P. 1
MIT Cap_8

MIT Cap_8

|Views: 14|Likes:
Published by Razvan
Manualul inginerului textilist cap.8
Manualul inginerului textilist cap.8

More info:

Published by: Razvan on Jul 24, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/05/2014

pdf

text

original

Sections

  • IV.8.1. Clasificarea maşinilor de ţesut
  • IV.8.2.1. Frâna de urzeală
  • IV.8.2.2. Regulatoare de urzeală
  • IV.8.3. Tragerea şi înfăşurarea ţesăturii
  • IV.8.4.1. Geometria rostului
  • IV.8.4.2. Tensiunea şi alungirea firelor la formarea rostului
  • IV.8.4.3. Legi de mişcare ale firelor de urzeală la formarea rostului
  • IV.8.4.4.1. Mecanism cu came
  • IV.8.4.4.2. Mecanisme ratieră
  • IV.8.4.4.3. Mecanismul Jacard
  • IV.8.5.1. Inserarea cu suveică
  • IV.8.5.2.1. Inserare cu graifer
  • IV.8.5.2.2. Inserarea cu proiectil
  • IV.8.5.2.3. Inserarea cu jet
  • IV.8.5.2.4. Alimentarea automată cu fir de bătătură
  • IV.8.6. Integrarea bătăturii în ţesătură şi formarea elementului de ţesătură
  • IV.8.7. Schimbători de culori
  • IV.8.8.1. Mecanismul de control al firelor de urzeală
  • IV.8.8.2. Mecanismul de control al firului de bătătură
  • IV.8.9.1. Diagrama ciclică a maşinii de ţesut
  • IV.8.9.2.1. Parametrii de montare pe orizontală
  • IV.8.9.2.2. Parametrii de montare pe verticală
  • IV.8.9.2.3. Modificări ale liniei de montare a urzelii la folosirea avansului

IV.

8
ŢESEREA
Producerea ţesăturilor este una dintre cele mai vechi ocupaţii omeneşti. Descoperiri recente, efectuate în Cehia, au stabilit că această ocupaţie era cunoscută omului acum circa 30 000 de ani. Ţesăturile s-au obţinut pe diferite dispozitive, care au evoluat cu timpul, ajungându-se la războiul de ţesut. Acesta asigură obţinerea ţesăturii prin folosirea în exclusivitatea a forţei umane. Dezvoltarea societăţii a condus, cu timpul, la apariţia maşinii de ţesut. Aceasta asigură obţinerea ţesăturii folosind acţionarea mecanică. O clasificare a maşinilor de ţesut este dificil de realizat, deoarece există o multitudine de criterii după care se poate realiza aceasta, fiecare fiind corect din punctul respectiv de vedere.

IV.8.1. Clasificarea maşinilor de ţesut
Clasificarea utilajelor de ţesere se face după următoarele criterii: a) după nivelul tehnic: – războaie manuale de ţesut; – maşini de ţesut mecanice; – maşini de ţesut automate; b) după modul de inserare a firului de bătătură: – maşini de ţesut neautomate cu suveică; – maşini de ţesut automate: – cu suveică; – fără suveică: – cu graifere pe benzi; – cu graifere pe tije; – cu proiectil; – cu jet de aer; – cu jet de apă; c) după modul de dispunere a urzelii: – maşini de ţesut rectilinii: – orizontale: – verticale; – înclinate; – maşini de ţesut circulare: – verticale; – orizontale;

Ţeserea

1347

d) după lăţimea de lucru: – maşini de ţesut benzi; – maşini de ţesut late; e) după tipul ţesăturilor realizate: – maşini de ţesut pentru articole de uz curent; – maşini de ţesut pluşuri şi covoare; – maşini de ţesut articole de pasmanterie; – maşini de ţesut articole tehnice şi speciale; f) după tipul mecanismului de formare a rostului: – cu came: – interioare: – deschise; – închise; – exterioare: – deschise; – închise; – cu ratieră: – cu simplă mişcare; – cu dublă mişcare; – cu jacard: – cu simplă mişcare; – cu dublă mişcare. În ultimele două decenii, construcţia maşinilor de ţesut a cunoscut o dezvoltare semnificativă, care s-a materializat în îmbunătăţirea performanţelor acestora, ca urmare adaptării şi perfecţionării mecanismelor de formare a rostului, inserare şi îndesare, de alimentare a urzelii şi tragere a ţesăturii, precum şi a monitorizării, respectiv controlului automat a principalilor parametri funcţionali. Cerinţele impuse tehnicilor actuale de ţesere sunt legate de productivitate, flexibilitate, reducerea zgomotului, timpilor neproductivi şi a consumurilor energetice. În acest sens, firmele constructoare (Nuovo Pignone, Nova Vamatex, Somet, Sulzer-Rutti, Panter, Panter, Picanol) echipează maşinile de ţesut cu sisteme electronice, care conduc la creşterea productivităţii utilajelor şi calităţii ţesăturilor, la sporirea flexibilităţii şi versatilităţii maşinilor, simultan cu reducerea consumurilor energetice pe unitate de produs. Totodată, preocupările constructorilor vizează sporirea fiabilităţii în exploatare, pentru reducerea timpilor de staţionare şi îmbunătăţirea condiţiilor de lucru ale personalului de deservire, prin reducerea nivelului de zgomot şi crearea premiselor pentru o deservire uşoară şi ergonomică a maşinilor.

IV.8.2. Mişcarea pe orizontală a urzelii şi ţesăturii
Formarea elementului de ţesătură este cauza consumului unei anume cantităţi de urzeală şi totodată a creşterii tensiunii în firele de urzeală. Pentru continuarea procesului de ţesere, elementul nou creat este scos din zona de formare. Ca urmare, trebuie să fie înlocuită cantitatea de urzeală consumată, iar elementul de ţesătură nou creat să fie înfăşurat pe sulul de ţesătură. Aceste două acţiuni sunt realizate de către mecanismele specializate: – mecanismele pentru debitarea urzelii; – mecanismele pentru înfăşurarea ţesăturii.

1348

MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE Mecanismele pentru debitarea urzelii se împart în două categorii: – frâne de urzeală; – regulatoare de urzeală.

IV.8.2.1. Frâna de urzeală
Din punct de vedere constructiv, frânele de urzeală sunt: – frâne cu lanţ sau cu frânghie; – frâne cu bandă; – frâne cu bandă şi bac; – frâne cu bac şi sabot. După mărimea jocului sulului de urzeală, frânele pot fi: – frâne elastice; – frâne semielastice; – frâne rigide. După modul de reglare a tensiunii urzelii, există frâne: – cu reglare manuală; – cu reglare automată. Frânele se utilizează, actualmente, numai la anumite maşini de ţesut, pentru producerea unor ţesături la a căror realizare trebuie să se folosească tensiuni foarte mari, tensiuni pe care regulatoarele de urzeală nu le pot asigura. Deoarece frânele cu reglare manuală au o serie de inconveniante, au fost construite frâna cu reglare automată, aşa cum este frâna a cărei schemă este prezentă în fig. IV.8.1.

Fig. IV.8.1. Frâna automată cu bac şi bandă: 1 – sul de urzeală; 2 – şaibă de frână; 3 – axul sulului; 4 – palpatorul de diametru; 5 – pârghie port-palpator; 6, 7, 9 – pârghii; 8 – masă de reglaj; 10 – bandă de frână; 11 – bac; 12 – pârghie în cot.

Spre deosebire de frâna cu reglare manuală, la care tensiunea în fire are o variaţie foarte largă, depinzând de o serie de factori subiectivi, precum gradul de calificare şi de conştiinţa profesională a muncitorului, frâna automată asigură o valoare practic constantă a tensiunii pe întreaga perioadă de funcţionare a maşinii, ţinând cont atât de variaţia tensiunii la fiecare ciclu de ţesere, cât şi de micşorarea diametrului sulului de urzeală.

10 – vătală.8. 8. care utilizează.8. 12 – pârghii. ca urmare a acţiunii sursei de mişcare. 4 – roată de clichet.3. regulatoarele pot fi cu acţionare discontinuă şi cu acţionare continuă. atât în urzeală. Regulatoarele negative de urzeală folosite la maşinile de ţesut cu suveică sunt regulatoarele cu acţionare discontinuă şi sunt acţionate de la vătală sau de la camă (fig.Ţeserea 1349 IV. 9. clicheţii vor acţiona roata de clichet. Regulatoare de urzeală Regulatoarele de urzeală por fi regulatoare pozitive de urzeală şi regulatoare negative de urzeală.8. În faza de execuţie. IV. 2 – urzeală. cât şi în bătătură.2.2.2) asigură debitarea unei aceleaşi cantităţi constante de urzeală la fiecare ciclu de ţesere. IV. catifea sau pluş. În faza de armare. generată de formarea elementului de ţesătură. După modul de acţionare.4). Funcţionarea regulatoarelor negative de urzeală se realizează în două faze: de armare şi de execuţie. ţesăturilor frotir. 7 – culisă. Fig. IV. Regulatoarele pozitive de urzeală (fig. 11.2. cu circuit închis. 5 – transmisie conică. IV. obligându-i pe aceştia să se retragă proporţional pe roata de clichet. fire cu neregularitate redusă. 13 – palpator de diametru. . sistemul mobil al traversei de spate oscilează şi modifică poziţiile elementelor care fac legătura cu grupul clicheţilor. Regulator pozitiv de urzeală: 1 – sul de urzeală. Schema bloc a unui regulator negativ de urzeală este prezentată în fig. 3 – transmisie melcată. şi sulul de urzeală este rotit cu un unghi necesar debitării urzelii pentru restabilirea echilibrului tensional. 6 – clichet. sub acţiunea tensiunii din fire. Sunt mecanisme automate.8.8. Regulatoarele negative de urzeală asigură menţinerea constantă a tensiunii în urzeală. prin debitarea unei cantităţi corespunzătoare de urzeală. Se folosesc la obţinerea ţesăturilor tehnice.

Ti – tensiunea instantanee a firelor. Mt – mărimea tradusă. C – comparator.1350 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE Fig. IV. cele două faze amintite mai înainte sunt nedistincte. Cu – cursă utilă. 14. 18 – arc de întindere. Cm – cursă moartă. TT – traductor de tensiune. elementul de execuţie este variatorul cu conoizi (fig. 4. UR – unghi de rotaţie. 7 – arc de reglaj.8. 2 – fire de urzeală. 17 pârghie. . Schema bloc a regulatorului negativ de urzeală: SU – sulul de urzeală. TD – traductor de diametru. 5 – masă de reglaj. 13 – roată de clichet.8. 8.3. EE – element de execuţie. 6. Schema regulatorului negativ de urzeală acţionat de la camă: 1 – sul de urzeală. Mc – mărimea de comparaţie. b a Fig. Ct – cursă totală. MD – mărimea diametrului. 15 – transmisie melcată. hidraulice. A. În cazul regulatorului negativ de urzeală Hunt. 11 – opritor.5). VD – variaţia de diametru. Pot fi mecanice.4. 9 – pârghii. A1 – amplificator. electronice sau cu microprocesor. IV. MAD – mărimea de acţionare datorată micşorării diametrului. 3 – traversă de spate oscilantă. Elementul de execuţie – cel care roteşte sulul de urzeală – va avea o construcţie corespunzătoare (alta decât ansamblul clichet – roată de clichet).8. 10 – tije. 12 – clicheţi. Ma – mărimea de acţionare. Regulatoarele negative de urzeală folosite la maşinile de ţesut neconvenţionale sunt regulatoare cu acţionare continuă. În cazul regulatoarelor negative de urzeală cu acţionare continuă. IV. 16 – camă montată pe arborele secundar.

Schema regulatorului negativ de urzeală Hunt: 1 – sul de urzeală. 14 – taleri mobili. 10 – pârghie în cot. 17. . 10. 3. 12. Regulatorul negativ Sulzer (STB) asigură rotirea controlată a sulului de urzeală prin cuplajul de fricţiune 14. Z3Z4 – roţi dinţate cilindrice. IV. 11. 8 – pârghie cu trei braţe. IV. 4.8. 20 – transmisie melcată. 12 – camă.6. 6 – masă de reglaj. Fig.Ţeserea 1351 Fig. 11 – rolă. 5. 5 – culisă. 13 – ax motor. 15 – taleri ficşi. 4 – pârghii. 6. 2 – urzeală. acţionat de rola 11 şi cama 12. 14 – cuplaj de fricţiune.5. 3 – traversă de spate. IV. în funcţie de variaţia tensiunii în urzeală. 9. Schema regulatorului negativ de urzeală Sulzer (STB): 1 – traversă de spate. 19 – cureaua variatorului. 18 – transmisie dinţată.6). 16 – ax condus. 8 – pârghii. 7. 9 – ax motor.8.8. sesizată de traversa de spate 1 (fig. Z1Z2 – transmisie melcată. 7. 2 – arc de reglaj. 13 – pârghii.

8 – cilindrii.7). 15 – roată de mână. a cărei turaţie variabilă.8. 16 – transmisia dinţată. În regim normal de lucru.7. 12.1352 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE Regulatorul hidraulic de la maşina de ţesut H–175 foloseşte ca sursă de mişcare un motor hidraulic.8. şi comandă rotirea sulului de urzeală. care va comanda motorul de acţionare a sulului de urzeală. sulul de urzeală este acţionat de un motor „pas cu pas“.8. SACC prelucrează informaţia privind variaţia de tensiune. Informaţiile sunt prelucrate de un microprocesor. 4 – arc de reglaj. IV. 9 – motorul hidraulic. Regulatorul negativ de urzeală electronic (fig. pentru debitarea urzelii. 11. proporţională cu variaţia de tensiune. La acest regulator. 14 – conductele circuitului de ulei sub presiune. Regulatorul negativ de urzeală comandat de microprocesor (fig. IV.9. 6 – tija pistonului. a cărui turaţie şi sens de rotaţie. Schema regulatorului negativ de urzeală hidraulic: 1 – sul de urzeală.8) sesizează variaţia de tensiune de către traversa de spate. 3 – pârghie în cot. Fig. sunt comandate de către sistemul automat de comandă şi control (SACC). IV. IV. 7. va asigura acţionarea sulului de urzeală (fig. . 13. 2 – traversă de spate. 10.8. 5 – limitator de cursă. variaţie pe care apoi o transformă într-o mărime electrică de acţionare a unui motor de curent continuu.) foloseşte traversa de spate ca traductor de tensiune şi/sau un sistem de traductori plasaţi pe urzeală şi în zona gurii ţesăturii. datorată formării elementului de ţesătură.

2 – fire de urzeală. 4 – arc de reglaj. 8 – motor electric. 9 – transmisie melcată.8. 6 – traductor. 7 – contactori.9. 5 – arc de reglaj. ca urmare a relaxării sau contractării acesteia. 8 – motor electric. . 2 – fire de urzeală. Schema regulatorului negativ de urzeală electronic: 1 – sul de urzeală.IV.Ţeserea 1353 În perioada întreruperilor în funcţionare. 6 – traductor. SACC va prelucra informaţia privind variaţia de tensiune a urzelii. 4 – traversă de spate mobilă. SACC va comanda rotirea sulului de urzeală într-un sens sau altul. Fig. 5 – pârghie în cot.8. Schema bloc a regulatorului negativ de urzeală cu microprocesor: 1 – sul de urzeală. 9 – transmisie melcată. 3 – traversă de spate fixă. IV.8. astfel că la pornirea din nou a maşinii de ţesut. în funcţie de valoarea tensiunii în urzeală. după care va permite intrarea în viteza de regim a maşinii de ţesut. 3 – traversă de spate. 7 – microprocesor. Fig.

2 – excentric. 11 – ax. ce permite reducerea continuă a turaţiei sulului de marfă. care combină principiile de lucru ale regulatoarelor negativ şi pozitiv. regulatorul pozitiv poate realiza funcţionarea intermitentă sau continuă. 5. În funcţie de regimul de lucru.8. 3 – colier.1354 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE IV. 9 – pârghie. – regulatoare negative. 13 – sul de ţesătură. În fig.3. concomitent cu realizarea densităţii de înfăşurare constante. care asigură totodată şi obţinerea desimii necesare în bătătură. 4. După principiul de lucru. 7 – pârghii. 10 – clichet. Aceste regulatoare transformă mişcarea de rotaţie furnizată de o camă.8. funcţie de grosimea firului de bătătură integrat. IV. care măresc unghiul de înfăşurare a ţesăturii pe sulul trăgător. care asigură tragerea ţesăturii cu lungime constantă la fiecare ciclu.10 se prezintă schema regulatorului pozitiv de ţesătură cu tragere intermitentă pe maşina de ţesut IMATEX L 5. Cel mai utilizat este regulatorul pozitiv de ţesătură. a cărui mărime poate fi modificată prin roţi de schimb sau prin reglarea poziţiei unei pietre de culisă într-o culisă. regulatoare pozitive de ţesătură cu tragere intermitentă. – regulatoare compensatoare. într-o mişcare de rotaţie intermitentă a cilindrului trăgător.9' – culise. La maşinile de ţesut clasice se folosesc. Schema regulatorului pozitiv de ţesătură cu tragere intermitentă: 1 – ax. cauciuc rifelat sau şmirghel şi utilizarea unuia sau a doi cilindrii de conducere. Z4Z6 – roţi melcate. În construcţia regulatoarelor se introduc sisteme de demultiplicare cu angrenaje de roţi dinţate cilindrice şi transmisii melc – roată melcată. regulatoarele de ţesătură sunt: – regulatoare pozitive. care asigură tragerea ţesăturii cu lungime variabilă la fiecare ciclu. Pentru mărimea eficienţei tragerii. Zc – roată de clichet. 8 – piatră de culisă. de obicei. pe măsura creşterii diametrului acestuia. Tragerea şi înfăşurarea ţesăturii Tragerea ţesăturii din zona de formare şi înfăşurarea acesteia pe sulul de marfă se realizează cu ajutorul regulatoarelor de ţesătură. . 14 – cilindru de presare. IV. Fig. 16 – traversa de faţă. Z1Z2 – roţi dinţate conice. 6– tije. Înfăşurarea ţesăturii este asigurată printr-un cuplaj de fricţiune.8. se practică îmbrăcarea cilindrului trăgător cu tablă perforată. Desimea în bătătură este în funcţie de unghiul de rotire a cilindrului trăgător la un ciclu de ţesere. 15 – bară de conducere.10. 7'. printr-un sistem clichet – roată de clichet. sau mişcarea de oscilaţie a piciorului vătalei. Z3Z5 – melc. 12 – cilindru trăgător.

Z3. printr-un angrenaj demultiplicator.8.8. Z8 – roţi dinţate cilindrice.Ţeserea 1355 Pe maşinile de ţesut neconvenţionale se folosesc regulatoare pozitive de ţesătură cu tragere continuă. fapt ce permite un pas mic de variaţie a desimilor în bătătură. corespunzătoare desimii în bătătură cerute. Schema regulatorului pozitiv de ţesătură de la maşina Sulzer (STB): 1 – melc. Pb – desimea în bătătură. DT – diametrul cilindrului trăgător.8.2) (IV. Z2. Înfăşurarea ţesăturii se obţine cu ajutorul unui cuplaj de fricţiune ce determină reducerea turaţiei sulului de marfă.1) În funcţie de poziţia roţii de schimb (Zs) în lanţul cinematic al regulatorului. 5 – clichet. în care C reprezintă constanta regulatorului.3) Pb = cZ s . 3 – roată melcată. 8 – sul trăgător. 4 – sistem de blocare. 10 – sul de ţesătură. 7 Fig. . Z4 – roţi de schimb. pe măsura creşterii diametrului acestuia.8. 9 – transmisia cu lanţ şi roţi de lanţ. astfel încât acesta se va roti cu o turaţie constantă. Desimea în bătătură se reglează prin roţi de schimb multiple.11 se prezintă regulatorul pozitiv de ţesătură cu tragere continuă pe maşina de ţesut cu proiectil (STB).8. primită de la arborele maşinii. În fig. Cantitatea de ţesătură trasă la un ciclu de ţesere se calculează cu relaţia: 1 lt = = πDT nT . de roată condusă sau roata conducătoare. 11 – cuplaj de fricţiune. Aceste regulatoare asigură transmiterea mişcării de rotaţie continuă. Z5 . care favorizează atenuarea mişcării alternative a gurii ţesăturii. Z1.. 6 – roată de mână. Pb în care: lt este lungimea de ţesătură trasă la un ciclu de ţesere. IV.11. desimea în bătătură (Pb) se calculează cu relaţiile: Pb = C 1 Zs (IV. 7 – ax. către cilindrul trăgător.. nT – turaţia cilindrului trăgător. 2 – roată de clichet. IV. (IV.

0 13.8 14.6 13.8 12.8 16. (IV.0 8.8. astfel încât desimea în bătătură să fie egală cu cea prescrisă în dispoziţia de lucru: Pb = C (1 − k ) ⋅ Z s . în care sunt înscrise valorile numărului de dinţi ale roţilor schimbătoare pentru întreg domeniu de reglaj posibil.6 10.0 9.4 Nr.2 16.00 fire/cm.4 12.0.8.4) Pb = C ⋅ s 2 ⋅ s 3 . În tabelul IV.6 7. Deoarece.4 15.8 8.8 9. Z s1 Z s 4 În acest caz.2 13.4 11. este necesară corecţia mărimii constantei.4 8.1356 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE Pe maşinile de ţesut prevăzute cu regulatoare de ţesătură cu roţi de schimb multiple.0 10.6 12.8 10.5) în care constanta k = 0.8 11. de dinţi a roţilor de schimb Z1 Z2 Z3 Z4 2 42 46 42 46 42 42 x 38 46 34 46 42 42 34 46 42 42 42 42 42 38 x 46 x 38 x 28 34 42 3 26 38 38 42 52 51 34 x 42 49 x 46 49 51 26 26 46 49 51 x 26 49 38 51 46 52 46 49 51 4 38 49 52 51 51 49 51 x 49 52 x 49 51 49 34 38 49 51 52 x 34 52 42 52 51 51 49 52 52 5 34 34 34 34 26 26 x 26 38 26 34 34 34 26 49 51 38 38 38 38 46 x 49 x 42 x 42 38 46 Desimea în bătătură (fire/cm) 1 11.1 Valorile roţilor de schimb pentru desimea în bătătură la regulatorul de ţesătură de pe maşina de ţesut STB Desimea în bătătură (fire/cm) 1 6.4 9.6 14.0 11. Tabelul IV. Z2.2 8.4 16.2 10. Z3.6 8.6 15.6 16. are loc creşterea desimii în bătătură cu 2–5%.0 12.2 6.4 6.2 12.6 Nr.6 9.2 7.4 14.0 6.8 15.2 14. după scoaterea ţesăturii de pe maşina de ţesut. desimea în bătătură se obţine cu relaţia: Z Z (IV.6 6.2 11. determinată prin înmulţirea cu procentul de scurtare a ţesăturii după relaxare (k). desimea în bătătură se adoptă pe baza unor tabele. ce alternează ca roţi conducătoare şi conduse. Z4 pentru desimea în bătătură de la 6.8.8 17.2 9.0 16.1 se prezintă valorile roţilor de schimb Z1.0 15.0 14. de dinţi a roţilor de schimb Z1 Z2 Z3 Z4 2 34 42 46 38 42 34 38 42 46 34 34 34 38 46 34 46 46 34 38 38 265 46 34 26 34 46 42 38 26 3 46 34 x 51 x 52 x 38 38 52 49 46 49 38 x 51 34 51 51 34 x 34 x 51 x 38 46 42 x 4 52 38 x 49 x 49 x 34 34 51 52 51 51 26 x 42 26 49 49 26 x 26 x 49 x 26 34 34 x 5 42 52 52 42 49 38 46 46 51 42 46 49 52 42 46 52 49 46 52 42 38 52 51 38 52 49 49 49 42 .2 15.0 17.2 17.4 13.8 13.05.02–0.0 7.8. corespunzătoare regulatorului de ţesătură de pe maşina STB.4 10.4 7.8 7. la 75.

0 55.0 51.0 46.5 39.0 26.0 36. dar cu numărul de dinţi nu mai mic de 34 şi nu mai mare de 46 pentru roata de schimb Z1.0 48.0 34.5 36.5 57.0 41.0 44.0 22.0 2 46 46 26 38 42 46 38 38 42 46 38 26 38 26 26 26 26 38 26 46 42 42 34 38 34 38 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 3 49 38 51 34 38 42 46 34 38 42 46 51 46 x 49 x x 51 51 49 46 46 38 46 42 46 52 50 42 x 50 51 52 46 46 38 52 51 34 50 x 51 52 51 52 38 51 46 46 49 52 4 34 26 49 26 26 26 34 26 26 26 49 34 34 x 51 x x 34 49 26 26 26 26 26 26 26 49 46 38 x 49 49 49 38 42 34 46 49 26 42 x 46 42 49 49 26 50 38 34 46 51 5 52 52 42 49 49 49 49 51 51 51 51 46 52 49 52 51 52 52 52 52 51 52 52 49 49 51 34 34 34 38 38 38 38 34 38 38 38 42 34 38 46 42 38 46 46 34 49 42 38 49 52 1 38.2 18.0 53.5 42.5 60.5 47.0 49.0 33.6 24.0 19.0 27.5 40.0 66.8 19.0 45.8 18.5 50.0 50.5 65.5 33.0 67.6 19.5 51.0 20.0 31.5 46.5 45.0 47.0 70.Ţeserea 1357 Tabelul IV.2 21.2 23.0 29.8 23.0 39.0 2 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 3 49 49 42 38 51 52 52 50 52 50 50 42 50 46 49 49 50 50 50 51 46 52 51 52 52 52 49 50 50 50 56 52 52 51 49 52 50 46 51 52 49 50 51 52 50 51 52 52 52 52 4 42 38 26 26 38 42 46 42 46 42 38 26 34 34 38 26 38 26 38 26 26 26 34 38 34 38 62 34 26 34 26 34 26 34 26 34 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 5 46 42 34 38 42 46 51 49 52 50 46 38 42 46 49 34 49 34 50 34 38 34 46 51 46 52 38 49 38 50 42 49 38 51 42 52 42 46 42 42 46 46 46 46 49 49 49 50 51 52 Observaţie: Semnul x semnifică posibilitatea de instalare a aceleiaşi roţi de schimb.5 72.0 52.0 32.4 19.5 27.5 34.5 53.5 26.5 58.0 43.5 37.8.2 19.5 25.5 44.0 57.0 40.5 54.0 55.5 30.6 18.0 73.5 32.5 69.0 28.0 35.8 21.0 30.5 29.4 22.0 58.5 52.4 18.0 42.5 62.1 (continuare) 1 17.0 24.0 37.0 18.5 59.6 17. .5 31.5 75.5 41.5 48.5 35.5 49.5 63.0 25.5 38.5 28.5 43.4 20.8 20.6 22.

a) sau inferior (fig. IV.8. b.12. [14]. IV. în raport cu poziţia orizontală a acestora. d – rost eliptic. înclinat şi eliptic (fig. H = H S + (15 − 20) [mm]. după cum firele de urzeală se deplasează atât spre partea superioară cât şi spre partea inferioară.4.12. c – rost înclinat. egalat. aa Fig. Formele rostului: a – rost superior.8. acesta poate fi: curat. Rostul poate fi mixt (fig. l −b (IV. c – rost mixt.8. Geometria rostului Rostul este format prin deplasarea pe verticală a firelor de urzeală de către mecanismul de formare a rostului.7) în care HS este înălţimea rostului la nivelul spetei. c). IV.14. b – rost egalat. IV.1358 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE IV.4.8.8. în care x = 2. b Cel mai utilizat este rostul curat.8. În cazul utilizării suveicii.1..3. Formele rostului: a – rost curat. 8.6) d Fig. . IV.13. IV. (IV.8. l au semnificaţia din fig. b – rost inferior. [20] propune pentru calculul înălţimii rostului formula: c H> d (a + x ) [mm] .12. După forma rostului.12.8.8. iar a. b). superior (fig. În ultimul timp se utilizează rostul eliptic. deoarece oferă condiţii bune de deplasare prin rost pentru purtătorul de bătătură. Mişcarea pe verticală a urzelii IV. x. Înălţimea rostului depinde de tipul purtătorului de bătătură.13). dar tensionează firele de urzeală diferit.. numai în partea superioară sau numai spre partea inferioară.8. deoarece permite obţinerea unor alungiri egale a firelor de urzeală. IV.

14.8.8. În cazul utilizării proiectului.14. 3 – capacul vătalei.2.Ţeserea 1359 a b Fig. înălţimea rostului poate fi determinată cu relaţiile: H y z1 + y ≤ − x − [mm]. (IV.8. 4 – suveică. 4.8. z1 + y ≤ 2 ⎡ ⎣ d + 1 + h + ( i − 1) p ⎤ ⎦ tg sau (IV.8. 3 – plăcuţa de ghidare. 2 – cocleţi.8.8) 2 2 α [mm]. IV. .4. Curba variaţiei teoretice a tensiunii firului de urzeală.15). b – la folosirea proiectilului: 1 – spată. Tensiunea şi alungirea firelor la formarea rostului În timpul formării rostului.5 – planurile rostului.8. (IV. IV.9) IV. 2 – proiectil.8. 2 în care notaţiile din formulă au semnificaţia din fig. IV. Valoarea acestei alungiri se calculează cu relaţia: – alungirea absolută: h2 L ∆l = [cm]. IV.10) 2l1 ⋅ l2 Fig. 6 – vătala. Geometria rostului: a – la folosirea suveicii: 1.15. tensiunea din firele de urzeală se măreşte de la valoarea de montare (Tm) la valoarea tensiunii de rost (Tr) şi firele se alungesc (fig.

2. Alungirea minimă se obţine la valoarea c = 1. Alungirea firelor. după [54].8.1360 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE – alungirea relativă: ε= h2 ⋅100 [%].8. În [28] se face discuţia mărimii deformaţiei firelor la formarea rostului funcţie de raportul c = l1/l2. l1. Fig.8.8. h şi lungimea rostului anterior. la formarea rostului.16. IV. IV.17. l1 ⋅ l2 (IV.01ε [17]. l2. IV. IV. Nomograma din fig. funcţie de alungirea firelor de urzeală δ = 0.8.8. condiţii de neîndeplinit pe maşina de ţesut. înălţimea rostului.16. . adică l1 = l2.11) în care notaţiile au semnificaţia din fig. recomandată pentru maşinile de ţesut cu suveică. este prezentată în tabelul IV.17 oferă posibilitatea stabilirii lungimii rostului posterior. numit şi coeficient de simetrie. Fig.

8. l2 (mm) 356 368 380 392 ∆l (mm) 5.8.8.55 2.8 Trost (cN) 47.4) [54] se calculează cu relaţia: Trost = Tmontare + ∆Trost [cN/fir]. funcţie de poziţia iţei.37 4.82 0. α 10°40' 13° 6°40' 8°30' 1361 La maşina STB (Sulzer).3 Alungirea admisibilă a firelor de urzeală pe maşina STB Nr.5 30 27.10 Lungimea rostului posterior. iţei 1 2 3 4 Înălţimea rostului.92 0.8. ε – alungirea relativă a firului la formarea rostului (%). (IV. πd 2 .Ţeserea Tabelul IV.15) în care c este coeficientul de rigiditate al firului (cN/mm).3.84 ε (%) 1.31 3.5 Lungimea rostului anterior.8. după [54].356 Tmontare (cN) 30 Trost (cN) 17.8.50 0. d. S – aria secţiunii firului (mm2).65 1. alungirea firelor.8.12) (IV.41 c (mm) 1. l1 (mm) 166 158 144 132 posterior. în care: ∆Trost = E ⋅ ε ⋅ S. 4 iar diametrul firului.13) unde: E este modulul de elasticitate al firului (cN/mm ).14) d = 0.25 d (mm) 0. Tabelul IV.8 .213 S (mm2) 0. h (mm) 35 32. se calculează cu relaţia: 2 S= (IV.1 Ttex [mm].1 c 0. Tabelul IV.8.02 0.82 4.73 Tensiunea firelor la formarea rostului (tabelul IV. l2 (mm) 260 275–280 500–600 350 Unghiul rostului. ε (%) 1. este dată în tabelul IV. (IV.2 Alungirea admisibilă a firelor de urzeală Natura materiei prime Bumbac Lână Viscoză Acetat Alungirea admisibilă.4 Tensiunea firului la formarea rostului Fir Nm 34 Ttex 29.8.

8. b este prezentată diagrama ciclică a formării rostului cu avans. IV. cele trei faze au aceeaşi mărime. La maşinile moderne se foloseşte proiectarea asistată de calculator a profilului camei.20 Mătase 2. Legi de mişcare ale firelor de urzeală la formarea rostului Protejarea firelor de urzeală în această fază trebuie să se realizeze prin alegerea unor legi de mişcare.00–1. iar în fig. Diagrama ciclică a formării rostului. În fig. care să solicite cât mai puţin firele la deschiderea şi la închiderea rostului.5 Raportul între fazele formării rostului Tipul urzelii FDR + FIR FRD Bumbac 2 1.8.8.10 FDR FIR IV. motiv pentru care se utilizează legea de mişcare curba spaţiului.1362 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE Din exemplu se observă că valoarea tensiunii de rost reprezintă circa 13% din sarcina la rupere a firului de urzeală considerat (SR = 368 cN). . Cea mai utilizată la construcţia maşinilor de ţesut cu suveică este legea sinusoidală (II). sau chiar polidyne).4. iar menţinerea firelor în această poziţie să fie cât mai redusă cu putinţă. Legea parabolică de ordinul al II-lea are aproximativ aceleaşi caracteristici ca şi legea sinusoidală. a este prezentată diagrama ciclică a formării rostului fără avans. IV. cât şi între faza de deschidere şi faza de închidere a rostului.20 Lână 2 1.8. Staţionarea acestora în poziţie extremă trebuie să fie astfel aleasă încât deplasarea purtătorului de bătătură să nu fie stânjenită.8.18. când închiderea rostului are loc înainte ca spata să ajungă în punctul mort–faţă. În tabelul IV.19 sunt prezentate curbele spaţiului. În figură. vitezei şi acceleraţiei ale celor mai utilizate legi de mişcare a firelor la formarea rostului. Tabelul IV. FRD – faza de rost staţionar şi FIR – faza de închidere a rostului.5 1. cu închiderea rostului realizată în momentul în care spata ajunge în punctul mort–faţă.18.5 sunt date valori recomandate pentru raportul între faza de mişcare şi cea de staţionare.6 1.00–1.3. deoarece nu produce şocuri în fire.8. a b Fig.18.00–1. În fig.10 Liberiene 2.8. Pentru acest caz. IV. FDR reprezintă faza de deschidere a rostului. la care (IV) este o combinaţie între două parabole de ordin superior (de ordinul al III-lea şi al IV-lea. IV.00–1.

IV.20.4. IV.4.Ţeserea 1363 Fig.8. Mecanisme pentru formarea rostului Clasificarea mecanismelor pentru formarea rostului [23] este prezentată în fig. .8. Legi de mişcare la formarea rostului.8.19. IV.

8. IV.Fig. Clasificarea mecanismelor pentru formarea rostului.20. .

Mecanismul cu came deschise conjugate exterioare: 1 – iţă.21 – fig.8.22. 8 – pârghie cu trei braţe.4. 2 – transmisie cu roţi dinţate. Cele mai utilizate mecanisme cu came întâlnite la maşinile moderne de ţesut sunt prezentate în fig.1.8.Ţeserea IV. IV. 11. IV. IV. 12 – came conjugate. Mecanism cu came cu mişcare independentă a iţelor: 1 – ax.8.8. 3 – axul camelor. 9. 4 – came. 7 – culisă de reglaj. .21.4.8. Numărul de iţe acţionate de astfel de mecanism poate să fie de 8 până la 12. 13 – baie de ulei. 10 – role.24. Fig. Mecanism cu came 1365 Se folosesc pentru producerea ţesăturilor cu structuri simple. 2–6 – pârghii. 5–7 – pârghii. 7 Fig. IV.

iar ca elemente de execuţie: ace. Drept elemente de comandă se folosesc cartela şi prisma. 11 – iţă. Mecanism cu came exterioare închise: 1 – axul cu came. .24.4. 9. 7.2. platine. Mecanism cu came închise interioare: 1 – axul cu came. 2 – grupul de came închise. IV. 10 – roţi dinţate. 5–8 – pârghii. IV. 3 – rolă. 9.1366 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE 8 Fig.23. 4 – rolă. cuţite. pârghii şi tije.8.8.8. Mecanisme ratieră În cazul mecanismelor de formare a rostului tip ratieră. Fig. 10 – tije. IV. 3. 6 – pârghii. contraplatine. 2 – camă închisă. 11 – iţă. elementele de comandă sunt separate de elementele de execuţie. 4 – pârghie port-rolă.4. 5. 8 – leviere. arcuri.

IV. şi determină coborârea iţei. 2 – manivelă. este acţionată de cuţitul superior 6 şi determină mişcarea iţei. IV. IV. În fig. respectiv pare. Ratiera cu dublă mişcare îşi încheie un ciclu de funcţionare a cuţitelor după două rotaţii ale arborelui principal. cu influenţe corespunzătoare asupra vizibilităţii în planul urzelii şi bătăturii.26 se prezintă ratiera Hattersley modernizată de pe maşina de ţesut IMATEX L 5.8. 13 – cureluşe. ciclică şi prezintă sub acele 14. respectiv pare. 8 – cartelă. la coborâre. 5 – platină.8. 15 comenzile pentru două rosturi succesive. este acţionată de cuţitul inferior 7. În cadrul unui ciclu de ţesere (o rotaţie a arborelui principal). 11 – braţ. Crompton. la ridicarea şi prin greutate proprie şi arcuri. Acţionarea iţelor poate fi realizată din părţile superioară şi inferioară. iar cuţitele 28 şi 29 produc coborârea iţelor la rosturile impare. Cartela 8 efectuează o mişcare ciclică. iar platina 5. Atât ridicarea cât şi coborârea iţelor sunt pozitive. în ambele sensuri. numai din partea inferioară sau numai din partea superioară. cuţitele 6 şi 7 realizează o cursă completă. 14 – dispozitive de reglare. 6 – cuţit superior. 7 – cuţit inferior. comandată prin tub. În fig. 3 – bielă. Ratiera Crompton: 1 – arbore principal. Fig. 12 – tijă de legătură. care efectuează o mişcare de rotaţie. 9 – prismă. Ratiera cu simplă mişcare îşi deschide un ciclu de funcţionare a cuţitelor la o rotaţie a arborelui principal. 15 – iţă. Comanda mişcării iţelor este furnizată de cartela 17. avansând cu un şir de elemente de comandă (role şi tuburi) la fiecare ciclu de ţesere. . sau forţat. 10 – pârghie.Ţeserea 1367 Mişcarea iţelor se realizează forţat.8. 4 – pârghie cu trei braţe. Cuţitele 25 şi 26 asigură acţionarea pozitivă a iţelor în ambele sensuri: cuţitele 25 şi 26 ridică iţele la rosturile impare. Platina 5.25 se prezintă ratiera cu simplă mişcare. comandată prin rolă.25.

în cazul unui plin pe cartelă (fig. 25. 15 – ace. 21 – pârghie. 24 – braţe port-cuţite. iar iţa va fi coborâtă. 23. 20 – braţ cu rolă. în cazul prezenţei unei perforaţii pe cartela 17 şi trec printre barele acestuia. 3 – tije.8. 13 sunt acţionate de linealul 16. pârghia 3 oscilează. Dacă iţa trebuie să rămână ridicată. 7 – platine. Acele 12. eliberând zăvorul 2. anterior. 28. 4. 5 – pârghie. 12. O unitate de comandă a unei iţe este formată din discul de acţionare 7. 26. . La ultima generaţie de maşini de ţesut se foloseşte ratiera electronică rotativă (fig.26. 2. Folosirea ratierelor Hattersley la maşinile de ţesut de mare viteză nu este posibilă. 19 – camă cu reniură. Acţionarea iţelor de la partea inferioară prezintă avantajul păstrării luminozităţii în planul urzelii şi ţesăturii. iar iţa rămâne în poziţie ridicată. în legătură cu acul cititor al comenzii de pe cartela 4. 6.26. 18 – prisma. montat pe axul ratierei. Schema ratierei Officine Gallileo: 1 – iţă. 29 – cuţite.1368 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE Fig. provocând ridicarea iţei. în jurul axului 5. b. 9 – ace. IV. 10. care îşi va continua rotaţia.8. care se roteşte cu 180°. din excentricul 1. 13. care solidarizează excentricul 1 cu discul motor 7. 27 – reazeme platine. IV.26. La citirea comenzii de ridicare a iţei de către acul 4. 22 – reazeme. 8.8. Ciclul de mişcare al acelor 12. 16 – lineal (cuţit secundar). colierul 8. IV. Dacă iţa trebuie să coboare în rostul următor. 17 – cartela. Pentru aceste tipuri de maşini se folosesc ratierele rotative. a). pârghia de acţionare 9 a iţei şi din pârghia 3. IV.8. zăvorul rămâne în poziţia anterioară. 11 – pârghii unghiulare. 13 se prezintă în fig. zăvorul 2 este extras din degajarea discului motor 7. 14.27). datorită folosirii cuţitelor de acţionare a platinelor.

preluată de microprocesorul 1. IV. care va asigura comanda ratierei rotative 6. Fig. fie o nouă legătură care.28. dispare cartela perforată.8. În acest caz. Conţinutul acesteia se transferă în memoria microprocesului 1. 5.8. IV. va fi pusă în lucru în timp real.27. . Pe ecranul de dialog se pot afişa fie legătura ţesăturii în lucru. Schema bloc a ratierei electronice Stäubli. evoluţia iţelor este stocată pe o cartelă magnetică.Ţeserea 1369 Fig. Schema ratierei rotative Stäubli.

podul platinelor. 8 – placa sforilor.29. de hârtie sau folie sintetică. . 5 – podul platinelor. Schema mecanismului Jacard: 1– cartele. la care se utilizează cartela continuă. cifre). literare. La prezenţa unui plin pe cartelă. scoate platina din zona de acţiune a cuţitului.8.8. prin acul 3. 9 – cocleţi. IV. Şi în cazul mecanismului Jacard se disting cele două grupe de elemente cu funcţiuni distincte: elemente de comandă (cartela) şi elemente de execuţie (ace.1370 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE IV. IV. sfori).8.4. 2 – prisma. O variantă perfecţionată a mecanismului Jacard o reprezintă mecanismul Verdol (fig. astfel încât un gol determină. rama cuţitelor. Mecanismul Jacard Mecanismul Jacard se utilizează la prelucrarea ţesăturilor cu desene mari (motive florale. Fig. Cartela 1 este cu citire pozitivă.30).4.29 se prezintă schema de principiu a mecanismului Jacard cu simplă mişcare şi rost mixt. 10 – rostul. acul este împins. 12 – grătarul sforilor. încât firul de urzeală coboară sun acţiunea greutăţii 11 şi se situează în ramura inferioară.8. platine. 7 – sforile. 3 – ace. intrarea platinei 4 în zona de acţiune a cuţitului de pe rama 6 şi la cursa de ridicare a acestuia este antrenat firul de urzeală în rostul superior. În fig. IV. 6 – rama cuţitelor. 4 – platina. care necesită acţionarea unui grup mic de fire de urzeală cu aceeaşi evoluţie sau acţionarea individuală a fiecărui fir de urzeală. 11– greutăţi. figuri geometrice.3.

IV. f. Schema de principiu a mecanismului Jacard electronic: a – role. 8 – podul platinelor. IV. Schema de principiu a mecanismului Jacard electronic dotat cu „modul CX“ se prezintă în fig. acele 2 citesc comanda de la cartela 3 şi o transmit.Ţeserea 1371 Fig. firul de urzeală coboară.8. în condiţiile asigurării fiabilităţii şi preciziei în funcţionare. de acţionare a platinelor 7.31. e – opritori. respectiv la prezenţa unui gol firul de urzeală se ridică. g – cuţite de acţionare a platinelor. Schema de principiu a mecanismului Verdol: 1 – ace orizontale.31. iar la prezenţa unui plin. 3 – cartela. 4 – prisma. Trecerea de la comanda mecanică la comanda electronică a permis creşterea turaţiei maşinilor de ţesut dotate cu mecanism Jacard. 9 – rama cuţitelor. 7 – platina. IV. h – electromagnet. 5 – lineale. Citirea cartelei este pozitivă. c – platine. 6 – acele platinei. prin acele orizontale 1. .8. 2 – ace verticale.8. la acele 6. În acest caz. d. b.30. Fig.

Tabelul IV. la ţesere. 2 – proiectil. microsuveică). se consumă de pe canetă o lungime de fir egală cu lăţimea în spată a articolului prelucrat.1372 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE În poziţiile 1. Principalele caracteristici ale sistemelor de inserare inerţiale se prezintă în tabelul IV. Firul se menţine în rost superior cât timp ambele platine sunt reţinute de opritorii e şi d. d) 1 – jet de apă.32.625 18. la fiecare ciclu. se produce urcarea rolelor a şi situarea firului de urzeală în rostul superior. firul de urzeală este situat în rostul inferior.32. suveica îndeplineşte funcţia de depozit al firului de bătătură şi purtător al acestuia prin rost. La tehnologiile de ţesere neconvenţionale. şi în fig. jet de apă. 2 – viteza firului de bătătură. cu ajutorul suveicii.25 0.8.5. c) 1 – jet de aer. încât. b) inserarea cu graifer. 2.5 Viteza (m/s) 15 30 50 60 Energia cinetică (J) 50. elementul transportor depune în rost. . La inserarea clasică. când platina c este reţinută de clichetul e şi platina b este ridicată de cuţitul f. proiectil. o lungime de fir de bătătură necesară formării unui element de ţesătură. pe maşinile de ţesut clasice şi prin intermediul unor elemente de antrenare (graifer. În poziţia 4. rolele a fiind menţinute în poziţia coborâtă. 3.00 1.8. pe maşinile de ţesut neconvenţionale. Inserarea firului de bătătură Inserarea firului de bătătură se realizează. la fiecare ciclu de ţesere.8.9 a b c d Fig. IV. 3 – viteza firului de bătătură. jet de aer.25–0.3–1 0.6. Graficul vitezei purtătorului de bătătură: a) 1 – suveică. IV. IV.6 Caracteristicile purtătorilor de bătătură Tipul purtătorului de fir de bătătură Suveică Proiectil Jet de apă Jet de aer Masa (g) 450 40 0.8.8.

5 56 54 61 46 49 51 42 a (mm) 30 36 36 35. IV.5 46 46 42 44 49 48.33.7.5 48 49 50 50.5 33 30. Suveica.8.8. Elementele specifice suveicii se prezintă în fig.5 35.5 35 35.8. iar principalele caracteristici ale suveicilor utilizate pe maşinile de ţesut automate se prezintă în tabelul IV.7 Caracteristici ale suveicilor utilizate pe maşinile automate de ţesut Cote Tip suveică SA–C–1 SA–C–2 SA–C–3 SA–C–4 SA–C–5 SA–C–6 SA–C–7 SA–C–8 SA–C–9 SA–C–10 SA–C–11 SA–C–12 SA–C–13 SA–C–14 SA–C–15 SA–C–16 SA–C–17 SA–C–18 SA–C–19 SA–C–20 SA–C–21 SA–C–22 L (mm) 400 410 410 410 410 415 423 423 425 425 426 440 450 450 450 470 475 510 400 415 425 450 b (mm) 46 48 48 49.5 49. IV.5. Fig.5 33 27 l (mm) 205 224 224 216 216 230 243 220 240 240 235 235 265 243 253 265 285 276 211 235 230 233 d (mm) 30 34 34 35 35 33 33 30 28 34 34 35 34 33 36 38 37 43 30 34.1.5 33.5 33 27 α (grade) 87 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 87 90 90 90 .8. sunt profilate aerodinamic şi consolidate în extremităţi cu vârfuri metalice.5 35 35 31 31.Ţeserea 1373 IV.5 34 34 32 32 40 36 47 29 32.8. Inserarea cu suveică Suveicile se realizează din lemn de esenţă tare (fag.33. carpen).3 36 35 35 39 40 38 47 32 35 36 28 c (mm) 25 31 31 33.5 34 33 29 27. Tabelul IV.

34. Fig.8. IV. III – frânarea. . Graficul de variaţie a vitezei suveicii: I – accelerare suveicii. este necesară respectarea următoarelor condiţii: – mişcarea suveicii trebuie sincronizată cu acţiunile celorlalte mecanisme ale maşinii (mecanism de formare a rostului. Fig.1374 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE Pentru inserarea corectă a firului de bătătură cu ajutorul suveicii.8. IV – staţionarea. IV. – traiectoria suveicii trebuie astfel adoptată încât să se reducă la minimum influenţele factorilor perturbatori. mecanismul vătalei.8. II – mişcarea suveicii prin rost pentru depunerea firului de bătătură. astfel încât să se reducă la minimum influenţele factorilor perturbatori.34. mecanismul schimbător de culori. III – frânarea suveicii în caseta de primire. I Înserarea firului de bătătură se realizează pe perioada oscilaţiilor vătalei în jurul poziţiei extreme din spate şi cu rostul maxim deschis. IV – staţionarea suveicii în caseta de primire. IV.8. Graficul de variaţie a vitezei suveicii în cadrul unui ciclu de ţesere se prezintă în fig.35.35. automatul pentru schimbarea canetei). Diagrama ciclică a mişcării suveicii: I – accelerarea suveicii în caseta de lansare. Diagrama ciclică a mişcării suveicii se prezintă în fig. II – trecerea prin rost. IV.

18) 12n iar: α 6nsII α (IV.19) Vmax = Vmed + a II II = + a II II . – camă montată pe arborele principal. 12n α II 12n în care: aII este acceleraţia suveicii în timpul fazei de inserare. cu spata. Mecanismul de lansare a suveicii. viteza suveicii se reduce. în s.8. respectiv. – cu lansare de jos. În fig. n – turaţia arborelui principal al maşini de ţesut.36. Parametrii de reglare a mecanismului de lansare (momentul lansării şi forţa de lansare) influeţează forma traiectoriei suveicii şi.Ţeserea 1375 În timpul inserării firului de bătătură. sII – lăţimea de lucru a maşinii de ţesut. Mecanismele de lansare utilizate pe maşinile de ţesut clasice se diferenţiază după: – modul de acţionare a braţului de lansare: – cu lansare de sus. . Fig. αII – unghiul de pe ciclogramă afectat fazei de inserare. implicit. IV. dar şi datorită rezistenţei create la desfăşurarea firului de pe canetă. frecările suveicii cu firele de urzeală din margini şi. (IV.8.17) 6n rezultă că : α Vmed = Vmax − a II II .8. viteza medie a suveicii este: V + Vmin Vmed = max (IV.8. – cu lansare de mijloc (mixtă). Ca atare. (IV.8. datorită frecării acesteia cu patul vătalei. Curbele spaţiului parcurs de centrul de masă al suveicii: a – variaţia intensităţii de lansare. în rot/min. în m. IV. – după sursa de acţionare: – camă montată pe arborele secundar.16) 2 Întrucât: α Vmin = Vmax − a II t II = Vmax − a II II . în m/s2. cu firele de urzeală şi cu aerul.8. sincronizările cu mecanismele vătalei şi de formare a rostului.36 se prezintă formele traiectoriei suveicii. b – variaţia momentului lansării. tII – timpul alocat fazei de inserare.

1376 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE – arcuri de întindere sau de compresie. IV. – după tipul lansărilor realizate: – cu lansare alternativă. . 20 – ghidaje.8. IV. 7. 17 – şurub de reglare. 2 – bucşă. 18 – amortizor. IV. – cu lansare arbitrară (pic-a-pic).8.38 se prezintă mecanismul cu bătaie de mijloc cu lansare pik-a-pik. 6 – axul de lansare. 19 – picăr. 10 – braţ de lansare. 11 – bridă. iar în fig. Cea mai largă utilizare o au mecanismele cu lansare de mijloc. Fig. 16 – caseta cu arc de torsiune. 9 – bride. 4 – rola de lansare. În fig. 15 – curea. 13 – suport fixat pe axul vătalei. 8 – piesă de legătură. 12 – papucul braţului de lansare. 5 – axul rolei.37 se prezintă mecanismul de lansare cu bătaie de mijloc cu lansare alternativă. 3 – cama de lansare. 21 – suveică.37. Mecanismul de lansare cu bătaie de mijloc: 1 – arborele secundare.8. 14 – şurub de reglare.

Momentul lansării se realizează prin poziţia camei 3 pe arborele secundar 1. 9 – clicheţi. 4 – pârghie.8. decât cele ale ţesăturilor realizate pe maşinile de ţesut clasice. iar forţa de lansare. 18 – patul vătalei.Ţeserea 1377 Fig. procedeele de inserare neconvenţionale se clasifică în: – inserare cu graifer. Mecanism de lansare pik-a-pik: 1 – arborele principal.38. 6 – tijă. prin poziţia bridei 11 pe braţul 10. IV. Specific tuturor tehnologiilor de ţesere neconvenţională este segmentarea firului de bătătură după fiecare inserare. Inserarea neconvenţională Creşterea vitezei de inserare şi implicit a productivităţii maşinii de ţesut s-au realizat prin adaptarea unor elemente antrenoare. 19 – suveică. cu mişcarea papucului 12. 17. Reglajul se obţine din şuruburile 14. 2 – cama de lansare. 14. Aceasta determină orientarea vârfului din faţă al suveicii către patul vătalei. 11 – braţe de lansare. După titlul elementului transportor al firului de bătătură. – inserare cu proiectil. mai puţin rezistente şi consolidate. 7 – pârghie. – inserare cu jet de aer. 13 – casete. La mecanismul cu bătaie de mijloc. . 8.2. Corecta deplasare a suveicii prin rost este determinată de traiectoria picărului în faza de lansare. care se rostogoleşte pe suprafaţa plană 13. 8 – sectoare de bătaie.5. – inserare cu jet de apă. ceea ce conduce la obţinerea ţesăturilor cu margini false. 17 – legături flexibile. 12 – picăre. 5 – culisă de reglare. 3 – rola de lansare. 15 – palpatori. Poziţia picărului în faza finală a lansării este mai sus cu 1–1. ce pot realiza viteze de transport al firului de bătătură prin rost de 25–60 m/s.5 mm faţă de poziţia iniţială. 10 – legături. traiectoria picărului este rectilinie şi se obţine prin combinarea mişcării de oscilaţie a braţului de lansare 10. de masă şi dimensiuni reduse. 16 – tijele palpatorilor.

– după modul de transfer al firului de bătătură – cu transfer al capătului firului de bătătură la mijlocul rostului (procedeul Dewas).8. IV. cât şi pe maşinile cu graifere acţionate de benzi. e – procedeul cu inserare dublă.1378 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE IV.1.2. c – procedeul Fayolle – Ancet.8. clasificarea acestora făcându-se după următoarele criterii: – după tipul elementului antrenor al graiferului: – graifere acţionate de tije.8. implementat atât pe maşini de ţesut cu graifere acţionate de tije. – cu transferul firului de bătătură la mijlocul rostului.39 se prezintă principalele sisteme de inserare cu graifere. d – procedeul Gabler. . Inserare cu graifer Procedeele de inserare a firului de bătătură cu graifere sunt foarte diverse. – după modul de transport al firului de bătătură: – cu graifer unic (procedeul Fayolle-Ancet). În fig. Cea mai largă răspândire o are procedeul de inserare Dewas. Fig.39. IV. – graifere acţionate de benzi. – cu două graifere (procedeele Gabler şi Dewas). Schema procedeelor de inserare cu graifere: a – procedeul Dewas. b – procedeul cu transfer indirect. în formă de buclă (procedeul Gabler).5.

39. IV. 8 – şurub de reglare. La mijlocul rostului se face transferul firului de bătătură şi apoi graiferele îşi schimbă sensul de mişcare. c. Fig. Acţionarea graiferelor se face cu ajutorul unor mecanisme cu pârghii. Graiferele sunt prevăzute cu cleme de prindere a firului de bătătură.8. Acţionarea benzii graiferelor: 1 – excentric. 3 – pârghie.39. 4 – tijă. 2 – colier.Ţeserea 1379 În cazul procedeelor din fig. IV. preia firul din marginea opusă şi. La procedeul din fig. 11 – caseta benzii. IV. în perioada îndesării firului de bătătură. la retragere. 4 – cleme de prindere a firului la graiferul predător. deoarece efectuează cursă activă la deplasarea în ambele sensuri.8. 7 – lamelă de presare a clemei pe fir.40. b. Fig. care asigură transferul acesteia în condiţii de siguranţă la turaţii ridicate ale maşinilor de ţesut (fig. Graifere: 1. care permit diferenţierea caracteristicilor mişcărilor în conformitate cu necesităţile fazelor de lucru (fig.8.8. 10 – clemă de prindere a firului la graiferul de preluare. IV. graiferele sunt staţionate în afara rostului. bielă manivelă şi roţi dinţate.8. la un ciclu de ţesere. . IV. 2 – tija de acţionare a graiferelor. IV. 8 – roata de antrenare a benzii. 9 – curea danturată. graiferele intră simultan în rost. 6 – graifer.8. după îndesare. e se prezintă procedeul în care graiferul realizează.41. efectuează inserarea acestuia. graiferul se deplasează pe toată lăţimea rostului. şi d. iar firul este reţinut la marginea opusă sub forma unei bucle.9. IV. depunerea a două fire de bătătură. În fig.39.40). 7 – banda graiferului. a. 5 – pârghie. Banda port-graifer este acţionată cu ajutorul unui tambur cu mişcare de oscilaţie sau a unei roţi dinţate ce angrenează direct cu banda. 3. 10 – sistem de acţionare. 6. 9 – corpul graiferelor.41). unul în cursă pasivă şi celălalt în cursă activă. came. 5 – firul de bătătură. În timp ce spata se retrage către poziţia extremă spate.

care înregistrează valoarea maximă în momentul preluării lui de către graiferul predător. Fig. IV. dar sub nivelul celei maxime. Valorile minime se înregistrează în perioada transferului şi a staţionării graiferelor în afara rostului (fig.43. Valori ridicate ale tensiunii. IV. care-l transportă pe a doua jumătate a rostului.8.42. se obţin în perioadele cu viteze mari ale graiferelor predător şi primitor. II – transferul firului de bătătură.8. II – transferul firului de bătătură: III – eliberarea firului de bătătură.1380 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE Diagramele spaţiului din fig. graiferul predător preia firul de bătătură din margine şi îl transferă graiferului primitor. IV. Graficele spaţiului graiferului: I – momentul de preluare a firului.42 prezintă curbele spaţiului parcurs de graifere către mijlocul rostului.8. capetele firului de bătătură sunt preluate de dispozitivele de formare a marginii. IV. Graiferul variaţiei tensiunii firului de bătătură: I – momentul de preluare a firului. III – eliberarea firului de bătătură. În directă legătură cu mişcarea graiferelor este şi tensiunea firului de bătătură. . Fig. După inserare.8.43).

Deplasarea proiectilului cu firul de bătătură prin rost se face cu o viteză de 20–30 m/s.2. . depunerea proiectilului pe lanţul transportor şi conducerea acestuia la caseta de lansare. prin intermediul lanţului transportor. Numărul proiectilelor folosite pe maşină este dependent de lăţimea în spată a articolului prelucrat (tabelul IV. frânarea proiectilului la caseta receptoare şi preluarea extremităţilor firului de bătătură de către captatorii 5 şi alimentatorul 2. transferul firului de bătătură de la alimentatorul 2 la proiectil.44.8. iar revenirea acestuia. Fig. la caseta de lansare.44). 5 – captatorii mecanismului de formare a marginilor. crearea condiţiilor pentru reducerea forţelor de frecare ale firului cu organele de conducere şi lansarea proiectilului.Ţeserea IV. Inserarea cu proiectil 1381 Pentru inserarea firului de bătătură cu ajutorul proiectilului sunt prevăzute mecanisme instalate la casetele de lansare (din partea stângă) şi de recepţie (din partea dreaptă). 3 – compensator. cu o viteză de circa 1 m/s. 4 – frâna firului de bătătură. 2 – alimentator. Aceste mecanisme asigură realizarea fazelor de inserare (fig.2. Fazele de inserare a firului de bătătură cu ajutorul proiectilului: 1 – proiectil. IV.8). IV.8.5.8.8. care constă în prelucrarea proiectilului 1 şi plasarea acestuia pe linia de lansare. 6 – foarfece.

Fig. IV. 7 – arborele principal. a căror mărime şi distribuţie sunt dependente de tipul şi respectiv lăţimea de lucru a maşinii (fig. perioade distincte de încărcare. 1 (fig. Avantajul acestui mecanism de lansare constă în faptul că energia de lansare este influenţată numai prin caracteristicile barei de torsiune (diametru.8 Lăţimea în spată (cm) 120–150 150–180 180–210 210–230 Nr. modul de elasticitate.1382 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE Tabelul IV. 5 – proiectil.8. 3 – braţul de lansare. 11 – braţ.8. 2 – suportul barei de torsiune. În cadrul unui ciclu de ţesere sunt prevăzute. 8 – arborele transversal. 15 – corp cu ulei. de proiectile 14 15 16 17 Lansarea proiectului se realizează cu ajutorul unui mecanism cu bară de torsiune.8. IV. 13 – profil de acţionare. 16 – piston. 9 – pârghie. de proiectile 10 11 12 Lăţimea în spată (cm) 230–255 255–280 280–310 310–331 Nr. staţionare şi descărcare. .45. 10 – element de legătură. 12 – camă.45). natura materialului) şi nu depinde de turaţia maşinii de ţesut. instalat pe partea stângă a maşinii. Mecanismul de lansare a proiectilelor: 1 – bară de torsiune. 6 – caseta proiectilului.8. 4 – picăr.46). IV. 14 – rolă.

printr-un canal central. . capătul firului de bătătură 5.48). cu valori între 14 şi 17 mm şi unghiuri de torsionare între 26 şi 35° (fig.8. În duză este introdus. Fazele de încărcare-staţionare-descărcare ale barei de torsiune. Transportul firului prin rost este realizat de un jet de aer sub presiune.Ţeserea α 1383 ≥ Fig. IV.3.2. se adoptă şi diametrul barei de torsiune. Aerul este distribuit la nivelul fiecărei maşini şi dirijat către duza 1. care deserveşte un grup de 24–36 maşini de ţesut. Inserarea cu jet Inserarea cu jet de aer. Variaţia vitezei proiectilului funcţie de diametrul barei şi unghiul de torsionare. IV. IV.8.46. IV.47). Inserarea firului de bătătură cu jet de aer se utilizează pe maşinile de ţesut fire tip bumbac şi fire tip mătase.47.8.8. prin conducta 4 (fig. În funcţie de caracteristicile maşinilor de ţesut.8. IV. Fig.5. provenit de la un compresor.

Acţionarea duzelor ştafetă se realizează cu ajutorul unui microprocesor care introduce în funcţiune grupele 1–2–3–4 de duze. Parametrii lansării (moment şi viteză) sunt reglabili prin poziţia camei 1 pe ax şi prin caracteristicile arcului de compresie 4. cu jeturi succesive. astfel încât să se asigure sincronizările necesare cu mecanismul vătalei şi mecanismul de formare a rostului. Inserarea firului cu jet de aer: 1 – duză. Inserarea cu jet de apă. Confuzor: a – confuzor pasiv: 1 – spata.49.53. În fig. 2. Reglarea momentului lansării se face prin modificarea poziţiei camei 9 pe ax. Particularităţile constructive ale duzei permit accelerarea jetului de aer şi formarea unor curenţi turbionari. 3 – fir de bătătură.1384 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE Fig. care constituie confuzorul. echidistant. iar jetul de apă prin conducta 1.51 se prezintă mecanismul de lansare a firului de bătătură cu ajutorul jetului de aer. Fig. IV. IV. . la care jetul furnizat de duza principală 1. către duza 9 (fig. 5 – firul de bătătură. plăcuţele profilate 2. 3 – conducta de absorbţie.49) prezintă o deschidere prin care este eliberat firul de bătătură 3.8. în timpul cursei de coborâre a pistonului 3 şi este propulsată cu viteză şi presiune sporite prin conducta 8. Duza folosită pe maşinile de ţesut cu jet de apă se prezintă în fig. 2 – duze suplimentare. precum şi sporirea lăţimii de lucru a maşinii de ţesut au fost posibile prin introducerea confuzorului activ.52). Plăcuţele confuzorului (fig.8.8.8. Apa este absorbită în camera 5. IV.8. 4 – jet de aer. care antrenează firul de bătătură cu o viteză de 50–60 m/s.8. anterior îndesării de către spata 1. pe patul vătalei sunt montate. IV. furnizat la nivelul maşinii de ţesut dintr-un rezervor. este susţinut. pe toată lăţimea de lucru (IV. IV. Firul de bătătură. Inserarea firului de bătătură cu jet de apă se utilizează la maşinile de ţesut fire tip mătase cu hidrofilie redusă.48. din marginea maşinii. IV. montate pe patul vătalei.8. de duzele ştafetă. În partea opusă duzei se află conducta de absorbţie 3. este alimentat prin orificiul central al duzei. Elementul antrenor al firului de bătătură este jetul de apă. Reducerea frecărilor dintre fire şi plăcuţe. 2 – plăcuţele confuzorului. b – confuzor activ: 1 – spata. 3 – firul de bătătură. în funcţie de viteza de înaintare a firului de bătătură. 2 – confuzor.50). Pentru a evita împrăştierea jetului de aer şi menţinerea forţei portante a acesteia.

Mecanismul de inserarea a firului de bătătură cu jet de aer: 1 – reductor de presiune. . 7 – duză. 10 – pârghie. IV.Ţeserea 1385 Fig. 5 – duză principală. 3. 9 – camă. 2. 11 – robinet. 4. Acţiunea duzelor ştafetă: 1.50. 6 – egalizator de presiune.8.51. 2 – rezervor intermediar. 5 – poziţia superioară a robinetului. 3 – supapă de refulare. – duze ştafetă. IV. 8 – ventil.8. 4 – manetă de cuplare. Fig.

8. 7 – dispozitiv cu bilă şi arc pentru accesul apei. 2 – pârghie. 4 – arc de compresie. 3 – piston. Mecanismul de lansare a firului de bătătură cu jet de apă: 1 – camă.53. 10 – suport.52. IV. Duza pentru jet de apă: 1 – jetul de apă. 1 2 Fig. 6. 8 – conductă. IV. 5 – cameră pentru apă. 9 – duză. 2 – firul de bătătură. 11 – şurub de reglare.8. . 12 – pedală pentru producerea manuală a jetului de apă.1386 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE Fig.

Ţeserea 1387 Apa utilizată la inserare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: – să nu conţină substanţe toxice. – să nu conţină impurităţi minerale. IV.24°C. cu magazie circulară: 1 – ax. Schema de principiu a unui mecanism de schimbare automată a canetei cu magazie circulară este prezentată în fig.8. când tamponul 7 de pe vătală loveşte contratamponul 8.5 şi 1.8. Fig. care pot fi cu magazie circulară.54.8. 8 – contratampon.54. apa este alimentată. Cele mai utilizate sunt mecanismele de schimbare automată a canetei.5. Schema mecanismului de schimbare automată a canetei. IV. Pentru îmbunătăţirea parametrilor fizici şi de prezentare. Durata operaţiei este de circa 30 min şi are loc.2. Creşterea vitezei de inserare pe maşinile de ţesut neconvenţionale a fost posibilă ca urmare a alimentării firului de bătătură cu ajutorul unor dispozitive speciale numite alimentatori.4. 4. fiind instalaţi pe traseul de alimentare. – valoarea pH-ului să fie 6. 6 – vătală. de unde. depunându-l pe un tambur cu suprafaţa netedă. într-un rezervor de gravitaţie. aceasta din urmă putând fi pentru două sau pentru patru culori. – presiune de alimentare să fie cuprinsă între 0. 2 – ciocănel. are loc la apropierea vătalei 6 de gura ţesăturii. – să aibă un nivel de radioactivitate acceptat de normele în vigoare. Alimentatori de fir. Aceştia. între 330° şi 360°. prin cădere liberă. IV. Acesta va deplasa. caneta plină. efectuează desfăşurarea. Schimbarea canetei goale.5–7. astfel încât. Consumul de apă al unei maşini de ţesut cu jet de apă variază între 25 şi 35 l/oră. pentru majoritatea mecanismelor. 4 – canetă goală. – să aibă duritatea sub 5–8 grade germane. 5 – suveică.. 3 – magazie circulară. la antrenarea lui de către purtător. care va înlocui caneta goală. – temperatura de utilizare să fie 16. este distribuită în sala de ţesătorie. alimentarea continuă a bătăturii se realizează de către mecanismele de schimbare automată a canetei sau suveicii.8. să se creeze forţe rezistente cât mai reduse. IV. respectiv tragerea firului de pe bobină. pe o traiectorie circulară (linia punctată).5 bar. 7 – tampon.55. Alimentarea automată cu fir de bătătură La maşinile de ţesut automate. care va acţiona ciocănelul 2. cu magazie semicirculară sau magazie verticală.. iniţial. Principalele tipuri de alimentatori se prezintă în fig. .

1388 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE Fig. . vi – viteză de inserare. 2 – dispozitivul de depunere a spirelor pe tambur. Alimentatorul de fir: 1 – tambur. fie prin centrul acestuia. iar depunerea spirelor pe acesta se realizează cu ajutorul dispozitivului 2. Tipuri de alimentatori: a – cu depunerea firului în partea posterioară a tamburului.8. Tamburul 1 este fix. 5 – frâne ale firului.56. Desfăşurarea spirelor se face fie direct de pe suprafaţa tamburului. IV.8. care poate realiza dispunerea spirelor pe zona anterioară sau posterioară a tamburului. c – cu depunerea firului în partea din faţă a tamburului şi debitarea acestuia prin centrul tamburului: 1 – tamburul alimentatorului. Schema de ansamblu a unui alimentator de fir se prezintă în fig. 2 – dispozitiv de înfăşurare a spirelor pe tambur.56. vî – viteza de înfăşurare. IV. IV.55.8. b – cu depunerea firului în partea din faţă a tamburului. Fig. 3 – electromotorul de acţionare. 4.

Lmax şi Lmin. b).57). ts – timp de staţionare. IV.8. respectiv minimă.58. de fir pe tamburul alimentatorului. .8. c – înfăşurarea discontinuă a firului pe tambur. a b Fig. vî – viteza de înfăşurare. În funcţionarea alimentatorului se disting două situaţii: – viteza de înfăşurare a firului de bătătură pe tambur este constantă (fig. IV. vi – viteza de inserare. d – variaţia lungimii de fir pe tambur. Fig.8. Lmax.8. IV. implicit.8. tc – durata unui ciclu de funcţionare. IV.58. Diagramele de funcţionare ale alimentatorului: a – variaţia vitezei de inserare la fiecare ciclu de ţesere. b – înfăşurarea continuă a firului pe tambur. L – lungime de fir pe tamburul alimentatorului. b – cu alimentator. tf – timp de funcţionare. fără a ţine seama de lungimea disponibilă pentru inserare.Ţeserea 1389 Prin instalarea alimentatorului se obţine o atenuare substanţială a nivelului de solicitare a firului de bătătură (fig.58. Lmin – lungime maximă. – viteza de înfăşurare a firului de bătătură pe tambur este variabilă (fig. astfel încât se reduce frecvenţa ruperilor în bătătură şi. IV. creşte randamentul de utilizare a maşinii. c) urmărindu-se în permanenţă păstrarea lungimii disponibile pentru ţesere între anumite limite. Variaţia tensiunii firului de bătătură la un ciclu de ţesere: a – fără alimentator.57.

IV – gura ţesăturii. În cazul cel mai des întâlnit. – îndesare punctuală. Fig. se dezvoltă în firele de urzeală o tensiune care. cu rost multiplu. IV – mişcarea de retragere a spetei şi mişcarea gurii ţesăturii în direcţia rostului. până în momentul apariţiei forţelor de interacţiune între firele de urzeală şi firul de bătătură.8. Îndesarea frontală I – spata. II – fir de bătătură. . IV.58. consumul de fir de bătătură pentru cicli de ţesere succesivi este constant şi depinde doar de viteza de inserare şi lăţimea de lucru a maşinii (fig. IV. Ca urmare a forţelor de interacţiune între firele celor două sisteme. operaţia are loc în patru faze: I – din momentul contactului spetei cu firul de bătătură inserat în rost. care înaintează către punctul mort faţă. care depinde de structura ţesăturii ce se produce şi de proprietăţile reologice ale firelor de urzeală şi de bătătură.6.60. Îndesarea secţională se foloseşte rar la maşinile de ţesut secţional.59. IV. la majoritatea ţesăturilor şi maşinilor de ţesut actuale. Îndesarea punctuală se foloseşte la maşinile de ţesut liniare şi circulare. aşa cum se observă din fig. până în momentul contactului spetei cu gura ţesăturii. IV. este maximă în momentul îndesării. În procesul îndesării firului de bătătură la gura ţesăturii ia naştere o forţă. Îndesarea frontală este utilizată la majoritatea maşinilor de ţesut unde bătătura este introdusă periodic şi îndesarea se realizează pe întreaga lăţime a ţesăturii de către spată. al îndesării frontale.8. Integrarea bătăturii în ţesătură şi formarea elementului de ţesătură Integrarea bătăturii în ţesătură constituie una dintre fazele de bază ale unui ciclu de ţesere.8. II – din momentul începerii forţelor de interacţiune între firele celor două sisteme. – îndesare secţională pe porţiuni din lăţimea ţesăturii.1390 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE În ambele cazuri. IV.59.8.8. a). Integrarea firului de bătătură în ţesătură se realizează prin: – îndesare frontală pe întreaga lăţime a ţesăturii. III – mişcarea gurii ţesăturii sub acţiunea spetei. III – rost. la care ţesătura se formează pe porţiuni şi nu pe întreaga lăţime. la funcţionarea staţionară a maşinii de ţesut. Aceste faze sunt uşor de urmărit în fig.

calitatea ţesăturii produse şi a structurii acesteia [54]. în această primă perioadă. Cea de a patra fază este concretizată de deplasarea inversă.Ţeserea 1391 Fig. echilibrează forţa de îndesare şi tensiunea din ţesătură. care.9 Durata perioadei de îndesare Lăţimea în spată (cm) 216 330 469 545 Turaţia (rot/min) 350 330 260 190 Durata îndesării (s) 0. Din fig. Tabelul IV. este încă deschis.8.8. în timpul celei de a 3-a faze a îndesării. trebuie arătat că durata procesului de îndesare influenţează nivelul ruperilor de fire. de aceea. spre rost. care duc la apariţia vârfului de tensiune (Tb).60. în timpul primei faze. În tabelul IV.60. o dată cu creşterea lăţimii de lucru. IV. . ca urmare a deplasării spetei spre punctul mort faţă.8. a se observă că. În faza a treia.9 [54] sunt date valorile perioadei de îndesare pentru maşina STB. constituie zona de îndesare.00877 Se observă că. a gurii ţesăturii.8. b). sub acţiunea spetei. IV.8. Tensiunea urzelii. Mărimea deformării urzelii şi mărimea zonei de îndesare sunt proporţionale cu forţa de îndesare şi totodată depind proporţional de rigiditatea urzelii şi ţesăturii. scade turaţia maşinii şi creşte durata timpului de îndesare. deplasarea ţesăturii spre traversa de piept. Începutul celei de a doua faze se consideră momentul închiderii rostului când între firele de urzeală şi firul de bătătură se nasc forţa de frecare.00476 0. deplasarea firului de bătătură o dată cu spata spre gura ţesăturii se realizează liber pe planul inferior al rostului.60. Pe de altă parte. Curba variaţiei tensiunii în firele de urzeală (a) şi în ţesătură (b).00505 0. sub acţiunea forţelor elastice din firele de urzeală. în faza a doua şi a treia. IV.00641 0. spata se deplasează împreună cu gura ţesăturii în direcţia traversei de piept şi tensiunea ţesăturii descreşte la valoarea Tb (fig.

8. În timpul mişcării. pentru mecanismul axial. Fig. Legea de variaţie a spaţiului. Geometria unui astfel de mecanism este prezentată în fig.8. cu lăţime mică de lucru. Mecanismul vătalei asigură. destinat îndesării firului de bătătură. Mecanismul patrulater articulat plan: 1 – arborele principal. se foloseşte acţionarea mecanismului vătalei cu came. pe care se găseşte spata 5. axul principal 1. Mecanismul patrulater din fig. spata trebuie să permită trecerea printre dinţii acesteia a porţiunilor groase sau a nodurilor din fire.62. iar pentru maşinile de ţesut clasice.61. Fig.62.21) r ⎛ ⎞ v = ωr ⎜ sin α ± sin 2α ⎟ 2l ⎝ ⎠ . în afara îndesării firului de bătătură în gura ţesăturii.20) (IV. Geometria mecanismului patrulater deformabil: 1 – axul principal. şi depozitarea suveicii în una din cele două casete. pentru a obţine un unghi mai mare. IV.8. până la 1.8. biela 3 şi vătala 4. sunt date de relaţiile: s = r (1 − cos α ) ± r2 sin 2 α [mm]. Pentru maşinile de mare viteză. şi repartizarea uniformă a firelor în lăţimea urzelii.8.1392 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE Mecanismul vătalei. Este de preferat ca staţionarea spatei în punctul mort-spate să fie cât mai îndelungată. pentru acţionarea acestuia se foloseşte mecanismul patrulater articulat. este indicată folosirea bielei lungi. Pentru maşinile de ţesut la care mecanismul de inserare este montat pe mecanismul vătalei. Principala funcţie a mecanismului vătalei este de a asigura mişcarea oscilatorie a spetei. IV. IV. 3 (linia plină). 3– bielă de lungime l. 3 – biela. manivela 2. Tipuri de mecanisme ale vătalei. Pentru maşinile de ţesut cu lăţime mare de lucru este indicată folosirea bielei scurte (linia punctată). 2 – manivela. 4 – vătala. pentru a oferi condiţii bune de inserare a bătăturii. Pentru maşinile de ţesut la care mecanismul de inserare este montat pe batiul maşinii. 5 – vătală.61 este constituit din batiul maşinii. 4 – bolţul vătalei.8.2 m. vitezei şi acceleraţiei braţului vătalei. 2 – manivelă de lungime r. 2l [mm/s] (IV. dirijarea purtătorului de bătătură. IV.

Mecanismele patrulatere neaxiale.8. IV.8. b – neaxialitate pozitivă.64. a b Fig. a căror scheme sunt prezentate în fig.22) Se observă că cinematica mecanismului diferă funcţie de mărimea raportului r . ..Ţeserea r ⎛ ⎞ a = ω2 r ⎜ cos 2α ± cos 2α ⎟ [mm/s2]. Graficul spaţiului. ω – viteza unghiulară a butonului vătalei (radiani). l – lungimea bielei (mm). IV. IV. vitezei şi acceleraţiei pentru mecanismul vătalei axial: .63).63. Fig. Cu cât este mai mare valoarea acestui raport. Schema mecanismelor neaxiale: a – neaxialitate negativă. IV. modifică caracterul mişcării vătalei.8. r/1 > 1/6 – mecanism cu bielă lungă.65. simetria mişcării se reduce şi caracterul armonic al acesteia se micşorează (fig. cu atât vor fi mai mari viteza şi acceleraţia bolţului vătalei..8.. l ⎝ ⎠ în care: r este lungimea manivelei (mm). După l mărimea acestui raport. aşa cum se observă din fig. 1393 (IV.8... există trei tipuri de mecanisme şi anume: r/l < 1/3 – mecanism bielă scurtă. α – unghiul de rotaţie al arborelui principal (grade).64. IV.8. –––––– bielă scurtă. r/l = 1/3 – 1/6 – mecanism cu bielă normală.bielă normală.

are ca rezultat modificarea mărimii spaţiului parcurs de bolţul vătalei. ceea ce constituie un avantaj. Se observă că modificarea poziţiei axului cotit. creşte neregularitatea mişcării vătalei. Totodată. deci cu bielă normală. Graficul spaţiului. Curbele sunt trasate pentru un mecanism al vătalei cu r/l = 1/5. vitezei şi acceleraţiei pentru mecanismul neaxial: I – neaxialitatea nulă. simetria mişcării se micşorează. IV.8.65.1394 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE Fig. pe verticală. II – neaxialitatea pozitivă. III – neaxialitatea negativă. . în cazul neaxialităţii se micşorează viteza vătalei în perioada deplasării suveicii.

Ţeserea

1395

Neaxialitatea mecanismului măreşte neuniformitatea mişcării vătalei, proprietate folosită pentru scopuri tehnologice. La prelucrarea firelor de lână, caracterizate de neuniformitate şi pilozitate ridicată, se foloseşte mecanismul cu bielă scurtă, cu neaxialitate negativă, iar pentru prelucrarea firelor tip mătase, mecanismul cu bielă lungă cu neaxialitatea pozitivă. Pentru prelucrarea ţesăturilor speciale se folosesc mecanisme patrulatere cu dublă bătaie (pentru covoare) (fig. IV.8.66) sau cu bătaie variabilă (pentru ţesături buclate) (fig. IV.8.67).

Fig. IV.8.66. Mecanismul vătalei cu bătaie dublă: 1 – arborele principal; 2 – manivelă; 3 – bielă; 4 – levier; 5 – bielă; 6 – vătală.

Fig. IV.8.67. Mecanismul vătalei cu bătaie variabilă: 1 – arborele principal; 2 – manivelă; 3 – bielă; 4 – levier; 5 – vătală; 6, 7 – pârghii; 8 – camă; 9–12 – roţi dinţate.

Efectul similar mecanismului cu bătaia repetată se obţine folosind mecanismul cu spată vibratoare (fig. IV.8.68). Mişcarea vibratoare a spetei se obţine de la mecanismul vibrator cu came din cutia 4, pe care se găseşte montată spata 5.

Fig. IV.8.68. Mecanismul vătalei cu spată vibratoare: 1 – arbore principal, 2 – manivelă, 3 – bielă, 4 – cutie, 5 – spata, 6 – arcuri, 7 – lanţ, 8 – roată de lanţ, 11, 14 – came, 12, 13 – roţi dinţate.

Fig. IV.8.69. Mecanismul vătalei pe maşina P–125: 1 – arbore; 2 – manivelă; 3 – bielă; 4 – ax; 5 – bielă; 6 – vătală; 7 – spata.

1396

MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE

În cazul unor maşini, cum ar fi maşina pneumatică P–125 (fig. IV.8.69), mecanismul vătalei este un mecanism hexalater deformabil, care asigură vătalei 6 o perioadă de cvasistaţionare în poziţia extremă spate, pe perioada trecerii jetului de aer, ce inserează firul în rost. Mecanismele prezentate anterior nu asigură perioada de staţionare a vătalei. Maşinile de ţesut neconvenţionale folosesc, pentru acţionarea vătalei, came, care asigură acesteia perioada de staţionare necesară. În fig. IV.8.70 este prezentat mecanismul vătalei folosit la maşina de ţesut Sulzer (STB) şi maşina ATPR. În funcţie de lăţimea de lucru, pe axul principal sunt montate un număr de perechi de came conjugate, 4–6, profilul cărora este urmărit de rolele 3–5. Cama 4 asigură oscialţia către punctul mort faţă al spetei 1, iar maca 6, retragerea acesteia spre punctul mort spate. Graficul spaţiului, vitezei şi acceleraţiei vătalei este prezentat în fig. IV.8.71.

Fig. IV.8.70. Mecanismul vătalei antrenat prin came: 1 – spata; 2 – vătala; 3, 5 – role; 4, 6 – came conjugate.

Fig. IV.8.71. Graficul spaţiului, vitezei şi acceleraţiei vătalei acţionate prin came.

În funcţie de lăţimea de lucru, fazele specifice mişcării vătalei în cadrul unui ciclu de ţesere se prezintă în tabelul IV.8.10.
Tabelul IV.8.10 Durata mişcării vătalei Mişcarea vătalei Oscilaţia spre PMF Oscilaţia spre PMS Îndesarea bătăturii Perioada de staţionare ATPR 300–360 0–60 0 60–300 STB–180 0–70 70–140 70 140–360 STB 250–330 0–50 50–105 50 105–360

Îndesarea punctiformă se foloseşte la maşinile cu rost multiplu, rectilinii. În fig. IV.8.72 este prezentat principiul îndesării la maşina de ţesut Kontis.

Ţeserea

1397

Fig. IV.8.72. Mecanismul pentru transportul şi integrarea punctuală a firului de bătătură: 1 – fir de bătătură; 2 – iţe; 3 – fire de urzeală; 4 – disc de îndesare.

Firul de bătătură inserat (fig. IV.8.72) este deplasat de discul 4 spre gura ţesăturii, apoi este îndesat la gura ţesăturii, de profilul activ al discului 4. În fig. IV.8.73 este prezentat principiul de lucru al maşinii de ţesut MT 330. Discul 2 are trei proeminenţe: – proeminenţa I are rolul de a deplasa microsuveica, care depune firul în rost; – proeminenţa II deplasează firul de bătătură către gura ţesăturii; – proeminenţa III îndeasă firul de bătătură la gura ţesăturii.

Fig. IV.8.73. Principiul de lucru al maşinii de ţesut MT 330: 1 – ax principal; 2 – disc.

IV.8.7. Schimbători de culori
Pentru producerea ţesăturilor cu efecte de bătătură, maşina de ţesut este dotată cu mecanism schimbător de culori, care îndeplineşte următoarele funcţiuni: – diversificarea ţesăturilor, prin folosirea firelor de bătătură ce prezintă caracteristici diferenţiate (colorate, niveluri şi sensuri de torsiune diferite, fineţe şi natură a materiei prime diferite, structuri diferite), rezultând produse cu efecte variate; – amestecarea firelor de bătătură cu aceleaşi caracteristici, alimentate de pe formate diferite, în vederea realizării unor ţesături cu aspect uniform. Pe maşina de ţesut clasică, producerea ţesăturilor cu efecte pe direcţia bătăturii impune utilizarea mai multor suveici, ce sunt instalate în casete, plasate pe o parte sau pe ambele părţi ale vătalei. În cazul situării casetelor multiple pe o singură parte, se pot realiza rapoarte de culoare cu număr par de fire de bătătură, iar în cazul plasării casetelor multiple pe ambele părţi ale maşinii, se realizează rapoarte cu număr par şi impar de fire de bătătură. Acţionarea casetelor multiple se produce în baza comenzii dată de o cartelă, comună cu cea a mecanismului de formare a rostului sau independentă de acesta. Deplasarea pe verticală a casetelor multiple se obţine cu ajutorul unor

26 – ace. 7. cu pârghii. 28 – arc de întindere. 20 – pârghie. 34 – prismă. 12 – arborele secundar. Mecanismul de schimbare a culorilor pe maşina de ţesut IMATEX L 5: 1 – casete.74. 13. care prezintă avantajul unei acţionări precise şi al unei staţionări a casetelor în poziţii bine determinate. Fig. Z2 – roţi dinţate.74 se prezintă mecanismul schimbător de culori cu excentrici. Pentru situarea casetelor la nivelul patului vătalei sunt posibile următoarele variante: – antrenarea pinionului Z2 determină poziţionarea la nivelul patului vătalei a casetei II. – acţionarea pinionului Z1. 23. 35 – cartela. 18 – pârghii. transmite poziţionarea la nivelul patului vătalei a casetei III. 19 – tijă. montate pe un ax unic sau axe diferite). Z2. Comanda de schimbare a casetelor este furnizată de cartela 35 comună cu cea de comandă a iţelor.8. roţi dinţate şi pârghii utilizat pe maşina de ţesut IMATEX L 5. 30 – tije. 27 – pârghie. 8 – excentrici. 3. – acţionarea simultană a pinioanelor Z1–Z2 transmite poziţionarea la nivelul patului vătalei a casetei IV. 4. 22 – platine. 2 – suportul casetelor. cu roţi dinţate sau combinate. 32 – ace. Z3 – sectoare dinţate. 17 – tija de legătură. 25. 21. 31. 9 – sector oscilant. Cei mai utilizaţi sunt schimbătorii de culori cu acţionare pozitivă. 15. – necomandarea pinioanelor Z1. Z1. 33 – lineal. IV. 10 – tija cu rolă. 29. 14 – pârghii oscilante.8. . 24 – cuţite.1398 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE mecanisme cu excentrici (de raze egale sau diferite. 16. IV. determină coborârea la nivelul patului vătalei a casetei I. 11 – camă. În fig. 6 – pârghie. 5 – tije.

când nu se utilizează repetor.8. Raportul de lansare se calculează cu relaţiile următoare: Rl = Rc.8. cu elemente mecanice. kt – numărul total al casetelor. Repetorul poate fi cu unul. două sau trei profile şi suspendă acţiunea unuia. cu comandă de la cartela metalică 8. g4 – numărul grupelor de câte patru fire din cadrul raportului de culoare. (IV.75 se prezintă mecanismul de schimbare a culorilor pe maşina de ţesut cu proiectil. ordinea de schimbare a culorilor este arbitrară.24) pentru rapoarte de culoare cu număr impar. reprezintă numărul lansărilor succesive după care toate suveicile îşi ocupă poziţiile iniţiale în casete. kl − k p k În cazul în care rapoartele t şi nu sunt numere întregi. kp – numărul casetelor cu lansări pare. instalat pe o parte a maşinii de ţesut.8.27) când se utilizează repetor. pentru rapoarte de culoare cu număr par.8. acesta nu acţionează direct asupra purtătorilor firului de bătătură. . Pe maşinile de ţesut neconvenţionale.26) (IV. IV. 3 sau 4 cicli de ţesere succesivi.Ţeserea 1399 Raportul de lansări. Comanda schimbătorilor de culori se realizează de la cartela ratierei.23) (IV. în lanţul de cartelă se calculează cu relaţiile: N = Rc. kl – numărul casetelor liberiene. formată din eclise.25) pentru rapoarte de culoare cu număr par şi impar. N. Raportul de culoare în bătătură maxim ajunge la 72 fire. kl (IV. Deoarece funcţionarea schimbătorului este separată de vătală.8. şi N = Rc − g 4 x (IV. valorile de calcul se vor kl kl rotunji la prima valoare superioară pară. Rl. electromagnetice sau cu microprocesor. încât cartela rămâne activă cu aceeaşi eclisă. Numărul culorilor în lucru este dat de numărul prezentatorilor de fir. cu asupra prezentatorilor care predau firul de bătătură. pentru 2. în care: Rc este raportul de culoare în bătătură. În fig. de la cartela proprie.8. Rl = kt − k p kl ⋅ Rc . iar prin folosirea unor dispozitive speciale (repertori) se poate ajunge la rapoarte de culoare de maximum 288 fire de bătătură. Rl = kt ⋅ Rc . ea fiind asigurată printr-un mecanism schimbător de culori. x – numărul firelor de bătătură inserate la un ciclu de lucru al repetorului. în care: Rl este raportul de culoare. Numărul ecliselor. două sau trei bolţuri de pe discul 1.

9 – rolă. dotarea maşinilor de ţesut cu mecanisme de siguranţă şi control permite aplicarea unui regim de viteze sporit şi extinderea zonei de deservire a ţesătorului. cauzate de ruperi masive ale firelor de urzeală. 11. IV. Aceste mecanisme şi echipamente îndeplinesc următoarele funcţii: – asigură control permanent al firelor de urzeală şi bătătură şi comandă oprirea maşinii la ruperea sau slaba tensionare a acestora. prezintă o mare diversitate şi au cunoscut o evoluţie spectaculoasă o dată cu sporirea nivelului tehnic al maşinilor şi al regimului de viteze al acestora. 15 – proiectil. 13 – suportul alimentatorilor. a. 14 – deschizătorul clemei alimentatorilor.1400 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE Fig. 2 – bolţ. 5 – roţi dinţate cilindrice. Mecanismele şi echipamentele auxiliare. Se elimină astfel posibilitatea producerii de ţesături cu defecte şi se reduc timpii neproductivi ai maşinii de ţesut. cât şi deteriorarea pieselor. 10 – ax. 6. – urmărirea continuă sau periodică a valorilor unor parametri de lucru şi semnalizarea şi/sau oprirea maşinii în cazul nerespectării lor (desime în bătătură. în cazul unor dereglări în funcţionare ce pot determina avarii în lanţ sau staţionări de durată. IV. viteze). care asigură supravegherea continuă a funcţionării maşinii de ţesut.75. prin evitarea unor staţionări de durată. . tensiuni în urzeală şi bătătură. comandând oprirea maşinii.8. c. în cazurile în care se produce o perturbare în funcţionarea normală a acesteia. fără a avea repercusiuni asupra calităţii ţesăturilor şi securităţii maşinilor. 16 – mecanismul de antrenare a alimentatorilor. din cauza ruperilor masive ale firelor de urzeală.8. Mecanisme de control şi siguranţă Maşina de ţesut este dotată cu o serie de mecanisme şi dispozitive care efectuează controlul automat al procesului de ţesere. 4. Mecanismul de schimbare a culorilor pe maşina de ţesut cu proiectil: 1 – disc.8. 8 – cartela (lanţ cu eclise). 7 – roată de lanţ. Totodată. 3 – cruce de Malta. b. d – alimentatori. – asigură securitatea maşinilor. prin blocarea subansamblelor. 12 – sectoare dinţate.

Fig. Mecanismele de control al firelor de urzeală produc comanda de oprire. lamela. Schema veghetorului de urzeală pe maşina de ţesut cu proiectil: 1 – şurub de reglaj.77. 3 – axul controlorilor. IV. IV. Fig.76. 4 – elctromagnet. montate câte una pe fiecare fir. cât şi în cazul existenţei unor fire slab tensionate. staţionări pe cauze.8. la cerere. IV.8. IV. transmite un semnal mecanic sau electric de oprire a maşinii. 2 – pârghie oscilantă. în scopul uşurării activităţii ţesătorului şi evitarea unor manevre subiective. 4 – lineal. Principiul de funcţionare a controlului de urzeală: 1 – lamelă.8.8. a elementelor specifice procesului de ţesere (producţie. – evidenţierea. trecut peste barele 3 ale suportului veghetorului şi prin deschiderea lamelei 1. IV. 7 – camă. menţine lamela deasupra linealului 4.8.8. 2. 3 – barele veghetorului. În fig. Poziţia de oprire trebuie astfel reglată încât lichidarea ruperii firelor de urzeală să se facă fără manevre suplimentare. a = 4–6 mm. Principiul de funcţionare al controlului de urzeală se prezintă în fig. care prin propria greutate şi la contactul cu linealul 4. 5 – pârghie unghiulară. Mecanismul de control al firului de bătătură Pe maşinile de ţesut cu suveică controlul firului de bătătură se realizează cu ajutorul unor mecanisme numite controlori de bătătură (furculiţe). în cazul ruperii unuia sau mai multor fire. ce verifică prezenţa firului de bătătură pe zona centrală a rostului (furculiţa centrală) sau pe una din extremităţile ţesăturii . Firul de urzeală. lungimea bucăţii de ţesătură.1.77 se prezintă schema controlului electric de urzeală pe maşina de ţesut cu proiectil. IV. 6 – arborele principal. controlul poziţiei gurii ţesăturii). La ruperea firului.8.8.2. care ar determina defecte în ţesătură (căutarea rostului. Mecanismul de control al firelor de urzeală Controlul firelor de urzeală pe maşina de ţesut se realizează cu ajutorul lamelelor. 2 – fir de urzeală.76. tensionat datorită acţiunii sistemelor de alimentare a urzelii şi tragere – înfăşurare a ţesăturii. lungimea urzelii pe sul).Ţeserea 1401 – realizarea automată a unor operaţii.

încât cârligul 8 este scos din zona de acţiune a ciocănelului 9. IV. ce determină tamponarea profilelor superioare ale celor două came şi oprirea maşinii. În fig. Profilul inferior al acesteia determină mişcarea de oscilaţie a camei cu trei profile. În absenţa firului de bătătură din rost.8.79 se prezintă schema şi principiul de funcţionare a furculiţei laterale pe maşina de ţesut cu proiectil. 10 – pârghie.8. iar cea laterală pe maşinile înguste şi de turaţie mare. 8 – cârligul furculiţei. 9 – ciocănel. Furculiţa laterală de pe maşina de ţesut clasică: 1 – vătală. Furculiţa centrală este utilizată pe maşinile de ţesut late. 2 – canalul furculiţei. Precizia de lucru a acestora este adoptată corespunzător turaţiilor ridicate ale maşinilor de ţesut actuale. În absenţa firului de bătătură sau slaba tensionare a acestuia.1402 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE (furculiţa laterală). 5 – caseta suveicii. Prezenţa firului de bătătură împiedică pătrunderea antenelor 7 în grătarul 3 şi determină rotirea furculiţei. 4 – spată. antenele 7 pătrund printre barele grătarului 3 şi cârligul 8 se menţine coborât. 1. 15 – arc. pentru controlul firului de bătătură. 14 – axul furculiţei. 7 – antenele furculiţei. cama 1 oscilează împreună cu lamela 11. ce efectuează controlul la fiecare ciclu de ţesere. 6 – corpul furculiţei. 12 – camă. Fig. IV. lamela are o mişcare mai amplă. iar furculiţa laterală efectuează controlul numai când suveica este în caseta din partea furculiţei. 17 – braţ pentru deschiderea cuplajului.78. IV. 6. încât profilul inferior al camei 2 trece peste profilul superior al camei 1.78 se prezintă schema şi principiul de funcţionare a furculiţei laterale pe maşina de ţesut clasică. în scopul opririi maşinii de ţesut. 13 – arborele secundar. imprimă prin pârghie 5 şi tija 3 o mişcare de oscilaţie camei 2. Aceste furculiţe funcţionează pe principiu mecanic. La oscilaţia ciocănelului. 11 – arc.8. În fig. încât se decuplează maneta 16. Camele conjugate. Prezenţa firului produce staţionarea lamelei 11. 3 – grătarul furculiţei. 16 – manetă. . axul 14 şi furculiţa 6 sunt antrenate. Pe maşinile de ţesut neconvenţionale se utilizează mecanismul de control al firului de bătătură de tipul furculiţei laterale. Furculiţa centrală efectuează controlul firului de bătătură la fiecare ciclu de ţesere. După efectuarea inserării. electric sau piezoelectric.

– reducerea solicitărilor din sistemele constituente ale ţesăturii. fapt ce determină sporirea duratei de serviciu a acestora şi implicit reducerea consumului de materiale auxiliare. 8 – pârghie. Condiţiilor optime de inserare sunt asigurate constructiv pe majoritatea maşinilor de ţesut actuale. Stabilirea parametrilor de reglare a mecanismelor maşinii de ţesut are în vedere raportarea acţiunilor acestora la o poziţie de referinţă. În timp ce vătala oscilează în jurul poziţiei extreme din faţă. . Reglarea maşinilor de ţesut La baza reglării maşinii de ţesut stă interdependenţa dintre contextura ţesăturii. această sincronizare conduce la: – asigurarea condiţiilor optime pentru deplasarea purtătorului de bătătură. 2 – camă cu două profile. pentru a se evita frecările excesive cu firele de margine. 3 – tijă de acţionare.8. 4 – şuruburi de reglare. 12 – axul furculiţei. cu influenţe pozitive asupra calităţii produselor şi randamentul maşinii. 7 – şurub de reglaj. 6 – camă şi contracamă. Furculiţa laterală pe maşina de ţesut cu proiectil: 1 – camă cu trei profile. coincide cu poziţia extremă din spate sau poziţia extremă din faţă a spetei. IV.9 . şi sincronizarea acţiunilor mecanismelor. Elementul principal care impune această sincronizare este mişcarea purtătorului de bătătură. fapt ce permite realizarea fazei de îndesare a firului de bătătură şi unele operaţii pregătitoare pentru ciclul următor de ţesere. 5 – pârghie cu role.Ţeserea 1403 Fig. fiecare maşină de ţesut este dotată cu un disc gradat de la 0° la 360°. care. prin staţionarea vătalei la poziţia extremă din spate şi a rostului la poziţia maxim deschis pe toată durata deplasării purtătorului de bătătură. ce impune condiţii de prelucrare specifice.79. IV. 10 – axul controlorilor. Pentru a uşura reglarea.8. 9 – arc de compresie. care poate începe inserarea în condiţiile oscilaţiei vătalei către poziţia extremă din spate şi a rostului suficient deschis. se impune situarea purtătorului în afara zonei de acţionare a spetei. Sincronizarea acţiunilor diferitelor mecanisme este realizată urmărindu-se desfăşurarea corespunzătoare a fazelor de obţinere a ţesăturii. în scopul satisfacerii cerinţelor de realizare a diferitelor categorii de ţesături. Pentru desfăşurarea corespunzătoare a procesului de ţesere este necesară debitarea urzelii şi tragerea/înfăşurarea ţesăturii în concordanţă cu particularităţile articolului prelucrat. 11 – lamela furculiţei. – reducerea solicitărilor din organele de lucru. în general. Totodată.

staţionarea suveicii în caseta receptoare.81 diagramă ciclică de ţesut cu graifăr. IV. IV. respectiv. IV. IV. . 3–1 – închiderea rostului. 2–3 – mişcarea liberă a suveicii prin rost.8. O sincronizare corespunzătoare impune păstrarea unor intervale de siguranţă de 5–15° din rotaţia arborelui principal. IV. 2–3 – staţionare. între sfârşitul fazei de mişcare a purtătorului şi începutul acţiunii schimbătorului şi. 4–1 . Mecanismele de control al firelor de urzeală şi bătătură trebuie să comande şi să asigure oprirea maşinii de ţesut în poziţii care să nu mai necesite manevre suplimentare pentru lichidarea ruperilor. 3–4 – frânarea suveicii în caseta receptoare.lansarea suveicii. F – automatul de schimbare a canetelor: 1 – începutul coborârii ciocănelului. în fig.9. precum şi atenuarea sau suprimarea pulsaţiilor gurii ţesăturii. 2–1 – staţionarea casetelor. Fig. când purtătorul de bătătură este staţionar. D – regulatorul de ţesătură: 1–2 – faza activă de tragere a ţesăturii.8. E – schimbătorul de culori: 1–2 – schimbarea casetelor. 4 – terminarea schimbări.1404 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE Corelarea acţiunilor regulatoare de urzeală şi ţesătură trebuie astfel realizată încât să se asigure reducerea solicitărilor din firele de urzeală în cadrul fiecărui ciclu de ţesere.1. între sfârşitul acţiunii schimbătorului şi începutul mişcării purtătorului. 3 – contactul canetei pline cu caneta goală din suveică.80. fără a provoca ruperi masive de fire şi avarii sau deteriorări de piese şi mecanisme. 2–3 – staţionarea rostului la poziţia maxim deschis. 3–4 – faza pasivă de încărcare a roţii de clichet. iar mecanismele de siguranţă trebuie astfel reglate încât să comande oprirea în timp util. C – mecanismul de formare a rostului: 1–2 – deschiderea rostului.8. B – mecanismul de lansare: 1–2 .8.82 diagramă ciclică a maşinii de ţesut cu jet de apă şi în fig. 4–1 – staţionare.83 diagrama ciclică a maşinii de ţesut cu proiectil.8. Schimbarea culorilor se realizează în perioada oscilaţiei vătalei în jurul poziţiei extreme din faţă.80 se prezintă diagrama ciclică de reglare a maşinii de ţesut clasice. 2–1 – oscilaţia vătalei de la Pes la Pef. IV. Diagrama ciclică a maşinii de ţesut cu suveică: A – mecanismul vătalei: 1–2 – oscilaţia vătalei de la Pef la Pes.8. în fig. 2 – contactul ciocănelului cu caneta plină. Diagrama ciclică a maşinii de ţesut În fig.

10 – tăierea firului de bătătură la margine. Fig.82. IV.8. Diagrama ciclică a maşinii de ţesut cu graifăr: 1 – începutul oscilaţiei vătalei spre PMF. 4 – preluarea firului. 7 – poziţia coborâtă a buclei de prindere.8 81. Diagrama ciclică a maşinii de ţesut hidraulică: 1 – poziţia extremă faţă a vătalei (îndesarea firului de bătătură). 12 – poziţia de aliniere a ochiurilor. 8 – firul de bătătură sub roata de blocare. .Ţeserea 1405 De acţionare De formare Schimbătorului Fig. 11 – topirea firului de bătătură la margine. 5 – nivelarea rostului. 6 – bucla de prindere. 3 – faza predare–preluare fir de bătătură. IV. 2 – fanta dispozitivului de măsurare şi poziţia superioară. 2 – începutul oscilaţiei vătalei spre PMS. acelor şi braţelor dispozitivului de margine. 3 – inserarea firului de bătătură. 9 – nivelarea iţelor. 5 – poziţia ridicată a buclei de prindere. 4 – staţionare în afara rostului.

9 – centratorul firului de bătătură. 19. 2 – frâna firului de bătătură.8.84) a urzelii. 10 – foarfeca de tăiere a firului de bătătură.8. IV. Diagrama ciclică a maşinii de ţesut cu proiectil STB 175 şi STB 220: 1 – compensatorul firului de bătătură. IV. lungimi). 21. IV. 24 – mecanismul de alimentare a urzelii.2. 8 – întorcătorul firului de bătătură. 7 – deschizătorul clemei alimentatorului. 16 – deschizătorul arcului proiectilului la caseta de recepţie.83. 5 – deschizătorul arcului proiectilului la caseta de lansare. 22 – mecanismul de formare a marginilor.9. 14 – întorcătorul proiectilului. 11 – mecanismul vătalei. 6 – mecanismul de lansare. . 4 – ridicătorul proiectilelor.1406 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE Fig. 13 – frâna proiectilului. Parametrii de montare a urzelii pe maşina de ţesut Obţinerea diferitelor categorii de ţesături impune stabilirea parametrilor de montare pe orizontală şi pe verticală (fig. 23. 15 – controlorul zborului proiectilului. 18 – depunerea proiectilului pe transportor. precum şi condiţiilor de alimentare a acesteia (tensiuni. 12 – controlorul firului de bătătură din dreapta. 3 – controlorul firului de bătătură din stânga. 20. 17 – împingerea proiectilului pe planul înclinat.8.

8. în poziţia extremă din faţă. Schema liniei de montare a urzelii.84. β – unghiul de oscilaţie a vătalei: H − a − av1 + e β = arccos . Distanţa de la gura ţesăturii la tindechi (lt) este de 3–5 mm.29) H −a av1 – distanţa de la patul vătalei. în raport cu traversa de piept (av1 = 30–40 mm).2.8.8.30) 2 în care: x este distanţa între poziţiile extreme ale capacului spatei: .8. în funcţie de tipul tindachiului şi a ţesăturii prelucrate.8. IV. Lungimea rostului anterior corespunzător ultimei iţe: g lin = x + + p.5–1 mm). Distanţa de la gura ţesăturii la spata situată în poziţia extremă din spate (ls) se calculează cu relaţia: [( H − a − av1 ) cos β + e]sin β cos β (IV. Parametrii de montare pe orizontală Distanţa de la traversa de faţă la gura ţesăturii (lg) are valori de 150 la 200 mm. a – poziţia axului vătalei faţă de pardoseală (a = 30–35 mm).9. (IV.Ţeserea 1407 Fig.1.28) ls = 1 − sin 2 β în care: H este poziţia traversei de piept faţă de pardoseală (H = 840–880 mm). IV. e – distanţa dintre patul vătalei în poziţia extremă din spate şi planul rostului inferior (e = 0. (IV.

(IV.2. (IV. Înlocuind în relaţia (IV. Lungimea rostului anterior corespunzător primei iţe: lin = lin + q ( n − 1) . (IV. 14. se adoptă în funcţie de caracteristicile firelor prelucrate. n – numărul iţelor pe maşină. ls – distanţa.33) în care: av2 este nivelul patului vătalei. a g = H − a − ( H − a − av1 ) cos β − e − ls ⋅ tg β. Unghiul de frângere a liniei de montare (α) este unghiul pe care îl fac firele de urzeală cu orizontala la rost nivelat şi are valori de la 0° la 13°. Unghiul de înclinare a liniei de montare pe zona tindechi – gura ţesăturii τ.2. Lungimea rostului posterior. s – înălţimea spatei şi a capacului acesteia (s = 120–170 mm). IV.8. Nivelul gurii ţesăturii faţă de traversa de piept (ag) se calculează cu relaţia: a g = av 2 − e − ls tgβ.33) expresia mărimii av2 rezultă relaţia de calcul a nivelului gurii ţesăturii faţă de traversa de piept de forma. Unghiul de deschidere a rostului anterior (γ).5–3)li1. de la iţe la aparatul cu lamele. Dacă la poziţia extremă din faţă spata este verticală unghiul de înclinare τ se calculează cu relaţia: τ = 90 − ω.36) în care: α este unghiul de frângere a rostului inferior la nivelul iţei din faţă. β – unghiul de oscilare a vătalei.32) în care: q este pasul iţelor (q = 10. se determină cu relaţia: .34) Unghiul de îndesare a firului de bătătură (ω) este unghiul pe care-l face spata cu ţesătura în momentul îndesării. (IV.85. astfel ca alungirea să fir minimă lc = (1.8.8. pe orizontală. ρ – înclinarea faţă de orizontală a patului vătalei în poziţia extremă din spate.1408 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE x=⎡ ⎣ ( H − a − a v1 ) + s ⎤ ⎦ sin β. Are valori de 72°–90°. 16 mm).8. la poziţia extremă din spate. Distanţa de la aparatul cu lamele la traversa de spate are valori cuprinse între 300 şi 350 mm. 12. (IV. de la gura ţesăturii la spată. IV.31) g – lăţimea capacului spatei (g = 50 – 70 mm).8.8. în raport cu traversa de piept.8. în poziţia extremă din spate a vătalei.8.35) Unghiul de înclinare a firelor rostului inferior faţă de orizontală în zona iţe – aparat cu lamele se calculează cu diferenţa a două unghiuri: σ = α − ρ. (IV. În raport cu aceasta se stabilesc poziţiile pe verticală a diferitelor elemente ale liniei de montare. conform notaţiilor din fig. p – distanţa de la capacul spatei la ultima iţă (p = 25–30 mm).9.8. Parametrii de montare pe verticală Traversa de faţă este considerată elementul fix al liniei de montare.

ls1 – distanţa de la gura ţesăturii la spată: ls1 = (H– a – ag) sin β. (IV.39) în care: lin este distanţa de la gura ţesăturii la ultima iţă.8. IV. ls1 − l în care: ha este înălţimea peretelui anterior al suveicii. σ – unghiul de înclinare faţă de orizontală a rostului inferior creat de firele ultimei iţe. lt – distanţa de la tija tindechilor la gura ţesăturii. – legătura atlas: –(60–70) mm.8. l – lăţimea suveicii. lc – distanţa de la iţa din spate la aparatul cu lamele.38) unde: ag este nivelul gurii ţesăturii faţă de traversa de piept. .42) li1 + lc unde: ac este nivelul aparatului cu lamele. τ – unghiul de înclinare a liniei de montare pe zona tindechi – gura ţesăturii.40) unde li1 este distanţa de la gura ţesăturii la prima iţă. (IV. Nivelul traversei de spate se stabileşte în funcţie de legătura articolului prelucrat: – legătura pânză: +5 mm. (IV. (IV. Nivelul rostului faţă de traversa de piept (arn) se calculează cu relaţia: arn = a g + lin ⋅ tgρ. – legătura diagonal: – 60 mm.8. ag – nivelul gurii ţesăturii.85. ρ – unghiul faţă de orizontală a patului vătalei la poziţia extremă din spate.8.8. Nivelul rostului la prima iţă se calculează cu relaţia: ari = a g + li1 ⋅ tgρ.37) Fig. ha + 1409 (IV. li1 – distanţa de la gura ţesăturii la iţa din faţă. Nivelul aparatului cu lamele faţă de traversa de piept de calculează cu relaţia: ac = arn − lc tgσ. b – distanţa de la muchia anterioară a suveicii la firele rostului superior.8.41) în care: lc este distanţa de la ultima iţă la aparatul cu lamele. (IV. Nivelul tijelor tindechilor faţă de traversa de piept se determină cu relaţia: at = a g − lt ⋅ tgτ .8. Unghiul de înclinare a liniei de montare pe zona gura ţesăturii – aparatul cu lamele – se calculează cu relaţia: a − ag tg τ1 = c .Ţeserea b cos γ tgγ = .

8. traversa de spate se montează cu 15–20 mm mai sus ca traversa de piept.44) – pentru iţa din spate: ar1 = a g − li1 tg τ1 . l c1 (IV.8. hi2 – înălţimea rostului la iţa din faţă. (IV.47) Nivelul traversei de spate. Pentru legătura pânză.2.3.45) Unghiul de frângere a liniei de montare în iţe se calculează cu relaţiile. .1410 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE IV. Nivelul urzelii la rost nivelat faţă de traversa de piept se calculează cu relaţiile: – pentru iţa din faţă: ar 2 = a g − li 2 tgτ1 .46) (IV.9.8.8. – la iţa din faţă: a − ac σ2 = arc tg r 2 .43) 2 li 2 unde: ρ este unghiul de înclinare faţă de orizontală a patului vătalei în poziţia extremă din faţă. Modificări ale liniei de montare a urzelii la folosirea avansului Unghiul de înclinare a liniei de montare pe zona gura ţesăturii – iţă se calculează cu relaţia: h tgτ1 = tgρ − i 2 (IV. li2 – distanţa de la gura ţesăturii la iţa din faţă.8.8. (IV. lc 2 – la iţa din spate: σ1 = arc tg a r1 − ac .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->