VALERIU CIUCULIN

LIMBA SPANIOLĂ
Curs rapid

SLATINA 2002

PR E FAŢ Ă
Cele mai vechi popoare care au trăit pe teritoriul Spaniei au fost iberii (care au dat şi numele peninsulei iberice) 1) şi Celţii, care în anumite regiuni s-au contopit cu celalţi constituind originea populaţiei mixte de celtiberi. Alte populaţii de importanţă mai mică au fost fenicienii, grecii şi cartaginezii, care au format o serie de colonii de-a lungul ţărmului Mediteranei. În secolul al III-lea î.H., în timpul celui de-al doilea război punic, Spania a căzut sub dominaţia Romanilor şi, în ciuda unei rezistenţe îndelungi şi energice, a sfârşit prin a adopta limba şi obiceiurile de la Roma într-un mod mai accentuat şi mai profund decât oricare altă naţiune neolatină. Această acţiune de romanizare era deja bine făcută în epoca lui Augustus, când acest împărat încredinţa misiunea de îngrijire a bibliotecii sale spaniolului C. Iulius Iginus şi un locuitor din Cadix a ajuns consul. Mai târziu, Spania a dat Romei numeroşi împăraţi, precum Traian, Adrian, Teodosiu. În secolul al V-lea, după câteva secole bune, dominaţia romană a fost răsturnată de popoarele barbare, primii fiind vizigoţii, care au format un regat independent în peninsulă şi care după puţin timp s-au convertit la catolicism şi au adoptat limba şi obiceiurile latine. În secolul al VIII-lea au apărut în peninsulă arabii, care au rămas acolo pentru opt secole şi au lăsat numeroase urme în limbă, în obiceiuri şi care au impulsionat dezvoltarea ştiinţelor şi trezirea conştiinţei naţionale a popoarelor europene. În secolul al XV-lea Spania s-a constituit în mare monarhie naţională şi, pe când Columb descoperea America, armata spaniolă intra în Granada, ultimul bastion arab din Europa. Din acest moment a început ridicarea Spaniei ca unul dintre cele mai mari state europene. Toate aceste popoare care au ajuns în peninsulă au contribuit cu câte ceva la formarea limbii spaniole. Iberii au lăsat unele cuvinte terminate în –rro, ca: cazurro (taciturn), cerro (lipici), pizarra (cadă) şi alte câteva ca isquierdo (stâng), nava (vale), páramo (stepă); celţii au lăsat doar câteva urme, ca abedul (beteală), cama (pat), camino (drum). Dar dacă iberii şi celţii nu au lăsat urme prea numeroase în lexic, mai mult ca sigur au influenţat fonetica. Arabii au fost cei care au influenţat puternic lexicul, în special pentru domeniile tehnice. Descoperirea Americii a adus în Europa cuvinte noi, precum tomate (pătlăgea roşie), chocolate (ciocolată). În timpurile moderne s-a simţit influenţa limbii franceze şi a limbii italiene. Limba spaniolă are trei dialecte principale: leonez, catilian şi aragonez. Dialectul toledan s-a impus mai ales prin marile opere literare în care s-a scris şi a fost denumit ulterior limba castiliană, care este cunoscută în lume ca adevărata limbă spaniolă. Limba spaniolă este cea mai vorbită în lume, după engleză. În afară de peninsulă, ea se vorbeşte în America de Sud şi Centrală, cu excepţia Braziliei, în Filipine, în Maroc, în Canare şi în câteva insule din Pacific. Mai mult de 100.000.000 de oameni vorbesc spaniola.

_________________________

Din iberi se trag bascii de astăzi (cantabrii de pe vremea romanilor), care s-au stabilit pe ambii versanţi ai Pirineilor şi îşi păstrează şi astăzi limba şi tradiţiile vechi.

1)

ALFAB E T U L
Literele alfabetului Alfabetul spaniol se compune din 28 de litere, dintre care 5 vocale şi 25 de consoane: Forma Denumire Pronunţare Aa a a Bb be be Cc ce th englezesc aspru, interdental Ch ch che ce Dd de de Ee e e Ff efe efe Gg ge ch german dur (aproximativ h românesc) Hh hache ace Ii i i Jj jota şota Kk ka ka Ll ele ele Ll ll elle elie Mm eme eme Nn ene ene Ññ eñe enie Oo o o Pp pe pe Qq ku ku Rr ere ere Ss ese ese Tt te te Uu u u Vv ve ve Xx equis ekis Yy i griega i griega Zz zeda theda Pronunţare 1.- Vocalele se pronunţă ca în româneşte. A şi o sunt mai deschise; e este aproape întotdeauna închis, dar adesea deschis în faţa unui grup consonantic (perla, perro) sau în silabă finală urmată de consoană (papel); u are întotdeauna sunetul românesc, niciodată cel francez (ü). I atonic, în orice poziţie s-ar găsi în cuvânt, se transformă în y: yema (gemă) [iéma], huyeron (au fugit) [uiéron], rey (rege) [réi]. 2.- Consoanele se pronunţă ca în româneşte, cu câteva excepţii: C înainte de e sau i se pronunţă sâsâit, cam ca th din engleză: cerveza (bere) [θervéθa]; cielo (cer) [θiélo]. Când există două litere c care se succed într-un cuvânt, prima se citeşte normal, iar a doua ca θ: accidente [acθidente]. Chiar şi în combinaţia sce şi sci trebuie îndulcită pronunţarea consoanei c: escena (scenă) [esθéna]. Ch – înaintea oricărei vocale sună ca "ci" din româneşte (dar i nu se aude): muchacho (băiat) [mučáčo] Să se reţină că ch este o consoană de sine stătătoare, nu se desparte în silabe diferite şi se regăseşte în dicţionare după litera c. G – înaintea lui e şi i sună cam ca h din româneşte: general [heneral], gitana [hitána].. De notat că se pronunţă dur înaintea consoanei n (nu înmuiat ca în franceză sau italiană): maligno [malígno]. De asemenea, are pronunţia dură în grupurile gue, gui: guerra [ghérra], guitarra [ghitárra]. Dacă însă u poart diereză (ü), aceasta arată că vocala u din aceste grupuri trebuie pronunţată: pingüino [pinguíno], ungüento [unguénto]. H – este o consoană mută, indiferent că este la începutul sau în interiorul cuvintelor. Ţine locul unui h sau al unui f din latină (care se regăsesc adesea în franceză şi italiană): hombre (om) [ómbre]; hormiga (furnică) [ormíga]. Serveşte de asemenea pentru a semnala aspirata în cuvintele derivate din arabă: almohada [almoáda]. Se pune întotdeauna înaintea diftongului ue aflat la început de cuvânt: huevo (ou), huérfano (orfan). J – înaintea oricărei vocale se pronunţă h: navaja (brici) [naváha]. Se regăseşte mai des înaintea vocalelor a, o, u decât înaintea vocalelor e, i, unde se foloseşte de obicei g.

La sfârşitul cuvintelor nu se pronunţă: reloj (ceas) [reló]. Ll – înaintea oricărei vocale se pronunţă l muiat (ca în italiană grupul gli, gle): calle (stradă) [cálie]. Să se reţină că este o consoană de sine stătătoare, nu se desparte în silabe şi se regăseşte în dicţionare după litera l. Ñ – înaintea oricărei vocale se pronunţă n muiat (ca grupul gn în italiană sau franceză): niño (copil) [nínio]. Semnul care este pus pe această literă se numeşte tildă şi a apărut din obiceiul de a pune o linioară pentru abreviere pe o consoană pentru a o dubla. Q – sună ca q din italiană, sau ca grupul ch din "che" românesc; apare numai în grupurile que, qui: queso (brânză) [késo]; quinta (vilă) [kínta]. R – are, mai ales la început de cuvânt, un sunet mai puternic decât în alte limbi (aproape rr): rana (broască) [rrána]. Între două vocale se reprezintă dublat şi nu se desparte în silabe: ca-rro (car). Se dublează şi când se adaugă un prefix unui cuvânt care începe cu r: rector, vicerrector; romano, prerromano. S – are întotdeauna sunetul aspru (aproape ss), neexistând în spaniolă s dulce. X – se pronunţă ca în româneşte, dar înainte de consoană se slăbeşte în s: examen [eksámen]; excursion [eskursion]. Y – se pronunţă ca un i mai dur: yerno (ginere) [jérno]. Este considerată ca vocală în conjuncţia y (şi) sau în diftongi. ye-gua, a-ye-ron. Z – înainte de orice vocală are sunetul θ. Se regăseşte în general înainte de a, o, u şi aproape niciodată înainte de e, i, unde se pune c. CONSOANE DUBLE. – Limba spaniolă nu tolerează dublarea consoanelor, cu excepţiile cc (înainte de e şi i), nn şi rr. De fapt cc nu poate fi considerat o consoană dublată, pentru că cele două consoane din grup au sunete diferite; nn se regăseşte în foarte puţine cuvinte, de obicei compuse (connubio, innato, innegable), de unde se reţine că de fapt singura consoană dublată este rr, care se găseşte în foarte multe cuvinte. DESPĂRŢIREA ÎN SILABE a) o consoană (inclusiv ch şi ll) care se găseşte între două vocale, face silabă cu vocala următoare: bo-ca, mu-cha-cho, ca-lle. b) două consoane egale sau diferite se despart: con-nu-bio, cer-do, es-ce-na. De reţinut că: rr se consideră indivizibilă (tie-rra); g urmat de n face silabă cu vocala precedentă (ma-lig-no); când a doua consoană este o lichidă (l, r), ambele consoane fac silabă cu vocala următoare ( co-pla, pa-dre); c) trei sau mai multe consoane se despart astfel încât două dintre ele să facă silabă cu vocala următoare, iar cealaltă (sau celelalte) cu vocala precedentă (tem-ple, cons-truc-ción); d) particulele des, nos, vos, în cuvintele compuse, formează o silabă proprie: des-es-pe-ra-do, nos-o-tros, vos-o-tros; e) diftongii rămân nedespărţiţi: bue-no, tiem-po, gra-cio-so. SEMNELE DE PUNCTUAŢIE Semnele de punctuaţie sunt exact cele din româneşte. În limba spaniolă nu există apostroful. O ciudăţenie a limbii spaniole este folosirea semnelor de întrebare şi de exclamaţie. Acestea se pun şi la începutul frazei interogative sau exclamative, după caz, răsturnate, chiar dacă propoziţia respectivă se află în mijlocul unei fraze mai lungi; aceasta pentru a da posibilitatea cititorului de a cunoaşte inflexiunea pe care trebuie s-o dea cuvântului sau cuvintelor respective. Ex.: ¿Que hora es? - ¡Ay de mí! - ¿El próximo domingo vendrá Usted a mi casa? În cazul în care frazele sunt în acelaşi timp şi interogative, şi exclamative, se pune semnul întrebării la început şi cel al exclamării la sfârşit sau viceversa. Lectură Carta (scrisoare) [kárta], clima (climă) [klíma], cuadro (portret) [kuádro], cuento (cont) [kuénto], quartel (cartier) [kuartél], crimen (crimă) [krímen], cuidado (grijă) [kuidádo], escuela (şcoală) [eskuéla], cebra (zebră) [θébra], celeste (celest) [θeléste], cerveza (bere) [θervéθa], cita (întâlnire) [θíta], cifra (cifră) [θífra], cielo (cer) [θiélo], acceso (acces) [akθéso], accesorio (accesoriu) [akθesório], accidente (accident) [akθidénte], escena (scenă) [esθéna], descenso (coborâre) [desθénso], disciplina (disciplină) [disθiplína]. muchacho (băiat) [mučáčo], achaque (oţel) [ačáke], techo (acoperiş) [téčo], pecho (piept) [péčo], noche (noapte) [nóče], chispa (scânteie) [císpa], chiflato (fluierat) [cifláto], chubasco (ploaie cu găleata) [čubásco]. garra (carafă) [gárra], garganta (gâtlej) [gargánta], gente (lume) [hénte], genio (geniu) [jénio], general (general) [henerál], gemelo (geamăn) [hemélo], germen (germen) [hérmen], origen (origine) [oríhen], gigante (gigant) [higánte], girafa (girafă) [hiráfa], fingir (a se preface) [finhír], agitar (a agita) [ahitár], digno (demn) [dígno], maligno (malign) [malígno], repugnante (respingător) [repugnánte], guerra (război) [ghérra], guitarra (chitară) [ghitárra], güelfo (golf) [guélfo], pingüino (pinguin) [pinguíno], lingüistica (lingvistică) [linguística]. halcón (şoim) [alcón], hablador (vorbitor) [abladór], harina (făină) [arína], hemisferio (semisferă) [emisfério], hebreo (evreu) [ebréo], hierro (fier) [iérro], himno (imn) [ímno], historia (istorie) [istória], hielo (ger) [iélo], deshonra (dezonoare) [desónra], honor (onoare) [onór], hombre (om) [ómbre], hueso (os) [uéso], humo (fum) [úmo], buho (bufniţă) [búo]

jabato (mistreţ) [habáto], tejer (legitimaţie) [tehér], mujer (femeie) [muhér], cajero (casier) [kahéro], viaje (călătorie) [viáhe], hereje (eretic) [eréhe], ojo (ochi) [óho], hoja (frunză) [ója], juicio (judecată) [huício], Juan (Ion) [huán] llaga (plagă) [liága], calle (stradă) [kálie], valle (vale) [válie], llave (cheie) [liáve], lluvia (plouă) [liúvia] baño (baie) [bánio], araña (păianjen) [arránia], quince (cincisprezece) [kínθe]. rostro (obraz) [rróstro], red (reţea) [rréd], corrida (alergare) [korrída], correo (poştă, curier) [korréo], pararrayo (paratrăsnet) [pararráio], ferrocarril (cale ferată) [ferrocarríl]. masa (masă, mulţime) [mássa], mesa (masă) [méssa], paseo (plimbare) [passéo]. cielo y tierra (cer şi pământ) [θiélo i tiérra], yo (eu) [io], boya (groapă) [bóia]. axioma (axiomă) [assióma], excelente (excelent) [ecselénte], explicar (a explica) [eksplicár], examen (examen) [eksámen], excusa (scuză) [ekscúsa]. paz (pace) [páθ], voz (voce) [vóθ], arroz (orez) [arróθ], choza (baracă) [čóθa]. Despărţirea în silabe Să se împartă în silabe următoarele cuvinte: cuca (glumă), huevo (ou), macho (mascul), cuchara (lingură), cuchillo (cuţit), mantilla (mantie), soldado (soldat), obispo (episcop), redondo (rotund), bastante (suficient), almacén (magazie), contestación (contestaţie), enterrar (a înmormânta), mediterráneo (mediteranian), magno (mare), ignorante (ignorant), visible (vizibil), inspiración (inspiraţie), escritor (scriitor), desagradable (neplăcut), Dios (Dumnezeu), día (ziuă), miopía (miopie), héroe (erou), heroína (eroină), heroísmo (eroism), servían (serveau), daréis (veţi da), continuéis (continuaţi), averigüéis (veţi verifica).

ACCE NTUAREA
REGULA GENERALĂ 1)- Regula spaniolă a accentuării, simplă şi logică, face să devină uşoară, în special pentru străini, citirea cuvintelor. Din punct de vedere al accentului tnic, cuvintele se împart în: - cele care au accentul pe ultima silabă; - cele care au accentul pe penultima silabă; - cele care au accentul pe antepenultima silabă. Singurul accent grafic este cel ascuţit, care se scrie deasupra vocalei tonice a cuvântului. 2)- Normele de accentuare spaniole sunt următoarele: a) Cuvintele care se termină în vocală sau diftong, sau în n şi s, primesc accentul tonic pe penultima silabă. Ex.: casa, caballo, agua, orden, estudio, amigos etc.; b) Cuvintele care se termină în consoană (cu excepţia lui n şi s) primesc accentul tonic pe ultima silabă. Ex.: clavel, mujer, Madrid etc.; c) Toate cuvintele în care accentul tonic cade pe oricare altă silabă (inclusiv cele din primele două categorii), vor avea semnalat accentul grafic. Ex.: papá, mamá, café, francés, inglés, razón, estación; alcázar (fortăreaţă), cárcel (închisoare), huésped (oaspete), Cádiz (Cadix), azúcar (zahăr); máquina, régimen, pelécano, tórtola, Málaga; diciéndomelo, defiéndasenos. 3)- Diftongii, dacă rezultă din unirea unei vocale tari (a,e, o) cu una slabă (i, u), au accentul tonic pe vocala tare; dacă rezultă din unirea a două vocale slabe, au accentul tonic pe cea de-a doua vocală slabă. Ex.: baile (dans), pron.báile; reina (regină), pron. réina; Dios (dumnezeu), pron. Diós; viuda (văduvă), pron. viúda; buitre (vultur), pron. buítre. Triftongii au întotdeauna accentul pe vocala tare. Ex.: amortiguáis (vă certaţi). Excepţiile de la reguli vor fi semnificate în scris şi la diftongi şi triftongi. Ex.: baúl (valiză), día (zi), país (ţară), flúido (fluid), María, Lucía etc. CUVINTE CU SAU FĂRĂ ACCENT GRAFIC 1.- Poartă întotdeauna accent grafic: a) toate cuvintele care se termină cu un triftong urmat de s (în special formele verbale). Ex.: amortiguáis, despreciéis etc. b) anumite cuvinte monosilabice, pentru a le deosebi de alte cuvinte omonime care au un alt rol gramatical: él = el (pronume) el = articol mí = mă (pronume personal) mi = al meu, a mea (pronume posesiv) tú = tu (pronume personal) tu = al tău, a ta (pronume posesiv) sí = se (pronume), dacă (adverb) si = conjuncţie dé = să dea (de la verbul dar) de = de (la) (prepoziţie) sé = fii (imperativ) se = se (pronume reflexiv) sólo = numai (adverb) solo = doar (adjectiv) c) anumite pronume demonstrative, pentru a le distinge de cuvintele omonime care au rol de adjectiv. Ex.: Éste (acesta), ésta (aceasta) şi pluralele lor. Ése (acesta), ésa (aceasta) şi pluralele lor. Aquél (acela), aquélla (aceea) şi pluralele lor.

d) cuvintele que (ce), quan (cât), como (ca), quando (când), donde (unde); cuvintele quien (cine), cuanto (cât), cuanta (câtă) şi pluralele lor, când se folosesc în fraze interogative, exclamative sau emfatice (accentul emfatic). Conjuncţia aun pierde accentul dacă este pusă după verb. e) formele verbale contrase (persoana a III-a singular de la passado remoto), chiar şi după lipirea pronumelui enclitic. Ex.: escribióme (mi-a scris), callóse (tăcu). f) anumite forme verbale monosilabice, precum dió (dădu), vió (văzu), fuí (fusei, mersei), fué (fu, merse). g) toate cuvintele compuse (inclusiv adverbele în –mente), când cuvintele de la care provin poartă accent grafic. Ex.: décimoséptimo (de la décimo şi séptimo), fácilmente (de la fácil). h) cuvintele latineşti sau din alte limbi străine, dacă nu concordă cu regulile accentuării spaniole. Ex.: ítem, tránseat, Schúbert, Amiéns etc. 2.- Se scriu însă fără accent, deoarece sunt compuse, dar se pronunţă după regula generală, cuvintele: porque (deoarece), aunque (oricare), conque (deci), sino (dar, chiar dacă). Dar porque, folosit în frază interogativă, se descompune în elementele sale şi se accentuează al doilea: ¿por qué? CUVINTE CU ACCENT DIFERIT ÎN CELE DOUĂ LIMBI albúmina bahía epicúreo burocrạcia catalẹpsia estratẹgia cerbẹro Etiopía anémona Darío farmạcia aristocrạcia hemorrạgia atmósfera Diọs héroe idólatra autọpsia imbecil ázoe (azot) Leọnidas parásito nostạlgia régimen
* la cuvintele care nu poartă accent grafic s-a pus un punct sub vocala accentuată

epidẹmia anẹmia democrạcia autocrạcia edén Víctor

epilẹpsia cólera hégira diplomạcia ortotọxia Oceanía

DIFTONGI MOBILI O normă importantă pentru formarea cuvintelor derivate şi în special pentru conjugarea anumitor verbe, este accea privitoare la diftongii ie şi ue, care, după comportamentul lor sub influenţa accentului, se schimbă respectiv în e sau o. Ex.: hierrp (fier), herrero (fierar); bueno (bun), boníssimo (foarte bun). Această regulă suferă câteva excepţii stabilite de uzul limbii, ca de ex.: viejo (bătrân), viejito (bătrânel); viento (vânt), vientecillio (vânticel); muestra (mostră, eşantion), muestratio (pavilion de mostre); hueso (os), huesoso (osos). Lectură ala (aripă), escuela (şcoală), pelota (minge), banco (banc, bancă), victoria (victorie), margen (margine), crisis (criză) bajá (paşă), café (cafea), sofá (sofa), atún (ton – specia de peşte), también (şi, de asemenea), ningún (nici un), razón (dreptate), revés (revers), atrás (înapoia), jamás (niciodată), francés, inglés, rumano (român), parabién (felicitare), después (după), escribí (scrise), veréis (veţi vedea) laurel (laur), audaz (îndrăzneţ), romper (a sparge), cesar (a înceta), merced (graţie, milă), Madrid, reloj (ceas) carácter (caracter), mártir (martir), cárcel (închisoare), mármol (marmură), César mércoles (miercuri), tótola (turturea), música (muzică), máquina (maşină) patria (patrie), serie (serie), delirio (delir), sitio (asediu), agua (apă), abuelo (bunic), ruido (zgomot) amortiguáis (stingeţi), despreciéis (dispreţuiţi), averigüéis (adeveriţi), fuése (s-a dus), vióse (se văzu), pidióme (îmi ceru), rogóles (îi rugă), andaráse (se va duce), cortésemente (politicos), ágilmente (agil) Lectură şi dictare Italia ha sido la madre de la civilización moderna. Ella ha dado al lenguaje humano su nota más armónica; a la literatura, el más original de los poetas del Renascimiento; a la ciencia, el revelador de las leyes del Universo; a la geografîa, el descubridor de un Nuevo Mondo; a las bellas artes, las creaciones que han dado forma, color y cuerpo al ideal; a la música, las inspiraciones melódicas que hacen estremecer las almas; al derecho humano, la abolición de la pena de muerte; y al mundo político, Italia Libera e Unita. Bartolomé Mitre (Argentina, 1821-1906)

ARTICOLUL
ARTICOLUL HOTĂRÂT 1.- Articolul hotărât spaniol este: el pentru masculin singular. Ex.: el hombre omul. la pentru feminin singular. Ex.: la mujer femeia. los pentru masculin plural. Ex.: los hombres oamenii. las pentru feminin plural. Ex.: las mujeres femeile. Articolul feminin la, pentru raţiuni de eufonie (reţineţi că în spaniolă nu există apostroful), se transformă în el înaintea substantivelor care încep cu a sau ha, când pe silaba iniţială cade accentul. Ex.: el ala aripa; el hambre foamea.

Acelaşi articol rămâne însă neschimbat dacă se găseşte înaintea adjectivelor care precedă substantivele, şi care pentru acest motiv sunt într-un anumit mod cuvinte atone. Ex.: la ancha ala ampla aripă. Rămâne invariabil de asemenea în faţa numelor proprii de persoane de sex feminin. Ex.: la Angela Angela. 2.- Limba spaniolă, chiar dacă nu cunoaşte substantive de genul neutru, posedă şi articolul neutru lo, invariabil, care se foloseşte în faţa adjectivelor, participiilor adjectivale, pronumelor şi adverbelor (niciodată în faţa substantivelor sau a verbelor),folosite în sens neutru sau abstract. Acest articol corespunde exact cu expresiile româneşti: ceea ce este, calitatea de a etc. Ex.: lo bueno ceea ce e bun, bunul. Să se reţină şi expresiile: lo hermosa que era cât de frumoasă era; lo contentos que estaban cât de mulţumiţi erau etc. 3.- Nu primesc articol hotărât: a) Prenumele proprii bărbăteşti şi numele oamenilor celebri. Ex.: Juan, Luís, Pablo; Cervantes; Manzoni. Fac excepţie, conform uzanţei italiene, numele scriitorilor faimoşi şi artiştilor italieni din vechime: el Petrarca, el Ariosto, el Ticiano. b) Adjectivele posesive. Ex.: mi libro cartea mea. c) Numele statelor, regiunilor şi oraşelor. Ex.: España, Andalucía, Madrid. Fac excepţie: la China, el Japón, la Argentina, el Brasil, el Uruguay, el Perú, el Ecuador, el Salvador, la Habana, la Coruña, el Cairo. Dar dacă numele este însoţit de un adjectiv sau de o frază complementară, se face uz de articol. Ex.: la hermosa España, la España de Cervantes, la heroica Zaragosa, la Italia septentrional. d) Miile din numerotarea anilor, precedate de prepoziţii. Ex.: en 1944 în (anul) 1944. e) al doilea substantiv şi următoarele, chiar dacă sunt de genuri diferite, dacă se referă toate la alt substantiv. Ex.: los libros y cartas de mi hermano cărţile şi scrisorile fratelui meu. 4.- Primesc articol hotărât: a) Numele proprii ale persoanelor de sex feminin şi numele referitoare la femei. Ex.: la Ines, la Dolores, la Juanita; la Pérez, la López, la Alvárez. b) Numele zilelor săptămânii, dacă sunt determinate. Ex.: llegaré el domingo voi ajunge duminică. c) Expresiile indicând vârsta împlinită. Ex.: murió a los veinte (años) de edad a murit la douăzeci de ani. d) Expresii diverse, precum: los dos, los tres etc. noi doi, noi trei); nosotros (vosotros, ellos) los españoles noi (voi, ei) spaniolii. ir a la escuela (al teatro, a la ciudad, a la iglesia) a merge la şcoală (la teatru, în oraş, la biserică). ARTICOLUL NEHOTĂRÂT 1.- Articolul nehotărât spaniol este: un pentru masculin singular. Ex.: un hombre un om. una pentru feminin singular. Ex.: una mujer o femeie. Articolul feminin una, pentru aceleaşi raţiuni de eufonie deja amintite la articolul hotărât la, se transformă în un înaintea substantivelor care încep cu a sau ha, când pe silaba iniţială cade accentul. Ex.: un ala o aripă; eun haba o fabulă. Acelaşi articol rămâne însă neschimbat dacă se găseşte înaintea adjectivelor care precedă substantivele. Ex.: una ávida ama o stăpână avidă. 2.- Limba spaniolă posedă şi formele de plural unos, unas, care sunt folosite mai mult ca articole partitive sau au sensul de câţiva, câteva, circa. Ex.: he comprado unos libros am cumpărat cărţi, nişte cărţi; Cuesta unos cincuenta céntimos = costă circa cincizeci de centime. 3.- Articolul nehotărât la singular nu se traduce. Ex.: tengo dinero = am bani. 4.- Articolul nehotărât se subânţelege în faţa lui otro şi mai întotdeauna în faţa lui cierto: outro libro = (o) altă carte; cierto libro = (o) carte oarecare. PREPOZIŢIILE ARTICULATE După cum vom vedea mai departe, declinarea substantivelor se face cu ajutorul prepoziţiilor specifice fiecărui caz. Spre deosebire de celelalte limbi neolatine occidentale, în spaniolă numai articolul hotărât masculin singular se contrage cu prepoziţiile de şi a, formând respectiv del şi al. Ex.: tengo el libro del maestro = am cartea profesorului; doy el libro al maestro = (îi) dau cartea profesorului. Exerciţiul 1 Puneţi articolele hotărâte, acolo unde trebuie, următoarelor substantive: amigo, amigos, marido, maridos, dinero, dineros, sombrero, sombreros, soldado, soldados, hijo, hijos, sía, días, palabra, palabras, agua, aguas, útil, malo, bello, valiente; Carlos, Carmelo, Velasquez, Ibáñez, España, Rumania, Francia, Inglaterra, Alemania, Rusia, Japón, Argentina, Brasil, Roma; moderna España, España de los árabes, Carmen, Conchita, Pepita; lunes, martes, miércoles, jueves, viernes, sábado, domingo. Puneţi articolele nehotărâte, acolo unde trebuie, următoarelor substantive:

sueño, bolsillo, sastre, puerto, caballero, sonrisa, obra, peseta, tienda, calle, águla, alba, hacha, harpa, hembra, áspera cuesta, otro día, otra vez, cierta ocasión. Traduceţi următoarele expresii: vulturul este o pasăre; adevărul, frumosul şi bunul sunt idealul vieţii; geanta ta; oraşul vostru; Spania este o ţară; frumoasa Barcelona; Ion este un bărbat frumos; Ibáñez este o romancieră, Petrarca este un poet; am (tengo) prieteni; un alt văr; un oarecare Pérez; roata carului. LECTURĂ ŞI DICTARE La Guitarra Empieza el llanto Es imposible de la guitarra callaría. Se rompen las copas Llora por cosas de la madrugada. lejanas. Empieza el llanto Arena del Sur caliente de la guitarra. que pide camelias blancas. Es inútil Llora, flecha sin blanco, callarla. la tarde sin mañana, Es impossible y el primer pájaro muerto callarla. sobre la rama. Llora monótona ¡Que guitarra! como llora el agua Corazon malherido como llora el viento por cinco espadas. sobre la nevada. (Federico García Lorca) Lexic arena blanco caliente callaría cinco copa empezar flecha lejano nisip ţintă cald a face să tacă cinci cupă a începe săgeată departe llanto llorar madrugada pájaro pide sin sur tarde plâns a plânge zori vrabie cere fără sud seară

S U B STANTIVU L
GENUL SUBSTANTIVELOR Limba spaniolă cunoaşte două genuri: masculin şi feminin. În general, se pot distinge genurile substantivelor astfel: a) Substantivele care se termină în a sunt în general feminine. Ex.: la carta = scrisoarea; la tienda = dugheana. Există totuşi numeroase excepţii, între care substantivele desemnând bărbaţi, şi toate substantivele terminate cu a accentuat. Ex.: el sentinela = sentinela; el cura = preotul; el espía = spionul; el bajá = paşaua; el sofá = sofaua; el maná = mana etc. b) Substantivele care se termină cu oricare altă vocală (inclusiv y, care la sfârşitul cuvântului are funcţie de vocală) sunt în general masculine. Ex.: el rubí = rubinul; el buey = boul; el rey = regele; el espíritu = spiritul. Şi aici există numeroase excepţii, în special la substantivele terminate în e, de ex.: el (la) ave = pasărea; la barbarie = barbaria; la llave = cheia; la sangre = sângele; la clase = clasa. c) Substantivele terminate în –ad, -ud, -on, -az, -uz, sunt în general feminine. Ex.: la bondad = bunătatea; la salud = sănătatea; la paz = pacea; la cruz = crucea; la razón = judecata; la construcción = construcţia. d) substantivele care se termină cu oricare altă consoană, sunt în general masculine. Ex.: el reloj = ceasul; el árbol = arborele; el clavel = garoafa; el placer = plăcerea; el lunes = lunea. Masculine sunt şi numele zilelor săptămânii (el lunes = luni), numele lunilor (el enero = ianuarie), numele anotimpurilor (el invierno = iarna, dar la primavera), numele arborilor (el pino = pinul), numele statelor (el Brasil, el Perú), cu excepţia, desigur, a celor terminate în a (la hermosa España), numele munţilor (el Pirineo, los Alpes, los Andes) şi al râurilor (el Guadalquivir, el Po), exceptând cele terminate în a (la Sierra Nevada). Numele oraşelor sunt feminine sau masculine, după ceea ce se subînţelege, ciudad sau pueblo. Ex.: Todo Madrid; la bella Madrid; todo Toledo; la imperial Toledo. SUBSTANTIVE MASCULINE ÎN SPANIOLĂŞI FEMININE ÎN ROMÂNĂ ŞI VICEVERSA Numeroase substantive diferă ca gen în cele două limbi. Dăm mai jos câteva exemple:

el aluvión el apárador el barniz el camarote el cáñamo el sentinela el clarín el coche el cometa el consuelo el correo el cuarto el domindo el ferrocarril el fraude el frenesí el ganso el gasto el lavado el maná el mantel el mapa el muslo el nácar

aluviunea credinţa vopseaua cabina cânepa sentinela trompeta căruţa cometa consolarea poşta camera duminica calea ferată frauda frenezia gâsca cheltuiala spălarea mana faţa de masă harta coapsa perla

el origen el papel el párpado el recibo el sable el talle el tenedor el tocado el verano la acera la afrenta la aguja la araña la boa la cama la campanilla la cara la costumbre la tapa la sangre la señal la serpente la tripulación la vacuna

originea hârtia geana chitanţa spada talia furculiţa coafura vara trotuarul afrontul, injuria acul păianjenul (şarpele) boa patul clopotul faţa, obrazul obiceiul capacul sângele semnalul şarpele echipajul vaccinul

SUBSTANTIVE ETEROGENE 1. Anumite substantive sunt folosite atât la masculin cât şi la feminin, dar cu tendinţa de a se fixa la masculin. Ex.: el arte = arta (dar: el arte poética, gráfica); plural întotdeauna las artes; el arte = arta (dar: el arte poética, gráfica); plural întotdeauna las artes; el arte = arta (dar: el arte poética, gráfica); plural întotdeauna las artes; el mar = marea (dar: mar gruesa = mare adâncă; el alta mar = largul mării; el mar ancha o larga = în larg; hacerse a la mar = a ieşi în larg; el orden = ordinea (dar: la orden = ordinul, comanda; la Orden de Malta = Ordinul de Malta; la nada = nimicul (dar, dacă este urmat de adjectiv, el nada, fără de, ca de ex. nada nuevo = nimic nou; şi un nada = un nimic) 2.- Alte substantive îşi schimbă semnificaţia după genul pe care-l poartă, cum ar fi: el ayuda = adjutantul la ayuda = ajutorul el canalla = ibricul la canalla = canalia el capital = capitalul la capital = capitala el cartero = mapa poştală la cartera = portofelul el clave = clavecinul la clave = cheia (fig) el cometa = cometa la cometa = zmeul el corriente = (anul) curent la corriente = curentul el cuento = povestirea la cuenta = contul el cura = preotul la cura = însănătoşirea el frente = faţa, frontul la frente = fruntea el fantasma = fantasma, spectrul la fantasma = sperietoarea el Génesis = Geneza la génesis = originea el guarda = gardianul la guarda = garda el guardarropa = dulapul la guardarropa = garderoba el guardia = garda la guardia = pichetul de gardă el margen = marginea (hârtiei) la margen = marginea (apei) el moral = duhul la moral = moralul sau morala el parte = raportul la parte = partea el pendiente = cercelul la pendiente = panta el rata = hoţul la rata = şoarecele el trompeta = fanfaronul la trompeta = trompeta el vigía = santinela la vigía = turnul de strajă el vista = vameşul la vista = viza el vocal = consilierul la vocal = vocala

Exerciţiu Traduceţi: Ţuica este o băutură. Aerul de la ţară este curat. Micul dejun este bun. Automobilul bunicului este mare. Camera hotelului este comodă. Pasărea are aripi. Floarea e frumoasă. Faţa de masă este albă. Acul are vârf. Vara este caldă. Munca înnobilează omul. Mierea îmi place (me gusta). Şoarecele mănâncă brânza. Sângele este (está) în corp. Tabloul bunicului este o operă de artă. Marea Roşie se găseşte (está) în Africa. Nava este încă în largul mării. Portofelul se găseşte în buzunarul hainei. Preotul celebrează mesa. Am văzut partea din faţă a blocului. LECTURĂ ŞI DICTARE EL ENTUSIASMO El entusiasmo es la espada mejor para el combate de la vida. Porque la vida no es una ciencia, sino un arte: hay que sentirla en vez de razonaría. Para vivir es preciso, ante todo, sensibilidad. Estamos llenos de fórmulas y de abstracciones; nuestra filosofía es una escuela de falacias y orgullas; ahogamos las sencillas verdades bajo un turbión de palabras engañadoras, y abandonamos las fuentes eternas de la alegría, las bienes fundamentales. La vida es buena o mala, triste o alegre, según el cristal con que se mira. ¿Por qué mirarla con ojos turbios? (Ricardo León) Lexic bajo hay que preciso sino sub îţi trebuie necesar dar ciencia lleno sencillo ştiinţă plin simplu, ingenuu

M O D I FI C Ă R I ALE S U B S TAN TI VU LU I
FEMININUL SUBSTANTIVELOR Femininul substantivelor, când este posibil, se obţine schimbând vocala finală în a, sau adăugând la vocala finală un a. Ex.: el infante, la infanta; el amigo, la amiga; el pastor, la pastora. Fac excepţie: a) anumite substantive terminate în e, de ex.: el, la cónyuge; el, la cliente; el, la cómplice; el, la intérprete; el, la estudiante (şi în general participiile prezente substantivate); sau suferă o modificare diferită, de ex.: el conde, la condesa; el duque, la duquesa; el príncipe, la princesa; el sacerdote, la sacerdotisa; el tigre, la tigresa; el héroe, la heroína; el alcalde, la alcaldesa etc.; b) anumite substantive în o, care rămân şi ele invariabile, de ex.: el, la reo; el, la testigo; sau suferă o modificare diferită: el gallo, la gallina; c) anumite substantive terminate în consoană, care rămân invariabile, de ex.: el, la mártir, el, la joven; sau suferă o modificare diferită, de ex.: el barón, la baronesa; el actor, la actriz; el abad, la abadesa; el emperador, la emperatriz; el zar, la zarina; el rey, la reina; el cantor, la cantatriz. Rămân desigur invariabile substantivele care se termină în a la masculin: el, la artista; el, la centinela; el, la idiota; el, la patriota etc. Alte substantive, în fine, au forme proprii: el padre, la madre; el caballo, la yegua; el macho, la hembra; el sartre, la modista. SUBSTANTIVE ALTERATE Spaniola, în special în limbajul familiar, face mare risipă în folosirea diminutivelor, augmentativelor şi a altor derivate. Augmentativele se formează adăugând la substantiv sufixele –on, -ote, -acho, -azo (sau femininele lor), având în vedere că, dacă substantivul se termină cu vocală, aceasta se pierde. Ex.: hombre, hombrón, hombrote, hombracho, hombrazo; mujer, mujerona, mujerota, mujeracha, mujeraza. Când primesc sufixul –on sau alte sufixe terminate în –on, substantivele feminine devin masculine. Ex.: la cuchara (lingura), el cucharón (linguroiul, polonicul). Sufixul –azo (l cărui derivat este întotdeauna masculin) foloseşte şi la exprimarea loviturii, a sunetului sau a oricărui efect produs de un obiecte determinat. Ex.: el canón (tunul), el canonanzo (tunul mare sau canonada); el fusil (puşca), el fusilazo (marea puşcă sau împuşcătura). Alte cuvinte preferă în acest sens sufixul –ada (al cărui derivat este întotdeauna de genul feminin). Ex.: el puñal (pumnalul), la puñalada (lovitura de pumnal). Reţineţi că este destul de greu de tradus un augmentativ-depreciativ din spaniolă în româneşte, şi numai un cititor cu înalt simţ al fineţei poate deprinde uşor sensul adevărat al acestora. Diminutivele se formează adăugând substantivului sufixele –ito, illo, -ico, -uelo (sau femininele acestora), care se adaptează terminaţiilor specifice cuvintelor. Ex.: señor, señorito; Carmen, Carmencita; chico (copil), ciquito; cántaro, cantarito; mozo, mozuelo. Există şi diminutive întărite, cum ar fi: cico, ciquito, ciquitín, chiquirritillo; calle, calleja, callejuela.

Şi adjectivele, participiile, adverbele, chiar şi gerunziile, pot face uz de diminutiv. Ex.: bueno (bine), bonito (frumos), caliente (cald), calentito; cerca (vecin), cerquita; lejos (departe), lejitos; poco (puţin), poquito; callando (tăcând), callanditto (tăcut mâlc). Celelalte derivate au cel mai adesea sens depreciativ, de ex.: caldo (supă de carne), calducho; casa, casuca, casucha; poeta, poetastro, poetilla; gente, gentualla; doncella, doncelleja; pueblo (popor), populacho; doctor, doctorzuelo. Un sufix special este sufixul –ero (feminin –era) care, adăugat la numele unei profesii, o artă sau o meserie, desemnează persoana care o exercită; sau, adăugat la numele subiectului, desemnează adesea recipientul care îl conţine. Ex.: viaje (călătoria), viagero (călător); reloj (ceas), relojero (ceasornicar); tinta (cerneală), tintero (călimară); flor (floare), florero (vas pentru flori). Exerciţiu Traduceţi: Împăratul şi împărăteasa sunt (están) în curte. Actriţa este la teatru. Tata şi mama sunt în biserică. Studentul şi studenta sosesc astăzi. Soţul şi soţia sunt în casă. Am auzit un zgomot de împuşcătură. Căţeluşul contesei este graţios. Cărticica surioarei este frumoasă. Satul e depărtişor. Mă cam doare capul (Textual: am un pic de dor de cap). Călimara este din sticlă. LECTURĂ ŞI DICTARE EL IDIOMA CASTELLANO Bastaría la infantil, alegre e pintoresca tropa de las nombres aumentativos y diminutivos, derivados y compuestos, superlativos e irónicos; la muchedumbre de inflexiones e idiotismos, de florecicas y joyuelas del repertorio familiar, para inferir cuán afectuoso y dulce es nuestro idioma castellano, y cómo en él se retratan el candor, el donaire y la blandura de un amoroso espíritu. Son de ver la variedad y mutitud de nombres y peregrinas desinencias; el garbo y señorío con que el ingenio popular toma en su boca las palabras, las tornea a su gusto, las retoca y matiza; cómo encoge y dilata el molde y significación de substantivos y adjetivos, gerundios, participios y adverbios; cómo agiganta los aumentativos, cómo apura y eternece los diminutivos, junta unos con otros, y los derrite en los labios a fuerza de carantoñas y zalamerías. (Ricardo León) Lexic agigantar blandura derretir encoger florecica juntar molde retratar tropa valamería a mări apurar moliciune carantoña a lichefia donaire a decoji eternecer floricică joyuela a uni matizar formă, model muchedumbre a retrata tomar gloată, mulţime ver îndulcire a purifica strâmbătură gentileţe a întineri bijuterie a grada culorile multitudine a lua a vedea

PLU RALU L S U B S TANTIVE LO R
PLURALUL 1. Pluralul substantivelor se formează în modul următor: a) dacă substantivul se termină la singular în vocală neaccentuată, se adaugă la acesta litera s. Ex.: el libro (cartea), los libros (cărţile); la carta (scrisoarea), las cartas (scrisorile); el reloj (ceasul), los relojes (ceasurile). b) dacă substantivul se termină la singular în vocală accentuată, se adaugă la acesta silaba es. Ex.: el bajá (paşaua), los bajáes (paşalele). Fac excepţie: papá, mamá, sofá, café, pie (picior), canapé, dominó care adaugă s. Ex.: papás, mamás. c) dacă substantivul se termină la singular în consoană (inclusiv y), se adaugă la acesta silaba es. Ex.: el señor, los señores; la razón, las razones; la ley (legea), las leyes (legile); el ay (oful), los ayes. Substantivele care se termină în z şi puţinele care se termină în x, schimbă aceste litere în c, înainte de a primi sufixul s. Ex.: el lápiz (creionul), los lápices (creioanele); la voz (vocea), las voces (vocile); el ónix, los ónices. Substantivele polosilabice, care se termină în s şi nu au accentul tonic pe ultima silabă, rămân invariabile la plural. Ex.: el lunes (lunea), los lunes; la crisis, las crisis. De reţinut de asemenea că substantivele compuse, conform sensurilor componentelor, se pun ambele la plural sau se pune numai cel de-al doilea la plural, sau, dacă acesta este deja la plural, rămân neschimbate. Ex.: el gentilhombre, los gentileshombres; el cortapluma, los cortaplumas; el paraguas (umbrela), los paraguas. 2. Accentul, în formarea pluralului, trebuie să rămână pe aceeaşi silabă ca la singular. Ex.: el examen (examenul), los exámenes (examenele). Fac excepţie: carácter (caracter), care face caracteres şi régimen (regim), care face regímenes.

Notă* Datorită acestei reguli femininele terminate la singular în –ón pierd acest accent grafic la plural, deoarece accentuarea se face conform regulii generale şi nu mai este nevoie de accentul grafic (pus la singular deoarece este o excepţie de la regula generală).

PARTICULARITĂŢI ALE UNOR SUBSTANTIVE Ca şi în româneşte, în limba spaniolă există: a) substantive folosite numai sau de preferinţă la singular , ca de ex.: el ajedres (şahul), el bigote (mustăţile), el caos (haosul), la ropa (hainele), el pelo (părul) etc. b) substantive folosite numai la plural, ca de ex.: los sesos (creierul), los víveres (hrana), los gemelos (binoclul; butonii de manşetă), los postres (fructe şi dulciuri), los alrededores (împrejurimile), los canzolcillos (chiloţii), las exequias (funeraliile), las tijeras (foarfeca), las nupcias (nunta), las enaguas (sutana) etc. Chiar şi formele de salut se folosesc mai ales la plural: buenos días (bună ziua), buenas tardes (bună seara), buenas noches (noapte bună). c) substantive care la plural au dublă semnificaţie , ca de ex.: el padre (tata), los padres (părinţii sau taţii), el anteojo (ocheanul), los anteojos (ocheanele sau ochelarii), el rey (regele), los reyes (regii sau perechea regală). d) substantive care la plural îşi schimbă complet sensul. De ex.: el celo (zelul), los celos (gelozia); la honra (onoarea), las honras (onorarea); la esposa (mireasa), las esposas (cătuşelef); la corte (curtea regală), las Cortes (parlamentul spaniol). Exerciţiu Traduceţi: Câmpurile bucură privirea. Muncitorii locuiesc în case în suburbiile oraşului. Spania produce vinuri, portocale, lămâi, măsline şi flori. Viorelele se află pe câmpuri şi în grădini. Taţii şi mamele protejează fiii. Domnii sunt în grădină. Căile ferate sunt semn al progresului. Surdomuţii nu vorbesc. Lustragiii curăţă pantofii trecătorilor. Şahul este un joc de societate. Frizerul taie părul, barba şi mustăţile. Am pierdut ochelarii şi binoclul. Gardianul are în buzunar cătuşele. LECTURĂ ŞI DICTARE LAS HUERTAS MURCIANAS Nada mas hermoso que cruzar por aquel enredijo de caminos y veredas. Manchas extensas de moreras, cañaverales, limoneros, naranjos, pimientos, tomates, granados, palmeras, que dan sombra a las barracas donde moran los huertanos. A cada paso el paisaje varía. Las márgenes del rio, tupidas de verdor. Acequias por todas partes. No hay pobres en Murcia. Todos viven holgadamente del trabajo de sus manos. Son trabajadores, los huertanos, honrados y bondadosos, de recio temperamento, pero sin violencias. Allí se coge del todo, mucho pimiento, azafrán, legumbres, hortalizas, frutas. (I. Cejador y Frauca) Lexic acequia barraca cada cruzar granado hermoso hortalizas limonero morar naranjo pimento sombra vereda canal de irigaţie baracă fiecare a încrucişa rodiu (planta) bello verdeţuri lămâi a locui portocal ardei umbră scurtătură azafrán bondadoso camino enredijo hay holgado huerta mancia nada palmera recio tomate şofran bun, generos drum, cale încurcătură, confuzie se află, există bine, mulţumit grădină de legume, teren irigat pată nimic palmier puternic, viguros roşie

DECLINAREA SUBSTANTIVULUI
DECLINAREA Declinarea substantivului, la fel ca în celelalte limbi neolatine occidentale se face cu ajutorul prepoziţiilor: de = al, a, - pentru genitiv a, para = pentru dativ oh = pentru vocativ por, de, con, en = pentru ablativ Masculin Feminin N. el padre los padres la madre las madres G. del padre de los padres de la madre de las madres D. al padre a los padres a la madre a las madres Ac. al padre a los padres a la madre a las madres V. ¡ padre ! ¡ padres ! ¡ madre ! ¡ madres !

Abl. con el padre con los padres con la madre con las madres Prepoziţia de denotă specificarea şi posesia; serveşte de asemenea pentru a arăta locul de origine a mişcării. Ex.: Un vaso de agua = un pahar cu apă; el libro de mi amigo = cartea prietenului meu; venir de España = a veni din Spania. Prepoziţia a denotă termenul, apartenenţa, scopul, modul, mijlocul, preţul, distanţa, timpul; în plus, serveşte la specificarea mişcării în timp. Ex.: He escrito a mi amigo = (i-)am scris prietenului meu; vamos a comer = să mergem să mâncăm; esa casa pertenece a mi hermano = casa aceasta aparţine fratelui meu; a pie, a mano, a caballo = pe jos, manual, călare; a tres pesetas = la trei pesete; a tres pasos = la trei paşi; a las cinco = la (ora) cinci; de Granada a Madrid = de la Granada la Madrid. Prepoziţia para arată scopul şi indică direcţia mişcării către un loc. De ex.: Trabajar para comer = a munci pentru a mânca; salir para Madrid = a pleca spre Madrid. Prepoziţia por, una dintre cele mai folosite în spaniolă, are rol de particulă agent în construcţiile pasive. Ex.: Una carta escrita por mi madre = o scrisoare scrisă de mama mea. Dar cu verbele cu sens afectiv este mai elegant să folosim de. Ex.: Soy querido de mi padre = sunt iubit de tatăl meu; Aceeaşi prepoziţie denotă cauza, mijlocul şi mişcarea prin intermediul a ceva. Ex.: No salgo por el frío = nu ies din cauza frigului; por mar, por avión, por corréo, por ferrocaril = pe mare, cu avionul, prin poştă, pe calea ferată; pasar por la calle = a trece pe stradă.
*Notă: a nu se confunda para cu por. Para indică scopul şi corespunde franţuzescului pour, iar por arată cauza, mijlocul şi corespunde franţuzescului par. Dacă totuşi scopul şi cauza acţiunii se confundă, este indiferent care prepoziţie va fi folosită: Vívimos para (sau por) los hijos = Trăim pentru fii (care sunt scop şi cauză a acţiunii).

Prepoziţia con arată însoţirea, mijlocul, modul. Ex.: hablar con un amigo = a vorbi cu un prieten; café con leche = cafea cu lapte; herir con la espada = a răni cu spada; ecribir con elegancia = a scrie cu eleganţă. Prepoziţia en se traduce cu în, pe, deasupra; indică aşezarea în spaţiu. Ex.: En casa = în casă; en la mesa = pe masă; en Madrid = la Madrid, în Madrid. Dacă este urmată de un gerunziu, se traduce prin în timp ce, de-abia. Ex.: En volviendo de la escola = de-abia întors de la şcoală. Prepoziţia desde (lat. de-ex-de) arată începutul timpului sau locului şi provenienţa îndepărtată. Ex.: Desde el siglo pasado = din secolul trecut; desde Madrid hasta Buenos Aires = de la Madrid la Buenos Aires. Prepoziţia hasta se traduce cu la, până la. Ex.: Hasta mañana = pe mâine, până mâine; hasta la vista = la revedere; hasta la muerte = până la moarte. Prepoziţia hacia se traduce cu către, arătând direcţia sau aproximarea. Ex.: Hacia Madrid = către Madrid; hacia las cinco = către (ora) cinci. Prepoziţia sobre se traduce cu pe, deasupra, mai ales fără contact. Ex.: Volar sobre Madrid = a zbura deasupra Madridului; sobre tudo = mai ales; sobre el particular = la subiect, despre asta, asupra argumentului. Se mai utilizează şi în sensul de circa, dincolo de, după. Ex.: Sobre cinco pesetas = circa cinci pesete; sobre ser buen chico = în afară de a fi un bun băiat; sobre comida = după prânz. Alte prepoziţii: ante înainte, înaintea, înainte de; bajo sub, dedesubt; contra împotrivă; entre între, dintre; según conform, după; sin fără; tras îndărăt, după. ACUZATIVUL PERSONAL (SAU PERSONIFICANT) 1. O particularitate a limbii spaniole este considerat acuzativul personal, care constă în utilizarea prepoziţiei a (simplă sau compusă) înaintea unui complement direct, când acesta este un nume de persoană (sau lucru personificat), un pronume personal, sau un nume propriu. Această uzanţă are ca scop evitarea confundării subiectului (nominativ) cu complementul (acuzativ), în special atunci când – caz frecvent în limba spaniolă – subiectul se pune în urma verbului. Ex.: He visto a tu hermano = l-am văzut pe fratele tău; el soldado defiende a la patria = soldatul apără patria; non conozco a tí = nu te cunosc (pe tine); quisiera ver a España = aş vrea să văd Spania. 2. Acuzativul personal se poate folosi şi: a) cu nume de animale; ex.: El mozo oega al caballo = tânărul bate calul. b) cu nume de lucruri, dacă poate crea o confuzie cu alt subiect; ex.: Acompaña a la carta una muestra del artículo ofrecido = însoţeşte scrisoarea o mostră a articolului oferit. c) cu verbe folosite în mod obişnuit cu nume de persoane, ca: amar, calumniar, castigar, insultar, llamar, matar, odiar, perseguir, temer; ex.: Más teme a la pluma que al acero = se teme mai mult de pană decât de sabie. 3. Acuzativul personal nu se foloseşte:

a) când în propoziţie există un dativ, pentru a evita ambiguitatea; ex.: He presentado mi hijo a la señora Martinez = l-am prezentat pe fiul meu doamnei Martinez. b) când subiectul este precedat de articolul nehotărât; ex.: Busco un criado (nu a un criado) = caut un servitor. c) când numele propriu este precedat de articol; ex.: Quisiera ver la hermosa España = aş vrea să văd frumoasa Spanie. Fac excepţie numele de femeie, care, chiar şi cu articol, conservă prepoziţia; ex.: He visto a la Isabel = am văzut-o pe Isabel. d) cu verbele folosite de obicei cu nume de lucruri, ca de ex.: poseer, comprar, vender, contar; ex.: Los hacendados americanos compraban los negros = latifundiarii americani cumpărau negri. 4. Verbul tener (a avea), când este folosit în sens posesiv, nu acceptă niciodată acuzativul personal; ex.: Tengo dos hijos = am doi copii (dar tengo a mi hijo en cama = am pe fiul meu <bolnav> la pat). Verbul perder (a pierde) cere acuzativul personal când are înţelesul de a conduce la pierzanie, nu îl acceptă însă atunci când este folosit în sens absolut; ex.: Los malos amigos pierden a los buenos chicos = prietenii răi îi duc la pierzanie pe copiii buni; he perdido un hijo en la guerra = am pierdut un fecior în război. Verbul querer (a dori, a iubi, a vrea), cere acuzativul personal când înseamnă a iubi, dar îl respinge când înseamnă a vrea; ex.: Quiero a mi hijo = îl iubesc pe fiul meu; quiero mi hijo = îl vreau pe fiul meu. Exerciţiu Traduceţi: Masa este din lemn. Palatul regilor este magnific.Luna octombrie este rece. Vin de la Roma. Am vorbit cu profesorul. Ion este în casă. Fata se îmbracă la modă. Merg la Barcelona. Scrisoarea este pentru părinţi. Mănânc pentru a trăi. Plec în Spania. Studentul este lăudat de către profesor. Băiatul este iubit de toţi. N-am cumpărat cartea din lipsa banilor. Soldaţii trec prin oraş. Studiez cu grija examenelor. Scriu cu pana de gâscă. Ion este doctor în medicină. Prietenul este bogat în virtuţi, dar sărac în bunuri. Toamna cad frunzele copacilor. Zăpada e pe munţi. Am citit cartea de la început la sfârşit. Am circa trei mii de volume în bibliotecă. LECTURĂ ŞI DICTARE RENDICIÓN DE GRANADA Era el 2 de enero de 1492. Al salir el sol resonaron por la vega de Granada tres cañonazos disparados en la Alhambra. Era la señal convenida para que los reyes de Castillia y Aragón saliesen de Santa Fe a tomar posesión de nuestra ciudad. El ejércit español, vestido de gala, avanzó grave, silencioso, con la alegría en el corazón, por la vega hasta llegar a las puertas de Granada. Triste e conmovedora ceremonia cuando el rey moro entregó las llaves de la ciudad. Boabdil avanzó después adonde estaba nuestra incomparable reina, que le recibió con semblante bondadoso y señales de emoción. Mientras tanto, el gran Cardenal y su comitiva entraron en la Alhambra y ocuparon el palacio y la fortaleza. Se tardó en esta ocupación más de lo que se presumía. La reina Isabel, con los ojos puestos en las torres de la Alhambra, esperaba impaciente la apetecida señal. Por fin la cruz de plata brilló en lo alto de la torre de la Vela. ¡Momento sublime como no ha habido otro en la historia de España! La reina cayó de rodillas y lágrimas de alegría surcaron sus mejillas. Todo su acompañamiento cayó arrodillado también, y las lágrimas bañaron ugualmente aquellos rostros atezados por la intemperie y los trabajos. España estaba libre. La raza maldita no volvería no volvería a dominar a ella. (A. Palacio Valdés) Lexic apetecido atezado de rodillas enero llegar plata tambien vega dorit înnegrit în genunchi ianuarie a sosi argint de asemenea câmpie arrodillado cayó después entregar mejilla salir tomar volver îngenunchiat a căzut apoi a încredinţa, a da obraz a pleca a lua a se întoarce

FALŞ I PR I E T E N I
I. FALŞI PRIETENI “TOTALI” ÎN ROMÂNĂ ŞI SPANIOLĂ aperitivo – care nu înseamnă “aperitiv” (în sensul de gustare), ci “băutură” care se bea înainte de masă, pentru stimularea aperitivului armada – care nu înseamnă “armată”, ci “flotă” alocar – care nu înseamnă “a aloca”, ci “a înnebuni” afirmarse – care nu înseamnă “a se afirma”, ci “a se întări, a se sprijini” (de ex.: en los estribos) alto, alta – care nu înseamnă “alt, altă”, ci “înallt, înaltă” aval – care nu înseamnă “aval”, ci “garanţie”

azote – care nu înseamnă “azot”, ci “bici, flagel” apropiarse – care nu înseamnă “ar se apropia”, ci “a pune stăpânire, a-şi însuşi” apropiado – care nu înseamnă “apropiat”, ci “potrivit” baba – care nu înseamnă “babă”, ci “bale” batuta – care nu înseamnă “bătută”, ci “baghetă de dirijor” betún – care nu înseamnă “beton”, ci “cremă de ghete” bizarro – care nu înseamnă “bizar”, ci “curajos” bobo – care nu înseamnă “bob”, ci “prost” bruma – care nu înseamnă “brumă”, ci “ceaţă pe mare” bigote – care nu înseamnă “bigot”, ci “mustaţă” bombona – care nu înseamnă “bomboană”, ci “butelie” sau “damigeană” brocha – care nu înseamnă “broşă”, ci “pensulă” cal – care nu înseamnă “cal”, ci “var” cana – care nu înseamnă “cană”, ci “fir de păr alb” caldo – care nu înseamnă “cald”, ci “supă de carne” calle – care nu înseamnă “cale”, ci “stradă” cántaro – care nu înseamnă “cântar”, ci “ulcior” carroza – care nu înseamnă “căruţă”, ci “caleaşcă” carta – care nu înseamnă “carte”, ci “scrisoare” sau “cartă” cartero – care nu înseamnă “cartier”, ci “poştaş” cimiento – care nu înseamnă “ciment”, ci “temelie” cocina – care nu înseamnă “cocină”, ci “bucătărie” capote – care nu înseamnă “capot”, ci “manta” contracto – care nu înseamnă “contract”, ci “contras” concurrencia – care nu înseamnă “concurenţă”, ci “asistenţă”, “coincidenţă” colegial – care nu înseamnă “colegial”, ci “licean” caramelo – care nu înseamnă “caramea”, ci “bomboană” (de zahăr, nu de ciocolată) cardo – care nu înseamnă “cârd”, ci “scaiete” concertar – care nu înseamnă “a concerta”, ci “a pune la cale, a decide” casería – care nu înseamnă “caserie”, ci “casă izolată în câmp” calcar – care nu înseamnă “a călca”, ci “a calchia” constipado – care nu înseamnă “constipat”, ci “răcit” sau “răceală” caldera – care nu înseamnă “căldare”, ci “ceaun” contestar – care nu înseamnă “a contesta”, ci “a răspunde” cintura – care nu înseamnă “centură”, ci “talie” celosía – care nu înseamnă “gelozie”, ci “jaluzea” copita – care nu înseamnă “copită”, ci “păhărel” coleto – care nu înseamnă “colet”, ci “pieptar” cortina – care nu înseamnă “cortină”, ci “draperie, perdea” coto – care nu înseamnă “cot”, ci “teren de vânătoare” costumbre – care nu înseamnă “costum”, ci “obicei” credencia – care nu înseamnă “credinţă”, ci “credenţă” (mobilă) despensa – care nu înseamnă “dispensă”, ci “cămară, debara” disgusto – care nu înseamnă “dezgust”, ci “necaz, neplăcere” decoro – care nu înseamnă “decor”, ci “bună-cuviinţă”, “pudoare” duda – care nu înseamnă “dudă”, ci “îndoială”, “nelămurire” divisar – care nu înseamnă “a divide”, ci “a zări” estación – care nu înseamnă “staţie”, ci “gară” sau “anotimp” escenario – care nu înseamnă “scenariu”, ci “scenă” equipaje – care nu înseamnă “echipaj”, ci “bagaje” estrada – care nu înseamnă “estradă”, ci “drum” (rar folosit) exprimir – care nu înseamnă “a exprima”, ci “a stoarce” ejercitar – care nu înseamnă “a exercita”, ci “exersa” falda – care nu înseamnă “fald”, ci “fustă” fardo – care nu înseamnă “fard”, ci “balot” fiesta – care nu înseamnă “festă”, ci “sărbătoare” fritura – care nu înseamnă “friptură”, ci “prăjeală” fortuna – care nu înseamnă “furtună”, ci “avere” sau “soartă” fiscal – care nu înseamnă “fiscal”, ci “procuror” funda – care nu înseamnă “fundă”, ci “husă” impartir – care nu înseamnă “a împărţi”, ci “a preda” (de ex.: impartir una eneseñanza)

imprimar – care nu înseamnă “a imprima”, ci “a grundui” indiano – care nu înseamnă “indian”, ci “alb întors din America (bogat)” jornal – care nu înseamnă “jurnal”, ci “salariu” (pe ziua muncă) litera – care nu înseamnă “literă”, ci “cuşetă” largo – care nu înseamnă “larg”, ci “lung” lancha – care nu înseamnă “lance”, ci “şalupă” lata – care nu înseamnă “lată”, ci “cutie de conserve” loto – care nu înseamnă “loto”, ci “lotus” luto – care nu înseamnă “lut”, ci “doliu” manta – care nu înseamnă “manta”, ci “pătură” malo – care nu înseamnă “mal”, ci “rău” mapa – care nu înseamnă “mapă”, ci “hartă” millar – care nu înseamnă “miliard”, ci “mie” mirar – care nu înseamnă “a mira”, ci “a privi” mesura – care nu înseamnă “măsură”, ci “cumpătare” magneto – care nu înseamnă “magnet”, ci “magnetou” naturaleza – care nu înseamnă “naturaleţe”, ci “natură” noticia – care nu înseamnă “notiţă”, ci “ştire” nodo – care nu înseamnă “nod”, ci “jurnal” (la cinematograf) novela – care nu înseamnă “nuvelă”, ci “roman” numerar – care nu înseamnă “numerar” sau “a număra”, ci “a numerota” nudo – care nu înseamnă “nud”, ci “nod” nuca – care nu înseamnă “nucă”, ci “ceafă” pajar – care nu înseamnă “pahar”, ci “căpiţă” parientes – care nu înseamnă “părinţi”, ci “rude” pata – care nu înseamnă “pată”, ci “labă” pierna – care nu înseamnă “pernă”, ci “picior” picar – care nu înseamnă “a pica”, ci “a ciuguli” plantear – care nu înseamnă “a planta”, ci “a pune (o problemă)” plata – care nu înseamnă “plată”, ci “argint” primo, -a – care nu înseamnă “prim, -ă”, ci “văr, verişoară” presa – care nu înseamnă “presă”, ci “baraj” presidio – care nu înseamnă “prezidiu”, ci “ocnă, puşcărie” plancha – care nu înseamnă “planşă”, ci “placă”, “plută” (nataţie) sau “fier de călcat” procurar – care nu înseamnă “a procura”, ci “a încerca, a se strădui” plafón – care nu înseamnă “plafon”, ci “sufit” pisar – care nu înseamnă “a pisa”, ci “a călca” poste – care nu înseamnă “post”, ci “stâlp” rata – care nu înseamnă “rată”, ci “şobolan” raza – care nu înseamnă “rază”, ci “rasă” ración – care nu înseamnă “raţiune”, ci “raţie, porţie” revisor – care nu înseamnă “revizor”, ci “controlor” refrán – care nu înseamnă “refren”, ci “proverb” respectar – care nu înseamnă “a respecta”, ci “a privi, a se referi la” rana – care nu înseamnă “rană”, ci “broască” regreso – care nu înseamnă “regres”, ci “întoarcere” rezumar(se) – care nu înseamnă “a (se) rezuma”, ci “a se scurge”, “a ieşi prin pori”, “a se prelinge” retroversión – care nu înseamnă “retroversiune”, ci “deviere” (med.) rótulo – care nu înseamnă “rotulă”, ci “firmă, inscripţie, etichetă” risco – care nu înseamnă “risc”, ci “stâncă ascuţită” soso – care nu înseamnă “sos”, ci “fad, anost” suponer – care nu înseamnă “a supune”, ci “a presupune” suceso – care nu înseamnă “succes”, ci “întâmplare” superar – care nu înseamnă “a supăra”, ci “a depăşi” tabla – care nu înseamnă “tablă”, ci “scândură” tergiversar – care nu înseamnă “a tergiversa”, ci “a denatura; a mistifica” tarea – care nu înseamnă “tărie”, ci “sarcină” tumba – care nu înseamnă “tumbă”, ci “mormânt” torcer – care nu înseamnă “a toarce”, ci “a răsuci” turno – care nu înseamnă “turn”, ci “rând, schimb, tură” turbar – care nu înseamnă “a turba”, ci “a tulbura”

traer – care nu înseamnă “trăi”, ci “a aduce” tratarse – care nu înseamnă “ se trata”, ci “a fi vorba despre” tronar – care nu înseamnă “a trona”, ci “a tuna” tallar – care nu înseamnă “a tăia”, ci “a ciopli” tripulación – care nu înseamnă “tribulaţie”, ci “echipaj” tapicería – care nu înseamnă “tapiserie”, ci “tapiţerie” venado – care nu înseamnă “vânat”, ci “cerb” FALŞI PRIETENI “PARŢIALI” ÎN ROMÂNĂ ŞI SPANIOLĂ abonar – “a îngrăşa pământul”, “a plăti”, dar şi “a abona” acto – “festivitate, ceremonie, dar şi “act” acordar – “a decide, a hotărî”, “”, dar şi “a acorda” (în muzică) admirar – “a mira”, dar şi “a admira” afirmar – “a întări”, “a sprijini”, dar şi “a afirma” aparato – “fast”, dar şi “aparat” aprobar – “a trece” (la un examen), dar şi “a aproba” arca – “casă de bani, cufăr, visterie”, dar şi “arcă” arena – “nisip”, dar şi “arenă” argumento – “subiect” (al unei cărţi, de pildă), dar şi “argument” armar – “a provoca” (de ex.: armar un lío), dar şi “a arma” atestar – “a umple”, dar şi “a atesta” atravesar – “a străpunge”, dar şi “a traversa” aula – “clasă”, dar şi “aulă” auxiliar – “a ajuta”, dar şi “auxiliar” banda – “fanfară”, dar şi “bandă” balance – “bilanţ”, dar şi “balans” barba – “bărbie”, dar şi “barbă” blando – “moale”, dar şi “blând” botella – “sticlă”, dar şi “butelie” (în sintagma: botella de Leyden) bodega – “pivniţă”, dar şi “bodegă” bomba – “pompă”, dar şi “bombă” botón – “boboc de floare”, dar şi “buton” caballero – “domn”, dar şi “cavaler” cabo – “caporal”, “şef”, dar şi “cap” (în sens geografic sau figurat) campo – “ţară” (în expresii precum: casa de campo, vivir en el campo), dar şi “câmp” cerco – “asediu”, dar şi “cerc” (de butoi) carrera – “cursă”, dar şi “carieră” cable – “cablogramă”, dar şi “cablu” cartel – “afiş”, dar şi “cartel” (variantă mai uzuală, în acest caz: cártel) carpeta – “dosar”, dar şi “carpetă” casco – “copită”, “sticlă goală”, dar şi “cască” cala – “cep; supozitor”, dar şi “cală” científico – “om de ştiinţă”, dar şi “ştiinţific” celebrar – “a se bucura de ceva” (de ex.: celebro que hayan venido), “a avea loc” (de ex.: el congreso se celebró en Bucarest), dar şi “a celebra” clase – “lecţie”, dar şi “clasă” celoso – “gelos”, dar şi “zelos” continente – “înveliş”, dar şi “continent” censurar – “a dojeni”, dar şi “a cenzura” colorado – “roşu”, dar şi (foarte rar) “colorat” comercio – “prăvălie”, dar şi “comerţ” competencia – “concurenţă”, dar şi “competenţă” certificar – “a recomanda (o scrisoare)”, dar şi “a certifica” compás – “tact, măsură”, dar şi “compas” componer – “a repara”, dar şi “a compune” comprometerse – “a se angaja”, dar şi “a se compromite” cardenal – “vânătaie”, dar şi “cardinal” compromiso – “înţelegere, angajament”, dar şi “compromis” concurrir – “a se aduna”, dar şi “a concura” conferencia – “convorbire telefonică” interurbană, dar şi “conferinţă” citar – “a da întâlnire”, dar şi “a cita”

constar – “a fi evident”, dar şi “a consta” contener – “a opri”, dar şi “a conţine” cordón – “şiret”, dar şi “cordon” criatura – “prunc”, dar şi “creatură” crudo – “ţiţei”, dar şi “crud” cristal – “geam”, dar şi “cristal” cuadro – “tablou”, “tabel”, dar şi “cadru” cubo – “ciutură”, “găleată”, dar şi “cub” departamento – “apartament”, “compartiment”, dar şi “departament” dieta – “diurnă” (în general la plural), dar şi “dietă” discreto – “ager la minte”, dar şi “discret” detener – “a opri, a aresta”, dar şi “a deţine” divulgar – “a răspândi, a populariza”, dar şi “a divulga” dictar – “a ţine (un discurs, o conferinţă)”, dar şi “a dicta” director – “regizor”, “dirijor”, dar şi “director” dirección – “adresă”, dar şi “direcţie” discusión – “ceartă”, dar şi “discuţie” dispensar – “a scuza”, dar şi “a dispensa” duro – “monedă de cinci pesete”, dar şi “dur” era – “arie”, dar şi “eră” esperar – “a aştepta”, dar şi “a spera” extender – “a întinde”, “a elibera un act”, dar şi “a extinde” figura – “siluetă”, dar şi “figură” festivo – “glumeţ”, dar şi “festiv” firma – “semnătură”, dar şi “firmă” fortaleza – “tărie”, dar şi “fortăreaţă” formal – “serios”, dar şi “formal” fósforo – “chibrit”, dar şi “fosfor” función – “reprezentaţie teatrală”, dar şi “funcţie” gesto – “expresie, mină”, dar şi “gest” globo – “balon”, dar şi “glob” genio – “fire, caracter”, dar şi “geniu” gracia – “haz”, dar şi “graţie” gracioso – “nostim”, dar şi “graţios” grado – “clasă” (la şcoală), dar şi “grad” gusto – “plăcere”, dar şi “gust” gustar – “a plăcea”, dar şi “a gusta” ilusionar – “a bucura”, dar şi “a face iluzii” infante – “infanterist”, dar şi “infante” incorporarse – “a se scula în picioare”, dar şi “a se încorpora” internarse – “a pătrunde”, dar şi “a se interna” intentar – “a încerca”, dar şi “a intenta” interés – “dobândă”, dar şi “interes” integrar – “a face parte din”, dar şi “a integra” librería – “bibliotecă (rafturi)”, dar şi “librărie” liga – “jartieră”, dar şi “ligă” localidad – “loc la teatru”, dar şi “localitate” masa – “aluat”, dar şi “masă” (fig) medicina – “medicament”, dar şi “medicina” maestro – “învăţător”, dar şi “maestru” marco – “marcă” (fig), dar şi “cadru, ramă” máquina – “locomotivă”, “aparat de fotografiat”, dar şi “maşină” metálico – “bani” (în expr.: pagar en metálico), dar şi “metalic” milicia – “armată, oaste”, dar şi “miliţie” mimar – “a răsfăţa”, dar şi “a mima” mineral – “minereu”, dar şi “mineral” modista – “croitoreasă”, dar şi “modistă” mórbido – “moale, delicat”, dar şi “morbid” natural – “originar (din)”, dar şi “natural” negar – “a refuza”, dar şi “a nega” negocio – “afacere”, dar şi “negoţ”

nave – “naos”, dar şi “navă” notar – “a observa”, dar şi “a nota” oficio – “meserie”, dar şi “oficiu” oración – “propoziţie”, “rugăciune”, dar şi “oraţie” órgano – “orgă”, dar şi “organ” parada – “staţie, oprire”, dar şi “paradă” palma – “palmier”, dar şi “palmă” planta – “etaj”, “talpa piciorului”, “uzină”, dar şi “plantă” profesional – “profesionist”, dar şi “profesional” paso – “trecere”, “trecătoare”, “procesiune” (în Săptămâna Mare), dar şi “pas” parte – “depeşă”, dar şi “parte” patrón – “căpitan de vas de pescuit”, “tipar”, dar şi “patron” penal – “penitenciar”, dar şi “penal” piel – “blană”, dar şi “piele” precioso – “drăguţ”, dar şi “preţios, de preţ” proceder – “a fi oportun”, dar şi “a proceda” precisar – “a avea nevoie”, dar şi “a preciza” probar – “a gusta”, “a încerca”, dar şi “a proba” político – “politician”, dar şi “politic” proceder – “a proveni”, dar şi “a proceda” presupuesto – “buget”, dar şi “presupus” puntual – “sigur, neîndoios”, dar şi “punctual” puerto – “trecătoare” (în munţi), dar şi “port” químico – “chimist”, dar şi “chimie” raro – “ciudat”, dar şi “rar” real – “regal”, dar şi “real” relación – “relatare”, “listă”, dar şi “relaţie” regular – “mediocru”, dar şi “regulat” reparar – “a observa”, dar şi “a repara” roca – “stâncă”, dar şi “rocă” romper – “a sparge”, dar şi “a rupe” señal – “semn”, dar şi “semnal” seguro – “asigurare”, dar şi “sigur” servicio – “toaletă”, dar şi “serviciu” sentir – “a regreta”, dar şi “a simţi” suspender – “respinge” (la un examen), dar şi “a suspenda” tacto – “pipăit”, dar şi “tact” titular – “titlu de ziar”, dar şi “titular” tratar – “a încerca”, dar şi “a trata” talla – “sculptură în lemn”, dar şi “talie” (ca măsură) tráfico – “circulaţie”, dar şi “trafic” triunfo – “atú” (la cărţi), dar şi “triumf” valor – “curaj”, dar şi “valoare” vaso – “pahar”, dar şi “vas” (în sens de recipient sau în sens anatomic) vencer – “a expira” (un termen), dar şi “a învinge” vecino – “consătean”, dar şi “vecin” vela – “lumânare”, dar şi “velă” TERMENI ROMÂNEŞTI CARE AU UN SENS IDENTIC CU AL OMONIMULUI SAU PARONIMULUI LOR SPANIOL, ŞI ALTUL (SAU ALTELE) DIFERIT(E) a aborda – “enfocar”, dar şi “abordar” (în marină) a absolvi – “graduarse”, dar şi “absolver” a acorda – “conceder”, dar şi “acordar” (în muzică) a acţiona – “actuar”, dar şi “accionar” (cu sensul de a pune în funcţiune un mecanism) act – “acta” (act scris), dar şi “acto” a aduce – “traer”, dar şi “aducir” (cu sensul de “a aduce o probă, un argument”) arbitru – “albedrío” (sau “arbitrio”) în expr.: libre albedrío, dar şi “árbitro” (sport) arc – “muelle, cuerda”, dar şi “arco” a arde – “quemar”, dar şi “arder” antidot – “contraveneno”, dar şi “antídoto” anticar – “librero”, dar şi “anticuario” (cu sensul de colecţionar sau vânzător de antichităţi)

a antrena – “animar”, dar şi “entrenar” arie – “era” (agric), “área” (geom), dar şi “aria” (muz) a asculta – “escuchar”, “obedecer”, dar şi “auscultar” (med) atestat – “documentado” (în expr.: palabra documentada en los textos), dar şi “atestado” (certificat) avans – “adelanto”, “ventaja”, dar şi “avance” aviz – “aprobación, visto bueno”, dar şi “aviso” azil – “hospicio, manicomio”, dar şi “asilo” birou – “oficina”, “despacho”, “escritorio”, dar şi “buró” bagaj – “equipaje”, dar şi “bagaje” (în expr.: bagaje de conocimientos) banc – “chiste”, dar şi “banco” bandă – “cinta”, dar şi “banda” basc – “boina”, dar şi “vasco” a bate – “tocar”, “vencer”, “golpear” dar şi “batir” (de ex.: batir un récord) benzină – “gasolina”, dar şi “bencina” (chim.) bloc – “bloque”, dar şi “bloc” (de hârtie) bilet – “entrada”, dar şi “billete” breton – “flequillo”, dar şi “bretón” buletin – “documento de identidad”, “parte meteorlológico” (în expr. “buletin meteorologic), dar şi “boletín” cameră – “habitación, cuarto”, dar şi “cámara” cap – “cabeza”, dar şi “cabo” (geogr.) carieră – “cantera” (carieră de piatră), dar şi “carrera” cartuş – “cartón” (de cigarillos), dar şi “cartucho” casă – “taquilla”, “caja”, dar şi “casa” celulă – “celda”, dar şi “célula” (biol.) central – “céntrico”, dar şi “central” cerc – “círculo, corro”, dar şi “cerco” (cu înţelesul de cerc de butoi) a creşte – “criar” (tranz.), dar şi “crescer” (intranz.) clasă – “aula”, “grado”, dar şi “clase” coastă – “costilla”, “cuesta” (de munte), dar şi “costa” (litoral) a combate – “luchar”, dar şi “combatir” concurent – “concursante”, dar şi “concurrente” a comanda – “mandar”, “encargar”, dar şi “comandar” a conduce – “dirigir”, “acompañar”, dar şi “conducir” a conta – “importar”, dar şi “contar” cordon – “cinturón”, dar şi “cordón” cultură – “cultivo”, dar şi “cultura” corespondent – “corresponsal”, dar şi “correspondiente” curte – “patio”, dar şi “corte” cotă – “cuota”, “cotización”, dar şi “cota” (topogr.) directoare – “directriz” (linie directoare), dar şi “directora” distracţie – “diversión”, “pasatiempo”, dar şi “distracción” a dispune – “contar (con)”, “alegrar”, dar şi “disponer” distribuţie – “reparto” (teatru), dar şi “distribución” elementar – “primario” (în expr. şcoală primară), dar şi “elemental” extern – “exterior”, dar şi “externo” fibră – “hebra”, dar şi “fibra” for – “organismo”, “entidad”, “institución”, dar şi “foro” (la romani) garderobă – “vestuario”, dar şi “guardarropa” gaz – “petróleo”, dar şi “gas” gest – “ademán”, dar şi “gesto” gol – “vacio”, “desnudo”, dar şi “gol” (sport) gras – “gordo”, “grueso”, dar şi “graso” istoric – “historiador”, dar şi “histórico” intern – “interior”, dar şi “interno” a juca – “actuar”, dar şi “jugar” a investi – “invertir” (fin.), dar şi “investir” lecţie – “clase”, dar şi “lección” a lega – “atar”, “encuadernar”, dar şi “legar” (juridic) a legitima – “pedir los documentos”, dar şi “legitimar” liră – “libra (esterlina)”, dar şi “lira” linie – “raya”, dar şi “linea”

magazin – “tienda”, “almácen”, dar şi “magazine” (revistă) marcă – “sello” (timbru), dar şi “marca” marchiză – “marquesina” (arh.), dar şi “marquesa” medicament – “medicina”, dar şi “medicamento” masă – “mesa”, dar şi “masa” manivelă – “manubrio”, dar şi “manivela” materie – “asignatura” (la învăţământ), dar şi “materia” maşină – “coche”, “automóvel”, dar şi “máquina” maistru – “contramaestre”, dar şi “maestro” măsură – “medida”, dar şi “mesura” muc – “colilla” (în expr. muc de ţigară), dar şi “moco” morală – “moraleja” (la fabulă), dar şi “moral” munte – “montaña”, dar şi “monte” neutru – “neutral” (país neutral), dar şi “neutro” a nutri – “acariciar” (una esperanza), dar şi “nutrir” oficiu – “oficina”, dar şi “oficio” (în expr. “de oficio”) operă – “obra”, dar şi “ópera” oval – “ovalado”, dar şi “óvalo” palmă – “palmo” (măsură), “bofetada”, dar şi “palma” paralele – “paralelos” (geogr.), dar şi “paralelas” (gimn.) partidă – “partido” (sport), dar şi “partida” (de caza) permis – “licencia”, “carné”, dar şi “permiso” pompă – “bomba”, dar şi “pompa” (fast) plan – “plano” (geom.), dar şi “plan” (cu sensul de proiect) placă – “disco”, dar şi “placa” primar – “alcalde”, dar şi “primario” a prinde – “coger”, “sujetar”, “agarrar”, dar şi “prender” rasă – “hábito”, dar şi “raza” a reduce – “rebajar” (los precios), “abreviar”, dar şi “reducir” repetiţie – “repaso”, dar şi “repetición” reprezentaţie – “función”, “sesión”, dar şi “representación” scară – “escalera”, dar şi “escala” (fig) a scăpa – “librarse”, dar şi “escapar” a suna – “tocar” (de ex.: el timbre), dar şi “sonar” (de ex.: el teléfono) a sufla – “respirar”, “apuntar” (la teatru, la şcoală), dar şi “soplar” sumar – “somero”, dar şi “sumario” scenă – “escenário”, dar şi “escena” stofă – “madera” (în expr. “tener madera de”), “paño”, dar şi “estofa” tablă – “hojalata”, “pizarra”, “tablero”, dar şi “tabla” talie – “cintura”, “talla” (cu sensul de măsură), dar şi “talle” (“mijloc”) termen – “plazo”, dar şi “término” terasă – “terrado”, “azotea”, dar şi “terraza” trupă – “compañia” (teatral), dar şi “tropa” vapor – “harco”, dar şi “vapor” (cu sensul de abur) vas – “barco”, dar şi “vaso”

ADJE CTIVUL
CONCORDANŢA ADJECTIVULUI 1. Adjectivul concordă în gen şi număr cu substantivul pe care îl determină. Ex.: el libro nuevo (cartea nouă), los libros nuevos (cărţile noi), la casa nueva (casa nouă), las casas nuevas (casele noi).

Dacă adjectivul se referă la mai multe substantive de genuri diferite, dar care exprimă lucruri animate, se pune la masculin. Dacă se referă la mai multe substantive de genuri diferite, dar care exprimă lucruri inanimate, se acordă cu cel mai apropiat. Ex.: el padre y la madre son buenos = tata şi mama sunt buni; los pies y las manos son heladas = picioarele şi mâinile sunt îngheţate. 2. Adjectivele bueno (bun), malo (rău), alguno (unul, un oarecare), ninguno (nici unul), primero (prim, primul), tercero (al treilea), postrero (ultimul) îl pierd pe o final în faţa unui substantiv masculin singular. Ex.: un buen amigo, un mal hombre, algún día, ningún libro, el primer día etc. Adjectivul grande (mare), înaintea unui substantiv, pierde adesea ultima silabă. Ex.: gran señor, gran casa. Adjectivull santo (sfânt), înaintea unui substantiv propriu masculin, pierde aproape întotdeauna ultima silabă; ex.: San Pedro, San Juan, San Pablo etc. Fac excepţie: Santo Angel, Santo Domingo (dar San Domingo insula), Santo Tobías, Santo Tomás, Santo Tomé şi Santo Toríbio. La fel exclamaţiile Santo Dios, Santo Cristo şi similarele. LOCUL ADJECTIVULUI Adjectivul poate fi pus înaintea sau în urma substantivului, fără a urma reguli speciale. EX.: Un buen amigo, un sombrero nuevo. Adesea însă adjectivul îşi schimbă înţelesul după locul pe care îl ocupă faţă de substantiv; ex.: un hombre pobre = un om sărac; un pobre hombre = un biet om; una simple pregunta = o simplă întrebare; una pregunta simple = o întrebare tâmpită. FORMAREA FEMININULUI Formarea femininului se face după următorele reguli: a) adjectivele terminate în o schimbă această vocală în a; ex.: un hombre bueno, una mujer buena. b) adjectivele terminate în altă vocală sau în consoană rămân în general nemodificate; ex.: un hombre hipócrita, una mujer hipócrita; un hombre alegre, una mujer alegre; un hombre audaz, una mujer audaz. Fac excepţie: a) augmentativele în –ete şi –ote: regordete (grăsun), regordeta; ricote (bogătan), ricota. b) adjectivele terminate în –án, -ín, -ón, -or (exeptate fiind comparativele), care se utilizează adesea ca substantive; ex.: holgazán, holgazana; chiquitin, chiquitina; bobalicón, bobalicona; encantador, encantadora. c) adjectivele etnice terminate în consoane; ex.: español, española; andaluz, andaluza; francés, francesa; inglés, inglesa. Numele popoarelor şi a etnicilor lor se scriu cu iniţială minusculă, nu ca în franceză. PLURALUL ADJECTIVELOR Pluralul adjectivelor se formează ca pluralul substantivelor, adică dacă adjectivul se termină la singular în vocală neaccentuată, se adaugă la acesta litera s; dacă se termină în vocală accentuată sau în consoană, se adaugă la acesta silaba ss. Ex.: baladí, baladîes; grande, grandes; azul, azules. Adjectivele care se termină în z schimbă această literă în c înainte de a primi sufixul; ex.: felix, felices. Adjectivele cada (fiecare) şi demás (altul, alţii) rămân neschimbate atât la singular cât şi la plural; ex.: cada día = în fiecare zi; cada tres días = la fiecare trei zile; la demás gente = cealaltă lume; los demás compañeros = ceilalţi tovarăşi. Exerciţiu Traduceţi: Bătrânul profesor este un prieten de familie. Copilul este inteligent. Tânăra a cumpărat pălăria cea nouă. Azi este o zi rea. Nu am supărat pe nici un om. Nu am luat nici o carte. Prima zi a lunii ianuarie este prima zi a anului. A treia lună a anului este martie. Ultimul salut este întotdeauna trist. Madrid este un oraş mare. Sfântul Dominic este un sfânt spaniol. O gramatică bună este o comoară. Tânărul are o idee fericită. Am întâlnit pe doamna englezoaică cu doamna franţuzoaică. Prietenii fideli sunt rari. Pe cer sunt nori negri. Fetele românce studiază cu atenţie. LECTURĂ ŞI DICTARE EL MONTSERRAT Y SAN IGNACIO Se va de Barcelona al Montserrat en un par de horas, por ferrocarril. Se deja el tren en la estación de Monistrol y allí se sube a un ferrocarril de cremallera, que asciende la montaña y llega a los pies del histórico monasterio. La imagen de la Virgen que se venera en Montserrat, en medio de un paisaje admirable, es la milagrosa por excelencia entre las infinitas de la Cataluña. Es de madera de boj, obscurecida por los años... La iglesia de la primitiva ermita, a que vino a parar por los años de 880 la santa imagen, ha sido sucesivamente agrandada y transformada, y es en actualidad una de la basílicas más suntuosas del mundo... Delante de esta imagen, por los años de 1522, cuando Montserrat era un yermo rascoso, rodeado de una tupida selva poblada de lobos y bandoleros, de Loyola, convaleciente de las heridas recibidas en el sitio de Pamplona, colgó sus armas de soldado, y después de una noche de vela y oración partió a fundar, él, pobre soldado sin luces ni protecciones – como quien nada dice – la Compaña de Jesús... (R. Cúneo Vidal)

Lexic bandolero colgar ermita lobo madera parar rodeado tupido vino (de la venir)

bandit boj a agăţa dejar călugăr, pustnic yermo lup luces lemn milagroso a se opri riscoso înconjurat subir plin vela a venit

cimişir a lăsa loc singuratic instrucţie, ştiinţă miraculos stâncos a urca ajun

COMPARATIV ŞI SUPERLATIV
COMPARATIVUL DE EGALITATE 1. Comparativul de egalitate poate da două situaţii: a) tan... como, dacă în primul termen se găseşte un adjectiv, un participiu sau un adverb. Ex.: Juan es tan studioso como inteligente; Juan es tan instruido como inteligente; Tan lejos (departe) como Milán de Madrid. b) tanto... como, dacă în primul termen se găseşte un substantiv sau un pronume. Tanto este, în acest caz, variabil în gen şi număr. Ex.: Juan tiene tantos libros como José. Dacă în al doilea termen este un verb, trebuie folosit cuanto. Ex.: Juan tiene tantos libros cuantos quiere. Adjectivul tamaño (de la latinescul tam magnus) = atât de mare, are deja semnificaţia comparativă. Ex.: El picaflor es un pajarito tamaño como un abejón = pasărea muscă (colibri) este o păsărică mare cât un bărzăune. 2. Expresiile corelative tot atât de... cât, atât de... ca se traduc prin tan... que (dacă în primul termen se află un adjectiv) şi tanto... que (în celelalte cazuri); ex.: Juan es tan triste que no puede beber; Juan estudia tanto que es docto en todo. Expresiile cu cât mai mult (sau mai puţin)... cu atât mai mult (sau mai puţin), sau viceversa, se traduc prin cuanto más (sau menos)... tanto más (sau menos) şi viceversa; ex.: Cuanto Juan más estudia, tanto más aprende. Să se reţină că în toate aceste construcţii, tan sau tanto trebuie să se exprime întotdeauna, chiar dacă în româneşte pot fi subînţelese. COMPARATIVUL DE SUPERIORITATE ŞI INFERIORITATE 1. Comparativul de superioritate se formează cu más... que. Ex.: Juan es más estudioso que José. 2. Comparativul de inferioritate se formează cu menos... que. Ex.: Juan es menos estudioso que José. Dacă al doilea termen este un pronume personal, acesta trebuie pus la nominativ, nu la acuzativ, ca în româneşte; ex.: Juan es más estudioso que tú. Dacă al doilea termen este un numeral, se foloseşte de în fraza afirmativă şi que în fraza negativă; ex.: Juan tiene más de un millón; Juan no tiene más que cinco céntimos. Dacă al doilea termen este o întreagă propoziţie, se foloseşte de lo que; ex.: Juan es más inteligente de lo que parece (faţă de cum ar semăna). Dacă în al doilea termen este un verb, trebuie folosit cuanto. Ex.: Juan tiene tantos libros cuantos quiere. Adjectivul tamaño (de la latinescul tam magnus) = atât de mare, are deja semnificaţia comparativă. Ex.: El picaflor es un pajarito tamaño como un abejón = pasărea muscă (colibri) este o păsărică mare cât un bărzăune. SUPERLATIVUL 1. Superlativul relativ se formează cu articolul hotărât, urmat de adverbele más sau menos, şi cu prepoziţia corelativă de. Ex.: Juan es el más estudioso de la clase. Articolul nu se repetă dacă substantivul precede imediat superlativul; ex.: Juan es el estudiante más inteligente de todos. 2. Superlativul absolut se formează cu adverbul muy (apocopă de la mucho) = mult; sau cu sufixul –ísimo, -ísima. Prima formă este folosită mai mult. Ex.: Juan es muy estudioso; Juan es estudiosísimo. Adjectivele terminate în –co şi –go, pentru a conserva sunetul primitiv al consoanei, schimbă aceste silabe finale în qu şi gu, înainte de a lua sufixul –ísimo; ex.: rico, riquísimo; largo, larguísimo. Adjectivele cu diftong mobil, din cauza mutării accentului, pierd diftongarea; ex: bueno, bonísimo; cierto, certísimo. Adjectivele terminate în –ble intercalează un i; ex.: noble, nobilísimo. Adjectivele cu accent pe penultima silabă, sau prea lungi, sau participii în care sufixul –ísimo ar complica pronunţarea, nu sunt tolerate; ex.: formidable, muy formidable (nu formidabilísimo), instruido, muy instruido. Anumite adjective formează superlativul ca în latină în - errimo; ex.: acre, acérrimo; áspero, aspérrimo; célebre, celérrimo; íntegro, integérrimo; libre, libérrimo; mísero, miserrimo; pobre, paupérrimo; salubre, salubérrimo.

Alte adjective formează superlativul, tot ca în latineşte, în -entísimo; ex.: benéfico, beneficentísimo; benévolo, benevolentísimo; magnífico, magnificentísimo; munífico, munificentísimo; sabio, sapientísimo. COMPARATIVE ŞI SUPERLATIVE NEREGULATE Anumite adjective au forme de derivare latinească, care nu seamănă deloc cu formele lor pozitive: Pozitiv Comparativ Superlativ bueno (bun) mejor óptimo malo (rău) peor pésimo grande (mare) mayor máximo pequeño (mic) menor mínimo alto (înalt) superior suprem o bajo (scund) inferior înfimo De reţinut totuşi că óptimo este puţin folosit şi, în practică, este substituit de excelente. Exerciţiu Traduceţi: Unchiul nu e tot atât de bogat ca bunicul. Virtutea nu este tot atât de iubită ca bogăţia. Sora învaţă totul mai uşor ca fratele. Îmi place vinul tot atât cât berea. Am cumpărat atâtea cadouri câţi oaspeţi sunt. Este un om tot atât de mare cât un gigant. Sunt atât de trist că nici nu pot mânca. Cu cât studiem mai mult o limbă străină, cu atât este mai uşor. Petre este mai silitor decât Paul. Dolores este mai frumoasă ca Juanita. Aurul este mai preţios ca argintul. Amorul propriu este cel mai mare duşman al omului. Artiştii sunt adesea foarte săraci. Experienţa este cel mai bun sfătuitor (consilier). Mincinosul este mai rău decât hoţul. Marfa este de calitate inferioară. LECTURĂ ŞI DICTARE EL BEATO JUAN DE ÁVILA Juan de Ávila era un hombre sencillo y activo. A la más grande modestia unía una actividad prodigiosa. Le ha retratado en páginas primorosas fray Luis de Granada. ¿Será esta alianza de la acción vivaz y la serenidad lo que hace la característica de los Santos españoles? Activos y de una serenidad maravillosa han sido Santa Teresa, San Ignacio, San Francisco Javier, San Juan de la Cruz, San Juan de Dios. Juan de Ávila era modesto y activísimo. La vemos con los ojos de la imaginación, en su cuartito, blanco y desmantelado, de Montilla. Se levantaba antes del alba. Los primeros fulgores, debilísimos, del día, que entraban por la ventanida, ya no le veían en el aposento. Volvia a estas cuatro paredes ya entrada la noche... Entre tanta variedad de negocios y de personas con quienes trataba, nunca mudaba aquel semblante y serenidad de su rostro. (José Martin Ruíz) Lexic a lo largo aposento demantelado hondo lograr rendido sencillo vemos volver de-a lungul adăpost gol profund a reuşi supus simplu vedem a se întoarce añade cuartito hallar levantar primorosa retratar veían ventanita adaugă cămăruţă a găsi a se ridica gentilă a prezenta vedeau ferestruică

PRONUM ELE
PRONUMELE PERSONALE 1. Pronumele personale sunt: yo eu nosotros, nosotras noi (masc.; fem.) tú tu vosotros, vosotras voi (masc.; fem.) él el; ella ea; usted dv. ellos ei; ellas ele; ustedes dvs Mai există şi pronumele neutru ello, care ar corespunde franţuzescului ce, cela. Tú se accentuează pentru a-l distinge de pronumele posesiv tu = al tău, a ta. Nosotros (literal noiceilalţi) şi vosotros au femininele nosotras, vosotras, spre deosebire de limba română unde avem câte o singură formă pentru ambele genuri. Acestea, dacă sunt urmate de un substantiv, cer după ele articolul, sau se poate chiar subînţelege. Ex.: Nosotros los españoles (sau los españoles) somos todos caballeros = noi spaniolii suntem toţi cavaleri.

Dacă sunt urmate de numerale, se schimbă în los, las. Ex.: Los dos somos estudiantes = noi doi suntem studenţi; los tres sois muy buenos = voi trei sunteţi foarte buni. În limba spaniolă, atunci când ne adresăm unei persoane cu care nu suntem în relaţii apropiate şi căreia nu putem să-i spunem tu, se foloseşte pronumele de reverenţă usted (de la vechiul Vuestra Merced), la plural ustedes (de la vechiul Vuestras Mercedes), cu persoana a III-a, nu cu a II-a ca în româneşte sau franceză. Abrevierile acestora sunt respectiv V., Ud. sau Vd. la singular şi V.V., Uds. sau Vds. la plural. Până la sfârşitul secolului al XVI-lea, în locul acestor forme, se folosea la singular vos, care actualmente nu se mai foloseşte decât în limbajul oficial şi solemn, sau în rugăciunile către Dumnezeu şi către sfinţi. Toate pronumele personale cu funcţie de subiect, dacă absenţa lor nu poate genera ambiguităţi, se pot neglija în uz; dar V. şi V.V. nu se omit niciodată, chiar cu riscul repetării lor de mai multe ori. 2. Pronumele personale, în toate cazurile lor, se folosesc conform prezentării următoare: Persoana I singular Persoana I plural nom. yo nom. nosotros, -as gen. de mí gen. de nosotros, -as dat. a mí; me dat. nos; a nosotros, -as acuz. a mí; me acuz. nos; a nosotros, -as abl. per, con mí abl. per, con nosotros, -as conmigo Persoana a II-a singular Persoana a II-a plural nom. tú nom. vosotros, -as gen. de tí gen. de vosotros, -as dat. a tí; te dat. os; a vosotros, -as acuz. a mí; me acuz. os; a vosotros, -as abl. per, con tí abl. per, con vosotros, -as contigo Persoana a III-a singular masculin Persoana a III-a plural masculin nom. él nom. ellos gen. de él gen. de ellos dat. a él; le dat. a ellos; les acuz. a él; le; lo acuz. a ellos; les abl. per, con él abl. per, con ellos Persoana a III-a singular feminin Persoana a III-a plural feminin nom. ella nom. ellas gen. de ella gen. de ellas dat. a ella; le dat. a ellas; les; se acuz. a ella; la acuz. a ellas; las abl. per, con ella abl. per, con ellas Persoana a III-a neutru Persoana a III-a reflexiv nom. ello gen. de ello gen. de sí dat. a ello dat. a sí acuz. a ello; lo acuz. se; a sí abl. per, con ello abl. per, con sí; consigo Mí se accentuează pentru a-l distige de pronumele posesiv mi = al meu, a mea; sí se accentuează pentru a-l distinge de conjuncţia se = dacă. Acuzativul, pentru regula acuzativului personal, este însoţit întotdeauna de prepoziţia a. 3. Folosirea acestor pronume nu diferă foarte mult de uzanţa românească, ţinând cont că acolo unde în româneşte găsim formele atone, fără prepoziţie, în spaniolă găsim me, te, se; şi invers, când în română găsim formele tonice, cu prepoziţie, în spaniolă găsim mí, ti, sí. Ex.: El señor me llama = domnul mă cheamă. El señor te llama = domnul te cheamă. El señor se cree rico = domnul se crede bogat. Él trabaja para mí = el lucrează pentru mine. Él trabaja para ti = el lucrează pentru tine. Él trabaja para sí = el lucrează pentru sine. Analog, când în româneşte găsim formele ne, vă, în spaniolă găsim formele nos, os. El padre nos quiere mucho = tata ne iubeşte mult. El padre os quiere mucho = tata vă iubeşte mult.

4. Pronumele de persoana a III-a singular masculin, fără prepoziţie, face dativul le (rom. îi) şi acuzativul le (rom. îl), dacă se referă la persoană; lo (rom. îi) dacă se referă la lucru sau animal. Ex.: La madre le dió un beso y le abrazó = mama îi dădu un pupic şi îl îmbrăţişă. El libro, que tenía, lo he prestado = cartea pe care o aveam, am împrumutat-o. Pronumele de persoana a III-a singular feminin, fără prepoziţie, face dativul le şi acuzativul la. Ex.: La madre le dió un beso y la abrazó = mama îi dădu un pupic şi o îmbrăţişă. Pronumele de persoana a III-a plural masculin face dativul les şi acuzativul los. Ex.: La madre les dió un beso y los abrazó = mama le dădu un pupic şi îi îmbrăţişă. În textele de cancelarie (oficiale), şi nu numai în acestea, se foloseşte adesea, prin analogie cu acuzativul singular le, forma les pentru los. Pronumele de persoana a III-a plural feminin face dativul les (ca la masculin) şi acuzativul las. Ex.: La madre les dió un beso y las abrazó = mama le dădu un pupic şi le îmbrăţişă. Formele româneşti cu mine, cu tine, cu sine se traduc cu conmigo, contigo, consigo. 5. Pronumele personale compuse prin unirea unui dativ cu un acuzativ (me lo, te lo, se lo) se traduc punând înante dativul şi apoi acuzativul. Ex.: Él me lo ha dado = el mi l-a dat. Fac excepţie dativul pronumelor de persoana a III-a singular şi plural, care pentru eufonie se schimbă întotdeauna în se formând următoarele forme: se le în loc de le le, les le; se la în loc de le la, les la; se lo în loc de le lo, les lo; se los în loc de le los, les los; se las în loc de le las, les las; Ex.: El libro, que él me prestó, se lo devolví = Cartea pe care el mi-a împrumutat-o, i-am restituit-o. De reţinut că se se referă atât la singular, cât şi la plural şi din această cauză, pentru a se evita eventualele ambiguităţi, se obişnuieşte să se adauge pronumele personale cu prepoziţiile relative. Ex.: el libro, que él me prestó, se lo devolví a él. Face excepţie chiar şi pronumele impersonal se (cineva, ei, lumea), care precede întotdeauna dativul; ex.: se me ha asegurado que ha llegado = m-au asigurat că a sosit. 6. Limba spaniolă, la fel ca limba română, repetă adesea în aceeaşi frază foram tonică şi cea atonă a pronumelui personal dativ şi acuzativ, în scopul de a obţine o mai mare eficacitate şi eleganţă a discursului; ex.: a mí me parece = mie mi se pare. Se foloseşte la fel de des repetarea, prin intermediul dativului le sau les, complementul format cu substantivul; ex.: Le parece a mi papá que = îi pare tatălui meu că. 7. Particulele din limba italiană ne, ci, vi nu există în limba spaniolă. 8. Pronumele personale în funcţie de complement pot să preceadă sau să urmeze verbul, dar cel mai adesea îl preced; ex.: me habló = mi-a vorbit. Fac excepţie imperativul şi infinitivul, unde pronumele se pune după verb, ca sufix, şi gerunziul, unde se face după cum se crede; ex.: ámame = iubeşte-mă; amarse = a se iubi; amándose = iubindu-se. Dacă imperativul este negativ, pronumele trebuie să preceadă verbul: no me ama = nu mă iubi. Să se reţină în fine că imperativul persoanei I plural, unindu-se cu nos sau cu vos în flexiunea verbală, pierde s final; şi că imperativul persoanei a II-a plural pierde d final; ex.: amemos + nos = amémonos = să ne iubim; amad + os = amaos = iubiţi-vă. Singura excepţie aici: idos = duceţi-vă. PRONUMELE RECIPROC Pronumele reciproc, ca şi pronumele reflexiv, este sí cu prepoziţie, se fără prepoziţie. Ex.: Ellos se pegan entre sí = ei se lovesc între ei. Acesta este adesea întărit de uno a otro (şi, dacă subiectele sunt mai multe, unos a otros): ellos se aman uno a otro = ei se iubesc unul pe celălalt. Exerciţiu Traduceţi: Eu nu vorbesc niciodată de tine. Tu nu te îndoieşti de asta. El l-a salutat pe văr. V-am scris dvs o scrisoare lungă. Noi românii suntem foarte sobri. Voi doi nu studiaţi. Eu mă spăl întotdeauna cu apă rece. El nu ţi-a spus adevărul. El nu îşi merită reproşul. Este necesar (es preciso) să nu gândeşti mereu la tine. Vă laud pentru bunele rezultate la examen. Am văzut un ceas frumos pe care l-am cumpărat. Nu mi-e frică cu tine. I-am spus-o de mai multe ori, dar nu înţelege raţiunea. Nu se mai crede în asta. Am găsit pe masă stiloul; luaţi-l. Ei se ceartă între ei. PRONUMELE (ŞI ADJECTIVELE) POSESIVE 1. Pronumele posesive sunt: SINGULAR el mío al meu la mía el tuyo al tău la tuya el suyo al său la suya el nuestro al nostru la nuestra el vuestro al vostru la vuestra

a mea a ta a sa, a lui, a ei a noastră a voastră

el suyo

al lor PLURAL

la suya

a lor

los míos ai mei las mías ale mele los tuyos ai tăi las tuyas ale tale los suyos ai săi las suyas ale sale los nuestros ai noştri las nuestras ale noastre los vuestros ai voştri las vuestras ale voastre los suyos ai lor las suyas ale lor Pronumele posesive sunt întotdeauna precedate de articolul hotărât. Ex.: el libro del maestro es mejor que el tuyo = cartea profesorului este mai bună decât a ta. Pronumele posesiv masculin, dacă la singular este precedat de articolul lo, primeşte semnificaţie neutră; ex.: lo mio y lo tuyo = al meu şi al tău. 2. Pronumele posesive, când sunt folosite ca adjective, se pot pune înainte sau după substantiv, dar în acest ultim caz resping întotdeauna articolul (ca în franceză) şi pierd prin apocopare, în afară de nuestro şi vuestro, ultima silabă; ex.: el libro mío, sau mi libro = cartea mea; el libro tuyo, sau tu libro = cartea ta etc. Aceste adjective, trecând la plural, primesc semnul pluralului s conform regulii generale: mis libros = cărţile mele; etus libros = cărţile tale; sus libros = cărţile sale etc. Să se reţină că mi, tu, su şi mis, tus, sus sunt de ambele genuri; ex.: mi libro = cartea mea; mi pluma = tocul meu. De reţinut de asemenea că su, sus sunt pentru ambele genuri, adică pot semnifica şi al său, al lor, cât şi ai săi, ai lor; de aceea, pentru a evita ambiguităţile, se obişnuieşte adesea să se adauge şi pronumele personale relative: éste es su libro de él = cartea aceasta este cartea sa (a lui); éstos son sus libros de ellos = acestea sunt cărţile lor (ale lor); éste es su libro de Usted = aceasta este cartea dvs (a dvs). 3. Adjectivele posesive refuză – cum s-a mai spus – articolul hotărât, dar îl acceptă pe cel nehotărât; ex.: un mi libro (sau, mai bine, un libro mío, uno de mis libros) = o carte de-a mea. 4. Două adjective posesive nu pot să preceadă acelaşi substantiv; în acest caz, primul se pune înaintea substantivului ca adjectiv, iar al doilea se pune după, ca pronume. Ex.: Cartea mea şi a ta = mi libro y el tuyo. 5. Când precedăsubstantivul, adjectivele posesive înlătură numeralul şi adjectivul, pentru care în acest caz trebuie puse întotdeauna după substantiv; ex.: două dintre frumoasele tale cărţi = dos hermosos libros tuyos. 6. Să se reţină uzanţele idiomatice: voy con mi madre (în loc de voy con la mamá); hablo con my padre (în loc de hablo con el papá); muy señor mío (stimate domnule – în corespondenţă); mi capitán = domnule căpitan (spus de către inferiori în grad). Exerciţiu Traduceţi: Am o bicicletă ca a ta. Florile nu sunt ale tale, ci ale mele. Servitoarea vărului meu este mai inteligentă decât a noastră. Fratele meu este mare prieten al cărţii. Câinii mei sunt foarte rapizi. Am văzut biblioteca ta. A întâlnit fiii tăi. Un prietene de-al meu mi-a scris o scrisoare. O prietenă de-a soţiei mele este bolnavă. Am salutat pe domnul Lopez cu soţia lui şi cu fiii săi. Petre a consultat dicţionarul său. Bunica mea a cumpărat portretul său (al dumneaei). Fraţilor dvs le este foame. Fata este fiica stăpânului casei. Am primit cadoul vostru. Viaţa dvs (pl) este plină de sacrificii. Stimate domnule, vă sunt recunoscător pentru politeţea dvs. Domnule căpitan, la ordinele dvs. PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE DEMONSTRATIVE 1. Pronumele demonstrative sunt: SINGULAR masculin feminin éste acesta, ăsta ésta aceasta, asta ése acesta, ăsta ésa aceasta, asta aquél acela, ăla aquélla aceea, aia PLURAL éstos aceştia, ăştia éstas acestea, ăstea ésos aceştia, ăştia ésas acestea, astea aquéllos aceia, ăia aquéllas acelea, ălea NEUTRU esto acesta, ăsta eso acesta, ăsta aquello acela, ăla Pronumele neutre esto, eso, aquello substituie cu mai multă precizie pronumele ello; corespunde francezului ce, cela. Ex.: esto no es justo = asta nu-i drept; esto no es justo = asta nu-i drept; eso que escribes es verdad = ceea ce scrii este adevărat; aquello que dices no me convence = ceea ce-mi spui nu mă convinge. Printre pronumele demonstrative se poate pune şi mismo = acelaşi, care se însoţeşte cu diferite cuvinte pentru a întări sensul, sau poate sta de unul singur, împreună cu articolul; ex.: repito siempre la misma cosa = repet mereu acelaşi lucru; es el mismo que habló ayer = este tot ce am spus ieri (acelaşi lucru pe care l-am spus ieri); es lo mismos = este acelaşi lucru.

2. Când avem pronume demonstrative repetate, al doilea se înlocuieşte cu articolul hotărât; ex.: cartea mea şi cea a fratelui meu = mi libro y el de mi hermano; gramatica mea şi cea a fratelui meu = mi gramática y la de mi hermano; cărţile mele şi cele ale fraţilor mei = mis libros y los de mis hermanos; gramaticile mele şi cele ale fratelui meu = mis gramáticas y las de mi hermano. De reţinut: nu vorbesc despre cartea ta, ci de cea a profesorului= no hablo de tu libro, sino del del profesor. 3. Pronumele demonstrative folosite ca adjective, pierd accentul: este hombre = acest om. La fel când sunt după substantiv; el hombre este = acest om. 4. Două adjective demonstrative nu pot să preceadă acelaşi substantiv; în acest caz, primul se pune înaintea substantivului ca adjectiv, iar celălalt se postpune, ca proume; ex.: aceasta şi acea carte = este libro y ése. 5. Adjectivele tal (oarecare, astfel de), semejante (similar, asemănător), tanto (atât de) se pot folosi şi ca adjective demonstrative; ex.: nunca he visto tal libro = nu am văzut niciodată o aşa carte; no profeso semejante doctrinal = nu adopt asemenea doctrină; ¿Por qué tantas palabras? = pentru ce atâtea vorbe? 6. Să se reţină şi locuţiunile en éste, en ésa, cu elipsa cuvântului "ciudad", care corespund adverbelor aici, aci; şi locuţiunile de ésta, de ésa, care au semnificaţiile ale oraşului nostru. De reţinut de asemenea şi locuţiunile esto es, eso es, care semnifică "adică". Exerciţiu Traduceţi: Aceasta este casa mea. Asta este servitoarea avocatului. Aceea este casa bunicului meu. Ăştia sunt spanioli. Mânuşile mele nu sunt acestea, ci acelea. Nu te chem pentru asta. Biroul meu se află tot pe strada asta. Calul meu şi cel al vărului tău sunt foarte frumoşi. Casa ta şi cea a fratelui tău sunt foarte vechi. Ceasul este cel al tatălui meu. Florile sunt din grădina mea, nu din cea a părinţilor mei. Acest om este prietenul meu. Pălăria aceea e foarte scumpă. Acei oameni sunt muncitori. Acele femei sunt croitorese. Acesta şi acel tablou sunt operele unui mare pictor. El nu uită asemenea lucruri. Trăiesc aici de mulţi ani. PRONUMELE (ŞI ADJECTIVELE) RELATIVE 1. Pronumele relative sunt: SINGULAR PLURAL que care (masc. şi fem.) que care (masc. şi fem.) cual care (masc. şi fem.) cuales care (masc. şi fem.) quien care (masc. şi fem.) quienes care (masc. şi fem.) cuyo al căru; cuya a cărei cuyos ai cărui; cuyas ale cărei 2. Pronumele que se referă atât la persoane, cât şi la lucruri şi animale. Ex.: el hombre que trabaja = omul care munceşte; la mujer que trabaja = femeia care munceşte; los hombres que trabajan = oamenii care muncesc; las mujeres que trabajan = femeile care muncesc. În cazurile indirecte, dacă se referă la persoane, acesta trebuie să fie precedat de articol; dacă se referă la lucruri, poate fi folosit şi fără articol; ex.: el hombre, del que te he hablado = omul despre care ţi-am vorbit; la mujer, de que te he hablado = femeia despre care ţi-am vorbit; los amigos, a los que he escrito = prietenii cărora le-am scris; las cartas, a que me refiero = scrisorile la care mă refer. Acesta, în afară de articol, se însoţeşte şi cu pronumele demonstrativ el (la, lo, los, las), formând el que = acela care; la que = acea care; lo que = acel care; lo que = ceea ce; los que = aceia care; las que = acelea care; ex.: el que habla demasiado, no dice siempre verdades = acela care vorbeşte mult, nu spune întotdeauna adevărul; lo que es justo, es justo = ce-i drept, e drept. Se poate folosi şi în sens neutru, cu semnificaţia de "ce, care motiv, care scop", şi în acest caz se scrie accentuat: no sé qué decir = nu ştiu ce să spun. 3. Pronumele cual se referă atât la persoane, cât şi la lucruri şi animale. Acesta se utilizează întotdeauna cu articolul. Ex.: el hombre, el cual trabaja = omul care lucrează; los hombres, los cuales trabajan = oamenii care lucrează; el hombre, del cual te he hablado = omul despre care ţi-am vorbit; los hombres, de los cuales te he hablado = oamenii despre care ţi-am vorbit. 4. Pronumele quien se referă numai la persoane. Acesta se utilizează întotdeauna fără articol. Ex.: el hombre, de quien te he hablado = omul despre care ţi-am vorbit; los hombres, de quienes te he hablado = oamenii despre care ţi-am vorbit. Acesta, în funcţia de complement direct, este întotdeauna precedat de prepoziţia a; ex.: el hombre, a quien he encontrado = omul pe care l-am întâlnit. Acest pronume fiind atât masculin cât şi feminin, poate da naştere adesea ambiguităţii şi de aceea, în cazurile de dubiu, se substituie cu que; ex: el hijo de la maestra, del que (sau de la que, după caz) te he hablado = fiu învăţătoarei, despre care ţi-am vorbit. 5. Pronumele cuyo, cuya (de la lat. cuius) se referă atât la persoane, cât şi la lucruri şi animale. Acesta se utilizează întotdeauna fără articol. Acest pronume are întotdeauna semnificaţie de posesiv şi se acordă nu cu posesorul, ci cu lucrul posedat.

Ex.: el hombre, cuyo nombre ignoro = omul al cărui nume nu îl cunosc; el hombre, cuya voz oigo = omul a cărui voce o aud; el hombre, cuyos hermanos conozco = omul ai cărui fraţi îi cunosc; el hombre, cuyas hermanas conozco = omul ale cărui surori le cunosc. Dacă lipseşte semnificaţia de posesie, trebuie să recurgem la alte pronume relative; ex.: el hombre, del que (sa del cual, sau de quien) te he hablado = omul despre care ţi-am vorbit. 6. Adjectivele tanto şi cuanto, şi tal şi cual se folosesc şi ca pronume relative. Ex.: Tengo tantos amigos, cuantos quiero = am atâţia prieteni câţi doresc. 7. De reţinut locuţiunea en que sau donde, care corespund cu unde"; ex.: eCraiova es la ciudad en que (sau donde) nací = Craiova este oraşul în care (unde) m-am născut. Exerciţiu Traduceţi: Omul care a ieşit este prietenul meu. Doamna pe care am întâlnit-o pe stradă este soţia stăpânului casei. Cărţile pe care le-am cumpărat sunt foarte folositoare. Tânărul al cărui prieten eşti, este puţin studios. Doamna, căreia i-am vorbit, este sora mea. Biroul în care lucrez se află în această casă. Nava cu care am sosit se află în port. Raţiunile cu care pretinzi să mă convingi sunt tâmpite. Acela care a tradus cartea este un spaniol. Aceea care îţi vorbeşte este o doamnă care a suferit mult. Aceia care lucrează sunt buni cetăţeni. Ceea ce aţi spus dvs (sing) este adevărat. Băiatul care ştie asta, nu vorbeşte. Arborele sub care stăm este foarte bătrân. Petre se ceartă adesea cu mama sa, lucru care îmi face impresie foarte rea. Prietenii răi sunt aceia care te corup. Acela este un om de a cărui stimă mă laud. Acest râu, ale cărui ape par atât de liniştite, a ieşit adesea din matcă (desbordado). Acţiunile cu care te lauzi nu sunt oneste. Tot atâtea sunt speranţele oamenilor câte frunze în pomi. Încearcă să fii astfel, ca cel care doreşti să pari. Locul unde se găseşte vila noastră este magnific. PRONUMELE (ŞI ADJECTIVELE) INTEROGATIVE 1. Pronumele interogative nu sunt altele decât cele relative scrise cu accent. Acestea se folosesc întotdeauna fără articol. Ex.: ¿Qué dices? = ce spui? ¿Quál es mi libro? = care este cartea mea? ¿Quién es? = cine este? ¿De quién es esta carta? = a cui este această scrisoare? ¿Cuánto quieres? = cât vrei? În exclamaţii, când se foloseşte que, substantivul urmat de un adjectiv cere înaintea adjectivului formele adverbiale tan (prescurtat de la tanto) sau más; ex.: ¡Qué hombre tan (sau más) feo! = ce om urât! Exerciţiu Traduceţi: Ce haină vă (sg) place mai mult? Ce casă ai închiriat? Ce citeşti? De ce nu îmi împrumuţi cărţile? Care este cel mai bun prieten al omului? Care dintre aceste domnişoare este sora ta? Care sunt opiniile tale politice? Cine este acel domn? Ale cui sunt aceste mobile? De la cine ai aflat asta? Unde este prietenul tău căpitanul? Ce somn ciudat! PRONUMELE (ŞI ADJECTIVELE) NEHOTĂRÂTE 1. Principalele pronume nehotărâte sunt: SINGULAR PLURAL alguno, -a careva, cineva algunos, -as alguien cineva (masc. şi fem.) lipseşte algo ceva lipseşte ninguno, -a nici un, nici o ningunos -as nadie nimeni (masc. şi fem.) lipseşte nada nimic lipseşte cualquiera (masc. şi fem.) orice, cualesquier, cualesquiera oricare quienquiera (masc. şi fem.) oricare, quienesquiera cine ar fi 2. Pronumele alguno şi ninguno se referă atât la persoane, cât şi la lucruri şi animale. Ex.: Alguno habrá = o fi careva; ninguno lo sabe = nimeni n-o ştie. De reţinut locuţiunea alguno que otro = un oarecare, vreun, unul sau altul; ex.: algún que otro pecadillo lo tenemos = vreun păcat avem toţi. 3. Pronumele alguien şi nadie se referă numai la persoane; ex.: alguien ha hablado = cineva (careva, vreunul) a vorbit; no ha hablado nadie = nu a vorbit nimeni. 4. Pronumele algo şi nada se referă numai la lucruri şi sunt invariabile; ex.: tengo ago = am ceva; no tengo nada = nu am nimic. Acestea nu cer după ele nici o prepoziţie; ex.: algo nuevo = ceva nou; nada nuevo = nimic nou. 5. Pronumele cualquiera şi quienquiera cer conjuncţia que când sunt urmate de un verb. Ex.: cualquiera que sea su opinión = oricare ar fi părerea sa.

6. Pronumele alguno şi ninguno, cualquiera şi cualesquiera, când sunt folosite ca adjective, elidează ultima vocală dacă preced un substantiv. Ex.: algún libro, ningún libro, cualquier libro, cualesquier libros. 7. Alte pronume (şi adjective) nehotărâte sunt: Cierto, -a (adj.) = un oarecare, cineva, care adesea refuză articolul hotărât. Ex.: cierto día = într-o (oarecare) zi. Otro, -a (pron. şi adj.) = un alt(ul), care întotdeauna refuză articolul hotărât. Ex.: otro día = într-o altă zi; otra parte = (o) altă parte. De reţinut locuţiunile uno y otro = unul şi altul; uno a otro = unul altuia; uno que otro = un altul oarecare; otra cosa = altceva (neutru); nada más = nimic altceva. Demás (pron. şi adj.) = restul, ceea ce rămâne. Ex.: Lo demás no sirve = restul nu serveşte; la demás gente = restul lumii, lumea rămasă; los demás hombres = ceilalţi, oamenii rămaşi; las demás mujeres = restul femeilor. De reţinut locuţiunea y demás = etcetera. Ajeno, -a (adj.) = al altuia, al altora, care în general urmează substantivul. Ex.: la dicha ajena = fericirea celuilalt. Cada (adj.) = fiecare. Este de ambele genuri şi nu are plural. Ex.: cada hombre = fiecare om; cada semana = (în) fiecare săptămână. Cada uno (pron.) = fiecare, oricine, folosit pentru persoane şi lucruri. Ex.: cada uno sabe esto = fiecare ştie asta. Cada cual (pron.) = fiecare, fiecare cel care, folosit în special pentru persoane. Todo, -a (pron. şi adj.) = tot, toată. Ex.: todo saldrá como Vd. desea = totul va reuşi cum doriţi. Acesta se foloseşte şi cu sensul generic de fiecare, oricare. Ex.: todo hombre es mortal = oricare om este muritor. Dacă se foloseşte în sensul neutru al acuzativului, cere articolul neutru. Ex.: te lo diré todo = îţi voi spune totul. De reţinut locuţiunea todo el mundo = toţi, toată lumea. Harto, bastante = destul; demasiado, -a; sobrado, -a = prea (mult); mucho, -a = mult; poco, -a = puţin, în afară că sunt adverbe, sunt şi adjective nehotărâte. Ex.: bastante agua = destulă apă; demasiada agua = prea multă apă; mucho agua = multă apă; poca agua = puţină apă. Tal, cuál, quién, deja pronume relative, se pot folosi şi ca nehotărâte. În acest caz, cual şi quien poartă accent. Ex.: tal habrá que le crea = o fi vreunul care să vă creadă. De reţinut locuţiunile un tale = un oarecare; el tal de los tales un neica nimeni; un taluno = un cutare; Fulano, Zutano, Mengano = nea Cutare. 8. Face parte dintre nehotărâte chiar şi pronumele uno (echivalentul franţuzescului on), care poate substitui se impersonal. Ex.: No puede uno trabajar sau no se puede trabajar = nu se poate lucra. Dacă însă noi participăm sau putem participa la acţiunea exprimată de verb, se va recurge la persoana I plural. Ex.: no podemos trabajar = nu putem lucra. Exerciţiu Traduceţi: Acest tablou nu are nici o valoare. Am petrecut o zi frumoasă cu nişte prieteni. Nu am nici o idee despre asta. Nimeni nu se îndoieşte de cuvântul meu. Nu se deschide niciodată o carte fără să se înveţe ceva. Nu cumpăr nimic. Oricine gândeşte asta, nu greşeşte. Prietenii se iubesc unii pe alţii. Am cumpărat şi cărţile rămase. Fiecare om are gusturile sale. Acest călător îi vizitează pe clienţii săi la fiecare două luni. Oricine are opiniile sale. Pâinea asta nu-i suficientă pentru toţi. Mulţi gândesc altfel. Am învăţat asta de la un tip al cărui nume nu mi-l amintesc. Nu se poate îndoi de cuvântul acestui om. Se vorbeşte şi se munceşte puţin. LECTURĂ ŞI DICTARE HUMILIDAD DE ISABEL LA CATOLICA Era costumbre inmemorial de los reyes de Castilla, confesarse arrodillados en un ancho reclinatorio; arrodillábase también el confesor a su lado, y en esta forma confesaban sus pecados y recibían la absolución. La primera vez que fué Fray Hernando de Talavera a confesar a la Reina, sentóse en un banquillo que había al lado del reclinatorio. La Reina, creyendo distración o ignorancia del ceremonial de costumbre, le dijo: - Vos, padre, aquí a mi lado; entrambos hemos de estar de rodillas. Respondió el nuevo confeso: - No, Señora, sino que yo he de estar sentado y Vuestra Alteza de rodillas; porque éste es el tribunal de Dios y V.A. es aquí la pecadora que confiesa sus faltas, y yo el representante de Dios, que va a juzgarlas y perdonarlas. La Reina obedeció humildemente y dijo después a la Marquesa de Moya: - ¡Éste es el confesor que yo buscaba! (Padre Luíz Coloma)

NU MERALE
Numeralele spaniole corespunde celor româneşti, cu mici deosebiri. NUMERALE CARDINALE 1. Numeralele cardinale sunt următoarele:

50 cincuenta 60 sesenta 70 setenta 80 ochenta 90 noventa 100 ciento sau cien 101 ciento y uno 200 doscientos, -as 300 trescientos, -as 400 cuatrocientos, -as 500 quinientos, -as 600 seiscientos -as 700 setecientos, -as 800 ochocientos, -as 900 novecientos, -as 1.000 mil 1.001 mil y uno 1.100 mil ciento 2.000 dos mil 5.500 cinco mil quinientos, -as 10.000 diez mil 100.000 cien mil 200.000 doscientos mil 300.000 trescientos mil 500.000 quinientos mil 1.000.000 un millón 2.000.000 dos millones un miliard mil millones 2. După numeralul 16, zecile se unesc cu unităţile prin intermediul conjuncţiei y. Ex.: diez y seis, diez y siete etc. De la 16 la 29 conjuncţia y poate fi chiar încorporată în numere, devenind i; ex.: dieciseis, diecisiete. 3. Numerele care indică sutele, de la 200 la 900, concordă în gen şi număr cu substantivul la care se referă; ex.: doscientos hombres = două sute de oameni; doscientas mujeres = două sute de femei. 4. Uno înaintea unui substantiv, chiar cu un adjectiv interpus, se abreviază în un (şi se foloseşte ca articolul un); ex.: un hombre, un buen hombre, ventún hombres. 5. Ciento înaintea unui substantiv, chiar cu un adjectiv interpus, sau în faţa lui mil, se abreviază în cien; dar rămâne invariabil în faţa altor numere; ex.: cien hombres, cien buenos hombres, cien mil (100.000); dar ciento cuarenta. 6. Mil, folosit ca substantiv, în sensul de millares = mii (cu miile), face la plural miles, de genul masculin. Ex.: miles (sau millares) de hombres = mii de oameni. 7. Punând înaintea unui număr articolul unos, unas, sau locuţiunea adverbială circa, se obţin expresiile circa, aproximativ. Ex.: unos (sau cerca de) veinte hombres = circa douăzeci de oameni; unas (sau cerca de) veinte mujeres = circa douăzeci de femei. 8. Datele se exprimă punând între zi şi lună (scrisă întotdeauna cu iniţială majusculă), şi între aceasta şi an, prepoziţia de. Ex.: Craiova, 20 de Julio de 1999. Miile – dată se exprimă fără articol. Ex.: en 1944 = în 1944. De reţinut locuţiunea a 20 del corriente, de los corrientes, del actual = la 20 luna curentă. 9. Etatea se exprimă întotdeauna cu verbul tener. Ex.: tengo cuarenta años = am patruzeci de ani. Locuţiunile de genul la 40 de ani se traduc însoţite de de edad. Ex.: Dante murió a los cincuenta y seis años de edad (sau a la edad de...) = Dante a murit la 56 de ani; un hombre de cuarenta años de edad = un om de 40 de ani. 10. Ora se exprimă ca în româneşte, dar la plural, doar că cuarto (sfert) nu cere pe un înaintea sa. Ex.: son las cinco = este ora cinci; son las cinco y media (subînţeles hora) = este ora cinci şi jumătate; son las cinco y cuarto = este ora cinci şi un sfert; son las cinco menos cuarto = este ora cinci fără un sfert. NUMERALE ORDINALE 1. Numeralele ordinale sunt următoarele:

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 30 31 40 41

cero uno, una dos tres cuatro cinco seis siete ocho nueve diez once doce trece catorce quince diez y seis sau dieciseis diez y siete sau diecisiete diez y ocho sau dieciocho diez y nueve sau diecinueve veinte veinte y uno sau veintuno veinte y dos sau ventidós treinta treinta y uno cuarenta cuarenta y uno

1 o primero (primo în compuşi) 30 o trigésimo o 2 segundo 40o cuadragésimo o 3 tercero (tercio în compuşi) 50 o quincuagésimo o 4 cuarto 60 o sexagésimo o 5 quinto 70 o septuagésimo o 6 sexto 80 o octogésimo 7 o séptimo sau sétimo 90 o nonagésimo o 8 octavo 100 o centésimo o 9 noveno sau non 200 o ducentésimo o 10 décimo sau deceno 300 o trecentésimo o 11 undécimo, onceno sau décimoprimo 400 o cuadringentésimo o 12 duodécimo, doceno sau décimosegundo 500 o quingentésimo 13 o décimotercio, treceno sau tredécimo 600 o sexcentésimo o 14 décimocuarto sau catorceno 700 o septingentésimo o 15 décimoquinto sau quinceno 800 o octingentésimo o 16 décimosexto 900 o noningentésimo o 17 décimoséptimo sau décimosétimo 1.000 o milésimo o 18 décimoctavo 2.000 o dosmilésimo 19 o décimonono 10.000 o diezmilésimo o 20 vigésimo 100.000 o cienmilésimo o 21 vigésimoprimo 1.000.000 o millonésimo o 22 vigésimosegundo ultim último sau postrero 29 o vigésimonono penultim penúltimo 2. Numeralele ordinale, ca şi în limba română, concordă cu substantivul la care se referă în gen şi număr. Ex.: el segundo hombre; la segunda mujer; los segundos hijos; las segundas partes etc. 3. Primero, tercero, postrero, după cum s-a arătat mai înainte (v. adjectivul), pierd vocala finală înaintea unui substantiv; ex.: el primer hombre, el tercer tomo, el postrer día. 4. Cu numele suveranilor şi de papi, se folosesc numeralele ordinale de la 1 la 10, iar de la 11 în sus – cele cardinale; ex.: Felipe II (segundo), Pio X (décimo), Luís XIV (catorce) etc. Cu nume de capitole, lecţii, cărţi, volume, pagini etc. se folosesc cu predilecţie numeralele cardinale, pentru că sunt mai simple şi mai scurte; ex.: lección trece = lecţia a treisprezecea. Pentru secole se folosesc de preferinţă numeralele ordinale; ex.: el tercer siglo = secolul al treilea. NUMERALE FRACŢIONARE 1. Iată câteva exemple uzuale: jumătate la midad 1/8 un octavo 1/2 un medio 1/9 un noveno 1/3 un tercio 1/10 un décimo 1/4 un cuarto 1/11 un onzavo 1/5 un quinto 1/12 un dozavo 1/6 un sexto 2/3 dos tercios 1/7 un séptimo sau sétimo 9/10 nueve décimos 2. Numitorii, până la 10 inclusiv, se exprimă prin intermediul numeralelor ordinale respective; de la 11 în sus se exprimă adăugând la numeralele cardinale respective sufixul -avo, plural -avos, cu elidarea vocalei finale şi cu mutarea lui c în e când cuvântul care desemnează numărul, pierzând vocala finală, se termină în c. Ex.: un diecisietavo 1/17; un onzavo 1/11. Face excepţie 1/100, care se denumeşte de preferinţă un centésimo. Dar moneda de un centesimo se spune un céntimo în Spania şi un centavo în America spaniolă. NUMERALE MULTIPLICATIVE 1. Iată câteva exemple: simple sau sencillo = simplu doble sau duplo = dublu triple, triplo sau tríplice = triplu cuádruple sau cuádruplo = cvadruplu quíntuplo = chintuplu séxtuplo etc. = sextuplu etc. décuplo = decuplu céntuplo = centuplu 2. Formele doble şi triple se folosesc ca adjective; duplo şi triplo se folosesc ca substantive. Ex.: doble sueldo = dublu salariu; el triplo de dos = triplul lui doi.

3. Multiplicativele se pot exprima şi cu numeralele cardinale respective şi locuţiunea veces tanto. Ex.: una vez tanto = o dată; dos veces tanto = de două ori; tres veces tanto = de trei ori. NUMERALE COLECTIVE 1. Sunt, de exemplu: un par = o pereche; una pareja = o pereche; un terno; un cuaterno; un quinterno; una decena, una docena, una quintena, una veintena, una cuarentena; una gruesa, una resma; una centena sau un centenar; un millar. 2. Numeralele colective, în special de la 20 înainte, se pot exprima şi cu formele unos, unas şi cardinalele respective. Ex.: este señor tendrá unos veinte años = acest domn o avea vreo douăzeci de ani. 3. De reţinut numeralele ambos = ambii, amândoi şi sendos = unul pe rând (de la lat. singulos), care sunt întotdeauna plurale; ex.: ambos amigos; ambas amigas; sensos libros = o carte pentru fiecare; sandas cartas = o scrisoare pentru fiecare. Exerciţiu Traduceţi: Am cumpărat trei cărţi şi am plătit 250 de lei. Am primit o scrisoare din America. În această cazarmă sunt 849 de soldaţi. Un an are 365 de zile. Am expediat 31 de cutii de paste în Argentina. Bătrâna aceea a trăit 100 de ani. Acest teren costă 100.000 lei. Am vându 150 de ceasuri. Am văzut în piaţă mii de bărbaţi şi femei. 12 octombrie este ziua descoperirii Americii. Cristofor Columb a descoperit America în 1492. Tatăl meu are 74 de ani. Viaţa începe la 40 de ani. Este ora patru şi jumătate. Este cinci şi un sfert. 250 minus 60 fac 190. Cinci ori treizeci fac 150. Napoleon I şi Napoleon III sunt împăraţi francezi. Alfonso XIII este ultimul rege al Spaniei. Ioan-Paul II este papa timpurilor noastre. Această regulă se găseşte în gramatică, lecţia a noua, paragraful al 25-lea, pagina 75. Patru secunde sunt 1/15 dintr-un minut. Bucătarul mi-a dat porţie dublă şi apoi triplă. Dublul lui opt este şaisprezece. Am repetat-o de trei ori, dar tu te-ai prefăcut că nu auzi. LECTURĂ ŞI DICTARE HIDALGUIA ESPAÑOLA Carlo V, îemperador de Alemania y rey de España, ha vencido en Pavía (1525) y tomado prisionero a Francisco I, rey de Francia. El duque y condestable de Borbón, primo de Francisco I, ha traicionado a su patria y a su rey. Pasado al vencedor, va a ver a Carlos V, el el alcázar de Toledo. El emperador de Alemania y rey de España dispone que sea alojado en el palacio del conde de Benavente. No habiendo recibido orden directa, el conde cierra su puerta al extranjero; no quiere alojar a un traidor bajo su techo. Quéjase el de Borbón a Carlos V. Éste hace llamar a su alcázar al de Benavente, y le impone ahora que, desagraviando el de Borbón, cuyos servicios aprovecha, le hospede en su palacio.. El grande de España, la rodilla en tierra ante su rey, aunque cubierta la cabeza, como autoriza a su grandeza el ceremonial, le escucha. Obedeciéndole, retrase a casa de un pariente y abre su mansión al duque francés. Pero cuando, después de breve estada, se va de Toledo el de Borbón, el de Benavente, sacrificando las riquezas allí guardados, prende fuego al palacio. No permite que se mantenga en pie techo que ha albergado a un traidor a su patria y a su rey. (Carlos O. Bunge)

VERBUL
VE R B E AU X I LIAR E
VERBE AUXILIARE 1. Verbele auxiliare propriu-zise sunt haber = a avea şi ser = a fi. Verbul haber foloseşte la formarea timpurilor compuse ale tuturor verbelor (tranzitive, intranzitive, reflexive, reciproce, impersonale etc) la form activă. Ex.: he amado = am iubit; he salido = am plecat; me he lavado = m-am spălat; he sido = am fost. De reţinut că participiul trecut al verbelor conjugate cu haber rămâne neschimbat şi că trebuie să urmeze imediat auxiliarul, fără interpunerea pronumelui sau a altor cuvinte. Ex.: yo he amado = eu am iubit; ella ha amado = ea a iubit; nosotros hemos amado = noi am iubit. Verbul ser serveşte la formarea tuturor timpurilor compuse la forma pasivă; ex.: soy amado = sunt iubit. De reţinut că participiile verbelor conjugate cu ser concordă întotdeauna în gen şi număr cu subiectul; ex.: él es amado = el este iubit; ella es amada = ea este iubită; nosotros somos amados = noi suntem iubiţi; vosotras sois amadas = voi sunteţi iubite. 2. În continuare prezentăm conjugările complete ale verbelor haber şi ser, foarte neregulate (în general, cuvintele folosite mai des într-o limbă prezintă cele mai multe neregularităţi, din cauza specializării profunde a fiecărei forme): Haber Ser INDICATIVO Presente he soy has eres ha es hemos somos habéis sois han son

Pretérito imperfecto había era habías eras había era habíamos éramos habíais erais habían eran Pretérito perfecto absoluto sau Pretérito indefinido sau Pretérito remoto hube fuí hubiste fuiste hubo fué hubimos fuimos hubísteis fuisteis hubieron fueron Futuro imperfecto habré seré habrás serás habrá será habremos seremos habréis seréis habrán serán SUBJUNTIVO Pesente haya sea hayas seas haya sea hayamos seamos hayáis seáis hayan sean Pretérito imperfecto I hubiese fuese hubieses fueses hubiese fuese hubiésemos fuésemos hubieseis fueseis hubiesen fuesen Pretérito imperfecto II hubiera fuera hubieras fueras hubiera fuera hubiéramos fuéramos hubierais fuerais hubieran fueran CONDICIONAL habría sería habrías serías habría sería habríamos seríamos habríais seríais habrían serían IMPERATIVO hé (tú) sé (tú) haya (él) sea (él) hayamos seamos habed sed hayan sean TEMPOS COMPUESTOS he he había había

hube habré haya hubiese hubiera habría habiendo

habido

hube habré haya hubiese hubiera habría siendo

sido

GERUNDIO Presente Perfecto habido sido

Nota 1. Verbul haber se foloseşte şi în sens impersonal: a) în sensul de "a se afla" (ca franţuzescul "y avoir"), dar să se reţină că la prezent face hay în loc de ha; ex.: hay una novedad = este (există) o noutate; hay mucho hombres = sunt mulţi oameni; hay mucha gente = este multă lume; hay grandes fiestas = este o sărbătoare mare; hay un escándalo = este un scandal. b) în locuţiunea hay que (cf. franc. il faut), urmată de infinitiv, care înseamnă "trebuie", "este nevoie ca"; ex.: hay que contentarse con poco = trebuie să te mulţumeşti cu puţin. c) în locuţiunea ha, care înseamnă "acum... (ani)", "cu ... timp în urmă"), care se pune întotdeauna după numeral; ex.: muchos años ha = (cu) mulţi ani în urmă, acum mulţi ani. Nota 2. Verbul ser, în determinări de timp, este înlocuit în general de hacer = a face; ex.: hace bon tiempo = este (timp) frumos; hace calor = este cald; hace frío = este frig; hace luna = este lună; hace mucho tiempo que = este mult timp de când; hace un año = acum un an. VERBELE SEMIAUXILIARE 1. Limba spaniolă, în afară de verbele auxiliare propriu-zise haber şi ser mai foloseşte ca auxiliare şi verbele tener = a poseda şi estar =a fi, a exista, care le înlocuiesc pe primele în anumite accepţiuni şi pe care din această cauză multe gramatici le consideră semiauxiliare. Verbul tener traduce verbul "a avea" când acesta are sensul de "a poseda, a ţine", adică atunci când este urmat de un substantiv şi se referă la acesta. Ex.: tengo hambre = mi-e foame; tengo visita = am o vizită. Verbul estar traduce verbul "a fi" când acesta are sensul de "a fi întâmplător, a se găsi", adică atunci când nu exprimă esenţa intrinsecă şi imutabilă a subiectului, ci extrisecă şi trecătoare. Ex.: estoy alegre = sunt vesel; estoy en casa = sunt în casă; estoy enfermo = sunt bolnav (fiecare din aceste stări poate să treacă la un moment dat). Verbul estar, când se foloseşte cu complement de loc, cere prepoziţia en; ex.: estoy en Craiova = sunt la Craiova. 2. Pezentăm conjugările complete ale verbelor tener şi estar, şi acestea foarte neregulate: Tener Estar INDICATIVO Presente tengo estoy tienes estás tiene está tenemos estamos tenéis estáis tienen están Pretérito imperfecto tenía estaba tenías estabas tenía estaba teníamos estábamos teníais estabais tenían estaban Pretérito perfecto absoluto sau Pretérito indefinido sau Pretérito remoto tuve estuve tuviste estuviste tuvo estuvo tuvimos estuvimos tuvisteis estuvisteis tuvieron estuvieron Futuro imperfecto

tendré tendrás tendrá tendremos tendréis tendrán SUBJUNTIVO Pesente

estaré estarás estará estaremos estaréis estarán

tenga esté tengas estés tenga esté tengamos estemos tengáis estéis tengan estén Pretérito imperfecto I tuviese estuviese tuvieses estuvieses tuviese estuviese tuviésemos estuviésemos tuvieseis estuvieseis tuviesen estuviesen Pretérito imperfecto II tuviera estuviera tuvieras estuvieras tuviera estuviera tuviéramos estuviéramos tuvierais estuvierais tuvieran estuvieran CONDICIONAL tendría estaría tendrías estarías tendría estaría tendríamos estaríamos tendríais estaríais tendrían estarían IMPERATIVO ten (tú) está (tú) tenga (él) esté (él) tengamos estemos tened estad tengan estén TEMPOS COMPUESTOS he he había había hube hube habré tenido habré estado haya haya hubiese hubiese hubiera hubiera habría habría GERUNDIO Presente teniendo estando Perfecto tenido estado Nota 1. Verbul tener se foloseşte şi în următoarele construcţii: a) tener que, urmat de infinitiv, care înseamnă "a trebui" în mod absolut; ex.: tengo que ir a la escuela = trebuie să merg la şcoală; b) tener de (cel mai adesea la pers.I a indicativului prezent), urmat de infinitiv, care semnifică "a trebui" în sens ameninţător; ex.: tengo de castigarte = trebuie să te pedepsesc.

Să se reţină şi construcţiile următoare: a) haber de, urmat de infinitiv, care înseamnă şi aceasta "a trebui" în mod absolut (dar mai puţin puternic decât tener que); ex.: he de ir a la escuela = trebuie să merg la şcoală; b) deber, urmat de infinitiv, care înseamnă "a trebui" în sens de obligaţie morală; ex.: debemos honrar a nuestros padres = trebuie să-i onorm pe părinţii noştri; c) deber de, urmat de infinitiv, care înseamnă "a trebui" în sens de dubiu, suspiciune, neîncredere; ex.: debe de estar en la escuela = ar trebui să fie la şcoală; (dar debe estar en la escuela = trebuie să fie la şcoală). Nota 2. Verbul estar se utilizează şi în construcţiile următoare: a) estar, urmat de gerunziu, pentru a indica o acţiune în curs (prezentul continuu); ex.: estoy escribiendo = scriu (în momentul acesta scriu, am mai scris şi voi mai scrie); b) estar para, urmat de infinitiv, pentru a indica o acţiune iminentă; ex.: estoy para escribir = tocmai mă apuc de scris; c) estar por, urmat de infinitiv, pentru a indica o acţiune iminentă, dar indecisă; ex.: estoy por escribirle = acum m-oi apuca de scris; De reţinut modalităţile de exprimare: aquí está (va) = iată; ¿Está usted? = înţelegeţi?; estoy = înţeleg. Exerciţiu Traduceţi: Am studiat bine limbile moderne. Sunt tânăr şi bogat, dar nu sunt fericit. Tu ai călătorit mult. Tu eşti un bun catolic. Prietenul meu este foarte virtuos. Voi nu aţi venit la mine acasă. Petre a plătit nota. Suntem toţi muritori. De zece zile am plecat din oraşul meu. Scrisesem scrisoarea, dar nu am expediat-o. Am fost în Spania douăzeci de ani şi de aceea vorbesc limba spaniolă. Aţi primit multe elogii. Dacă vei fi bun, toate persoanele vor fi amabile cu tine. Nu cred că ei au citit acea carte. Dacă ai fi fost la oficiu, ai fi găsit scrisoarea. În socoteală sunt multe erori. Acum trei ani am cumpărat căsuţa aceasta. Am un fiu care studiază spaniola. Februarie are numai 28 de zile. Aveţi puţini bani, dar multă voinţă. Cred că au ajuns în acest moment. LECTURĂ ŞI DICTARE AVENTURA DE DON MANUEL DE LEÓN Entre los caballeros de grande ánimo, valor y extremada valentía, que hubo en tiempo de don Fernando V y Doña Isabel, fué uno de ellos don Manuel de León; del cual escriben que, estando en la corte de este Católico Principe, habiendo llegado de Africa un presente de leones muy bravos, con quien las damas de la reina se entretenían, mirando de un corredor que salía a la parte donde estabas los leones, en cuyo sitio se hallaba Don Manuel. A este tiempo sucedió que la dama a quien servía, dejó caer un guante en la leonera, dando muestras de queja de habércele caído; y como Don Manuel lo oyó, abrió la puerta de la leonera y entró dentro con grande ánima y valor donde los leones estaban, vacando el guante y llevándolo a la dama. (Ginés Pérez de Hita) Lexic caer corredor dejar llegar oir salir sitio a cădea coridor a lăsa a sosi a auzi a ieşi sit, loc con quien = con los cuales (quien se foloseşte numai pentru nume de persoane) cuyo pentru el cual leonera cuşcă pentru lei llevar a lua presente cadou hallarce a se găsi

VERBELE

R E G U LAT E

NOŢIUNI PRELIMINARE 1. Verbul are în limba spaniolă trei conjugări, ca în toate limbile neolatine occidentale. Ele se termină la infinitiv respectiv în –ar, -er, -ir, cu accentul tonic pe ultima silabă; ex.: amar = a iubi, temer = a se teme; partir = a împărţi. 2. Modurile sunt cinci: Indicativo, Subjunctivo, Potencial, Imperativo, Infinitivo. Indicativul are patru timpuri simple: presente, pretérito imperfecto, pretérito indefinido, futuro imperfecto şi patru timpuri compuse: pretérito perfecto, pretérito pluscuamperfecto, pretérito anterior, futuro perfecto. Conjunctivul are trei timpuri simple: presente, imperfecto (cu două forme diferite) şi futuro semplice şi trei timpuri compuse: pretérito perfecto, pretérito pluscuamperfecto, futuro perfecto. Condiţionalul are un timp simplu: presente (simple o imperfecto) şi un timp compus: pretérito (compuesto o perfecto). Imperativul are un singur timp: presente. Infinitivul cuprinde şi participiul şi gerunziul. Participiul se distinge în activ (sau prezent) şi pasiv (sau trecut); primul, atunci când există, este folosit mai ales ca adjectiv sau substantiv. Gerunziul este invariabil. 3. Conjunctivul are două forme diferite pentru imperfect, care se termină respectiv în –se, -ra, şi care nu se pot folosi indiferent în toate cazurile:

a) prima formă, terminată în –se, este forma de conjunctiv adevărat; ex.: si llegase mi hermano = dacă ar veni fratele meu; b) forma a doua, terminată în –ra, se poate folsi nu numai în locul formei în –se (cu o valoare mai vagă, mai puţin precisă), dar şi în locul condiţionalului prezent; ex.: si llegara mi hermano = dacă ar sosi fratele meu; llegara (= llegaría) mi hermano = o veni, ar veni fratele meu. De reţinut totuşi că a doua formă a conjunctivului imperfect nu se poate folosi în acelaşi timp în cei doi membri ai aceleiaşi fraze, drept pentru care nu se poate spune: si llegara mi hermano, estuviera muy contento = dacă ar veni fratele meu, aş fi foarte mulţumit, ci se va spune: si llegara mi hermano, estaría muy contento = dacă ar veni fratele meu, aş fi foarte mulţumit. 4. Conjunctivul are şi un viitor propriu, care se termină în –re, care se traduce prin condiţional preznet sau viitor indicativ, când aceste timpuri exprimă o eventualitate incertă; ex.: venga lo que viniere = să vină ce-o veni, fie ce-o fi; cuando yo fuere abuelo = când (v)oi fi bunic. 5. Imperativul are forme proprii numai pentru persoana a II-a singular şi plural. Celelalte forme sunt împrumutate de la conjunctivul prezent. Imperativul negativ îşi ia toate formele de la conjunctivul prezent.

CONJUGAREA VERBELOR REGULATE
NOŢIUNI PRELIMINARE 1. Verbul are în limba spaniolă trei conjugări, ca în toate limbile neolatine occidentale. Ele se termină la infinitiv respectiv în –ar, -er, -ir, cu accentul tonic pe ultima silabă; ex.: amar = a iubi, temer = a se teme; partir = a împărţi. 2. Modurile sunt cinci: Indicativo, Subjunctivo, Potencial, Imperativo, Infinitivo. Indicativul are patru timpuri simple: presente, pretérito imperfecto, pretérito indefinido, futuro imperfecto şi patru timpuri compuse: pretérito perfecto, pretérito pluscuamperfecto, pretérito anterior, futuro perfecto. Conjunctivul are trei timpuri simple: presente, imperfecto (cu două forme diferite) şi futuro semplice şi trei timpuri compuse: pretérito perfecto, pretérito pluscuamperfecto, futuro perfecto. Condiţionalul are un timp simplu: presente (simple o imperfecto) şi un timp compus: pretérito (compuesto o perfecto). Imperativul are un singur timp: presente. Infinitivul cuprinde şi participiul şi gerunziul. Participiul se distinge în activ (sau prezent) şi pasiv (sau trecut); primul, atunci când există, este folosit mai ales ca adjectiv sau substantiv. Gerunziul este invariabil. 3. Conjunctivul are două forme diferite pentru imperfect, care se termină respectiv în –se, -ra, şi care nu se pot folosi indiferent în toate cazurile: a) prima formă, terminată în –se, este forma de conjunctiv adevărat; ex.: si llegase mi hermano = dacă ar veni fratele meu; b) forma a doua, terminată în –ra, se poate folsi nu numai în locul formei în –se (cu o valoare mai vagă, mai puţin precisă), dar şi în locul condiţionalului prezent; ex.: si llegara mi hermano = dacă ar sosi fratele meu; llegara (= llegaría) mi hermano = o veni, ar veni fratele meu. De reţinut totuşi că a doua formă a conjunctivului imperfect nu se poate folosi în acelaşi timp în cei doi membri ai aceleiaşi fraze, drept pentru care nu se poate spune: si llegara mi hermano, estuviera muy contento = dacă ar veni fratele meu, aş fi foarte mulţumit, ci se va spune: si llegara mi hermano, estaría muy contento = dacă ar veni fratele meu, aş fi foarte mulţumit. 4. Conjunctivul are şi un viitor propriu, care se termină în –re, care se traduce prin condiţional preznet sau viitor indicativ, când aceste timpuri exprimă o eventualitate incertă; ex.: venga lo que viniere = să vină ce-o veni, fie ce-o fi; cuando yo fuere abuelo = când (v)oi fi bunic. 5. Imperativul are forme proprii numai pentru persoana a II-a singular şi plural. Celelalte forme sunt împrumutate de la conjunctivul prezent. Imperativul negativ îşi ia toate formele de la conjunctivul prezent. PROSPECTUL CELOR TREI CONJUGĂRI Prezentăm conjugarea a trei verbe: amar, temer, partir. INDICATIVO Presente tem-o tem-es tem-e tem-emos tem-éis tem-en

am-o am-as am-a am-amos am-áis am-an

part-o part-es part-e part-imos part-ís part-en

Notă: Persoanele sunt toate cu accentul pe prima silabă, cu excepţia pers. a II-a plural. Pretérito imperfecto am-aba tem-ía part-ía am-abas tem-ías part-ías am-aba tem-ía part-ía am-ábamos tem-íamos part-íamos am-abais tem-íais part-íais am-aban tem-ían part-ían Notă: Terminaţiile de la conjugările a 2-a şi a 3-a sunt identice şi încep toate cu i accentuat. Pretérito indefinido am-e tem-í part-í am-aste tem-í part-í am-ó tem-ió part-ió am-amos tem-imos part-imos am-asteis tem-isteis part-isteis am-aron tem-ieron part-ieron Notă: Terminaţiile de la conjugările a 2-a şi a 3-a sunt identice; Persoana I plural de la conjugările 1 şi a 3-a coincid cu respectivele persoane de la prezent indicativ, drept pentru care trebuie evitate ambiguităţile şi confuziile. Futuro imperfecto am-aré tem-eré part-iré am-arás tem-erás part-irás am-ará tem-erá part-irá am-aremos tem-eremos part-iremos am-aréis tem-eréis part-iréis am-arán tem-erán part-irán Notă: Terminaţiile tuturor conjugărilor sunt identice, fiecare respectând vocala definitorie proprie (vocala tematică). Toate persoanele, cu excepţia pers.I plural, poartă accent grafic; Acest timp se obţine dăugând la infinitiv terminaţiile: -é, -ás. –á, -emos, -éis, -án, care sunt de fapt terminaţiile prezentului indicativ ale verbului haber (în vechime, viitorul avea forma perifrastică: amar he, amar has, amar ha etc.). SUBJUNTIVO Pesente am-e tem-a am-es tem-as am-e tem-a am-emos tem-amos am-éis tem-áis am-en tem-an Notă: Terminaţiile de la conjugările a 2-a şi a 3-a sunt identice; Acest timp se obţine schimbând desinenţa –o de la prezentul celelalte două. Toate vocalele se păstrează la toate persoanele.

part-a part-as part-a part-amos part-áis part-an indicativ în –e pentru conjugarea I şi în –a pentru

Pretérito imperfecto I am-ase tem-iese part-iese am-ases tem-ieses part-ieses am-ase tem-iese part-iese am-ásemos tem-iésemos part-iésemos am-aseis tem-ieseis part-ieseis am-asen tem-iesen part-iesen Notă: Terminaţiile de la conjugările a 2-a şi a 3-a sunt identice; Acest timp se obţine schimbând silaba finală –ron de la persoana a III-a plural pretérito imperfecto indicativo în –se. am-ara am-aras am-ara am-áramos Pretérito imperfecto II tem-iera tem-ieras tem-iera tem-iéramos part-iera part-ieras part-iera part-iéramos

am-arais tem-ierais part-ierais am-aran tem-ieran part-ieran Notă: Acest timp se obţine schimbând silaba finală –ron de la persoana a III-a plural a indicativ pretérito imperfecto în – ra. Futuro imperfecto am-are tem-iere part-iere am-ares tem-ieres part-ieres am-are tem-iere part-iere am-áremos tem-iéremos part-iéremos am-areis tem-iereis part-iereis am-aren tem-ieren part-ieren Notă: Acest timp se obţine schimbând silaba finală –ron de la persoana a III-a plural a indicativ pretérito imperfecto în – re. CONDICIONAL am-aría tem-ería part-iría am-arías tem-erías part-irías am-aría tem-ería part-iría am-ríamos tem-eríamos part-iríamos am-aríais tem-eríais part-iríais am-arían tem-erían part-irían Notă: Acest timp este afin viitorului indicativ. Terminaţiile tuturor conjugărilor sunt identice, ţinând cont de vocala tematică. Toate poartă accentul grafic, care se regăseşte numai pe terminaţie. Acest timp se obţine adăugând la infinitiv terminaţiile –ía, -ías, -ía, -íamos, -íais,-ían. IMPERATIVO am-a (tú) tem-e part-e (tú) am-e (él) tem-a part-a (él) am-emos tem-amos part-amos am-ad tem-ed part-id am-en tem-an part-an Notă: Persoana a II-a singular coincide cu persoana a II-a singular de la prezentul indicativ. Persoana a II-a plural se obţine schimbând r final de la infinitiv cu d. Celelalte persoane sunt preluate de la conjunctiv prezent. am-ar INFINITIVO tem-er PARTICIPIO Activo (Presente) --part-ir

am-ante

---

Perfecto am-ado tem-ido part-ido Notă: Participiul activ, care la prima conjugare se termină în – ante, la celelalte se termină în – iente sau –ente, dar puţine verbe au acest timp. Aceste forme, cel mai adesea se folosesc ca adjective sau substantive decât ca forme verbale. OBSERVAŢII ASUPRA CELOR TREI CONJUGĂRI Confruntând între ele cele trei conjugări se pot releva multe caractere comune: a) Persoanele I şi a III-a singular se termină întodeauna în vocală. b) Persoana a II-a singular, cu excepţia pretÉrito imperfecto şi imperativ, se termină întodeauna în -s. c) Persoana I plural la toate timpurile se termină cu -mos. d) Persoana a II-a plural, cu excepţia imperativului, se termină întodeauna în -is. e) Persoana a III-a plural la toate timpurile se termină cu -n. f) Conjugarea a 2-a şi a 3-a au terminaţii identice la indicativ imperfect şi pret.imperfecto ale indicativului şi la toate timpurile conjunctivului. MODIFICĂRI FONETICE ŞI GRAFICE

Multe verbe spaniole, cu toate că se conjugă în mod regulat, prezintă pe parcursul flexiunii anumite modificări fonografice (care se vor învăţa destul de uşor prin folosire), cu scopul de a menţine pronunţarea pe care o are verbul la infinitiv. Principalele modificări sunt: a) verbele terminate în -car, -gar, -zar schimbă în faţa vocalei e pe c în qu, pe g în gu, pe z în c. Ex. Infinitivo Pret.imperf. Subj.pres. tocar toqué toque pagar pagué pague rezar recé rece b) verbele terminate în -guar primesc diereza pe u. Ex. Infinitivo Pret.imperf. Subj.pres. averiguar averigüé averigüe c) verbele terminate în -cer, -cir (precedate de consoane) şi în -ger, -gir schimbă în faţa vocalelor a şi o pe c în z şi pe g în j. Ex. Infinitivo Ind.pres. Subj.pres. vencer venzo venza resarcirresarzo reasarza recoger recojo recoja fingir finjo finja d) verbele terminate în -guir, -quir schimbă în faţa vocalelor a şi o pe gu în c şi pe qu în c. Ex. Infinitivo Ind.pres. Subj.pres. distinguir distingo distinga delinquir delinco delinca e) verbele de conjugarea a 2-a şi a 3-a, a căror temă se termină cu vocală, schimbă în y vocala i atonă din desinenţă în toate cazurile când aceasta este urmată de vocală în decursul flexiunii. Ex. Infinitivo Ind.pret.imp. Subj.imperf. Subj.f. Gerundio leer leyó, leyeron leyera, leyese leyere leyendo Infinitivo Ind.pret.imp. Subj.imperf. Subj.f. Gerundio huer huyó, huyeron huyera, huyese huyere huyendo f) verbele de conjugarea a 2-a şi a 3-a, a căror temă se termină cu ch, ll, ñ, pierd pe i aton din desinenţă de fiecare dată când aceasta este urmată de vocală în decursul flexiunii. Dacă silaba temei are o vocală e, aceasta se schimbă prin metateză în i. Ex. Infinitivo Ind.pret.imp. Subj.imperf. Subj.f. Gerundio henchir hinchó, hincheron hinchera, hinchese hinchere hinchendo La fel se comportă şi bullir, tañer. LISTA VERBELOR REGULATE Iată mai jos lista celor mai folosite verbe regulate: Conjugarea 1 acusar a acuza gustar ahorrar a economisi ladrar alzar a ridica llamar amortiguar a atenua llevar apaciguar a linişti luchar cargar a încărca mandar dejar a lăsa, a părăsi marchar derrochar a risipi mirar descansar a odihni olvidar desear a dori pagar enseñar a învăţa (pe cineva) pegar enviar a trimite perdonar escuchar a asculta preguntar esperar a aştepta rezar fastidiar a deranja secar ganar a câştiga tocar guardar a face de gardă zumbar acoger coger comer creer a primi a culege a mânca a crede Conjugarea a 2-a poseer prometer proteger recoger

a plăcea a lătra a chema a lua a lupta a trimite, a comanda a mărşălui a privi a uita a plăti a bate a ierta a întreba a se ruga a usca a atinge, a cânta a zumzăi a poseda a promite a proteja a culege

escoger exceder leer ofender afligir asistir avertir bullir combatir confundir crujir delinquir dirigir distinguir fingir

a alege a exceda a citi a ofensa

tañer temer vencer vender

a suna a se teme a învinge a vinde a măcina a primi a remite a încărca a rage a ieşi a suferi a uni a trăi a curăţa

Conjugarea a 3-a a se învinovăţi mullir a asista recibir a avertiza remitir a fierbe resarcir a lupta, a combate rugir a confunda subir a trosni sufrir a încălca legea unir a conduce vivir a distinge zurcir a se preface

Exerciţiu Traduceţi: Nu acuz pe nimeni. Voi munciţi toată ziua, dar vă odihniţi noaptea. El vinde un câine frumos. Ei se prefac că nu ştiu nimic. El vorbea puţin, dar scria mult. Voi mâncaţi (imperf) cu plăcere. L-au chemat pe ospătar, dar acesta s-a prefăcut că nu aude. Am primit o scrisoare cu multă întârziere. Voi lăsa toate lucrurile în ordine. Vom culege cele mai frumoase flori din grădină. Vom lupta până la victorie. Dorim ca voi să promiteţi că nu veţi mai face un astfel de lucru. Uitaţi ofensele. Să nu-i vorbim de rău pe cei absenţi. Ai mâncat toată ciorba? Lucrez mereu acasă şi studiez. Am uscat rufele la soare. Ţi-am cerut să-mi aduci scaunul în birou. Nu conving pe nimeni. El nu a crezut că băiatul minţea. Fratele meu a citit don Quijote de la Mancha cu multă plăcere.

ACCE NTUAREA VERBE LOR
DIFERENŢE ŞI ASEMĂNĂRI DE ACCENTUARE Confruntând între ele accentuările diverselor verbe în cele două limbi, română şi spaniolă, se observă că multe infinitive sunt accentuate la fel, ba chiar şi prezentul indicativ. Pe ici, pe colo, mai sunt deosebiri, pe care le prezentăm mai jos pentru ca lectorul şi învăţăcelul român să nu cadă în cursa întinsă de accentuarea un pic diferită a diverselor verbe (de exemplu, abrogo are aceeaşi accentuare ca echivalentul românesc abrog, dar calcolo este accentat pe penultima silabă, în timp ce românescul calculez are accentul pe ultima silabă). Lista nu este exhaustivă. Pentru siguranţa accentuării, este bine să se consulte un dicţionar atunci când avem dubii. Română Spaniolă pres.indic. Română Spaniolă pres.indic. a abdica abdicar abdico a medita meditar medito a abroga abrogar abrogo a modifica modificar modifico a adula adular adulo a multiplica multiplicar multiplico a anima animar animo a naufragia naufragar naufrago a anihila aniquilar aniquilo a naviga navegar navego a aplica aplicar aplico a ocupa ocupar ocupo a asimila asimilar asimilo a ordona ordenar ordeno a calcula calcular calcolo a pacifica pacificar pacifico a coagula coagular coagulo a panifica panificar panifico a complica complicar complico a participa participar participo a conjuga conjugar conjugo a penetra penetrar penetro a considera considerar considero a persevera perseverar persevero a deroga derogar derogo a pietrifica petrificar petrifico a dezola desolar desolo a practica practicar practico a disputa disputar disputo a se precipita precipitar precipito a disimula disimular disimulo a predica predicar predico a disipa disipar disipo a predomina predominar predomino a domina dominar domino a premedita premeditar premedito a excita excitar excito a proroga prorrogar prorrogo a elabora elaborar elaboro a provoca provocar provoco a eleva elevar elevo a publica publicar publico a exagera exagerar exagero a reintegra reintegrar reintegro a examina examinar examino a regula regular regulo a exercita ejercitar ejercito a revoca revocar revoco

Română a evita a evoca a fabrica a germina a imagina a implica a indica a interoga a intitula a investiga a limita

Spaniolă evitar evocar fabricar germinar imaginar implicar indicar interrogar titular investigar limitar

pres.indic. evito evoco fabrico germino imagino implico indico interrogo titulo investigo limito

Română a recupera a segrega a separa a stimula a stipula a termina a tolera a venera a ventila a verifica a vizita

Spaniolă recuperar segregar separar stimular stipular terminar tolerar venerar ventilar verificar visitar

pres.indic. recupero segrego separo stimulo stipulo termino tolero venero ventilo verifico visito

VERBE ÎN -IAR ŞI -UAR În limba spaniolă sunt multe verbe terminate în –iar şi –uar, adică în vocalele slabe i, u care au pe i şi u accentuate la prezentul indicativului şi conjunctiv, adică nu formează diftong cu vocala iniţială a desinenţei. Ex.: Infinitiv Ind.prez. Conj.prez. acentuar a accentua acentúo acentúe actuar a actualiza actúo actúe Cele mai folosite verbe de acest fel sunt următoarele: aliar a alia exceptuar a excepta ampliar a amplifica expatriar a expatria arriar a coborî velele expiar a expia ataviar a orna extasiar a se extazia avaluar a evalua extenuar a extenua atenuar a atenua fiar a se încrede auxiliar a ajuta fluctuar a fluctua averiar a avaria gloriar a umple de glorie aviar a pregăti graduar a grada calofriarse a tremura guiar a ghida cariarse a se caria habituar a obişnui ciar a da înapoi hastiar a-i veni rău conceptuar a concepe infatuar a infatua conciliar a concilia insinuar a insinua confiar a încredinţa inventariar a inventaria continuar a continua liar a lega contrariar a contraria perpetuar a perpetua criar a creşte piar a piui cuantiar e evalua porfiar a se încăpăţâna chirria a gânguri puntuar a puncta desafiar a sfida redituar a fructifica descarriar a coti reconciliar a reconcilia desconfiar a fi neîncrezător resfriar a răci descriarse a se înrăutăţi rociar a se umple de roşeaţă desliar a dezlipi situar a situa desarviar a delira tumultuar a face zgomot desviar a devia uzufructuar a avea uzufructul desvirtuar a devigora vaciar a goli efectuar a efectua valuar a valorifica enfriar a răci variar a varia enviar a trimite vidriar a face de sticlă espiar a spiona zurriar a zumzăi estriar a stria De asemenea, şi următoarele verbe de conjugarea a 3-a urmează aceeaşi accentuare: desleír = a dezlipi (deslío); engreír = a se încrede (engrío); freír = a frige (frío); reír = a râde (río); sofreír = a arde pe foc (sofrío); sonreír = a surâde (sonrío). Exerciţiu Traduceţi: Eu locuiesc la Paris, părinţii mei locuiesc la Roma. Îţi urez lucrurile cele mai bune. Eu pun fiecare lucru la locul său. Cine se ceartă prea mult, conchide puţin. Tu exerciţi o bună profesie. Cizmarul fabrică încălţări. Acest vapor

navighează mult. Trebuie să îmbini plăcutul cu utilul. Să ne continuăm drumul! Emigranţii noştri îşi trimit economiile lor în patrie. Vărul meu conduce bine automobilul. Să nu-i obişnuim rău pe copiii noştri. Pescarii frig adesea peştele în barcă. Râde bine cine râde ultimul. Obiceiurile variază de la loc la loc. LECTURĂ ŞI DICTARE EL ESCORIAL El monasterio de El Escorial debe su origen a un voto de Felipe II. El 10 de agosto de 1557 el ejército español, a las órdenes de Manuel Filiberto de Saboya, venció al ejército francés bajo los muros de la ciudad de San Quentin, en la frontera de Flandes. Al siguente día de tan brillante victoria, Felipe II se trasladó al campamento para presenciar el asalto y rendición de la Plaza. Para verificar el asalto, hubo necesidad de destrozar con los fuegos de la artillería un monasterio de San Lorenzo, inmediato a las murallas de la plaza sitiada. Estas circunstancias decidieron el rey a erigir este convento de El Escorial. El espacio que hoy ocupa el monastero, era entonces áspero jaral y rústico albergue de pastores. A principios de 1562 se comenzó el arranque de los jarales y a presencia del rey se acordeló y estacó el terreno, que recibió el nombre de "Real Sitio de San Lorenzo". (A. Cúneo Vidal) Lexic acordelar jaral destrozar a înconjura cu corzi arranque desţelenire teren sterp bajo sub a ruina destacar a delimita

VERBE PASIVE, INTRANZITIVE, REFLEXIVE, RECIPROCE, IMPERSONALE, DEFECTIVE
VERBE PASIVE Pasivul se formează, aşa cum s-a mai spus, cu auxiliarul ser. Participiul concordă întotdeauna în gen şi număr cu subiectul. Ex.: soy, era, fuí, seré etc. amado (sau amada) = sunt, eram, am fost, voi fi etc. iubit(ă). În timpurile compuse, participiul sido rămâne întotdeauna nemodificat, în timp ce participiul trecut concordă întotdeauna în gen şi număr cu subiectul. Ex.: he sido amado (sau amada) = am fost iubit(ă); había sido amado (sau amada) = fusesem iubit(ă); habré sido amado (sau amada) = voi fi fost iubit(ă). De reţinut că verbul ser nu poate fi substituit cu verbul venir (semiauxiliar în alte limbi). Apoi, între auxiliar şi participiu nu trebuie să se interpună nici un alt cuvânt. Ex.: Am fost deja avertizaţi = Ja hemos sido advertidos. De reţinut şi faptul că limba spaniolă tinde să evite forma pasivă, recurgând la forma impersonală cu pronumele se (se), şi astfel apar întorsături de frază bizare. Ex.: Se distribuyeron los dineros = au fost distribuiţi (literal: s-au distribuit) banii. Le llamaron a Compostela = a fost chemat (literal: l-au chemat) la Compostela. VERBE INTRANZITIVE Verbele intranzitive se conjugă tot cu auxiliarul haber, nu ca în franceză sau italiană. Participiul rămâne neschimbat. Ex.: he salido = am plecat. VERBE REFLEXIVE 1. Verbele reflexive se conjugă tot cu auxiliarul haber. Participiul rămâne neschimbat. Ex.: me he lavado = m-am spălat; ellas se han casado = ele s-au căsătorit. Particulele pronominale se pun numai înaintea verbului, cu excepţia imperativului, infinitivului şi adesea a gerunziului, la care se pun după verb, ca sufixe. Ex.: Me siento (sau siéntome) = mă aşez; te sientas (sau siéntaste, puţin folosit) = te aşezi. Dar: siéntate = aşează-te; siéntese = aşezaţi-vă (dvs sing.) sentarse = a se aşeza; sentándose = aşezându-se. Să se reţină că persoana I plural a imperativului, pentru raţiuni de eufonie, elidează s final atunci când se lipeşte particula nos; persoana a 2-a plural, pentru a evita confuzia cu participiul trecut, elidează d final atunci când se lipeşte particula os; ex.: sentémonos (nu sentémosnos) = să ne aşezăm; sentaos (nu sentados)= aşezaţi-vă. Face excepţie numai verbul ir, care face idos = duceţi-vă. 2. Există în limba spaniolă verbe reflexive care nu sunt reflexive în româneşte, ca de exemplu: caerse a cădea morirse a muri callarse a tăcea quedarse a rămâne desmayarse a-i veni rău reírse a râde escaparse a fugi ruborizarse a roşi (la faţă) şi alte verbe mai puţin folosite.

VERBE RECIPROCE Verbele reciproce se obţin punând după forma reflexivă locuţiunea pronominală uno a otro, care se acordă în gen şi număr cu subiectul. Ex.: Estos hermanos se aman unos a otros = aceşti fraţi se iubesc (unii pe alţii). VERBE IMPERSONALE 1. Verbele impersonale, care sunt aproape aceleaşi cu cele imperonale din limba română, se folosesc numai la persoana a III-a singular. Cele mai folosite sunt: acaecer (sau acontecer) a se întâmpla granizar a cădea grindină alborear a se lumina de ziuă helar a gerui amanecer a se face ziuă llover a ploua anochecer a se înnopta lloviznar a burniţa atardecer a se însera nevar a ninge diluviar a ploua cu găleata obscurecer a se întuneca escarchar a cădea promoroacă relampaguear a fulgera tronar a tuna Ex.: Graniza tan fuerte como nunca ha granizado = cade grindină aşa multă cum n-a mai fost niciodată. 2. Alte verbe, care în mod normal nu sunt impersonale, se folosesc astfel pentru semnificaţia lor, ca de exemplu hacer = a face; bastar = a fi suficient; convenir = a conveni; gustar = a plăcea; importar = a importa (a avea importanţă); parecer = a părea; succeder = a se întâmpla; valer = a valora, a merita etc. Ex.: hace mal tiempo = e timp urât; parece que vendrá = se pare că va veni. 3. Să ne amintim că şi verbul haber poate fi folosit în sens impersonal în sensul de a se afla, a se găsi (şi în acest caz persoana a III-a singular a indicativului prezent face hay în loc de ha); ex.: Ya no hay tiempo = nu mai este timp. VERBE DEFECTIVE 1. Verbele defective nu au anumite persoane, pentru raţiuni de eufonie sau pentru alte pricini. Aşa de exemplu verbele loar = a lăuda; raer = a rade; roer = a roade, sună prost în loo, rao, roo şi alte persoane. Principalele verbe defective sunt: Aplacer = a plăcea, a satisface, care se conjugă precum verbul placer şi care se foloseşte rareori la persoana a III-a indicativ prezent şi perfect. Atañer = a privi, a aparţine, care se foloseşte numai la persoanele a III-a, în special la indicativ prezent. Concernir = a fi privitor la, care se foloseşte numai la persoana a III-a a indicativului şi conjunctivului prezent şi imperfect, la gerunziu şi la participiu prezent. Soler = a obişnui, care se foloseşte numai la indicativ prezent şi imperfect şi rareori la conjunctiv prezent. 2. Alte verbe, ce aparţin de conjugarea a 3-a, tot pentru raţiuni de eufonie, se folosesc numai la persoanele a căror desinenţă începe cu i. Cele mai folosite dintre acestea sunt: abolir a aboli despavorir a speria aguerrir a se obişnui cu embair a seduce arrecirse (sau aterirse) a înţepeni empedernir a face tare blandir a îmblânzi garantir a garanta Ex.: abolía, abolí, aboliré, abolido etc. Exerciţiu Traduceţi: România este iubită cu pasiune de căte români în ( en el) străinătate. Elevul este elogiat pentru buna sa conduită. Vinul a fost vândut ieftin. Cine a venit să te viziteze? Nava a pornit azi din portul Constanţa. Am ieşit de la şcoală la prânz. M-am oprit câteva luni în Spania ca să învăţ limba spaniolă. Bunicul meu a murit acum un an în Argentina. Hoţul, când a fost descoperit, a roşit de ruşine. Repede, se face ziuă, trebuie să te scoli şi să mergi la şcoală. Nu îmi place să lucrez toată ziua. Adesea, vara fulgeră şi cade grindina. Nu se întâmplă nimic în satul acesta. Nu e nici o scrisoare pentru tine. Nu sunt veşti despre fraţii tăi. Ce anume a speriat pe acest copil? Acest produs este garantat de lege. LECTURĂ ŞI DICTARE NOCHE DE INVIERNO Una vieja ciudad. En la vieja ciudad, una vieja casa. De noche; invierno. Por las callejas se oye resonar, de cuando en cuando, los pasos de algún transeúnte. En la Colegiata, las campanas acaban de dejar caer lentas, plañideras, sobre los vetustos caserones, unas campanadas que anuncian que mañana hay un funeral. En la casa hai arriba, en el sobrado, una ventana que, de cuando en cuando, movida por el vento, da un golpazo. La familia se halla reunida en el comedor, en una vasta pieza, con el piso cubierto de gruesa estera, hecha de esparto crudo. Pende del techo una ancha lámpara, que pone un círculo de luz sobre el blanco mantel. Todos comen reposadamente, hablan tranquilos, y la conversación hay largas pausas.

En esta hora íntima, sosegada, en que el silencio envuelve la ciudad y en que todas las casas parece que van a recogerse sobre sí, calladas, durante la breve tregua de la noche, la familia habla de un antepasado querido... (Azorín) Lexic arriba caserón hecha sosegado ventana deasupra căsoaie făcută liniştit fereastră callado colegiata se oye transeúnte tăcut biserica unei comunităţi se aude trecător

VERBELE

N E R E G U LAT E

NOŢIUNI PRELIMINARE Verbele neregulate spaniole, cu excepţia a douăzeci dintre ele care sunt cu adevărat neregulate, nu prezintă mari dificultăţi deoarece prezintă neregularităţile respective datorită eufoniei, deci vor fi foarte uşor de evidenţiat şi de urmat. Aceste neregularităţi constau aproape întotdeauna într-o deviere fonetică a ultimei vocale sau consoane a temei. PRINCIPALELE FORME DE NEREGULARITATE Acestea se reduc în fond la şase forme, grupând neregularităţile după afinităţile lor: a) diftongare (diptongación), care constă în schimbarea vocalei tematice în diftong, când asupra ei cade accentul tonic. Ex.: acert-ar - ind.prez. acierto etc. b) guturalizare (guturización), care constă în inserrarea între consoama temei şi vocala desinenţei întărirea cu un c sau cu un g. Ex.: nac-er - ind.prez. naz-c-o etc. ven-ir - ind.prez. ven-g-o etc. c) alternativa vocalică (alternativa vocálica), care constă în schimbarea vocalei e din silaba radicalului în i, atunci când î silaba următoare există o vocală tare (a, e, o), cu scopul de a îndulci sunetul cuvintelor, evitând astfel întâlnirea vocalelor tari în două silabe succesive. Ex.: ped-ir - ind.prez. pido etc. d) y eufonic, care constă în inserarea între vocala temei şi vocala desinenţei a unui y cu scopul de a îmbunătăţi sunetul. Ex.: hu-ír - ind.prez. huyo etc. e) perfect simplu moale (pretérito grave), care constă în a face terminarea persoanelor I şi a II-a singular de la pretérito indefinido în vocală moale. Ex.: ven-ir - pret.imperf. vine (nu vení) vino (nu venií). f) sincopa viitorului, care constă în căderea vocalei tematice a temei. Ex.: saber - ind.viit. sabré etc. NORME GENERALE De reţinut următoarele norme generale: a) prezentul indicativ transmite neregularităţile lui aproape întotdeauna asupra prezentului conjunctivului şi imperativului. Ex.: tener - ind.prez. tengo – conj.prez. tenga – Imper. tenga. b) perfectul simplu (prin înlăturarea terminaţiei ron de la pers. a III-a pl.) transmite neregularităţile lui asupra imperfectului conjunctivului (ambele forme), la viitor conjunctiv şi câteodată la gerunziu. Ex.: perf.simplu tuvie-ron – conj.imperf. tuviese sau tuviera – conj.viit. tuviere. c) viitorul indicativ transmite neregularităţile lui asupra prezentului condiţionalului. Ex.: tendré - tendría. d) imperfectul indicativului este întotdeauna regulat, cu excepţia verbelor: ir, ser, ver, care fac respectiv iba, era, veía. e) imperativul este întotdeauna regulat, cu excepţia persoanei a II-a a următoarelor verbe: decir, hacer, ir, poner, salir, venir, care fac respectiv dí, haz, vé, pon, sal, ven. Din toate aceste norme se deduce că, pentru a cunoaşte aproape toată conjugarea unui verb neregulat, este de ajuns să ne amintim persoana I de la prezent, perfect simplu şi viitor de la modul indicativ. Ex.: tener : tengo, tuve, tendré. TIPURI DE VERBE NEREGULATE Ţinând seama de formele de neregularitate descrise mai sus, verbele neregulate se pot grupa în 4 tipuri, fiecare dintre ele putându-se subdivide într-un număr oarecare de clase:

a) Verbe diftongate (două clase); a) Verbe întărite (două clase); a) Verbe îndulcite (două clase); a) Verbe meliflue (două clase);

VERBELE

D I FTO N GATE

Clasa 1: în ie
1. Prima clasă a verbelor diftongate cuprinde acele verbe de conjugarea 1 şi a 2-a care, sub influenţa accentului, schimbă e din silaba finală a temei în diftongul ie. O asemenea diftongare se face numai la prezentul indicativ (cele trei persoane ale singularului şi persoana a III-a plural) şi deci, conform regulii generale, se transmite şi conjunctivului prezent (aceleaşi persoane ca la indicativ) şi imperativului (toate persoanele pe care le ia de la conjunctiv). 2. Nu se pot da reguli pentru a cunoaşte toate verbele diftongate, care sunt foarte numeroase, drept pentru care trebuie muncit mult cu practica şi cu dicţionarul. De reţinut însă că, dacă în familia de cuvinte căreia îi aparţine verbul, există unul cu diftongul ie, atunci şi verbul va fi diftongat. Ex.: acertar a reuşi să găseşti el acierto reuşita alentar a prinde suflu el aliento respiraţia, suflarea Exemplu de verbe diftongate de prima clasă INDICATIV Prezent Conjugarea 1 Conjugarea a 2-a Acertar a nimeri, a ghici Defender a apăra acierto defiendo aciertas defiendes acierta defiende acertamos defendemos acertáis defendéis aciertan defienden CONJUNCTIV Prezent acierte defienda aciertes defiendas acierte defienda acertemos defendamos acertéis defendáis acierten defiendan IMPERATIV Pozitiv Negativ Pozitiv Negativ acierta tú no aciertes defiende tú no defiendas acierte él, V. no acierte él, V. defienda él, V. no defienda él, V. acertemos no acertemos defendamos no defendamos acertad no acertéis defended no defendáis acierten no acierten defiendan no defiendan TABELUL PRINCIPALELOR VERBE DIFTONGATE DE CLASA 1 Conjugarea 1 acrescentar a creşte escarmentar a pedepsi adestrar a dresa gobernar a guverna alentar a încuraja helar a îngheţa apacentar a paşte herrar a fierui apretar a strânge incensar a arde arrendar a închiria manifestar a manifesta asentar a înregistra mentar a menţiona aserrar a secera (cu secera) merendar a lua gustarea atravesar a traversa negar1) a nega calentar a încălzi nevar a ninge cegar a orbi pensar a gândi cerrar a închide plegar1) a ndoi

comenzar1) a începe quebrar a sparge concertar a concerta recomendar a recomanda confesar a confesa regar1) a iriga denegar1) a refuza remendar a stopa (o stofă) desconcertar a desconcerta renegar1) a renega, a blestema desmembrar a dezmembra reventar a izbucni despertar a trezi requebrar a face curte desplegar1) a descâlci segar a cosi (cu coasa) desterrar a exila sembrar1) a semăna emparentar a se înrudi sentar a şedea empedrar a pietrui serrar v. aserrar 1) 1) empezar a începe sosegar a calma encerrar a pune dop temblar a tremura encomendar a recomanda tentar a tenta enmendar a amenda trasegar1) a transvaza ensangrentar a însângera tropezar a se poticni enterrar a îngropa ventar a face vânt 2) errar a greşi 1) Cf. şi verbele terminate în -car, -gar, -zar. 2) Verbul errar, la persoanele diftongate, schimbă pe ie cu ye, deoarece i urmat de vocală are funcţie de consoană. Ind.prez.: yerro, yerras, yerra, erramos, erráis, yerran Conj.prez.: yerre, yerres, yerre, erremos, erréis, yerren. Conjugarea a 2-a ascender a urca encender a aprinde cerner a cerne heder a puţi condescender a binevoi perder a pierde defender a apăra tender a tinde descender a coborî trascender a transcende verter a vărsa Nota 1. Şi verbele cernir, concernir, dicernir, adquirir, chiar dacă aparţin conjugării a 3-a, prezintă diftongarea; ex.: cierno, ciernes etc. Nota 2. Verbele următoare, în funcţie de sens, au sau nu au diftongarea: atestar a umple atiesto umplu atestar a atesta aiesto atestez aterrar a pune la pământ atierro pun la pământ aterrar a ateriza aterro aterizez Nota 3. Verbele următoare, chiar dacă au e în silaba finală a temei, nu devin subiecte cu diftongare: anegar a îneca enterar a informa atentar a atenta intentar a tenta compensar a compensa ofender a ofensa contentar a mulţumi presentar a prezenta depender a depinde pretender a pretinde dispensar a se dispensa recompensar a recompensa templar a tempera Exerciţiu Traduceţi: Profesorul îi încurajează pe elevi să studieze cu sârguinţă. Vitele pasc vara pe munţi. Acel comerciant ia cu chirie în fiecare an o vilă în acest sat. Cei doi rivali, după duel, îşi strânseră mâinile. De ce tai acest trunchi de pom? Mulţi pietoni traversează strada în timp ce trec biciclete şi automobile. Dimineaţa, când mă scol din pat, îmi încălzesc cafeaua. Închideţi (dv sg) uşa, vă rog, pentru că mi-e frig. Şcoala începe la opt şi se termină la amiază. M-am trezit prea târziu pentru a pleca. Ieri am început lecţiile de spaniolă. Vă recomand să plecaţi imediat. Oamenii greşesc adesea. Eu nu iau niciodată o gustare, deoarece seara mănânc devreme. În această ţară ninge şi îngheaţă toată iarna. Nu tremura, calmează-te. Cine îţi stopează hainele? Să tindem întotdeauna spre lucruri înalte! Fiul meu pierde adesea câte ceva. Acest om atesetează că vina nu este a mea, ci este vina ciclistului. Cine ofensează pe altul, se ofensează pe sine. Totul depinde de bunăvoinţa ta.

VERBE DIFTONGATE
Clasa a 2-a: în ue
1. A doua clasă a verbelor diftongate cuprinde acele verbe de conjugarea 1 şi a 2-a care, sub influenţa accentului, schimbă o din silaba finală a temei în diftongul ue.

O asemenea diftongare la aceleaşi timpuri prezentate la clasa 1: prezentul indicativ (cele trei persoane ale singularului şi persoana a III-a plural), conjunctivui prezent (aceleaşi persoane ca la indicativ) şi imperativul (toate persoanele pe care le ia de la conjunctiv). 2. Nici aici nu se pot da reguli pentru a cunoaşte toate verbele diftongate, care sunt foarte numeroase; dar şi aici, dacă în familia de cuvinte căreia îi aparţine verbul, există unul cu diftongul ue, atunci şi verbul va fi diftongat. Ex.: acordar a acorda el acuerdo acordul el almuerzo prânzul almozar a prânzi Exemplu de verbe diftongate de a 2-a clasă INDICATIV Prezent Conjugarea 1 Conjugarea a 2-a Contar a număra; a povesti Mover a mişca cuento muevo cuentas mueves cuenta mueve contamos movemos contáis movéis cuentan mueven CONJUNCTIV Prezent cuente mueva cuentes muevas cuente mueva cuentemos movamos cuentéis mováis cuenten muevan IMPERATIV Pozitiv Negativ Pozitiv Negativ cuenta tú no cuentes mueve tú no muevas cuente él, V. no cuente él, V. mueva él, V. no mueve él, V. contemos no contemos movamos no movamos contad no contéis moved no mováis cuenten no cuenten muevan no muevan TABELUL PRINCIPALELOR VERBE DIFTONGATE DE CLASA a 2-a Conjugarea 1 acordar a decide; a-şi aminti holgar1) a se odihni acostar a (se) culca hollar a călca agorar a ura jugar3) a se juca almorzar a prânzi mostrar a arăta amoblar a mobila poblar a popula asolar a devasta probar a proba avergonzar1) a se ruşina recordar a aminti colar a (se) strecura renovar a renova colgar1) a se agăţa revolcar1) a răsturna concordar a pune de acord rodar a se rostogoli consolar a consola rogar1) a ruga costar a costa soldar a suda descollar a se dezlipi soltar a elibera descontar a nu conta sonar a suna desolar a dezola soñar a visa desollar a se juli tostar a prăji; a se bronza desosar2) a dezosa trocar1) a face troc encontrar a întâlni tronar a tuna engrosar a îngroşa volar a zbura forzar1) a forţa volcar1) a răsturna 1) Cf. şi verbele terminate în -car, -gar, -zar. 2) Am dezosat (de la hueso = os) împreună cu diftongul primeşte un h: deshueso, deshuesas, deshuesa, desosamos, desosáis, deshuesan. 3) Jugar, chiar dacă a schimbat anticul o în u, aparţine acestei clase: juego, juegas, juega, jugamos, jugáis, juegan.

Conjugarea a 2-a absolver a absolvi (de o vină) mover a mişca demoler a demola oler4) a mirosi doler a durea resolver a rezolva llover a ploua soler a obişnui moler a măcina torcer a toarce morder a muşca volver a întoarce 4) Oler, împreună cu diftongul, primeşte h: huelo, hueles, huele, olemos, oléis, huelen. Nota. Verbele următoare, în funcţie de sens, au sau nu au diftongarea: aforar a acorda un privilegiu afuero acord un privilegiu aforar a evalua aforo fixez preţul apostar a paria apuesto pariez apostar a pune la fix aposto potrivesc Exerciţiu Traduceţi: Îmi amintesc întotdeauna cu simpatie de colegii mei de şcoală. Mă culc foarte devreme seara, alţii se culcă cel mai târziu la zece. La ce oră serveşti prânzul? Războaiele devastează oraşele şi satele. Nu te ruşinezi să spui atâtea minciuni? Unde agăţ pălăria şi paltonul? Această copie nu concordă cu originalul. Mama îl consolează pe fiul care plânge. Numără bine banii! Nu dezosa acest pui. Nu-l întâlnesc niciodată pe tatăl tău pe stradă. Este necesar să te forţezi mai mult. Muncitorii din acest oraş fac grevă azi şi mâine. Joc în fiecare seară o partidă de cărţi cu prietenii mei. Acest tânăr arată o mare ignoranţă. Aprob raţiunile tale, dar dezaprob modul tău de a acţiona. Vă rog să-mi spuneţi unde se află gara. Visez o căsuţă frumoasă la munte. Zidarii demolează o casă veche. Dacă mâine plouă, nu va fi cursa de tauri. Trebuie să rezolvi cu scrierea scrisorii. Sunt obişnuit să mă scol târziu dimineaţa. Restituie-mi gramatica pe care ţi-am împrumutat-o acum câteva săptămâni. Pariez că ai uitat să pui acrisoarea la cutia poştală.

VERBE ÎNTĂRITE
Clasa 1: în -cer
Prima clasă a verbelor întărite cuprinde toate verbele de conjugarea a 2-a şi a 3-a care se termină în -cer precedat de vocală (-acer, -ecer, -ocer, -ucir). Acestea întăresc pe c final din temă în zc întotdeauna când desinenţa începe cu a sau cu o. O asemenea întărire are loc numai la prezentul indicativ (persoana I, pentru că desinenţa începe cu o) şi deci, conform regulii generale, se transmite la conjunctivul prezent (toate persoanele, pentru că desinenţele lor încep cu a) şi la imperativ (toate persoanele pe care le ia de la conjunctiv). Şi verbul lucir, ale cărui compuse (deslucir, relucir) are acelaşi mod de întărire. Exemplu de verbe întărite de clasa 1 INDICATIV Prezent Nacer Agradecer Conocer (a se naşte) (a fi recunoscător) (a cunoaşte) nazco agradezco conozco naces agradeces conoces nace agradece conoce nacemos agradecemos conocemos nacéis agradecéis conocéis nacen agradecen conocen CONJUNCTIV Prezent nazca agradezca conozca nazcas agradezcas conozcas nazca agradezca conozca nazcamos agradezcamos conozcamos nazcáis agradezcáis conozcáis nazcan agradezcan conozcan IMPERATIV

Lucir (a străluci) luzco luces luce lucimos lucís lucen luzca luzcas luzca luzcamos luzcáis luzcan

nace nazca nazcamos naced nazcan

agradece agradezca agradezcamos agradeced agradezcan

conoce conozca conozcamos conoced conozcan

luce luzca luzcamos lucid luzcan DE CLASA 1 a stabili a fremăta a favoriza a înflori a garnisi a umidifica a merita a asculta a oferi a suferi a părea a rămâne a aparţine a deveni rău a exercita, a profesa a legăna a învinge

TABELUL PRINCIPALELOR VERBE ÎNTĂRITE aborrecer a urî establecer acaecer a se întâmpla estremecer acontecer a mulţmi favorecer aparecer a apărea florecer carecer a lipsi guarnecer compadecer a compătimi humedecer comparecer a compărea merecer complacer a se complace obedecer desfallecer a-şi pierde cunoştinţa ofrecer empobrecer a sărăci padecer enflaquecer a se slăbi parecer engrandecer a se mări permanecer enoblecer a înnobila pertenecer enriquecer a îmbogăţi envilecer envejecer a îmbătrâni ejercer coercer a constrânge, a sili mecer convencer a convinge vencer

Nota 1. Verbele următoare, chiar dacă se termină în –cer precedat de vocală, nu se întăresc, ci doar schimbă c în z: empecer a împiedica empezo, empeza mecer a legăna mezo, meza Nota 2. Verbele următoare nu numai că schimbă c în z, dar suferă şi diftongarea: cocer a coace cuezo, cueza escocer a arde escuezo, escueza Nota 3. Verbul placer (care de obicei se substituie cu agradar şi gustar), când este folosit la mod impersonal, preferă în locul formelor regulate alte forme cu tema în pleg- sau plug-; ex.: Perf.simplu: plugo sau plació (pers. a III-a sg); plugueron sau placieron (pers. a III-a pl); Conj.prez: plega sau plegue sau plazca (pers. a III-a sg); Conj.imp.: pluguiera sau placiera (pers. a III-a sg); pluguiese sau placiese (pers. a III-a pl); Conj.viit.: pluguiere sau placiere. Exerciţiu Traduceţi: Întâmplă-se ce s-o întâmpla, eu sunt gata să plec. Vă (sg) sunt foarte recunoscător pentru cadoul magnific. Nava apare în sfârşit de la orizont. Îmi lipseşte o bună literatură spaniolă. Este necesar să-l compătimeşti pe acel biet om. Nu cunoaştem pe nimeni în acest sat. În această cameră lipseşte aerul; dacă nu deschideţi ferestrele, leşin. El sărăceşte mereu pentru că cheltuie şi nu câştigă. Copilul slăbeşte pentru că nu este nutrit bine. Cred că tu măreşti lucrurile. Munca înnobilează pe om. El se îmbogăţeşte pentru că munceşte şi câştigă. În fiecare zi îmbătrânim şi din păcate moartea se apropie. Trebuie ca tu să te stabileşti în acest oraş. Primăvara pomii înfloresc, rândunele se întorc, toată natura se înnoieşte. Nu merit de la voi atâta onoare. Nu cred să se nască ceva bun din încercarea asta a ta. Daţi ascultare întotdeauna părinţilor dvs (sg) e veţi (dvs) fi fericit. Îţi ofer fructele din grădina mea, pe care tu le preferi. Sufăr adesea de dor de cap. Mâine rămân toată ziua în casă. Acest dicţionar aparţine colegului meu de şcoală. Ochii pisicii strălucesc în noaptea întunecoasă. Te-am chemat ca să legeni copilul. Cred că carnea se coace mai bine la cuptor. Acest vin îmi arde stomacul. LECTURĂ ŞI DICTARE LAS CASTILLAS Los castellanos son de todos los pueblos del mundo los que merecen la primacía en linea de lealtad. Cuando el ejército del primer rey de España de la casa de Francia (Felipe V de Borbón) quedé arruinado en la batalla de Zaragosa, la sola provincia de Soria dió a su soberano un ejército nuevo y numeroso con que salir a campaña, y fué el que ganó las victorias, de que resultó la detrucción del ejército y bando austriaco. El ilustre historiador que refiere las revoluciones del principio de este siglo (XVIII), pondera tanto la fidelidad de estos pueblos, que dice será eterna memoria de los reyes. Esta provincia aun conserva cierto orgullo nacido de su antigua grandeza, que hoy no se conserva sino en las ruinas de sus ciudades y en la honradez de sus habitantes. (José Cadalso)

Clasa a 2-a: în -ducir
A doua clasă a verbelor întărite cuprinde toate verbele de conjugarea a 3-a care se termină în -ducir. Acestea, în afară de faptul că au aceeaşi întărire ca verbele de clasa 1, suferă şi guturalizarea cin c în j la perfectul simplu (unde la persoana I şi a III-a singular au terminaţia scurtă). Această schimbare, după regula generală, se transmite de la perfectul simplu la conjunctivul imperfect (la ambele sale forme) şi la conjunctiv viitor. Exemplu de verbe întărite de clasa a 2-a Conducir a conduce INDICATIV Prezent Perfect simplu conduzco condujo conduces condujiste conduce conduje conducimos condujimos conducís condujisteis conducen condujeron CONJUNCTIV Prezent Imperfect I Imperfect II conduzca condujera1) condujese conduzcas condujeras condujeses conduzca condujera condujese conduzcamos condujéramos condujésemos conduzcáis condujeráis condujeseis conduzcan condujeran condujesen IMPERATIV Pozitiv Negativ conduce tú no conduzcas conduzca él, V. no conduzca él, V. conduzcamos no conduzcamos conducid no conduzcás conduzcan no conduzcan Se conjugă la fel ca verbul conducir următoarele verbe: aducir a aduce reducir a reduce deducir a deduce reproducir a reproduce inducir a induce seducir a seduce introducir a introduce traducir a traduce producir a produce 1) Terminaţiile -iera, -iese, -iere, când întâlnesc pe j, pierd pe i: condujera în loc de condujiera. Exerciţiu Traduceţi: Tatăl meu, când eram încă mic, m-a dus în Spania. Din cuvintele tale deduc că nu ai poftă de lucru. Comerciantul pe care îl cunoşti a făcut-o (inducir) pe fiica sa să se căsătorească cu domnul argentinian cel bogat. Acest băiat s-a introdus pe ascuns în cala navei. Acest arbore produce în fiecare an numeroase fructe. Ar fi bine să reduci cheltuielile. Ţiaş fi recunoscător dacă mi-ai reproduce acest tablou la care ţin mult. Aş dori ca tu să-mi traduci primele pagini din această carte. Sper să nu te seducă ideea de a pleca în America.

Viitor condujere condujeres condujere condujéremos condujereis condujeren

VERBE ÎNDULCITE
Clasa 1: în -i
Prima clasă a verbelor îndulcite cuprinde acele verbe de conjugarea a 3-a care schimbă pe e din ultima silabă a temei în i, înaintea tuturor desinenţelor care încep cu o vocală tare (a, e, o). Asemenea îndulcire are loc la indicativ prezent (persoanele de singular şi a III-a plural) şi deci, conform regulii generale, se transmite la conjunctivul prezent şi la imperativ (Toate persoanele cu excepţia pers. a II-a plural, care, după cum se ştie, este întotdeauna regulată); are loc şi la perfectul simplu (toate persoanele de singular şi plural), de unde, conform regulii generale, se transmite şi la conjunctiv viitor şi la gerunziu.

Exemplu de verb îndulcit de clasa 1 Pedir a cere INDICATIV Prezent Perfect simplu pido pedé pides pediste pide pidió pedimos pedimos pedís pedisteis piden pidieron CONJUNCTIV Prezent Imperfect I Imperfect II pida pidiese pidiera pidas pidieses pidieras pida pidiese pidiera pidamos pidiésemos pidiéramos pidáis pidieseis pidieráis pidan pidiesen pidieran IMPERATIV Pozitiv pide tú pida él, V. pidamos pedid pidan GERUNZIU Negativ no pidas no pida él, V. no pidamos no pidás no pidan pidiendo

Viitor pidiere pidieres pidiere pidiéremos pidiereis pidieren

Se conjugă la fel ca verbul pedir următoarele verbe: ceñir1) a încinge freir 2) colegir a deduce gemir competir a concura henchir1) concebir a concepe impedir constreñir a constrânge medir corregir2) a corecta regir2) derretir a topi reir desleir a dilua rendir despedir a licenţia reñir desteñir1) a stinge repetir elegir2) a alege seguir3) embestar a investi servir engreír a se îngâmfa sonreír 1) estreñir a deveni astringent señir expedir a expedia vestir 1) Cfr. şi verbele cu tema în ch, ll, ñ. 2) Cfr. şi verbele în -gir. 3) Cfr. şi verbele în -guir.

a frige a geme a umple a împiedica a măsura a acţiona a râde a înapoia a se certa a repeta a urma a servi a surâde a picta a îmbrăca

Nota. Freír, reír şi compusele lor, în afară de îndulcire, prezintă şi pierderea lui i aton din desinenţă peste tot unde această flexiune este urmată de vocală (ca la verbele cu tema în ch, ll, ñ): Infinitiv Perf.simplu Conj.imperf. re-ír ri-ó, ri-eron ri-era, ri-ese Conj.viitor Gerunziu ri-ere ri-endo Exerciţiu Traduceţi: Nu intru în concurs cu nimeni, pentru că nu mă simt bine. Corectez întotdeauna manuscrisul meu înainte de al preda tipografului. Stăpânul l-a licenţiat pe servitor pentru că nu avea chef de muncă. Mi-au expediat marfa pe care o comandasem, dar aceasta nu a ajuns la timp. Bucătăreasa frige peştii pe care i-a cumpărat de la piaţă. Nu te împiedic să pleci, dar doresc să iei cu tine un însoţitor. Inginerul a măsurat terenul pe care dorea să-l cumpere. Mulţi se ceartă pentru nimic şi în acest fel îşi fac viaţa nefericită. Ar fi bine să repeţi lecţia înainte de a pleca la şcoală. Urmează-mă, nu-ţi fie teamă, te conduc la un loc sigur. Merg pe drumul meu, pentru că sunt sigur că nu greşesc. Nu vă îmbrăcaţi înainte de a fi periat bine hainele.

Clasa a 2-a: în -y
A doua clasă a verbelor îndulcite cuprinde acele verbe de conjugarea a 3-a care se termină în -uir, cu u care se aude. Acestea inserează un Acestea inserează un y eufonic, după u din temă, înaintea tuturor desinenţelor care încep cu o vocală tare (a, e, o). Asemenea îndulcire are loc la indicativ prezent (persoanele de singular şi a III-a plural) şi deci, conform regulii generale, se transmite la conjunctivul prezent (toate persoanele) şi la imperativ (toate persoanele cu excepţia pers. a II-a plural, care, după cum se ştie, este întotdeauna regulată). Să ne amintim şi faptul că verbele de conjugarea a 3-a a căror temă se termină în vocală, schimbă în y pe i aton din desinenţă ori de câte ori aceasta în flexiune este urmată de vocală. Această schimbare are loc la perfectul simplu (toate persoanele de singular şi plural), de unde, conform regulii generale, se transmite şi la conjunctiv imperfect, conjunctiv viitor şi la gerunziu. Exemplu de verb îndulcit de clasa a 2-a Huir a fugi INDICATIV Prezent Perfect simplu huy-o hu-í huy-es hu-iste huy-e hu-yó hu-imos hu-imos hu-ís hu-isteis huy-en hu-yeron CONJUNCTIV Prezent Imperfect I Imperfect II huy-a hu-yese hu-yera huy-as hu-yeses hu-yeras huy-a hu-yese hu-yera huy-amos hu-yésemos hu-yéramos huy-áis hu-yeseis hu-yeráis huy-an hu-yesen hu-yeran IMPERATIV Pozitiv Negativ huy-e tú no huy-as huy-a él, V. no huy-a él, V. huy-amos no huy-amos hu-id no huy-áis huy-an no huy-an GERUNZIU hu-yendo Se conjugă la fel ca verbul huir următoarele verbe: argüir a argumenta estatuir atribuir a atribui excluir circuir a încercui fluir concluir a conchide imbuir constituir a constitui incluir construir a construi instituir contribuir a contribui instruir derruir a demola obstruir destituir a destitui recluir destruir a distruge restituir diluir a dilua retribuir disminuir a micşora sustituir distribuir a distribui a statua a exclude a curge a îmbia a include a institui a instrui a obtura a închide a restitui a retribui a substitui

Viitor hu-yere hu-yeres hu-yere hu-yéremos hu-yereis hu-yeren

Nota. Verbul inmiscuir = a se amesteca, se conjugă regulat, fără îndulcire. Exerciţiu Traduceţi: Din cuvintele tale bănuiesc că nu intenţionezi să mă plăteşti. Îmi atribuie vina dezastrului, dar eu sunt inocent. Au vorbit mult, dar nu au conchis nimic. Dacă constitui o astfel de societate, vei avea desigur noroc. Primarul acestui sat a

construit o casă frumoasă în piaţă. Contribuiţi şi dv. (sg) la subscripţia pentru refugiaţii din acest oraş. Zidari au demolat casa care împiedica accesul vehiculelor. Directorul băncii a destituit şi licenţiat pe casier. Nu distrugeţi ce am construit cu atâta greutate. Dacă nu diminuează dificultăţile, este necesar să renunţăm la întreprindere. Ministrul a stabilit să deschidă şcolile la 1 octombrie. Cred că clima acestei ţări influenţează asupra caracterului meu. Cine a închis pisica în bucătărie? Dacă te-ar fi retribuit cum meriţi, ai fi bogat de mult timp. Am înlocuit secretarul, pentru că era leneş şi mincinos. Nu mă amestec în afacerile altora.

VERBE MELIFLUE
Clasa 1: e în ie şi în i
Prima clasă a verbelor meliflue cuprinde acele verbe de conjugarea a 3-a care, în afara diftongării din e în ie la aceleaşi moduri, timpuri şi persoane ale verbelor diftongate din clasa 1, schimbă pe e în i în faţa desinenţelor care încep cu a tonic sau cu diftong. Asemenea schimbare are loc la conjunctiv prezent (persoanele I şi a II-a plural) şi deci, conform regulii generale, se transmite la imperativ (toate persoanele cu excepţia pers. a II-a plural), la perfectul simplu (persoana a III-a singular şi plural) şi, conform regulii generale, se transmite la conjunctiv imperfect (prima şi a doua formă), la conjunctiv viitor şi la gerunziu. Exemplu Sentir a simţi, a regreta, a auzi INDICATIV Prezent Perfect simplu siento sentí sientes sentiste siente sintió sentimos sentimos sentís sentisteis sienten sintieron CONJUNCTIV Prezent Imperfect I Imperfect II sienta sintiese sintiera sientas sintieses sintieras sienta sintiese sintiera sintamos sintiésemos sintiéramos sintáis sintieseis sintierais sientan sintiesen sintieran IMPERATIV Pozitiv Negativ siente tú no sientas sienta él, V. no sienta él, V. sintamos no sintamos sentid no sintáis sientan no sientan GERUNZIU sintiendo Se conjugă la fel ca verbul sentir următoarele verbe: adherir a adera hervir advertir a adeveri inferir arrepentirse a se căi invertir conferir a conferi mentir convertir a converti preferir deferir a deferi proferir diferir a diferi referir digerir a digera requerir discernir a discerne sugerir divertir a distra transferir herir a răni a fierbe a răni a investi a minţi a prefera a profera a referi a cere a sugera a transfera

Viitor sintiere sintieres sintiere sintiéremos sintiereis sintieren

Exerciţiu Traduceţi: Te avertizez că trenul pleacă la opt şi jumătate. S-a căit de acţiunile sale şi şi-a cerut scuze. I-au conferit gradul de colonel pentru acţiunile sale de valoare. Dacă aş vorbi cu tatăl tău, l-aş face să te lase să pleci cu mine. Bunica mea, care are 80 de ani, digeră încă bine. Copiii s-au distrat bine ieri seară la teatrul de păpuşi. Locotenentul şi-a rănit un picior

coborând de pe cal, dar nu e ceva grav. Fierbe apa pentru ciorbă? Fierbe (în acest moment). Am schimbat direcţia, pentru că greşisem drumul. Cine minte o dată, minte pentru toată viaţa.

Clasa a 2-a: o în ue şi în u
A doua clasă a verbelor meliflue cuprinde numai verbele dormir şi morir, care, în afara diftongării din o în ue la aceleaşi moduri, timpuri şi persoane ale verbelor diftongate din clasa a 2-a, schimbă pe o în u în faţa desinenţelor care încep cu a tonic sau cu diftong; asemenea schimbare are loc la conjunctiv prezent (persoanele I şi a II-a plural) şi deci, conform regulii generale, se transmite la imperativ (toate persoanele cu excepţia pers. a II-a plural), la perfectul simplu (persoana a IIIa singular şi plural) şi, conform regulii generale, se transmite la conjunctiv imperfect (prima şi a doua formă), la conjunctiv viitor şi la gerunziu (la fel ca la verbele meliflue de clasa 1). Exemplu Dormir a dormi INDICATIV Prezent Perfect simplu duermo dormí duermes dormiste duerme durmió dormimos dormimos dormís dormisteis duermen durmieron CONJUNCTIV Prezent Imperfect I Imperfect II duerma durmiese durmiera duermas durmieses durmieras duerma durmiese durmiera durmamos durmiésemos durmiéramos durmáis durmieseis durmierais duerman durmiesen durmieran

Viitor durmiere durmieres durmiere durmiéremo s durmiereis durmieren

IMPERATIV Pozitiv Negativ duerme tú no duermas duerma él, V. no duerma él, V. durmamos no durmamos dormid no durmáis duerman no duerman GERUNZIU durmiendo Exerciţiu Traduceţi: Pisica mea doarme toată ziua pe fotoliul din sufragerie. Când m-am întors eram obosit, şi am dormit profund până dimineaţa. Cei doi călători au dormit puţin, pentru că trebuia să plece foarte devreme. Este bine ca tu să dormi pentru că ai muncit mult şi ai nevoie de odihnă. Dacă oamenii ar dormi mai puţin, ar fi mai bine cu sănătatea. Nu mai dormi, scoală-te! Bunicul meu a murit acum zece ani. Cei doi fii ai acestui domn au murit eroic în război. Sper ca el să nu moară, pentru că prea mare ar fi durerea noastră. Dacă el ar muri, n-aş mai avea nici un scop în viaţă.

VERBE NEREGULATE ABSOLUTE
Verbele neregulate propriu-zise, adică cele ce nu se pot aduce la vreuna din categoriile de verbe neregulate prezentate anterior, nu sunt decât 21 (nesocotind verbele auxiliare, prezentate deja mai sus). Vom prezenta în ordine alfabetică, conjugarea acestora, pentru o consultare viitoare mai uşoară. Şi compusele şi derivatele acestora suferă aceleaşi neregularităţi, în general. Andar Ind.prez.: Conj.prez.: Ind.perf.s.: Conj.imp.I: Conj.imp.II: Conj.viit.: Ind.viitor.: a merge ando, andas, anda, andamos, andáis, andan ande, andes, ande, andemos, andéis, anden anduve, anduviste, anduvo, anduvimos, anduvisteis, anduvieron anduviese, anduvieses, anduviese, anduviésemos, anduvieseis, anduviesen anduviera, anduvieras, anduviera, anduviéramos, anduvierais, anduvieran anduviere, anduvieres, anduviere, anduvieremos, anduviéreis, anduvieren andaré, andarás, andará, andaramos, andaréis, andarán

Cond.prez.: Imperativ: Asir Ind.prez.: Conj.prez.: Imperativ: Caber Ind.prez.: Conj.prez.: Ind.perf.s.: Conj.imp.I: Conj.imp.II: Conj.viit.: Ind.viitor.: Cond.prez.: Imperativ: Caer Ind.prez.: Conj.prez.: Ind.perf.s.: Conj.imp.I: Conj.imp.II: Conj.viit.: Ind.viitor.: Cond.prez.: Imperativ: Part.trecut: Gerunziu: Dar Ind.prez.: Conj.prez.: Ind.perf.s.: Conj.imp.I: Conj.imp.II: Conj.viit.: Ind.viitor.: Cond.prez.: Imperativ:

andaría, andarías, andaría, andaríamos, andaríais, andarían anda tú, ande él, andemos, andad, anden a afişa (foarte puţin uzitat – este substituit de agarrar) asgo, ases, ase, asimos, asís, asgan asga, asgas, asga, asgamos, asgáis, asgan ase tú, asga él, asgamos, asid, asgan a încăpea, a fi conţinut quepo, cabes, cabe,cabemos, cabéis, caben quepa, quepas, quepa, quepamos, quepáis, quepan cupe, cupiste, cupo, cupimos, ccupisteis, cupieron cupiese, cupieses, cupiese, cupiésemos, cupieseis, cupiesen cupiera, cupieras, cupiera, cupiéramos, cupierais, cupieran cupiere, cupieres, cupiere, cupieremos, cupiéreis, cupieren cabré, cabrás, cabrá, cabramos, cabréis, cabrán cabría, cabrías, cabría, cabríamos, cabríais, cabrían cube tú, quepa él, quepamos, cabed, quepan a cădea caigo, caes, cae, caemos, caéis, caen caiga, caigas, caiga, caigamos, caigáis, caigan caí, caíste, cayó, caímos, caísteis, cayeron cayese, cayeses, cayese, cayésemos, cayeseis, cayesen cayera, cayeras, cayera, cayéramos, cayerais, cayeran caiere, caieres, caiere, caieremos,caviéreis,cavieren caeré, caerás, caerá, caeremos, caeréis, caerán caería, caerías, caería, caeríamos, caeríais, caerían cae tú, caiga él, caigamos, caed, caigan caído cayendo a da doy, das, da, damos, dais, dan di, diste, dió, dimos, disteis, dieron dé, des, dé, demos, deis, den diese, dieses, diese, diésemos, dieseis, diesen diera, dieras, diera, diéramos, dierais, dieran diere, dieres, diere, dieremos, diéreis, dieren daré, darás, dará, daramos, daréis, darán daría, darías, daría, daríamos, daríais, darían da tú, dé él, demos, dad, den

Nota: verbul caer se foloseşte frecvent ca impersonal: no cabe duda nu încape îndoială.

Nota: Să se reţină adăugarea lui y la prez.ind., ca la estoy, soy, voy. Să se reţină di neaccentuat care semnifică "aş da" de la conj.prez (abreviere din lat. dedi), în timp ce dí cu accent semnifică "spune", persoana a II-a singular de la imperativul verbului decir.

Decir Ind.prez.: Conj.prez.: Ind.perf.s.: Conj.imp.I: Conj.imp.II: Conj.viit.: Ind.viitor.: Cond.prez.: Imperativ: Part.trecut: Gerunziu:

a spune, a zice digo, dices, dice, decimos, decís, dicen diga, digas, diga, digamos, digáis, digan dije, dijiste, dijo, dijimos, dijisteis, dijeron dijiese, dijieses, dijiese, dijiésemos, dijieseis, dijiesen dijiera, dijieras, dijiera, dijiéramos, dijierais, dijieran dijiere, dijieres, dijiere, dijieremos, dijiéreis, dijieren diré, dirás, dirá, diremos, diréis, dirán diría, dirías, diría, diríamos, diríais, dirían dí tú, diga él, digamos, decid, digan dicho diciendo

Nota: Compusele acestui verb prezintă aceleaşi neregularităţi, cu excepţia viitorului indicativului (şi deci şi a condiţionalului prezent), unde sunt regulate, şi la imperativ, unde persoana a II-a singulare face dice; ex.: Ind.viitor: predeciré, Cond. predeciría, Imperativ predice.

Erguir Ind.prez.: Conj.prez.: Ind.perf.s.: Conj.imp.I: Conj.imp.II: Conj.viit.: Imperativ: Gerunziu: Hacer Ind.prez.: Conj.prez.: Ind.perf.s.: Conj.imp.I: Conj.imp.II: Conj.viit.: Ind.viitor.: Cond.prez.: Imperativ: Part.trecut:

a ridica, a înălţa; a se înfumura irgo sau yergo, irgues sau yergues, irgue sau yergue, erguimos, erguís, irguen sau yerguen irga sau yerga... erguí, erguiste, irguió, erguimos, erguisteis, irguieron irguiese, irguieses, irguiese, irguiésemos, irguieseis, irguiesen irguiera, irguieras, irguiera, irguiéramos, irguierais, irguieran irguiere, irguieres, irguiere, irguieremos, irguiéreis, irguieren irgue sau yergue tú, irga sau yerga él, irgamosa sau yergamos, erguid, irgan sau yergan irguiendo a face hago, haces, hace, hacemos, hacéis, hacen haga, hagas, haga, hagamos, hagáis, hagan hice, hiciste, hizo, hicimos, hicisteis, hicieron hiciese, hicieses, hiciese, hiciésemos, hicieseis, hiciesen hiciera, hicieras, hiciera, hiciéramos, hicierais, hicieran hiciere, hicieres, hiciere, hicieremos, hiciéreis, hicieren haré, harás, hará, haramos, haréis, harán haría, harías, haría, haríamos, hríais, harían haz tú, haga él, hagamos, haced, hagan hecho

Nota: Între compuşii acestui verb se pot considera şi rarefacer şi satisfacer, care, în afară de faptul că prezintă aceleaşi neregularităţi, conservă pe f în toate formele şi fac conj.imperf. satisfaciese sau satisfaciera, la conj.viitor satisfaciere, la imperativ satisfaz sau satisface.

Ir Ind.prez.: Conj.prez.: Ind.imperf.: Ind.perf.s.: Conj.imp.I: Conj.imp.II: Conj.viit.: Ind.viitor.: Cond.prez.: Imperativ:

a merge voy, vas, va, vamos, vais, van vaya, vayas, vaya, vayamos, vayáis, vayan iba, ibas, iba, íbamos, ibais, iban fuí, fuiste, fue, fuimos, fuisteis, fueron fuese, fueses, fuese, fuésemos, fueseis, fuesen fuera, fueras, fuera, fuéramos, fuerais, fueran fuere, fueres, fuere, fueremos, fuéreis, fueren iré, irás, irá, iramos, iréis, irán iría, irías, iría, iríamos, iríais, irían vé tú, vaya él, vamos, id, vayan

Nota: verbul ir, în afară de faptul că corespunde verbului românesc a merge, traduce şi verbul a veni, când se foloseşte cu această semnificaţie. Ex.: voi veni la tine acasă = iré a tu casa. Vin! = ¡Voy! Acesta traduce şi verbul a fi în sensul de a merge; ex.: am fost la Madrid = he ido (nu estado) a Madrid. Se utilizează de asemenea, ca franţuzescul aller, pentru a prezenta conceptul iminenţei sau continuităţii acţiunii; ex.: scriu (în acest moment, am scris şi voi mai scrie un timp) = voy a escribir. Acest verb are singurul imperfect care, nefiind de conjugarea I, are b în desinenţă. După cum se vede, perfectul simplu şi timpurile conjunctivului care derivă de la acesta, sunt identice cu cele ale verbului ser. Şi în româneşte se face această înlocuire: am fost să văd = am mers să văd.

Oir Ind.prez.: Conj.prez.: Ind.perf.s.: Conj.imp.I: Conj.imp.II: Conj.viit.: Ind.viitor.: Cond.prez.: Imperativ: Part.trecut: Gerunziu:

a auzi oigo, oyes, oye, oímos, oís, oyen oiga, oigas, oiga, oigamos, oigáis, oigan oí, oíste, oyó, oimos, oisteis, oieron oyese, oyese, oyese, oyésemos, oyeseis, oyesen oyera, oyeras, oyera, oyéramos, oyerais, oyeran oyere, oyeres, oyere, oyeremos, oyéreis, oyeren oiré, oirás, oirá, oiramos, oiréis, oirán oiría, oirías, oiría, oiríamos, oiríais, oirían oye tú, oiga él, oigamos, oid, oigan oído oyendo

Nota: y nu apare ca neregularitate, ci prin schimbarea lui i în y între două vocale.

Poder a putea Ind.prez.: puedo, puedes, puede, podemos, podéis, pueden

Conj.prez.: Ind.perf.s.: Conj.imp.I: Conj.imp.II: Conj.viit.: Ind.viitor.: Cond.prez.: Imperativ: Gerunziu:

pueda, puedas, pueda, podamos, podáis, puedan pude, pudiste, pudo, pudimos, pudisteis, pudieron pudiese, pudieses, pudiese, pudiésemos, pudieseis, pudiesen pudiera, pudieras, pudiera, pudiéramos, pudierais, pudieran pudiere, pudieres, pudiere, pudieremos, pudiéreis, pudieren podré, podrás, podrá, podramos, podréis, podrán podría, podrías, podría, podríamos, podríais, podrían puede tú, pueda él, podamos, poded, puedan pudiendo

Nota: Verbul podrir = a putrezi, a anumite persoane (podría etc.) coincide cu persoane de la verbul poder. Pentru a evita ambiguităţile, este bine să folosim, în loc de podrir, forma regulată pudrir.

Poner Ind.prez.: Conj.prez.: Ind.perf.s.: Conj.imp.I: Conj.imp.II: Conj.viit.: Ind.viitor.: Cond.prez.: Imperativ: Part.trecut:

a pune pongo, pones, pone, ponamos, ponéis, ponen ponga, pongas, ponga, pongamos, pongáis, pongan puse, pusiste, puso, pusimos, pusisteis, pusieron pusiese, pusieses, pusiese, pusiésemos, pusieseis, pusiesen pusiera, pusieras, pusiera, pusiéramos, pusierais, pusieran pusiere, pusieres, pusiere, pusieremos, pusiéreis, pusieren pondré, pondrás, pondrá, pondramos, pondréis, pondrán pondría, pondrías, pondría, pondríamos, pondríais, pondrían pon tú, ponga él, pongamos, poned, pongan puesto

Querer a vrea, a iubi Ind.prez.: quiero, quieres, quiere, queremos, queréis, quieren Conj.prez.: quiera, quieras, quiera, queramos, queráis, quieran Ind.perf.s.: quise, quisiste, quiso, quisimos, quisisteis, quisieron Conj.imp.I: quisiese, quisieses, quisiese, quisiésemos, quisieseis, quisiesen Conj.imp.II: quisiera, quisieras, quisiera, quisiéramos, quisierais, quisieran Conj.viit.: quisiere, quisieres, quisiere, quisieremos, quisiéreis, quisieren Ind.viitor.: querré, querrás, querrá, querramos, querráis, querrán Cond.prez.: querría, querrías, querría, querríamos, querríais, querrían Imperativ: quiere tú, quiera él, queramos, quered, quieran
Nota: Verbul querer, în sensul de "a iubi", se foloseşte numai cu persoanele (şi în acest caz cere acuzativul personal); ex.: Quiero mucho a mi hijo = îl iubesc mult pe fiul meu. Verbul amare, când se referă la lucruri, se traduce prin "a iubi, a-i plăcea"; ex.: Amo mi ciudad = iubesc (îmi place) oraşuyl meu.

Saber Ind.prez.: Conj.prez.: Ind.perf.s.: Conj.imp.I: Conj.imp.II: Conj.viit.: Ind.viitor.: Cond.prez.: Imperativ: Salir Ind.prez.: Conj.prez.: Ind.perf.s.: Conj.imp.I: Conj.imp.II: Conj.viit.: Ind.viitor.: Cond.prez.: Imperativ: Traer

a şti sé, sabes, sabe, sabemos, sabéis, saben sepa, sepas, sepa, sepamos, sepáis, sepan supe, supiste, supo, supimos, supisteis, supieron supiese, supieses, supiese, supiésemos, supieseis, supiesen supiera, supieras, supiera, supiéramos, supierais, supieran supiere, supieres, supiere, supieremos, supiéreis, supieren sabré, sabrás, sabrá, sabramos, sabréis, sabrán sabría, sabrías, sabría, sabríamos, sabríais, sabrían sabe tú, sepa él, sepamos, sabed, sepan a ieşi, a pleca salgo, sales, sale, salíimos, salís, salen salga, salgas, salga, salgamos, salgáis, salgan salí, saliste, salió, salimos, salisteis, salieron saliese, salieses, saliese, saliésemos, salieseis, saliesen saliera, salieras, saliera, saliéramos, salierais, salieran saliere, salieres, saliere, salieremos, saliéreis, salieren saldré, saldrás, saldrá, saldramos, saldréis, saldrán saldría, saldrías, saldría, saldríamos, saldríais, saldrían sal tú, salga él, salgamos, salid, sagan a trage, a purta

Nota: Compusul sobresalir, la persoana a II-a singular imperativ face sobresale.

Ind.prez.: Conj.prez.: Ind.perf.s.: Conj.imp.I: Conj.imp.II: Conj.viit.: Ind.viitor.: Cond.prez.: Imperativ: Part.trecut: Gerunziu: Valer Ind.prez.: Conj.prez.: Ind.perf.s.: Conj.imp.I: Conj.imp.II: Conj.viit.: Ind.viitor.: Cond.prez.: Imperativ: Venir Ind.prez.: Conj.prez.: Ind.perf.s.: Conj.imp.I: Conj.imp.II: Conj.viit.: Ind.viitor.: Cond.prez.: Imperativ: Gerunziu: Ver Ind.prez.: Conj.prez.: Ind.perf.s.: Conj.imp.I: Conj.imp.II: Conj.viit.: Ind.viitor.: Cond.prez.: Imperativ: Part.trecut:

traigo, traes, trae, traemos, traéis, traen traiga, traigas, traiga, traigamos, traigáis, traigan traje, trajiste, trajo, trajimos, trajisteis, trajeron trajese, trajeses, trajese, trajesemos, trajeseis, trajesen trajera, trajeras, trajera, trajéramos, trajerais, trajeran trajere, trajeres, trajere, trajeremos, trajéreis, trajeren traeré, traerás, traerá, traeramos, traeréis, traerán traería, traerís, traería, traeríamos, traeríais, traerían trae tú, traiga él, traigamos, traed, traigan traído trayendo a valora valgo, vales, vale, valemos, valís, valen valga, valgas, valga, valgamos, valgáis, valgan valí, valiste, valió, valimos, valisteis, valieron valiese, valieses, valiese, valiésemos, valieseis, valiesen valiera, valieras, valiera, valiéramos, valierais, valieran valiere, valieres, valiere, valieremos, valiéreis, valieren valdré, valdrás, valdrá, valdramos, valdréis, valdrán valdría, valdrías, valdría, valdríamos, valdríais, valdrían val tú, valga él, valgamos, valed, valgan a veni vengo, vienes, viene, venimis, venís, vienen venga, vengas, venga, vengamos, vengáis, vengan vine, viniste, vino, vinimos, vinisteis, vinieron viniese, vinieses, viniese, viniésemos, vinieseis,vinviesen viniera, vinieras, viniera, viniéramos, vinierais, vinieran viniere, vinieres, viniere, vinieremos, viniéreis, vinieren vendré, vendrás, vendrá, vendramos, vendréis, vendrán vendría, vendrías, vendría, vendríamos, vendríais, vendrían ven tú, venga él, vengamos, venid, vengan viniendo a vedea veo, ves, ve, vemos, veis, ven vea, veas, vea, veamos, veáis, vean vine, viniste, vino, vinimos, vinisteis, vinieron viniese, vinieses, viniese, viniésemos, vinieseis, viniesen viniera, vinieras, viniera, viniéramos, vinierais, vinieran viniere, vinieres, viniere, vinieremos, viniéreis, vinieren vendré, vendrás, vendrá, vendramos, vendréis, vendrán vendría, vendrías, vendría, vendríamos, vendríais, vendrían ve tú, vea él, veamos, ved, vean visto

Nota: printre compuşi este proveer = a prevedea, regulat (dar part.tr. provisto)

Yacer a zăcea Ind.prez.: yazco sau yazgo sau yago, yaces, yace, yacemos, yacéis, yacen Conj.prez.: yazca sau yazga sau yaga etc. Imperativ: yace sau yaz tú, yazca sau yazga sau yaga él, yazcamos sau yazgamos sau yagamos, yaced, yazcan sau yazgan sau yagan Exerciţii Traduceţi: Nu merg bine cu sănătatea. Mergi prea mult pe jos şi de aceea, când te întorci acasă, eşti foarte obosit. Am mers toată ziua, pentru că aveam foarte multe lucruri de făcut. Dacă afacerile ar merge meru aşa, aş fi repede foarte bogat. Dacă am merge mai repede, am ajunge acasă înainte ca soarele să apună. Mergi cu băgare de seamă ca să nu cazi. Du-te deaci, că te cunosc bine. Prind băiatul de braţ şi îl conduc în casă. Trebuie să prinzi căţelul de o labă şi să-l agăţi în acest cui. Prietenul meu era pe punctul de a cădea în apă, când l-am prins de haină. În această cameră mai sunt un pat şi un fotoliu. Cred că toate aceste albituri sunt în valiza mea. Dacă această carte mi-ar sta în buzunar, aş evita să mai port la şcoală ghiozdanul.

Nu e îndoială că el minte ca să ia un premiu. Casc de somn, pentru că nu dorm de două zile. Atenţie cu paharul acesta, să nu cadă! Zidarul a căzut de pe scară şi şi-a rupt piciorul stâng. Băieţii au căzut de pe cal şi şi-au rănit genunchii. Cazi din pom, că nu mă interesează deloc! Dacă aş cădea de pe această creastă, m-aş rostogoli până în vale. Îţi dau doi escudos ca să-ţi cumperi caramele. I-a dat cerşetorului o jumătate de pâine şi o pereche de pantofi vechi. Îmi place că şi dvs (sg) dă ceva pentru cei săraci. Dacă mi-ar da un post bun, aş accepta imediat. Îţi voi da un lucru frumos, pentru că ai fost foarte cuminte. Dă-mi un pahar cu apă pentru că mi-e foarte sete. Daţi-mi umbrela dvs, vă rog! Spun întotdeauna adevărul şi niciodată nu mi-e frică de nimeni. Ce spuneţi (sg) de ştirea asta? Toţi spun că contele va sosi peste puţin la castelul său. Mă îndoiesc că el nu va spune nimic, pentru că este prea vorbăreţ. Medicul mi-a spus să nu beau vin şi să nu fumez. Toţi m-au spus că aveam dreptate, dar judecătorul m-a condamnat. Dacă aş spune că da, aş spune o minciună. Cine va spune familiei că băiatul şi-a rupt o gambă? Spune-i fiului meu că îl aştept la birou înainte de prânz. Spune-i servitorului să mă trezească foarte devreme. Am spus că nu vreau să primesc pe nimeni. Mont Blanc se înalţă ca un colos în mijlocul Alpilor. Eroul înălţă capul şi spuse că nu ar trăda Patria sa. Fac bine exerciţiile de spaniolă? Îmi faci un serviciu, dacă te rog? Pentru cât face (por más de que) nu este deloc mulţumit. Cum aţi făcut (sg) drumul din sat până în oraş? Au făcut pe jos un kilometru pentru că nu au găsit un automobil. Dacă toţi şi-ar face datoria, ar fi mai fericiţi. El va face acest lucru cu mare bunăvoinţă, pentru că ne este prieten. Fă ce crezi că e mai folositor pentru noi. Merg la gară ca să iau trenul. Trebuie să mă duc, pentru că e târziu. Când eram mai tânăr, mergeam adesea la cafenea ca să joc biliard. Am fost de multe ori în Spania pentru a vizita ţara şi a învăţa limba spaniolă. Mâine vom veni negreşit la tine ca să lichidăm afacerile tale. Du-te să te culci, căci este târziu. Am auzit sunetul clopotelor, dar nu m-am dus la fereastră. Dacă aş auzi vocea acelui om, l-aş recunoaşte. Lăudaţi-mă, domnule, nu mă alungaţi. Nu pot să dorm pentru că sunt foarte nervos. Mi se pare ciudat că dvs (sg) puteţi vorbi cu un asemenea om. Nu am putut să fac exerciţiul pentru că era prea greu. Naufragiaţii s-au putut salva deoarece pământul nu era prea departe. Credeam că el putea să câştige întrecerea, dar din păcate a căzut şi a trebuit să se retragă. El ar putea să fie un bun profesionist, dar nu are mijloace pentru a studia. Pun carnea pe masă,dar fiţi atenţi să n-o mănânce pisica. Mă îndoiesc că ei pun atenţie la ceea ce le spun lor. Bunicul a pus ziarul pe fotoliu, dar acum nu-l mai găseşte. Mâine e sărbătoare şi vei pune haina cea nouă. Vreau să scriu o scrisoare fratelui meu care este la Barcelona. Acest domn vrea să cumpere un costum bun, dar să cheltuiască puţin. Nu cred să te iubească, pentru că este prea egoist şi avar. A vrut să mă îmbrac şi să merg cu el la cinematograf. Dacă ar vrea un post la biroul meu, aş putea să-l mulţumesc. Iubeşte Patria, care este mama comună tuturor.Nu ştiu cât costă acest dicţionar. Nu vreau ca tu să ieşi, pentru că plouă şi eşti răcit. I-am salutat pe prietenii mei care plecau către Spania. Dacă aş pleca foarte devreme, aş putea ajunge pe la prânz. Aş pleca bucuros cu tine, dar am pe fiul meu bolnav. Pleacă imediat, dacă nu vrei să pierzi afacerea. Îţi aduc salutările doamnei Martínez. Ce veşti ne aduci despre familia ta? Când m-am întors din Spania, am adus multe lucruri frumoase fiilor mei. Dacă aţi (sg) purta această valiză grea, sigur n-aţi râde. Chiar dacă sunt bătrân ( bien que), încă valorez ceva.Vin imediat, aveţi răbdare. Azi venim la tine să te salutăm. Dacă aţi (sg) veni astă seară cu mine la teatru, v-aţi distra bine. Vino la gară când ajung. Au venit zidarii să repare casa. Când mergeam la şcoală, vedeam mereu un cerşetor care cerea de pomană la colţul străzii. Dvs sunteţi inginerul pe care l-am văzut aseară în casa vărului meu? Veţi vedea curând ce sunt în stare. Te-aş vedea cu drag, dacă aş avea ocazia să vin la Segovia. Zac de multă vreme în acest pat şi nimeni nu se gândeşte la mine. Omul, lovit de un pumn, îşi pierdu echilibrul şi zăcu pe (en) pământ.

LISTA PRINCIPALELOR VERBE NEREGULATE
Pentru comoditatea studiosului, prezentăm mai jos lista principalelor verbe neregulate. Verbul se conjugă precum Verbul se conjugă precum aborrecer nacer forzar contar absolver mover freír pedir acaecer nacer gemir pedir acertar acertar gobernar acertar acontecer nacer guarnecer nacer acordar contar haber haber acostar contar hacer hacer acrecentar acertar heder defender adestrar acertar helar acertar adherir sentir henchir pedir adquirir defender herir sentir aducir conducir herrar acertar advertir sentir hervir sentir aforar contar holgar contar agradecer nacer hollar contar agorar contar huir huir alentar acertar humedecer nacer almorzar contar imbuir huir amoblar contar impedir pedir

Verbul andar apacentar aparecer apostar apretar argüir arrendar arrepentirse ascender asentar aserrar asir asolar aterrar atestar atraversar atribuir avergonzar bendecir caber caer calentar carecer cegar ceñir cerner cernir cerrar circuir cocer colar colegir colgar comenzar compadecer comparecer competir complacer concebir concernir concertar concluir concordar condescender conducir conferir confesar conocer consolar constituir constreñir construir contar contribuir convertir corregir costar dar decir deducir

se conjugă precum andar acertar nacer contar acertar huir acertar sentir defender acertar acertar asir contar acertar acertar acertar huir contar decir asir asir acertar nacer acertar pedir defender defender acertar huir nacer contar pedir contar acertar nacer nacer pedir nacer pedir defender acertar huir contar defender conducir sentir acertar lucir contar huir pedir huir contar huir sentir pedir contar dar decir conducir

Verbul incensar incluir inducir inferir influir inquirir instituir instruir introducir invertir ir jugar llover lucir maldecir manifestar mecer medir mentar mentir merecer merendar moler morder morir mostrar mover nacer negar nevar obedecer obstruir ofrecer oír oler padecer parecer pedir pensar perder perecer permanecer pertenecer placer plegar poblar poder poner predecir preferir probar proferir producir quebrar querer rarefacer recluir recomendar recordar reducir

se conjugă precum acertar huir conducir sentir huir defender huir huir conducir sentir ir contar mover lucir decir acertar nacer pedir acertar sentir nacer acertar mover mover dormir contar mover lucir acertar acertar nacer huir nacer oír mover nacer nacer pedir acertar defender nacer nacer nacer nacer acertar contar poder poner decir sentir contar sentir conducir acertar poner nacer huir acertar contar conducir

Verbul defender deferir demoler denegar derretir derruir descender descollar desconcertar descontar desfallecer desleir desmembrar desolar desollar desosar despedir despertar desplegar desterrar desteñir destituir destruir diferir digerir diluir discernir disminuir distribuir divertir doler dormir elegir embestir emparentar empecer empedrar empezar emprobecer encender encerrar encomendar encontrar enflaquecer engrandecer engreir engrosar enmendar ennoblecer enriquecer ensangrentar enterrar envejecer envilecer erguir errar escarmentar escocer establecer estar

se conjugă precum defender sentir mover acertar pedir huir defender contar acertar contar nacer pedir acertar contar contar contar pedir acertar acertar acertar pedir huir huir sentir sentir huir defender huir huir sentir mover dormir pedir pedir acertar nacer acertar acertar nacer defender acertar acertar contar nacer nacer pedir contar acertar nacer nacer acertar acertar nacer nacer hacer acertar acertar nacer nacer estar

Verbul referir regar regir reir remendar rendir renegar renovar reñir repetir reproducir requebrar requerir resolver restituir retribuir reventar revolcar rodar rogar saber salir satisfacer seducir segar seguir sembrar sentar sentir ser serrar servir sobresalir soldar soler soltar sonar sonreír soñar sosegar substituir sugerir semblar tender tener teñir tentar torcer tostar traducir traer transferir transcender trasegar trocar tronar tropezar valer venir ventar

se conjugă precum sentir defender pedir pedir defender pedir defender contar pedir pedir conducir defender sentir mover huir huir defender contar contar contar saber salir hacer conducir pagar pedir defender defender sentir ser defender pedir salir contar mover contar contar pedir contar defender huir sentir defender defender tenir pedir defender mover contar conducir traer sentir defender defender contar contar defender valer venir defender

Verbul estatuir estremecer excluir extreñir expedir favorecer fluir

se conjugă precum huir nacer huir pedir pedir nacer huir

Verbul ver verter vestir volar volcar volver yacer

se conjugă precum ver defender pedir contar contar mover yacer

PA R T I C I P I U L
PARTICIPIUL PREZENT 1. Participiul prezent nu există la multe verbe. Acesta, mai mult decât în sens verbal, se foloseşte ca substantiv sau ca adjectiv. Ex. (subst.) estudiante (de la estudiar) = studentul; oyente (de la oír) = ascultătorul; teniente (de la tener) = locotenentul etc. Ex. (adj.) naciente (de la nacer) = născut; sugerente (de la sugerir) = sugestiv etc. Şi tot aşa: preferente, hiriente, digerente, ardiente, hirviente, jadeante, concerniente, absorbente, gimiente, restante, orante, careciente şi carente (de la carecer), suplicante, rajante etc. 2. Acesta este înlocuit, la multe verbe, de corespondentul nume verbal, care se formează înlocuind r de la infinitiv cu sufixul -dor. Ex. abrasador (de la abrasar) = arzător, care arde; hablador (de la hablar) = palavragiul, cel care pălăvrăgeşte; conocedor (de la conocer) = cunoscător, cel care cunoaşte etc.
Nota: Uneori participiul prezent este înlocuit de gerunziu, dar asemenea folosinţă este repudiată de Academie. Ex.: Encontré a Pedro cortando leña = l-am întâlnit pe Petre tăind lemne.

PARTICIPIUL TRECUT 1. Anumite verbe formează participiul trecut în mod neregulat. Acestea sunt următoarele abrir a deschide abierto absolver a absolvi absuelto cubrir a acoperi cubierto decir a spune dicho disolver a dizolva disuelto escribir a scrie escrito hacer a face hecho imprimir a imprima impreso morir a muri muerto poner a pune puesto resolver a rezolva resuelto ver a vedea visto volver a face, a întoarce vuelto
Nota: Uneori participiul muerto, mort, se foloseşte pentru matado, ucis; ex.: El cazador he muerto una liebre = vânătorul a omorât un iepure.

Dintre compuşi fac excepţie bendecir = a binecuvânta şi maldecir = a vorbi de rău, care aparţin categoriei pe care o vom analiza mai jos. 2. Multe verbe, alături de participiul trecut regulat, care foloseşte la formarea timpurilor compuse, mai au unul, neregulat, care se foloseşte ca adjectiv sau substantiv. Acestea sunt următoarele: Regulat Neregulat abstraer a abstrage abstraído abstracto afligir a înfige afligido aflicto ahitar a i se apleca ahitado ahito atender a avea respect atendido atento bendecir a binecuvânta bendecido bendito circuncidar a circumcide circuncidado circunciso comprender a înţelege comprendido comprenso comprimir a comprima comprimido compreso concluir a conchide concluido concluso confesar a confesa confesado confeso confundir a confunda confundido confuso

consumir a consuma consumido consunto contraer a contrage contraído contracto contundir a contuziona contundido contuso convencer a convinge convencido convicto convertir a converti convertido converso corregir a corecta corregido correcto corromper a corupe corrompido corrupto despertar a trezi despertado despierto difundir răspândi difundido difuso dividir a împărţi dividido diviso elegir a alege elegido electo enjugar a usca enjugado enjuto excluir a exclude excluido excluso eximir a scuti eximido exento expeler a alunga, izgoni expelido expulso expresar a exprima exprisado expreso extender a extinde extendido extenso extinguir a stinge extinguido extinto fijar a fixa fijado fijo freir a frige freído frito hartar a sătura hartado harto incluir a include incluido incluso incurrir a-şi atrage incurrido incurso infundir a inspira, sugera infundido infuso injertar a altoi injertado injerto insertar a insera insertado inserto invertir a inverti invertido inverso juntar a adăuga juntado junto maldecir a vorbi de rău maldecido maldito manifestar a manifesta manifestado manifesto nacer a se naşte nacido nato omitir a omite omitido omiso oprimir a oprima oprimido opreso pasar a trece pasado paso poseer a poseda poseído poseso prender a lua prendido preso presumir a prezuma presumido presunto pretender a pretinde pretendido pretenso propender a se înclina propendido propenso proveer a prevedea proveído provisto raer a rade raído raso recluir a închide recluido recluso rompir a sparge rompido roto salpresar a săra carnea salpresado salpreso salvar a salva; a sări salvado salvo sepultar a înmormânta sepultado sepulto soltar a topi soltado suelto sustituir a substitui sustituido substituto sujetar a supune sujetado sujeto suprimir a suprima suprimido supreso suspender a suspenda suspendido suspenso teñir a vopsi teñido tinto torcer a toarce torcido tuerto Participiile neregulate frito, preso, provisto şi roto se folosesc de preferinţă mai adesea în formarea timpurilor compuse. 3. Anumite participii trecute, alături de semnificatul lor pasiv, pot avea în anumite cazuri şi un semnificat activ, aşa cum se întâmplă şi în româneşte uneori. Iată-le mai jos: aburrido plictisit care plictiseşte, plictisitor acostumbrado uzat care foloseşte agradecido recunoscător recunoscător

almorzado mâncat atrevido îndrăznit bebido băut callado tăcut cansado obosit cenado mâncat la cină comido mâncat confiado încredinţat conocido cunoscut considerado considerat desconfiado neîncrezător descreído necrezut desesperado disperat disimulado disimulat entendido înţeles fingido prefăcut leído citit medido măsurat moderado moderat osado îndrăznit parecido părut pesado greu precavido prevenit preciado apreciat presumido încrezut resuelto rezolvat sabido ştiut sufrido suferit şi alte câteva de folosinţă redusă.

care a servit prânzul care îndrăzneşte, îndrăzneţ care a băut, beat care tace, taciturn care oboseşte, obositor care a cinat care a mâncat încrezător cunoscut, cunoştinţă care consideră neîncrezător neîncrezător, incredul care disperă disimulator care se pricepe, competent prefăcut, care se preface care a citit mult măsurat, care are măsură moderat care îndrăzneşte asemănător cu greutate prevăzător care se apreciază, încrezut încrezut decis, îndrăzneţ ştiutor resemnat

GERUNZIUL
1. Gerunziul exprimă o acţiune care se desfăşoară singură sau în acelaşi timp cu alta. Ex. volviendo a casa, encontré por la calle a mi primo = întorcându-mă acasă, m-am întâlnit pe stradă cu vărul meu (sau: în timp ce mă întorceam acasă...). 2. Gerunziul poate exprima şi o acţiune în curs, dacă este precedat de verbul estar. Ex. estoy escribiendo = scriu (aspectul continuu); andaba galopando = alergam în galop; me vienen siguendo = mă urmează; se quedó durmiendo = a dormit; sigue gritando = a continuat să strige; vamos andando = mergem etc. 3. Gerunziul poate substitui şi o propoziţie relativă, care se referă la subiectul (animat) al unui verb de percepţie (oír, sentir, ver, mirar etc.) sau de reprezentare (pintar, representar etc.). Ex.: Le vi corriendo (sau que corría) hacia la huerta = l-am văzut că alerga spre grădina de zarzavat. Adesea verbul este subînţeles, ca în proverbe şi zicători; ex.: mujer bailando = o femeie care dansează; aeroplano volando = un aeroplan care zboară etc. 4. Gerunziul poate fi înlocuit de infinitiv, precedat de prepoziţiile al sau de; ex.: Al entrar en casa = intrând în casă; de ser así... = astfel fiind... Exerciţiu Traduceţi: Studenţii sunt întotdeauna veseli şi fără griji. În clasa noastră sunt diverşi ascultători. Locotenentul comandă o companie de soldaţi. Copilul a căzut într-o oală cu apă fierbinte. Omul iubitor de virtute îndeplineşte întotdeauna datoria sa. Japonia este ţara soarelui răsare. Toţi sunt indulgenţi cu începătorii. Prietenul meu, care cunoştea faptul, povesti ceea ce văzuse. Am deschis uşa şi am închis fereastra. Am acoperit copilul căruia îi era frig. Cristofor Columb a descoperit America. Ţi-am spus că greşisei. Sarea s-a topit din cauza umezelii. Ai scris mamei scrisoarea pe care i-ai promis-o? Te-ai abonat (subscrir) la ziar? Îţi place mai mult peştele fiert sau prăjit? Tipograful a tipărit prost această carte. Unul dintre fiii mei a murit în război. Vânătorul a omorât din greşeală câinele său. Am rezolvat să plec mâine la amiază. Servitoarea a spart oglinda, dar n-a făcut-o dinadins. Ai văzut dicţionarul de limba spaniolă pe care-l lăsasem pe biroul meu? Pasărea care fugise s-a întors în cuşca sa. Tu mi-ai întors (restituit) binele cu răul. San Francisco murind a binecuvântat toate creaturile. Am încălzit cafeaua pentru bunica. Ciorba este prea fierbinte, trebuie să o lăsăm să se răcească. Am confundat un personaj cu altul, pentru că n-am avut timp să reflectez. Această parte a istoriei este foarte confuză, pentru că aici sunt multe evenimente. Deschizând fereastra, am spart un vas cu flori. Gospodina cântă vesel în timp ce spală. Intrând în gară, am aflat că trenul plecase. Văzând că începea să plouă, am luat impermeabilul şi umbrela. Dormeam când am fost trezit de soneria telefonului.

Construiesc (ei) o casă în piaţa unde locuiesc. Ce faceţi? Citim ziarul. Aceşti băieţi culeg strugurii din vie. Nu-mi plac cei care spun tuturor ce văd şi ce aud.

ADVERB UL
ADVERBE DE LOC Principalele adverbe de loc sunt: donde, en donde unde adonde unde (către loc) de donde de unde aquí aici acá aci, ici allí aci, aci aproape allá aci departe cerca aproape, circa lejos departe dondequiera oriunde frente, enfrente în faţă dentro în, înăuntru

fuera arriba abajo adelante delante detrás atrás encima debajo junto alrededor aquende allende Expresia iată se traduce în general prin he aquí; şi deci: iată-mă heme aquí iată-ţi-l iată-te hete aquí iată-vă iată-l helo aquí iată-ne iat-o hela aquí iată-i ADVERBE DE TIMP Principalele adverbe de timp sunt: cuando când de vez en cuando din când în când ya deja ayer ieri anteayer alaltăieri anoche aseară hoy azi mañana mâine pasada mañana poimâine ahora acum ahora mismo chiar acum desde ahora de acum înainte antes înainte después după entonces atunci

afară sus, în sus, deasupra sub, în jos înainte înaintea, în faţa în spate în spatele deasupra sub împreună, aproape în jur pe aici pe acolo hételo aquí hevos aquí henos aquí helos aquí

desde entonces luego desde luego en seguida tarde temprano presto pronto recién siempre nunca jamás aun, todavía hogaño antaño

de atunci imediat de-acum imediat târziu devreme repede gata de-abia întotdeauna niciodată niciodată încă, la fel anul acesta, în această epocă anul trecut, de mult

Adverbul ya = deja, acum, se mai poate folosi în loc de más = mai, încă, atunci când este vorba de timp şi nu de cantitate. Ex.: Ya no hay remedio (sau no hay más remedio) = nu există (acum nu mai există) remediu. Adverbul recien = de abia (de la adjectivul reciente), se foloseşte înaintea participiilor, iar recientemente sau apenas înaintea verbelor. Ex.: Recién llegado = abia sosit. Adverbul jamás este echivalent cu nunca, de care adesea se uneşte pentru a-i da o mai mare putere (nunca jamás). Să se noteze următoarele expresii adverbiale: mañana por la mañana = mâine dimineaţă; mañana por la mañanita = mâine dimineaţă devreme; mañana por la tarde = mâine pe la prânz; mañana por la noche = mâine pe seară.
Notă: mañana şi tarde sunt şi substantive: el mañana = (ziua de) mâine; la mañana = dimineaţa; la tarde = după amiaza.

ADVERBE DE MOD Principalele adverbe de mod sunt: como ca bien bine mal rău así aşa apenas abia sólo doar, numai

aprisa despacio alto bajo excepto adrede, aposta

în grabă adagio cu voce ridicată, puternic cu voce joasă, supus cu excepţia chiar, potrivit

quedo

încet, alene

Adverbul sólo se accentuează pentru a-l diferenţia de solo adjectiv. Multe adverbe de mod se formează ca în celelalte limbi neolatine, adăugând la adjectiv sufixul –mente (şi, dacă adjectivul are forme diferite pentru cele două genuri, sufixul mente se adaugă la feminin). Adverbul care rezultă, dacă accentul cade pe silaba men, conservă accentul propriu al adjectivului; ex.: adj. rápido adv. rápidamente. Când în propoziţie există mai multe adverbe terminate în mente, sufixul de aplică numai la ultimul; ex.: el orador habla docta y elegantemente. ADVERBE DE CANTITATE Principalele adverbe de cantitate sunt: algo un pic cuan, cuanto cât tan, tanto atât muy, mucho mult demasiado, harto prea, foarte nada nimic

poco bastante casi más además menos

puţin suficient aproape mai în afară de mai puţin

Adverbele cuan, tan se folosesc în faţa adjectivelor, participiilor şi adverbelor (nu înaintea comparativelor şi nici în faţa lui más, menos, antes, después); adverbele cuanto şi tanto se folosesc în faţa substantivelor şi adverbelor. Adverbul muy se foloseşte înaintea adjectivelor, participiilor şi adverbelor (nu înaintea comparativelor etc.); adverbul mucho se foloseşte înaintea substantivelor şi verbelor. Adverbul más primeşte accent grafic pentru a-l distinge de mas = dar, conjuncţie. ADVERBE DE AFIRMAŢIE, NEGAŢIE, DUBIU Cele mai utilizate sunt: sí da no nu ya da, sigur ni nici cierto desigur tampoco nici măcar ciertamente desigur acaso poate, uneori pues desigur tal vez poate, uneori también chiar quizá, quizás poate, uneori Două adverbe negative întăresc expresia negativă; ex.: no quiero nada = nu doresc nimic. Dar dacă negaţia no nu se foloseşte, o altă negaţie trebuie să preceadă verbul: nada quiero = nu vreau nimic. MODURI ADVERBIALE Limba spaniolă are şi un număr mare de adverbe formate din mai multe cuvinte, care se numesc moduri adverbiale. Cele mai folosite sunt: a cuento; a propósito apropo de golpe deodată a hurtadillas brusc de lado alăturat a cuegas pe orbecăite, orbeşte de mala gana împotriva dorinţei a horcajadas călare de paso trecător a la antigua bătrâneşte de pé a pá de la a la z al abrigo la adăpost de prisa y corriendo în toată viteza a la buena de Dios la voia Domnului de propósito just, potrivit a la corta o a la larga mai devreme sau mai târziu de puntillas în vârful picioarelor a la chita callando în surdină de reojo cu ochi răi alla cuenta la final de rodillas în genunchi a la derecha la dreapta de tarde en tarde din când în când a la isquierda la stânga de todos modos în orice fel al alcance de todos la îndemână de veras cu adevărat a la postre; al cabo la sfârşit de vuelta la întoarcere al fin y a la postre la final en ascuas; en brasas pe ghimpi al fin y al cabo la final en ayunas pe nemâncate a los postres la fructificare en balde degeaba a lo sumo la maxim en boga în vogă al pie de la letra literalmente en efecto într-adevăr al por mayor en gros, cu ridicata en el acto pe moment al por menor în detaliu, cu amănuntul en primer lugar în primul rând al revés la opus en resumen pe scurt a más no poder cu toată forţa en todo caso în orice caz

a más tardar a menudo a ojos vistas a pie a quema ropa a sabiendas a tientas a tontas y locas a veces a voz en grito cara a cara con la boca chica de antemano de ahora en adelante de arriba abajo de balde de buena gana de capa y gorra de cara de cerca

cel mai târziu adesea în public pe jos apropiat ştiinţific pe pipăite nebuneşte câteodată răcnind faţă în faţă cu jumătate de gură cu anticipaţie de aici înainte din cap până în picioare gratis bucuros cu binişorul de faţă de aproape

entre dientes en un santiamén en vez; en lugar en vísperas hasta las cejas ni por asomo; ni por soño poco más poco menos por adelantado por de contado por más que sin duda sin embargo sin falta sin igual sin ton ni son sobre la marcha sobre comida sobre poco, más o menos

cu jumătate de gură într-o clipă în loc de, în schimb în ajun până peste cap nici prin gând aproape aproape cu anticipare desigur, bineînţeles în ceea ce priveşte fără îndoială totuşi fără greş fără pereche la grămadă, de-a valma pe cele două picioare după prânz aproape

OBSERVAŢII 1. Adverbul, ca adjectiv, admite articolul neutru lo. Ex.: Se divisa a lo lejos un buque = alunecă în depărtare un vapor. 2. Adverbul formează comparativul şi superlativul ca adjectivul. Adverbele în -mente aplică acest sufix la sufixul ísima al superlativului. Ex.: muy rápidamente = foarte rapid; rapidísimamente = extraordinar de repede. 3. Anumite adverbe, în special în uzul familiar, admit şi diminutive; ex.: despacio = încet; despacito = încetişor. Adverbele cerca = apropiat şi lejos = departe au dat naştere adjectivelor cercano, -a; lejano, -a. 4. Multe adjective, precum claro, duro, alto, bajo, mismo, cual (în sensul de como) fac uneori oficiul de adverb. Ex.: ver claro = a vedea clar; dar duro = a lovi cu sete; hablar bajo = a vorbi în şoaptă. Exerciţiu Traduceţi: Unde ai pus pălăria mea? Am pus-o aici. Unde mergi? Merg acolo, sub pomul acela. De unde vii? Vin de la şcoală. Este aproape oficiul poştei? Da, este foarte aproape, la doi paşi de aici. Locuieşti departe de aici? Da, foarte departe. Eu urc deasupra, tu rămâi aici, jos. Voi mergeţi înainte, eu vă voi urma. Dincolo de Pirinei, în Rossillone, se vorbeşte catalana. Voi merge în America împreună cu fiul meu. Ieri şi alaltăieri era foarte cald, dar aseară şi azi este mai rece şi mâine mă tem că va fi încă şi mai rece. Odinioară (odată) viaţa era mai ieftină, astăzi banii nu ajung niciodată. Te rog să nu mergi aşa repede, ci mai încet, ca să te pot urma. Omul care vrea mult şi poate puţin, este un nefericit. Vii exact la ţanc: tocmai vorbeam de tine. Nu merge orbeşte, uită-te pe unde pui piciorul. Aici nu ne poate uda ploaia, suntem la adăpost. La dreapta se merge către piaţă, iar la stânga se coboară către râu. În acest magazin se vinde en gros şi cu amănuntul. De ce vorbeşti mereu aiurea? Îţi mulţumesc dinainte pentru favoarea pe care mi-o faci. De aici înainte nu vei mai ieşi din casă fără permisiunea mea. Poliţia a percheziţionat casa de sus până jos, dar nu a găsit nimic. Locuiesc fără plăcere în oraş, deoarece îmi face rău clima. Faci mereu lucrurile în toată graba, de parcă ţi-ar lipsi mereu timpul. Voi veni în orice caz, chiar dacă va fi timp frumos.

PRE POZ IŢ IA
PREPOZIŢII SIMPLE Am văzut deja câteva prepoziţii şi folosirea lor în declinarea substantivelor. Să vedem acum şi alte prepoziţii simple: Ante, înainte (temporal şi local). Ex.: ante al alcalde = înaintea primarului; ante todo = înainte de toate. Bajo, sub. Ex.: bajo tutela = sub tutelă; bajo cero = sub zero; bajo llave = sub cheie. Contra, contra, împotrivă. Ex.: contra el corriente = împotriva curentului. Entre, între. Ex.: entre hombres = între oameni; entre hoy y mañana = între azi şi mâine; entre alegre y triste = între vesel şi trist. Según, după, conform. Ex.: según mi opinión = după opinia mea; según me han dicho = după cele ce mi-au spus. Sin, fără. Ex.: sin mi = fără mine; sin empleo = fără folosire; sin hablar = fără vorbă. So, sub, dar numai în următoarele locuţiuni: so capa = sub aparenţă; so color = sub culoarea; so pena = sub pedeapsă; so pretexto = sub pretextul. Tras, înapoia, în spatele. Ex.: tras los montes = în spatele munţilor; tras mi (sau tras de mi) = înapoia mea; tras la lluvia = după ploaie; tras el verano = după vară. PREPOZIŢII COMPUSE

Prepoziţiile compuse sunt formate din prepoziţii unite cu adverbe: a) compuse cu a: atento a relativ la en cuanto a; en orden a con arreglo a după regula frente a con respecto a privitor la junto a conforme a conform cu referente a en atención a considerând tocante a b) compuse cu de: a causa de din cauza acerca de privitor la además de dincolo de a excepción de cu excepţia al cabo de la capătul a espaldas de în spatele al lado de alături de a lo largo de alături de alrededor de în jur de, circa antes de înainte de a pesar de cu toate că, în ciuda cerca de aproape, apropiat debajo de sub Uneori se combină şi două prepoziţii: de sobre la mesa moment; por si acaso = în caz că.

în ceea ce (priveşte) vizavi de alături de referitor la, privitor la privitor la

delante de dentro de después de detrás de encima de en frente de en casa de en lugar de en vez de en medio de fuera de lejos de por mediación; por medio de = de pe masă; de por sí = de

înainte de în, în răstimpul de după după, în spatele deasupra de în faţa la, acasă la în loc de în loc de, în schimbul a în mijlocul afară de departe de prin intermediul la sine; por de pronto = pentru

Unele verbe folosesc prepoziţii diferite faţă de corespondentele româneşti: arroparse a = a se arunca asupra, pe; traducir a = a traduce în; ir a = a merge în. colgar de = a se aştepta la; gustar de = a gusta; tirar de = a trage (ceva). consentir en = a consimţi la; pensar en = a se gândi la; participar en = a participa la; vivir en = a trăi la; inspirarse en = a se inspira din. amenazar con = a ameninţa că; soñar con = a visa să; asociarse con = a se asocia la. salir por = a pleca în, cu; sustituir por = a înlocui cu. Exerciţiu Traduceţi: Toţi suntegali în faţa legii. Câinele s-a ascuns sub masă. Între Petre şi Ion a fost ieri o mare discuţie. Trebuie să se acţioneze întotdeauna după lege. Fără ajutorul tău, copilul acela se îneca. Arta ascunde studiul sub aparenţa naturaleţei. Nu se poate traversa acest drum sub ameninţarea amenzii. Relativ la afacerea pe care mi-ai propus-o, n-am decis încă nimic. După ceea ce prevede codul penal, această infracţiune este pedepsită cu cinci ani de carceră. Anul acesta recolta a fost slabă din cauza timpului urât. În afară de pisică mai am în casă un canar şi un papagal. În ciuda faptului că are prieteni răi, se menţine onest şi bun. În faţa casei mele este un parc unde se joacă în fiecare zi mulţi copii. Omul în comparaţie cu universul este un nimic. În loc să pierdeţi timpul cu pălăvrăgeala, aţi face mai bine să studiaţi. Locuiesc în afara oraşului, lângă podul de cale ferată. Când era la sfârşitul călătoriei, s-a îmbolnăvit grav.

CONJUNCŢIA
CONJUNCŢII COPULATIVE Principalele conjuncţii copulative sunt: y (care se schimbă în e când cuvântul următor începe cu i sau hi) = şi. Ex.: Italia y España; España e Italia; padre e hijo. Această conjuncţie rămâne totuşi neschimbată când cuvântul următor începe cu diftongul hie sau în fraze interogative; ex.: acero y hierro = oţel şi fier; ¿Y Italia? = şi Italia? ni, nici. ni... ni = nici... nici. Ex.: no descansa de día ni de noche = nu se odihneşte ziua nici noaptea; ni una palabra = nici o vorbă; ni rico, ni pobre = nici bogat, nici sărac. que, că (să nu se confunde cu pronumele relativ que). Ex.: espero que la estrella de Italia brille siempre más luminosa = sper ca steaua Italiei să lumineze mereu mai luminoasă. que este în general precedat de articolul el când semnifică faptul că; ex.: encuentro muy estraño el que no haya escrito aún = mi se pare foarte ciudat că (=faptul că) nu a scris încă. que se mai foloseşte uneori şi în loc de porque; ex.: no trabajes demasiado, que todo extremo es malo = nu lucraţi prea mult, pentru că orice exces este dăunător. Dificultăţi de traducere dă-mi şi mie o ţigară = *dame y a mí un cigarillo

acum e şi mai interesant = *ahora es y más interesante şi tu şi el aveţi dreptate = *y tú y él tenéis razón În prima situaţie se confundă „şi” copulativ – sp. y – cu „şi” adverbial (semnificând „de asemenea”) al cărui echivalent în spaniolă este también. Corect: dame a mí también un cigarillo; în al doilea caz, acelaşi „şi” copulativ este confundat cu „şi” intensiv, al cărui echivalent este aún sau todavía. Corect: ahora es todavía más interesante. În al treilea caz, se pierde din vedere faptul că „şi” (conjuncţie) nu se poate reduplica în spaniolă (spre deosebire de ni, care se poate), echivalentul acestei corelaţii fiind tanto... como. Corect: tanto tú como él tenéis razón. CONJUNCŢII DISJUNCTIVE mas (să nu se confunde cu adverbul más care poartă accent grafic) = dar, însă. Ex.: deseo escribir, mas no puedo = vreau să scriu, dar nu pot. pero (sau empero, când nu este la început de frază) = dar, însă. Ex.: es un buen chico, pero no es amable = este un băiat bun, dar nu este amabil; yo empero se lo había dicho = eu însă i-o spusesem. antes, antes bien, ba chiar, mai degrabă. Ex.: el embustero es casi ladrón: antes (sau antes bien) es ladrón = mincinosul este aproape hoţ, ba chiar este hoţ. sino (pron. sinó) = dar, cu toate că; se foloseşte după o negaţie; ex.: no ríe, sino llora = nu râde, ba (chiar) plânge. Să se noteze şi următoarele moduri adverbiale, care servesc drept conjuncţii: a pesar de = în ciuda, cu toate că; sin embargo (literal: fără obstacol) = totuşi; más bien = mai degrabă; con todo eso = cu toate acestea. CONJUNCŢII CONSECUTIVE pues, entonces = deci, atunci. Ex.: Y pues, ¿Qué hacemos? = şi atunci, ce facem? luego = deci. Ex.: yo pienso, luego existo = gândesc, deci exist. conque (pron. conké) şi aşa, şi astfel. Ex.: conque, adiós, hasta mañana = şi cu asta la revedere, pe mâine. por consiguiente = ca (prin) urmare; ex.: es laborioso, por consiguiente será fortunado = este muncitor, ca urmare va fi norocos. CONJUNCŢII CONDIŢIONALE si = dacă. Ex.: si no fueras tan embustero, te creería = dacă n-ai fi aşa mincinos, te-aş crede. cuando = când. Ex.: no haría eso, cuando me quisiera = nu ar face asta, când (= dacă) m-ar iubi. con tal que (cfr. franc. pourvu que), siempre que = ca să, cu condiţia să. Ex.: te compensaré bien, con tal que el trabajo sea esmerado = te voi recompensa bene, cu condiţia ca lucrarea să fie îngrijită. como = cum (în sensul de cu condiţia să); ex.: como yo gane, todo va bien = cum (=în momentul în care) câştig, totul merge bine. CONJUNCŢII FINALE por que (pron. porqué), para que, a fin de que = ca să. Ex.: te reprendo por que (para que) te corrijas = te cert ca să te îndrepţi. CONJUNCŢII CAUZALE porque (pron. porqué) = deoarece, pentru că. Ex.: no pude venir, porque estaba enfermo = n-am putut să vin pentru că eram bolnav. ¿por qué? = de ce, pentru ce. Ex.: ¿Por qué estudia Ud. español? = de ce studiaţi dv. spaniola? pues, pues que, puesto que = deoarece, dat fiind că. Ex.: No tiene sueño, pues durmió todo el día = nu-i este somn, deoarece a dormit toată ziua. dado que, ya que = dat fiind că, deoarece; ex.: dado que se enmiende, le perdonaré = dat fiind că se căieşte, îl voi ierta. como, como que, comoquiera que = dat fiind că, deoarece; ex.: como es muy dócil, todo el mundo quiere a este niño = dat fiind că este foarte asculător, toată lumea îl iubeşte pe acest copilaş. CONJUNCŢII COMPARATIVE como = cum. Ex.: tal como ha venido, se marchará = cum a venit, aşa va pleca. asi... como = aşa... cum. Ex.: asi serás premiado, como habrás obrado = aşa vei fi premiat, cum ai muncit. CONJUNCŢII CONCESIVE cuando, aun cuando, aunque (pron. aunké) = chiar dacă. Ex.: no tomo este remedio, (aun) cuando me cueste la vida = nu iau acest medicament, chiar dacă mă costă viaţa; aunque severo, es justo = chiar dacă (este) sever, este drept. bien que, si bien = chiar dacă. Ex.: la virtud, bien que perseguida, es amada = virtutea, chiar dacă (este) persecutată, este iubită. mas que = chiar dacă; ex.: seguiré beneficándote, mas que tú no quieras = voi continua să-ţi fac bine, chiar dacă tu nu o doreşti. siquiera = cel puţin; ni siquiera = nici măcar. Ex.: perdóname, siquiera por última vez = iartă-mă, pentru ultima dată; ni siquiera me dió las gracias = nu mi-a spus nici măcar mulţumesc.

por más que = în ceea ce priveşte. Ex.: por más que haga, no saldrá con su intento = după cât face, nu va reuşi în încercarea sa. CONJUNCŢII TEMPORALE cuando = când. Ex.: cuando llegue a Roma, te escriberé = când voi ajunge la Roma, îţi voi scrie. mientras = în timp ce; ex.: mientras estaba en la estación, ví a mi maestro = în timp ce eram la gară, l-am văzut pe profesorul meu. como = cum (= de îndată ce); ex.: como recibo dinero de mi padre, te pagaré = de îndată ce primesc bani de la tata, te voi plăti. tan pronto como, luego que, apenas, en quanto = de îndată ce. Ex.: tan pronto como le ví, fuí su amigo = de îndată ce l-am văzut, am fost prietenul său. desde que = de când. Ex.: desde que vine en esta ciudad, no he sido más enfermo = de când am venit în oraşul acesta nu am mai fost bolnav. hasta que = până ce. Ex.: hasta que viva, aquí mando yo = cât trăieşte, aici comand eu. Exerciţiu Traduceţi: Acest domn reprezintă firma Gómez şi Martínez, acesta firma López şi Ibáñez, iar acesta firma Enríquez şi Fiii. A fost numai îngheţ şi vânt tot drumul. Şi Isabel nu vine cu noi la teatru? Acest om nu ştie nici să scrie, nici să citească. Cred că ţara asta este una dintre cele mai frumoase din lume. Nu-mi place că el continuă să-i ceară bani. Aceşti copii acum plâng, acum râd, nu se înţelege ce vor. Când cu un pretext, când cu altul, nu mă lasă un moment liniştit. Aş vrea să citesc ziarul, dar nu am timp. Eşti inteligent, dar eşti şi un pic încrezut, şi asta nu e bine. L-au pedepsit, dar nu după cum ar fi meritat. Nu a fost mulţumit, ba chiar a protestat şi mi-a restituit banii. Bunul cetăţean nu aleargă, ci zboară la chemarea patriei. Chiar dacă sunt obosit, te voi ajuta să rezolvi acest exerciţiu. Ai chef să te joci, atunci joacă-te. Şi-aşa, nu-ţi place meseria ta? Cât timp vei fi bun şi studios, nu voi economisi sacrificiile. Voi face totul ca dv. (sg) să fiţi mulţumit de mine şi de munca mea. Mă duc la culcare, pentru că nu mă simt bine. După cum după ziuă vine noaptea, aşa şi după viaţă vine moartea. Când am mers prima dată în Spania, aveam 15 ani. Cât voi fi în viaţă, voi lucra, pentru că nu concep viaţa fără muncă.

INTERJECŢIA
Interjecţiile se împart în proprii, adică simple exclamaţii şi improprii, cele formate cu substantive, adverbe, adjective, verbe etc. INTERJECŢII PROPRII Principalele interjecţii proprii sunt: ¡Ah! ¡Ay! ¡Oh!, care pot exprima nu numai durere, dar şi bucurie, admiraţie, surpriză. Ex.: ¡Ah, pobrecido! = Ah, sărăcuţul! ¡Ay Virgen santa! = O, sfântă neprihănită! ¡Ay Dios mio! = Ah, Doamne! ¡Oh qué milagro! = Oh, ce miracol! Interjecţia ay, folosită pentru exprimarea unei dureri, trebuie să fie urmată de prepoziţia de, dacă se referă la o persoană. Această conjuncţie rămâmne totuşi neschimbată când cuvântul următor începe cu diftongul hie sau în fraze interogative; ex.: ¡Ay de mí! = vai de mine!, vai mie! ¡Ay de mi hijo! = Vai de fiu-meu! ¡Bah!, care indică în general necaz, deranj, repulsie: ¡Bah, qué tonterias! = Pfui, ce tâmpenii! ¡Ca! ¡Quiá!, care indică în general negare sau neîncredere: ¡Ca, no crea Usted! = Ce? Nu cred! ¡Quiá, no puede ser! = Dar cum, nu e posibil! ¡Eh!, care foloseşte pentru a chema, a cere, a avertiza: ¡Eh, amigo! = Hei, prietene! ¡Guay! = păzea, să se păzească, care, dacă se referă la persoane, trebuie urmată de prepoziţia de: ¡Guay de tí! = Să te păzeşti! ¡Puf! ¡Uf!, care indică în general deranj, repulsie: ¡Puf, qué mal odor! = Pfui, ce urât miroase!; ¡Uf, qué cansancio! = Uf, ce oboseală! INTERJECŢII IMPROPRII Principalele interjecţii improprii sunt: ¡Abajo! Jos! ¡Adelante! Înainte! ¡Alerta! Alarmă! ¡Anda! Mişcă! ¡Animo! Curaj! ¡Arre! Dii! (pentru vite) ¡Auxilio! ¡Favor! Ajutor! ¡Calla! ¡Calle! Taci! Linişte! ¡Caracoles! Fir-ar...! ¡Caramba! Fir-ar...! ¡Cielos! Cerule sfânt! ¡Cuidado! Atenţie!

¡Chis! ¡Chito! Pst! Linişte! ¡Dispense! Scuzaţi! ¡Fuera! Afară! ¡Olé! Trăiască! ¡Válgame Dios! Dumnezeu să mă ajute! ¡Valor! Curaj! ¡Vamos! Să mergem! ¡Viva! Trăiască! Exerciţiu Traduceţi: Ah, ce-am făcut! Ajutor, sunt rănit! Oh, ce plăcere! Vai mie, ce nenorocire! Da’ de unde, dvs nu ştiţi nimic! Ajutor, Hoţii! Linişte! Atenţie, mi-ai făcut rău! Doamne, ce ruşine!

PROPOZIŢIILE PRINCIPALE
Propoziţiile principale se comportă cam ca în toate limbile neolatine. PROPOZIŢIILE CU TIMPURI TRECUTE Când acţiunea se referă la trecut, se foloseşte: - perfectul simplu dacă acţiunea este îndeplinită definitiv; - perfectul compus sau mai mult ca perfectul dacă consecinţele acţiunii mai subzistă încă. Ex.: m-am născut la Craiova = nací en Craiova; ţi-o spusesem = yo te lo dije; în această lună nu am câştigat nimic = este mes no he ganado casi nada. PROPOZIŢIILE DUBITATIVE 1. După adverbele poate, uneori se foloseşte conjunctivul prezent în locul viitorului indicativ şi conjunctivul trecut în loc de viitorul anterior. Ex.: va sosi poate mâine = quizás llegue mañana; poate va (o) fi venit = quizás haya llegado. 2. În propoziţiile dubitative se foloseşte cel mai adesea condiţionalul prezent. Ex.: O fi fost ora 10 când m-am culcat = serían las diez cuando me acosté. PERIODUL IPOTETIC INDEPENDENT Periodul ipotetic independent poate fi de două tipuri: Primul tip = realitate, în care preteza, care exprimă un fapt cert sau real, cere indicativul (în loc de indicativ viitor – conjunctivul viitor), iar apoteza, care exprimă consecinţa, cere indicativul sau imperativul. Ex.: dacă spun asta, greşesc = si digo eso, yerro; dacă voi spune asta, voi greşi = si diré (sau dijera) eso, erraré. Al doilea tip = posibilitate, în care preteza, dacă se referă la prezent, cere conjunctivul imperfect (prima sau a doua formă) sau viitor şi, dacă se referă la trecut, conjunctiv mai mult ca perfect; în apoteză, dacă se referă la prezent, cere condiţionalul prezent sau conjunctivul imperfect (a doua formă) şi, dacă se referă la trecut, condiţionalul trecut sau conjunctivul mai mult ca perfect (care adesea se înlocuiesc cu indicativul imperfect; şi, cu verbele deber, poder sau similare, chiar cu perfectul simplu). Ex.: dacă aş spune asta, aş greşi: si dijese eso, erraría (sau errara) si dijera eso, erraría (nu errara) (să ne amintim că a doua formă de conjunctiv imperfect nu se poate folosi în acelaşi timp în ambii membri ai aceleiaşi fraze) si dijere eso, erraría (sau errara) dacă aş fi spus asta, aş fi greşit si hubiese dicho eso, habría errado (sau hubiera errado, sau erraba) si hubiera dicho eso, habría errado (sau erraba) Deseori, tipul I şi al doilea de period ipotetic îşi schimbă proteza şi apoteza: dacă spun asta, greşesc si dijese (sau dijera sau dijere) eso, yerro dacă aş spune asta, să nu crezi si dijese (sau dijera sau dijere) eso, no creas. Alteori conjunctivul imperfect în proteză este înlocuit cu un infinitiv precedat de prepoziţiile a, de, por, con: Să spun asta, aş greşi = a decir eso, erraría. Exerciţiu Traduceţi: Am petrecut vacanţa în Spania, unde am întâlmit mulţi dinte prietenii mei din anii trecuţi. Dante, cum ştiu toţi, s-a născut la Florenţa în 1265 şi a murit la Ravenna în 1231, unde se găseşte şi azi mormântul său. De-abia am sosit în acest oraş, şi nu i-am văzut încă pe furnizorii firmei noastre. Azi am cheltuit mult, pentru că am cumpărat o pălărie, o umbrelă

şi o pereche de mănuşi. Poate oi avea nevoie, dar eu prefer să-mi ţin opinia mea. Stăpânul meu ştie deja nenorocirea care vi sa întâmplat: va fi aflat-o din ziare. Dacă aţi (sg) avea cu dvs o carte bună de citit, timpul v-ar trece fără plictiseală. Dacă acel domn spaniol ar vorbi mai lent, l-aş putea înţelege. Dacă n-ar fi pierdut banii la joc, acum ar putea să-şi plătească creditorii. Dacă copilul ar fi fost bine hrănit, nu ar fi slăbit.Dacă vasul ar fi fost pus pe masă şi nu pe fotoliu, n-ar fi căzut jos (pe pământ).

PROPOZIŢIILE SUBORDONATE
Propoziţiile subordonate se comportă mai aproape de italiană (şi franceză) decât de română. PROPOZIŢII DECLARATIVE 1. Propoziţiile declarative, adică cele introduse în româneşte cu prepoziţiile că, să, ca să, prezente sau subînţelese, urmează normele prezentate aici: a) Verbele de voinţă (vreau, doresc, cer, sfătuiesc, rog, comand, recomand, interzic etc.) şi verbele de îndoială sau suspectare (mă îndoiesc, mă tem etc.), cer după ele infinitivul fără nici o prepoziţie, dacă subiectul verbului din regentă este identic cu cel din subordonată şi cer conjuncţia que (care se poate omite în mod elegant) şi conjunctivul, dacă subiectul verbului din regentă şi cel din subordonată sunt diferite. Ex.: Doresc să ies = deseo salir. Te rog să vii = te ruego (que) vengas. Mă îndoiesc că el înţelege = dudo (que) entienda. b) Verbele de gândire (gândesc, spun, declar, cred, sper, presupun etc.) se comportă şi ele ca verbele de voinţă, dar cer după ele prepoziţia que şi indicativul dacă este vorba de un fapt sigur şi real, sau que şi conjunctivul dacă este vorba de un fapt nesigur sau posibil. Ex.: Mă gândesc că băiatul minte = pienso (que) el chico miente. Mă gândesc că băiatul o minţi = pienso (que) el chico mienta. Însă dacă verbul regent este folosit la forma negativă, se foloseşte întotdeauna conjunctivul. Ex.: Nu cred că băiatul minte = no creo (que) el chico mienta. Să se reţină că dacă în subordonată este un condiţional trecut (care indică acţiuni incerte în viitor), în locul indicativului se foloseşte condiţionalul prezent. Ex.: A spus că ar veni mâine = dijo que llegaría mañana. c) Conjuncţia que este uneori precedată de de, con sau o altă prepoziţie, pentru că verbul regent poate cere înaintea lui que aceeaşi prepoziţie pe care ar cere-o substantivul. Ex.: Mă îndoiesc mult că tu ai dreptate = dudo mucho de que tienes razón. Mă mulţumesc ca tu să-mi spui un singur cuvânt = me contento con que me digas una palabra. 2. Să se reţină următoarele construcţii: a) prepoziţia de, înaintea unui supin, se traduce cu que urmat de infinitiv: Nu am nimic de făcut = no tengo que hacer. b) conjunctivul, după verbe de continuitate (continuar, seguir etc.) se traduce cu gerunziul: Continuă să povestească minciuni = sigue contando patrañas. c) infinitivul pasiv, după un adjectiv, se transpune cu ajutorul prepoziţiei de: demn de (a fi) notat = digno de notar. PROPOZIŢII FINALE Propoziţiile finale se traduc cu conjuncţiile por que (pron. porké), para que, a fin de que şi conjunctivul; por, para şi infinitivul. Ex.: te cert, ca să te îndrepţi = te reprendo por que (para que) te corrijas. te cert ca să te îndrept = te reprendo por (para) corregirte. PROPOZIŢII CONSECUTIVE Propoziţiile consecutive se traduc cu conjuncţiile así que şi indicativul. Ex.: el a studiat atât de puţin că l-au picat (la examen) = He estudiado así poco que le han dado calabazas. PROPOZIŢII CAUZALE Propoziţiile cauzale se traduc cu conjuncţiile porque (pron. porké), pues, pues que, dado que, ya que, puesto que, como, como que, comoquiera que şi indicativul; por = pentru, şi infinitivul. Ex.: nu am putut să vin, pentru că eram bolnav = no pude venir, porque estaba enfermo. nu-i e somn, deoarece a dormit toată ziua = no tiene sueño, pues durmió todo el día. dat fiind că se căieşte, îl voi ierta = dado que se enmiende, le peronaré. După cum e de ascultător, toţi îl iubesc pe acest băiat = como es muy dócil, tudo el mundo quiere a este niño. pentru că (este) mincinos, nimeni nu-l crede = por ser mentiroso, nadie lo cree. PROPOZIŢII COMPARATIVE Propoziţiile comparative se traduc cu conjuncţiile como, de lo que, así... como şi indicativul.

Ex.: cum a venit, aşa se va duce = tal como ha venido, se marchará. aşa vei fi premiat, cum vei fi muncind = así serás premiado, como habrás obrado. acest băiat este mai rău decât ai crede = este chico es más malo de lo que tu crees. PROPOZIŢII CONCESIVE Propoziţiile concesive se traduc cu conjuncţiile cuando, aun cuando, aunque, bien que, si bien, mas que, por mas que şi indicativul, dacă este vorba despre un fapt sigur şi real, şi cu conjunctivul, dacă este vorba de un fapt posibil. Ex.: cu toate că este bogat, trăieşte ca un sărman = aunque es rico, vive como un harapiente. voi continua să-ţi fac bine, chiar dacă nu o doreşti = seguiré beneficándote, mas que tú non quieras. după cât face, nu va reuşi în încercarea sa = por mas que haga, no saldrá con su intento. PROPOZIŢII TEMPORALE Propoziţiile temporale se traduc cu conjuncţiile cuando, mientras, como, tan pronto como, luego con, apenas, en cuanto, desde que şi indicativul, hasta que şi conjunctivul. Ex.: când voi ajunge la Arad, îţi voi scrie = cuando llegue a Arad, te escriberé. în timp ce eram la gară, l-am văzut pe profesorul meu = mientras estaba en la estación, ví a mi maestro. cum primesc bani de la tata, te voi plăti = como recibo denaro da mio padre, te pagaré. de îndată ce l-am văzut, am fost prietenul său = tan pronto como le ví, fuí su amigo. de când am venit în acest oraş, nu am mai fost bolnav = desde que vine en esta ciudad,no he sido más enfermo. cât trăiesc, aici comand eu = hasta que viva, aquí mando yo.
Nota1.: Toate conjuncţiile temporale, când în româneşte sunt alături de indicativ viitor, cer conjunctivul prezent. Ex.: când voi merge la Toledo = quando vaya a Toledo. de îndată ce (o) voi şti = en cuando lo sepa. cât timp va fi viaţă = hasta que haya vida. Nota 2.: Să se noteze următoarele construcţii: a) Infinitivul precedat de prepoziţia después de indică o acţiune care precedă acţiunea principală: Ex.: după ce voi fi terminat problemele mele, mă voi căsători = después de concluir mis tareas, descansaré. Se poate spune şi: = después de concluidas mis tareas, sau, mai simplu: concluidas mis tareas. b) Gerunziul precedat de prepoziţia en indică o acţiune care precedă imediat acţiunea principală: Ex.: de înată ce râse el, râseră toţi băieţii de pe stradă = en riendo él, reían todos los muchachos de la calle.

PROPOZIŢII RELATIVE Propoziţiile relative se traduc cu indicativul. Ex.: omul despre care ţi-am vorbit este contabil = el hombre del que te he hablado, es un tenedor de libros.
Nota 1.: Propoziţia relativă care depinde de un numeral cere conjunctivul: Ex.: primul care strigă = el primero que grite. Nota 2.: Propoziţia relativă care depinde de formele el más que, el menos que, el mejor, el peor etc. cere de asemenea conjunctivul: Ex.: cel mai mult pe care-l poţi face tu = el más que puedas hacer. Nota 3. Propoziţia relativă se poate introduce uneori cu gerunziul: Ex.: l-am văzut pe Ion fumând = ví a Juan fumando. Ne-a găsit mâncând = nos encontró comiendo.

PROPOZIŢII INTEROGATIVE INDIRECTE Propoziţiile interogative indirecte se traduc cu conjuncţiile ¿por qué?, cuando, si, si... o şi indicativul sau conjunctivul. Ex.: mă gândesc dacă este mai prudent să vorbesc sau să tac = pienso si es más prudente hablar o callar. mă gândeam dacă ar fi mai bine să vorbesc sau să tac = pensaba si sería más prudente hablar o callar. Exerciţiu Traduceţi: Doresc să fac ceva pentru a fi util familiei mele care a suportat atâtea sacrificii pentru mine. Declar că voi spune adevărul, nimic altceva decât adevărul. Te sfătuiesc să ceri scuze tatălui tău. Te rog să-mi trimiţi veşti. Îţi recomand să nu mă faci să aştept mult. Medicul mi-a interzis să fac băi de mare, dar eu cred că exagerează un pic. Mă tem că ajung târziu acasă, când ai mei vor fi deja la masă. Mă îndoiesc că ospătarul m-a înţeles, pentru că este mult zgomot în această cafenea. Sper ca el să fie mai atent când explic lecţia. A spus că face un prânz mare de ziua lui şi în schimb n-a făcut nimic. Continuă să repete aceleaşi lucruri, ca şi când noi am fi nişte imbecili. Când te vei duce în capitală, spune-i ministrului că îi mulţumesc pentru câte a făcut pentru mine. Până nu reduci cheltuielile, vei avea mereu nevoie de bani. După ce voi fi scris această scrisoare, mă duc să dorm. De îndată ce s-a lăsat cortina, spectatorii i-au chemat cu voce tare pe artişti. Tu eşti al treilea care intră cu întârziere în clasă. Acest băiat este cel mai bun elev pe care l-am avut în acest an. Am întâlnit un ţăran care vindea un iepure. L-am întrebat dacă era bolnav, pentru că nu l-am văzut niciodată aşa palid şi slab.

VERBE CARE ÎŞI SCHIMBĂ SENSUL SCHIMBÂND PREPOZIŢIA

Acaber = a termina: de, a termina (chiar) acum (cfr. franc. venir de); con, a consuma, a termina: La fiesta acabó en riña Sărbătoarea s-a terminat în râsete ¡Acabáramos! S-o terminăm! Acabóse S-a terminat, stop. Acabó de verle Am terminat chiar acum s-o văd, abia am văzut-o El mal gobierno acaba con la paciencia de los más suridos Guvernul rău termină răbdarea celor mai docili Acertar = a ghici: en, a ghici; a, a reuşi; con, a găsi: Acerté tu casa sin conocerla Este diablo acierta en todo Acerté a entrar antes que lloviese Acerté con una buena inspiración Am ghicit casa ta fără să o cunosc Acest diavol ghiceşte (în) tot Am reuşit să intru înainte de a ploua Am găsit o bună inspiraţie

Acordar = a aminti, a delibera: acordarse de, a-şi aminti de, a-şi reveni în simţiri; acordarse con, a se pune de acord cu, a conveni, a stabili: No quería acordar su juventud Nu voia să-şi amintească tinereţea El rey acordó conceder la amnistía Regele a stabilit să acorde amnistia Acuérdate de mí Aminteşte-ţi de mine Cuando la señora se acordó, habia enloquecido Când doamna şi-a revenit în simţiri, era înnebunită Acuérdate con él Înţelege-te cu el (pune-te de acord cu el) Adelantar = a avansa, a înainta: a, a depăşi, a anticipa: Adelanta en el arte El corredor se adelantó a todos Adelánteme Ud. cien pesos Agarrar = a prinde: de sau por, a prinde de: Agorró la ocasión Le agarré del brazo Face progrese în artă Alergătorul i-a depăşit pe toţi Daţi-mi un avans de o sută de scuzi Am prins ocazia Îl prinse de braţ

Alzar = a ridica, a înălţa: alzarse con, a fugi, a dispărea; por a ridica în rang, a numi; alzarse en a se ridica împotriva: Se alzó con la caja A fugit cu casa de bani Se alzó en armas S-a ridicat la luptă Alzar por rey A numi rege Aprovechar = a profita: en, a face progrese: Aprovechó el tiempo Aprovechó en el estudio Caer = a cădea: en, a cădea în: Parece que se le caze la casa a cuestas La ventana cae a la calle Caer rodondo Caer en el garlito No caigo en el chiste ¿Ahora caes? Am profitat de timp Am făcut progrese în studiu Pare că-i cade casa în cap Fereastra dă spre stradă A cădea în leşin, a leşina A cădea în laţ Nu înţeleg poanta În fine, pricepi?

Dar = a da: con, a se lovi de; en, a se încăpăţâna, a reuşi, a ghici; por, a avea chef, a dori: El chico me dió las gracias Dan las horas Dar lástima, dar asco, dar miedo, dar vergüenza A face vină, A mí no se me da nada Nu mă interesează nimic El hijo dió con el padre Fiul l-a lovit pe tatăl (său) El amigo dió en el chiste Prietenul a ghicit poanta Me da por ir al teatro Am chef să merg la teatru Echar = a arunca, a lansa: de, a sesiza; a a trimite; en a arunca în; sobre, a se arunca pe: Echar dientes, barbas etc. A pune dinţi, barbă etc. Echar botones A se descheia la nasturi Echar un párrafo A sta la taifas Echar una comedia A reprezenta o comedie Echar tributos A impune tribut Echar un bando A publica un edict Echar la cuenta A face nota de plată Echar una mano A face o partidă

Echar cartas Echar por echar Echar por un arte Echar por mayor Echar piropos Echar vino Echar un brindis Echar un trago Echar la casa por la ventana Echar de menos Echar de ver Echar de gran hombre, de rico Echar a paseo Echar a correr, a llorar, a reír Echar a la cara Echar a palos Echar a la lotería Echarse en la cama

A da cărţile (de joc) A vorbi aiurea A avea înclinaţie către o artă A spune braşoave A şopti fraze galante A pune vin, a turna vin A da noroc (cu paharul) A bea o sorbitură A face cheltuieli nebuneşti A se găsi în nevoi A-şi da seama A face pe bogatul A trimite la dracu' A se pune pe fugă, a izbucni în plâns, în râs A-i spune de la obraz, în faţă A bate cu băţul A juca la loto A se aşeza în pat

Estar = a fi, a sta, a exista: de, a fi (funcţie sau profesiune); con, a fi de acord cu; en, a înţelege; por, a fi dispus să: Estar picado A fi nervos Estar de alcalde A fi primar Estar de perlas A sta de minune Estar de gasta A fi încântat Estar de veinte y cinco alfileres A fi totul în ordine Estar de cuidado A fi foarte bolnav Estar con todos A fi de acord cu toţi Estar en cuento A înţelege Estar en (sau sobre) ascuas A sta pe ghimpi Gustar = a-i plăcea: de, a gusta, a-i plăcea: Gustar un plato Gustar de un plato A-i plăcea o mâncare A gusta o mâncare

Hacer = a face (şi reflexiv): hacerse de, a se prevedea; hacerse a, a se obişnui; hacerse con, a lua, a obţine, a dobândi: Hacer memoria A-şi aminti Hacer falta A fi necesar Hacer la del humo A fugi, a dispărea Hacer la vista gorda A se preface că nu vede Hacer la arosca A face curte Hacer por volver en seguida A căuta să se întoarcă repede Hacerse el bodo A face pe prostul Hacerse holvidadizo A se preface că uită Hacerse de dinero A se asigura cu bani Hacerse a todo A se obişnui cu toate Pasar = a trece: de, a ajunge; por, a trece drept (cineva), a fi crezut (cineva); pasarse, a uita: Pasaré este año con este vestido Voi trece acest an cu această haină Pasar lista A face apelul Pasar las lecciones A lua lecţii Ir pasando A merge înainte Pasar recado A trimite un mesaj Pasar de listo A excela în şmecherii Pasar por vizo A trece drept şmecher Pasar por alto A nu da atenţie Se lo pasó lo que le dijiste A uitat ceea ce i-ai spus Quedar (şi reflexiv) = a rămâne: en, a se pune de acord: Nada queda de tal palacio Se quedó limpio Se quedó parado Se quedó a buenas noches Se quedó a la luna de Valencia Quedaron en que se verían pasado una semana Nu a rămas nimic din acel palat A rămas pe sec A rămas stană (de piatră) A rămas cu buzele umflate A rămas deziluzionat Au stabilit să se revadă după o săptămână

Saber = a şti: de, a şti, a se pricepe la; a, a avea iz de: Saber más que los culebras Saber de que pie cojea uno La sopa no sabe a nada Salir = a ieşi, a pleca, a reuşi: de, a ieşi din, a termina: Sale el sol Sale para Francia Mi azotea sale a la calle Esta calle sale a la plaza La mancha salió perfectamente Esta tela me sale a diez pesetas Salirse con la suya Este trabajo te ha salido muy bien Fulano ha salido mentiroso Salió bien en los examenes Este chico ha salido muy torpe Salió del apuro Salió de toda la mercancía Tirar = a trage, a arunca: de, a trage cu: Tirar la espada Tirar de la espada Tirar de las orejas Tirar de la pistola Tirar de los pelos

A şti mai mult decât şerpii, a fi foarte şmecher A şti punctul slab al unuia Ciorba nu ştie carte Iese soarele Pleacă în Franţa Terasa mea dă spre stradă Strada asta duce către piaţă Pata s-a curăţat perfect Stofa aceasta mă costă zece pesete A face în felul său Lucrarea asta ţi-a ieşit foarte bine Cutare a ieşit mincinos Am reuşit bine la examene Acest băiat a reuşit perfect Am ieşit din încurcătură A scăpat de toată marfa A arunca spada A trage spada A trage de urechi A trage cu pistolul A trage de păr

Tratar = a trata: de, a tenta, a căuta să; en, a face comerţ cu: Trata de arreglarte Caută să te îndrepţi Trata en tejidos Comerţ cu ţesături

VERBE CU LOCUŢIUNI SPECIALE
Agradecer = a mulţumi, a fi recunoscător: Sigue agradeciéndonos lo poco que hicimos Muy agradecidos, saludamos a Ud. atentamente Aguantar = a suporta, a rezista: No se pueden aguantar las injurias Ya no aguantaba más Aguantar con la desdicha Eso no es de aguantar Andar = a merge, a parcurge: ¿Que tal tu madre? No anda muy bien Andar con dimes y diretes Andarse por las ramas Andar a palos Dimes con quién andas y te diré quien eres Aguar = a îndoi cu apă, a strica: Aguaron el vino de tal manera que ya no puede beberse Con la tal noticia nos aguaron la fiesta Continuă să ne fie recunoscător pentru puţinul pe care i-l facem Foarte recunoscători, vă salutăm cu distincţie Nu se pot suporta injuriile Nu mai putea A rezista forţei adverse Asta nu poate dura prea mult Ce face mama ta? Nu se simte prea bine A fi mereu subiect de bârfă A se pierde în tâmpenii A se lua la bătaie cu bâtele Spune-mi cu cine te însoţeşti şi-ţi spun cine eşti Atâta apă au pus în vin că nu se mai poate bea Cu asemenea veste ne-au stricat sărbătoarea

Alcanzar = a ajunge; a reuşi; a fi suficient; a înţelege semnificaţia: Nos alcanzaron corriendocasi en la puerta de casa Ne-au ajuns alergând aproape de uşa casei Por más que digo no alcanzará su intento După cum aş spune, nu va reuşi în încercarea sa Non le alcanzaron las fuerzas Nu le-au fost de ajuns forţele No alcanzamos a distraerle de su idea fija Nu am reuşit să-l distragem de la ideea sa fixă No lo puedo comprar porque no me alcanza el dinero Nu pot să-l cumpăr pentru că nu-mi ajung banii No alcanzar la sal al agua A nu avea suficiente mijloace de trai Es muy corto de alcances, pobrecito Are puţină inteligenţă, bietul Alcanzar a uno en días A supravieţui la tot

Andar = a merge, a parcurge: ¿Que tal tu madre? No anda muy bien Andar con dimes y diretes Andarse por las ramas Andar a palos Dimes con quién andas y te diré quien eres

Ce face mama ta? Nu se simte prea bine A fi mereu subiect de bârfă A se pierde în tâmpenii A se lua la bătaie cu bâtele Spune-mi cu cine te însoţeşti şi-ţi spun cine eşti

Atrever = a încuraja; atreverse = a fi lipsit de respect, a îndrăzni: También con su padre se atreve Şi faţă de tatăl său este lipsit de respect Se atrevió con su jefe y éste le despidió S-a certat cu şeful său şi acesta l-a concediat ¿Por qué no te atreves? Él es tan bueno De ce nu îndrăzneşti să i te adresezi? El este atât de bun Caber = a încăpea, a conţine; a avea loc: Todo esto no cabe en el baúl No cabe en sí de contento Todo cabe en ese chico Le cupo el premio gordo Me cupo en suerte una madre santa Me cabe la honra de hablar por él No cabe duda Todo cabe Cargar = a încărca, a îndatora, a greva: Se cargó toda la familia Le cargaron toda la culpa a él Me cargo yo los gastos Cargar los impuestos Carga sobre el presupuesto Celebrar = a celebra, a lăuda; a ţine (o reuniune): El diario de hoy celebra la gloria de aquel mártir Dijo cosas que todos celebraron Celebramos ayer una reunión Toate astea nu încap în geamantan Nu-şi mai încape în piele de mulţumit ce e Acest băiat este capabil de orice I-a revenit premiul întâi Soarta mi-a dat o mamă sfântă Îmi revine onoarea de a vorbi pentru el Nu-i nici o îndoială Totul este posibil Şi-a asumat întreţinerea întregii familii Au aruncat toată vina asupra lui Îmi asum eu cheltuielile A greva cu impozite Grevează asupra bilanţului Ziarul de azi celebrează gloria acelui martir A spus lucruri pe care toţi le-au lăudat Ieri am ţinut o şedinţă

Correr = a alerga; a curge, a se scurge, a parcurge; a urmări El caballo corre muy veloz Calul aleargă foarte repede Esta moneda no corre Această monedă este ieşită din uz Correr la clase A fenta şcoala Correrse de vergüenza A se ruşina No debías correr prometiendo Nu trebuia să insişti în a promite Más corrido que zorro viejo Mai şmecher decât o vulpe bătrână Eso corre de mi cuenta Asta o plătesc eu Dejar = a lăsa; dejarse = a-şi pierde sufletul: ¡Déjate de bromas! Le dejó por heredero Dejó de escribir Dejar en cueros Dejar fresco Dejarse de molestar Haber = a avea: ¡Bien haya! ¡Mal haya! Haberse como hombre de bien ¡Allá se las haya! Haber lugar Lasă gluma! L-a lăsat moştenitor A neglijat să scrie A lăsa pe cineva fără nimic A deziluziona A înceta să molesteze sau să deranjeze Fii binecuvântat! Fii blestemat! A se comporta ca om de bine Aranjează-te singur! A avea loc

Ir = a merge; a fi pe punctul de a face ceva; irse = a se duce, a muri: No hacer sino ir y venir A nu face decât un du-te-vino Van cinco pesetas a que vence él Pariez cinci pesete că învinge el ¿Cuanto va de esto a aquello? Ce diferenţă este între acesta şi acela? ¿Qué te va a ti en esto? Ce treabă ai tu cu asta? Ir de caza, de paseo, de pesca A merge la vânătoare, la plimbare, la pescuit Ir al grano A reveni la problemă

Ir rendido de cansancio Llegar = a ajunge, a sosi; llegarse = a se apropia: Llegó hasta las vejes Llegó en el tren Llegó a ser el mejor hombre de la ciudad El traje no le llega ni a la rodilla Se llego a verle, se lo digo muy claro ¡Llégate! Llenar = a umple, a satisface: Le llenuó de denuestos Su explicación no me llena Llevar = a duce (departe), a conduce; a cumpăra: Llevar abrigo de pieles Llevar bigotes o barba Te llevo este libro y te traigo otro Todas las calles llevan a Roma Lleva de la mano a este desdichado ciego No puedo yo solo llevar el negocio Llevar caro, llevar barato Llevo ocho días en la cama La niña lleva dos años a su hermano Lleva Ud. la palabra Llevar la correspondencia Llevó hecho el trabajo Eso no lleva camino Llevar la suya delante Llevado de su enojo, dije cosas terribles

A fi terminat de oboseală A ajuns până la adânci bătrâneţi A ajuns cu trenul A ajuns să fie cel mai bun om din oraş Paltonul nu îi ajunge nici măcar la genunchi Dacă reuşesc să-l văd, î-o voi spune clar Apropie-te! Îl acoperi cu injurii (l-a umplut de blesteme) Explicaţia lui nu mă satisface A purta palton de piele A purta mustăţi sau barbă Îţi iau cartea asta şi îţi aduc alta Toate drumurile duc la Roma Condu-l de mână pe acest nefericit orb Nu pot să conduc magazinul de unul singur A cumpăra scump, ieftin Am stat opt zile la pat Fata are doi ani mai mult ca fratele ei Vă acord cuvântul A ţine corepondenţă Am terminat lucrul Asta nu duce la nimic A avea întotdeauna ultimul cuvânt Foarte furios, a spus lucruri teribile

Meter = a pune, a depune, a dispune (în spaţiu); a cauza, a face contrabandă; meterse = a se pune, a se amesteca: Los muchachos jugando metían gran ruido por la calle Copiii care se jucau făceau mare gălăgie pe stradă Meter el hocico en todo A-şi băga nasul peste tot Le prendieron porque metía tabacco L-au arestat pentru că făcea contrabandă cu tutun Se ha casado la tal criada y ahora se mete a señora S-a măritat acea servitoare şi acum se dă drept mare cucoană Nuestros hermanos están muy metidos Fraţii noştri sunt foarte apropiaţi Meterse en aventuras A se da în vânt după aventuri Meterse en cosas ajenas A-şi băga nasul în treburile altora Ocurrir = a se întâmpla; a-i veni în minte: Se le ocurrió ir al teatro y se fué sin decir nada ¿Qué se te ocurre? I-a venit să se ducă la teatru şi s-a dus fără să spună nimic Ce ţi-a venit?

Parecer = a părea, a semăna, a apărea ca; a face figură de; parecerse = a (se a)semăna: Por toda la calle no parecía persona alguna De-a lungul întregii străzi nu apărea nici o persoană Quien no parece, perece Ochii care nu se văd, se uită Bien parecería tratando la paz S-ar face onoare să se ducă tratative de pace La niña es de muy buen parecer Fata are un aspect frumos Por el bien parecer Pentru a face figură frumoasă Al parecer După cum pare Pesar = a apăsa; a simţi neplăcere: Me pesa mucho lo que voy a decirte Pesar sus palabras Dar el pésame Îmi displace mult ceea ce îţi voi spune A-şi măsura cuvintele A-şi prezenta condoleanţele

Picar = a înţepa, a împunge; picarse = a se lăuda, a deveni acru: Con un alfier me he picado el dedo Cu un ac mi-am înţepat degetul Los picadores pican a los toros Picadorii împung taurii El caballero picó al caballo Călăreţul a dat pinteni calului Los pimientos me hacen picar la lengua Ardeii mă fac să-mi ardă limba El pez ha picado Peştele a muşcat (momeala) Está picado por lo que le dijimos Este supărat pentru ceea ce i-am spus Está algo picada la mar hoy Este un pic tulbure marea astăzi

Pica muy alto, Fulano Picares de señores y no tener dinero, es de tontos Poner = a pune, a depune, a aranja: La criada pone la mesa Ya está puesta la sopa Pongamos que yo no exista, ¿tú qué haces? Se puso pálido que daba pena verle Se puso malo el año pasado y no volvió a levantarse Tiene una cara para poner medo a los niños El niño pone bien: da gusto leer sus cartas La tal noticia ni quita ni pone Esta gallina no pone Se pone el sol. ¡Que linda puesta de sol! Me pone asco Poner un telegrama

Are mari ambiţii nea Cutare Să-ţi dai aere de senior şi să nu ai bani, e o chestie de proşti Servitoarea pune masa Ciorba s-a pus deja Presupunem că eu nu sunt, tu ce-ai face S-a făcut atât de palid că era greu să te uiţi la el S-a îmbolnăvit anul trecut şi nu şi-a mai revenit Are o faţă de speriat copiii Copilul compune bine: e o plăcere să-i citeşti scrisorile Acea noutate nici nu îndepărtează, nici nu adaugă nimic Găina asta nu ouă Apune soarele. Ce apus frumos! Mi se face scârbă A trimite o telegramă

Prender = a lua; a prinde; a aresta (un hoţ); prenderse = a se împopoţona: Le prendieron por ladrón y todavía no le han soltado L-au arestat pentru furt şi nu i-au dat încă drumul Esta leña no prende Lemnul acesta nu se aprinde Las semillas han prendido todas Seminţele s-au prins toate Prendiéronse las muchachas y salieron a lucir sus trajes S-au împopoţonat fetele şi au ieşit să-şi arate hainele cele noi nuevos Regalar = a dărui; a trata bine: Regaláronme, acariciáronme y rogáronme que volviese a su casa Nada le falta: se regala mucho Sacar = a trage, a extrage, a scoate: Sacar de apuro a uno Sacar en limpio Sacar azúcar de la remolacha Sacar agua de las piedras Sacar la cuenta Sacar el gordo de la lotería Sacar fuerzas de flaqueza Sacar de pila a uno Sacar la cara por uno Sacar de quicios a uno Sacar mentiroso uno Ser = a fi, a exista: Es verdad, es cierto Eso es Es decir, esto es No es Fulano para eso ¿Cómo fué eso? ¿A cómo son esos tomates? Ser para poco Un sí es no es Él obra como quien es Ser de alguno Si yo fuera que tú Sea lo que sea M-au tratat bine, m-au mângâiat şi m-au rugat să mă întorc la ei (acasă) Nu-i lipseşte nimic, se tratează foarte bine A scoate pe cineva din încurcătură A scoate la lumină un lucru A extrage zahăr din sfeclă A scoate bani din piatră seacă A face nota de plată A lua premiul cel mare la loterie A face din necesitate o virtute A boteza pe cineva A lua apărarea cuiva A scoate pe cineva din necaz A scoate mincinos pe cineva Este adevărat Precis Adică Cutare nu-i făcut pentru asta Cum s-a întâmplat asta? Cât costă roşiile acestea? A nu servi la ceva Un piculeţ Acţionează după mintea lui A fi de părerea cuiva Dacă aş fi în locul tău Fie ce-o fi

Sentar = a şedea; a face bine (despre mâncăruri); a sta bine (despre haine): El vino no me sienta Vinul nu-mi face bine Hoy la comida me ha sentado mal Azi prânzul mi-a făcut rău Te sentará mal el aire Îţi va face rău aerul Ese traje te sienta bien Haina asta îţi stă bine Sentir = a auzi, a asculta; a simţi; a face neplăcere: Nosotros los italianos sentimos la belleza por tenerla en nuestro país Noi italienii simţim frumuseţea deoarece o avem în ţara noastră

Los animales sienten el tiempo Dice que se siente malo Siento mucho no poderle ayudar Tener = a avea, a poseda, a ţine: Tener mucho pico Tener buen pico Tener cabeza de chorlito Tener presente algo Tener en las uñas Tener cara de pocos amigos Tener cuidado en algo Tener buenas aldabas Tener recursos No tenerlas uno todas consigo No tener sobre que caerse muerto Tener una cosa a menos Tenérselas tiesas con uno Ser tenido por Traer = a trage, a purta: Traigo entre manos un trabajo Me trajeron muy buenas nuevas de mi hermano Se trae bastante bien Ver = a vedea: Vamos a ver Te veo y te deseo Ver mundo Verse negro Volver = a deveni; a restitui; a se întoarce: Volvamos la hoja No te vuelvas atrás, si no quieres que te diga cosas Este vino se ha vuelto vinagre El pobre se ha vuelto loco ¡Dichoso él que se ha vuelto rico! Billete de ida y vuelta Volver en si

Animalele simt timpul Spune că se simte rău Îmi pare tare rău că n-am putut să-l ajut A fi foarte vorbăreţ A şti să vorbească bine A şi un distrat A-şi aminti A avea în vârful degetelor A avea o faţă care nu inspiră încredere A avea grijă de ceva A avea pile A avea mijloace A nu fi prea sigur A fi foarte sărac A-i lipsi ceva, a fi slab în ceva A-şi menţine ferm poziţia într-o discuţie A fi considerat drept cineva Am o lucrare manuală Mi-au adus noutăţi foarte bune despre fratele meu Se îmbracă destul de bine Să vedem Te văd şi nu te văd A merge prin lume A vedea în culori sumbre Să vorbim despre altceva, să întoarcem foaia Nu te întoarce, dacă nu vrei să-ţi zic câteva Vinul acesta s-a oţetit Sărăcuţul a devenit nebun Ferice de el că s-a îmbogăţit! Bilet dus-întors A se retrage în sine

CUPRINS
Prefaţă ALFABETUL Pronunţare Consoane duble Despărţirea în silabe Semnele de punctuaţie ACCENTUAREA Regula generală Cuvinte cu sau fără accent grafic Cuvinte cu accent diferit în cele două limbi Diftongi mobili ARTICOLUL Articolul hotărât Articolul nehotărât Prepoziţiile articulate SUBSTANTIVUL Genul substantivelor Substantive masculine în spaniolă şi feminine în română şi viceversa Substantive eterogene

Modificări ale substantivului FEMININUL substantivelor Substantive alterate PLURALUL substantivelor Particularităţi ale unor substantive DECLINAREA substantivelor Acuzativul personal ADJECTIVUL Concordanţa adjectivului Locul adjectivului Formarea femininului Pluralul adjectivelor Comparativul de egalitate Comparativul de superioritate şi inferioritate Superlativul Comparative şi superlative neregulate PRONUMELE Pronumele personale Pronumele personale compuse Pronumele reciproc Pronumele (şi adjectivele) posesive Pronumele şi adjectivele demonstrative Pronumele şi adjectivele relative Pronumele şi adjectivele interogative Pronumele şi adjectivele nehotărâte NUMERALE Numerale cardinale Numerale ordinale Numerale fracţionare Numerale multiplicative Numerale colective VERBUL Verbe auxiliare Haber, ser Verbele semiauxiliare Tener, estar Verbele regulate Noţiuni preliminare Conjugarea verbelor regulate Prospectul celor trei conjugări Observaţii asupra celor trei conjugări Modificări fonetice şi grafice Lista verbelor regulate Accentuarea verbelor, diferenţe de accentuare Verbele în –IAR şi –UAR Verbe pasive Verbe intranzitive Verbe reflexive Verbe reciproce Verbe impersonale Verbe defective Verbe neregulate – Noţiuni preliminare Principalele forme de neregularitate Norme generale Tipuri de verbe neregulate Verbele DIFTONGATE – Clasa 1: în IE Acertar, defender Tabloul principalelor verbe diftongate de clasa 1 Verbele diftongate – Clasa a 2-a: în UE

Contar, mover Tabloul principalelor verbe diftongate de clasa a 2-a Verbele ÎNTĂRITE – Clasa 1: în -CER Nacer, Agradecer, Conocer, Lucir Tabloul principalelor verbe întărite de clasa 1 Verbele întărite – Clasa a 2-a: în -DUCIR Conducir Tabloul principalelor verbe întărite de clasa a 2-a Verbe ÎNDULCITE – Clasa 1: în -I Pedir Tabloul principalelor verbe îndulcite de clasa I Verbele îndulcite – Clasa a 2-a: în -Y Huir Tabloul principalelor verbe îndulcite de clasa a 2-a Verbe MELIFLUE – Clasa 1: E în –IE şi în -I Sentir Tabloul principalelor verbe meliflue de clasa I Verbe meliflue – Clasa a 2-a: O în –UE şi în -U Dormir Tabloul principalelor verbe meliflue de clasa a 2-a VERBE NEREGULATE ABSOLUTE Lista principalelor verbe neregulate PARTICIPIUL Participiul trecut Verbe cu două participii GERUNZIUL ADVERBUL Moduri adverbiale PREPOZIŢIA Locuţiuni prepoziţionale CONJUNCŢIA INTERJECŢIA SINTAXA PROPOZIŢIILE PRINCIPALE Periodul ipotetic independent PROPOZIŢIILE SUBORDONATE Propoziţii declarative Verbe care îşi schimbă sensul schimbând prepoziţia Verbe cu locuţiuni speciale Prefaţă ALFABETUL Pronunţare Consoane duble Despărţirea în silabe Semnele de punctuaţie ACCENTUAREA Regula generală Cuvinte cu sau fără accent grafic Cuvinte cu accent diferit în cele două limbi Diftongi mobili ARTICOLUL Articolul hotărât Articolul nehotărât Prepoziţiile articulate SUBSTANTIVUL Genul substantivelor Substantive masculine în spaniolă şi feminine în română şi viceversa Substantive eterogene

Modificări ale substantivului FEMININUL substantivelor Substantive alterate PLURALUL substantivelor Particularităţi ale unor substantive DECLINAREA substantivelor Acuzativul personal ADJECTIVUL Concordanţa adjectivului Locul adjectivului Formarea femininului Pluralul adjectivelor Comparativul de egalitate Comparativul de superioritate şi inferioritate Superlativul Comparative şi superlative neregulate PRONUMELE Pronumele personale Pronumele personale compuse Pronumele reciproc Pronumele (şi adjectivele) posesive Pronumele şi adjectivele demonstrative Pronumele şi adjectivele relative Pronumele şi adjectivele interogative Pronumele şi adjectivele nehotărâte NUMERALE Numerale cardinale Numerale ordinale Numerale fracţionare Numerale multiplicative Numerale colective VERBUL Verbe auxiliare Haber, ser Verbele semiauxiliare Tener, estar Verbele regulate Noţiuni preliminare Conjugarea verbelor regulate Prospectul celor trei conjugări Observaţii asupra celor trei conjugări Modificări fonetice şi grafice Lista verbelor regulate Accentuarea verbelor, diferenţe de accentuare Verbele în –IAR şi –UAR Verbe pasive Verbe intranzitive Verbe reflexive Verbe reciproce Verbe impersonale Verbe defective Verbe neregulate – Noţiuni preliminare Principalele forme de neregularitate Norme generale Tipuri de verbe neregulate Verbele DIFTONGATE – Clasa 1: în IE Acertar, defender Tabloul principalelor verbe diftongate de clasa 1 Verbele diftongate – Clasa a 2-a: în UE Contar, mover Tabloul principalelor verbe diftongate de clasa a 2-a

Verbele ÎNTĂRITE – Clasa 1: în -CER Nacer, Agradecer, Conocer, Lucir Tabloul principalelor verbe întărite de clasa 1 Verbele întărite – Clasa a 2-a: în -DUCIR Conducir Tabloul principalelor verbe întărite de clasa a 2-a Verbe ÎNDULCITE – Clasa 1: în -I Pedir Tabloul principalelor verbe îndulcite de clasa I Verbele îndulcite – Clasa a 2-a: în -Y Huir Tabloul principalelor verbe îndulcite de clasa a 2-a Verbe MELIFLUE – Clasa 1: E în –IE şi în -I Sentir Tabloul principalelor verbe meliflue de clasa I Verbe meliflue – Clasa a 2-a: O în –UE şi în -U Dormir Tabloul principalelor verbe meliflue de clasa a 2-a VERBE NEREGULATE ABSOLUTE Lista principalelor verbe neregulate PARTICIPIUL Participiul trecut Verbe cu două participii GERUNZIUL ADVERBUL Moduri adverbiale PREPOZIŢIA Locuţiuni prepoziţionale CONJUNCŢIA INTERJECŢIA SINTAXA PROPOZIŢIILE PRINCIPALE Periodul ipotetic independent PROPOZIŢIILE SUBORDONATE Propoziţii declarative Verbe care îşi schimbă sensul schimbând prepoziţia Verbe cu locuţiuni speciale

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful