Cum să furi un schelet de-un milion September 27th, 2008 | Diverse Povestea lui Gogea Mitu, cel mai înalt

român care a trăit vreodată 1934, perla lui Lao Tzu, cea mai mare din istoria omenirii, e descoperită, Italia face rost de titlul mondial după finala cu Cehoslovacia, iar Persia se transformâ în Iran. La noi, prin Oborul Bucureştilor, are loc “Tîrgul de Moşi. Cea mai mare atracţie? “Omul care îndoaie fierul”. La propriu. Un băiat de vreo 20 de ani şade cu un arc oţelit în mânâ şi-l face ca pe Modelino. “Bate” în 2,42 metri, are 183 de kilograme şi “doar” 64 la pantofi. La o singură masă arde şase borcane de gogoşari. Campion la box Umberto Lancia, un Giovanni Becali al boxului la acea vreme, aude de el. Îl duce la Paris, la celebra Şcoală. Uşor-uşor, toţi adversarii cad ca spicele. Mitică Pavelescu, campionul României, KO în prima rundâ; Severio Gizzo, şmecherul Italiei, doborât în a treia. Banii vin cu sacii. Îi ia şi îi trimite la Mârşani, la vreo 60 de km de Craiova, la familia sa amărîtă, cu 11 copii prin curte. Pe scurt, asta e viaţa lui Gogu Ştefanescu, sau Mitu a lui Goagă, al şaselea om, ca înălţime, din lume, în anii ‘40. Plecat în Capitala Luminii, în lumea bună a showbizului, la întoarcere răcea în tren. Simpla tuse se transforma în tuberculoză şi murea, rapid, la “Filantropia”. Practic, aici începe povestea din spatele poveştii. Tuberculoză? Înaintea celei de-a doua mari conflagraţii a omenirii, boala descoperită şi la vechii egipteni, acum 3.000 de ani, făcea ravagii. Asta e varianta oficială. Neoficial, Gogu al nostru era mult prea bun şi dădea lumea boxului peste cap. Cine avea curaj să intre în ring cu un uriaş de doi metri juma’? Aşa că era otrăvit şi îmbălsămat pe 20 de ani. Asta aflau rudele cînd veneau la Bucureşti. 20 de ani pentru ce? Pentru a fi vîndut! Sunâ macabru, dar trupul celui care la trei ani arăta ca la şapte începea sâ colinde lumea. România… Franţa…SUA. După ‘48, comuniştii modificau istoria: Gogu nu răsărise dintr-o familie nevoiaşă, ci dintr-una de chiaburi, ocupată pînă peste cap cu cultivarea cartofului, avea bani-gîrlă, ducea o viaţâ tumultoasă. Sicriul era repatriat, înmormîntat…pentru ca scheletul să fie scos, prin ‘75, şi depus la Muzeul Istoriei Medicinei din Craiova. Asta pânâ în 1990, când sediul propriu zis era cumpărat de Genică Boerică. Un medic numele contează mai puţin - rezolva nişte acte ciudate (miră pe cineva?), aşa că rămăşitele unuia dintre cei mai înalţi oameni din istoria noastră, se …reîntorceau în SUA. Astâzi, nimeni nu mai ştie nimic despre Mitu a’ lui Goagă. Nu mai are nici cruce, nici mormînt. Nici mâcar scheletul nu i s-a păstrat. O picătură din el a râmas, însă, în DEX, la “cogeamite”, dar nici acest lucru nu e sigur, mulţi spunînd că expresia vine din bulgară.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful