Povestea baietelului care nu stia ce jucarie doreste

Ionel a adunat toata saptamana buline rosii pentru ca a facut o multime de fapte bune: si-a facut ordine de fiecare data cand s-a jucat cu jucariile sau cand a folosit cartile de colorat si enciclopediile, a avut grija sa dea de mancare catelusului de la ei de acasa, pe nume Wolf, a reusit sa manance fara sa dea prea multe firimituri pe jos. Ar mai fi multe de povestit despre faptele bune ale lui Ionel, dar astazi e sambata, ziua cea mare pentru el: asa cum au stabilit de la Inceputul saptamanii, parintii vor merge astazi la magazinul acela mare de jucarii sa-l recompenseze pe baietelul lor, de care sunt tare mandri. Dupa fapta si rasplata! spun ei si pornesc cu totii veseli spre magazin. Ajunsi la magazin, Ionel nu-si mai Incape In piele de bucurie: "Voi pleca acasa cu cea mai frumoasa jucarie!", Isi spune el. Se Indreapta cu totii spre raionul cu masinute. Sunt o multime! Si mari si mici si de curse si de pompieri si de salvare. Vanzatoarea Il Intreaba amabila pe Ionel ce si-ar dori. Ionel, Insa, se codeste, se gandeste si Intr-un final spune: "Nu vreau o masina de salvare, de politie sau de pompieri, nu vreau o masina mare sau mica si nici un alba, rosie, albastra sau de alta culoare." Asa ca sunt nevoiti sa colinde mai departe. Langa raionul cu masinute e cel cu piese Lego si cuburi de construit. Ionel Isi trage repede parintii de acolo, spunand: "Nu vreau piese Lego sau cuburi de construit!" La raionul cu truse de medic, tamplar, bucatar si ustensile pentru alte meserii, Ionel zaboveste o clipa, dar In cele din urma, da din umeri spunand: "Nici truse dintr-astea nu vreau". Dupa doua ore, obositi si epuizati, Ionel se Indreapta cu parintii lui spre parcarea magazinului. Ionel e trist: nu are cu el nici o jucarie. Vine noaptea si Ionel adoarme doborat de oboseala. Nu trece mult si dupa Mos Ene vine Zana cea Buna In visul lui: "Draga Ionel, atata timp cat tu nu vei sti ce doresti, nu va putea nimeni sa te recompenseze..." Dimineata Ionel se trezeste. Da cu ochii de prietenul lui de plus, iepurasul Rila. I-e atat de drag Rila. Il are de cand e mic. Ce bine ar fi sa aiba si Rila un prieten! Isi spune Ionel. Cred ca s-ar bucura sa-i aduc un prieten urecheat. Ne-am juca foarte frumos cu totii! Nu termina bine de spus cuvintele acestea ca Isi aduce aminte de cuvintele Zanei. "Da, Zana Buna, stiu ce jucarie Imi doresc pentru mine si prietenul meu Rila! Ne dorim un iepuras simpatic pe care o sa-l numim Bocanila!" Alearga repede In bucatarie la mama si la tata si le spune dintr-o suflare: "Imi doresc un iepuras de plus pe care sa-l cheme Bocanila!" Dupa micul dejun pornesc cu totii la magazinul de jucarii si imediat Ionel Isi alege noul prieten. "Ce bine e cand stii ce-ti doresti! o sa am grija de fiecare data sa ma gandesc la ce vreau. Nu mi-e de nici un folos sa ma gandesc numai la ceea ce nu vreau!" Parintii si vanzatoarea zambesc si dau din cap aprobator: "Ce bine ca a Invatat si Ionel lucrul acesta!"

Povestea imparatiei ramasa fara gradinar

A fost odata ca nicodata o imparatie minunata, al carei imparat se numea "Imparatul cel Intelept". Se numea astfel pentru ca toti oamenii din imparatie erau foarte multumiti de felul in care imparatul gasea de fiecare data cea mai buna rezolvare pentru problemele lor. Imparatia era minunata pentru ca fiecare persoana se straduia sa faca cu placere munca pe care o avea de facut. Imparatul era mândru de supusii lui, in special de gradinarul de la palat, care era un adevarat magician. Toate florile din gradina palatului isi deschideau petalele când gradinarul le vorbea si le mângâia frunzele. Iarba din aceasta imparatie era mai verde si mai proaspata parca, iar arborii mai puternici si mai vigurosi. Nu e de mirare ca o vrajitoare invidioasa pe frumusetea imparatiei si pe linistea ce domnea acolo s-a gândit sa faca o vraja pentru a strica echilibrul locurilor. Asa ca intr-o dimineata Imparatul cel Intelept, pe când se plimba prin minunata-i gradina a vazut ca gradinarul lui preaiubit era de negasit. In zadar l-a cautat in toate colturile palatului si apoi ale imparatiei: gradinarul intrase parca in pamânt. Intr-un târziu un batrân dintr-un sat indepartat a dat de veste cum, la rasaritul lunii, vrajitoarea l-a luat pe destoinicul gradinar pe matura sa si, dusi au fost... Imparatul cel Intelept si-a adunat sfetnicii si de indata au hotarât sa porneasa cu oaste mare sa-l salveze pe gradinar. In zadar s-au straduit zile bune: vraja era prea puternica. Se parea ca alta e solutia ce avea sa rezolve problema. Dupa atâtea zile, insa, copacii, iarba si florile din imparatie incepusera sa se usuce, copacii isi aplecau crengile uscate, florile ofilite isi aplecau cu tristete capusoarele. Le trebuia de indata un gradinar. Si atunci imparatul a dat de veste in intreaga imparatie ca are mare nevoie de un gradinar. Toata lumea era, insa, pea ocupata cu meseriile lor importante si nu aveau vreme pentru un lucru atât de neinsemnat ca a fi gradinar. Tuturor li se parea ca aceasta este o meserie fara de importanta si ca meseriile lor erau ceea ce intr-adevar era de folos imparatiei. Imparatul nostru era tot mai trist, pe masura ce minunata lui gradina intra in paragina si vraja nu putea fi rupta cu nici un chip. Ba mai mult, incet, incet toti oamenii din imparatie au devenit mai tristi: nu mai aveau copacii vigurosi care sa-i adaposteasca de soare, nu mai aveau florile gingase care sa le infrumuseteze parcurile, casele, gradinile. Iarba era uscata si multi scaieti si multe buruiene ii impiedicau sa mai stea pe iarba ca altadata. Erau asa de tristi incât nu mai reuseau sa-si faca cu placere meseriile lor importante. Intr-una din zile, un tânar ucenic de la un atelier de cizmarie i-a multumit profesorului sau pentru bunavointa si invataminte, sia luat câteva lucruri in traista si a pornit spre palatul Imparatului Cel Intelept. Ajuns acolo s-a infatisat imparatului si i-a spus:

Imparate Luminate. Le-a incercat pe toate. Baiatul ii aruncase un capat al coardei. S-a uitat in jur dupa o cutie. La aceleasi concluzii au ajuns si cercetarile actuale din domeniul psihologiei. o fetita pe nume Katie sarea coarda in curtea din fata casei. un baiat s-a repezit alergand. i-a smuls coarda cea draga din maini si a fugit spre parc. Un mar copt si frumos se zarea printre crengi. ci de cum interpreteaza ei ceea ce li se intampla”. o piatra sau chiar o scara. Imparatul l-a dus de indata sa-i dea tot ce avea nevoie pentru a-si incepe munca. A vrut sa se catere dar gardul era lucios si alunecos. “Ce baiat ingrozitor!” La inceput s-a simtit socata si suparata. De indata cei doi. Apoi. Inainte de Craciun au mers impreuna sa viziteze un magazin de jucarii. dar n-a reusit sa ajunga la mar. a renuntat si a plecat. Cand se gandea cat de importanta a fost coarda ei pentru salvarea copilului. Sa-i invatam. . pe copii ca sunt responsabili de emotiile lor. Ba chiar a sunat-o si pe bunica sa-i spuna. Multumesc ca mi-ai imprumutat coarda. La inceput s-a simtit furios si dezamagit. Cand a desfacut cadoul. Gandurile creeaza emotii Intr-o zi frumoasa si insorita. Bunica a economisit banuti sa i-o cumpere de Craciun. In plus. Era fericita. conceptualizarea conform careia emotiile apar din felul in care gandim despre evenimentele pe care le traim fiind astazi validata stiintific. Dar dorea sa-i cumpere ceva special. s-a simtit trista si ochii i s-au umplut de lacrimi. tânarul si gradinarul. gandindu-se ca si-a pierdut coarda pentru totdeauna. Bunica era saraca. "Fiecare meserie e importanta!" s-a auzit din nori vocea vrajitoarei. eu cuget cu mintea mea de om simplu ca orice munca e importanta si frumoasa daca e facuta cu placere si cu responsabilitate. stiau ca munca tuturor este importanta si utila si respectau fiecare meserie pe care o imbratisa cineva din imparatie. a vazut ca un copil cazuse intr-un bazin cu apa. In timp ce sarea coarda. Negasind o solutie. Fara succes. Apoi s-a gandit: “Nu coarda ma facea sa ma simt fericita. Cand copilul a ajuns la mal.” Si acest gand o facu sa se simta si mai bine. Ar fi preferat oricand un baton de ciocolata. asadar. in siguranta. gandindu-se cat de foame i se facuse dupa toate eforturile. s-a infuriat. Lui Katie i-a placut coarda. ci noi ne-am suparat). se simtea foarte mandra. s-au pus pe munca si in curând toti oamenii din imparatie se puteau bucura din nou de frumusetile naturii. De cele mai multe ori nu putem schimba situatiile cu care ne confruntam.. S-a gandit apoi sa se urce pe ghiozdan. Dar cand s-a gandit “Mi-a furat coarda daruita de bunica de Craciun!”. I-a spus si tatalui cand s-a intors de la serviciu. i-a dat coarda inapoi si i-a spus: “Imi pare rau daca te-am speriat mai devreme. S-a ridicat pe varfuri intinzand mana cat de sus a putut. incercand sa prinda fructul. In timp ce sarea si-a amintit ca bunica ii daruise coarda de Craciun. A inceput sa sara. a inceput sa se simta ingrijorata.Dar tu nu ai o meserie? De ce vrei sa te faci gradinar? l-a intrebat cu mirare imparatul. In timp ce baiatul il tragea din apa. si s-a pierdut inspre apus. Cand s-a intors acasa i-a povestit mamei cum coarda ei a salvat un copil de la inec. In tara voastra care e meseria cea mai importanta? Inca din Antichitate Epictet spunea ca “oamenii nu sunt afectati de ceea ce li se intampla. te rog din inima sa ma lasi sa fiu gradinar! Nu stiu multe lucruri despre gradinarit. Gandindu-se ca acel copil s-ar putea ineca. de data aceasta. gandindu-se la cat de mult isi dorea acel mar zemos in care si-ar fi infipt dintii cu pofta. Putem privi si altfel lucrurile… Un baietel se intorcea acasa de la scoala. Dar mare le-a fost mirarea când. Cele doua povesti de mai jos ne ajuta sa-i invatam aceste lucruri si pe cei mici. dar trebuia sa-l ajut repede. Am crezut ca nu o sa intelegeti niciodata lucrul acesta si ca vraja nu va fi rupta nicicând! a mai spus ea. Du-ma de indata la atelierul preaiubitului gradinar sa incep munca! . felul in care ne raportam la aceste situatii fiind cheia catre emotii functionale. Dar vazand marul si continuand sa se uite la el a inceput sa i se faca pofta din ce in ce mai tare. dar – nimic. Multumit de raspunsul tânarului. baiatul s-a dus la Katie. dar trag nadejde ca dragostea pentru semenii mei intristati de paragina in care se afla Imparatia si mai ales dragostea pentru natura ma vor ajuta sa fiu un gradinar destoinic. -Luminate Imparate. gandurile ei s-au schimbat. Katie a fost foarte incantata si s-a simtit iubita de bunica in mod special. ajunsi la atelierul gradinarului. trista sau ingrijorata… ci felul in care ma gandeam la coarda. “Va reusi sa-l salveze!” a strigat si s-a simtit usurata. l-au gasit pe acesta acolo. Pe drum a vazut ramurile unui mar atarnand deasupra unui gard inalt.” Gandindu-se ca e dragut din partea lui sa-si ceara scuze si sa-i inapoieze coarda. dar nu era suficient de inalt si nu voia sa-si sparga rechizitele. Katie s-a simtit multumita. Baiatului nu-i placeau fructele in mod special. la fel cum si noi suntem responsabili de emotiile noastre (nu copilul ne-a suparat. Fugind in parc dupa baiat. Ii placea sa sara coarda si era atenta la fiecare saritura sa nu se impiedice si sa cada.

baiatul din povestea noastra era un copil istet. În plus. nu mai scrie cifre sau litere. Nici bicicleta nouă pe care i-a promis-o nu va mai putea să o cumpere. Când mami va veni de la serviciu i-o voi spune şi ei. să facă de mâncare. În zilele următoare Veverel e tot mai neînţelegător: cum se trezeşte începe să strige că nu vrea să meargă la grădi. mâine vom merge cu Miss la plimbare în pădure şi trebuie să ne pregătim hăinuţele. Dar ce se aude? E plânsul lui Veverel care răsună în toată pădurea. Cum nu i-a venit nici o idee mai bună. şi-a spus Veverel. cu atat se simtea din ce in ce mai bine. Veverel s-a întristat şi mai mult. dar astăzi te-am auzit că oftezi şi eşti supărat. Ce lucruri interesante făceau celelalte animale! Şi el care credea că cel mai bine e acasă. fie că e mai mare. mâncare. Erau aşa de atenţi la jocul lor încât nici nu l-au vazut pe Veverel. cărţi. Ce s-o fi întâmplat cu Veverel? Se întreabă ea. Veverel vine iarasi la gradinita Astăzi e o zi special la grădiniţa din pădure: după două zile de weekend toate animăluţele se întorc cu drag la gradiniţă. uite! Căprioara era tare mulţumită de puiul ei. hăinuţe noi. La revedere! Nu după mult timp au apărut pe cărare Căprioara şi cu puiul ei. Sunt cu toatele nerăbdătoare să pornească în drumeţia despre care Miss le-a vorbit. Şi cărţile s-au rupt. aşa este! s-a auzit o voce. cu trenul cel nou care merge pe şine. m-as simti altfel. Si-a spus in mintea lui : Ce rost are sa ma framant asa? N-am nici marul si sunt si nefericit. Da Veverel. Ce bine a fost acasă! Ce bine sa distrat! Ce mult i-au plăcut poveştile spuse de mami! Doamna Veveriţă e tristă şi îngrijorată pentru puiul ei. Fiecare mămică se bucură când puiul învaţă lucruri noi. Cred că e o idee foarte buna! a spus tati. ca prin minune toate problemele lui Veverel dispar. Sunt mândră de tine! Mami o să-ţi cumpere revista pe care ţi-am promis-o. Când cei mici nu vor să . A auzit-o vorbind cu buni la telefon că nu mai are bani să cumpere jucării. de undeva de sus. El vrea doar să stea acasă cu mami. să asculte poveşti. Veverel. poveşti noi. O fi bolnav? O fi speriat? Doamna Veverita îl ia acasă. Veverel a şi uitat de drumeţie. Avem o mulţime de jucării la grădi! Şi am luat şi bulină roşie. fie că e mai mic. Mami. Dar ar trebui sa pot schimba felul in care ma simt. pentru a se juca cu maşinile. am şi uitat de tine. Să ştii că fiecare animăluţ. chiar daca nu obtinea intotdeauna ce-si dorea. Erau Iepurilă.. Nu mai pot face nimic sa iau marul – e clar si nu pot schimba asta. Sunt prietenii mei. ce faceţi? i-a întrebat Veverel.. jucării şi alte lucruri iar cei mici trebuie să înveţe. Ţipă atât de tare încât toate animăluţele fug din calea lui cu mâinile la urechi. creioanele colorate s-au consumat iar cărţile de colorat sunt colorate în întregime. aşa cum a stat în weekend. azi m-am jucat foarte frumos la grădi cu iepuraşul şi cu puiul de mistreţ. Numai că mami e tare îngrijorată pentru că nu a putut merge la serviciu şi pentru că are o mulţime de lucruri de făcut. Hai sa meregem repede la magazin! Apar şi ariciul şi cu tatăl lui. am învăţat un joc tare interesant la grădi. o să-i fac o surpriză lui mami! Azi am învăţat o poezie tare frumoasă la grădi. Nici nu incepu bine sa se gandeasca la toate lucrurile alea ca s-a si simtit mai fericit. Marul nici macar nu era al meu. însă. Veverel e nedumerit: de ce nu mai are mami bani? El ar dori nişte jucării noi pentru că tare s-a plictisit de jucăriile de acasă cu care s-a jucat zi de zi de dimineaţă şi până seara. continuă doamna Bufniţă. Bună ziua doamnă Bufniţă! Credeam că dormiţi ziua. Acasă. Tati. În plus e zi de zi tot mai îngândurată. zise el si incerca cateva idei. Mami.. A strigat in gura mare: Ma bucur ca n-am reusit sa ajung la mar! Cu cat se gandea mai mult la asta. De obicei aşa se întâmplă. a ieşit în faţa scorburei în care locuia şi s-a aşezat pe o băncuţă: râsete zglobii se auzeau tot mai clar. A. Noi ne jucăm. Hei.. Uite. Hmmm! Nu sunt prea multe de făcut aici acasă. Mami îl ia din nou acasă.Cu cat se gandea mai mult la marul pierdut. Nu avem timp de stat. Zi de zi Veverel se joacă cu jucăriile lui şi vrea ca mami să fie mereu lângă el pentru a se juca împreună de-a construitul. nu are timp de joacă: ea trebuie să facă cumpărături. Veverel a început să se plictisească de unul singur. E îngrijorată şi că Veverel nu mai învaţă poezii. Oricum. Vrea din nou să se joace. Ori poate marul era acru si necopt si m-ar fi durut burtica rau daca l-as fi mancat. Aşa se face că de câteva zile bune Veverel stă acasă şi la fel şi mami. Nu ştia ce ar putea face pentru a se amuza un pic. Ce-as putea face sa ma simt mai bine? Poate daca m-as gandi la mar intr-un alt mod. cu atat se simtea mai trist. Bursucilă şi Vulpiţa Niţa. aşa ca tine are rostul lui în pădurea aceasta: cei mari trebuie să muncească pentru a avea bani pentru haine. asa ca poate era un lucru rau sa-l iau.

se intinse pe o piatra fierbinte ca sa se usuce si incepu sa se aranjeze. Se adresa mai intai furnicarului: . leul intreba: . regele animalelor si ii prezenta patania ei. eu sunt un furnicar si fac ceea ce este perfect natural.Ei bine. disparu inauntru sub peretii de stuf. intreba furnica. hai la grădiniţă! Hai să meregm repede ca să nu întârzii nici tu la serviciu! Pe faţa mamei a apărut un zâmbet mare şi a spus: Se vede că am un băiat mare! Veverel nici nu a ştiut cât de repede a trecut ziua printre atâtea jocuri. Mami îi poate citi poveşti seara şi se poate juca cu el în week-end. se duse la judecatorul junglei. Esti un sarpe atat de frumos cu asa o piele lucioasa si curata. Un potop de ploaie cazu din vazduh dar repede se potoli iar soarele trimise iar pe pamant caldura si lumina. Şi când a ajuns acasă din prag l-a întâmpinat un miros ademenitor şi un zâmbet cald. Ştia că are nevoie de amândouă pentru a fi mulţumit.Draga. chiar si atunci cand primim semnale pozitive. Ousoarele se udasera in timpul potopului astfel incat ele trebuiau uscate cand soarele si-a revarsat razele fierbinti. Astfel. Am văzut că eşti supărat şi am auzit că îţi doreşti jucării noi. . De asta e tot mai îngrijorată pe zi ce trece. de care îi fusese dor. Asa invatam sa punem lucrurile intr-o balanta imaginara care ajunge sa incline mereu catre o imagine negativa de sine.Intentia mea nu a fost aceea de a-l provoca. s-a îmbrăcat. cântece şi poveşti la grădiniţă. Stii sa accepti un compliment? Intr-o zi. Acesta se sperie la vederea sarpelui. ţi-am făcut prăjitura ta preferată cu banii pe care i-am câştigat astăzi la serviciu! Din acea zi Veverel a mers zi de zi cu drag la grădiniţă. Cu siguranta sunt o mama mai buna decat crezi si apoi ce altceva as fi putut face pentru a avea grija de puii mei. Leul a convocat instanta chemand totodata si partile implicate. Şi-a dat seama că aşa cum nu putem sta la grădiniţă fără să mai mergem acasă. O broscuta testoasa care calatorea incet pe un camp invecinat auzi bataia ritmica a tobei si incepu sa danseze. Un elefant vazand asa o atitudine nepotrivita din partea unei fiinte pe care o credea la locul ei se gandi sa-i dea o lectie si vru sa paseasca peste ea.Furnicarule. Povestea de mai jos ne ajuta intr-o maniera amuzanta sa reparam atat balanta cu care ne masuram pe noi cat si balanta cu care masuram faptele copiilor. Bine ai venit acasă Veverel cel Mare! Uite. Un furnicar vazu repede oportunitatea unui ospat si manca iute toate ouale furnicii. deşi se bucura în continuare de zilele de weekend sau de zilele de vacanţă pe care le petrecea acasă. Sarpele se intimida si incerca sa se ascunda. broscuta slobozi o flacara iar focul incendie casuta din iarba uscata a vrajitorului. Dar nu-si dadu seama ca era casa vrajitorului din acel sat. prietenii de care îi era dor. la fel nu putem sta acasă fără să mai mergem la grădiniţă. de ce ai expus oualele in fata furnicarului in asa fel incat sa-l ispiteasca pe acesta? .meargă la grădiniţă părinţii lor nu mai pot munci. ceea ce doar un furnicar poate face. O furnica-mama se folosi de aceasta imprejurare sa-si usuce ousoarele. apuca toba si incepu sa bata cu putere sa-l sperie pe intrus. Ce alternativa as fi avut cand furnica si-a imprastiat atat de tentant oualele in fata mea? Intorcandu-se spre furnica. Mama ta nu ţi le poate cumpăra pentru că nu mai merge la serviciu. de ce ai mancat ouale furnicii? . A doua zi Vevrel s-a trezit mai repede. O musca care trecea pe acolo o vazu si-i spuse: . Vazand un adapost prin apropiere.Furnica. şi-a luat gentuţa de grădiniţă şi s-a dus la mama lui: Mami. dar nu poate înlocui jocurile de la grădiniţă. o serpisoara tanara si draguta inota la marginea unui lac. Vevrel s-a gândit mult la ce i-a spus doamna Bufniţă şi şi-a dat seama cât de mult a greşit. pielea ta ma fascineaza asa cum straluceste ea. Rari sunt cei care nu-şi cunoasc defectele. s-a spălat. in lumina soarelui. Spalata fiind. Simtindu-se amenintata. Atunci furnica se hotari sa-l dea in judecata. De mici suntem invatati ca lucrurile bune se cuvin a fi facute si prin urmare nu e nevoie sa fie remarcate printr-un cuvant bun sau recompensa. Nori mari se ridicara sus pe cer intunecand pamantul.

raspunse broscuta. reci in care caracatita noastra nu mai fusese niciodata. . era periculoasa. de ce ai scos flacari? . Alteori se agata de o piatra foarte solida si se simtea puternica si in siguranta. . Elefantul ma presa cu greutatea lui si trebuia sa fac ceva sa incerc sa scap. justitiarul junglei se intoarse spre musca: . Caracatitei nu-i placea ce se intampla. Ancora a inceput sa coboare scufundandu-se in ape tot mai intunecate. . Si stiti cum se numesc? Da. Nu am vrut decat sa ajut.Testoaso. de ce ai stralucit? .De ce dansai atat de salbatic? . descoperirea de noi resurse si abilitati. au raspuns ramasitele carbonizate ale colibei. Trebuia sa alung prezenta raului din coliba mea.Ce altceva as fi putut face? raspunse ploaia.Soare. chiar nu stii sa primesti un compliment? Renuntarea la trecut.Nu puteam sa fac altceva odata ce broscuta testoasa a aruncat flacari asupra mea.Ce altceva as fi putut face? Este un lucru bine stiut ca dupa ploaie rasare soarele.Este singurul lucru pe care-l puteam face.Serpisoaro. Intr-o zi caracatita a vazut o ancora sub un vapor si imediat si-a infasurat tentaculele in jurul ei. se interesa regele animalelor.Uitandu-se spre soare. langa o plaja cu nisip. .Vrajitorule.Serpisoaro. In final. Leul se intoarse spre broscuta: . opt. eliberarea de frica. raspunse elefantul. . Ce ati fi facut voi daca ati fi fost in locul ei? V-ati fi tinut in continuare de ancora sau i-ati fi dat drumul? .Musca. Leul se uita la elefant. Am incercat cumva sa ma ascund iar coliba de iarba uscata a vrajitorului a fost cel mai apropiat refugiu. de ce ai potopit pamantul? intreba leul in incercarea lui de a descoperi adevarul. . Dar ceva infricosator s-a intamplat. raspunse sarpele. Broscuta dansa atat de salbatic ceea ce era surprinzator pentru o fiinta cuminte ca ea si am crezut ca a innebunit.Ce altceva puteam sa fac. Povestea micii caracatite A fost odata ca niciodata o mica caracatita care traia in ape putin adanci si caldute. Vrajitorul batea atat de ritmic si fascinant incat am inceput sa dansez. independenta.Ce altceva puteam sa fac. Stiti cate picioare are o caracatita? Da. de ce ai intrat in coliba vrajitorului? . intreba regele animalelor ascultand cu rabdare toti martorii. Coliba vrajitorului era in flacari iar intregul sat era amenintat. de ce ai batut din toba? .Coliba.Ce altceva puteam sa fac cand sarpele a patruns in coliba mea? Ea m-a speriat.Ce altceva puteam face. Uneori se agata de un peste si se distra plecand purtata intr-o scurta calatorie. Nu am intentionat sa o ranesc ci doar sa o ajut sa-si revina. dar nu stia ce sa faca. de ce ai calcat peste testoasa? . de ce ai laudat sarpele? Musca nu raspunse intrebarii dar se intoarse spre sarpe si-o intreba: . acestei caracatite ii placea sa-si infasoare tentaculele in jurul lucrurilor si sa se agate de ele. leul isi continua cercetarile: .Ploaie. orientarea spre viitor sunt aspecte pe care aceasta poveste le are in vedere. de ce ai inceput sa arzi? . Musca m-a intimidat cu cuvintele de lauda. se numesc tentacule. Serpii sunt pentru mine reprezentarea fortelor raului si a prevestirilor rele.Spune-mi elefantule. . Ei bine. Sunt facuta din iarba uscata si stau aici de ani buni.

Poti sa inoti singura de acum. A facut un efort sa-l ajunga pe pestisor din urma si pentru o vreme au inotat umar la umar. cu un zgomot puternic. Poti sa ma ajuti? "Da. Si in sfarsit. adoptarea unei atitudini proactive. Lucrurile din jur erau la fel ca inainte. Ancora parea puternica si sigura. . Daca i-ar fi dat drumul ar fi ramas in apa singura. fara sa faca nimic. a incurajat-o si in final a felicitat-o. preluand conducerea si croindu-si singura drumul. dar tot nu stia ce sa faca. Caracatita tot nu stia ce sa faca. I s-a parut dragut sa se relaxeze o vreme. Nu mai era ingrijorata si i se parea ca de fapt traieste o aventura exatraordinara. Era tare infricosata ca a ajuns acolo. caracatita si-a intins tentaculele ca niste aripi si s-a lasat purtata de vant. Povestea celor cinci puisori Stiti povestea celor cinci puisori? Ei bine. Cand caracatita s-a desprins cu totul. Si a inceput sa viseze la viermele cel mare. Indiferent cat de mult si-a dorit primul puisor sa-i dea cineva un vierme mare si gras. Al doilea puisor era si el foarte flamand si auzindu-l pe fratele sau vorbind despre ce isi dorea sa manance a spus si el: "Si eu sunt mort de foame. S-a catarat pe plaja cu nisip. dar acum micuta caracatita era diferita. Intr-o dimineata cei cinci puisori s-au trezit foarte flamanzi. imbaindu-se in razele soarelui. Uitandu-se deasupra vedea cerul albastru spre care urcase. Din privirea lui se citea ca ii pasa de micuta caracatita: "Dar mai intai trebuie sa te ajuti singura. pestisorul i-a spus cu blandete: "Uramareste-ma!" Pestisorul a inotat inainte si inapoi. trasandu-si drumul treptat. la fel cum va simtiti si voi dimineata cand va treziti sau cand ajungeti acasa de la gradinita. caracatita se simtea tot mai fericita si mai puternica. Ajutor! a strigat caracatita. Drumul nu era usor. te pot ajuta". Sa ai atat de multe brate si picioare poate fi dragut atunci cand vrei sa imbratisezi pe cineva. iat-o acolo sus. Lumina se reflecta in apa si facea sa staluceasca multimea de pestisori galbeni. sa-si imagineze cum il inghite si ii ajunge in stomac. Cine ar fi crezut ca o mica caracatita ar fi putut ajunge atat de sus? Asumarea responsabilitatii.A fost nevoie de mai mult timp pana ce a capatat curaj sa se desprinda. Cu grija a inceput sa urce spre varf. Un vantisor placut adia dinspre ocean. Dragutul pestisor a asteptat-o. s-a izbit de fundul marii. valorificarea resurselor sunt aspecte pe care aceasta poveste le tinteste. Asemeni unui vultur a strabatut aerul. Poate ca incepusera sa-i placa aventurile. Pestisorul i-a spus la un moment dat: "Nu mai ai nevoie de mine. stand asa. dar in momentul in care vrei sa te desprinzi de ceva e foarte complicat. Pestisorul dadea din cap incurajator si micuta caracatita a inceput sa-si desprinda cu timiditate tentaculele. rosii. caracatita a continuat sa se tina de ancora pana cand aceasta. Calatorie placuta!" Micuta caracatita i-a multumit pestisorului si a inotat mai departe. Va trebui sa dai mai intai drumul ancorei inainte de a-ti putea arata drumul". numai pe cont propriu. Sau poate ca sa faca un lucru nou nu o mai speria asa cum se intampla inainte. bucurandu-se ca putea zbura. au fost odata ca niciodata cinci puisori care traiau impreuna cu mamica gaina si taticul cocos. De la o vreme a inceput sa inoate prima. Ultima tentacula a fost cel mai greu de desprins. Nu a mai avut nevoie mult timp sa fie condusa. As dori sa apara in fata mea o gazuta grasuta pe care sa o inghit cat ai zice "peste". Stancile parca o chemau si caracatita se intreba cum ar fi sa urce pana in varful lor. Si-a ridicat privirea sa vada daca nu vine vreo gazuta si pe masura ce se tot uita i se facea si mai foame. Apa incepea sa devina mai calda si era tot mai multa lumina.Ei bine. ajutand-o pe caracatita in situatiile in care ramanea in urma. Primul a spus: "Mi-e foame. sarind in ocean. Apoi a vazut un peste prietenos care inota cu miscari gratioase in jur. modelarea performantei. Si ca si cum ar mai fi facut asta de multe ori. albastri care inotau. Pe masura ce continua sa inoate. a spus pestele. Se simtea mai puternica si mai increzatoare. Caracatita s-a uitat apoi la stancile din spatele plajei. dar caracatita continua urcusul cu gandul la bucuria de a fi in varf. acest lucru nu s-a intamplat si prin urmare se simtea tot mai flamand. Uitandu-se in jos vedea oceanul din care iesise. S-a uitat la pestisor. As vrea sa-mi dea cineva un vierme mare si gras". pe fundul marii. Apoi caracatita a facut ceva ce nu facea de obicei.

ce bine ar fi!". Gema si-a continuat drumul. dar s-a gandit ca nu mai era nici un animal in zona cu un gat la fel de lung si de urat ca al ei. Gatul ei arata ca o bucata de guma de mestecat intinsa intre doua degete si lasata apoi sa atarne. "Piu! Piu! Piu!" a strigat sperand ca cineva il aude. Speranta lui a fost in zadar si se simtea tot mai infometat. Nu e important ce nu ai sau cum nu esti. Cu fiecare secunda care se scurgea. S-a intors si a vazut ca acestia o priveau de ceva vreme si se amuzau pe seama ei. La ce i-ar folosi aceste cornite daca ar fi pusa in situatia de a se apara? Iar pielea girafei arata dupa parerea ei de parca ar fi fost murdarita cu noroi. ascultarea sfaturilor. "Ah!" spuse cel de-al patrulea puisor urmandu-si fratii "daca sotia fermierului ar veni si ne-ar aduce niste firimituri de la cina de-aseara. Nu erau la fel de mari si puternice ca ale antilopelor. "Eu as vrea iute niste grau crocant. Amintindu-si indemnul mamei de a fi ea insasi. Cand a vazut elefantul sia dorit sa aiba o trompa ca a lui cu care sa soarba apa si sa o stropeasca apoi pe spinarea ei sau a prietenilor. ridicandu-si un pic capul si gandindu-se la intelesul celor spuse de zana cand deodata a vazut o leoaica alergand spre ea. taticul cocos i-a strigat: "Veniti aici!". La inceput Gema s-a speriat. Si i se facea tot mai foame." Si cu aceste cuvinte. ajutorarea celorlalti sunt aspecte pe care aceasta poveste le dezvolta. . multumesc. ce poti tu sa faci. "As vrea ca fermierul sa ne aduca un vas mare cu boabe din acelea de care ne aduce adeseori. Intr-o zi Gema era pe o plaja cu nisip si s-a gandit ca i-ar placea sa se tavaleasca in nisip. Cand a vazut cum alearga zebrele in galop si-a dorit sa poata alerga cu miscari la fel de line ca ale lor. a ramas uitandu-se la portita pe care intra de obicei fermierul sa aduca boabele. ca si cum ar fi citit gandurile micutei girafe. "Mama ta avea dreptate". legarea de prietenii. ea nu stia ce era aceea o guma de mestecat. dar leoaica a linistit-o: "Nu te speria! Te rog ajuta-ma! Puiul meu s-a catarat intr-un copac si nu pot sa-l dau jos!" Gema s-a ridicat pe varfuri si si-a strecurat cu ajutorul gatului ei lung capul printre crengile copacului. Privita din exterior arata ca o marioneta scapata de sub control de papusar. cel de-al patrulea a ramas uitandu-se in zadar la portita pe care intra de obicei sotia fermierului. dar a auzit intr-un tufis rasetele unor pui de hiena. dar este la fel de important cum faci asta. "Multumesc. Sau m-as multumi si cu orice altceva". Gema s-a ridicat iute in picioare si s-a indepartat cu capul plecat. Acolo veti putea invata sa scormoniti pamantul si sa luati cata manare doriti!". Nu e important ca nu poti alerga ca o zebra. a spus zana. E mai important prin ce esti diferita de ceilalti. Adunandu-i pe cei cinci puisori in jurul lui le-a spus: "Ati observat ce facem eu si mamica voastra atunci cand ne este foame? Daca doriti sa luati micul dejun veniti dupa noi pe cararea din gradina. acceptarea neconditionata de sine. Gema si-a privit in oglinda unui lac picioarele si s-a gandit ca sunt prea lungi si desirate. Bineinteles.. Conteaza la ce esti tu buna. langa mamica lui. "Nu-ti mai fa atatea griji! Esti pur si simplu o girafa si asa e firesc sa arate o girafa! Fii tu insati!" incerca in zadar sa o linisteasca mama ei. foame puisorului devenea tot mai mare. s-a gandit ca va face exact ceea ce dorea sa faca." Cu gandul acesta in minte. Apoi. Eu nu stiu cum arata aceasta zana. gandindu-se ca a platit destul de scump curajul de a fi ea insasi. dar sunt sigura ca voi vi-o puteti imagina. Fii tu insati Gema era o girafa nemultumita de faptul ca era o girafa. Asa ca s-a intins pe spate in nisip agitandu-si lungile picioare in aer si rostogolindu-se de pe o parte pe alta. zana a disparut. Privirea lui a ramas atintita spre tavita in care fermierul le punea grau. care sunt partile tale bune si speciale. Gema nu stia nici ce era acela un papusar si nici ce era o marioneta. Toate aceste discutii despre mancare l-au facut pe cel de-al cincilea puisor sa se simta atat de flamand incat ii venea sa lesine. sperand ca-l va vedea si de aceasta data. Valorificarea resurselor. ca nu esti eleganta ca o gazela sau ca nu te poti juca cu apa ca un elefant.. Apoi avea si acele doua cornite haioase in varful capului. "Este important sa fii tu insati. Auzind dorintele celor cinci puisori. S-a uitat la celelalte animale si s-a gandit ca i-ar placea mai mult sa fie ca ele. multumesc!" a spus cu adanca recunostinta leoaica bucurandu-se ca-si avea puiutul din nou langa ea. Cand a vazut gazelele si-a dorit sa fie la fel de eleganta ca si ele. La fel ca si cel de-al treila puisor. ca prin minune a aparut in fata ei zana girafelor.Cel de-al treilea puisor se simtea la fel de flamand ca si fratii sai. L-a prins cu gura pe micutul pui la fel cum mamicile pisici isi prind puiutii cand ii plimba dintr-un loc intr-altul si l-a pus cu blandete pe iarba.

Uneori te poti simti la fel de singur chiar daca mai sunt si altii care locuiesc in aceeasi casa cu tine. Ce faci aici? . eu sunt soricel. soricelul se gandea ca i-ar placea sa aiba un prieten cu care sa se joace.. Tu traiesti in apa si eu pe pamant. cand zana girafelor a aparut din nou in fata ei. "Multumesc. .Poate exista o solutie. . Ca si cand i-ar fi ghicit gandurile. . cum a fost in cazul leoaicei. Fred il vazuse deja pe Leaper cum asteptase valul cel mai mare pentru a face apoi un salt urias chiar peste varful lui.Il vezi pe Leaper? spuse el aratand cu nasul spre mare. Acesta s-a prins bine de cornite si Gema l-a tras langa mama lui. Gema era mandra de ea. il saluta el zambind. Facand ceea ce poti face. exclama delfinul cu o umbra de tristete. a face complimente.Poti sa te joci cu mine.Ma gandeam si eu la acelasi lucru: cum sa-ti faci noi priteni? Stii. nu dorindu-si sa fie asemeni broscutelor testoase. Intr-o buna zi. Deschiderea de a face ceva diferit. Dar cateodata. putin. In timp ce Fred se bucura de plimbare impreuna cu Sleek-Fin se gandea ca a gasit o cale amuzanta de a-si face noi prieteni si anume de a face impreuna ceva care sa-i bucure pe amandoi. "Cred ca nu mai e nevoie sa-ti spun ceea ce tocmai ai invatat facand aceste lucruri pe care numai tu le puteai face.Buna Fred. va cadea in prapastie!" Gema s-a asezat in genunchi pe marginea prapastiei si si-a intins gatul lung spre puiul de maimuta: "Prinde-te bine de cornitele mele!" i-a spus micutului. . toata numai pentru el. ti-ai putut transforma un dusman in prieten. Mai mult. poate te-ai uda doar asa. te-as lua la o plimbare prin apa. Sleek-Fin spuse: .Nu a mai mers mult Gema si a vazut o maimuta speriata sarind agitata la marginea unei stanci si strigand dupa ajutor: "Puiul meu a cazut de pe stanca. Ei.. Fred Soricelul se bucura uneori ca traieste de unul singur: in special cand avea o farfurie de sandwich-uri cu paine prajita si branza. Apoi inviorandu-se adauga: . sunt o multime de lucruri pe care trebuie sa le eviti daca vrei sa-ti faci prieteni. Nici nu ajunse bine acolo cand delfinul Sleek-Fin isi scoase capul din apa si veni langa el. dorinta de a explora noi relatii. preocupat de acest gand iesi afara si o lua spre drumul care ducea la golful unde obisnuia sa stea singur pe marginea debarcaderului si sa asculte clipocitul apei.Ah. a invata ce functioneaza si ce nu. Abia se mai poate tine de radacina unui copac si eu nu ajung sa-l prind. modalitati de a lega noi prietenii." Si zana a disparut din nou. Gheparzii au devenit cele mai rapide animale din lume. Cum sa-ti faci prieteni Uneori poate fi trist daca esti un soarece care locuieste de unul singur intr-o gaura in peretele din coltul unei case. multumesc!" nu se mai putea opri fericita mamica sa spuna. .Cum? Noi suntem atat de diferiti! spuse Fred. Tu esti delfin. dezvoltandu-ti talentele cu care esti inzestrata vei putea deveni tu insati. Gema a plecat spre casa tinandu-si gatul atat de drept incat capul ei cu acele cornite dragute care au ajutat-o pe maimutica atingeau parca norii. privindu-l cu ochii lui mari si sticlosi. fara sa te uzi." "Dar ma gandsc ca poate ai invatat chiar mai mult" a continuat zana "Folosind ceea ce ai tu diferit i-ai putut ajuta pe cei care nu sunt la fel inzestrati si ti-ai facut astfel noi prieteni. a-i ajuta pe ceilalti sunt aspectele pe care aceasta poveste le tinteste. Daca tu te-ai aseza pe spatele meu si te-ai prinde de aripioara mea. .Ma gandeam cum sa gasesc un prieten cu care sa ma joc. spuse Sleek-Fin. Gema se indrepta spre casa tinandu-si si mai sus capul. ci antrenandu-si talentul lor in a alerga. multumesc. Daca nu il salveaza cineva repede.

Soricelul ramase surprins. Prietenii sunt aceia care doresc sa stea cu tine atat la bine cat si la greu.Ai avut dreptate cand ai spus mai devreme ca suntem diferiti. cu labutele lui.Nu-l ajuta sa iasa in evidenta in felul acesta. Il vezi pe delfinul acela? Nu-l vei vedea iesind in evidenta precum Leaper. am stranutat dar degeaba. insa. astfel incat Sleek-Fin delfinul sa se simta la fel de special si de important? Nu era posibil sa-l invite la el acasa. sa nege cand cineva ii facea un compliment raspunzand de exemplu: "nu sunt chiar asa" sau "evident. Fred s-a simtit important si special.Multumesc. Tu esti foarte amabil si grijuliu. Asa ca ce-ar putea face el Fred.A fost frumos din partea ta sa-mi acorzi atentie cand stateam singur pe marginea debarcaderului. spuse Sleek-Fin. Leaper nu are prea multi prieteni deoarece crede ca este mult mai bun decat oricare dintre ei. se uitase in ochii lui si il intrebase ce face. raspunse Sleek-Fin. cum este posibil sa-ti mai faci prieteni?" Isi aduse aminte. Cand am fost la plimbare impreuna. Poate ca este important ca sa-ti faci prieteni sa fii interesat de ceilalti. Era adevarat ca ei doi erau atat de diferiti dar asta nu avea importanta atat timp cat puteau imparti o multime de lucruri.Fin . Fred l-ar invita la el si i-ar arata ca il place ca prieten. se gandi Fred. . spuse Fred. sa-i intrebi cum se simt si ce gandesc. El fusese invatat sa fie modest. Totusi Fred se simti bine cand Sleek-Fin i-a acceptat complimentul iar acesta parea ca se simte la fel. remarca Sleek-Fin. tu nu ai uitat ca sunt pe spatele tau si ai avut grija sa nu ma ud. importanta cooperarii.Pentru ce sunt prietenii? spuse Sleek-Fin si zambi. adauga Fred. scoase toate algele afara. Eu pot sa inot si tu nu poti. . . .O relatie neobisnuita! spuse Sleek . continua el. Din ziua aceea. descoperirea felului in care abilitatile individuale sunt mai valoroase puse laolalta sunt aspecte pe care aceasta poveste le vizeaza. Soricelul Fred incepu sa se intrebe in sinea lui: "Daca sunt atat de multe lucruri pe care trebuie sa le eviti. nu pot sa ajung la ele sa le inlatur. va trebui sa mearga la debarcaderul din golf pentru a se intalni cu Sleek-Fin. cand esti vesel sau cand esti trist. Fred stiu ca atunci cand va fi singur acasa si va dori sa fie impreuna cu cineva. Am tusit. oferirea ajutorului. El intotdeauna inoata in spatele celorlalti si ii lasa pe ei sa faca primul pas si de aceea nu are multi prieteni.Ai facut mult mai mult.Iar eu pot sa-ti curat nasucul de algele marine. . Si astfel Sleek-Fin sufla iar Fred. nu ma cunosti indeajuns". accentua Fred.Lasa-ma sa te ajut. Dar pentru ca asta nu era posibil Fred s-a gandit ca ar putea sa-i spuna chiar acum delfinului ce anume i-a facut placere: . am tot incercat sa scap de ele. . Chiar atunci Fred observa ceva la prietenul sau: "Stiai ca ai niste alge prinse de nasuc?" Fred se gandi ca nu observase aceasta in timp ce se plimbau prin apa. Un delfin si un soarece! . acceptand complimentele lui Fred. dar putem merge la plimbare daca suntem prieteni. Acceptarea prieteniei. .Si o mare prietenie! adauga Fred.Da. spuse Fred. eu neavand brate. de intalnirea de la debarcader cu Sleek-Fin si isi aminti cat de bine s-a simtit cand delifinul ii zambise. Cand Sleek-Fin a facut toate acestea. Oare exista vreo solutie astfel incat delfinul sa se strecoare prin gaura mica din coltul casei? Daca Sleek-Fin ar putea sa faca asta. De asemenea nu ajuta nici sa fii timid.. Cei patru prieteni credinciosi .

lucrurile au inceput sa se schimbe: albinele au devenit mai superficiale. mierea a fost de calitate superioara. La sfarsit concluzia a fost urmatoarea: nenorocirea s-a produs chiar din vina albinelor. iar eu o sa o curat de buruieni! a spus ursuletul. atat albinele cat si regina au scapat nevatamate. astfel. A fost odata ca niciodata un papagal.Bineinteles. o maimutica se apropie de papagal.M-as bucura sa va ajut si eu! Daca voi pazi plantuta. leneveau la umbra unei frunze sau se harjoneau intre ele. vei fi draguta sa o uzi? . albinele s-au grupat in jurul reginei lor.Pot sa-ti fiu de ajutor cu ceva? a intrebat maimutica. In ajutorul albinelor a venit si regele bondarilor. Dupa ce voi planta samanta. dar. le dadea maimuticii.O sa avem un pom mare si puternic pentru ca papagalul tocmai a plantat o samanta. Cei doi prieteni i-au povestit despre samanta si despre ce va face fiecare pentru a o ajuta pe plantuta sa creasca. De indata cei patru prieteni s-au putut bucura impreuna de fructele dulci si zemoase. o pasare frumoasa cu pene lucioase si frumos colorate. entuziasmati!Ce faceti aici? . a spus maimutica. maimutica a udat samanta si apoi firava plantuta ce a iesit dupa cateva zile. Speriate. Situatia a inceput sa se agraveze de la o zi la alta. maimutica le dadea ursuletului iar ursuletul le dadea elefantului. rasplatita munca celor patru prieteni credinciosi. Un ursulet dragalas cu blanita moale si pufoasa s-a apropiat si el. Elefantul Dumbo care se afla prin preajma s-a apropiat si el de cei trei prieteni. La fel cum cei patru prieteni au muncit impreuna sa planteze si sa ingrijeasca planta. Din fericire. sarind din creanga in creanga: . elefantul s-a asezat sub copac iar in spatele lui a urcat ursuletul. . . cand toate albinele se odihneau. la fel au muncit impreuna si pentru a culege fructele. Elefantul a pazit-o zi de zi. La sfarsit elefantul punea fructele cu trompa lui lunga intr-un cos. s-a produs un eveniment inexplicabil: stupul s-a rasturnat si toate albinele au fost aruncate afara. ce faci aici? Papagalul i-a povestit ca a gasit o samanta lucioasa si ca s-a hotarat sa o planteze.Este foarte dragut din partea ta ca vrei sa ma ajuti.Sigur! Vom avea un pom mare si puternic! Fiecare dintre cei patru prieteni si-a tinut promisiunea. Ce bine e cand prietenii lucreaza impreuna! Cand respectarea regulilor casei devine o problema v-ar putea veni in ajutor povestea de mai jos: Povestea stupului de albine Intr-un stup traia o regina foarte preocupata de calitatea mierii produse de supusele sale.Ce faceti aici prieteni? a intrebat el. deoarece acestea au muncit fara sa fie atente astfel incat au depozitata toata mierea intr-o singura parte a stupului si l-au dezechilibrat. maimutica o va uda. Intr-o zi. Ursuletul a sapat pamantul si a curatat buruienile din jurul ei. nici un animal ierbivor nu-i va manca frunzele si nimeni nu-i va face nici un rau. A inceput sa sape o groapa si in timp ce lucra de mare zor. L-a asigurat pe papagal ca planta va avea suficienta apa. Multa vreme. in special in timpul sezonului secetos cand va aduce apa din raul din apropiere. Papagalul s-a gandit o clipa si apoi s-a hotarat sa o planteze. vazandu-i pe cei doi prieteni. Acesta a inceput sa analizeze situatia pentru a vedea care a fost cauza catastrofei.Spune-mi prietene. de la un timp.Buna ziua prieteni! Vad ca sunteti foarte . Si a venit apoi vremea ca puternicul copac sa faca rod si sa fie. Firava plantuta s-a transfomat intr-un copac mare si puternic la ale carui crengi nu putea sa mai ajunga nimeni.As putea si eu sa sap pamantul in jurul ei si sa o curat de buruieni? Astfel va avea si suficienta hrana pentru a creste mare si puternica. . Pentru ca plantuta lor era acum un copac inalt si puternic si nimeni nu putea sa ajunga la ramurile lui. Papagalul lua fructele rand pe rand. De indata ce papagalul a plantat samanta. . Maimutica s-a catarat iute pe umerii ursuletului iar papagalul a zburat pe capul maimuticii. Intr-o zi papagalul a gasit o samanta neagra si rotunda. . cu toate observatiile reginei. . .O sa va spun acum povestea celor patru prieteni credinciosi.Sigur! Au spus papagalul si maimutica cu incantare. .

Martinica a simtit cum supararea sa se imputinase deja. In prima zi a gasit raspunsul la prima intrebare: nimeni nu face intotdeauna toate lucrurile bine. daca se intampla sa greseasca ceva la o fisa sau sa depaseasca in timp ce colora. care era singura din grupa ursuletilor. Asa ca cerea voie la baie de multe. multe ori sa mai scape de lacrimile adunate. Dar erau atatea lacrimi adunate si neplanse: trebuia sa scape cumva de ele. . Iti voi pune trei intrebari magice si daca vei sti raspunsul la ele. pe cand Martinica se intorcea de la gradinita. Spiridusul era tare intelept si priceput la tot felul de solutii. insa. nu vroia sa se dea de gol si sa le arate si celorlalti cat de suparat este el in realitate. Cel mai bine se impaca cu o fetita ursulet. A doua zi a gasit raspunsul la a doua intrebare. Aceasta poveste "vorbeste" despre un coping dezadaptativ la frica de greseala. ca prin minune. In acelasi timp. le exprima prin diverse cai la nivel corporal. Credea ca asta e solutia cea mai buna. In ultima vreme ursuletul nostru avea o mare ingrijoarare: ii venise in minte ca el trebuie sa faca toate lucrurile foarte. i-a iesit in cale si i-a spus: Stiu despre supararea ta. sa construiasca. In sfirsit in a treia zi Martinica a gasit raspunsul si la cea de-a treia intrebare. Nu-i pasa daca ceilalti colegi. Ii placea sa se joace. La fel si desenul lui animat cu Power Rangers. datorita incapacitatii de a verbaliza trairile emotionale. Din acel moment regina a devenit mai hotarata si toate deciziile ei au fost respectate intocmai. supararea ta va disparea: Prima intrebare a fost: Cine din intreaga padure reuseste sa faca intotdeauna toate lucrurile bine fara sa greseasca niciodata? A doua intrebare a fost: Ce se intampla cand gresim? A treia intrebare a fost: Ce inseamna prietenia? Spiridusul i-a dat trei zile lui Martinica pentru a gasi raspunsul. Da. Avea si prieteni baietei ursuleti. Pentru ca isi daduse seama ca acest lucru nu era deloc adevarat. pe mami. Dar si-a adus aminte ca si mami uita uneori anumite lucruri. Miss Ursoaiaca nu l-a certat. In plus a avut si o surpriza: pt. In sfarsit picioarele si partile intime rasuflau linistite ca nu mai erau puse sa munceasca atat de mult degeaba. spuneau ca nu e potrivit sa se joace cu fetitele. iar la festivalul mierii au castigat marele premiu. ca si ea mai spune: "Vai ce neatenta am fost!"Dupa ce a gasit raspunsul la aceasta intrebare. dar stia si ca la orice problema poate gasi o solutie. El facea o multime de jocuri interesante cu prietena lui. In plus avea si o multime de prieteni. jocurile i-au parut la fel de amuzante si placute. Martinica a stat si s-a gandit si a incercat sa vada care era raspunsul la cele trei intrebari. La inceput era cat pe ce sa spuna ca Mami face intotdeauna toate lucrurile bine. dar se gandea ca se va face de rusine. obosite de atata mers la baie picioarele ursuletului si partile intime au cerut ajutorul unui spiridus care locuia in padure. Deja Marinica scapase de mare parte din suparare. Albinele si-au inteles greseala. S-a gandit la prietena si la prietenii lui si si-a dat seama ca ii iubeste la fel de mult chiar si atunci cind gresesc. Foarte repede albinele au refacut stupul. Nici nu mai putea sa spuna ca nu-i iese nimic. ca nu s-a mai suparat cand a gresit. Povestea ursuletului Martinica Ursuletul Martinica era un ursulet foarte simpatic. rautaciosi. Zana solutiilor l-a ajutat sa gaseasca solutia potrivita pentru a-si indrepta greseala. Dorea sa o impresioneze pe Miss ursoaiaca. mami si tati l-au iubit ca in fiecare zi. Asa ca intr-o zi. ii placea tare mult sa mearga la gradinita pentru ca acolo invata tot felul de lucruri minunate. foarte bine. De multe ori cei mici. oferind apoi posibilitati de restructurare cognitiva. Asa ca prefera sa sufere in tacere. sa danseze. odata cu frica de a-si pierde prietenii.Marele bondar a chemat toate albinele si le-a explicat cum au reusit sa dezechilibreze stupul. Uneori ii venea sa planga de suparare. A stat sa vada ce se intampla: prietena lui l-a iubit la fel de mult. Miss l-a laudat ca si-a recunoscut greseala sa ca a reparat-o. sa cante. Chiar s-a intamplat sa greseasca ceva la gradi. Mai stia ca supararea impartasita cu cineva trece mai usor. Intr-o zi. sa se uite la Power Rangers si sa mearga la gradinita. Si atunci. a disparut si ultima picatura de suparare. pe prietena lui. Martinica stia ca e posibil sa se mai supere cateodata. De aceea ursuletul Martinica se supara foarte foarte tare daca se intampla sa nu stie ceva la gradi.

Azorel isi apara stapanul in fiecare zi si se multumeste sa primeasca cateodata un os. stingerea. e timpul sa te culci! . Pentru ca Ana a vazut ca mama o certa cand facea acest lucru. elefantelul se supara pe data si facea din nou pipi pe el. Si parintii lui erau la fel de mandri si il iubeau foarte mult. repede! Copilul protesteaza. sa faca pipi la wc-ul elefantilor. a inteles ca daca vrea sa-si satisfaca in continuare curiozitatea. A inteles si ca daca va continua sa stea suparata nu va rezolva nimic. da vina pe Irina cand face o boacana. tata elefant si puiul de elefant. se-nchide usa. Acest lucru a ingrijorat-o pe mamica lui. I se parea amuzant cand sora ei se supara din aceasta cauza. Ana a devenit interesata de urmatorul subiect: care e diferenta dintre fetite si baietei? Intai a vrut sa se convinga ca Irina face si ea pipi la fel ca ea. A doua zi elefantelul nu a mai facut pipi pe el si a observat ca a primit cadou pentru asta o ciocolata. sa cante. Mama ta merge la serviciu in fiecare zi pentru ca sa poata castiga bani si nu cere cadouri pentru asta in fiecare zi. Ana o necajeste mereu pe surioara ei mai mica: ii pune piedica sa cada. De multe ori educatoarele de la celelalte grupe ii dadeau drept exemplu de buna purtare.o roaga pe mama. Parintii mergeau la serviciu iar puiutul de elefant mergea la gradinita elefantilor. Mai nou. Ana s-a inrosit pe data si nu stia cum sa faca sa nu mai dea ochii cu colegii ei. Acest lucru inseamna ca nu putem sa atingem aceste parti ale altor persoane. cate o ciocolata. Singurele situatii cand este permis sa le aratam sunt atunci cand facem baie. Daca nu-si primea ciocolata. lucrurile au luat o intorsatura neasteptata. Intr-o zi i s-a intamplat sa faca pipi pe el. Iar tu ceri mereu ciocolata cand reusesti sa faci pipi ca un baietel mare ce esti.ii spune baietelului mama sa. nimic neobisnuit. . foarte curioasa. incat a inceput sa-l doara ingrozitor pe elefantel. Hai. s-a suparat asa de tare. sa-l ude pe verisorul lor pe pantaloni si apoi sa rada ca acesta a facut pipi. cand ne schimbam chiloteii si cand meregem la doctor. ca nu le aratam cand ne jucam cu alti copii. care il ajuta foarte mult. aceste informatii pot sa le afle de la activitatile cu Miss sau de la parinti sau de la medici. Era cel mai mare cadou pe care il putea primi si era mandru de el. . este in grupa mijlocie. Din aceasta cauza mamica elefant era foarte necajita. Tot acolo avea si o multime de prieteni. surpriza. In curand grupa lor a devenit cea mai disciplinata din gradinita. Ea stia ca burtica elefantelului suferea foarte mult de la atata ciocolata. De a doua zi a inceput sa nu mai ceara ciocolata sau alte cadouri. sa numere. Dupa mai multe zile in care a tot mancat ciocolata.Ana este mereu zglobie si pusa pe sotii si. intr-o zi.Imi face rau atata ciocolata si tu nu vrei sa intelegi. Mereu ceri ciocolata si cadouri. de asemenea. Elefantelul reusea sa manance singur. u vreau inca sa ma culc Andrei. Tot din acea zi Ana a incetat sa o mai indemne la lucruri rele pe Irina.Cum a invatat elefantelul sa nu-si mai supere burtica A fost odata ca niciodata o familie de elefantei: mama elefant. Un pupic grabit de noapte buna. dar pana la urma mama reuseste sa-l culce. Multi copii au astfel de curiozitati. Am grija sa diger mancarea pentru ca tu sa poti avea putere sa te joci. . sa-i dea pantalonii jos verisorului lor. Ana credea ca se poate distra la nesfarsit pe seama altora pana cand. Irina. sa danseze. Pana aici. Puiul de elefant era acum elefantel mare si era foarte mandru de asta. Toti copiii de la grupa au inteles ca daca sunt curiosi cu privire la partile intime. Cum a putut face acel baietel un lucru atat de urat? Nu s-a gandit ca ii va face rau? Deodata Ana si-a amintit de cuvinteler mamei ei: Toate partile corpului care sunt acoperite de costumul de baie sunt considerate intime. Abia acum a inteles Ana cat de importante sunt aceste lucruri. Ii placea foarte mult la gradinita pentru ca acolo se juca si invata tot felul de lucruri: sa coloreze. Asa ca o punea mereu pe Irina sa faca fel de fel de nazbatii: sa-i ridice fustita verisoarei lor. sa-i urmareasca la baie pe copiii de la gradinita. Asa ca in acea zi nu a mai avut chef de joaca.Nici vorba! Chiar si asa ai stat mai mult ca de obicei. intr-o zi. Din acea zi elefantelul a inceput sa ceara in fiecare zi in care nu facea pipi pe el. va trebui sa gaseasca o cale sa nu mai fie mereu certata. Asa ca a urmarit-o cu atentie cand mama o ajuta pe Irina sa se schimbe. daca doctorul ne cere acest lucru. Nu cere in fiecare zi oase. Ea i-a raspuns: . Un baietel nou a venit la ei in grupa: chiar din prima zi Marin s-a dovedit a fi foarte nastrusnic si putin sensibil la nevoile colegilor lui. Eu te ajut in asa de multe privinte si nu-ti cer nimic pentru asta. Si Marin a inteles repede care erau regulile grupei. A stat retrasa intr-un colt al grupei si de fiecare data cand isi amintea de ceea ce s-a intamplat ii venea sa planga. Asa ca s-a dus la Miss si a rugat-o sa faca o lectie in care sa le explice tuturor copiilor aceste reguli. Toata lumea era foarte fericita. Andrei insa este ocupat cu masinutele sale si nici gand sa lase joaca.Ana este in grupa mare pregatitoare iar sora ei. Din acea zi cadoul lui era faptul ca era elefantel mare. Si Ana si Irina merg la gradinita. Dar Ana a inceput de la o vreme sa-i traga surorii ei chiloteii jos. puternic si ascultator. burtica elefantelului nu a mai putut suporta. Elefantelul si-a dat seama cat rau ii facea burticii sale.Lasa-ma sa ma mai joc un pic! . Cum a devenit Ana pritena cu comportamentele bune Ana si Irina sunt doua surori care locuiesc in Bucuresti. sa scrie. Degeaba incerca elefantelul sa o roage sa se potoleasca. Asa ca Ana s-a trezit ca baietelul ii ridica fustita in cap si ii baga mana in chilotei.

Îl doare capul. Sa vedem acum ce este in camera aceasta. În aceeasi seara. Asa ca seara se culca mai devreme ca de obicei. drept semn ca la acea casa copiii au adormit. Dar degeaba! În seara aceasta s-a hotarat insa ca in taina sa-l insoteasca totusi pe tatal sau. Îsi inchide ochii si se sprijina de un perete. . Asa zbura spre Pamant. Doar atunci poate sa se joace. dar se razgandeste si spune ca vrea sa ramana treaz din nou.. tatal lui era deja departe. Cand isi ridica ochii. -stii ceva? Mi-ai putea face un mare serviciu.Acelasi circ in fiecare seara! . . . un nazdravan tare curios isi baga nasul peste tot! Tot timpul il necajeste pe Ene sa-l duca si pe el pe Pamant. si Andrei dn nou isi petrece noaptea treaz. sa adoarma. Scotoceste printre jucarii. Asa Ene se asigura ca a reusit sa adoarma toti copiii. nu as dormi niciodata.Dau o raita pe Pamant si tot voi mai avea timp sa-l caut pe tata. Spiriduta este foarte mandru ca Andrei presupune ca il poate ajuta cu ceva. Prietenii il cheama la joaca.Abia trec cateva minute si Andrei isi scoate capul: . dar acolo nu are nici o putere sa se joace. Cei mai mari dintre copiii spiridusului il pot ajuta deja in munca sa. dar nici macar interesantul film de aventuri nu-i poate capta atentia. Ajunsi pe Pamant Spiriduta paraseste neobservat sacul. M-as putea juca mai mult timp daca nu as dormi. Dupa ce mama stinge lumina apare Spiriduta. Cine esti tu? Nu te cunosc! -Bineinbteles ca nu ma cunosti! spune Spiriduta.mormaie tata. Tatal meu este Ene. Dar voi nu stiti ca si Ene are o ceata de copii. Dupa cum stiti. Încearca sa prinda cat mai mult cu putinta din programul de seara al televizorului. . Andrei doreste sa doarma. Dupa cum titi. dar repede! . departe de Andrei si parintii sai. . Asa pot sa ma joc cat vreau! Multumesc frumos. si stiti in care camera a nimerit Spiriduta? Da. . dar nimic nu-l intereseaza cu adevarat. Îi povesteste lui Andrei ca Ene presara la usa fiecarei case un pumn de praf magic. Dupa-masa se poate uita la emisiunea pentru copii. De obosit ce era nu mai reusea sa fuga. are cearcane sub ochi. spiridusul Ene presara pe genele copiilor un praf fermecat ca acestia. Andrei se joaca bucuros cu masinutele toata noaptea.. vor. . Numai ca Andrei este atat de slabit de oboseala.spune mama.daca nu s-a odihnit bine.Super! Se bucura Andrei. spiridusul Ene se pregatea din nou pentru a veni pe Pamant. Sa organizam un cros! propune unul dintre baieti.Ce prostut am fost!Omul nu poate avea chef pentru toate. incat nu poate tine lingura. Nu este un lucru chiar atat de rau somnul!gandeste el in sinea lui.Bine. draga Spiriduta. sa faca ce ii place.stii ceva? spune Spiriduta. Andrei iese in parc. Sunt pentru prima oara pe Pamant. Dupa multa taraganare Andrei trece fara pofta in camera sa. Simtea ca picioarele ii sunt ca de burete. Abia se tara ca un melc. Este nevoit sa renunte la mancarea lui preferata. La micul dejun mama ii serveste felul lui preferat de mancare: cereale cu lapte. abia isi poate tine ochii deschisi.Cum iti este? Nici acum nu vrei sa dormi? Andrei ar vrea sa spuna ca mai bine doarme. De indata ce se da startul. Andrei trece cu pas ca de melc prin sufragerie. Tu ma poti ajuta cu siguranta ca Ene sa nu intre in camera mea. undeva departe. Spiridusul cel mic varsa un pic de praf din sac si se baga in el. sa se distreze.Mi-e sete! . nu vor. in camera lui Andrei! _ -Dar ce creatura mai e si asta? striga surprins Andrei. Dar acum joaca cu masinutele nu mai este o bucurie. A doua zi de dimineata. Înca ameteste datorita zborului. da. Spairiduta nu sta suparat mult timp. gandeste el multumit. Andrei este foarte palid. Am sa presar praf magic in fata casei tale si astfel tata va crede ca ai adormit. Andrei ramane mult in urma. cel care aduce somnul. Andrei se bucura pentru ca ii place sa alerge. Dar nici acasa nu are chef de nimic. Andrei se supara foarte tare ca a iesit ultimul si se duce acasa. Ene cara in spinare un sac mare cu praf-desomn. iar cel mai mic. fugi si bea ceva. Atat de tare ma plictisesc in patul meu! Daca ar fi dupa mine.

Andrei a inteles ca fara somn nu poate sa faca nimic din ceea ce ii face placere si din acea zi a avut mare grija sa doarma in fiecare noapte in care mama il ducea la culcare. Cand intra in camera.Seara Andrei il roaga pe Spiriduta sa nu mai presare praf magic la usa lui. Andrei adoarme si Spiriduta ii povesteste tatalui sau cum l-a ajutat pe Andrei sa stea treaz doua nopti la rand. Cand s-a trezit a doua zi. oamenii au mare nevoie de somn pentru a putea sa faca ceea ce isi doresc. spre deosebire de spiridusi. Ene il vede pe Spiriduta. . Ene il dojeneste si ii explica ca.