Calculul deplasarilor relative de nivel Valorile deplasarilor relative de nivel acceptate (admisibile) in P100-1-2006Anexa E

I. Anexa E –arata procedeul de verificare a deplasarilor laterale ale structurilor pentru cele doua stari limita ULS, SLS. II. Anexa E – arata valorile acceptabile (admisibile) ale drift-urilor (deplasari relative de nivel) pentru cele doua stari limita. Pentru drift-uri nu se fac deosebiri intre tipurile de structuri nici in functie de criteriul materialului (beton armat, otel, zidarie), nici in functie de tipul sistemului structural vertical. III. In aceasta anexa procedeul de calcul arata si valorile de proiectare pentru modulele de rigiditate EI numai pentru structurile din beton armat. Lipsesc valorile EI pentru otel si zidarii. IV. Pentru structurile din zidarie, valorile de proiectare pentru modulii de rigiditate EI, GA, EA, se stabilesc dupa cum urmeaza a) in CR6-2006 la punctul 6.3.2.3. 1) Calculul deformaţiilor şi deplasărilor laterale ale pereţilor de zidărie sub efectul forţelor laterale aplicate în planul lor se va efectua ţinând seama de deformaţiile specifice de încovoiere şi de forfecare şi, dacă sunt relevante, de deformaţiile specifice axiale. (2) Calculul deformaţiilor şi deplasărilor laterale se va face cu relaţiile curente ale staticii construcţiilor, ţinând seama de condiţiile de fixare de la extremităţile peretelui. (3) Pentru calculul deformaţiilor şi deplasărilor laterale ale pereţilor de zidărie sub acţiunea forţelor seismice de proiectare se vor folosi:  pentru zidăria nearmată (ZNA) : - caracteristicile geometrice ale secţiunii nefisurate de zidărie; - ½ din valoarea modulul de elasticitate secant de scurtă durată al zidăriei (EZ) determinat conform prevederilor de la 4.1.2.2.1. (2) din CR6-2006, în funcţie de rezistenţa caracteristică la compresiune a zidăriei (fk); pentru zidăriile executate cu elemente porotherm valorile ½ din modulul de elasticitate secant de scurtă durată EZ, sunt date in tabelul.........; Valorile ½. EZ pentru zidarie ZNA din porotherm Bloc Mortar LCM5 Mortar LCM10 Mortar TM5 EZ, ULS EZ,SLS EZ, ULS EZ,SLS EZ, ULS EZ,SLS 2 2 2 2 2 (N/mm ) (N/mm ) (N/mm ) (N/mm ) (N/mm ) (N/mm2) POROTHERM 38 900 1400 1100 1750 550 900 POROTHERM 38S 900 1400 1100 1750 550 900 POROTHERM 30 900 1400 1100 1750 550 900 POROTHERM 30S 900 1400 1100 1750 550 900 POROTHERM 25 900 1400 1100 1750 550 900 POROTHERM 25S 900 1400 1100 1750 550 900

½ din valoarea modulului de elasticitate transversal calculat cu relaţia (4. b) Comentarii pentru capitolul 8 din P100-1-2006 Verificarea la starea limită de serviciu (SLS) Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei: SLS d rSLS  qd re  d ra d rSLS-deplasarea relativă de nivel sub acţiunea seismica asociata SLS ν factor de reducere care ţine seama de perioada de revenire mai scurtă a acţiunii seismice. ULS EZ.7). .caracteristicile geometrice ale secţiunii nefisurate de zidărie şi de beton.SLS 2 2 2 2 2 (N/mm ) (N/mm ) (N/mm ) (N/mm ) (N/mm ) (N/mm2) POROTHERM 38 360 560 440 700 220 360 POROTHERM 38S 360 560 440 700 220 360 POROTHERM 30 360 560 440 700 220 360 POROTHERM 30S 360 560 440 700 220 360 POROTHERM 25 360 560 440 700 220 360 POROTHERM 25S 360 560 440 700 220 360 pentru zidăria confinată (ZC) şi pentru zidăria cu inimă armată (ZIA): .(3) –CR6-2006.3.4E z Valorile ½.7) Iz  Ib unde *Ez şi Eb – modulii de elasticitate longitudinali ai zidăriei şi betonului. GZ pentru zidarie ZNA din porotherm Bloc Mortar LCM5 Mortar LCM10 Mortar TM5 EZ.10)  NOTĂ.SLS EZ. calculate în raport cu axele principale de inerţie ale peretelui. de scurtă durată. *Iz şi Ib . ULS EZ.T. GZC ( ZIA)  0. (EZC(ZIA)) calculat cu relaţia (4. dimensiunile tălpilor introduse în calculul caracteristicilor geometrice se vor lua conform 6. (4.½ din valoarea modulului de elasticitate longitudinal echivalent. E I  EbIb E ZC( ZIA)  z z (4.9) Gz  0.9).1.40EZC ( ZIA) (4. În cazul pereţilor cu secţiune compusă (L.momentele de inerţie ale secţiunilor de zidărie şi de beton.I). ULS EZ. ½ din valoarea modulului de elasticitate transversal echivalent (GZC(ZIA)) calculat cu relaţia (4. Valoarea factorului este: .10).SLS EZ.

rigiditatea la încovoiere a elementelor structurale.(4). in raport cu cele prevazute in anexa E din codul P100-1-2006.1.025h (unde h este înălţimea de nivel) c c Observatii privind comportarea zidariei de porotherm rezultate din cercetarile experimentale Fotografiile din cadrul cercetarilor experimentale arata ca fisurarea elementelor de porotherm se produce pentru deplasari relative de nivel cu valori foarte reduse. determinată prin calcul static elastic pentru încărcările re seismice de proiectare .).factorul de comportare specific tipului de sistem structural al suprastructurii d deplasarea relativa a aceluiaşi nivel.005 h 0.2. In lipsa unor valori specifice elementelor nestructurale utilizate. (vezi comentariu C8. T 1  c  3  2. se consideră egală cu jumătate din valoarea corespunzătoare secţiunilor nefisurate.4 pentru clădirile încadrate in clasele I si II de importanta • 0. utilizată pentru calculul valorii d . Valorile de deplasari relative de nivel pentru care se produce fisurarea sunt ≈1‰. care ţine seama că pentru T<T (T este perioada de control a spectrului de răspuns) deplasările seismice calculate in domeniul inelastic sunt mai mari decât cele corespunzătoare răspunsului seismic elastic. Valorile c se aleg conform relaţiei (E. Tabelul E. In lipsa datelor care să permită o evaluare mai precisă. egală cu 0.1. .3.5  2 Tc ULS dra -valoare admisibila a deplasării relative de nivel.5 pentru clădirile încadrate in clasele III si IV de importanta. determinate experimental.5E I c c r re c.coeficient de amplificare al deplasărilor. q .valoarea admisibila a deplasării relative de nivel. deplasarea admisă poate fi selectată conform tabelului E. draSLS . adică 0.• 0.008 h Verificarea la starea limită ultimă (ULS) Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei: ULS UlS dr  cqd re  d ra drULS -deplasarea relativă de nivel sub acţiunea seismica asociata ULS q -factorul de comportare specific tipului de system structural al suprastructurii.2 Valori admisibile ale deplasării relative de nivel Tipul de componente Materiale fragile ataşate Componentele nestructurale nestructurale structurii care nu interacţionează cu structura Rigiditatea secţională Unde: h – înălţimea de nivel 0.3.2. d -definit in cadrul paragrafului E..

Pentru cladirile mai joase. cu eventuala majorare a sectiunii pe inaltimea zonei postelastice Fig 1. Armarea orizontala reprezinta o masura eficienta pentru a creste capacitatea de rezistenta la forta taietoare.zona postelastica pe un nivel. expulzarea fetei exterioare a elementelor.  Degradarea rapida a rezistentei si rigiditatii pentru incarcari laterale ciclice alternante.(4):  Comportarea fragila la rupere sub efectul incarcarilor verticale (compresiune centrica). In aceste conditii. Modul de rupere datorat fortei taietoare este de tip rupere fragile si trebuie eliminat.1. datorita deformatiei specifice mici ( εuz ≤ 0. coeficientii de siguranta pentru rezistenta la forta taietoare trebuie sa fie mai mari decat coeficientii de siguranta pentru rezistenta la incovoiere..  Degradarea integritatii peretilor in stadiile avansate de solicitare prin: deschiderea pronuntata a rosturilor verticale.2.  a H1 E2 E1 lp h P h H2 lp b Stalpisori din beton armat. inaltimea zonei postelastice poate sa fie egala cu inaltimea primului nivel.S-au evidentiat si urmatoarele fenomene corespunzatoare comportarii zidariilor de porotherm (C8. b. . Aceste pozitii trebuie sa fie la baza peretilor structurali.  Imposibilitatea practica de remediere a avariilor. Masuri pentru proiectarea comportarii ductile a peretilor structurali din porotherm Pentru peretii structurali trebuie realizat un mod de rupere ductila de tip mod de rupere din incovoiere.51‰). Inaltimea pe verticala a acestor zone poate fi impusa ca rezultat al calculelor considerand si armarea verticala a stalpisorilor din beton armat. pentru cladirile cu 3-4 niveluri. inaltimea zonelor postelastice poate fi o fractiune a primului nivel. In mod obisnuit.  Proiectarea structurala poate si trebuie sa impuna pozitiile zonelor postelastice si de asemenea inaltimea pe verticala a acestora.3. Zone cu comportare postelastica la baza peretilor structurali: a.zona postealstica pe o fractiune din nivel.

 Asigurarea unei capacitati inalte de ductilitate a zonelor postelastice ale peretilor structurali poate fi obtinuta pe baza “ teoriei ductilitatii elementelor structurale”. (fig.c) * aplicarea pe ambele fete ale peretelui structural. imbunatatirea raportului D=h/x poate fi obtinuta prin utilizarea de profile de pereti structurali favorabile. a unor straturi subtiri din beton armat (aplicat manual sau beton torcretat): (fig. (fig. materiale cu rezistenta mai mare la compresiune decat cea a elementelor de porotherm. Imbunatatirea capacitatii de ductilitate poate fi realizata prin descresterea valorii “x”.(fig. 3. x= inaltimea zonei comprimate a sectiunii orizontale Raportul D reprezinta o buna caracterizare a capacitatii de ductilitate a peretelui structural. 3. cum ar fi profile de tip T sau . respectand urmatoarele conditii: D= h/x x x h h Fig. Aceasta conditie poate fi obtinuta prin urmatoarele masuri: a) introducand in zona comprimata din incovoiere.d) *De asemenea .a) *utilizarea de elemente (corpuri) de porotherm cu goluri mari care trebuie sa fie umplute cu beton. 2 Zone comprimate ale peretilor structurali Unde: h=inaltimea sectiunii orizontale a peretelui structural. pentru aceasta pot fi utilizate urmatoarele patru solutii . 3. 3b) * utilizarea de zidarie de tip ZIA. *introducerea de stalpisori din beton armat cu sectiune majorata. .

De asemenea va fi posibil sa se stabileasca corelatia intre valorile de deplasari relative de nivel si dezvoltarea fisurilor inclinate.  A doua masura este descresterea cerintelor de deplasari relative de nivel. pot sa apara fisuri inclinate. prin faptul ca au perioade proprii de vibratie reduse.  In zonele cu comportare elastica de deasupra zonelor postelastice ale peretrilor structurali. . prima masura de a impiedica degradari seismice inacceptabile este aplicarea metodologiei de analiza care poate explica fisurile din intindere si de asemenea fisurarea elementelor porotherm datorita eforturilor principale de intindere si eforturilor principale de compresiune. De asemenea. pentru care fisurile inclinate apar in elementele de porotherm si in mortarul din rosturi. Din acest punct de vedere cladirile cu elemente de porotherm au o pozitie favorabila.25sec. pentru aceasta este necesar de a stabili experimental valorile de eforturi de intindere. Cutremurele de pamant cu focarul in Vrancea conduc la valori reduse ale deplasarilor spectrale pentru constructiile cu perioada fundamentala mai mica decat 0.  Metodologia bazata pe teoria eforturilor principale si poate explica aparitia fisurilor inclinate. tipurile de degradari seismice inacceptabile sunt: *fisuri inclinate si *strivirea elementelor (corpurilor) de porotherm.beton a – confinare cu stalpisor de beton armat Elemente de porotherm Strat de beton armat 615cm b stalpisor de beton armat d – solutie cu c – sistem ZIA straturi de beton armat Fig. poate fi aplicata pentru cladirile cu zidarie din porotherm.3 Solutii pentru imbunatatirea ductilitatii peretilor structurali Masuri in vederea evitarii tipurilor inacceptabile de degradari seismice:  In zonele cu comportare postelastica ale peretilor structurali. respectiv cerintele de ductilitate se diminueaza cu cresterea capacitatii de rezistenta la forta seismica.  In principiu. se pot adauga urmatoarele caracteristici: cerintele de deplasare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful