Dacă ţinta este atât de importantă, cum de reuşim să fim separaţi de ea aşa de uşor? Răspunsul este simplu.

Teama este cea care ne desparte de ţintă. Teama ne taie legăturile cu singura noastră sursă de energie. Astfel, Teama ne înfometează. Nici o activitate teatrală nu absoarbe mai multă energie decât lupta cu efectele Fricii. Ea este, cu o singură excepţie, distructivă.

Ce este însă această Teamă cu majusculă ? E dificil să o definim, pentru că este un amalgam personal de emoţii mişcătoare, ce-şi schimbă permanent forma precum un banc de peşti. Nu trebuie confundată cu sentimentul pe care oricare dintre noi l-ar încerca dacă un bărbat mascat ar năvăli în cameră, agitând o puşcă automată. Câteodată, această Teamă vine purtând o mască, aroganţa fiind una din deghizările ei favorite, manierismul alta. Şi deşi câteodată suntem foarte conştienţi că suntem posedaţi de această „Teamă", sunt momente când parazitul este invizibil gazdei sale. Mai rău, această „Teamă" nu este definibilă, fiindcă în mod ciudat ea nu există cu adevărat (...) Până la urmă, Teama actorului se va dovedi un tigru de hârtie, un Vrăjitor din Oz ce se fărâmiţează când e scos la lumină. E uşor de spus „Nu-ţi fă griji!". Ba chiar se află în topul sfaturilor contraproductive. Dar de fapt chiar nu e cazul să ne facem griji. Cum să facem asta, când grijile sunt chiar cauza problemei! ? A-ţi lua precauţii e un lucru prudent, a-ţi face griji e întotdeauna imprudent. Putem să o scoatem la capăt cu Teama. Dar în primul rând trebuie să o recunoaştem şi să o vedem. E mai bine însă să facem acest lucru la rece, decât atunci când suntem deja prinşi în strânsoarea sa. Numai atunci când ne putem vedea Teama clar o putem analiza, obiectiviza şi depăşi. Teama este precum diavolul. Vestea bună este că el nu există. Vestea proastă este că acesta este chiar motivul pentru care nu reuşim să scăpăm de el. Dorinţa lui cea mai fierbinte este să te despartă de ţintă: „Nu te uita la ţintă. Acolo nu este nimic legat de personajul tău ", ne şopteşte el la ureche. Teama poate atunci să ne mintă că miza e alta: „Miza ta e legată doar de tine, de actor. Vei reuşi tu, actorul, sau vei eşua ? Vei fi tu, actorul, judecat ca fiind bun, sau slab ? Vei părea talentat ? Vei arăta bine ? Vei fi dorit ? Vei fi abandonat ? Umilit ? Vei fi, vei fi, vei fi... ?". Dacă se ajunge la această etapă nefericită, ar fi bine să ne amintim ce I-a spus Hristos diavolui în deşert: „Treci în spatele meu, satană!". Scenariul este fascinant: diavolul îşi adună puterea pâlpâind de-o parte şi de alta a vederii noastre. Ne face cu ochiul din stânga şi din dreapta, scindat, niciodată drept în faţa noastră, nici complet în afara câmpului nostru vizual. Dacă am putea să-1 vedem din cap până-n picioare în faţa noastră, şi-ar pierde puterea, pentru că am 1

Va încerca însă în repetate rânduri să ne invadeze câmpul vizual periferic. Toate problemele blocajului se rezolvă în „acum". Ne sperie gândul că vrea să ne sară în faţă. dar voi încerca s-o fac excelentă pe următoarea!". Teama nu poate respira atâta timp cât actorul rămâne prezent. deşi efectele Temerii sunt resimţite în prezent.. Putem însă crea fantasme conform cărora ne aflăm altundeva. de fapt. Teama nu există în acum. însă chiar asta este marea sa cacialma. simpla lui vedere ne-ar putea distruge. Ba chiar. nu putem deveni prezenţi. El conduce prin ameninţarea că. precum Gorgona. . Nu putem să ne descotorosim niciodată complet de Teamă. De fapt.înţelege că nu există cu adevărat. ceea ce congelează fluxul atenţiei şi ratează ţinta. Şi acestea sunt singurele două locuri în care poate trăi. Anumite principii sunt însă întotdeauna de ajutor. Trebuie actorul să încerce să fie prezent ? Răspunsul este negativ. ce rămâne de făcut ? Putem lucra cu dubla-negaţie ? Putem. ofer Fricii o şansă superbă. În secunda în care învinuiesc prezentul ca să flirtez cu trecutul sau viitorul. Numeşte o parte din acest fals timp Trecut. Ea guvernează viitorul ca Anxietate. Parte din antidotul blocajului este să-ţi aminteşti 2 . Dacă diavolul ne-ar confrunta direct. Adevărul este exact opusul: dacă am reuşi să-1 vedem în întregime. „A fi prezent pare atât de greu. şi pe cealaltă. Însă putem să o dăm afară din calea noastră şi să o lăsăm mereu în spate. De aceea. iar rezultatul final va fi blocajul. Toate problemele blocajului sunt vindecate în „acum". Numai acolo va fi în afara câmpului nostru vizual şi astfel vom putea merge înainte. Astfel. Ea ia singurul timp real. De aceea. Când încercăm să fim prezenţi. şi-1 împarte în două false zone temporale. cel mai bine este să-1 punem la locul lui. ne aflăm de fapt în geniala cacialma a Fricii.. încât ne este extrem de dificil să le oprim. Teama utilizează deseori acest şiretlic pentru a ne dezorienta: ne face să ne luptăm să devenim ceea ce. Nu putem încerca să fim prezenţi tocmai pentru că suntem deja prezenţi. actorul e păcălit în a lăsa ţinta din prezent în urmă. O altă reţetă clasică de dezastru este: „Partea pe care tocmai am terminat-o a fost îngrozitoare. prezentul. Viitor. suntem prezenţi şi nimic din ce putem face nu poate altera această condiţie. Şi atunci. el ar fi cel care ar fi distrus. blocajul poate începe numai în trecut sau viitor. ea trebuie să inventeze un timp imaginar pe care să-1 populeze şi să-1 conducă. de exemplu. el ar pieri. suntem. am dezvoltat mecanisme atât de ingenioase pentru ne amăgi că suntem absenţi. Primul: cum suntem deja prezenţi. undeva în urma noastră. Puterea diavolului constă în faptul că nu putem să prindem decât frânturi din el. Ambele afirmaţii sunt de fapt înşelătorii ale Fricii. În realitate. şi trecutul ca Vină. a rămâne prezent pare însă şi mai dificil!". ascunzându-se cu Teama prin trecut sau viitor. încerca să facem în aşa fel încât să nu mai fim absenţi ? Problema stă în faptul că orice „a încerca" tinde să-1 facă pe actor să se concentreze.

însă putem să ne păcălim singuri în a crede contrariul. Teama trebuie să ne creeze iluzia că regulile ţintei nu mai există. Cel mai rău lucru care se poate întâmpla este să te amăgeşti că nu eşti prezent. Teama nu are nici o putere asupra ţintei. şopteşte Teama. Nu ne poate fi furat. Nu ne putem lupta pentru a fi prezenţi. şi anume că întotdeauna există o ţintă. Atacă prima regulă. A fi prezenţi ne este dăruit. 2007 3 . „Este o minciună". UNITEXT. Ed. nu putem decât descoperi că suntem prezenţi. Nu. ca un cadou. Fragment din Actorul şi ţinta de Declan Donnellan. Pentru a ajunge aici. nici chiar tu însuţi nu poţi năvăli cu un căluş îmbibat în cloroform ca să te răpeşti singur.calm că eşti prezent şi că nimeni şi nimic nu te poate răpi. şi deci Teama încearcă sa le ascundă rând pe rând. Bucureşti. „Eşti cu totul singur. însă ne poate face să credem că ţinta ne-a abandonat. Nu poţi depinde decât de tine însuţi".

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful