles) şi microorganismelor(bacterii. manuală în măr Rărirrea manuală * *** * tehnicitate şi cost moderate ** tehnicitate şi cost intermediare *** tehnicitatet ridicată şi cost ridicat Gestiunea solului Fertilizare Îngrăşământul va trebui să fie adaptat chiar înaintea conversiunii.. Demarările de angajament trebuie să fie simultane cu demarările de notificaţie sau cel târziu să se ţină într-o lună.) fundamentale penrtu buna creştere a fructelor şi a calităţii lor. Şi în raport cu auxiliarele livezilor şi cu noţiunea de luptă integrată. Data începerii conversiunii este cea a angajării operatorului în apropierea organismului de control şi de certificaţie. ajutorul alimentar al păsărilor trebuie să fie realizat iarna dacă acesta este limitat în perioadele foarte reci. Conversia „administrativă” Demarările administrative efectuate În timpul perioadei de conversiune(3 ani) agricultorul produce respectând regulile caietului de sarcini a agriculturii biologice dar nu poate face referire la acest mod de producţie atunci când îşi comercializează produsele. căci dacă depăşeşte cantitatea minimă există riscul de dependenţă. Reproducerea piţigoilor în livezi de exemplu este la fel de bună ca şi cea din mediul natural. Păsările (293 specii se cuibăresc în Franţa) şi mamiferele sunt în număr de 139 specii. . dacă nu necesară pentru orientarea şi cuantificarea fertlizării optimale care trebuie adusă fiecărei parcele. Multe specii nu sunt luate în seamă în lupta integrată. Pentru atragerea faunei în livezise poate recurge la amplasarea de cuiburi în livezi. Începând cu al doilea an de conversiune precizarea „în conversiune spre agricultura biologică” poate fi utilizată. Cuibarele sunt plasate în mediu sau în livadă. Ne interesem în mod particular de lilieci care numără 30 de specii în Franţa. Un câmp care este mărginit de gard viu va găzdui 10-15 specii de păsări atunci când sunt puţine tufişuri. Pentru păsărele cum sunt piţigoii cărbunari şi albaştri. Există o teritorialitate la fiecare cuplu. regimul alimentar este compus din larve hibernante (carpocapsă. după Direcţia Departamentară a Agriculturii şi a Pădurii de care depinde sediul de exploatare. Trebuie să aducem livada la un nou echilibru vital. Specii precum sprânciocurile şi anumiţi lilieci sunt indicatori ai bogăţiei unui mediu. Referinţele în azot şi potasiu sunt convenţinale deci supraevaluate în raport cu randamentul scontat în agricultura biologică.) preluate de pe scoarţe şi larve de fluturi. Pe de altă parte un cuplu de bufniţe de vîrstă medie şi pui lor consumă între 3000 şi 3500 de rozătoare pe an. adică trebuie favorizat mediul cu o biodiversitate vegetală.. nu ne gândim decât la artropode chiar dacă sunt păsări (răpitoare şi păsărici). cuibarele nu ajung. Trebuie limitată intrarea produselor fitosanitare prin gaura de zbor. Această diversitate faunistică este legată de diversitatea environmentală. Profilul solului este o etapă importantă. Solul trebuie să fie înainte de toate decompactat pentru a permite o creştere a activităţii macro(limbrici. vom găsi doar 4-5 specii de păsări. etc. Cei trei ani corespund unor ani de culturi pline. Analiza foliară este complementară analizei solului: făcută la începutul verii ea ne informează despre eventualele carenţe şi nevoi în oligoelemente(bor.Regularea incărcăturii Rărirea chimică. ciuperci).

Nu este de loc credibil să spunem că aceste specii vor regla toate problemele noastre cu devastatorii.Dincolo de rolul strict de auxiliar. Efectul distrugator al florei salbatice asupra culturilor este evident. CULTURI ASOCIATE Culturi associate de arbori cu usturoi ♦ La ciboullete si usturoiul daca se panteaza intre randurile de pomi au proprietatea de a indeparta insectele daunatoare din plantatii. cimbrisorul au de asemenea proprietati repulsive ♦ busuiocul şi muscatele prezinta si ele caracteristici de repulsiv ♦ se pot realiza preparate din ardei iute. lavanda.Biopolyane realizat de societatea Prosyn Polyane realizat pe baza de co-polyester. . ♦ bioplasticuri pe baza de amidon si co-poliester . Un demers corect in agricultura ecologica pentru a putea controla buruienile ar consta in: -evitarea fructificarii buruienilor -adoptarea unei rotatii adecvate -mentinerea unei bune structuri a terenului -mobilizarea echilibrata a solului: o mobilizare deasa duce la epuizarea acestuia. cimbrisorul au de asemenea proprietati repulsive ♦ busuiocul şi muscatele prezinta si ele caracteristici de repulsiv . Trebuie să tindem spre un echilibru ecologic prin diversitatea speciilor animale şi vegetale. A incerca sa le distrugi in totalitate este obositor pentru agricultor si distrugator pentru natura sau pentru ambele in acelasi timp. Degradarea lui se realizeaza dupa 7 zile de la fixarea pe sol . Societatea Sequana lucreaza pentru obtinerea unui produs "Sequana long life" care sa fie mai rezistent decat produsul "Sequana normal". ciboulklete si usturoi pentru a indeparta insectele Buruienile In natura notiunea de buruiana nu are nici un sens. Dar daca s-ar efectua o analiza mai atenta a rolului negativ pe care aceste plante il realizeaza putem sa ne dam seama ca in acelasi timp buruienile joaca si un rol pozitiv in agricultura. Oamnii au tendinta de a considera ca si buruieni acele plante care concureaza cu plantele de cultura. aceasta reuneşte toate aspectele de imagine de marcă şi caietele de sarcini. Fiecare planta joaca un rol care nu este neaparatnumai bun sa neaparat numai rau.Fiberplast pe baza de amidon si copoliester realizat de societatea Ulice-Limagrain. A accepta sau chiar a incerca sa sa aduci o flora diversa de o maniera discreta constituie o abordare mai realista. ♦ Capucina cu parfumul sau de piper ajuta la fel la indepartarea daunatorilor din plantatii ♦ Rozmarinul. o mobilizare rara duce la instalarea de radacini puternice si de rizomi -alegerea de culturi de ingrasaminte veri concurentiale -reducerea stocului de seminte -practicarea semanatului fals -utilizarea tesalei de buruieni MULCI biodegradabil ♦ Mulci organic din hartie pe baza de celuloza (plus aditivi) Societatea AHLSTROM ARJO Sequana (mulci negru) Biocell (mulci bej/negru) Degradarea lor este foarte rapida (in mai putin de 3 saptamani) si nu este interesanta pentru culturile cu crestere lenta sau in zoonele cu vanturi puternice.

ornamentat sau colorat în mod caracteristic. îşi reiau activitatea. ♦Grosimea: 15-20 de microni Ploşniţele -ANTHOCORIDES Orius sp. Azcos. sub scoarţă. Ouăle (0. Ouăle: Ciclul Aceste hemiptere sunt heterometabolice.. Din prima primăvară. Mugurii apar şi se dezvoltă începând cu al treilea stadiu. Guerin. cuneus neted în hemelytre. . verde deschis sau inchis maro sau negre.4mm) incolore sau albe. nervură).Famille: Anthocoridae Descriere Orius sunt punaises mici (2-3 mm) de formă lunguiaţă şi de culoare brună neagră. Ordre: Heteroptera . au metamorfoze incomplete. Larvele: o femelă Orius depune aproximativ 1-3 ouă pe zi în ţesutul vegetal pe tulpini sau pe nervuri pe partea inferioară a frunzei (limb foliar. Barbier. Antocoridele îşi petrec iarna la stadiul de adult în trunchiurile copacilor crepate. o gură triarticulată dispusă sub faţa ventrală a capului. Aceste heteroptere trec prin cinci stadii larvare a căror formă este asemănătoare cu cea a adultului. adulţii ies de la hibernare.Deltalene. au o formă de banană cu un opercul care poate fi conformat. prezenţa ocelilor pe cap. Adulţii: aceste hemiptere adulte se caracterizează prin: ochi mari roşii proeminenţi. se reproduc şi ovodepunerea începe la 2-3 zile mai târziu. realizat dintr-un amestec de amidon si de poliester realizat de catre societatile Novamont.Mater-bi. Hyplast Compozitie Co-poliester Amidon plus copoliester Amidon plus coploiester Societatea Prosyn Polyane Ulice Limagrain Novamont (producator) cu societati colaboratoare: Deltalene Hyplast Barbier Guerin Azcos Denumirea Biopolyane Fiberplast Maer bi cu variantele: Biolene Hytimulch tip 1 şi 3 Biofilm Guerin Biotello 15 B Culori Negru Negru Maro/negru Verde/negru Verde/negru/maro Verde negru Indicele de degradare a mulciului (GRAB 2002) Degradare rapida intermediara lenta Mulci Hytimulch Tipul 3 (verde si negru) precum si tipul 1 (verde) Biolene (maro) Biofilm (negru) Hytimulch tip 1 (negru) Biopolyane (negru) Biotello (negru) 40 zile (z) 4 1 2 1 1 2 60 z 5 3 2 1 1 2 80 z 5 4 4 2 3 2 100 z 5 4 4 2 3 2 ♦ Culoare Produsele sunt fie transparente. sub frunze şi resturile vegetale care acoperă solul.

dar o aptitudine de a supravieţui cu prăzi variate şi chiar cu hrană vegetală. La fel ca şi mămăruţele. nămol. Le găsim şi în mărăcinii de arin.creearea în apropierea culturilor care trebuiesc protejate. La această temperatură. rosaceaelor şi numeroaselor specii ierbacee. un mai bun control al devastatorului atunci când el nu este uniform distribuit. dezvoltarea nimfelor durează 15-17 zile: primele 4 stadii larvare durează 2-3 zile fiecare. acarieni. Continuarea cercetărilor asupra auxiliari discreţi care sunt heteropterele va deschide interesante perspective în ciuda problemelor puse de regimul mixt al unora. vegetalul. pare să aibă un loc mare. Stabilizând agregatele solului. de rezervoare care au un efect temporar de concentraţie precum mărăcinii de arin. exteriorului şi profunzimii. Totuşi.multiplicarea şi folosirea speciilor cele mai active (O. Multe dintre proprietăţile solului sunt permanente. Utilizarea în metoda de luptă Cu o voracitate şi o fecunditate medie. o ţin cu picioarele anterioare şi cu formaţiunile bucale transformate în stileţi. deoarece câmpul lor de viziune nu depăşeşte capătul antenelor lor. Este preferabil să se aleagă o amplasare adecvată de la început decât să se încerce apoi schimbarea proprietăţilor. disponibilitatea prăzilor. Creşterea sau menţinerea conţinutului în materie organică a solului face parte din practicile de gestiune care vizează ameliorarea proprietăţilor fizice ale solului. printre altele. pe tei şi pe florile mascule ale sălciilor. Menţinerea unui echilibru între aer şi apă constituie una din cele mai mari provocări a gestiunii solurilor. acest prădător prezintă un răspuns numeric agregativ acolo unde densitatea prăzilor este mai mare. Ele descoperă prada prin atingere. Relaţia cu planta Printre elementele mediului care acţionează asupra ecologiei şi biologiei acestor auxiliari. Câteodată ele omoară mai multe prăzi decât au nevoie pentru a se hrăni. ploşniţe înţeapă prada şi aspiră hemolimfa. sălcii şi favorizează înierbarea în interlinie. Circulaţia apei în profilul pedologic depinde de tipul solului şi de conţinutul său în naterie organică. dar în general insuficientă la stadiul de adult. Este important să se urmărească ca loams şi loams argiloase să aibă o structură adecvată. capacitatea lor de căutare pare a fi limitată la contactul pe care îl vor avea cu eventualele prăzi. Insidiosus) .Femelele depun în medie 115-140 ouă şi incubaţia durează aproximativ 5 zile la 24 oC. intervenţia umană) vor determina într-un mod complex evoluţia populaţiilor. Aceste ploşniţe sunt capabile să consume zilnic până la 100 de acarieni. microclimatul solului are o mare importanţă în reuşita culturii fructifere. sunt de altfel generaliste mari. . influenţele factorilor de mediu (climat. este cazul texturii (nisip. Eliminate în general de către tratamentele insecticide repetate. Trebuie deci ales un sol care să răspundă cel mai bine posibil la condiţiile optime. Polenul poate constitui o sursă nutritivă. Orius fac parte din insectele rare capabile să consume Eriophiidae. în timp ce al 5-lea stadiu nimfal durează 4-5 zile. Pe lângă factorii pedologici. afide. Prăzi atacate Orius sunt în acelaşi timp prădători şi fitofagi. argilă). Totuşi în diferite cazuri colonizarea lor a culturii trebuie să fie consolidată de către diferite mijloace: . Putem sublinia 2 aspecte: Fitofagia: numeroase observaţii arată că aceste insecte înţeapă planta pentru a-şi satisface nevoile de apă şi în anumite cazuri pentru a furniza o alimentare când complementară regimului carnasier când exclusiv pentru tinerele stadii a diverselor specii. Atracţia florală: aceste hemiptere trăiesc în general pe florile compozitelor. Proprietăţile fizice ale solului Solul este constituit din elemente solide şi poroase. ele reapar foarte rapid şi-şi manifestă activitatea odată ce recomandările luptei integrate au fost aplicate. Aceasta permite. Temperaturile de iarnă scăzute şi îngheţurile de primăvară pot reduce randamentele. În general aceste ploşniţe prezintă 2-3 generaţii anuale şi adultul trăieşte 3-4 săptămâni. heteropterele se plasează între prădătorii de protecţie şi de curăţare. Să se evite terenurile joase şi cele care închid zone supuse gerului. Condiţiile climatice şi pedologice sunt factori care trebuiesc luaţi în considerare cu grijă în alegerea amplasării. materia organică măreşte talia porilor şi ameliorează infiltraţia şi circulaţia apei. Preferinţele speciei. pantei. tripşi. care se hrănesc cu ouă şi larve de lepidoptere. fluturi la fel ca şi cu polenul şi nectarul mai multor specii vegetale. Trebuie aleasă o amplasare puţin în pantă de preferinţă un teren plat pentru favorizarea scurgerii solului şi circulaţiei aerului. Această operaţie antrenează cheltuieli adiţionale şi poate să devină supărătoare pentru potenţialul randamentului dacă nu este executată cu grijă. care formează un ac. Gestiunea solurilor din livezi şi podgorii Livezile şi podgoriile sunt exploataţii de lungă durată. Putem aceste caracteristici prin nivelarea terenului.

drenarea subterană se dovedeşte benefică pentru culturile fructifere. 3. solurile livezilor şi podgoriilor sunt frecvent supuse la eroziunea hidrică. creşterea viguroasă şi ea prosperă în aproape toate tipurile de sol. Examenul profilului pedelogic permide determinarea scurgerii naturale a solului. Tabel: Doze preconizate de reziduri organice urmate de echivalenţele lor în materie uscată şi în macroelemente fertilizante.Drenarea Solurile cele mai propice culturii fructifere au o profunzime utilizabilă de cel puţin un metru. este mai de grabă o problemă în solurile denudate sau cu textură grosieră. Plivitul începe primăvara atunci când solul este suficient de uscat. Practici de gestiune a solurilor din livezi şi podgorii A. neghina multifloră prinde rafalele de ninsoare. mai mult decât atât buruienile cu înrădăcinare profundă (ca şi păpădia) concurează direct cu rădăcinile arborilor şi viilor. Reziduurile plantelor de acoperire. Ne putem informa la o inteprindere despre drenaj pentru a cunoaşte recomandările şi costurile legate de instalarea drenurilor subterane. Alte plante precum secara. Un orizont rău definit poate însemna o scurgere rea. Sistemul său rădăcinar este dens. ea rămâne la stadiul de stagnare. în consecinţă. de oxidare şi de pierdere a materiei organice atribuite acestei ptactici. În loams argiloase. Este mai rapid să se cosească plantele de acoperire decât să se plivească suprafaţa de cultură. Dacă este efectuat prea în profunzime sau prea aproape de arbori. Drenurile trebuie să fie instalate aproape unele de altele pentru a asigura scurgerea excedentului de apă (gravitaţională). În cazurile în care scurgerea naturală şi dezvoltarea rădăcinilor lipsesc. este câteodată necesar să se pună o linie de drenuri direct sub rândurile de arbori. 2. Neghina multiflorală . Trebuie îngropată în pământ la începutul primăverii pentru a evita problemele de invadare. soluri cu drenaj sărac. contribuţia lor în materie uscată nu este suficientă pentru a reînnoi materia organică. În consecinţă. continuă până la 1 iulie pentru livezi şi 1 august pentru podgorii. Iată câteva motive care justifică folosirea plantelor de acoperire: 1. toate materialele furnizează aceeaşi cantitate de azot. atunci când umiditatea este insuficientă. paiul de grâu necesită un complement de azot pentru ca să se descompună. plivitul riscă să deterioreze rădăcinile. În general. Ridichea oleaginoasă . Nu se sfătuieşte a se lăsa buruienile să invadeze suprafaţa de cultură datorită problemelor de lungă durată pe care le provoacă. Dozele sunt bazate pe conţinutul în azot al materialelor. fânul de lucernă şi marcul de struguri au un conţinut bogat în azot şi n-ar trebui să fie utilizate decât în doze mici. Captând elementele nutritive şi umiditatea la sfârşitul sezonului. Din contră. ajută la reînnoirea materiei organice. Solurile plivite se încălzesc mai rapid primăvara şi degajă mai uşor căldura în timpul nopţilor geroase. Plantele de acoperire reduc şi eroziunea. Se sfătuieşte a se fertiliza şi a se tunde plantele de acoperire pentru a stimula creşterea vegetativă şi producţia de materie organică. reduce compactitatea solului. îi ameliorează eficacitatea sistemului de drenaj. plantele de acoperire favorizează prepararea puieţilor fructiferi în sezonul de iarnă. datorită problemelor de compactitate. În plus. această grosime fiind necesară pentru creşterea rădăcinilor. Plivitul şi plantele de acoperire Plivitul elimină concurenţa pe care o exersează buruienile în podgorii şi livezile de piersici pentru obţinerea apei şi a elementelor nutritive. Sistemul său rădăcinar penetrează mai profun în sol decât cel al neghinei multiflore. Tabelul de mai jos dă exemple de amendamente organice ca şi doze preconizate. 4. Trebuie limitat numărul de pliviri la minim. În plus. Datorită pantelor necesare circulaţiei aerului. Prezenţa narmorajelor de culoare ruginie în orizontul B este un indice de drenaj insuficient. Amendamente organice – trebuie reînnoită prin fertilizare toată materia organică pierdută la plivit. Nu o putem semăna în amestec cu neghina multifloră. tot timpul. la fel ca şi cele provenite din părţile aeriene sau subterane. Piersicii şi cireşii sunt sensibili la asfixierea piciorului. Muncile agricole regulate sunt de asemenea facilitate de prezenţa plantelor de acoperire. materia organică generată de plantele de acoperire nu este suficientă pentru compensarea pierderilor de humus. De îndată ce plivitul este terminat se sfătuieşte semănarea plantelor de acoperire. Această gaminee germinează rapid. Previne de asemenea şi pierderile de elemente nurtitive prin spălare legându-le la componenta organică a solului pe timpul iernii.De puţin timp se foloseşte ridichea oleaginoasă ca şi plantă de acoperire în livezi şi podgorii.Se utilizează mult neghina multiflorală ca şi plantă de acoperire în livezi şi podgorii. Plantele de acoperire repartizează mai uniform greutatea maşinilor agricole şi. În ceea ce priveşte eroziunea eoliană. Cu excepţia paiului de grâu. ovăzul servesc deja ca şi plante de acoperire. În alte tipuri de sol. ele sunt mai puţin eficace ca şi plante de acoperire decât neghina multifloră. . o linie la două rânduri. dar ele nu convine la fel de mult ca şi neghina multifloră. dar nu aduce atâta materie organică şi nu repartizează la fel de bine greutatea maşinăriei. Anumite amendamente cum sunt gunoiul de pasăre.

5 m lăţime. unde concurenţa între cele două culturi riscă să fie prea puternică. Dacă rezultatele analizei preconizează aporturi de piatră de calcar. În general. Se sfătuieşte să se facă o analiză a unui eşantion de sol şi să se răspândească îngrăşăminte din zbor. care are avantajul de a nu utiliza nici un produs chimic. trebuie dublată cu vigilenţă pentru a reduce la minim concurenţa exersată de graminee pentru umiditate şi elemente nutritive. Se seamănă plantele de acoperire cel mai aproape posibil de suprafaţă şi în exteriorul rândurilor de arbori. De exemplu. doar că ele durează tot anul.patru ani mai târziu. acolo unde se prevede plantarea rândurilor de arbori. Dotată cu un sistem rădăcinar dens. Dacă se doreşte instalarea plantelor de acoperire în anul înaintea plantării livezii. el aduce solului elemente nutritive precum azotul şi potasiul. Producătorii vare doresc semănarea plantelor de acoperire odată ce livada a fost plantată ei trebuie să fertilizeze terenul în primăvara precedentă.să supravieţuiască la devastatorii de iarnă şi la secetă Speciile care convin mai bine livezilor sunt gramineele sau amestecurile graminee – leguminoase. Plante de acoperire permanente Avntajele plantelor de acoperire permanente sunt acelea ca şi ale plantelor de acoperire semănate periodic. această graminee cu feunze foarte fine formează o cuvertură vegetală densă. toamna.îndepărtarea nematodelor şi insectelor . putem include o leguminoasă de acest tip in amestecul de graminee pentru a fixa azotul din aer. făcut primăvara. ajunge pentru a distruge vegetaţia din timpul întregului sezon. elimină buruienile primăvara. Trebuie subliniat că darea de ramuri noi este de dorit deoarece ţine zăpada în loc şi protejează rădăcinile împotriva asprimii iernii. Pe lângă reducerea concurenţei lantelor pentru apă şi elemente nutritive.să aibă un sistem rădăcinar mai puţin profund . Comparativ cu mormalele. Totuşi preţul seminţelor este ridicat. Pe măsură ce se descompune.aă reziste la maşinăria grea di livadă . trebuie distrusă toată vegetaţia. datorită adaptării ei la timpul răcoros. În podgorii. în aşa fel încât să satisfacă nevoile în azot a celor două culturi. Terbuie tunse plantele de acoperire pentru reducerea la minim a concurenţei pe care o exersează asupra culturilor fructifere pentru umiditate şi elemente nutritive. trebuie înfundat într-un sol necultivat. Plante pentru acoperirea solului în amestec Putem semăna mai multe specii în asociere în scopul de a scoate profit din fiecare dintre ele. trebuie să se facă dezierbarea chimică pe benzi de 1. fetuca crescută este mai groasă. În plus.puţin contează ca drenajul să fie bun sau sărac. Neghina vivace nu este la fel de persistentă ca şi fetucile. sau trei . fiind dată creşterea ei lentă şi înflorirea sa tardivă.să fie adaptate la umbra parţială . atunci când popularea este adecvată. Plantl de acoperire permanente oferă o protecţie continuă împotriva eroziunii. este eficace pentru combaterea vegetaţiei sub ramuri. ea desparte populaţiile de nematode. Fetuca crescută prosperă în cea mai mare parte a solurilor. Timpul seminţelor şi implantarea plantelor de acoperire a solului Instalarea plantelor de acoperire poate să se facă înaintea plantării livezii sau atunci când arborii produc fructe. Creşterea sa este lentă în timpul perioadelor calde şi secetoase şi. Neghina vivace Neghina vivace de tip gazon se implntează rapid şi. Lupta împotriva gramineelor nedorite Pentru a elimina concurenţa pentru umuditate şi elemente nutritive în solul acoperit de houppier. Este o plantă a cărei implantaţie esta puţin dificilă şi care o însămânţare puţin profundă. şi ea se plantează mai uşor decât fetuca roşie târâtoare.B. Formează o excelentă cuvertură a solului dar exersează mai multă concurenţă pentru umiditate şi elemente nutritive. De alfel. Se semnalează că acest amestec nu necesită o tunsoare frecventă. fetuca roşie târâtoare combate foarte bine buruienile. Cumpărarea anuală de seminţe şi implantarea culturii cu cuvertura nu mai sunt necesare. trebuie limitate plantele de acoperire la un rând din două. Metoda de luptă cea mai uşoară este utilizarea ierbicidelor remanente.temperaturile de sub culcuşul de paie sunt mai ridicate . amestecul comercial pentru cultura adăpostită compus din 80% neghină vivace Elka şi 20% fetucă roşie târâtoare Ensylva. adică înaintea seminţelor. culcuşul de paie creşte conţinutul în materie organică a solului şi distruge pierderile de umiditate prin evaporaţie. Festuca crescută Comparată cu gramineea precedentă. Deşi putem să cultivăm şi struguri şi piersici. un singur tratament. deoarece solul nu este niciodată muncit. Festuca roşie târâtoare O dată implantată. Specii de gazon preferabile Iată proprietăţile plantelor de acoperire ideale: . Se elimină de asemenea nevoile de amendamente organice. păr şi prun. ea ţine nematodele la distanţă. riscurile de stricăciuni la rădăcini sunt îndepărtate şi materia organică se conservă ca şi structura solului. Plantele de acoperire permanente convin culturii de măr. Acoperirea cu paie. Momenrul cel mai propice seminţelor este începutul lui septembrie sau primăvara. mai vuguroasă şi ea necesită tăieri mai frecvente. Deşi longevitatea trifoiului alb este scurtă.

5. ceea ce antrenează o diminuare a sricăciunilor din cultură produse de populaţia larvară ulterioară. introduceţi larvele de Harmonia pe plantele pe care vă aşteptaţi la un atac puternic a afidelor. subţire. preparaţia comercială. Să nu se întindă culcuşul pe o rază mai mică de 25-30 cm de la fiecare trunchi. Larvele. . În prezenţa unui culcuş de paie. Conservaţi-le maximum 1-2 zile la o temperatură de plus minus 100C. intensificarea activităţii microbiene în sol. în ciuda faptului că larvele de Harmonia nu ştiu să zboare. putem folosi Harmonia împotriva tuturor speciilor de afide pe mai multe culturi. Isomate-C nu omoară dăunătorul. Harmonia-System Harmonia este livrată la primul şi la al doilea stadiu larvar şi este îmbuteliată câte 100-250 de bucăţi. cantitatea care trebuie pusă depinde mult de importanţa atacului şi de dezvoltarea culturii. care conţine 155 mg din formula de feromon. Culcuşul de paie trebuie să fie suficient de gros(cel puţin 15 cm) pentru a împiedica vegetaţia de sub ramuri. În natură. Se sfătuieşte să se introducă 200-300 de larve atunci când sunt colonii de afide pe plante. Schema de luptă 1. Contrar insecticidelor tradiţionale. Difuzorii sunt concepuţi în aşa fel încât să poată fi agăţaţi pe ramurile arborelui. Acest feromon este o copie sintetică a feromonului sexual natural care este produs şi emis de carpocapsele femele. 4. Fertilizarea arborilor se face pe o bandă trasată în exteriorul zonei reacoperite cu paie. Atunci când ciclul reproductiv al carpocapsei este perturbat. pentru a le extermina imediat. trebuie prevăzute capcane şi protectori de trunchi pentru a împiedica pagubele eventuale a devastatorilor. Harmonia poate supravieţui la temperaturi foarte scăzute ( până la -100C) şi este activă deja la 90C. se recomandă să se pună larvele în focarele de afide. primele stadii larvare sunt întotdeauna înfometate şi sunt mai puţin mobile. ceea ce amestecă indiciile naturale utilizate de mascul pentru a găsi femela. ele sunt folosite în arboricultura fructiferă şi spaţiile verzi. Se întinde culcuşul de paie atunci când solul este umid. Avantaje 1. Efecte secundare Din datele literare şi experienţa practică reiese că Harmonia este un prădător foarte rezistent şi eficace. 4.iarna şi mai scăzute vara. Aceasta este eliberată de difuzor într-un timp de aproximativ 90 zile în funcţie de condiţiile meteorologice. Harmonia poate fi folosită în combinare cu alţi auxiliari biologici şi nu prezintă nici un pericol pentru om şi natură. numărul de ouă viabile depuse este restrâns. Harmonia poate fi utilizată împotriva tuturor speciilor de afide pe ttoate tipurile de culturi. de preferinţă toamna. FEROMONI 1 Harmonia – System Aplicare În principiu. Isomate-C acţionează eliberând feromonul sexual sintetic în atmosfera înconjurătoare. 6. Fânul. Fiecare difuzor conţine pe toată lungimea sa un fir de aluminiu care îl menţine în loc o dată agăţat pe creangă.10-dodecadien-1-01. nu doar în culturile protejate dar şi în câmp deschis. E)-8. Isomate-C. ele sunt foarte mobile şi sunt capabile să localizeze şi să distrugă focarele de afide rapid. 2. 1-dodecanol şi 1-tetradecanol). Nu aşteptaţi ca populaţiile de afide să fie prea mari. Folosirea pe câmp nu pune nici o problemă. feromonul serveşte ca şi indice olfactiv pentru carpocapsa mascul şi îi permite să localizeze femela în vederea împerecherii. Pe câmp. 2. 2. constă dintr-un difuzor alcătuit dintr-un tub de politilenă de 20 cm lungime. Controlaţi în fiecare zi şi repetaţi dacă este necesar. se recomandă să se introducă larvele imediat după primire. Printre alte binefaceri ale acestei acoperiri cu paie . pupele şi adulţii sunt uşor de observat. Se recomandă să se introducă local în apropierea coloniilor de afide. se numără şi multiplicarea rădăcinilor şi câteodată. paiele şi talajul fac culcuşuri de calitate. Pentru culturile acoperite. larvele de Harmonia precum şi adulţii pot să mănânce pe individ până la 150 de afide pe zi. 3. 3. Isomate-C (feromonul carpocapsei) De scrierea produsului Materia activă a Isomate-C este feromonul carpocapsei care constă într-un amestec de trei constituanţi activi ( (E. Harmonia poate fi uşor regăsită în cultură.

Imigrarea femelelor fecundate poate fi redusă prin tratarea sursei de infestare cu Isomate-C sau cu un insecticid eficace. Date despre fototransformarea feromonului în sol. peri. Migrarea femelelor fecundate în livadă poate reduce gradul de stăpânire a devastatorului cu Isomate-C. cireş. la frecvenţa de 1000-2000 difuzori pe hectar. 1. dar nu duce la reacţia de sensibilizare în studiile asupra cobailor. precauţii: Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-P previne împerecherea fluturilor. Difuzorii trebuie să fie plasaţi în arbori înaintea urgenţei carpocapsei de primăvară. nectarin. singura expunere a fructului la produs este datorată unei creşteri uşoare a atrăgătorului în aer. doza folosită: un minim de 250 difuzori pe hectar. Protecţia fiinţei umane Toxicitatea Datele furnizate de cumpărător arată că feromonul de calitate tehnică nu prezintă o toxicitate crescută atunci când este luat pe cale orală sau dermică sau prin inhalare – toxicitate orală crescută pentru şobolani: DL50>5000 mg/kg de greutate corporală (p. Rezultatele unui studiu asupra iritaţiei oculare primară la iepurii expuşi relevă o iritaţie conjunctivală mergând de la leger la uşor la moderat. 5. Ei ar trebui să fie uniform dispersaţi pe suprafaţa care trebuie tratată. Feromonul tehnic provoacă o iritare dermică care merge de la uşor la moderat la şobolani. Protecţia mediului înconjurător Chimia Datele furnizate despre feromonul tehnic erau gradul de solubilitate şi hidroliză în apă. Antecedentele pagubelor indică rezultate sezoniere care pot fi anticipate cu ISOMATE-P. deplasarea acestor femele va reduce nivelul controlului obţinut. culturi: piersic. 3. Un maxim de 625 difuzori pe hectar. Depistarea precisă a populaţiilor adulte este esenţială deoarece modul de folosire a ISOMATE-P este foarte diferit de modul de folosire a insecticidelor convenţionale omologate pentru suprimarea perceur al piersicului. O singură aplicare va ajunge pentru a asigura suprimarea în timpul sezonului. Expunerea prin alimentare Cum difuzorii care conţin feromonul sunt tuburi de politilenă. Producătorii care folosesc acest produs trebuie să menţină registre detaliate cu pagubele provocate în interiorul livezii. Totuşi. perioadă de folosire: instalaţi difuzorii înaintea pariţiei fluturilor adulţi primăvara. Feromon de confuzie sexuală ISOMATE-P Pentru folosirea la piersici şi caişi Mod de folosire Este foarte important ca ISOMATE-P să fie aplicat după cum este indicat. ochii şi-au revenit la normal.). principala materie activă care constituie feromonul este considerată fotodegradarea. Chile şi Argentina. la 72 de ore după tratament. Măsurile care se iau sunt următoarele: . Folosirea Isomate-C este recomandat pentru folosirea în livezile de meri şi peri pentru a lupta împotriva carpocapsei prin confuzie sexuală.26 mg/L au supravieţuit perioadei de observaţie de 14 zile.. şobolanii expuşi la o concentrare atmosferică de 5. Diminuarea numărului de larve hibernante şi acoperirea trunchiului arborilor vor contribui de asemenea la consolidarea eficacităţii tratamentului feromonal.c. Ei sunt agăţaţi pe crengi mai sus de punctul central al arborelui. aplicare: se agaţă difuzorul pe o ramură în centrul arborelui. Isomate-C poate combate eficace carpocapsa din livazile de meri şi peri. 6. Totuşi. coeficientul de împărţire octanol/apă şi tensiunea vaporilor. parazit: perceur piersicului (Synantedon exitiosa) 3. câte un difuzor pe arbore. Se recomandă o singură folosire a difuzorilor. Este puţin probabil ca utilizarea lui Isomate-C după modul de folosire să facă loc formării unor reziduri din trei constituenţi de feromon în merele sau perele recoltate din livezile tratate. Sursele femelelor împerecheate pot fi câmpurile netratate de meri. apă şi aer nu au fost prezentate. vulgarizatori în horticultură şi reprezentanţii fabricantului preparaţiei comerciale. toxicitate dermică crescută pentru şobolani: DL50>2000 mg/kg de p. prun şi cais 2. gutui şi alţi arbori gazdă. Arborii netrataţi pe o rază de 300 metri pot servi ca şi surse de contaminare pentru livada tratată.Isomate-C este acceptat de SUA. 4. Materia activă a Isomate-C este o copie sintetică a feromonului sexual natural produs şi eliberat de carpocapsa femelă. care necesită adăugarea la preparaţia comercială oxidanţi şi un agent anti-UV pentru a menţine stabilitatea în cursul campaniei de vegetare. Producătorii care se decid să aplice un program de luptă împotriva carpocapsei fondat pe Isomate-C ar trebui să consulte specialiştii în luptă parazitară. Consultaţi consilierul local în producţia fructiferă pentru a determina perioada de aplicare. Totuşi dacă un număr mare de femele deja fecundate din aceeaşi specie sunt prezente în împrejurimile livezii tratate.c.

Antecedentele pagubelor indică rezultatele sezoniere care pot fi anticipate cu feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 peentru controlul fluturelui oriental al piersicului. Evitaţi să respiraţi vaporii şi contactul cu substanţele lichide. Parazit: fluturele oriental al piersicului (Grapholita molesta). măr şi păr. Se recomandă o a doua aplicare atunci când perioada de zbor a fluturelui este peste 90 de zile sau în caz de o puternică infestare. 4. c. biologice şi alte mijloace de luptă chimică. 5. 3. Evitaţi contacul cu pielea. Este important să se ia şi să se distrugă toate fructele infestate din arbore şi de pe jos şi să se aplice benzi în jurul trunchiurilor în partea de livadă infestată. Nu contaminaţi apa de irigare. Doza folosită: un minim de 250 difuzori la hectar. 2. Eliminare: difuzorii neutilizaţi care nu mai pot fi aplicaţi după modul de folosire trebuie eliminaţi după reglementarea provincială în vigoare. ochii şi hainele. Culturi: piersic. Să se supravegheze dzvoltarea rezistenţei la populaţiile de insecte tratate. Eliminarea recipientelor: difuzorii folosiţi şi hârtiile argintate trebuie eliminate după reglementarea provincială în vigoare. Trebuie implantate măsuri de prevenire pentru a întârzia dezvoltarea rezistenţei: Acolo unde este posibil. 1. Difuzorii eliberează feromonul în timpul unei perioade de 90 de zile. Perioadă de folosire: Să se instaleze difuzorii înaintea apariţiei fluturilor primăvara. Folosirea unui astfel de produs în condiţii periculoase constituie o infracţiune a legii asupra produselor antiparazitare. Să vă spălaţi pe mâini cu apă şi săpun după folosirea produsului. b. Informaţie toxicologică: Trataţi după simptome. Precauţii: Nu deschideţi decât atunci când folosiţi. Se tratează 4-6 rânduri pe marginea livezilor tratate cu feromoni cu aplicaţii de insecticide. d. eticheta sau numele produsului şi numărul de înregistrare cu voi la consultaţia medicală. Insectele rezistente pot deveni majoritare în populaţie dacă acest tip de insecticid este utilizat într-un mod frecvent în aceleaşi livezi. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu acest feromon. să se facă o rotaţie a feromonului cu alte tipuri care controlează aceleaşi insecte dintr-o livadă. lacurile. deplasarea acestor femel va reduce nivelul . Se agaţă un difuzor pe arbore. râurile atunci când aruncaţi acest produs. aplicare: agăţaţi difuzorul pe o ramură laterală la o distanţă de 0. Este nociv dacă este ânghiţit. Avis cumpărătorului: Garanţia vânzătorului este limitată şi supusă condiţiilor exprimate pe etichetă în aşa fel încât cumpărătorul îşi asumă riscurile corporale sau materiale pe care folosirea sau manipularea produsului o poate antrena şi îl acceptă pe acesta în această condiţie. Este posibil ca un anumit număr de insecte să aibă o rezistenţă naturală la acest feromon. Folosirea insecticidelor trebuie să fie bazată pe un program de luptă integrată incluzând depistarea. luarea datelor şi care face loc metodelor culturale. Difuzorii agăţaţi prea strâmt pot provoca plăgi. Se tratează întreaga livadă şi nu doar părţi. Contat cu ochii: clătiţi cu apă.7-1 metru de vârf. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu un insecticid eficace. Să se ia legătura cu consilierul horticol local sau cu un consultant în producţia fructiferă calificat pentru a obţine detalii cu privire la represia rezistenţei şi/sau recomandări în lupta integrată pentru livadă. Primele îngrijiri: Contact cu pielea: spălaţi cu apă şi cu săpun. Pot fi instalate cu ajutorul unei remorci sau a unei prăjini concepută în acest scop. Aduceţi recipientul. Întreţinere: Ţineţi pachetele nedeschise la o temperatură mai mică de 40C într-un loc uscat. nectarin. Depistarea precisă a populaţiilor adulte este esenţială deoarece modul de folosire a acestui feromon este foarte diferit de modul de folosire a insecticidelor convenţionale omologate pentru controlul fluturelui oriental al piersicului. În timpul manipulării produsului purtaţi mănuşi rezistente la produsele chimice şi ochelari de protecţie. Producătorii care folosesc acest produs trebuie să menţină registre detaliate ale pagubelor provocate în interiorul livezii. Precauţii: Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 pentru controlul fluturelui oriental al piersicului previne împerecherea fluturilor. Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 Pentru controlul fluturelui oriental al piersicului Mod de folosire Este foarte important ca acest feromon de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 să fie aplicat cum este indicat. Un maxim de 375 difuzori la hectar. 6. cais.a. 4. Totuşi dacă un număr mare de femele deja fecundate din aceeaşi specie sunt prezente în împrejurimile livezii tratate. Evitaţi să aplicaţi acest feromon mai mult de două ori pe an. Avis utilizatorului: Acest produs terbuie să fie folosit strict după modul de folosire care figurează pe etichetă. Consultaţi un doctor dacă iritaţia persistă.

5 si 7. Momentul cel mai propuice de efectuare al tratamentului ese in momentul in care primele oua eclozeaza. Avis cumpărătorului: Garanţia vânzătorului este limitată şi supusă condiţiilor exprimate pe etichetă în aşa fel încât cumpărătorul îşi asumă riscurile corporale sau materiale pe care folosirea sau manipularea produsului o poate antrena şi îl acceptă pe acesta în această condiţie. Aduceţi recipientul.controlului obţinut. c. P-hul solutiei trebuie sa fie cuprins intre 6. Avis utilizatorului: Acest produs terbuie să fie folosit strict după modul de folosire care figurează pe etichetă. Caracteristi ci Conţinut Descriere . De asemenea el poate fi amestecat si cu alte insecticide. Să vă spălaţi pe mâini cu apă şi săpun după folosirea produsului. In cateva zile carpocapsa inceteaza sa se alimenteze si moare. Insecticidul se aplica in momentul in care primele oua sunt depuse. Folosirea unui astfel de produs în condiţii periculoase constituie o infracţiune a legii asupra produselor antiparazitare. GRANUPOM Nr crt. In sistemul digestive virusul se inmulteste foarte repede rezultand miliarde de particule de virus. lacurile. Evitaţi să respiraţi vaporii şi contactul cu substanţele lichide. Insecticidul este foarte specific atacand numai Cydia pomonella. Arborii netrataţi pe o rază de 300 metri pot servi ca şi surse de contaminare pentru livada tratată. Informaţie toxicologică: Trataţi după simptome. Se tratează 4-6 rânduri pe marginea livezilor tratate cu feromoni cu aplicaţii de insecticide. eticheta sau numele produsului şi numărul de înregistrare cu voi la consultaţia medicală. o alga marina activa si nutritivva. Momentul trebuie determinat exact cu ajutorul capcanelor cu feromoni. Contat cu ochii: clătiţi cu apă. râurile atunci când aruncaţi acest produs. Produsul contine 1% bor hidrosolubil şi K2O hidrosolubil (4. Întreţinere: Ţineţi pachetele nedeschise la o temperatură mai mică de 40C într-un loc uscat. Măsurile care se iau sunt următoarele: a. Precauţii: Nu deschideţi decât atunci când folosiţi. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu acest feromon. Nu contaminaţi apa de irigare. Eliminare: difuzorii neutilizaţi care nu mai pot fi aplicaţi după modul de folosire trebuie eliminaţi după reglementarea provincială în vigoare. Insecticidul nu lasa nici un rezidiu specific putand fi utilizat pana inainte de recolta. Primele îngrijiri: Contact cu pielea: spălaţi cu apă şi cu săpun. In general 4 tratamente sunt suficiente Produsul insecticid se transporta la o temperatura intre 2 si 30 grade Celsius. 1 Caracteristici Tip insecticid Mod de actiune Selectivitate Descriere Granupom este un insecticid ce conţine virus granulozei in lupra inmpotriva carpocapsei la mere şi pere (Cydia pomonella) Prin consumarea fructelor carpocapsa ingereaza şi visusul gralulozei. Este nociv dacă este ânghiţit.produs realizat de Biobest ce contine un extract de Ascophillum nodosum. Evitaţi contacul cu pielea. Se conserva la o temperatura de 5 grade Celsius. Perioada de aplicare Momemtul efectuarii tratamentului Doza Conservare si transport BIOFORCE Nr crt. ochii şi hainele. .6 %) fiind disponibil imediat pentru plante. 300 ml/ha in 1000 l de apa. Se recomanda evitarea tratamentelor la temperasturi mai ruidicate de 30 de grade (de preferinta se efectueaza seara). d. În timpul manipulării produsului purtaţi mănuşi rezistente la produsele chimice şi ochelari de protecţie. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu un insecticid eficace. Se tratează întreaga livadă şi nu doar părţi. Tratamenmztele cu Ecopom trebuie effectuate la intervale de 14 zile pana la eclozarea ultimelor oua. Eliminarea recipientelor: difuzorii folosiţi şi hârtiile argintate trebuie eliminate după reglementarea provincială în vigoare. Daca in finalul sezonului mai apare un zbor al carpocapsei mai trebuie reăpetate tratamentele si in toamna (august-septembrie). Consultaţi un doctor dacă iritaţia persistă.5. b. Aceasta perioada este in general in luna iunie.

Utilizare Ambalare Conservare Doza

îngrasamant lichid utilizat ca si nutriment foliar pe baza de "Ascopyllum nodosum" pentru ameliorarea calitatii polenului si a fructificarii in culturile pomicole disponibil in bidoane de 5 l se conserveaza la rece Buton verde (stadiul F) 1,5 l/ha Buton roz (stadiul G) 1,5 l/ha Începutul infloririi pana la terminarea infloririi (stadiul H-I):1,5 l/ha La sfarsitul infloririi (stadiul J): 1,5 l/ha

AUXILIARI 1. Anthocoris nemoralis (împotriva lui Psylla pyri) Nr crt. 1 Caracteristici Biologie Descriere Anthocoris nemoralis hibernează iarna in perdelele forestiere din preajma plantatiilor. Primavara incepe sa atace la aparitia primelor granule de polen consumand afide psyle etc…. Dupa inflorire incepe sa atace psylla mai puternic fiind atrasa de mielatul produs de catre acestea. Larvele de Anthocoris se granesc in egala masura si cu ouale de psyilla Anthocoris este livrat in butelii de plastic ce contin 200 de insecte adulte. In general sunt suficiente 1000 de insecte /ha (5 butelii de 200 de insecte). In parcele puternic afectate trebuie introduse circa 1500 de insecte. Prima lansare trebuie realizata cu un numar redus de insecte cu putin inainte de inflorirea perilor moment in care primele larve de psyilla incep sa se dezvolte. O lansare mai mare trebuie realizata la inceputul lunii mai. Lansarile se pot efectua prin introduserea insectelor intr-o capcana de tip DELTA sa plasandu-e direct pe pomi.

Introducere artificiala

2. Aphidius sistem (Aphidius colemani) Nr crt 1 Daunatori combatuti Myzus persicae Aphis gossypii Momentul introducerii parazitului Ambalare produs Avantaje Caracteristici Diferite specii de himenoptere paraziteaza larvele sau pupele de Aphidius. Himeoperul introduce un ou in larva sau pupa de afide dupa care noul parazit in cateva zile paraseste mumia. Din momentul in care se observa afide pe panourile galbene incleiate (ex. Bug Scan) sev introduc in cultura 1parazit /m2 Mumiile sint distribuite in in bioboxe care se suspenda in cultura. Trebuie introduse 25 de boxe /ha Aphidius colemani este livrat sub forma de mumiii de afide parazitate. Mumiile sunt livrate intr-o sticla de plastic cu rumegus sau vermiculit ca si support. Mumiile trebuie introduse imediat dupa livrare. Poate fi aplicat in diferite culturi Poate fi introdus preventiv Un mare numar de oua pe femela Populatia se mentine si in cazul unei infestari mai reduse

4.

Capcana "McPhail" Combatere Semnalizarea diferitelor specii de diptere :Ceratitis capitata (Musca fructelor)

Ambalare Avertisment

Se livreaza 10 buc intr-un ambalaj Nu se recomanda utilizarea capcanei si anul urmator, datorita unor mirosuri cu efect repulsiv ce pot sa faca ineficienta capcana.

4. Capcana "Pâlnie" Combatere Ambalare Avertisment Captura in masa sau pentrui semnalizarea prezentei lui Zeuzera pyrina Se livreaza 10 buc intr-un ambalaj Nu se recomanda utilizarea capcanei si anul urmator, datorita unor mirosuri cu efect repulsiv ce pot sa faca ineficienta capcana.

5. XenTari WG Preparat Concentratie Solubilitate Ambalare 6. Scutello 2x VP Preparat Bacillus thuringiensis var Kurstaki Concentratie 32 000 germeni/mg Solubilitate Pudra muiabila Ambalare 7. Aphidoletes.System (Aphidoletes aphidimyza) Combatere Livrare Introducere Aphis gossipii, Myzus persicae, Macrosipium rosae Aphidoletes combate peste 70 de specii de afide Se livreaza in butelii de plastic ce contin 1000 de pupe pe un amestec de vermiculit Introducerea se poate realiza fie direct asupra colonii lor de afide fi prin amestecul acestor mumii cu apa urmata de stropirea pomilor cu aceasta solutie. Poate fi introdus in acelasi timp cu Aphidius colemani, Aphidius ervi sau Aphelinus abdominalis la un numar de 1-2 Aphidoletes /m2. Pe focare de infectie trebuie introduse 8-10 Aphidoletes/m2. Poate fi aplicat pe mai multe culturi Are o buna capacitate de cautare a afidelor Este foarte eficient impotriva focarelor de infectie Bacillus thuringiensis var. Aizawai 15000 germeni/mg Granule solubile in apa Saculeti de 500 g

Avantaje

8. BIO - BOX Obiectiv Specii Metoda de alpicare 9. BIOSHOWER Continut Mod de actiune Combatere Sapun biodegradabil pe baza de acizi grasi contact Afide, tripsi in culturi pomicole legumicole si floricole Introducerea auxiliarilor in cultura prin suspendarea intr-o cutie de carton Aphidius colemani Datorita acestor instrumente se evita intoducerea auxiliarilor direct in cultura evitandu-se caderea acestora pe sol

Doza Utilizare 10. BIOSWEET Combatere Continut Doza

1-2 % in apa slab mineralizata (ex. Apa de ploaie) Se face tratamentul pe ambele fete ale frunzelor

Produs atractiv pentru ameliorarea luptei impotriva tripsilor Solutie zaharata ce contine 66% glucoza 0,5 l/ 100 litri solutie de tratament

11. CHRYSOPHA MC 500 System Utilizare Se utilizeaza in pomicultura, legumicultura si plante ornamentale impotriva diferitelor specii de afide. Ea consuma de asemenea tripsi, paianjeni rosii, muste minatoare, oua de fluturi etc…

Lupta biologică în pomicultură În arboricultura fructiferă, termenul de luptă biologică este rezervat metodelor de luptă care constă în introducerea într-o cultură a unui inamic natural, importat din alte culturi sau provenit din creşterile masive, pentru combaterea unui devastator bine identificat. Utilizarea preparaţilor pe bază de microorganisme cum sunt bacteriile, viruşii, numiţi biopesticide este calificată ca şi luptă microbiologică. Folosirea mediatorilor chimici cum sunt alomonii, kairomonii şi mai ales feromonii este denumită luptă biologică. Comisia de încercări biologice(CEB) propune regruparea „ansamblului de măsuri luate în considerare pentru combaterea unui devastator care intervin în relaţiile stabilite între acesta şi mediul ambiant sau în reacţiile sale comportamentale” sub termenul de luptă eco-etologică. Ocrotirea entomofaunei indigenă nu este cosiderată ca o metodă de luptă în totalitate dar este un mijloc de luptă complementară care se integrează în strategiile de protecţie integrată. Ocrotirea entomofaunei Artropodele susceptibile să joace un rol în limitarea dezvoltării devastatorilor sunt numeroase;exploatarea potenţialurilor lor relevă un demers bine stabilit. Lupta biologică Mai mult de 40 de specii au făcut obiectul încercărilor în lupta biologică cu, în cea mai mare parte a cazurilor, rezultate semnificative. În arboricutura fructiferă, un anumit număr de studii au ajuns la operaţii de slăbire, fie de tip aclimatizare, fie de tip inundabil. Printre cele mai marcante sunt: - creşterile, apoi distribuirea mămăruţei Rodolia cardinalis, pentru limitarea extinderii larvei australiene; - importante operaţii de a da drumul unei himenoptere Opius concolor, pentru combaterea muştei de măslin Dacus oleae sau utilizarea Metaphycus helvolus şi Metaphicus bartletti, două himenoptere parazite a larvei negre a măslinului Saissetia oleae; producţii artizanale a himenopterelor sunt încă efectuate astăzi; - exemplul de luptă biologică cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă a fost lăsarea Encarsiei perniciosi, inamicul păduchelui de San Jose Quadraspidiotus perniciosus; - operaţii de ajutor la diseminarea Encarsiei berlesei, parazit al larvei dudului, Pseudaulacaspis pentagona, au avut de asemenea loc. Tabel: Principalele artropode auxiliare recenzate în livezile comerciale Ordini şi familii Insecte prădătoare Coleoptera - Coccinelidae - Staphylinidae Heteroptera - Anthocoridae -Miridae -Nabidae Nevroptera Principalele genuri

Coccinalla, Adalia, Propylea, Harmonia, Scymnus, Chilocorus, Stethorus Oligota, Tachyporus, Staphylinus Orius, Anthocoris Deraeocoris, Phytocoris, Malacocoris, Heterotoma Atractotomus, Himacerus, Nabis

Pilophorus,

Campyloma,

- Chrysopidae - Hemerobidae - Cogniopterygidae Diptera - Syrphidae - Chamaemyiidae - Cecidomyiidae Acarieni prădători Gamasida - Phytoseiidae Actinedida - Anystidae - Stigmaeidae - Trombidiidae Păianjeni Insecte parazitoide Diptera - Tachinidae Ordini şi familii Hymenoptera Ichneumonidea - Ichneumonidea - Brachonidae - Aphidiidae Chalcidoidea - Trichogrammatidae - Encyrtidae - Aphelinidae - Pteromalidae - Eulophidae Microorganisme patogene

Chrysopa Hemerobius, Micromus Conwentzia Syrphus, Episyrphus, Epistrophe, Scaeva Leucopsis Aphidoletes

Typhlodromus, Amblyseius, Phytoseiulus, Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium, Allothrombium Numeroase specii toate prădătoare

Pales, Agria, Phryxe Principalele genuri

Itoplectis, Ephialtes Macrocentrus, Apanteles Aphidius, Trioxys, Praon Trichogramma Encryrtus, Ageniaspis Aphelinus, Encarsia, Aphitis Eupteromalus, Asaphes Eolophus, Tetrastichus Ciuperci, bacterii, viruşi

Astăzi, principalele studii sunt consacrate prin încercări de aclimatizare a unei mămăruţe chineze Harmonia axyridis, pentru a limita populaţiile de afide. S-au studiat şi unele posibilităţi de luptă biologică împotriva bolilor. Lupta împotriva Monilia laxa poate fi făcută cu ajutorul anumitor Penicillium. Făinarea piersicului posedă o ciupercă parazită, Ampelomyces quisquali, care ar putea fi utilizată. Preparaşii pe bază de Trichoderma viridae au fost folosite pentru evitarea instalaţiei de plumb a piersicului. Dar exemplul cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă este utilizarea unui trunchi hipovirulent de Endothia parasitica pentru a vindeca ulceraţia castanului datorită unui trunchi virulent din aceeaşi specie. Astăzi, lupta biologică cu ajutorul entomofagilor nu mai este utilizată în practica arboricolă din diverse motive: o cerere scăzută şi lipsa unităţii de producţie specifică. Lupta microbiologică Studiile cele mai concludente sunt cele care au ajuns să pună la punct preparaţiile pe bază de bacterii; este cazul preparaţiilor care conţin Bacillus thuringiensis. În arboricultura fructiferă ele sunt utilizate împotriva mai multor devastatori şi cu noile trunchiuri recent izolate, se va putea dispune preparaţiile pentru a lupta împotriva carpocapsei merilor, fluturelui de coajă. Lupta microbiologică face apel la tehnici de aplicaţie comparabile cu cele utilizate pentru produsele fitosanitare. Principalul lor handicap este iregularitatea eficacităţii lor. De fapt,aceasta este legată de timpul de activare a organismelor utilizate sau a toxinelor lor şi de cantităţile de produse înghiţite de devastator. Poate deci varia în funcţie de condiţiile climatice. De exemplu, virusul granulozei carpocapsei antrenează procentele de mortalitate a larvelor mari, dar câtodată procedeul de infecţie este prea lent pentru a împiedica pagubele. Lupta biotehnică Astăzi, doar metoda de luptă prin confuzie sexuală a masculilor împotriva fluturelui oriental al piersicului a obţinut o autorizaţie provizorie de vânzare. Metodele de luptă biotehnică sunt cele care dosite pe termen scurt. Lupta biologică în arboricultura biologică

Astăzi se lucrează pentru a se pune la punct utilizarea toxinelor din ciuperci şi bacterii entomopatogene. lupta biologică este un principiu de luptă a cărui fundamente se sprijină pe ideea că regularitatea populaţiilor inamicilor culturilor poate fi obţinută fără intervenţia ptoduselor chimice de sinteză. 9 femele din 10 nu vor mai avea descendenţă.. Prădătorii se disting de parazitoide. prin septicemie. prădători sau paraziţi. Are ca şi principiu introducerea într-o populaţie naturală indivizi masculi modificaţi dar cu comportamentul sexual intact. vorbim despre lupta biologică prin aclimatizare. prădător sau un agent patogen. ultrasunetele. Dacă organismul antagonist trebuie să fie inoculat de fiecare dată când efectivul devastatorului creşte periculos. Diversificarea metodelor de luptă este esenţială. dacă este bine aplicată. capcanele. dar şi barierele şi ambalajul. Dacă organismul antagonist este un microorganism se vorbeşte de luptă microbiologică. Cuvintele luptei biologice Definiţia oficială spune că lupta biologică este „utilizarea organismelor vii pentru a preveni sau reduce pagubele cauzate de devastatori”. de larve. eliminarea adăposturilor şi restuurilor din cultură. şi dacă femelele nu acceptă decât o împerechere. În cazul acimatizării reuşite şi de eficacitate suficientă. auxiliarul devenind un agent eficace şi permanent în represiunea devastatorului. înlăturarea arborilor stricaţi şi lemnelor culcate propice devastatorilor. uscarea superficială a solului. care îl omoară hrănindu-se cu el sau cel puţin limitează dezvoltarea sa. Alte metode nechimice Metodele mecanice: bătătorul de muşte. câteodată prin emisia unei substanţe toxice. etc.. UV. tricograme pentru a-şi depune ouăle în ouăle fluturelui. Ea constă pe de altă parte în a creea modificări defavorabile în mediu pentru animalele dăunătoare: prin rărire.etc. cu dezvoltările lor moderne prin utilizarea capcanelor luminoase dotate cu grilaje de electrocutare. Metodele psihice: Momelile. devastator al unei plante cultivate. Este vorba de axploatarea proprietăţilor naturale care rezistă la insectele fitofage care posedă anumite linii de plante. fie ca şi materie activă fitofarmaceutică. Lupta biologică Este un mod elegant de a reduce efectivele unui organism animal sau plantă. Împotriva devastatorilor culturilor şi vectorilor de boli s-a recurs la serviciile bacteriilor. fără a necesita o nouă intervenţie. buruiană. Cadavrele gazdei eliberează patogeni în mediu. peria. Este o metodă eficace. micro-undele.ţinta (luptei) este un organism nedorit.. un virus. lupta biologică se efectuează singură. Insectele sunt foarte prezenta în lupta biologică (LB). căldura. feromoni de apropiere a sexelor sau de agregare. Metodele fizice: frigul. sunete de alarmă înregistrate. cel mai adesea un parazit. fie ca şi substanţe pe care le fabricăm din planta genetic modificată. parazit. . Dacă sunt de 9 ori mai numeroşi decât cei naturali. Biologiile lor sunt variate şi relaţiile gazdă-parazit sunt foarte complexe. La frontierele luptei biologice: lupta autocidă sau lupta prin masculi sterili. Există paraziţi de ouă. etc. o protozoare. infrasunetele. plante întregi care opun devastatorilor bariere a priori sau a posteriori sau care tolerează sau compensează foarte repede prădările. cu atractivi alimentari. de nimfe. Dacă organismul antagonist al devastatorului este un animal este vorba de luptă biologică în sens restrâns. speriatorile. peştilor şi mai ales la alte insecte. băţul. etc. Folosirea varietăţilor genetic modificate pentru a rezista la o insectă se adaugă teoretic la această categorie.În arboricultura biologică.. Pentru a lupta împotriva fluturelui de porumb se trimit valuri succesive de milioane de microhimenoptere. De exemplu mămăruţa Rodolia cardinalis a fost luată din Australia şi instalată în California unde citricele se deteriorau sub acţiunea mămăruţei Icerya purchasi. Dacă organismul antagonist poate să se dezvolte şi să se menţină pe seama acestei insecte. Lupta biologică este bazată pe exploatarea de către om şi în profitul său a unei relaţii naturale între două fiinţe vii: . ciupercilor. o bacterie. Principiile de raţionament se bazează pe bazele identice cu cele ale producţiei integrate unde „totul trebuie să fie imaginat şi conceput pentru a pune cultura în condiţii de rezistenţă la agresiunile parazitare”. nematodelor. devorândul de către unul din inamicii săi naturali. Cele mai mici exigenţe în materie de procente de eficacitate permit recurgerea la multiple măsuri culturale biologice. radiaţiile ionizante.agentul de luptăeste un organism diferit. larva acestora omorând astfel devastatorul. ne aflăm în cazul luptei biologice inundative. Metodele culturale: Se referă pe de o parte la folosirea varietăţilor rezistente. viruşilor. Aceşti masculi manipulaţi vor fi în competiţie cu masculii sălbatici. Agentul patogen se multiplică în gazdă şi cauzează moartea sa prin distrugerea ţesuturilor. Agentul patogen auxiliar poate fi o ciupercă. Suntem în cazul luptei biologice clasice. lipiciul. Lupta prin confuzie sexuală Principiul . şi nu afectează mediul înconjurător. foarfecele..

Eupoecilia ambiguella(Fluturele viţei de vie) şi Lobesia botrana(Eudemis)). .masculii şi femelele nu se vor mai întâlni. Frunzele atacate sunt punctate cu mici pete galbene.Trebuie penrtu aceasta ca difuzorii cu feromoni să fie instalaţi înainte de perioada de împerechere.. tulpini sau rădăcini.masculii ajung să îşi găseacsă femelele. El trebuie să fie utilizat în doze mici în afara perioadei de sensibilitate (înflorire-legare) Lupta eficace împotriva afidelor Semne de infestare şi pagube Afidele cauzează pagube la plante sugând seva dn frunze.Terciul sulfo-calcic dă rezultate bune. şi făcând acest lucru pot să le transmită boli. Regăsim acest tip de rezultat în compararea formulării. Diferiţi feromoni sunt utilizaţi după specia vizată:E7-Z9-dodecadienylacetate pentru Eudemis.Dacă populaţia vizată este prea importantă..ceea ce împiedică reproducerea şi deci dezvoltarea populaţiei de devastatori. Acest factor poate fi ameliorat vegând ca să nu se planteze prea des. Utilizarea acestor feromoni Astăzi.extinderea culturii. Limite şi perspective ale acestei metode Eficacitatea metodei de luptă prin confuzie sexuală depinde de mai mulţi factori cum sunt gradul de infestare. conţin numeroase afide la toate stadiile de dezvoltare. La începutul sezonului temperaturile fiind scăzute este necesar să înlocuim dozele importante(10 la 15 Kg S/ha) pentru reducerea progresivă până la 1-2 Kg S/ha în mijlocul sezonului. Astăzi.Femelele îşi depun ouăle sterile.difuzorii sunt activi până la 120 zile ceea ce demonsterază eficacitatea lor. Fiind dulce. În schimb. Este de observat că efectul înmuietor este limitat odată ce precipitaţiile sunt prea importnate. heliosulful (sulf înmuibil 70%+ ulei de pin 11%) aduce rezultate mai bune decât Thiovit(80% sulf înmuiabil) cu un dozaj de sulf inferior. doar sulful şi cuprul permit limitarea infestaţiilor într-un mod preventiv. mierea atrage un număr mare de alţi .lupta prin confuzie sexuală este minoritară în raport cu suprafeţele cultivate. lichid dulce şi vâscos.Apărută la începutul anilor 90. care devin adesea brune.prezenţa eventuală a gazdelor secundare.Astfel. .aerisirea: circulaţia aerului în parcelă are o acţiune fizică asupra vegetaţiei şi joacă ca şi durata de umectare deci intensitatea contaminaţiei.aceşti feromoni sunt utilizaţi în principal în livezi şi vii. .. ramuri. . .Doze: acest parametru este important şi depinde de momentul de aplicaţie.în proporţia de 500-1000 pe ha (difusie de aproximativ 100g de feromoni pe ha. Numeroase specii de afide produc mari cantităţi de miere.Z9dodecenylacetate pentru Cochylis.O tehnică de difuzie la scară mare pe cale aeriană esta în curs de punere în practică pentru a lupta împotriva sesamie de porumb. Aceste gogoşi. .Protecţia la sfârşitul sezonului: cuprul redevine interesant în substituţia sulfului fitotoxic în această perioadă (temperaturi prea ridicate). Dispunarea manuală a difuzorilor face dificilă aplicarea confuziei sexuale intr-o cultură mare. Rapănul mărului (Venturia inaequalis) În agricultura biologică. înmuietorul provoacă riscuri de arsuri importante la varietatea Golden. Astăzi produsele sulfurate par a fi singura alternativă a cuprului şi specialităţile comerciale tebuie să fie cele mai performante posibile pentru a nu realiza aporturi excesive pe parcelă.dar se observă o puternică extindere a utilizării ei.Timp de intervenţie: o singură perioadă de contaminare neprotejată ajunge pentru a cauza importante atacuri.Interesul pentru înmuietor: Uleiul de pin adăugat sistematic sulfului pare a ameliora eficacitatea sulfului înmuiabil. Intervenţia trebuie să fie efectuată înainte de ploaia contaminatoare.chiar dacă o femelă nu emite decât 10-9g). Totuşi.pentru lupta împotriva lepidopterelor devastatoare (Cydia pomonella. Aceasta se acumulează pe tot ceea ce se găseşte pe plante sau arborii infestaţi. De altfel sulful are o acţiune de contact prin vaporizare. de obicei pe partea inferioară. o singură instalaţie de difuzori permite evitarea celor 6 tratamente insecticide necesare împotriva fluturelui viţei de vie. ele pot să se usuce sau să se ofilească. Agricultorii dispun de indicaţii tehnice care le permite optimizarea protecţiei: .lupta prin confuzie sexuală vizează ruperea legăturilor chimice între masculi şi femele inundând atmosfera cu feromoni de sinteză care mimează feromonii sexuali. Difuzarea feromonilor este realizată prin difuzori instalaţi la picioarele plantelor. Anumite specii de afide provoacă formarea gogoşilor – malformaţii sferice sau fusiforme cauzate de umflarea ţesuturilor plantei.

devastatori cum sunt furnicile... Anumite plante pot să îndepărteze afidele. presăraţi-le în jurul plantelor infestate.o soluţie dulce poate fi aplicată cu ajutorul unei pensule pe aracii din lemn sau pe plantele în ghivece care vor fi apoi puse lângă plantele sau arborii infestaţi. distrugător în livada de măr provoacă încolăcirea frunzelor antrenând o producţie de fructe de mic calibru şi putând cauza moartea tinerilor arbori. Folosiţi îngrăşăminte cu eliberare lentă şi cu conţinut moderat în azot pentru a împiedica proliferarea afidelor. Inspectaţi minuţios toate plantele noi de interior înainte de a le duce acasă şi trataţi toate plantele infestate. Să ştiţi să vă recunoaşteţi prietenii . pulverizaţi un ulei pentru tratamentul de iarnă pe arborii fructiferi pentru a distruge ouăle afidelor în hibernare. Eseul conduce în cadrul programului comparat. Tăiaţi plantele şi eliminaţi toate frunzele şi mlădiţele infestate. Strtegia de luptă pe bază de ulei şi insecticide naturale înaintea înfloririi nu este satisfăcătoare asupra acestei afide. De altfel afida cenuşie Dysaphis plantaginea. Insecte utile Larvele anumitor prădători naturali pot fi utilizate ca şi agenţi de luptă biologică împotriva afidelor. Unele sunt mirositoare. remanenţa nu este suficientă. Hârtie de aluminiu .. Câteodată. Atrase de galben . Inspectaţi capcanele în fiecare zi şi retrageţi prădătorii care se găsesc acolo pentru a-i instala pe plantele sau arborii infestaţi. Afide Testul eficacităţii de preparaţii vegetale insecticide asupra acestor afide nu a dat rezultate interesante. Doar această măsură vă va ajuta să preveniţi infestarea în grădină. vărsaţi căteva picături de colorant alimentar galben în vasele cu apă pe care le-aţi pus în apropierea plantelor pe care vreţi să le protejaţi. afidele vor pieri prin înec. Prevenire Reparaţi plasele împotriva ţânţarilor şi benzile de etanşeitate în jurul uşilor şi ferestrelor pentru a împiedica adulţii zburători să intre în casă şi să îşi aleagă domiciliul în plantele dumneavoastră interioare. Deoarece afidele sunt atrase de galben. Rezultatele dau o mai bună eficacitate în asocierea Biophytoz+Ovipron în comparaţie cu Pyretol dar în toate cazurile. este suficient să se fixeze o bandă cu feţe duble la baza aracilor sau a ghivecelor. Pentru a prevenii problemele cauzate de furnici. Se recomandă deci să nu se trateze decât o suprafaţă mică şi să se aştepte două zile pentru a observa reacţiile plantei. Preveniţi astfel apariţia bolilor şi formarea noilor colonii. În grădinile exterioare se poate pune o bandă adezivă cu feţe duble de culoare galbenă pe marginea vaselor şi la periferia grădinilor pentru a prinde afidele.. asupra varietăţilor Melrose şi Golden un tratament cu Pyretol la 1l/hl şi un tratament cu Biophitoz la 0. Se intervine în general prin metodă preventivă asupra spargerii ouălor cu uleiuri şi insecticide vegetale în preînflorire. Reprimaţi orice infestaţie nouă. De exemplu. Folosiţi o preparaţie comercială de săpun insecticid sau fabricaţi propria dumneavoastră soluţie amestecând 10-25 ml de săpun fără detergent în 4 litri de apă. Acestea din urmă riscă totuşi să atace alte plante care cresc în vecinătate. muştele şi viespile. Metode de luptă Primăvara. Inspectaţi regulat plantele interioare şi din grădină în timpul sezonului de creştere.. altele produc un ulei care îndepărtează afidele. După ce vor ieşi. Săpunurile pot arde frunzele. La piersic afida verde Myzus persicae este de asemenea un distrugător important.35l/hl+ Ovipron la l/hl aplicate în stadiul E al culturii. care sunt de asemenea susceptibile să fie atrase de aceste capcane. Această metodă este eficace în jurul grădinilor de zarzavaturi şi a gladiolelor. dacă plntaţi lămâiţă sau pelin la periferia grădinii veţi avea în general rezultate bune. Anumiţi prădători naturali precum mămăruţele. Aceasta probă a evoluat eficacitatea de a lăsa buburuzele adulte prădătoare Harmonia axyridis gata de a oua pe July Lady şi Muchelini în . larvele vor ataca afidele.. viespile parazitoide pot fi atrase în grădini cu ajutorul unor capcane dulci. Pulverizaţi un jet puternic de apă pe faţa inferioară a frunzelor pentru a reduce populaţiile de afide. Aplicarea formelor săpunoase poate să dea şi ea rezuştate bune. Tratamentul nu ar trebui repetat mai mult de trei ori. Este esenţial să supravegheaţi atent evoluţia infestaţiilor în timpul sezonului de creştere. mierea se acoperă cu un mucegai negru care îi conferă celui care o atinge un aspect murdar şi gri. Procuraţi ouă deshidratate de prădători naturali de la specialişti. repetaţi tratamentul în fiacare săptămână. Instalarea benzilor de hârtie de aluminiu care rezistă între plante vă va ajuta să îndepărtaţi afidele.

dar adesea pagubele produse de insecte vor fi diminuate.şi rotenonul făcut pe bază de plante care de fapt este un produs natural. Căţeii de usturoi plantaţi aproape de plantele protejate vor îndepărta insectele. Înteţinerea ierbii necesită 2 până la 4 pasaje pe an în funcţie de exploatări Protecţia fitosanitară Toţi producătorii utilizează sulful împotriva rapănului şi făinării. Capucine. putem folosi anumite plante precum plantele însoţitoare. fosfor şi fier şi patentkali(potasiu şi magneziu). La intrarea în casă. Tendinţa este acuma de a respecta mediul şi de a miza asupra sănătăţii noastre înlocuind cu produse securitare şi metode de cultură care reduc impactul bolilor şi insectelor.4 tratamente pe an. plantată în locurile care sunt protejate de animalele domestice şi de animalele mici sălbatice. Aceasta se numeşte luptă integrată. Aseastă plantă nu este comestibilă. Nu va exista un miracol. Pagubele datorate carpocapsei şi rapănului sunt evaluate la 1000 de fructe pe recoltă. Iată câteva exemple: Arpagicul obişnuit sau de usturoi aproape de arborii fructiferi. Pentru a îndepărta insectele dăunătoare.comparaţie cu un martor şi un extract de neem. ele vor proteja şi usturoiul va putea fi consumat toamna. Anumiţi producători nu întâlnesc probleme cu acest distrugător în timp ce pentru alţii atacurile sunt frecvente şi câteodată importante. pyrethre şi rotenone împotriva afidelor. Frecvenţa trecerii variază de la 2 la 6. Impactul ecologic al protecţiei livezilor de meri: compararea metodelor chimice şi biologice . La nevoie. dar este utilizată în terapeutică şi este purtătoare de noroc pentru latino-americani. virusul granulozei împotriva fluturelui. cuprul împotriva rapănului. Un înmuietor (Heliosol) este adesea adăugat în preparaţii cu scopul de mării eficacitatea produselor. Aceasta va atrage şi afidele care vor lăsa atunci celelalte plante în pace. rozmarin şi cimbru vor avea şi ele efecte repulsive comparabile. aporturile sunt îmbogăţite în calciu. Are flori de culoare galbenă. răsadurile de usturoi plantate aproape de trandafiri nu vor afecta estetica. Muşcata este recunoscută pentru îndepărtarea insectelor care înţeapă. busuiocul şi muşcata vor îndepărta insectele. le va îndepărta prin mirosul său acru. levănţica. în grădina de zarzavat sau aproape de trandafiri va ajuta la vânarea insectelor dăunătoare.o soluţie bacteriană care distruge larvele de lepidoptere. Pentru a stăpâni populaţiile de afide ale măruluiproducătorii asigură 2. lamă). Patru producători utilizează Bacillus thuringiensis împotriva fluturilor de coajă şi patru au experimentat tehnica de luptă prin confuzie sexuală împotriva fluturelui. Ceilalţi distrugători nu sunt prezenţi decât ocazional şi în cantităţi mici. Salvia. 4 la 8 tratamente pe bază de lge au fost aplicate pentru aportul de oligoelemente şi pentru aporturile de calciu în cadrul unei preveniri împotriva bitter-pit-ului. Culturi asociate Există anumite produse insecticide care sunt naturale şi foarte puţin toxice pentru noi: Bt.8 tratamente pe an. Fertilizarea şi întreţinerea solului Gestiunea fertilizării parcelelor se face în general pe baza unui aport de 5 până la 20 de tone anuale de gunoi bovin ăn februarie complectat de alge marine pe bază de oligoelemnte şi calciu. Aporturile de cupru cumulate într-un sezon nu depăşesc în nici un caz norma prevăzută pentru 2002 (3 kg cupru metal pe ha şi pe an). Anumite ierburi mărunte sau plante aromatice au şi ele putere repulsivă pentru a juca acest rol. Larvele de carpocapsă au provocat o medie de 12% de fructe ciupite cu puternice variaţii între producători şi ani. numărul de trecere conţinând virusul granulozei variază de la 0 la 16 treceri cu o medie de 7. Piretrul îndepărtează muştele şi insectele dăunătoare ale plantelor vecine. Tinerele larve au avut o eficacitate nesatisfăcătoare şi rămân puţin în livadă (foarte puţine buburuze mai sunt prezente 22 zile după lăsare). Astfel. 100 de mlădiţe pentru afidele cenuşii. Mulţi aplică materia activă la căderea frunzelor pentru a lupta împotriva bolilor bacteriene. Întreţinerea solului livezilor este adesea readusă la o înierbare între rangurile cuplate la o dezierbare mecanică cu ajutorul uneltelor de muncă a solului specializate (freză. Randamentele din 98 au crescut valorile pagubelor mai ales a fluturilor de coajă. Rue. va ajuta de asemenea la vânarea insectelor din grădină sau din arborii fructiferi. cu parfumul său de piper. în ceea ce priveşte carpocapsa. ulei de petrol.

Acest indicator clasasează prin toxicitate crescută agricultura biologică. Reproducerea fluturelui este astfel blocată. Metode de luptă chimică şi biologică sunt utilizate împotriva acestui parazit după trei mari modalităţi: În livezile cu agricultură biologică. insectele şi păsările. Distorsia clasamentelor obţinute cu acest ultim indicator în raport cu observaţiile biologice arată că indicatorii agroenvironmentali. Livezile cu agricultură biologică sunt foarte puţin atinse comparativ cu celelalte două modalităţi. Merele atinse trebuie să fie retrase de la vânzare. afide sau de carpocapsă în cazul unei populaţii numeroase pot fi mai ridicate în agricultura biologică. construit pe baza toxicităţii intrinseci a tuturor produselor utilizate vis-a-vis de diverse specii de animale utile. biodiversitatea este mai redusă şi cortegiul insectelor utile este puternic dominat de himenopterele parazitoide. La protecţia chimică. Înrădăcinare puternică Testele de sensibilitate la Phytophthora cactorum efectuate pe zeci de preselecţii au arătat o toleranţă bună a acestor materiale asupra acestui parazit considerat cel mai periculos. trebuie să fie mai întâi etalonaţi prin observaţii în situaţie reală. Substanţa saturează mediul şi masculii devin incapabili să localizeze femelele. caracterizată de prezenţa insectelor prădătoare generaliste. livezile biologice se clasează pe ultima poziţie a faptului de toxicitate şi persistenţă atribuite sulfului. Livezile cu protecţie integată reprezintă o situaţie intermediară. În sfârşit în cadrul experimentării. Pierderile parazitare legate de bolile arborelui. apoi protecţia integrată. apoi protecţia convenţională. foarte utili pentru un diagnostic de practici a priori. se desprind din compararea acestor diferite metode de luptă: Cercetătorii au studiat populaţiile de păianjeni roşii. Eficacitatea protecţiei livezilor împotriva carpocapsei şi a altor agresori ai culturii este similară în livezile cu protecţie integrată şi în modalitatea convenţională. Studiul funcţionării lor a permis descoperirea şi localizarea în arbore a situaţiilor care favorizează autoreglarea fructificării: • O ramificare acrotonă şi o atitudine căzătoare. unde această regulare naturală este insuficientă primeşte regular o protecţie specifică împotriva păianjenilor roşii. utilizând un indicator sintetic stabilit de o echipă americană şi care ia în considerare şi acţiunea pesticidelor în mediu. În livezile cu protecţie integrată. În livezile cu protecţie integrată prezenţa acarienilor prădători ai păianjenilor roşii permite stoparea dezvoltării. Mărul cultivat pe propriile sale rădăcini Anumiţi hibrizi pot să de fructe în fiecare an. dar pe parcelele cu luptă chimică procentul de depunere a ouălelor este mai redus. • Prezenţa unei flori terminale precoce şi puternică care poate controla o puternică vigoare. Bilanţul economic al acestei modalităţi este nedisociabil de productivitatea sa redusă şi de valoarea mai mare adăugată produselor biologice. Totuşi. • O fructificare natural moderată. analog ca şi cel pe care îl emit femelele fluturilor pentru a atrage masculii este emis în atmosferă cu ajutorul difuzorilor. procentul de abandonare a cuiburilor cel mai ridicat şi nu se observă o a doua depunere de ouă. carpocapsa. Această metodă este completată la nevoie de aplicarea unui microorganism parazit al viermelui. ceea ce justifică numeroasele tratamente prin insecticide chimice sau metode de luptă biologică. În livezile cu protecţie convenţională. Doar livezile convenţionale. Este deci necesar să se cunoască aceste caracteristici agronomice pentru ai propune distanţe de plantare şi o conduită adaptate. lupta chimică este privilegiată cu tratamente aplicate la frecvenţă ridicată în timpul perioadei de reproducere a insectei. Paralel. . piţigoiul albastruz nu se instalează decât în parcelele cu agricultură biologică. fără intervenţia omului. • Un singur fruct pe inflorescenţă. Fiecare hibrid posedă o dezvoltare şi un echilibru care îi sunt proprii. Numeroase aplicări cu sulf realizate în agricultura biologică pentru a lupta împotriva bolilor. Confuzia sexuală este principala utilizată: un feromon sexual de sinteză. privind acarienii. carpovirusina. păianjenul dăunător culturii în cazul depunerii ouălelor.Viermele pe care îl găsim în mere este obsesia producătorilor de fructe. Viermele din măr este larva unui fluture. cercetătorii au pus la punct un indicator de impact al protecţiei. confuzia sexuală a masculilor este utilizată şi completată dacă este nevoie prin aplicarea insecticidelor chimice. Instalarea piţigoiului carbonifer este echivalentă în cele trei modalităţi. Biodiversitatea insectelor utile prezente în livezi depinde şi ea de modul de protecţie: este mai puternică în agricultura biologică. la fel ca şi costurile de protecţie. Trei ansamble de rezultate. doar metodele de luptă biologică sau biotehnice sunt autorizate.

Cireş: boala ciuruirii (pe frunze pete circulare roşii apoi brune lasă perforări. Global. deformate gălbui apoi roşiatice. Un tratament de iarnă nu trebuie să fie repetat în timpul înmuguririi. Prun şi corcoduş: boala buzunăraşelor – fructe în formă de vinete aplatizate. Prun şi cireş – muguri umflaţi. aceste ramuri se autoreglează şi par să poată produce la nesfârşit. O puternică creştere vegetativă în serviciul unei fructificări precoce. Lupta împotriva moniliozei şi ulceraţiilor Să se elimine şi să se ardă fructele mumificate rămase pe arbore şi pe jos precum şi lemnele ulcerate. o canalizăm. Zirame. Beşicarea: primele frunze sunt umflate. Produse pe bază de insecticid uleios împotriva insectelor şi pe bază de cupru împotriva bolilor: . • Fără rărire chimică şi nici manuală. în condiţii favorabile vigorii arborelui. • Plantat pe propriile sale rădăcini. pâslire albă pe mlădiţele şi frunze. Împotriva devastatorilor şi bolilor în general: insecticid uleios şi cupru. • Fără talie. vigoarea nu este opusă fructificării şi datorită acestui fapt nu constitue o problemă care trebuie rezolvată. Tratamentul în acest caz trebuie repetat după ploile puternice. pe propriile sale rădăcini şi liberă oferă un produs de cea mai bună calitate S-a arătat că fructele provenite de la arborii care au rădăcini proprii (SPR) sunt mai bine dezvoltate cu o maturitate mai precoce decât cele provenite de la plantele altoite pe M9. regulate şi de calitate Foarte adesea. În general observăm în fiecare an o puternică activitate terminală. întreagă. şi ulceraţii pe crengi) şi monilioza. Astfel. găunoase. • Pe ramurile fructifere. Luată în considerare încă de la plantare devine un element indispensabil dezvoltării florii şi fructului. Acest pasaj de la o creştere monopodială la una simpodială stimulează fructificarea şi provoacă adesea dezvoltarea uneia sau a două reiteraţii pe trunchi în al patrulea an.ulei de rapiţă. Începem în acest an experimentarea anumitor hibrizi cu un proiect cultural destul de îndepărtat de livada convenţională: • Arbore provenit din cultura în vitro sau din butăşire. Piersic stadiul B-C: mugur umflat. şi mai ales în Europa. dezvoltarea acestor hibrizi se poate rezuma astfel: Ei pot fi cultivaţi pe propriile lor rădăcini. mugurii latenţi şi cei care dispar sunt numeroşi şi provoacă autonomia rămurelelor restante. • Fără palisaj (sau un pichet de 150 cm deasupra solului). până ce ele prezintă un aubier perfect curat apoi să se ungă rana cu un produs cicatrizant. cupru. Tratamentele de iarnă se impun atunci când insecte sau o boală au provocat pagube însemnate în 2002.insecticid uleios . galbene. făcând posibile modurile de irigare şi de fertilizare ecologic satisfăcătoare. arboricultorul producător de mere nu mai alege un loc unde să pună altoiul pentru a adapta livada la caracteristicile solului dar în plus pentru a folosi strategi culturale în care densităţile de plantare şi înălţimea arborelui sunt bine calculate. edificiul şi arta de a le stabilii contează puţin. Se tratează cu Thirame. 25 şi 24 fructe sunt produse. 24.La măr locurile unde se pun altoii sunt din ce în ce mai puţin alese pentru a adapta livada la diferitele tipuri de sol În general. Nu o suprimăm şi nu o înfrânăm. Faptul că nu se produce decât un fruct pe inflorecenţă favorizează cu siguranţă această perenitate. • Cu o prospecţie rădăcinară extinsă. prezenţa unei pungi terminale în al treilea an opreşte dezvoltarea vegetativă ortrotopă a axei. Să se cureţe bine plăgile.ulei mineral . • Favorizează datorită aptitudinilor genetice o strategie fitosanitară uşoară. Planta. în lume. Se observă două tendinţe: 800-1000 pomi/ha cu M106 şi 1500-3000 pomi/ha cu M9. înaintea apriţiei primelor flori. dar să nu se amestece şi nici să se aplice înaintea insecticidului uleios. Fructificarea limitează creşterea arborelui În livadă. • . În al patrulea. al cincilea şi al şaselea an. fie şase sau cinci fructe pe cm 2 de secţiune din ramură fără nici o intervenţie. Făinarea: muguri deformaţi care rămân atrofiaţi. mlădiţe deformate care se cangrenează. conceptele de nanism şi de densitate mare sunt prezente ca şi singurele mijloace de a obţine o fructificare precoce şi regulată . Fructificarea este cea care limitează creşterea arborelui îl modelează şi îl reînnoieşte. Nu se foloseşte cupru şi nici produs uleios după înmugurire. Să se trateze pe timp frumos. Forma.

Dacă sunt afide şi fluturi: insecticid uleios sau ulei mineral. păsări şi om. Boala se transmite prin aer. fie local (luptă biologică). Astfel fiecare plantă are fitofagii ei înfeudaţi. Este important să se furnizeze un refugiu insectelor în sezonul urât implantând vegetale care au o puternică capacitate de primire în ciuda morfologiei lor. Dacă sunt mure roşii: sulf înmuiabil 2%.Cais stadiul B-C. numai că creşterea diversităţii prădătorilor nu respectă aceeaşi lege: foarte puternică la început. Nu există nici un tratament eficace împotriva focului bacterian. albine. mai ales dacă aceştia sunt rari pe plantele cultivate. . Coacăz şi Cassis la înmugurire. Schematic. Stadiul după mugurii albi – monilioza. Myco-sin aplicat la 5 zile între începutul şi sfârşitul înfloririi nu are decât o eficacitate parţială. Interacţiuni biocenotice între livezile şi lizierele cu arbori Relaţii ăntre plante şi insecte În sânul unei biocenoze. acest nivel poate să conţină mai multe niveluri superioare (supra-prădători). înaintea mugurilor albi. la înmugurire. dintre care cel mai importanţi sunt climatul.5%. Exceptând fitofagii cu regim larg. este invers: în general sunt mai multe specii de prădători decât specii de devastatori şi de vegetali. precum iedera de exemplu. numeroşi devastaori sunt legaţi de specie sau de un gen vegetal. va creşte diversitatea fitofagilor. care a atins un nivel ridicat. în general se intervine prin limitarea devastatorilor cu ajutorul unor tratamente chimice. Totuşi. Pentru a proteja culturile. fie global. Studiul corelaţiilor faunistice între diferitele specii vegetale permite determinarea plantelor care găzduiesc cei mia mulţi auxiliari şi mai puţin fitofagi comuni cu culturile şi deci de a alege speciile cele mai bine adaptate la un rol de protecţie. la fel ca şi Biopro care necesită temperaturi mai mari de 15 o C pentru ca bacteriile sale să acţioneze. nu mai creşte deloc. în termenul de diversitate. biomasa merge descrescător de la nivelul cel mai jos la nivelul cel mai ridicat. ea se stabilizează apoi. se disting cele trei niveluri următoare: nivelul primar constituit din arborii fructiferi. Există o masă mai importantă de vegetale decât de devastatori şi mai mulţi devastatori decâr prădători. este bine să se planteze vegetale în lizieră care să nu fie în aceeaşi familie botanică ca şi cultura pentru a limita fitofagii comuni şi a evita ca liziera să constiuie un refugiu pentru aceşti paraziţi. Împotriva devastatorilor şi bolilor în general: insecticid uleios şi cupru. relaţiile complexe între plante şi insecte sunt structurate în nivele trofice. apoi progresează sub scoarţă cu seve. nivelul secundar constituit de insectele devastatoare (fitofagii provoacă pagube asupra culturilor) şi în sfârşit al treilea nivel al auxiliarilor entomofagi (prădători şi parazitoide ale devastatorilor). bacteria infestează cel mai frecvent florile. Studiile de teren arată că creşterea diversităţii vegetale prin introducerea lizierelor cu arbori. boala ciuruirii şi făinarea: aceleaşi produse ca şi pentru cireş. Alegerea va duce din contră la vegetalele care permit găzduirea devastatorilor diferiţi de cei ai culturilor şi care permit hrănirea prădătorilor. Duzii – Murul. şi fiecare fitofag are preferinţele sale stricte în ceea ce priveşte vegetalele. Ansamblul acestei biocenoze este influenţat de numeroşi factori. să nu se aplice după stadiul mugurilor albi. a căror ţesuturi sunt foarte fragile. Focul bacterian Focul bacterian se manifestă prin închiderea la culoare a frunzei de la peţiol spre ramură cu o extensie a acestor simptome pe tot asamblu tulpinii. De la 20 de specii de vegetale diversitatea auxiliarilor. Ce vegetale să se implanteze în liziera culturilor? Pentru a interveni eficace pentru protejarea culturii. Dacă sunt afide: Veralin CD 0. Douăzeci de vegetale diferite furnizează practic maximul de auxiliari prădători. amenajările environmentale şi metodele de cultură. fiecare nivel hrănindu-se în detrimentul nivelului inferior. într-o livadă. Acest lucru este datorat îngheţului şi începe cu vârful şi nici odată cu peţiolul. Din contră. Plantele bolnave vor fi distruse şi arse. Vă cerem insistent să renunţaţi la orice plantaţie ornamentală sensibilă la focul bacterian şi să o înlocuiţi cu alta care nu dezvoltă această boală. Este posibil să se intervină şi prin favorizarea auxiliarilor. Propagarea sa este facilitată de rănile provocate pe trunchi sau de gridină. Numeroasele numărări ale insectelor efectuate la o multitudine de specii vegetale diferite arată că dintrun punct de vedere calitativ.

Ele par să convină unei apropieri a interrelaţiilor culturilor cu formaţiunile naturale sau administrate de om precum zonele forestiere sau agroforestiere sau ţelinele pentru a evalua impactul controversat astăzi. Afida constituie ultimele prăzi a diverselor mămăruţe. Înfloririle precoce favorizează punaises Anthocoridae care ies din hibernare şi care găsesc o hrană bogată pe care o înţeapă cu antenele. ei permit să lege între ei diferite elemente complementare a unui peisaj: culturi. Inconvenientele pot fi tendinţa sa de adomina arborii care îi stau aproape. În plus plantele ierbacee intercalate culturilor pot juca un rol asupra acestui echilibru. Totuşi ea găzduieşte o Cicadelle lassidae specifică şi cortegiul său de parazitoide. Prunul negru alaterne (Rhamnus alaternus) Acest arbust cu frunze persistente găzduieşte populaţii ale unei psylle specifice. În acestea stă iarna Anthocoris nemoralis. Amenajarea environmentului culturilor lassă să se prevadă şi un important impact peisagistic. Cu o dispunere a parcelelor de 5 Ha este posibilă instalarea mărăcinilor eficace pe margine aparceelelor care acoperă o parte din sol de 10%. Conectivitatea mărăcinilor este foarte importantă pentru a permite circulaţia insectelor. Trioza alacris. compoziţie şi funcţii Plop hibrid (Populus x euramericana male) Această clonă are o faună relativ săracă. regulării apei. Cu rosaceaele prunate alaterne este printre vegetalele care oferă prin înflorirea lor unul din prrimele popasuri de post hibernare auxiliarilor care ies din refugiile lor. Psylla alaterni. Interesul acestui plop este de realiza o structură de perdea de arbori care creşte rapid. Un mărăcine întrerupt este mai puţin eficace decât unul continuu. Ea găzduieşte coloniile unei afide specifice pe tinerele sale mlădiţe şi toamna pe inflorescenţe. caracteristice monoculturilor intensive. Lungimea mărăcinilor care se implantează pe unitatea de suprafaţă a culturii depinde de tipul de cultură. Câteodată apare o infestare cu plomb (Stereum purpureum). fauna sălbatică şi interesul cinegetic. Crysopes şi Hemerobes adulte. Să adăgăm aici şi rolul important pe care îl joacă mărăcinii de la marginea căilor de comunicaţie. asupra multiplelor repercusiuni asupra microcilmatului. Exemplu de mărăcine.). Rolul atractiv al iederei se completează cu o funcţionare importantă adăpostului (frunziş persistent. Aceasta este colonizată foarte devreme (februarie) de către Anthocoris nemoralis care îşi depune primele ouă. dar ale cărei locuri de hibernare sunt mai puţin cunoscute. Folosirea acestuia implică un schimb de comportament în materie agriculturală. Cum se implantează vegetalele? Reiese din experienţă că un mprpcine trebuie să fie des pentru a fi eficace şi că trebuie să cuprindă toate straturile vegetale (ierburi. Concluzie Studiul interacţiunilor culturii-lizierei cu arbori nu este decât la început şi ar merita eforturi crescute de cercetare. Este posibil să fie atacat de cossus (un fitofag al trunchiurilor). Laurul nobil (Laurus nobilis) Laurul găzduieşte o psylle specifică. Ar fi interesant să se studieze influenţa ţelinei asupra echilibrului faunistic al culturilor adiacente. Este vorba de a creşte complexitatea şi capacitatea regulării mediului natural pentru a limita tratamentele chimice violente. Trebuie concepute mărăcinii ca şi coridoare care permit insectelor să se deplaseze între diverse medii în funcţie de sezoane. Metodele de studiu aplicate interacţiunilor faunistice între speciile vegetale de la nivelul plantei par a fi transpozabile pe scară superioară a spaţiului ecologic. Ea este gazda potenţială a multro alte specii de psylle a rhamnaceaelor. Florile oferă în acest sezon resurse . o punaise prădătoare foarte eficace în reglarea înmulţirii psylle părului. care deformează frunzele în gogoşi. Astfel de măsuri de amenajare a mediului înconjurător a culturilor prin creearea unei reţele de mărăcini compoziţi şi benzi înierbate cu compoziţie vegetală par inserabile într-o agricultură mai extensivă şi mai puţin poluantă. cea a peisajului. Incovenientul iederei este că jenează crşterea tinerilor arbori. lemn. ţelini şi să echilibreze biocenoza. chiar dacă vegetalele n-au fost selecţionate foarte precis. ciupercă la care este sensibil mai ales mărul. la fel şi pentru syrphes. Iedera comună (Hedera helix) Această specie are o înflorire târzie (septembrie-octombrie) foarte atrăgătoare pentru punaises prădătoare Anthocoridae (Orius subsp. împletituri ale tulpinilor) astfel încât auxiliarii care şi-au luat hrana înaintea hibernării merg în număr mare să locuiască acolo pentru hibernare.Experienţa arată că echilibrul care se stabilleşte între mărăcine şi cultură este relativ robust şi efectul gglobal este pozitiv. Înflorirea sa precoce (martie) este foarte trecătoare pentru auxiliarii care îl vizitează atunci cănd pragul lor termic de activitate este atins (aproximativ 10oC). burare intermediară şi jet înalt). şi un Psylle.

Funcţiile sale sunt următoarele: să atragă auxiliarii toamna şi să le furnizeze hrana (rolul iederei prin înflorirea sa) să se amenajeze refugiile iernale datorită iederei şi altor foioase cu frunze persistente să se prevadă o hrană post-hibernare datorită înfloririlor precoce a căror efect este de a mări longevitatea şi fecunditatea auxiliarilor care ies din hibernare dezvoltarea populaţiilor gazdă sau prăzilor precoce pentru entomofagi care îşi vor putea efectua înmulţirea în prima generaţie. Acest asortiment vegetal este calculat pentru a facvoriza auxiliari cei mai utili în livada de peri. Frasinul găzduieşte o Psylle. mai ales în antagoniste de afidee şi în acarieni prădători. pulchella este o specie migrantă care îşi părăseşte arborele gazdă pentru locurile de hibernare atunci când atinge stadiul de adult. în aşa fel încât să nu concureze cu polenizarea sa.alimentare pentru numeroşi entomofagi cărora le măreşte longevitatea şi fecunditatea înainte ca populaţiile prăzilor lor să fie exploatabile. Permite înmulţirea precoce a unui coretgiu diversificat de auxiliari. El găyduieşte mai devreme acarienii Tydaeidae care favorizează instalarrea acrienilor prădători. Salcia marsault (Salix caprea) Cu dimensiuni modeste. Alunul (Corylus avellana) Această esenţă găyduieşte trecători în timpul primăverii populaţii de afide şi dierşi fitofagi care favorizează înmulţirea unui număr mare de specii auxiliare legate de homoptere în general şi de punaises Miridae. Arborele este gol la sfârşitul lui mai începutul lui iunie constrângând auxiliarii care şi-au mărit efectivul să schimbe vegetalul gazdă: procedeul este avantajos deoarece survine la o epocă care coincide cu creşterea riscului de înmulţire a psylle comune pe părul cultivat: acest vegetal efectuează într-un fel înmulţirea şi lăsarea automatică a auxiliarilor sau favorizează o succesiune naturală a populării sale. prin caracteristicile frunzelor sale. fără risc pentru cultură care poate să dezvolte colonii dense pe tinerele mlădiţe în creştere. multiplică o bogată faună de entomofagi. găzduiesc o faună bogată. mai ales prădătorii de homoptere şi de psylles. Înflorirea este foarte precoce. Este cunoscută pentru că favorizează o hrană precoce punaise Anthocorides care vizitează mâţişorii. excludând esenţele care înfloresc în acelaşi timp cu părul. Aphis sambuci. Soc (Sambucus nigra) Socul este gazda unei afide specifice. Alunul înfloreşte în ianuarie oferind resurse de polen exploatabile pentru anumiţi auxiliari foarte activi mai devreme. Arborele din Iudeea (Cercis siliquastrum) Această specie este bogat populată primăvara. Frasin (Fraxinus angustifolia) Această specie mediteraneană înmugureşte foarte devreme (februarie-martie) şi oferă populaţii de prăzi foarte precoce. Chrysopes şi mămăruţe în mai-iunie. adesea printr-un factor de ordinul 5-10 să se favorizeze plecarea auxiliarilor spre păr prin specii care găzduiesc resurse temporare dispărând acolo unde se manifestă riscul în livada de peri sau înmulţiri sezoniere ale afidelor. Popularea frasinului este corelată cu cea a părului. Găzduieşte din prima primăvară colonii de afide care favorizează instalarea auxiliarilor. Psyllopsis fraxini precum şi o cecidomyie specifică şi cortegiul său parazitar. Această compoziţie vegetală ţine seama şi de rolul polenizatorilor. această salcie are. Ea măreşte capacitatea de refugiu hibernal a mărăcinelui. o faună mai bogată. Populaţiile larvare sunt foarte numeroase în aprilie-mai. Laurul tin (Viburnum tinus) Acest arbust cu frunze păroase şi persistente. Ea este gazda specifică a unei psylle Psylla pulchella. Este printre primele vizitate de anumite syrphes care hibernează la stadiul de adult cum este Scaeva pyrasti. cu o compoziţie asemănătoare cu cea cercetată în livada de păr. Acestea găzduiesc în principal syrphes. Plante de acoperire a solului în cultura zmeurului . P.

pătura de paie are tendinţa să întârzie maturizarea fructelor. Lungimea tulpinilor Densitatea tulpinilor Randament în al 2-lea an (cm) (număr pe 0. Ar părea că aceste rezultate diferite sunt atribuite tipului de paie folosite.92 Paie 105. Childs (1941) a constatat o mai mare producţie de lemn cu paie în timp ce Clark (1939) a observat tulpini mai puternice. faptul că ele conţin în mod obişnuit seminţe de buruieni.4 11. zmeurul. Clark.8 31.5 m2) Martor 59. Nu trebuie pierdut din vedere că descompunerea unei pături de paie cu materiale organice va priva răsadurile de o parte a umezelii.69 Simazine 80. dezvoltarea sistemului rădăcinar superficial se poate dovedi o problemă în timp a secetei prelungite.48 Plastic alb 91. şi în cazul paielor. Diferenţa era apreciabilă.5 m2) (kg/4. Mai multe studii au demonstrat avantajele aceste practici în cultura zmeurului.0 45. Efectul păturii de paie asupra solului Efectul asupra umidităţii Păturile de paie sunt benefice pentru conservarea umidităţii solului.7 32. dar preferă în general răcoarea acceselor de pădure. Darrow şi Magness au observat un număr mare de tulpini în parcelele cu pături de paie decât în cele plivite. Good şi Hyrcyz au observat o creştere a înălţimii tulpinilor. mai lungi şi mai puternice. Mulciul de paie permite conservarea echivalentului a 5 cm de precipitaţii în timpul sezonului de creştere.5 9. Generalizarea nu este deci posibilă. Acoperirea cu paie poate păstra umiditatea. El nici nu creşte în pădure.4 27. De altfel. Efectul asupra supravieţuirii răsadurilor Supravieţuirea răsadurilor este afectată negativ şi pozitiv totodată de către pătura de paie. Tulpinile care mor contribuie şi ele la formarea unei pături la picioarele zmeurilor. Efectul asupra temperaturii . numărul tulpinilor şi supravieţuirea plantelor. Pe de altă parte.1 74. Într-un sol care reţine puţină apă. Aceasta ar produce mai multe rădăcini groase şi drepte şi puţine ramuri în timp ce plivitul ar produce multe rădăcini mici. reduce fluctuaţiile de temperatură în sol.4 6. zmeurul beneficiază de o pătură de paie naturală în permanenţă. pătura de paie permite diminuarea înlăturării răsadurilor atinse de îngheţul iernal. fertilizării.Zmeurul nu este o plante care stă la soare.2 6. În acest mediu. cu rădăcinile sale mai mult superficiale.4 6.3 6.3 5. pădurii de paie şiierbicidelor asupra lungimii şi densităţii tulpinelor zmeurilor la sfârşitul sezonului de stabilire penrtu zmeurii ieşiţi din micropropagare.3 36. Trinka şi Prittis au observat şi ei un număr mare de tulpini produse cu o pătură de paie decât tratamentele ierbicide sau grăpatul pentru o plantaţie făcută începând de la răsaduri micropropagate. Efectul asupra rădăcinilor Pătura de paie afectează rădăcinile mai mult decât orice altă parte a zmeurului. Efectul paielor asupra zmeurului Efectul asupra fructelor Tabel – efectul comparat al plivitului. cu toate că se acţiona înainte cu ierbicide. Efectul păturii de paie asupra numărului de tulpini a produs câteodată rezultate contradictorii. Unii autori nu sfătuiesc să se folosească plivitul în locul păturii de paie lăsând să se descompună paiele pentru ca apoi să se înlăture. înălţimea tulpinilor.11 Efectul asupra tulpinilor Acoperirea cu paie duce adesea la o creştere a producţiei de lemn a zmeurului: mai multe tulpini. Pe deoparte. controla buruienile şi să crească randamentele. În zilele noastre. deşi zmeurul are totuşi rădăcini care provoacă în profunzime. rădăcinile aflate sub pătura de paie se concentrează mai mult la suprafaţă decât la plivit când ele sunt abandonate la mai mult de 30 cm profunzime.54 Napropamide 77.66 Plastic negru 96. un aport azotat suplimentar este necesar. mărimea fructelor. Acest fenomen de creştere târzie va fi mai important când lunile de august şi septembrie sunt foarte umede. Alte dezavantaje posibile ale acoperirii cu paie este costul său. îşi găseşte puţină umbră precum o pătură de paie din frunze care provin din arborii înconjurători.44 Plivit cu mâna 71. dar o diminuare a numărului de tulpini care sunt acoperite cu paie.2 5. Se pare că în nişa sa ecologică. Astfel un număr mare de rădăcini vor fi distruse. Totuşi aceasta întârzie maturitatea fructelor şi în cazul materialelor cu un aport mare C/N. puţini producători practică această acoperire cu paie a zmeurului.

este preferabil să continuăm acest lucru până la sfârşitul plantaţiei. şi deci nevoia lor în apă şi evaporarea creşteau. Folosirea gunoiului prea paios trebuie luată în considerare. deci trebuie folosite mai puţin. simptome tipice unei carenţe de azot.Pătura creează un efect izolant şi deci se observă mai puţine variaţii de temperatură în sol de la o zi la alta. Anumiţi producători biologici americani folosesc cu succes mulciuri mai groase până la 25 cm. Grosimea cuverturii de paie Pentru materialele organice 10-15 cm de material este în general suficient pentru a împiedica buruienile să crească permiţând astfel apei provenite din ploile slabe să atingă solul. rumeguj şi lemn fragmentat Talajul din lemn parţial compostat este un excelent mulci. În exterior. care iubeşte mult azotul sub formă de nitraţi. Prezenţa scoarţei anumiţi arbori ar putea dăuna. Materiale pentru pătura de paie Frunzele Frunzele sunt fără îndoială materialul cel mai potrivit pentru a fi pus la baza zmeurilor. Adică ele pot inhiba creşterea zmeurului sau germinarea seminţelor sale. Inconvenientele posibile a unei grosimi prea mari de materiale sunt: costul pentru o suprafaţă mare. Când se foloseşte paie. Se va acţiona atunci ca şi pentru alt material cu paie cu excepţia că va fi preferabil să se aplice foarte devreme primăvara astfel încât să se evita ca mineralizarea târzie să nu dăuneze maturităţii. Dispunem de 10-15 cm de grosime la picioarele plantelor. Compuşi fenolici extraşi din aceste paie au inhibat puternic creşterea rădăcinară a răsadurilor de zmeuri în laborator. Un alt incovenient al paielor este că ele sunt alelopatice. Talaj. Alte materiale provenite din arbori pot fi folosite. Cercetători spanioli au obţinut un control a buruienilor la fel de bun ca şi cu ierbicidele folosind un amestec de ace de pin în cultura de zmeur. Se poate aplica şi toamna. care nu conţinea nici o scoarţă. graminee furajere şi de cereale care riscă să germineze la contact cu solul. Probabil că acest efect izolant este responsabil pentru întârzierea maturizării fructelor. Clark (1939) a notat că răsadurile nefertilizate aveau frunze verzi palide şi mai mici. Fertilitatea Zmeurul este o plantă nitrofilă. Compost. plasticul negru devenea dăunător deoarece împiedica penetrarea apei. Alte precauţii care trebuie respectate sunt să nu se folosească niciodată acest conţinut de paie pe un sol rău drenat şi să nu se ardă niciodată. mai ales a frunzelor de fagi. Acoperirea cu paie în practică Atunci când începem să acoperim cu paie o cultură de zmeuri. Jobidon şi alţii (1989) au folosit mulciul de paie de grâu. Lemnul tragmentat este utilizat cu succes de producătorii de zmeuri biologici. Paiul inhibă germinarea seminţelor de zmeur. anumite tulpini mai slabe pot să aibă dificultăţi în penetrarea mulciului. de orz şi de ovăz pentru a controla creşterea zmeurilor sălbatici din plantaţiile forestiere. O metodă recomandată de Riotte (1979) pentru a evita acestă problemă constă în a înmuia paiele 2 sau 3 săptămâni înainte de utilizare pentru a face să germineze seminţele. Fertilizarea . ploaia penetrează mai greu în sol. Un incovenient a utilizării paielor şi a fânului este prezenţa seminţelor de buruieni. Utilizarea unei pături organice cu un raport mare de C/N necesită deci adăugarea unui îngrăşământ azotat pentru evitarea unei carenţe în acest element al zmeurului. Treder şi alţii (1993) au notat un efect pozitiv asupra randamantelor cu un plastic negru doar în primii ani de producţie a unei plantaţii. acest element fiind uşor eliberat de paie. mai ales în cazul paielor de ovăz. diferenţele între efectul diferitelor paie nu erau vizibile. Un tratament cu pătură de talaj de plop nu a imhibat răsadurile în comparaţie cu paiele de cereale. Este de preferat să se îndepărteze. Când răsadurile deveneau mai mari. se observă chiar o creştere a potasiului din frunzele zmeurilor. având grijă să adăugăm echivalentul de aproximativ 25 kg de azot pe tona de frunze. Good şi Hyrycz (1968) au constatat că nivelurile de azot în solul parcelelor cu paie era mai scăzut decât cele fără paie până la adăncimea de 60 cm. Paiele Paiele sunt materialele cele mai utilizate. Există un pericol de a deteriora rădăcinile atunci când trecem de la un sistem cu mulci la un sistem de plivire deoarece rădăcinile sunt superficiale. Plastic şi geotextil Paiele plastice negre sau albe au dat randamente inferioare. Frunzele de arţar au tendinţa să formeze o masă compactă. Anumiţi practicieni adaugă puţină piatră de calcar sau cenuşă de lemn cu frunze pentru a bloca aciditatea acestora din urmă. gunoi şi alte fertilizante organice Composturile şi gunoaiele nu controlează buruienile şi riscă să furnizeze pre mult azot. Nivelurile de fosfor şi potasiu erau totuşi superioare. Jobidon şi alţii (1989) au folosit un mulci făcut din talaj de plop.

S-a dovedit că trifoiul roşu are acelaşi efect.În producţia convenţională. Acoperiri ale solului sezoniere Înainte de implantarea unei acoperiri a solului sezoniere. În primul an. Aplicarea mulciului în anul de plantare Pentru o implantare primăvăratică cu plante ordinare. Plante de acoperire a solului permanente Plante de acoperire a solului leguminoase Trifoiul alb oferă cel mai bun compromis. Ar fi interesant să se încerce crucifere care ar creşte mai mult timp decât cerealele sau sarrasin . după ploaie sau după ce a fost irigat. dar îi trebuie o amplasare ferită de vânturile puternice. se aplică mulciul imediat după implantare. Aplicarea mulciului în anii subsecvenţi Este preferabil să se instaleze cuvertura de paie primăvara sau toamna când solul este umed. Concluzie În ciuda câtorva inconveniente potenţiale. Dacă solul este uscat. Plante de acoperire a solului Dacă cuvertura de paie asigură acoperirea solului aproape de răsaduri. sunt posibile următoarele acţiuni: • Se pune mulciul la început. cuvertura de paie şi plantele de acoperire a solului apar ca şi tehnici interesante pentru producţia biologică a zmeurilor. îi revine fiecărei intreprinderi să adapteze aceste tehnici după timpul şi mijloacele disponibile. pot da fructe până la 70 de ani şi trăiesc până la 300 de ani. Arborii sunt adulţi la 20-40 ani. să se implanteze cuverturi anuale. Pentru ca aceasta să nu dăuneze maturităţii. se recomandă să se adauge echivalentul a 6. • Să se furnizeze mai mult azot. Argumentul cel mai frecvent care înaintează spre utilizarea plantelor de acoperire a solului este că ele concurează cu cultura şi riscă să reducă recolta de fructe. suportă calcarul şi creşte la lumină. Sunt posibile aici trei alegeri: să se păstreze solul gol. O parte din azotul fixat de trifoiul alb este folosită şi de zmeuri. Acperirea solului va contola şi buruienile şi va preveni eroziunea şi levigarea nitraţilor. privând astfel planta de azot. trebuie plasată cuvertura de paie înainte de căldurile mari. producând astfel un mulci aproape de răsaduri pentru anul următor. Plante de acoperire a solului – graminee O acoperire permanentă a solului cu graminee nu este cea mai bună soluţie în cultura biologică. • Se pliveşte aproape de răsaduri la început decâteva ori. şi nu mai târziu pentru a nu stimula noi răsaduri. Aceasta reprezintă o încărcare suplimentară a muncii şi se riscă creşterea buruienilor aproape de răsaduri. să se implanteze o cuvertură permanentă. Nucul (Juglans regia) Numele de nuc vine de la „Ghinda lui Jupiter”. pe plantaţie. uvertura ar putea impiedica apa precipitaţiilor să atingă răsadurile. dacă pământul este prea uscat sau prea umed el nu se poate dezvolta. • Se pliveşte până la începutul lui august.5 kg de azot pe tona de material în funţie de acesta. fenomen care se produce atunci când microorganismele descompunătoare folosesc azotul disponibil pentru a ataca mulciul. rolul plantelor care acoperă solul este de a face acelaşi lucru între rândurile de zmeuri. trebuie: • Să se cosească regulat la 5 cm. bine drenat. apoi se pune mulciul în iunie. deoarece plivitul afectează stabilizarea. Nucul creşte până la 1000m altitudine în zona temperată. iar recoltarea se face toamna. Pentru o implantaţie de toamnă. Nucul iubeşte terenul adânc. Ca întotdeuna. Dacă se ia în considerare o acoperire a solului cu mei sau cu alte graminee. solul trebuie să fie menţinut gol prin grăpare sau alte mijloace mecanice. Aportul azotat ar trebui să fie adăugat după raportul C/N al materialelor. este posibilă înlăturarea sau se poate tasa la sfârşitul lui august pentru a accelera maturizarea. bogat. În cazul răsadurilor micropropagate. . • Să se irigheze pentru a contra balansa competiţia pentru apă. Nucul este un arbore mare care atinge 20-25 m înălţime. mulciul trebuie instalat imediat. Sarrasin este folosit câteodată ca şi cuvertură sezonieră. Se poate atunci la un sistem cu mulci. Avantajul unei plante de acoperire a solului la sfârşitul verii este de a reduce creşterea tulpinilor şi de a favoriza maturizarea zmeurilor printr-un fenomen d competiţie. Ovăzul va creşte şi va muri la primele îngheţuri. Mugurii sunt foarte sensibili la îngheţuri. oferă o calitate bună a solului şi minimalizează competiţia cu zmeurii. Nucul se înmulţeşte prin seminţe. este posibil să se implanteze o cuvertură din ovăz la mijlocul verii. apoi se instalează mulciul spre mijlocul lui octombrie. Aceasta are ca scop evitarea uei foamete în azot. argilos. ocupă la sol o suprafaţă de 80-120 m2.6-8. apoi sunt altoiţi la vârsta de 6 ani. Materialele mai lemnoase precum talajul cer mai mult azot decât cuvertura de paie de exemplu. În orice caz.

fructificare rapidă. un miez de o calitate bună. cu vine. miez alb şi cu calitate gustativă bună. arbore viguros. productivitate bună de 5-6 tone pe hectar la 8 ani în solurile bune. Juglans cinerea este nucul cenuşiu. înflorire târzie (adaptat regiunilor cu primăveri reci). Frunzele pot servi la îndepărtarea insectelor cum sunt furnicile. târzie. se foloseşte pentru mobilă. se conservă bine. sensibil la antracnoză. Franquette Fruct mare. arbore viguros care poate creşte pe terenuri nisipoase. Juglans regia (sau nucul din Caucaz) este folosit pentru fructe şi lemn. randament la spargere în jur de 50%. Coaja lemnoasă poate fi utilizată ca şi combustibil. fructificare rapidă şi productivitate bună. uşor de extras. mai puţin la bacterioză. apariţia fructelor este foarte rapidă şi are o productivitate ridicată. mai puţin la antracnoză. Din mâţişori se poate face vin. etc. coaja lemnoasă dură. coaja lemnoasă dură şi bine sudată. sensibil la bacterioză. productiv (1700 kg/ha la 10 ani). Corne du perigord Fruct de talie medie. fiind şi greu de extras. Lista varietăţilor de nuc pe care le putem găsi în pepiniere Bijou Fruct foarte mare. arborele este viguros. Chandler Nuci mari. miez alb. înflorire precoce. formă ovoidă. fructificare rapidă. o societate japoneză o utilizează ca şi abraziv. Fernette Serveşte ca şi polenizator pentru Chandler. înflorire precoce. Rădăcinile nucilor sunt utilizate sub numele de „mărăcine de nuc”. cu coaja lemnoasă mică. fructificare rapidă. această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald. Grosjean sau Grandjean Fruct mare. productiv. această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald. Careme Fruct de talie medie.Miezul Coaja verde a nucii serveşte ca şi vopsea pentru lemn. rustic şi productiv când este adult. Evitaţi să vă odihniţi prea mult timp la umbra nucului. maturitate în octombrie. maturitate precoce (5-6 zile înaintea Franquette). haine.Coaja lemnoasă . necesită un sol răcoros bogat în humus. polenizator. Lemnul de nuc este dulce. foarte fertil. coajă lemnoasă fină. Scoarţa nucului cenuşie se va ffolosi ca şi laxativ. Din nucă se poate obţine ulei de nucă care este folosit în bucătărie pentru salatele compuse. productiv. arbore viguros. se poate folosi crud sau uscat. conservare bună a fructului. Juglans nigra (sau nucul negru din America) este folosit pentru lemn. cu fructe precoce. maturitate între 10 şi 20 octombrie. originar din America de Nord produce un lemn cunoscut sub numele de Hickory şi nuca de pecan. Lara (R) pieral Nucă mare rotundă (30-38 mm). rezistă la bacterioză. . lunguieţ cu baza aplatizată. oval. muştele şi punaises sau se poate face vin de nuc. Nuca este compusă din trei părţi: . miez uşor de extras şi foarte parfumat. miez foarte parfumat. Couturas Să se vadă Corne du perigord Ferjean Utilizat pentru producţia de miez. arbore viguros şu o fructificare precoce. Lara. păr. folosit la masă pentru prăjituri sau ulei.Coaja verde care corespunde cu pulpa fructului . miez mic. maturitate la mijlocul lui octombrie. Caryas. Maturitate tardivă după mijlocul lui octombrie. fructificare rapidă. rezistenţă bună la bacterioză. Fernor. Chaberte Se acomodează la un sol sărac. ascuţită. arbore viguros şi rustic în toate regiunile. polenizat prin franquette.Nucul se plantează şi pentru lemnul său care este dur şi este căutat şi pentru fructele sale. Fernor Nucă de talie medie sau mare. calitate excelentă. maturitate în octombrie. Hartley Nucă mare (34-36 mm).

fruct cu talie medie care are o coajă lemnoasă mică. arbore viguros şi rustic. Varietăţi Americane (distribuite în Franţa) Amigo: fruct rotund în ciorchină Chico: fruct mic rotund Hartley: a se vedea descrierea mai sus Payne Pedro: productiv Serr: a se vedea descrierea mai sus Tehama: înflorire foarte precoce.Lassingne Marbot Fruct mediu-mare. Saint Martial Fruct mic. intră rapid în producţie. miezul este de calitate bună şi uşor de extras. maturitate după 15 octombrie. rotund. arbore foarte viguros cu o fructificare precoce. are tendinţa să se deschidă de unde şi o conservare dificilă. Mayette Această varietate este de origine italiană. puţin sensubil la bacterioză. polenizat prin franquette. aplatizat la masă ceea ce îi permite să stea în picioare. maturitate precoce spre sfârşitul lui septembrie. Soleze (R) Arbore viguros. Noix rouge Miezul nucii este de culoare roşie. Charancon decupează marginea frunzelor. Thomas Black. Serr Nucă de calibru mediu (30-34 mm). sensibil la bacterioză mai puţin la antracnoză. productiv. fructificare rapidă. arbore viguros. arbore puţin viguros. Parisiene Fruct foarte mare de formă rotundă. fructificare lentă. Mărul (Malus communis) Lista merilor vechi şi curenţi comercializaţi încă Există aproximativ 6000 de varietăţi de mări. rezistă la antracnoză şi bacterioză. arbore mediu viguros. mai greu de uscat. boală rădăcinară. nu tolerează marile friguri iernale. iată aici câteva pe care le putem găsi încă la pepienierişti. formă ascuţită. Bolile: Cerneala şi pourridie. decupează marginea frunzelor. maturitate târzie. miezul se extrage uşor. coaja lemnoasă este semidură şi mică. Alte varietăţi necomercializate Gautheron. miez galben deschi cu gust foarte fin. Bacterioza provoacă căderea fructelor. Verdelet Fruct cu talie medie. Jardin de la Saint-jean. maturitate precoce la sfârşitul lui septembrie-începutul lui octombrie. sensibil la frigurile de primăvară şi la boli. Antracnoza este o pată gri deschis înconjurată cu negru. fructificare rapidă. această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald. excelent pentru deserturi. miez alb cu vine şi foarte parfumat. maturitate târzie după mijlocul lui octombrie. coaja lemnoasă mică. Molia nucului provoacă o înrulare şi o uscare a frunzelor. Fruct mare. Mayette rouge. polenizator Franquette. Antracnoza este o pată gri deschis înconjurată cu negru. ea formează o pată neagră înconjurată de o aureolă galbenă. coaja lemnoasă mică şi fragilă. Vina: fruct ascuţit. înfloreşte şi se coace 8 zile înaintea Franquette. foarte productiv. Ronde de Montignac Serveşte ca şi polenizator pentru Franquette şi Fernor. necesită un polenizator. Pleureur Quenouille Fruct mic. arbore viguros. se conservă rău. maturitate târzie. Meylanaise Serveşte ca şi polenizator pentru Franquette. . productiv. miez cu gust foarte fin. Chaberete.

pulpa sa estre fermă. maturitate iulie – august. pulpă albă. maturitate în decembrie 11Belle de boskoop schmit husch 12Belle de Broizat 13Belle de Fumée 14Belle de pontoise: fruct mare aplatizat. dulce şi zemoasă. vegetaţie târzie 19Belle fille Normande: fruct de talie medie. maturitate în octombrie .martie 15Belle fille de l'Indre: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 16Belle fille de la creuse 17Belle fille de la Manche 18Belle fille des salins: varietate foarte rezistentă la frig. arbore viguros. foarte productiv. dulce şi acidulat. măr foarte bun. roşu purpuriu la soare. are o pulpă acidulată şi dulce.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Adam Akane Alfred jolibois Alkmène: maturitate semiprecoce Ananas rouge Anizier Anna Apez zagarra Api Api d'Orange Api double rose ou Api rouge Api étoilé Api gros (ou Api double rose) Api jaune Api noir Api rose Apion: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Ard Cairn russet Arboisine Arlet Astrakan blanc: maturitate precoce Astrakan rouge: fruct mediu. la boli. pulpa sa este albă. dulce şi zemoasă. Assumptia Astrakan A troche: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Avignone Avrolles ou averolles Azéroly anisé: parfum de anason. se comportă bine la altitudine. vigoare medie. galben. maturitate târzie (decembrie – aprilie) Aziza 0Baie 1Bailleul ou Gros hôpital 2Barbe ou Courbis 3Baron de Berlepsch 4Beaurichard 5Beausoleil 6Beauté de l'Ohio 7Bec d'Oie: fruct mare cu aspect conic are o pulpă fermă şi crocantă 8Belchard (R) ou chanteclerc: fruct cu talie medie de culoare galbenă cu pigment. puţin aplatizat. dulce şi acidulată. maturitate în ianuarie . calitate gustativă excelentă 9Belgoden (R) ou goldensheen 10Belle de Boskoop rouge: roşu închis. fină.

acidulată. pulpă fină cu savoare acidulată. fină aproape moale cu savoare dulce. maturitate noiembrie – decembrie 55Boucasse de Brès 56Bougie ou Kandil Sinap 57Boulonnex 58Bouquepreuve 59Bourniquette 60Bouscasse de bres 61Braeburn 62Bramley'seedling: fruct foarte mare utilizat mai degrabă pentru compot 63Brie 64Brownless Russet 65Cabaret: viguros. maturitate semiprecoce (octombrie – decembrie) 46Bon père gris 47Bon pommier: destul de mare de culoare roşie şi verde. maturitate în august – septembrie 54Bossard: fruct de talie medie şi de culoare verde. galbenă şi roşie. se comportă bine la altitudine. galben. pielea sa este verde. maturitate în decembrie 33Beraud 34Bertanne (R) 35Besse 36Bismarck 37Black john 38Blackstayman: maturitate târzie (decembrie – aprilie). maturitate în august . zemos.20Belle fleur de Brabant 21Belle fleur d'Eté: maturitate semiprecoce 22Belle fleur double: roşu. pulpă crocantă. arbore sănătos şi viguros. 43Blanche precoce Blaze 44Bolnapfel ou Bohnapfel: măr bun 45Bon père: fruct de talie medie şi de culoare galben auriu. maturitate în noiembrie – decembrie 24Belle fleur Moyeuvre: maturitate la începutul toamnei 25Belle fleur rouge 26Belle fleur verte 27Belle josephine: fruct foarte mare. parfumată 66Cabassou 67Cabusse 68Calville blanc d'août: fruct mare cu coaja galben închis roză la soare. maturitate iarnă 28Belle Lourounaise 29Belle rivet 30Belrene (R) 31Ben Davis: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 32Bénédictin: galben – roşu. 39Blanc sur 40Blanche champagne 41Blanche de la flaugere 42Blanche d'Espagne ou Coquette: galben. se conservă bine. piele verde cu puncte negre. maturitate târzie (decembrie – aprilie) 50Bonne ménagère 51Bonnet carré: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 52Bordes 53Borowitski: fruct mediu cu pielea verzuie combinată cu roşu. maturitate în ianuarie – martie 48Bondon: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 49Bonne Hotture: fruct de talie medie. acidulată şi parfumată. maturitate în decembrie – aprilie . rezistent la boli 23Belle fleur Jaune: fruct mare. foarte crocant. măr bun. fruct mare. gust acidulat. mediu.septembrie 69Calville blanc d'hiver : coajă galbenă. devine galben la maturitate.

când mărul este copt seminţele se detaşează din loja lor. Christkindel (voir saint-nicolas) . Citron d'Hiver . Citron suisse . mărul are o lungă conservare. maturitate în octombrie 96Champ gaillard 97Chantecler 98Charles Ross: maturitate semi-precoce Chataignier: fruct destul de mare. Clermontoise Cloche: măr foarte bun. maturitate în decembrie 83Calville rouge du mont d'or: fruct foarte mare cu coajă galbenă şi roşie. coajă roşie închis. maturitate precoce 91Carre d'hiver 92Cassou: maturitate târzie 93Cassou d'Hortez 94Centrou 95Chailleux: coajă galbenă striată cu roşu. Cinq cotes . Coing . spălat cu roşu. bună. pulpă crocantă zemoasă.Cherry cox . Coquette (voir blanche d'espagne) Court durade Court pendu Court pendu doré Court pendu gris . varietate rustică. galben verzui cu striaţii de culoare roşie. acidulată. culoare galben verde cu roşu. savoare bună parfumată. varietate vigurosă şi rezistentă la boli Châtaignier du Mesnil: fruct mare. se consumă din ianuarie până în mai Cloche Ardennaise . Coeur de Boeuf . se conservă bine.Coestress . are o pulpă fină şi zemoasă. Choureau. Colapuy . se consumă din decembrie până în martie. pulpa sa este albă şi are o savoare dulce. arbore viguros 84Calville royale 85Calville saint sauveur: maturitate toamna 86Camoise 87Canelle Blanche 88Canine des clots 89Carabille: fruct de talie medie – mic. pulpă moale Chaux. pulpă albă moale. Chretienne . coaja este galbenă şi răşie. se comportă bine la altitudine. aplatizat. parfumată. Claque pépin: fruct de talie medie.70Calville d'Angleterre 71Calleville de Dantzig 72Calville d'Espagne 73Calville de Mleiv 74Calville des Femmes 75Calville des prairies 76Calville d'Oullins 77Calville du roi 78Calville rayé 79Calville rouge d'automne 80Calville rouge de Savignac 81Calville rouge d'été: maturitate precoce 82Calville rouge d'hiver : coajă galbenă roşie. mărul este foarte bun fiert. maturitate în ianuarie – martie Chataignier tendre: fruct de talie medie.Conchine . se comportă bine la altitudine 90Cardinal: fruct mare gălbui.

pulpa este foarte fermă. Discovery . Du Ronduraut Earlygold (R)snygold Early redone (R) erovan cov Eclat: fruct de talie medie. Docteur Lesage: măr crocant şi zemos. pulpă fermă. arborele are bună productivitate.Court pendu rouge Court pendu rouge du lot et garonne Court pendu violet: maturitate târzie Courtin Court pendu gris du Limousin Coutras Cox's orange: culoare galbenă portocalie. dulce. maturitate în noiembrie. De risoul . aproape crocantă. Double rose . Cravert: maturitate târzie Cravet rouge Criterion Croix baron Croquet belle fleur Croquet noir Croquet rouge Curadou Cusset blanc Cwastresse double D'Adam D'Ile De Behier De Bonde De beurre De Casse (voir Cassou) De Curé De deux ansDe feu de Fer: fruct de talie medie. coaja are culoarea verde şi răşie. maturitate târzie. Double bon pommier: fruct mare. savoare acidulată. Dorée de Grimes . zemoasă. crocant. maturitate în octombrie şi se conservă până în ianuarie. galben. De l'estre De Lin. zemoasă. maturitate la începutul toamnei Elista (R) Daliest cov Ellison orange Eri zagarra Elstar Durette . parfumată. se consumă din octombrie până în noiembrie. zemos şi foarte dulce. pulpă albă moale. înflorirea este foarte târzie. şi fructul se conservă câteodată până în luna august anul următor. Cramoisie de Croncels: maturitate la începutul toamnei Cramoisie de Gascogne: fruct mare de culoare galben palid. Demoiselle. Double rose de l'ain . fruct de talie medie. acidulată. varietate excelentă. în octombrie este unul din ultimii arbori care îşi păstrează frunzele verzi. maturitate la începutul toamnei . dar se poate conserva până în martie Eden frusty Einshomer Elisa Raetke: măr plângător. maturitate în decembrie – martie Dunn's seedling . Doux argent Drap d'or: fruct mare. uşor acidulat.

zemos şi foarte dulce. Franc roseau: se comportă bine la altitudine. Franc roseau du vallais Fremy: maturitate târzie. conservare bună. maturitate din octombrie până în noiembrie.Epice d'hiver Faro Fenouillet gris Fenouillet roux Fraise: bun pentru patiserie. Gala Galantine Galardon Galeuse ou pigeonnet d'Armor Garus Garden Sun Red (R): măr pitic Géante de l'exposition Gelade Gendreville: maturitate târzie George cave Glace Gloire de Pontchartrain Gloster Gold john Gold smith Golden delicious: coajă galbenă. poate fi şi uscat Framboise d'Oberland: fruct mare de culoare galbenă şi carmin cu striaţii roşii. maturitate în octombrie. maturitate în octombrie Gora Gorge de pigeon . dulce şi parfumată. pulpa sa este fină. Fuji: fruct mare roşu spălăcit. maturitate târzie. fructul se ţine mult timp pe arbore. moale.

coajă roşie. dulce şi puţin parfumată. Imperiale winesap Improved blackstaymann .Goutte d'or Grain d'Or des Charentes Grand Alexandre: fruct foarte mare de culoare galben verzui spălat cu roşu carmin. maturitate la sfârşitul verii Grenadier Grimes golden Grise de chambery Grive rouge Gros croquet Gros jaune Gros Locard Gros museau de lièvre blanc Grosse madeleine Grosse piquette Groseille: maturitate târzie Grosse saint clement Gueule de Mouton Harold red Henri Dumont Hollande rouge Hume Idajon Idared: fruct mare. Grand mère Granny smith: coajă verde. maturitate în septembrie – octombrie. pulpă fină moale. maturitate în ianuarie Grassland: măr pentru fiert Gravenstein: bun. maturitate la sfârşitul lui octombrie.

Jean Collin Jeanne Hardy Jerseymac Jolibois Jonagold: galben striat cu roşu. maturitate în octombrie. se culege la sfârşitul lui august. pulpă zemoasă. savoare bună.Isabelle Luizet Jacques Lebel: bun. excelent pentru compoturi şi prăjituri Jacquet Jaune de Lias d'Armagnac Jaune et rouge de Cussey: varietate bună James Grieve: fruct mare. striat cu roşu. galben. Jonared Jonathan Jonnee hiljon Joseph Mush Josephine Juliette tardive Jules Labitte Kandil Sinap voir Bougie Kansas queen Karminj Kid orange red KristKindle Kools La clermontoise La nationale La paix La rose .

mărul se fierbe. matirotate vara Mercier Merigold (R) Mignonne de Bedford Mildose Mooren's jonagored (R) Mountagnarde Muscade . coajă de culoare verde gălbui. maturitate în decembrie Melrouge Ménagère : foarte mare.Lachaudon Lambron Lancashire Laurier Lavigne Laxton Lion d'été ou pomme des moissons Locard blanc Locard jaune Locard vert Lord lambourne Lysgolden (R) goldenir Mac Intoch (ou macintosh ?) Madeleine blanche 99Marie Madeleine Martel Martranche (ou maltranche ?) Melon Melrose: coajă roză-roşie.

maturitate din ianuarie până în aprilie. fructe mici. este un măr bun pentru fiert. Pay bou Peasgood Peau de boute Pépin de Bourgueil Pépin Meunier Periga .Museau de boeuf Museau de Porc Museau de Lievre rouge Museau de montsec Mutsu Nationale Newton wonder Nouvelle europe Nutaris Ontario: recomandat pentru patiserie. pulpa sa crocantă este zemoasă. Orange suisse: varietate bună. culoare gri. dulce şi foarte parfumată. Alternanţa producţiei. maturitate de la mijlocul lui octombrie până la mijlocul lui decembrie. foarte parfumat. fragil. pulpă de culoare crem. Oregon Orleans Ozark gold Paradis Pâris Parmentiere Passe pomme d'été: maturitate precoce Passerose douce Passerose vraie Pastellier Patte de loup: fructe de talie medie.

Permain dore Petit croquet Petit franc roseau Pierre rouge Pigeonnet blanc Pigeonnet de jérusalem Pigeonnet rouge Pineau Pitmaston Pomme a cotes Pomme blanche Pomme cloche: măr cu conservare lungă. dar gustul său este delicios. nici o pară. Pomme raisin . Pomme coing Pomme d'adam Pomme d'Amour Pomme d'Aure Pomme d'ile Pomme de Fer Pomme de noel Pomme de Mansle 100Pomme des champs Pomme des moissons ou Lion d'été Pomme du 15 Août Pomme fraise Pomme Lavigne Pomme orange Pomme poire: fructul nu este un măr.

zemoasă. maturitate din decembrie până în martie. arbore productiv Rambour d'hiver: fruct mare galben verzui. recomandat pentru patiserie. dulce. de culoare galbenă şi roz. pulpă semi-moale şi savoaredulce. roşu la soare. Rambour d'Automne Rambour d'été: fruct mare. galben alb. pulpă albă crocantă. Rambour mortier Rambour Papeleu Rambour rayée Rambour rouge: varietate bună Ravaillac Reau Red delicious Red giant Red june . Président Roulin Priam Prieuré Professeur legrenier Provençale rouge d'hiver Querina Raisin ordinaire Raisin rouge Radoux Rambault Rambour d'Alsace: fruct foarte mare.Pomme Titard Ponsard Pouzac Précoce de Wirwignes: cuajă galbenă cu o parte portocalie. dulce. striat cu carmin. varietate bună. maturitate din noiembrie şi până în decembrie. pulpă albă.

se conservă până în decembrie. culoare galbenă. maturitate în decembrie. pulpă fermă. se comportă bine la altitudine. pulpa sa este zemoasă şi dulce. pulpă fermă.Red spur Red spur delicious Reine des reinettes: galben striat cu roşu. maturitate în ianuarie Reinette de Blenheim Reinette de Brive Reinette de Caux: fruct mare. Reinette blanche d'Espagne : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette blanche du canada : alb gălbui. maturitate în decembrie – martie. varietate bună polenizatoare. maturitate toamna. Reinette Cul creux: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette d'amboulne Reinette d'angleterre Reinette d'anjou Reinette d'août Reinette d'armorique : fruct mediu. galben. Reinette Blenheim Reinette clochard : măr excellent. rezistă la îngheţurile de primăvară. se comportă bine la altitudine. bun. maturitate în septembrie. Redondelle ou Blandureau Reinette à côte Reinette Abri Reinette ananas Reinette ananas rouge Reinette baumann : se comportă bine la altitudine. maturitate în ianuarie Reinette de Champagne: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette de Châtellerault ou Pomme Blanche Reinette de Chesnée Reinette de Coulon Reinette de Cuzy: maturitate târzie (decembrie – aprilie) . Reinette blanche champagne: maturitate toamna.

maturitate în ianuarie Reinette du Vigan: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette etoilée Reinette franche: maturitate târzie (decembrie – aprilie) . se comportă bine la altitudine. bine acidulată Reinette de Freyberg Reinette de Hollande Reinette de grandville Reinette de langsberg Reinette de la reine Reinette de Lithuanie Reinette de Neubourg Reinette de Parmentier : varietate bună Reinette de Provence Reinette de Rouen : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette de Ruffec Reinette de Savoie: înflorire târzie. dulce. varietate bună. Reinette de Servin : varietate bună Reinette des Carmes : varietate bună Reinette des Chênées Reinette des Vergers Reinette dorée ou d'or : savoare excelentă Reinette dorée de Versailles Reinette d'Orléans Reinette dubuisson Reinette du gapeau Reinette du grand faye spur Reinette du grand faye Reinette du Mans: galben deschis.Reinette de France: pulpă galbenă.

maturitate în decembrie Rivière: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Rome beauty Rose acide Rose aigre Rose d'aizac . maturitate în decembrie Reinette grise Parmentier Reinette jaune musquée Reinette Jules Labitte Reinette marbrée : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette marbrée de la Creuse Reinette martin Reinette parmentier Reinette rouge de bretagne Reinette Saint Sauveur : fruct excelent Reinette verte de mende Reinette vignat Reinette Zuccalmaglio Rever Reverend wilk Rialette Ribson pippin Richared : coajă roşie. ruginie.Reinette grand'mere Reinette grise Comtoise : varietate bună Reinette grise de Bretagne Reinette grise de chamberry Reinette grise de saintonge: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette grise du canada: coajă gri.

se comportăbine la altitudine Rose de bordeaux 101Rose de miel Rose de Saint-Florian Rose de Touraine Rose double Rose douce Rose plate Roter stern rezinette Rouge d'hiver Rouge de bretagne Rouge de la javie Rouge de montmaur Rouge de paul Rouge de plaugiers Rouge de senentille Rouge des cévennes Rouget de born Rougeur de Pêche Rousseau Royale d'Angleterre Saint Didier en Mont d'Or Saint jacques Saint jean Saint Louis Saint michel Saint Nicolas : măr roşu pe cere îl agăţăm în brazii de Crăciun Sang de boeuf . pulpă fină şi zemoasă.Rose de berne: bun.

iulie – august. gust acidulat. pulpă crocantă şi foarte dulce. cu pulpă fină moale. arbore viguros. maturitate în august Très tardive Triomphe du luxembourg Tydeman Early Vauriasse Vedette du Béarn Verdalet Verdasse . Serveau ou Pointue de trescléoux Signe tillish ou Sing tillich : maturitate la sfârşitul verii Spartan Spinjon Stark earliest Stark jumbo Starking delicious Stark Erlist Starkimson Suntan Surprise Tardirene Tardive stuani Teint frais Tiuffat Topred Transparente blanche: fruct mare. pulpa este fină. Transparente de croncels : excelent. coaja de culoarea chihlimbarului. cu savoare acidulată şi parfumată. rezistent la boli. fruct mare alb. zemoasă cu o savoare acidulată şi parfumată. şi zemoasă. moale. măr bun. cu striaţii roşii. fertil.Sanguine Sans Pareille de Peasgood: fruct mare. maturitate în septembrie – noiembrie. nu se conservă. albă. de culoare galbenă. arbore foarte productiv. maturitate vara. bun pentru patiserie.

galben şi roz la soare. are puţin gust de banană.decembrie Fréquin rouge : maturitate la sfârşitul lui octombrie Glénon Gros locard vert . maturitate în noiembrie Barré Bedan : maturitate la sfârşitul lui noiembrie Binet Rouge : maturitate la începutul lui noiembrie Binet Violet Bisquet : maturitate la sfârşitul lui octombrie Boué Cartigny : maturitate la sfârşitul lui octombrie Clos Renaux : maturitate la sfârşitul lui octombrie Closette Clozeau Diot roux Domaine Domaine du Calvados Douce Coët Ligné : maturitate la sfârşitul lui octombrie Dous Moën : maturitate la sfârşitul lui octombrie Doux amer Doux de Mouen Doux joseph : maturitate la sfârşitul lui octombrie Doux Ligon Doux Veret de Carrouge : maturitate la sfârşitul lui octombrie Fréquin audièvre : maturitate noiembrie . maturitate în decembrie Yvette Clasamentul merilor pe arome Meri pentru băuturi Antoinette : maturitate la sfârşitul lui octombrie Avrolles.Vertot : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Vierge du Pilat Villefort Villefranquesse Violette Vista bella Wandin pride Winesap: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Winston: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Winter banana: mare. plis parcurge fructul de sus în jos.

loc pentru altoi semi-nanificant. coajă roşie.Joliote Judor : maturitate la începutul lui noiembrie Kermerrien : maturitate în octombrie Locard blanc Locard vert : maturitate la începutul lui noiembrie Marie Manard : maturitate la sfârşitul lui octombrie Médaille d'or : maturitate la sfârşitul lui octombrie Mettais : maturitate la sfârşitul lui octombrie Moulin à Vent Muscadet de Dieppe Nez de chat Nez plat Noel Deschamp Normandie blanc Peau de Vache : maturitate la sfârşitul lui noiembrie – decembrie. bogat în zahăr. rezistă bine la secetă. Sains Richaumont Locul unde se fixează altoiul mărului • • • • • MM106 (Malling-Merton 106). pulpă crocantă. mai viguros decât MM106. loc pentru altoi semi-nanificant. fructificare rapidă. fructificare mai puţin rapidă decât EM9 sau MM106 . gust amar Rouget Duret Saint Martin Sebin Vendue Lévêque Vérollot Vice Président des Cours Măr pitic Garden Sun Red Alte varietăţi Belle fleur double: fruct mare bicolor. EM7. Reinette de Fugélan : se foloseşte fiert. pentru soluri sănătoase şi bine drenate. loc pentru altoi semi-nanificant M109. puţin sensibil la asfixiere M7. dulce Pépins d'or Petit jaune : maturitate la începutul lui noiembrie Pomme de Moi Pommate de Bucey Président delcourt Rambault René Martin Rouge Bruyère Rouget de Dol Rouge de Trèves : maturitate în noiembrie. calibru mare. bun pentru compot. galben striat cu roşu. rezistă bine la secetă dar se teme de umezeala din iarnă M111. Cox's rouge des flandres: fruct mic. zemoasă şi parfumată. foarte viguros. Dello : măr pentru băutură. vigoare medie. dulce. pentru suc Roquet-Vert: măr pentru băutură. polivalent.

maturitate la sfârşitul lui octombrie Beurre Capiaumont Beurre Chastel Beurré clairgeau: fruct foarte mare de culoare galbenă. Beurré Vauban Bois Napoléon Bon chrétien d'été Bon chrétien d'hiver . parfum subtil. de culoare galbenă. rotund. Andre Desportes: fruct de talie medie. maturitate precoce. culoare galben palid. foarte productiv. acidulată. Beurre de Monluçon Beurre de Naghin Beurre de Nantes Beurre de Paris Beurré Diel Beurre Dumortier Beurré Giffard: mărime medie. dulce. fructificare lentă Doucin. Beurré Hardy: fruct mare. puţin granuloasă dar fină. viguros. Beurre d'amanlis: fruct mare de culoare verde închis. Beurre Rocca Beurré Sichette Beurre six Beurré superfin: fruct mediu. maturitate în noiembriedecembrie. foarte zemoasă. roşiatic. Beurre d'Anjou ou Nec plus ultra Meuris Beurre d'Aremberg ou d'Hardenpont Beurre de Bollwiller Beurre de l'Assomption: fruct foarte mare cu pulpă parfumată.• • • • • EM9. fină. pulpa sa este dulce. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. pulpă foarte zemoasă. verde şi gri. Părul Lista perilor vechi şi curenţi care se mai comercealizează Abbe Fetel ou Abbate Fetel Acka Alexandrine Douillard: fruct de talie medie de culoare galbenă. puţin zemoasă. maturitate august septembrie. se cultivă la munte. dezvoltare slabă Paradis. cu pulpă albă. Beurré d'Apremont (voir beurré Bosc) Beure Bachelier Beurre blanc doyenne Beurre bosc: pulpă albă. productiv. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. excelent. maturitate în septembrie octombrie Ananas de Courtay: fruct de talie medie şi de culoare galben închis. maturitate în septembrie-octombrie. dezvoltare slabă. Bellissime d'Automne Bergamotte Esperen: fruct de talie medie. pentru livada palisată Pajam1 şi Pajam2 Franc. cu coajă groasă de culoare galbenă. rotunjit care nu are sâmbure. maturitate în septembrie-octombrie. da arbori foarte viguroşi. maturitate la sfârşitul lui iulie. coaje galbenă verzuie. cu o parte roză. pulpă galbuie. până la 1000m. Beau present Belle de Bruxelle: fruct de talie medie. maturitate la sfârşitul lui august începutul lui septembrie. maturitate precoce (iulie). pulpă parfumată şi zemoasă. Beurré Le Brun Beurre Moretini Beurré Naghin Beurre Oswego Beurre précoce Morettini: fruct mare parfumat. cu savoare dulce şi parfumată. pulpă zemoasă.

spălat cu roşu. zemos şi parfumat. pulpa este zemoasă şi parfumată. maturitate vara. Colonel Marchand Colorée de Juillet: fruct mic. Duchesse de Mouchy . Clapps favourite: fruct mare galben. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. bronzat. maturitate la sfârşitul lui iulie.ianuarie. Comtesse de Paris: fruct de talie medie. maturitate în octombrie. maturitate vara. maturitate în noiembrie – decembrie. Colette: fruct de culoare galben. Duc de Nemours Duchesse Bererd Duchesse d'Angoulème: fruct mare de culoare galbenă. pulpă moale şi fină. alungit. productiv. Conseiller à la cour Constant Lesueur Coscia CouCourdanne CourCou rouge Covert Cremesine Cremesine d'espagne Cuisse de Dame Curé: maturitate în decembrie . Doyenne d'hiver doucce Doyenné du Comice: fruct mare gallben şi roşu. Doyenne Doyenne d'Alençon Doyenné de Juillet: verde galben. pulpă zemoasă şi dulce. maturitate la mijlocul lui august. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. Claude Blanchet: fruct mic. Conférence: fruct alungit. culoare galbenă. maturitate în octombrie – noiembrie. maturitate în noiembrie. culoare verde şi ruginie. coajă galbenă şi verde.Bon Gustave Bonne d'Ezée Bonneserre Saint Denis Brignolles Bronzée d'Enghein Cailhou rosat Calebasse Van Marum Campanette Canal red Capdelaine Capiaumont (voir Beurré Capiaumont) Cardinal Georges d'Amboise Catillac Cauvin Cerrai Certeau Chapland Chaptal Charles Cognee Charles ernest Chat brule Chayton Chretien Citron des Carmes: formă sferică. De Binse De Montvernon Decana del Friuli Directuer Hardy Docteur Jules Guyot: fruct mare. Doyenne gris d'automne Doyenné Perrault Doyénné Sieulle Duc de Bordeaux: fruct de talie medie. pulpă dulce. galben verde. maturitate la sfârşitul lui iulie. maturitate în octombtie – noiembrie. de culoare galbenă ca lămâia.

Legipon Lehou Grignon Louise bonne d'Avranches: mărime medie. maturitate în octombrie. maturitate în noiembrie. zemoasă. Mathilde Recq Melbouche Merveille de Chine Merveille Ribet Meski Messire jean: maturitate în noiembrie. Garus Général Koenig Général Leclerc Gitol Goutte d'OR Gralhouse Grand Champion Graveleuse Grise poule Grosse verte Hartmann Higland Hoyerswerder Illinois Impériale feuille de Chêne Jacques Jeanne d'arc Joséphine de Mallines Jules d'Airolles Kaiser Alexander Laxton record Le Lectier : fruct mare. Messounet Morettini 64 Mustapha Bey Notaire Lepin Old home Olivier de Serres Onondaga Pakam's triumph Paron professeur Lagerberg Passe Crassane Passe Crassanne rouge . dulce. Garden Pearl (R): păr pitic. Madernassa Magness Margueritte Marillat Martin sec ou Capelan ou Chapelan: maturitate în decembrie . Madame Ballet Madame Dupuis Madeleine: fruct mic. duce şi zemoasă. coajă galbenă la maturitate.ianuarie.Elzette Epargne ou Cuisse Madame Epremint Epice Epine du Mas (voir Duc de Bordeaux) Farinière Ferdinand Gaillard Fondante fougère Fondante Thiriot Francisée Fulva Garden Gern (R): păr pitic. fină. pulpă albă. cu coaja verde colorată la soare. maturitate la mijlocul lui august.

Saint jean vert Sanguine d'Italie Sanguine de France Satin vert Soldat laboureur Souvenir de Jules Guindon Souvenir de Leroux Durand Sucrée d'Aix Sucré de Montluçon ou verte sucrée Sucre vert Sulmerland Suprême de Quimper Swiss Barlet Triomphe de Jodoigne Triomphe de Vienne: fruct mare alungit. arbore productiv. zemoasă. gust bun. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. maturitate la începutul lui august. . de culoare galbenă.Perus muscat Perou d'argent Pierre Corneill Poire à deux tête Poire de meched Poire de Naux Poire réserve Poire royale Précoce de Trévoux: fruct mare şi parfumat. forma adaptată a acestuia este tulpina înaltă. îi va da atunci o formă de spalie sau de tulpină joasă. Trompe pastre blanc Turki Verdale Verte d'hiver Verte dure Virgouleuse Williams' William's blanche William's bronze William's duchesse William's Mengo William's rouge Locul unde se pune altoiul • • Pentru avea un arbore mare trebuie altoit pe franc. pulpă verde. pulpa sa este parfumată. părul va avea o dezvoltare mai redusă. Président Heron Président Olivier Président Mas Professeur Lemoine Red Hardy Redonne Remi Chatenay Rene Rene Dunan Roman Ronde d'hiver Rousselet de Reims Rouzette Royale Royale d'hiver Saint Germain d'hiver Saint jacques Saint Jean: fruct mic. Altoit pe gutui. maturitate la sfârşitul lui iunie. gust bun.

guteaus bry) California Medie blue Cirette Violet negră Galben verzui. Prunelles. fruct mic. Musqué. rotunzi. de Septembre. pulpă fermă şi dulce. brynska. Rouge de Biondeck) cresc pe toate terenurile şi sunt câteodată folosite ca şi altoi. au un gust fin. puţin fragil parfumată. Damas de Medie Violet Bună August Septembre neagră -septembrie . foarte parfumată. mai mari decât Mirabelles.zemoasă acidulată Fruct bun pentru masă. creşte pe arbuşti spinoşi. Se reproduc de la sâmburi. conserve …). Sunt adesea folosite adesea pentru prăjituri. zemoasă.• Dacă varietatea este mai puţin viguroasp îi putem mări vigurozitatea altoind-o pe franc. bune pentru masă şi în prăjitură. conservă. rugină şi prin lăstari înflorire tolerează precoce la monolioză sfârşitul lui martie 20 iulie Iulie august Blue free Albastră Bonne de Bry Mic (autre nom : Belle de paris. patiserie şi la confecţionarea prunelor uscate. Violet. au mărimea unei cireşe. prăjituri. dulce parfumată Bună Coe's golden drop (voir goute d'or) Conducta (voir reine claude d'althan) Coeur de Enormă Savoare de Septembrie Boeuf caisă Les Damas (Noir. se lipeşte de sâmbure Violetă Foarte bună. Lista prunilor vechi şi curenţi care se mai comercializează Mărimea Medie Culoarea cojii Albastru Pulpa Galben Verzui Calitatea gustativă Foarte bună PolenizatoMaturi-tate rul Autofertil Începutul lui septembrie Iulie Boală Pământul - Varietatea Abricotine Anna Spath Apex Plumecot Ariel Arbore viguros Mare Belle de Thuin Berudge Mare. Mirabelles. sunt utilizate şi în preparaţii (compoturi. ovală Seamănă cu o mirabelle Mare Roşu şi galben Auriu Portocaliuroşu la maturitate Verde – galbenă Gust de caisă şi ananas Bună. rustică Verde Foarte bună Începutul lui septembrie Mijlocul lui august Începutul lui septembrie Reine claude 15 iulie Sensibil la Se multiplică dorée. Prunul (Prunus domestica) Marile familii de prune - Questches au un procent mare de zahăr şi conţine puţină apă deci pot fi uscate. Reine-Claude. adesea foarte dulce. de Tours. moale.

destul de foarte rezistent la parfumată. P 707 şi P 303. neagră zemoasă. fermă. zemoasă. recolta este mai grupată şi mai Mijlocul lui iulie 10 iulie 20 august . zemoasă. viguros parfumată Medie. arbore dulce. frig dulce cu savore de cais Sfârşitul lui iulie august Mijlocul lui august Bună Începutul lui septembrie Începutul lui august Fruct puţin infectat de viermi foarte bună. conserve. fructul este mai dulce şi puţin mai mare. P707 produce fructe mari. prăjituri. torturi şi prune uscată Double robe Drap d'or Early favorite Medie Early Laxton Medie Engle Bert Medie Ente ou prune d'Agen Negricioasă Galbenă Purpurie Rosă Galbenă Dulce şi parfumată Bună Autofertil Foarte bună Există 2 clone. Purpuriu Foarte ovală. acidulată. bun polenizator pentru alte P707 la varietăţi. viguros. maturitate la sfârşitul lui august – P303 începutul lui polenizează septembrie. Autofertil.Damas de Tours Mică – medie Prună mare. dulce Calitate inferioară prunei sainte catherine. P303 are o maturitate mai târzie decât P707 (septembrie). pentru prăjitură. fruct polivalent pentru masă. dulci arborele este viguros şi productiv. patiserie şi prune uscate Sfârşitul lui iulie august Utilizat pentru confecţionarea prunelor uscate fleuris de Tours Damas Royal Damas violet De Lawrence Mare Gage De Kirke Des Bejonnières Moale. dulce. Galbenă cu Pulpă arbore pete roşii fermă. zemoasă. foarte parfumată Mare.

îşi pierde valoarea în regiunile cu climat cald La mirabelle de Nancy are un sâmbure gros a cărui suprafaţă este ridată spre vârf Autofertil Mirabelle de Medie Flotow Mirabelle de Mică Metz Începutul lui iulie Sfârşitul lui iulie Mirabelle de Mică Nancy Galben portocalie Galbenă Reine claude Mijlocul lui dorée. crocantă. foarte parfumată.Ferbleue (R) Medie albastră Galbenă Golden japan Mare Galben viu importantă fermă. august d'althan. zemoasă Gălbuie Galbenă Foarte bună Albastră Galbenă. pete carmin dulce. gust de miere. sensibil la rugină Mirabelle Maturitate . ovoidă Bună Aurită Galbenă bună Lohr Madame Bonnard Medie Medie Marcelle Chasset Matin Methley Medie Galbenă cu Pulpă fină. bună Zemoasă şi Methley dulce Mijlocul lui agust Mijlocul lui Sensilă la iulie monolioză la uceraţia bacteriană Sfârşitul lui septembrie Goutte d'Or Foarte ou mare Coe's golden drop Grand prix Hackman Mare Jefferson Mare Galbenă. Foarte bună foarte parfumată. se utilizează în patiserie. foarte bună. dulce Violetă Galbenă Foarte bună Sfârşitul lui august Mijlocul lui august 20 august Începutul lui septembrie Mijlocul lui septembrie Mare Violetă Galbenă Roşie Bună delicioasă. foarte parfumată. d'Oullins. posedă un sâmbure mic ale căror feţe laterale sunt netede Mai mare decât mirabelle de Metz. Quetsch d'alsace Rezistentă la monolioză. dulce.

La altitudine. pulpă tare de dar produce culoare verde. Se utilizează ca fină.parfumée de septembre Monsieur Medie. zemoasă Necesită Începutul polinizatori lui august dulce. uscat parfumată. Necesită dulce. ovală Portocaliu Portocalie Zemoasă. savoare polenizator bună. fruct de masă şi acidulată. dulce. Delicioasă în prăjituri Foarte bună şi foarte dulce se usucă pentru a face prune uscate numite pistoles sau se foloseşte pentru prăjituri şi ţuică. Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Ardennes Oneyda Perdrigonne Mică Albastru violetă Président Foarte mare Albastru -violet verde Prince Englebert Mare fină. arbore viguros Galbenă. care merge dulce. Reine-claude de Bavay târzie septembrie Mijlocul lui august dulce. partea arbore viguros însorită . dulce. nu se lipeşte de sâmbure Zemoasă. hatif arbore viguros Monsieur jaune Noberte Alungită roz violet pe fond albastru mergând spre purpuriu când este coaptă Galbenă rotuindă. pentru nu se lipeşte de sâmbure Prune d'Agen. Autofertil. se utilizează parfumată. mai mult puţin dulce dacă este calitate polenizat gustativă medie. rustică galbenă Bună Sfârşitul lui septembrie După mijlocul lui august Mijlocul lui iulie Începutul lui septembrie Medie. albastră zemoasă. spre roşu în acidulată. purpurie neagră Prune Abricot Mare alungită Prune Bonjour Prune Caprane Enormă Roşie Albastră Fruct oval.

Autofertil acoperită cu zemoasă. arbore rustic. se precoce utilizează crud sau pentru prăjituri Puţin viguros Uşor autofertil Pruneau de Mare Bale ou Clone Rinklin Pruneau rouge de Touraine Pruneau rouge de tours Roşu albastru Galben Foarte bună portocaliu Autofertil Foarte precoce. excelent pentru sâmbure prăjituri. Saint-Antonin rotundă violetă. se cultivă în regiunile nu pre calde sau la altitudine Pulpă tare Arbore viguros. brună acidulată cu înflorire precoce dar rezistent la îngheţurile târzi Galbenă – Are gust de portocalie cais puţin roşie Verde Gălbuie Bună Autofertil Mijlocul lui august Sfârşitul lui august Sfârşitul lui iulie August -septembrie Mijlocul lui august Albastru închis Zemoasă. şi dulce. dulce şi acidulată Prune Saint. foarte productiv Mijlocul lui septembrie septembrie Quetsch de Buhl Quetsch d'Italie ou Clone Richard's early ou Fallenberg ou altesse double ou bleue Mare Roşu albastru Galben verzui Foarte bună Sfârşitul lui august . bună. Autofertil acidulată.Mică şi Jean ovală Portocalie Productiv şi Înflorire rustic.Prune de chien Mică. după mijlocul lui iunie Sfârşitul lui septembrie Voir Damas de tours Voir Damas de tours Quetsch Alungită d'Alsace ou Altesse simple Violetă Galbenă Quetsch blanche de letricourt Alungită Galben palid Dulce. verde. rotundă Prune d'Axat Ovală Prune de Vars Mică Prune Pêche Prune de Mică. se pot liber face şi prune uscate. puţin Pentru prăjituri.

parfumată. pulpa nu se lipeşte de sâmbure. Pulpa Reine claude tare. august d'Oullins. Autofertil foarte dulce. moale.d'italie Quetsche Minot Quetsch Medie précoce de Zimmer Reine claude Mare d'Althan ou Conducta ou Rouge du Comte Hetan Reine claude Mare de Bavay ou Reine claude Monot Reine claude Mediu de Moissac Albastru Galbenă Foarte bună August Septembrie Mijlocul lui august Reine claude Mijlocul lui dorée. foarte dulce. pulpă tare. calitate d'Oullins ou gustativă foarte Mirabelle de bună. aurie. nu foarte Autofertil dulce. fină. se poate folosi pentru conservesau pentru prune uscate Epiderma verde Necesită un devine apoi polenizator. arbore foarte viguros Foarte bună. Violette Roză violetă Galbenă Foarte bună Verde Galben verzui Foarte bună. Sunt produse două clone. pentru conservă şi prăjitură. foarte de Bavay ou dulce. utilizat mai ales ca şi polenizator Începutul lui august Mijlocul lui august Sfârşitul lui iulie începutul lui august . Autofertil înflorire precoce. arbore Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Galben verde Verde Începutul lui august Reine-claude de Vars Reine claude Mare. acidulată. una Nancy dintre cele mai bune prune. zemoasă. arbore viguros Bună. cea mai interesantă este 1119. uşor Galben Galben diaphane aplatizat pătat cu roz hative translucid Reine claude Medie dorée Verde apoi Galbenă aurită la maturitate Reine claude Mare Oullins Galben Verzuiaurie cu Galben tentă de roz Bună. pulpă tare.

cu pete roze mai mult Foarte dulce Dulce. productiv un pic acidulată Royale de Mare. autofertil Gust de miere Autofertil Valor Verdane Rotrundă Verde la maturitate. arbore viguros Medie. violetă Tare şi Arbore Carcassonne oval zemoasă. arbore cu vigoare medie Sfârşitul lui august Începutul lui septembrie Reine-claude Mijlocul lui septembrie Foarte rezistent la monilia . Montauban alungită arbore ou grosse productiv şi rouge d'août vigurosş fructificare rapidă Sainte Medie – Galbenă Se foloseşte Catherine mare pătată cu pentru prune roşu uscate şi prăjituri Medie Violetă Mijlocul lui august Mijlocul lui august Necesită un Sfârşitul lui polenizator iulie Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Santa Clara Stanley Mare Mare Violetă Violetă Galben roză Verde galbenă Thames Cross Mare Ovală. puţin Violetă Galbenă Zemoasă.Reine claude précoce ou Léon Hisse Reine claude tardive chambourcy Reine claude verte Reine claude Violette Reine Victoria Mediu Verde Bună Autofertil 20 iulie Medie Aurie Verde Foarte bună Mijlocul lui septembrie Verde Foarte bună gălbuie Mare Roşu palid Dulce şi cu un fond parfumată galben Royale de Fruct mare.

Trebuie culese căpşunile dimineaţa sau seara. fruct roz. recomandată pentru prăjituri. alungite. calitate bună gustativă. frunze frumoase lucitoare. Vigoarea varietăţii Comice este redusă mai mult de 50% şi producţia este nulă. se adaptează la orice tip de sol. La cules. Brighton: ferm şi parfumat. Două tipuri de căpşuni: cei care nu urcă şi cei care urcă. zemoasă. Bogota: viguroasă. Ananas: să se vadă Ananas alb. dar nu în plin soare. varietate rustică. Fructele sunt mici. Expoziţia: Tradiţia vrea să se rezerve coastele cele mai bine expuse la soare pentru pruni şi versanţii mai reci fructelor cu sâmburi. căpşună mică de culoare roză. Doar câteva ramuri noi se dezvoltă şi la rândul lor vor avea inelări anul următor. semi-precoce. untoasă. . simptomele se confundă cu o carenţă în bor. La Doyenne du comice. maturitate de la începutul lui iunie până la sfârşitul lui iunie. foarte ferm. dulce. fondantă. culoare alb roză palidă. Aceste ulceraţii converg spre a da o acoarţă groasă şi aspră. fructe mari (20-40g) roşu coacăz. cu formă bizară. rezistă la asfixierea radiculară.Mariana GF 8-1. Incidenţa economică: Vigoarea varietăţii William’s este redusă de la 15 la 30% şi producţia de la 40 la 50%.sau mai puţin închise Locul unde se pune altoiul prunului . Blanche Ananas: fruct de talie medie. precoce. pulpă foarte parfumată. pulpa sa este albă. fără legătură aparentă între ei. mlădiţele se deteriorează mai mult sau mai puţin în anul următor datorită unei inelări a ochiurilor provocată de prezenţa micilor ulceraţii. Capron blanc framboise: căpşună de colecţie. culoarea sa este roză foarte pală. .climatul: temperat şi mai degrabă cald . productiv.solul: iubeşte solurile umede dar bine drenate . foarte parfumată (gustul seamănă cu ananasul). strângeţi căpşuna cu guleraşul verde şi cu coada. Simptome: • La varietatea William’s. Esle afectează doar varietatea de păr William’s şi Doyenne du Comice. Doar mlădiţele din acel an nu au simptome. Comice bud drop Regrupare de simptome transmisibile al cărei agent infecţios este necunoscut. căpşuna de pădure preferă să fie la semi-umbră. Pear bark=Pear canker (ulceraţia părului) Sinonime: William’s bark necrosis. căpşună mică cu gust acidulat.expoziţia: în plin soare.Myrobolan. Mod de depistare: Prin indexajul celor două varietăţi. maturitate după mijlocul lui iunie.Saint Julien A et Brompton permitdeţinerea unor arbori de dimensiuni mai reduse. Cei care nu urcă: Abricot: Căpşună de colecţie.Jaspi (R). • La varietatea Doyenne du comice după 1-2 ani. Camarosa: originară din SUA Cambridge: fruct de talie medie. CĂPŞUNA ŞI CĂPŞUNELE Habitatul căpşunului: . boala se exprimă prin ulceraţii care apar la 2-3 ani. ancorare bună. delicioasă având savoarea căpşunei de pădure cu un gust lejer de zmeură. Are particularitatea că are frunze caduce. Confuzie posibilă: Simptomele la William’s se pot confunda cu accidentele legate de o lipsă în magneziu. dă arbori foarte viguroşi. Trebuie schimbat locul la 3-4 ani. dulce. productivatate bună. cel mai folosit tolerează seceta şi calcarul. Berbi: regiunea de origine Dordogne. Belrubi: creeat în 1962. . . rezistă la secetă. Agathe: varietate foarte precoce şi semi-urcătoare. fructul având tendinţa să se întoarcă.

calitate gustativă excelentă. varietate viguroasă. varietate rustică şi productivă. calitate gustativă bună. Madame Spanske J: asemănător cu căpşunul capron. frunze largi. răsad productiv care rezistă la căldură. foarte parfumată. Gento: fruct foarte mare (12-15g). Madame Moutot sau căpşuna Tomate sau La France sau Madame Kooi: varietate veche creată în Franţa în 1906 de Charles Moutot. pulpa este fondantă. productiv. roşu aprins şi strălucitor. se utilizează şi pentru prăjituri. zemos. precoce. verde închis.Capron Royal: varietate veche. cu parfum foarte delicat. calitate gustativă bună. zemoasă şi parfumată. poate rezista la secetă. parfumată. foarte parfumată. parfum de căpşună de pădure. parfumată. precoce. Fraise de bois: parfum incomparabil. Golden Alpine: căpşună mică de culoare galben palid. pulpă foarte fină. roşu aprins. dar nu suportă solurile calcaroase. lichior. Chandler: originar din SUA. suportă congelarea. Marjolaine: fruct mare uşor de cules. Talisman: semi-urcător. Gorella: căpşună foarte mare (15-20g). se conservă bine. productivitate foarte bună. pentru orice folosire crud pentru prăjitură. este o căpşună excelentă care are o calitate gustativă excepţională. viguros. Vicomtesse Hericart de Thury: varietate veche (1849). fruct mare foare dulce. fruct mare conic. recolta din 15 mai până în 15 iunie. pulpă dulce. culoarea sa este roşu puţin închis şi strălucitor. fruct mic. varietate locală din Aveyron denumită şi căpşuna Saint-Geniez d’Olt. precoce. zemos. Cilady: CIREF. Segaline: originar din Lot. Surprise des halles: varietate creată în 1925 de Guyot. maturitate precoce. mult parfum. rustic. frumoasă prezentare a fructului. recolta de la mijlocul lui iunie până la începutul lui iulie. Pajaro: originar din SUA. productiv. patiserie. Versailllaise: varietate de căpşună veche. conic. cultură uşoară. parfumat. Marquise: fruct conic ferm. maturitate la sfârşitul lui iunie începutulu lui iulie. căpşună mare (până la 15g). culoare închisă. Maturitate timpurie. recolta din 15 iunie până în 15 iulie. albă. are gust de căpşună de pădure. rezistentă la boli. Mount Omer: fruct mare alb. se cultivă în pământ sau în tunel. de culoare închisă. vine din toate regiunile. pulpă untoasă albă. dulce. fără întrerupere a producţiei. calitate gustativă bună. dulce. parfumat. calibru mediu-mare. Gariguette: INRA. Mamie: fruct mare în formă de con. etc. miros şi parfum excepţional. productiv. maturitate la mijlocul sezonului. savoare dulce. varietate rustică a cărui vigoare este mediocră. Eros Favette: INRA. formă conică. Blanche de bois: căpşună care are multe asemănări cu Reine des vallees. Darselect: DARBONNE Docteur Morere: varietate veche (1867). fructe mici medii. fruct alungit roşu viu strălucitor. târziu. producţie de la mijlocul lui iulie până la îngheţuri. pulpă fermă. productiv. parfumat. fruct de formă iregulată. Valeta: originar din Ţările de Jos. recoltă de la începutul lui iunie până la sfârşitul lui iunie. foarte productiv. Senga Sangana: fruct mare. Elsanta: originară din Ţările de Jos. zemoasă. Ciloe: CIREF Cireine: CIREF Colossale: fruct mare. suportă congelarea. dar are pulpa roză. semi-precoce. dulce şi zemoasă. Sannie: fruct de talie medie. . maturitate precoce. rustic şi productiv. căpşună mare (10-15 g) suportă bine congelarea. foarte dulce. Cirano: fruct uşor alungit. introdusă pe piaţă în 1929. Maraline: fruct alungit. de culoare roşie-portocalie. Red Gauntlet: târziu (10-12g). dulce. viguroasă şi prductivă. fruct mic. productiv. Maxim: fruct foarte mare. parfumat şi calitate gustativă bună cu un gust de căpşună de pădure. se cultivă puţin în tunel. maturitate precoce. Ciflorette: CIREF Cigaline: CIREF Cigoulette: CIREF. răsadul eset viguros. originară din Alpi. bine parfumat. recoltă grupată. fruct alungit de culoare chihlimbarului. calitate bună gustativă. în formă de inimă. fruct de calibru mediu-mare. dulce. Cirafine: fruct alungit. culoare roşie strălucitoare. dulce. Urcătoare: Anabelle: produce un fruct cu o bună calitate gustativă. Galante: nouă varietate de sezon. Majoral: parfumat şi productiv.

florile sale sunt roze şi parfumate. nu este sufucient de productiv. foarte dulce. răsad robust. Profusion Record Regal: parfumat. atunci când sunt în contact cu solul. Reine de Carpentras Reine des precoces Reine de tardive Saint Claude Sharpless Sieger Souvenir de Charles Machiroux: căpşună mare Supermontrueuse hative: căpşună precoce. producţie de la sfârşitul lui iunie până la îngheţuri. Reine des Vallees: căpşună de pădure care produce fructe mici cu mult parfum. produs din iunie până la îngheţuri. precoce. Căţărătoare: Mount everest: căpşun căţărător (până la 1. calitate gustativă bună. acidă. Hercule: creat în 1946. sensibil la făinare. producţie din mai până la îngheţuri. Sans rivale: căpşună de talie medie acidulată. Surprise du Vaucluse Tardive de Leopold Triomphe de Thiange Ville de Caen: căpşună mare. Varietate de căpşuni pentru care nu s-a găsit încă producătorul: Empereur de Maroc Fertilite: era cultivat în împrejurimile Parisului şi în Bretania. emit rădăcini. puţin sensibil la boli. era cultivat în împrejurimile Brest. Ydun: origine daneză Înmulţire: Căpşunii emit stoloni (un fel de tulpină orizontală) pe care cresc mici răsaduri de căpşuni. puţin sensibil la paraziţi. precocitate medie. pulpa sa este foarte fină. rezistă la boli. Penelopa Rabunda: căpşună mare (12-15g). varietatea nu produce stolon. productiv. Seascape: varietate de origine americană. Madame Poincarre Muscade: nu este atât de productiv. .Mara des bois: foarte produsctiv. Ostara: fruct de talie medie (8-10g). parfumat.5m) putând fi palisat. Vivarosa: căpşună de talie medie. parfum excelent. varietate productivă. Umigento: căpşună mare dulce. maturitate precoce Ville de Paris: productivitate slabă. parfumat. Noble Precoce Musquee: gust şi miros musc. se spală cu tot cu coadă şi apoi se pune într-o sită şi se trece pe sub apă. semsibil la boli. evitaţi să le stropiţi cu jet de apă care le-ar înlătura gustul. răsad viguros. La Brillante Ladette: precoce Louis Gautier: căpşună albă. fruct mare. General de Gaulle: introdus pe piaţă în 1947. productiv. Rupeţi coada înainte de a mâna căpşuna. dulce. productivă. Revada: căpşună mare (10-15g). producşie din iunie până la îngheţuri. parfumat cu un gust de căpşună de pădure la maturitate. Cum se degustează o căpşună: Pentru a nu pierde parfumul căpşunei. acesta consolidează gustul şi sterilizează fructul. Marastil: foarte parfumat. precoce. Puteţi adăuga şi câteva picături de lămâie. este suficient să le răsădeşti.

parfumată şi zemoasă. maturitate la mijlocul lui august. Fantasia: maturitate spre 15 septembrie. pieliţă groasă. rustică. maturitate la sfârşitul lui iulie. acidulată. foarte parfumat. se teme de terenurile şi climaturile umede care provoacă căderea prematură a fructelor. foarte parfumat. Independance Nectared 4 Nectared 6: foarte dulce. rezistent la beşicare. Belle des croix rouges: fruct mare. dulce. pulpă puţin zemoasă. tardiv. floare sensibilă la îngheţ. sensibil la beşicare. fruct alungit. rezistent la friguri. Baltet: maturitate septembrie – octombrie. Morton: foarte bun. are o culoare roşie strălucitoare. productiv. foarte bun. Pavie: epidermă păroasă. rezistent la beşicare şi la molinia. miezul se lipeşte de sâmbure. Piesici şi Pavies Cu pulpa albă Alberge: varietate veche. puţin sensibil la beşicare. . cu pielea galbenă deschis şi pulpa de culoare alb gălbui. sensibil la monilia. foarte bună. maturitate se eşalonează pe o perioadă destul de scurtă de la sfârşitul lui iunie până la începutul lui iulie. Snowqueen Violet: fruct de talie medie. maturitate la mijlocul lui august. roz sub piele. Dina Felligni: fruct mediu. foarte parfumat. maturitate la sfârşitul lui august. Benoni: fruct bun. Gold mine: bun. zemoasă. pulpă galbenă portocalie. pieliţa sa este de culoare galbenă pală şi roşie spre violet la soare. maturitate august – septembrie. Nectarose: fruct de talie medie cu pielea de culoare roşie şi galbenă. arbore viguros şi fertil. maturitate la mijlocul lui septembrie.Piersicul (Prunus persica) Piersica: epiderma păroasă. foarte zemos. pulpă alb verzuie. dulce şi parfumată. pielea are culoarea roşu închis. este un fruct cu o calitate bună. rezistent la beşicare. Belle imperatrice: fruct foarte bun. maturitate la mijlocul sezonului. Blanche teton: arbore productiv. dulce. Carman: viguros. strălucitoare. pulpa sa este roză lângă sâmbure. destul de rezistent la beşicare. pulpă albă. Olympio Silver Lode: fruct mare . maturitate la sfârşitul lui iulie – începutul lui august. acidulată. Belle imperiale: fruct mare spre foarte mare. foarte dulce. maturitate la începutul lui august. Lista piersicilor vechi şi curenţi comercializaţi încă Nectarine şi Brugnons Cu pulpa albă Cerise: varietate veche (1600). maturitate la începutul lui septembrie. maturitate la mijlocul lui septembrie. pielea păroasă de culoare roşu închis. maturitate după mijlocul lui iulie. Flaming gold: foarte bun. miezul se lipeşte de sâmbure. albă şi zemoasă. floare sensibilă la îngheţ. parfumat. arbore productiv. miezul nu se lipeşte deloc sau puţin de sâmbure. Nectarină: epidermă netedă. Early Sungrand Fairlane: maturitate spre sfârşitul lui septembrie. pulpa sa este dulce. Amsden: arbore viguros. Chambal Chapuis: fruct foarte bun. maturitate la sfârşitul lui septembrie. maturitate la mijlocul lui august. Precoce de Croncels: maturitate după mijlocul lui iulie. Gros violet: maturitate august septembrie. calitate gustativă bună. rustic. Cu pulpa galbenă Caisul: calibru mediu. Arbore productiv. Bon ouvrier: maturitate septembrie – octombrie. rezistent la boli. maturitate în iulie. fructificarerapidă. Rose de septembre: pieliţă violacee. maturitate la mijlocul lui august. înflorire târzie dar sensibil la îngheţuri în timpul înfloririi. Belle Bausse: pulpă foarte zemoasă şi fină. Brugnon: epidermă netedă. rezistent la beşicare. bună. foarte dulce. fruct mare. pulpa nu se lipeşte deloc sau puţin de sâmbure. producţie regulară. maturitate la începutul lui septembrie.

acidulată. de talie medie. productivitate bună. Grosse Mignonne: fruct foarte bun. sensibil la beşicare. rezistent la beşicare. maturitate de la începutul până la mijlocul lui august. o foarte bună rezistenţă la monilia. puţin rezistent la beşicare. savoare dulce. Galande: fruct destul de mare. maturitate la mijlocul lui iulie. Gaillard: fruct foarte bun. nu se lipeşte de sâmbure. destul de sensibil la beşicare. fină. foarte dulce. Madeleine rouge: fruct destul de bun. maturitate la sfârşitul lui iulie. floare rustică. maturitate la sfârşitul lui iunie. Charles roux: arbore viguros. maturitate la începutul lui iulie. sensibil la beşicare şi la făinare. piele galbenă spălată cu roz carmin. fosrte fertil. roză în jurul sâmburelui. de la începutul lui iulie până la mijlocul lui iulie. maturitate la mijlocul lui septembrie. arbore viguros. foarte zemoasă. pulpă fină. Red Robin Redwing: fără aciditate. sensibil la făinarea coryneum. rezistent la beşicare. rustic. maturitate la mijlocul lui septembrie. puţin rezistent la beşicare. maturitate de la mijlocul lui iulie până la începutul lui august. maturitate la sfârşitul lui septembrie. maturitate la sfârşitul lui septembrie. se poate conserva bine. maturitate la 22 de zile după May Flower. puţin rezistent la beşicare. maturitate după mijlocul lui august. pulpă albă verzuie. maturitate de la începutul lui iulie până la mijlocul lui iulie. sâmbure liber. maturitate la sfârşitul lui iulie. pieliţa roşu închis cu reflecte violacee. Incomparable Guilloux: fruct bun. rezistent la beşicare. uşor acidă. Pitaval: fruct foarte bun. rezistent la beşicare. Peche de Nelly: calitate foarte bună rezistă bine la beşicare. maturitate la începutul lui septembrie. productivitate bună. roşie în jurul sâmburelui. rezistent la beşicare. Geradix: fruct mare parfumat. foarte dulce. bine colorat. dulce. fruct mare roşu. foarte rezistent la beşicare. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. Guilloux elegante: fruct excelent. pielea albă. pulpa alb verzui. maturitate la sfârşitul lui august. Veraud: arbore viguros. parfumată. Tardive de Septembre: fruct mare. maturitate la mijlocul lui august. zemoasă. sensibil la beşicare. foarte precoce. maturitate la începutul lui septembrie. fruct foarte bun. Tardive du Mont d’Or Tetons de Venus: fruct foarte mare. savoare dulce. varietate foarte veche. Henri Moulin: fruct mare. fruct bun. puţin rezistent la beşicare. foarte bun. rezistent la beşicare. rustic. maturitate la mijlocul lui iulie. Pavie porcelaine teton: frunze cere seamană cu frunzele de migdal. maturitate la mijlocul lui iulie. fruct destul de bun. pulpă albă. Madeleine blanche: fruct foarte bun. Robin: foarte bun. foarte rezistent la beşicare. Veloute de Champagne: maturitate în iunie – iulie. foarte bun. zemoasă. maturitate la mijlocul lui august. maturitate la începutul lui iunie. puţin sensibil la îngheţurile târzii. Cu pulpă galbenă Arp beauty: pulpă moale. Tournier: fruct foarte bun. cu sămânţă fină. productiv şi rustic. Madame Girerd: fruct mare. Precoce de Hale: fruct mare roşu. maturitate la mijlocul lui august. maturitate în primele 15 zile din august. Ribet: arbore viguros. arbore viguros. Rouge de Coursons Rouge julien: fruct destul de bun rezistent la beşicare. Michelini Noire blanche Pavie de Touraine: fruct mare. May Flower: rezistent la beşicare. maturitate la începutul lui iulie. maturitate după mijlocul lui august. Royale de Barzac Senateur Cazeneuve Springtine Surpasse Amsden: să se vadă Entre de Chanas. foarte dulce. Merveille des marches: să se vadă Entre de Chanas. maturitate în august. parfumată. Henri Adenot: arbore viguros. rezistă la monilia. pulpa se lipeşte de sâmbure. maturitate la sfârşitul lui iulie. maturitate la sfârşitul lui iulie. rezistent la beşicare şi la alte boli. fără aciditate.Charles Ingouf: fruct mare. fruct foarte bun. maturitate la mijlocul lui iunie. pulpă albă. maturitate la începutul lui septembrie. pulpă de culoarea porţelanului. Dugelay: fruct bun. . rezistent şi fertil. foarte bun. dulce. fertil şi rustic. Madame Guilloux: fruct foarte bun. Entre de Chanas: fruct mare. Docteur Aribeau: fruct destul de bun. fruct bun. Reine des vergers: fructul poate deveni mare. zemoasă. Colombine: fruct rotund. maturitate în primele 15 zile din august. maturitate la sfârşitul lui august. sâmbure gros.

Diamond princess Dixired: fruct mare. Sanguine tardive: fruct mare. pe un fond galben. maturitate la mijlocul lui august. maturitate la începutul lui septembrie. maturitate la începutul lui septembrie. Rubidoux: foarte bun. Sanguine de Juillet Sanguine de Manos Sanguine de Mauves Sanguine de Savoie: fruct cu pieliţă roşie închisă. Fayette Flavorcrest: foarte bun. Piersici pitici Amber Crimson Diamond Piesici de vigne Cu pulpa albă Piesic de vigne de august Piesic de vigne alb Piesic de vigne jouve Piesic de vigne Pradines Cu pulpă roşie Ider Sanguine de Besseas Sanguine d'été: fruct mare rustic. maturitate după 15 august. maturitate după 15 august. maturitate la sfârşitul lui iulie. roşie.). Sanguine Vineuse . sensibil la beşicare. moale. floarea rezistă la îngheţ. Early Redhaven Fairhaven: foarte bun. maturitate în iulie. acidulată. Loring: foarte bun. puţin productiv. bun pentru pus la borcan. maturitate după mijlocul lui august. piele roşie. Redtop Roussane de Monein: fruct galben pătat cu roşu. Mas Grans Maxime: fruct mare galben. se utilizează pentru torturi şi conserve. Sanguine Marcilly Sanguine Peyrins Sanguine précoce: fruct foarte zemos. sensibil la beşicare. rustic. Sanguine Saint-Laurent: pulpă roşie cu vine. pieliţă puţin păroasă. maturitate la începutul lui august. bună. foarte dulce. pulpă dulce. sensibil la beşicare. Roussane royale: identic cu cel dinainte dar mai dulce şi mai puţin sensibil la beşicare. zemos. să se consume crud. maturitate la mijlocul lui august. sensibil la beşicare. fruct mare. Sunhaven Velvet: rezistă la beşicare. Hale: fruct foarte mare (câteodată 500g. maturitate după 15 iulie. maturitate la sfârşitul lui august începutul lui septembrie.Cardinal: bun. gust de miere. savoare bună. maturitate la începutul lui august. pulpă densă. pulpă roşie. maturitate la sfârşitul lui septembrie. Jaune miel: arbore viguros. sensibil la beşicare. maturitate la mijlocul lui septembrie. maturitate la mijlocul lui septembrie. fertil. productivitate foarte bună. foarte bun. J. parfumată. Early Elberta: destul de bun. maturitate după 15 august. seminţa semiliberă. Semis de Roussanne Springcrest Sancrest: fruct mare cu pieliţă galbenă. H. maturitate de la mijlocul până la sfârşitul lui august. pulpă densă. Merill Franciscan Plate chine jalousia Redcal Redhaven: fruct bun. Sanguine de Touraine: fruct mare. foarte bun. flori rezistente la îngheţ. păroasă. zemoasă. Harken: foarte bun. rustic. se decolorează în jurul sâmburelui. fructificare precoce şi abundentă. parfumat şi dulce. maturitate la sfârşitul lui august. maturitate la mijlocul lui septembrie. maturitate la începutul lui octombrie. maturitate la sfârşitul lui iulie.

Malling exploit: fruct foarte mare. recolta grupată din iunie până în prima săptămână din iulie. gust acidulat. foarte productiv. Meeker: fruct de talie medie. rezistent la boli. originar din Iugoslavia. teren uscat. maturitate la mijlocul sezonului. maturitate în primele 15 zile din iulie. parfumat. Haida: pentru soluri uşoare şi reci. fruct roz. zemos. una din cele mai precoce. produs de la sfârşitul lui iunie începutul lui august. producţie din iunie pânâ în prima săptămână din iulie. maturitate la sfârşitul lui iulie. tardiv. Bois blanc: rustic. precoce. ascuţit. Violette: precoce. Sweet cap: piersică mare albă. Ordigan: piesică galbenă. Meco: producţia durează mai mult de o lună. zemos. zemoasă. Wawi: rustic. tulpină subţire. produs din iunie pânăla mijlocul lui iulie. rezistă la secetă. viguros. fruct puţin moale. Galante: fruct mare parfumat. Rouge de Sauron: varietate veche. maturitate la mijlocul sezonului. pentru solurile calcaroase. fruct dulce. Sucre de Metz: varietate veche. foarte parfumat. Glen Prosen Gradina: fruct conic. viguros. precoce. pentru regiunile mediteraneene. maturitate la sfârşitul primei săptămâni din august. Oriane: piersică galbenă. Llyod George: roşu. Eliva: originar din Elveţia. roşu închis. Tulameen: originar din Canada. Neurcătoare Capitou: foarte rustic. fruct puţin colorat. Urcătoare: Augustred: fruct fragil şi aromatic. se poate cultiva în regiunea mediteraneană. roşu. Glen lion: fără spini. maturitatea la mijlocul sezonului. gust diferit. parfumată. productiv. precoce. parfumat de culoare galben auriu.Piersică plată sau pentoo aceste varietăţi sunt toate autofertile Saturne: piesică albă cu o calitate gustativă bună. produs de la mijlocu lui iunie până la mijlocul lui iulie.foarte parfumat. Glen Ample: originar din Scoţia. Schoenemann: fruct roşu închis. calitate gustativă bună. viguros. Puyallup: fruct parfumat. maturitate precoce. precoce. Flavi: calitate gustativă foarte bună. producţia durează 2 săptămâni. roşu purpuriu. . Ornella: piesică galbenă. produs de la începutul lui iulie până la mijlocul lui august. parfumat. Malling promose: fruct mare. Să li se schimbe locul la 7 ani. Rose de cote d’or: fruct mic. Frida: viguros şi puţin înţepător. productivă. fruct mare violet purpuriu. producţie grupată în timp. fruct foarte mare. uşor de cultivat. productiv. rezistă la amestec. viguros şi productiv. Baron de Wavre: fruct mare. Malling augusta: fruct roşu deschis. cules uşor. produs de la începutul lui iulie până la mijlocul lui august. recoltă timp de o lună. fruct mare. maturitate după mijlocul lui august. Zmeurul În general sunt puţin exigente asupra calităţii solului. Oriola: nectarină galbenă. tulpini puţin fragile care pot să se rupă dacă sunt expuse la vânt puternic. maturitate la începutul lui august. Glen glova: varietate veche. parfumat. productivă. Radboud: fruct alungit. rezistent la transport. se foloseşte crud sau transformat. productiv. precoce. se adaptează la terenurile uscate. Willamette: origine americană. adaptat la altitudine. precoce. maturitate la mijlocul sezonului. recolta din 15 august până la mijlocul lui octombrie. productivitate slabă. rustic. Royalty: varietate de origine americană. tulpini destul de drepte. productiv. maturitate precoce. foarte parfumat. viguros. Autumn Bliss: calitate gustativă bună. fruct de culoare zmeurie închisă. recoltă iunie/iulie şi din septembrie până la îngheţuri. savoare bună. fruct de talie medie. recoltă tardvivă de la mijlocul lui septembrie până la îngheţuri. Eva 2: pentru regiunile muntoase. Malling Leo: fruct conic. viguros. viguros. pieliţă de culoare închisă. maturitate la mijlocul lui august. produs de la mijlocul lui iunie până la sfârşitul lui iulie. foarte parfumat. maturitate după 15 iulie. fără spin. Faro: viguros. Mésembrine: nectarină cu pulpă galbenă. maturitate la mijlocul sezonului.

Moria Această boală provocată de o fitoplasmă afectează Pyrus şi mai uşor Cydonia. Polana: tulpini drepte. Summo: fruct foarte mare. Zmeure negre (disponibile doar în Canada) Allen: gust dulce. de lupta împotriva psylles. Cumberland: fruct mare savuros. Joan squire: fruct mare. cu gust foarte bun. Ruby September: fruct mare. maturitate tardivă de la mijlocul lui iulie. Sorbus. parfumat. de practicile culturale. parfumat. recoltă da la mijlocul lui august sfârşitul lui octombrie. gust bogat. dar care poate contamina şi Cydonia. Zeva: fruct mare roşu închis parfumat. viguros şi productiv. dar ferm. rustic. Simptome: Se prezintă sub mai multe forme şi depind de sensibilitatea altoiului. Primăvara următoare. pear rough bark Boală care afectează Pyrus. Lemnul ia o culoare portocalie. Zmeure galbene Fallgod: fruct galben palid. dar foarte puţine livezi comerciale sunt atinse. Este posibil să infecteze artificial anumiţi Malus. târziu. viguros. creşte rapid. roşu. foarte rustică. de vârsta arborilor. Pear quick decline. Chaenomeles şi Pyronia. Se exprimă doar după indexaj pe indicator. fără spini. înmugurirea acestor arbori este lentă. Înflorirea rămâne abundentă dar florile sunt de proastă calitate ceea ce duce la căderea fructelor. Prin electroforeza pe gelul de policrilamidă. Observând punctul de unire dintre altoi şi varietate se observă o zonă necrozată ( linie brună). uşor de cultivat. productiv. Creşterea este redusă. Pear decline (slăbirea părului) Sinonime: Pear slow decline. necesită puţin palisaj. Pear blister canker viroid (ulceraţia buboasă a părului) Sinonime: Pear bark measle. Confuzia posibilă: Rapănul provoacă pe lemn simptome foarte asemănătoare cu cele ale blister canker. producţie importantă. Prima manifestare a bolii este o înroşire precoce a frunzelor în luna lui august însoţită sau nu de o cădere prematură a frunzelor. precoce. viguros. Lord Lambourne: galben. rezistent la boli. Jewel: fruct gustos. Aceşti arbori pot vegeta mulţi ani (pear slow decline). de sensibilitatea varietală. recolta iunie/iulie şi din septembrie până la îngheţuri. Apar în general din al doilea an prin prezenţa bubelor mici proeminente care la mijlocul anului şi anilor următori. Surprise d’automne: varietate veche. tardiv. Summit: fruct rotund. tardiv. Numeroase varietăţi vechi sunt contaminate. bun pentru patiserii. recolta de la mijlocul lui august până în septembrie. Arborii se deteriorează după al 8-lea an. Golden queen: fruct galben de la mediu la mare. tare şi parfumat. parfumat şi dulce. În alte cazuri arborii slăbesc dintr-o dată în luna lui august fără semne înainte. Incidenţa economică: În absenţa simptomelor. fruct ferm.Heritage: rustic. Golden west: fruct mare pentru patiserie. vigoarea părului poate fi redusă de la 15 la 50% şi producţia de la 20 la 40%. Confuzie posibilă: . zemos. se despică formând ulceraţii longitudinale sau rotunjite. Purple Royalty: fruct zemos. În cele mai multe cazuri fructele sunt mici. urcătoare şi tardivă. Mod de depistare: Prin indexaj la Pyrus A20. puţin moale. urcător. Simptome În general simptomele nu se manifestă la varietăţile cultivate contaminate.

Astăzi. Cea a merilor de la 10 la 30%. mai puţin de 20%. Procentul de transmitere este foarte slab. Adulţii sunt atraşi de mirosul emis de rănile făcute în palmieri. Prin teste cu imunoflorescenţă de tipul DAPI care cere observarea a numeroase eşantioane. pagube ale rozătoarelor. în absenţa Gravelle. Incidenţa economică: Această boală reduce vigoarea varietăţilor de păr de la 10 la 15 %.. totuşi depresiile sunt mai plate şi nodulii pietroşi sunt localizaţi imediat pe epidermă. Confuzie posibilă: Simptoma frucului poate fi confundată cu atacurile punaises.o capcană pentru a evalua infestarea Feromonul natural secretat de femelă este copiat prin sinteză. el va atrage masculii care vor fi şi ei capturaţi. Atracticidul: o capcană fulgerătoare Feromonul este în acest caz amestecat cu un insecticid. şoricei de pământ. Poate afecta doar câteva fructe din arbore. mai competitiv decăt cel al cerises este difuzat în capcanele culturilor arborilor de cafea. masculi şi femei. Arborii slăbiţi sunt neproductivi şi rămân foarte plăpânzi. . o colorare roşie înlocuieşte decolorarea (pear red mottle). în acest caz sunt foarte apropiate de Apple stem pitting virus. de la 30 la peste 50%. La început doar nervurile mici terţiare se decolorează apoi cele secundare şi principale. vigoarea mărului nu este afectată decât de la 0 la 10%. Această capcană. Masculii emit un feromon care atrage semenii.. Tăind fructele se observă în pulpă grămezi pietroase înconjurate cu o zonă spongioasă amară. Simptoma apare pe fructele tinere prin depresii care vor evolua de-a lungul creşterii fructului. Această simptomă este foarte importantă atunci când primăvara este frig. Mod de depistare: Prin indexajul asociaţiilor de varietate-altoi sensibile. Producţia perelor este redusă. incompatibilitatea între varietate şi altoi. obiectivul este de a captura şi de a distruge un număr mare de insecte devastatoare culturilor. Plasat într-o capcană. La sfârşitul lui august.. Prinderea în masă: o capcană mortală Prin mijlocul indirect a unui atractiv prin sinteză. Atractivi care asociază feromonul şi mirosul palmierilor răniţi sunt sintetizaţi de INRA şi sunt folosiţi astăzi pentru prinderea în masă a charancons. Se manifestă încă din pepinieră pe frunzele adulte a numeroaselor varietăţi. Se poate face confuzia cu o carenţă în bor sau calciu. Această boală este foarte răspândită la păr şi incidenţa sa este foarte împortantă. Anumite varietăţi virulente produc simptome la fructe cunoscut sub denumirea de Gravelle. Astfel. Avetizarea agricolă: . Acest feromon acţionează într-o sinergie foarte puternică cu mirosul emis de palmierii răniţi. plasată în culturi. această metodă este în plină dezvoltare. Cercetătorii copiază acest miros prin sinteză pentru a captura un maxim de devastatori din primul val colonizator. adică spre lun lui iunie.Simptomele sunt aproape de cele provocate de numeroase accidente susceptibile de a împiedica alimentaţia arborilor: asfixiere rădăcinară. Prinderea zilnică dă o estimare a prezenţei populaţiei care permite tratarea chimică la momentul potrivit. Pe frunzele de gutui se formează o pigmentare neagră de-a lungul decoloraţiilor ( Quince sooty ring spot). Pear vein yellow virus ( îngălbenirea nervurilor părului) Sinonime: Pear red mottle. Quince souty ring spot. Cireşele roşii ale cafelei emit semnale chimice sau mirosuri care atrag devastatorul: scolyte. în acest caz nodulii sunt spongioşi. Incidenţă economică: Devine foarte împortantă în anumite zone de producţie datorită mortalităţii arborilor din al 3-lea an. Simptomele debutează cu o decolorare a nervurilor mai mult sau mai puţin intensă. Mod de depistare: Prin indexajul indicatorilor. Simptome: Sunt în general localizate pe frunze. Această metodă este specifică şi respectă mediul înconjurător. Insecte devastatoare prinse în capcane .. Anumite varietăţi pot contamina merii. mirosul sintetic. atrage masculii şi îi fulgeră de îndată ce aceştia intră în contact. Pear stony pit sau gravelle Agentul în cauză nu este identificat.

Devastatorii cei mai susceptibili de a fi controlaţi încurajând auxiliarii sunt fluturii de noapte. aproape de apărătorile de vânt sau de clădiri. 20 g/l înainte de înmugurire la sfârşitul iernii. Florile ca şi sursă de hrană Florile sunt esenţiale ca şi surse de hrană pentru numeroşi prădători şi paraziţi care atacă devastatorii livezilor. phacelie.alege specii a căror înflorire se etalează pe o perioadă lungă. afidele şi tetranidele. poate fi interesantă cosirea în perioadele critice pentru încurajarea prădătorilor generali să atace prăzile din arbori şi nu prăzile prezente în plantele de acoperire. în concentraţie de 6. Prădătorii generali pot fi atraşi indirect de către cuvertura de flori datorită abundenţei de prăzi alternative pe care pot să le găsească. în lungul drumurilor de fermă. Aceste zone pot fi stabilite în locul unui arbore mort recent. . Se preferă plantele a căror înflorire se etalează pe o lungă perioadă sau o serie de plante a căror timpi de înflorire se succed. Inconvenientul este munca şi costurile implicate în stabilirea acestor plante de acoperire a solului şi întreţinerea lor. . Astfel în cazul plantelor de acoperire a solului diversificate de leguminoase şi alte plante.cosi plantele înainte ca ele să formeze fructul astfel încât să înflorească din nou. Larvele anumitor specii de chrysope se hrănesc cu nectarul scaetului vulgar. muştarul sau leguminoase precum trifoiul ladino.repeta seminţele de plante anuale astfel încât să fie tot timpul înflorite. O bună cunoaştere a ciclului de viaţă a devastatorilor şi a unei depistări atente sunt în acest caz atuuri importante. Mai multe viespi parazitare se hrănesc cu nectarul morcovului sălbatic. Se poate de asemenea crea o zonă mai mare fără arbori. Polenul este şi el o sursă de hrană pentru sirfe şi acarienii prădători. Gestiunea plantelor Pentru a avea flori cel mai mult posibil în sezon se poate: . Mai multe studii au demonstrat că pentru un număr mare de auxiliari. Avantajul său este că gestiunea plantelor atrăgătoare este mult simplificată deoarece ele sunt restrânse la unul sau câteva locuri în livadă. la periferia unei livezi. Cosirea plantelor poate fi mai mult dcât un mod de a administra înflorirea. Tipuri de amenajări Sunt trei moduri principale de a amenaja livada pentru a furniza flori auxiliarilor. . Mămăruţele se hrănesc cu polenul mai multor specii vegetale cum ar fi păpădia. Zona florală Este vorba de a stabili zone protejate unde se va cultiva o diversitate de plante cu flori atrăgătoare.5 g/l la căderea frunzelor. nectarul şi polenul florilor constituie surse de hrană necesare.implanta specii diferite a căror înfloriri se vor succede. Plantele de acoperire a solului Este vorba de a cultiva prin înlocuirea plantelor de acoperire obişnuite de graminee prin culturi sau vivace cum sunt sarrasin. Pentru a încuraja insectele şi acarienii benefici care sunt prădătorii sau paraziţii devastatorilor din livadă. Nu trataţi niciodată frunzele cu Bouillie bordelaise pentru aceasta utilizaţi un produs anti-beşicare.timp de înforire: trebuie evitate plantele care înfloresc devreme deorece ele pot devia atenţia polenizatorilor florilor de meri. Principala limită a zonei florale este că anumite insecte benefice care nu au o rază de acţiune foarte mare nu vor vizita părţile livezii îndepărtate de zonele florale. trebuie mai întâi să le permitem să-şi facă cuiburi în timpul sezonului sau înafara sezonului. Plante însoţitoare şi acoperiri ale solului florale Controlul biologic a devastatorilor poate implica un număr mare de organisme vii cum sunt păsările insectivore. Criterii de alegere a plantelor care se utilizează O mare de diversitate de plante sălbatice sau cultivate pot fi utilizate pentru încurajarea paraziţilor şi prădătorilor. Trebuie de asemenea să le asigurăm surse de hrană altele decât prăzile lor fie pentru că ele le solicită la un moment dat sau pentru a putea supravieţui în perioadele în care populaţiile de devastatori sunt puţine. Avantajul este că insectele benefice vor fi răspândite uniform în livadă ceea ce permite un control uniform. un fel de „centrală de insecte” în centrul livezii. Regăsim în această categorie ombeliferele şi compozite. Trebuie alese după anumite criterii: .Boala Boala cea mai curentă a piersicului este beşicarea. Pentru a o evita faceţi două tratamente preventive cu Bouillie bordelaise. Planta însoţitoare Este vorba de a cultiva fie sub arbore fie la nivelul periferiei ramurilor plante cel mai adesea perene sau bianuale. . Această apropiere permite atragerea insectelor benefice acolo unde trebuie conservând asrfel plantele de acoperire a solului stabilite deja. microorganismele şi insectele benefice.

. Phacelia suportă trecerea tractorului chir şi în timpul înfloririi. Una dintre problemele majore asociate utilizării plantelor leguminoase de acoperire a solului este încurajarea populaţiilor de punaises ternes şi alte punaises care pot provoca defornarea fructelor atunci când se hrănesc pe flori primăvara. Aceasta este adevărată pentru sulfina galbenă. putând să atragă mai mult de 200 insecte benefice. forma. şi de polenizatori eficace chiar şi pe timp de vânt puternic. un parazit important al carpocapsei. trifoiul roşu şi lucernă. care atacă larvele carpocapsei mărului. este cazul ombeliferelor. culoarea şi producerea nectarului a inflorescenţelor sunt factori care influenţează atragerea auxiliarilor. Masculii acestei specii sunt capricioşi deoarece nu-i găsim decât pe florile de ombelifere în raport cu femelele care vizitează florile plantelor altor familii precum leguminoasele sau cariofilaceele. O cruciferă ornamentală. Poligonacee (sarrasin) Sarasinul atrage sirfidele care au tendinţa să fie în activitate primăvara. Antemisul (Anthemis tinctoria) s-a dovedit favorabil viespilor şi muştelor parazitare în timp ce cosmos (Cosmos bipinnatus) s-au arătat atrăgătoare pentru prădători în general şi în particular pentru păianjeni. rădăcinile vor produce flori în acelaşi an.capacitatea de atracţie a devastatorilor: plantele alese nu trebuie să încurajeze populaţiile de devastatori. Un mod simplu. Leguminoasele Leguminoasele pot atrage mai mulţi auxiliari datorită perioadei lor de înflorire foarte lungă . Într-un alt studiu asupra viespii parazitare Itoplectis conquisitor. S-a arătat de asemenea că phacelia poate creşte abundenţa Aphelinus mali care controlează afida mărului şi ameliorează eficacitatea tricogramelor. Crucifere Leius (1960) consideră muştarul sălbatic ca şi una din sursele preferate de hrană pentru femelele de Itoplectis conquisitor. Tanacita (Tanacetum vulgare) deşi este o plantă invadatoare. alysse (Lobularia maritima sau Alyssum maritimum). Asclepia şi rochiţa-rândunicii (Convolvulus arvensis) sunt surse de hrană pentru femelele de Itoplectis conquisitor. În cazul plantelor bianuale. rapid şi puţin costisitor de a stabilii ombeliferele într-o livadă este de a procura morcovi şi păstârnaci şi de a planta câţiva în sol la nivelul periferiei ramurilor. vergerettes şi verge-de aur care înfloresc toamna sunt surse de hrană pentru ichneumonide. În ciuda eficacităţii sale. Labiacee Menta (Mentha spicata) poate atrage mai mulţi auxiliari deşi că ea poate deveni o cuvertură invadatoare. Ea infloreşte aproximativ 30 de zile şi efectele sale se resimt la 10-15 m distanţă. Molena iubeşte toate tipurile de sol. . Phacelia Phacelia este o plantă foarte atrăgătoare pentru un număr mare de insecte benefice.facilitatea de gestiune şi rezistenţă: plantele alese trebuie să poată îndura traficul din livadă şi nu trebuie să crească greutatea muncii. Alte plante Molena (Verbascum thapsus) atrage punaise molenei.capacitatea de atracţie a auxiliarilor: grandoarea. Leius (1962) a observat că insecta prefera păstârnacul sălbatic ca şi sursă de nectar. Margaretele albe (Chrysanthemum leucanthemum) şi galbene (Rudbeckia hirta) la fel ca şi coada-şoricelului (Achillea millefolium) sunt favorabile auxiliarilor. O putem planta în interiorul sau în jurul livezii. Morcovul sălbatic este pe locul doi. Trifoiul poate şi el atrage cerese buffle. Va fi uşor să se cosească florile înainte ca ele să producă seminţe. Mai multe specii de vespi parazitare au părţi bucale scurte şi nu pot decât să atingă glandele nectarifere bine expuse. Compozite Asters. acest prădător poate ataca merii. Agripaume (Leonorus cardiaca) este o plantă iubită de bondari. Ea mai atrage şi specii de muşte benefice. s-a dovedit planta cea mai promiţătoare în experienţele lui Chaney (1992) în California. Tabel: Specii vegetale a căror flori favorizează auxiliarii Denumirea Denumirea latină Utilizare Înflorire . Specii vegetale pentru utilizare Tabelul de la sfârşitul acestui document prezintă diferite specii vegetale care pot fi utilizate pentru atragerea insectelor auxiliare. Plantele recomandate fac parte mai ales din ombelifere şi compozite deşi că reprezentanţi din alte familii prezintă de asemenea un potenţial interesant.. Florile compozitelor servesc ca sursă de glucide pentru larvele de chrysope. Singurele insecte devastatoare atrase de sarasin în timpul infloririi sunt punaise terne şi coleoptera. atrage un număr mare de diverse specii de mămăruţe. Ombeliferele Plantele din familia ombeliferelor sunt atrăgătoare pentru un număr mare de auxiliari. un prădător care atacă tetranidele şi afidele. Atrage în mod particular sirfidele prădătoare ai afidelor la fel şi carabele.

pc Zf. pc Zf. cs Zf. Avantaje: .penetrarea apei şi îngrăşămintelor .diminuarea vegeraţiei . cs = plante de acoperire a solului. cs Zf Zf.diminuarea randamentului . Lychnis spp. Layia platyglossa Agrostemma githago Silene spp. solul gol lucrat sau nelucrat nu se mai practică. cs Zf. cs Cs. pc Zf. pc Zf. zf Zf. Trifolium repens Lupinus perennes Brassica kaber Lobularia maritima Fagopyron esculentum Phacelia tanacetifolium Mentha spicata Nemophilia sp.acţiunea împotriva anumitor buruieni .văratic văratic primăvăratic . pc = plantă însoţitoare. pc Zf.văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic Zf = zonă florală. Achillea spp. pc Zf. pc văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic . cs Zf. pc Zf.o mai bună conservare a fructelor Inconveniente . Tehnici de întreţinere a solului în arboricultura fructiferă Interlinia Îngazonarea permanentă a interliniei este regulă. văratic primăvăratic .tomnal văratic . pc Zf. Helinathus tuberosus Aster ptarmicoides Solidago spp. Cerastium spp. pc Zf Zf.concurenţa hidrică şi în elemente nutritive.instalarea rozătoarelor şi păianjenilor galbeni .probleme cu anumite buruieni .tomnal văratic Rudbeckia hirta Chrysanthemum leucanthemum Coreopsis spp.eliberarea târzie de N . cs Zf Zf. pc Cs Cs Zf.creşterea riscurilor la îngheţul de primăvară (evapotranspiraţie puternică) .ameliorarea structurii solului .diminuarea căderii fructelor .protecţia eficace împotriva eroziunii . cs. cs Zf. zf Cs. pc Zf.îmbogăţirea solului cu materie organică .diminuarea levigării . cs Zf. pc Zf.Ombelifere Panais Morcov cultivat Morcov sălbatic Mărar Aneth Coriandru Angelică Anason Carvi Cairefulon Composite Margareta balbenă Margareta albă Floarea soarelui Floarea soarelui tuberoasă Aster faux-ptarmica Verge –de aur Coada şoricelului Carofilacee Tăciunele grâului Silena Licnis Ceraistes Leguminoase Trifoiul ladino Lupin Crucifere Muştarul sălbatic Alysse maritimă Alte plante Sarasin Phacelia Menta Nemofila Pastinaca sativa Daucus carota Daucus carota Foeniculum vulgare Anethum graveolens Coriandrum sativum Angelica archangelica Erzngium campestre Carum carvi Zf. cs Zf. pc Zf.

Inconveniente . Precauţii – incompatibilităţi . . . aeraţie bună a solului. .rădăcini superficiale nedeteriorate. . .control bun al buruienilor anuale (3-4 ani). .). .utilizarea ierbicidelor redusă puternic.să se cosească frecvent . .rădăcinile superficiale nu sunt deteriorate. Inconveniente .nu există concurenţă hidrică şi nutritivă. Inconveniente .risc de eliberare. .costul şi disponibilitatea materialului.distrugerea accelerată a materiei organice.eventualitatea unei carenţe determinată în N.să se supravegheze rozătoarele .cere multe ierbicide.riscul de eroziune pe terenul în pantă.nu este indicat decât pe terenurile puţin profunde şi uşoare. Precauţii – incompatibilităţi . . .structură bună a solului.riscul formării unei talpe de arătură . . .efect favorabil asupra dezvoltării tinerelor plante în situaţia de secetă. Acoperirea solului cu deşeuri organice Avantaje . . .să se adapteze îngrăşământul şi stropirile . să se stropească în perioadele secetoase pentru a evita focul.lucrări culturale făcute greu pe terenul moale.nu există concurenţă hidrică şi nutritivă. Solul gol nelucrat sau dezierbare chimică Avantaje .Precauţii –incompatibilităţi . concurenţă hidrică şi nutritivă puţină sau chiar deloc. .creşterea eventuală a umidităţii.crestarea solului -> schimbul aer-apă se face greu. Precauţii – incompatibilităţi .control bun a buruienilor prin aplicarea produselor foliare. .control posibil al lastarilor cu anumite produse. .să se aleagă un amestec de seminţe şi mulci cu creştere lentă . atenţie la bolile criptogamice.să se menţină o bandă dezierbată suficient de largă (60-80 cm) Linia de arbori sau arbuşti Solul gol lucrat Avantaje control bun al buruienilor.risc de eroziune pe terenul în pantă. control bun al lăstarilor (zmeur).dezierbare câteodată necesară la limita paielor. material greu de găsit. .durată limitată (1-2 ani) pentru paiele de rapiţă.utilizarea prudentă a ierbicidelor în pepinieră şi în primul an de plantaţie. .aport mai mult sau mai puţin important în materie organică.pericol de a afecta rădăcinile mai ales în solul superficial.pentru paiele de rapiţă şi iarbă. .trebuie pusă multă materie organică pentru ca ea să fie eficace (cel puţin 5-20 cm.tasarea solului (asfixiere). .

afini.ajută la prinderea tinerelor culturi în situaţii de secetă.creşte randamentul global .când îngheţul diminuează sau ameninţă numărul de flori disponibile pentru polenizare şi volumul potenţial al recoltei.eficacitate ierbicidă de 100% (mai puţin în jurul trunchiurilor). Paie plastice Avantaje .creşte numărul de albine cu miere .când un timp cald şi uscat grăbeşte înflorirea. . . Pollimax Pollimax atrage albinele pe plantele cu flori. .folosiţi un pulverizator convenţional.creşte numărul de flori vizitate . calibrul. Avantaje . . .când culturile nu sunt atractive prin natura lor.să se supravegheze rozătoarele.în volume suficiente de apă. peri: 80% din înflorire când polenizatorii înfloresc şi ei.devreme dimineaţa înainte ca albinele să înceapă să zboare. pruni. Inconveniente . Doza recomandată este de 250 ml Pollimax/ha. Amestecaţi Pollimax doar cu apă. . .costul şi durata materialului. Aplicare Aplicaţi: . atenţie. căpşuni. Se foloseşte Pollimax pentru a maximaliza activitatea albinelor: .tinerele culturi localizează greu îngrăşământul. . Conservaţi Pollimax la rece şi în locuri uscate. paiele pot îmbogăţii solul în K2O (aproximativ 100 u/ha la aplicare). .creşte numărul de seminţe şi fructe .1-2 zile după instalarea stupilor.rehumectarea iregulată pe linie după udare sau precipitaţii.când puţine albine yboară atunci când condiţiile climatice sunt marginale şi reci. forma fructelor .dezierbarea chimică pe margini se recomandă. . . activitate greu de controlat sub plastic. cireşi. .anumite materii sunt permeabile în apă. etc. Pollimax se aplică la : peri.- - să se suravegheze rozătoarele. în zilele când previziile meteorologice sunt moderate sau între orele 10.dezierbarea găurilor de plantare cu mâna să nu se neglijeze.creşte calitatea. .între 40% şi înflorire plină în funcţie de culturi: meri: 80% din înflorire când polenizatorii înfloresc şi ei. .creşte profitul.nu există concurenţă hidrică şi nutritivă. Pollimax poate fi stocat mai mulţi ani.00 şi 16. . meri. . Precauţii – incompatibilităţi . .00 în zilele când vântul adie puţin şi temperaturile sunt peste 130C. pentru a stropi florile şi frunzele. Rapănul (Venturia inequalis) .este posibil să se pună îngrăşământ pe linie.punerea şi înlăturarea nu sunt întotdeauna evidente.şi mai ales când o înflorire mai atractivă din mediul înconjurător favorizează retragerea albinelor.

Ventura inequalis intervine prin doua tipuri de infectie: ♦infectia primara: este realizata de catre ascosporii eliberati in momentul inmuguririi. orientarea randurilor. Heliosol (ulei de pin) adaugat în sulf amelioreaza eficacitatea sulfului muiabil. Efectul este limitat în caz de precipitatii puternice. iai infectia devine vizibila dupa 1-3 saptamani in functie de umiditate ♦ infectia secundara: in urma infectiei primare ciuperca se dezvolta si da nastere la conidii care se deyvolta pe toate componentele pomilor. ♦ prevenirea surselor exterioare de infectie pastrand o distanta fata de un focar de infectie mai mare decat distanta pe care o pot parcurge ascosporii (30-1600 m) ♦ mulcirea solului dintre randuri cu paie. Cea mai buna strategie de prevenire a infectiei primare este de a limita posibilitatea de producere a ascosporilor. fan . Ploaia este agentul de dispersare a conidiilor si de infectie masiva a pomilor. Perioada critica pentru atacuul ciupercii Venturii inequalis este intre stradiul de prebuton roz şi stadiul de cadere a petalelor. Produsul rezultat se numeste Heliosulf (70 % sulf muiabil plus 30% ulei de pin). Cheia rezolvarii acestei probleme cnsta in gestiunea frunzelor care cad toamna pe sol: ♦ strangerea frunzelor şi a fructelor cazute prin raclare sau aspirare urmata de compostarea sau arderea acestora ♦ cosirea pe intervale si intre pomi pentru reducerea marimii frunzelor accelerand astfel descompunerea acestora ♦ stimularea vietii microbiene a solului prin aport de compost sau de preparate microbiene ♦ luarea masurilor necesare pentru zvantarea frunzelor si a fructelor favorizand o buna circulatie a aerului: :taieri corespunzatoare. Dozele de sulf sunt de 10-15 kg /ha la inceputul sezonului reducandu-se la 1-2 kg la sfarsitul sezonului. iarba după caderea frunzelor in toamna Lupta curativa -utilizarea unui agent muiant.aerarea: circulatia aerului în parcele are o actiune fizica asupra vegetatiei precum şi asupra duratei umectarii apatului vegetativ şi implicit asupra intensitatii contaminarii Cel mai important lucru în lupta împotriva rapanuului este controlarea infectiei primare. Ascosporii sunt eliberati in zilele umede. amplasarea livezii. Conidiile produse de catre situri de infectie primara sunt foarte numeroase in comparatie cu ascosporii eliminati in primavara de către peritecii. Eliberarea dureaza 6-10 saptamani dupa inmugurire pana la sfarsitul lunii iunie. Dupa acest stadiu pomii sunt mai rezistenti la atacul de rapăn.Ciuperca hiberneaza pe frunzele care cad pe sol sub forma de peritecii: in primavara in momentul inmuguririi periteciile se umplu de acospori. Se disting 4 tipuri de tratamente fungicide impotriva rapanului: ♦ Tratamente de baraj: se aplica fungicidul înainte de contaminare si se repeta in functie de după fiecare ploaie continua de de 20 mm sau ploaie discontinua de 25 mm ♦ Tratamente de stopare: se intervine in intervalul de 24 de ore după inceputul contaminarii sau la cel mult 40 de ore dupa o ploaie ♦ Tratamente de toamnă: se aplica fungicidul toamna inainte de caderea frunzelor pentru evitarea formarii periteciilor . Luptă preventivă .

Plantes sauvages et cultivées du Québec pouvant servir au contrôle de la tavelure Nom français Nom latin Présence ou culture Dilution efficace Durée d'efficacité . Cele mai folosite sunt frunzele de mesteacan si coada calului sub forma de purin sau decoct.♦ Tratamente de conservare: se pot efectua tratamente asupra pomilor a caror recolta este destinata conservarii cu 4 –5 saptamani inainte de recolta in caz de infectie secundara. Toate speciile din familie Primulaceae au efect fungicid impotruva rapanului. Zeama sulfocalcica (29 % sulf) Cupru: ♦ oxiclorura de cupru:1-2 gr/l ♦ cuivrol (cupru plus oligoelemente):2 g/l 1000-2000 l/ha ♦ solutie zeama bordeleza. Sulf in amestec cu bentonita (Kolo spray): 25 kg sulf si 400 g sulf/hl. In agricultura ecologica elementul central de lupta il constituie tratamentul de baraj.după înflorire:sulf muiabil 600 g/hl Biofungicide Giliver (1947) a testat 1915 specii de plante care au efect asupra germinarii conidiilor de Venturia inequalis şi a gasit 440 de specii care au oprit germinatia. -inmugurire: zeama bordeleza (800 g cupru plus800 g var/100 l sau sulf muiabil 1g/l -inmugurire inspre buton roz:idem zeama bordeleza sau 400 g/hl sulf muiabil şi 100 ghl zeama bordeleza -Buton roz inspre caliciu: idem zeama bordeleza sau zeama sulfocalcica sau sulf . Fungicide Sulful: este incompatibil cu uleiurile minerale: se fa efectua tratamentul cu sulf la cel putin 4 saptamani distanta de un tratament cu ulei mineral. Tableau 3 .

Pasta rezultata se utilizeaza prin badijonarea arborilor si a ramurilor ca si tratament peventiv sau se dilueaza pentru efectuarea de tratamente curative generalizate asupra arborilor . ♦ Tratamente cu uree 2% sau urină diluata pana la ½ asupra frunzelor cazute : se reduce productia de ascospori şi amelioreaza descompunerea frunzelor ♦ fertilizare cu turte de ricin sau purin de urzica asupra frunzelor pentru accelerarea descompunerii frunzelor cazute sau asupra frunzelor in vegetatie in cazul urzicii Lupta biologica: Cel mai cunoscut antagonist al lui Venturia inequalis este Chaetomium globosum. Produse organice: ♦ Uleiul de soia sau canola care actioneaza ca si antitranspiranti: 1 % ulei la 7-10 zile interval. ♦ Tratamente cu lapte nepasteurizat nediluat care contine acizi cu proprietati antiseptice ♦ Fertilizarea:Jadigh şi Gupta (1986) au constatat ca utilizarea de ingrasaminte cu concentratie ridicata in potasiu au crescut rezistenta pomilor la rapan. 3 parti argila.şi 10 % solutie fungicida vegetala).Lierre Scrofulaire lancéolée Souci d'eau (populage) Primevère Arroche hastée Ficaire Lupuline Radis sauvage Marguerite Morelle douce-amère Saule cultivé Sariette Oignon Anémone Symphorine blanche Hedera helix Scrophularia nodosa Caltha palustris Prima vulgaris Atriplex patula Ranunculus ficaria (inclusiv radacina) Medicago lupulina partout Raphanus raphanistrum plus fréquent dans les Maritimes Chrysanthemum adventice segetum Solanum dulcamara adventice rare Salix purpurea partout Satureja vulgaris partout Allium cepa partout Anemone nemorosa cultivable? Symphoricarpos alba partout au Québec région de Montréal région de Montréal abondant dans le nord rare mais cultivable rivages du fleuve(golfe) région de Montréal sèche 1/128 1/32 1/16 1/16 1/4 1/2 1/1 1/1 1/1 1/1 1/2 1/2 1/2 1/32 1/1 3 mois 8 mois 2 mois 2 semaines 3 mois 2 mois 2 jours à 2 semaines Efectuarea tratamentelor Se realizeaza un decoct de coada calului sau alta planta cu actiune fungicida si se conserva 14 zile intr-un recipient de lut sau lemn dupa care se amesteca (o parte balega de bovine. Se poate de asemenea utiliza ciboullete in cultura asociata cu plantatia pomicola. .

Résistance des variétés de pomme à la tavelure RESISTANTE Red Free Prima Liberty Freedom Priscilla Nova Easygrow Jonafree Macfree Sir Prize Britegold Moira Murray Novamac Priam Richelieu Rouville Trent Sources: Wilcox (1987).De asemenea tratamentele cu Athelia bombacina asupra frunzeloc cazutte controleaza in totalitate formarea periteciilor. Granger (1988) Lodi Northern Spy Monroe Burgundy Tydeman Wayne Jonamac Paulared Idared Twenty-ounce Golden Delicious Red Delicious Jonathan Milton Wealthy Spartan MODEREMENT RESISTANTE SUSCEPTIBLE Cortland McIntosh Julyred Spygold Niagara Jerseymac Jonagold Stayman Macoun Empire Rome Beauty Mutsu (Crispin) Tableau 5 . Tableau 4 . fond R R R R J R V J V V R V Nova 3 Easygrow Jonafree Macfree Sir Prize Britegold Moira Murray Novamac d10-m10 1 .Caractéristiques des variétés résistantes à la tavelure Variété Résistance à rouille feu du mildiou bactérien cèdre Redfree Prima Liberty Freedom Priscilla 3 2 4 3 3 4 1 4 3 4 4 1 2 1 4 2 3 4 1 1 3 3 4 4 4 4 4 2 2 4 2 3 4 3 Arbre Date de cueillette Rusticité Productivité Vigueur f08-d09 m09 f09-d10 f09-d10 f09-d10 d10 d10 d10 f09 f09 f08 m09 1 2 1 2 1 2 3 3 3 2 2 1 2 3 2-3 1 2 2 2 3 2 2 2 3 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 2 R J J R R R V R R V V V Fruit Qualité 2 1 2 2 2 1 Couleur Couleur dom.

rapport de recherche #2036.N. Athelia bombacinaand Chaetomium globosumas antagonists of the perfect stage of the apple scab (Venturia inaequalis) under field conditions. D. 1988. 1982.E. Denis Culley:organic orchardist. New. 1988. Kennel. Ottawa. 1986. [1. Integrated pest management for apple orchards in Ontario. J. mars/avril 1988: 7-9. Maine Organic Farmer and Gardener. 1(2):1-2. 72 (7):904-910.D. 1982. S. Pest management section. Proceedings of the Annual Meeting of the Massachusetts Fruit Growers Association Inc. 1990. K. Dhar. 1988. Ontario Ministry of Agriculture and Food.] Schriftenreibe der Landwirtschaftskammer Rheinland.. 1987. 50(6):209. 59 pages. 1983. W.M.K. et M. Appl. 25(10):246-255. Field and laboratory studies of the effect of urea on ascopores production of Venturia inaequalis.K.T. 1982:32-34. Ann. Pre-leaf fall spray of chemeicals and cow urine in suppression of ascospores. Orchard management:New Hampshire 1981. 62:297-307. Zeitschrift für Planfzenkrankheiten und Planfzenschutz. Royaume-Uni. Essai comparatif de différents traitements contre la tavelure sur pommiers et poiriers. Biol. Protégez vos arbres grâce à la prèle.prévenir plutôt que guérir. 1990. Influence of host response and climatic factors on the development of conidial stage of apple scab fungus (Venturia inaequalis). Keipert. A model to estimate the maturity of ascospores of Venturia inaequalis. 33(3):74-76. MacHardy. 1927. 1990. printemps 1982:21-27. Traité d'arboriculture fruitière: principes généraux d'arboriculture et d'hygiène véétale. A. Gupta. Kolbe. Phytopathology. Schüepp et W. G.] Erwersobstbau. 1987. Frère. 1964. 1990. Concepts and methods in biological control of diseases in apple orchards. nov. 1990. 1989. J. 96:75-78. Studies in fruit diseases:apple scab.Gupta. M. Cultivars résistants à la tavelure.. Siegfried. Presses de l'université de Montréal. Ann. Indian Journal of Mycology and Plant Pathology./déc. 1990. Screening of some plant extractives for antifungal activity against Venturia inaequalis. 23(10):22-23.N. Northeast LISA Apple Production Newsletter. Miedtke. Bulletin OEPP. D. Gadoury. W. R. 364 pages. La prédiction de l'infection primaire des pommiers par Venturia inaequaliset lutte biologique. Montréal. Hockey. station de recherche Vineland. Gupta. K. G. McHardy. no 142. Marie-Victorin. Pesticides. Science and Culture. 1988..Overbeck.K. Courrier du livre. 17(6):1. 1983. Bennett. Paris. St-Arnaud. Northover. Bosshard. Agriculture Canada. nº17. Wesel-Bislich. Résultats de 8 ans d'expérimentation à la ferme expérimentale d'Agriculture Canada à Frelighsburg. Conseil des recherches en pêche et agro-alimentaire du Québec. Gilliver. Brown. pamphlet n82. 1982. 16(2):123135. Les Quatre Saisons du jardinage. 1990.Priam Richelieu Rouville Trent 3 3 1 2 f09 m09 m08 2 3 3 2 3 2 2 2 3 2 1 1 R R R J V V d10-m10 3 3 2 2 R V Bibliographie Auger. A. 1988. [Alternative cultivation of apples and vegetables. Hills. Appl. 17(4):655-663.. 5(1):93-97.. E. 1968. Lower Rhein. 1984. A. Qasba. International Journal of Tropical Plant Diseases. 4 .L. Dominion of Canada Department of Agriculture. [Effects of different pruning systems and chemical retardants compared with no pruning on apple trees on yield fruit quality and disease incidence in the long term trial at Höfchen (1959-1982). Flore laurentienne. OMAF. Control of apple scab and powdery mildew with plant oils.] Besseres Obst. 1991. in Amélioration des techniques de l'agriculture biologique. Biol. 97(1):24-32. The effect of plant extracts on the germination of the conidia of Venturia inaequalis. Y. G. 66:195. GRAB. non-fungicidal techniques to aid in the management of apple scab. Louis.5 ha of bio-dynamically grown orchards at the Closterman operation. Bio-dynamics. K. et W. Hoffmann. Granger. J.Welder et G. An overview of the best scab-resistant cultivars from New York. Humus. Burchill. Fruit pest and disease control:the organic way. Gonnaud. Henry Doublday Research Association. Rapport final. R. Groupe de Recherche en Agriculture Biologique. et G. Les arbres fruitiers.F. L. et G. 1947. Plant industry branch. Investigations on the effect of urea and fungicides in suppressing the ascigerous stage of apple scab pathogen.E. 2e édition. et W. U. Neumann. 34:136-143. Lamb. Coventry. P. Jagdish. H. 925 pages.

D.H. 75:966. Apple disease management pages 40-45 in USDA. Productia unui mar in acest sistem ajunge intre 200 si 400 de kg (20-40 t/ha).P. 1985. Highlights. Thorez. Plantatia este condusa intru-un sistem de pasune artificiala compusa dintr-un amestec de graminee si leguminoase. 1988. Harmonia. 1987. Tränkner.Miridae . Utilizarea de mediatori chimici precum allomone kairomone. Paris. Rosenberger.J. 1975. Management guide for lowinput sustainable apple production.. feromoni acoperă notiunea de lupta biotehnica. 53(2a):359-362. MacNeil.Anthocoridae . juillet-août 1982:31-39. Polymer films:a new approach to control apple scab. J. Sistemul este foarte intersant sub aspectul ferilizarii realizate de catre animale in cazul pasunatului direct. [Preliminary results on control of apple scab by extracts from composted organic materials. Ravageurs et maladies au jardin:les solutions biologiques. Phytocoris. Campyloma. Stethorus Oligota. Cele 3 notiuni de lupta (biologica. Schmid.60 m. Trunchiul pomului trebuie sa fie mai inalt de 1.E. I.T. Lupta biologica Mai mult de 40 de specii fac obiectul luptei biologice in pomicultura ecologica pe plan mondial. 1990. Himacerus. 1987. Atractotomus. Pilophorus. 1982. Cel mai cunoscut caz de lupta biologica impotriva unui daunator al plantatiilor pomicole este Prospaltella perniciosi împotriva paduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus).A. Collection Les Quatre Saisons du Jardinage. Utilizarea de preparate pe baza de microorganisme acopera aceasta notiune de lupta biologica. Phytopathology. Scymnus. Sisteme de cultura alternative: LIVADA/PASUNE Sistemele de livada/pasune se practica de cel putin un secol in tarile europene.fr În pomicultură ecologică termenul de lupta biologica este rezervat metodelor de lupta care constau in introducerea în cultura a unui dusman natural pentru combaterea unui daunator. Tabelul Principalele specii de artropode auxiliare utilizate în pomicultura ecologică Reboulet. Chilocorus. 1994. Adonia. Utilizarea rezistentei plantelor ca mijloc de lupta acopera notiunea de lupta genetica. Adalia. et S. Healthy orchards. Blackburn. Proceedings of the organic and low-spray fruit production conference. Tachyporus.] Mededelingen van de Faculteit Landbouwwetenschappen Rijksuniversiteit Gent. 1990. Staphylinus Orius. Rasmussen.Proctor. 243 pages. Bio-Dynamics. Greenhouse studies. O.asso.Sistemul consta intr-o livada cosita sau pasunata plantata cu pomi cu port inalt cu o densitate de 100 pomi/ha. New York. Nabis Chrysopa .A. Gillespie et B. 1983. Malacocoris. n 15.Nabidae Genuri Coccinella. biotehnica şi genetica) au fost integrate in notiunea de lupta eco-etologică. et J.Staphylinidae Heteroptera . United States Department of Agriculture Northeast Low-Input Sustainable Agriculture Apple Production Project 33-49. Kirchner-Bierschenk. Henggeler. White.J. 1988. La nivelul Frantei ca exemplu 160 000 de ha sunt conduse in acest sistem mixt livada/pasune. Propylea. Les Quatre Saisons du Jardinage. Anthocoris Deraeocoris. La lutte biologique en arboriculture fruitière par Jean-Paul Gendrier ACTA. Contre les maladies des plantes:le cuivre et le soufre. J. domaine de Gotheron. Shaffer. 6(3):7-9. Heterotoma. ACTA point n°1 Ordine şi familii Insecte prădătoare Coleoptera . Editions Terre Vivante.H. W. A. Prediction of apple scab:reduction of spraying. n116. În Franta regiunea Normandia concentreaza o treime din livezile pasuni din Franta. D. W. Natural Organic Farmers Association. automne 1975:19-23. T. Wilcox. Apple diseases:their biology and management in NOFA. 26320 Saint-Marcel-lès-Valence gendrier@acta.Coccinellidae . et R. W.

-Utilizarea lui Orius împotriva pipulaţiilor de tripsi (Frankliniella occidentalis) .Utilizarea virusului poliedrozei împotriva lui Adoxophyes (Capua) orana. Epistrophe.Una din preocuparile mari ale pomiculturii ecologice în ceea ce priveste lupta biologica este aclimatizarea unei coccinele Harmonia axyridis împotriva afidelor.Aphidiidae Chalcidoidea Trichogramma . Allothrombium Insecte parazitoide Diptera Pales.Utilizarea de tulpini de Penicillium împotriva moniliozei (Monilinia laxa) . capocapsa (Cydia pomonella).Utilizarea unei ciuperci (Ampelomyces quisquali) împotriva fainarii la piersic . mai prolifica si mai activa la temperaturi mai joase comparativ cu speciile indigene.Tachinidae Hymenoptera Ichneumonidea ltoplectis. 1994.Icheumonidae Macrocentrus.Cogniopterygidae Diptera . .Encyrtidae Aphelinus.Trombidiidae Hemerobius. lui Zeuzera pyrina sau împotriva lui Cydia molesta la piersic.Chrysopidae . Apanteles . Amblyseius. bacterii. Asaphes .Utilizarea lui Bauveria bassiana împotriva carcocapsei merelor (Cydia pomonella) Lupta microbiologică -Utilizarea lui Bacillus thuringiensis împotriva lui Operopthera brumata. Scaeva Leucopsis Aphidoletes Typhlodromus.Brachonidae Aphidius. Episyrphus. Agria.Chamaemyiidae . Phryxe . Ephialtes . Ageniaspis . Phytoseiulus. Trioxys.Utilizarea Carpovirusinului împotriva carpocapsei (Cydia pomonella)la mere Virusul antreneaza nivele de mortalitate de 98% la nivelul larvelor (15 000 ha tratate în Franţa în 1998) Lupta biotehnică -Utilizarea fermonilor sexuali împotriva Tordeusei orientale la piersic .Trichogrammatidae Encryrtus.Pteromalidae Eulophus .Nevroptera . . Aceasta specie este polifaga.Syrphidae . Micromus Conwentzia Syrphus.Phytoseiidae Actinedida : .Hemerobidae .Eulophidae Microorganisme patogene Ciuperci.Cecidomyiidae Păianjeni prădători Gamasida . Aphitis . Praon .Anystidae .Stigmaeidae .Utilizarea lui Phytoseiulus persimilis împotriva populaţiilor de păianjeni (Panonychus ulmi) . ACTA point n°1 . Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium. virusuri D'après Reboulet.Tetrastichus .Utilizarea unei suşe hipovirulente de Endothia parasitica împotriva cancerului bacterian la castan . Encarsia.Utilizarea lui Trichoderma viridae împotriva Plomb piersicului .Aphelinidae Eupteromalus.

67 Gala. GRAB. 1998. ♦ Confuzia sexuala Pentru reusita confuziei sexuale este parcelele trebuie sa fie mai mari de 3 ha. INRA. Golden 7.01.00.84. 25 2.84. Synthèse 1994-98. 1998. Ozargold 2. Biophytoz în amestec ci Ovipron este mai eficient decat Pyretolul. : 04. Difuzoarele se amplaseaza inaintea primelor acuplari.33 Jonagored. piretru si ulei vegetal).90. ♦Pentru combaterea paduchelui Dysaphis plantaginea se intervine cu uleiuri si insecticide vegetale separate (piretru sau rotenona) sau in amestec:Pyretol (rotenona. CARPOVIRUSIN ECOPOM Soiul Pagube % Soiul Pagube % Golden 12. documents disponibles au GRAB (Groupe de Recherche en Agriculture Biologique) site Agroparc – BP 1222 – 84911 AVIGNON CEDEX 9 – Tél. « Optimisation des techniques en Agriculture Biologique.Carpovirusin (denumirea preparatului francez) .Madex (denumirea preparatului elvetian) La acelasi nivel de eficacitate Carpovirusinul are o formula mai practica (adjuvanti protectori de raze UltraViolete şi zahar ce sunt integrati în produs) Tratamentele se fac la interval de 8-12 zile. Fiche technique : le contrôle du carpocapse des pommes et des poires en Agriculture Biologique.Carpocapsa merelor (Cydia pomonella) ♦ Utilizarea virusului poliedrozei . Agribiodrôme.5 Jonathan Jonagold 3. Pe marginea parcelelor se amplaseaza mai multe difuzoare.95 AFIDE ♦ Pentru combaterea paduchele lanos (Eriosoma lanigerum) se utilizeaza un himenopter parazit (Aphelinus mali).8 Earlygold 0. GRAB.82 Media 11.70 / Fax : 04.37 TRATAMENTE cu produse din plante Plante Metodă Efecte . Protectia riguroasa începand cu aparitia primei generatii este obligatorie. Se pot folosi si alte formule de insecticide impotriva lui Dysaphis cum este cazul lui Biophytoz (rotenona şi piretru) cu o doza de 0. 83 Jerseymac 1. ♦Utilizarea lui Harmonia axyridis împotriva lui Myzodes persicae alauturi de utilizarea uleiurilor si a insecticidelor vegetale.350 l/ha plus Ovipron (ulei alb) cu o doza de 1 l/100 l apa.7 Florina 0. GRAB.90. Fiche technique : le contrôle du puceron cendré en Agriculture Biologique. 1998.42 Starkimson 9.

păianjeni Se infuzează 150 g de plantă de piper tăiată marunt în 5 l de apă RÉPULSIV TOTAL fierbinte. Se taie mărunt şi se macerează 1kgla 10 lapă după care se diluează 1/10. Se macerează 80 g de usturoi în 5 l de apă timp de 12 ore după păianjeni. Se diluează 1/20 pentru aplicare. carpocapsa. după care se filtrează. carpocapsa. Îngrăşăminte Specia/preparat urzică urtica urens Metodă 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după care se introduce în sistemul de udare RÉPULSIV TOTAL Afide. melci. furnici.usturoi allium sativum infuzie usturoi allium sativum macerat usturoi allium sativum macerat în ulei usturoi cu ceapă allium sativum şi allium cepa macerat urzica urtica urens macerat 150 g de măcinat în 5 l apa în fierbere măcinat INSECTICID. păianjeni Se macerează 250 ml de ardei iute în 500 ml de apă timp de 24 de ore. FUNGICID: afide Se infuzează 150 de grame de plantă taiată mărunt în 5 l de apă INSECTICID: afide. Se infuzează 150 g de busuioc tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. după care se diluează 15 ml din preparat în 4l de apă pentru tratament. INSECTICID: afide. INSECTICID afide. INSECTICIDE TOTAL Afide. FUNGICID: afide. infuzie viermele zmeurului Artemisia absinthium infuzie fougère purin busuioc ocimum basilicum infuzie coriandru coriandrum sativum infuzie Flori de soc sambucus infuzie menthe mentha infuzie revent rheum rhabarbarum infuzie piper capsicum infuzie Ardei iute macerat Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de apă fierbintedupă care se filtrează. 1kg la 10 l de apă. Se poate combina şi cu un macerat de ardei iute. după care se filtrează INSECTICID. furnici. Se macerează 80 g usturoi şi 500 g de ceapă în 8 l de apă timp de 12 ore după care se filtrează. viermele zmeurului INSECTICID afide INSECTICID afide INSECTICID Afide şi păianjeni Se infuzează 150 g de flori de soc tăiate marunt în 5 l de apă fierbinte. păianjeni . Se infuzează 150 g de mentă tăiată marunt în 5 l de apă fierbinte. rugină care se filtrează şi apoi se adaugă 4 ml alcool Se macerează 100 g de usturoi în 20 ml de ulei timp de 24 de ore. Afide. Se adaugă 1 l de apă şi 10 ml de săpun. tanacetum vulgare fierbinte. Se infuzează 150 g de coriandru tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. INSECTICIDE furnici Se infuzează 150 g de revent tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte.

larve de cecidomelide .paianjeni (Angiope) .-viespi parazite Nom Description Proie ou hôte préféré Stade de prédation Lieu et période d'activité . Fungicide Specia/preparat armoracia rusticana infuzie Metodă Efect Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID apă fierbinte.Se utilizează în concentratie de 30% sau pura în caz de atac puternic FUNGICID Boli criptogamice urzică urtica urens macerat 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după INSECTICIDE care se introduce în sistemul de udare FONGICIDE Boli criptogamice (mana.larve de coccinele .larve de chrysope . infuzie rapăn allium schoenoprasum Se macerează 60 ml de plantă în 1 de apă timp de macerat 24 de ore Coada calului equisetum hyemale decoct Se macerează 500 g de coada calului în 5 de apă după care se macerează 3 ore urmata de fierberea preparatului 3 ore.adulti de syrfide . putregai cenusiu) Insecte auxiliare împotriva paianjenilor utilizarea lui Ambyseius falacis impotriva paianjenului rosu al marului utilizarea lui Phitoseiulus persimilis împotriva paianjenului cu 2 puncte utilizarea lui Zetzelia mali împotriva oualor de paianjeni utilizarea unui păianjen Balaustium Insecte auxiliare împotriva afidelor .larve de syrfide .adulti de crhysope .Pholetesor ornigis Pradatori -coccinela -anthocoride carabeide .purin tătăneasă symphitum officinale purin Se taie marunt după care se macereaza in cantitate de 1 kg la 10 l apă timp de 14 zile. Se diluează solutia rezultată cu 7 parti de apă Purin de tataneasa cu purin de Se taie marunt 500 g de urzica cu 1 kg de tataneasa si se pun la urzică macerat în 10 l de apă timp de 2 saptamani dupa care se dilueaza solutia cu 9 parti de apă. Boli criptogamice Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID allium schoenoprasum apă fierbinte.

avec parfois des taches brunes sur le dos. Zetzellia mali (Stigméidés) Corps en losange. se remarquent surtout au printemps. tétranyque à deux points) Nymphe.. tétranyque rouge du pommier. brun moucheté et/ou vertes (1-2 cm). Larve On trouve les larves dans les colonies de pucerons.5 mm). à l'aspect de velours. vert moucheté ou gris moucheté. Adultes : mouches ressemblant à des abeilles. Présence du début du printemps jusqu'à la fin de l'été. marqués de taches noires (3Pucerons. sur de longs pédoncules très fins. adulte Prédateurs des pucerons Cécidomyies (Cécidomyiidés) Larves : petites (<1. de rouge foncé à rouge clair. aussi acariens Larve. Adultes : ovoïdes. adulte L'adulte passe l'hiver à l'abri sous l'écorce et à la base des arbres. adulte Balaustium spp (Érythréidés) Gros. clair ou translucide. Devient plus actif dans la frondaison après la floraison. Acariens phytophages Nymphe. impossibles à décrire précisément et rarement observées. elles en tuent plus qu'elles n'en mangent. là où se nourrissent les acariens phytophages. Pucerons apodes. Larve Chrysopes (Chrysoperlidés et Hémérobiidés) Adultes : verts ou bruns. Les adultes passent l'hiver à l'abri dans Syrphes ou mouches des fleurs (Syrphidés) Larves : apodes. Se trouvent sur la face inférieure des feuilles le long de la nervure principale. adulte . Actif dans la végétation au sol au début de la saison. Acariens phytophages (p. Les larves se trouvent dans le feuillage. d'un orangé vif. capables de voler sur place en plein ciel (5-10 mm). On trouve les larves dans les colonies de pucerons durant toute la saison de croissance. se déplace très rapidement (0. ex.Acariens prédateurs Amblyseius fallacis (Phytoséiidés) Corps en forme de larme. long et élancé et aux ailes aussi acariens fortement nervurées (2 cm de long). jaune vif tacheté d'orangé (0. semblables à des Pucerons limaces. Adultes : mouches menues. Oeufs : blancs. au corps Pucerons.3 mm). se déplace rapidement (1 mm). Présents sur l'écorce et les feuilles. Larves : fuselées. adulte Coccinelles (Coccinellidés) Larve. Les oeufs sont déposés sur les feuilles et les branches. On peut souvent observer les adultes en train de butiner des fleurs. orangés. Acariens phytophages Nymphe. pourvues de longues mandibules en faucilles (7-8 mm). Lorsqu'il y a abondance de pucerons.5 mm).

Adultes : vert grisâtre. acariens. huit pattes. Larves : corps allongé. Femelles munies d'un Les adultes sont actifs dans la frondaison. Acariens. légèrement aplatis latéralement. vertes aux yeux rouges. pucerons Nymphe. Autres guêpes Guêpes au corps élancé (0. Réduves ou punaises Adultes : gros. Les . d'enrouleuses. adulte chenilles et autres insectes à corps mou De nombreux insectes à corps mou. rapides.5parasites (Braconidés 3. Sur l'écorce et le feuillage des arbres ainsi que dans la végétation. se trouvent dans le gazon. réunis en grappes. adulte Sur les feuilles et surtout sur les grappes de fruits ou dans les jeunes pousses enroulées. Actives de la fin mai à octobre. sur les branches et le tronc. bruns. adulte Sur les feuilles pendant toute la saison de croissance. Pucerons. Nymphe. les débris au pied des arbres et des haies. foncé avec taches claires. dont les larves du carpocapse de la pomme dans les fruits tombés La plupart des insectes arboricoles Adulte Nocturnes. Oeufs du Larve carpocapse de la pomme. Les larves se trouvent à l'intérieur des oeufs des espèces hôtes. Immature. orangées et Ichneumonidés) ou jaunes. Nymphes : semblables aux adultes mais plus petites et aptères. noirs avec tache blanche en forme de losange sur les ailes. ovoïdes (3 mm de long). luisants ou mats. Carabes (Carabidés) Gros insectes noirs ou bruns (320 mm). Nymphes : minuscules. de tordeuses et de la tordeuse orientale du pêcher Chenilles de papillons nocturnes Larve Les adultes sont actifs dans la frondaison.6 cm). acariens Nymphe. sous les débris au sol. Oeufs : jaunes. Prédateurs généraux Anthocorides ou punaises des fleurs (Anthocoridés) Adultes : petits (3-4 mm). très actives. noires. en forme et cochenilles de tonneau.7 mm) qui parasitent les oeufs des papillons nocturnes. les pierres et les rondins. brunes. à longues assassines pattes (20 mm) et à long bec (Réduviidés) incurvé. Adultes et larves sont actifs partout dans l'arbre à proximité des proies. Abdomen fuyant sous les ailes. Parasitoïdes Trichogrammes Guêpes minuscules (Trichogrammatidés) (< 0. Araignées De taille et de couleur variables selon l'espèce. Les coccinelles sont actives toute la saison.4 mm). pourvu de pattes bien formées (5-6 mm). Pucerons. adulte Dans la frondaison. Punaises de la molène (Miridés) Nymphes : très petites (1-2 mm). brun ou orangé luisant.

Granny .long ovipositeur. Mineuse marbrée du pommier (MMP) et autres chenilles Larve SOIURI Mere . Les pupes se trouvent à l'intérieur de cocons blancs. ovoïdes. Les larves et les pupes se trouvent à l'intérieur des galeries de MMP et sur différentes autres espèces de chenilles. Larve Les adultes sont actifs dans la frondaison peu après chaque vol de la MMP.Jonica .Falstaff .Kent .Fuji .Melrose . Mineuse marbrée du pommier (MMP) Chalcis (Chalcidés) Petites guêpes luisantes pourvues de courtes antennes et d'un abdomen pointu. .Canada Gris . Les adultes sont actifs dans la frondaison. nuisibles larves se nourrissent à l'intérieur des chenilles.Belle de Boskoop .Gloster . ressemblant à des comprimés. Les larves se nourrissent à l'intérieur des larves de la MMP.Elstar Pere • • • Comice Conférence William Căpşuni • • • • Chandler Eros Gariguette Cigaline . Les pupes se trouvent à l'intérieur des galeries des MMP.Idared .Golden .Reine de Reinettes .Clochard.Jubile . Pholetesor ornigis (Branonidés) Petites guêpes noires (5 mm) pourvues de longues antennes et marquées d'une petite tache noire sur chacune des ailes antérieures.

cu fructe selecţionate pentru a obţine cea mai bună aromă.50 şi 25cl. Ceara este înlăturată cu ajutorul unui solvent după care uleiul este rafinat pentru înlăturarea compuşilor de sulf şi azot care ar putea rămâne. fără conservanţi. permit o mai bună conservare a prospeţimii şi aromei fructelor a căror vânzare se face din august până în mai. uleiul de hibernare desemna un ulei greu în timp ce uleiul de vară desemna uleiuri uşoare utilizate mai ales ca şi solvenţi sau adjuvanţi pentru pesticide. Uleiurile horticole sunt acceptate de caietele de sarcini din agricultura biologică numai dacă ele au o acţiune fizică asupra insectelor şi nu o acţiune chimică. Deoarece aceste impurităţi reacţionează la acidul sulfuric. prăjiturile şi îngheţate sunt compuse din fructe întregi şi sunt fierte într-un sistem de fierbere sub cerul liber. o măsură a impurităţii a unui ulei horticol este cantitatea sa de UR (reziduuri nesulfonate). Zahărul folosit este zahărul de trestie roşie nerafinată biologică. Ulei de hibernare şi ulei de vară În trecut. fără alcool. Din contră utilizarea lor este restrânsă în perioada de hibernare. oţetul din suc de mere este învechit în butoi de stejar. fără alcool. fără conservanţi - Api Bul' Cassis 8% de cassis: fără zahăr.370 gr • Îngheţată de Cassis .370gr • Prăjitură de căpşuni . Apoi urmează rafinarea prin distilare pentru obţinerea uleiului horticol brut. Acum nu mai există diferenţe în ceea ce priveşte tipul de ulei.• Carona Kiwi • Howard O staţie de condiţionare Un echipament şi o atmosferă controlată recentă. . Nepasteurizat el posedă calităţi dietetice recunoscute şi relevă toate condimentările unde parfumul său şi gustul său dulce sunt apreciate. Fabricarea Uleiurile horticule pe care le cumpărăm din comerţ sunt rezultatul unei serii de transformări începând de la petrolul brut. se trece la hidrogenizarea sa pentru a reduce riscurile de fitotoxicitate. 2 game: Biologic – fabricare artizanală • Prăjitură de caise. Prăjituri şi îngheţate Cu fructele proaspăt culese. uleiul conţine încă multă ceară care trebuie să fie eliminată pentru ca să nu îngheţe la frig. Adunarea pectinelor naturale de mere ajută la îngheţare. Ultima etapă constă într-o altă distilare pentru separarea uleiului în diferite fracţiuni. Este vorba de acelaşi ulei care se aplică primăvara sau vara. uleiul obţinut conţine impurităţicare sunt responsabile în mare parte de fitotoxicitate.370gr Uleiuri insecticide Uleiurile sunt printre cele mai vechi pesticide utilizate. Prima etapă constă în separarea petrolului brut în diferite fracţiuni la temperaturi ridicate. După hidrogenizare. După purificarea uleiului. Oţet din suc de mere În cantităţi de 75. Suc de mere şi Api Bul’ Cassis Suc de mere – 100% suc de fructe Api Bul' Aoi Bul'Cassis – Suc de mere 100% suc de fructe cu bule: fără zahăr. După rafinare. Hidrogenizarea elimină părţile din ulei care ar putea reacţiona cu oxigenul formând compuşi dăunători plantelor.

Toxicitatea uleiurilor horticole este foarte scăzută pentru mamifere. . Uleiul se disipează prin evaporare după aplicare. aleurode. mai ales în cazul plantelor slabe. uleiurile horticole au o slabă activitate reziduală.puţină sau deloc rezistenţă a devastatorilor. O mai mare concentraţie nu mai este eficace şi poate fi fitotoxică. mamifere şi păsări.uşor biodegradabile. .nu persistă.mai puţin dăunătoare insectelor utile decât pesticidele cu acţiune reziduală. . scara de temperatură la care uleiul se distilează.Proprietăţi şi compoziţie Mai multe criterii servesc la evaluarea şi descrierea uleiurilor horticole. Aplicarea de toamnă nu este recomandată deoarece ar putea cauza moartea noilor mlădiţe primăvara. Este important să se acopere bine tot frunzişul printr-o pulverizare fină şi uniformă incluzând şi dedesuptul frunzelor şi până la punctul de scurgere.fitotoxicitate posibilă în sezon. Utilizări Mod de utilizare Concentraţii şi adjuvanţi Concentraţia recomandată pentru toate uleiurile este de 2% (2 litri de ulei în 100 litri apă). Agitaţia trebuie să fie constantă în pulverizator altfel uleiul va ieşi mai concentrat la sfârşit şi va avea efecte fitotoxice. Ele pot deasemenea reacţiona cu acizii graşi din corpul insectei.uşor de aplicat. El permite deci ca populaţiile de devastatori să ajungă la nivele la care inamicii naturali pot acţiona eficace.afectează acarienii şi insectele utile atinse de aplicare. La 3%. bolnave sau stresate. Are de asemenea un efect repulsiv care descurajează ouatul printre altele la aleurode. şi procentul de ulei activ. Uleiurile sunt emulsificate cu un săpun fără de care uleiul s-ar strânge pe suprafaţa apei în scurt timp. piele şi plămâni. Alte criterii sunt temperatura la care 50% din distilare este realizată. Ele pot de asemenea să fie dăunătoare organismelor care trăiesc pe suprafaţa cursurilor de apă. Etichetele nu afişează decât unul sau două criterii. Precauţii Expunerea la uleiurile horticole poate fi iritantă pentru ochi. Se sfătuieşte să se poarte echipamentul obişnuit de pulverizare. . blocând astfel intrarea aerului. Ele pot asfixia şi sufoca rapid insecta sau acarianul. .datorită acţiunii lor fizice uleiurile nu afectează decâz devastatorii atinşi. gravitatea. S-a arătat că o concentraţie de 2% omoară totalitatea afidelor şi acarienilor în mai puţin de 24 de ore şi 75% din fluturi. Avantaje . cicadelles şi tinerelor larve. .active şi împotriva ouălelor de acarieni. Să se evite perioadele cu secetă. . Un prim tratament poate deci să adune populaţiile la niveluri tolerabile. Mod de acţiune Uleiurile horticole pot omorâ în mai multe feluri. interfera cu metabolismul său şi pot acţiona ca şi otravă. acarienii şi fluturii sunt adesea sedentari în timpul sezonului. În orice caz. Dezavantaje . . temperaturi ridicate şi vânturi puternice. afide şi câţiva fluturi de noapte. Nu afectează insectele şi acarienii utili neatinşi de aplicare. În livadă acarienii prădători sunt afectaţi dar nu eliminaţi de aplicările cu ulei. . puţin costisitoare şi netoxic pentru aplicator. Concentraţiile utilizate sunt de 1% ulei şi 1% săpun (un litru de ulei şi un litru de săpun în 100 litri apă). Uleiul înăbuşeşte ouăle. fie procentul de reziduuri nesulfonate (UR). uleiul omoară 90% din fluturi şi o a doua aplicare omoară restul. afidele. Acesta face ca uleiul să fie mai toxic.aprobate de caietele de sarcină biologică. Uleiurile pot însă să omoare embrionii păsărilor dacă ele acoperă oul. Unii recomandă adăugarea unui săpun pentru ca uleiul să acţioneze mai rapid. . Săpunul are tendinţa să usuce insecta în timp ce uleiul o sufocă. dar şi împotriva anumitor psilide.etichetele nu dau suficiente detalii asupra devastatoriilor afectaţi şi asupra utilizării uleiurilor. care trebuie să fie de 95% sau mai mult pentru evitarea fitotoxicităţii.active împotriva majorităţii acarienilor şi cochenilles. . Efectul asupra inamicilor naturali şi asupra altora Contrar miticidelor şi insecticidelor reziduale adesea folosite.lipsesc datele despre efectul uleiurilor asupra insectelor şi acarienilor utili şi asupra fitotoxicităţii. . La pulverizatorii de mână trebuie să se amestece în timpul aplicării. În timpul verii este mai bine să se lase două săptămâni între aplicări. vâscozitatea şi punctul de lichefiere. Uleiurile horticole nu afectează aproape deloc prădătorii ci punaise bimaculee (Perillus bioculatus).

Uleiul are tendinţa să intensifice culoarea frunzişului plantelor ornamentale. Eficacitatea împotriva altor insecte Uleiul horticol este toxic şi descurajează alimentarea mai multor specii de larve şi diprioni. Uleiul pare să crească eficacitatea Bt-ului protejând toxina fotodegradării. fluturi. acarieni şi fluturi Uleiul este eficace împotriva tuturor speciilor de afide. Cea mai bună apropiere constă în a încerca uleiul pe o plantă din acelaşi grup de plante sau pe o parte din arbore înainte de a trata în întregime. pete mai închise acolo unde uleiul a stat mai mult timp. la multe specii apar borduri negre. Singurele specii care au arătat semne de fitotoxicitate datorită tratamentelor cu ulei sunt anumiţi decidus care produc nuci. Utilizări după tipul de cultură Utilizarea uleiului în perioada de hibernare nu prezintă probleme pentru vegetale. Utilizarea împotriva bolilor Se observă adesea mai puţine probleme legate de bolile din pepiniere care utilizează uleiul horticol. Simptome de fitotoxicitate Nu este uşor să se distingă simptomele de fitotoxicitate datorate utilizării uleiului din alte cauze cum sunt bolile. de anumite larve. Aceste pete pot părea umflate cu apă. Uleiul ar avea o acţiune fizică împotriva bolilor fongice. În amestec cu bicarbonatul de sodă activitatea fongicidă a uleiul este mai marcantă. Utilizarea cu Bt şi altele Uleiul a fost utilizat cu succes în amestec cu Bt împotriva ouălelor şi larvelor galeruque ulmului. printre altele nucul cenuşiu (Juglans cinerea) şi nucul japonez (Juglans ailanthifolia). Plantele care au pilozităţi pe frunze au tendinţa să absoarbă uleiul. Anumite conifere sunt şi ele sensibile la tratamentele cu ulei. O activitate insecticidă este raportată pentru alte insecte: psilida merişorului. Sericultura În seră. Deşi etichetele de diferite mărci de ulei nu sfătuiesc aplicarea când temperatura depăşeşte 32º C. împiedicând sporii să germineze. Baxendale şi Johnson (1988) au obţinut un control pe care îl califică de la bun la excelent împotriva a 15 specii de afide. Un timp foarte umed poate provoca fitotoxicitatea deoarece uleiul se usucă atunci mai încet. tigres şi mineuses.Condiţii climatice în timpul aplicării Ideal pentru aplicările exterioare este un timp răcoros (<27º C) şi uscat. tetranide şi aleurode imature. Totuşi câteva plante nu vor fi afectate de ulei dacă temperatura este ridicată şi dacă este secetă. Stejarul roşu (Quercus rubra) şi anumite varietăţi de arţar roşu (Acer rubrum) şi arţarul de zahăr (Acer saccharum) arată simptome moderate de fitotoxicitate. mai ales la extremităţi sau pe marginile frunzelor. Uleiul poate acţiona ca şi sinergist cu alte insecticide facilitând penetrarea lor în cuticula insectei. Baxendale şi Johnson raportează o eficacitate împotriva tisseuses şi tordeuses. Avantajul de a utiliza uleiul horticol în seră este toxicitatea sa scăzută pentru utilizatori. Concentraţia de ulei cea mai eficace era de 2%. poluarea saz deriva pesticidelor. devin mov închis apoi brune. obţinând un control complet în două săptămâni după aplicare. În livadă. uleiul serveşte împotriva stadiului de ouă a tetranidelor şi lepidopterelor la hibernare şi la sfârşitul hibernării. este de fapt deficitul de umiditate al plantei care poate face uleiul mai fitotoxic. Odată trecut stadiul de preînmugurire roză a merilor. Fongicidele nu sunt compatibile cu uleiul. Simptomele posibile sunt: îngălbenirea frunzişului. uleiul permite protejarea florilor şi plantelor cu frunze de afide. aleurodele adulte au fost respinse pe o perioadă de 11 zile după un tratament cu ulei de 2% pe crizanteme. Uleiul este utilizat şi împotriva sciaridelor. punaise du fevier. Caryers şi castanii nu erau sensibili la ulei în timp ce diferite varietăţi de nuc negru (Juglans nigra) erau puţin sensibile. Spectru de acţiune Afide. Tabel: Plante de seră la care poate fi folosit uleiul horticol . Frunzele afectate pot cădea. dimineaţa sau seara. Ar fi eficace împotriva manei trandafirului şi ruginei. În seră. O precauţie elementară este de a nu trata plantele deja afectate fie de secetă sau de alte stresuri. 5 specii de fluturi şi 5 specii de acarieni cu aplicări de ulei de 3% în sezonul de creştere pe o cincime din plantele ornamentale. uleiul poate cauza pagube la mugurii florali. şi mai puţin eficace împotriva botrytis. Uleiul acţionează împotriva diprionului de fevier şi nu a celui de fag. tenthrede pinului silvestru şi tisseuse. Printre numeroasele specii la care se poate folosi uleiul fără probleme se poate găsi varietăţi care vor arăta simptome de fitotoxicitate. fluturi şi acarieni. Arboricultura Cincizeci de plante şi arbori ornamentali în perioada de creştere au fost trataţi cu ulei.

lăptuci şi bumbac. de palmier. varza şi varza roşie au arătat semne de fitotoxicitate în urma aplicării uleiurilor vegetale. Concluzii Uleiurile horticole. Preţul uleiului mineral este jumătate din preţul uleiului horticol. Uleiurile extrase din plante cu proprietăţi insecticide ar trebui să aibe importanţă pe viitor.Ridiche. Populaţiile de afide erau cu 86% mai puţinepe verze. de formare şi mai ales în funcţie de preţ. Uleiul nu este fitotoxic pe vinete. Produsul rezultat era pulverizat cu fine picături pe frunzele plantelor. Dovlecii. Uleiul din seminţe de bumbac a redus până la 91% numărul larvelor de viermi legionari. În ciuda acestor calităţi.să se adauge uleiul mineral în apă 10-20 ml pe litru (1-2%) . de floarea soarelui. Săpunul era adăugat în cantitatea de 15 ml pentru 237 ml de ulei şi amestecul rezultat era adăugat în cantitatea de 5-12. Ele sunt foarte eficace împotriva afidelor.să se verifice dacă este fitotoxicitate înaintea utilizării tratând doar o parte din frunze. . Uleiurile diferă în funcţie de punctul de fierbere. Uleiul mineral este şi el derivat din petrol. de arahide şi soia în combinaţie cu săpunuri marca Dawn. varza trandafirie şi brocoli erau foarte sensibile. . uleiurile se inserează într-un program de luptă ecologică. Produsele testate erau: uleiuri de porumb. ALTE TIPURI DE ULEIURI Ulei mineral O alternativă bună de ulei horicol este uleiul mineral USP. ardeii iuţi. Aplicările trebuiau repetate la 7-10 zile. Rezultatele indică că: . cu atât fitotoxicitatea este aparentă.pepenii galbeni. uleiurile riscă să rămână încă mult timp ca şi unelte eficace pentru protecţia culturilor. Cu cât concentraţia de ulei este mai mare.Ardei iute .Specii ornamentale Azalee Begonia Camelia Crizantemă Coroană de ghimpi Diffenbachia Ferigă Gardenia Muşcată Palmieri Filodendron Poinsettia Portulaca Zinnia Comentarii Poate cauza pete pe frunzele varietăţilor cerate Poate fi fitotoxic pentru flori Mai puţin părul lui Venus Poate fi toxic pentru flori Mai puţin cocotierii Să se încerce mai întâi. Davidson (1991) sugerează următoarea reţetă pentru tratamente: . Uleiuri vegetale S-au testat mai multe tipuri de uleiuri vegetale în combinaţie cu diferite mărci de săpun împotriva devastatorilor curenţi ai plantelor din grădina de zarzavat.5%) . Bractees dure nu ar trebui să fie afectate Specii comestibile . aleurodelor şi acarienilor.dovlecii.Ivory. uleiul horticol trebuie să fie folosit cu precauţie deoarece anumite specii şi varietăţi de plante pot arăta simptome de fitotoxicitate în urma aplicării. Ele se pot dovedi utile împotriva anumitor larve.Feves de lima . fluturilor.5 ml în 237 ml apă. Cum ele nu pun probleme de rezistenţă. sunt produse relativ puţin costisitoare pe care le putem considera slabe pentru mediu. Dove. Utilizate raţional. dipioni şi alte insecte. Uleiurile vegetale pot fi fitotoxice pentru dovleci şi crucifere.diferitele amestecuri aveau o eficacitate asemănătoare. Trebuie adăugat un emulsificator precum săpunul de vase în uleiul mineral înainte de al utiliza. printre care şi uleiul de nim (Azadirachta indica). cât şi în exterior şi nu în seră. deşi sunt derivate din petrol. Aplicările prea numeroase vor afecta şi fauna auxiliară.să se adauge săpunul în ulei 5 ml pe litru (0. Joy şi Palmolive. de nuci de cocos. Tetranidele au fost semnificariv reduse în timpul a 7 zile. Efectul pesticid al uleiului mineral este totuşi mai scăzut decât cel al uleiurilor horticole. . . Utilisarea uleiului pare adaptat pentru protecţia culturilor ornamentale. castravetele şi boabele nu au arătat semne de fitotoxicitate.amestecul de ulei şi săpun a permis controlarea tetranidelor şi aleurodelor dar nu şi a afidelor de varză. Uleiurile vegetale pot fi folosite şi ca fongicide.

Platycarpa dwarf. de la sfârşitul lui mai şi începutul lui iunie. Băşica piersicului Băşica se tratează preventiv înaintea înmuguririi. Este o boală provocată de un virus identificat clasat în grupul tricovirus.să se adune fructele căzute înainte de maturitate. Ce trebuie făcut: . perii.să se planteze varietăţi precoce .dacă este necesar. să se taie părţile din frunzele atinse.pudrarea cu o pudră de rocă micronizată . . să se interpună o bandă protectoare de carton.să se pună încă de la jumătatea lui iunie benzi de carton ondulat în jurul trunchiurilor pentru a împiedica larvele .să se evite îngrăşămintele prea azotate . pulverizarea unei soluţii de săpun negru sau ceai de pelin .să se suprimeze funzele beşicate. Ce trebuie făcut: .pulverizarea unui insecticid pe bază de rothenone. Apple chlorotic leaf spot virus (Pete clorotice ale mărului) Sinonime: Apple russet ring.să se trateze cu pulverizaţii de sulf înmuiabil .să se elimine fructele cu viermi căzute pe pământ. remediile „bunei femei” sunt adesea foarte eficace: stropirea mlădiţelor.să se trateze de două ori.să se pulverizeze purin de urzici diluat .să se planteze varietăţi rezistente. Arborele va da noi frunze care adesea scap de boală . Ce trebuie făcut: . Ea afectează merii. cu produse care să fie mai puţin nocive pentru mediu.să se aducă bor. este adesea necesar să se îngrijească arborii vara.punerea de inele de lipici în jurul trunchiurilor. Este o boală endemică a mărului şi a părului. prunii şi numeroase plante ornamentale.larvele de chrysope. Pătarea Pătarea se recunoaşte uşor prin petele brune care se găsesc pe frunze şi pe fructe. Ce trebuie făcut: . Pear ring pattern mosaic. se pune accentul mai degrabă pe intervenţiile preventive. Simptomele sunt vizibile pe frunze şi fructe.să nu se evite.să se evite tăierile prea agresive care slăbesc arborii. Musca cireşei Cireşele cu viermi sunt rezultatul unei musculiţe care îşi depune ouăle pe fructele tocmai se coc. Fără pericol pentru albine. sunt adesea cu viermi . Carpocapsa Acest vierme care în realitate este o larvă. nuci. face ravagii în meri. să ae trateze cu un insecticid natural între 7 şi 15 iunie . şi pe bunul echilibru al solului decât pe tratamentele de vară. castani. de la începutul lui mai. Lupta este delicată deoarece perioada în care parazitul se găseşte în exteriorul fructului este foarte scurtă. Aceasta fiind spusă. Afidele Împotriva afidelor sunt mămăruţele. a cărui carenţă ar favoriza apariţia băşicii . un produs selectiv specific pentru larve . Ce trebuie făcut: . dar fatal pentru insectele auxiliare .să se pună cuiburi pentru piţigoi. dar putem să le găsim şi în peri. Pe arbori tineri.să se pună capcane lipicioase de culoare galbenă prevăzute cu o capsulă atractivă pe bază de sulfat de amoniu . biodegradabil şi utilizabil până la recoltă.să se pună începând cu luna mai capcane de feromoni sexuali care atrag fluturi masculi şi se diminuază astfel fecundările . Simptome CLSV este o boală în general latentă la măr dar nu şi la păr.să nu se pună lipici direct pe scoarţă. pruni. urechelniţe. Pentru ca afidele să nu urce în arbori trebuie pusă pe trunchiul lor o bandă lipicioasă de înălţime medie. gutuii. Quince stunt. cu bactospeină. iarna.Tratamente în arboricultura biologică În arboricultura boi.

mai puţin importantă la măr 5-10%. Pulpa: fină. varietate sensibilă la focul bacterian după inoculaţiile mlădiţelor.Pe frunze se manifestă prin arabescuri sau inele gălbui care pot lua o culoare roşiatică fie după o perioadă rece fie la sfârşitul sezonului. Făinarea provoacă şi ea câteodată reticule aspre. până în martie. Fructul prezintă un bun calibru comercial. puţin profundă. Apple green dimple. culoare verde Floare: mărime medie cu pedicelă scurtă. de culoare brun deschis Frunza: lungime medie. ornată cu lenticule concentrice. Perioada de înflorire: în acelaşi timp cu cea a Conference. câteodată neregulată. Prin teste ELISA. Florile sunt puţin sensibile la îngheţul de primăvară şi rărirea fructelor nu este necesară datorită bunei repartiţii a fructelor în arbore. Caractere agronomice Fructificare: destul de rapidă Productivitate: bună Alternanţă: slabă Sensibilitate: această varietate nu a arătat o prea mare sensibilitate la bolile criptogamice în rapor cu marile varietăţi comerciabile. Recolta şi conservarea Perioada culesului: sfârşitul lui septembrie – începutul lui octombrie. groasă. Angelys Arborele Vigoare: medie Ramuri: destul de lungi. Apple green crinckle – Star crack (Gropiţă verde – fisură în formă de stea a mărului) Sinonime: Apple green mottle. Deşi nu este rezistent la focul bacterian Angelys se plasează într-o perspectivă de înlocuire a marilor varietăţi. rezervate doar pentru depistarea începând cu mărul în afara perioadelor calde. această boală provoacă o diminuare a vigorii la păr de 10-50%. Anumite produse de tratament lasă urme aspre inelare spre cuveta oculară. în ciuda unei uşoare vestejiri la sfârşitul conservării. Cuveta: evazată. Polenizatori: Conference. dulce pe acidulată cu o aromă agreabil pronunţată. o bună ţinută la conservarea la rece. Doyenne du Comice. Epiderma: puţin aspră ceea ce o face rezistentă la manipulaţii. Aprecieri generale Arbore uşor de crescut. Williams. Înmulţirea clonei de origine este asigurată de pepinierişti membri ai Centrului de Experimentare a Pepinierelor. Ochiul: mediu şi deschis. Incidenţă economică: Deşi latentă şi în absenţa simptomelor asupra fructelor. Producţia este redusă pentru păr de la 10 la 40% şi de la 10 la 30% pentru măr. de la 7 la 20 de zile după ieşirea din frig. Forma: ovoidă scurtă. Angelys este şi un bun polenizator pentru alte varietăţi. • . cu întrenoduri de lungime medie. Eşalonarea maturităţii: slabă Aptitudine la manipulări: foarte bună Aptitudine la conservare: bună la 0-10C în atmosferă normală. prezenţa a 2-3 fructe pe corimb nu reduce calibrul. Pedunculul:destul de scurt. Atunci când boala se manifestă asupra fructelor pierderea atracţie reduce producţia comercializabilă. Apple rough skin. Vara aceste zone decolorate pot necroza. El se echilibrează rapid cu o fructificare rapidă. Pyrus A20. zemoasă. Perioada de consumare: octombrie-martie. În primăverile reci fructele pot prezenta porţiuni aspre mai mult sau mai puţin regulate. Cuveta: strâmtă şi destul de profundă. Confuzia posibilă: Confuzia este posibilă cu rugozitatea naturală varietală sau provocată de pagubele îngheţului asupra florilor. Fructul Calibru: destul de mare Culoare: bronzat cu faţa care stă la soare uşor portocalie. • Pe fructe simptomul se manifestă prin inele aspre mai mult sau mai puţin deschise. Fructul are o perioadă de consumare posibilă la maturitate la 190. gutui C7-1. gros. Mod de depistare: Prin indexajul asupra Malus ornamentale.

mătură de vrăjitoare. Apple mosaic virus (Mozaicul mărului) Sinonime: nici unul Boala cu virus care afectează mărul. . Mod de depistare: Indexaj în seră sau pepinieră asupra varietăţilor sensibile. Pe varietăţile mai sensibile. producţia poate fi diminuată de la 20 la 30%. Diseminarea sa ar fi asigurată de cicadelles fitofage şi neînfeudate livezilor. În funcţie de condiţiile climatice şi de condiţiile de cultură se poate observa o remisie a simptomelor mai mult sau mai puţin durabilă. Apple proliferation (proliferarea mărului) Sinonime: Apple wiches broom. În acest caz fodul depresiilor nu este necrozat dar are o culoare verde mai închisă. Ea este adesea în starea de endemică în zonele de producţie. după o puternică expresie a simptomelor. • Mici pete galbene crem răspândite ici şi colo pe câteva frunze. blastomanie. fructele vor fi puţin deformate cu o rugozitate puternică pe regiuni mici (simptome Apple rough skin). Simptomele apar pe câţiva arbori izolaţi. Mai aleatoriu pe platntele ierbacee sau prin teste sereologice de tipul ELISA. Simptoma Apple rough skin poate fi totuşi confundată cu dezastrele produse de îngheţ. prunii. Simptomele se pot prezenta sub forma: • Regiuni mari de culoare galben deschis care necrozează apoi. De la această temperatură simptomele sunt mascate. Confuzie posibilă: Nu există riscuri de confuzie dacă nu sunt carenţe în bor. Varietăţile cultivate cele mai sensibile sunt: Golden delicious. De altfel toate simptomele descrise nu se exprimă întotdeauna împreună. Mod de depistare: Indexajul în pepinieră asupra varietăţilor sensibile ca şi Golden. trandafiraş Această boală este provocată de o fitoplasmă. Simptome: Nu se exprimă uniform pe ansamblul arborelui şi sunt adesea localizate pe o parte a arborelui. însoţită de o reducere al calibrului fructelor şi de o maturitate a recoltei mai târzie în ciuda unei colorări precoce. • Dacă temperaturile sunt foarte scăzute fructele vo manifesta simptome Apple star crack. trandafirul. fructele vor manifesta simptome Apple green crinkle. mugurii de flori sunt de proastă calitate şi se observă o puternică pată.Boală a cărui agent este necunoscut care afectează mărul. • Dacă temperaturile sunt puţin scăzute. alunul şi alte specii. Incidenţa economică: Ansamblul fructelor care prezintă simptome nu este comercializabil. rar pe ansamblul de fructe al arborelui. Fructele sunt puternic deformate şi fondul depresiilor este puternic necrozat cu fisuri ale epidermei. Confuzie posibilă: Anumite ierbicide provoacă mozaicuri sau arsuri foarte apropiate de Apple mosaic mai ales cele pe bază de sare de amoniu sau de aminotriazol. Adesea la stadiul latent boala se exprimă după şocuri de vegetaţie. Vigoarea arborilor este redusă de la 10 la 15%. Simptome: Sunt localizate pe frunze şi apar atunci când temperatura este mai scăzută de 180C. Exprimarea simptomelor este mai frecventă în zonele cu climat continental. Primele simptome sunt vizibile prin căderea petalelor şi debutează prin mici depresii care vor evolua în funcţie de temperaturi. Incidenţa economică: În funcţie de varietăţi şi în prezenţa simptomelor vigoarea arborilor este diminuată de la 10 la 40% şi la producţie de la 20 la 50%. însoţite de anumite varietăţi de decolorări ale nervurilor. • Dacă temperaturile sunt scăzute. Gala şi mutanţii săi. Se exprimă atunci când temperaturile sunt reci în primele luni a creşterii fructelor. În anii fără expresie a simptomelor. Se poate face confuzie şi cu himerele clorofiline. • Pete galbene crem albui cu contururi neregulate răspândite pe regiuni mai mult sau mai puţin importante. Simptome: Sunt localizate la fructe.

Mod de depistare: Prin indexajul varietăţilor sensibile. Agentul acesteia nu este identificat. Simptome: Ele afectează fructele şi sunt de două tipuri: • Cele mai răspândite se manifestă când fructul a ajuns la mărimea unei nuci. La baza peţiolului stipulii sunt foarte dezvoltaţi.Simptoma care a dat numele bolii este un debut anticipat a mugurilor axilari în partea superioară a mlădiţelor. Swollen shoot Boală a cărui agent infecţios nu este cunoscut. Apple rubberz wood (lemn cauciucat al mărului) Sinonime: Apple flat limb. Mod de depistare: Prin indexajul varietăţilor mărului. Fructele sunt aplatizate şi sunt mici. În absenţa simptomelor vigoarea este redusă de la 10 la 20%. dar bolile provocate nu par să aparţină de aceşti agenţi infecţioşi. Se prezintă sub forma unor pete brune cu prezenţa unei rigurozităţi în centru şi a unei descuamări a epidermei pe margine. Aceste simptome nu afectează toate fructele arborelui şi sunt uşor influenţate de condiţiile climatice ale anului. Quince yellow blotch. Frunzele sunt în general mici. Prin teste cu fluorescenţă dar acestea cer un număr mare de eşantioane care trebuiesc observate. Două tipuri de simptome se exteriorizează pe lemn. o sfrijire a plntelor şi o decolorare gălbuie a frunzelor. Apple ring spot (pata inelară a mărului) Sinonime: nici unul Boala foarte puţin răspândită afectează mărul. care a dat numele bolii. . Fructele sunt de calibru mic şi au o calitate gustativă mediocră. Simptome: Se exprimă asupra varietăţilor cultivate. Incidenţa economică: În prezenţa simptomelor scăderea vigorii variază de la 15 la 30%. Câteodată frunzele de la extremităţile mlădiţelor iau o culoare roşiatică. El a fost identificat ca şi fitoplasmă. perii şi gutuii. Această boală afectează mărul. Este posibil să se facă un indexaj şi pe cireşul F12-1 care reacţioneată prin necroză în jurul inoculului. depresii legate de oprirea creşterii anumitor celule (apple flat limb). dar care este cea mai puţin frecventă. • Cealaltă manifestare. Pierderea producţiei este de la 20 la 50%. din contră este redusă de la 15 la 20 % şi o parte din acestea nu sunt comercializabile. Confuzie posibilă: Nici una. Câteodată se observă pe charpentieres nişte umflături (swollen shoot). Aceşti muguri dau ramuri foarte strânse cu un unghi de inserţie foarte închis (mătură de vrăjitoare). La alte varietăţi simptoma se manifestă prin grosimi inegale. Confuzie posibilă: Nici una. denticulaţiile lor sunt neregulate. Confuzie posibilă: Simptoma măturii poate să se confunde cu debutul anormal al mugurilor legat de anularea mugurului terminal. Simptoma care a dat numele acestei boli se manifestă printr-o supleţe anormală a lemnului legată de o proastă lemnificare (apple rubbery wood). este prezenţa inelelor concentrice brune. Pe gutui se observă o necroză pe scoarţă. Indice economic: Vigoarea arborilor nu este afectată. în funcţie de varietăţile contaminate. Colorarea terminală a frunzelor mlădiţelor poate să se facă datorită lipsei de Zn. La nivelul rădăcinilor se observă prezenţa părului rădăcinar şi absenţa rădăcinilor groase. Producţia este nulă. apoi ca şi xylemlimited bacterial. Arborii cu simptome produc puţin şi fructe mici adesea deformate. Mlădiţele sunt foarte sensibile la făinare. totul este franjuri la sfârşitul sezonului. Mod de depistare: Prin indexaj asupra varietăţilor sensibile care au un procent de transmitere foarte aleatoriu şi adesea foarte slab. Producţia merilor şi perilor este mai mică de 10-30% decât cea a perilor 15-50%. Incidenţă economică: În absenţa simptomelor vigoarea merilor şi perilor este redusă de la 10 la 20 %.

În al doilea an după inoculaţie răsadurile mor (decline). pete circulare (Apple dapple apple) de culoare deschisă apar pe obrajii fructelor. Fructele sunt adesea mici şi deformate. Confuzie posibilă: Se poate confunda cu pişcăturile de punaises care provoacă negi dar nu au ţesuturi necrozate superficiale. Din contră. Două tipuri de simptome descriu această boală. • Pe fructe în general cu epidermă roţie de la mijlocul lui iulie. . Apple scar skin viroid – Dapple apple ( epidermă cicatrizată – măr pătat) Sinonime: nici unul Boală a cărui agent responsabil este un viroid care afectează merii. Această afecţiune este puţin frecventă şi afectează doar mărul. Producţia este afectată de la 30 la 70% şi fructele rămase sunt necomercializabile. disimetrice şu inele galbene al cărui centru este necrozat. Incidenţa economică: Toate fructele sunt necomerializabile. Simptome: Sunt localizate la fructe. la începutul sezonului. Mod de depistare: Indexaj în pepinieră a varietăţilor sensibile. Arborii contaminaţi au puţine fructe. În cursul creşterii fructului se dezvoltă pe punctuaţii negi a căror parte superioară este acoperită de un ţesut necrozat superficial. scăderea producţiei poate atinge 30-50%. sunt deformate. această boală provoacă o pierdere a vigorii de 5-10%. La Spy 227 se obsercă o răsucire a frunzelor în jos (epinasty) şi necroze importante a lemnului. Este o afecţiune foarte răspândită care nu se manifestă la varietăţile cultivate. O depistare este posibilă şi prin hibridizarea moleculară începând cu extrase de frunze şi scoarţă. Fructele. Dacă varietăţile nu exprimă simptome reducerea vigorii este de aproximativ 15% şi scăderea producţiei variază de la 10 la 20%. Confuzie posibilă: Pot exista riscuri de confuzie cu pagubele provocate de îngheţ (scar skin) sau proiectări de plivit de tipul paraquate (Dapple apple). Incidenţa economică: Deşi latentă. Simptome: Simptomele sunt observate asupra Malus indicatori ca şi Virginia crab sau Spy 227. Apple stem pitting virus (lemn striat la măr) Sinonime: Apple spy epinasty and decline Această boală a cărui agent infecţios este un virus afectează mătrul şi căteva specii de păr. Vuveta oculară este decolorată. crispate. Incidenţa economică: Reducerea foarte importantă a vigorii din pepinieră 40-50%. Frunzele trandafiraşilor. Mod de depistare: Prin indexaj la Mlus orientali sensibili. Fructele au o maturiate precoce şi sunt deformate. Mod de depistare: Prin indexajul varietăţii Golden şi Cox’s orange pippin. manifestă punctuaţii negre în relief. Simptome: Se manifestă pe frunze şi fructe. La Virginia crab boala se manifestă prin striaţii longitudinale mai mult sau mai puţin profunde vizibile în lemn înlăturând scoarţa. Confuzie posibilă: La Spy 227 simptoma aminteşte de atacurile afidelor.Apple russet wart (măr verucos) Sinonime: nici unul Boala este provocată de un agent infecţios neidentificat. • Pe alte varietăţi cu epidermă bi-coloră sau galbenă fructele prezintă cicatrici aspre (Apple scar skin) care afectează mai rapid partea oculară a fructelor dar poate să se răspândească şi pe obraji. şi doar aceste frunze. Simptoma se intensifică cu prinderea culorii.

2. ceea ce poate duce la obţinerea unor randamente medii de 2 până la 3 ori mai mici pentru anumite specii. un frunziş galben şi mortalitate mai mult sau mai puţin rapidă. Principii de intretinere a unei livezi O livadă este un agroecosistem. în caz contrar trebuie realizate culturi intermediare . Toate formele de aport au o trecere direct determinată de activitatea solului. . evitănd un sistem de irigare picătură cu picătură. Apple jonction necrotic pitting.se vor efectua profile de sol pentru a cunoaşte problemele principale de rezolvat (hidromorfie. respectiv rezistente.Fructele sunt în general mai russetes şi arborii mai sensibili cu ulceraţii. . Confuzie posibilă: Nici una. .o reducere a mijloacelor de nutriţie directă a plantei.sunt preferate speciile rustice. udând o suprafaţă maximă a solului (aspersiune. Favorizarea nutriţiei livezii pe un volum maxim de sol activ şi sănătos . Simptome Această boală este latentă şi nu provoacă nici o simptomă asupra varietăţilor cultivate. Este de preferat practicarea unor densităţi mici pentru a evita o vegetaţie densă care poate să . tasare. În momentul creării livezii proprii. Agentul responsabil de această boală este determinat şi face parte din capilovirus.o limitare a mijloacelor de luptă directă simplă şi eficace contra numeroşilor paraziţi.se vor evita speciile hipersensibile în raport cu clima şi solul. perii şi mai ales perii orientali fără să prezinte simptome. Mod de depistare: Prin indexajul Virginia crab dar şi a Spy 227 sau Pyronia veitchii. Câteva exemple de evitat: cireş pe Edabriz datorită afidelor . El afectează merii. Diferenţele între o livadă convenţională şi o livadă ecologică pot fi foarte mari. agricultorul alege ecosistemul şi mai ales marja « de eroare » pe care şi-o va îngădui. -dacă este necesar se vor utiliza îngrăşăminte verzi în scopul ameliorării sau corectării solului : anumite crucifere sunt în acelaşi timp şi anti-nematozi iar lucerna are o înrădăcinare foarte adâncă. Aceste rezultate se explică prin : . MM 106 şi sol umed pentru mană . Incidenţa economică: Prezenţa acestei afecţiuni provoacă o pierdere a vigorii de 10-15% la peri şi de 5-15% la meri. Solul nu mai este un suport inert ci redevine un actor principal. Producţia este redusă pentru meri şi peri de la 10 la 30%. Reine-Claude pentru prune etc… 3.trebuie favorizată aerisirea precum şi păstrarea livezii accesibile ceea ce duce la preferarea speciilor de mică înălţime. ceea ce permite şi obligă la o lărgire a raţionamentului. . Aceste simptome sunt datorate prezenţei unei necroze la nivelul altoiului care se manifestă din al doilea an după altoire şi inoculaţie. Echilibrul sau dezechilibrul acestui sistem este rezultatul relaţiilor complexe între diferiţi factori cunoscuţi sau necunoscuţi. ştiind că o rusticitate globală este mai interesantă decât o rezistenţă doar la anumiţi factori: Reinette gri de Canada.se recomandă efectuarea unor analize clasice asupra solului pentru elementele principale şi pH. Alegerea soiurilor . trecând lupta contra paraziţilor pe planul doi şi aducând în prim plan principiul profilaxiei.sunt necesare analize mai detaliate a materiilor organice pentru a putea alege tipul de fertilizare sau amendamentele organice de folosit . Virginia crab decline.… .…) .alegerea unor sisteme de irigare. Alegerea densităţii şi a formei . . Este inportantă o redresare foarte progresivă . specii de piersici târzii datorită moniliozei . Cercetarea unui echilibru este cu atât mai mult indispensabilă cu cât posibilităţile de intervenţie sunt mai limitate. Principii : 1. Apple stem grooving virus (lemn raiat la măr) Sinonime: Apple brow line. Apple top working disease. Boala se exprimă la Virginia crab printr-o creştere redusă.ca şi culturi anterioare nu se recomandă non arbuştii (atenţie mai ales la păşunile permanente). Melrose şi Florina pentru măr. micro-aspersiune).

. alegerea unei diversităţi maxime de specii autohtone. . având în vedere că vigoarea mai slabă asigură o aerisire mai bună. În acelaşi timp. excluzând speciile care adăpostesc dăunători şi boli ale livezii: aubepine pentru foc bacterian. nuc pentru carpocapsă. LLUPTĂ DIRECTĂ (1) PRODUCŢIE •cantitate (2) •calitate •regularitate CONDUCEREA CULTURII (7) ACTIVITATEA BIOLOGICĂ A SOLULUI STARE VEGETATIVĂ factor cheie (6) Apă Aerare pH T° Materii organice . densităţile nu sunt prea diferite de cele din agricultura convenţională. Planificarea perdelelor de protecţie şi a zonelor florale a. Agrosistemul simplificat al unei livezi ecologice CLIMAT MEDIU • • • Microclimat şi concurenţă AUXILIARI DĂUNĂTORI ŞI BOLI (3) (5) (4) înierbare perdele de protecţie zone florale 4. prun pentru sharka etc… b.prevederea amplasamentelor pentru zonele florale.pregătirea şi întreţinerea perdelei de protecţie ca şi livadă încî din faza de început.pună mari probleme vis a vis de boli şi dăunători.

este necesară o înălţime redusă care să permită intervenţii manuale mai frecvente. .reglarea încărcării . În plus.materiale care nu compactează . . adăposturi pentru lilieci şi diverse locuri pentru hibernarea buburuzelor.întreţinerea răndurilor de pomi : Alegerea principiului de întreţinere şi a materialului influenţează foarte mult activitatea solului şi implicit alimentaţia arborelui : utilajele rotative care permit încorporarea în sol a îngrăşămintelor verzi şi a îngrăşămintelor organice. .realizarea unei talii care să nu provoace creşteri viguroase.alegerea principiului de întreţinere a spaţiului dintre rânduri. . încălzirea solului şi în consecinţă accelerează mineralizarea.pneuri cu presiune mică (dezumflate) . . perioada de eliberare şi cantităţile puse la dispoziţie: pe soluri cu o încălzire lentă. . chenopodium. Amenajarea livezii Principiu : Corectarea monospecificităţii culturii printr-o biodiversitate vegetală care va permite o biodivesitate faunistică : . scaiul şi rumexul pot fi utilizate de către păduchii ca sursă de hrană . care condiţionează rapiditatea. pot fi montate cuiburi pentru piţigoi şi pentru răpitori.o densitatea mică a vegetaţiei poate favoriza aerarea şi optimizarea eficacităţii produselor utilizabile: aerarea este un mijloc de luptă eficace contra majoritatea bolilor criptogramice. . sau în livadă. Dificultatea constă adesea în a echilibra în fiecare anotimp disponibilităţile solului cu nevoile culturii. 6. deoarece mineralizarea este adesea excesivă toamna.perdele de protecţie în jurul livezii: se lasă vegetaţia spontană să se dezvolte la baza perdelei atâta timp cât nu o afectează . Este vorba despre zonele necosite pe pacursul mai multor ani.utilizarea utilajelor de decompactare adânci dacă este necesar (subsolaj) .utilizarea de amendamente (compost sau altele) şi (sau) îngrăşăminte organice adaptate solului: sunt preferate composturile proaspete pe solurile cu slabă activitate biologică.zone florale (neperturbate în timpul sezonului) în jurul livezii. De exemplu.(1) Risc mare (2) Potenţial de producţie redus (3) Determinant (4) Puţin selectivă (5) Limitată (6) Punerea la dispoziţie a elementelor dificil de controlat (7) Respectarea fiziologiei pomului Este necesară înlocuirea reflexului “o problemă = o soluţie” cu următorul raţionament: « o problemă = cauze de identificat şi de înlăturat » 5. Alternanţa de rodire provoacă dezechilibre de vegetaţie: . . favorizează aerisirea.calcularea aporturilor organice trebuie făcută ţinând cont de potenţialului solului şi de natura aportului. . . Modul de conducere al livezii Principiul: găsirea punctului de echilibru între un randament bun şi un nivel parazitar scăzut: . care vor fi distruse prin lucrările efectuate asupra solului odată ce devin deranjante. • Lupta directă .o vegetaţie ierboasă pe cale naturală diversificată dacă este posibil : Perioada de primăvară este în special vizată de atacurile păduchilor. Mijloacele de intervenţie sunt următoarele : . Se preferă pe cât posibil o înierbare permanentă sau cel puţin utilizarea de îngrăşăminte verzi. Scopul este de a avea o floră variată asigurând o etalare maximă a înfloririi . Gestiunea solului Principiul de bază constă în favorizarea unei activităţi biologice care va pune la dispoziţie elemente nutritive pentru un sistem radicular dezvoltat şi în profunzime.crearea sau implantarea unor zone şi adăposturi favorabile auxiliarilor vertebraţi şi nevertebraţi. utilizarea unui îngrăşământ organic „rapid” înainte de coacere este adesea indispensabilă. Speciile purtătoare de păduchi şi/sau cu înfloriri precoce sunt cele mai susceptibile de a fi afectate.

Francii au o multiplicare globală mai dificilă decât gutuiul. respectiv înspre speciile pe propiile lor rădăcini. climat blând) şi speciilor fără probleme de compatibilitate. dar arămie. Gutui EMC: Nivelul vigorii 4/9.EMA şi Sydo. specie cu dublă destinaţie. . foarte mare şi regulată.metodă abandonată în favoarea francului clonat.Kirchensaller: franc provenit din semănat.Prinderea după plantare este întâmplătoare. perioada juvenilă mai lungă şi stadiul de adult atins mult mai târziu.Williams: sensibil la rapăn. provin din butaşi deci au o înrădăcinare mai bine conturată decât francul de semănat.nivel al vigorii mai mare decât BA 29 dar mai mică decât a francul provenit din semănat. bună calitate gustativă. Incompatibilitatea poate fi exacerbată prin condiţiile pedo-climatice neadaptate gutuiului. conservare până în decembrie. Cel mai compatibil dintre gutui. Soiuri . • Tipurile franc Soiurile păr sunt cu mult mai sensibile la calcar şi la secetă decât gutuii: . În aceste condiţii pedo-climatice. dar acestea nu modifică în mod fundamental exigenţele pedo-climatice ale gutuiului. tendinţă puternică de drajonare. producţie precoce. fără alternanţă. Problemele de compatibilitate pot fi rezolvate prin utilizarea unei specii intermediare compatibile. având în vedere că întreţinerea livezii este mai dificilă. Nici un fruct nu trebuie să rămână în livadă după recoltat (păduchele ţestos. monilioză etc…). foarte viguros. epidermă la fel de sensibilă ca şi cea a Comice la maturitate. Rezultate bune au fost obţinute cu Williams.Harrow Swet: rezistent la atacurile bacteriene.OHF 87 = DAYTOR (Farold ® 87) şi OHF 40 = DAYGON (Farold ® 40) fac parte dintr-o serie de franci clonaţi la sfârşit de experimentare .BA 29 (gutui de Provence): Nivelul vigorii 7/9. gutui de Angers: Nivelul vigorii 6/9. productiv.lupta directă (tratamente) utilizată în agricultură ecologică nu este eficientă decât asupra unor niveluri de atac reduse. . . specie foarte productivă. Conference. . .Doctor Jules Guyot: comportament bun la tehnologia din agricultură ecologică. . bună ancorare. Este imperativ necesar de a ţinti cu exactitate stadiul sensibil: ouă în curs de eclozare şi diferite stadii ale păduchilor. consumată atât în stare proaspătă şi folosită şi în industrie. .Principiu: Completarea măsurilor preventive: . în zonele unde asupra gutuiului se manifestă cloroza. . Modul de acţiune al produselor existente obligă preferarea tratamentelor preventive: aplicarea de sulf împotriva rapănului în funcţie de previziunile meteorologice şi de apariţia ascosporilor. . foarte productivă. este plantată mult în nordul Europei şi în Italia. Beurre Bosc.President Heron: foarte puţin sensibil la rapăn. Existenţa unui singur factor dintre aceştia poate să ducă câteodată la eşecul plantaţiei în agricultură ecologică.Adams 332. Părul în agricultură biologică  Materialul vegetal Port-altoiul :Gutuiul Gutuiul rezistă bine la asfixiere dar este puţin adaptat la soluri uscate şi calcaroase.Specii autoînrădăcinate: foarte utilizate în Italia. bună calitate a fructelor .profilaxia trebuie să fie considerată ca şi un mijloc de luptă directă în agricultură ecologică fiind vorba de „igiena” livezii. dar sensibilă la Pseudomonas syringae şi la căderea frunzelor. bună calitate gustativă. se conservă perioade mari de timp.8/9 . . . sensibilitate la Stemphylium.Conference: sensibilitate mică la rapăn. BA 29 este cel mai bine adaptat pe când gutuiul de Angers şi EMC este bine să fie evitate. mărime corespunzătoare. necalcaroase. precum şi la climatele calde. proastă afinitate cu gutuiul. induce un comportament heterogen. Se pretează situaţiilor ideale pentru gutui (soluri umede. gutui de Angers: Nivelul vigorii 5/9. productivitate bună. Abbe Fetel iar rezultate proaste cu Comice.

Dar părul este foarte sensibil la lipsa de azot în perioadele dinaintea înfloririi (frunziş foarte palid) şi în special în cazul altoirii pe gutui . poate pune probleme pe perioada reconversie la agricultuă ecologică pănă la stabilirea unui echilibru între populaţiile de insecte. foarte sensibilă la Stemphylium. sensibil la sulf şi la cupru. controlul vigorii. foarte bună afinitate cu BA 29.Contarinia pyrivora Foarte rar atacă dar este problematică în agricultură ecologică.. Pontele se depun începând din stadiul D3-E (apariţia mugurului roz) urmate apoi de dezvoltarea larvelor în fructele tinere pe parcursul a 4-6 săptămâni. Protecţia fitosanitară 1. alun. Se observă o ieşire grupată a adulţilor la sfârşit de martie: zbor de 1 până la 2 săptămâni maxim. merişor. Acest aport de primăvară vine să completeze aportul unui compost sau al unui îngrăşământ organic mai complet de toamnă. Modul de conducere Densitatea va fi aleasă de aşa manieră încât combinaţia sistem radicular/ soi în funcţie de sol şi de practicile agricole să poate ocupa un volum suficient pentru a evita intervenţiile severe asupra livezii adulte. În sezon.Angelys: specie promiţătoare de înaltă calitate gustativă şi conservare îndelungată în timp.. specie viguroasă cu producţie sensibilă la alternanţă. umiditate şi materii organice bune în condiţii corecte de pH şi fără prea mult cupru..Doyenne du Comice: sensibilitate la rapăn în funcţie de livadă.5 m pentru Conference pe gutui CEM şi 4–5m x 2. Gestiunea solului şi fertilizarea Doar o activitate biologică (faună şi floră) intensă este o garanţie de nutriţie corectă a pomului. În plus. Strategia de luptă cea mai eficientă este înainte de toate. Aceste intervenţii vor fi surse de fluctuaţii în producţie şi de sensibilităţi parazitare. epidermă fragilă. afinitate medie cu BA 29.realizarea unor adăposturi pentru auxiliari: grămezi de pietre. potasică şi ferică. Atacurile sunt adesea repetate pe aceleaşi parcele. Este cu atât mai mult important acest aspect cu căt interveţiile manuale sunt importante în agricultură ecologică iar produsele utilizate sunt doar de contact.realizarea unei perdele de protecţie complexe: Anumite esenţe sunt recomandate de către Inra d’Avignon pentru a favoriza o perdea funcţională: iederă. . Pagubele se diferenţiază de cele ale viespilor (Hoplocampa) prin prezenţa mai multor larve în fruct. cuiburi. 2. . Această tehnică este eficientă dar nu rezolvă problema alimentării azotoase. . Aceasta duce la densităţi ce pot să varieze între 4 x 1. fructele atacate se dezvoltă mai rapid şi se deformează (pere decalibrate). este de preferat să se repartizeze orizontal volumul arborelui pentru a putea evita creşterea la mare înălţime a arborelui. Structurile puternice şi verticale sunt adesea sinonime cu dezechilibrul şi desfrunzirea în livezile mature. tei. de lemne. producţie slabă. .. . Înierbarea ameliorează nutriţia fosforică. Primele plantaţii sunt în curs de desfăşurare în agricultură ecologică în Franţa. urmat de efectuarea unei lucrări de încorporare în sol şi aceasta cu o lună înainte de perioada înfloririi.realizarea unui strat ierbos: supravegherea instalării unei vegetaţii ierboase ce înfloreşte evităndu-se cosirile joase şi frecvente. o perioadă critică poate exista (sfârşit de mai-iunie) şi trebuie să poată fi controlată prin tratamente asupra mielatului cu Heliosol (2l/ha) sau cu săpun potasic. Alegerea tipului de fertilizant trebuie să fie efectuată după observaţiile anuale asupra solului şi asupra pomului şi prin analize complexe asupra solului odată la 5 ani. vigoare medie. Sosirea precoce a auxiliarilor este facilitată prin neutilizarea după înflorire a insecticidelor. Larva este un asticot fără picioare şi de culoare crem. Amenajarea livezii de peri Bazele raţionamentului pentru a amenaja o livadă de peri ecologică constau în dezvoltarea unei biodiversităţi maximale prin diverse amenajări: . Forma are puţină importanţă. dar formarea arborelui trebuie să reducă tăierile la minimum şi să favorizeze arcuirea şi înclinarea.. Este vorba de fapt de a asigura celei mai mari părţi a solului o aeraţie suficientă. După căderea petalelor. lauretc.Tehnica cea mai clasică rămâne aportul unui îngrăşământ de tip guano pe linia de plantare.5–3 m în funcţie de soluri pentru Williams pe rădăcini proprii sau OHF 87 sau 40. În schimb. oprirea creşterii vramurilor). Cacopsylla pyri Insecta provoacă puţine pagube în livada ecologică. prin dezechilibrul vegetativ pe care îl provoacă.Abbe Fetel: calitate gustativă slabă. După această perioadă populaţiile scad în majoritatea cazurilor (sosirea auxiliarilor.

6. Dacă există resturi din anul precedent. foarte uşor de identificat.Viespea părului: Hoplocampa brevis Adultul seamănă cum o mică viespe. albă cu capul maroniu. este o gărgăriţă brun-roşcată de 4 până la 5 mm. se tratează preventiv cu cupru (stadiul de înflorire) apoi cu sulf (după înflorire). Gărgăriţa este puţin parazitată de unele himenoptere. apoi intră în fructul tânăr. 4. Boala este foarte asemănătoare cu rapănul la măr. Adulţii apar la sfârşitul verii şi depun ouăle în interiorul mugurilor fructiferi până la primele temperaturi scăzute.  o umiditate ridicată poate antrena o contaminare în funcţie de temperatură. Transformarea în nimfă a larvelor are loc în sol la 5 cm adâncime. Lupta se bazează pe aceleaşi principii ca şi în cazul păduchelui cenuşiu. În faza următoare. . o fişă tehnică specială i-a fost consacrată. Primăvara. primăvara.Fructele se coc înainte de a cădea pe sol. Rapănul ( Venturia pirina) Rapănul părului se manifestă în special prin pete asupra fructului care fac dificilă comercializarea. în caz de prezenţă pe lemn protecţia devine problematică. rotenonă). Larva sapă o galerie circulară subepidermică. Ouăle eclozează în timpul iernii. Atacurile sunt în mod regulat întâlnite în livezile în conversie la agricultură ecologică. Nici un fel de toxicitate nu este cunoscută asupra lui Harrow Sweet şi Wiliams. larva abandonează fructul pentru a ţese un cocon în sol în care să-şi petreacă iarna. O luptă profilactică poate fi avută în vedere prin distrugerea perelor tinere atacate. Guyot. Adultul.Acarieni roşii ( Panonychus ulmi) Păianjenii roşii nu pun probleme îngeneral în livezile ecologice.Această insectă este dificil de controlat deoarece reîntoarcerea adulţilor pe peri la sfârşit de vară şi la început de toamnă este foarte eşalonată. Păduchele violet al părului: Dysaphis pyri Specia este mai puţin periculoasă decât păduchele cenuşiul al mărului. Ea este observabilă prin „scuturarea” bobocilor la sfârşitul verii. Viermele merelor şi perelor (Cydia pomonella) Având în vedere importanţa sa (în special în livezile de meri). trecănd mai departe într-un alt fruct. Nu trebuie trecută în conversie o parcelă cu probleme mari de păianjeni. Două hymenoptere pot să paraziteze hoplocampa părului. în crăpăturile scoarţei în mod special. Apare o singură generaţie pe an. obligă la tratarea pe toată perioada de vegetaţie.Folosirea de capcane pe scară largă este tehnica de preferat şi se dovedeşte eficientă dacă capcane albe acoperite sunt puse cu 10 zile înainte de înflorire (nu trebuie să mai existe adulţi în timpul înfloririi). Atâta timp cât riscul există. Larva este un asticot ce prezintă până la 7 perechi de picioare false abdominale. Comice.  cantitatea de innocul. Ieşirea grupată a adulţilor într-un stadiu bine precizat face ca speciile cu înfloriri timpurii sau târzii să fie mai puţin sensibile. foarte arcuită. mugurii fructiferi nu se deschid şi conţin o larvă de 5 până la 7 mm. cap gri-deschis şi corp alb-gălbui. Totuşi. 3. femela depune ouă translucide în mugurii florali pregătiţi să se deschidă. unde larva va găuri fructul fără să facă o galerie circulară. Gărgăriţa florilor: Anthonomus pyri Insecta este problematică şi constituie marea problemă a unui pomicultor în agricultură ecologică. 5. Azadirachtina este eficientă dar este foarte fitotoxică asupra soiurilor: Conference. adulţii ies din mugur efectuând o perforaţie foarte vizibilă în solzii uscaţi apoi intră în diapauză estivală pe diverşi arbori.  prezenţa cancerului pe lemn. Importanţa atacului este definită prin:  sensibilitatea speciei şi stadiul de cultură. 7. se intervine în stadiul C3 până la D asupra adulţilor înainte de pontă cu un insecticid natural (pyretru. După transformarea în nimfă.

Frunzele exportă şi restituie o mare parte din elementele majore. Port-altoii Juglans regia L. 1. Este necesar să se stimuleze activitatea microbiană la început de ciclu (început de mai. Primii 10 ani fiind mai puţin productivi (2 tone de nuci în total). se poate intensifica plantaţia (11m x 6. . dacă tipul de sol şi fertilizarea o permite. Înafara compensării „ exporturilor” aporturile vizează înainte de toate o activitate biologică optimă a solului. Aporturile trebuie modificate în fiecare an în funcţie de producţia de nuci (creşterea exporturilor) şi de rezultatul de observaţie a stării vegetative a nucului. în momentul dezmuguririi). Acest obiectiv. Aporturile trebuie realizate iarna sau primăvara (din februarie până în aprilie) în funcţie de compoziţia produselor. 3. Îngrăşământul de origine ovină pare a răspunde cel mai bine nevoilor nucului. este singurul port-altoi utilizat în prezent. Nevoile livezii tinere sunt mici în primii ani (20 până la 40 unităţi de N/ha). Aporturile de îngrăşământ organic poate completa aportul de materii organice structurante la sfârşit de iarnă (îngrăşământ animal.  Grandjean este interesantă pentru calitatea inelelor sale anuale. Alţi port-altoi sunt în curs de experimentare. Producţia ecologică pune probleme specifice: întreţinerea solului (gestiunea înierbării şi concurenţa alimentară) şi fertilizarea. Controlul buruienilor Pe rând. contrar celei mai mari părţi a pomilor fructiferi care dau creşteri în special primăvara. Produse utilizabile. Toate produsele sunt utilizabile în agricultură ecologică conform Legii 38/2001 pot fi folosite fără contraindicaţii speciale. Cele mai mari nevoi de azot ale nucului sunt din mai până în iulie pentru formarea creşterilor vegetative şi creşterea fructelor. (Parisienn. Este un arbore foarte sensibil la asfixia radiculară şi preferă solurile uşor calcaroase. Toate excesele de aport de azot se vor traduce prin exporturi mai importante şi va duce la creşterea costurilor de fertilizare ca şi a riscurilor de levigare înspre apele subterane.  Fernor este recomandată solurilor bogate în substanţe minerale. Conducerea culturii Nucul este un arbore cu creşteri mari pe timpul verii. 2. Marbot). exporturile azotoase sunt estimate la 172 kg/ha. Soiuri  Franquette este preconizat în marea majoritate a cazurilor pentru rusticitatea sa. creşterea rapidă a fructelor şi nucile sale de calitate.5m) pentru ca la termen să se scoată 1 pom din 2. Aporturile de toamnă nu sunt de recomandat datorită concentrării resurselor agricultorului pentru efectuarea recoltei. Se cercetează vigoarea şi rezistenţa la CLRV (Cherry Leaf Roll Virus).  Soiurile polenizatoare se recomandă a fi cultivate în afara zonelor tradiţionale de producţie ( Meylannaise. Cantităţile recomandate sunt de ordinul a 20 până la 40 tone de îngrăşământ animal sau de la 10 până la 15 tone de compost. Gestiunea fertilizării Pentru un hectar de Franquette în agricultură convenţională în plină producţie. devine deci importantă supravegherea reîntoarcerii lor în sol (fărâmiţare şi încorporare în sol la căderea pe pământ pentru solurile lucrate). cu spinul dat de către analizele şi observaţiile asupra solului. Ronde de Montignac). compost). Randamentul optim a unei livezi biologice echilibrate se situează în jur la 2 T /ha de nuci uscate cu variaţii mari în funcţie de întreţinere şi potenţialul solului. Înierbarea livezii influenţează asupra fluxurilor producând materie organică şi consumând o parte din elemente. Densitatea de plantare Distanţele de plantare recomandate sunt de:10m x 10m sau 11m x 11m. 4. va ghida alegerea materiilor organice.Nucul în Agricultură Biologică Consumul european de nuci este circa de 300 g/locuitor pe an. tehnicile de plivire mecanică sau termică necesită utilaje specifice şi deci utilizarea presupune o atenţie particulară. bogate în materii organice.

-Experienţa din legumicultură asupra dezburuienării termice uşurează adaptarea acestei tehnici în pomicultură. Ca şi măsuri profilactice se recomandă tăierea şi îndepărtarea ramurilor uscate. Protecţia fitosanitară Carpocapsa (Cydia pomonella) Carpocapsa este principalul dăunător al livezii de nuci. Este vorba de un lepidopter întâlnit şi în livezile de meri şi peri. În această situaţie. Ştiind că această concurenţă cu înierbarea este limitată la azot şi apă. „bandajarea” trunchiurilor pentru a limita răspândirea acestor boli. tocarea resturilor vegetale pentru a accelera descompunerea lor. Repunerea mulciului trebuie să se realizeze într-un interval de timp cuprins între 1 până la 5 ani în funcţie de gradul lor de degradare.-Dezburuienarea mecanică este puţin compatibilă cu recoltarea mecanică care impune existenţa unui sol bine nivelat. o bună aerare în interiorul arborelui. perioadă de creştere a fructului şi a formării inelului anual de creştere. va fi necesară creşterea intensităţii irigării şi fertilizării pentru a putea compensa concurenţa înierbării. 3 până la 5 tratamente sunt suficiente pentru a controla carpocapsa. Cele mai mari nevoi sunt din iunie până în august. Auxiliarii (buburuzele) se instalează suficient de repede pentru a „regla” populaţiile de afide. -Mulcirea se poate realiza cu materiale anorganice (material plastic. Irigarea se poate face în diferite moduri. Speciile cu talie mică şi care nu formează tufe (pentru recoltarea mecanică) sunt de preferat în cazul acestei tehnici de dezburuienare. Ea provoacă apariţia unor pete (pe frunze şi fructe) precum şi căderea fructelor. Primăvara provoacă necroze poligonale pe frunze mai mari decât în cazul bacteriozelor. material textil) sau cu materiale organice (paie. similare celor preconizate pentru lupta împotriva acestor dăunători în livezile de meri şi peri. În acest caz. utilizarea unei leguminoase într-o livadă irigată ar fi poate o soluţie. Bacterioza Bacteria iernează în şi la suprafaţa mugurilor şi se multiplică primăvara în prezenţa unei umidităţi ridicate însoţită de temperaturi cuprinse între 16 şi 29º C. Anthracnoza (Gnomonia leptostyla) Această boală se dezvoltă rapid în cazul primăverilor umede. limitând în acelaşi timp evaporarea solului. Afide Nici o combatere nu este realizată în agricultură ecologică împotriva acestor dăunători şi pagubele sunt în general mici. dar un interes deosebit prezintă micro-aspersiunea. . Principalul inconvenient al acestei tehnici este costul său destul de ridicat. Irigarea Irigarea este o operaţie indispensabilă în livezile înierbate sau în zonele climatice cu pluviometrie slabă. pentru a lăsa timpul necesar reînierbării pănă recoltarea mecanică. provocând căderea lor. în livezi. Difuzorii trebuind să fie aşezaţi pe partea superioară a pomului. recoltarea mecanică nu este încă posibilă. În general. Se recomandă evitarea udării frunzişului prin irigare. scoarţă. Ciuperca iernează pe frunze. Buruienile trebuie să aibă un stadiu de dezvoltare puţin avansat ceea ce implică adesea un mare număr de treceri. -Înierbarea totală a solurilor bogate. Se va evita orice insecticid pentru a păstra auxiliarii asupra acarienilor (Euseius finlandicus). Condiţiile de utilizare a acestor tehnici sunt. este cel mai des prezentă între rânduri pentru a uşura trecerea tractorului evitănduse tasarea solului. Înierbarea. covor pe bază de paie) pentru a controla stratul ierbos într-o manieră eficientă. Metoda de luptă prin confuzie sexuală necesită un timp de aşezare a difuzorilor important (7 până la 10 ore/ha). din mai multe puncte de vedere. se pot realiza lucrări ale solului pentru a limita concurenţa înierbării până la sfârşit de iunie. Dar nici o soluţie probată şi satisfăcătoare nu există până astăzi. Lupta prin intermediul virusului granulozei şi a confuziei sexuale este posibilă şi eficientă în cazul unor populaţii slabe până la medii. Speciile cu dezmugurire precoce şi fructificare laterală sunt mai sensibile. Alegerea unei flore diversificate şi adaptată la tehnologia avută în vedere poate avea mai multe influenţe pozitive asupra culturii. În caz de imposibilitate de irigare. nu există difuzori omologaţi pentru această cultură. La ora actuală.

nu există o metodă satisfăcătoare pentru a lupta împotriva necrozei apicale. Penicillium. Pulverizările se fac cu prioritate primăvara ( 2 sau 3 tratamente). Controlul bolilor piersicului în agricultura ecologică În timpul perioadei de conversie la agricultura ecologică. . Înainte de utilizarea oricărei metode de luptă directă al cărui efect nu va fi decât parţial. se recomandă măsurile utilizarea de măsuri preventive: . Bolile piersicului Bolile sunt unul dintre principalele obstacole în calea reuşitei unei culturi în agricultură ecologică a acestei culturi . Recolta se eşalonează de la jumătatea lui septembrie până la jumătatea lui octombrie. formând zone concentrice în jurul punctului de infecţie şi nu afectează florile. oprirea tratamentelor pe bază de produse fitofarmaceutice va modifica populaţia parazitară a livezii cu o recrudescenţă a dăunătorilor şi a bolilor. 5. Atacul este favorizat de: •Alternanţa perioadelor ploioase cu cele uscate ce induce fructificarea ciupercilor. În ciuda atenţiei deosebite acordate arborelui şi mediului său înconjurător. . Efectul cuprului asupra anthracnozei este mai scăzut dar poate fi suficient în situaţiile cu risc moderat. Recoltarea Investiţiile într-un utilaj de recoltare este rentabilă pentru livezile cu suprafeţe de producţie mai mari de 15 hectare. o creştere regulată. Cunoaşterea dăunătorilor specifici acestei culturi va putea face ca intervenţiile să aibă o eficacitate maximă. Conversia la agricultură ecologică  Pierderile de randament vor fi vizibile după ultimul an de conversie. Printre agenţii criptogamici prezenţi într-o cultură de piersic se numără Botrytis. O livadă de nuci condusă în agricultură ecologică produce în medie cu 20 până la 30 % mai puţine nuci decât în agricultură convenţională (1 până la 2 T faţă de 2-3 T) cu un procentaj de nuci de mărime mică superior. 20% dintre fructe putrezesc în livadă. alegerea varietăţilor trebuie să ia în calcul utilizarea de soiuri puţin sensibile la dăunători şi la boli. Pe fruct. Rhysophus sau Alternaria.Monilia fructigena are perniţe mai mari.Monilia fructicola a fost recent identificată în mai multe regiuni din Europa simptomele fiind asemănătoare cu cele ale ciupercii Monilia laxa. această cifră fiind mai mare pentru speciile târzii. datorită mijloacelor limitate de combatere . Pentru a avea nuci de calitate este necesară recoltarea odată la 4 zile. Un tratament împotriva căderii frunzelor este justificat în livezile tinere pentru a putea limita pătrunderea bacteriilor prin cicatricile foliare. 4.  Livezile trebuie să fie curate.Produsele cuprice pe bază de sulfat de cupru şi hidroxid de cupru sunt eficiente în lupta preventivă. într-o stare bună de sănătate cu o protecţie fitosanitară minimă. La înfiinţarea livezii. profilaxia şi dezvoltarea unei faune auxiliare trebuie să fie măsuri aplicate cu prioritate. Unele suşe sunt rezistente la cupru. fiind paraziţi ai rănilor . este vorba în peste 90% dintre cazuri de monilioză: -Monilia laxa se manifestă sub forma unor mici perniţe de culoare gri închis. În prezent. În general. brun roşcat . .o schemă de plantare mai aerisită. Distrugerea epidermei sau atacurile de insecte sunt favorabile instalării acestor boli. Înainte de atacul pe fructe se observă o uscare a florilor care se întinde spre ramurile de rod cu formarea cancerului şi scurgeri de clei. Odată recoltate nucile trebuie curăţate şi aşezate în uscătoare pentru a ajunge în 24 ore la o umiditate de 8 până la 12 %. ceea ce presupune un ecosistem echilibrat. este adesea necesar să se intervină cu mijloace de intervenţie fitosanitară.

sulfat sau oxiclorură. În zonele cu riscuri . se pot aplica îngrăşăminte foliare pe bază de zinc •În perioada umflării mugurilor se pot efectua tratamente pe bază de cupru (zeamă bordeleză. •Irigarea: evitarea aportului de apă înainte de recoltare ( celule turgescente . Frunzele bolnave sunt mai sensibile la atacul de făinare şi la atacul purecilor. în solzii mugurilor sau la suprafaţa solului. recoltarea fructelor putrezite. tăieri după recoltare. fructe deformate. forma arborelui.•O umiditate peste 90% timp de câteva ore sau o ploaie care declanşează germinarea conidiilor la temperaturi de peste 10 – 15 grade Celsius). Lupta împotriva bolilor Masuri profilactice: •Favorizarea circulaţiei aerului pentru a evita perioadele umede lungi prin : distanţa de plantare mai mare. hidroxid). Aceasta poate provenii din precocitatea speciei sau din caracterele sale genetice.5 kg/ha + ulei alb la o concetraţie de 0. se tratează preventiv cu cupru sau cu sulf înainte de înflorire. primele rezultate a unei utilizări pe scară largă arată o ameliorare notabilă a conservării fructelor. Combaterea este preventivă şi este în general eficace atăta timp căt cantităţile de cupru nu sunt limitate. Miceliul se conservă sub formă de spori în scoarţa arborilor şi a ramurilor. conservare la temperaturi scăzute. Uscarea şi deformarea frunzelor la piersic ( Taphrina deformans) Agent patogen propriu piersicului. •Reducerea gradului de infestare prin: eliminarea frucelor mumificate şi a ramurilor înnegrite odată cu tăierile de iarnă şi a culesului. coada calului.1 %. magneziu. menţinerea unui covor erbaceu scurt în jurul arborelui . Combatere Există o importantă variaţie a sensibilităţii între diferitele specii. •Recoltarea în bune condiţii: manipulare . Sfârşitul perioadei de mare sensibilitate se termină odată cu creşterea frunzelor ( 6-7 săptămâni începând cu începerea creşterii mugurului) . Piersicile şi nectarinele cu miez galben sunt în general mai sensibile decât varietăţile târzii. Fructele sunt sensibile pe toată perioada creşterii. transport. Condiţii de infestare •Temperatura minimă zilnică de peste 8 grade Celsius: Germinarea este stopată peste 30 grade Celsius. •Fertilizare: evitaţi excesul de azot sau cantităţi mari la o singură fertilizare. •La apariţia primelor frunzuliţe după umflarea mugurilor:tratament cupric pe bază de hidroxid. Apariţia pagubelor la începutul primăverii ( la 2-3 săptămâni după contaminare) reduce în mod drastic dezvoltarea arborelui. orientarea parcelei. •Evitarea producerii de soiuri cu fructe de mari dimensiuni. Alte tehnici de luptă şi-au arătat eficacitatea (Trichoderma). •Precipitaţii peste 10 mm în 24 de ore: În livadă . tăieri în verde. care este privat de capacitatea sa d fotosintezinantă. Anumite produse sau elemente pot să aibă un efect protector ca îngrăşămintele foliare pe bază de alge marine. Termoterapia post recoltare este o tehnică experimentată de către GRAB Avignon de câţiva ani. tăierea ramurilor prea joase. De asemenea se poate utiliza şi zeama sulfocalcică (zeama nanteză) care uscă şi contaminează contaminările. •Protecţia trebuie continuată pănă în stadiul primelor frunze etalate (la 3 săptămăni după deschiderea mugurelui) cu zeamă bordeleză în cantitate e 6. •Odată cu plantarea să se aibă în vedere rezistenţa soiurilor la ciuperci. Împotriva lui Monilia fructigena (atac pe flori ). provoacă deformarea şi decolorarea organelor atacate : culoarea frunzelor variază de la alb gălbui la roz roşiatic. frunze mai groase şi deformate. contaminările au loc chiar şi la o cantitate mai mare de rouă. silice. cancerului. Perioada de intervenţie •Căderea frunzelor ( acţiune asupra băşicării.3 tratamente pe bază de cupru cu doză redusă. şi bacteriozele): 2. crăpături). trebuie să se evite plantarea varietăţilor care se vor coace mai repede de 10 august. eliminarea fructelor care se ating. Cuprul nu mai acţionează din . După recoltare. cupru . calciu. presortare în livadă. Supravieţuirea sporilor este favorizată de către ierni blânde şi umede.

Prezenţa bolii nu se manifestă întotdeauna prin apariţia stricîciunilor. extracte din plante. Michelini) şi evitarea celor sensibile (J.Dezvoltarea bolii este favorizată de o temperatură şi umiditate ridicată. Combatere -pe cale profilactică:tăierea şi arderea ramurilor atinse. aminoacizi). Rich. Rich Lady Summer. . Combatere Protecţia plantei împotriva bolii se realizează prin efectuarea a 2-3 tratamente cu 25 –50 g/hl de cupru metalic.arderea lemnului rezultat în urma tăierilor. Xantomonas arboricola Toate genurile de Prunus spp. Cancerul (Fusicoccum amygdali) . Boala se manifestă prin înegrirea mugurilor şi a ramurilor tinere. sunt susceptibile de a fi atacate de către această boală. Riscurile de fitotoxicitate fiind importante. Dezvoltarea bolii depinde de evoluţia temperaturii. Tratamentele se pot continua pănă la recoltare dacă este cazul pentru soiurile mai sensibile. Apoi aceste pete se necrozează şi reultă perforaţii de 3-4 mm pe frunze. Lady. . . Elegant. Sulful sup formă de pref are o acţiune mai bună decăt sulful muiabil care poate prezenta probleme de fitoxicitate în cazul utilizării în perioade foarte calde. Făinarea Făinarea se caracterizează prin apariţia de zone făinoase pe faţa inferioară a frunzelor. Pe fructe atacul este vizibil din luna iunie şi sunt caracterizate prin depresiuni circulare de culoare brună cu o producere eventuală de clei. Sibelle. Arborii atacaţi trebuie să fie scoşi cel tărziu la 3 zile după ce a fost diagnosticată boala. Hale).H. Visusul (Plum Pox Potyvirus) este vehiculat de către afide şi de către materialul vegetal. efectuarea de tratamente pe bază de cupru în momentul căderii frunzelor. Cele mai sensibile soiuri sunt :O’Henry. Bacteria rezistă în timpul iernii adăpostindu-se în muguri şi în scoarţa arborilor. de alternanţa dintre perioadele cu vănt şi umede cu perioadele uscate.dezinfectarea instrumentelor cu care se efectuează tăierile.momentul în care miceliul penetrează în frunză. -utilizarea de amente pe bază de calciu şi de materii organice sunt mijloace eficiente pe termen lung.aplicarea a 2-3 tratamente cuprice după recoltare şi în momentul căderii frunzelor -utilizarea de soiuri rezistente (Red Haven. dezinfectarea cu alcool a foarfecilor. ramuri deformate şi acoperite de un strat alb. Tratamentele trebuie evitate în perioadele reci şi cu vănt puternic.utilizarea de material genetic însoţit de un paşaport fitosanitar european. În timpul iernii următoare vor apărea pete canceroase cu exudat de clei. Pe fructe se observă acelaşi tip de pete însoţite de cantităţi mare de clei. de decolorări caracteristice de-a lungul nervurilor frunzelor precum şi a unor zone concentrice clorotice pe fructe. Combatere -supravegherea prezenţei simtomelor în livezile apropiate de zonele deja contaminate. Valley Sweet. . Boala se dezvoltă iarna în condiţii de temperaturi negative. Un lichid de culoare roşiatică se scurge pe sol din trunchiul arborelui. Uneori se observă o cădere parţială a frunzelor ca urmare a apariţiei a unor pete care sunt mai întăi localizate pe marginea frunzelor sau de-a lungul nervurilor. Se va evita confundarea simtomelor prezentate cu cele ale fitoxicităţii date de excesul de cupru. Contaminarea se realizează prin intermediul rănilor (tăieri. Coryneum beijerinschii Frunzele şi ramurile sunt acoperite de pete roşietice în timpul verii. Pseudomonas sp. Pe frunze apar pete de culoare roşie înconjurate de un halou tranlucid. Big Top. Acţiunea sa poate fi ameliorată prin adăugarea de agenţi muianţi sau oligoelemente. Îndepărtănd scoarţa se poate observa progresia infecţiei. se rocomandă utilizarea de adjuvanţi (oligoelemente. Temperaturile reduse din timpul primăverii (vănturi reci) provoacă o prire a sevei urmată de atacuri puternice de făinare. Snow King. Anumite soiuri locale sunt foarte rezistente (July Alberta) Sharka Sharka este o boală virală care se manifestă prin apariţia de striuri violacee pe petalele florilor de piersic. Combatere În funcţie de sensibilitatea soiurilor utilizate trebuie efectuate tratamente pe bază de sulf din momentul căderii petalelor cu o cantitate de 10-25 kg/ha la o temperatură mai mare de 6 grade Celsius. căderea frunzelor).

Alegerea soiului În agricultură ecologică. Baujade.Temperatura optimă de dezbvoltare este de 28 grade Celsius. Boskoop. Topaz. fertilizare).Specii foarte sensibile: Granny Smith. rezultă o diminuare a vigorii livezii.Parazitul penetrează în ramuri sau în buchetul de mai prin plăgile peţiolare în toamnă şi induce pete de culoare brună asupra mugurilor. Delbard Estivale. Ploile din toamnă şi de primăvară favorizează diseminarea în timp ce condiţiile de timp uscat şi cal favorizează înmulţirea. . este esenţial să se caute o rusticitate globală a soiurilor. -Deformare accentuată a lăstarilor. acoperit de o pulverulenţă albă până la gri (cu excepţia indivizilor care tocmai au năpârlit). Controlul Păduchelui cenuşiu (Dysaphis plantaginea P. Există diferenţe semnificative de sensibilitate: . Goldrush. .4 mm de culoare verde măslinie sau roşu vişiniu. -Exsudat de mielat urmată de atac de fumagină (frunza acoperită cu un praf negricios). -trebuie efectuate tratamente sistematice înainte de înflorire. . Trebuie în acelaşi timp să fie arse ramurile atacate începănd cu luna iunie. Profilaxie 1. Pe ansamblu. Braeburn.  aplicarea unor tratamente precise. Partea atacată a fructelor este de culoare brună înspre gri şi este acoperită cu puncte de culoare neagră. Tinănd cont de marile cantităţi de cupru care ar fi necesare se recomandă efectuarea unei bune profilaxii şi alegerea de soiuri rezistente. Melrose.Specii puţin sensibile: Florina. bine delimitată (confuzie posibilă cu monilioza).Specii sensibile: Reine des Reinettes.) în Agicultură Biologică În livezile de meri biologice. Pe fructe: -Deformare a fructelor ca urmare a împunsăturilor timpurii. 4 – Controlul populaţiilor Observarea ouălor în timpul iernii este destul de dificilă. Pe frunze necrozele formează un „V” pe nervuri si provoacă căderea prematură a acestora.1 până la 2. Necroza este de formă ovală . 5 – Modalităţile de control ale Păduchelui cenuşiu A. Sulful muiabil are o anumită eficacitate. -Diminuarea procentului de flori legate în caz de atac foarte puternic. Cuprul este un bun cicatrizant. evitănd dispersia sporilor. Idared. Identificarea larvelor este posibilă prin efectuarea de controale asupra mugurilor cei mai dezvoltaţi. Gala. dar nu are decăt un efect moderat asupra creşterii ciupercii şi un efect nul asupra germinării sporilor. 2 – Descriere Insecta are mărimea de 2. Controlul populaţiilor trebuie să ţină cont de faptul că: -nu trebuie efectuate tratamente după înflorire deoarece produsele de tratament au o eficacitate scăzută şi există riscul de toxicitate asupra auxiliarilor. foarte prejudiciabilă mai ales în cazul pomilor tineri în primii ani după înfinţarea livezii. Belchard. Criteriul de sensibilitate la păduchiul cenuşiu este determinant. Prezenţa sa timpurie în cultură face dificilă acţiunea auxiliarilor iar fecunditatea sa mare antrenează pagube care se pot dovedi foarte grave. . Protecţia împotriva dăunătorilor în agricultura ecologică se face printr-o serie de tehnici:  adaptarea conducerii culturii (specie. talie. 1 – Simptome şi pagube Pe lăstari şi frunze: -Răsucire puternică a frunzelor şi îngălbenirea acestora. Combatere Orice plagă necicatrizată în toamnă (căderea frunzelor) şi în primăvară (deschiderea mugurilor.Specii mediu sensibile: Reinette Grise. Golden. Elstar.  favorizarea entomofaunei utile. căderea petalelor) este o cale de penetrare a ciupercii. Confuzia cu ouăle altor specii de afide este posibilă (păduchele verde de exemplu). păduchele cenuşiu este cel mai periculos dintre păduchi împreună cu păduchele lănos (Eriosoma lanigerum).

Rezistenţa la Păduchele cenuşiu este unul din criteriile importante de selecţie a soiurilor în agricultură ecologică. 2. Stabilirea şi apoi menţinerea unui bun echilibru al arborelui. primăvara: nu se recomandă împrăştierea de cantităţi mari de îngrăşăminteorganice deoarece aceasta poate avea ca efect eliberări mari de azot în primăvară (aport masiv de gunoi animal, guano, ricin.  toamna: se vor evita vigorile excesive la sfârşit de sezon, provocate de o mineralizare târzie a azotului. Este adesea cazul aporturilor de materie organică de tipul compostului cu eliberare târzie, mai ales în cazul solurilor cu încălzire lentă (soluri grele, reci. Numărul de ouă depuse toamna (inoculul) este proporţional cu vigoarea pomului toamna. - se vor evita arborii prea puţin viguroşi sau cei cu carenţe; - tăierile vor fi realizate în aşa fel încăt să se evite formarea de creşteri lacome;

3. Amenajarea parcelei Se recomandă favorizarea auxiliarilor prezenţi în mod natural în plantaţii. Sirfide: Adulţii se hrănesc cu polen sau nectar ale căror cantităţi influenţează numărul de ouă. Ponta este depusă în apropierea focarului de păduchi. Larva este o carnivoră foarte vorace (400 până la 700 păduchi consumaţi în 10 zile) . Prezenţa plantelor cu înfloririe timpurie în interiorul livezii favorizează instalarea şi dezvoltarea sirfidelor. Buburuze: Cele mai cunoscute coccinele ca şi auxiliari sunt buburuza cu 2, 14 şi 7 puncte. Larvele şi adulţii consumă de la 30 până la 60 de păduchi pe zi. Crisofe: Se constată o activitate prădătoare a larvelor, mai ales în peioadă estivală. Iernarea adulţilor are loc în afara livezii (în hambare sau remize). Cecidomelide: S-a observat o activitate prădătoare a larvelor, mai cu seamă pe timpul verii şi toamnei. Favorizarea biodiversităţii vegetale din jurul livezii (garduri vii, benzi (straturi) florale, înierbare divesificată) este o măsură recomandată pentru a putea permite sosirea cât mai rapidă a auxiliarilor şi instalarea lor. O floră diverificată este un factor indispensabil al acestei biodiversităţi. O pajişte variată, cosită mai rar este foarte favorabilă prezenţei auxiliarilor. Benzile florale Utilizarea de plante selecţionate are la bază următoarele criterii:  o înflorire eşalonată care să ofere hrană (polen şi nectar) pentru auxiliari (sirfide);  specii care să poată adăpostească şi alţi păduchi în timpul verii când păduchii cenuşii nu sunt prezenţi în livada de meri;  capacitate mare de acoperire a solului care să ofere adăpost pentru auxiliari. Semănarea speciilor selecţionate în amestec, se poate realiza pe benzi de lăţimi cuprinse între 50 cm şi 1 m între răndurile de meri (tot la 30 m) şi pe marginea primului şi ultimului rând. Întreţinerea trebuie redusă la minim (fără tăiere). Înfiinţarea benzilor se realizează pe cale naturală de la un an la altul. Rezultate foarte interesante pot fi obţinute primăvara (creşterea numărului de auxiliari şi diminuarea numărului de păduchi) şi toamna (creşterea numărului des păianjeni şi punerea în evidenţă a rolului lor asupra diminuării de inocul prin capturarea păduchilor înaripaţi). B. Intervenţii de început de vegetaţie Tratamentele înainte de înflorire trebuie să fie efectuate riguros pentru că este singura metodă de luptă directă eficientă. În continuare auxiliarii îşi intră în rol. Tratamente cu uleiuri minerale (uleiuri albe) sau vegetale (în curs de experimentare) la doza de 1 până la 1,5 l/hl de apă. Uleiurile albe omologate nu prezintă diferenţe semnificative de eficacitate. Se va evita efectuarea vreunui tratament dacă o perioadă de îngheţ este anunţată (risc de fitotoxicitate). Este recomandată tratarea cu soluţii puternic diluate pentru a atinge un maxim de ouă şi de larve, mărind volumul per ha la1500 l.

Eficacitatea uleiurilor creşte cu temperatura şi ca atare se recomandă efectuarea tratamentului la temperaturi mai mari de 10º C adaptăndu-se doza la temperatură. Tratamente cu piretru şi rotenonă. Sunt produse puţin remanente (24 până la 48h), care acţionează prin contact. Efectul lor este vizibil pe termen scurt pentru piretru (acţiune şoc) şi pe termen mai lung (4 până la 5 zile) pentru rotenonă (acţiune regulatoare a creşterii). Principiile active fiind fotodegradabile, se recomandă efectuarea tratamentelor pe timpul serii. Există mai multe produse comerciale pe bază de piretru sau rotenonă singure sau în amestec. Puţine din aceste produse posedă astăzi o omologare asupra păduchelui cenuşiu al mărului. Aceste produse sunt puţin selective. Utilizarea lor în sezon nu este recomandată (efect nefast asupra auxiliarilor, acţiune insuficientă asupra păduchelui cenuşiu după înflorire). De remarcat că, în funcţie de stadiul lor de aplicare, aceste tratamente au o acţiune secundară altor dăunători ai livezii (păianjeni, viespi, gărgăriţe). Un alt insecticid vegetal, care se testează în prezent este Neem, extras din seminţele arborelui Azadirachta indica (foarte răspândit în India). În Elveţia, unde acest produs este omologat, rezultatele sunt foarte satisfăcătoare cu un singur tratament în stadiul mugure roz. C. Intervenţii după înflorire La această dată, nu se mai poate face nimic; cu excepţia limitării pagubelor. Se poate efectua eventual un tratament cu ulei alb la căderea petalelor, în caz de ecloziune tardivă. Nu se recomandă utilizarea de insecticide vegetale în sezon. Ele nu sunt eficiente împotriva răsucirii (produs acţionând prin contact) şi întârzie apariţia auxiliarilor. Trebuie limitat numărul furnicilor, care favorizează dezvoltarea păduchilor prin aşezarea de benzi adezive în jurul trunchiului sau prăfuirea cu sulf la baza pomului, imediat ce se observă prezenţa auxiliarilor pe pom sau în apropierea acestuia. Principii de bază a combaterii dăunătorului: - controlul stării vegetative a pomului; - crearea sau favorizarea unui mediu propice apariţiei precoce a auxiliarilor şi instalării lor; - cunoaşterea biologiei; - efectuarea de tratamente precise; - asigurarea unei supravegheri permanente în sezon care să permită intervenţii manuale precoce; PRINCIPII DE NUTRŢIE ALE CULTURILOR Concepte şi elemente fertilizante O cultură de fructe poate produce diferite randamente urmărind strategia culturii şi a locului. Randamentul ţintă este randamentul în fructe de primă calitate care trebuie să fie produs într-o cultură de fructe. Începând cu acest randament ţintă se poate evalua cantitatea elementelor fertilizante susceptibile de a părăsi cultura cu recolta. Pentru a parveni la o nutriţie durabilă a culturilor de fructe, este indispensabil să înţelegem relaţiile dintre crşterea vegetală şi bilanţul elementelor fertilizante. De aceea este esenţial să se clarifice termenii utilizaţi şi relaţiile lor. Pe de altă parte elementele fertilizante majore care sunt N, P, K, Ca şi Mg, arborii fructiferi au încă nevoie şi de alte elemente nutritive câteodată în cantităţi mici. Aceste elemente numite oligoelemente sau microelemente nutritive sunt Mn, Fe, Cu, Zn, B, Mo. De altfel Na, Si, Co şi Ni sunt de asemenea elemente utile în creşterea vegetală. Rădăcinile arborilor şi fâneţei, dar şi microorganismele solului permit câteodată accesul la elementele nutritive din sol şi permit facerea lor disponibilă pentru plantele sub formă de microorganisme nutritive. În livezile înierbate nu trebuie să ne temem de nici o situaţie de lipsă în oligoelemente. Prelevarea elementelor fertilizante Prelevarea elementelor fertilizante corespunde cantităţii elementelor fertilizante care părăsesc parcela cu recolta fără rezidurile vegetale. Prelevarea depinde deci de nivelul de randament. Penrtu îngrăşământ, parcela sau exploatarea totală este considerată ca un tot astfel încât elementele fertilizante rămase pe parcelă să nu facă parte din prelevare. Pentru o cultură de fructe în faza de plină producţie, prelevarea corespunde deci elementelor fertilizante conţinute în fructe. În ceea ce priveşte bacele de arbust, el corespunde de asemnea elementelor fertilizante conţinute în compuşii lemnoşi ai tulpinilor. Pentru tinerile culturi în perioadă juvenilă prelevare corespunde elementelor fertilizante care sunt fixate în compuşii lemnoşi. Pentru ca oferta elementelor fertilizante să corespundă nevoi plantelor, îngrăşământul nu poate consista doar în a înlocui prelevarea unui element fertilizant sub forma unui aport unic. Trebuie să ştim penrtu ce organe ale planteii elementul fertilizant trebuie să fie disponibil, în ce moment, în ce cantitate şi sub ce formă.

Repartiţia elementelor fertilizante pe organe Conţinuturile în elemente fertilizante a diferitelor organe ale merilor sunt prezentate în tabelul 1. trebuie ţinut seama de faptul că, cu rapida evoluţie a varietăţilor, a locurilor unde se fixează altoiul şi a formelor de cultură, raportul frunză-fruct are tendinţa de a decala profitul fructelor. Rezultă o creştere a prelevării în cultură de fructe. De-a lungul ultimilor ani această tendinţă a atins şi culturile de cireşi şi pruni unde se utilizează arbori mai puţin viguroşi. Prelevarea corespunde valorii utilizate pentru fructe. Prelevarea permite evaluarea nevoii, apoi nevoia corectată şi în sfârşit cantitatea elementelor fertilizante care trebuie adusă ângrăşământului Tabel 1: prelevarea elementelor fertilizante de către arborii fructiferi (meri) şi repartiţia în diferitele organe. Organe Elemente nutritive în kg/ha N P2O5 K2O Ca Mg Fructe (40t/ha) 20 13 60 3,6 1,8 Frunze 43 6,5 54,5 70,1 16,3 Ramuri, trunchi, 15,5 8,5 15 37,2 2,1 rădăcini Prelevări 10,5 3 15,5 2,9 0,9 diverse (muguri, căderea fructelor) Lemn de tăiat 10 4,4 4 22,9 1,5 Prelevare 98 35 148 136,6 22,6 totală Tabel 2: prelevări de elemente fertilizante pe diverse specii de fructe Specie de Randament Elemente nutritive (kg/ha) fructe t/ha N P2O5 K2O Măr 40 20 10 67 3 Sursa Ca 3 Mg IFA 1992 USDA 1963 Shear & Faust 1980 (Ca, Mg IFA 1992 USDA 1963 Huguet 1980 USDA 1963 USDA 1963 Marangoni & Rombola 1994 Smith şi alţii 1988, USDA 1992 Drawer şi alţii 1970, Souci şi alţii 1977 Drawer şi alţii 1970, Souci şi alţii 1977

Păr Cireş Prun Cais Piersic

40 12 20 20 15

30 26 10 18 15

10 5 5 9 9

70 23 42 71 36

2 2 1 3 1

5 2 2 2 2

Kiwi

20

31

11

54

7

2

Zmeură

15

29

7

26

-

5

Alte bace de arbuşti

20

37

7

47

-

4

Afin

15

21

2

10

-

1

Drawer şi alţii 1970, Souci şi alţii 1977

De la prelevarea elementelor fertilizante la nevoia de îngrăşământ Diferenţa dintre prelevarea elementelor fertilizante a unei culturi de fructe şi nevoia de elemente fertilizante definit prin raportul la randament are mai multe origini.Pentru azotul foarte mobil îngrăşământul nominalizat este întotdeauna superior prelevării,căci azotul disponibil pentru plante nu poate fi absorbit decât o parte de plante.Elementele fertilizante disponibile nu vor fi niciodată toate absorbite de plante.Potenţialul de asimilare specific unei specii vegetale şi disponibilitatea elementelor fertilizante în sol sunt perturbate de antagonisme.Există o concurenţă între diferitele elemente nutritive pentru punctele de schimb ionic a compuşilor argiloşi din sol,cât şi pentru pH-ul solului şi fixarea biologică a elementelor fertilizante pe materia organică. Culturile de fructe pot afişa densităţi foarte diverse(de exemplu 1500-3500 arbori/ha). Potenţialul de randament pe suprafaţă cutivată este în general relativ constant pe un loc,în măsura în care suprafaţa foliară în raport cu suprfaţa cultivată rămâne sensibil egală.Nevoia totală de elemente fertilizante pe suprafaţă rămâne şi ea relativ constantă independent de densitatea plantaţiei.De aceea de vreme ce densitatea plantaţiei variază,iar randamentul ţintă pe suprafaţă rămâne acelaşi,normele rămân neschimbate. Nevoia corectată în elemente fertilizante Nevoia în elemente fertilizante a unei culturi de fructe se bazează pe prelevare.Încercările şi experienţa ne permit să deducem nevoia în elemente fertilizante.Aceasta din urmă este influenţată de starea arborilor în cadrul unei bune practici agricole(pentru azot) sau pentru starea solului(pentru P,K,Mg,Ca).Aceşti factori de influenţă permit determinarea unei norme corectate.Ţinând cont de elementele fertilizante disponibile mobilizate la momentul dat,este posibil apoi să se calculeze cantitatea de îngrăşăminte care se împrăştie. Factorul de corecţie a normei este calculat prin ponderea rezultatelor obţinute prin două metode diferite de extrcţie a solului. Dinamica nevoii de elemente fertilizante şi reaprovizionarea Nevoia unei culturi de fructe în elemente fertilizante depinde de diverse procedee de creştere a lemnului,a mlădiţelor,a rădăcinilor,a frunzelor,a mugurilor şi a fructelor,procedee care variază după anotimpuri.Pentru a putea fertiliza în funcţie de nevoi,este important sa se cunoască procedeul de creştere a arborelui. Omul de teren trebuie să poată aduce suficiente elemente fertilizante la momentul potrivit.Pentru a reaproviziona plantele în elemnte fertilizante şi pentru a compensa prelevarea,dispunem de: -elemente fertilizante care sunt remobilizante începând cu şarpanta -elemente fertilizante ale solului,disponibile pentru plante,care sunt mobilizate începând cu materia organică şi cu compoziţia solului şi sunt absorbite de rădăcini -elemente fertilizante aduse care sunt absorbite fie de rădăcini,fie de frunze -elemente fertilizante prezente în atmosferă care sunt absorbite fie de rădăcini,fie de frunze. Şarpanta,sursă de elemente nutritive pentru creştere Exemlul azotului arată cel mai bine cum se aduce o cantitate suficientă de elemente nutritive la momentul potrivit.Azotul este un element fertilizant esenţial şi este foarte mobil.Lipsa azotului provoacă probleme de creştere şi de calitate,un exces de azot la fel. Într-o cultură de fructe,începutul creşterii primavara a putut să se facă datorită elementelor nutritive remobilizate începând cu şarpanta.Azotul remobilizat este de exemplu stocat mult timp în concentraţie relativ ridicată în frunzele mlădiţelor şi a rămurelelor încoronate,chir şi în plantaţiile fertilizate,până ce îşi piede importanţa începând aprximativ cu luna iunie.Acest fenomen este valabil pentru toate tipurile de arbori fructiferi.Aprovizionarea şarpantei în elemente nutritive nu pune în general nici o problemă. Ea poate fi asigurată de elementele fertilizante rămânând în cultură. Dar de îndată ce arborele este obligat să-şi scoată apa în rezervele şarpantei pentru a-şi asigura creşterea, de exemplu, de îndată ce absorbţia elementelor fertilizante de către rădăcini este foarte redusă, datorită condiţiilor meteorologice trebuie apoi ca şarpante să fi din nou aprovizionată în elemente nutritive, şi aceasta, la momentul potrivit. Poate fi de exemplu prin absorbţia elementelor nutritive ieşite de la descompunerea mulciului sauj printr-o aplicare foliară care trebuie să fie tot timpul luată în considerare în bilanţul elementelor nutritive al ansamblului exploatării. Mobilizarea azotului în sol În urma creşterii temperaturilor primăvara, azotul din sol se mobilizează începând cu materia organică. De-a lungul anului acest azot devine furnizorul principal al arborilor. Asigurarera unei aprovizionări în elemente fertilizante datorită menţinerii tehnicilor de exploatare Elementele nutritive disponibile sunt puse în mod eficace la dispoziţia culturii, atunci când ea are nevoie. Elementele nutritive prezente în mod natural sunt puse în folosinţă şi exploatate. În momentul înfloririi diferitelor organe ale arborelui au şi ele nevoie să fie aprovizionate cu elemente nutritive. O ofertă prea redusă sau prea importantă de elemente fertilizante în această perioadă poate avea consecinţe negative durabile (de

este recomandat a se răspândi materie organică în mai multe reprize cu caracter de material de acoperire. De altfel ciupercile micorize sunt şi ele foarte importante în nutriţia arborilor. Ea are nevoie şi de un sistem de pori continuu până la suprafaţa solului pentru a asigura schimbul de gaz necesar respiraţiei. OFERTA NARURALĂ DE ELEMENTE FERTILIZANTE ŞI FERTILITATEA SOLULUI Reaprovizionarea în elemente nutritive de către sol. dar umiditatea şi schimbul de gaz sunt de asemenea perfecte şi totul este bine stabilizat (efectul tampon) datorită numeroaselor interacţiuni. efectul azotului durează mai puţin timp. profită de culoarele reacoperite cu humus create de viermi şi penetrează astfel în locuri mai dense ale subsolului. bacteriile nodozităţilor pot îmbogăţi 200400 kg de azot provenit din atmosferă pe ha şi pe an. Efectul amendamentelor organice Mineralitarea amendamentelor organice este lentă şi elementele lor fertilizante nu se liberează decât progresiv. potasiul şi magneziul pot fi compatibilizaţi în mai mulţi ani (5 ani). Întreţinerea benzii ierboase permite în general prezervarea proprietăţilor sale. proasta calitate a fructelor. pierderea elementelor fertilizante prin levigare). Pentru amendamente în raport C/N intermediar. În acest moment nu mai esre necesar aproape de loc sau chiar de loc să se coracteze amendamentul prin aporturi de elemente fertilizante. Atunci când amendamentul nu este înfundat decât la suprafaţă.în cantităţi adaptate la necesităţi(lupta împotriva buruienilor în martie şi în aprilie). Substanţele sărace în azot în raport C/N ridicat. Rădăcinile arborilor care preferă în mod normal să se dezvolte la suprafaţă. ca şi gunoiul copt.exemplu stimularea alternanţei. de îngrăşământ organic astfel încât să se întrţină banda ierboasă. acoperite de humus se caracterizează printr-o importantă suprafaţă internă. Reaprovizionarea cu elemente nutritive în urma alterării solului este în realitate mică în raport cu elementele nutritive mineralizate sau aduse. Elementele minerale conţinute în materia organică reprezintă o cantitate neneglijabilă care trebuie să fie compatibilă în planul îngrăşământului. solurile silvestre care prezintă un puternic conţinut în materie organică. În populările de leguminoase pure. Acest azot poate fi compatibilizat în trei ani în momentul stabilirii bilanţului îngrăşământului exploatării.Rădăcinile schimbă elementele solului în faza lichidă şi într-o mai mică măsură în faza solidă. Humusul face parte din materia organică şi contribuie la stabilitatea şi calitatea biologică a solului. Condiţii constante ale acestui tip evită să pună rădăcinile în situaţie de stres şi permit arborelui să fie aprovizionat cu apă şi cu elemente conform nevoilor psihologice. Pe da lată parte microfauna solului are nevoie de suficientă energie sub formă de carbon organic. se constată o creştere lentă a conţinutului în azot mineral al solului. Suporturi nutriţionale importante Viermii aduc un ajutor de neînlocuit penrtu formarea porilor grosieri şi penrtu legătura humusului şi a particulelor minerale ale solului. îngrăşământul verde lignificat. granuloase. . consumă de la început o parte din azotul mineral al solului chiar dacă materiile organice în raport C/N scăzut ca şi îngrăşămintele tinere şi gunoaiele foarte descompuse produc imediat azot mineral. Efectul îngrăşământului organic asupra nutriţiei azotate depinde de natura amendamentului adus. Un conţinut suficient în humus şi un sol biologic activ prezintă diferite avantaje. mai puţin bogate în elemente fertilizante.fertilitatea solului Solul serveşte în acelaşi timp ca şi suport şi ca şi păstrător de hrană pentru plantă. Solurile profunde. Solurile care conţin suficiente particule minerale. Valoarea fertilizantă a tuturor aporturilor de materie organică trebuie să fie luată în calcul în planul şi bilanţul îngrăşământului. Elementele nutritive nu sunt eliberate începând cu îngrăşămintele organice sau minerale decât de îndată ce o activitate microbiană intensă garantează mineralizarea acestor elemente sub forme disponibile pentru plante. De altfel un bilanţ higrometric echilibrat este şi benefic pentru metabolizarea microbiană a elementelor fertilizante şi pentru aprovizionarea arborilor cu apă. stabilizatorii de azot liberi sau asociaţi la leguminoase sunt importanţi pentru culturile de fructe durabile. Ele sunt strâns legate de rădăcini şi alimentează copacul cu fosfor. Aprovizionarea în elemente fertilizante începând cu mulci şi îngrăşăminte organice Întreţinerea materiei organice Materia organică se compune din organisme care trăiesc în sol. Acest azot nu reprezintă de cât o parte din azotul total al amendamentului organic. Fosforul.Aceste două faze sunt alimentate de îngrăşăminte organice sau minerale aduse sau cultivate pe parcelă cât şi de roca mamă şi elemente retrogradate care reprezintă o cantitate importantă de elemente a căror disponibilitate nu este posibilă decât datorită alterării solului. Ele lărgesc astfel spaţiul rădăcinar util arborilor. resturi vegetale şi humus. Această proprietate oferă nu doar numeroase „puncte de menţinere” pentru elementele fertilizante. Secarea resureselor de azot interne a arborelui în acest moment trebuie să fie compensată pri punera la dispoziţie a azotului conţinut în îngrăşăminteşi materie organică descompusă. bogate în humus. dar creşte şi capacitatea de reţinere a apei. Printre numeroasele bacterii care funcţionează şi ele diferit. Atunci când conţinutul în humus este insuficient. În acest tip de sol elementele fertilizante nu sunt disponibile doar în cantităţi suficiente. repreezintă solurile ideale.

Conservă apa solului diminuând evaporaţia. Amendamentele organice ale comerţului Aceste amendamente conţin cel puţin 50% materie organică. Gunoiul de găini nu trebuie adus de cât în cantităţi limitate (max 20 m3/ha la 3-4 ani) datorită bogăţiei în azot şi în substanţe de creştere. În momentul aporturilor de C/N ridicat. În solurile care eliberează natural puţin azot un aport complementar de 30 kg N/ha/an de acest element se justifică înaintea cuverturii solului. 20-40 kg N/ha penetrează în sol din preciăpitaţii. îngazonarea interliniei şi a deşeurilor vegetale ajung să întreţină procentul materiei organice. căci fermentaţia în profunzime poate provoca axfisierea tinerilor arbori. Aporturile de compost verde nu trebuie să depăşească 25 tone/ha la 3 ani. îngrăşământ verde… şi de asemenea tunderea stratului de iarbă. În arboricultura biologică. descompunerea mulciului mobilizaeză o parte a azotului din sol. Efectul îngazonării şi întreţinerii solului Într-o livadă cu un sol gol sau lucrat. Depozitul de mulci pe bază de iarbă pe linia arborilor sau pe un rând de plante corespunde la un aport de K care poate să ajungă până la aproximativ 100 kg/ha/an.de aceea este oportun să se îmbunătăţească ocazional această parte a livezii utilizând un distribuitor de îngrăşământ pneumatic în cadrul normei.5m aceasta corespunde la aproximativ 70 kg K2O. substanţa organică din sol provine din resturile vegetale provenite de la arbore cum ar fi frunzele. rădăcinile. prevenirea compactării solului şi ameliorarea rezistenţei solului la trecere repetată a maşinilor. deşeurile organice provenite din livadă nu ajung să acopere nevoile în materie organică. Ele sunt adesea îmbogăţite în elemente fertilizante şi pot permite aplicarea într-un singur pasaj a materiei organice şi a elementelor fertilizante. Dar încercările au arătat că în culturile de meri ajunge să se conserve linia arborilor fără înierbarea într-o anumită perioadă. magneziu. Îngazonarea interliniei aduce şi alte avantaje: protecţia împotriva eroziunii. Composturile verzi (pe bază de deşeuri vegetale) Materialele ieşite din compostarea deşeurilor organice pot fi de o întrebuinţare interesantă atât din punct de vedere al materiei organice cât şi lae elementelor fertilizante. compostul adus de către arboricultor şi înierbarea livezii (sau îngrăşăminte verzi în cazul unei livezi cu sol arat).În momentul plantaţiei. 30 şi 10 kg/ha de suprafaţă înierbată. În solurile calcaroase trebuie evitate gunoaiele păioase şi reci: apa de ploaie sau de stropire se încarcă cu gaz carbonic eliberat de gunoi şimpoate forma bicarbonaţi care blochează asimilarea fierului. Pentru a raţiona fertilizarea livezii în agricultura biologică este necesară această trilogie: substanţa organică restituită de către arbore. Gunoaiele Este vorba în principal de gunoi de bovine. . Trebuie totuşi precizat că nu este posibilă creşterea veritabilă a conţinutului solului în materie organică cu ajutorul amendamentelor organice. Menţinerea unei benzi libere de buruieni pe linia arborilor este o măsură pentru a evita concurenţa prea puternică în apă şi în azot pentru tinerele culturi. trebuie să se evite îngroparea prea adâncă în momentul aratului. îngrăşământ organic. cal sau găini. Reaprovizionarea în elemente fertilizante provenite din atmosferă În fiecare an. şi aporturile făcute de către arboricultor: compost. fier şi mangan. De aceea trebuie evitat ca masa de mulci să se concentreze doar pe liniile arborilor de-a lungul multor ani mai ales pe locurile care au tendinţa să aibe probleme de cloroze şi de pete amare. Conţinuturile prea ridicate în K pun probleme în momentul absorbţiei de elemente fertilizante cu încărcătură pozitivă. mai ales în momentul reconstituirilor. Concentraţia mulciului pe linia arborilor antrenează o creştere a K şi a N furnizat de sol. Toate seminţele îngrăşământului verde contribuie la ameliorarea activităţii biologice. Şi cuvertura vegetală prezervă liniile arborilor de eroziune. Aportul de azot. mulci. În toate cazurile. procentajul celorlalte elemente nutritive cu excepţia sulfului are o mică importanţă în raport cu alimentarea plantelor. erodabile şi din zone uscate cu scoarţe sau deşeuri vegetale. de exemplu calciu. dacă un aport de materie organică se revelează necesar. în aşa fel încât să se diminueze concurenţa exersată de buruieni şi să se utilizeze la maxim avantajele ecologice ale îngazonării. de fosfor şi de magneziu se ridică la 80. un aport de materie organică în desţelenire este exclus. lemnul de tăiere. adusă benzilor de plante sub formă concentrată. Pentru o interlinie de 3. Aportul de azot de către precipitaţii nu este luat în seamă în bilanţul elementelor fertilizante. De alfel.trebuie deci să se acorde importanţă înierbării. Surse de materie organică Aport de elemente fertilizante de către mulci răspândit pe liniile arborilor Este practicat în livezile cu soluri superficiale.

Prima trecere de toamnă contribuie la întreţinerea stocului de carbon organic a solului datorită unei substanţe organice bine descompuse. matur Păr Williams. Trebuie încorporat acest . Este mai uşor să se corecteze o carenţă printr-un aport decât excesul unui element mineral. măzărichea este un «decompactor » extraordinar. Cruciferele aduc substanţă organică proaspătă care hrăneşte micro-organismele. La replantare. Indispensabilă pentru cea mai mare a tipurilor de sol. pregătirea unei fertilizări organice cu azot la sfârşitul iernii. răspunsul său. la intrarea în vegetaţie. sau 50 kg de sulfat de magneziu (kiésérite) pentru o carenţă în magneziu. Cantităţile care trebuie aplicate sunt de 10-60 tone la hectar în funcţie de tipul de sol (conţinutul şi tipul de argilă. Alegeţi Patenkali pentru o carenţă de potasiu+magneziu. Tabelul 7-5:Aportul de substanţă organică cu lemnul de tăiere. se pot estima restituţiile humice prin lemnul de tăiere (tabelul 7-5) şi prin frunze (tabelul 7-6). folosind un coeficient K1 de 0. Se poate eventual să se treacă direct la plantare.20 Pomi fructiferi Măr Golden.20 0. aplicând un coeficient de K1 de 0. etc. randamentul obţinut şi de restituţia elementelor (lemn de tăiere. adesea prezent în sol. matur Piersic. coloraţia frunzelor.20 0. cu un nivel al substanţei organice foarte ridicat. Calcularea acestora în funcţie de port-altoiul ales şi de „intensificarea” dorită a livezii.20 0. este foarte important să se treacă terenul în repaus pe o perioadă de minim 3 ani. guyot. să se practice culturi care să însănătoşească solul (cereale) şi fertilizanţi cum ar fi îngrăşămintele verzi. matur Păr Dr. Să se prevadă dacă este necesar. Adăugarea amendamentelor minerale în funcţie de carenţele arătate de către analize. Fosforul este un element a cărui dinamică în sol este complexă. o lucrare profundă a solului (la cca 60 cm) . lungimea lăstarilor.20 Pomi fructiferi Păr de 5 ani Păr matur Măr Substanţă uscată/ha 500 kg 3000 kg 3000 kg K1 0. De exemplu. doar în cazul unui sol foarte fertil. ea are ca scop îmbogăţirea solului şi hrănirea arborilor prin rădăcini în lunile care urmează după plantare. care ameliorează structura solului. nivelul de substanţă organică). pentru că acest lucru poate cauza arderea rădăcinilor şi altoiului. dar numai activitatea microbiană şi aerarea solului permite arborelui să-l fixeze. Ea aduce potasiul de origine organică uşor disponibil pentru arbore : dar atenţie. tunderea ierbii.20 Restituţii humice 200 kg/ha 80 kg/ha 160 kg/ha 120 kg/ha Tabelul 7-6 :Aportul de substanţă organică de către frunze. Parazitismul şi fertilizare sunt în corelare. comportamentul livezii. fără întoarcere.) ca şi în viticultură. Relaţia sol/ plantă este primordială. Fertilizarea de fond înainte de plantare Ea este esenţială pentru derularea în continuare a vieţii livezii. La fiecare parcelă. potasiul este prezent în cea mai mare parte a bălegarelor şi excesul acestui element sensibilizează arborele la boli.20 Restituţii humice 100 kg/ha 600 kg/ha 600 kg/ha Tehnica dublului aport este cea mai importantă în livezile biologice. Fertilizarea de întreţinere Fertilizarea de întreţinere are ca scop menţinerea nivelului de substanţă organică din sol şi hrănirea în mod regulat a arborelui. Matur Substanţă uscată /ha 1000 kg 400 kg 800 kg 600 kg K1 0. dacă este înierbată sau nu. Ea se face în funcţie de analiza solului. Aceasta va fi făcută la tulpina arborilor: evitaţi ca rădăcinile arborelui să fie în contact cu substanţa organică. mai ales în cazul unui bălegar compostat . Influenţa fertilizării asupra culturii plantelor a fost pusă în evidenţă de către lucrările lui CHABOUSSOU (1985). În caz de carenţă în fosfor. trebuie aplicate 50 kg de fosfat natural pe tona de compost.Trebuie interzisă generalizarea raţionamentelor de fertilizare în arboricultura biologică. vigoarea arborilor.20 0. Aplicarea unui compost învechit de 3-12 luni toamna şi îngroparea rapidă a acestuia în primele straturi ale solului. La carenţa în potasiu trebuie adăugată melasă de sfeclă de zahăr. Pentru plantaţiile cu port altoi de vigoare slabă.20 0. la un an înainte de plantare. Trebuie aplicate de la 6 la 20 tone pe an şi pe hectar pe toată suprafaţa livezii sau zonal în livezile cu port-altoi de vigoare redusă.

Produsele care pot fi folosite sunt îngrăşămintele organice : guano.Să se aducă amendamente organice care dau substanţă organică stabilă cum este gunoiul de fermă sau compostul. trebuie avut în vedere : . Atenţie la fertilizarea cu azot de primăvara : aceasta favorizează uneori multiplicarea coloniilor de purici verzi. tătăneasă. bor. Se justifică un singură fertilizare. excremente de păsări. Trebuie aplicată o substanţă organică cu azot care să fie repede disponibilă pentru arbore. Piersicul Piersicul este un arbore care înmugureşte devreme. Azot Condiţiile meteorologice şi condiţiile solului influenţează considerabil procesul de creştere al arborelui ceea ce se repercutează apoi asupra stării culturii de fructe şi deci asupra nevoii de azot. coada calului. Mărul Tehnica dublului aport se justifică în livada de meri. Tot odată. Tehnica dublului aport este un răspuns bun. Trebuie aleasă o substanţă organică cu azot cu eliberare lentă şi într-o doză redusă..Să se stimuleze activitatea microbiană prin tunderea stratului erbaceu şi a îngrăşământului verde. de încălzirea solului. Să se aereze solul printr-o scarificare uşoară pentru a aduce micro-organismelor din sol EVALUAREA PEISAJULUI Evaluarea culturii solului Criterii de adaptare a îngrăşământului la culturile de fructe specifice Factorii ponderali menţionaţi în suita de documente servesc la adaptarea îngrăşământului necesar situaţiei concrete a unei livezi pentru ca aporturile de îngrăşământ să corespundă nevoii specifice culturii. magneziu) va corecta eventualele deficienţe. . Aceasta trebuie făcută la două luni şi jumătate înainte de înflorire. acestea sunt luate în considerare de-a lungul observaţiei stării . calibrul şi randamentul cerută de la por-altoii de tip 9 cere o fertilizare de primăvară cu azot localizată. ca de exemplu afidele. Eliberarea azotului este prea tardivă în livezi pentru că încălzirea solului intervine adesea după înflorire. de mineralizarea substanţei organice cu azot aleasă şi de presiunea paraziţilor. Pentru culturile perene corecţiile normei nu se bazează direct pe condiţiile meteorologice. de climat. Pentru ansamblu fructe-flori.Să se completeze cu un îngrăşământ organic cu azot pentru a răspunde nevoilor de azot a arborilor fructiferi în timpul primăverii. Prunul Prunul este un arbore cu vigoare puternică.gunoi la 5-10 cm printr-o scarificare uşoară cu o unealtă cu dinţi. pudră de oase. Părul Strategia este identică cu cea livezii de măr. Data la care trebuie să se facă fertilizarea este în funcţie de expoziţia parcelei. sucul de compost. calciu.. ferigi) trebuie pulverizate în timpul perioadei de înflorire a pomilor fructiferi. În caz contrar riscurile de parazitism şi uscare (mana zmeurului) sunt mari. Caisul Sunt puţine probleme de parazitism şi de ţinuta fructelor în livezile echilibrate. Adăugarea oligo-elementelor (fier. Se confruntă adesea cu stresuri climatice în dezvoltarea sa vegetativă din timpul şi după perioada de înflorire. Trebuie prevăzute între 20-50 de unităţi de azot. Este de ajuns o singură fertilizare. Ea nu poate fi singura fertilizare a livezii pentru că aceasta nu corectează carenţele de la nivelul solului. nevoia de azot este indispensabilă în momentul dezvoltării ovarului în fruct. extractul din plante (urzici. turte de ricin Fertilizare foliară vine în completarea fertilizări făcute pe sol. A doua trecere se face la intrarea în vegetaţie a mugurilor cu o substanţă organică mai bogată în azot care este sub o formă uşor disponibilă. adesea responsabil pentru o proastă legare a fructelor şi care duce la o scădere a randamentului. Aspectul prost a fructelor este o problemă majoră pentru această specie. fertilizarea cu azot din primăvară trebuie calculată în funcţie de parazitismul prezent înainte de înflorire. Algele. zinc. Concluzii despre arboricultură Pentru o politică de întreţinere organică şi de prezervare biologică a solului unei livezi. Acest lucru este mai evident în regiunile situate în amonte de Loira. făină de pene. Nevoia de azot este corectată pe baza observaţiilor relative ale culturii şi a câtorva proprietăţi ale solului. Arbuşti fructiferi Folosiţi substanţă organică bine descompusă. Calitatea. .

Atunci când un element fertilizant se prezintă sub formă ionică cu sarcina pozitivă. Oferta suplimentară de un cation poate împiedica absorbţia unui alt cation sau absorbţia suplimentară a unui anion poate deasemenea antrena absorbţia unui cation. Analiza solului permite definirea factorilor de corecţie pentru îngrăşământul nominalizat astfel încât îngrăşământul necesar adaptat după criteriile menţionate mai sus să fie de asemenea adaptat la oferta elementelro fertilizante specifică solului. Aceasta poate să se producă între două elemente fertilizante cu sarcină opusă. în cazul elementelor fertilizante mai puţin mobile care sunt fosforul. magneziul şi calciul.importanţa recoltei precedente care informează asupra nevoilor trecute . element de apreciare important nevoilor pentru sezonul următor . el poate împiedica absorbţia unui alt element cu sarcină pozitivă. Acest antagonism de absorbţie este uşor de înţeles dacă se intenţionează ca raportul dintre ionii absorbiţi cu sarcină pozitivă şi negativă (cationi şi anioni) să rămână totdeauna acelaşi.vigoarea anului (creşterea anuală) care se traduce prin lungimea mlădiţelor şi culoarea frunzişului (starea frunzei) .volumul ocupat de pietre . potasiul. potasiu.2-0. Elemnte fertilizante Azot (N) Fosfor (P) Sulf (S) Potasiu (K) Calciu (Ca) Magnesiu (Mg) Sodiu (Na) Fier (Fe) Bor (B) Cobalt (Co) Cupru (Cu) Mangan (Mn) g/kg sol 1-3 0. HPO4--SO4-K+ Ca++ Mg++ Na+ Fe+ B(OH)3 Co++ Cu++ Mn++ .5-5 1-10 5-40 10-100 8-80 10-100 500-5000 Formă disponibilă pentru plante NO3.nivelul randamentului .(Nitrat) NH4+ (Amoniac) H2PO4-. Factorii de ponderare următori sunt luaţi în considerare: . Antagonisme şi sinergisme Absorbţia elementelor fertilizante sub formă ionică se face la nivelul punctelor de schomb ionic la suprafaţa rădăcinilor. calciu Şi pentru aceste elemente fertilizante norma poate fi corectată în funcţie de starea culturii şi a locului: . în timp ce un alt element nu există decât în cantitate redusă deşi poate suficientă pentru plantă.8 0.tendinţa la bolile psihologice care poate reflecta excese sau dezechilibre în fertilizante .volumul ocupat de pietre (fracţiunea solului care poartă particule minerale a căror diametru este mai mare de 2 mm) . Aceasta poate să se producă mai ales când un element fertilizant creşte mult în soluţia solului şi este dsponibil în cantităţi mari.materie organică Contrar azotului. ceea ce face mai ales să se simtă pentru cationi principalele elemente fertilizante (cu sarcină pozitivă). Se produce atunci ceea ce numim un antgonism între două elemente.conţinutul în materie organică Fosfor. element foarte mobil. analiza chimică a solului nu convine să estimeze nevoia de azot. provocată de tipul locului unde se fixează altoiul în relaţie cu profunzimea utilă a solului. atunci când oferta unuia dintre aceste două elemente creşte considerabil.maturitatea lemnului şi formarea ochiului terminal . Sinergia constă în a stimula efectul între doi ioni de elemente fertilizante adică a creşte concentrţia unui ion şi absorbţia sa de către plantă sub acţiunea unui alt ion (interacţiune pozitivă a sinergiilor). Este vorba aici înainte de tot de a atrage atenţia asupra antagonismelor de absorbţie: punctele de legătură la suprafaţa rădăcinilor fac obiectul concurenţei. analiza chimică a solului constituie o bază esenţială pentru determinarea îngrăşământului. În cazul azotului.5-3 2-30 1-12 0.profunzimea solului . magneziu. care reprezintă volumul exploatat de rădăcini .arborilor.media vigorii generale.formarea mugurilor de fructe.

Ele pot să fie cauza unui aport prea mic sau prea important a unui element fertilizant. ceea ce dă verdele frunzei mai clar şi se traduce printr-o îngălbenare care atacă mai întâi frunzele tinere) . În plus observaţia profilului solului poate ajuta la stimularea proprietăţilor dorite şi la prevenirea evoluţiilor nedorite.Molibden (Mo) Zinc (Zn) 0. rădăcinară Păroporţie mare de pietre şi/sau Îngrăşământ verde plurianual şi îngrăşămâmt organic . În cazul oligoelementelor mai ales.antagonisme . Se poate profita de ocazie pentru a efectua o analiză a subsolului. Evaluarea solului cu ajutorul profilului său Producătorul cunoaşte în general bine proprietăţile pedologice a păturii solului lucrată (0-30 cm).reaprovizionarea insuficientă în elemente nutritive datorită: o absenţei sau reducerii mobilizării elementelor nutritive în sol datorate condiţiilor prea uscate. Cunoştinţele relative despre proprietăţile păturilor profunde ale solului pot deci ajuta la înţelegerea eventualelor dificultăţi ale culturilor. Este posibil să se modifice veritabil proprietăţile unui sol după defrişare. Urmărind profunzimea solului culturile de fructe se înrădăcinează puţin mai spre profunzime. Simptome Lipsurile de elemente nutritive în frunze şi fructe nu sunt adesea vizibile cu ochiul liber. pete de rugină mai drenaj. o aplicaţie foliară repetată constituie adesea singura posibilitate imediată pentru suprimarea lipsurilor. dr a unui aport excedentar de potasiu. Plantaţie ţintă. prea reci au umede o starea de slăbiciune a plantelor. Proprietăţile solului care limitează culturile de fructe şi măsuri paliative Proprietate Manifestaţia criteriilor: cum le Măsuri restrictivă identificăm? Sol hidromorf Pături compacte. de exemplu după un îngheţ sau pagube cauzate de către grindină o deteriorarea sistemului radicular în cazul noilor planteţii sau pagubele cauzate de fitofagi la nivelul rădăcinilor o aportul prea mic de azot combinat cu o florescenţă foarte abundentă Măsuri Trebuie mai întâi să se clarifice în ce măsură erorile de exploatare poate să contribuie la amplificarea uneia sau alteia din cauze.cloroze (descompunerea clorofilei din mezofilă între nervuri. Adesea clorozele pe care le întâlnim de exemplu în culturile de fructe (culoarea gălbuie a frunzelor în urma unei lipse de fier sau de mangan) nu sunt deci cauza unei oferte prea redusă de elemente fertilizante în sol. arat profund Penetraţia Rădăcinile lipsesc. Îngrăşământul excedentar poate antrena excedente de elemente fertilizante care pertutbă creşterea şi metabolismul. albăstruie.concentraţie mică de elemente nutritive disponibile pentru plante în sol . dar pot apărea sub formă de: . înaintea plantării noilor arbori în cadrul ameliorărilor funciare.fixarea elementelor nutritive în sol . Atunci când orizonturile sunt compacte. sus de 60 cm profunzime Evacuarea apelor de pantă mai sus de plantaţie.5-5 10-300 MoO4 Zn++ Antagonismele pot antrean manifestaţii de creştere în urma uni absorbţii prea uşoară de elemente fertilizante. chiar dacă elementul fertilizant corespondent se găseşte în cantitate suficientă în soluţia solului.pH care face dificilă absorbţia elementelor nutritive disponibile . Lipsuri şi tulburări psihologice Lipsurile ţesuturilor vegetale în elemente fertilizante esenţiale şi în oligoelemente sunt tulburări a gesitiunii acestor elemente în ţesuturi care pot de asemenea să fie calificate ca tulburări psihologice. Irigaţia eventual necesară.înroşirea mezofilei sau necrozelor (părţi moarte sau brune a mezofilei sau ţesutului fructului) .cădrea precoce a frunzelor (lipsa de magneziu mai ales în cazul varietăţii Golden deliciosusi) Simptomele de excedent a unui element nutritiv se manifestă printr-o alterare a culori şi a necrozelor ţesuturilor. Cauze: . Aceste modificări merg cu cheltuieli relativ ridicate. de culoare Excluderea eventuală a locului pentru cultura de fructe.

Pătiura superioară a solului compactă. se renunţă la toată analiza chimică a subsolului. Un loc trebuie evaluat în întregime ţinând cont şi de factorii climatici şi de critriile legate de piaţă (apropierea de pieţe). Îngrăşământ verde şi îngrăşământ organic pentru creşterea conţinutului în humus.inferioară la 50 cm Separarea netă între orizonturile solului până la 50 cm profunzime Batantă. de exemplu în cazul lipsurilor. Ele dau indicaţii preţioase asupra aprovizionării cu elemente nutritive şi asupra capacităţii de absorbţie a solului. controloarea frecvenţei şi condiţiilor meteorologice. cu excepţia azotului şi a eventulelor aplicaţii foliare a oligoelementelor. Atunci când un loc prezintă proprietăţi care nu pot fi modificate în decursul a câtorva ani schimbând pur şi simplu tehnica de exploatare sau luând măsuri de asanare. Există diferită metode de a analiza solul. la structură şi la textură. Mo Aprecierrea granulometrică (test A E tactilă: argilă. În general. Mn. Diminuarea încărcăturilor osiei datorită pneurilor perechi. Analizele de sol servesc ca şi bază pentru calculul îngrăşământului necesar corectat în fosfor. Ameliorarea seminţelor . mâl) Analiză granulometrică (argilă< C E . arat profund. pentr trecerea maşinilor. produsul de extracţie puternic permite determinarea tuturor elementelor fertilizante disponibile în sol. Diminuarea încărcăturilor a osiei datorită pneurilor pereche. Arat profund. Dispunerea liinlor de arbori de-a latul pantei. Puţine sau deloc culoare făcute de viermii de pământ. Zn. trebuie studiate posibilităţile de a ajunge la o producţie durabilă planificând cultura în funcţie de loc. Structura solului din grăunţe prea fine. fisuri de eroziune pătură compactă. sunt răspândite o dată pe an pe parcelă. Tabel: Analiza solului în arboricultură (orizont 2-25 cm) Analiza Frecvenţă La început (E). pH-ul şi conţinutul în materie organică se schimbă continuu şi trebuie să fie controlate periodic. magneziu şi calciu. Dar ea poate fi recomandată în cazuri excepţionale. Pentru azot nu se utilizează nici un rezultat al analizei chimice pentru a calcula îngrăşământul necesar. periodic (P) Pătura superioară a solului: orizont 2-25 cm P şi K (extarct AAE 10) A/B P Mg şi Ca (extract de AAE 10) B P P. În culturile de fructe metoda AAE 10 şi metoda extracţiei apei sunt cele care se impun. eventual C P Cu. K. Circulaţia mai rară pe parcele şi doar dacă solul nu este prea moale. Frecvenţa şi tipul analizei solului Anumite proprietăţi ale solului pot să fie dificil modificate prin tehnici de exploatare sau nu pot fi deloc modificate. Şiroirea pământului fin. Identificabil la culoare. Slab conţinut în humus Nici un amestec de orizonturi. Aceste proprietăţi trebuiesc deci să fie identificate atunci când este vorba de o evaluare a unui loc pentru prima dată înainte de a planta aici pomii fructiferi. pentru creşterea conţinutului în humus. dificultăţilor culturii şi eventual în momentul ameliorărilor funciare şi a noilor plantaţii. Îngrăşământ verde şi îngrăşământ organic pentru creşterea conţinutului în humus. Evaluarea globală a unui loc Evaluarea solului nu este singurul criteriu care permite să se decidă dacă un loc convine sau nu culturii de fructe. Planta absoarbe elemente nutritive prin soluţia solului. Fe. Analiza solului Elementele fertilizante conţinute în îngrăşăminte. În schimb conţinuturile în elemente fertilizante. Fixarea elementelor fertilizante pe particulele solide ale solului şi transmiterea la soluţia solului şi la plantă sunt procese dinamice care sunt influenţate de proprietăţile elementelor fertilizante ale solului şi plantei. Argila şi matreia organică a solului sunt în măsură să fixeze aceste elemente fertilizante (factor de capacitate) şi să le transmită soluţiei solului pe o lungă durată (factor de intensitate). potasiu. Analiza solului cu un produs de extracţie puternic (AAE 10) şi cu un produs de extracţie mai puţin puternic poate permite înţelegerea dinamicii disponibilităţii elementelor fertilizante: extracţia cu apă permite mai ales sesizarea elementelor fertiliznate disponibile pentru plante. Reacoperirea liniilor de arbori cu materiale organice. Mg (extract de apă) A/B P Microelemente B. Atunci când orizonturile sunt compacte.

0 >4.5 >3. Corespunde exigenţelor prestaţiilor ecologice cerute (PER) a Confederaţiei valabilă pentr perioada de cultură 2002-2003 B: recomandat la fiecare 5 ani sau mai des dacă este nevoie. reprezentativitatea eşantionului de sol devine aleatoriu. . Pe terasele transversale şi în cazul localizării de îngrăşăminte pe banda dezierbată. Atunci când îngrăşământul este localizat picătură cu picătură sau la ţepuşa injectorului.1-30: moderat. cantitea de îngrăşământ adus este inferioară nevoii culturii şi conţinutul solului în elemente nutritive ar trebui să scadă în cursul anilor. mâl 0. 6.5-3.05 mm.1 1. prelevările vor fi limitate la această zonă. Numărul minimal de înţepături pentru a constitui un eşantion este de 12 (ideal 20). iarba în suprafaţă de 0 la 2 cm este eliminată. Mg şi Ca dsponibile pentru plantă în procent a capacităţii de schimb de cationi (<6: extrem de scăzut. altfel spus.1-12: foarte scăzut.002-0. nisip> 0. recomandat mai ales pentru noile instalaţii şi pentru cele cu probleme.1-2. >99: baze saturate) Luări de eşantioane din sol când şi cum? Este foarte important să se aibă grijă de prelevarea eşantioanelor de pământ căci de ea depinde calitatea rezultatului. Laboratoare de analiză a solului Eşantionul prelevat însoţit de o foaie de cerere trebuie să fie trimis cel mai rapid posibil la laboratorul recunoscut de PER. test tactil A C A/B C C P E P E E A: standard minimal. În aceste cazuri recomandăm să se dubleze numărul de prelevări care vor fi amestecate în eşantionul global. În culturile perene sfătuim prelevarea eşantioanelor de pământ între august şi noiembrie. C: alte posibilităţi de aniză pentru aprecierrea terenului.002 mm) (2-28 cm profunzime) Scăzut Satisfăcător Ridicat Sol uşor <10% <1. Fosfor.7) nu evoluează în general decât foarte lent şi dificil căci depinde de factorii caracteristici ai solului şi de climat care evoluează lent. 12.0 Conţinutul în materie organică a solului (materie organică = carbon organic x1.5 1. O fşă de însoţire corect complectată facilitează îndrumarea eşantionului. Procent de saturaţie (%): rezerve în K. Dacă se ştie că o parcelă posedă caracteristici heterogene este convenabil să se preleve mai multe eşantioane şi să se individualizeze în aşa fel încât să se poată retranscrie rezultatele analizei pe teren. Clasificarea solului Tabel: Barem de interpretare a procentelro de materie organică după procentul de argilă din sol în arboricultură. Pentru a evita variaţiile legate de heterogenitatea solului este preferabil să se preleveze după aceeaşi schemă pentru aceeaşi parcelă.1-99. efectuate la limita între suprafaţa înierbată şi banda dezierbată.1-18 scăzut. Aceatsă profunzime reprezintă zona cea mai explorată de rădăcinile arborilor fructiferi.3-4.3 2. magneziu şi calciu Pentru solurile supraaprovizionate în elemente nutritive. în general corecţiile se realizează pe an respectiv pe secole ca şi în cazul fosfaţilor în solul greu. altfel spus. Evoluţia conţinuturilor în elemente nutritive a solului nu variază practic de la un anu la altul. Mg şi Ca.5 Sol echilibrat 10-30% <1. Pentru solurile subaprovizionate cu elemente nutritive factorul corector va fi superior lui 1. 18. mai ales pentru culturile comerciale cu probleme culturale şi de calitate. se sfătuieşte a preleva eşantioanele de pământ în acelaşi timp. potasiu. În fiecare an o listă de laboratoare recunoscute este publicată.05 mm) Analiza materiei organice Capacitatea de schimb a cationilor (CEC) pH Procentul de saturaţie (ieşit din analiza CEC) Subsol: orizont 25-50cm P. K. cantitatea de îngrăşământ adus va fi superioară nevoii culturii şi conţinutul solului în elemente nutritive ar trebui să crească în cursul anilor. 30. factorul corector va fi inferior lui 1. Înţepăturile sunt distribuite pe diagonala parcelei. ajută la alegerea tipului de analiză şi la interpretarea rezultatelor. Prelevarea este efectuată cu ajutorul unei sonde (tip Pürkhauer sau Eijkelkamp). Pentru a evita diferenţele legate de fluctuaţiile sezoniere. Clasa de sol Procentul argilei Aprecierrea procentului de materie organică (%) (<0.5 Sol greu >30% <2.5 >2. pH. Eşantionul este prelevat de la 2 la 25 cm profunzime. Eşantionul prelevat trebuie să fie reprezentativ parcelei sau sectorului analizat.0.002 mm.

cel al extracţiei este uşor disponibil o dată. În caz contrar. Mg. Apoi. Atunci când se obţine o diferenţă superioară la 2 niveluri de aprovizionare între rezervele de elemente şi extrasul de apă este recomandat să se asocieze concursul unui specialist pentru a o intrerpreta. Rezultate de analiza pământului obţinute prin extracţia AAE 10.Antagonismele trebuiesc în toate cazurile luate în considerare. rezerve puţine şi disponibile ridicate vorbind de un sol cu activitate biologică ridicată. Ca după clasele de aprovizionare. corecţii legate de locul unde se fixează altoiul şi de profunzimea utilă a solului la volumul ocupat de pietre şi la conţinutul în materie organică sunt efectuate. Tabel: Elemente nutritive în extractul AAE10 şi factorul de corecţie a nevoilor în P. . În cazuri particulare atunci când se analizează subsolul. Dacă rezervele în elemente nutritive sunt ridicate chiar dacă elementele nutritive disponibile pentru plantă sunt scăzute. Factorul combinat serveşte apoi la corectarea normei de îngrăşământ pentru a obţine norma corectată pentru un nivel de randament specific. K. Factorul de corecţie al normei provenit din rezervă este ponderat de două ori. De exemplu pentru solurile bogate sau foarte bogat în potasiu aporturile în Mg nu trebuiesc să fie inferioare la 20 kg/ha/an pentru a evita antagonismul K-Mg. vorbind de un sol cu o mare putere de fixare. Bareme de onterpretare pentru toate culturile. Ponderea factorilor de corecţie obţinuţi prin metode de rezervare şi extragere a apei Diferenţele de conţinuturi între extragerea apei şi extragerea AAE 10 livrează preţioase informaţii asupra solului. valorile analizei celor două pături ale solului pot fi integrate într-o formulă. valori exprimate în mg pe kg de pământ uscat.

0 80 170 60 Soluri uşoare: mai puţin de 10% argilă 85 90 95 100 200 240 270 300 85 110 120 130 < 20 000 20 000 Soluri medii 10-30% argilă 70 80 85 170 200 230 170 200 225 < 20 000 20 000 65 135 265 70 170 300 < 20 000 75 200 325 20 000 90 260 250 0.2 Satisfăcător C 50 110 < 50 2000 40 80 50 2000 1.1.7 0.4 Rezervă D 110 350 160 0.2 Rezervă D 120 390 210 0.6 Aprecierea bogăţiei solului Satisfăcător Satisfăcător Satisfăcător Rezervă Rezervă C C C D D 1.4 Mediocru B 20 < 60 1000 10 < 40 1.8 0.9 0.3 Rezervă D 115 370 185 0.3 Mediocru B 40 60 < 2000 25 40 < 50 < 2000 1.1 Satisfăcător C 60 140 50 Factori de corecţie ai normei de îngrăşământ 0.5 Sărac A Element P K Mg Ca element P K Mg Ca element P K Mg Ca < 20 1.1 Rezervă D 125 405 230 40 000 115 380 390 40 000 105 350 475 40 000 < 1000 10 50 110 100 60 140 140 95 290 275 100 320 300 105 340 325 110 360 350 < 1000 1000 Soluri grele: mai ult de 30% argilă < 10 10 20 30 < 40 40 < 60 60 100 140 < 1000 < 2000 2000 1000 40 70 180 60 100 225 80 230 350 85 255 375 90 280 400 95 300 425 100 320 450 .5 Rezervă D 105 325 145 0.

1 Satisfăcător C 9 25 9 37.5 35 40 45 13 15 16 52.9 0.1 Rezervă D 22. 1.Tabel: Elemente nutritive în extractul de apă şi factorul de corecţie a nevoilor în P.3 Rezervă D 19.8 0.5 27. Ca după clasele de aprovizionare. .5 0.5 75 28 112.5 12.7 0.5 65 24 97.5 48 292.5 49.3 Mediocru B 6 15 6 16.5 18 112.5 20 22.5 15 75 46 290 7. Bareme de interpretare pentru toate culturile.5 13 65 40 250 6.5 Factori de corecţie ai normei de îngrăşământ 0.5 55 20 82. K.5 60 67.2 Satisfăcător C 8 20 8 30 4 20 10 60 2 10 15 90 1.5 0.5 56 337.5 Rezervă D 16.5 4 4.5 5 25 14 85 2. Mg.5 180 202. Rezultatele analizei de pământ obţinute prin extracţia AAE 10.5 Soluri medii 10-30% argilă 7 8 9 35 40 45 22 25 28 130 150 170 Soluri grele: mai ult de 30% argilă 3.4 Rezervă D 18 60 22 90 12 60 37 230 6 30 44 270 0.5 11.5 15 50 18 75 10 50 31 190 5 25 36 225 0. valori exprimate în mg pe kg pământ uscat.5 26 30 33 157.5 7.0 10 30 11 45 6 30 18 110 3 15 22 135 Soluri uşoare: mai puţin de 10% argilă 11 12 13.4 Mediocru B 4 10 4 3 2 10 5 6 1 5 8 9 1.5 3 15 7 33 1.5 37.5 11 55 34 210 5.5 Sărac A Element P K Mg Ca element P K Mg Ca element P K Mg Ca <4 < 10 <4 <3 <2 < 10 <5 <6 <1 <5 <8 <9 1.5 40 247.5 1.5 32.6 Aprecierea bogăţiei solului Satisfăcător Satisfăcător Satisfăcător Rezervă Rezervă C C C D D 1.2 Rezervă D 21 70 26 105 14 70 43 270 7 35 52 315 0.5 Aceste tabele se aplică la soluri care au până la 5% materie organică.5 17.

0.9 şi 6.5-5. pentru afini ea ar trebui să fie inferioară unui pH de 4. de exemplu un văruit excesiv. Utilizarea sistemului de îngrăşăminte cu efect acidificant poate în câţiva ani şi după teren să provoace o scădere a pH-ului. . În general. mangan şi alte microelemente Rădăcinile arborilor şi cuverturii ierboase semănate precum microorganismele solului colonizează solul şi ajung astfel să pună la dispoziţia plantelor materii nutritive în cantităţi suficiente astfel încât culturile de fruct înierbate să nu cunoască situaţii de lipsă de microorganisme. Singura indicaţie de conţinut în calciu nu spune nimic despre eficacitatea sa. CaCO3 aplicat pe sacul îngrăşămintelor indică eficacitatea pietrei de var.0. Diferenţa între îngrăşămointele calcaroase şi îngrăşămintele văruite Un îngrăşământ calcaros permite ameliorarea directă a aprovizionării plantei în calciu. Măsura cea mai importantă şi cea mai simplă de observare în vederea stăpânirii pH-ului este alegerea cea mai bună a îngrăşământului utilizat. fier. Aporturi de CaO care merg până la 100 kg/ha pot fi furnizate de îngrăşămintele compuse.0. Un îngrăşământ văruit este compus din substanţe cu acţiune bazificantă. Saturaţia bazică Aport în (kg/CaO/ha) după capacitatea de schimbare a cationilor (în %) Marile culturi şi Pajişti naturale <10 10-15 15-20 >20 pajişti artificiale >60 >50 0 0 0 0 50-60 40-50 730 1250 1550 2000 40-49 30-39 1000 1900 2150 2800 <40 <30 1300 2450 2750 3600 Bor. O scădere a pH-ului este mai dificil de realizat.5 pentru bacele între 5.5 35 35 0 0 0 Un amendfament calcaros se sfătuieşte pentru solurile lipsite de CaCO3 şi la un pH inferior de 5.9 350 200 140 100 35 Puţin acid 6. este de a proscrie. Tabel: Văruire (oxid de Ca în kg CaO/ha şi an) în funcţie de pH şi de Ca rezervat de sol Descrierea pH (H2O) Doză în kg CaO/ha şi an solului A <1000 B 1000-2000 C 2000D 20000E >40000 20000 40000 Foarte acid <5. Văruirea Eventualitatea unei văruiri a solului se bazează pe valoarea pH-ului solului şi pe conţinutul său în Ca. ca şi disponibilitatea celei mai mari părţi de elemente nutritive şi metale grele depinde dee pH. Mulciul are tendinţa să scadă pH-ul solului.5-5. Tabel: Masura aporturilor de piatră de var pe baza saturaţiei bazice şi a capacităţii de schimb de cationi ai solului.5 420 390 350 140 70 Acid 5.4 140 70 35 0 0 Alcalin <7. veţi găsi cantitea recomandată în tabelul următor.0-6.0 şi 7.4 240 140 100 70 0 Neutru 6. pe bază de carbonaţi naturali obţinuşi prin procedeu fizic sau chimic.5 şi 1 unităţi-pH mai scăzut decât cele în suspensie din apă. Ei sunt mai ales aplicaţi în vederea creşterii pH-ului şi potenţialului de reacţie a solului. Pentru solurile fără calcar şi cu pH între 5. Valoarea pH-ului (măsurat în apă) care este favorabilă arboriculturii oscilează între 6.0 şi 7.pH (interpretarea adecvaţiei locului) Activitatea solului. Amendamentul calcaros presupune cantităţi superioare care vor fi determinate pe baza saturaţiei bazice şi a capacităţii de schimb a cationilor.9. pe baza unei extracţii AAE 10. În străinătate măsurile de rutină ale pH-ului se fac adesea în CAL sau KCI.5 se utilizează de preferinţă îngrăşăminte calcifiante.7. O creştere a valorii pH-ului poate fi provocată de aporturi de piatră de var. aportul de îngrăşăminte de bază care conţin piatră de var ajunge să menţină un pH stabil. totuşi aceste îngrăşăminte nu ajung şi o văruire poate fi necesară. Orice intervenţie care antrenează o variaţie brutală a pH-ului. motiv pentru care măsurile locale oscilează între 0.9 200 100 70 35 0 Puţin alcalin 7.

Ameliorarea activităţii biologice a solului .K. disponibilitatea fierului sau manganului diminuează. Bor Borul joacă un rol important în momentul legăturii şi a dezvoltării fructelor. analiza foliară serveşte la controlarea nivelului nutriţional al plantelor în timpul anotimpului. Analiza solului permite evaluarea rezervei de bor a solului şi definirea pragului de lipsă şi de toxicitate. în special. În sol el este absorbit de particulele de argilă. P. pe zone care se studiază. foarte mici. ceea ce poate duce în ciuda unui conţinut ridicat al solului în aceste elemente. Alte elemente. Prin influenţa unui pH prea ridicat într-un sol cunifer tasat şi insuficient aerat datorită apei stagnante. Aceasta semnifică că se va furniza la laborator un eşantion săsăntos şi un eşantion bolnav de vârstă. Dacă pentru a înţelege un accident de cultură trebuie prelevat în alt moment. fier Fe şi zincul Zn. În scurt timp lupta împotriva simptomelor a unei lipse nu se face decât prin îngrăşământ foliar. ceea ce face grea interpretarea rezultatelor. Analiza solului permite determinarea clasei de aprovizionare cu elemente nutritive la care aparţine. mangan Mn. absorbţia borului de către sol poate fi atât de puternic încât dsiponibilitatea sa pentru plantă este redusă în punctul de a determina simptome de lipsă (pătarea frunzelor. creşterea disponibilităţilor poate fi obţinută prin aportul de îngrăşăminte organice. Ea este complementară altor mijloace de investigaţie. În arboricultură nevoile anuale de bor sunt de ordinul a 2 kg/ha. Valorile de referinţă medii pentru câteva specii figurează în tabelul de mai jos. promovând exploatarea radiculară. Fier şi mangan Fierul este în general disponibil din belşug în sol. sunt un ajutor în acest sens. În raport cu valoarea de referinţă rezultatele care se găsesc în interiorul regiunii şi care conţin mai mult sau mai puţin un ecart tip sunt considerate ca şi bune. În caz de dubiu trebuie să ne adresăm înaintea prelevării la laborator sau la serviciul de vulgarizare competent. O analiză a solului permite şi aici determinarea clasei de aprovizionare în fier şi magneziu la care aparţine. Să se aleagă o frunză situată în mijlocul unei mlădiţe anuale a cărei mărime şi înclinare (aprox 30 grade) sunt reprezentative pentru livadă. Interpretare Penrtu interpretarea rezultatelor analizei foliare trebuie să dispunem de valori de referinţă care provin din literatură sau din materialul vegetal identic consdierat ca şi sănătos. Conţinuturile în N. În caz de suspiciune a lipsei în oligoelemente. Lipsa sa sau excesul său poate să le perturbeze grav. Urmărind regimul hidric şi diversele orizonturi ale profilului. la apariţia simptomelor de lipsuri (cloroza frunzelor tinere). Prelevarea foilor are loc în general între 75-105 zile după înflorire. Analiza foliară fac servicii reale în detecţia lipsurilor latente şi antagonismelor între elemente. Concentraţia de elemente nutritive în frunză depinde de stadiul de dezvoltare al acesteia.Lipsa este rar datorată unei lipse cantitative al acestui element dar adesea disponibiltăţii sale pentru plantă. pot să fie şi ele analizate. Lipsa ca şi excesul provoacă puternice diminuări de vegetaţie şi de randament. de condiţiile meteorologice şi de alţi factori. aportul de materie organică şi evitând tasarea şi impermeabilizarea solului. RAC a creat o bază de date pentru arborii fructiferi. foarte ridicateatunci când se abate de la media de un respectiv două ecart tipuri. Asimilarea fierului are loc în urma unei reduceri care are loc la suprafaţa rădăcinlor sau de către substanţe secretate de rădăcini în vederea formării de complexe. Ea nu poate singură să servească la stabilirea unui plan de fertlizare. Din 1976. Această clasă va permite determinarea aportului necesar de către îngrăşământ. Metoda de producţie va avea şi ea o influenţă semnioficativă asupra conţinuturilor frunzei în elemente nutritive. o sută de frunze cu peţiol. În scurt timp nu se poate remedia o lipsă în microelemente decât prin îngrăşământ foliar. Ca şi Mg sunt determinate prin analiza de rutină. trebuie prelevate două eşantioane comparabile. Diagnosticul foliar Scop şi posibilităţi de utilizare a analizei foliare Mijloc încă puţin răspândit în practică. de varietate şi de locul unde se fixează altoiul asemănător. În general solurile bine aerate care se pretează la arboricultură conţin suficient fier. Prelevarea poate să se facă deja la stadiul T dacă luăm măsuri în cursul anului. Un pH al solului prea ridicat sau prea scăzut poate împideica disponibilitatea microelementelor pentru plantă. Borul este asimilat de plantă sub fomră de acid boric sau borat. . rădăcinile arborelui văd capacitatea lor de absorbţie şi disponibilitatea diverselor elemente nutritive care variază puternic. Momentul ales pentru luarea eşantionului este determinat căci conţinuturile în elemente nutritive ale frunzei variază în timpul anului. Alegerea îngrăşământului de corecţie adaptat va depinde de situaţie. Rezultatele sunt apreciate ca fiind mici. Cu un pH superior lui 7. Directive pentru prelevare A se preleva. respectiv ridicate. oligoelementele cum sunt borul B. creşterea înceată mlădiţelor).

57– > 1. FS Bun FR FS Bun FR FS Bun FR FS Bun FR FS Măr <1.06 < 1.228– 0.59 Golden <2.238 < 1.Tabel: Referinţele diagnosticului foliar în arboricultura fructiferă stadiul 75-105 zile după înflorire.09 Prun <2.375 > 0.03– > 2.26– > 2.51 0.181 2.66 < 0.229 1.48 Păr <1.470 > 0.86 < 0.205 2.347– 0.174– > 0.201– 0.41 1.19 2.351 > 0.81 2.228– 0.180– > 0.01 < 0.166 0.229 < 1.268 < 0.262– 0.133 0.14 2.276 2.70 FS-foarte scăzut FR-foarte ridicat Bun 0.529 FR > 0.394 0.40 1.46 1.17– > 2.88 2.588 .172 0.229 < 1.11– > 2.71 < 0.13– > 2.338 0.10– > 1.69 1.78 < 0.55– > 2.59– > 2.08 1.84 3. valorile sunt exprimate în % a materiei uscate.159– > 0.110 0.71 Elstar <1.558 > 0.71 0.185– > 0.67 1.31 1.50 0.225 2.40– > 3.89 1.354 > 0.29– > 1.05 < 1.20 < 0.88 2.39 < 0.64 < 0.56 Maigold <1.11 2.80 0.75 2.242 < 1.08– > 3.216 2.85 < 1.238 < 1.15 Cais <2.487 0.238 2.90– > 2.260 < 2.236 3.152 0.02 2.42 < 1.45 > 1.76 < 0.89 1.58– > 3.24– > 2.57– > 2.284 0.93 2.200 2.46 1.92 < 0.86 0.46 Piersic <2.85 < 1.01 < 0.65– > 2.18– > 4.149– > 0.07– > 2.63 0.209 3.262 2.411– 0.25– > 1.64 < 0.12 2.55 0.75 2.54 Cireş <1.45 0.43– > 2.10 1.63 < 0.96– > 2.12 < 0.271 < 1.75 < 0.30 2.19 < 1.411 0.190– > 0.92 1.315 0.31 1.312 0.83 < 0.06– > 2.235 < 2.01 1.46– > 3.57 2.94 2.248 1.212 2.74 0. N P K Ca Mg var.40– > 1.190– > 0.61 1.03– > 2. Specie.25 < 0.241– 0.87– > 3.13 2.77 2.239 0.259 > 0.90 < 1.312 > 0.43 1.224 1.352 3.152 0.163 0.234 2.186 2.79 1.306– 0.215 1.179 0.08 1.152– > 0.293– 0.202– > 0.171 0.42 < 0.98 < 0.57 2.438 > 0.

Suma acestor indici permite determinarea îngrăşământului azotat anual prevăzut pentru o aplicare pe suprafaţa întreagă a livezii.importanţa şi repartiţia precipitaţiilor la fel ca şi practicile de irigaţie şi de lucrare a solului vor influenţa oferta ţn azot mineral. Ultimele studii arată că raportul K/Ca în tinerele fructe în stadiul T ar putea servi ca şi cifră cheie pentru pronosticuri. mangan. o metodă bazată pe măsura pigmentaţiei verzi a frunzei care trimite la conţinutul în clorofilă şi la gradul nutriţional al plantei.Din mai multe motive.Azotul joacă un rol plastic(edificarea structurilor celulare) şi psihologic important(enzime.). Încercări particulare arată că şi penrtu măr măsura efectuată cu instrumentul citat mai sus este în corelaţie cu gradul nutriţional al frunzei.hormoni vegetali. Dacă trebuie răsădit mai des. Analiza florii. Valorile K/Ca superioare lui 5.ÎNGRĂŞĂMINTE Norme şi factori de corecţie în funcţie de nevoi şi de teren În teren fertil în mod normal. Măsura punctuală a frunzei este uşor de realizat. Volumul ocupat de pietre poate fi estimat (în procent al volumului solului exploatabil de către rădăcini) în modul următor: dacă în momentul luării unui eşantion trebuie să se răsădească la fiecare a cincea sau a şasea oară.7 în stadiul T dezvăluiesc o creştere a riscului petelor amare.de reorganizare şi de spălare.Diverşi factori. Determinarea conţinuturilor în fier. Dacă avem dea face cu condiţii particulare de teren sau de creştere. părului şi mărului arată că acestă metodă nu este practicabilă. Aceste experienţe necesită totuşi să fie confirmate înainte de a putea fi puse în aplicaţie în vederea furnizării unui sfat plauzibil la diferitele varietăţi.caracteristicile fizice ale solului.TEHNICI. Corecţia îngrăşământului azotat permite o modulare maximală a normei mergând de la -54 kg/ha la +30kg/ha în czul mărului. Atunci când dispunem de câteva experienţe asupra valorilor limită a acestor date la momentul recoltei dispunem de puţine rezultate de aanaliză a tinerelor fructe.În general.pe baza prelevărilor unei culturi particulare a cărei randament este determinat.planta este gata să stocheze compuşii azotaţi care vor putea fi mobilizaţi în perioadele critice de alimentare..nevoile nutriţionale a unei culturi fructifere în perioada de plină producţie pot fi acoperite de Norma de îngrăşământ.Alte măsuri şi posibilităţi de utilizare Din punct de vedere practic. Calculul îngrăşământului azotat şi limitele sale Elementul azot este cel care influenţează cel mai mult vigoarea. permiţând probabil un diagnistic preventiv care detectează situaţiile de lipsuri înainte ca ele să nu fie vizibile cu ochiul liber. Mugurul ar putea să servească ca şi substrat a unei analize permiţând diagnosticarea stării nutruţionale a culturii. În culturile mari se utilizaeză ca şi mijloc auxiliar de estimare a nevoilor de azot. Ele nu înlocuiesc nici un îngrăşământ global al culturii care să fie conform terenului şi să corespundă nevoilor nutriţionale ale plantei nici grijile culturale având ca scop echilibrul psihologic.ei se găsesc mai ales în organele tinere. magneziu şi azot în petalele piersicului. Azotul Comportamentul azotului în sol şi vegetalul Conţinutul în azot vegetal al volumului de sol explorat de rădăcini depinde de interacţiunea complexă a fenomenelor de mineralizare.maturitatea lemnului) garant de producţia regulară de fructe de calitate şi de o bună conservare.Dacă condiţtii favorabile de alimentare la nivelul solului şi de echilibru psihologic la nivelul vegetalului sunt realizate.Nevoile în azot sunt importante mai ales la începutul anotimpului cu un maxim în momentul înfloririi -legăturii. parte de pietre este inferioară lui 30%.zmeura şi murul. mugurelui şi fructului Pentru culturile arboricole a căror sistem floral se dezvoltă înaintea sistemului foliar (de exemplu cireş şi piersic).ca şi cea între reziduurile culturii şi azotul prelevat din atmosferă ajung pentru descoperirea nevoilor pentru creşterea părţilor lemnoase..diferenţa între normă şi prelevare. Tabelele de mai jos stabilesc un sistem cu indicii de corecţie atribuiţi la diferiţi factori respectiv pentru fructele cu seminţe.norma va fi mai ridicată decât pentru prelevări. coacăzul şi afinul la fel ca şi kiwi. analiza florii ar trebui să ofere posibilităţi. Aceste ultime măsuri sunt cele care oferă cea mai bună garanţie de a putea trece de la corecţiile scumpe şi în scurt timp de la starea nutriţională a culturii. Tulburările psihologice sunt strâns legate de raporturile K/Ca şi N/Ca la fel ca şi alte date de referinţă. Valorile Norme şi Norme corectate prezentate sunt aplicabile pentru bilanţul global al exploatării. întrebarea se pune dacă se ştie că în paralel cu metodele scumpe şi relativ comăplexe există alte posibilităţi de a stabili un diagnostic al stării nutriţionale a plantei pe baza conţinuturilor în elemente nutritive ale frunzelor. La nivelul plantei.Aprecierea se face căutând un echilibru psihologic ideal(raportul frunză/fruct. Se utilizează un aparat manual practic.compuşii azotaţi sunt foarte mobili.fructele cu sâmburi. Toate aceste metode pot în cel mai bun caz să servească ca şi bază decizională pentru a corecta în scurt timp un dezechilibru nutriţional al plantei. În sfârşi. În principiu problemele unei livezi care necesită un aport de azot care depăşeşte 100 kg/ha nu pot . analiza tinerelor fructe ar putea furniza indicaţii precoce despre dezvoltarea calitativă a fructului şi dacă e cazul să se ia măsurile care se impun.norma poate fi corectată. partea pietrilor va fi superioară lui 30%.cum sunt procentul de materie organică..va fi adus în funcţie de observaţia vegetalului. ÎNGRĂŞĂMÂNT:NORME.

5 2 2. Cultura Randament N P2O5 K2O Mg (kg/m2) (kg/ha) (kg/ha) (kg/ha) (kg/ha) Mar.5 2 2.6 1. mai ales în cazurile în care cantităţi importante de materii nutritive supuse la dispoziţia arborelui. . În aceste cazuri este posibilă evitarea consecinţelor negative care ar fi fost asupra creşterii plantei şi calităţii fructelor datorită aporturilor prea ridicate de azot.7 2.5 1.2 1.5 2.2 1 1. În caz de vegetaţie insuficientă cu dozele maximale recomandate.5 1.5 1 1. practicile de irigaţie sau de întreţinere a souli pot condiţiona întro mare măsură expresia vegetativă a arborelui.5 2 2.5 2 2. Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat în livada de fructe cu seminţe în faza de plină producţie (valori corective în kg/ha). structurii solului defavorabile sau încă într-o alegere de material vegetal inadaptat la condiţiile de sol şi climat. întreţinerea solului).0 1.5 1.5 1.5 2 40 50 60 70 80 40 60 80 40 60 80 45 60 75 45 60 75 40 50 65 30 45 60 75 40 55 70 60 85 110 50 70 90 40 60 80 30 35 40 10 15 20 25 30 15 20 30 10 15 20 20 25 30 10 15 20 10 15 20 20 30 40 50 25 35 45 30 45 60 30 40 50 25 35 45 20 25 30 40 60 75 90 110 40 50 65 35 50 65 60 75 90 45 55 70 60 75 90 45 60 80 90 45 65 85 90 120 150 85 120 155 60 80 110 50 60 70 5 10 10 15 20 5 10 15 5 5 10 5 10 15 5 10 15 5 5 10 10 15 15 20 15 15 20 15 15 20 15 15 20 15 15 20 10 15 20 Cires Prun Cais Piersic Kiwi Fragi Mur Coacăz ciorchine Cassia cu Agriş Afin Orice aport în element nutritiv culturii prin mobilizarea materiei organice sau prin îngrăşământ foliar trebuie să fie sustras.5 1.0 1.5 2 2.2 1.să fie rezolvate de îngrăşământul azotat care nu este singurul mijloc de a influenţa echilibrul psihologic al arborelui. cauza trebuie să fie căutată în altă parte. Severitatea tăierii şi rărirea fructelor.8 1. de exemplu la nivelul practicilor culturale inadecvate (irigaţie.5 1. par 2 3 4 5 6 0.5 2 2.5 2 2.

Maturitate Tardiv. Creştere anuală/starea Excesiv/ Normal: 0 frunzei bun: –10 2.. Importanţa recoltei Scăzut: –5 Normal: 0 Puternic: +5 precedente 5. Volumul ocupat de Scăzut Mediu Puternic pietre (< 10%): –5 (10–30%): 0 (> 30%): +5 8. Tendinţa la bolile Da: –5 Normal: 0 Nu: 0 psihologice 6.) 4. 1. Conţinut în materie Ridicat: –5 Satisfăcător: 0 organică 7.Formarea mugurilor Târziu: –5 Normal: 0 generativi 4.Volumul ocupat Scăzut Mediu de pietre (< 10%): –5 (10–30%): 0 7. Conţinut în materie Ridicat: –10 Satisfăcător: 0 Scăzut: +10 organică Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat asupra zmeurului.mur 1. Maturitate. Conţinut în materi Ridicat–10 Satisfăcător: 0 organică Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat asupra coacăzului şi afinului 1. Vigoare (Lungimea Excesivve: –11 Normal: 0 tulpinii) 2. Locul de fixare a Adancimea utila a solului altoiului > 80 cm 40–80 cm Viguros –10 –5 Mediu viguros –5 0 Scăzut 0 +5 6.Întreţinerea solului Sol gol: –3 Scăzut/ sărac: +10 Precoce: +5 Puternic5 Puternic5 < 40 cm 0 0 +10 Puternic (> 30%): +5 Scăzut: +10 Scăzut: +11 Precoce: +2 Rare: 0 Scăzut: +1 Ridicat la foarte ridicat (> 30%): +3 Scăzut: +5 Sol înierbat: +10 . Maturitate Taârziu: –5 Normal: 0 Precoce: +5 3.îngheţul de iarnă: Normal: 0 –3 3.căderea Târziu: –5 Normal: 0 frunzelor 3. Volumul ocupat de Scăzut(<10%): Mediu pietre –3 (10–30%): 0 6. Lăstarea Puternic:-3 Mediu: 0 5.Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat în livada de fructe cu sâmburi în plină producţie (valoir corective în kg/ha). Formarea mugurilor Târziu: –5 Normal: 0 Puternic: +5 generativi 4. Locul unde se fixează Adancimea utila a solului altoiul > 80 cm 40–80 cm < 40 cm Foarte viguros –10 –5 0 Mediu viguros –5 0 0 Slab 0 +5 +10 7. Boli fongice (Botrytis.. Importanţa recoltei Scăzut: –5 Normal: 0 precedente 5. creştere anuală/starea Excessiv/bună: –10 Normal: 0 Scăzută/săracă: +10 frunzei 2. Frecvente: –2 Dydimella.

K2O şi Mg a fructelor cu seminţe şi sâmburi. normele de fosfor. corectat de către apreciaţia vigorii bazată pe materialul vegetal. Coţinutul în materie Ridicat: –10% Satisfăcător: 0 Scăzut: +10% organică Borul În solurile cu riscuri şi în cazul unei stări de fertilitate mediocre.6 3 Satisfăcătort 0.bace de arbuşti şi kiwi 2. Tehnica şi timpul fertilizării Împrăştierea pe linia arborilor sau pe toată suprafaţa Fertilizantele sunt aduse fie prin semănătoare pe toată suprafaţa exploatată fie pe linia arboilor cu mâna sau cu ajutorul unei semănătoare înzestrată cu un dispozitiv de localizare a îngrăşământului. Bace de arbuşti şi kiwi Pentru bacele de arbuşti şi kiwi normele nu sunt corectate pe baza vigorii.6–1. potasiu şi magneziu Contrar azotului pentru care corecţia se exprimă în valori absolute (kg) de elemente nutritive. În caz de presupunere a lipsei vreunui oligoelement. doar în cazurile foarte particulare. corecţiile propuse pot aduce un ajutor pe termen lung. Este vorba mai ales de fier. potasiu şi magneziu sunt corectate în procent.Fosfat. Volumul ocupat cu Scăzut Mediu Ridicat la foarte ridicat pietre (< 10%): –10% (10–30%): 0 (> 30%): +10% 3.este convenabil să se facă un control periodic al conţinuturilor în bor. potasic şi magnezic nu este determinat în funcţie de observaţia vegetalului. analiza solului şi starea de fertlitate a solului definită de analiza pământului. În cazul fierului . analiza solului trebuie să fie complectată de o analiză foliară. Tabel: Factorii de corecţie care influenţează îngrăşământul P2O5.0 1 Foarte bogat > 2. Fructe cu sâmbure Cunoştinţele actuale nu ne permit să spunem dacă noile locuri unde se fixează altoiul indicator de uşoară creştere sunt adaptaţi să asimileze fierul. În aceste cazuri controlul stării de fertilitate a solului implică prelevarea de eşantioane pe banda fertilizată. Utilizarea chelaţilor complecşi de fier în îngrăşământul foliar sau la ţepuşa injectoare este considerat ca şi maăsură de urgenţă deoarece fierul nu este transportat de frunzele vechi spre cele tinere. Adancimea utila a solului > 80 cm 40–80 cm < 40 cm Fructe cu seminţe şi sâmburi 1.0 0 Alte elemente Un îngrăşământ anual cu alte elemente nu este în general necesar în livezi. manganul şi borul pe sol alcalin.51–2. elemente care se aplică pe cale foliară în caz de necesitate. mangan şi de zinc. a bacelor de arbuşti şi de kiwi.50 2 Bogat 1. Îngrăşământul fosfat. Locul de fixare a –10% 0% +10% altoiului 0% 0% +20% Mediu la viguros Semi-mic la mic Fructe cu seminţe şi cu sâmburi. Tabel: Îngrăşământul anual în bor în funcţie de astarea de fertlitate a solului. Un îngrăşământ pe toată suprafaţa ocazională are un sens în culturile fructifere cu uşoară creştere în vederea promovării creşterii unei cuverturi ierboase rezistente la tecerea maşinilor. Clasa de aprovizionare ppm bore1 Îngrăşământ anual în kg/ha Sărac < 0. Localizarea îngrăşământului pe o linie de arbori este indicată în cazul culturii mici pe locuri unde se fixează altoiul şi în condiţiile sau rădăcinării tuturor şanselor de a rămâne limitată la o mică porşiune a volumului de sol avut la dispoziţie. potasic şi magnezic se bazează pe prelevările estimate ale culturii la nivelul randamentului corespondent. . Se sfătuieşte a se corecta norma în funcţie de volumulocupat de pietre şi conţinutul în materie organică. Fructe cu seminţe şi sâmburi Norma îngrăşământului fosfat.

pentru azot.o dezactivare opertună a concurenţei buruienilor poate. Şi aici această măsură nu va avea sens decât dacă ne temem de dificultăţile aprovizionării pentru anul următor (pericol de alternanţă).În caz contrar se observă pagube la arbori şi o scădere a calităţii fructului ca şi pierderi importante de elemente nutritive. totalitatea normei recomandate pentru P2O5. Un îngrăşământ foliar adaptat poate să se reveleze foarte eficace prin puţinele pierderi pe care le înregistrează şi prin rezultatele obţinute. Fracţionarea aportului de elemente foarte mobile În general. pe deoparte cu măsurile destinate să se reguleze advenţiile şi pe de altă parte tehnica mulcingului. Un îngrăşământ post recoltă nu poate aduce acese efecte pozitive decât în anii în care sistemul foliar este sănătos după recolă şi apt să asimileze în timpul unei durate prelungite. În culturişle de fructe cu sâmburi aporturile nutritive trebuie să fie fracţionate în martie (puţin înaite de înflorire) şi în mai. În cazul aporturilor mai importante trebuie să se fracţioneze. În cazul aportului localizat cantităţile de îngrăşământ fosfat. Aceasta trebuie luată în considerare în momentul stabilirii planului de îngrăşământ al unei culturi fructifere. potasiu şi magneziu Răspândirea îngrăşămintelor fosfate sau potasice poate să se facă sub formă de îngrăşăminte simple sau compuse toamna sau primăvara. Aporturi prin răspândire tradiţională foarte târzii (după sfârşitul lui mai începutul lui iunie) sunt proscrise având în vedere riscul prolongării vegetaţiei cu întârziere toamna. adică în calcului nevoilor de elemente nutritive al livezii şi în bilanţul global de exploatare. Îngrăşământul foliar Aprovizionarea arborilor fructiferi în elemente nutritive are loc prin rădăcini. Aporturile de îngrăşământ magnezic se vor face primăvara având în vedere mobilitatea acestui element în sol. În acest loc este convenabil ca în momentul calculului a fiecărei fracţii a aportului să se ţină seama de elementele aduse de diversele tehnici culturale precum mulcingul şi lucrul superficial al solului. În aceste exploatări aportul nutriţional global este în general fracţionat în mai multe aporturi astfel încât punerea la dispoziţie a elementelor nutritive corespunde nevoilor minimalizând pierderile. De obicei îngrăşământul este răspândit local pe linia arborilor în aşa fel încât nutrimentele să se gasească direct la dispoziţia rădăcinilor. Dacă dozele recomandate în îngrăşământ fosfat şi potasic sunt slabe şi în măsura în care solul are o capacitate suficientă. Timpul şi frecvanţa aporturilor de azot Timpul de aplicare poate juca un rol determinant în eficacitatea aporturilor de azot. să acopere parţial nevoile de moment al arborelui în azot. aporturile în elemente nutritive pot fi adaptate în mod mai flexibil la gradul de dezvoltare momentan al culturii. Prin fracţionarea îngrăşământului la sol şi posibilitatea utilizării îngrăşământului foliar. K2O şi Mg poate fi aplicată pe bandă. pentru un aport recomandat de 65 kg N/ha de livadă. Îngrăşământul foliat poate aduce arborelui cantităţi apreciabile de azot cu cea mai mare eficacitate. Aplicarea normei de îngrăşământ doar pe linia arborilor se triplează deci aportul local chiar dacă aportul total pe unitate de suprafaţă a culturii corespunde normei. Îngrăşământul tardiv de toamnă sau de post recoltă. ele reprezintă în cazul azotului aproape 5 kg N/ha la fiecare aplicare.Normele sunt calculate în funcţie de suprafaţa totală a livezii. Este convenabil să se excludă aplicaţiile pe sol ingheţat. Aplicarea şi timpul îngrăşământului în fosfor. Un îngrăşământ adaptat la nevoile plantei impune. . Aporturi de azot târzii (iulie) nu sunt recomandate căci coborârea sevei şi maturitatea sunt întârziate. Deci în cazul localizării îngrăşământului pe linia arborilor. cantitatea răspândită pe linia arborilor va fi de 195 kgN/ha. îngrăşământul N pe suprafaţă locală nu trebuie să depăşească dublul normei corectate.planta nefiind în stare să asimileze aceste cantităţi. în anumite cazuri de exemplu. este posibil să se prevadă o aplicare la fiecare doi ani dublând aportul recomandat. Aporturi limitate primăvara nu sunt indicate decât în cazul solurilor foarte uşoare şi sărace în materie organică. Îngrăşământul foliar în toate cazurile se limitează la cazurile în care îngrăşământul de sol nu aduce efecte scontate. O aprivizionare optimă în azot nu este numai o chestiune de cantitate răspândită dar mai degrabă de punere la dispoziţie în timp dorit de azot suficient asimilabil. înzăpezit şi înmuiat. Aporturile de azot la meri vor fi repartizaţi înainte şi după înflorire. potasic şi magnezic recomandate în această publicaţie nu vor fi modificate. al doilea aport va putea fi efectuat la începutul înfloririi. începutul lui iunie. În cazul micilor cantităţi (până la 30 max 40 kg/ha). Nu trebuie să se depăşească mai mult de două ori doza prevăzută pentru suprafaţa totală a livazii. aplicarea se va face mai întâi primăvara (începutul jumătăţii lui martie/aprilie după începerea vegetaţiei). Aporturile nutriţiuonale nu sunt neglijabile. Dimpotrivă. Îngrăşământul foliar trebuie să fie un eventual element constitutiv de îngrijiri ale livezii rezervată arboricultorilor profesionişti. 2-3 aporturi în timpul perioadei de vegetaţie. Linia arborilor reprezintă aporoximativ un sfert din suprafaţa total a livezii. efectuat în vederea stocării rezervelor în lemn nu poate fi recomandat. De exemplu dacă norma corectată corespunde la 65 kg/N/ha. cea ce diminuează rezistenţa la ger. nevoia globală a plantei de elemente nutritive nu va putea fi acoperită printr-un singur aport. Îngrăşământul azotat trebuie să se facă în timp oportun şi în conjuncţie cu.

Îngrăşămintele foliare complecte nu trebuie să fie utilizate decât excepţional până în iunie ce l târziu. Aparatele de aplicare trebuie să fie curăţate cu grijă înaintea preparării terciului. În general îngrăşămintele destinate îngrăşământului foliar nu trebuie să fie amestecate la produsele fitosanitare. . un blocaj de asimilare de elemente de către rădăcini datorat condiţiilor meteorologice).Cauzele de liăsuri puternice pot induce stări de slăbire care nu vor fi imediat percepute de ochi (de exemplu în momentul pagubelor la sistemul radicular cauzate de o infestaţie a insectelor.

fructe prea mici Ca C alci Apariţia marcată de Lipsa de azot în cazul unei puternice alternanţă a gerului. A se vedea piatra de var Alegerea de ulturi şi varietăţi mai puţin sensibile cu . N Az ot Frunze clare.5% din cauza riscului de arsuri. primul tratament 1 ssăptămână după înflorire. sol hidromorf.pentru formulările comerţului şi pentru amestecurile cu alte materii active să se adreseze la directivele fabricantului. compact. secetă. sol tasat. fixarea azotului de către mulci cu raport C/N ridicat Îngrăşământ dezechilibrat A se vedea îngrăşământul azotat Pulverizaţii foliare Aplicările trebuie să se facă dimineaţa. în consecinţă este iondispensabil să se aplice în mpmentul preparării solului sau să evit ca produsul să intre în contact cu cultura.. Industria dezvoltă produse care conţin adjuvanţi care ameliorează adeziunea şi penetrarea sărurilor. Produsul penetrează mai bine atunci când vegetalul este umed. de preferinţă pe timp acoperit. irigaţie excesivă. Cantitatea pe aport: 8kg de uree pe 1000 l de terci pe hectar.Tabel: Corecţiile lipsurilor: cauze şi măsuri Element Simb Nu simptome Cauze ol me Măsuri de corecţie Aporturi la sol Aporturile la sol riscă să provoace arsuri culturilor. 2-4 tratamente la intervale de 1-2 săptămâni pâmă la cel târziu începutul lui iunie. conţinut scăzut în matreie organică. Condiţiile climatice din Valais nu permite să se depăşească 0. Pentru Golden Delicious: 5kg uree-1000 l. ombinată cu alte substanţe de tratament: 3-5 kg de uree1000l.

1% pe înfrunzire sau 1% după recoltă.1% fie 100 g pentru 100l în 6001000l de apă pe hapermit corectarea deficienţelor.u tulburările psihologice ş aporturi prea ridicate în N şi K. Cantitatea: 10l de clorură de calciu lichid sau 6 kg CaCl2 pur cu înmuietor de ½ doză pe 1000l şi ha Este vorba de cel mai bun mijloc de luptă împotriva lipsei.4-6 aporturi la 10-14 zile. Cloroza tinerelor frunze. Poate atinge necroza. A nu se vaporiza pe timp cald. Aporturile de zinc solului se limiteză la folosirea ăngrăşămintelor complete speciale şi dozele de zinc sunt mici. pH neutrualcalin.1%. A nu se combina cu produse de tratamente. Zn Z inc Creşterea pH-ului. Aspectul de tufişuri a ramurilor. ultimul tratament a 3-a săptămână înaintea recoltei. Pentru sulf se recomandă: 0. Ordinea eficacităţii descrescătoare a produselor este următoarea: ZnEDTA > ZnEDDHA > ZnSO4 > ZnDTPA. potenţial fructifer de la mediu la ridicat: tratament de 5 şi 3 săptămâni înaintea recoltei. Mn Ma nga n Frunze decolorate în mod difuz între nervuri. Sulfatul de zinc se utilizează 0. O corecţie de smptome de lipsă este posibilă prin aportul de sulfaţi sau de chelaţi pe cale foliară. Degradată începând cu nervura. Aporturile de 0. Eficacitatea pentru sol a unui chelat EDTA este de 2 – 3 ori superioară faţă de cea a unui sulfat. Ordinea efciacităţii descreşte în general în felul următor: MnSO4 > MnO > MnCO3 > MnO2 > MnEDTA. Fongicidele care conţin zinc sunt de asemenea eficace. Frunze mici. Într-un mod general aportul la sol nu este recomandat căci doza trebuie să fie importantă (20 mai mult de 100 kg/ha) şi în general eficacitatea sa este aleatorie. Pulverizarea a cel puţin 1000 l pe ha. Ordinea eficacităţii descreşte astfel: MnEDTA > MnSO4 > MnEDDHA > MnDTPA. Fosfaţi excesivi. Aportul pentru sol nu depăşeşte 10 kg/ha de zinc. de preferinţă seara. până înainte de . În general se utilizează sulfaţi sau chelaţi. Sol bogat în MO (mai mult de 6%8%).

Ordinea eficacităţii descrescătoare este: FeEDTA > FeDTPA > FeEDDHA FeSO4.Fe Fier Cloroza tinerelor frunze. în general ele sunt formulate începând cu sărurile de nitrat sau de sulfat sau de clorură de Mg. Aporturile prin pulverizare foliară sunt curente şi eficiente. sol plin cu apă. Se poate utiliza chelaţi simpli sau minerali la care se adaugă urea. de exemplu când există un amestec cu alte materii active. Carbonaţii şi oxizii de Mg sunt rezerve pentru solurile acide. Un dezechilibru al fertilzaţiei între K şi Mg este cauza cea mai frecventă a lipsei. Chiar dacă temporar şi superficial eficace.08% acid citric. Aporturile la sol sunt realizatre în funcţie de nevoile culturii şi de rezultatele analizelor de pământ. aporturile foliare sunt frecvente. îngrăşământului la fel ca şi măsurile de asanare fizice sunt în general preferabile. Sărurile care conţin Mg şi îngrăşămintele organice permit să acopetre nevoile plantelor şi să corecteze lipsurile. Perioada umedă.aterie organică nedescompu să. Există de asemenea produse preparate de industrie. FeEDDHA FeDTPA sunt pentru a rezerva solurile calcaroase chiar dacă FeEDTA convine mai mult solurilor acide. Sulfatul de Mg hidratat (MgSO4 7H2O) şi sulfatul de Mg calcinat (MgSO4 H2O) convin în toate circumstanţele. limbul devine palid apoi galben şi brun. Aporturile la sol sunt în general ineficiente.4% şi se adaugă 0. Formele chelate au o eficacitate superioară sărurilor minerale. Un îngrăşământ azotat pe bază de azott amoniacal poate de asemenea să provoace o lipsă. . Cloroza afectează mai întâi frunzele învârstă. pentru chelatul de Fe EDTA doza este de 0. doar nervurile rămân verzi. Sol calcaros. Mg Ma gne ziu Cloroza internevară care evoluează sub formă de necroză. Pentru doze trebuie să ne adresăm directvelor fabricanţilor. ea este de 0. Zonele afectate sunt delimitate. Adaptarea culturii. căderea frunzelor toamna.15% pentru sulfatul de Fe. O defoliere de la baza ramurilor este adesea observată din luna iulie. Se poate micşora doza la jumătate atunci când aportul nu este specific. Sol calcaros puternică proporţie de calcar activ. Aport de m. Se utilizează sulfatul de Mg hidratat(MgSO4 7H2O) 2% pentru aproape toate culturile. sol uşor şi sol drenant.

Sol calcaros. Aporturile la sol sunt eficiente. sol uşor drenant. căci poate să se practice cu majoritatea tratamentelor antiparazitare. sinergisme de eficacitate au fost observate. . Scoarţă zgrunţuroasă .1 la 0.25%. Pentru a rezolva acestă problemă sunt posibile două soluţii: utilizarea îngrăşămintelor complete borate sau aplicarea sării de bor prin pulverizare solului. aplicaţiile precoce sunt mai eficiente decât aplicaţiile tardive. În acest ultim caz este posibilă efectuarea aportului prin acelaşi tratament ca şi aplicarea de ierbicid. Mlădiţe avortate. solubor şi acid boric sunt produsele cel mai utilizate. Înintea procedării cu acestă tehnică trebuie să ne uităm la compatibilitatea produselor după firma căci anumite combinări îşi pot mări agresivitatea pentru vegetali. Aporturile foliare de bor sunt curente şi eficiente. Atenţie. borax. Singura dificultate este necesitatea de a respecta doza care este mică. Pentru aporturile foliare. doza cea mai scăzută este recomandată la stadiul F2. Dozele sunt de 2-4 kg/ha. Dozele merg în general de la 0. În general se repetă aplicaţia de 2 sau 3 ori în cursul vegetării. boraţi de Na solubor şi colematită. Fructe deformate care preintă plăgi de plută interne. Mai multe produse sunt utilizabile fără disitincţie de eficaicitate: acid boric. Este o metodă comodă.B Bor Frunze terminale în trandafiraşi şi gofrate. Creşterea pH-ului.

Avantajul principal al irigaţiei fertilizante consistă în posibilitatea fracţionării elementelor uşor levigabile. Îngrăşământul azotat al tinerelor livezi trebuie să fie adaptat la dezvoltarea vegetativă în timpul fazeio de creştere a arborelui. În timpul fazei de creştere aporturile pot prograseiv crescute de la an la an. Difuzorul permite apprtul azotului în regiunea rădăcinilor. Prin noţiunea de ferigaţie se înţelege aportul de îngrăşăminte prin sistemul de irigaţie picătură cu picătură. Sistemul de duş pentru o soluţie azotată pare să se impună în practică. Nu se va depăşi în general aporturi de 2530 kg N/ha/an. Efectul pozitiv al unei fertilizări prin irigaţie se limitează la anii secetoşi. Cantităţile de azot sunt determinate după starea vegetativă a culturii. Tinerele culturi arboricole au. Aportul poate să se facă pentru ansamblul elementelor prin intermediul îngrăşămintelor simple sau compuse în totalitate solubile. Aceste tehnici nar trebui să fie luate în considerare de îngrăşământul mineral de întreţinere în afara acestor cazuri precise: repartiţia proastă a îngrăşănântului şi posibilitatea de a controla evoluţia stării de fertilitate a solului. Durata fazei de creştere este în funcţie de locul şi randamentul vizat. motiv pentru care se recomandă aportul de elemente nutritive pe linia arborilor. Având în vedere că un anumit număr de rădăcini sunt tăiate este indispensabil să se organizeze trecători în aşa fel încât această muncă să nu ducă la prejudiciul culturii. Fertilizarea se va efectua deci sub forme relativ concentrate care nu necesită decât un mic aport de apă. O încercare comparativă între irigaţia fertilizantă şi o aplicaţie ucată standard pe lini arborilor s-a desfăşurat la Güttingen cu următoarele rezultate: în primul an arborii suferind o fertilizare prin irigaşie şi prin duş au avut o foarte mare creştere şi o producţie fructiferă mai săracă. aceasta va permite calcularea normei. randamentul şi calitatea fructelor în raport cu sistemele de răspândire tradiţională pe linie şi sistemul de pulveriazare prin difuzor. În urma fazei vegetative se va căuta un echilibru vegetaţie/producţie. Aplicarea se efectuează sub formă solidă sau lichidă. Cealaltă tehnică constă în efectuarea unui îngrăşământ lichid localizat la ţepuşa injectoare. Sistemele microjet par a fi preferabile (fertlizarea unui volum de sol mai important). Frecvanţa fertilizării nu ar trebui să coboare sub una sau două aplicaţii hebdomadere. Secvenţa fertlizării trebuie să fie totdeauna urmată de o clătire a apeductelor pentru a evita cristalizarea la nivelul difuzorilor. Amestecul de îngrăşăminte este dizolvat în apă în soluţie 10% şi injectată în sol prin direcţie verticală a coroanei. Azotul este de exemplu dizolvat în apă sub formă de nitrat de calciu şi aplicat prin pulverizatorul rampei. Pentru magneziu perioada favorabilă se situeză de la începutul lui iuniue până la mijlocul lui iulie. în urma pagubelor larvelor haneton a fost mai bună. în paralel cu irigaţia fertilizantă: soluţia fertilizantă este aplicată de rampele de tratament sau de difuzori. Nu trebuie uitat că pentru arborii în creştere aporturile prea ridicate nu pot să fie asimilate de sistemul radicular în dezvoltare. o nevoie de nutrimente considerabilă. Sistemul radicular al acestor culturi este puţin dezvoltat. irigaţia fertilizantă nu a arătat avantaje majore privind dezvoltarea arborelui. un raport MS mai ridicat şi trebuie să formeze o parte lemnoasă proporţional mai importantă trebuie să fie suficient fertlizată cu azot. un litru de . În primul caz se utilizează un fier scobit care permite localizarea îngrăşămintelor la nivelul rădăcinilor. până la faza de plină producţie. Aport prin îngropare Este indicat în cazuri foarte particulare de exemplu în prezenţa unui subsol foarte sărac în fosfor sau în potasiu atunci când corecţia nu afost efectuată de un îngrăşământ de fond în momentul creării culturii. Aportul de elemente minerale prin irigaţie fertilizantă nu este autorizat în arboricultura biologică. Tinerele livezi de fructe cu sâmbure care cunosc o creştere mai puternică decât mărului. adică azotul este într-o oarecare măsură magneziu.Îngrăşămintele lichide şi fertirigaţia Această tehnică este susceptibilă să prezinte un interes esenţial pentru culturile foarte intensive pe locurile unde se fixează altoiul slabe. Cele mai bune rezultate pentru eficacitatea aporturilor de azot prin irigaţie fertilizantă sunt obţinute pentru o perioadă care se întinde de la mijlocul lui aprilie până la începutul lui iulie. pentru a constitui propria lor biomasă. ea durează maxim 2-5 ani pentru culturile fructifere moderne. Sistemul de corecţie complementar ţinându-se cont de nivelul de randament permite nuanţarea planului de îngrăşământ în consecinţe pentru o livadă în faza de creştere. Avantajul aportului de azot în irigaţia fertilizantă poate fi foarte variabilă după condiţiile de sol şi climat. În toate cazurile se recunoaşte că irigaţia fertilizantă are efecte pozitive asupra creşterii arborelui şi randamentului asupra solului uşor nisipos sau în regiune secetoasă. Sistemele picătură cu picătură sau microaspersiunea localizată pot fi luate în considerare. Reconstituirea sistemului radicular. Îngrăşământul tinerelor plantaţii Nevolie arborilor fructiferi sunt proporţionale cu dezvoltarea coroanei care determină potenţialul de randament. prin aportul regulat de apă. În aceste condiţii de loc şi pe o durată de 6 ani. Pentru bacele de arbuşti ne vom orienta în funcţie de vigoarea creşterii anuale. În condiţiile nostre de climat aporturile trebuie să poată fi disociate de irigaţie. Demers de determinare a normei pentru tinerele plantaţii Pentru livada în creştere trebuie determinat randamentul vizat pentru livada în fază de plină producţie. Interesul său este legat de existenţa sau necesitatea unui sistem de irigaţie localizat pe parcelă. Răspândirea se face în general în mod localizat. fie echivalentul 10-15 g N/arbor/an pentru o densitate de plantaţie de 2500 arbori pe ha. Şocul plantaţiei mai ales pe culturi moderna de cireş poate fi atenuat printr-un aport oportun de azot care să fie suficient şi adaptat la cultură.

săpare. a se respecta timpul de aşteptare . aporturile de azot şi bor nu sunt recomandate datorită monilităţii lor în sol. adică dezechilibre în aprovizionarea solului cu elemente nutritive. Un amendament nutriţional nu se va aplica decât pe noile plantaţii şi atunci când analiza solului decelează importante deficite.Mineralizare lentă a N. Observaţie: În cadrul unei plantaţii în care singura linie a arborilor este raportată.5 magnezic Nitrat de 26 15 pH ridicat amoniac calcic Uree 46 N amidic Sulfat de 21 Acidificat 24% sulf amoniac Cinamidă 20 35. arboricultorul poate cumpăra îngrăşăminte prevăzute la acest efect sau poate prepara chiar el soluţii având grijă să nu utilizeze decât îngrăşăminte cristzalizate la 100% solubile în apă.5% bor amoniac boric Nitrat de 2 3 pH neutru amoniac 3. mai puţin de 4-5 săptămâni înaintea plantării. este de preferabil să nu se aducă ângrăşământ de creare decât pe banda lucrată şi în cantitate proporţională. mai ales pe terenul în pantă deoarece se evită şiroirea apelor de suprafaţă. În general îngrăşământul va fi planificat pe baza analizelor de sol de rutină. Este convenabil să se bage în pământ îngrăşămintele imediat după răspândirea lor. potasiul şi magneziul.soluţie pe m2. Ea permite de asemenea amendarea solului cu compuşi care au o acţiune favorabilă asupra structurii fizice şi biologice.buna încorporare a elementelor în orizonturi de sădire previzibil. Tabel: Îngrăşământul de creare Stare de fertlitate Unităţi de adus P2O5 Săracă 80 Mediocră 60 Satisfăcătoare 20 K2O 300 150 75 Mg 40 30 10 Îngrăşăminte ale comerţului. Solurile livezilor noastre sunt în general aprovizionate cu calciu lăsând de o parte anumite regiuni din Elveţia romandă şi situaţiile acide. . mai ales în timpul utilizăriim clorurilor. Prepararea terenului în momentul creării sau reconstituirii unei livezi oferă o excelentă ocazie pentru a aduce în profunzime elemente minerale. minim 50cm. Un aport de calciu poate fi recomandat de un îngrăşământ P sau K. Principalele elemente aduse sunt fosforul.5 explozie Nitrat de 27 pH neutru 0. În acest caz se impune un amendament calcic.evitarea oricărei vătămări a mediului.5 Nitrat de 3 Risucri de incendiu şi amoniac 3. pe un arat profund.evitarea riscurilor de fitotoxicitate asupra rădăcinilr prin aporturi prea târzii. În îngrăşământul de creare. Îngrăşământul de creare şi reconstituire Îngrăşământul de creare nu este recomandat decât în cazuri excepţionale. Condiţiile de aplicare sunt dictate de trei exigenţe . Dozele de răspândire a îngrăşământului mineral sunt în funcţie de starea de fertilitate a solului. minerale şi organice Lista îngrăşămintelor din comerţ Tabel: conţinuturi în fertilizanţi a câtorva îngrăşăminte din comerţ Îngrăşăminte N P2 K2O Mg Ca Obseravţii O5 Îngrăşăminte azotate minerale Nitrat de 2 Rapid disponibil amoniac 7. Indicaţiile următoare sunt la bază măsuti de luat şi ele trebuie în orice caz să fie discutate cu un specialist. calcică 42 acţiune dezinfectantă. Săpatul în acest caz este cel mai bun lucru. Calitatea şi profunzimea subsolului care ne sunt date în momentul aprecierii a unei părţi a profilului indică formula care trebuie aleasă. . minare şi chiar în anumite cazuri o desfundare.

pH ridicat 14.5 26 6 1 85% materie organică 4 80% materie organică 85% materie organică Îngrăşăminte organice lichide 2 15 31 18 45 33 17 30 20 14 39 45% materie organică 15% materie organică 60 40 40 50 28 13 46 4. sare de Epson (sulfat de magneziu hidratat) Îngrăşăminte care conţin calciu Clorură de calciu Nitrat de calciu Amendamente calcaroase Piatră de var nestinsă Dolomit Calcar. aport de îngrăşământ foliar 16 10 20% sulf 13% sulf (sare deEpson).3 2. efect dezinfectant. aport de îngrăşământ foliar 15 16 20 Aport prin pulverizare Aport prin duş pe linia de arbori Atenţe corozivă.Îngrăşăminte azotate organice Făină de sănge Pudră de corn Deşeu de corn Tescovină Turte de ricin Îngrăşăminte fosfate Pudră de os degresat Pudră de os degelatinat Superphosphate Supertriple Fosfat natural moale Îngrăşăminte potasice Potasiu 60 Potasiu 40 Korn-Kali Sulfat de potasiu Potasiu magnezic Nitrat de potasiu Îngrăşăminte magnezice Kiesérite Bittersalz. piatră de var Piatră de var din alge marine Ricokalk. 18% sulf Acţiune rapidă.5% bor 50 1 2.5 22 40 30 24 .3 0.8 0. 18% sulf Scutit de clor. efect pe termen lung pH ridicat.5% bor 20. efect pe termen lung 10% materie organică.8 6 Granulat Scutiot de clor. piatrăde var deAarberg Borax Solubor 2 7.5 3 3. acţiune rapidă pH ridicat efect pe termen lung pH ridicat.5 27 2 3.

Magran Manganin 16 28. calcar. Dacă se utilizaeză dolomit grosier. În solurile calcaroase este indispensabil să se aplice sub o formă uşor solubilă. Forma sulfată oneroasă nu se justifică decât prin aporturi foarte importante de potasiu în îngrăşământul de font sau în îngrăşământul anual e primăvară la fel ca şi pentru îngrăşământul anual de esneţe sensibile în cloruri. Fosfaţii solubili sunt în general rezervaţi în solurile alcaline şi formale mai puţin solubile în slourile acide. Borul poate fi adus sub formă de borax(12-15 kg/an). Pentru a evita excesele şi repartiţiile necorespunzătoare.7% Mg 0. sulf. mur Căpşn.1% P2O5 0. clor (K. un aport de bor de 1-3 kg/ha se sfătuieşte pentru compensarea blocajului eventual al acestui element. afin. este recomandat să se utilizaze un îngrăşământ compus conţinând bor.3% N mediu . Clorurile şi sulfaţii sunt de eficacitate egală. În pământurile reci. îngrăşămintele amoniacale sau superfosfatul pentru că pot provoca o puternică activare a vieţii microbiene. În solurile bogate în P e poate alege forme de fosfaţi mai puţin solubil. prun. coacăz cu ciorchini. piatră de var (carbonat de calciu) Piatr de var de alge marine Dolomit (piatră de var magnezică) Piatră de var stinsă Piatră de var nestinsă Ricokalk CaCO3 50 Conţinut semnificativ în alte elemente – Efect Lent CaCO3 CaCO3/ MgCO3 Ca(OH)2 CaO CaCO3 50 50 55 75 32 2–3% Mg 12% Mg Lent Lent Rapid Rapid 30% apă 1. Amendamentele nu trenâbuie să se găsească în contact cu gunoiul. calcar înmuiat. Tabel: Proprităţile diverselor amendamente calcaroase. Piatră de var şi bor (B) Dacă amendamentul calcaros este făcut cu piatră de var stinsă sau cu dolomit fin. pepinieră şi tinere plantaţii Magneziu (Mg) Mg este prezentat sub 2 forme: sulfaţi sau carbonaţi. cais Cireş. adică sub formă de sulfat. Cl) Îngrăşămintele din comerţ conţin cloruri.5% mangan Alegerea tipului de îngrăşământ mineral Azot (N) Azotul poate fi adus sub formă nitrică. agreş. S. trebuie aduse forme solubile ale apei mai rapid disponibile penrtu plantă. Fosfor (P) Forma care convine cel mai mult depinde de bogăţia solului în fosfor şi de pH. Nume de comerţ Formulă chimică Valoarea de refrinţă în % CaO Amendament. Forma amoniacală este convenabilă pentru solurile uşoare. Dacă aportul prevăzut este mic. Gunoiul conţine şi el bor (4 g/t). Pe de altă parte în solurile sărace în P. amoniacală sau amoniaco-nitrică. utilizarea azotului nitric este justificat. piersic. pierderi gazoase de amoniac sau un blocaj de fosfaţi. Răspândirea trebuie să se facă regulat pe toată suprafaţa solului şi nu concentrată pe plantă. Potasiu. o tehnică de aplicare simplă consistă în a adăuga borul solubil la terciul ierbecid de primăvară. Sensibilitate la clor Slabă Medie Puternică Foarte puternică Culturi Păr Măr. aportul de bor nu mai este indispensabil. Tabel: Sensibilitatea culturilor fructifere la clor.

0 3.5% N 18. Acest echilibru trebuie să fie căutat bine atât la nivelul parcele cât şi exploatării.2–3.7 2.0 185 450 verde Cenuşă de 1000 0 0 30.5 0.0 80.0% 39.3 155 950 stabulaţie (bovin) Gunoi de 250 7.7–1.2 14.0 4.5 630 / ace de brad Compost de 330 6.0 2.4 800 / rapiţă (presate) Paie de 860 15.3 4.0 6.0 2.5 0.8 3.0 7.8 9.3 1.0 150 800 grămadă Gunoi de 230 6.0 0.0 3.5 / 1.5 4.0 1.Tabel: aportul în calciu a câtorva îngrăşăminte.5 29.8 3. Îngrăşământ TS N tot1 N disp2 P2O5 K2O Mg Ca OS kg/ m3 Dejecţii 120 5.2 5.0 0.0 0.7 2.7 Mg 0.9 240 800 cal Paie de 860 7.0–2.0 5.0 / / lemn Substrat de 350 7 2–4 5 8 3 / / 500 Ciupercă Echilibru între nevoile nutritive şi îngrăşământ Aporulş de elemente nutritive trebuie să corespundă prelevărilor culturii.5 0.9 3.5 0.0 2 7 0.0 8–12 28.9 3.63 1.0 0.0 1.5 15.0 9.2 800 100 cereale Paie de 860 7.0% P2O5 26. kg/m 3: îngrăşăminte lichide).0 16.2 3.0 1.54 1.3–2. .0% P2O5 46.0% 12.4 1.0% P2O5 30.7 0.8 0–1.5 2.5 230.0% 19. Plan de îngrăşământ pe parcelă Planul de îngrăşământ permite calcularea nevoilor în elemente nutritive a fiecărei parcele şi aporturile fertilizante necesare.6 1.09 1.7 5.0% 48.0% P2O5 28.0 38. Îngrăşăminte Conţinut în fertilizanţi Nitrate de piatră de var Superphosphate Supertriple Hyperphosphate Pudră de os Fosfat natuiral moale Piatră de var de Aarberg 15.1% P2O5 0.3% N Conţinut în Ca 15.6 98 1000 lichide complete (bovin) Purin 70 6.0 300 950 păsări Gunoi de 250 6.0% 32.0% P2O5 1.0 2.3 3.6 40 / stabulaţie (porc) Gunoi de 760 26.5 3.0 3.5 800 / mazăre Lizieră de 650 7.5 1.4 0.5 3.0% 23% Valoare neutralizantă rapiditatea întreţinerii Mediu la lent Neutru Neutru Mediu la lent Mediu Lent la mediu Îngrăşăminte organice Tabel: conţinut în elemente nutritive a îngrăşămintelopr organice (kg/t: îngrăşăminte solide.4 14.0 6.0 3.2–4.8 16.6 40 1000 nediluat Gunoi în 230 5.2 0.1–4.0 300 750 Marc Compost 450 5.2 2.

Corecţia normei 21. Magneziu Factor corector Analiza solului cu extractul AAE10. Cantitatea de element nutritiv onbţinută pentru norma corectată se exprimă în element nutritiv pur şi trebuie să fie retranscrisă în cantitate de îngrăşământ pentru răspândire. 40 mg Mg 1.Nevoile în azot a fiecărei culturi sunt determinate prin observarea cuşturii anul precedent.7 Corecţia (%) Corecţia (elemente în rezervă ponderate 2.8 Corecţia (%) Corecţia (elemente în rezervă ponderate 2.3 Analiza solului cu extractul de apă 30 mg Mg 0. 40 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 20 Element pur (kg) pe hectar Norma de îngrăşământ corectată pentru potasiu 18 24.2 Analiza solului cu extract de apă 0. 42 mg K 0.2 Analiza solului cu extract de apă.6% materie organică.5 23. 370 mg K 0. fosfor Factor corector Analiza solului cu extractul AE10. pe sol semigreu cu 3.5 . 90 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 70 Element pur (kg) pe hectar Norma de îngrăşămâmt corctat pentr fosfor 17. nevolie celorlalte elemente sunt date de normale de îngrăşământ în baza rezultatelor analizeo solului şi utilizării factorilor de corecţie.3 Factor corector corecţia (elemente în rezervă ponderate_ 2. Azot Element pur (kg) pe hectar Creştere Normal 0 Maturitate Tardiv – 5 Formarea mugurilor Normal 0 Ranadamentul anului trecut normal 0 Locul unde se fixează altoiul de creştere >80vm din – medie volum 5 Apariţia tulburărilor psihologice Nu 0 Partea de pietre Scăzut – 5 Materia organică Ridicat 0 Norma de îngrăşământ corectat pentru azot 55 22. Normă de îngrăşământ ţn funcţie de randament 12 70 25 90 15 2 Normă 2. A se vedea tabelul Element pur (kg) pe hectar N P2 K2 Mg Ca B O5 O O2 1. Potasiu Factor crector Analiza solului cu extractul AAE10. Tabel: Plan de îngrăşământ pentru o cultură de meri Golden Delicios cu un randament de 50 t/ha. 45 mg P 1. 110 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 90 Noma de îngrăşământ corectat de magneziu 1 3.

Solurile care au o fertilitate deficită vor fi diferenţiate de cele care au fertilitate suficientă sau ridicată. repetiţia unei prelevări de eşantioni de pământ pe aceeaşi parcelă antrenează ecarturi de rezultate de analiză de ordinul ±30% în raport cu valoarea adevărată. Nu trebuie totuşi să se aştepte la analize de sol şi recomandări de îngrăşământ care decurg o precizie exagerată. Este deci important să fim conştienţi la fiecare operaţie a acestui fenomen de variabilitate sau de imprecizie. şi normele corectate vor fi introduse în gestiune globală a elementelor nutritive după Elveţia-Bilanz în calitate de nevoi. Precizia calculelor îngrăşământului şi limita sa În practică îngrăşământul este departe de a fi o ştiinţă exactă şi se bazează de asemenea pe datele empirice. producţia fertilizanţilor pentru animale şi îngrăşămintele minerale complementare.5 180 14 20 55 14 0 0 20 40 20 1 60 1 Gestiunea globală a elementelor nutritive pe exploatare: Elveţia-Bilanţ Suma planurilor de îngrăşământ a parcelelor unei exploataţii furnizează vederea în ansamblu globală a gestiunii elementelor nutritive. prepararea şi extracţia de eşeantioane de sol 10 Determinarea chimică a elemntelor nutritive 5 Interpretarea analizelor de sol (definiţia clasei de 20 fertilitate) Nevoia culturilor de elemente nutritive 20 Oprtunitatea şi precizia factorilor de corecţie 30 Alegerea îngrăşământului adaptat ( de exemplu 20 îngrşământ compus sau organic) pe baza nevoilor în elemente nutritive Răspândirea îngrăşămintelor naturale pe teren 30 Răspândirea îngrăşămintelor organice pe teren 40 Sumă (îngrăşăminte) 50 ÎNGRĂŞĂMÂNT.9. erorile îngrâşământului se limitează la ±50% şi nu corespund la suma erorilor cumulate. Văzând că erorile care se fac în cele două sensuri se anulează. SRVA 2001). Operaţia Variabilitate Prelevarea eşantionului de sol 30 Prelevarea eşantionului de sol într-un moment 60 inadecvat Stocaj. Tabel: Variabilitatea diverselor operaţii (± în %) a îngrăşământului după prelevarea eşantionului până la răspândirea îngrăşământului (avizul experţilor). Gestiunea globală a elementelor nutritive se calculează cu ajutorul unui program informatic (LBL. Piatră de var Valoare pH: 6. Dacă normele ar trebui corectate pentru o cultură fructiferă pe baza locului. Gestiunea globală a elementelor nutritive nu poate deci să ne informeze asupra cantităţii de îngrăşăminte pentru răspândire pe o parcelă sau alta. Astfel un îngrăşământ efectuat după cunoştinţele actuale în materie este cea mai bună condiţie penrtu obţinerea unei recolte satisfăcătoare din punct de vedere calitativ şi cantitativ. Tabelul de mai jos se bazează pe avizele experţilor. De exemplu. Analiza solului este în măsură să determine elementele nutritive disponibile pentrui plantă în sol. CALITATEA FRUCTULUI ŞI ECHILIBRU PSIHOLOGIC Numeroase strudii demonstrează că aprovizionaea arborelui în elemente fertilizante are un efect decisiv asupra calităţii fructului. Gestiunea globală a elementelor nutritive ia în considerare nevoile tutror culturilor de exploatare. Fructul trebuie să fie din plin dezvoltat şi deci să fi fost hrănit în mod echilibrat fără de care el nu va avea nici o şansă pe piaţă. . extract AAE10: 1500 mg Ca 26.5 18 1 3. calculul aporturilor necesare pe ha şi an 22 200 kg nitrate de amoniac cu piatră de var şi bor 75 kg Superphosphate 200 kg Bittersalz (sulfat de magneziu hidratat) Se renunţă la aducerea de potasiu 100 2 2 55 38 55 17.25. dar ea ne asigură că fluxurile elementelor nutritive vor fi echilibrate. Bor Fără analiză de sol Norma îngrăşământului corectat pentru toată suprafaţa Norma de azot corectat pentr o răspândire pe linia arborilor 3. ea este obligatorie pentru prestările ecologice recunoscute.

număr puţin de celule ale fructului şi în consecinţă diminuarea trăiniciei). Aporturi ridicate şi precoce de azot pot provoca o izbucnire a ciorchinilor de coacăz cu ciorchine. adică de procentulş său în argilă şi humus. O prea mare disponibilitate a azotului în zona radiculară a zmeurei şi a murului provoacă creşterea tulpinilor lungi şi groase sensibile la apariţia crăpăturilor. Pentru menţinerea fertlităţii solului pe termen lung şi reducerea încărcăturilor în mediu trebuie ca ciclul elementelor interne de exploatare să fie închis. riscul de pierdere . Calciul are o influenţă pozitivă şi asupra altor fructe pri statutul său de element constitutiv al peretelui celular. Excese de potasiu pot de asemenea să antreneze o prostă absorbţie a calciului mai ales după legare. Primăvara nutrimentele mobilizate începând din lemn permit urcarea sevei şi asigură o bună înflorire şi o producţie consecventă. În plus trebuie să ţinem seama de o recrudescenţă de putrezire a fructului. puţin aromate şi urât colorate. Îngrăşământul trebuie să permită dezvoltarea organelor conform nevoilor lor. Alternanţa nu poate să fie eliminată prin aporturi de azot ridicate. Chia şi aportul cantităţilor mici de azot în zonă de consumare de lux poate avea consecinţe asupra culorii fructelor. Totuşi analizele demonstrează apariţia solurilor sărace în calciu. Factori legaţi de psihologia plantei influenţează puternic acest fenomen. culoare. Aporturi prea ridicate favorizează prea puternic creşterea care la rândul ei domină pe inducţia florală. adică un îngrăşământ care depăşeşte nevoile plantei produce fructe moi. O supraaprovizionare în N. Arborii bine aprovizionaţi îşi dezvoltă şi muguri de floare puternici şi de bună calitate. Tulpinile cu creştere pre viguroasă au potenţiale de randament mai scăzute de cât tulpinile cu vigoare medie care au o uşoară distanţă între noduri. eventual fracţionat sau mai târziu la sfârşitul înfloririi. Aceste elemente putând fi absorbite de complex. apoi creşterea fructelo şi în sfârşit creştrea mlădiţelor. trebuie moderate aporturile de potasiu şi asigurat un îngrăşământ azotat adaptat. În primul caz va fi calitatea fructelor din anul următor care va fi ipotecată (risc crescut de rea înflorire şi producţie scăzută. aportul de azot trebuie să fie intensificat în vederea profitării de potenţialul calitativ (culoare. risc de tulburări psihollogice). zahăr) în timpul anilor cu randament puternic. Un îngrăşământ conform nevoilor permite arborelui să înmagazineze rezerve în lemn. calibru. Boala petelor amare rezultă dintr-o proastă repartiţie de calciu în plantă.2 la 0. este convenabil să rămânem atenţi la starea calcică a solului şi să o corectăm în caz de nevoie. Atunci când aporturile depăşesc nevoile ele nu pot fi asimilate. În solul prevăzut cu calciu. Acest principiu consistă în a reduce la maxim pierderile elementelor care sunt prejudiciabile în acelaşi timp planurilor economic şi ecologic. La nivelul fertilizării. Într-un mod general putem afirma că un conţinut ridicat al fructului în calciu îi conferă o mai bună trăinicie (de la 0. în care aceste elemente sunt imobile. calciul are o importnaţă particulară. fosfor şi azot În acest context. Calciu. O bună aprovizionare în calciu este o condiţie inconturabilă pentru obţinerea merilor a căror textură să satisfacă exigenţele pieţei. Un element foarte solubil uşor drenat ca şi azotul nitric sau sulfatul de Mg va fi aplicat de preferinţă la începutul vegetaţiei. Şi azotul are aici o importanţă mare.5 kg/cm2). Conţinuturi ridicate în fosfor din fruct (minim: 9mg/100g de fruct) cresc probabilitatea că trăinicia fructelor rămâne după recoltă. Aporturi pre ridicate pot cauza pagube la nivelul rădăcinilor care sunt foarte sensibile şi importante pentru asimilarea elementelor nutritive. mugurii vor suferi la început. cantitatea şi momentul aporturilor depinde de tipul de sol. un aport complementar al solului nu permite rezolvarea acestei probleme. Bace de arbust şi fructe mici Un prea puternic îngrăşământ azotat a culturilor de bace de arbust poate produce fructe puţin ferme şi inapte stocajului. O bună cunoaştere a solului şi a elementelor utilizate facilitează alegerea momentului aplicării lor. Solurile livezilor noastre sunt în general suficient prevăzute cu calciu. Ele vor fi subiectul diferitelor boli ale tulpinilor. adică bilanţul să fie echilibrat. Combinarea conţinut mic în N şi conţinut ridicat în Ca încetineşte diminuarea trăiniciei fructului după maturitatea sa psihologică. Mai târziu aprotul de calciu şi bor este limitat având în vedere că aprovizionarea fructului se face după rezervele de floem. Atunci când un aport este necesar trebuie să se ţină seama de nevoile specifice şi momentane a plantei pentru ca elementele să poată fi absorbite. Se sfătuieşete a se aplica îngrăşăminte după ce s-a controlat fertilitatea solului printr-o anliză de pământ. trăinicie.Echilibrul psihologic între creştere generativa şi creştere vegetativă este în principal reglată de tăierea şi regularea încărcăturii. Condiţia este penrtu varietăţile cu o puternică creştere tăierea consecventă fără de care aporturile de azot recomandate de norme sunt acaparate de creşterea vegetativă. Pe culturile cu o uşoară alternanţă. Pentru elementele care pot fi stocate în sol precum K sau fosfaţii. Normele pentru fructele cu sâmburi permit o formare a coroanei şi opunerea fructului rapidă în culturile fructifere moderne. compuşi. Aceasta semnifică că intrările în planul de îngrăşământ nu depăşesc nevoile plantelor. ÎNGRĂŞĂMÂNTUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR Într-un sistem de nutriţie echilibrată care garantează menţinerea fertilităţii solului este vorba de a valoriza de către plantă elementele aduse sau generate în sol. Dacă arborele este rău hrănit. Asimilarea calciului şi borului este foart limitată în caz de secetă la stadiul T. Chiar dacă în soluri acide riscul de a observa lipsuri în calciu este cel mai mare. bor. în al doilkea caz calitatea fructului din anul în curs este penalizată (calibru.

1. 0. agricultura biologică utilizează îngrăşăminte organice de fermă şi îngrăşăminte verzi. asimilarea şi vitalitatea sa vor diminua şi nu doar capacitatea de apărare. sau: nevoile culturii înconjurătoare la care se adaugă 1. Fracţionările nu sunt de prefereinţă decât atunci când solul are mai puţin de 10% argilă. Din acest motiv utilizarea produselor cu acţiune rapidă cum este piatra de var nestinsă sau stinsă (Ca0 sau Ca[OH]2) care au un efect iritant asupra faunei solului este proscrisă în producţia bilogică. Parapeţii îngrăşământului bio Îngrăşământul practic decurge din directive şi recomandări publicate de Bio-Elveţia. Humus Conţinutul de materie organică a solului trebuie să fie superior lui 2. solul trebuie să aibă o bună structură şi activitate microbiană importnată. Acsete cifre sunt recomandări care sunt susceptibile să varieze în funcţie de intensitatea exploatării pajiştii. Un aport punctual de elemente fertilizante în regiunea radiculară a unui arbore fructifer cu tulpina înaltă poat să se realizeze prin ţepuşa injectoare. INGRĂŞĂMÂNTUL LIVEZILOR EXTENSIVE Prelevările culturii înconjurătoare depăşesc de departe pe cele ale arborelui fructifer a livezii extensive. Promoţia şi conservarea unui sol biologic activ şi care are o bună structură presupune.15 kg P2O5. în clasa B 50% şi în clasa C 25%. 0.diminuează atunci când procentul de argilă a solului creşte. şi riscurilede îngheţ care survin. Pentru un sol în clasa de fertlitate A .56 kg K2O şi 0. aportul de substanţe nutritive sub formă organică.5 kg P 2O5.8 kg K2O şi 0. instaurându-se astfel randamente diminuate.08 kg Mg pe arbore şi an. Viermii de pământ. Nevoile totale de elemente totale şi nutritive ale unei livezi extensive pot fi calculate în felul următor: nevoile culturii înconjurătoare la care se adaugă nevoile anuale a fiecărui arbore să fie 0. doar 75% de nevoi a plantei pot fi răspândite prin intermediul acestor îngrăşăminte. 100 kg de P. Ultimul aport de purin trebuie să se facă înainte de începutul lui iulie pentru prevenirea maturităţii prea târzii. dar şi calitatea mugurilor vor suferi. Aportul poate fi calculat după cum urmează: prepararea unei soluţii apoase (6-8%) cu îngrăşământ compus şi aplicarea unui litru de soluţie pe cm de perimetru din trunchiul arborelui: injectarea prin 2 înţepături pe m2 şi litru. Aceasta nu este posibilă decât dacă tăierea. Sulfatul de K. vigoarea arborelui şi intensitatea exploatării pajiştii până la 2 împrăştieri de purin (aprox 20 m3 fiecare) pot fi necesare. PARTICULARITĂŢILE ÎNGRĂŞĂMÂNTULUI ÎN ARBORICULTURA BILOGICĂ Principii În arboricultura biologică scopul fertilizării este de a furniza arborilor şi arbuştilor în timp dorit şi în cantităţi adaptate. Îngrăşământul nu este decât un mod de intervenţie în vederea obţinerii de arbori şi arbuşti psihologic echilibraţi şi apţi să producă fructe de cea mai bună calitate.5 kg N. 0. regularea producţiei şi buruienilor sunt efectuate în acord cu îngrăşământul. Este recomandat să se controleze starea de fertilitate a solului prin analize regulate (la 5 ani). 300 kg de piatră de var şi 50 kg de magneziu pe ha şi an. În producţia biologică buna structură a solului şi vitalitatea microorganismelor sale trebuie să corespundă necesităţii de uttilizare a elementelor nutritive izolate.25 kg Mg pe tonă de randament în fructe. În general se aplică îngrăşăminte de fermă în livezile extensive. După condiţiile climatice. Esenţialul este de favoriza viaţa solului Arboricultura biologică dispune de puţine îngrăşăminte rapid asimilabile şi de rare îngrăşăminte foliare. Pe lângă o fertilitate suficientă şi echilibrată. Pentru a obţine acest sol ideal. în măsura posibilului. Dacă planta este prea hrănită.45 kg N. Aportul suficient li oportun de elemente nutritive de îngrăşămintele bio nu va avea loc decât dacă o puternică activitate microbiană mineralizează aceste elemente sub formă asimilabilă de către plantă. în principal pe livezile supuse la o limtare de îngrăşământ. Îngrăşământul culturii înconjurătoare se bazează pe GRUDAF. . Acestea sunt bazate pe ordonanţa BIO Aport maximal de fertilizante pentru culturile fructifere Aportul maximal în substanţe nutritive corespunde normei de îngrşământ adaptate la condiţiile terenului conform „normelor de îngrăşământ în arboricultură”. Noi recomandă să se urmărească demersul următor: primăvara (februarie-martie) un aport mediu de gunoi 20 t/ha răspândit pe suprafaţa totală. O lipsă într-un element nutritiv particular fie prin lipsa de fertlitate a solului sau prin reaua disponibilitate în sol poate să fie corectată rapid. K magnezian şi kainita magneziană n-ar trebui să fie aplicate decât pe baza unei analize a solului (efectuat de un laborator cunoscut în timpul ultimilor 4 ani). microorganismele solului cele mai diverse şi micorizele vor servi la promovarea unei aprovizionări a culturii arboricole conform nevoilor. datorată aportului târziu de azot. o aprovizionare optimală în elemente nutritive în vederea asigurăii performanţelor calitative şi cantitative ridicate.5% şi să nu scadă cu timpul. Nevoile totale de elemente nutritive pure reprezintă pentru arborele în producţie şi cultura de deasupra aproximativ: 150 kg de azot. o alternanţă şi o scădere de calitate. În agricultura biologică prioritatea nutriţiei plantelor este de a atinge şi de a aobserva o stare de fertilitate ridicată a solului.

nevoia trebuie să fie adeverită. Îngrăşămintele minerale autorizate: fosfat natural moale. Azot Îngrăşăminte Alegerea momentului. Îngrşămintele calcice solubile (clorura de calciu) pentru lupta împotriva petelor amare sunt supuse prescripţiilor. Produsele autorizate sunt repertoriate în lista produselor auxiliare. nisipul de cuarţ codat etc. substanţe organice a nu se înfunda sau a se înfunda puţin. produse pe bază de lignit. Aceasta este de-a dreptul imaginabilă de exemplu în cazul produselor pe bază de alge având în vedere că conţin Ca. făina de puf şi pene.există o parcelă de control separată. Îngrăşăminte minerale: a se înfunda mediu în profunzime. zgură Thomas. intensităţii şi formei de lucru a solului va determina disponibiloitatea azotului. Îngrăşămintele P şi K sunt aduse pe baza analizelor de sol care dezvăluiesc un deficit evident. purin. este cazul pudrei. . manganul. resturile între 8 şi 10 săptămâni turta de ricin (6% N). sulfatul de potasiu şi potasiul magnezic.Dacă conţinutul în materie organică este sub 2. Pentru conţinuturile medii diverse îngrăşăminte de fermă. produse pe bază de alge. pudra de corn acţionează între 10 şi 14 zile. Magneziu (Mg) Îngrăşăminte Măcinarea rocilor şi produsele de alge. purin. compost şi gunoi în grămadă: a nu se înfunda prea profund. Îngrăşământul foliar este supus combaterii simptomelor şi trebuie să rămână o măsură de urgenţă. soluţiile de acizi aminici la fel ca şi turtele de tescuire a diverselor seminţe oleaginoase. Anumite îngrăşăminte azotate cu acţiune rapidă.eficacitatea răspândirii îngrăşământului este documentată. Mg şi fortifiante Agricultura biologică aspiră la o nutriţie armonioasă a plantelor prin intermediul unui sol şi a unui sistem radicular sănătoase. Potasiu (K2O) Îngrăşăminte Substratul de ciupercă. compuşi organici şi numeroase nutrimente microscopice într-o formă uşor asimilabilă care provoacă o reactivare energică a activităţii microorganismelor ale solului şi ale rădăcinilor plantei. Alegerea îngrăşămintelor azotate din comerţ va fi dictată de viteza sa de punere la dispoziţie a elementelor nutritive ale plantei. se utilizează îngrăşăminte cu conţinut de materie organică ridicat şi/sau se acoperă solul pe linia arborilor cu trestie de China sau talaj de scoarţă. Îngrăşămintele compuse şi pudra de rocă bogată în K. gunoi în grămadă. borul. sulfaţi la fel ca şi clorura de Ca nu pot fi aplicate decât dacă anumite condiţii sunt utilizate cu obligaţia anunţării oficiului de control bio: . Amendamentele din comerţ Amendamentele destinate ameliorării caracteristicilor solului ca şi anumite pudre de rocă. sub formă lichidă sau solidă sunt conform BIO. Răspândirea purinului. Sub formă de îngrăşământ mineral sunt autorizate: sarea de potasiu neclorată. Au valoare de demonstraţie: o analiză a solului sau frunzei sau a simptomelor de lipsă vizibile sau cazuri repetate de pătări amare la măr. .5%. Îngrăşămintele foliare cum sunt sulfatul de magneziu. fac parte din îngrăşăminte. . Compost. zincul şi molibdenul sub formă de chelaţi. fierul. îngrăşământ foliar în Ca. Eficacitatea acestor produse este din păcate prea puţin coroborată de rezultatele încercărilor neutre chia şi atunci când se vorbeşte de experienţe practice concludente. Condiţiile de ferrtilitate a solului suboptimale nu pot şi nici nu trebuie să fie compensate de aporturi în fosfor rapid asimilabil. substanţe organice: a nu se înfunda sau a se înfunda puţin în profunzime. Fosfor (P2O5) Îngrăşăminte Substratul de ciupercă. Atenţie: un conţinut prea ridicat al solului în potasiu favorizează pericolul pătărilor amare la măr. Trebuie menţionat şi: tescovina. Utilizarea sulfatului de Mg este supusă prescripţiilor. gunoi. neiritant aprovizionează rapid în azot şi poate să se facă între aprilie şi mai. Răspândirea de gunoi proaspăt trebuie să se facă devreme (februarie-martie). compost. Calciu (Ca) Îngrăşăminte Diferitele îngrăşăminte calcice sunt disponibile şi acţionează în mod mai mult sau mai puţin alaclin. Aceste îngrăşăminte pot servi mai ales la trecerea stadiului primăvăratic cu deficit în azot. grisului şi resturilor de corn (12-14%N). Oligoelemente.

Mămăruţele. acarieni). Când lupta chimică trebuie să se înscrie într-un program de luptă integrată. tetranyque roşie a mărului. fluturi şi alte larve de fluturi sunt adesea invadate de insectele parazite. endofite sau nu. Gazda moare încetul cu încetul în timp ce larvele parazite se hranesc şi se dezvoltă. polen. A se recurge la insecticide şi acaricide compatibile cu programele de luptă integrată.cu aspect de velură. Se găseşte pe faţa inferioară a frunzelor în lungul nervurii principale. Menţinerea unei cuverturi vegetale pentru a oferii prăzi. se deplasează foarte rapid (0. Aceşti „duşmani naturali” reuşesc adesea să oprească populaţiile de insecte dăunătoare. adică devastatorii.se remarcă mai ales primăvara.5 mm). Activ în vegetaţia din sol la începutul sezonului. Din cauză că permit să se recurgă mai puţin la pesticide pentru a lupta împotriva unui inamic. programele de luptă integrată mizează pe menţinerea sau creşterea populaţiilor de inamici naturali în livezi. chrysope şi syrphe (muşte cu abdomen galben şi negru) sunt exemple de insecte prădătoare. clar sau translucid. Supravegerea şi notarea în scris a nivelelor populaţiilor de insecte din livadă. enrouleuses. A şti să se recunoască insectele şi să se distingă de devastatori. cu pete brune pe spate (câteodată).acolo unde se hrănesc acarienii fitofagi. Devine mai activ în perioada de înfrunzire după înflorire. galben viu pătăt cu portocaliu (0. A se evita utilizarea pesticidelor cu spectru larg. produsele fitosanitare recomandate sunt cele care afectează insectele prezente în livadă. nectar şi loc pentru înlocuirea numeroşilor prădători şi parazitoide. Afidele. Fără a ţine seama că aceşti auxiliari de luptă se hrănesc cu insecte rezistente care supravieţuiesc tratamentelor antiparazitare. Ele consumă de obicei de-a lungul vieţii numeroase insecte prădătoare.3 mm).se delasează rapid(1mm). Iată câteva principii pentru conservarea acarienilor şi insectelor într-o livadă: 5. Corp în formă de lacrimă. tetranyque cu două puncte) Stadiu de prădare Nimfă. Cea mai mare parte dintre insectele parazite sunt viespile sau muştele.adult Nume Descrierea Pradă sau gazdă Stadiu de prădare Loc şi perioadă de activitate . Acarieni fitofagi Nimfă. 6. Insectele prădătoare sunt în general la fel de mari ca şi prăzile lor. Parazitoidele adulte nu se hrănesc de obicei cu insecte. Aceşti prădători sunt suficienţi de mobili pentru a se deplasa spre sursa lor de hrană. Zetzellia (stigmeide) mali Corp în romb. Pentru a profita de pe urma luptei biologice exersată de acrieni şi insecte. Prezenţi pe scoarţa şi frunze. care se hrănesc cu frunze (exemplu afide.Numeroşi devastatori ai livezilor sunt prada acarienilor sau insectelor. atacând în mod deosebit devastatorii indirecţi. adult Loc şi perioadă de activitate Adultul stă iarna la adăpost sub scoarţă şi la baza arborilor. dar sunt dotate cu o mare mobilitate şi îşi depun ouăle pe numeroase gazde. Acarieni fitofagi Nimfă. Aceeaşi gazdă poate fi parazitată de una sau mai multe insecte. Tabel: Acarieni şi insecte frecvente în livezi Nume Descrierea Acarieni prădători Amblyseius fallacis (Fitoseide) Pradă sau gazdă preferată Acarieni fitofagi (de exemplu. parazitoide. Parazitoidele sau insectele parazite sunt mai mici decât gazda lor.de culoare roşu închis până la roşu deschis. 7.adult Balaustium spp(Eritreide) Mare. acarienii şi insectele contribuie la prevenirea sau întârzierea în livezi a souches rezistente la pesticide. Inamicii naturali ai devastatorilor de livezi sunt mai degrabă insecte prădătoare. 8.

pe lungile codiţe foarte fine. Ouă: albe. Adulţii şi larvele sunt activi peste tot în arbore în preajna prăzilor. rapide. Nimfele: minuscule. Larve se găsesc pe frunze.preferată Prădători ai afidelor Cecidomide Larve: mici (<1. Larve: tăiate. Nimfele: foarte mici (1-2 mm). afide Stadiu de prădare Nimfă. brun punctat şi/sau verzi (1-2 cm). adult Loc şi perioadă de activitate Pe frunze şi mai ales pe ciorchinile de fructe sau pe . Sunt prezente de la Sirfide sau muşte de flori Afide Larvă Crizoperlide Hemerobide şi Afide. acarieni şi cochinile Larvă. imposibil de descris şi greu de observat. Mămăruţe Adulţi: ovoide. Adulţii: cenuşiu. Larvele: corp alungit. verzi cu ochi roşii. brun sau portocaliu strălucitor. Pe frunze de-a lungul întregului sezon de creştere. Descrierea foarte active. Adulţi: muşte asemănătoare cu albinele. Putem observa adesea adulţii gata să prădeze florile. Adulţi: muşte mărunte. capabile să zboare deasupra locului (5-10 mm). adult Afide Larvă Găsim larvele în coloniile de afide. prevăzute cu lungi mandibule în formă Descrierea de seceră (7-8 mm). acarieni Nimfă. Ouăle sunt depuse pe frunze şi ramuri. Prădători generali Antocoride Ploşniţe (Miride) de molenă Adulţi: mici (3-4 mm). Mămăruţele sunt active tot sezonul. Găsim larvele în coloniile de afide pe toată perioada de creştere. Adulţi: verzi sau bruni cu corpul lung şi subţire. au culoare portocaliu aprins. Afide. Adulţii se adăpostesc iarna în resturi la picioarele arborilor şi gardului viu. acarieni Larvă. adult Nume Pradă sau gazdă preferată Acarieni. asemănătoare cu melcii. cu pete clare. apode. ele nu omoară mai multe decât mănâncă. punctate cu verde sau gri. negri cu pată albă în formă de romb pe aripi. Afide. adult Nume Pradă sau gazdă preferată Stadiu de prădare Loc şi perioadă de activitate începutul primăverii până la sfârşitul verii. prevăzut cu picioare bine formate (5-6 mm). cu aripi puternic nervurate (2 cm lungime). Larve: apode. marcate cu puncte negre (3-4 mm). portocalii. Ouăle: galbene în formă de butoi. ovoide (3 mm lungime). Când sunt mai multe afide. reunite în ciorchine.5 mm).

Ploşmiţe de casă

Carabes

Adulţi: mari, bruni cu picioare lungi (20 mm) gură lungă curbată. Abdomen care merge sub aripi. Nimfe: asemănătoare cu adulţii dar mai mici şi aptere. Însecte mari negre sau brune (3-20 mm), strălucitore sau mate, aplatizate puţin în lateral.

Afide, acarieni, larve de fluturi şi alte insecte cu corp moale Numeroase insecte cu corp moale, dintre care larvele carpocapsei mărului în fructele căzute Majoritatea insectelor arboricole Pradă sau gazdă preferată Ouăle carpocapsei mărului, fluturilor şi al fluturelui oriental al piersicului. Larve de fluturi nocturni dăunătoare

Nimfă, adult

tinerele mlădiţe. Active de la sfârşitul lui mai până în octombrie. Pe scoarţă şi frunzele arborilor.

Adult

Nocturne, se găsesc în gazon, deasupra resturilor solului, pietre. În frunziş, pe ramuri şi trunchi.

Păianjeni

De talie şi culoare variabile după specie, 8 picioare.

Imatur, adult

Nume Parazitoide Tricogramele

Descrierea

Stadiu de prădare Larvă

Loc şi perioadă de activitate Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se găsesc în interiorul ouălor a speciilor de gazde. Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se hrănesc în interiorurul larvelor de fluturi. Adulţii sunt activi la înfrunzire puţin după fiecare zbor al MMP. Larvele se hrănesc din interiorul larvelor MMP. Loc şi perioadă de activitate Pupele se găsesc în interiorul galeriilor de MMP. Adulţii sunt activi la înflorire. Larvele şi pupele

Viespi minuscule (<0,7 mm) care parazitează ouăle fluturilor de noapte.

Alte viespi (Braconide Icneumonide)

parazite şi

Viespi cu corp subţire (0,5-3,6 cm), negre, brune, portocalii sau galbene. Femele dotate cu un lung ovipozitor.

Larvă

Pholetesor (Branonide)

ornigis

Mici viespi negre (5 mm) prevăzute cu lungi antene şi marcate cu o pată mică neagră pe fiecare din aripile anterioare. Pupele se găsesc în interiorul coconilor albi, ovoide, care seamănă cu comprimatele. Descrierea

Mineuse mărmurită mărului (MMP)

Larvă a

Nume

Pradă sau gazdă preferată

Stadiu de prădare

Chalcis (Calcide)

Mici viespi stălucitoare prevăzute cu antene scurte şi cu un abdomen ascuţit.

MMP şi alte larve de fluturi.

Larvă

se găsesc în interiorul galeriilor de MMP şi pe diferite alte specii de larve de fluturi.

Lepidoptere (sau „fluturi” ) Lepidopterele, termen ştiinţific pentru fluturi, formează o ordine de insecte foarte importantă: se cunosc azi peste 250000 de specii diferite. Numele lepidoptere înseamnă aripi (ptera) acoperite de solzi (lepido). REPRODUCEREA ŞI DEZVOLTAREA Ciclul de dezvoltare a lepidopterelor prezintă patru faze distincte: Oul Ouăle pot fi depuse izolate sau în grup. Larva Larva suferă mai multe schimbări pentru a atinge talia sa maximală. Ea este echipată cu puternice mandibule pentru a se hrăni. Ea poate ataca tulpinile, frunzele, fructele, florile, seminţele, ceea ce antrenează deprecierea, respectiv pierderea, plantelor şi recoltelor. În plus, rănile pot favoriza instalarea ciupercilor, şi deci putrezirea fructelor şi plantelor. Nimfa Este etapa de transformare a larvei în fluture. În general nimfa este protejată într-un cocon. Adultul sau fluturele Este prevăzut cu două perechi de aripi acoperite cu solzi. Fluturele este echipat cu o trompă care îi permite să aspire nectarul florilor, sucul fructelor sau seva plantelor. Antenele bine dezvoltate joacă un rol important în reproducerea lor: datorită lor masculii pot capta feromonii sexuali emişi de femele. Longevitatea unui fluture este foarte variabilă în funcţie de specii: 5-30 zile. PRINCIPALELE SPECII DE LEPIDOPTERE Putem împărţi lepidopterele în două mari clase: fluturi de zi, sau Rhopalocere, şi fluturi de noapte, sau Heterocere. În cea de a doua categorie găsim cele mai multe specii care provoacă ravagii. Cucuvele (Noctuidae): Autographa gamma (cucuveaua gamma), Chrysodeixis calcites (cucuveaua de Turcia), Heliotis armigera (cucuveaua roşiei), Mamestra brassicae (cucuveaua verzei), Agrotis segetum (cucuveaua recoltelor)... Piralidele (Pyralidae): Ostrinia nubilalis (piralida de porumb)...

Tordeuses (Tortricidae): Cydia pomonella (carpocapsa merilor şi perilor), Cydia molesta (fluturele oriental al piersicului), Cacaecimorpha pronubana (fluturele garoafei), Lobesia botrana (eudemisul viţei de vie)... Familia de Pieridae, cu pierida verzei Pieris brassicae, aparţine de Rhopalocere. Lepidopterele pot fi întâlnite pe aproape toate culturile, cât şi pe mărfile stocate. METODELE ALTERNATIVE DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA LEPIDOPTERELOR Lupta clasică împotriva lepidopterelor antrenează utilizarea unor mari cantităţi de insecticide ţintând ouăle, larvele sau adulţii. S-au dezvoltat şi alte metode de luptă mai puţin nocive pentru mediu. Lupta cu insecte utile În natură, numeroşi factori pot provoca moartea lepidopterelor (insecte, păsări, ciuperci). Printre insectele utile, parazite sau prădătoare, care atacă ouăle sau larvele, sunt câteva care se utilizează în lupta biologică. BIOTOP comercializează astăzi două specii de mocro-viespi parazitoide pentru ouăle de lepidoptere: Trichogramma brassicae şi Trichogramma evanescens. Aceste două specii au o acţiune complementară: Trichogramma brassicae parazitează grupurile de ouă, în timp ce Trichogramma evanescens este mai specifică pentru ouăle izolate. Ouăle de lepidoptere parazitate de acestea iau o culoare neagră caracteristică. Trichogramma brassicae este utilizată în lupta împotriva piralei de porumb. Cele două specii sunt de asemenea utilizate în adăpost şi în plin câmp, pe culturile de zarzavaturi şi ornamentale. Metodele biotehnologice Metoda de confuzie sexuală ECOPOM

Ea permite lupta eficace împotriva carpocapsei merilor şi perilor. Această metodă se bazează pe utilizarea difuzorilor îmbibaţi cu feromonul analog feromonului femelei de carpocapsă. Difuzorii plasaţi în livadă saturează atmosfera cu feromoni şi maschează urma carpocapsei femelă. Carpocapsa mascul nu poate atunci să îşi găsească femela. Nu mai există reproducere, nici naşterea larvelor devastatoare. Capcane sexuale Utilizează capsule impregnate du feromonul analog feromonului femelei devastatorului căutat. Capcanele sexuale există pentru lepidoptere, dar şi pentru alţi devastatori, precum anumite diptere. Există două mari categorii de capcane: capcane pentru detectare şi capcane pentru împiedicarea masivă. Capcanele pentru detectare sunt utilizate pentru a semnala începutul de zbor al unui devastator. Aceasta permite utilizatorului să administreze în mod rezonabil tratamentele chimice sau biologice. În general sunt piedici lipicioase: masculii atraşi de feromonul de sinteză rămân prizonieri. Capcanele pentru împiedicarea masivă, compuse dintr-o pâlnie şi un receptor care reţine fluturii, sunt utilizate pentru capturarea în mari cantităţi a lepidopterelor. Această metodă nu este eficace împotriva tuturor speciilor. Se utilizează împotriva lepidopterelor devastatoare: - a mărfurilor stocate - a pădurilor - a livezilor. Carpocapsa mărului Descriere Carpocapsa este un fluture de noapte a cărui larvă atacă fructele mărului,părului,caisului şi a altor arbori fructiferi.Acest fluture este de culoare gri-brun cu linii brune fine înaintea aripilor şi o dantelură pronunţată în spate.Larvele sunt roze cu un cap brun şi măsoară în jur de 2,5 cm. Ciclu de viaţă Nu există decăt o singură generaţie în Quebec în general deşi că în yonele foarte calde există posibilitatea să fie două generaţii.Primii adulţi apar la căderea petalelor după acumularea a 300 de grade ziua deasupra de 5C.În livada comercială,pragul de toleranţă este de 20 adulţi pentru două capcane.Ouăle încep să se dezvolte atunci când temperatura este de 11C şi primele ouă se sparg la 140 grade ziua peste 11C.Tinerele larve se hrănesc cu frunze ,dar intră rapid în fricte. După aproximativ o lună ,larvele ies din fructe şi cad pe sol sau coboară pe trunchi şi îşi fac coconii sub scoarţa dezlipită de pe trunchi sau în resturi la sol. Mijloace de luptă Capcane fizice Tehnica cea mai curentă în livadă constă în a rula mai multe cartoane ondulate pe trunchi şi pe ramurile groase la cel puţin 20 cm distanţă faţă de sol.Larvele de carpocapsă se vor refugia sub această capcană atunci când vor coborî din arbore peantru a-şi face coconii.Ondulaţiile de carton trebuie să aibă cel puţin 4 mm lărgime.Benzile-capcane sunt foarte eficace pe arborii izolaţi.În loc de carton ondulat se poate utiliza iuta de 15 cm lărgime şi tencuiala cu lipici Tanglefoot.În cazul când sunt două generaţii de carpocapsă putem combina cele două tipuri de capcane.Se distrug benzile de carton după aproximativ o lună după ce s-au capturat primele larve pe benzile de iută. Capcane olfactive Capcanele olfactive au fost utilizate mai ales pentru a studia carpocapsa.Fluturii de noapte în general sunt atraşi de soluţiile de suc a fructelor,de zahăr sau de siropul în fermentaţie.Reţeta cea mai simplă şi cea mai curentă constă într-o soluţie de melasă şi apă în proporţie de 1 pe 9 la care se adaugă câteodată drojdii.Fermentaţiile zaharoase constituie înainte de toate atracţii alimentare. Anumite uleiuri esenţiale pot servi şi ele ca şi atracţie ,dar în acest caz este vorba de un produs care stimulează ouatul şi nu apetitul.Uleiul esenţial rezidual produs din gudron de răşină de pin plasat pe o suprafaţă aproape de o capcană pe bază de melasă este un mod simplu de a creşte puterea de atracţie a acestuia din urmă.După Van Leeuwen(1948),capcana cea mai eficace constă într-o pinte de capcană standard(apă-melasădrojdie),0,5 ml acid valeric,1 ml sulfat de nicotină şi 1 uncie de ulei de pin intr-o sticlă.Pentru a evita captura albinalor,trebuie acoperite recipientele capcane cu un grilaj de 6 mm şi să nu se suspende decât la căderea petalelor.Alte capcane posibile includ uleiul de lin,săpunul ,amoniacul şi materialele proteice ca şi albuşul de ou sub formă de pudră sau cazeină.Punerea la punct a capcanelor cu feromoni a pus de o parte celelalte capcane olfactive. Capcană solidă pe bază de sassafras:se umple un pahar de carton(125 ml) cu două treimi de rumeguş;se încorporează o linguriţă(5 ml)de ulei de sassafras şi o lingură(15 ml) de oţet foarte rece;se adaugă lipiciul pentru a satura amestecul;se lasă la uscat câteva zile;se suspendă capcana într-un borcan parţial umplut cu apă. Capcane cu feromoni

Capcanele cu feromoni-substanţe sintetice identice cu produsele secretate de insecte ca şi mesaj sexual sau altul-sunt utilizate în mod curent pentru depistarea carpocapsei.Aceste capcane,în formă deltoidă sau pâlnie,pot captura un număr mare din aceşti fluturi fără a putea totuşi controla carpocapsa. Capcane luminoase Controlul carpocapsei cu ajutorul capcanelor luminoase a făcut obiectul intenselor cercetări în Statele Unite în anii 30.Tehnica nu a rezistat la apariţia insecticidelor sintetice ieftine în timp ce controlul cu ajutorul capcanelor luminoase este foarte scump.Carpocapsa este mai puţin atrasă de lumină decât celelalte lepidoptere fiind de natură crepusculară şi nu nocturnă.Lampele pot prelungi artificial perioada de activitate a carpocapsei. Principii:Studiul comportamentului carpocapsei indică că: • Din două surse luminoase de acelaşi spectru dar de intensitate diferită,carpocapsa o alege pe cea mai intensă; • Din două surse luminoase cu spectre diferite,carpocapsa alege spectrul care-o atrage mai mult chiar dacă intensitatea celeilalte surse este mai mare; • Frecvenţele care atrag cel mai mult carpocapsa sunt aproape ultra-violete,mai ales violet şi albastru.Trebuie notat că frecvenţele cele mai atăgătoare nu sunt în mod necesar dorite,deoarece ele stimulează depunera ouălelor. Tipuri de lămpi:În livadă,tuburile cu vapor de mercur de culoare albastru-pal sunt cele mai atrăgătoare:ele produc multe frecvenţe dorite şi puţină căldură.Puterea lămpii cea mai frecvent întâlnită este de 75 waţi. Carpocapsele nu sunt atrase la o distanţă mai mare de 17 m de lampă.Ele sunt mai active la crepuscul şi în zori şi nu sunt deci atrase de capcanele luminoase decât atunci când iluminarea naturală este sub 0,2 bujie/pieds.Capcanele luminoase sunt ineficace la o temperatură sub 15,6C atunci când carpocapsele sunt inactive.Cea mai mare parte a studiilor indică că masculii sunt mai atraşi decât femelele de capcanele luminoase. Tipuri de capcane:O dată carpocapsa atrasă,trebuie bineînţeles prinsă.Încercările au arătat că capcanele care elecrtocutează sunt mai eficace decât cele care constau dintr-o farfurie cu apă sub lampă.Capcana cea mai eficace constă dintr-o combinaţie de capcane luminoase şi olfactive:este vorba de o lumină cu reflector suspendat deasupra unei farfurii la 30 cm care conţine un amestec de apă şi melasă.În livada standard,reducerea pagubelor nu este posibilă decât cu câte o capcană în fiecare arbor.Cele mai bune rezultate sunt obţinute plasând capcanele luminoase cel mai sus şi cel mai aproape posibil de centrul arborelui. Mijloace de luptă culturale Să se răzuiască scoarţa detaşată de trunchiuri primăvara cu o racletă,o săpăligă sau o broşă de 25 mm,recuperând ceea ce s-a răzuit sub formă de cuvertură la picioarele arborelui pentru a le distruge.Se pot elimina pupe de carpocapse şi preveni locurile pentru hibernarea larvelor.Să se strângă fructele căzute înainte ca larvele să părăsească fructele.Să se tundă sulfina albă din apropierea livezii deoarece larvei carpocapsei îi place să îşi facă coconul în interiorul tulpinilor. Mijloace de luptă fizice Punerea în saci Punerea în saci a fructelor este o metodă eficace dar foarte exigentă în mâna de lucru.Pentru protejarea de carpocapsă se inchid merele în saci de hârtie,din iunie până înainte cu o lună de recoltă. Mijloace de luptă biologice Prădători şi paraziţi Chiar şi în ţările din Europa de unde este originară,carpocapsa nu este bine controlată de inamicii naturali cum este de insectele prădătoare şi parazite.Putem favoriza prădătorii vertebraţi ai carpocapsei plsând un număr mare de cabane în livadă şi de seu iarna.S-a arătat că ciocănitoarea mică şi cea păroasă mănâncă aproximativ jumătate din larvele hibernante a carpocapsei. Într-un context de producţie biologică,ajutorul paraziţilor naturali nu este neglijat.Se sugerează să se implanteze în livadă couvre-sol cu flori favorabile paraziţilor de carpocapsă cum sunt trifoiul,muştarul,sarasinul sau compuşi de tipul margaretă.Introducerea în livadă a viespilor parazitare a carpocapsei poate ajuta la control,dar cere o sincronizare perfectă cu ciclul carpocapsei:ouălede viespi trebuie să se spargă când carpocapsele depun ouă. Boli Contolul biologic al carpocapsei cu ajutorul bolilor pare a fi promiţător în livada comercială.Carpovirusul este la fel de eficace ca şi insecticidele chimice putând să elimine până la 80% larve şi 95% găuri din mere. Avantajele carpovirusului • -specific carpocapsei • -poate fi amestecat cu alte produse • -nu este toxic pentru vertebrate Dezavantajele carpovirusului • -costisitor pentru a fi produs • -mai multe stropiri primite pe generaţie Alte metode de luptă Insecticide vegetale În producţia biologică se utilizează cel mai adesea insecticidele botanice precum piretra,roten sau ryania.

Respingătorii vegetali Capucinele de la baza arborilor au reputaţia de a alunga carpocapsa.fie doar pentru a doua generaţie. Ecopom răspunde efucace la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară.Mai mult decât un simplu produs. Matoda Ecopom a putut fi testată cu succes pe mai multe hectare în cursul ultimelor două campanii. Principiul confuziei sexuale La fluturi. Reuşita acestei metode de luptă solicită tehnicitate. De fapt.difuzorii Ecopom permit asocierea eficacităţii durabile şirespectul mediului. nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice. stăpânire şi vigilenţă. tehnica nu este adaptată în toate situaţiile.împiedicând împerecherea. Produsul este biodegradabil şi nu se spală.Mai întâi. Metoda de confuzie sexuală constă în perturbarea recunoaşterii mascul/femelă prin difuzia permanentă de analogi de sinteză a feromonului sexual în aerul din parcelă. Ecopom prezintă avantaje reale atât la nivelul mediului cât şi la nivelul calităţii de producţie. suprimarea utilizării pesticidelor clasuce şi reziduurilor pe fructe.Când populaţiile de carpocapsă sunt puţine.împiedicând împerecherile.Ecopom răspunde la aţteptările consumatorilor în materie de calitate şi de securitate alimentară şi prmite o mai bună valorificare a producţiilor.În sfârşit.Apoi.întâlnirile întâmplătoare sunt statistic foarte rare. Baza luptei integrate în livezi Reuşita metodei de confuzie sexuală solicită tehnicitate. Trebuie studiat contextul de livadă cu „confuzie” şi.fie de două ori pentru ambele generaţii a carpocapsei. în cazurile în care se va dovedi necesar. Alte metode Inundarea livezilor cu carpocapse masculi sterili nu este posibilă decât pentru văile cu producţie izolate şi cere timp şi investiţii enorme.biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri.prima generaşie fiind ocrotită de o protecţie chimică.substanţe emise de femelă pentru a atrage masculul.Cercetători americani au ajuns la concluzia că utilizarea combinată a retonului cu piretra poate controla populţii mici sau mijlocii de carpocapse. Coleoptere . Ecopom poate fi utilizat. ceea ce mascheză semnalele emise de femele. Permite o mai bună gestiune a problemelor de rezistenţă a carpocapsei la insecticidele chimice. Cydia pomonella.dar nu populaţii mari.măiestrie şi vigilenţă. respectiv în anumite cazuri.confuzia sexuală permite să se facă faţă mai bine la problema legată de rezistenţa carpocapsei la insecticidele chimice. punerea este rapidă (2 ore pe ha). ECOPOM Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi prunilor. metodă de luptă prin confuzie sexuală.Infuziile de tanacita sau de pelin pulverizate pot induce fluturele în eroare mascînd mirosul merilor. Principiul său se bazează pe un element cheie a reproducerii:feromonii.Astfel.fiind biodegradabile şi permanente.În urma acestui fapt. ECOPOM Confuzia sexuală: Celibatul se dezvoltă la carpocapsă! Ecopom este un produs omologat în mai 2000.ce maschează semnalele emise de femelă. şi permite facilitarea valorificării producţiilor. Un atuu pentru mediu şi producţie Ecopom permite o diminuare semnificativă. Astfel.nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice.Acest produs se prezintă sub formă de difuzpri celulozici.Ecopom este o metodă eficace de luptă prin confizie sexuală. biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri.folosirea acestei metode originale are o consecinţă foarte favorabilă la nivelul reziduurilor produselor fitosanitare asupra fructelor. Ei saturează atmosfera livezii de feromoni.Trebuie selecţionate livezile adaptate pentru folosirea confuziei sexuale.situaţii în care confuzia sexuală poate fi demarată.Difuzorii Ecopom saturează atmosfera livezii cu analogii de sinteză ai feromonului sexual al carpocapsei. se vor face tratamente clasice pentru complectarea acţiunii confuziei sexuale. Masculii dezorientaţi nu mai pot localiza femelele. Biotop propune Ecopom. întâlnirea şi împerecherea se realizează datorită feromonilor sexuali pe care îi emite femela pentru a atrage masculul. Ecopom se prezintă sub formă de difuzori celulozici.nu mai poate decât din întâmplare să îşi găsească partenera şi să se reproducă.

şi biologia agresorilor.nimic nu permite stabilirea cu o certitudine absolută că auxiliarul nu va scăpa de la acest regim strict şi devine la rândul său un redutabil distrugător atacând alte insecte sau alte plante pe care cercetătorul i lea impus. Se disting 2 categorii de auxiliari: .paraziţii sau parazitoidele. a căror larve se dezvoltă pe sau intr-o insectă gazdă .sitone mazărei 8. Coleoptere devastatoare în culturile cerealiere Monocotiledonatele. . cunoaştem mai bine şi atacurile. colorată uniform cu reflecte metalice mergând de la verde arămiu la roşu granat. Patru specii de coleoptere devastatoare sunt recenzate: cigarier viţei de vie. Mămăruţa prădătoare este eficace împotriva acarienilor din livezile de meri. prunilor.prădătorii care devorează mai multe insecte de-a lungul vieţii lor. ele jucând un rol important în echilibrele biologice ca şi descompunători ai materiilor organice şi consituie o sursă de hrană pentru alte insecte sau alte animale (păsări).crioceres sparanghelului . Mai trebuie adăugat şi asociat la toate aceste insecte utile şi dăunătoare prezente în culturi o multitudine de specii pe care le numim „specii indiferente”.bruche fasolei . Efectul final ar putea fi atunci o reducere a controlului natural exersat asupra restului faunei locale.ceutorhynques . Coleoptere devastatoare pe culturile de legume Sunt 6 coleoptere devastatoare a culturilor de legume: . de lepidoptere. Din 27 ordine cunoscute. este vorba de xileborul disparat sau Xyleborus dispar. frunzele sunt distruse de hispine. . Aceste specii formează sisteme complexe. gramineele. gulerul lor este distrus de carabede care atacă şi frunzele şi tinerele spice.Auxiliarul poate să scadă sub un prag critic densitatea populaţiilor altor prădători sau paraziţi care îşi găsesc totuşi acolo o parte din hrana lor. inamici redutabili ai culturilor sau stocurilor noastre. cu ajutorul arsenalului nostru chimic şi biologic. cultivate ca şi cereale sau ca şi furaj. Coleoptere auxiliare culturilor Printre speciile de artropode care se dezvoltă în mediile cultivate. Concluzii Lupta biologică cuprinde trei riscuri serioase: . în acest caz ei diminuează activitatea clorofilină. caişilor. Coleoptere devastatoare în arboricultură O singură specie de coleoptere este devastatoare în arboricultură. au rădăcinile devorate deelteride de genul agriote. perilor. acarieni şi psile. Este dăunător mai ales merilor. Pagubele cele mai importante sunt cele cauzate de femelă care îşi pregăteşte locul pentru depunerea ouălelor. Adăugăm aici şi mămăruţa cu două puncte şi mămăruţa prădătoare. ne permite să dezvoltăm o strategie defensivă eficace. altise viţei de vie şi în sfârşit otiorhyngue viţei de vie. de himenoptere. Ei consumă de-a lungul dezvoltării lor larvare sau de-a lungul vieţii lor unul sau mai mulţi delapidatori şi contribuie astfel la reglarea populaţiilor de insecte sau acarieni dăunători culturilor. de diptere. 7 ordine de insecte ne interesază direct ca devatatori şi auxiliari ai culturilor. de neuroptere şi de tisanoptere. Este un polifag care atacă atât viţa de vie cât şi pomii fructiferi cum este cireşul. adică vis-a-vis de un complex de specii. Pagubele cauzate prin muşcăturile adulţilor nu sunt importante decât atunci când se inmulţesc rapid. ceea ce. Pentru a lupta împotriva acestui devastator. tinerele spice hrănesc rutelidele adulte (Anisoplia). se hrănesc muşcând dui limbul frunzelor.Astăzi. Ne vom referi doar la cazul coleopterelor. Le vom clasa în funcţie de tipul de culturi unde apar ca şi devastatori: 5. Este vorba de coleoptere. numite comunităţi. Cigarier viţei de vie sau Byctiscus betulae Este vorba de o frumoasă gărgăriţă de 7-8 mm. Adulţii apar în mai şi începutul lui iunie. un anumit număr sunt inmici naturali ai devastatorilor culturilor. 7. Coleoptere devastatoare în viticultură O perfectă stare sanitară a strugurilor culeşi este prima verigă a lanţului care conduce la ameliorarea calităţii vinurilor. Mămăruţa cu două puncte este un redutabil prădător care consumă afide dar şi crisomalide. care în condiţiile naturale sunt echilibrate. vespere. trebuie ca în faza de preînflorire să se supravegheze viile şi apariţia primilor adulţi.altise cruciferelor .bruche mazării . dar care sunt câteodată şi auxiliari preţioşi în lupta împotriva inamicilor bunurilor noastre. de hemiptere. Vespere sau Vesperus xatarti Altise viţei de vie sau Altica ampelophaga Otiorhynque viţei de vie sau Otirhynchus sultacus 6.

florile ornamentale .cimbrului Nu ezitaţi să le puneţi în apropierea plantelor expuse.) preluate de pe scoarţe şi larve de fluturi. Un pesticid „Bio” Purinul de urzică. RFL: Noţiunea de biodiversitate va fi pe gustul de acum? M. Un câmp care este mărginit de gard viu va găzdui 10-15 specii de păsări atunci când sunt puţine tufişuri. Cuibarele din beton sunt mai fiabile decât cele din lemn a căror durată este limitată în timp. şi de aceea am recurs printre altele la punerea de cuibare. RFL: Care sunt animalele la care vă referiţi şi regimul lor alimentar este cunoscut? M. Mămăruţa prezintă avantajul că nu strică plantele. frasin. J : Păsările (293 specii se cuibăresc în Franţa) şi mamiferele sunt în număr de 139 specii. etc. Această diversitate faunistică este legată de diversitatea environmentală. Acestea fiind spuse. deoarece plantele astfel fertilizate atrag afidele. Specii precum sprânciocurile şi anumiţi lilieci sunt indicatori ai bogăţiei unui mediu. J: Bineînţeles.mazărea .Combaterea afidelor Mămăruţa. ulm. Cuibarele sunt plasate în mediu sau în . aricii şi vulpile. cuibarele nu ajung. etc. nu ne gândim decât la artropode chiar dacă sunt păsări (răpitoare şi păsărici).mentei . prietena grădinarului Afida are mai mulţi duşmani pe care trebuie să ştim să-i folosim. Interviu cu Michel Jay de la Ctifl de Balandran. Cunoaştem regimul alimentar al fiecărei specii şi bibliografia ne este de un ajutor preţios pentru a completa observaţiile de teren. etc.arborii şi arbuştii (pin. RFL: Putem atrage această faună în livezi? M.). Şi în raport cu auxiliarele livezilor şi cu noţiunea de luptă integrată. Dar mai sunt şi mustelidele (nevăstuici. Ne interesem în mod particular de lilieci care numără 30 de specii în Franţa. Cuibare în livezi Utilizarea păsărilor şi liliecilor ca şi auxiliare potenţiale în livezi nu relevă utopia. dar şi numeroase mamifere şi mai ales liliecii. Să se pulverizeze pe zonele atinse. Anumite plante îndepărtează afidele Este cazul: . Réussir Fruits & Légumes: Care au fost motivele dumneavoastră pentru aplicarea unui astfel de program? Michel Jay: Am vrut să atragem atenţia asupra faptului că multe specii nu sunt luate în seamă în lupta integrată.verzele . stejar. mesteacăn) Secretul care trebuie ştiut să se evite aporturile excesive de azot. vom găsi doar 4-5 specii de păsări.roşiile .trandafirii .fasolea . ecologic şi de o eficacitate onorabilă este obţinut prin macerarea frunzelor tăiate în apă (1 kg pentru 10 l) apoi diluţie (20 de ori). dihori. adică trebuie favorizat mediul cu o biodiversitate vegetală. Cel mai cunoscut dintre ei: mămăruţa care devorează uşor mai multe afide pe săptămână.garoafelor de inde . Pe de altă parte un cuplu de bufniţe de vîrstă medie şi pui lor consumă între 3000 şi 3500 de rozătoare pe an. Pentru păsărele cum sunt piţigoii cărbunari şi albaştri. Astăzi este posibilă cumpărarea larvelor de mămăruţe din comerţ.sarriette . Dimpotrivă. regimul alimentar este compus din larve hibernante (carpocapsă. altele le atrag Este mai bine să îndepărtăm plantele următoare sau să fim vigilenţi: . planuri de apă. J: Nu doar pe gustul de acum dar este urgent să se ia în considerare biodiversitatea având în vedere eroziunea care acţionează în mediile agricole.

termenul de luptă biologică este rezervat metodelor de luptă care constă în introducerea într-o cultură a unui inamic natural. nici prea strânşi. J: Există o parte de etică. inamicul păduchelui de San Jose Quadraspidiotus perniciosus. apoi distribuirea mămăruţei Rodolia cardinalis. pentru limitarea extinderii larvei australiene.creşterile. Oaturile riscă astfel să fie avansate: micuţii se vor naşte într-o perioadă în care oferta alimentară este limitată (reproducerea speciei este legată de oferta alimentară). Lupta biologică în arboricultura fructiferă În arboricultura fructiferă. producţii artizanale a himenopterelor sunt încă efectuate astăzi. kairomonii şi mai ales feromonii este denumită luptă biologică.livadă. În arboricutura fructiferă. Vara Udaţi arborii în primul an (10-15 litri pe arbore şi pe săptămână). Tăiaţi dacă este nevoie atunci când frunzele sunt căzute. Nu este de loc credibil să spunem că aceste specii vor regla toate problemele noastre cu devastatorii.o perie dură . un anumit număr de studii au ajuns la operaţii de slăbire. fie de tip aclimatizare. Folosirea mediatorilor chimici cum sunt alomonii.exploatarea potenţialurilor lor relevă un demers bine stabilit. Tăiaţi. Observaţiile noastre arată că reproducerea piţigoilor în livezi este la fel de bună ca şi cea din mediul natural.sacâz cicatrizant . Acoperiţi cu paie în primii ani. pulverizaţi un tratament împotriva insectelor. Lupta biologică Mai mult de 40 de specii au făcut obiectul încercărilor în lupta biologică cu. Ocrotirea entomofaunei indigenă nu este cosiderată ca o metodă de luptă în totalitate dar este un mijloc de luptă complementară care se integrează în strategiile de protecţie integrată. Iarna Reperaţi eventualele răni de pe trunchiuri şi ramuri. . în cea mai mare parte a cazurilor. Verificaţi ca rândurile araci să nu fie nici prea lăsaţi. Pulverizaţi bouillie bordelaise la începutul primăverii pentru a preveni bolile. pentru combaterea unui devastator bine identificat. . Comisia de încercări biologice(CEB) propune regruparea „ansamblului de măsuri luate în considerare pentru combaterea unui devastator care intervin în relaţiile stabilite între acesta şi mediul ambiant sau în reacţiile sale comportamentale” sub termenul de luptă eco-etologică. Ocrotirea entomofaunei Artropodele susceptibile să joace un rol în limitarea dezvoltării devastatorilor sunt numeroase. ajutorul alimentar al păsărilor trebuie să fie realizat iarna? Eu spun că da dacă este limitat în perioadele foarte reci.foarfece perfect ascuţit . larvelor şi ouălelor care se refugiază sub scoarţa arborelui. viruşii.exemplul de luptă biologică cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă a fost lăsarea Encarsiei perniciosi. Întreţinerea unui arbore fructifer Vă trebuie: . Suprimaţi gurmanzii care apar pe trunchi. pentru combaterea muştei de măslin Dacus oleae sau utilizarea Metaphycus helvolus şi Metaphicus bartletti. curăţaţi plăgile cu o perie dură şi ungeţi-le cu sacâz cicatrizator. Palisaţi dacă este nevoie ramurile suple în ordinea dezvoltării lor. numiţi biopesticide este calificată ca şi luptă microbiologică. RFL: Atunci ce perspective putem să ne imaginăm? M. Dincolo de rolul strict de auxiliar. pentru a evita rănile şi sugrumările.îngrăşământ Perioada – tot anul. J: Există o teritorialitate la fiecare cuplu. La sfârşitul iernii. Utilizarea preparaţilor pe bază de microorganisme cum sunt bacteriile. De alfel. căci dacă depăşeşte cantitatea există riscul de dependenţă. două himenoptere parazite a larvei negre a măslinului Saissetia oleae. RFL: Cum se comportă indivizii? M. fie de tip inundabil. . Printre cele mai marcante sunt: . importat din alte culturi sau provenit din creşterile masive. aceasta reuneşte toate aspectele de imagine de marcă şi caietele de sarcini. Întreţinerea regulată Primăvara Dezierbaţi piciorul arborilor şi aduceţi un îngrăşământ sărac în azot perpendicular pe ramuri. rezultate semnificative. Trebuie limitată intrarea produselor fitosanitare prin gaura de zbor.importante operaţii de a da drumul unei himenoptere Opius concolor. Trebuie să tindem spre un echilibru ecologic prin diversitatea speciilor animale şi vegetale.

S-au studiat şi unele posibilităţi de luptă biologică împotriva bolilor.Stigmaeidae . Ephialtes Macrocentrus.Cogniopterygidae Diptera .Staphylinidae Heteroptera .Hemerobidae . Allothrombium Numeroase specii toate prădătoare Pales. Amblyseius. care ar putea fi utilizată. Praon Trichogramma Encryrtus. Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium. Lupta împotriva Monilia laxa poate fi făcută cu ajutorul anumitor Penicillium. Tachyporus. pentru a limita populaţiile de afide. Dar exemplul cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă este utilizarea unui trunchi hipovirulent de Endothia parasitica pentru a vindeca ulceraţia castanului datorită unui trunchi virulent din aceeaşi specie.Cecidomyiidae Acarieni prădători Gamasida . Astăzi.Coccinelidae . Propylea.Chrysopidae .Phytoseiidae Actinedida .Aphelinidae . Staphylinus Orius. Episyrphus. Pseudaulacaspis pentagona.Aphidiidae Chalcidoidea . Ageniaspis Aphelinus.Trombidiidae Păianjeni Insecte parazitoide Diptera .Eulophidae Microorganisme patogene Principalele genuri Coccinalla. Encarsia. Phryxe Principalele genuri Itoplectis. Chilocorus. Agria. Harmonia. Trioxys. principalele studii sunt consacrate prin încercări de aclimatizare a unei mămăruţe chineze Harmonia axyridis.Brachonidae .Encyrtidae . Făinarea piersicului posedă o ciupercă parazită.Pteromalidae . Scymnus. Himacerus.Trichogrammatidae . Malacocoris.Ichneumonidea . au avut de asemenea loc. Nabis Chrysopa Hemerobius. Epistrophe. Micromus Conwentzia Syrphus. Phytocoris. Heterotoma Atractotomus. Tabel: Principalele artropode auxiliare recenzate în livezile comerciale Ordini şi familii Insecte prădătoare Coleoptera . Scaeva Leucopsis Aphidoletes Pilophorus.Chamaemyiidae . viruşi Astăzi. Apanteles Aphidius. bacterii. parazit al larvei dudului.Anystidae . Tetrastichus Ciuperci. Asaphes Eolophus.- operaţii de ajutor la diseminarea Encarsiei berlesei. Campyloma. Ampelomyces quisquali. Anthocoris Deraeocoris. Lupta microbiologică .Syrphidae . Phytoseiulus. Aphitis Eupteromalus.Anthocoridae -Miridae -Nabidae Nevroptera . Adalia. Preparaşii pe bază de Trichoderma viridae au fost folosite pentru evitarea instalaţiei de plumb a piersicului. Typhlodromus. lupta biologică cu ajutorul entomofagilor nu mai este utilizată în practica arboricolă din diverse motive: o cerere scăzută şi lipsa unităţii de producţie specifică.Tachinidae Ordini şi familii Hymenoptera Ichneumonidea . Stethorus Oligota.

virusul granulozei carpocapsei antrenează procentele de mortalitate a larvelor mari.prezenţa eventuală a gazdelor secundare. Utilizarea acestor feromoni Astăzi. Poate deci varia în funcţie de condiţiile climatice. se va putea dispune preparaţiile pentru a lupta împotriva carpocapsei merilor. De fapt. Metodele de luptă biotehnică sunt cele care dosite pe termen scurt. Lupta biologică în arboricultura biologică În arboricultura biologică.Diferiţi feromoni sunt utilizaţi după specia vizată:E7-Z9-dodecadienylacetate pentru Eudemis.Studiile cele mai concludente sunt cele care au ajuns să pună la punct preparaţiile pe bază de bacterii. Rapănul mărului (Venturia inaequalis) Deşi livezile dromois sunt situate într-o zonă climatică cu primăveri uscate şi calde rapănul rămâne principala boală cryptogamică a livezilor de pomi. Diversificarea metodelor de luptă este esenţială.pentru lupta împotriva lepidopterelor devastatoare (Cydia pomonella (Fluturele de fruct). dar câtodată procedeul de infecţie este prea lent pentru a împiedica pagubele. Acest factor poate fi ameliorat vegând ca să nu se planteze prea des.masculii şi femelele nu se vor mai întâlni. doar sulful şi cuprul permit limitarea infestaţiilor într-un mod preventiv. Principalul lor handicap este iregularitatea eficacităţii lor.dar se observă o puternică extindere a utilizării ei.aerisirea: circulaţia aerului în parcelă are o acţiune fizică asupra vegetaţiei şi joacă ca şi durata de umectare deci intensitatea contaminaţiei. .lupta prin confuzie sexuală vizează ruperea legăturilor chimice între masculi şi femele inundând atmosfera cu feromoni de sinteză care mimează feromonii sexuali.lupta prin confuzie sexuală este minoritară în raport cu suprafeţele cultivate.Trebuie penrtu aceasta ca difuzorii cu feromoni să fie instalaţi înainte de perioada de împerechere.O tehnică de difuzie la scară mare pe cale aeriană esta în curs de punere în practică pentru a lupta împotriva sesamie de porumb. fluturelui de coajă.masculii ajung să îşi găseacsă femelele. Difuzarea feromonilor este realizată prin difuzori instalaţi la picioarele plantelor. Dispunarea manuală a difuzorilor face dificilă aplicarea confuziei sexuale intr-o cultură mare. Lupta prin confuzie sexuală Principiul Apărută la începutul anilor 90..Astfel.Interesul pentru înmuietor: Uleiul de pin adăugat sistematic sulfului pare a ameliora eficacitatea sulfului înmuiabil.ceea ce împiedică reproducerea şi deci dezvoltarea populaţiei de devastatori. Lupta microbiologică face apel la tehnici de aplicaţie comparabile cu cele utilizate pentru produsele fitosanitare. . În agricultura biologică. Lupta biotehnică Astăzi.difuzorii sunt activi până la 120 zile ceea ce demonsterază eficacitatea lor. Cele mai mici exigenţe în materie de procente de eficacitate permit recurgerea la multiple măsuri culturale biologice.Z9-dodecenylacetate pentru Cochylis.în proporţia de 500-1000 pe ha (difusie de aproximativ 100g de feromoni pe ha.chiar dacă o femelă nu emite decât 10-9g). Astăzi. În schimb. lupta biologică este un principiu de luptă a cărui fundamente se sprijină pe ideea că regularitatea populaţiilor inamicilor culturilor poate fi obţinută fără intervenţia ptoduselor chimice de sinteză. Agricultorii dispun de indicaţii tehnice care le permite optimizarea protecţiei: .extinderea culturii. doar metoda de luptă prin confuzie sexuală a masculilor împotriva fluturelui oriental al piersicului a obţinut o autorizaţie provizorie de vânzare. făinarea fiind considerată secundară. De exemplu. o singură instalaţie de difuzori permite evitarea celor 6 tratamente insecticide necesare împotriva fluturelui viţei de vie. Astăzi produsele sulfurate par a fi singura alternativă a cuprului şi specialităţile comerciale tebuie să fie cele mai performante posibile pentru a nu realiza aporturi excesive pe parcelă.Dacă populaţia vizată este prea importantă. heliosulful (sulf înmuibil 70%+ ulei . Regăsim acest tip de rezultat în compararea formulării.aceşti feromoni sunt utilizaţi în principal în livezi şi vii.Femelele îşi depun ouăle sterile.. În arboricultura fructiferă ele sunt utilizate împotriva mai multor devastatori şi cu noile trunchiuri recent izolate. este cazul preparaţiilor care conţin Bacillus thuringiensis.aceasta este legată de timpul de activare a organismelor utilizate sau a toxinelor lor şi de cantităţile de produse înghiţite de devastator..Eupoecilia ambiguella(Fluturele viţei de vie) şi Lobesia botrana(Eudemis)). Limite şi perspective ale acestei metode Eficacitatea metodei de luptă prin confuzie sexuală depinde de mai mulţi factori cum sunt gradul de infestare. Principiile de raţionament se bazează pe bazele identice cu cele ale producţiei integrate unde „totul trebuie să fie imaginat şi conceput pentru a pune cultura în condiţii de rezistenţă la agresiunile parazitare”.

este singurul produs omologat în Franţa. Golden 7. remanenţa nu este suficientă. . distrugător în livada de măr provoacă încolăcirea frunzelor antrenând o producţie de fructe de mic calibru şi putând cauza moartea tinerilor arbori. . Se intervine în general prin metodă preventivă asupra spargerii ouălor cu uleiuri şi insecticide vegetale în preînflorire.absenţa capturilor pe o parcelă în confuzie indică o bună difuzare a feromonului . La piersic afida verde Myzus persicae este de asemenea un distrugător important. pentru a şti: .Testul eficacităţii difuzorului ECOPOM împotriva fluturelui.parcelele trebuie să aibe de preferinţă o suprafaţă mai mare de 3ha . Rezultatele dau o mai bună eficacitate în asocierea Biophytoz+Ovipron în comparaţie cu Pyretol dar în toate cazurile.67% Gala.5% Jonathan Jonagold 3. La începutul sezonului temperaturile fiind scăzute este necesar să înlocuim dozele importante(10 la 15 Kg S/ha) pentru reducerea progresivă până la 1-2 Kg S/ha în mijlocul sezonului.83% Jerseymac 1.este important să se înfunde bine bordurile parcelei printr-o montare mai masivă de difuzori . Tinerele larve au avut o eficacitate nesatisfăcătoare şi rămân puţin în livadă (foarte puţine buburuze mai sunt prezente 22 zile după lăsare). .numărarea recoltei după varităţile prezente pe fiecare din cele două parcele CARPOVIRUSINA Difuzori ECOPOM Varietăţi Pagube Varietăţi Pagube Golden 12.protecţia riguroasă a primei generaţii este imperativă.este important să tratăm sistematic în toate cele 8-12 zile fără să ţinem seama de împiedicarea în caz de presiune puternică. Eseul conduce în cadrul programului comparat. CONTROLUL PARCELELOR DE REFERINŢĂ Acest control se face pentru a răspunde aşteptărilor profesionale.33% Jonagored.8% Varietate precoce în no 0% Starkimson 9. De altfel sulful are o acţiune de contact prin vaporizare.82% Media 11.25% Media 2.7% Earlygold 0.95% Afide Testul eficacităţii de preparaţii vegetale insecticide asupra acestor afide nu a dat rezultate interesante. El trebuie să fie utilizat în doze mici în afara perioadei de sensibilitate (înflorire-nouaison) Fluturele merilor şi perilor (Cydia pomonella) Distrugător redutabil în livada de meri. Strtegia de luptă pe bază de ulei şi insecticide naturale înaintea înfloririi nu este satisfăcătoare asupra acestei afide.Protecţia la sfârşitul sezonului: cuprul redevine interesant în substituţia sulfului fitotoxic în această perioadă (temperaturi prea ridicate). Pentru eficacităţile sensibil indicate carpovirusina are o formulare mai practică (adjuvanţii protectori UV şi zahărul sunt integraţi în formulare contrar Madex-ului). Intervenţia trebuie să fie efectuată înainte de ploaia contaminatoare. De altfel afida cenuşie Dysaphis plantaginea.Timp de intervenţie: o singură perioadă de contaminare neprotejată ajunge pentru a cauza importante atacuri. . • Protecţia cu virusul granulozei . În plus.carpovirusina (formulare franceză a virusului) este mai interesantă decât Madex.35l/hl+ Ovipron la l/hl aplicate în stadiul E al culturii. Totuşi.Terciul sulfo-calcic dă rezultate bune.poziţionarea precoce a difuzorilor (înaintea primelor împerecheri) Tabel 1. asupra varietăţilor Melrose şi Golden un tratament cu Pyretol la 1l/hl şi un tratament cu Biophitoz la 0. Este de observat că efectul înmuietor este limitat odată ce precipitaţiile sunt prea importnate. Aceasta probă a evoluat eficacitatea de a lăsa buburuzele adulte prădătoare Harmonia axyridis gata de a oua pe July Lady şi Muchelini în comparaţie cu un martor şi un extract de neem. înmuietorul provoacă riscuri de arsuri importante la varietatea Golden.de pin 11%) aduce rezultate mai bune decât Thiovit(80% sulf înmuiabil) cu un dozaj de sulf inferior. 2.42% Florina 0. . • Protecţia cu ajutorul confuziei sexuale: . Ozargold. fluturele a făcut obiectul numeroaselor lucrări asupra virusului granulozei şi metoda de luptă pentru confuzia sexuală.Doze: acest parametru este important şi depinde de momentul de aplicaţie. .

E Livron (26) Golden 4000 m2 4x1 Mâlos. E 54 5 13. O medie globală dă cifra de 8. Un înmuietor (Heliosol) este adesea adăugat în preparaţii cu scopul de mării eficacitatea produselor. în ceea ce priveşte carpocapsa.5 Mâlos. A Loriol (26) Golden 400 m2 3. Restricţiile utilizării sulfului nupermit întotdeauna o protecţie integrală. Întreţinerea solului livezilor este adesea readusă la o înierbare între rangurile cuplate la o dezierbare mecanică cu ajutorul uneltelor de muncă a solului specializate (freză.8 11. Pentru a stăpâni populaţiile de afide ale măruluiproducătorii asigură 2.8 11. Din contră.3 Rapănul (Venturia inequalis) .3 Prod. lamă).4 Medie 19.02 13. făinarea nu pune în general probleme mari.3 Prod. Tabel 2.67 13. C Loriol (26) Golden 3500 m2 3x1 Pietros. Golden 2000 m2 4x1. Pagubele datorate carpocapsei şi rapănului sunt evaluate la 1000 de fructe pe recoltă.8 12. Împotriva bolilor cryptogamice se observă o medie de 10. B 22 33 10 12. Frecvenţa trecerii variază de la 2 la 6.4 tratamente pe an.63 12. Anumiţi producători nu întâlnesc probleme cu acest distrugător în timp ce pentru alţii atacurile sunt frecvente şi câteodată importante. presiunea rapănului provoacă regular o pierdere considerabilă în recoltă.5 Calcar. La nevoie. pyrethre şi rotenone împotriva afidelor. numărul de trecere conţinând virusul granulozei variază de la 0 la 16 treceri cu o medie de 7.5 Calcar.a se analiza rezultatele în livezile de pomi în funcţie de practicile de practicile realizate .a orienta un program experimental începând cu dificultăţile întâlnite pe teren. Larvele de carpocapsă au provocat o medie de 12% de fructe ciupite cu puternice variaţii între producători şi ani. Mulţi aplică materia activă la căderea frunzelor pentru a lupta împotriva bolilor bacteriene. F Loriol (26) starkimson 1000 m2 3x1. ulei de petrol.nisipos Fertilizarea şi întreţinerea solului Gestiunea fertilizării parcelelor se face în general pe baza unui aport de 5 până la 20 de tone anuale de gunoi bovin ăn februarie complectat de alge marine pe bază de oligoelemnte şi calciu.Descrierea parcelelor de meri Loc Varietate Suprafaţă Plantaţie Sol Prod.2 10.85 13.8 treceri pe an pe bază de cupru şi sulf. C 20 71 23 12.. producătorii realizează în medie 4-12 tratamente foliare pe an. pietros (26) Prod. Patru producători utilizează Bacillus thuringiensis împotriva fluturilor de coajă şi patru au experimentat tehnica de luptă prin confuzie sexuală împotriva fluturelui. A 30 39 14 12. 4 la 8 tratamente pe bază de lge au fost aplicate pentru aportul de oligoelemente şi pentru aporturile de calciu în cadrul unei preveniri împotriva bitter-pit-ului. mâlos Prod.8 11.9 Prod. Şi aici condiţiile climatice condiţionează direct calitatea recoltei.5 11. virusul granulozei împotriva fluturelui.14 13.8 tratamente pe an.3 Prod.Control agronomic a 6 parcele de meri Randament (T/ha) Zahăr la 20 de fructe 1994 1997 1998 1994 1997 1998 Prod. În sfârşit. aporturile sunt îmbogăţite în calciu.4 11. Aporturile de cupru cumulate într-un sezon nu depăşesc în nici un caz norma prevăzută pentru 2002 (3 kg cupru metal pe ha şi pe an). mâlos (26) Prod.6 39. D 25 15 6 12. În ceea ce priveşte bolile. cuprul împotriva rapănului.5 9. argilos Prod. fosfor şi fier şi patentkali(potasiu şi magneziu).6 13. argilos Prod. Ceilalţi distrugători nu sunt prezenţi decât ocazional şi în cantităţi mici. Tabel 3. Pagubele provocate de ciupercă privesc până la 78% din fructe la un producător în 1998. 100 de mlădiţe pentru afidele cenuşii.3 Prod.9% de fructe pătate în recoltă. Înteţinerea ierbii necesită 2 până la 4 pasaje pe an în funcţie de exploatări Protecţia fitosanitară Toţi producătorii utilizează sulful împotriva rapănului şi făinării. Randamentele din 98 au crescut valorile pagubelor mai ales a fluturilor de coajă.5x1. F 20 25 0. B Pont d’Isere Golden 2000 m2 3x1 Neutrră.9 13. D Portes les Val.35 13.

Ventura inequalis intervine prin doua tipuri de infectie: ♦infectia primara: este realizata de catre ascosporii eliberati in momentul inmuguririi. iai infectia devine vizibila dupa 1-3 saptamani in functie de umiditate ♦ infectia secundara: in urma infectiei primare ciuperca se dezvolta si da nastere la conidii care se deyvolta pe toate componentele pomilor. Dupa acest stadiu pomii sunt mai rezistenti la atacul de rapăn. Heliosol (ulei de pin) adaugat în sulf amelioreaza eficacitatea sulfului muiabil. Perioada critica pentru atacuul ciupercii Venturii inequalis este intre stradiul de prebuton roz şi stadiul de cadere a petalelor. amplasarea livezii. fan . Dozele de sulf sunt de 10-15 kg /ha la inceputul sezonului reducandu-se la 1-2 kg la sfarsitul sezonului. Cheia rezolvarii acestei probleme cnsta in gestiunea frunzelor care cad toamna pe sol: ♦ strangerea frunzelor şi a fructelor cazute prin raclare sau aspirare urmata de compostarea sau arderea acestora ♦ cosirea pe intervale si intre pomi pentru reducerea marimii frunzelor accelerand astfel descompunerea acestora ♦ stimularea vietii microbiene a solului prin aport de compost sau de preparate microbiene ♦ luarea masurilor necesare pentru zvantarea frunzelor si a fructelor favorizand o buna circulatie a aerului: :taieri corespunzatoare. ♦ prevenirea surselor exterioare de infectie pastrand o distanta fata de un focar de infectie mai mare decat distanta pe care o pot parcurge ascosporii (30-1600 m) ♦ mulcirea solului dintre randuri cu paie. orientarea randurilor. iarba după caderea frunzelor in toamna Lupta curativa -utilizarea unui agent muiant. Eliberarea dureaza 6-10 saptamani dupa inmugurire pana la sfarsitul lunii iunie. Efectul este limitat în caz de precipitatii puternice. Produsul rezultat se numeste Heliosulf (70 % sulf muiabil plus 30% ulei de pin). Ascosporii sunt eliberati in zilele umede. Se disting 4 tipuri de tratamente fungicide impotriva rapanului: ♦ Tratamente de baraj: se aplica fungicidul înainte de contaminare si se repeta in functie de după fiecare ploaie continua de de 20 mm sau ploaie discontinua de 25 mm ♦ Tratamente de stopare: se intervine in intervalul de 24 de ore după inceputul contaminarii sau la cel mult 40 de ore dupa o ploaie ♦ Tratamente de toamnă: se aplica fungicidul toamna inainte de caderea frunzelor pentru evitarea formarii periteciilor .Ciuperca hiberneaza pe frunzele care cad pe sol sub forma de peritecii: in primavara in momentul inmuguririi periteciile se umplu de acospori. Conidiile produse de catre situri de infectie primara sunt foarte numeroase in comparatie cu ascosporii eliminati in primavara de către peritecii.aerarea: circulatia aerului în parcele are o actiune fizica asupra vegetatiei precum şi asupra duratei umectarii apatului vegetativ şi implicit asupra intensitatii contaminarii Cel mai important lucru în lupta împotriva rapanuului este controlarea infectiei primare. Ploaia este agentul de dispersare a conidiilor si de infectie masiva a pomilor. Cea mai buna strategie de prevenire a infectiei primare este de a limita posibilitatea de producere a ascosporilor. Luptă preventivă .

♦ Tratamente de conservare: se pot efectua tratamente asupra pomilor a caror recolta este destinata conservarii cu 4 –5 saptamani inainte de recolta in caz de infectie secundara.

In agricultura ecologica elementul central de lupta il constituie tratamentul de baraj.

Fungicide Sulful: este incompatibil cu uleiurile minerale: se fa efectua tratamentul cu sulf la cel putin 4 saptamani distanta de un tratament cu ulei mineral. Sulf in amestec cu bentonita (Kolo spray): 25 kg sulf si 400 g sulf/hl. Zeama sulfocalcica (29 % sulf) Cupru: ♦ oxiclorura de cupru:1-2 gr/l ♦ cuivrol (cupru plus oligoelemente):2 g/l 1000-2000 l/ha ♦ solutie zeama bordeleza; -inmugurire: zeama bordeleza (800 g cupru plus800 g var/100 l sau sulf muiabil 1g/l -inmugurire inspre buton roz:idem zeama bordeleza sau 400 g/hl sulf muiabil şi 100 ghl zeama bordeleza -Buton roz inspre caliciu: idem zeama bordeleza sau zeama sulfocalcica sau sulf - după înflorire:sulf muiabil 600 g/hl

Lupta impotriva pasarilor in livezi si vii Este foarte important de a cunoaste obiceiurile pasarilor pentru a reusi sa le tii la distanta de o plantatie pomicola: ♦ Stolurile mari de pasari sunt mau usor de indepartat decat cele mai mici ♦pagubele produse de pasari nu sunt repartizate uniform in livada ♦ Pasarile sunt daunatori oportunisti care se hranesc cu ceea ce gasesc in calea lor ♦Pasarile aleg teritoriul lor de prada la sfarsitul lunii aprilie si raman pana ce cultura ajunge la maturitate ♦Culturile pomicole situate pe langa paduri sau luciu de apa sunt mai atacate dxe ♦ Pasarile se obisnuies repede la miscari uniforme şi zgomote repetitive ♦ In functie de specie pasarile reactioneaza diferit la diverese metode de indepartare

♦ Putem indeparta pasarile inspre o alta zona situata in vecinatea plantatiei prin metode specifice ♦ Pasarile nu se dau usor batute in fata dificultatilor create de catre om pentru accesul la hrana ♦Pasarile urmeaza tot timpul acelasi traseu pentru a se alimenta ♦ Pasarile incep sa atace din zori de zi pana la apausul soarelui ♦ Anumite specii se deplaseaza in stoluri migratorii iar altele se adapostesc dupa terminarea atacului in padurile din apropiere ♦ Pasarile care ataca livada atrag prin comportamentul lor si alte pasari din imprejurimi ♦ Pasarile pot penetra si prin fileurile textile cu care uneori culturile pomicole sunt protejate. Metode de aparare impotriva pasarilor ♦ Sperietoare acustice ♦ Sperietoare vizuale ♦Protectie fizica ♦ Repulsivi biochimici ♦ Sperietori acustice Sperietorile acustice sunt aparate care produc sunete cu scopul de inspimanta pasarile. Cum pasarile au aceiasi acuitate auditiva ca si oamenii orice sunet perceptibil de urechea omului este perceput la fel de catre pasari. Pasarile nu aud ultrasunetele ca si in cazul rozatoarelor. ◊ Tunuri pe baza de propan. Acest tun produce detonari puternice (115 decibeli) care sperie pasarile. -Detonatiile nu trebuie sa fie regulate si nici la intervale mai mici de 3 minute. - Numarul de detonari trebuie sa fie in jur de 20/ora de dimineata buna pana seara. - Tunurile se programeaza electronic pentru a efectua detonarile la intervalele dorite de om. - Se utilizeaza un aparat pentru 2 ha - Se vor evita in cazul unor locuinte apropiate - Aparatele trebuie mutate periodic pentru a crea efecte surpriza pentru pasari ♦ Utilizarea de difuzoare ce difuzeaza sunete electronice 2 tipuri de difuzoare sunt utilizate frecvent: - difuzoare acustice traditionale: - difuzoare electronice: sunetele electronice sunt modulate acestea interferand cu sistemul senzorial al pasarilor producandule nervozitate si neliniste. Pasarile vor parasi aceste locuri pentru ca nu mai pot comunica unele cu altele - Ultima generatie de difuzoare electroinice este si mai performanta pentru ca ea face apel la tehnologia numerica pentru a putea imita chemarilor de detresse specifica anumitor pasari: Nivelul de decibeli este mai mic decat la cele traditionale. Asocierea dintre tunuri cu propan si difuzoare este foarte buna pentru ca primul produce o stare de iritare iar al doilea le incita sa paraseasca locul. ♦ Cartuse fluieratoare si pirotehnice Cu asutorul unui pistol se pot trage cartuse care produc un sunet strident asemanator unui fluier pe toata traiectoria acestora dupa care explodeaza in cer la nivelul stolurilor pasarilor producand o mare sperietura. Pistoalele pirotehnice care sunt utilizate cu acelasi scop si in aeroporturi. Sunt foarte apreciate de producatori datorita cosului redus si a manipularii usoare si eficiente. ♦ Pusca de vanatoare Aceasta este folosita mai mult pentru a produce zgomot decat pentru a le omorî. Un permis de portarma este obligatoriu. ♦ Sperietori vizuale Sunt mai putin eficiente decat celelalte sperietori. Ar putea deveni mai eficiente daca ar fi mutate periodic. ♦ Baloanele sperietoare

Baloanele sunt de marimea unui balon de plaja pe care sunt desenate figuri de oameni in diferite culori (alb, negru si galben). Culoarea galbena este cea care le inspaimantă cel mai tare. Datorita faptului ca miscarea lor nu este regulata datorita schimbarii frecvente a directiei vantului ele reusesc sa pacaleasca foarte usor pasarile. ♦ Banderole, benzi sclipitoare Aceste instrumente din materiale plastice sunt suspendate deasupra culturilor şi indeparteaza pasarile datorita reflectarii razelor soarelui din unghiuri diferite datori miscarii lor permanente cu curentilor de aer. Culorile se aleg in functie de speciii (galbene, rosii, negre etc…). Aceste benzi dau impresia pasarilor ca livada este in miscare ♦ Lumini intermitente şi oglinzi Anumite specii de pasari sunt speriate de lumini intermitente si de oglinzi. Anumiti producatori asociază tunurile pe baza de propan cu aceste lumini intermitente. Protecţia fizica: Fileuri textile Cel mai bun mijloc de protectie impotriva pasarilor este fileuri din materiale textile sau plastice Doua tipuri de fixare a fileului sunt folosite: - derularea directa peste pomi - fixarea pe un sistem de sustinere care inconjoara plantatia

Analiza foliară Analizele de sol au o relevanţă relativa pentru culturiile pomicole datorita faptului ca radacinile patrund foarte adanc in pamant si ca atare este foarte dificil de realiza esantioane reprezentative. |Analiza foliară sau diagnosticul foliar este cel mai bun mijloc de a determina cantitatea si tipul de ingrasaminte ce trebuie furnizat pomilor. Ea permite realizarea unei determinari exacte a macrosi microelementelor existente in planta preczum si echilibrul care exista intre acestia. Esantionarea frunzelor trebuie sa respecte reguli foarte preciuse pentru a fi fezabila ca si metoda. Pentru pomi se preleveaza esantioanele in luna iulie atunci cand frunzele sunt relativ bine dezvoltate.Pentru capsuni se preleveaza in august.Se culeg 100 de frunze de pe un esantion de 10 pomi/ha. Se aleg frunzele situate in mijlocul ramurilor. Tab. Conţinuturi optime în elemente nutritive la pomi (R.A. Cline, Institut de recherches horticoles de l'Ontario, Vineland Station, et Burke McNeill, Direction des productions végétales, MAAO, Vineland Station) N* P K Ca Mg Mn Fe Zn B % MU ppm Delicious 0,152,2-2,7 1,4-2,2 0,8-1,5 0,25-40 20-200 25-200 15-100 20-60 Crispin 0,40 Empire 0,150,252,1-2,6 1,3-2,1 0,7-1,5 20-200 25-200 15-100 20-60 Russet Spy 0,40 0,40 0,150,25McIntosh 2,0-2,4 1,2-2,0 0,8-1,5 20-200 25-200 15-100 20-60 0,40 0,40 0,150,25Peri 2,0-2,6 1,2-2,0 1,0-2,0 20-200 25-200 15-100 20-60 0,40 0,50 0,15Piersici 3,4-4,1 2,3-3,5 1,0-2,5 0,3 -0,60 20-200 25-200 15-100 20-60 0,40 0,150,35Cireşi 2,2-3,0 1,3-2,5 1,0-2,5 20-200 25-200 15-100 20-60 0,40 0,65 0,150,35Pruni 2,4-3,2 1,5-3,0 1,0-2,5 20-200 25-200 15-100 20-60 0,40 0,65 CARPOCAPSA Confuzia sexuală: ISOMATE C (1000 difuzoare /ha) ECOPOM (300 difuzoare/ha) Paianjenii rosii Introducere de phytoselide: Neoseiulus californicus Typlhodromus pyri Amblyseius andersoni

Sisteme de cultura alternative: LIVADA/PASUNE Sistemele de livada/pasune se practica de cel putin un secol in tarile europene. În Franta regiunea Normandia concentreaza o treime din livezile pasuni din Franta. La nivelul Frantei ca exemplu 160 000 de ha sunt conduse in acest sistem mixt livada/pasune.Sistemul consta intr-o livada cosita sau pasunata plantata cu pomi cu port inalt cu o densitate de 100 pomi/ha. Trunchiul pomului trebuie sa fie mai inalt de 1,60 m. Productia unui mar in acest sistem ajunge intre 200 si 400 de kg (20-40 t/ha). Sistemul este foarte intersant sub aspectul ferilizarii realizate de catre animale in cazul pasunatului direct. Plantatia este condusa intru-un sistem de pasune artificiala compusa dintr-un amestec de graminee si leguminoase. La lutte biologique en arboriculture fruitière par Jean-Paul Gendrier ACTA, domaine de Gotheron, 26320 Saint-Marcel-lès-Valence gendrier@acta.asso.fr În pomicultură ecologică termenul de lupta biologica este rezervat metodelor de lupta care constau in introducerea în cultura a unui dusman natural pentru combaterea unui daunator. Utilizarea de preparate pe baza de microorganisme acopera aceasta notiune de lupta biologica. Utilizarea de mediatori chimici precum allomone kairomone, feromoni acoperă notiunea de lupta biotehnica. Utilizarea rezistentei plantelor ca mijloc de lupta acopera notiunea de lupta genetica. Cele 3 notiuni de lupta (biologica, biotehnica şi genetica) au fost integrate in notiunea de lupta eco-etologică. Lupta biologica Mai mult de 40 de specii fac obiectul luptei biologice in pomicultura ecologica pe plan mondial. Cel mai cunoscut caz de lupta biologica impotriva unui daunator al plantatiilor pomicole este Prospaltella perniciosi împotriva paduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus). Tabelul Principalele specii de artropode auxiliare utilizate în pomicultura ecologică Reboulet, 1994. ACTA point n°1 Ordine şi familii Insecte prădătoare Coleoptera - Coccinellidae - Staphylinidae Heteroptera - Anthocoridae - Miridae - Nabidae Nevroptera - Chrysopidae - Hemerobidae - Cogniopterygidae Diptera - Syrphidae - Chamaemyiidae - Cecidomyiidae Păianjeni prădători Gamasida - Phytoseiidae Actinedida : - Anystidae - Stigmaeidae - Trombidiidae Genuri Coccinella, Adalia, Adonia, Propylea, Harmonia, Scymnus, Chilocorus, Stethorus Oligota, Tachyporus, Staphylinus Orius, Anthocoris Deraeocoris, Phytocoris, Malacocoris, Pilophorus, Campyloma, Heterotoma, Atractotomus, Himacerus, Nabis Chrysopa Hemerobius, Micromus Conwentzia Syrphus, Episyrphus, Epistrophe, Scaeva Leucopsis Aphidoletes Typhlodromus, Amblyseius, Phytoseiulus, Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium, Allothrombium

Brachonidae Aphidius.Encyrtidae Aphelinus.Pteromalidae Eulophus . Aceasta specie este polifaga.Utilizarea lui Bauveria bassiana împotriva carcocapsei merelor (Cydia pomonella) Lupta microbiologică -Utilizarea lui Bacillus thuringiensis împotriva lui Operopthera brumata.Tetrastichus .Madex (denumirea preparatului elvetian) La acelasi nivel de eficacitate Carpovirusinul are o formula mai practica (adjuvanti protectori de raze UltraViolete şi zahar ce sunt integrati în produs) Tratamentele se fac la interval de 8-12 zile. Praon .Utilizarea Carpovirusinului împotriva carpocapsei (Cydia pomonella)la mere Virusul antreneaza nivele de mortalitate de 98% la nivelul larvelor (15 000 ha tratate în Franţa în 1998) Lupta biotehnică -Utilizarea fermonilor sexuali împotriva Tordeusei orientale la piersic Carpocapsa merelor (Cydia pomonella) ♦ Utilizarea virusului poliedrozei .Utilizarea lui Trichoderma viridae împotriva Plomb piersicului .Utilizarea lui Phytoseiulus persimilis împotriva populaţiilor de păianjeni (Panonychus ulmi) . mai prolifica si mai activa la temperaturi mai joase comparativ cu speciile indigene.Utilizarea unei ciuperci (Ampelomyces quisquali) împotriva fainarii la piersic .Insecte parazitoide Diptera Pales. . Ephialtes . Agria.Trichogrammatidae Encryrtus. Aphitis . Apanteles . ♦ Confuzia sexuala Pentru reusita confuziei sexuale este parcelele trebuie sa fie mai mari de 3 ha.Eulophidae Microorganisme patogene Ciuperci. . Asaphes . 1994.Una din preocuparile mari ale pomiculturii ecologice în ceea ce priveste lupta biologica este aclimatizarea unei coccinele Harmonia axyridis împotriva afidelor. capocapsa (Cydia pomonella). Difuzoarele se amplaseaza inaintea primelor acuplari.Utilizarea de tulpini de Penicillium împotriva moniliozei (Monilinia laxa) . CARPOVIRUSIN ECOPOM Soiul Pagube % Soiul Pagube % .Carpovirusin (denumirea preparatului francez) . ACTA point n°1 .Tachinidae Hymenoptera Ichneumonidea ltoplectis. Pe marginea parcelelor se amplaseaza mai multe difuzoare. Encarsia.Aphidiidae Chalcidoidea Trichogramma .Icheumonidae Macrocentrus. Protectia riguroasa începand cu aparitia primei generatii este obligatorie.Utilizarea virusului poliedrozei împotriva lui Adoxophyes (Capua) orana.Aphelinidae Eupteromalus. virusuri D'après Reboulet. Ageniaspis . Phryxe .Utilizarea unei suşe hipovirulente de Endothia parasitica împotriva cancerului bacterian la castan . -Utilizarea lui Orius împotriva pipulaţiilor de tripsi (Frankliniella occidentalis) . bacterii. Trioxys. lui Zeuzera pyrina sau împotriva lui Cydia molesta la piersic.

Synthèse 1994-98. Se pot folosi si alte formule de insecticide impotriva lui Dysaphis cum este cazul lui Biophytoz (rotenona şi piretru) cu o doza de 0. după care se filtrează INSECTICID.37 pulvérisations ! Plante usturoi allium sativum infuzie usturoi allium sativum macerat usturoi allium sativum macerat în ulei usturoi cu ceapă allium sativum şi allium cepa macerat urzica urtica urens macerat Metodă 150 g de măcinat în 5 l apa în fierbere măcinat Efecte INSECTICID.Golden Starkimson 12. furnici.00.42 0. Se poate combina şi cu un macerat de ardei iute. furnici. carpocapsa. 83 1. Se diluează 1/20 pentru aplicare. 1998.01. Se taie mărunt şi se macerează 1kgla 10 lapă după care se diluează 1/10.8 9.84. GRAB. Fiche technique : le contrôle du puceron cendré en Agriculture Biologique. 1998.82 2. FUNGICID: afide Se infuzează 150 de grame de plantă taiată mărunt în 5 l de apă INSECTICID: afide. FUNGICID: afide. după care se filtrează. melci. GRAB. 25 AFIDE ♦ Pentru combaterea paduchele lanos (Eriosoma lanigerum) se utilizeaza un himenopter parazit (Aphelinus mali). tanacetum vulgare fierbinte. Agribiodrôme.5 3. ♦Utilizarea lui Harmonia axyridis împotriva lui Myzodes persicae alauturi de utilizarea uleiurilor si a insecticidelor vegetale. 1kg la 10 l de apă. : 04.7 Earlygold Florina Jerseymac Gala. Biophytoz în amestec ci Ovipron este mai eficient decat Pyretolul. Se adaugă 1 l de apă şi 10 ml de săpun. Ozargold Jonathan Jonagold Jonagored. viermele zmeurului INSECTICID afide INSECTICID . documents disponibles au GRAB (Groupe de Recherche en Agriculture Biologique) site Agroparc – BP 1222 – 84911 AVIGNON CEDEX 9 – Tél. carpocapsa. infuzie viermele zmeurului Artemisia absinthium infuzie fougère purin busuioc Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de apă fierbintedupă care se filtrează.84. Se macerează 80 g de usturoi în 5 l de apă timp de 12 ore după păianjeni.67 2.350 l/ha plus Ovipron (ulei alb) cu o doza de 1 l/100 l apa.95 Media 11. Se infuzează 150 g de busuioc tăiat marunt în 5 l de apă INSECTICID: afide. Fiche technique : le contrôle du carpocapse des pommes et des poires en Agriculture Biologique. INRA. Se macerează 80 g usturoi şi 500 g de ceapă în 8 l de apă timp de 12 ore după care se filtrează. rugină care se filtrează şi apoi se adaugă 4 ml alcool Se macerează 100 g de usturoi în 20 ml de ulei timp de 24 de ore. GRAB. Golden 0. « Optimisation des techniques en Agriculture Biologique. piretru si ulei vegetal). 1998.70 / Fax : 04.90.33 7. ♦Pentru combaterea paduchelui Dysaphis plantaginea se intervine cu uleiuri si insecticide vegetale separate (piretru sau rotenona) sau in amestec:Pyretol (rotenona.90.

infuzie afide coriandru coriandrum sativum infuzie Flori de soc sambucus infuzie menthe mentha infuzie revent rheum rhabarbarum infuzie piper capsicum infuzie Ardei iute macerat Se infuzează 150 g de coriandru tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. păianjeni Se infuzează 150 g de plantă de piper tăiată marunt în 5 l de apă RÉPULSIV TOTAL fierbinte. păianjeni Se macerează 250 ml de ardei iute în 500 ml de apă timp de 24 de ore. INSECTICIDE furnici Se infuzează 150 g de revent tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. păianjeni Purin de tataneasa cu purin de Se taie marunt 500 g de urzica cu 1 kg de tataneasa si se pun la urzică macerat în 10 l de apă timp de 2 saptamani dupa care se dilueaza solutia cu 9 parti de apă. INSECTICID afide.ocimum basilicum fierbinte. după care se diluează 15 ml din preparat în 4l de apă pentru tratament. INSECTICIDE TOTAL Afide. Se infuzează 150 g de mentă tăiată marunt în 5 l de apă fierbinte. Se diluează solutia rezultată cu 7 parti de apă RÉPULSIV TOTAL Afide. infuzie rapăn allium schoenoprasum Se macerează 60 ml de plantă în 1 de apă timp de macerat 24 de ore Coada calului equisetum hyemale decoct Se macerează 500 g de coada calului în 5 de apă după care se macerează 3 ore urmata de fierberea preparatului 3 ore. Afide. Fungicide Specia/preparat armoracia rusticana infuzie Metodă Efect Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID apă fierbinte. Îngrăşăminte Specia/preparat urzică urtica urens purin tătăneasă symphitum officinale purin Metodă 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după care se introduce în sistemul de udare Se taie marunt după care se macereaza in cantitate de 1 kg la 10 l apă timp de 14 zile. INSECTICID Afide şi păianjeni Se infuzează 150 g de flori de soc tăiate marunt în 5 l de apă fierbinte.Se utilizează în concentratie de 30% sau pura în caz de atac puternic FUNGICID Boli criptogamice . Boli criptogamice Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID allium schoenoprasum apă fierbinte.

să nu se evite. Pentru ca afidele să nu urce în arbori trebuie pusă pe trunchiul lor o bandă lipicioasă de înălţime medie. pruni. nuci. castani. un produs selectiv specific pentru larve . Lupta este delicată deoarece perioada în care parazitul se găseşte în exteriorul fructului este foarte scurtă. Ce trebuie făcut: .să se trateze de două ori. Ce trebuie făcut: .larve de cecidomelide .pudrarea cu o pudră de rocă micronizată .să nu se pună lipici direct pe scoarţă. remediile „bunei femei” sunt adesea foarte eficace: stropirea mlădiţelor. Musca cireşei .să se pună cuiburi pentru piţigoi.Pholetesor ornigis Pradatori -coccinela -anthocoride carabeide Tratamente în arboricultura biologică În arboricultura boi.pulverizarea unui insecticid pe bază de rothenone. Fără pericol pentru albine.să se pună începând cu luna mai capcane de feromoni sexuali care atrag fluturi masculi şi se diminuază astfel fecundările .să se evite îngrăşămintele prea azotate . de la începutul lui mai.larve de chrysope .larvele de chrysope.urzică urtica urens macerat 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după INSECTICIDE care se introduce în sistemul de udare FONGICIDE Boli criptogamice (mana.adulti de crhysope . este adesea necesar să se îngrijească arborii vara. putregai cenusiu) Insecte auxiliare împotriva paianjenilor utilizarea lui Ambyseius falacis impotriva paianjenului rosu al marului utilizarea lui Phitoseiulus persimilis împotriva paianjenului cu 2 puncte utilizarea lui Zetzelia mali împotriva oualor de paianjeni utilizarea unui păianjen Balaustium Insecte auxiliare împotriva afidelor . dar putem să le găsim şi în peri. iarna.adulti de syrfide . Afidele Împotriva afidelor sunt mămăruţele. Carpocapsa Acest vierme care în realitate este o larvă. urechelniţe. sunt adesea cu viermi . dar fatal pentru insectele auxiliare . pulverizarea unei soluţii de săpun negru sau ceai de pelin . biodegradabil şi utilizabil până la recoltă. face ravagii în meri.să se pună încă de la jumătatea lui iunie benzi de carton ondulat în jurul trunchiurilor pentru a împiedica larvele .larve de coccinele .punerea de inele de lipici în jurul trunchiurilor.larve de syrfide . şi pe bunul echilibru al solului decât pe tratamentele de vară. Pe arbori tineri. se pune accentul mai degrabă pe intervenţiile preventive. cu bactospeină.să se adune fructele căzute înainte de maturitate. să se interpună o bandă protectoare de carton. cu produse care să fie mai puţin nocive pentru mediu. Aceasta fiind spusă.

Schimbarea disponibilităţii elementelor majore. Mai mulţi factori trebuiesc să fie în prealabil stăpâniţi. Solurile foarte poussants. aduse sub formă organică va perturba de asemenea funcţionarea şi fructificarea arborilor şi deci va modifica profund încărcătura în fructe şi legarea acestora. acarienilor şi a anumitor ciuperci cryptogamice sunt direct legate de vitalitaea arborelui fructifer.să se pună capcane lipicioase de culoare galbenă prevăzute cu o capsulă atractivă pe bază de sulfat de amoniu .să se planteze varietăţi precoce . Ce trebuie făcut: . acarieni piersic: Monilia. Principalii patogeni care trebuie cunoscuţi înaintea de conversiune măr: afidă. Rezervele de Inoculum Reuşita conversiunii a unei livezi depinde mult de presiunea iniţială a principalilor patogeni şi paraziţi. Teoretic ea trebuia să fie de cel puţin 5 ani datorită metabolimului mai puţin dinamic şi lungii semivieţi a moleculelor utilizate convenţional şi a metabolitelor lor chimice acumulate din soluri. trecerea de la o fertilizare minerală la o fertilizare organică poate provoca un stres defavorabil plantei având ca şi consecinţă o scădere a randamentului. Conversia livezii Faza de conversie.Cireşele cu viermi sunt rezultatul unei musculiţe care îşi depune ouăle pe fructele tocmai se coc. Este o boală endemică a mărului şi a părului. Vitalitatea livezii O puternică vitalitate a arorelui favorizează instalarea bolilor şi a dăunătorilor.să se evite tăierile prea agresive care slăbesc arborii. Rezerva solului în elemente nutritive disponibile se va epuiza înainte ca activitatea biologică să nu fie suficient de funcţională pentru a fi reînnoită începând cu aporturile organice. acarieni păr: afidă. Băşica piersicului Băşica se tratează preventiv înaintea înmuguririi. a cărui carenţă ar favoriza apariţia băşicii .să se suprimeze funzele beşicate. Pătarea Pătarea se recunoaşte uşor prin petele brune care se găsesc pe frunze şi pe fructe. Conversiunea trebuie să fie o tranziţie înceată şi gândită şi nu un schimb brusc şi traumatizant pentru livadă. afidă cireş: Cylindrosopriose cais: Monilia înflorit Pregătirea conversiunii . Este deci important să se pornească cu livezi care posedă o mlădiţă vegetativă cu o vitalitate slabă. să ae trateze cu un insecticid natural între 7 şi 15 iunie .să se elimine fructele cu viermi căzute pe pământ. practicile culturale sunt profund modificate.să se trateze cu pulverizaţii de sulf înmuiabil . o fertilizare excesivă. să se taie părţile din frunzele atinse. Primii ani de conversiune sunt de ani de riscuri tehnice importante care pot antrena problememle economice şi deci pot fragiliza exploatarea. Arborele va da noi frunze care adesea scap de boală .să se planteze varietăţi rezistente. Atacurile afidelor.dacă este necesar. Fertilizarea organică Din punct de vedere agronomic. Ce trebuie făcut: . Această conversiune va fi cu atăt mai riscantă şi alatorie cu cât livada necesită deja numeroase intervenţii fitosanitare. mai ales în azot şi o talie prea severă sunt de asemenea factori care măresc vitalitatea arborelui. fixată pe 3 ani. de la sfârşitul lui mai şi începutul lui iunie.să se aducă bor. corespunde perioadei „administrative” de-a lungul căreia.să se pulverizeze purin de urzici diluat . Ce trebuie făcut: .

dacă nu necesară pentru orientarea şi cuantificarea fertlizării optimale care trebuie adusă fiecărei parcele.Este vorba de a înconjura şi de a califica punctele slabe ale livezii pentru a le anticipa mai bine şi pentru a evita ca ele să nu antreneze grave disfuncţii. termică Mulci Gestiune înierbării Tratamente punctuale Apropiere globală Restaurarea biodiversităţii animale şi vegetale Tratamente preventive Alegerea materialului vegetal Rărirrea manuală Dificultatea tehnică ** ** ** Cost ** ** *** Gestoiunea rangului şi interrangului Lupta împotriva insectelor *** *** * ** Lupta bolilor împotriva Regularea incărcăturii Fongicide. Solul trebuie să fie înainte de toate decompactat pentru a permite o creştere a activităţii macro(limbrici. Problemele grave trebuiesc soluţionate înainte de conversiunea oficială pentru a facilita apoi conduita livezii. Această reflecţie înseamnă a efectua bine înainte de a inteprinde demarările administrative de conversiune. după Direcţia Departamentară a Agriculturii şi a Pădurii de care depinde sediul de exploatare. Analiza foliară este complementară analizei solului: făcută la începutul verii ea ne informează despre eventualele carenţe şi nevoi în oligoelemente(bor. Analize foliare Dezierbare chimică. magneziu . Două demarări sunt obligatorii pentru toată conversiunea agriculturii biologice: notificarea în DDAP: ea se face în fiecare an(aprilie-mai) începând cu primul an de conversiune atâta timp cât suprafeţele sunt cultivate după modul de producţie biologică. nevoia mâinii de lucru va fi mai importantă. Înierbare de graminee Insecticide Practică dorită în AB Amendamente şi composturi. paraziţii animali şi vegetali vor fi mai preocupaţi pentru anumite culturi. Referinţele în azot şi potasiu sunt convenţinale deci supraevaluate în raport cu randamentul scontat în agricultura biologică. Trebuie să aducem livada la un nou echilibru vital. . Profilul solului este o etapă importantă. concurenţa ierbacee va fi mai importantă. curative după reţelele de observaţie şi avertizare Rărirea chimică. Este necesar să se ia în considerare principalele bulversări care vor fi implicate de o schimbare mai mult sau mai puţin radicală a practicilor culturale: randamentul va fi redus de la 30 la 50%. collemboles) şi microorganismelor(bacterii. manuală în măr *** ** * * * *** * tehnicitate şi cost moderate ** tehnicitate şi cost intermediare *** tehnicitatet ridicată şi cost ridicat Gestiunea solului Fertilizare Îngrăşământul va trebui să fie adaptat chiar înaintea conversiunii. Analiza chimică a solului.. ciuperci). Conversiunea „administrativă” Demarările administrative efectuate În timpul perioadei de conversiune(3 ani) agricultorul produce respectând regulile caietului de sarcini a agriculturii biologice dar nu poate face referire la acest mod de producţie atunci când îşi comercializează produsele. Practica îngrăşământului verde sau a înierbării trebuie luată în considerare în aporturile azotate şi minerale. Analize foliare. analize de sol Muncă mecanică. Începând cu al doilea an de conversiune precizarea „în conversiune spre agricultura biologică” poate fi utilizată. Cei trei ani corespund unor ani de culturi pline. Conversiunea practică Post Fertilizare Practică convenţională majoritară Îngrăşământ mineral.) fundamentale penrtu buna creştere a fructelor şi a calităţii lor..

propice îngheţului.Îngheţul parţial care antrenează zbârcirea anumitor produse precum fructele cu sâmburi. zbârcirea frunzelor cu sâmburi uşor îngheţate nu este atribuabilă la o pierdere de umiditate şi dispare la produsele dezgheţate.Să se revadă măsurile propuse la „Îngheţul anumitor produse”. .Umiditate realtivă prea scăzută în antrepozit.Să se instaleze umidificatori capabili să producă o brumă ultrafină sau atomizată.Izolarea încăperii.Produsele în apropierea pereţilor glaciali sau în contact cu aceştia.Să se lase dacă este posibil apa de condensare să se scurgă pe planşeu pentru ca să contribuie la umezirea antrepozitului. - Anomalii Îngheţul anumitor produse Cauze probabile . . creşterea puterii sistemului de refrigerare pentru evitarea bruştelor creşteri de temperatură. schimbarea amplasării serpentinelor sau creşterea puterii ventilatorului lor.Să se lase ca temperatura să urce gradual. instalarea deflectorilor sub serpentine pentru a deturna aerul rece şi să îi permită să se încălzească puţin înainte de a ajunge la produse. . .Ecartul de presiune a vaporilor prea mare între produsele calde şi umede. ţinerea produselor la distanţă de pereţii reci. este dificil de a stabili conţinutul în apă a unui produs uscat.angajamentul după un organism certificator: orice operator care doreşte să beneficieze de certificaţie este obligat să-şi supună exploatarea şi/sau inteprinderea sa la un regim de control efectuat de un organism certificator. . .Punerea produselor reci destinate ţinerii pe termen lung în camere diferite de cele în care sunt aduse produse calde la care se caută să se scadă temperatura.reglarea serpentinelor evaporatorului la o temperatură mai ridicată. . Zbârcirea anumitor produse Cauze probabile . instalarea umidificatorilor capabil să producă o brumă ultrafină sau atomizată. şi aerul rece şi uscat.Absorbirea umidităţii în aerul ambiant şi produsele prin recipientele din lemn şi structura antrepozitului.contactul produselor cu aerul glacial „greu” care provine din serpentinele evaporatorului. . Coacerea prematură sau decolorarea produselor sau pierderea de frunze (plante) Cauze probabile . . Demarările de angajament trebuie să fie simultane cu demarările de notificaţie sau cel târziu să se ţină într-o lună. datorate unei rele circulaţii a aerului sau a unui mod prost de a stivui recipientele. . . Să se înmoaie pereţii şi planşeul antrepozitului. . dispunerea recipientelor în aşa fel încât să se asigure o bună circulaţie a aerului.Produsele sticuite prea sus aproape de serpentinele evaporatorului. .Spaţiile fără circulaţia aerului. mai ales fundaţiile de beton. Urme de apă sau umiditate pe anumite produse Cauze probabile . . instalarea conductelor de aer sau a ventilatorilor suplimentari. mai ales în traiectoria directă a aerului scos de ventilatorii evaporatorilor. sau ambele. . Data începerii conversiunii este cea a angajării operatorului în apropierea organismului de control şi de certificaţie.Producerea de sistemul de umidificare a picăturilor prea mari.Apa care provine din înlăturarea chiciurei de pe serpentinele care picură pe produse. Măsuri de luat .Stăvuirea produselor mai jos. condensarea este inevitabilă dacă produsele sunt puse în contact direct cu aerul cald şi umed.Reperarea spaţiilor fără circulaţie a aerului cu ajutorul unui generator de fum.Instalarea mai multor serpentine de evaporare pentru a reduce ecartul de temperatură între aerul rece care scapă din serpentine şi aerul care atinge fructele. Măsuri de luat . această măsură reduce uscarea aerului.Expunerea produselor la căldura exterioară în timpul retragerii din antrepozit. . Măsuri de luat . experienţele au arătat că absorbirea umidităţii poate face să crească cu 10% greutatea recipientelor.Să se înmoaie recipientele din lemn înainte de a se utiliza pentru antrepunerea pe termen lung.Expunerea produselor reci la căldura şi la umiditatea care provine de la produsele depozitate de puţin timp. .

Prezenţa posibilă a etilenei. Măsuri de luat . să se vadă de ce umezeala penetrează în antrepozit şi cum să se împiedice intrarea acesteia. . Măsuri de luat . să se aerisească antrepozitele înainte de a se utiliza.Lipsa dispozitivului care protejează de vapori sau instalarea proastă a acestuia.Infiltrarea prin fisurile tavanului a apei de condensare care rezultă din izolarea insuficientă acoperişului. să se evite utilizarea stivuitoarelor a căror gaz de eşapament conţine etilenă. Măsuri de luat . Produse care au un miros urât sau un gust rău Cauze probabile .Proasta aerisire a acoperişurilor propice acumulării de aer cald şi umed în acest loc. să se amelioreze circulaţia aerului în aceste zone. . utilitatea dispozitivului de protejare de vapori depinde de vocaţia clădirii. Măsuri de luat .Lipsa dispozitivului de apărare de vapori sau proasta instalare a acestuia. sau să se prevadă o instalaţie cu ventilaţie mecanică care poate să asigure cel puţin o reînnoire a aerului la fiecare 2 minute. prea coapte sau de calitate proastă înainte de a le depozita.Să se vegheze ca orificiile de ventilaţie naturală situate în afara acoperişului să aibă o suprafaţă liberă de cel puţin 1 m2 pe 600 m2 de suprafaţă de tavan.Produse stricate. ţelina. . usturoiul şi salata.Să se scoate din antrepozit fructele care degajă multă etilenă cum sunt merele. . ceapa.Ameliorarea izolaţiei pentru a împiedica aerul cald de pe acoperiş să intre în contact cu aerul rece din interiorul antrepozitului. să se facă antrepozitul ami etanş.Prezenţa în apropierea produselor care emană un miros urât sau un gust rău.Procentul umezelii şi temperaturilor propice proliferării mucegaiurilor. Măsuri de luat . Măsuri de luat . a nu se conta pe depozitare pentru transformarea unui produs de proastă calitate într-un produs de primă calitate care poate să se conserve mult timp. a se face antrepozitul mai etanş. Prezenţa condensării pe pereţi şi tavan Cauze probabile .Temperatura poate să fie prea ridicată.Să se amelioreze izolaţia pentru a duce temperatura suprafeţelor dincolo de punctul de rouă al camerei.Penetrarea umezelii în structura şi căptuşala ziddului de lemn.Suprafeţele interioare sunt mai reci decât aerul ambiant care le atinge. să se usuce camera. piersicile. . Apă care picură de pe tavan Cauze probabile .Creşterea procentului de înlăturare înainte de depozitare. menţinerea temperaturilor recomandate în timpul perioadei de depozitare. Mucegaiuri pe pereţi şi tavan Cauze probabile .Retragerea produselor cum sunt varza.Înainte de reconstrucţie. . . cartoful. perele. să se amelioreze circulaţia aerului în aceste zone. Putrezirea pereţilor şi tavanului Cauze probabile . prunele. Măsuri de luat . aceeaşi regulă se aplică şi la orificiile de ventilaţie situate în vârf. apoi să se cureţe şi să se dezinfecteze căptuşala zidului. .Temperatura prea ridicată a produselor care provoacă respiraţia lor şi coacerea rapidă.Să se răcească produsele după recoltă asigurându-se o răcire rapidă şi uniformă.Ameliorarea izolaţiei pentru a duce temperatura suprafeţelor dincolo de punctul de rouă al camerei. caisele şi tomatele.Să se amelioreze la nevoie izolaţia folosind materiale diferite. ..Să se scadă temperatura antrepozitului. . Produse care putrezesc Cauze probabile .

Circulaţia aerului neuniformă sau puterea sistemului insuficientă. Măsuri de luat . utilitatea acestui sispozitiv depinde de vocaţia clădirii. sau într-un curent de aer rece care iese din serpentine.Să se instaleze un izolant de cel puţin R-20 în pereţi.Amplasarea proastă a termostatului care captează temperaturile reci. . aceeaşi regulă aplicându-se la orificiile de ventilaţie situate în vârf. .Amplasarea proastă a termostatului care nu captează temperatura medie a camerei. sau ambele. această metodă reduce uscarea aerului. să se dispună recipientele în aşa fel încât să se asigure o mai bună circulaţie a aerului.Să se repereze spaţiile fără circulaţia aerului cu ajutorul unor generatori. este dificil să se stabilească conţinutul în apă a unui produs uscat. adică în traiectoria aerului care se îndreaptă spre serpentinele de evaporare. . Fluctuaţia temperaturilor în interior în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile .Fisuri în podea pe unde apa se scurge. să se schimbe amplasamentul serpentinelor de evaporare sau să se mărească puterea ventilaţiei lor.Ecart de temperatură prea mare de funcţionare a serpentinelor de evaporare.Să se vopsească acoperişul în alb şi să se ventileze suficient deoarece temperatura poate atinge 60 oC dacă acoperişul este închi la culoare.Zile calde şi însorite. instalarea umidificatorilor capabil să producă o brumă ultrafină sau atomizată. Măsuri de luat . sau să se prevadă o instalaţie cu ventilaţie mecanică care poate asigura cel puţin o reînnoire a aerului la fiecare două minute. Uscarea podelei chiar dacă este udată Cauze probabile . . Temperatura din interior mai rece decât se doreşte în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile . Temperatura în interior mai ridicată decât ar fi dorit-o în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile . să se instaleze conducte de aer sau ventilator suplimentari.Să se vegheze ca orificiile de ventilaţie naturală situate în afara acoperişului să aibe o suprafaţă liberă de cel puţin 1 m2 pe 600 m2 suprafaţă de tavan. să se sigileze la nevoie. . .Să se mărească puterea sistemului de refrigerare. .Termostatul de prostă calitate sau defecte. adică în traiectoria aerului care se îndreptă spre serpentine. să se evite dispunerea termostaturilor în apropierea pereţilor calzi sau reci. .Reduserea ecartului de temperatură de funcţionare a serpentinelor de evaporare.Să se instaleze mai multe serpentine de evaporare pentru a reduce ecartul de temperatură între aerul rece care scapă din serpentine şi aerul care atinge produsele. . Măsuri de luat . .Izolaţia insuficientă pentru o utilizare iarna. produselor calde sau becurilor de luminat. va rezulta probabil o mai puţină capacitate de înlăturare a căldurii. Măsuri de luat . şi căptuşala acoperişului de culoare închisă. . R-24 pe acoperişuri şi R-12 pe fundaţii.- Să se determine amplasarea dispozitivului de apărare de vapori ţinându-se seama de direcţia presiunii vaporilor. mai ales în lungul fundaţiilor de beton. . aproape de uşi sau într-un curent de aer rece care iese din serpentinele de evaporare. .Să se instaleze termostate în traiectoria aerului care corepunde cu temperatura medie a camerei.Inundarea podelelor şi să se verifice dacă apa scapă. .Proasta circulaţie a aerului în antrepozit. . . să se evite dispunerea termostatelor pe pereţii exteriori reci. .instalarea termostaturilor în traiectoria aerului care corespunde temperaturii medii a camerei.Să se folosească un material bun dat fiind faptul că temperatura uniformă este esenţială pentru menţinerea calităţii produselor.Amplsarea proastă a termostatului care captează temperaturile mai ridicate.Izolaţie insuficientă pentru o utilizare vara.Umezeala relativă prea scăzută în antrepozit. uşilor.Ventilaţie proastă a acoperişurilor. .Refrigerare inadecvată.

.Să se evite formarea culoarelor pe care aerul le împrumută fără a circula în jurul produselor sau recipientelor.Izolant moale sau insuficient. instalarea conductelor de aer sau a ventilatorilor suplimentari. . dispunerea recipientelor în aşa fel încât să asigure o mai bună circulaţie a aerului. deorece depozitarea mai multor produse agricole cere o umiditate relativă ridicată. Creşterea consumului de electricitate Cauze probabile .Să se corecteze problemele de umiditate şi să se instaleze un nou izolant mai adaptat la antredepozitele frigorifice.Împiedicarea circulaţiei aerului care vine spre serpentinele de evaporare datorită unei dispuneri proaste a recipientelor. Temperatura din interior neuniformă Cauze probabile . deşi sistemele sunt rar mai puternice este important să se evalueze bine puterea necesară pentru a evita costurile inutile.Temperatura funcţionării serpentinelor prea scăzută. instalarea unui mic ventilator de extracţie care asigură una sau două reîmprospătări ale aerului pe zi.Produse care intră în depozit la o temperatură mai ridicată decât anii anteriori. . . .Circulaţia aerului neuniformă sau puterea insuficientă a sistemului. anumite antrepozituri recente foarte etanşe împiedică ventilaţia naturală să asigure o împrospătare a aerului. sau ambele. rezultate din putrezirea produselor sau din respiraţia lor.Să se crească puterea sistemului de refrigerare pe măsură ce volumul depozitat creşte.Să se repereze produsele stricate şi să se elimine. Măsuri de luat . să se mărească potenţialul de răcire a aerului privilegiind traiectoriile sinuoase care forţează aerul să circule peste tot.Antrepozit mai plin decât înainte. .Clădire mai puţin etanşă sau deschiderea uşilor mai frecventă.Funcţionarea proastă a sistemului de înlăturare a chiciurei.Să se repare sistemul de înlăturare a chiciurei sau să se înlocuiască. . adocă în traiectoria aerului care se îndreaptă spre serpentinele de evaporare. Să se instaleze un izolant de cel puţin R-20 în pereţi. să se utilizeze un generator cu fum pentru a se asigura că nimic nu împiedică traiectoria aerului. să se evite dispunerea termostatelor pe pereţii exteriori calzi sau aproape de uşi sau de aparate de iluminare.Să se amelioreze etanşeitatea clădirii ţinându-se cont că clădirile au tendinţa să îşi piardă din etanşeitate cu timpul. . să se verifice ca aerul să urmărească tot timpul traiectoria cea mai uşoară.Reperarea spaţiilor fără circulaţie a aerului cu ajutorul generatorilor de fum. R-24 pe acoperiş şi R-12 pe fundaţii.Să se efectueze întreţinerea materialului de către un specialist al refrigerării în vederea exigenţelor proprii la depozitarea produselor agricole. . Măsuri de luat .Conţinut probabil prea ridicat în gaz. Aerul ambiant miroase urât sau este greu de respirat Cauze probabile . Măsuri de luat . . să se instaleze perdele protectoare pe uşile de acces. precum CO2 sau etilena. . . schimbarea amplasamentului serpentinelor de evaporare sau creşterea puterii ventilatorului lor.Creşterea temperaturii serpentinelor.Să se ştie că varietăţile mai timpuri şi fluctuaţia condiţiilor climatice pot duce la o creştere a temperaturii produselor cerând astfel o mai mare putere de refrigerare decât înainte.Umiditate relativă ridicată în antrepozit. Măsuri de luat .- Instalarea termostatelor în traiectoria aerului care corespunde cu temperatura medie a camerei. Formarea chiciurei pe serpentinele de evaporare şi şiroirea apei de condensare Cauze probabile . . .Să se instaleze un sistem de înlăturare a chiciurei mai eficace. .Defectarea aparatelor de refrigerare. este posibil să se crească puterea serpentinelor de evaporare.

Oecoplan Biocontrol Ameisenstreup Tehnici de confuzie cu difuzoare(feromoni) Bocep Viti Firmă Materia activă/concentraţie Domenii de utilizare/ observaţii Andermatt Fructe cu sâmburi. produse pe bază de argilă Viţă de vie: creşterea eficacităţii pentru produsele pe bază de argilă. Neograd Leu Andermatt Coop 100% răşini naturale 76% acizi graşi 20% răşini naturale Fructe cu sâmburi şi cu seminţe: cheimatobies Grădinărit amator: furnici Andermatt Hormoni sexuali Viţă de vie: cochylis(prima generaşie. Capex. Nu-Film-17 Adjuvanţi Andermatt - 96% pinolenes Metode biotehnice Nume comercial Capcane pe bază de alcool (alcool etilic. a II-a generaţi) . fructe mici: diminuează atacurile fluturilor Fructe cu sâmbure: diminuează atacurile muştei de cireşe Neograd Andermatt Andermatt Clei pentru capcane încleiate Andermatt. clei) Capcană recalcitrantă penrtu desperecheată Capcane de culoare încleiate Capcane pentru musca de cireaşă Capcană recalcitrantă pentru muştele de cireşe Clei pentru capcanele încleiate Tangle-Trap Capcane benzi (acizi graşi+ răşini naturale) Inel lipicios Raupenleimring LG Respingători Pudră antifurnici Coop. fructe cu seminţe.PRODUSE FITOSANITARE AUTORIZATE Nume comercial Acizi humici Humin Vital WDG 70 Pinolenes Heliosol Clasa toxică 5 Materia activă/concentraţie 96% acizi humici 70% pinolenes Firmă Andermatt Omya Domenii de utilizare/ observaţii Fructe în general: creşterea eficacităţii pentru Madex. Capex Viţă de vie: creşterea eficacităţii pentru sulf dizolvant Fructe în general: creşterea eficacităţii pentru Madex.

mai puţin plantele ornamentale Cartofi: mana frunzelor uscate şi a tuberculilor.5 g/l) . exceptând plantele ornamentale Andermatt - Hidroxi de cupru Kupferhydroxid 50 Hoko Hoko 4. beşica piersicului. Cantitatea maximă pe an: a se vedea mai jos Andermatt. rugină Viţă de vie: făinare Cucurbitacee: făinare Plante de ornament în general: mană. A se vedea hidroxidul de cupru 50 Hoko. cochylis Viţă de vie: fluture Materia activă/concentraţie 23% ulei de mărar Domenii de utilizare/observaţii Fructe mici: făinare. toxic pentru peşti 4. toxic pentru peşti 35% cupru pur 40% cupru pur 40% cupru pur 35% cupru pur 20% cupru pur Domenii de utilizare ca şi la KupferHiodroxid 50 Hoko. şancru bacterian al cireşului Fructe mici: uscarea parazitară a ramurilor de zmeur. Neograd Toxic pentru peşti 10% săruri de cupru (17.Bocep Viti 230 Isomate-C Plus Isomate-CLR Isomate-CTT Isomate-OFM Rosso Andermatt Andermatt Andermatt Andermatt Andermatt Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali RAK 1+2 RAK 2 Fungicide Nume comercial Ulei de mărar (Oleum foeniculi) Fenicur Andermatt Andermatt Firmă Hormoni sexuali Hormoni sexuali Clasa toxică Viţă de vie cochylis Fructe cu seminţe: fluture de mere Fructe cu seminţe: fluture de mere. toxic pentru peşti 4. antacnoza coacăzului Domenii de utilizare ca mai sus. torcător de coajă Fructe cu seminţe: fluture de mere Fructe cu seminţe: mici torcători de coajă Fructe cu sâmbure: fluture de prune Viţă de vie: fluture. rugină Fructe cu seminţe: pătare Fructe cu sâmbure: găurirea frunzelor. antracnoza căpşunului. toxic pentru peşti 4 4. toxic pentru peşti 50% cupru pur Cupravit albastru Kocide DF Microperl Kocide 2000 Preparat pe bază de calcar şi sulfat de cupru penrtu tratarea viţei de vie Octanat de cupru Cueva Bayer Bayer Andermatt Burri Bayer Landi/fenaco 4.

7% săpun moale Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: bolile petelor de ploaie Timp de aşteptare 3 săptămâni Fructe cu seminţe: rapăn. Fungicide(continuare) Nume comercial Firmă Săpun vegetal Biofa Cocana RF Andermatt Clasa toxică Materia activă/concentraţie 29. Viţă de vie 4 în medie pe 5 ani (din 2002). găurirea frunzelor Fructe mici: făinarea căpşunelui Hamei: făinarea Sulf Elosal Supra Microthiol Special Disperss Sulf dizolvant 80 special Netzschwefel LG Soufre 80 S Solfo fluid Solfovit WG Soufrea mouillable Sufralo Thiovit Jet Sulf + ulei de pin Heliosoufre S Sulf pentru pudrare Elosal Schwefel Staubemittel Florfluid Fluidosoufre Alumină (argilă) Omya Landi/fenaco Intertoresa Leu Schneiter Burri Bayer Meoc Siegfried Syngenta Omya 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 52% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf (700 g/l) sulf. fructe mici 2. (117 g/l) ulei de pin 99% sulf 98% sulf 99% sulf făinarea coacăzului Omya Meoc Landi/fenaco 5S 5S 5S Fructe cu seminţe: . făinarea Fructe cu sâmburi: făinarea şi pătarea neagră a piersicului. toxic pentr peşti 4. toxic pentr peşti 4. cartofi şi plante ornamentale 4. mai puţin mana frunzelor uscate şi a tuberculilor cartofului Limitele de cantităţi pentru produsele cuprice: Utilizarea produselor de cupru este limitată la cantităţile următoare de cupru pur (kg/ha/an): fructe cu seminţe 1. dar nu mai mult decât 6 pe an. toxic pentr peşti 4. toxic pentr peşti 4. toxic pentr peşti 4. toxic pentr peşti 4. toxic pentr peşti 4. toxic pentru peşti 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur Ca şi pentru Kupferhidroxid 50 Hoko Leu 15% cupru pur (190 g/l) Ca şi pentru Kupferhidroxid 50 Hoko.5. toxic pentr peşti 4. fructe cu sâmburi 4.Oxiclorură tetracuprică Cuprofix Cupru 50 Kupfer 50/Cupru 50 Kupfer 50/Cupru 50 Hoko Cupru 50 S Oxiclorură de cupru Oxicupru 50 Vitigran 50 Oxisulfat de cupru Cuproxat flussig/liquide LG Maag Intertoresa Leu Hoko Schneiter Meoc Siegfried Omya 4. legume.

20% ulei de susan 8. acarieni.7% ulei de susan Fructe în general: fluturi.3 până la 0. fără colorado şi fkuturele alb al verzei.0% pyrethrine. făinarea. 13% sulf) Alumină(argilă) + sulf Myco-San Andermatt - 50% argilă sulfurată 41% sulf 1% etxtract de coada calului Insecticide şi acaricide Nume comercial Firmă Azadirachtine NeemAzal-T/S Andermatt Clasa toxică 5 Materia activă/concentraţie Azadirachtine A (10 g/l) Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: afide ale mărului. afide Acizi graşi (săpun moale) Natural Neudosan nou Siva 50 Coop Oecoplan Biocontrol Insectizid Ulei mineral Ulei alb Omya Ulei spray 7-E Sunspray 7-E Ulei alb S Zofal D Pyrethrine+ ulei de sesam Parexan N Pyrethrum FS Andermatt Neograd Omya Coop - 50% acizi graşi 50% acizi graşi 50% acizi graşi 1% acizi graşi Omya Leu Blaser Schneiter Siegfried Omya Andermatt Toxic pentru peşti 99% ulei 99% ulei 99% ulei 99% ulei 99% ulei 5% pyrethrine.9% pudră de rocă (din care 24% Oxid de aluminiu.2% extract de coada calului Fructe cu seminţe: rapăn. 35. 20% oxid de siliciu. chimatobies Fructe în general: afide. făinarea Observaţie: Să se combine cu 0.3% sulf dizolvant Fructe cu seminţe: rapăn. Fructe în general: acarieni. plus fluturii plantelor ornamentale de Fructe cu seminţe şi sâmburi: afide Extract de quassia Quassan Ulei de colza Andermatt 30% extract quassia . numeroaselor varietăţi de peri.Mycon-Sin Andermatt - 65% argilă sulfurată 0.5% sulf dizolvant Fructe cu seminţe: rapăn şi făinarea Ulmasud B - 96. foc bacterian. uscăciună bacteriană a părului Fructe cu sâmburi: găurirea frunzelor Observaţie: să se combine cu 0. larve. cheimatobies Ca şi Parexan N.

kurstaki Fructe în general: cheimatobies. Syngenta Omya Siegfried 5.6% ulei 85% ulei 1.Genol Plant Telemion Roten Sicid Andermat. toxic peşti pentru 94. kurstaki Bacillus thringiensis var. păianjen roşu Fructe în general: acarieni. bombyx Timp de aşteptare: viţă de vie 3 săptămâni. legume 7 zile Fructe mici: acarieni de dude Sulf Produs Fungicide vezi Spinosad (produs fermenta pe bază de microorganisme din sol) Micro-organisme Nume comercial Bacillus subtilis Bipro Bacillus thringiensis Kurstaki Delfin Baktur var.25% roten Fructe în general: afide. cheimatobies. Firmă Andermatt Clasa toxică - Materia activă/concentraţie Bacillus subtilis Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: foc bacterian Syngenta Omya Bacillus thringiensis var. phalene. legume 7 zile Beauveria brongniartii Beauveria Schweizer Beauveria Virusul granulosei Capex 2 – Schweizer Andermatt Andermatt Beauveria brongniartii Fructe în cărăbuş general: Carpovirusine Siegfried Meoc Fructe în general: capua Timp de aşteptare: 3 săptămâni A se vedea mai sus. Timp de aşteptare: fructe 3 săptămâni. hyponomeutes Arbuşti din afara pădurii: hyponomeute. doar meri şi peri . afide.

Nematode împotriva otiorincului Larvanem Nematop Nematode. ale Microterys flavus lecaniums Produse pentru cicatrizarea rănilor arboricole Nume comercial Firmă Clasa toxică Materia activă/concentraţie Domenii de utilizare/observaţii . Microterys flavus Microterys flavus Andermatt. Omya Welte Andermatt Aphelinus abdominalis afide verzi piersicului. Heterohabditis sp. Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe în general: otiorinc brăzdat şi negru Andermatt Welte Landi Reba Andermatt Steinernema carpocapse Fructe în general: otiorinc brăzdat şi negru Himenoptere parazite. Steinernema carpocapsae Carponem Firmă Clasa toxică Materia activă/concentraţie Heterorhabditis sp.Granupom Neu Madex 2 Madex 3 Omya Andermatt Andermatt Fructe: carpocapsă Timp de aşteptare: 3 săptămâni Inamici naturali Nume comercial Nematode. Aphelinus abdominalis Aphelinus abdominalis Aphi-Pack A abd Himenoptere parazite.

minerale argiloase. agent adeziv Stammanstrich Radix Scheidler Andermatt Fructe cu seminţe şi fructe cu sâmburi: reducerea riscului deterirării datorită îngheţului Plante ornamentale: a se vedea mai sus Clasa toxică Materia activă/concentraţie Domenii de utilizare/observaţii Conservarea florilor tăiate după recoltă şi în timpul transportului Conservarea florilor tăiate în vază Agenţi conservatori pentru florile tăiate Nume comercial Firmă Alumină (argilă) Chrysal RVB Floristen Alumină (argilă).Sacâzi arboricoli(soild dau lichid) Arbal Andermatt Arbori fructiferi în general: protecţia rănilor Arbori fructiferi în general: pentru altoire. glucose Chrysal R01 Floristen . protecţia rănilor Sacâz de Galopp altoire Bitex Sacâz de altoire Gaschell Lac Balsam Acid silicic.

tescovină Mătase de proc Pudră de corn Răzuire de corn Răzuire de corn MO % 60 75 66 N % 9 8 9 1 0.ÎNGRĂŞĂMINTE ŞI SUBSTRATURI ALE COMERŢULUI AUTORIZAT Îngrăşăminte Nume comercial Azocor 8 *) Azocor BioStickstoffdunger Bio 9-1-0. proteine de porumb Deşeuri de lână. pudră de pene.2 . găinaţ de păsări. malţ.5 Ca % 1 Mg % 0. malţ. deşeuri de lână Malţ. pudră de pene.5 P2O5 % 1 K2O % 0. pudră de corn. gunoi de găină. pudră de corn. pudră de corn. tescovină Compost/Marc de struguri. malţ. tescovină Compost/Marc de struguri. pudră de pene Compost/Marc de struguri. pudră de pene.5 Biorga Engrasis Azotat granulat Hauert 80 1011 1 Biorga Engrasis Azotat în cocoloaşe Hauert 80 1011 1 Biorga Engrasis Azotat pudră Hauert 80 1011 1 Haarmehl Pellets 4mm Hornmehl Hornspane Răzuire de corn fină Landor Hauert Renovita Hauert 13 80 85 85 14 14 14 1.5 *) Firma Meoc Hauert Agribort Riddes Compoziţia Gunoi uscat. pudră de corn.4 0.

9 . 18 rocă sedimentară carbonată Litho Timac Fosfat Physalg natural 18 moale. Fully algă marină încrustată cu calcar ASP 60 Feuerstein Scories Thomas Biophos Agroline Fosfat brut Dolophos Reichmuth Fosfat brut.8 18 31 1.8 7 22 2. algă marină încrustată cu calcar Maxiflor Landor Fosfat brut. piatră de calcar de magneziu Granuphos Landor Fosfat brut. P7 piatră de calcar de magneziu Îngrăşăminte bogate în potasiu (K) MO % N % P2O5 % 15 K2O % Ca % 36 Mg % Observa 6 33 15 32 39 29 2.Răzuire de corn medie Hornspane SI 1-4mm Hornspane SII fein 4-7mm HumosanHorngriess/ Hornspane Hauert Landor Landor Humosan Răzuire de corn Talaş de corn Talaş de corn Griş şi talaş de corn 85 14 14 14 85 14 Îngrăşăminte bogate în fosfor (P) Nume Firma Compoziţia comercial Agri P15 Agribort Fosfat brut.4 4 18 22 4. rocă sedimentară carbonată.

5 2 1 K2O % 2.2 0.2 5 7 4 P2O5 % 2 0. malţ. praf de argilă.Alte surse de potasiu: a se vedea „Prafuri de roci” Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 comercial % % % Hapa Kali Hauert Sulfat de K (sulfat de K) K2O % 50 Ca % Mg % Observaţ Magnesia Kainite (Patentkali) Patentkali Kali Sulfat de potasiu 50% Kainite magnesienne Patentkali (Potasiu magnezian) Solupotasse Landor Hauert Hauert Landor. Landor Sulfat de K şi Mg Sulfat de K şi Mg Sulaft de K Sulfat de K Sare brută de K Sulfaţi de K şi Mg Sulfat de K 30 30 50 50 11 30 50 6 6 Doar dac lipsa d potasiu este dovedită (anliza solului) Idem Idem Idem Idem 3 6 Idem Idem Idem Îngrăşăminte complexe Nume Firma comercial Agrifum *) Landi/fenac o Agro Biosol Angibio 6 Biorga Engrasis complet Isely Agribort Fully Hauert Compoziţia Gunoi de bovine.5 Ca % 5 . tescovină potasică MO % 70 80 55 60 N % 2. Kali Kali Kali Kali. compost de deşeuri verzi Biomasă de ciuperci Deşeuri de peşti compostaţi Compost/drojdie de struguri. tescovină.

5 2. tescovină Malţ Marc de struguri Gunoi de găină (granulat) Drojdie Gunoi de găină Gunoi de găină Malţ.7 3 3 2 15 1 1.2 2. proteine de cartofi Deşeuri de peşte compostate Deşeuri de peşti compostate.6 2.81 2 4 5 . gunoi de găină Gunoi de găină Gunoi de bovine. enzime Malţ.9 3 4 5 2.5 2 1. fosfat brut.81 1.Biorga Engrasis gazon Biorga vegetal Biovin Collit-Standard *) Foodgreen Furnor vert *) Gallina Swiss *) Gallitos *) Guanumus Herbaguano Hauert Hauert Enpro Omya Agrano Bachmann Jud Bernasconi Agribort Fully Agribort Fully Proteine de cartof.5 3 0. compost de grădină Gunoi de bovine Gunoi de bovine compostat Malţ 60 70 65 85 65 65 65 45 33 6 5 2 5 7.8 1 3 1 33.7 3 4. tescovină.5 18 22.5 4 0.7 2 1. praf de pene. tescovină. dolomit Biomasă de ciuperci fermentată Gunoi de găină Vermicompost. 5 Hexabio Gunoi de găini *) Humixa -B Humotin *) Italpollina *) Gunoi compostat *) Gunoi de bovine cocoloş *) Gunoi de bovine Maltaflor Landor Hauert Farmtech Hauert Reichmuth Hauert Hauert Meoc Landor 6 65 3 3.7 3 5 2 3 2 1.60.5 6070 70 2530 65 65 4 4 0.7 3 2 0. malţ. gunoi de găină.5 3 3 1 1 0.

2 0. soia.6 5. marc de struguri Biomasă fungică.5 7 0.Gunoi de bovină natural *) Okohum BioLangzeitdunge r Optisol Universel *) Hrană organică pentr plante Belflor Bio Oscorna floracorn Phytoperls Reinor *) Optisol Okohum Optisol Bachmann Humosan Landor Hauert Gunoi de bovine. dolomit. corn. cocoloş 60 1.20 Fully piatră de Ca % 17 Mg % Remarci .8 4 1.2 7 65 2535 90 3 3 5.3 1. 8 20 0. produse pe bază de alge Reziduu de ricin.4 1 4 60 5 Rizinusschrot Rizinusschrot Reziduu de ricin Reziduu de ricin Valorga *) Humosan Thurella Landor Meoc Agribort Fully Landor Vivasol 7580 75 75 75 43 5 6 6 6 0.5 1. protein de cartofi Reziduu de ricin Reziduu de ricin Reziduu de ricin Reziduu de ricin Gunoi de bovine. rapiţă.5 3 3 4. 9 3.5 3 3 1. tescovină. borhot Protiene de porumb Malţ. fosfat brut.3 2. malţ.5 Îngrăşăminte complexe (cu Patentkali şi/sau Sulfat de K) Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 K2O comercial % % % % Agri PK Agribort Fosfat brut. potasiu din tescovină. gunoi de găină.6 2 2 2 2 0. praf de argilă Gunoi de găină Compost.5 7. 5 Vivasol *) 85 4.5 1 1 1 1. scoarţe răşinoase (compostate) Gunoi de găină uscat.6 3.8.

2 2. extracte de alge Biocorrettore Bioline Tescovină. 2 1.2 7. de pelin. trebuie să nu afecteze produsele coapte. coada calului Biopropol Biloline Tescovină. 2 2. extract de cimbru. extracte de turbă Bioequi Vegetale Bioline Tescovină. 5 9 0. Patentkali Gunoi de găină. Nume comercial Firma Compoziţia MO % Bioalgi Vegetali Bioline Tescovină. de ferigă Biopropol Biloine Tescovină. Vegetale extracte de turbă Biodite Vegetale Bioline Tescovină. 2 2. fim atenţi să N % 2. Patentkali 70 70 60 60 5 5 1.5 2 3 1 1 10 6 0.3 1 Îngrăşăminte lichide Atunci când utilizăm îngrăşămintele lichide.6 . sulfat de K Maltaflor. gunoi de găină. Vegetale extract de urzică.Biosol Oenutri Optisol K+ *) Organos Isely Isely Optisol Hauert calcar din algele marine Biomasă de ciuperci. praf de corn. 9 2.5 0. P2O5 % K 2O % 8 9 9 4 Ca % Mg % 13. Patentkali Biomasă de ciuperci. fosfat brut.

Vegetale Biorga N lichid Biorga NK lichid Biovin (lichid) Delfan Humixa -R Liquazor Presswasser aus Kompogasanlage Trapper Traper flussig Îngrăşământ universal Or Brun Vegesan bio Vinasse Hauert Hauert Enpro Optisol Farmtech Landor Kompogas Omya Omya Andermatt propolis.2 0. 3 5 2.7 2.3 6 Amendamente calcaroase A e vedea şi rubricile „Îngrăşăminte bogate în P”. tescovină. extract de cimbru Tescovină bogată în N Tescovină bogată în K Seminţede struguri Piei de animale hidrolizate Vermicompost. 5 2. „Produse pe bază de alge” şi „Prafuri de roci” Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 K2O comercial % % % % Agro-Dungkalk LandiCarbonat fenaco de Ca CalcisolFuerstein Carbonat Calcosol de Ca Ca % 38 38 Mg % 0.4 0.1 Hauert Landor 3. 5 9 6 0.5 1 3 0. 7 10 3. enzime Proteină hidrolizată Parte din lichidul compostului în fermentaţie Pei de animale hidrolizate Pei de animale hidrolizate Oase de peşte. 5 7 2. algă marină Tescovină Tescovină 1 7 2. 4 14 9 38 3 1 4.6 R . drojdie de cartofi.7 65 20 0.5 0.5 0.

5 S 1.M.1 0. 3 0. Hedel 30 2.Calcodol 10 Piatră de calcar pentru presărat I Piatră de calcar pentru presărat III Dolokorn Dolomit Dolosul Hasler Dungkalk Kalk-Steinmehl Kohlensaurer Kalk Magnesiumkalk Dolomit Naturrein piatră de calcar de magneziu Naturrein Îngrăşăminte pentru gazon Fuerstein Holcim Holcim Reichmuth Agroline Reichmuth Landor Ulrich Reichmuth Landor Flora Geissler Flora Geissler Carbonat de Ca. bazalt. praf de argilă.1 N 3 .2 0. sare marină 7.C.6 Vitalsel A.5 0.5 11 12 8 Ovo Grit 12 Chaux Aarberg d’ Holcim Ricoter 39 10 1 22 0. bacterii Carbonat de Ca Carbonat de Ca ieşit din fabricarea zahărului Algă marină.3 28 39 30 26 22 22 37 2025 38 21 22 16 6 0. reziduuri apoase de cartofi.1 0. argilă. gips Carbonat de Ca Carbonat de Ca Carbonat de Ca Dolomit Dolomit Dolomit. dolomit Carbonat de Ca Carbonat de Ca Dolomit Dolomit Dolomit.1 8 13 4.8 1.

1 0. Opticulite.4 2 1.2 . praf de rocă Paie tocate Pulpe de sfecle.2 Bioplantol terra Plantosan Casibac CP10 Champi-Hum Compost Elite Compost Junior Dunge-Kompost Casanova Kuhn Germanier Germanier Weiherheus 58 36 0. tescovină Lavă granulată. Opticulite. 0. stuf din 75 0. făină de paie de ovăz. Biplantol.7 1 1. borhot. praf de rocă Zeolit. 5 0.Alte amendamente Nume comercial Firma Belflor compost de grădină Belflor compost de scoarţă Bihutherm Biodenit Bachmann Bachmann Renovita Rolusa Compoziţia Deşeuri composte vegetale MO % 37 N % 1. praf de rocă Lavă granulată. 3 1.6 Biohumin Biplantol agrar Pareno Plantosan 55 0. microorganisme Gunoi din ciupercărie Compost de gazon şi de deşeuri verzi Compost de gazon şi de deşeuri verzi Deşeuri verzi. griş de corn. Biplantol.2 60 0. microorganisme Rumeguş. 3 P2O5 % 0.7 K 2O % 0.8 1.4 0.9 Compost de scoarţă.7 0. algă marină. xilit. griş de corn. praf de rocă. deşeuri de cereale. 5 1. 5 1. făină de paie de ovăz. mănunchi de paie de lucernă. 5 0.

8 10 0. melasă Deşeuri verzi.China E-2001 Sulf elementar Frischkompost Frischkompost Furnor bleu *) Andermatt Schweizerhall Kyrn Weiherhus Bachmann Sirop din frunze de arţar. algă marină.2 1. bentonit.3 Gargut aus Kompogasanlage Pământ grădină Compost grădină Geolife pentru de Kompogas 3050 16 40 0. 8 1. melasă. praf de rocă. tescovină Gunoi de cal. microorganisme Deşeuri vegetale şi verzi Deşeuri verzi.2 0. compost de deşueri din grădină Deşeuri verzi Lapte praf. pudră de 47 22 5 1 1.7 0. gunoi de cal Gunoi din ciupercărie. microorganisme. 3 2 0. 3 0.5 Ricoter Ricoter Bioma 0.5 StGBS . marc de struguri. Enzimix.7 0. gips Compost de deşeuri verzi şi deşeuri de grădină Reziduu de ricin şi de rapiţă.5 6 1 0.7 0. vitamine. 6 1.1 1. gunoi de găină. extract de plante. 6 1 1. 3 0.6 0.4 0. turbă. drojdie.5 Pământ de ciuperci Gerber Humaform (10mm) Humosan Bodenaktivator Knospen Kompost Gerber Coulette Humosan 20 40 45 0. praf de rocă.7 1. gunoi de bovine. marc de cafea Digestat de instalare de metanizare Pământ vegetal.

7 1. oligoelemente Compost de deşeuri verzi şi deşeuri de grădină Algă marină. 5 0. deşeuri verzi. fosfat brut 40 40 75 3.2 0. gunoi de găină Algă marină. lemn.lignosulfonate Compost. pământ vegetal Reziduu de seminţe de struguri Dolomit.7 0. bacterii Marc de struguri. 3 0. pudră de corn Argilă. 2 0. 8 0. bentonit Sulfat de potasiu. dolomit.2 PRP Vollenweider Kym Weiherhus Schweizerhal l Ledona Coulette TMCE Bachmann 25 48 0.7 1. lemn. kieserit.1 40 15 1. nisip Deşeuri verzi şi deşeuri de legume Deşeuri verzi Sulf. 5 1. marc de cafea. scoarţă de brad.5 1.Pământ înrăşat de compost Pământ compost Martor Naturrein ameliorant de sol granulat Optisol Organo *) PRP Sol mineral Pământ îngrăşat de gazon Reifekompost Reifekompost Sferosol Soil Tonic Terraform (25mm) TMS –B amendament mineral Belflor Bio Înlocuitor de turbă de Komposta Vollenweider Meoc Flora Geissler Optisol rocă. extract vegetal apos. malţ. răzuire de corn. praf de argilă.9 0.6 0.7 2 2.8 0. 9 1.5 80 1.6 1 . 8 0.3 0. bazalt. sare marine.5 1. dextrină. oligoelemente Compost. pene Compost. corn.

7 4 0.5 0.4 4 4 0.Înlocuitor de turbă Bio-Line Vegethumus *) Vermi Wauwiller ChampignonKompost Ricoter Meoc Andermatt Gassman Compost.7 0.2 1.2 0.7 0. 9 1.2 2 5 1. 5 12 12 Mg % 2.5 2. minerale arigloase. 5 3 3.8 Napfsteinmehl Praful roci Napf Perlit Pflanze 2000 Ringolit Ulrich Andermatt Bernasconi Holistic Reichmuth 58 58 75 50 42 0. lemn tăiat. 5 12 2.5 0. 7 7 .4 0.3 2. marc de cafea Vermicompost Gunoi de cal.2 2.3 0. 7 0.6 1.3 0.7 2.4 0.1 0. 5 2 0.5 0. 2 3.1 1 0.4 K2O % 2.6 Rem 0. gips.4 Prafuri de roci Nume Firma comercial Biloit Landor Clinosoil Edasil G Europerl Fitoclin Praf de rocă Herbsbrucker Klinofeed Eco Renovita Schweizer Eco Reichmuth Unipoint Compoziţia Praf de rocă Diabas Silicat de Aluminiu Praf de bentonit Perlit Microlite Praf de rocă Zeolit.5 2. soia de 94 61 17 28 0. tescovină Gunoi de oaie.2 Ca % 1. găină. feldspaţi Praful rocii Napf Praful rocii Napf Rocă vulcanică Praf de rocă de Diabas Praf de rocă de Diabas MO % 50 64 56 64 28 70 N % P2O5 % 0. 9 0.

8 O . 5 P2O5 % 3 K2O % 20 Ca % 0.2 2. 1 32 32 Mg % 0. microorgnaisme Tri-Ton Triton Argilă expandată.4 5. 7 0. ciuperci MBI 600 Andermatt Bazillus subtilis Polyversum Andermatt Phythium oligandrum Tri 002/003 Andermatt Monmorilonit.3 1.2 1.Mykorhiza Produse pe bază de alge Nume comercial Firma Agricol Algada Algamer compact Algamer praf Renovita Kunzle Agribort Fully Agribort Compoziţia Alge marine Alge marine Alge marine Alge MO % N % P2O5 % K 2O % Ca % Mg % Re 2 MO % 50 N % 1. nisip.9 5. culturi micoriziene Vaminoa Andermatt VA. pudră de rocă cristalină Vukamin Bernasconi Bernasconi Landor Hauert Landor.1 5 8 8 19 1.6 Produse pe bază de microorganisme Nume Firma Compoziţia comercial Biofitac Biophyt Pseudomonas PF1 fluorescens EM 1 Bionova Bacterii. rem Praf de rocă Praf de rocă Praf de rocă Praful rocii Gothard Praf de rocă vulcanică 20 58 58 56 48 2.Praf de rocă cu Mg Praf de rocă bogat in Si Praf de rocă bogat in Si Biorga.8 1.

3 2.2 2. dolomit Alge marine Alge marine. dolomit Alge marine Alge marine 1 4. 5 0. Renovita marine Extract de alge brune Alge marine Alge brune Alge brune Alge marine Alge marine Alge marine.8 1.2 2.Algan Algifol Algobrun No1 Algobrun No2 Biorga piatră de alge marine granulată Coralite KR+ Glenactin 290B Goemar GA 14 Granukal Fully Omya Andermatt Landor Landor Hauert Wytor Landor Siegfried Omya. 2 0. 9 30 11 28 0.8 G .3 1.5 Granulit KR+ Hasolit Kombi granulat Litho KR+ Lithomagnesium Lithothamne granulat Lithothamn T400 Wytor Landor Wytor Timac Wytor Timac 30 35 30 25 30 29 3 3.1 0.2 1. brune Extract de alge brune Carbonaţi de calciu şi de magneziu proveniţi din depozite de alge Alge marine Alge marine. 6 0.5 32 1.8 3 6. 7 0.5 0.6 3 1.

alge marine. 2 0. drojdii Piatră de calcar de alge. bentonit.1 Ca % 0. drojdii Piatră de calcar de alge. bentonit. amidon de cartof. 2 Rap C/N Rap C/N 90 3 *) *) kg/m Complemente Nume comercial Actilith Algalise L Algalise P Amalgerol verde 2- Firma Timac Agribort Fully Agribort Fully Landor Compoziţia Alge marine. bentonit.Mulci de acoperire Nume Firma comercial Scoarţă de Ricoter acoperire Belfor Bachmann Cartalit Bernasconi Compoziţia Scoarţe de răşinoase Scoarţe de pin Trestii măcinate şi plante aromatice Soarţe de pin maritim Trestie de China Scoarţe de răşinoase Scoarţe Fibre lemnoase. 3 Mg % Obs Rap C/N Decover scoarţă de pin maritim Biorga Terravital Mulch Oecoplan material de acoperire Rindenmulch Terra fit Bachmann Hauret Coop Renovita Okohum 77 0. drojdii Uleiuri vegetale.1 K2O % 0. răzuire de corn MO % 67 N % 0. MO % N % P2O5 % K 2O % Ca % . 3 P2O5 % 0. paie.

extracte vegetale. alcool Proteine de cartofi.Amelgo-verde Amelgo Biorga Compostare rapidă Biorott Biosuza Biovin-Compostactivator Biplantol Kompost Biplantol plus Hauert Andermatt Guignard Enpro Plantosan uleiuri esenţiale. extracte vegetale. porumb. de cereale. melasă Microorganisme Seminţe de struguri. terpene. tescovină. uleiuri esenţiale. alge marine. malţ. praf de rocă Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Microorganisme Microorganisme 60 5 1 3 7 Plantosan Biplantol plus SG Plantosan Casibac CP Casibac P15 Casanova Casanova . alcool Uleiuri vegetale. terpene. plante aromatice Microorganisme.

dorjdie de struguri Uleiuri esenţiale.2 1. acizi graşi. oligoelemente 60 5 1. praf de rocă. proteine de cartofi.CMCKompostarter 550 Compolit/Tradilit Verora Comptoir Composter *) Hauert Compostol natura Enzymix Socora Farmtech Gartenaktiv KR+ Glenor Kr+ Wytor Wytor Gulle 2000 Hasolit P pulbere Hasorgan lichid HE Confort Kompost 2000 Micro Tonic MC Holistic Landor Landor Wytor Holistic Ledona Pământ. 7 30 3.2 1.5 3 8 1. 2 5 0. age praf de rocă de Diabas Sulfat de sodiu. alge marine. microorganisme Bacterii.3 20 0. tescovină. pene de găini Alge. dolomit.5 0. activatori Praf de rocă Diabas Algă marină Extract de alge brune Piatră de calcar. alcool. 3 10 3 0. melasă de trestie de zahăr Gunoi de pasăre.6 3. terpene Algă marină. mediu de cultură pentru enzime Alge. extract vegetal apos.4 2. schimbători ionici naturali.4 2. de cereale şi de porumb. malţ. 7 .

hidraţi de carbon.Microbactor Microbe lift Landor Landor Culturi bacterii Culturi bacterii de de Microsan Agrisan Penergetic –g Penergetic –k Ploscher lisier&purin g- Penergetic Penergetic Huplo Huplo Huplo Marthy Ploscher g. praf de cuarţ Carbonat de calciu. microorganisme Carbonat de 7 8 4 16 24 . praf de cuarţ Carbonat de calciu. melasă Melasă. doixid de siliciu. extract de eucalipt Algă marină. oligoelemente. praf de cuarţ Carbonat de calciu Carbonat de calciu Fosfat monocalcic. lignosulfonate oligoelemente Sulfat de sodiu.extract vegetal apos. sare marină. tărâţe de grâu Carbonat de calciu.lisier de proc Ploscher kcompost & gunoi Progenia PRP Purin fix PRP Activator de compost lichid Ledona Seso Sojall-Bio-Power Verora Ritter Culturi de bacterii şi de ciuperci.

ulei de rapiţă Biplantol Plantosan Nutrimente şi Rose materii active în concentraţie homeopatică Biplantol Plantosan Nutrimente şi SOS materii active în concentraţie homeopatică Biplantol Plantosan Nutrimente şi vital materii active în concentraţie homeopatică Crop-Set Schneiter Extract de N % P2O5 % K2O % Ca % Mg % 3 . plante aromatice. plante aromatice Biplantol Plantosan Nutrimente şi Contra X2 materii active în concentraţie homeopatică. algă marină. melasă de trestie de zahăr Stimulatori de apărare naturală a plantelor Nume Firma Compoziţia MO comercial % Bentosan Agrisan Bentonit. EM1 Roci bazaltice Bacterii.Sijall-MicroPower Terra Biosa Ritter Biosa calciu şi magneziu Melasă de Praf Tomin Tradilyse/Fertilyse Andermatt Comptoir Hidraţi de carbon. uleiuri esenţiale. microorganisme. algă marină.

oligoelemente Sulfat de potasiu. extract vegetal apos Carbonat de calciu.2 0.3 0.Equisan Flotaforce Agrisan Biflora Humixanormal Humixapolivalentă Microsn –P NaturPur fortificant de sol NaturPur fortificant pentru plante Penergetic – p Penergetic – p (lichid) Apă albastră vegetală Plant Tonic Farmrtech Farmtech Agrisan Mauser Mauser Penergetic Penergetic PRP Ledona yuca. K.înmuita.1 38 38 3. 3 0. extract vegetal apos Sulfat de potasiu. 5 0. praf de cuarţ Melasă Apă. oligoelemente.1 Plocher pfortificant foliar-Kaleaf Huplo .3 16 16 2. diverse zaharuri Extract de vermicompost Extract de vermicompost Praf de rocă şi de plante Sulfat de potasiu. produs fermentat pe bază de Lactobacilus acidophilus Coada calului Derivat de dextroză. oligoelemente.7 0. cupru. 2 0. oligoelemente. 5 3. extracte vegetale.1 7 2. extract vegetal apos Patentkali 1. acid lacitc.

7 2. alcool.3 .3 2. 8 0. oligoelemente 5. sulfat de magneziu.Plocher pmelasăfoliară Plocher pActiveplanteKaleaf Plocher pfortificant pentru plante Plocher pfortificant pentru plantedolomit Plocher pVitaplante Plocher pVitaplante Kaleaf Plocher pZone Rădăcinoase I Plocher pZone Rădăcinoase II Plocher pZone Rădăcinoase III Proposan 40 MG/ML SojallVitanal Fortificant TMF pentru plante Huplo Huplo Huplo Huplo Melasă Patentkali Carbonat calciu dolomit de Huplo Huplo Huplo Dolomit Patentkali Dolomit Huplo Melasă Huplo patentkali Agrisan Ritter TMCE Propolis. extract de alge.9 0. flavonoide Melasă de zahăr. culturi de bacterii Sulfat de potasiu.

li Sd.C. Utilizarea produselor menţionate este supusă declaraţiei(sd) şi trebuie să fie anunţată la oficiile de certifcare înaintea utilizării lor Tip de îngrăşământ/Nume comercial Bor (B) Borax Bortrac Microbor Firma Compoziţia Ca % Mg % F e % Mn % B % 1 5 1 5 1 5 Mo % Obse Hauert Landor Leu Tetraborat de sodiu Polibor Polibor Sd Sd. produs fermentat pe bază de Lactobacillus acidophilus Acizi fulvici Extract de zuca. oţet Alge argilă marine. B.Stubble-Aid Schneiter Targanic Turf-Set AJE Schneiter Urtisan Vermi-Sol 1 Vitasel A. produs pe bază de Lactobacilus acidophilus urzică Extract de vermicompost. Plus Vitasel Vinea Plus Agrisan Racroc Hedel Hedel Extract de yuca. Mn. Cu. Mo. 3 3 Îngrăşăminte foliare şi îngrăşăminte pe bază de oligoelememte Utilizarea oligoelementelor(Fe.M. Zn) şi a Ca şi Mg într-o acţiune rapidă trebuie să satisfacă condiţiile următoare: • Analiza pământului(vechi de maxim 4 ani) a parcelei corespunzătoare • Parcelă marto(fără tratament) • Creşterea eficacităţii oligoelementelor utilizate. li .

S Sd. li . S 32 50 50 Sd Sd.3 Sd Sd Sd Sd Optifer 11 Optima Optifer Optima Optifer Fe++ Landor Fe complectat cu aminoacizi Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Sulfat de magneziu Sulfat de magneziu Sulfat de Mn Carbonat de Mn Carbonat de Sd. N lichid Praf 11 6 6 Magneziu (Mg) Bittersalz Kieserit/Kiserite Mangan (Mn) Sulfat de Mn Mantrac Micro-Mangan Kali Landor Hauert.Calciu (Ca) Calcumchlorid Chlorcal-220 Stopit Tip Fier (Fe) Aton Fe Schneiter Agribort Fully Landor Leu Optisol Clorură calciu Clorură calciu Clorură calciu Clorură calciu de de de de 12 16 12 12 5. Landor. Kali Hauert Landor Leu 10 16 Sd. li Sd.

praf de corn. 23% Sd.malţ Eco Nieth Turbă(70%).compost 8005000. dolofos Compost Leureko Turbă 50%.humus de scoarţe.70- K mol/l 20003000 50007000 3190 25003500 4200- .compost 3001500. praf 1200 6000 800 Potgrond de corn. compost 3420 3160 900 Compost Landi/fenaco de deşueri verzi. compost 501200.100Presse-Mottes de deşeuri 600 3000 200 verzi. compost 6003000.praf 1200 6000 1200 de corn Floragard Floragard.Optima Mn++ Landor magneziu Chelaţi de Mn pe bază de scoarţă de hemlock din India Molibdat de sodiu Sulfat zinc de 6 Molibden (Mo) Molibdat de sodiu Zinc (Zn) Sulfat de zinc Zintrac Hauert Hauert Landor 40 Sd Sd.500KKS Biode deşeuri verzi. l Zn 70 Substraturi ale comerţului Complemente pentru substraturi şi înlocuitori de turbă: a se vedea amendamentele Nume Firma Compoziţia NH4NO3P comercial N N mol/l mol/l mol/l Composturi pentru cuburide pământ presate Belflor Bachmann Turbă(60%).600Grond(Brill) de deşeuri verzi. biologic maltaflor Klasmann Schweizer Turbă 70%. Turbă 70%.

Landi/fenaco Turbă 65%. compost. tescovină Turbă 65%. nisip Turbă 70%. lemn tăiat.pentru semănat Okohum-BioPresstopferde Compost pentru pressemotte 142 Statohum Bio-Presstopf Pământ B2 Okohum Ricoter de deşeuri verzi. compost. malţ. îngrăşăminte organice. compost dedeşeuri vezi. făină de pene. cocos . praf de corn Turbe albe şi negre 70%. griş de corn 5100 930 590 5060 Patzer 6001200 20004000 500800 20003000 . tescovină Turbă 70%. pământ vegetal Turbă 70%. praf de corn Turbă 70%. compost. compost. praf de corn. compost de scoarţe. bilogice Frux Krautererde Anzuchtusubs Floragard. îngrăşăminte organcie complexe 200 5001000 400800 3400 20003000 16003200 170 200500 5001000 6400 50007000 30006000 Patzer Landi/fenaco Trek EKO 1 GVZ 2350 850 900 1500 Compost pentru plante (proporţie de turbă 5170%) Bio Statohum II Eco (Brill) Start Patzer Nieth Floragard Compost plante aroamtice. compost de deşeuri verzi Turba 60%. praf de corn Turbă 70% compost de deşeuri verzi. compost. in. praf de corn.

humus de scoarţă. tescovină. compost. praf şi seminţe de corn Turbă 50%. răzuire şi pref de corn Turbă 65%. îngrăşăminte 300600 15003000 100200 20003000 3800 4600 880 6400 Compost horticol Landi/fenaco 3800 4600 880 6400 Trek EKO 5 GVZ 2900 970 950 1700 . compost. compost de deşeuri verzi. surcele de in. trestie de China. argilă Turbă 45%. tescovină. compost de deşeuri verzi. praf de corn. compost. malţ. malţ. surcele de in. cocos. argilă Turbă 50%. compost de scoarţă. Landi/fenaco Turbă 40%. compost de scoarţe. pământ vegetal. trestii. îngrăşăminte organice 6001200 2350 30006000 850 500800 800 25003500 1500 GVZ Composturi pentru plante şi vase şi composturi universale (proporţia de turbă 3150%) Belflor Bachmann Eco (Brill) Pot Nieth Floragard Floragard. malţ Turbe albe şi negre 50%. fibre de lemn.trat Klasmann KKS Bio Traysubstrat Tref EKO 2 Schweizer Turbă 70%. scoarţe.

fibre de cânepă. Landi/fenaco Turbă 30%. 5% . praf de corn. humus de scoarţe Turbă compost. fibre de lemn. argilă. corn Turbă compost. trestie de China.organice complexe Compostpent ru plante şi vase şi Composturi universale (proporţia de turbă 130%) Bio-erde Substrat cu turbă Bio Terre Okohum Biosol compost universal turbă Bachmann cu Coco-Mix Floragard compostunive rsal biologic Klasmann KKS Bio Krautersubstrat Klasmann KKS Bio Topfsubstrat Compost penrtu vase Okohum Floragard. corn praf 30%. malţ. malţ Turbă 25%. compost de deşeuri verzi. pierr ponce. surcele de in. răzuiri şi praf de corn Turbă 30%. fibre. fibres de coocos. pământ vegetal. lave. turbă. pământ vegetal. de 50%. pământ turbos. compost. de 800 10003000 1900 30005000 20 400600 6700 20003500 6001200 30006000 200400 50006000 0-100 6160 0-100 1670 0-100 220 15002500 6430 Schweizer 8001400 6001200 80300 20005000 30006000 15004200 500800 500800 40110 30005000 25003500 42006400 Schweizer praf Leureko Compost. nisip Turbă 25%. tescovină. praf şi fibră de cocos Turbă 25%. trestii. compost. humus de scoarţe. compst.

vapor de apă Peroxid de hidrogen (apă oxigenată) Alcool (etanol) Esnţe vegetale naturale Acizi Acid formic Acid acetic Acid lactic Acid oxalic Acid peracetic Acid citric Baze şi săruri alcaline Potasiu caustic Materii active D a 3 3 3 4 2 2 5 2 . pământ vegetal 30 2300 80 6200 40007000 1) 30150 500020000 Produse de curăţare şi de dezinfectare a suprafeţelor Nume comercial Firma Clasa toxică Diverse substanţe pure Apă. argilă vulcanică. răzuiri şi pudră de corn Turbe 30%. fibre de cânepă.Compost universal Lignostrat Typ Bio (Archut) Swissfiber 2 Compost universal Leureko Kuras Bachmann Vollenweider Copost. trestii. fibre de lemn. compost. turbă 20% Turbă albă 30%. humus de scoarţe. praf de rca Turbă 30. trestie de China.

acizi organici Peroxizi. alumină (argilă) Peroxizi. organici. tensioactivi acizi agenţi Hygrosan 901 Jet 5 Sojall-Desy clean Stall-Aktiv-Forte Kroni Andermatt Ritter kroni 3 Sels minerale. alumină (argilă) D p a d c P D p D p P .(hidroxid de K) Sodă caustică (hidroxid de Na) Lapte de piatră de calcar (hidroxid de Ca) Carbonat de calciu Produse din comerţ Ewabo aldekol Des 2000 2 4 5 Agro-Hygiene 3 Peroxizi. acizi organici Sels minerale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful