Domeniul de Activitate al Igienei şi Profilaxia Bolile genetice au o frecvenţă mai mică comparativ cu bolile declanşate de cea de-a doua categorie

de factori. Factorii exogeni: de mediu, ocupaţionali, comportamentali, sociali, educaţionali. Factorii de mediu pot acţiona: Sanogen: când îndeplinesc anumite condiţii de calitate (aer curat, apa potabilă, alimente bune) Patogen: Factori etiologici (cauzali): prezenţa lor este obligatorie pentru producerea bolii. Exemplu: bolile infecţioase. În trecut patologia era predominant infecţioasă, bolile fiind unifactoriale. Factori de risc: se asociază cu frecvenţă crescută factorului etiologic în declanşarea bolii; singuri, nu produc boala. Dacă apar pe lângă factorii etiologici, boala se manifestă mai devreme, se agravează, conduce spre deces (eventual). Patologia actuală este cronicădegenerativă. Bolile au etiologie plurifactorială: factorii de risc se asociază, mascând factorul etiologic principal. Exemplu: bolile cardiovasculare sunt răspunzătoare de 60% din mortalitate (la noi). Urmează boli tumorale, respiratorii. Tratamentul bolilor cronice-degenerative, Factori de risc + Total Boală + a c a+c Total b d b+d a+b c+d a+b+c+

Igiena mediului Markeri de încărcare a organismului cu xenobiotice (substanţe străine) Markeri de efecte: evidenţiază modificările. Exemple: CO – carboxi-Hb. Markeri de susceptibilitate: stabilirea persoanelor cu risc crescut. Exemplu: iritabilitate bronşică. Monitorizare individuală: se poartă un monitor. Caracterizarea riscului Comunicarea riscului la nivel ştiinţific şi al factorilor de decizie. Monitorizarea riscului: măsuri, programe de supraveghere. Metode de studiu În igienă se folosesc metodele epidemiologice. Metode descriptive: descriu fenomenul de boală / stare de sănătate în funcţie de vârstă, sex, ocupaţie, timp, geografie, parametrii endogeni (TA, colesterolemie). În final nu se poate afirma că există o corelaţie între boală şi factorul de risc. Metode analitice: există o corelare factori de risc – stare de boală. Anchete tip cohortă (de incidenţă). Se porneşte de la factorul de expunere la boală. Incidenţa reprezintă numărul de cazuri noi de boală. Expunerea este obişnuită, pasivă. Populaţia se delimitează în două eşantioane: Expuşi: bolnavi (a), non-bolnavi (b). Neexpuşi: bolnavi (c), non-bolnavi (d). Tabel de contingenţă 2x2. Calcul: Riscul bolii la expuşi: R1=a / (a+b) Riscul bolii la non-expuşi: R0=c / (c+d) RR=R1 / R0. Reprezintă de câte ori este mai mare riscul la expuşi decât la non-expuşi. Riscul atribuirii: RA=R1 – R0. Reprezintă cu cât este mai mare riscul la expuşi. Se poate exprima în procente: RA% = (R1 – R0) * 100 / R1. Reprezintă câte procente din riscul expuşilor se datorează factorilor de risc. Interpretare: RR=1: nu există asociere între factorul de risc şi boală. RR > 1: există asociere între factorul de risc şi boală. RR < 1: nu este factor de risc, ci factor de protecţie. Anchete tip caz-control. Se realizează studii retrospective. Se folosesc când incidenţa bolii în populaţie este scăzută. Se porneşte de la boală şi se caută factorul de risc. Se alege un număr de cazuri de boală şi un eşantion de control (martor), egal sau de 2..3x mai mare decât lotul de bolnavi. Eşantionul se alege tot din rândul bolnavilor internaţi, dar cu alt diagnostic. Cazuri: expuşi (a), non-expuşi (c). Lot-control: expuşi (b), non-expuşi (d). Se calculează frecvenţa factorului de risc la cazuri şi lot-control: F1=a / (a+c). Reprezintă probabilitatea expunerii la cazuri. F0=b / (b+d). Reprezintă probabilitatea expunerii la martori (lot-control). Se calculează probabilitatea expunerii prin odds ratio: OR=F1 / F0. Factorii de Mediu în Relaţie cu Starea de Sănătate Principii:

d spre deosebire de infecţioase, se realizează greu. Bolile cronice sunt mai puţin cunoscute decât cele infecţioase, astfel încât nu se cunoaşte îndeajuns profilaxia. Profilaxia: Primară: factorii patogeni trebuie cunoscuţi, selectaţi, factorii sanogeni trebuie promovaţi. Este foarte scumpă. Secundară: priveşte acţiunile ce trebuie realizate pentru depistarea bolii într-o formă incipientă, foarte aproape de debut ideal în faza infraclinică. Terţiară: prevenirea instalării complicaţiilor, handicapului, decesului. Studii de impact al factorilor de mediu asupra sănătăţii. Identificarea pericolului existent în mediu: factor de mediu care poate afecta sănătatea în anumite condiţii. Exemple: centrală atomo-electrică, fabrică ce elimină toxice în aer, apă, sol. Definirea riscului: probabilitatea de apariţie a unui efect nedorit. Stabilirea expunerii populaţiei la factorul respectiv: tipul expunerii, magnitudine, căi de pătrundere în organism, timpul de expunere (în funcţie de amplasare: rural / urban). Stabilirea populaţie expuse: prin determinarea concentraţiei toxicului. Stabilirea persoanelor cu risc maxim: femei (aerul în bucătărie este mai prost decât în exterior...), copii (rată metabolică mare, cu risc mare de absorbţie), bolnavi, bătrâni. Date privind expunerea se obţin prin: Determinarea concentraţiei toxinelor: metodă imprecisă. Markeri de expunere (biologici):

1

Asigurarea unei calităţi corespunzătoare a aerului respirabil, prin scăderea poluării. Asigurarea unei cantităţi de apă suficiente şi de bună calitate Asigurarea unor alimente cu o valoare nutritivă bună şi necontaminate Asigurarea unei locuinţe salubre, cu anumite condiţii de confort şi care să prevină transmiterea bolilor. Aerul Expunerea este dată în cea mai mare parte de calitatea aerului: extern şi intern: Non-ocupaţional (60..70%) Ocupaţional Industrial Non-industrial Din mijloacele de transport Calitatea aerului în relaţie cu starea de sănătate: Modificarea componentei naturale a aerului respirator Prezenţa unor compuşi străini Compoziţia chimică: 21% O2, 0,04%CO2, 79%N2 şi gaze rare (Ar, Xe, O3), vapori de apă, germeni naturali (psichrofili). O2 CO2 N2 Atmosferic 21 16 0,04 4,5 79 80 Expirat Alveolar 14,5 5,5 80

Compoziţia aerului expirat variază în funcţie de tipul respirator. N2 e crescut în procente deşi nu participă la procesul respirator, deoarece CO2 din aerul expirat e în cantitate mai mică decât O2 fixat în organism, iar cantitatea de aer expirat e mai mică. Aerul alveolar are un conţinut mai mic de O 2 şi mai mare de CO2. Schimburile gazoase la nivel alveolar sunt influenţate de presiunea parţială a gazelor. Ex. pO2=20,96*(760-5)/100=158mmHg Variaţia pO2 Scăderea pO2 Cea mai mare parte a O2 se consumă în procese de combustie (Ex. 1l benzină  2..3Kg O2). Se estimează că dacă în procesele de combustie s-ar arde tot combustibilul natural de pe glob, concentraţia O 2 ar scădea cu maxim 3%. Scăderea pO 2 se produce în spaţii închise şi neventilate, prin respiraţie, dar nu apare riscul de hipoxie decât în încăperi închise ermetic. Scăderea concentraţiei O2 este tolerată până la valori de 16..18%. Limita este dată de egalitatea presiunii din aerul alveolar. Când scade pO2 apar fenomene compensatorii: Creşte frecvenţa şi amplitudinea respiraţiilor Creşte frecvenţa şi debitul cardiac Poliglobulie, prin mobilizarea din rezerve Dacă concentraţia de O2 continuă să scadă, fenomenele compensatorii sunt depăşite, ducând la suprasolicitare cardio-respiratorie, apoi dispnee, tulburări cardiace, hipoxie cerebrală. Clinic: Iniţial apare o fază euforică, somnolenţă, tulburări senzoriale, de orientare temporo-spaţială, coordonare neuro-motorie. La concentraţii foarte mici (8..10%) trebuie să se instituie permanent oxigenoterapia. Se instalează respiraţia Cheyne-Stokes şi exitus. Hipoxia poate fi:

Igiena mediului Stagnantă: dată de o insuficienţă respiratorie sau hipoxia aviatorilor la viraje mari, colaps periferic. Anoxică (hipoxică): datorită unor leziuni la nivel pulmonar sau de aer rarefiat. Anemică: hemoragii, blocarea hemoglobinei, anemii. Histotoxică: aportul de O2 e normal, dar O2 nu poate fi utilizat din cauza unor substanţe toxice. Prezintă importanţă şi presiunea atmosferică, care variază cu altitudinea: la 10m presiunea atmosferică scade cu 1mmHg: Până la 3000m intervin fenomene compensatorii, nu se produce hipoxia. 3000..6000m, apare “răul de munte”: fenomene de suprasolicitare cardio-respiratorie (tahicardie, cianoză periorificială, ameţeli ş.a.), lipotimii, epistaxis. 6000..8000m, apare hipoxia cerebrală. Trebuie să se administreze cu intermitenţă O2. Peste 8000m se foloseşte masca de O2. “Răul de avion”: Fenomenele nu sunt determinate de hipoxie. Esenţial este factorul psihic, obiectiv: zgomot şi vibraţii. Creşterea pO2 Poate apare la oxigenoterapie (50..60%). Trebuie să existe şi o cantitate mică de CO 2, care să stimuleze respiraţia. Trebuie umezit, deoarece O2 pur ar produce arsuri. Oxigenoterapia trebuie făcută cu intermitenţe, pentru a nu modifica permeabilitatea alveolo-capilară, cu apariţia edemului pulmonar acut. Hiperoxia reprezintă intoxicaţia celulei nervoase cu O2. Oxigenoterapia hiperbară: se administrază oxigen în concentraţii şi la presiune crescută (2..2,5atm). Se foloseşte când se urmăreşte deblocarea rapidă a hemoglobinei de un toxic. Modificarea pCO2 E determinată de creşterea concentraţiei CO2, modificările de presiune nemodificând mult pCO2. Riscul apare doar în spaţii închise: expunere profesională (ex. Industria berii), accidental din cauza acumulării în zonele declive (ex. Fântână). Există o tendinţă de creştere a concentraţiei CO2 în aerul atmosferic, datorită proceselor de combustie, apărând “fenomenul de seră”. CO2 formează un strat izolator, care împiedică răcirea Pământului. Exagerarea acestui proces determină creşterea temperaturii aerului şi creşterea umidităţii. La nivelul ecosistemului, se topesc gheţarii, creşte suprafaţa de apă şi apar modificări climatice (caniculă). Creşterea concentraţiei CO2 e tolerată până la 4%, când se egalează presiunea CO2 din aerul expirat şi din spaţiul alveolar. Apar fenomene compensatorii: creşterea frecvenţei respiratorii. La concentraţii de 6..8%: dispnee, senzaţie de lipsă de aer, creşterea TA. La o concentraţie de 16% se produce paralizia centrilor respiratori, cu moarte prin stop cardio-respirator. Modificarea pN2 Azotul nu participă la schimburile gazoase, dar va fi modificator al presiunii atmosferice. Creşterea pN2 Creşterea presiunii atmosferice se produce în condiţii de imersie. La fiecare 10m creşte cu 1 atm. Expuşi sunt cei care lucrează aici: scafandrii şi chesonierii. Azotul trece în sânge, se dizolvă în plasmă, se fixează în ţesuturi cu conţinut crescut de grăsimi. Se produce o saturare a

2

neuronului în azot. Sindromul se numeşte beţia adâncurilor, sau sindromul de compresiune. Simptomatologia sindromului evoluează în două faze: Excitaţie psihomotorie: stare de euforie, tahicardie, tahipnee. Dacă nu se intervine, se trece la faza a doua. Faza de inhibiţie, cu bradicardie, bradipnee, somnolenţă, exitus. Scăderea pN2 Se produce la scăderea presiunii atmosferice, deci la ridicarea la suprafaţă. Azotul dizolvat trece în stare gazoasă şi se elimină în aerul expirat. Dacă presiune atmosferică scade brusc, nu se mai elimină azotul pe cale respiratorie şi pot apare embolii gazoase: sindrom de decompresiune. Are două faze: Embolii la nivelul vaselor mici (capilare). Clinic, apar: parestezii la nivelul extremităţilor, emfizem subcutanat, dureri, în special articulare. Se pot instala embolii ce afectează vasele mari, ducând la: infarct miocardic, infarct pulmonar, embolii cerebrale, chiar exitus. Pentru prevenire, se face decomprimare în trepte. Se reduce la ½ presiunea, se menţine câteva minute, apoi iarăşi se reduce la ½. Poluarea aerului atmosferic Reprezintă emisia în aerul atmosferic a unor compuşi care rezultă în urma unor procese naturale sau antropice, compuşi ce creează disconfort, alterează starea de sănătate sau modifică compoziţia altor factori de mediu (pot sedimenta în apă sau sol, rezultând modificări). Poluarea se instalează când este depăşită capacitate de autoepurare a aerului. Natura agenţilor poluanţi Agenţi poluanţi de origine naturală: erupţii vulcanice, alunecări de teren, eroziunea râului. Afectează un număr redus de persoane. Agenţi poluanţi de origine artificială (antropică): rezultă în urma acţiunii umane. După starea de agregare, se împart în: gazoşi şi aerosoli (amestec de compuşi în stare lichidă şi solidă, care au remanenţă crescută în aer, sub formă de suspensii). Suspensii în stare solidă Agresivitatea este determinată de natura chimică, concentraţia la care sunt emişi, timpul de expunere şi dimensiunea acestora. În funcţie de dimensiune, particulele pot fi: 10..100 μm: sedimentează cu o viteză uniform accelerată, nerespirabile, dar în cantitate foarte crescută sunt disconfortante şi pot afecta flora şi fauna din zonă. Dacă sunt inhalate, sunt reţinute în nasofaringe, trahee, nu pătrund în căile respiratorii. 1..10 μm: sedimentează doar în condiţii de calm atmosferic. Au agresivitate crescută, sunt respirabile. Cele mai agresive au diametrul de 2.5 μm, ajungând până la nivel alveolar. Pot absorbi la suprafaţa lor compuşi în stare gazoasă. sub 1 μm: sunt respirabile, dar datorită mişcării browniene, se comportă ca şi gazele: deşi ajung în alveole, sunt eliminate în timpul expiraţiei. Riscuri: Efecte iritante Efecte toxice: Pb, Cd, Zn. Efecte alergizante: componentă organică bogată.

Igiena mediului Efecte cancerigene: particulele arse de carbon, cu hidrocarburi policiclice aromatice. Efect fotodinamic: particulele ce conţin smoală, parafină, provin din asfalt. În prezenţa radiaţiilor solare îşi cresc agresivitatea, rezultând reacţii fotoalergice şi fototoxice. Poluanţi în stare gazoasă Caracteristică este reacţia chimică a gazelor solubile: reacţionează cu apa din atmosferă, rezultând compuşi chimici de tip acid, cu agresivitate mult crescută. Agresivitatea depinde de: saturaţie, concentraţie, timp de expunere, dar şi de caractere fizico-chimice (solubilitatea). Cele solubile sunt reţinute la nivelul mucoasei, iar cele insolubile ajung la nivel alveolar în concentraţie mult crescută, fiind mult mai agresive. Riscuri: Efect iritant: SO2, NOx, O3, etc. Efect asfixiant: CO Efect toxic: vapori de mercur Efect narcotic Surse de poluare: antropice Combustii Reprezintă primul tip de poluare apărut: în sistemul de încălzire, apoi în industrie, motoare. Dacă ar fi combustibili puri, ar rezulta: CO2, H2O şi energie. Dar ei sunt impuri cu sulf, rezultă şi SO2. Pe seama N2 din aer se produc NOx. Dacă arderea e incompletă, apare şi CO. La temperaturi mari şi cu O2 insuficient, se produc hidrocarburi policiclice aromatice. Cantitatea depinde de combustibil: cărbunii produc poluare crescută cu SO2, petrolul produce hidrocarburi policiclice aromatice şi CO, cel mai mic risc îl reprezintă gazele naturale, care ar putea da NOx, CO şi izotopi radioactivi, preexistenţi. Riscuri: efect iritant (SO2, NO, particule în suspensie), asfixiant (CO), cancerigen. Traficul Traficul rutier poluează în primul rând cu Pb, dar şi cu NOx, CO, hidrocarburi policiclice aromatice, azbest (plăci de frână). Riscuri: mai mari decât combustiile, deoarece sunt surse mobile şi sunt eliminate la nivelul aerului respirabil (nu prin furnale). Surse industriale În funcţie de substanţa chimică: Siderurgie: oxizi de Fe, Mn, Cu, Zn, As. Industria Aluminiului: cantităţi crescute de F Industria de extracţie şi prelucrare a neferoaselor: metale grele (Pb, Cd, Zn) Industria chimică: îngrăşăminte, vopsele. Mecanisme de epurare a aerului Diluţia poluanţilor Sedimentare la rece În autoepurare contribuie temperatura aerului, pentru că pe verticală apare un gradient termic, aerul cald este la suprafaţa solului, iar deasupra temperatura scade. Aerul cald se ridică rezultând curenţi de convecţie pe verticală, ridicând şi poluanţii. Condiţia atmosferică, în care gradientul termic se inversează, se numeşte inversia termică, ce apare când brusc, într-o zonă se deplasează o masă de aer foarte cald. Aerul din straturile inferioare stagnează, poluanţii acumulându-se.

3

Umiditatea: cu cât este mai mare, cu atât se vor forma compuşi de tip acid. “Ploile acide” conţin H 2SO4, HNO3. Calmul atmosferic: absenţa curenţilor de aer ce deplasează pe orizontală, în mod normal, poluanţii. Factori geografici: în zone declive curenţii orizontali dispar. În timpul nopţii apare inversia. Riscuri de sănătate Efectele iritante Efectele pot fi directe (patologie direct legată) sau indirecte (alterează calitatea apei şi solului şi deci a alimentelor, cu efecte asupra sănătăţii). Efectele pot fi de tip acut (expunere la concentraţii foarte mari şi în durată scurtă), cronice (concentraţii moderate de lungă durată – forma cea mai frecventă) şi tardive (se instalează cu o latenţă foarte mare: zeci de ani, foarte greu de făcut corelaţii). Efecte acute Intoxicaţii acute. Apar accidental, pot avea caracter profesional, dar pot afecta şi populaţia, prin accidente de transport al substanţelor gazoase (Cl2, NH3). Se manifestă la nivel ocular (conjunctive) şi la nivel respirator. Poate apare sindromul conjunctival, sindromul traheo-bronşitic, care culminează cu sindromul alveolar. Apar fenomene de EPA, de tip lezional, pentru că gazele determină leziuni alveolare: modifică permeabilitatea alveolo-capilară, cu apariţia de transsudat, sub formă de membrane pe pereţii alveolelor. Sunt gaze iritante insolubile (NO), care dau intoxicaţii acute, cu EPA, ca primă formă de manifestare. Creşterea morbidităţii sau mortalităţii prin boli cronice cardiorespiratorii. Apare în accidentele de poluare severă, ce apar în condiţii meteo nefavorabile sau în condiţiile unor avarii industriale. Conform Martin şi Bradley: SO2 şi suspensii peste 500 μg/m3/24h prezintă risc. Agravarea bronşitei cronice. Apare în expunere acută la concentraţii peste 250 μg/m3/24h de SO2 şi suspensii. Efectele cronice Bronhopneumonia cronică nespecifică. Reprezintă afecţiuni cronice ce au la bază sindromul obstructiv: tuse, expectoraţie, wheezing, scăderea sub 60% a capacităţii vitale. Cuprinde bronşita cronică, emfizemul pulmonar, astm bronşic. Se instalează în urma suprasolicitării clearence-ului pulmonar (epurare la nivel respirator) = clearence la nivel respirator prin activitate muco-ciliară (clearence mecanic, supramucociliar) şi la nivel alveolar (bioacid: macrofage, care înglobează germeni şi impurităţi, cu eliminare prin căi limfatice). Modificări: în timp, epiteliul bronşic devine pavimentos, apare o pareză a cililor vibratili, o hipertrofie a celulelor glandulare, cu hipersecreţie de mucus, fibroză la nivelul pereţilor bronşici. În final, bronhiile devin rigide, pline cu mucus, reflex apare şi spasm bronşic. Se instalează sindromul obstructiv. Emfizemul pulmonar. Macrofagele sunt distruse, se eliberează enzime proteolitice. În mod normal, α1antitripsina le neutralizează, dar la cei cu deficit genetic de α1-antitripsină există o susceptibilitate crescută. Astmul bronşic. Apare un alergen. Haptenele sunt alergeni incompleţi, care se cuplează cu o proteină

Igiena mediului sangvină, devenind alergeni compleţi. Un alt factor de risc este hiperreactivitatea bronşică, ce poate fi moştenită genetic sau dobândită în urma expunerii cronice la aceşti iritanţi. Se produce şi un spasm bronşic reflex, în urma expunerii la iritanţi. Creşte frecvenţa şi gravitatea infecţiilor respiratorii acute în special la copii. Tusea este permanentă. Infecţia căilor respiratorii, la copil, evoluează spre bronşită cronică foarte rapid. Efecte asfixiante CO Se întâlneşte atât în aerul extern, cât şi în cel intern. Provenienţă: 0,1..0,2% (mg/m3) din aer are o provenienţă naturală (descompunerea substanţelor organice, zone vulcanice, deasupra mărilor şi oceanelor). Restul are o provenienţă artificială (din combustii). În orice proces de combustie, într-o primă fază se formează CO, dacă aportul de O2 continuă, se formează CO2. Deci, sursa o reprezintă: combustii industriale (fixe), mobile (autovehicule), arderea deşeurilor. În aerul extern, principala sursă este traficul. În aerul intern, principala sursă sunt instalaţiile de încălzire, pregătire a hranei, fumat. Bucătării: 10..60mg/m3. Fumat pasiv: 1,5..2mg/m3, fumător: 3..6mg/m3. Expunere crescută: risc maxim au persoanele cu cardiopatie ischemică sau obstrucţie de coronare, femeile gravide, persoanele în vârstă (emfizem pulmonar, funcţie cardio-respiratorie afectată), BPOC. Mecanismul de acţiune: CO împreună cu Hb formează carboxi-Hb, care nu mai permite transportul, iar la nivel tisular ajunge o cantitate insuficientă de O 2: hipoxie de transport. Pe baza ecuaţiei lui Haldane, se poate stabili relaţia dintre carboxi-Hb, şi pCO şi pO2 din aerul respirat. HbCO / Hb=m*pCO / pO2, m=245. Deci, CO are o afinitate pentru Hb de 245 ori mai mare decât O 2, iar dacă pCO este 1/245 din pO 2 se formează 50% HbCO şi 50% HbO2.? %HbCO=0,16 *[CO]+0,5% CO se exprimă în părţi / milion: 100 părţi / milion CO=117mg CO. Procentul de 0,5% reprezintă HbCO de provenienţă endogenă. Nivelul obişnuit de HbCO este de maxim 1,5% la nefumători , iar la fumători: 3..4, maxim 10%. Legătura dintre CO şi Hb este labilă, efectul nu este cumulativ, t1/2=4..5h. Efectele expunerii la CO: Efecte acute: cardiovasculare, neurologice, fibrinolitice (scade pH-ul), risc perinatal: greutate scăzută la naştere, dezvoltare scăzută, receptivitate crescută la infecţii. Sub 2%: nu apar modificări. 2,3..4%: scade capacitatea de efort fizic la persoane sănătoase, crize de angor la persoane cu cardiopatie ischemică, infarct miocardic la cei cu boală coronariană severă. 4..6%: scade capacitatea de efort maxim la sportivii de performanţă. 6..10%: apar tulburări senzoriale (văz, auz, vorbire) şi scade dexteritatea manuală. 10..20%: hipoxia este compensată prin tahicardie şi tahipnee. Peste 20%: semne evidente de intoxicaţie acută: greaţă, vărsături, creşte TA, apar modificări hipoxice pe

4

EKG. Letalitatea este foarte mare. Aflatoxina are efect de 1000x mai slab la şoarece decât la şobolan. Peste 40%: apar formele comatoase.v. nu sunt decelate efecte adverse. Inhibă nişte enzime care asigură protecţia neuronului faţă de acţiunea oxidanţilor. Efecte cronice: Instalarea aterosclerozei. industria petrolieră. apă.5atm): t1/2=1h. praguri de toxicitate. cu risc crescut Afecţiuni cronice. Expunerea la toxicele din factorii de mediu este o expunere la doze mici. Toxic Alcool etilic Sulfură de Fe morfină Fenobarbital Stricnină Nicotină Dioxină Toxina botulinică DL50 10000 1500 900 150 2 1 0. instalaţii de producere a apei grele. cefalee. subcutanat.00001 Expunerea la toxicele din mediu este simultană. a cărui toxicitate pe cale orală este de 40 de ori mai mare decât i. datorită expunerii la concentraţii moderate pe o perioadă lungă de timp: CO influenţează formarea colesterolului şi apar leziuni hipoxice pe endoteliu. Antagonism: antidot Selectiv: antibiotice. 7% garaje. riscul de expunere la toxice. tahiaritmii. cu afectare valvulară Risc perinatal Intoxicaţiile letale sunt cauzate de: 56% sisteme de încălzire. Mecanism de acţiune: este inhibitor al citocromoxidazei şi formează S-Hb. Diferenţe între specii. Se stabileşte experimental.. cu acumulare intracelulară a unei cantităţi mari de calciu. În funcţie de relaţia doză-răspuns. LOAEL (lowest observed adverse efect level): pragul la care a par cele mai mici efecte adverse. Se apreciază şi hipoxia de transport. Variaţia răspunsului biologic la toxic: Diferenţe individuale (genetice): Ex. obnubilare.. cu risc de cancer pulmonar. alimente) se calculează consumul zilnic de toxic. agenţii din mediu se clasifică în: Necancerigeni: sub un anumit prag . recuperate prin oxigenoterapie hiperbară (2. antifungice Toleranţă Doza de expunere: se determină concentraţia toxicului în toţi factorii de mediu şi în fncţie de consumul lor (aer. ape termale. Relaţia doză-efect Descrie corelaţia între intensitatea efectelor pe sănătate şi mărimea dozei. producând hipoxie histotoxică. Trebuie stabilită relaţia între doză şi răspuns: procentul persoanelor din grupul expus la care apare efect la o anumită doză. Toxicitatea depinde de: Doză Calea de pătrundere a toxicului în organism: Respiratorie: ajunge repede şi ocoleşte bariera hepatică Digestivă: apare şi competiţia cu alte substanţe bioactive şi scade rata absorbţiei intestinale Durata şi frecvenţa expunerii: la administrare fragmentată nu se atinge repede pragul de toxicitate. intraperitoneal. Răspunsul poate fi: Aditiv: sumaţie simplă Sinergic: răspunsul biologic este mai intens decât suma efectelor Potenţare: un toxic nu are efect singur şi întăreşte efectul altuia. concentraţii maxime admise. deci sunt agenţi cu efect “cu prag”.2. deci sunt agenţi cu efect “fără prag”. Peste 50%: letal. din fabrici de fibre sintetice (acrilonitril). Se recuperează prin oxigenoterapie normobară: t1/2=2h. Igiena mediului Toxicitatea acută se determină DL50 prin expunere de 24h prin administrare inhalatorie. 5 . din cauza eliminării (în funcţie de t1/2). 50% din populaţia din Caucaz are o deleţie a genei pentru glutation-transferază. 3% suicid.001 0. Miocard: sindrom de miocardoză generalizată. depistate prin teste biologice Efecte cu prag Se caracterizează prin: Pragul NOAEL (no observed adverse efect level): pragul până la care nu se de4celează efecte adverse. deoarece în prezenţa florei intestinale se formează o βglicozidază care eliberează cianurile. dar de lungă durată. Toxicologia Toxicologia studiază efectul toxicului la nivel molecular. Cancerigeni: nu există prag. Este inhibată şi fosforilarea oxidativă cu efect asupra metabolismului aerob. Amigdalina este un glicozid cianogen. datorită formării cianHb. Acidul cianhidric şi cianurile Provin din industria de extragere şi prelucrare a metalelor preţioase. cu incapacitate minoră Afecţiuni uşoare şi de scurtă durată Disconfort Tulburări comportamentale. neuropsihice Tulburări funcţionale minore. cu handicap major Afecţiuni cronice. gaze de canalizare (procese de putrefacţie). senzaţie de constricţie toracică cu lipsă de aer. amigdalină (sâmburi). intravenos. iar în terminaţiile nervoase creşte eliberarea catecolaminelor. 20% incendii. Apare o stare de acidoză lactică la nivel neuronal. cauciuc sintetic. Ex. Mecanism: inhibă citocrom C-oxidaza. în funcţie de doză: Deces înregistrat la un număr mare de persoane: accident de poluare severă Deces la un anumit număr de persoane. H2S Provine din vulcani. Efecte care apar datorită expunerii. Prezenţa lor în factorii de mediu arată că există probabilitatea de apariţie a efectelor adverse.

Din alimentaţie pot proveni 100.0. nici efecte adverse. Alte surse: extragerea şi prelucrarea metalelor neferoase. NOEL (no observed efect level): este nivelul până la care nu se observă nici efecte pozitive.500μg / zi. Ni. Protoporfirinogen – [oxidaza]  protoporfirină Protoporfirină – [Fe-chelataza]  hem În cazul intoxicaţiei cu Pb. utilizat pentru: extrapolare animal de experiment-om. T1/2=20. Celelalte efecte apar în saturnismul profesional. rinichi. În cazul expunerii populaţiei. UF=10: date experimentale suficiente. ACV. cu toxicitate diferită: compuşii organici au toxicitate mult mai mare decât sărurile anorganice.60μg / l. dar sunt date suficiente privind expunerea cronică la una sau mai multe specii de animale. de unde pătrunde în apă şi vegetaţie şi în final ajung la om.. Ajuns în sânge. Toxinele interferă cu elemente esenţiale (co-factori enzimatici): Pb interferă cu Ca îm transmiterea impulsului nervos. până la 1. Indicatori: Riscul acceptabil:1caz la 100000persoane Doza specifică de risc: doza zilnică la care poate fi expusă o persoană.. Consumul de vitamina C: scade absorbţia Pb şi Cd. Pb din oase se poate mobiliza (stări febrile. dar copii ajung la 40. Absorbţia digestivă e de 10%. Metalele pot provoca reacţii imune (Cr. s-a evaluat aportul cronic la om. acidoză). fructe). Rata absorbţiei la nivel respirator este de 20. apărând anemia francă (hipocromă.. provenind din băuturile alcoolice. care stimulează activitatea sintetazei. Cea mai mare cantitate de Pb se găseşte în sol. Metale grele Factorii care influenţează toxicitatea metalelor: Metalele toxice au un metabolism similar cu elemente esenţiale: Pb cu Ca şi Fe.3μg / m 3. UF=1000:există doar date privind aportul pe termen scurt. Ca.. legat de enzimele cu grupare –SH. La adult. până la 10μg / l)şi alimente (se concentrează în plantele foliate. cu creşterea nivelului coproporfirinogenului. Hg. sistemul imunitar. Eliminarea se face 50.30μg / l De efecte ALA=2. rădăcinoase.. Valoarea este scăzută când sunt suficiente date de bună calitate şi permit o corelare dozărăspuns. Mecanismul de acţiune este anti-enzimatic.40zile (sânge) şi ani (oase). Sindromul hematologic: Succinil-CoA + Piridoxal-fosfat  acid β-ceto-adipic acid β-ceto-adipic – [sintetaza]  acid δaminolevulinic (ALA) acid δ-aminolevulinic – [dehidraza]  porfobilinogen (PBg) Pb poate inhiba DH. apoi în oase.. din cauza inhalării de praf Metabolism: Absorbţia respiratorie a Pb depinde de diametrul particulelor în suspensie şi volumul ventilaţiei pulmonare. extrapolare pentru concentraţii extreme.60% renal şi biliar.90%). sindrom neurologic. acumulatori. restul prin: fanere. Be). Marker-ii biologici pe baza cărora se stabileşte încărcarea organismului cu Pb şi efectele acesteia sunt: De expunere Pb-emia=10μg / 100ml Pb-uria= 25. sudoraţie. comparativ cu lotul martor. prin scăderea sintezei de vitamină D la nivel renal.Doza efectivă: concentraţia care determină o creştere semnificativă a efectelor adverse la lotul expus. consum de alcool Risc maxim prezintă copii preşcolari.5mg / l urină (creşte în intoxicaţii) ALA-DH=25 unităţi / l eritrocite (scade în intoxicaţii) 6 . Cu cât creşte concentraţia substanţei respective. ADI (acceptable day intake): aportul zilnic acceptabil. UF=100: se foloseşte când nu există date experimentale suficiente pentru a aprecia expunerea cronică la om. Formează complexe proteice stabile. Grupuri cu expunere crescută: Profesional Persoane care locuiesc în apropierea străzilor cu trafic intens. endocrin. se sintetizează o cantitate insuficientă de Hb.. prin creşterea absorbţiei Fe. surse industriale. mai ales în cazul unei diete sărace în vitamina D. Se foloseşte pentru a proteja persoane cu risc crescut. SNC. Igiena mediului Calea digestivă: dina apă (concentraţia variază între 1. crescând nivelul acidului δaminolevulinic şi scăzând porfobilinogen. aparatul reproducător.1000μg / zi. prin sinteză de IgA şi IgE. Căi de pătrundere în organism: Respirator: În aer se găseşte sub formă de suspensie şi puţin sub formă de vapori. Relaţia invers proporţională dintre proporţia de proteine din dietă şi Pb şi Cd. 90% din Pb din organism se găseşte în oase.. Concentraţia variază între 0. gastrointestinal. Natural.. secreţie lactată. Principala sursă de poluare cu Pb o reprezintă traficul rutier (80. creşte tensiunea arterială. Organele ţintă sunt reprezentate de: sânge. Pb influenţează mineralizarea oaselor. Efecte fără prag Se referă la efecte cancerigene. Cd cu Fe.. Laptele creşte absorbţia metalelor.1. Cea mai mare cantitate o conţine vânatul.60%. Porfobilinogen – [PBg-dezaminaza]  uroporfirinogen Uroporfirinogen – [decarboxilaza]  coproporfirinogen Coproporfirinogen – [oxidaza]  protoporfirinogen Pb poate inhiba oxidaza. digestiv (Pb neabsorbit). Pb are afinitate mare pentru eritrocite.3μg / m3. E folosit în farmacologie. SNP. la copii – 70%. Pb se găseşte şi în roci de sedimentare (galena). La aceasta se adaugă 500. Plumbul Este folosit sub formă de compuşi organici şi anorganici. ADI=NOAEL/UF TDI (aportul zilnic tolerabil)=LOAEL/UF UF: factor de incertitudine. hipersideremică). la un risc acceptabil. creşte probabilitatea de apariţie a cancerului. industria chimică.50%.. Fe. de unde trece în ţesuturile moi. apar: sindrom hematologic (Pb intervine în sinteza Hb).

Cea mai mare reactivitate chimică o are AAF (acetil-amino-fluoren). Aceste săruri se folosesc în domeniul medical. Deficit cognitiv. pot afecta o pereche de baze sau se pot produce rupturi ale dublului helix. Latenţa este de câţiva ani (5. biochimică la nivelul ADN. hepatotoxice. rapid. dar peste un anumit nivel devine toxic. Indirecţi (procancerigeni. precancerigene) – substanţe iniţial inactive. De aceea în spaţiile în care se lucrează temperatura trebuie să fie mică (15-16 0C) şi bine ventilate. În expunerea la cancerigeni.. înaintarea în 7 . dar poate fi conjugat şi eliminat din organism sau se poate transforma în epoxid. Celula iniţiată se exprimă fenotipic. nitrozamine. După mecanismul de acţiune: Genotoxici (mutageni) – acţionează la nivelul ADN. Etapele producerii cancerului Iniţiere = proces ireversibil. Mb Modificări citoplasmatice de tip vacuolizare Relaţia doză-efect Mercur Este o substanţă toxică a cărei toxicitate este legată de anumite proprietăţi fizico-chimice ale sărurilor de mercur (amalgame). Clasificarea substanţelor cancerigene: După locul de acţiune: Igiena mediului Direcţi (adductori de ADN) – produc o leziune primară. (Genele care controlează activitatea citocromului p450 se numesc CYP). nefrotoxice. care necesită o activare enzimatică la nivelul organismului. aparate de măsură. în urma cărora se produce o detoxifiere prin eliminare renală sau intestinală.30 Modificări electrofiziologice EEG Scade viteza de conducere neuronală. care acţionează la nivel respirator. Mutaţia trebuie să activeze o oncogenă (protooncogenele controlează diviziunea celulară). cancerigen primar. nespecifici: Creşterea frecvenţei hematiilor cu granulaţii bazofile (normal: 5 / 1 mil.) Creşterea frecvenţei hematiilor cu corpusculi Heinz (normal 5 / 1000) Creşte fragilitatea mecanică a hematiilor Reticulocitoză Scăderea sintezei Hb. ioni metalici. fără să se exprime fenotipic. Mutaţiile pot să apară şi în mod spontan.20 25. embriotoxice (datorită transferului placentar). transformându-se în cancerigeni: hidrocarburi policiclice aromatice. aflatoxine. Este o modificare ireversibilă. dar în organism. pot să existe pe tot parcursul vieţii. astfel încât are o suprafaţă mare de evacuare.50 Cresc ALA şi coproporfirinele urinare Anemie francă 60. 40. Condiţiile cancerogenezei Sunt necesare minim 2 mutaţii la nivelul ADN. agenţi alchilanţi. disfuncţie periferică nervoasă Scad IQ şi capacitatea de învăţare.20 ani). Include cancerigenii direcţi... Arseniu. Are efect iritant asupra căilor respiratorii. Rata de absorbţie pe cale respiratorie este foarte mare ( mai mare decât pe cale digestivă. Această fază poate fi influenţată de o serie de factori: dieta. în prezenţa citocromului p450. În metabolism poate interveni şi citocromul p448. Etapa de promovare.70 80. Efecte: toxice pe SNC (encefalopatie cerebeloasă). Tensiunea superficială a mercurului e mare. care duce la formarea unui compus cancerigen. Cu cea mai mare frecvenţă apare benzo-apirenul – iniţial e inactiv. Majoritatea substaţelor din factorii de mediu sunt procancerigene. care produc legături covalente cu ADN. Coproporfirina=125μg / l (creşte în intoxicaţii) Protoporfirina eritrocitară=50μg / 100 Secundari. Celulele iniţiate sunt greu de diferenţiat de celulele normale. prin care celula normală capătă caractere neoplazice. Principala cale de pătrundere este cea hidrică. care e un cancerigen final. În organism există un sistem de conjugare( metilare) a produşilor rezultaţi. Fluor Arte efecte benefice. Agenţii de iniţiere sunt adductori de ADN. de obicei locul de acţiune îl reprezintă mucoasa care vine în contact cu substanţa respectivă. datorită intervenţiei unor factori cancerigeni de promovare. se degajă vapori de mercur la 200C. Tulburări de auz . ca urmare a alterării ADN (boală genetică a celulei somatice). Mutaţiile pot fi: punctiforme. dar în apă mercurul îşi creşte toxicitatea). Aceste fenomene se produc datorită scăpării de sub control genetic al multiplicării celulare. acţionând la nivelul sistemului de control al diviziunii celulare (gene supresoare). pesticide Substanţe Cancerigene (cancerogeneza chimică) Cancerul este o afecţiune multistadială şi multifactorială. implicând anumite riscuri. Epigenetici – nu s-a dovedit interacţiunea cu ADN.LOAEL al Pb din sânge 10 Efecte hematologice Scade activitatea enzimatică a ALA-DH Cresc protoporfirinele eritrocitare Scade Hb. Mecanismul de activare: Activarea se realizează în prezenţa monooxigenazelor (ex. Anemie uşoară Efecte neurologice 10.100 Simptome de encefalopatie. Ineficienţa mecanismelor reparatoare la nivelul ADN. producând mutaţii.. Ex. O substanţă care produce o mutaţie genetică şi activează CYP duce la producerea de p450. Hidrocarburile policiclice aromatice sunt un grup numeros de substanţe (100 tipuri). disfuncţie periferică.. se transformă în dihidrodionă = compus reactiv.. Cadmiu. În cancerogeneză se produce o dereglare a exprimării oncogenelor şi a reglajului asigurat de genele supresoare tumorale. Citocromul p450) activate genetic.

endogen din amine şi nitriţi). fragmente de insecte (viermi de mătase). bumbac. Alergizanţi Reprezintă o grupă foarte diversificată. Produse biologice: antibiotice. benzen. Ex. esofag. bronhii pesticide organoclorurate Carcinogeneza rezultat al terapiei Estrogeni sintetici (ex. Există date experimentale şi epidemiologice sigure şi suficiente. peritoneu. Fibrozele pulmonare pot fi de tip: colagenic . pene. crom. invazie şi metastaze. Compuşi organici: sulfamida. azbest. bronhii Clorura de vinil  ficat Praf de lemn  sinus nazal Suspecţi: Cd  bronhii formaldehida  sinus nazal. scrot. Mastocitele sunt distruse şi eliberează mediatori chimici (histamină. Alergenii inhalaţi determină formarea de anticorpi (reagine sau IgE). dioxina (cancer pulmonar. ficat). intradermoreacţia) sau teste bronhomotorii (variază VEMS cu minimum 15%). efecte fibrozante pot avea şi poluanţii de tip iritant). bronhii Hidrocarburi policiclice aromatice  piele. de piele). Sunt anticancerigeni. 8 . Apar pneumoconioze. Carcinogerneza şi stilul de viaţă Aportul de aflatoxine (alimentaţie). edemul mucoasei şi hipersecreţie bronşică. Ex. S-au observat aceste fibroze şi la persoane fără expunere profesională (locuinţe în zone industriale. Necolagenic – nu este afectat peretele alveolar. Expunerea la cancerigeni cu principalele localizări Confirmaţi: Azbest  bronhii. La persoanele cu teren atopic. bifenilpolicloraţi. Contraceptive orale ce conţin steroizi estrogenici: Adenom hepatic Cancer de sân Tamoxifen (antiestrogenic)  cancer de endometru Agenţi alchilanţi folosiţi în tratamentul cancerului  cancer secundar Imunosupresoare folsite în transplant sau SIDA  cancer. Mulţi sunt factori naturali. fenobarbital (hepatocarcinom). Dietil stilbestron): Tratamentul avortului spontan: cancer vaginal după pubertate Tratament post-menopauză: cancer de endometru ( se asociază cu progesteron). polen). As. Fumat Igiena mediului Consum exagerat de alcool (laringe. La persoanele cu teren nonatopic. clorura de vinil. determinând obstrucţia bronşiilor. prin acetaldehida. păr. producând sensibilitate primară incompleţi (haptene). determinată genetic de o sinteză excesivă de Ig E. la care se adaugă modificări interstiţiale de tip colagenic prin proliferare de fibroblaşti şi neoformare de colagen. albine. Poluanţi fibrozanţi Sunt reprezentaţi de aerosoli (particule inerte). Grupa 4 = Substanţe care probabil nu sunt cancerigene. sensibilitatea fiind secundară. polen. Ageţi alchilanţi  bronhii Benzen  măduva osoasă Cr. Aceştia se fixează pe mastocitele tisulare de la nivel cutanat şi mucoasa bronşică şi pe PMN din sânge. Factori favorizanţi Un teren atopic poate fi reprezentat de o hiperreactivitate bronşică sau de infecţii repetate ale căilor respiratorii. Aportul crescut de alimente reprezintă factor de risc în cancerul de colon şi prostată. Grupa 2A = substanţe probabil cancerigene. Există suficiente date experimentale. Nitrozamine. Ageni de promovare: zaharina (localizare vezicală). Aceste fibroze sunt reversibile (retrocedează după întreruperea expunerii): sideroza. Se produce o alterare a peretelui alveolar. Exista date limitate experimentale şi la om. reacţia alergică apare la 15-30 minute de la expunere. nichel.produse de exemplu la SiO 2. cromazina. tutun. Atopia reprezintă o predispoziţie a organismului. hormoni. Clasificarea IARC (International Agentcy for Research of Cancer) a cancerigenilor chimici Grupa 1 = substanţe sigur cancerigene. mercur. Compuşi iritanţi: cloramida. în special prolactina. aflatoxine. Petru testarea terenului atopic se folosesc teste cutanate (scarificarea. Grupa 3 = Substanţe care nu sunt clasificate ca cancerigeni în prezent. Se produc doar modificări la nivel interstiţial. Grupa 2B = posibil cancerigene. benzantracen. Nitrozamine (alimentaţie. factorul hormonal. Este moştenită genetic sau poate fi dobândită în urma repetării unor expuneri. Manifestările alergice sunt de tip 1 (imediat). Sunt produse de aspergilus flavus şi sunt cancerigene. formaldehida. bradikinină). iută. Ni  sinus nazal. actinomicete Pulberi animale: lână. reacţia alergică apare la 21-18 ore de la expunere. cânepă. Sunt cancerigene. Susceptibilitatea determină diferenţe individuale.vârstă. Stimulează secreţia de estrogeni şi hormoni hipofizari. prin spasmul musculaturii netede. Un deficit enzimatic în glutationS-transferază (metabolizează benzoapirenul în epoxid) creşte riscul de cancer pulmonar. antracoza. hepatic. puf. estrogeni. pleură. Aportul crescut de grăsimi reprezintă factor de risc în cancerul de sân. Alergenii inhalaţi pot fi: compleţi (făină. dar sunt limitate datele privind efectele la om. Progresia se caracterizează printr-o rată de creştere mare. puf. Aport de vitamine A şi E şi Se. Determină o iritare primară a mucoasei. Metale: cadmiu. alţi vapori. Clasificare: Pulberi vegetale: făină. Fungii. care în condiţii de expunere profesională (15 ani) determină o acumulare în plămân. care acţionează pe receptorii bronşici. Excesul de hormoni se ascociază cu cancerul de sân la femei care au primul copil după 40 ani sau menarha prea devreme şi menopauza prea târziu. datorită ineficienţei clearence-ului pulmonar. care reprezintă un factor mutagen. de tip reticulinic.

9 . Nu apare rahitismul. În blocul operator trebuie creat un plus de presiune. tereştrii) şi biologici dintr-o anumită zonă geografici. sedimentează repede. deoarece nu au imunitate dobândită. O pondere crescută o au: afecţiunile cronice. Exagerarea efectului de seră determină creşterea temperaturii aerului.35 m3 / h / persoană. având dimensiuni mari. Efecte indirecte ale poluanţilor atmosferici asupra organismului (Manifestări la nivel ecologic) Afectarea stratului de ozon. Profilaxie pentru fenomenele de poluare a aerului Mijloace legislative: interzicerea folosirii unor compuşi toxici în anumite domenii de activitate. dar nu e posibil. varicelă. acid lactic. Bruceloză. agenţi spumanţi folosiţi pentru stingerea incendiilor. Praf bacterian: bacterii aderente pe solid. Aclimatizarea este fenomenul care apare la persoane care locuiesc la atitudini mari (modificări ale aparatului cardio-vascular păentru compensdarea fenomenelor de hipoxie). etilen-glicol. fauna. obligativitatea de a-şi lua măsuri de epurare. dar. candidoza bucală. Concentraţii medii lunare.Modificările de tip azbestoză s-au evidenţiat pulmonar din cauză că particulele de azbest se găsesc în concentraţii crescute în aerul exterior. oxizi de azot (10%). Următorul prag este pragul disconfortant. Dezinfecţia terminală: UV. E produsă de un germen termofil (600C). reutilizarea produşilor de ardere. astfel încât patologia are un caracter sezonier (iarna apar afecţiuni respiratorii. Pe baza acestuia se apreciază riscul de efect acut. chiar a mortalităţii. CFC (10%). Riscuri pe sănătate: Risc alergizant: fungii. 15. Flora supraadăugată (germeni patogeni): Igiena mediului Germeni cu poartă de intrare respiratorie Boli infecţioase ale copilăriei: rujeolă. Aclimatizarea apare şi la persoane care îşi deşfăşoară activitatea într-un microclimat excesiov de cald sau rece. spălarea circuitelor electrice. Boli microbiene: TBC. alveolita alergică extrinsecă (plămânul fermierului). Aici bolile aerogene sunt foarte rare pentru că germenii nu au condiţii de dezvoltare. psitacoza. Zona temperată: diferenţe meteorologice de la un sezon la altul. oxizi de azot). cu risc mare dat de acumularea lor în sol  creşte aciditatea solului  mobilizarea substanţelor toxice  transfer în apă. Poluarea biologică a aerului E foarte importantă în spaţiile închise. antrax Coriomeningita limfocitară Febra Q Suprainfecţia plăgilor şi arsurilor Forme: Picături Pfluge: Contagiozitatea este mare. Se face un studiu de impact al obiectivului asupra sănătăţii populaţiei din zona respectivă. Probemele apar la deplasarea dintr-o zonă climatică în alta. atmosferici. Boli virotice: gripă. Ex. Pentru surse mobile se poate devia traficul. dar e antrenată prin curenţi de aer. creşte frecvenţa calamităţilor. umiditatea aerului crescută. folosirea unor filtre. Micoze respiratorii: micoplasmoza. agenţi propulsori pentru spray-uri. Ideal ar fi să se pornească de la pragul efectului nul. Exagerarea efectului de seră din cauza creşterii concentraţiei de CO2 (60%. freon). reumatismale şi patologie specifică zonelor cu pontenţial economic crescut (obezitate). manifestarea clinică e severă. folosit în sisteme de refrigerare. tuse convulsivă. Concentraţii maxime admise de scurtă durată = 30 min. Influenţa condiţiilor climatice asupra stării de sănătate Clima reprezintă totalitatea factorilor fizici (cosmici. deoarece au un aport exogen suficient de vitamina D (carne de peşte crudă). adenoviroze. Contagiozitate 10%. echo. dar şi interior. anuale. dezinfecţie.16 m3 / h pentru copii). rubeolă. herpes. eficace la umiditate 50%). Ploi acide (din cauza unor concentraţii mari de SO 2. Clima are o stabilitate foarte mare (sute. Dacă adaptarea se face brusc. Creşte transmiterea radiaţiilor UV. stabilit prin LOAEL. mononucleoza infecţioasă. parotidită. ventilaţie (aer condiţionat: 30. Trebuie alese tehnologii puţin poluante. Au mare stabilitate şi reactivitate chimică (1 moleculă distruge sute de molecule de ozon). din plăcile de azbociment. clor-fluoro-carbon (CFC. iritant. care se dezvoltă în fân. alte materiale izolante pe bază de azbest sau plăcuţele de frână ale autovehiculelor. care se adresează direct surselor de poluare. Aceasta nu e proprie aerului (nu are condiţii). Se numesc şi particule Wells. Dacă apar astfel de afecţiuni. afectează flora. crescând frecvenţa cancerului de piele şi cataractă. iar densitatea populaţiei este foarte redusă. din combustii).. meningita cerebro-spinală epidemică. apar decompensări ale funcţiilor vitale. deplasaţi foarte mult de curenţi. Germeni cu mai multe porţi de intrare Entero-viroze: poliomielită. în special la persoane în vârstă şi copii. din cauza creşterii unor poluanţi atmosferici. Ex. apoi pragul de nocivitate (apar modificări în organism). corpii azbestozici pot degenera malign. Profilaxie: curăţenie. scarlatină. În timp. Nuclei de picătură: foarte uşori. Grupurile cu risc maxim îl reprezintă copii (Imaginea radiologică de “plămân îmbătrânit al copilului”). dar au conţinut microbian mic. Măsuri medicale: oferă criterii care stau la baza stabilirii concentraţiilor maxime admise ale poluanţilor atmosferici. ce influenţează starea de sănătate. actinomicete. însorire scăzută. metan (15%). viteza curenţilor de aer crescută. Se produc acizi cu reactivitate crescută. propilen-glicol. Ultimele 2 forme sunt implicate în transmiterea aerogenă. Este afectată flora şi fauna acvatică. Contagiozitatea este 50%. chimice: clor (coroziv. Pe baza acestuia se apreciază riscul de efect acut şi cronic. Concentraţia medie pe 24 ore. coxackie. care se adresează direct surselor. rezorcină. mii de ani). Diferenţe climatice în funcţie de latitudine Zona polară: temperaturi medii anuale mult sub 0OC. În mod natural în aer se găseşte o floră (germeni care se dezvoltă la 20220C) saprofită psicrofilă. pneumonia cu Pneumocistis Carinii. vara – afecţiuni digestive). Pragul de urgenţă reprezintă concentraţia la care se produce o creştere a morbidităţii. Măsuri tehnice şi administrative. tularemia.

20 km altitudine.03% din apa de suprafaţă.5l / 24 ore. însorire puternică. dar debitul lor este foarte scăzut. boli endocrine decompensate. Nevoile de apă sunt: Individuale: pentru menţinerea igienei Colective: in funcţie de specificul activităţii (industrie. iar concentraţia K – scăzută. Caracteristici: presiunea atmosferică şi pO2 sunt scăzute. concentraţiile Ca. prin folosirea acesteia în pregătirea hranei. Nu solicită funcţiile vitale ale organismului. nu se folosesc în scop potabil..Zona tropicală: temperatură crescută. Surse de apă Apa atmosferică (vapori): se găseşte până la 15. Forme de manifestare clinică a bolilor hidrice Endemice Endemice Cazuri izolate Apar prin consum de apă contaminată. Trebuie să se ţină cont de alimentaţie. E crescută frecvenţa cancerului de piele şi cataractei. Apa Cantitatea de apă din organism scade cu vârstă: embrionul are peste 90%. urbanistic). umiditate. Igiena mediului Perioada după trecerea frontului (până la 24 ore): se refac caracterele meteorologice şi starea funcţională a organismului. prin neasigurarea unor condiţii minime de igienă. Meteoropatologia se referă la afecţiuni care sunt acutizate de modificările meteorologice. Prezenţa ţesutului adipos scade cantitatea de apă din organism. agriculturp. Stratul freatic trebuie să fie la mare adâncime. cu alterarea stării generale. Boli cardiovasculare (CI. stimularea metabolismului bazal. Repartiţia apei este în funcţie de activitatea metabolică a organelor. viteza crescută a curenţilor de aer şi aerosoli bogaţi în iod. Se recomandă pentru profilaxia rahitismului şi stimularea apetitului. Meteorosensibilitatea se caracterizează printr-o serie de modificări funcţionale. Acestea se formează la limita între două mase de aer cu caractere fizice diferite (temperatură. radiaţii). apar cefalee. Surse de suprafaţă: 97% din apa totală a Pământului are salinitate foarte mare. Din restul de 3% (apă dulce) cea mai mare parte se găseşte în gheţari. poate fi indicat în perioada de convalescenţă..5l şi din alimente) şi prin apă metabolică (300. Autoepurarea apei de surafaţă se face prin: Diluţie (toxine. Unele persoane simt aceste modificări. Nu se foloseşte. Se creează o tensiune fizică atmosferică care determnină o tensiune fiziologică a organismului. creşterea nivelului colesterolului. Aceste modificări se produc datorită formării fronturilor atmosferice. presiune atmosferică. regim crescut al precipitaţiilor. Nevoile fiziologice ale organismului sunt 2. epilepsie.5l. apa nu poate fi folosită ca atare. în lipsa apei. din care 40% intracelular şi 20% extracelular. frecvenţa crescută a AC). HTA. Climatul indiferent: până la 500m. Bilanţ hidric negativ: stări patologice însoţite de deshidratări (foarte periculoase la sugari) şi fiziologic (effort fizic. Aportul este asigurat exogen (apă ca atare = 1. temperaturi foarte mari). Măsuri profilactice: imunizare. Poate avea un grad crescut de mineralizare.. Sindromul de front atmosferic are 3 perioade: Perioada care precede frontul (1. evaporare – perspiraţie insensibilă şi digestiv. iar adultul 60%. care nu sunt percepute.. crize de ulcer. Practic poate fi utilizată doar 0. Concluzie: Acest climat e contraindicat bolnavilor şi convalescenţilor. se modifică tonusul vascular. viteza curenţilor de aer). Este indiferent prin diferenţele mici de temperatură. radiaţii. fiziologic. Ex.. Climatul intermediar: face trecerea între celelalte două. Diferenţe climatice în funcţie de altitudine Climat excitant (alpin şi de stepă) Climat indiferent (şes şi coline) Climat intermediar (subalpin şi maritim) Climat alpin: peste 1000m altitudine. asigurat neuroendocrin. Gradul de poluare a acesteia este crescut.400ml / 24 ore). Epidemii hidrice 10 . germeni) Sedimentare Temperatură Acţiune bactericidă a radiaţiilor UV Organisme acvatice bacterivore Bacteriofagi Apa are o floră naturală proprie (psichrofilă) plus floră supraadăugată. Toate fiinţele vii sunt meteorosensibile. Frecvenţa bolilor infecţioase şi parazitare e crescută (igienă deficitară. Climatul maritim este excitant prin: însorire crescută. Există un echilibru permanent între aport şi eliminare. dureri articulare. Modificări meteorologice Reprezintă variaţii ale calităţii fizice a aerului (temperatură. Variaţiile sunt preluate de receptori periferici (cutanaţi şi mucoşi) şi se transmit impulsuri nervoase îîn SNC: diencefal (analiza)  SNV  sistem endocrin. ionizare bogată a aerului. precordiale şi exacerbarea afecţiunilor. Ape subterane: corespund din punct de vedere calitativ. umiditate. metabolismul bazal. cu instalarea sindromului de front atmosferic: sindrom neurologic şi umoral. Precipitaţii: nu au încărcătură minerală. Eliminarea apei se realizează: renal – 1. Mg crescute.. presiune atmosferică. în timpul îmbăierii sau înotului sau.6 ore): se modifică şi ceilalţi factori meteorologici. având o labiliate neuro-vegetativă. Apar: suprasolicitarea funcţiei cardio-respiratorii.Apar frecvente fenomene de malnutriţie.2 zile): apar modificări elecromagnetice şi creşte excitabilitatea nervoasă. transmitere prin vectori). Perioada de instalare a frontului (1. Apare insuficienţă de adaptare. tensiunea arterială. Uneori se pot produce dezechilibre hidrominerale: Bilanţ hidric pozitiv (aport mai mare decât eliminarea): stări patologice însoţite de edeme şi fiziologic: sarcină. viteza curenţilor de aer este crescută.

Rezervorul natural îl reprezintă ixodidele (căpuşe). sunt sensibili la clor. Produce dizenteria amoebiană. Epidemia se stabileşte dacă este sau nu hidrică pe baza următoarelor criterii: Obligatorii Debut exploziv. Pseudomonas. virusul rezistă 100. Suprapunerea cazurilor de boală peste sistemul de distribuţie a apei (criteriul topografic). la temperatură crescută şi la Cl. Sursa o reprezintă omul. E sensibil la clor.3 săptămâni.3 luni în gheaţă. Identificarea germenilor patogeni în apă nu este obligatorie. nevrite.. vârstnici).3 luni. Boala are caracter profesional. 11 . nu se atinge doza infectantă. Adenovirusiri Produc conjunctivite de bazin (trăiesc în apă caldă). Tularemia Este produsă de Pasteurella tularensis. boli respiratorii. mucoase. Aeromonas. 2. Bruceloza Este produsă de Brucella. respirator. care apar permanent într-o zonă geografică. Vaccinarea se face cu virus atenuat. Cazuri izolate Apar când gradul de contaminare a apei este scăzut. Doza infectantă = 102. Rezistă în apă 2.. În apă rezistă 100 zile. Doza infectantă este mare. cu număr mare de cazuri. Formele de manifestare sunt: epidemii şi cazuri izolate. copii. care pot face boala la doze inferioare dozei infectante: hipoaciditate / hiperaciditate cu tratament antiacid. meningite. Igiena mediului Leptospiroze Sunt produse de Leptospira enterohemoragică. Se transmite prin contaminarea apei de suprafaţă de către animale. dar există persoane cu receptivitate crescută. digestiv.150 zile şi la doze uzuale de clor. totuşi se modifică indicatorii bacteriologici de calitate a apei. rezistă la clor. este mai rezistentă la clor decât colibacili.. Doza infectantă este 103-5.5 zile în apă şi 2 luni în gheaţă.150 zile. boli digestive. pisică. Secundare Creşterea frecvenţei bolilor diareice acute şi a cazurilor de dizenterie într-o colectivitate arată că poate izbucni o epidemie hidrică. Parvovirusurile Produc infecţii respiratorii la cpopii şi cancer de col uterin. Acestea rezistă 21 zile în apa râurilor. Germenii pătrund digestiv şi respirator sau transtegumentar. Cel mai mare risc îl reprezintă consumul de lapte nefiert de la animalul bolanav. pescari. woolfi. se transmite de la animale care avortează: oi. porc). Boli microbiene cu transmitere hidrică Holera Este produsă de vibrionul holeric (Eltor). fără imunitate specifică. dar pot apare oricând. Există şi tulpini saprofite în apele de suprafaţă. Manifestările clinice sunt uşoare. griphotiphosa. Febra Q Este produsă de Coxiella burnetti. pisici. deoarece rezistenţa creşte cu scăderea temperaturii). câine. ECHO. Pătrud prin tegumente. Este sensibil la clor. Sursa de contaminare: omul bolnav şi purtătorul cronic.. Poliomielita Sursa este doar omul. care produc boli diareice acute. după ce procesul de contaminare a apei a fost întrerupt. Rezistă 1. febră. Sfârşitul epidemiei se caracterizează prin scăderea bruscă a numărului de cazuri de boală.. Boli parazitare Apa poate să aibă un rol activ în transmiterea bolilor parazitare. care rezistă luni în apă şi la clor. 30 zile în apa de profunzime.2 luni în apă şi la clor. Febra tifoidă şi paratifoidă Sunt produse de Samonella Tiphy şi Paratipy A şi B.. rezistă 2. care fac boala (tare digestive: anaciditate gastrică. Boli diareice acute Sunt produse de E. Campylobacter. Contaminare: în industria pielăriei. rezistă în apa rece şi nepoluată (apa de izvor).. Dizenteria bacilară Shigella rezistă 4. Yersinia enterocolitica. Coxsackie A şi B. luni. Dau manifestări la sugari şi copii mici. Boli virale transmise hidric Virisurile au o rezistenţă mult mai mare decât bacteriile. câini. care rezistă în apă 100. tulpăina vaccinală având o rezistenţă crescută în mediu. Protozoare Entamoeba histolitica: Infecţia se transmite de la omul bolnav sau purtător.. care în apă rezistă săptămâni. Pătrund transcutanat. capre. Doza infectantă este 105-6. infecţii respiratorii. vibrioni parahemolitici. Populaţia receptivă la boală: fac boala toate persoanele receptive. Au fecvenţă mai mare la marinari. care rezistă până la 200 zile şi la dozele uzuale de clor. Salmonellele de la animale produc gastroenterite. meningete. Sursa o reprezintă: şoareci. Hepatita A şi E Este produsă de VHA şi VHE. Virusurile Norwalk şi Rotavirusuri Produc gastroenterite la adult. Există persoane cu risc crescut. practicanţii sporturilor nautice. pomona.. Acestea sumnt antropozoonoze (de la şobolan. mai mic decât perioada de incubaţie a bolii. unde sunt probleme în alimentaţia cu apă. Endemia hidrică Se caracterizează printr-un număr mai mic de cazuri de boală. miocardite. exantem. iar doza infectantă este foarte mică. TBC Este produs de bK. Se păstrează “coada epidemică” – un număr redus de cazuri de boală. encefalite..Sunt afecţiuni cu poartă de intrare digestivă. conjuntctivită acută hemoragipară. Sursa de contaminare este doar omul. Se manifestă sub formă de cazuri izolate. cu transmitere prin contact direct interuman. Aceştia rezistă în apă 21 zile. Antrax Este produs de Bacilus antracis. Boala are frecvenţă crescută datorită dozei infectante foarte mici şi fenomenului de variabiliatate microbiană. canic. este sensibil la clor. rezistă la clor. care apar într-un interval scurt de timp. germene sporulat. care rezistă 160 zile în apă. coli. porci. Sezonalitatea (în principiu sezonul cald. veruci comune. chiar în sezonul rece. enterovirusuri noi Produc: paralizii.

probabil şi de la om.? Aport crescut de Ca: scade absorbţia intestinală a iodului.2mg / l apă. La temperaturi crescute (25. scoţând gruparea hidroxil şi rezultând fluoro-apatita. şi alimentele au un aport scăzut de iod. dar permanent. Are şi rol bacteriostatic şi antienzimatic. prin sinteză de coloid. cu hipertrofie tiroidiană. prin forma şi dispoziţia cristalelor. forma infectantă. Fluorul Provine din scoarţa terestră (crioliţi. La peste 20mg / l apare osteoscleroza. Valori crescute ale Ni şi Mn în organism permit diagnosticul de preinfarct.. ducând la ateroscleroză şi HTA. Rol în organism: sinteza hormonilor tiroidieni: Iodocaptarea: iodul în sânge este concentrat la nivelul foliculilor tiroidieni de 10. care conferă dintelui rezistenţă crescută. Ulterior apar dezechilibre hormonale.300C) se produce embriogeneza. reprezintă singura sursă de azot pentru plante. Apa asigură un aport scăzut de iod în organism (10% din necesarul în 24 ore). Boala se numeşte cryptosporidioză. Cestode Diphilobotrium latum şi Himenilepis nana: În apă au 2 gazde: un crustaceu şi un peşte. Cu are efect ateromatogen. inclusiv forme neurologice: cretinism. tulburărio endocrine. În zone guşogene. Himenilepis nana nu are gazdă. Nematode Ascaridioza. mansoni. manifestare endemică. Aportul optim: 0. dacă iodul este insuficient. unde se formează cercarul.1. care produce fascioloza. Mg) se asociază cu morbiditate şi mortalitate scăzută.? Trichomonas intestinalis / vaginalis: rezistă foarte puţin în apă. concentraţia iodului în apă este sub 5µg / l. care în timp devin maro. care rezistă luni în apă. Strongiloidoza. alimentele având un aport important. Carenţa relativă de iod: guşa apare deşi iodul în apă este peste 5µg / l: Consum crescut de varză. inhibând enzimele de tipul enolazelor.120mg. solul având rol de activare. Zonele montane din România sunt zone endemice pentru guşă. cu manifestări cronice. Existenţa microelementelor din apă în concentraţii crescute are efect patogen cardiovascular: Cd este implicat în formarea plăcilor de aterom (prin mecanism enzimatic stimulează metabolismul colesterolului).7. Apa are rolul principal. fluorosilicaţi). lăuzie. osteoporoză. nitraţii migrază în apă şi se concentrează în plante). decât foarte puţin. conopidă. sugar şi nou-născut. care are 2 etape: Asimptomatică şi nu apar semne radiologice. Microelemente cu rol protector: Zn: efect opus Cd (hipotensiv). În funcţie de nivelul din sânge al hormonilor tiroidieni. Factorii de risc: Deficit enzimatic în methemoglobinază Predominanţa hemoglobinei HbF. om (căi biliare). Igiena mediului Categorii cu risc crescut de apariţie a guşei: pubertate. Climatul excitant montan stimulează funcţia tiroidiană. Excesul de fluor în apă apare la peste 2mg / l. Nevoia zilnică de iod este se 100. Cr: prevenirea aterosclerozei. Produc schistosomioze. Concentraţia iodului în apă este un indicator al aportului total de iod: dacă este scăzută. napi: aport crescut de…. prin apă.100 ori. La peste 5mg / l apar fenomene la nivel osos: osteofluoroza. Boala se numeşte trichomoniază. methemoglobinemie infantilă). La nivelul dinţilor apar pete alb-sidefii. Patologie neinfecţioasă cu transmitere pe cale hidrică Determinată de dezechilibre hidro-minerale Iodul Provine din scoarţa terestră. foarte frecventă la bolnavii de SIDA (diaree gravă). în final se ajunge la edentaţie. Co este implicat în apariţia cardiopatiei cu frecvenţă crescută la marii consumatori de bere.Giardia intestinalis: Omul se infectează prin chişti.. dau manifestări digestive şi urinare. Boala se numeşte lamblioză. Iodoconversia: iodul anorganic esre transformat în iod organic. Na este implicat în apariţia HTA prin retenţie hidrică. cu hipoxie de transport (cianoză infantilă. Patologie toxică. Tricocefaloza. foarte sensibilă 12 . cu risc toxic: fluoroza. Provenienţa este naturală (forma de mineralizare a proteinelor) sau din îngrăşăminte pe bază de azot (în sol se ating concentraţii foarte mari.. bovine. scăzut datorită diluţiei. care duc la formarea methemoglobinei. Simptomatică (peste 10mg / l): dureri musculare. gravide. Tratmentul este hepatotoxic. Fluorul are rol carioprofilactic: reacţionează cu hidroxiapatita. evidenţiată doar la animale. Boala se numeşte teniază. Boli cardiovasculare Factorul hidric are şi el o oarecare pondere. pătrund în gasteropod sau moluscă. Nu sunt toxici.? Trematode Fasciola hepatica şi buski: infectează ovine.. Ex. Nitraţi Produc manifestări acute doar la copilul mic. osificări aberante (exostoze). surditate. Aport crescut de F: creşte eliminarea urinară a iodului. Schistosoma haematobium. Hormonosinteza: se sintetizează triiodotironina şi tetraiodotironina. cu efect hipocolesterolemiant. Apa cu duritate crescută (Ca. activitatea tiroidei este controlată pe cale hipotalamohipofizară. Mn: activator enzimatic. Ancylostomioze: Sursa o reprezintă omul. fracturi în os patologic. cu transmitere hidrică Se caracterizează printr-un aport scăzuta al toxicului în organism. alimentele având rol secunadar. articulare. Toxicitatea apare endogen: flora reducătoare din intestinul proximal îi transformă în nitriţi. asigură 2/3 din necesarul pe 24 ore. Aport crescut de Mn: inhibă hormonosinteza. japonicum: gazda intermediară este în apă. Dinţii sunt friabili. pot pătrunde şi prin tegumente. Cryptosporidium parvum: Infecţia se transmite de la animal. pentru că fluorul din sol nu e concentrat de plande. Se: efect cardioprotector. transmiterea este indirectă. astfel încât nu se treatează copiii.

5m3 / m2filtru / 24h). protoni.. fracturi spontane. producând un fenomen de ionizare. emfizem). Au efecte hepatotoxice. rezultate din poluarea apelor de suprafaţă (datorită folosirii pesticidelor). Pesticide Sunt substanţe folosite în agricultură ca: insecticide. radiaţia terestră – este produsă de izotopi naturali din scoarţa terestră (U. însă au grad mic de ionizare. necesită următoarele faze: Sedimentare – apa circulă cu viteză foarte mică prin rezervoare mari. fungicide. embriotoxice. gonade. Variază în funcţie de natura rocilor din scoarţă (este crescută pentru rocile bazaltice şi şisturi). Igiena mediului Coagularea – cu sulfat de aluminiu sau de fier. LASER Radiofrecvenţe Medical. oboseală. Intoxicaţia se manifestă prin pigmentarea galbenă a smalţului dentar. Filtrele pot fi: Filtre rapide – au granulometrie uniformă. se acumulează pe parcursul vieţii. Surse de radiaţii ionizante: Naturale: radiaţia cosmică – este de origine solară şi galactică. astenie. cancerigene. Apar: proteinurie. dar. În funcţie de toxicitate. fluxuri de electroni. Segmentul de distribuţie. Avantajele sistemelor publice: asigură cantitatea necesară de apă în condiţii de consum ridicat. iar germenii sunt distruşi. nu apare risc de concentrare în factorii de mediu. prin tratare.α.. γ – sunt radiaţii nucleare. Mercur Sărurile anorganice de mercur. Organo-fosforice: au toxicitate crescută. osteomalacie. cu toxicitate mult mai mare. intoxicaţiile apar accidental. Segmentul de înmagazinare – susţine consumul maxim de apă. toxicitatea lor este crescută. cu putere de penetrare mai mare. pentru apele de profunzime sunt necesare foraje. care creşte cu altitudinea şi latitudinea. datorită remanenţei. Nu necesită coagulare. Suspensiile sunt coagulate sub forma unor flocoane. Manifestările clinice sunt de tip nicotinic şi muscarinic . ultrasonic (permeabilizează membrana bacteriană pentru dezinfectantele chimice). Dezinfecţia (de citit din LP) – se realizează chimic cu clor sau ozon sau fizic. Au putere foarte mare de penetrare. unde substanţele organice din apă se descompun. Radiaţiile ionizante Datorită energiei lor (peste 10eV). tulburări de memorie. de echilibru. Este absorbită în straturile superioare ale atmosferei.200m3 / m2filtru / 24h). eficienţa este mult mai mare. se foloseşte pentru acumulatori şi în industria nucleară.. dar produc ionizări foarte mari. erbicide. în prezenţa florei microbiene se transformă în săruri organice (metil şi etil mercur). γ. β – sunt electroni cu viteză mare. dar cantitatea de apă filtrată e foarte mică (4. K). se clasifică în: Ionizante – sub 100nm. ape 13 . calciurie. Luminoase – 400. Sunt interzise în foarte multe ţări.1mm. asociate cu lipsa echilibrării hidroelectrolitice. Acestea se concentrează de sute şi mii de ori în organisme acvatice.780nm. dar încă sunt prezente. Pe aceste filtre se formează o membrană filtrantă.400nm. Radioactivitatea naturală poate fi modificată tehnologic. Corpusculare . Mai mult de 50% se concentrează în cortexul renal. Se mai numeşte şi boala Itai-Itai. Filtre lente – au granulometrie diferită. dar cu un grad mai mic de ionizare. reactivitatea naturală creşte prin creşterea riscului de expunere: materialul este adus în apropiere (minerit. Apar fenomene de insuficienţă renală şi risc teratogen (prin transfer placentar).. intră în componenţa coloranţilor. fluorizare. Datorită intervenţiei omului. prin radiaţii UV. (farmacologie) Sisteme de aprovizionare cu apă potabilă Sunt publice şi individuale. radiaţiile se împart în ionizante şi neionizante. Filtrarea – se realizează prin nisip prin care apa circulă de jos în sus. Se clasifică în: Electromagnetice: X – sunt emise în straturile electronice. Radiaţii În funcţie de lungimea de undă. Componentele sistemului public de aprovizionare: Sectorul de captare: pentru apele de suprafaţă este reprezentat de sorburi. Th. anemie hipocromă. Intoxicaţia profesională se realizează prin inhalare de vapori. IR – 780nm. β. cu concentaţii mari de nitraţi Frecvente dismicrobisme intestinale: favorizează ascnsiunea florei reducătoare în partea proximală a tubului digestiv Infecţii amigdaliene. produc fenomene de ionizare. tremor. Intoxicaţia cu mercur se mai numeşte şi boala de la Minamata. deferizare. dar şi în alte domenii. cu diseminare limfatică Tratamente cu vitamină C. care au o putere de penetrare mică. Forma cronică are la bază o encefalopatie difuză cerebeloasă: cefalee. maselor plastice. vizuale. Se pot folosi în domeniul medical. albastru de metil. gonadotoxice. Tratarea apei dure: pentru a fi adusă la condiţii de potabilitate. Se acumulează în ţesutul gras şi SN. pesticidele se împart în: Organo-clorurate: nu au grad mare de toxicitate prin compoziţia chimică. otice. Cadmiu Cadmiul are multiple aplicaţii industriale: anticoroziv petru fier şi oţel. oferă o apă de calitate bună. de tip corpuscular. rezultând radiaţia cosmică secundară. dar se descompun repede. Lipseşte la naştere. Facultativ: dedurizare (chimic sau cu răşini schimbătoare de ioni). pentru diagnostic. UV – 10. datorită degradării lente şi remanenţei îndelungate în mediu. tulburări digestive şi respiratorii (bronşită cronică.. ficat. care pot fi filtrate.Aport crescut: lichide şi alimente. neutroni: α – nuclee de heliu. permit filtrarea unor cantităţi foarte mari (100. numită zoognee.

confuzii. deshidratare. alterări ale formulei sangvine la iradieri repetate manifestări genetice pe celule germinale: efecte mutagene. durează între 30min şi 3 săptămâni. Apare cu o latenţă de ordinul zilelor şi durează luni. când pot fi distruse celulele angajate în organogeneză. cu apariţia unui exsudat leucocitar şi a unei difuzări de substanţe vasoactive (prostaglandine) Eritemul apare doar pe zona expusă. Efecte teratogene Riscul major îl reprezintă iradierea între zilele 9. Sunt reprezentate de: efecte genetice pe celule somatice: cancer Igiena mediului radiodermită cronică. peste 50%. Perioada de stare – are 3 forme: Faza hematologică (doza 1. cefalee. dar inactivă. folosiţi în diferite activităţi (medicină. stare septică) Forma gastrointestinală (doza peste 5 Gy. cataractă. leucemii.5Gy. Reacţia cuprinde: vasodilataţie accelerarea fluxului sangvin creşterea permeabilităţii vasculare. cu granulocitoză. sterilitate temporară.5 Gy mortalitatea este de 50%. care. Este o reacţie de apărare.6 ore. Teoria radicalilor liberi: are la bază ionizarea moleculelor. hematurie).geotermale. Efecte ale radiaţiilor ionizante Efecte precoce Boala de iradiere acută La iradierea întregului organism apar următoarele faze: Faza prodromală – apare în primele ore de la expunere şi se manifestă prin: greaţă. Pigmentarea de durată apare la un spectru apropiat de cel eritematogen. neutrocitopenie.2 Gy este posibilă moartea fătului. Explică producerea efectelor genetice. Efecte tardive apar la expunerea îndelungată: dermul pierde elasticitatea (se degradează fibrele de colagen) pielea este ridată apare îmbătrânirea precoce a pielii Eritemul Este o reacţie vasculară. latenţa 3 săptămâni) – starea generală este afectată: par frisoane.. panică. rezultând peroxizi. probabilistice (stocastice). vărsături. Perioada de latenţă – în funcţie de doză. Forma cerebrală (doza peste 20 Gy. trombocitopenie. unde se produc nuclizi radioactiv. produsă de radiaţiile UV-B. cianoză. Decesul poate apare în 5. Simptomele sunt atenuate. Artificială: este produsă prin explozii nucleare.7 mSv/an) 800000 de persoane au fost implicate in reducerea efectelor post-Cernobâl 203 au murit prin iradiere acută au fost evacuate peste 100000 de persoane din apropiere Radiaţii neionizante Radiaţiile UV Surse: soare: doar 2% din radiaţia UV primită ajunge la nivelul solului artificial Efectele biologice au la bază reacţii fotochimice prin excitarea atomilor.. cu reactivitate foarte mare. la nivelul melanoblastelor. până la necroză leziuni oculare: cataractă. cu lungime de undă mare (400 nm). Din totalul iradierii: 38% iradiere naturală externă 19% iradiere naturală internă 30% iradiere medicală 13% alte surse artificiale Implicaţiile poluării radioactive asupra sănătăţii populaţiei la 10 ani după Cernobâl cantitatea de radionuclizi a fost de 400 de ori mai mare decât la Hiroshima şi Nagasaki au fost expuşi peste 4 milioane de persoane la o doză de peste 1mSv/an (maximul: 0. Proteinele şi acizii nucleici sunt substraturi absorbante ale radiaţiilor UV. colaps. Clinic..10 minute după expunere şi durează maxim 36 ore. roci fosfatice folosite pentru îngrăşăminte chimice. latenţa 30min. manifestări hemoragipare (echimoze. materiale de construcţii). Prin iradierea unei zone din organism pot apare: leziuni cutanate: epilaţie temporară. diaree sangvinolentă. Efecte deterministice (non-stocastice) Se manifestă la nivelul pielii: pigmentare şi eritem. Efectele mutagene au la bază mutaţii recesive. Se manifestă prin: frecvenţă crescută a limfoamelor maligne. după 1. pancitopenie severă. latenţa zile) – apar manifestări digestive: anorexie. conduita medicală impune avortul terapeutic. nefroblastoame. Pigmentaţia apare la 5. La nivelul globilor oculari apar: 14 .90 de sarcină. Efecte tardive Apar cu o latenţă de ordinul anilor de la iradiere. letalitate peste 90%. cercetare).. oligurie.3h) – se3 manifestă prin somnolenţă. În acest caz. Are la bază o sinteză de pigment. La o doză peste 0. conjunctivită leziuni ale gonadelor: sterilitate tranzitorie. apatie. peteşii. ileus paralitic. neuroblastoame. Este influenţată de rezistenţa individuală şi de starea psihologică. fără prag. se manifestă după a zecea generaţie. în special apă. eritropenie. Scad marcat limfocitele.6 săptămâni sau prin infecţii grave (bronhopneumonie. durează zile. reactoare nucleare. Letalitatea este mare. Mecanism de acţiune Teoria organului ţintă: radiaţiile acţionează la nivelul AND-ului.. greaţă. Radiocarcinogeneza: modificări maligne ce apar la copii cu mame ce au suferit iradieri pelvine (Rx) în această perioadă sau la copii ce trăiesc în zone cu nivel crescut al radioactivităţii. vărsături. apar la prima generaţie. Explică producerea efectelor somatice. Fenomenul are la bază reacţia de fotoactivare a melaninei deja existentă. iar pentru o doză peste 0. Pigmetarea Pigmentarea rapidă este produsă de radiaţiile UV-A.. cu o frecvenţă mai mică. Simptomele sunt reversibile. Sunt efecte fără prag. cu prag. epistaxis. hemoragii digestive.

Identificarea pericolului existent în mediu: factor de mediu care poate afecta sănătatea în anumite condiţii. Exemplu: bolile infecţioase. C1 Domeniul de Activitate al Igienei şi Profilaxia Bolile genetice au o frecvenţă mai mică comparativ cu bolile declanşate de cea de-a doua categorie de factori. Patologia actuală este cronicădegenerativă. Tratamentul bolilor cronice-degenerative. sociali. ocupaţionali. Dacă apar pe lângă factorii etiologici. se realizează greu. căi de pătrundere în organism. Efecte metabolice: factor de stimulare a metabolismului. vicierea aerului. cheratoză. Efecte: vederea. handicapului. educaţionali. fabrică ce elimină toxice în aer. prin intensificarea oxidărilor tisulare. hipertermia din tratamentul cancerului de piele.. sick building sindrom. Energia degajată este absorbită de fotosensibilizatori. tulburări de memorie. Stabilirea expunerii populaţiei la factorul respectiv: tipul expunerii. Definirea riscului: probabilitatea de apariţie a unui efect nedorit. Lasă sechele. smoală. Manifestări: alergie (generalizat. Exemple: centrală atomo-electrică. boala se manifestă mai devreme. Efecte: asupra globilor oculari: opacifierea cristalinului (cataractă). apă. Stabilirea persoanelor cu risc maxim: femei (aerul în bucătărie este mai prost decât în exterior. fotocheratită. comportamentali. Bolile au etiologie plurifactorială: factorii de risc se asociază. Bolile cronice sunt mai puţin cunoscute decât cele infecţioase. Studii de impact al factorilor de mediu asupra sănătăţii. blefarospasm.. Nu se asociază cu o frecvenţă mai mare a malformaţiilor congenitale la copii cu mame investigate eco. Efecte stocastice Radiaţiile UV-B pot produce cancerul de piele (epiteliom bazo-celular. astfel încât nu se cunoaşte îndeajuns profilaxia. extracte de plante. CSR. lăcrimare. sol. Profilaxia: Primară: factorii patogeni trebuie cunoscuţi. Secundară: priveşte acţiunile ce trebuie realizate pentru depistarea bolii într-o formă incipientă. determinând activarea provitaminei D. Urmează boli tumorale. RM. 15 . se agravează. bolnavi. foarte aproape de debut ideal în faza infraclinică. produsă de UV-C (lungime de undă mică). Factorii de mediu pot acţiona: Sanogen: când îndeplinesc anumite condiţii de calitate (aer curat. Radiaţiile luminoase La nivelul solului ajunge 45% din doza incidentă. tulburări de somn. mascând factorul etiologic principal. apa potabilă. Radiaţiile IR Au la bază efectul termic. Este foarte scumpă. Din sursa solară. cu risc mare de absorbţie). bătrâni. În trecut patologia era predominant infecţioasă. fotofobie.). poate fi produsă şi de UV cu lungime de undă mare. magnitudine. decesului. Exemplu: bolile cardiovasculare sunt răspunzătoare de 60% din mortalitate (la noi). medicamente. nu produc boala. completată în sezonul cald cu expunerea generală a organismului. respiratorii. Fotosensibilizarea chimică Apare la nivelul pielii. descuamare. factorii sanogeni trebuie promovaţi. alimente bune) Patogen: Factori etiologici (cauzali): prezenţa lor este obligatorie pentru producerea bolii. Date privind expunerea se obţin prin: Determinarea concentraţiei toxinelor: metodă imprecisă. melanom malign). timpul de expunere (în funcţie de amplasare: rural / urban). Factorii exogeni: de mediu. 53% ajung pe scoarţa terestră. Apare pe teren alergic. Doza este asigurată prin expunerea zilnică a unor zone descoperite. Substanţe fotosensibile: gudroane. UV-B au efecte antirahitice. selectaţi. conduce spre deces (eventual). atrofierea pielii: leziuni precancerose. nu doar pe suprafaţa expusă). Factori de risc: se asociază cu frecvenţă crescută factorului etiologic în declanşarea bolii. Terţiară: prevenirea instalării complicaţiilor. Stabilirea populaţie expuse: prin determinarea concentraţiei toxicului. costmetice. Cel mai mare risc îl au albiniştii datorită hipopigmentării şi deficienţelor de reparare ADN. tulburări cardio-vasculare. bitum. Ultrasunete Igiena mediului Pot apare modificări genetice. patologie corelată. epiteliom malpighian. care o cedează unei celule-ţintă. Durează zile şi se remit fără probleme. bolile fiind unifactoriale. Efecte biologice: opacifierea cristalinului tulburări auditive afectează termoreglarea expuşi profesionali: sindrom neuroastenic. reacţie dureroasă pe cornee la peste 45°C asupra pielii: arsuri la supraexpunere solară asupra SN: insolaţia (dacă oasele craniene sunt subţiri) Radiofrecvenţe Sunt foarte folosite în domeniul medical: diatermie. dacă există şi un defect genetic (este doar factor de risc) oboseală vizuală (iluminare insuficientă) Fenomenul stroboscopic: apare când imaginile se succed cu o frecvenţă mai mare decât frecvenţa critică de fuziune. cefalee. singuri. prin reacţii fotochimice la nivelul globilor oculari. Sursele artificiale sunt foarte multe (industriale). copii (rată metabolică mare. expunerea la microclimat cald / rece. astfalt. funcţia tiroidiană. astenie. pot apare: fototraumatism retinian (iluminare excesivă): retinita actinică miopie (iluminare insuficientă). Se stimulează hematopoeza.fotoconjunctivite: senzaţie de corp străin. La iluminări necorespunzătoare (insuficient sau excesiv). De citit "Igiena habitatului": condiţii de igienă. spre deosebire de infecţioase.

5 80 Total b d b+d +d a+b c+d a+b+c Calcul: Riscul bolii la expuşi: R1=a / (a+b) Riscul bolii la non-expuşi: R0=c / (c+d) RR=R1 / R0. Anchete tip cohortă (de incidenţă). 1l benzină  2. vapori de apă.96*(760-5)/100=158mmHg Variaţia pO2 Scăderea pO2 Cea mai mare parte a O2 se consumă în procese de combustie (Ex.Markeri de expunere (biologici): Markeri de încărcare a organismului cu xenobiotice (substanţe străine) Markeri de efecte: evidenţiază modificările. Neexpuşi: bolnavi (c). Cazuri: expuşi (a). Monitorizare individuală: se poartă un monitor. Se realizează studii retrospective. non-expuşi (d). 0. Ex. geografie. colesterolemie). Reprezintă probabilitatea expunerii la martori (lot-control). Se alege un număr de cazuri de boală şi un eşantion de control (martor). Lot-control: expuşi (b). concentraţia O2 ar scădea cu maxim 3%. non-bolnavi (b). Monitorizarea riscului: măsuri. Reprezintă probabilitatea expunerii la cazuri. iar cantitatea de aer expirat e mai mică. Expunerea este obişnuită. N2 e crescut în procente deşi nu participă la procesul respirator. pasivă. Populaţia se delimitează în două eşantioane: Expuşi: bolnavi (a). Se calculează frecvenţa factorului de risc la cazuri şi lot-control: Compoziţia aerului expirat variază în funcţie de tipul respirator. Tabel de contingenţă 2x2. Factor Boală i de risc + + a c Total a+c Igiena mediului F1=a / (a+c). Markeri de susceptibilitate: stabilirea persoanelor cu risc crescut. Aerul alveolar are un conţinut mai mic de O 2 şi mai mare de CO2. Când scade pO2 apar fenomene compensatorii: Creşte frecvenţa şi amplitudinea respiraţiilor Creşte frecvenţa şi debitul cardiac Poliglobulie.. Se porneşte de la boală şi se caută factorul de risc. prin scăderea poluării. Eşantionul se alege tot din rândul bolnavilor internaţi. Se folosesc când incidenţa bolii în populaţie este scăzută. Riscul atribuirii: RA=R1 – R0. sex. deoarece CO2 din aerul expirat e în cantitate mai mică decât O2 fixat în organism. În final nu se poate afirma că există o corelaţie între boală şi factorul de risc..18%. programe de supraveghere. Limita este dată de egalitatea presiunii din aerul alveolar. parametrii endogeni (TA. RR > 1: există asociere între factorul de risc şi boală. Metode analitice: există o corelare factori de risc – stare de boală. Anchete tip caz-control. Se poate exprima în procente: RA% = (R1 – R0) * 100 / R1. Reprezintă câte procente din riscul expuşilor se datorează factorilor de risc. Scăderea concentraţiei O2 este tolerată până la valori de 16. dar nu apare riscul de hipoxie decât în încăperi închise ermetic. Reprezintă cu cât este mai mare riscul la expuşi.70%) Ocupaţional Industrial Non-industrial Din mijloacele de transport Calitatea aerului în relaţie cu starea de sănătate: Modificarea componentei naturale a aerului respirator Prezenţa unor compuşi străini Compoziţia chimică: 21% O2. Interpretare: RR=1: nu există asociere între factorul de risc şi boală. non-bolnavi (d). Se estimează că dacă în procesele de combustie s-ar arde tot combustibilul natural de pe glob. Metode descriptive: descriu fenomenul de boală / stare de sănătate în funcţie de vârstă. Reprezintă de câte ori este mai mare riscul la expuşi decât la non-expuşi. C2 Factorii de Mediu în Relaţie cu Starea de Sănătate Principii: Asigurarea unei calităţi corespunzătoare a aerului respirabil.04 4. prin mobilizarea din rezerve 16 .5 5. 79%N2 şi gaze rare (Ar. Incidenţa reprezintă numărul de cazuri noi de boală. egal sau de 2.3x mai mare decât lotul de bolnavi. dar cu alt diagnostic. Se porneşte de la factorul de expunere la boală. Ze. Se calculează probabilitatea expunerii prin odds ratio: OR=F1 / F0.. ci factor de protecţie.3Kg O2). O3). germeni naturali (psichrofili). Schimburile gazoase la nivel alveolar sunt influenţate de presiunea parţială a gazelor. Scăderea pO 2 se produce în spaţii închise şi neventilate. Aerul Expunerea este dată în cea mai mare parte de calitatea aerului: extern şi intern: Non-ocupaţional (60. O2 CO2 N2 Atmosferic 21 16 0. pO2=20. Metode de studiu În igienă se folosesc metodele epidemiologice.04%CO2. Asigurarea unei cantităţi de apă suficiente şi de bună calitate Asigurarea unor alimente cu o valoare nutritivă bună şi necontaminate Asigurarea unei locuinţe salubre.5 79 80 Expirat Alveolar 14. non-expuşi (c). F0=b / (b+d). timp.. Caracterizarea riscului Comunicarea riscului la nivel ştiinţific şi al factorilor de decizie. Exemplu: iritabilitate bronşică. prin respiraţie. RR < 1: nu este factor de risc. ocupaţie. Exemple: CO – carboxi-Hb. cu anumite condiţii de confort şi care să prevină transmiterea bolilor.

eroziunea râului. timpul de expunere şi dimensiunea acestora... cu moarte prin stop cardio-respirator. alunecări de teren.8000m. Se reduce la ½ presiunea. tulburări cardiace. Există o tendinţă de creştere a concentraţiei CO2 în aerul atmosferic. Creşterea concentraţiei CO2 e tolerată până la 4%. somnolenţă. “Răul de avion”: Fenomenele nu sunt determinate de hipoxie. concentraţia la care sunt emişi. dar în cantitate foarte crescută sunt disconfortante şi pot afecta flora şi fauna din zonă. bradipnee. pentru a nu modifica permeabilitatea alveolo-capilară. infarct pulmonar. de orientare temporo-spaţială. senzaţie de lipsă de aer. 6000. Trebuie umezit.. Se produce o saturare a neuronului în azot. coordonare neuro-motorie. fenomenele compensatorii sunt depăşite. Prezintă importanţă şi presiunea atmosferică. Trebuie să existe şi o cantitate mică de CO2. Clinic: Iniţial apare o fază euforică. emfizem subcutanat. Creşterea presiunii parţiale a azotului Creşterea presiunii atmosferice se produce în condiţii de imersie. exitus.. se face decomprimare în trepte. În funcţie de dimensiune. 3000.2. Expuşi sunt cei care lucrează aici: scafandrii şi chesonierii. se dizolvă în plasmă. Industria berii). Modificarea pCO2 E determinată de creşterea concentraţiei CO2. La nivelul ecosistemului. cu apariţia edemului pulmonar acut. compuşi ce creează disconfort. deoarece O2 pur ar produce arsuri. Clinic. nerespirabile. chiar exitus.. Se instalează respiraţia Cheyne-Stokes şi exitus. Trebuie să se administreze cu intermitenţă O2. apare “răul de munte”: fenomene de suprasolicitare cardio-respiratorie (tahicardie. Natura agenţilor poluanţi Agenţi poluanţi de origine naturală: erupţii vulcanice. Poluarea aerului atmosferic Reprezintă emisia în aerul atmosferic a unor compuşi care rezultă în urma unor procese naturale sau antropice. modificările de presiune nemodificând mult pCO2. Poluarea se instalează când este depăşită capacitate de autoepurare a aerului.100 μm: sedimentează cu o viteză uniform accelerată. Peste 8000m se foloseşte masca de O2. nu se produce hipoxia. tahicardie. Azotul dizolvat trece în stare gazoasă şi se elimină în aerul expirat. se trece la faza a doua. Simptomatologia sindromului evoluează în două faze: Excitaţie psihomotorie: stare de euforie. datorită proceselor de combustie. care au remanenţă crescută în aer. dar va fi modificator al presiunii atmosferice. Riscul apare doar în spaţii închise: expunere profesională (ex. Hiperoxia reprezintă intoxicaţia celulei nervoase cu O2. Se foloseşte când se urmăreşte deblocarea rapidă a hemoglobinei de un toxic. apar: parestezii la nivelul extremităţilor.60%). sub formă de suspensii). deci la ridicarea la suprafaţă. Are două faze: Embolii la nivelul vaselor mici (capilare). Dacă nu se intervine. Oxigenoterapia trebuie făcută cu intermitenţe. somnolenţă. Hipoxia poate fi: Stagnantă: dată de o insuficienţă respiratorie sau hipoxia aviatorilor la viraje mari. Scăderea presiunii parţiale a azotului Se produce la scăderea presiunii atmosferice. se menţine câteva minute. Faza de inhibiţie. Creşterea pO2 Poate apare la oxigenoterapie (50. hipoxie cerebrală. Agenţi poluanţi de origine artificială (antropică): rezultă în urma acţiunii umane.8%: dispnee. Apar fenomene compensatorii: creşterea frecvenţei respiratorii. particulele pot fi: 10. Histotoxică: aportul de O2 e normal. sau sindromul de compresiune. Exagerarea acestui proces determină creşterea temperaturii aerului şi creşterea umidităţii. anemii.6000m. C3 Modificarea presiunii parţiale a azotului Azotul nu participă la schimburile gazoase. Se pot instala embolii ce afectează vasele mari. tahipnee. apoi dispnee.. blocarea hemoglobinei. ducând la suprasolicitare cardio-respiratorie. accidental din cauza acumulării în zonele declive (ex. Anemică: hemoragii. ameţeli ş. La fiecare 10m creşte cu 1 atm. epistaxis. apoi iarăşi se reduce la ½. care împiedică răcirea Pământului. care variază cu altitudinea: la 10m presiunea atmosferică scade cu 1mmHg: Până la 3000m intervin fenomene compensatorii. cianoză periorificială. rezultând modificări).. creşterea TA. embolii cerebrale. obiectiv: zgomot şi vibraţii. Suspensii în stare solidă Agresivitatea este determinată de natura chimică. ducând la: infarct miocardic. Dacă presiune atmosferică scade brusc. se fixează în ţesuturi cu conţinut crescut de grăsimi.10%) trebuie să se instituie permanent oxigenoterapia. La concentraţii foarte mici (8. Oxigenoterapia hiperbară: se administrază oxigen în concentraţii şi la presiune crescută (2. Esenţial este factorul psihic. apărând “fenomenul de seră”. creşte suprafaţa de apă şi apar modificări climatice (caniculă). Anoxică (hipoxică): datorită unor leziuni la nivel pulmonar sau de aer rarefiat. se topesc gheţarii. dureri. tulburări senzoriale.a. când se egalează presiunea CO2 din aerul expirat şi din spaţiul alveolar. lipotimii. Pentru prevenire. alterează starea de sănătate sau modifică compoziţia altor factori de mediu (pot sedimenta în apă sau sol. nu se mai elimină azotul pe cale respiratorie şi pot apare embolii gazoase: sindrom de decompresiune. 17 . care să stimuleze respiraţia.). se împart în: gazoşi şi aerosoli (amestec de compuşi în stare lichidă şi solidă. cu bradicardie. Azotul trece în sânge. dar O2 nu poate fi utilizat din cauza unor substanţe toxice. apare hipoxia cerebrală. Sindromul se numeşte beţia adâncurilor. După starea de agregare. La concentraţii de 6. Fântână).Dacă concentraţia de O2 continuă să scadă. în special articulare. CO2 formează un strat izolator. La o concentraţie Igiena mediului de 16% se produce paralizia centrilor respiratori.5atm). colaps periferic. Afectează un număr redus de persoane.

nu pătrund în căile respiratorii. Zn) Industria chimică: îngrăşăminte. Umiditatea: cu cât este mai mare. Riscuri: mai mari decât combustiile. Factori geografici: în zone declive curenţii orizontali dispar. Riscuri de sănătate Efectele iritante Efectele pot fi directe (patologie direct legată) sau indirecte (alterează calitatea apei şi solului şi deci a alimentelor. Pot absorbi la suprafaţa lor compuşi în stare gazoasă. Se manifestă la nivel ocular (conjunctive) şi la nivel respirator. poluanţii. Cu. iar deasupra temperatura scade. supramucociliar) şi la nivel alveolar (bioacid: macrofage. Se instalează în urma suprasolicitării clearence-ului pulmonar (epurare la nivel respirator) = clearence la nivel respirator prin activitate muco-ciliară (clearence mecanic. astm bronşic. foarte greu de făcut corelaţii). Efectele pot fi de tip acut (expunere la concentraţii foarte mari şi în durată scurtă). dar datorită mişcării browniene. particule în suspensie). timp de expunere. emfizemul pulmonar. cu efecte asupra sănătăţii). Riscuri: efect iritant (SO2. cancerigen. cu eliminare prin căi limfatice). Cuprinde bronşita cronică. Conform Martin şi Bradley: SO2 şi suspensii peste 500 μg/m3/24h prezintă risc. Zn. “Ploile acide” conţin H 2SO4. Efect fotodinamic: particulele ce conţin smoală. Condiţia atmosferică. 1. Pe seama N2 din aer se produc NOx. ca primă formă de manifestare. ridicând şi poluanţii. concentraţie. Efect asfixiant: CO Efect toxic: vapori de mercur Efect narcotic Surse de poluare: antropice Combustii Reprezintă primul tip de poluare apărut: în sistemul de încălzire. cronice (concentraţii moderate de lungă durată – forma cea mai frecventă) şi tardive (se instalează cu o latenţă foarte mare: zeci de ani. poluanţii acumulându-se. cu apariţia de transsudat. Cantitatea depinde de combustibil: cărbunii produc poluare crescută cu SO2. iar cele insolubile ajung la nivel alveolar în concentraţie mult crescută. HNO3. NO. sub formă de membrane pe pereţii alveolelor. Mn. Au agresivitate crescută. în mod normal. se comportă ca şi gazele: deşi ajung în alveole. expectoraţie. Dacă ar fi combustibili puri. scăderea sub 60% a capacităţii vitale. Riscuri: Efect iritant: SO2. fiind mult mai agresive. Cd. La temperaturi mari şi cu O2 insuficient. de tip lezional. NOx. Calmul atmosferic: absenţa curenţilor de aer ce deplasează pe orizontală. cu atât se vor forma compuşi de tip acid. se numeşte inversia termică. se produc hidrocarburi policiclice aromatice. parafină. Apar accidental. aerul cald este la suprafaţa solului. dar şi de caractere fizico-chimice (solubilitatea). provin din asfalt. Cd.5 μm. 18 . As. într-o zonă se deplasează o masă de aer foarte cald. sunt respirabile. motoare. NH3). Apare în expunere acută la concentraţii peste 250 μg/m3/24h de SO2 şi suspensii. Traficul Traficul rutier poluează în primul rând cu Pb. Apar fenomene de EPA. sunt reţinute în nasofaringe. care înglobează germeni şi impurităţi. Surse industriale În funcţie de substanţa chimică: Siderurgie: oxizi de Fe. care dau intoxicaţii acute. O3. rezultând compuşi chimici de tip acid. Efectele cronice Bronhopneumonia cronică nespecifică. Poate apare sindromul conjunctival. trahee. ajungând până la nivel alveolar. În timpul nopţii apare inversia. sindromul traheo-bronşitic. sub 1 μm: sunt respirabile. Creşterea morbidităţii sau mortalităţii prin boli cronice cardiorespiratorii. preexistenţi. Sunt gaze iritante insolubile (NO). care ar putea da NOx. pentru că gazele determină leziuni alveolare: modifică permeabilitatea alveolo-capilară. apoi în industrie. ar rezulta: CO2. prin accidente de transport al substanţelor gazoase (Cl2. wheezing.Dacă sunt inhalate. rezultând reacţii fotoalergice şi fototoxice. cel mai mic risc îl reprezintă gazele naturale. Aerul din straturile inferioare stagnează. Efecte cancerigene: particulele arse de carbon. Zn. Apare în accidentele de poluare severă. cu hidrocarburi policiclice aromatice. pot avea caracter profesional. Poluanţi în stare gazoasă Caracteristică este reacţia chimică a gazelor solubile: reacţionează cu apa din atmosferă. pentru că pe verticală apare un gradient termic. deoarece sunt surse mobile şi sunt eliminate la nivelul aerului respirabil (nu prin furnale). CO şi izotopi radioactivi. rezultă şi SO2. hidrocarburi policiclice aromatice. Cele mai agresive au diametrul de 2. Riscuri: Efecte iritante Efecte toxice: Pb. H2O şi energie. dar şi cu NOx. petrolul produce hidrocarburi policiclice aromatice şi CO. În prezenţa radiaţiilor solare îşi cresc agresivitatea. Dacă arderea e incompletă. Efecte acute Intoxicaţii acute. azbest (plăci de frână).. Dar ei sunt impuri cu sulf. ce apare când brusc. Cele solubile sunt reţinute la nivelul mucoasei. care culminează cu sindromul alveolar. Agresivitatea depinde de: saturaţie. Industria Aluminiului: cantităţi crescute de F Industria de extracţie şi prelucrare a neferoaselor: metale grele (Pb. Efecte alergizante: componentă organică bogată. Reprezintă afecţiuni cronice ce au la bază sindromul obstructiv: tuse. în care gradientul termic se inversează. Igiena mediului Mecanisme de epurare a aerului Diluţia poluanţilor Sedimentare la rece În autoepurare contribuie temperatura aerului.10 μm: sedimentează doar în condiţii de calm atmosferic. sunt eliminate în timpul expiraţiei. ce apar în condiţii meteo nefavorabile sau în condiţiile unor avarii industriale. Agravarea bronşitei cronice. cu agresivitate mult crescută. etc. CO. vopsele. Aerul cald se ridică rezultând curenţi de convecţie pe verticală. apare şi CO. cu EPA. asfixiant (CO). dar pot afecta şi populaţia.

principala sursă sunt instalaţiile de încălzire. deoarece în prezenţa florei intestinale se formează o βglicozidază care eliberează cianurile. din fabrici de fibre sintetice (acrilonitril). maxim 10%. Peste 20%: semne evidente de intoxicaţie acută: greaţă. cefalee.v. o hipertrofie a celulelor glandulare. Peste 50%: letal.5h. principala sursă este traficul. datorită expunerii la concentraţii moderate pe o perioadă lungă de timp: CO influenţează formarea colesterolului şi apar leziuni hipoxice pe endoteliu. α1antitripsina le neutralizează. vorbire) şi scade dexteritatea manuală.. Inhibă nişte enzime care asigură protecţia neuronului faţă de acţiunea oxidanţilor.. Expunere crescută: risc maxim au persoanele cu cardiopatie ischemică sau obstrucţie de coronare.4. Mecanismul de acţiune: CO împreună cu Hb formează carboxi-Hb. Miocard: sindrom de miocardoză generalizată. se poate stabili relaţia dintre carboxi-Hb... C4 Efecte asfixiante CO Se întâlneşte atât în aerul extern. senzaţie de constricţie toracică cu lipsă de aer. iar în terminaţiile nervoase creşte eliberarea catecolaminelor. a cărui toxicitate pe cale orală este de 40 de ori mai mare decât i. În aerul intern. se eliberează enzime proteolitice. infarct miocardic la cei cu boală coronariană severă. producând hipoxie histotoxică. efectul nu este cumulativ.5% reprezintă HbCO de provenienţă endogenă. Tusea este permanentă. fumat.5% la nefumători . risc perinatal: greutate Igiena mediului scăzută la naştere. obnubilare. femeile gravide. devenind alergeni compleţi. dar de lungă durată. mobile (autovehicule). Macrofagele sunt distruse. Legătura dintre CO şi Hb este labilă.2..10%: apar tulburări senzoriale (văz.3. la copil. 3% suicid. ce poate fi moştenită genetic sau dobândită în urma expunerii cronice la aceşti iritanţi. Mecanism de acţiune: este inhibitor al citocromoxidazei şi formează S-Hb. iar la nivel tisular ajunge o cantitate insuficientă de O 2: hipoxie de transport. Astmul bronşic. în urma expunerii la iritanţi. Este inhibată şi fosforilarea oxidativă cu efect asupra metabolismului aerob. CO are o afinitate pentru Hb de 245 ori mai mare decât O 2. dar la cei cu deficit genetic de α1-antitripsină există o susceptibilitate crescută. Pe baza ecuaţiei lui Haldane. se formează CO2. Restul are o provenienţă artificială (din combustii). fumător: 3. În mod normal... Acidul cianhidric şi cianurile Provin din industria de extragere şi prelucrare a metalelor preţioase. amigdalină (sâmburi). riscul de expunere la toxice. vărsături. 20% incendii. cauciuc sintetic. tahiaritmii. Provenienţă: 0. recuperate prin oxigenoterapie hiperbară (2.. În orice proces de combustie. gaze de canalizare (procese de putrefacţie). instalaţii de producere a apei grele. sursa o reprezintă: combustii industriale (fixe).2mg/m3.5% CO se exprimă în părţi / milion: 100 părţi / milion CO=117mg CO. cu afectare valvulară Risc perinatal Intoxicaţiile letale sunt cauzate de: 56% sisteme de încălzire. neurologice. Haptenele sunt alergeni incompleţi..5atm): t1/2=1h. apar modificări hipoxice pe EKG. dacă aportul de O2 continuă.16 *[CO]+0. funcţie cardio-respiratorie afectată). Apare un alergen. Creşte frecvenţa şi gravitatea infecţiilor respiratorii acute în special la copii.60mg/m3. Bucătării: 10. Procentul de 0. crize de angor la persoane cu cardiopatie ischemică. reflex apare şi spasm bronşic. Mecanism: inhibă citocrom C-oxidaza. datorită formării cianHb. pline cu mucus. Se apreciază şi hipoxia de transport. care se cuplează cu o proteină sangvină. t1/2=4. ape termale. Toxicitatea depinde de: Doză Calea de pătrundere a toxicului în organism: 19 .. concentraţii maxime admise. BPOC. 6.6mg/m3. dezvoltare scăzută. fibroză la nivelul pereţilor bronşici. H2S Provine din vulcani. arderea deşeurilor. Deci. În aerul extern.. Fumat pasiv: 1.5. Un alt factor de risc este hiperreactivitatea bronşică. zone vulcanice. epiteliul bronşic devine pavimentos. 2. cu hipersecreţie de mucus. Se instalează sindromul obstructiv. creşte TA. iar dacă pCO este 1/245 din pO2 se formează 50% HbCO şi 50% HbO2.20%: hipoxia este compensată prin tahicardie şi tahipnee. industria petrolieră. cât şi în cel intern. Toxicologia Toxicologia studiază efectul toxicului la nivel molecular.. bronhiile devin rigide.2% (mg/m3) din aer are o provenienţă naturală (descompunerea substanţelor organice.? %HbCO=0. care nu mai permite transportul.6%: scade capacitatea de efort maxim la sportivii de performanţă. Se produce şi un spasm bronşic reflex. Efecte cronice: Instalarea aterosclerozei. În final. Efectele expunerii la CO: Efecte acute: cardiovasculare. Letalitatea este foarte mare. iar la fumători: 3. deasupra mărilor şi oceanelor). cu acumulare intracelulară a unei cantităţi mari de calciu. 10. praguri de toxicitate. într-o primă fază se formează CO. Nivelul obişnuit de HbCO este de maxim 1. Emfizemul pulmonar. şi pCO şi pO2 din aerul respirat. persoanele în vârstă (emfizem pulmonar. receptivitate crescută la infecţii. HbCO / Hb=m*pCO / pO2.4%: scade capacitatea de efort fizic la persoane sănătoase. Deci. Sub 2%: nu apar modificări. Peste 40%: apar formele comatoase. Expunerea la toxicele din factorii de mediu este o expunere la doze mici. m=245. apare o pareză a cililor vibratili. Apare o stare de acidoză lactică la nivel neuronal. Se recuperează prin oxigenoterapie normobară: t1/2=2h. 7% garaje.1. pregătire a hranei. Amigdalina este un glicozid cianogen.0. Infecţia căilor respiratorii. fibrinolitice (scade pH-ul). 4.Modificări: în timp. evoluează spre bronşită cronică foarte rapid. auz.

001 0. Prezenţa lor în factorii de mediu arată că există probabilitatea de apariţie a efectelor adverse. 20 . Toxinele interferă cu elemente esenţiale (co-factori enzimatici): Pb interferă cu Ca îm transmiterea impulsului nervos. în funcţie de doză: Deces înregistrat la un număr mare de persoane: accident de poluare severă Deces la un anumit număr de persoane. Consumul de vitamina C: scade absorbţia Pb şi Cd. antifungice Toleranţă C5 Doza de expunere: se determină concentraţia toxicului în toţi factorii de mediu şi în fncţie de consumul lor (aer. Indicatori: Riscul acceptabil:1caz la 100000persoane Doza specifică de risc: doza zilnică la care poate fi expusă o persoană. Hg.00001 Expunerea la toxicele din mediu este simultană. Efecte fără prag Se referă la efecte cancerigene. intravenos. din cauza eliminării (în funcţie de t1/2). extrapolare pentru concentraţii extreme. Antagonism: antidot Selectiv: antibiotice. Laptele creşte absorbţia metalelor.Respiratorie: ajunge repede şi ocoleşte bariera hepatică Digestivă: apare şi competiţia cu alte substanţe bioactive şi scade rata absorbţiei intestinale Durata şi frecvenţa expunerii: la administrare fragmentată nu se atinge repede pragul de toxicitate. Se foloseşte pentru a proteja persoane cu risc crescut. Toxicitatea acută se determină DL50 prin expunere de 24h prin administrare inhalatorie. cu toxicitate diferită: compuşii organici au toxicitate mult mai mare decât sărurile anorganice. prin scăderea sintezei de vitamină D la nivel renal. prin sinteză de IgA şi IgE. 50% din populaţia din Caucaz are o deleţie a genei pentru glutation-transferază. apă. NOEL (no observed efect level): este nivelul până la care nu se observă nici efecte pozitive. Doza efectivă: concentraţia care determină o creştere semnificativă a efectelor adverse la lotul expus. Toxic Alcool etilic Sulfură de Fe morfină Fenobarbital Stricnină Nicotină Dioxină Toxina botulinică DL50 10000 1500 900 150 2 1 0. utilizat pentru: extrapolare animal de experiment-om. comparativ cu lotul martor. Efecte care apar datorită expunerii. la un risc acceptabil. Ex. neuropsihice Tulburări funcţionale minore. Răspunsul poate fi: Aditiv: sumaţie simplă Sinergic: răspunsul biologic este mai intens decât suma efectelor Potenţare: un toxic nu are efect singur şi întăreşte efectul altuia. dar sunt date suficiente privind expunerea cronică la una sau mai multe specii de animale. Pb influenţează mineralizarea oaselor. Metale grele Factorii care influenţează toxicitatea metalelor: Metalele toxice au un metabolism similar cu elemente esenţiale: Pb cu Ca şi Fe. Metalele pot provoca reacţii imune (Cr. subcutanat. Ni. LOAEL (lowest observed adverse efect level): pragul la care a par cele mai mici efecte adverse. Cd cu Fe. s-a evaluat aportul cronic la om. cu risc de cancer pulmonar. E folosit în farmacologie. Cancerigeni: nu există prag. UF=1000:există doar date privind aportul pe termen scurt. cu risc crescut Afecţiuni cronice. creşte probabilitatea de apariţie a cancerului. alimente) se calculează consumul zilnic de toxic. cu incapacitate minoră Igiena mediului Afecţiuni uşoare şi de scurtă durată Disconfort Tulburări comportamentale. Formează complexe proteice stabile. UF=10: date experimentale suficiente. Trebuie stabilită relaţia între doză şi răspuns: procentul persoanelor din grupul expus la care apare efect la o anumită doză. agenţii din mediu se clasifică în: Necancerigeni: sub un anumit prag . UF=100: se foloseşte când nu există date experimentale suficiente pentru a aprecia expunerea cronică la om. deci sunt agenţi cu efect “fără prag”. Relaţia invers proporţională dintre proporţia de proteine din dietă şi Pb şi Cd. Diferenţe între specii. nici efecte adverse. Relaţia doză-efect Descrie corelaţia între intensitatea efectelor pe sănătate şi mărimea dozei. Valoarea este scăzută când sunt suficiente date de bună calitate şi permit o corelare dozărăspuns. prin creşterea absorbţiei Fe. ADI=NOAEL/UF TDI (aportul zilnic tolerabil)=LOAEL/UF UF: factor de incertitudine. Aflatoxina are efect de 1000x mai slab la şoarece decât la şobolan. Cu cât creşte concentraţia substanţei respective. ADI (acceptable day intake): aportul zilnic acceptabil. intraperitoneal. nu sunt decelate efecte adverse. Be). În funcţie de relaţia doză-răspuns. cu handicap major Afecţiuni cronice. Variaţia răspunsului biologic la toxic: Diferenţe individuale (genetice): Ex. deci sunt agenţi cu efect “cu prag”. Plumbul Este folosit sub formă de compuşi organici şi anorganici. Se stabileşte experimental. depistate prin teste biologice Efecte cu prag Se caracterizează prin: Pragul NOAEL (no observed adverse efect level): pragul până la care nu se de4celează efecte adverse.

astfel încât are o suprafaţă mare de evacuare. fructe). La aceasta se adaugă 500. Căi de pătrundere în organism: Respirator: În aer se găseşte sub formă de suspensie şi puţin sub formă de vapori. endocrin. SNP. creşte tensiunea arterială. sudoraţie. rădăcinoase. Cea mai mare cantitate de Pb se găseşte în sol. implicând anumite riscuri.30μg / l De efecte ALA=2. hepatotoxice. Cea mai mare cantitate o conţine vânatul. dar în apă mercurul îşi creşte toxicitatea). care stimulează activitatea sintetazei.. hipersideremică). Aceste săruri se folosesc în domeniul medical. de unde trece în ţesuturile moi.3μg / m3..100 Simptome de encefalopatie.1000μg / zi..30 Scade Hb. apărând anemia francă (hipocromă. sistemul imunitar. Tulburări de urinare auz .60% renal şi biliar. digestiv (Pb neabsorbit).. de unde pătrunde în apă şi vegetaţie şi în final ajung la om. Grupuri cu expunere crescută: Profesional Persoane care locuiesc în apropierea străzilor cu trafic intens. ACV.500μg / zi. sindrom neurologic. dar copii ajung la 40. Organele ţintă sunt reprezentate de: sânge. Natural. nefrotoxice. industria chimică.60%. mai ales în cazul unei diete sărace în vitamina D. Concentraţia variază între 0. Protoporfirinogen – [oxidaza]  protoporfirină Protoporfirină – [Fe-chelataza]  hem Igiena mediului În cazul intoxicaţiei cu Pb.50%. SNC. Marker-ii biologici pe baza cărora se stabileşte încărcarea organismului cu Pb şi efectele acesteia sunt: De expunere Pb-emia=10μg / 100ml Pb-uria= 25. Ajuns în sânge.70 Anemie francă 80.50 Cresc ALA Scad IQ şi şi capacitatea de coproporfirinele învăţare. aparate de măsură. apar: sindrom hematologic (Pb intervine în sinteza Hb).40zile (sânge) şi ani (oase). la copii – 70%. Deficit cognitiv. Eliminarea se face 50.. Celelalte efecte apar în saturnismul profesional.. În cazul expunerii populaţiei.0. până la 10μg / l)şi alimente (se concentrează în plantele foliate.. se degajă vapori de mercur la 200C.60μg / l. cu creşterea nivelului coproporfirinogenului.3μg / m 3. până la 1. Pb se găseşte şi în roci de sedimentare (galena).20 Cresc Modificări protoporfirinele electrofiziologice eritrocitare EEG 25. Porfobilinogen – [PBg-dezaminaza]  uroporfirinogen Uroporfirinogen – [decarboxilaza]  coproporfirinogen Coproporfirinogen – [oxidaza]  protoporfirinogen Pb poate inhiba oxidaza. Din alimentaţie pot proveni 100. Pb are afinitate mare pentru eritrocite. apoi în oase.. secreţie lactată. Pb din oase se poate mobiliza (stări febrile. Absorbţia digestivă e de 10%. Tensiunea superficială a mercurului e mare. 90% din Pb din organism se găseşte în oase. T1/2=20. legat de enzimele cu grupare –SH. Mb Modificări citoplasmatice de tip vacuolizare Relaţia doză-efect Mercur Este o substanţă toxică a cărei toxicitate este legată de anumite proprietăţi fizico-chimice ale sărurilor de mercur (amalgame). Rata absorbţiei la nivel respirator este de 20. Mecanismul de acţiune este anti-enzimatic.1. De aceea în spaţiile în care se lucrează temperatura trebuie să fie mică (15-16 0C) şi bine ventilate. surse industriale.. Scade viteza de Anemie uşoară conducere neuronală. Sindromul hematologic: Succinil-CoA + Piridoxal-fosfat  acid β-ceto-adipic acid β-ceto-adipic – [sintetaza]  acid δaminolevulinic (ALA) acid δ-aminolevulinic – [dehidraza]  porfobilinogen (PBg) Pb poate inhiba DH. restul prin: fanere. consum de alcool Risc maxim prezintă copii preşcolari. Efecte: toxice pe SNC (encefalopatie cerebeloasă). din cauza inhalării de praf Metabolism: Absorbţia respiratorie a Pb depinde de diametrul particulelor în suspensie şi volumul ventilaţiei pulmonare.. disfuncţie periferică nervoasă 40.5mg / l urină (creşte în intoxicaţii) ALA-DH=25 unităţi / l eritrocite (scade în intoxicaţii) Coproporfirina=125μg / l (creşte în intoxicaţii) LOAEL Efecte Efecte al Pb din hematologice neurologice sânge 10 Scade activitatea enzimatică a ALA-DH 10.. aparatul reproducător. provenind din băuturile alcoolice. crescând nivelul acidului δaminolevulinic şi scăzând porfobilinogen...) Creşterea frecvenţei hematiilor cu corpusculi Heinz (normal 5 / 1000) Creşte fragilitatea mecanică a hematiilor Reticulocitoză Scăderea sintezei Hb. Calea digestivă: dina apă (concentraţia variază între 1. se sintetizează o cantitate insuficientă de Hb. Ca. disfuncţie periferică. Alte surse: extragerea şi prelucrarea metalelor neferoase. La adult.Principala sursă de poluare cu Pb o reprezintă traficul rutier (80.90%). gastrointestinal. 60. acidoză). acumulatori.. Protoporfirina eritrocitară=50μg / 100 Secundari.. embriotoxice (datorită transferului placentar). rinichi.. Fe. Rata de absorbţie pe cale respiratorie este foarte mare ( mai mare decât pe cale digestivă. nespecifici: Creşterea frecvenţei hematiilor cu granulaţii bazofile (normal: 5 / 1 mil. 21 .

dar în organism. bifenilpolicloraţi. de piele). benzantracen. cancerigen primar. Celulele iniţiate sunt greu de diferenţiat de celulele normale. Ni  sinus nazal. care e un cancerigen final. bronhii Hidrocarburi policiclice aromatice  piele. Dietil stilbestron): Tratamentul avortului spontan: cancer vaginal după pubertate Tratament post-menopauză: cancer de endometru ( se asociază cu progesteron). Majoritatea substaţelor din factorii de mediu sunt procancerigene. Grupa 2A = substanţe probabil cancerigene. Mecanismul de activare: Activarea se realizează în prezenţa monooxigenazelor (ex. care produc legături covalente cu ADN. Include cancerigenii direcţi. datorită intervenţiei unor factori cancerigeni de promovare. înaintarea în vârstă. Cadmiu. Principala cale de pătrundere este cea hidrică. pot afecta o pereche de baze sau se pot produce rupturi ale dublului helix. (Genele care controlează activitatea citocromului p450 se numesc CYP). Progresia se caracterizează printr-o rată de creştere mare. Hidrocarburile policiclice aromatice sunt un grup numeros de substanţe (100 tipuri). Are efect iritant asupra căilor respiratorii. Cea mai mare reactivitate chimică o are AAF (acetil-amino-fluoren). dar poate fi conjugat şi eliminat din organism sau se poate transforma în epoxid. dioxina (cancer pulmonar. După mecanismul de acţiune: Genotoxici (mutageni) – acţionează la nivelul ADN. Celula iniţiată se exprimă fenotipic. nitrozamine. producând mutaţii. Epigenetici – nu s-a dovedit interacţiunea cu ADN. invazie şi metastaze. Mutaţiile pot fi: punctiforme. agenţi alchilanţi. Mutaţia trebuie să activeze o oncogenă (protooncogenele controlează diviziunea celulară). scrot. prin care celula normală capătă caractere neoplazice. Etapa de promovare. Ex. Clasificarea substanţelor cancerigene: După locul de acţiune: Direcţi (adductori de ADN) – produc o leziune primară. Ex. Ageţi alchilanţi  bronhii Benzen  măduva osoasă Cr. aflatoxine.20 ani). Aceste fenomene se produc datorită scăpării de sub control genetic al multiplicării celulare. Latenţa este de câţiva ani (5. aflatoxine. bronhii Clorura de vinil  ficat Praf de lemn  sinus nazal Suspecţi: Cd  bronhii formaldehida  sinus nazal. Contraceptive orale ce conţin steroizi estrogenici: Adenom hepatic Cancer de sân Tamoxifen (antiestrogenic)  cancer de endometru Agenţi alchilanţi folosiţi în tratamentul cancerului  cancer secundar Imunosupresoare folsite în transplant sau SIDA  cancer. ca urmare a alterării ADN (boală genetică a celulei somatice). Citocromul p450) activate genetic. estrogeni. peritoneu. în urma cărora se produce o detoxifiere prin eliminare renală sau intestinală. În cancerogeneză se produce o dereglare a exprimării oncogenelor şi a reglajului asigurat de genele supresoare tumorale. Clasificarea IARC (International Agentcy for Research of Cancer) a cancerigenilor chimici Grupa 1 = substanţe sigur cancerigene. Grupa 4 = Substanţe care probabil nu sunt cancerigene. Indirecţi (procancerigeni. de obicei locul de acţiune îl reprezintă mucoasa care vine în contact cu substanţa respectivă. Această fază poate fi influenţată de o serie de factori: dieta.. care necesită o activare enzimatică la nivelul organismului. clorura de vinil. în prezenţa citocromului p450. Nitrozamine. acţionând la nivelul sistemului de control al diviziunii celulare (gene supresoare). Cu cea mai mare frecvenţă apare benzo-apirenul – iniţial e inactiv. fără să se exprime fenotipic. Exista date limitate experimentale şi la om. Mutaţiile pot să apară şi în mod spontan. Grupa 2B = posibil cancerigene. rapid. Agenţii de iniţiere sunt adductori de ADN. biochimică la nivelul ADN. Ageni de promovare: zaharina (localizare vezicală). hepatic. Arseniu. ioni metalici.Fluor Arte efecte benefice. Carcinogerneza şi stilul de viaţă 22 . În expunerea la cancerigeni. bronhii pesticide organoclorurate Carcinogeneza rezultat al terapiei Estrogeni sintetici (ex. se transformă în dihidrodionă = compus reactiv. Ex. fenobarbital (hepatocarcinom). care acţionează la nivel respirator. Există date experimentale şi epidemiologice sigure şi suficiente. Ineficienţa mecanismelor reparatoare la nivelul ADN. factorul hormonal. Este o modificare ireversibilă. As. dar sunt limitate datele privind efectele la om. În organism există un sistem de conjugare( metilare) a produşilor rezultaţi. pesticide C6 Substanţe cancerigene (cancerogeneza chimică) Cancerul este o afecţiune multistadială şi multifactorială. precancerigene) – substanţe iniţial inactive. dar peste un anumit nivel devine toxic. În metabolism poate interveni şi citocromul p448. O substanţă care produce o mutaţie genetică şi activează CYP duce la producerea de p450. transformându-se în cancerigeni: hidrocarburi policiclice aromatice. Există suficiente date experimentale. pleură. Condiţiile cancerogenezei Sunt necesare minim 2 mutaţii la nivelul ADN. benzen. Etapele producerii cancerului Igiena mediului Iniţiere = proces ireversibil. pot să existe pe tot parcursul vieţii. Grupa 3 = Substanţe care nu sunt clasificate ca cancerigeni în prezent. Expunerea la cancerigeni cu principalele localizări Confirmaţi: Azbest  bronhii. care duce la formarea unui compus cancerigen.

bradikinină). clor-fluoro-carbon (CFC. Mastocitele sunt distruse şi eliberează mediatori chimici (histamină. Exagerarea efectului de seră determină creşterea temperaturii aerului. reacţia alergică apare la 21-18 ore de la expunere. prin spasmul musculaturii netede. obligativitatea de a-şi lua măsuri de epurare. Ex. Metale: cadmiu. Pragul de urgenţă reprezintă concentraţia la care se produce o creştere a morbidităţii. oxizi de azot (10%). cu risc mare dat de acumularea lor în sol  creşte aciditatea solului  mobilizarea substanţelor toxice  transfer în apă. Este afectată flora şi fauna acvatică. Efecte indirecte ale poluanţilor atmosferici asupra organismului (Manifestări la nivel ecologic) Afectarea stratului de ozon. Nitrozamine (alimentaţie. S-au observat aceste fibroze şi la persoane fără expunere profesională (locuinţe în zone industriale. agenţi propulsori pentru spray-uri. Fungii. Sunt anticancerigeni. Sunt produse de aspergilus flavus şi sunt cancerigene. care reprezintă un factor mutagen. azbest. crom. polen). sensibilitatea fiind secundară. Se produce o alterare a peretelui alveolar. Pe baza acestuia se apreciază riscul de efect acut. Profilaxie pentru fenomenele de poluare a aerului Mijloace legislative: interzicerea folosirii unor compuşi toxici în anumite domenii de activitate. esofag. Necolagenic – nu este afectat peretele alveolar. Ploi acide (din cauza unor concentraţii mari de SO 2. C7 Alergizanţi Reprezintă o grupă foarte diversificată. crescând frecvenţa cancerului de piele şi cataractă. apoi pragul de nocivitate (apar modificări în organism). păr. prin acetaldehida.produse de exemplu la SiO 2. Fumat Consum exagerat de alcool (laringe. corpii azbestozici pot degenera malign. Aceste fibroze sunt reversibile (retrocedează după întreruperea expunerii): sideroza. determinând obstrucţia bronşiilor. Un deficit enzimatic în glutationS-transferază (metabolizează benzoapirenul în epoxid) creşte riscul de cancer pulmonar. edemul mucoasei şi hipersecreţie bronşică. Aport de vitamine A şi E şi Se. spălarea circuitelor electrice. iută. Stimulează secreţia de estrogeni şi hormoni hipofizari. producând sensibilitate primară incompleţi (haptene). din combustii). afectează flora. 23 . Mulţi sunt factori naturali. Se produc acizi cu reactivitate crescută. din plăcile de azbociment. Determină o iritare primară a mucoasei. hormoni. Alergenii inhalaţi determină formarea de anticorpi (reagine sau IgE). Concentraţii maxime admise de scurtă durată = 30 min. fragmente de insecte (viermi de mătase). metan (15%). puf. Fibrozele pulmonare pot fi de tip: colagenic . Sunt cancerigene. alte materiale izolante pe bază de azbest sau plăcuţele de frână ale autovehiculelor. albine. cânepă. cromazina. Aceştia se fixează pe mastocitele tisulare de la nivel cutanat şi mucoasa bronşică şi pe PMN din sânge. din cauza creşterii unor poluanţi atmosferici. care acţionează pe receptorii bronşici. efecte fibrozante pot avea şi poluanţii de tip iritant). freon). creşte frecvenţa calamităţilor. CFC (10%). Compuşi iritanţi: cloramida. Produse biologice: antibiotice. Alergenii inhalaţi pot fi: compleţi (făină. Factori favorizanţi: Un teren atopic poate fi reprezentat de o hiperreactivitate bronşică sau de infecţii repetate ale căilor respiratorii. Modificările de tip azbestoză s-au evidenţiat pulmonar din cauză că particulele de azbest se găsesc în concentraţii crescute în aerul exterior. la care se adaugă modificări interstiţiale de tip colagenic prin proliferare de fibroblaşti şi neoformare de colagen. Atopia reprezintă o predispoziţie a organismului. Clasificare: Pulberi vegetale: făină. intradermoreacţia) sau teste bronhomotorii (variază VEMS cu minimum 15%). nichel. Concentraţia medie pe 24 ore. Exagerarea efectului de seră din cauza creşterii concentraţiei de CO2 (60%. Este moştenită genetic sau poate fi dobândită în urma repetării unor expuneri. fauna. La persoanele cu teren atopic. polen. La persoanele cu teren nonatopic. Următorul prag este pragul disconfortant. endogen din amine şi nitriţi). Petru testarea terenului atopic se folosesc teste cutanate (scarificarea. Pe baza acestuia se apreciază riscul de efect acut şi cronic. mercur. În timp. Măsuri medicale: oferă criterii care stau la baza stabilirii concentraţiilor maxime admise ale poluanţilor atmosferici. în special prolactina. bumbac. reacţia alergică apare la 15-30 minute de la expunere. Au mare stabilitate şi reactivitate chimică (1 moleculă distruge sute de molecule de ozon). tutun. de tip reticulinic. Aportul crescut de alimente reprezintă factor de risc în cancerul de colon şi prostată. pene.Aportul de aflatoxine (alimentaţie). folosit în sisteme de refrigerare. ficat). Excesul de hormoni se ascociază cu cancerul de sân la femei care au primul copil după 40 ani sau menarha prea devreme şi menopauza prea târziu. dar şi interior. antracoza. agenţi spumanţi folosiţi pentru stingerea incendiilor. oxizi de azot). Ideal ar fi să se pornească de la pragul efectului nul. Grupurile cu risc maxim îl reprezintă copii (Imaginea radiologică de “plămân îmbătrânit al copilului”). stabilit prin LOAEL. actinomicete Pulberi animale: lână. Apar pneumoconioze. Compuşi organici: sulfamida. Manifestările alergice sunt de tip 1 (imediat). determinată genetic de o sinteză excesivă de Ig E. Susceptibilitatea determină diferenţe individuale. datorită ineficienţei clearence-ului pulmonar. formaldehida. chiar a mortalităţii. Igiena mediului Poluanţi fibrozanţi Sunt reprezentaţi de aerosoli (particule inerte). Se produc doar modificări la nivel interstiţial. Aportul crescut de grăsimi reprezintă factor de risc în cancerul de sân. care în condiţii de expunere profesională (15 ani) determină o acumulare în plămân. alţi vapori. dar nu e posibil. puf. Creşte transmiterea radiaţiilor UV.

umiditate. mii de ani). 15. eficace la umiditate 50%). adenoviroze. vara – afecţiuni digestive). având o labiliate neuro-vegetativă. Nu solicită funcţiile vitale ale organismului. astfel încât patologia are un caracter sezonier (iarna apar afecţiuni respiratorii. Contagiozitatea este 50%. Ex. Pentru surse mobile se poate devia traficul. propilen-glicol. dar au conţinut microbian mic. boli endocrine decompensate. Se creează o tensiune fizică 24 . apar Igiena mediului decompensări ale funcţiilor vitale. Boli virotice: gripă. Frecvenţa bolilor infecţioase şi parazitare e crescută (igienă deficitară. Clima are o stabilitate foarte mare (sute. Aceasta nu e proprie aerului (nu are condiţii). Modificări meteorologice Reprezintă variaţii ale calităţii fizice a aerului (temperatură. Boli cardiovasculare (CI. umiditatea aerului crescută. Zona tropicală: temperatură crescută. Flora supraadăugată (germeni patogeni): Germeni cu poartă de intrare respiratorie Boli infecţioase ale copilăriei: rujeolă. fiziologic. Măsuri profilactice: imunizare.16 m3 / h pentru copii). pneumonia cu Pneumocistis Carinii. E produsă de un germen termofil (600C). C8 Influenţa condiţiilor climatice asupra stării de sănătate Clima reprezintă totalitatea factorilor fizici (cosmici. Aici bolile aerogene sunt foarte rare pentru că germenii nu au condiţii de dezvoltare. epilepsie. Aceste modificări se produc datorită formării fronturilor atmosferice. tularemia. Ultimele 2 forme sunt implicate în transmiterea aerogenă. coxackie. crize de ulcer. radiaţii). echo. presiune atmosferică. psitacoza. rubeolă. deplasaţi foarte mult de curenţi. atmosferici. în special la persoane în vârstă şi copii. umiditate. ionizare bogată a aerului. scarlatină. Climatul indiferent: până la 500m. Se recomandă pentru profilaxia rahitismului şi stimularea apetitului. folosirea unor filtre. presiune atmosferică. concentraţiile Ca. HTA. Meteorosensibilitatea se caracterizează printr-o serie de modificări funcţionale. Dacă adaptarea se face brusc. În blocul operator trebuie creat un plus de presiune. Diferenţe climatice în funcţie de altitudine Climat excitant (alpin şi de stepă) Climat indiferent (şes şi coline) Climat intermediar (subalpin şi maritim) Climat alpin: peste 1000m altitudine. Boli microbiene: TBC. frecvenţa crescută a AC). Bruceloză. Nuclei de picătură: foarte uşori. Trebuie să se ţină cont de alimentaţie. Acestea se formează la limita între două mase de aer cu caractere fizice diferite (temperatură. candidoza bucală. tereştrii) şi biologici dintr-o anumită zonă geografici. radiaţii. Micoze respiratorii: micoplasmoza.. reumatismale şi patologie specifică zonelor cu pontenţial economic crescut (obezitate). Climatul maritim este excitant prin: însorire crescută. varicelă. Se numesc şi particule Wells. O pondere crescută o au: afecţiunile cronice. parotidită. herpes. antrax Coriomeningita limfocitară Febra Q Suprainfecţia plăgilor şi arsurilor Forme: Picături Pfluge: Contagiozitatea este mare. având dimensiuni mari. tuse convulsivă. Dacă apar astfel de afecţiuni. actinomicete. acid lactic. iritant. Praf bacterian: bacterii aderente pe solid. rezorcină. viteza curenţilor de aer). dezinfecţie. Ex. chimice: clor (coroziv. Se face un studiu de impact al obiectivului asupra sănătăţii populaţiei din zona respectivă. Apar: suprasolicitarea funcţiei cardio-respiratorii. reutilizarea produşilor de ardere. care nu sunt percepute. care se adresează direct surselor. Mg crescute. Este indiferent prin diferenţele mici de temperatură. dar. Aclimatizarea apare şi la persoane care îşi deşfăşoară activitatea într-un microclimat excesiov de cald sau rece. creşterea nivelului colesterolului. însorire scăzută. Toate fiinţele vii sunt meteorosensibile. Riscuri pe sănătate: Risc alergizant: fungii.Apar frecvente fenomene de malnutriţie. viteza crescută a curenţilor de aer şi aerosoli bogaţi în iod. Nu apare rahitismul. transmitere prin vectori). etilen-glicol.. deoarece nu au imunitate dobândită. viteza curenţilor de aer crescută. ce influenţează starea de sănătate. Aclimatizarea este fenomenul care apare la persoane care locuiesc la atitudini mari (modificări ale aparatului cardio-vascular păentru compensdarea fenomenelor de hipoxie). Probemele apar la deplasarea dintr-o zonă climatică în alta. Dezinfecţia terminală: UV. viteza curenţilor de aer este crescută. dar e antrenată prin curenţi de aer. anuale. În mod natural în aer se găseşte o floră (germeni care se dezvoltă la 20220C) saprofită psicrofilă. Poluarea biologică a aerului E foarte importantă în spaţiile închise. alveolita alergică extrinsecă (plămânul fermierului). poate fi indicat în perioada de convalescenţă. ventilaţie (aer condiţionat: 30. mononucleoza infecţioasă. care se dezvoltă în fân. Climatul intermediar: face trecerea între celelalte două. Zona temperată: diferenţe meteorologice de la un sezon la altul. Germeni cu mai multe porţi de intrare Entero-viroze: poliomielită.35 m3 / h / persoană. iar concentraţia K – scăzută. meningita cerebro-spinală epidemică..Concentraţii medii lunare. deoarece au un aport exogen suficient de vitamina D (carne de peşte crudă). Profilaxie: curăţenie. Unele persoane simt aceste modificări. Contagiozitate 10%. regim crescut al precipitaţiilor. care se adresează direct surselor de poluare. iar densitatea populaţiei este foarte redusă. Meteoropatologia se referă la afecţiuni care sunt acutizate de modificările meteorologice. Caracteristici: presiunea atmosferică şi pO2 sunt scăzute. Măsuri tehnice şi administrative. Trebuie alese tehnologii puţin poluante. însorire puternică. manifestarea clinică e severă. Concluzie: Acest climat e contraindicat bolnavilor şi convalescenţilor. sedimentează repede. E crescută frecvenţa cancerului de piele şi cataractei. stimularea metabolismului bazal. Diferenţe climatice în funcţie de latitudine Zona polară: temperaturi medii anuale mult sub 0OC.

totuşi se modifică indicatorii bacteriologici de calitate a apei. Sursa de contaminare este doar omul. care fac boala (tare digestive: anaciditate gastrică.. Sezonalitatea (în principiu sezonul cald. Bilanţ hidric negativ: stări patologice însoţite de deshidratări (foarte periculoase la sugari) şi fiziologic (effort fizic. temperaturi foarte mari). tensiunea arterială. Variaţiile sunt preluate de receptori periferici (cutanaţi şi mucoşi) şi se transmit impulsuri nervoase îîn SNC: diencefal (analiza)  SNV  sistem endocrin. Secundare Creşterea frecvenţei bolilor diareice acute şi a cazurilor de dizenterie într-o colectivitate arată că poate izbucni o epidemie hidrică. în lipsa apei. Cazuri izolate Apar când gradul de contaminare a apei este scăzut. Sindromul de front atmosferic are 3 perioade: Perioada care precede frontul (1. dureri articulare. Febra tifoidă şi paratifoidă Sunt produse de Samonella Tiphy şi Paratipy A şi B. dar debitul lor este foarte scăzut. Apa Cantitatea de apă din organism scade cu vârstă: embrionul are peste 90%. Apare insuficienţă de adaptare. apar cefalee. cu număr mare de cazuri... urbanistic). unde sunt probleme în alimentaţia cu apă. nu se folosesc în scop potabil. Acestea rezistă 21 zile în apa râurilor. luni.03% din apa de suprafaţă. iar adultul 60%. Stratul freatic trebuie să fie la mare adâncime. nu se atinge doza infectantă. Eliminarea apei se realizează: renal – 1. Autoepurarea apei de surafaţă se face prin: Diluţie (toxine. Ape subterane: corespund din punct de vedere calitativ. Uneori se pot produce dezechilibre hidrominerale: Bilanţ hidric pozitiv (aport mai mare decât eliminarea): stări patologice însoţite de edeme şi fiziologic: sarcină. Populaţia receptivă la boală: fac boala toate persoanele receptive. care apar permanent într-o zonă geografică. 2. Se păstrează “coada epidemică” – un număr redus de cazuri de boală. din care 40% intracelular şi 20% extracelular. metabolismul bazal. Perioada după trecerea frontului (până la 24 ore): se refac caracterele meteorologice şi starea funcţională a organismului. cu instalarea sindromului de front atmosferic: sindrom neurologic şi umoral. Nevoile fiziologice ale organismului sunt 2.5l. E sensibil la clor. Surse de suprafaţă: 97% din apa totală a Pământului are salinitate foarte mare. evaporare – perspiraţie insensibilă şi digestiv. Nevoile de apă sunt: Individuale: pentru menţinerea igienei Colective: in funcţie de specificul activităţii (industrie. agriculturp. Perioada de instalare a frontului (1. care apar într-un interval scurt de timp. cu transmitere prin contact direct interuman. Surse de apă Apa atmosferică (vapori): se găseşte până la 15. Există un echilibru permanent între aport şi eliminare.. prin folosirea acesteia în pregătirea hranei.. Poate avea un grad crescut de mineralizare. asigurat neuroendocrin. Repartiţia apei este în funcţie de activitatea metabolică a organelor. apa nu poate fi folosită ca atare. prin neasigurarea unor condiţii minime de igienă. C9 Forme de manifestare clinică a bolilor hidrice Endemice Endemice Cazuri izolate Apar prin consum de apă contaminată.6 ore): se modifică şi ceilalţi factori meteorologici.3 luni în gheaţă.5l / 24 ore. dar pot apare oricând. cu alterarea stării generale. Doza infectantă este 105-6. Doza 25 . Precipitaţii: nu au încărcătură minerală. 30 zile în apa de profunzime. în timpul îmbăierii sau înotului sau. Epidemia se stabileşte dacă este sau nu hidrică pe baza următoarelor criterii: Obligatorii Debut exploziv. care în apă rezistă săptămâni. Sfârşitul epidemiei se caracterizează prin scăderea bruscă a numărului de cazuri de boală. copii. Suprapunerea cazurilor de boală peste sistemul de distribuţie a apei (criteriul topografic). după ce procesul de contaminare a apei a fost întrerupt. fără imunitate specifică. Prezenţa ţesutului adipos scade cantitatea de apă din organism. Boli microbiene cu transmitere hidrică Holera Este produsă de vibrionul holeric (Eltor).atmosferică care determnină o tensiune fiziologică a organismului.5l şi din alimente) şi prin apă metabolică (300.. Practic poate fi utilizată doar 0. mai mic decât perioada de incubaţie a bolii. precordiale şi exacerbarea afecţiunilor.20 km altitudine. vârstnici). deoarece rezistenţa creşte cu scăderea temperaturii). germeni) Sedimentare Temperatură Igiena mediului Acţiune bactericidă a radiaţiilor UV Organisme acvatice bacterivore Bacteriofagi Apa are o floră naturală proprie (psichrofilă) plus floră supraadăugată. care pot face boala la doze inferioare dozei infectante: hipoaciditate / hiperaciditate cu tratament antiacid. Epidemii hidrice Sunt afecţiuni cu poartă de intrare digestivă. Nu se foloseşte. dar există persoane cu receptivitate crescută. Endemia hidrică Se caracterizează printr-un număr mai mic de cazuri de boală. se modifică tonusul vascular. Aportul este asigurat exogen (apă ca atare = 1. Identificarea germenilor patogeni în apă nu este obligatorie. Din restul de 3% (apă dulce) cea mai mare parte se găseşte în gheţari. rezistă în apa rece şi nepoluată (apa de izvor).2 zile): apar modificări elecromagnetice şi creşte excitabilitatea nervoasă. Gradul de poluare a acesteia este crescut.400ml / 24 ore). Este sensibil la clor. Există persoane cu risc crescut. chiar în sezonul rece.

mucoase. Pseudomonas. Cryptosporidium parvum: Infecţia se transmite de la animal. Dizenteria bacilară Shigella rezistă 4.150 zile şi la doze uzuale de clor. Rezervorul natural îl reprezintă ixodidele (căpuşe). griphotiphosa. 26 . care rezistă luni în apă. care rezistă luni în apă şi la clor. ECHO.. astfel încât nu se treatează copiii. om (căi biliare). Bruceloza Este produsă de Brucella. Contaminare: în industria pielăriei. Igiena mediului Virusurile Norwalk şi Rotavirusuri Produc gastroenterite la adult. Doza infectantă este mare. porc). Sursa o reprezintă omul. care rezistă 160 zile în apă.5 zile în apă şi 2 luni în gheaţă. pătrund în gasteropod sau moluscă. meningite. exantem. Himenilepis nana nu are gazdă. nevrite. C10 Boli parazitare Apa poate să aibă un rol activ în transmiterea bolilor parazitare. capre. Există şi tulpini saprofite în apele de suprafaţă. virusul rezistă 100. Cel mai mare risc îl reprezintă consumul de lapte nefiert de la animalul bolanav. În apă rezistă 100 zile. care rezistă până la 200 zile şi la dozele uzuale de clor. japonicum: gazda intermediară este în apă. Iodoconversia: iodul anorganic esre transformat în iod organic. este sensibil la clor.infectantă este 103-5. tulpăina vaccinală având o rezistenţă crescută în mediu. La temperaturi crescute (25. Se transmite prin contaminarea apei de suprafaţă de către animale. şi alimentele au un aport scăzut de iod.2 luni în apă şi la clor. conjuntctivită acută hemoragipară. Se manifestă sub formă de cazuri izolate. Schistosoma haematobium. care produc boli diareice acute. respirator. transmiterea este indirectă. câine. Manifestările clinice sunt uşoare. Dau manifestări la sugari şi copii mici. meningete. enterovirusuri noi Produc: paralizii. unde se formează cercarul. porci. Protozoare Entamoeba histolitica: Infecţia se transmite de la omul bolnav sau purtător. bovine. Formele de manifestare sunt: epidemii şi cazuri izolate. iar doza infectantă este foarte mică. Boli diareice acute Sunt produse de E. câini. sunt sensibili la clor. Germenii pătrund digestiv şi respirator sau transtegumentar. Antrax Este produs de Bacilus antracis. boli respiratorii. Aeromonas. Produc schistosomioze. Coxsackie A şi B. Adenovirusiri Produc conjunctivite de bazin (trăiesc în apă caldă). care rezistă în apă 100. TBC Este produs de bK. Nematode Ascaridioza. woolfi. Sursa de contaminare: omul bolnav şi purtătorul cronic.. Sursa o reprezintă: şoareci.? Trichomonas intestinalis / vaginalis: rezistă foarte puţin în apă. Boli virale transmise hidric Virisurile au o rezistenţă mult mai mare decât bacteriile. dau manifestări digestive şi urinare. Apa asigură un aport scăzut de iod în organism (10% din necesarul în 24 ore). practicanţii sporturilor nautice.150 zile. Parvovirusurile Produc infecţii respiratorii la cpopii şi cancer de col uterin. vibrioni parahemolitici..? Trematode Fasciola hepatica şi buski: infectează ovine. solul având rol de activare. Ancylostomioze: Sursa o reprezintă omul. alimentele având un aport important. rezistă la clor. veruci comune. Salmonellele de la animale produc gastroenterite. canic. este mai rezistentă la clor decât colibacili. Rezistă 1. Boala se numeşte trichomoniază. Boala se numeşte cryptosporidioză. forma infectantă. care produce fascioloza.3 luni. Boala se numeşte lamblioză. digestiv. Strongiloidoza.. Pătrud prin tegumente. Concentraţia iodului în apă este un indicator al aportului total de iod: dacă este scăzută. Hepatita A şi E Este produsă de VHA şi VHE. Boala are caracter profesional. Au fecvenţă mai mare la marinari. prin apă. Doza infectantă = 102.. probabil şi de la om. la temperatură crescută şi la Cl. Pătrund transcutanat. foarte frecventă la bolnavii de SIDA (diaree gravă). Boala se numeşte teniază. boli digestive. mansoni. Vaccinarea se face cu virus atenuat. Hormonosinteza: se sintetizează triiodotironina şi tetraiodotironina. infecţii respiratorii. Tularemia Este produsă de Pasteurella tularensis..100 ori. febră.. pomona. Tratmentul este hepatotoxic. Poliomielita Sursa este doar omul. Patologie neinfecţioasă cu transmitere pe cale hidrică Determinată de dezechilibre hidro-minerale Iodul Provine din scoarţa terestră. pot pătrunde şi prin tegumente. se transmite de la animale care avortează: oi. pescari. Rol în organism: sinteza hormonilor tiroidieni: Iodocaptarea: iodul în sânge este concentrat la nivelul foliculilor tiroidieni de 10. Aceştia rezistă în apă 21 zile. Febra Q Este produsă de Coxiella burnetti. Ex. Cestode Diphilobotrium latum şi Himenilepis nana: În apă au 2 gazde: un crustaceu şi un peşte. Acestea sumnt antropozoonoze (de la şobolan. Produce dizenteria amoebiană. Rezistă în apă 2. Leptospiroze Sunt produse de Leptospira enterohemoragică. rezistă la clor. encefalite.. pisici. rezistă 2.300C) se produce embriogeneza. manifestare endemică. Yersinia enterocolitica.3 săptămâni... Campylobacter. germene sporulat. Boala are frecvenţă crescută datorită dozei infectante foarte mici şi fenomenului de variabiliatate microbiană. pisică. Zonele montane din România sunt zone endemice pentru guşă. coli. Tricocefaloza. miocardite. Giardia intestinalis: Omul se infectează prin chişti.

cu manifestări cronice. Intoxicaţia se manifestă prin pigmentarea galbenă a smalţului dentar. Na este implicat în apariţia HTA prin retenţie hidrică. La nivelul dinţilor apar pete alb-sidefii. anemie hipocromă. Nitraţi Produc manifestări acute doar la copilul mic. se foloseşte pentru acumulatori şi în industria nucleară. calciurie. surditate. lăuzie. Microelemente cu rol protector: Zn: efect opus Cd (hipotensiv). Apa cu duritate crescută (Ca. ducând la ateroscleroză şi HTA. alimentele având rol secunadar. evidenţiată doar la animale. Co este implicat în apariţia cardiopatiei cu frecvenţă crescută la marii consumatori de bere. Aportul optim: 0. decât foarte puţin. Aport crescut de F: creşte eliminarea urinară a iodului. fracturi spontane. Apar: proteinurie. embriotoxice. În zone guşogene. osteoporoză. prin sinteză de coloid. se acumulează pe parcursul vieţii. În funcţie de toxicitate. Fluorul are rol carioprofilactic: reacţionează cu hidroxiapatita.1.7. Intoxicaţia cu pesticide Sunt substanţe folosite în agricultură ca: insecticide. Cr: prevenirea aterosclerozei. care în timp devin maro. Cu are efect ateromatogen. prin forma şi dispoziţia cristalelor. Intoxicaţia cu Cadmiu Cadmiul are multiple aplicaţii industriale: anticoroziv petru fier şi oţel. Se mai numeşte şi boala Itai-Itai. Apar fenomene de insuficienţă renală şi risc teratogen (prin transfer placentar). osificări aberante (exostoze). methemoglobinemie infantilă). articulare. inhibând enzimele de tipul enolazelor.. activitatea tiroidei este controlată pe cale hipotalamohipofizară. Dinţii sunt friabili. Nu sunt toxici. tulburărio endocrine. inclusiv forme neurologice: cretinism. Existenţa microelementelor din apă în concentraţii crescute are efect patogen cardiovascular: Cd este implicat în formarea plăcilor de aterom (prin mecanism enzimatic stimulează metabolismul colesterolului). dacă iodul este insuficient. Simptomatică (peste 10mg / l): dureri musculare. La peste 5mg / l apar fenomene la nivel osos: osteofluoroza. cancerigene. dar încă sunt prezente. Ulterior apar dezechilibre hormonale. sugar şi nou-născut. tremor. erbicide. Climatul excitant montan stimulează funcţia tiroidiană. foarte sensibilă Aport crescut: lichide şi alimente. cu risc toxic: fluoroza.În funcţie de nivelul din sânge al hormonilor tiroidieni. Forma cronică are la bază o encefalopatie difuză cerebeloasă: cefalee. nitraţii migrază în apă şi se concentrează în plante). intră în componenţa coloranţilor. albastru de metil. pesticidele se împart în: Organo-clorurate: nu au grad mare de toxicitate prin compoziţia chimică. Factorii de risc: Deficit enzimatic în methemoglobinază Predominanţa hemoglobinei HbF. scoţând gruparea hidroxil şi rezultând fluoro-apatita. ficat.120mg. Mai mult de 50% se concentrează în cortexul renal. Intoxicaţia profesională se realizează prin inhalare de vapori. Mn: activator enzimatic. Aport crescut de Mn: inhibă hormonosinteza. Apa are rolul principal. cu efect hipocolesterolemiant. datorită degradării lente şi remanenţei îndelungate în mediu. Au efecte hepatotoxice. Se: efect cardioprotector. vizuale. gonade. rezultate din poluarea apelor de suprafaţă (datorită folosirii pesticidelor). care duc la formarea methemoglobinei. Mg) se asociază cu morbiditate şi mortalitate scăzută. Boli cardiovasculare Factorul hidric are şi el o oarecare pondere. asociate cu lipsa echilibrării hidroelectrolitice. Intoxicaţia cu mercur se mai numeşte şi boala de la Minamata. cu diseminare limfatică Tratamente cu vitamină C. Nevoia zilnică de iod este se 100. emfizem). Patologie toxică. C11 Intoxicaţia cu Mercur Sărurile anorganice de mercur. tulburări digestive şi respiratorii (bronşită cronică. dar. gravide. tulburări de memorie. în prezenţa florei microbiene se transformă în săruri organice (metil şi etil mercur). Acestea se concentrează de sute şi mii de ori în organisme acvatice. osteomalacie. cu concentaţii mari de nitraţi Frecvente dismicrobisme intestinale: favorizează ascnsiunea florei reducătoare în partea proximală a tubului digestiv Infecţii amigdaliene. fracturi în os patologic. asigură 2/3 din necesarul pe 24 ore. conopidă.. 27 .? Aport crescut de Ca: scade absorbţia intestinală a iodului. datorită remanenţei. toxicitatea lor este crescută. fluorosilicaţi). dar şi în alte domenii. scăzut datorită diluţiei. Fluorul Provine din scoarţa terestră (crioliţi. Valori crescute ale Ni şi Mn în organism permit diagnosticul de preinfarct. Se acumulează în ţesutul gras şi SN. în final se ajunge la edentaţie. Excesul de fluor în apă apare la peste 2mg / l. de echilibru. astenie.2mg / l apă. Categorii cu risc crescut de apariţie a guşei: pubertate. care conferă dintelui rezistenţă crescută. cu transmitere hidrică Igiena mediului Se caracterizează printr-un aport scăzuta al toxicului în organism. cu toxicitate mult mai mare. La peste 20mg / l apare osteoscleroza. care are 2 etape: Asimptomatică şi nu apar semne radiologice. Toxicitatea apare endogen: flora reducătoare din intestinul proximal îi transformă în nitriţi. reprezintă singura sursă de azot pentru plante. Sunt interzise în foarte multe ţări. gonadotoxice. fungicide. Lipseşte la naştere. napi: aport crescut de…. Carenţa relativă de iod: guşa apare deşi iodul în apă este peste 5µg / l: Consum crescut de varză. pentru că fluorul din sol nu e concentrat de plande. dar permanent. concentraţia iodului în apă este sub 5µg / l. cu hipertrofie tiroidiană. Provenienţa este naturală (forma de mineralizare a proteinelor) sau din îngrăşăminte pe bază de azot (în sol se ating concentraţii foarte mari. maselor plastice. Are şi rol bacteriostatic şi antienzimatic. oboseală. cu hipoxie de transport (cianoză infantilă. otice.

produc fenomene de ionizare. Pe aceste filtre se formează o membrană filtrantă. pentru apele de profunzime sunt necesare foraje.. Segmentul de distribuţie.780nm. cu granulocitoză. nu apare risc de concentrare în factorii de mediu. cu reactivitate foarte mare.1mm. Corpusculare .. (farmacologie) Sisteme de aprovizionare cu apă potabilă Sunt publice şi individuale. latenţa 3 săptămâni) – starea generală este afectată: par frisoane. K). Perioada de latenţă – în funcţie de doză. Segmentul de înmagazinare – susţine consumul maxim de apă. neutroni: α – nuclee de heliu. vărsături. Suspensiile sunt coagulate sub forma unor flocoane. apatie.α. oligurie. prin tratare. Coagularea – cu sulfat de aluminiu sau de fier. γ. Teoria radicalilor liberi: are la bază ionizarea moleculelor. dar cu un grad mai mic de ionizare. cefalee. hemoragii digestive. Radiaţiile ionizante Datorită energiei lor (peste 10eV). sterilitate temporară. dar cantitatea de apă filtrată e foarte mică (4. Tratarea apei dure: pentru a fi adusă la condiţii de potabilitate. Facultativ: dedurizare (chimic sau cu răşini schimbătoare de ioni). rezultând peroxizi. LASER Radiofrecvenţe Medical. rezultând radiaţia cosmică secundară. Prin iradierea unei zone din organism pot apare: leziuni cutanate: epilaţie temporară.. pentru diagnostic. cercetare). Filtrele pot fi: Filtre rapide – au granulometrie uniformă.3h) – se3 manifestă prin somnolenţă.200m 3 / m2filtru / 24h). vărsături. deshidratare. unde se produc nuclizi radioactiv. permit filtrarea unor cantităţi foarte mari (100. hematurie).. panică.Organo-fosforice: au toxicitate crescută. fluxuri de electroni. confuzii. manifestări hemoragipare (echimoze. radiaţia terestră – este produsă de izotopi naturali din scoarţa terestră (U. Manifestările clinice sunt de tip nicotinic şi muscarinic . Nu necesită coagulare. fără prag. Avantajele sistemelor publice: asigură cantitatea necesară de apă în condiţii de consum ridicat. cu prag. latenţa 30min. diaree sangvinolentă. Decesul poate apare în 5. însă au grad mic de ionizare. care pot fi filtrate. până la necroză leziuni oculare: cataractă. Radiaţii În funcţie de lungimea de undă. unde substanţele organice din apă se descompun. γ – sunt radiaţii nucleare. Datorită intervenţiei omului. Au putere foarte mare de penetrare. eficienţa este mult mai mare. oferă o apă de calitate bună. prin radiaţii UV. dar produc ionizări foarte mari. conjunctivită leziuni ale gonadelor: sterilitate tranzitorie. durează între 30min şi 3 săptămâni. Surse de radiaţii ionizante: Naturale: radiaţia cosmică – este de origine solară şi galactică. greaţă. IR – 780nm. Radioactivitatea naturală poate fi modificată tehnologic. ileus paralitic. cu putere de penetrare mai mare. Forma cerebrală (doza peste 20 Gy. Perioada de stare – are 3 forme: Faza hematologică (doza 1. Explică producerea efectelor somatice. dar se descompun repede. fluorizare.400nm. Dezinfecţia (de citit din LP) – se realizează chimic cu clor sau ozon sau fizic.5m3 / m2filtru / 24h). colaps. Luminoase – 400. Mecanism de acţiune Teoria organului ţintă: radiaţiile acţionează la nivelul AND-ului. Componentele sistemului public de aprovizionare: Sectorul de captare: pentru apele de suprafaţă este reprezentat de sorburi. stare septică) Forma gastrointestinală (doza peste 5 Gy. β. protoni. Se pot folosi în domeniul medical. C12 28 . deferizare. Filtre lente – au granulometrie diferită. peste 50%. letalitate peste 90%. care au o putere de penetrare mică. Artificială: este produsă prin explozii nucleare... Igiena mediului β – sunt electroni cu viteză mare. numită zoognee. necesită următoarele faze: Sedimentare – apa circulă cu viteză foarte mică prin rezervoare mari. reactoare nucleare. Este influenţată de rezistenţa individuală şi de starea psihologică. reactivitatea naturală creşte prin creşterea riscului de expunere: materialul este adus în apropiere (minerit. eritropenie. care creşte cu altitudinea şi latitudinea. UV – 10. se clasifică în: Ionizante – sub 100nm. Letalitatea este mare. materiale de construcţii). producând un fenomen de ionizare. epistaxis. Simptomele sunt atenuate.. ultrasonic (permeabilizează membrana bacteriană pentru dezinfectantele chimice). Este absorbită în straturile superioare ale atmosferei.. Se clasifică în: Electromagnetice: X – sunt emise în straturile electronice. folosiţi în diferite activităţi (medicină. Filtrarea – se realizează prin nisip prin care apa circulă de jos în sus. Variază în funcţie de natura rocilor din scoarţă (este crescută pentru rocile bazaltice şi şisturi).5Gy. de tip corpuscular. cianoză. neutrocitopenie. radiaţiile se împart în ionizante şi neionizante. în special apă. peteşii. trombocitopenie. Explică producerea efectelor genetice. latenţa zile) – apar manifestări digestive: anorexie. ape geotermale. Th. Simptomele sunt reversibile. roci fosfatice folosite pentru îngrăşăminte chimice. Efecte ale radiaţiilor ionizante Efecte precoce Boala de iradiere acută La iradierea întregului organism apar următoarele faze: Faza prodromală – apare în primele ore de la expunere şi se manifestă prin: greaţă. intoxicaţiile apar accidental. pancitopenie severă. iar germenii sunt distruşi. Scad marcat limfocitele.6 săptămâni sau prin infecţii grave (bronhopneumonie.

Cel mai mare risc îl au albiniştii datorită hipopigmentării şi deficienţelor de reparare ADN. nefroblastoame.. epiteliom malpighian. UV-B au efecte antirahitice. Pigmentarea de durată apare la un spectru apropiat de cel eritematogen. În acest caz. astfalt. când pot fi distruse celulele angajate în organogeneză. pot apare: fototraumatism retinian (iluminare excesivă): retinita actinică miopie (iluminare insuficientă). iar pentru o doză peste 0. La iluminări necorespunzătoare (insuficient sau excesiv). Durează zile şi se remit fără probleme. Efecte tardive Apar cu o latenţă de ordinul anilor de la iradiere. dar inactivă. Clinic. Substanţe fotosensibile: gudroane. Lasă sechele. bitum. Fenomenul are la bază reacţia de fotoactivare a melaninei deja existentă. Din totalul iradierii: 38% iradiere naturală externă 19% iradiere naturală internă 30% iradiere medicală 13% alte surse artificiale Implicaţiile poluării radioactive asupra sănătăţii populaţiei la 10 ani după Cernobâl cantitatea de radionuclizi a fost de 400 de ori mai mare decât la Hiroshima şi Nagasaki au fost expuşi peste 4 milioane de persoane la o doză de peste 1mSv/an (maximul: 0. cu apariţia unui exsudat leucocitar şi a unei difuzări de substanţe vasoactive (prostaglandine) Eritemul apare doar pe zona expusă. costmetice. apar la prima generaţie.90 de sarcină.Efecte teratogene Riscul major îl reprezintă iradierea între zilele 9. Reacţia cuprinde: vasodilataţie accelerarea fluxului sangvin creşterea permeabilităţii vasculare. Doza este asigurată prin expunerea zilnică a unor zone descoperite. Pigmetarea Pigmentarea rapidă este produsă de radiaţiile UV-A. Se stimulează hematopoeza. medicamente. neuroblastoame.5 Gy mortalitatea este de 50%. cataractă. Radiaţiile IR 29 . fotofobie. lăcrimare. Efecte stocastice Radiaţiile UV-B pot produce cancerul de piele (epiteliom bazo-celular. melanom malign). Manifestări: alergie (generalizat.7 mSv/an) 800000 de persoane au fost implicate in reducerea efectelor post-Cernobâl 203 au murit prin iradiere acută au fost evacuate peste 100000 de persoane din apropiere Radiaţii neionizante Radiaţiile UV Surse: soare: doar 2% din radiaţia UV primită ajunge la nivelul solului artificial Efectele biologice au la bază reacţii fotochimice prin excitarea atomilor. extracte de plante.10 minute după expunere şi durează maxim 36 ore.6 ore. la nivelul melanoblastelor. completată în sezonul cald cu expunerea generală a organismului. Energia degajată este absorbită de fotosensibilizatori.. determinând activarea provitaminei D. Efecte metabolice: factor de stimulare a metabolismului. nu doar pe suprafaţa expusă). Radiocarcinogeneza: modificări maligne ce apar la copii cu mame ce au suferit iradieri pelvine (Rx) în această perioadă sau la copii ce trăiesc în zone cu nivel crescut al radioactivităţii.. Sunt reprezentate de: efecte genetice pe celule somatice: cancer radiodermită cronică. produsă de radiaţiile UV-B. Apare pe teren alergic. Apare cu o latenţă de ordinul zilelor şi durează luni. Se manifestă prin: frecvenţă crescută a limfoamelor maligne. alterări ale formulei sangvine la iradieri repetate manifestări genetice pe celule germinale: efecte mutagene. Sunt efecte fără prag. CSR. Fotosensibilizarea chimică Apare la nivelul pielii. probabilistice (stocastice). cu lungime de undă mare (400 nm). care. cheratoză. prin intensificarea oxidărilor tisulare. care o cedează unei celule-ţintă. conduita medicală impune avortul terapeutic. Efecte deterministice (non-stocastice) Se manifestă la nivelul pielii: pigmentare şi eritem. poate fi produsă şi de UV cu lungime de undă mare. smoală. leucemii. se manifestă după a zecea generaţie. La o doză peste 0. prin reacţii fotochimice la nivelul globilor oculari. cu o frecvenţă mai mică. Efecte: vederea. La nivelul globilor oculari apar: fotoconjunctivite: senzaţie de corp străin. Are la bază o sinteză de pigment. Efectele mutagene au la bază mutaţii recesive. Igiena mediului Efecte tardive apar la expunerea îndelungată: dermul pierde elasticitatea (se degradează fibrele de colagen) pielea este ridată apare îmbătrânirea precoce a pielii Eritemul Este o reacţie vasculară. fotocheratită. atrofierea pielii: leziuni precancerose. funcţia tiroidiană. blefarospasm. după 1. Radiaţiile luminoase La nivelul solului ajunge 45% din doza incidentă. produsă de UV-C (lungime de undă mică). descuamare. Proteinele şi acizii nucleici sunt substraturi absorbante ale radiaţiilor UV. durează zile. dacă există şi un defect genetic (este doar factor de risc) oboseală vizuală (iluminare insuficientă) Fenomenul stroboscopic: apare când imaginile se succed cu o frecvenţă mai mare decât frecvenţa critică de fuziune. Pigmentaţia apare la 5.2 Gy este posibilă moartea fătului. Este o reacţie de apărare.

ceea ce scade afluxul sangvin. deci diabet. cu hipertrofia maximă a adipocitului şi scăderea apetitului.. cauzată de: hipoxie generalizată aprovizionarea crescută cu oxigen a adipocitelor poziţia defectuoasă. cu slăbirea sistemului nervos şi cardiovascular. cu compromiterea ventriculului stâng. duodenită. Sindrom dismetabolic Consumul insuficient de alimente Organismul ia din stoc şi îşi scade metabolismul. Cantitatea necesară de proteine reprezintă 12. Litiază biliară. Dacă utilizează o medicaţie ce stimulează catabolismul (hormoni tiroidieni). pentru organismele în creştere (copii. Raţia de proteine. Prin producţia de tiroxină apare tahicardie. Un regim de slăbire. Cancer. Dacă unui lot de animale de experienţă cu un BP echilibrat i se scot proteinele din alimentaţie. putând produce: AVC. datorită aterosclerozei şi ateromatozei). Acestea reduc mişcarea. cu o patologie foarte complicată. Obezitatea hiperplazică la vârsta adultă se poate completa cu o obezitate hipertrofică. cu gastrită. Adipocitul este mare consumator de glucoză. Evaluarea calităţii proteinelor 30 . Cauze ale hiperplaziei: alimentarea excesivă în timpul sarcinii alimentarea artificială a sugarului (nu la sân). cu risc crescut. Este necesar un efort cardiac permanent pentru a iriga patul adipos. Patologie Tulburări metabolice: diabet. în faze febrile sau cancer. IGIENA ALIMENTATIEI Efectele aportului excesiv de calorii Organismul foloseşte foarte eficient caloriile. Prin creşterea numărului de adipocite (hiperplazie) se produce obezitate hiperplazică. Sursele artificiale sunt foarte multe (industriale). Dacă mănâncă normal. dar depune efort muscular. Boli ale aparatului locomotor: gonartroze şi afectarea coloanei vertebrale. nu a grăsimii. cu obstrucţia patului vascular arterial. unde se poate produce hipertrofie (obezitate hipertrofică). Boli cardiovasculare. Profilaxia este cea mai bună metodă.. favorizând creşterea în greutate. făcând necesară extirparea vezicii biliare. Patul adipocitar nu mai scade. Nu se asociază cu o frecvenţă mai mare a malformaţiilor congenitale la copii cu mame investigate eco. hepatocitul fiind sufocat. astenie. stimulează anabolismul şi creşterea patului adipocitar. cefalee. duce la eliminarea apei.Au la bază efectul termic. hipertermia din tratamentul cancerului de piele. Din sursa solară. Scăderea reprezintă coefientul de uzură. cu exces caloric. care se corelează cu MB. Consumarea de alimente hipocalorice (sucuri. ce utilizează diuretice puternice. tulburări de somn. Ultrasunete Pot apare modificări genetice. Efecte biologice: opacifierea cristalinului tulburări auditive afectează termoreglarea expuşi profesionali: sindrom neuroastenic. frecventă la copii. hiperponderalul este tarat cardiac şi repirator. RM. Creşterea insulinemiei însoţită de creşterea rezistenţei celulare la acţiunea insulinei duce la insuficienţă pancreatică. tulburări cardio-vasculare. De citit "Igiena habitatului": condiţii de igienă. datorită acumulării grăsimii pe torace şi abdomen compresia grăsimii pe plămân Metabolizarea lipidelor în ficat. care apare cu atât mai repede cu cât creşterea în greutate este mai mare. cu hiperponderabilitate prematură. cu risc crescut. femei însărcinate) negativă: aport<eliminare. plecând de la bilanţul proteic (BP=consum/eliminare). nu zahăr) duce la iritarea tuubului digestiv. Precipită calculi lipidici. Alimentele sunt transformate în trigliceride. Bolnavul riscă să moară de complicaţii. colită. (cerc vicios). Supraalimentarea în primul an de viaţă. deoarece laptele artificial nu prezintă imunoglobulinele caracteristice. deci 1 g proteine/kg corp/24h. necroza membrelor inferioare (amputare). acestea se depun în parenchimul hepatic (hepatosteatoză). ceea ce duce la Proteine 70% din structurile organismului sunt de natură proteică. 53% ajung pe scoarţa terestră. fibre. hiperponderalul este tarat cardiac şi repirator. Eliminarea permanentă de azot provine din structurile proprii. Mai apar hipertensiune arterială şi dislipidemii (nu mai sunt lipide normale. care sunt transportate la adipocite. Efecte: asupra globilor oculari: opacifierea cristalinului (cataractă). Rezultă "coloşi pe picioare de lut". producând dependenţă (nu mai au acţiune). IM. Dispnee.18 % din totalul caloriilor necesare. zaharină. reacţie dureroasă pe cornee la peste 45°C asupra pielii: arsuri la supraexpunere solară asupra SN: insolaţia (dacă oasele craniene sunt subţiri) Radiofrecvenţe Sunt foarte folosite în domeniul medical: diatermie. ele elimină proteine la acelaşi nivel ca înainte o anumită perioadă de timp. poate fi: echilibrată: aport=eliminare pozitivă: aport>eliminare. patologie corelată sick building sindrom expunerea la microclimat cald / rece vicierea aerului Igiena mediului insuficienţă cardiacă. Aceasta duce la hiperfagie. tulburări de memorie. În cazul excesului de grăsime şi calorii. Amfetaminele scad şi apetitul.2 mg Azot Necesar: 75 g proteine/zi. Apoi elimianrea de proteine scade şi rămâne pe acelaşi palier (caşexie).. Teoretic: 1 cal MB .

Scade sinteza hormonilor cu structură proteică şi efectul acestora. sistemul enzimatic.3 kcal/Kg. Cu ajutorul izotopilor de azot marcaţi. Numai pentru refacerea tisulară. Cl. Scade şi secreţia hormonilor gonadali. trei sunt în cantitate mai scăzută. producându-se boala lui Bout&Bout(?). Populaţiile cu alimentare suficientă în proteine prezintă dinamicitate crescută. doi. lapte. cu atât creşte raţia de proteine. Efectele aportului proteic insuficient. legume uscate. iar pentru ţesutul muscular este de: 2 săptămâni. până la produşi ce se elimină mai uşor. Se numesc aminoacizi esenţiali: fenilalanina. Raţia de proteine Variază în funcţie de condiţiile fiziologice şi de mediu. Hepatosteatoza este reversibilă şi reprezintă procesul de colmatare a celulelor hepatice. dar se dezvoltă armonios. creşte cantitatea de amoniac şi toxicitatea pentru celula hepatică. În carne este în exces.4. opsonine. Exemple: Glicocolul se conjugă la nivelul ficatului cu acizi benzoici (?) la acid ipuric. Viteza de refacere este proporţională cu raportul dintre calitatea şi cantitatea de proteine. pancreasul. Metionina (factor lipotrop) poate produce intoxicaţii cu acumulare de lipide în ficat. iar copilul moare la sân.carne. 31 . Trebuie asigurată o mixtură de proteine din diferite provenienţe. Lipide Furnizează 9. 1/3 sunt proteine animale şi 2/3 vegetale. Un anabolism accentuat se înregistreză la femeia gravidă pentru a hipertrofia ţesuturile ce adăpostesc fătul. Aminoacizii limitativi sunt în cantitatea cea mai redusă şi limitează anabolismul protidic. pentru a ajunge cât copilul născut la termen. deoarece noxele din organism sunt transformate în ficat (detoxifiere). triptofan. conţin cantitatea cea mai crescută de aminoacizi esenţiali. anticorpi). structurile parenchimatoase. spre deosebire de cele vegetariene. valină. Sunt acizi polinesaturaţi. de natură proteică. În caz de intoxicaţie se administrează un supliment de proteine (lapte). rezultând derivaţi din sulf. Există în regnul vegetal: legume. 8 aminoacizi nu pot fi sintetizaţi de organismul uman. leukina. cereale. Ei depind de aportul exogen. cu legături conjugate: acid linoleic.S-au realizat experimente cu mixturi de aminoacizi.5g/kg corp/zi.18% din total. În cantitate crescută provoacă pelagra. organismul nu se dezvoltă la parametri normali. (este corp străin). Igiena mediului Prin intermediul grupării tiolice. Excesul de Lys din carne compensează deficitul din pâine.. pentru că organismul îl poate sintetiza dacă dispune de ceilalţi doi). Există în regnul animal (ou. Excesul de carne induce în organism o cantitate crescută de S.5. Anabolism proteic şi mediu infecţios / toxic . Lipsesc unul sau doi aminoacizi esenţiali. Exemplu: În pâine Lys este în cantitate limitativă. raţia de proteine trebuie să fie de 4. care se vindecă dacă la regimul alimentar se adaugă grăsimi de origine vegetală. Omul este un animal omnivor. comparativ cu alţi factori nutritivi.2. constituind rezerva de calorii a organismului. Talia şi greutatea sunt scăzute. Acţiunea dinamică specifică este foarte crescută pentru proteine. 17Calitea proteinelor. brânzeturi) Clasa II: conţin toţi aminoacizii esenţiali. Pentru ficatul în criză se recomandă eliminarea proteinelor din alimentaţie. proteina nu este sintetizată. care consumă 3. fructe. Dacă se înlocuieşte aminoacidul cu un altul. Aceştia se numesc acizi graşi esenţiali şi depind de aportul exogen. În perioada de lactaţie sunt necesare 2g/kg corp/zi. care este eliminat uşor. treonină. Există 3 categorii de proteine alimentare: Clasa I: sunt cele mai valoroase. Viteza de înlocuire a ţesuturilor este de 7. Sunt necesare 2. interferon. scade raţia de proteine. Zn. Nu se bea alcool. s-a demonstrat că cel mai rapid se renovează ficatul. mucoasele. Anabolism foarte crescut (copilul în ultimele parte a sarcinii). pentru că nu se pune decât problema refacerii tisulare. Apar dermatite exematoase.1 lună. pentru ficat şi pancreas. sintetizat de organism.. În perioade lungi de timp. însă un regim alimentar alipidic îndelungat dăunează. rezultând produşi care se insolubilizează. pentru a nu suprasolicita ficatul. Când viteza de creştere scade. lizina. apărarea umorală (complement. Aportul proteic este 12.. Intră în structura membranei. similar nanismului hipofizar.. acid arahidonic( e parţial esenţial. acid linolenic. Dacă la renovarea ficatului lipseşte un aminoacid esenţial. deoarece se poate produce intoxicaţie. la copil în creştere şi femeie însărcinată 18%. Anionii produc acidoza alimentară. Cd). Există în regnul animal (colagen) sau vegetal (zeina-proteina porumbului. Aminoacizii cu sulf se oxidează. Prezintă un aspect miniatural de nanism alimentar. P. dar unul. distrofie proteică indusă de consumul unei proteine proaste). Mediul toxic/poluat Este necesară suplimentarea raţiei de proteine din punct de vedere calitativ şi cantitativ. Majoritatea sunt trigliceride. metionină. Acidul oleic( cu o singură legătură nesaturată) nu este esenţial. 1/2 sunt proteine animale şi 1/2 vegetale. 2/3 proteine animale şi 1/3 vegetale. Anumiţi acizi graşi nu pot fi sintetizaţi de corpul uman.5g proteine/ kg corp/zi. La tineri 14%. Proteina nu trebuie dată în exces. Condiţii fiziologice: Pentru un copil născut prematur. care trebuie neutralizată de organism prin catabolizarea proteinelor până la amoniac. organul cu proteina va fi rejectat.8 zile până la renovarea completă. pentru creşterea volumului de sânge pentru produsul de concepţie. izoleukina. tioaminoacizii se combină cu metale toxice (Pb.. Cu cât creşte vârsta sarcinii. Reflexele dobândite se formează mai repede şi sunt mult mai stabile la indivizii cu aport proteic suficient. Hg. Clasa III: nu pot servi la anabolism. Lipidele se pot sintetiza pornind de la glucide. Structurile ce acţionează împotriva agenţilor patogeni sunt de natură proteică: fagocitul.5g proteine/kg corp/zi. Din metabolizare.. deoarece aceştia se eliberează sub influenţa factorilor hipofizari. stocate în adipocit.

care au efect antiaterogen. Ei nu se depun pe stratul intern al vaselor. Ex. 4. filtrare cu pământuri absorbante. astfel încât se emulsionează foarte uşor. vapori de apă ce elimină benzina. Grăsimi artificiale (margarina) Cuprinde 40% grăsime şi 60% apă (light). Avem nevoie de 20. se digeră uşor. 2. Grăsimile sunt alimente ce se digeră greu. dicloretan. sunt la fel de aterogene ca untul. rezultă 600 calorii rezultate din grăsimi. spălare cu NaOH. dar prezintă acţiune aterogenă. 3.Grăsimi animale din lapte (unt. Calitatea grăsimilor 1. crescând morbiditatea cardiovasculară şi se produce metabolizarea incompletă a grăsimilor alimentare. Raţia minimă de grăsime (20%) se administrează celor ce lucrează în mediu toxic. Rolul acizilor graşi Pot realiza cu colesterolul nişte grăsimi cu o solubilitate crescută şi punct de fuziune scăzut.75 şi 2g/kg corp/zi). care au efecte disfuncţionale asupra metabolismului energertic (prin acidoză). deci nu au acţiune aterogenă. Există unele margarine lipsite complet de grăsime. în timp ce depăşirea unui procent de 35% în alte zone geografice produce bolicardiovsculare. acizii intervin în oxidoreducerile tisulare Intră în structura membranei celulare Potenţează anumite sisteme enzimatice( ex. peste temperatura normală a corpului. pentru un efort foarte crescut în timp scurt. apoi tratare cu solvenţi (ex. deci se digeră uşor. bolnavi). pentru că glucidele sunt combustibilul ideal. coleretic). Grăsimile sleite şi topite sunt foarte greu de digerat. unde se pierde o cantitate crescută de căldură şi se produce accelerarea arderilor. realizată cu ajutorul polioxietilenei (emulgator) poate creşte mult absorbţia unor noxe oncogene. pentru că sunt foarte bogate în carbon şi sărace în oxigen. Deci frigul are un efect pseudolipotrop. Igiena mediului Raţia minimă de grăsime se administrează şi persoanelor cu risc de aterioscleroză (bătrâni. Deoarece prezintă acizi graşi saturaţi în cantitate mare şi acizi graşi polinesaturaţi în cantitate mică. acidul linolenic.Consumate direct. acesta nu aduce mai multă energie. Dintr-un 32 . Dacă se depăşeşte un aport lipidic de 35%. Sunt emulsionate. Se realizează demucilaginare prin tratare cu acid sulfuric. O alimentaţie bogată în grăsimi asigură o saţietate crescută. acidul arahidonic sunt numiţi şi vitamina F. are punct de fuziune scăzut. rezultă o valoare cuprinsă între 0. Stimulatori ai activităţii vezicii biliare (efect colagog. apar acizi organici. Raţia maximă(35%) se administrează persoanelor ce depun un efort fizic crescut. Eschimoşii consumă peste 45% grăsimi. Frigul împiedică fenomenul de steatoză hepatică. pentru că nu au fost în prealabil emulsionate.. dar nu prezintă boli cardiovasculare. Grăsimi de origine animală Prezintă o compoziţie de esteri cu acizi graşi saturaţi. Alimentele cu multe grăsimi saturate trebuie încălzite. Ex. Pentru o alimentaţie corectă. astfel încât au punct de fuziune crescut. Vitamina F poate fi folosită ca medicament antiaterogen Potenţează/condiţionează aparatul reproducător. rezultând un ulei opalescent. trec în acizi graşi saturaţi solizi). 50% din acţiunea aterogenă a grăsimilor de origine animală va fi anihilată de grăsimile vegetale. sardeaua peste care se pune lămâie pentru a stimula secreţia de HCl. cantităţi crescute de vitamine liposolubile. smântână. Nu se utilizează în caz de litiază. nu se administrează maximum de grăsimi. Ex. Conţin 20%apă şi 80% grăsime. Concluzia este că procentul de 3% este insuficient. pentru a se păstra homeostazia termică. Grăsimile sunt utilizate în prepararea alimentelor pentru că sunt un mediator termic (împiedică arderea alimentelor). pentru că scad mobilitatea tubului digestiv. atât feminin. Prezintă sapiditate (gust particular).35% din nevoia calorică normală. rezultând uleiul rafinat. pornind de la lipide. Raţia maximă este necesară şi în mediul rece. Acizi graşi esenţiali în cantitate crescută au acţiune antiaterogenă. Se obţine prin hidrogenarea grăsimilor vegetale (acizii graşi polinesaturaţi lichizi. Raţia de glucide este folosită în scopuri energetice. leucotrienelor. Cantitatea grăsimilor În raţia zilnică trebuie să existe o anumită cantitate de grăsime (3% din valoarea calorică a raţiei): Cu ajutorul grăsimilor ne completăm raţia energetică. Unele noxe liposolubile (în deosebi compuşi oncogeni) pot fi facilitate în absorbţie de excesul de grăsimi. se face oxidarea parţială a grăsimilor. În arderi cu deficit de oxigen. succinat dehidrogenaza) Acidul arahidonic este precursor al prostaglandinelor. prin arderea suplimentului. Acesta nu are lecitine şi datorită procesului brutal de prelucrare se îndepărtează vitaminele liposolubile.3cal/g). tromboxanilor. pentru că grăsimile nu conţin componente ce participă la detoxifiere. în caz de: tendinţa de degenerare a tubilor seminiferi. în special grăsimile emulsionate. pâinea turcească. Vitaminele liposolubile se absorb după ce au fost dizolvate în grăsimi. O cantitate crescută de grăsimi înseamnă un deficit de digerare şi o stagnare în tubul digestiv. deşi ei nu acţionează după tipicul unei vitamine. pe o durată lungă de timp. În emulsie cu apă sau lapte. Astfel. jumătate din grăsimi trebuie să fie de origine animală şi jumătate din grăsimi trebuie să fie de origine vegetală. cu acidoză. cu azoospermie în caz de aport insuficient atingerea mai grea a maturităţii sexuale tulburări de ciclu şi fertilizare Datorită structurii conjugate nesaturate. benzine) pentru purificare. Dacă luăm în calcul o valoare de 3000 calorii pentru raţia normală. Grăsimi de origine vegetală Se extrag prin presare. Glucide Organismul poate sintetiza glucide prin gluconeogeneză. grăsimile de origine animală au acţiune aterogenă. lapte). Astfel. Raportat la echivalentul gram al unui gram de grăsime (9. se poate ajunge la acidoză alimentară. Sunt cele mai aterogene grăsimi. cât şi masculin.Acidul linoleic.

În acest mod. Trebuie limitate în raţie (sub 7. Glucidele se oxidează cu foarte multă uşurinţă. pentru că se descompune. fiind sintetici. Nu se descompune la căldură. astfel se elimină mai uşor sau le scade valenţa nocivă. produsele bogate ţn zahăr se consumă la sfârşitul mesei. Ex. Raţia de glucide: 56%. cu acţiuni benefice pentru organism. La noi se utilizează 10. Seara nu trebuie să consumăm produse dulci înainte de culcare. Glucide polimerizate cu indice crescut de polimerizare: nu pot fi digerate în tubul digestiv al monogastricelor petru că nu există enzime pentru ele. are gust de Pb. se utilizează în cantitate redusă. Aditivii alimentari sunt: coloranţi. până la glucoză. Beri-beri poate fi de tip: Asiatic: consumul crescut de orez decorticat. Prezintă multe fibre (material de balast). esteri şi alte substanţe mirositoare. acidului glucuronic.. imunopolizaharidelor. Totuşi. doza letală este foarte mare. Rolurile glucidelor Din punct de vedere organoleptic. Proteine:Lipide:Glucide=1:1:4 Există 3 tipuri de glucide: Glucide cu moleculă mică: monozaharide şi polizaharide. deoarece acestea formează o peliculă pe suprafaţa dinţilor (noaptea scade secreţia salivară ce curăţă dinţii ). Consumul crescut de glucide: Consumul crescut de glucide pentru mult timp duce la epuizarea pancreasului. pentru a creşte durata de declanşare a cancerului. glucidele au rol tonic pentru ficat. iar în timp se trece de la faza latentă la cea manifestă (doza prag).: zaharina nu are valoare nutritivă. Glucidele cu moleculă mică se absorb rapid. producând carii. Glucidele sunt metabolizate cu carboxilaza (vitamina B1). În industria alimentară nu se procedează aşa. Aditivii trebuie să aibă o motivare tehnologică. ce le permite digestia în tubul digestiv al monogastricelor (inclusiv omul). dar nu cancerigeni. De aceea. ceea ce necesită limitarea ingestiei de oncogen. galactoză. crescând glicemia şi producând saţietate. Occidental: consumul cescut de glucide şi alcool. Dezechilibrul e agravat prin ingestia de dulciuri şi alcool distilat. îndulcitori. deci nu au valoare nutritivă pentru om. deci toxicitatea este neglijabilă.care conţin fibre ce îndepărtează mecanic pelicula dulce de la suprafaţa dintelui. dicând la carie dentară (cariogeneză). au proprietăţi tinctoriale. Factori determinanţi: Ingestia de grăsimi alimentare saturate Consumul de dulciuri-sunt mul mai aterogene decât grăsimile saturate. aromatizanţi. doza letală minimă este de 10g/kg corp. Coloranţii trebuie să fie vegetali (clorifină. Exemplu: guma de mestecat-se aşează pe dinte. emulgatori. Substanţele chimice sunt aditivi (coloranţi. amidonul îşi începe digestia din cavitatea bucală. făină. virează în mediul acid (indicatori acidobazici). fructoză. Produsele zaharate sunt foarte bogate în glucide şi grăsimi. care nu conţin vitamina B1 (1ml alcool = 7calorii). sunt Igiena mediului aprobaţi de ministerul sănătăţii. Pot apare şi dislipidemii (ateromatoză). cu formare de acizi ce acţionează asupra hidroxiapatitei. Glucide polimerizate şi nehidrolizate digestiv Acestea nu se absorb. deoarece sunt scumpi. pentru că nu există vitamina B1. O mică parte rămâne nehidrolizat. studii efectuate pe colorantul galben de unt au demonstrat că este puternic cancerigen. cât mai puţină toxicitate asupra organismului. acizilor nucleici. Nu au valoare nutritivă pentru om. dând o valoare nutritivă complexă. Acidul glucuronic se conjugă cu structuri aromatice. Ele servesc la detoxifiere prin conjugare cu structuri aromatice. Aduc suplimente ce provoacă hiperponderabilitate. Pot fi iritanţi. Exemplu: cumarina din sucul de ananas este foarte toxică. Industria alimentară utilizează coloranţii de anilină (folosiţi şi în industria textilă). antioxidanţi. dar dă mirosul de ananas. La alcoolici apare polinevrita etilică. aromatizanţi. maltoză. Glucidele intră în structura acidului hialuronic. stimulând mecanic 33 . deci sunt foarte calorigene (100g ciocolată=600 calorii). Ex.gram de glucide se eliberează 4 calorii.. Produsele dulci trebuie înlocuite seara cu fructe. Sunt dulci. În contact cu flora se reduce la ciclohexil amină. nu trebuie folosiţi pentru a masca nişte proprietăţi neplăcute ale alimentului (carne stricată). fermentează. Raţia de glucide este diferită de raţia de produse zaharoase (produse fabricate pe bază de zahăr). Produsele zaharoase sunt produse cu ajutorul unor substanţe chimice (zaharoză + colorant + aromă + acid organic pentru gust acrişor). Exemplu: Pâinea albă aduce puţină vitamină B1 şi multe glucide. Ex. sub formă de amidon rezidual. modificările de la nivelul structurii acidului nucleic se acumulează. datorită raportului crescut de atomi de oxigen faţă de atomii de carbon. Raţia de glucide este de aproximativ 50g/zi. utilizat pentru proliferarea florei din segmentul distal al tubului digestiv. se absorb instantaneu. ce nu mai conţine vitamina B1. Îndulcitorii sunt folosiţi în locul zahărului. Substanţele oncogene se acumulează. dar au valoare fiziologica. sunt alimente deosebite. deci o toxicitate scăzută. conservanţi). solubile.10 % din valoarea raţiei calorice). Acţiunea lor este interactivă. cetone. pentru stârnirea interesului consumatorului. în prăjituri există şi lapte. (Sursa principală este pâinea neagră). O suprasolicitare a organismului cu molecule de glucide este diabetogenă. se înmulţeşte flora acidifiantă din cavitatea bucală. Pot provoca dezechilibre tiaminoglucidice. Este oncogenă. Glucide polimerizate cu indice de polimerizare nu foarte mare. Foamea reziduală poate fi anihilată prn consumuul de zaharuri (trebuie să te scoli de la masă cu senzaţia de foame). care au proprietăţi tinctoriale crescute. celuloză. fără ”cenuşă”. Factori nutritivi (calorigeni). guloză. care produce cancer de vezică urinară. Nu sunt foarte nocivi. ca la proteine. Ex. Aromatizanţii conţin lactone.11 coloranţi alimentari. stabilizatori. Ex. caroteni). Ciclamatul de sodiu (ciclohexil sulfamat) îndulceşde de 30x mai puternic decât zahărul. se amărăşte la căldură. Ex. ouă. zaharoză. Poluanţii alimentari produc intoxicaţii. sunt ieftini.

Metabolismul ţesuturilor dure (dinţi. deoarece: Hidrolizăm celulele protopeptinice se înmoaie fibra. Ouă: cantitate crescută. Sub acţiunea florei din colon. de aceea se preferă utilizareea lui fiartă: dispare complet vitamina C. Peşte de provenienţă oceanică (peşte gras): ulei de rechin. loc de aglomerare a sărurilor minerale (nisip) Metabolismul proteic: stimulează anabolismul proteic şi procesele de diferenţiere celulară. Raţia se raportează la cheltuiala de energie (‰cal. produsle vegetale se tratează termic. cu lipsa hidrolizei. Creşte coeficientul de utilizare. fiind mai puţin iritantă pentru tubul digestiv. Nevoia de fibră nu este acoperită de obicei. Se scade cantitatea de fibre sau se utilizează fibră înmuiată (fiartă). Ex. datorită unui efect de barieră pe care materialul amiloid îl realizează în tubul digestiv şi datorită accelerării tranzitului intestinal. cura de mere rase administrată la copii cu enterite (foarte bogate în peptură). Aparatul reproducător: carenţa duce la azoospermie ♂ şi infertilitate prin pierderea produşilor de concepţie ♀. Avitaminoza A: malacie. Igiena mediului Aport de fibră Nutrienţi lipsiţi de valoare calorică Sunt reprezentaţi de vitamine şi săruri minerale. La cantităţi crescute apar iritaţii ale tubului digestiv. Vitamina A se utilizează în: Profilaxia litiazei renale: mucoase moarte. prodisele vegetative sunt digerate parţial. Ficatul unor animale este foarte bogat în vitamine liposolubile. peptina) se poate umfla în prezenţa apei din intestin.. dislipidemie. sărurile biliare stagnează în colon. Creşte datorită modificărilor din structura vaselor şi epiteliului cu tendinţă spre keratinizare (hiperkeratoză peripilară) ⇒ piele de găină. formând geluri. pentru că firul de păr nu este lubrefiat (canalele glandelor sebacee sunt obstruate de detritusuri). doarece organismul se obişnuieşte cu ele şi sunt iritante pentru mucoasa digestivă. la un pH scăzut poate apare un deficit de absorbţie. care prin hidroliză în ficat sau în mucoasa intestinală eliberează trei molecule de vitamină. Se elimină renal uşor. Înlăturăm microorganismele şi paraziţii. nu apar probleme de constipaţie (există constipaţie cronică. Trebuie consumate crude doar vegetalele foarte bogate în vitamina C. vitaminele sunt un fel de catalizatori. hemeralopie. 100mg/Kg corp/zi. astfel înct fibra este mai puţin abrazivă. celule descuamate. Carenţa de vitamină A în perioada de gestaţie duce la naşterea unor copii cu malformaţii congenitale (digestive. Deoarece există pericol de hipervitaminoze. Vitaminele Sunt compuşi chimici care acţionează în organism în concentraţii foarte scăzute. deoarece: creşte secreţia de bilă. Surse de vitamină A: Grăsimile din lapte: cantitate crescută. palatoschisis. apare metil-colatrenul. Absorbţia se face fără dificultate. Exemplu: Un morcov crud conţine o cantitate crescută de caroten şi o cantitate foarte scăzută de vitamina C. după ce vitaminele s-au solubilizat în grăsimi alimentare. Clasificare vitaminelor se face după solubilitate: Liposolubile: absorbţia lor se face asemănător cu absorbţia grăsimilor. Fanere: în carenţe devin friabile. Cancerul de colon afectează populaţiile ce consumă cantitate mare de lipide şi foarte puţine fibre. În obezitate şi dislipidemii trebuie să se consume multe vegetale crude. Pentru multe vitamine pH-ul mediului este foarte important. se despică. pătrunjelul. Pot acţiona asemănător unor hormoni: hormonovitamine.tubul digestiv şi producând accelerarea tranzitului intestinal. renale. de obicei implicate în catabolism (enzimovitamine). producând curăţirea lumenului tubului digestiv. Fibra în alimentaţia zilnică trebuie să fie pretezentă în cantitate de min. Pentru a creşte coeficientul de utilizare digestivă. aterogen. Fibra Fibra poate să nu fie tolerată de persoane cu afecţiuni de stomac sau intestin. Prin prepararea alimentelor. mai ales la persoanele sedentare). Clorofila poate însoţi carotenul. cheiloschisis). intrând în structura unor enzime sub formă de grupare prostetică. mărarul. Astfel. raţia de vitamine se raportează la greutatea corporală. sărurile biliare sunt descompuse. Alimente de culoare portocalie: morcov. se usucă. Dar produsele vegetale crude sunt singura noastră sursă de vitamina C. Avantaje: Normalizarea tranzitului. Avantajele consumului de produse vegatale: Conţin vitamine Acţiune alcalinizantă 34 . Surse de fibră: Cereale de culoare neagră: există în cantităţi crescute în tărâţe. Fibra parţial solubilă (ex. Participă în anabolismul şi catabolismul general: sunt grupări prostetice ale unor enzime energetice. Legumele şi fructele au o fibră impregnată minimal comparativ cu fibra cereală. respiratorii. Scade coeficientul de utilizare digestivă a alientelor. ardeii graşi. Hidrosolubile: sunt uşor solubile în apă. datorită îndepărtării peliculei protopeptinice. restul e mai bine să le consumăm tratate termic. Vitaminele liposolubile Vitamina A Provitamina A este un β-caroten. Nu trebuie administrate medicamente. deci nu există pericol de hipervitaminoză. În regiunile palmară şi plantară se poate observa carotinodermia: o stocare de caroten datorită insuficienţei hepatice. Deci. care accelerează peristeltismul şi absorb microorganisme. oase): echilibrează activitatea osteoclastelor şi osteoblastelor. Foarte bogate în vaitamina C sunt: măceşele. trec în zeamă. Aceste vitamine rezistă în timp şi la acţiunea oxigenului. compuşi iritanţi rezultaţi din activitatea unor microorganisme. colesterol. dar scade şi β–carotenul de 4-5ori. Prin consumul lor.). După ce pătrund în organism au tendinţă de acumulare în straturile adipoase sau în ficat. un foarte puternic agent cancerigen. detritusuri. trebuie o preocupare deosebită pentru consumul de fibră.

ţesutul striat fiind înlocuit cu ţesut fibromatos. tulburări de apetit. dureri articulare crescute. leuştean. fructe. Oasele membrelor inferioare se curbează: picioare de carabinist. Pentru un adult sănătos sunt necesare 10. Pe lângă vitamina C există şi citrină (vitamina P. Copilului i se administrează în raport cu greutatea corporală: cel puţin ⅓ trebuie să fie retinol. Scorbutul: Papile interdentare hipertrofiate şi sângerânde la apăsare 35 .. Protejează de oxidare vitamina A. bulbi. Se pierde uşor pentru că este hidrosolubilă şi e extrem de fragilă. foliculi piloşi afectaţi. scăzând densitatea mineralelor şi rezistenţa mecanică a osului. În carenţe se administrează ½ retinol (ou) şi ½ caroteni (vegetal).. cruţând membrana). se transformă în vitamină D3. greu de tratat. prin atenuarea excesului de peroxizi pe care îi ingerăm (afectează acizii nucleici ADN şi ARN). osul îngroşându-se: semnul brăţării).(?) Vitamina poate fi preluată din: lapte şi derivate lactate. cea mai slabă δ-tocoferol (mai există β. ceea ce face ca în timpul stocării. cereale ca structuri embrionare. apar distrofii musculare importante. Dacă vitamina este în exces. pere. Insuficienţa: Incapacitatea reproducerii.12 mg. deformări. care conţine Cu. În natură. organismul foloseşte stocurile. vitamina să dispară. altfel apar hemoragii subcutanate.120 mg. când se comportă ca o noxă: hipervitaminoză. constipaţie..10 mg / 100g Citrice: 45. Utilizare: profilaxia antioncogenă. vitamina E se oxidează. fiind un produs antioxidant (este afectată de O2. În insuficienţe apar tulburări în osificare. Ca test de screening se realizează radiografia pumnului. Cu. în tratamentul unor cancere. Peretele vascular este mai rezistent în prezenţa vitaminei C. căldură.250 mg / 100g Măceş: 1000 mg / 100g Vitamina C intervine în metabolismul unor aminoacizi (hidroxiprolină). Această sinteză enzimatică este insuficientă pentru activarea vitaminei D absorbite: nu acţionează dacă organismul are o doză suficientă şi când copilul este născut prematur (vitamina D injectabilă nu are efect: rahitism vitaminorezistent). acid ascorbic – oxidază. a dinţilor). La copilul mic apare rahitismul. care sunt utilizaţi în sinteza colagenului: cicatricile postoperatorii sunt de 4...5 ori mai labile în avitaminoze. Incapacitatea de a ţine sarcina din luna a 5-a. Hipervitaminoza este foarte frecventă: Stare de intoxicaţie a organismului asemănătoare cu hipervitaminoza A: curbatură. Vitamine hidrosolubile Vitamina C Se găseşte doar în legume. citrice. clară. Există un risc de acumulare peste valorile normale (peste 50000 UI). pătrunjel: 150 mg / 100g Ardei: 200. Cantităţi în diferite plante: Cireşe. un fel de peroxid. Vitamina D este transformată prin hidroxilări: compuşii de hidroxilare sunt mult mai activi decât vitamina D. Se găseşte sub două forme: acid ascorbic şi acid dehidroascorbic. Anemia hemolitică apare datorită creşterii fragilităţii hematiilor. Ag). Sunt slabi. manifestări patologice. struguri. Vitamina E Cea mai puternică formă este α-tocoferol. care acţionează sinergic cu vitamina C şi potenţează lipsa acesteia. Se găseşte în legume.Necesarul de vitamină A la adult este de 6000 UI. peşte marin (ficatul). sărurilor minerale.50 mg / 100g Căpşuni: 70. la adult osteomalacia (porozitate a oaselor. Se acumulează o substanţă galben-brună. Deoarece este vitamină antidistrofică. mai puţin în cartofi. Modificările osoase au preferinţă pentru anumite zone (cartilajul de creştere nu este o linie dreaptă.. tulburări de tranzit. În perioada de lactaţie se administrează 8000 UI. ce acţionează asupra hormonilor gonadali: Degenerescenţa tubilor seminiferi şi azoospermie. individul suferă modificări în procesul de intoxicaţie(?): somnolenţă.80 mg / 100g Mărar. În fazele iniţiale. cefalee cvasipermanentă. avort. Rol: mineralizarea structurilor osoase. Striaţiile degenerează. aortei. cu înfundarea sternului sau modificări cifotice ale coloanei vertebrale.. ţesuturi moi. somnolenţă. Se găseşte mai mult în dovlecel. ergosterolul în prezenţa radiaţiilor UV se transformă în vitamina D2. imediat după naştere sunt necesare 100. dureri articulare. Deoarece este liposolubilă. Dacă ajunge în organism la suprafaţa pielii. ci în formă de dinţi de fierăstrău prin proliferare. gutui: 5. ouă. pentru menţinerea secreţiei. În legume şi fructe există o enzimă specializată. la copilul mic. Se dereglează concentraţia citratului. cu abdomen de batracian. Intervine în mecanismul de diferenţiere celulară. lipsit de vitalitate şi de viociunea caracteristică vârstei prin hipotonie musculară. Aspect: Deformări ale cutiei craniene Torace în carenă: cutie toracică evazată în partea inferioară. Vitamina D Este o vitamină de sinteză endogenă. Igiena mediului Ca2+ se fixează în locuri unde nu trebuie: în structura vaselor inimii. a permeabilităţii). nu are prag de eliminare renală. Valori normale: 400 UI. Ulterior reapar tulburările din hipovitaminoză: ostreoliză. restul de ⅔ caroteni din vegetale. care poate fi folosită ca atare. Vitamina A este antioxidant. Copilul este mai sensibil la infecţii microbiene: sechelele persistă. mere. γ). adinamie. trebuie ferită de hiperacizi endogeni şi peroxizi exogeni. deoarece stimulează hipofiza. Osul este mai fragil. Fe. Este vitamina fertilităţii. Osteoporoza apare la femei care nu mai sunt sub influenţa estrogenilor – menopauză. malformaţii. fructe. Rahitismul: tulburări generale. Rar apar mătănii costale: procese de tumefiere înşirate ca nişte mărgele. care schimbă funcţionalitatea muşchilor. Durata lor de viaţă scade cu gradul de carenţă în vitamină E (oxigenul afectează acizii graşi nesaturaţi din membrană. adinamie. rinichi (produce rapid litiază renală). catalizori. care eliberează stimuline.

K+ şi de 3. consumului unor produse zaharoase rafinate cu conţinut foarte scăzut în vitamină B1 şi produse alcoolice distilate (nu bere).. sticloasă. Manifestări: adinamie. Trebuie crescut în gestaţie şi perioada de lactaţie. devine solzoasă. Apar parestezii şi kinestezii. Pelagromul este un denutrit general. Raţia zilnică de B1 este 0. Gastrită atrofică. stomatită angulară (zăbăluţă). Este determinată de tulburări în metabolismul purinelor. care nu are un metabolism glucidic corespunzător. Carnea de porc este foarte bogată. Manifestările bolii Beri-Beri sunt amestecate (1. Necesarul: 0. Complexul B Vitamina B1 (tiamina) Este foarte răspândită în produsele cerealiere. Pelagra este o carenţă mixtă. care poate fi de tip: Oriental Occidental: constă într-un dezechilibru tiaminoglucidic (scade B1. Acest factor este hidrolizat de lapte şi de temperatură. la nivel intersprâncenos. care coexistă în porumb. Nu poate fi utilizată digestiv şi metabolic. Tulburări la nivelul cavităţii bucale: inflamaţia mucoasei labiale (cheiloză). Este foarte răspândită în produsele alimentare.sunt puternic hidrosolubile şi există în toate alimentele. Există o specie de porumb îmbunătăţit genetic. tahicardie. Macroelementele Na+.100 mg zilnic). Apar tulburări de ritm. este influenţat metabolismul glucidelor.3 mg / 1000 cal. În TBC pulmonar se foloseşte hidrazina acidului nicotinic (antituberculostatic ?!). Colită foarte rebelă la tratament Scade absorbţia alimentelor. astfel încât se acumulează acid piruvic... dar labilă în mediu alcalin şi la acţiunea UV.35 mg / 1000 cal.. care duc până la insuficienţă cardiacă gravă.2 g Na+. În carenţă de B1 se produce boala Beri-Beri. cheratite. care este hidrolizată de compuşi numiţi belidine (?). normalul de 20. Cantitatea este de 2 mg / zi.5.Ligament alveolo-dentar detensionat (edentaţie) Infecţii: vitamina C potenţează apărarea leucocitară (leucocitul este foarte bogat în vitamină) Necesarul de vitamină C este de minim 2. aspră. tulburări de sonm. să se consume pe lângă mămăligă şi carne. Laptele şi carnea sunt puternic antipelagrogene. Vitamina PP poate fi sintetizată în organism din triptofan (1 mg din 60 mg triptofan) sau piridoxină. Cel mai bine este să se treacă la alimentaţia cu pâine. care există în lapte.65 mg / 1000 cal. hepatoflavină) Poate fi biosintetizată în organe cu germenii de fermentaţie lactică. dând limba geografică) Igiena mediului Modificări la nivel ocular: blefarite. Sărurile minerale În funcţie de necesarul organismului se clasifică în: Macroelemente: 13. cu acumulări de lichid. totuşi ea creşte aciditatea digestivă. scăderea atenţiei. naso-labial. Sensibilitatea la UV a pielii este foarte crescută (eritem şi flictene) – funcţie trofică. Alcoolul are nevoie de B1 pentru a se oxida. Dacă scade piruvat-decarboxilaza. Tubul digestiv: Glosită gravă cu atrofie crescută a papilelor linguale (limba este roşie. irascibilitate. somnolenţă diurnă.25 mg / 1000 cal (deci 75. Cl. congestivă. Este o formă mai puţin gravă pentru că se consumă şi alte produse ce conţin o cantitate scăzută de vitamină B1. Tratamentul numai cu vitamina nu este suficient. Sindrom congestiv: anorexie de protecţie faţă de dulciuri. Vitaminele B1 şi B2 potenţează capacitatea organismului de a rezista la agenţii externi. Pelagra: Colierul lui Casal: este o dermatită în jurul gâtului şi în zonele expuse la soare.. coate. care reprezintă sursa principală (zona corticală şi embrionul). dar există excese.. iar cea de peşte este lipsită de B1. Boala Beri-Beri de tip umed: suferinţă cardiacă pentru că muşchiul este foarte solicitat. Raţia este de 1. capilarizarea corneei. 3). care acţionează ca antivitamină B6. Carenţele duc la tulburări nervoase la copilul mic alimentat artificial (vitamina a fost inactivată în laptele praf).. datorită consumului crescut de pâine albă. Modificări specifice: dermatită seboreică. În special la copii sub 10 ani apar tulburări de carenţă de B2: Încetinirea ritmului de creştere şi creştere în greutate.4 g Cl-.. care nu conţine 1. amida acidului nicotinic) Carenţa: pelagra. unde alimentaţia e bogată în vegetale. Boala Beri-Beri de tip uscat: este o suferinţă a SN. pentru că proteina principală pentru pelagroşi este zeina din porumb. Vitamina B6 (piridoxina) Este foarte răspândită în produsele alimentare. Se ajunge 36 . conjunctivite. K+. Apare în zonele rurale. gloseită (inflamaţia papilelor labiale. Funcţie atrofică: pielea se pigmentează puternic şi neomogen şi se strânge (tegument lăcuit): apar foarte multe fisuri. cresc glucidele). Demenţă: apare la formele avansate şi la consumul de alcool. Intră în structura unor enzime din metabolismul proteic şi lipidic. Intră în structura unor enzime ca co-ferment. scăderea capacităţii de memorare. cu hiposecreţie generalizată. care are o zeină de clasa II. Excesul de vitamină C nu creează probleme pentru că este hidrosolubilă. Carenţe nu apar.2 aminoacizi esenţiali. putând provoca ulcer şi se transformă în acid oxalic. La depăşirea necesarului apar efecte toxice. Apare în zone cu alimentaţie cu mămăligă. prăbuşirea valorii TA. şi e afectat de acidoză. fiind implicată în metabolismul protidic şi lipidic. Vitamina PP (niacină. cu hiperestezie marginală). Carenţa de B2 este foarte rară. Vitamina B2 (riboflavina. lactoflavină. La adulţi apare o anemie asemănătoare celei feriprive şi limfopenie: rezistenţă la terapia parţială (tratament cu Fe şi vitamina B6). provocând acidoză primară. Porumbul conţine vitamina PP. 2.14 minerale necesare în cantităţi mari (1000 mg / zi) Microelemente: necesare în cantităţi de mg sau fracţiuni de mg. Este rezistentă la temperatură şi în mediu acid.

Cl. datorită raportului concentraţiilor de Na+/K+/H+ şi Ca2+. Cele două puncte există la 14 ani. Trebuie crescută de două ori în gestaţie şi lactaţie. Prezenţa acidului oxalic: se formează oxalaţi insolubili de Ca2+. creierul acumulează 70% din greutatea finală. Nivel celular: creşterea somatică este un fenomen de multiplicare şi de creştere a dimensiunilor celulare sub influenţa factorilor genetici şi condiţionat de factorii de mediu: fizici. Nivel visceral: există o creştere alometrică a aparatelor şi sistemelor organismului. Fosforul (P) este un element care există în cantitate crescută în natură (carne.. Co).. Cunoaşterea efectelor produse de agenţii patogeni asupra organismului uman. Consumul excesiv de Na+ duce la probleme cardiovasculare. ce au rol esenţial în creştere şi duc la diviziune celulară). Analizate în această perioadă de timp. postadolescenţă. Mg2+: Intervin în inhibiţia neuromusculară.chiar la 20 g Na+/zi. palmitic) formează săruri insolubile de Ca2+.600 mg / zi. adolescenţă. fiind acidifiant. F. Este activ în eliminarea compuşilor de catabolism proteic: în cloropenie apare uremie (retenţie de azotaţi).5. În lapte există şi factorul care facilitează absorbţia Ca2+. Cu. Contribuie la consolidarea oaselor (hidroxiapatită. spre exemplu în carne.. Nivel tisular: hiperplazie. Evoluţie: creştere de la o treaptă de organizare biologică şi psihocomportamentală mai simplă la una superioară. Na+ este edemogen prin legarea apei. În primii 3 ani de viaţă mor mai mulţi băieţi.27%. hipertrofie. Reacţiile organismului la mediu sunt condiţionate de vârstă şi sex.. Supraveghere convenţională şi de combatere a parametrilor care afectează mediul ambiant şi sănătatea populaţiei. Rol: Sinteză proteică (acizi nucleici) Participare la metabolismul energetic (ATP). vărsături. IGIENA COPILULUI Dezvoltarea fizică şi neuropsihică a copilului Igiena copilului şi adolescentului urmăreşte: Igiena mediului Depistarea şi evaluarea cantitativă şi calitativă a factorilor de agresiune pentru sănătate din mediul ambiant. dacă nu există acid oxalic. Procesul de creştere durează de naştere la 22 ani fete şi la 25 ani băieţi. ce are două puncte principale de autoacceleraţie şi două de autoinhibiţie. Dezvoltarea umană reprezintă o creştere a substanţei vii. începe adolescenţa 13. când organismul are 60% din greutate şi talia finală.40%. I. Răspunsul la acţiunea noxelor are caracter global la copil. K+ stimulează sistemul neuromuscular. organismul este un sistem deschis şi receptiv la factorii de mediu. Exemplu: spanac.. sunt coenzime (lipaze. Factori care influenţează dezvoltarea Etape evolutive: 0. Dezvoltarea în colectivităţi: determinarea variabilităţii cantitative a parametrilor de dezvoltare prin dispersia valorilor în jurul unei valori medii..2 g / zi. Activează unele amilaze care participă la hidroliz amidonului. amilaze)..1 an: sugar 1. Mg2+ 100. împiedicând retenţia de apă (diuretic natural). unde reacţiile sunt autonome. datorită HTA. transpiraţii. Roluri Ca2+. Reacţiile organismului în dezvoltare au tendinţă la generalizare(?). lapte. Grăsimi saturate (acid stearic. Creşterea efortului muscular duce la creşterea cantităţii de fosfor necesar organismului. Fenomenul de creştere continuă. legume. creşterea constituenţilor intracelulari şi extracelulari.. Activează schimbul respirator.30 zile: nou-născut 30 zile. fructe. Pentru Mg2+ absorbţia este de 30. produse vegetale. spre deosebire de adult. Dezvoltarea individului: se realizează după o curbă cu aspect sigmoid. Dezvoltarea la diferite nivele Nivel subcelular: proces de sinteză de molecule organice cu greutate moleculară mare (proteine. alături de K+) Raţie: Ca2+ 500. K+ este antagonist al Na+. măcriş. prin diferenţierea structurală şi funcţională a celulelor şi organelor şi prin diversificarea formelor de comportament adaptativ. cereale – nu e absorbit). chimici şi nutriţionali. B12. Acţiuni: Na+. Ca2+ este factor de coagulare Ca2+ facilitează absorbţia şi utilizarea digestivă a vitaminei B12.. Homeostazia copilului se menţine cu atât mai greu cu cât vârsta este mai mică. Creşterea se produce în sens cefalocaudal şi proximo-distal.. Există şi factori care inhibă absorbţia Ca2+: Acid fitic din cereale Raportul Ca2+ / P << 1. Creşterea raţiei duce la diaree. depozit de Ca2+) În ţesuturile moi există 1% Ca2+ şi 50 Mg2+ (este un element intracelular important.3 ani: copil mic 3. K+ este localizat predominat intracelular.poate genera HCl. diferenţiere celulară.200 mg / zi. În primii 3 ani. Copii din mediul urban au greutate şi înălţime mai mare decât cei din mediul rural. iar Na+ extracelular.. Raţia: 1. Valorile parametrilor la băieţei sunt mai 37 . procese de dezvoltare şi diferenţiere. curbele de creştere a diferitelor aparate sunt diferite.. Mg2+OH. Citit: microelemente (Fe. 80% în ţesuturi dure şi 20% în ţesuturi moi.13 ani: şcolar mijlociu.18 ani: preadolescenţă.7 ani: preşcolar 7.10 ani: şcolar mic 10. restul se elimină prin fecale. tripsină. depinzând de condiţiile de viaţă ale grupurilor umane. Fragilitatea este crescută la vârste mici. Ca2+ se găseşte în lapte. Absorbţia: 25. Stimulează sistemele enzimatice.

Ex: eschimoşii au trunchiul bine dezvoltat. Există copii dizarmonici cu plus de greutate şi copii cu minus de greutate. Aceşti factori influenţează patologia şi morbiditatea. Lungimea trunchiului este legată de climatul rece. În perioada de creştere. Lipsa alimentaţiei în primul an de viaţă determină întârzieri în dezvoltarea neuropsihică. Ritmul de dezvoltare al diferitelor ţesuturi. Ritmul dezvoltării nu este uniform. timus. CMV. se accelerează ulterior. Înălţimea este un parametru fix în funcţie de care se raportează greutatea: Copil armonic: are înălţime şi greutate în acelaşi nivel sigmoid. Sistemul nervos condiţionează endocrin şi umoral procesul de creştere. Ex: membre inferioare mai lungi la africani. aparate. forţa musculară este mai mare la băieţi. II. maturizare pubertală. TBC. Comportament cu risc al gravidei: consum de alcool. nivel de şcolarizare al părinţilor. greutatea şi înălţimea la fete este mai mică decât la băieţi. Administrare de hormoni în cantitate crescută: sexuali. Factori genetici Sexul copilului Ritm de creştere Caracteristici morfologice. Ele îşi manifestă activitatea în perioada postnatală..10 ani. Dezvoltarea sexelor are particularităţi: maturizarea osoasă este mai precoce la fete. cu implicaţii în procesul de creştere Factori endocrini: după luna 3 de viaţă intrauterină apar şi glande proprii: pancreas insular. locuinţă. Legile creşterii şi dezvoltării Dezvoltarea copiilor şi tinerilor este influenţată de condiţiile de viaţă ce determină particularităţi individuale şi de grup. coxakie) Infecţii streptococice. anticoagulante Infecţii virale: rubeolă. Factori metabolici: Tulburări genetice ale metabolismului unor aminoacizi ce determină tulburări grave de dezvoltare ce implică şi sistemul nervos. sisteme. iar greutatea în altul. suprarenală. antiastmatice. Factori mezologici) externi (peristaltici sau Factorii care influenţează dezvoltarea umană Factori interni Factori interni ai organismului matern Malformaţii uterine Tumori uterine Bazin strâmt Tulburări hormonale ale gravidelor: hipotiroidie. precum şi de dinamica anumitor procese. Dezvoltarea fizică este influenţată de factori naturali şi sociali (alimentaţie. toxoplasma Tulburări de nutriţie ale gravidei Expunerea mamei la radiaţii sau noxe chimice Statura mamei Mame sub 16 ani sau bătrâne (copii cu greutate scăzută)..14 ani). Scădere în greutate şi înălţime scăzută în deficit alimentar. Creşterea în lungime alternează cu creşterea în lăţime a părţilor organismului. În perioada gimnazială se inversează valorile parametrilor (11.20 de puncte. ce aparţin diferitelor rase. afecţiuni ale placentei). Coordonarea se face prin sistem endocrin. stafilococice. Alimentaţia 38 . ţigări. creştere lentă la 7.. îngrijiri medicale). Scăderea aportului de oxigen necesar embrionului prin existenţa unor afecţiuni grave cronice ale mamei (respiratorii.mari ca la fetiţe de la naştere. HIV. Evaluarea colectivităţilor Dezvoltarea fizică este un indicator al stării de sănătate. Dezvoltarea fiecărui organ sau ţesut se face corelat cu creşterea celorlalte. SNC. Se fac examinări: lunare până la vârsta de un an din 3 în 3 luni. Modalitate de apreciere pentru copil sugar: eutrofic sau distrofic (malnutriţie protein-calorică de grad I. H=M+σ. Alimentaţia: Obezitate în supraalimentaţie. droguri. Apoi lucrurile revin la normal.7 ani IQ va fi mai mic cu 10. Administrare de substanţe avortice Climatic Geografic Lungimea membrelor inferioare este legată de climatul cald. Înălţimea şi greutatea se transmit poligenic. Exemplu: pubertate întârziată după 15 ani la fete sau 16. În următorii 2. III). segmente corporale este diferit pentru aceeaşi perioadă de timp (creştere alometrică). Rol în ritmul de creştere şi dezvoltare în momentul apariţiei dentiţiei. D2. Este implicată în: imunogeneză. cardiovasculare... de la 1 la 3 ani după 3 ani: examene periodice (anual) şi examene de bilanţ (în perioada de trecere de la o treaptă de şcolarizare la alta). Dezvoltarea staturală a sugarului este mai scăzută în perioada octombrie-martie şi mai rapidă în martieseptembrie. umoral. funcţii enzimatice. Ritmul dezvoltării scade cu vârsta: creştere intensă în perioada embrionară şi fetală. Exemplu: fenilcetonuria (oligofrenia fenilcetonurică) Sinteza proteinelor plasmatice Tulburări metabolismului glucidic şi lipidic Tulburări în sinteza hormonilor tiroidieni Tulburări în sinteza Hb. G=M+σ Copil disarmonic: are înălţimea într-un nivel sigmoid. Preşcolarul şi şcolarul cresc mai mult în aprilie-iulie şi cresc în greutate în august-septembrie. nucleilor de osificare. Factorii de mediu pot schimba momentul de apariţie a pubertăţii. Hipofiza şi paratiroidele sunt slab dezvoltate în perioade embrionare.18 ani pentru băieţi. sifilis. Sunt influenţate: Capacităţile funcţionale ale organelor de simţ. Igiena mediului Administrare de medicamente: antiepileptice. insulină. anticonvulsivante. organele sunt mai vulnerabile. Perimetrul cranian scade la copii cu lipsuri alimentare. suprarenalieni. virusuri neurotrope (polio. Se transmit şi aptitudini psihice. hormonogeneză.

copii morţi Factori psihici (naştere în afara căsătoriei) Malnutriţie Caractere ereditare ale mamei Sănătate. diabet: scade greutatea) Starea de sănătate a gravidei (intoxicaţie. dar născuţi la termen) au sub 2500g. iar înălţimea de 2 ori. regimul de muncă şi odihnă al mamei. Acţiunea mediată a agentului patogen induce leziuni viscerale. ceea ce duce la o dezvoltare fizică mai bună. scăderii ventilaţiei. coapsa creşte cu 70% iar gamba cu 60% de la naştere. infantilism. scade randamentul intelectual. datorită creşterii alternative a elementelor corporale: greutatea creşte de 4 ori. alcool.3 ani Sugar: 0. nervoase. Locuinţa insalubră sau suprapopulată creşte mortalitatea infantilă datorită scăderii spaţiului. Starea socio-economică. încât la preşcolar membrele sunt lungi. ce împiedică utilizarea factorilor nutritivi şi accentuează pierderile (boli intercurente acute). Perimetrul toracic creşte mai mult decât cel cranian. Fertilitatea a scăzut Mortalitatea infantilă: 1986 .3000g (subponderali).2000.3‰. infecţii în perioada evolutivă. endocrine. Botoşani. creşterii contactelor dintre indivizi. nivel de îngrijire. Locuinţa. Băieţii recuperează mai repede deficitul ponderal. locuinţă. Factori care influenţează greutatea la naştere: Durata sarcinii Vârsta mamei (16 ani) Numărul sarcinilor anterioare (greutatea creşte cu numărul sarcinilor) Sexul copilului Dezvoltarea corporală a mamei Starea placentei şi statusul endocrin matern (hipotiroidie. Apar tulburări de somn.. Craniu: creşte preponderent diametrul transvers faţă de antero-posterior. Prenatal: Greutate: ♀3200±370 grame. Acţiunea mediului de viaţă urban şi rural În mediul urban beneficiază de alimentaţie. datorită asimilării comportamentului în deplasare. Gemelaritatea Nivelul de instruire al mamei Factori rasiali şi etnici: genetic. Condiţii socio-economice ale populaţiei Cel mai important este venitul pe persoană. Înălţime: 48. nutriţia. afecţiuni acute/cronice).. tulburări de nutriţie. Caracterele creşterii în perioada 0. dacă factorul de risc nu a intervenit în primele 26 de săptămâni de gestaţie: Cauze materne (apar după săptămâna 26): Toxemia gravidei HTA cronică Boli renale Malformaţii de cord ale gravidei Diabet Malnutriţie 39 . Copiii prematuri şi dismaturi (greutate scăzută. creşterii gradului de încărcare microbiană. Suedia: 8‰. substanţe toxice. fumat. caşexie..52 cm. la 3 ani ajunge la greutate normală.6‰. capul mic şi gâtul subţire (relativ!). Acţiune realizată prin: Acţiunea directă a agentului patogen la nivel celular se manifestă prin inhibarea mitozelor cu scăderea masei somatice. România: mortalitatea este crescută în judeţele Ialomiţa. Ex: în Moldova sunt cei mai mici copii. Variabilitatea loco-regională a dezvoltării fizice Depinde de influenţa factorilor economici. Recuperează 46%. obezitate... Constanţa. Diametrul transvers depăşeşte pe cel antero-posterior: aplatizare. Afecţiunile cronice în perioada de creştere staturală determină tulburări morfologice şi în perioada de creştere ponderală modificări metabolice.1 an Copil mic: 1. Pentru membrele superioare se Igiena mediului urmăresc circumferinţa pumnului. administrare de medicamente. iar fetele statural.3 ani Capul şi trunchiul cresc. lungimea şi grosimea membrului. Factori de risc din mediul intern. Îmbolnăviri acute şi cronice.22. orizontalizarea coastelor.. sociali. dacă nu există afecţiuni. restul nu. Copiii prematuri sau dismaturi recuperează deficitul.. Patologia neuropsihică este mai frecventă la copiii din mediul urban. Călăraşi. iar membrele scad. Diafragma se apropie de poziţia adultului.3 ani Obiective: Stimularea dezvoltării fizice şi neuropsihice a copilului Prevenirea şi combaterea principalelor boli caracteristice vârstei Prevenirea şi combaterea mortalităţii infantile şi morbidităţii specifice Indicatori demografici: Natalitatea a scăzut în perioada 1990. Alimentaţia şcolarului şi preşcolarului se repercută asupra maturităţii: au mai frecvent afecţiuni acute şi patologie cronică. de comportament. Alimentaţia gravidei (deficit de proteine şi vitamine). Dinamica dezvoltării psihice a copilului subponderal Recuperarea deficitului de creştere intrauterin se face dacă copilul beneficiază de alimentaţie corespunzătoare. Acţiunea indirectă a agenţilor patogeni. 17% ajung la normoponderali sau normostaturali. Greutatea poate creşte de 10 ori. ♂3500±380 grame (euponderali). datorită modelelor negative mai des întâlnite. Caracterele dezvoltării fizice a copilului în perioada 1. vârsta mamei Factori de mediu: radiaţii ionizante.25. Nivelul de instruire şi cultura influenţează calitatea îngrijirii copilului.în primii 3 ani de viaţă are mare importanţă. De asemenea. a nivelului de trai în diferite regiuni ale ţării. pături defavorizate Factori care influenţează naşterea prematură Afecţiuni sau anomalii ale organelor genitale Primiparitate Perioade îndelungate de infertilitate Antecedente legate de sarcini pierdute. 1996 . coboară sternul. La acestea se adaugă creşterea lungimii plantei. Există şi copii cu greutate scăzută: 2500. de adaptare şcolară. care determină tulburări de creştere: nanism. intrauterin.

Sindromul insuficienţei de creştere intrauterină Există două tipuri de creştere intrauterină deficitară: Tip plat. Vârful plămânului este slab aerat.. în perioada postnatală apar curburile: 3 luni: curbura cervicală (îşi ţine capul) 6 luni: curbura dorsală (stă în şezut) 1 an: curbura lombară (merge) Membrul inferior: Este permisă o asimetrie în dezvoltare de maxim 1 cm. Forma toracelui: îngust până la coasta 4. Reţeaua vasculară are o densitate crescută pe unitatea de volum. endocrine. cu variaţii: minim noaptea 3°° şi maxim după-amiaza 17°°. Complicaţii neurologice frecvente: Disfuncţii centrale motorii: paralizie centrală Hiperactivitate Tulburări de atenţie. Intervenţii şi supraveghere prenatală Controlul trebuie realizat periodic: înălţimea fundului uterului. Aparatul locomotor La naştere. aproximativ ca a adultului. Tensiunea arterială creşte cu vârsta prin dezvoltarea muscularei vaselor. Recuperare bună neurologică şi somatică. De asemenea este o soluţie economică. Legătura afectivă mamă-copil stabilită favorizează procesul de dezvoltare.). unilateral datorită lezării nervului sciatic. un deficit crescut în greutate. Normal: 0. iar lactaţia are efect contraceptiv: minim 2 ani între sarcini. Lapte matern: raport cazeină / albumină adecvat (65/35). 40 . poate apare hipertermie prin: supraîncălzire în baie.27°C..76. Aceste valori reprezintă indicele ponderal (Greală / Gideală) sau indicele de nutriţie (Greală / Gcorespunzătoare înălţimii). coloana vertebrală este rectilinie. influenţând predominant dezvoltarea somatică: cap mare şi corp mic. Se poate inflama şi dă tulburări respiratorii Trompa lui Eustachio este scurtă. cu baze dilatate.9. Temperatura oscilează zilnic cu 0:4°C. Nou-născutul prezintă tahicardie fiziologică (130. temperatura scade în funcţie de cea a mediului ambiant: 22.76. tegument subţire. sindrom de deshidratare.. vitamină D şi F. realizându-se controlul osificării normale (pumnul): 1 an: osificarea osului cu cârlig şi a osului mare 2 ani: nucleul de osificare la epifiza radiusului 3 ani: osul piramidal Musculatura este slab dezvoltată faţă de sistemul osos (22% din G). anevrisme) Radiologic se poate determina vârsta osoasă. Sonodensimetria permite determinarea volumului total intrauterin. producând mastite. reprezentând 7. care poate fi de 3 grade: grad I – 0. Afecţiuni cardiovasculare Alimentaţia până la 1 an Cel mai bun aliment este laptele matern. în prima zi a internării (datorită plânsului). din cauza unor tulburări circulatorii (hemangioame. alimentaţiei hiperproteice.. Atrpsia = copii scheletici (stratul de grăsime dispare). care asigură o raţie echilibrată de principii nutritive. La 2.. ţesut subcutanat slab dezvoltat). Beneficiază de o alimentaţie cantitativ crescută şi hipercalorică. grad III – sub 0. grad II – 0. iar după săptămâna 6 ultrasonografie (se măsoară lungimea fătului creştetşezut şi lungimea biparietală).1. învăţare Tulburări comportamentale Recuperare grea Termoreglarea Temperatura este crescută cu 0. greutatea totală a fătului. Valori peste 1 cm apar datorită: proces displazic inflamator la nivelul articulaţiei coxo-femurale (luxaţia congenitală de şold) hipoplazia coapsei / gambei tulburări neurologice: spastice. mişcările fătului.3 ani curba termică se stabilizează. Patologie: planul general al scheletului poate fi afectat prin malformaţii grave. flasce. După naştere. Laptele asigură şi protecţie antiinfecţioasă şi antialergică. nevoi crescute). Prognostic rezervat. Vârsta de înţărcare a scăzut la 3 ½ luni din 1996 în România.150 bătăi / min.0. iar numărul respiraţiilor este crescut faţă de adult (35. genetice Tulburări de creştere encondrală Tulburări de diferenţiere a structurilor osoase: osteopetroză şi osteoporoză Aparatul respirator Prezintă particularităţi anatomice: Căi nazale înguste Mucoasă nazală bogat vascularizată şi iritată de factori mecanici şi chimici Inelul limfatic al lui Waldeyer e foarte bine dezvoltat. Copii distrofici Aceşti copii au. Patologie: bronhopneumonii. circumferinţa abdominală.5% din greutatea corporală. Suferă de o malnutriţie proteincalorică.. de cauză: Tulburări metabolice.40/min la nounăscut). Patul vascular e crescut în secţiune. herpes. tardiv: Procesul de creştere a craniului este afectat numai către sfârşitul perioadei de sarcină Cauza maternă şi placentară intervine în etapa a doua de sarcină. Dezavantaj: carenţă de Fe. Igiena mediului pierderi crescute de căldură (creşte suprafaţa corporală. în perioada postnatală. copilul are un aspect simetric (somatic şi cranian). Aparatul cardiovascular Inima are 17 g.0. Tip simetric Dezvoltarea craniului este afectată încă din etapa incipientă. care pot fi corectate prin diversificarea alimentaţiei la un copil de 4 luni. CMV) sau toxoplasmoză.60.Consum de alcool şi fumat Cauze placentare (apar după săptămâna 26): Inflamaţii sau leziuni de structură a placentei (infarct placentar) Placentă mică şi ischemică Inserţie necorespunzătoare a ombilicului Cauze fatale (apar până în săptămâna 26): Embriopatii sau fetopatii determinate de infecţii virale (rubeolă. permiţând transmiterea infecţiilor de la faringe la urechea medie.3°C.. iar sistemul nervos se maturizează treptat. Cancerul de sân este mai rar. La sugar. Cantitatea necesară este adaptată automat la nevoile copilului.86. Echilibrul termic este labil prin: creşterea termoproducţiei (metabolism crescut.60. La două luni necesită 192 ml lapte / kg corp. diametrul biparietal.

Acesta apare la copii cu întârziere neuro-psihică sau megacolon. trec chiar fragmente proteice. tulburări endocrine. 8 luni se dezvoltă dentiţia temporală. encoprezis-? (lipsa controlului sfincterian).Igiena mediului Patologie: malformaţii de cord. Capacitate vezicală creşte de la 30. cu dezvoltare neuropsihică redusă sau spina bifida.. substanţe toxice (intoxicaţii sindroame alergice).. Stomacul creşte în capacitate de la 30 la 300 cm 3 după un an. Smalţul este mai friabil.. radiaţii ionizante. Aparatul digestiv Cavitate bucală este adaptată la supt în primele luni.3 ore.10: virale. Trebuie păstrată starea de igienă în prepararea şi administrarea hranei. evacuare rapidă) 30. Sfincterul vezical este supus controlului cortical după 1 an. Aparatul urinar Rinichii se dezvoltă lent şi au capacitate scăzută de concentrare a urinei. Faza iniţială a deglutiţiei este voluntară după câteva luni de la naştere pentru că bolta palatină este mai puţin. şi baza limbii este voluminoasă. Secreţia gastrică este legată de alimentaţie: 20. Alimentaţia trebuie să fie adecvată vârstei.30% în raport cu cantitatea ingerată de lapte matern (2. intoxicaţii. o alimentaţie neraţională duce la atrofii de mucoasă ţi sindroame de malabsorbţie. infecţii bacteriene.40% în raport cu cantitatea ingerată de lapte de vacă (evacuare lentă) Mucoasa digestivă are permeabilitate crescută. care acţionează între săptămânile 3.. cu dificultăţi în deglutiţie. Enurezisul nocturn este frecvent: la copii cu malformaţii ale aparatului urinar.. 41 ..50 cm3 la 300 cm3 – la 3 ani. tocirea dinţilor este mai frecventă la copiii cu bruxismanie (automatism motor).. cu cauze... La aprox..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful