Vasile Voiculescu -------------------------------------------------------------------------------CLXXXIII Mereu cersim vietii ani mai multi, asa-s nestire, Ne rzvrtim, ne plngem de pierderea noastr,

Si nc nu-ntelegem c fr de iubire Se vestejeste Timpul n noi ca floarea-n glastr; Rupt din eternitate, el vrea trm asemeni Din care-altoiul subred s-si trag seva nou; Noi l primim cu gheat si-l rsdim cremeni Cnd Dragostea-i unica vecie dat nou. Ci-n van acum te mnii pe mine si m-arunci, Minunile iubirii n-au staile pe lume; Ca Lazr la auzul duioaselor porunci, Oricnd si ori de unde m vei striga pe nume, Chiar de-as zcea n groap cu lespedea pe mine, Tot m-as scula din moarte ca s alerg la tine.