VASILE ALECSANDRI

POEZII CORESPONDENŢĂ ŞI STATISTICĂ

1

Tehnoredactare computerizată: Angelica Mălăescu Coperta: Angelica Mălăescu _____________________________ Copyright © 2011 Editura Universitară Director: Drd. Vasile Muscalu B-dul. N. Bălcescu nr. 27-33, Sector 1, Bucureşti Tel.: 021 – 315.32.47 / 319.67.27 www.editurauniversitara.ro e-mail: redactia@editurauniversitara.ro _____________________________ EDITURĂ RECUNOSCUTĂ DE CONSILIUL NAŢIONAL AL CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR (C.N.C.S.I.S.) Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României TORSAN, ILIE George Coşbuc : consideraţii statice / Ilie Torsan. Bucureşti : Editura Universitară, 2011 Bibliogr. ISBN 978-606-591-256-4 821.135.1.09 Coşbuc,G © Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate autorului. ____________________________ Distribuţie: tel.: 021-315.32.47 /319.67.27 comenzi@editurauniversitara.ro _____________________________ ISBN 978-606-591-256-4 2

ILIE TORSAN

VASILE ALECSANDRI
POEZII CORESPONDENŢĂ ŞI STATISTICĂ

Editura Universitară, Bucureşti, 2011
3

4

Cuvânt înainte
În demersul nostru prezentăm câteva elemente statistice întâlnite în opera lui Vasile Alecsandri, poezie şi corespondenţă. Aşa cum este firesc, pentru început, ar trebui să prezentăm câteva aprecieri referitoare la opera şi omul Alecsandri, demers dificil pentru un matematician care sa apropiat mai intens de literatură, mai ales la o vârstă înaintată. De aceea, voi apela la personalităţi recunoscute ale culturii noastre care s-au pronunţat, în diverse ocazii, asupra operei lui Alecsandri, acest poet, patriot şi om politic remarcabil. B. P. Haşdeu spunea: „Alecsandri este reprezentantul cel mai puternic, cel mai complet al gândirii şi simţirii româneşti ...”, „Alecsandri este gloria nediscutabilă a literaturii româneşti în secolul acesta. La o aşa înălţime nu mai văz alta.” În „Documente literare. V, Alecsandri, corespondenţă”, E. S. P. L. A., 1960 Un omagiu deosebit de frumos, de sincer şi de cald l-a adus Eminescu în poemul EPIGONII: „Ş-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr şi ferice, Ce din frunze îţi doineşte, ce cu fluierul îţi zice Ce cu basmul povesteşte – veselul Alecsandri, Ce-nşirând mărgăritare pe a stelei blondă rază,
5

Acum secolii străbate, o minune luminoasă, Acum râde printre lacrimi când o cântă pe Dridi.” G. Ibrăileanu, referindu-se la epoca 1840 – 1890, în care a activat poetul, scria că „istoricul politic nu poate studia acel răstimp de vreme, istoricul cultural şi literar nu poate studia un curent de idei, o problemă literară, un gen poetic, fără să întâlnească, aproape întotdeauna pe primul plan, pe Vasile Alecsandri.” Titu Maiorescu afirma că „în Alecsandri vibrează toată inima, toată mişcarea compatrioţilor săi, câtă s-a putut întrupa într-o formă poetică în starea relativă a poporului nostru de astăzi.” Iar Nicolae Iorga vorbind despre semnificaţia şi importanţa operei lui Alecsandri pentru literatura română, sintetiza locul şi rolul acesteia astfel: „De la 1840, când Buchetiera din Florenţa apăru în Dacia literară a lui Kogălniceanu, când poetul făcu cel dintâi pas în literatură şi – lucru curios – în proză, până la 1890, operele se ţin lanţ. Sânt, nu-i vorbă, ani de aceia când nu publică nimic, dar orice eveniment capital pentru poporul românesc îl află treaz şi gata de scris. Cel ce a cântat mai energic şi mai frumos decât Mureşanu Anul 1848 a fost tot acela care, 30 de ani mai târziu, a cântat epoca nouă de entuziasm patriotic.” În partea a doua a acestui demers ne vom referi pe scurt la câteva dintre scrisorile lui Vasile Alecsandri. Corespondenţa sa, purtată, în general, cu mari personalităţi ale vremii; Ion Ghica, G. Sion, N. Bălcescu, Kogălniceanu, Al. I. Cuza, Iacob Negruzzi, Titu Maiorescu,
6

Gr. Alexandrescu, C. Negri etc. numărând peste 2000 de scrisori, este impresionantă, fie prin bogăţia de date asupra propriei vieţi sau a evenimentelor politice la care el a luat parte, fie prin datele asupra proiectelor literare sau elaborării unora din creaţiile sale. Majoritatea scrisorilor sunt redactate în limba franceză. Atunci când o serie de personalităţi s-au aflat în momente critice (Bălcescu, Kogălniceanu, Eminescu), după cum evidenţiază unele scrisori, Alecsandri le-a fost alături acordându-le un sprijin moral sau material. Amintim în acest sens conferinţa din 14 octombrie 1883 de la Ateneu, ţinută de Alecsandri în folosul lui Eminescu. Lui Ion Ghica, doritor să cunoască măcar un fragment din conferinţă, îi scrie următoarele: „Îmi ceri să-ţi trimit câteva fragmente din conferinţa mea? Nu mai am nici o fârimitură, publicul înghiţind totul cu o graţie încântătoare; dar pot să-ţi spun cu oarecare mândrie că am făcut o reţetă de aproape 2000 franci pentru nefericitul Eminescu ... în ciuda lui Macedonski. Bolnavul va fi în curând transferat la Viena într-o casă de sănătate.” * * Pentru evidenţierea unor caracteristici statistice ale poeziilor analizate, textele acestora a fost împărţit în trei mulţimi disjuncte, şi anume: mulţimea cuvintelor iniţiale al versurilor, notată cu M (CI), mulţimea cuvintelor
7

*

mediane, notată cu M (CM) şi mulţimea cuvintelor finale (rimele) notată cu M (CF). Pentru fiecare dintre ele, s-a calculat valoarea entropiei, sau informaţia corespunzătoare unei litere, adică: H = - Σ p (i) log p (i) logaritmii fiind calculaţi în baza doi. Pentru a evidenţia legătura dintre cele trei mulţimi, considerate două câte două, pentru distribuţiile literelor din ele, am folosit coeficientul de corelaţie al rangurilor, sau coeficientul lui Kendall, definit prin relaţia: R = 1 – 6 Σ d ² (i) / n (n – 1) (n + 1) în care, n reprezintă numărul rangurilor literelor din cele două ordonări în ordinea descrescătoare a frecvenţelor, corespunzătoare celor două mulţimi care se compară, iar d (i) este diferenţa rangurilor literei „i” în cele două ordonări. Valoarea maximă a lui R este egală cu 1 (unu) atunci când cele două ordonări coincid. Totodată, am calculat redundanţa versurilor analizate, folosind în acest scop istoriile exhaustive ale versurilor, adică o partajare a versurilor după următoarele reguli: Să considerăm un text S de lungime L, având deci L litere, pe care îl vom partiţiona după următoarele reguli: - începând cu poziţia „i” vom considera secvenţele, S (1; i – 1) şi S (i; i + k) unde k = 1, 2, 3, ..., (L – i),
8

găsim cel mai mic număr k, pentru care S (i; i + k) nu este un subşir al lui S (1; i - 1) şi atunci secvenţa S (i; i + k) este următorul segment în partiţionarea lui S, urmând să trecem la poziţia (i + k + 1) şi să reluăm procesul de mai sus. O astfel de partiţie se numeşte istoric exhaustivă. Dacă notăm cu N numărul secvenţelor dintr-o istorie exhaustivă a unui text de lungime L, raportul: R=N/L poate fi folosit ca indicator al redundanţei. Cea mai mică redundanţă o au textele în care nici o literă nu se repetă, şi în acest caz indicatorul R are valoarea maximă egală cu 1 (unu). Cu cât redundanţa textului este mai mare, valoarea lui R este mai mică. Pentru exemplificare, să considerăm textul: MATEMATICA ESTE ŞTIINŢA ŞTIINŢELOR a cărui istorie exhaustivă este: M. A. T. E. MATI. C. AE. S. TEŞ. TII. N. Ţ. AŞ. TIINŢE. L. O. R conţinând 17 segmente şi 31 litere, rezultă că: R = 17 / 31 = 0,548 deci textul are o redundanţă relativ mare, fapt evident dacă avem în vedere secvenţele repetate care apar. Numărul maxim de segmente într-o istorie exhaustivă a unui text de 100 litere poate fi calculat. Dacă alfabetul are 30 litere, cum este cel folosit de noi, atunci primele 30 segmente sunt chiar cele 30 litere.
9

Următoarele 70 de poziţii pot fi completate cu 35 de bigrame alese astfel încât toate cele 99 perechi de litere adiacente să fie distincte. Acest lucru este posibil deoarece cu cele 30 de litere putem forma 900 perechi, de unde putem alege perechile care îndeplinesc condiţia de mai sus. Obţinem o istorie exhaustivă cu 30 + 35 segmente şi deci: R = 65 / 100 = 0,65 valoare notată cu R (100). Pentru ansamblul poeziilor analizate, vom studia şi distribuţia numărului de litere distincte, pentru segmentele formate din câte 5, 10, 20 şi 30 de litere consecutive. Vom vedea că numărul mediu al literelor distincte, notat cu d (N) este dat de funcţia: d (N) = A (O) [1 – exp (-N / A)] unde N este lungimea în litere a segmentului, A = 30, exp = 2,718 iar constanta A (O) urmând să o determinăm. Referitor la corespondenţă, facem precizările: Majoritatea scrisorilor este redactată în limba franceză, dar materialul consultat prezintă traducerea textelor respective. Atunci vom proceda astfel: vom stabili distribuţia literelor, entropia şi raportul „consoane – vocale”, pentru fiecare text în limba franceză şi pentru traducerea lui şi vom compara rezultatele, comparaţie care se va face inclusiv prin intermediul coeficientului lui Kendall.
10

Revenind la poezii, pentru fiecare dintre ele vom pune în evidenţă şi unele „mesaje disimulate” pentru a stimula şi acest fel de analiză care face apel la consecvenţă şi spirit de observaţie. În acest caz, vom apela şi la „secvenţele fibonaciene” formate din cel puţin trei termeni consecutivi din şirul lui Fibonacci, şir în care, fiecare termen, începând cu al treilea, este egal cu suma celor doi termeni precedenţi, şir a cărui limită este celebrul „număr de aur”.

11

12

ANALIZA UNOR POEZII SEMNATE DE VASILE ALECSANDRI

Începem acest demers cu poezia: „PENEŞ CURCANUL” Pentru început vom evidenţia câteva „mesaje disimulate” care exprimă, într-un anumit fel, o anumită structură a textelor din limba română, implicit a poeziei. Din versurile strofei a noua reţinem literele care ocupă rangurile date de structura: 2, 1, 2, 1, 2, 1, 2, 1 şi rezultă secvenţa: O C A R E T E S, din care, prin anagramare, rezultă expresiile E SOCRATE sau CER O STEA. Din versurile strofei a 15-a reţinem literele care, în aceste versuri, au rangurile date de structura 1, 2, 1, 2, 1, 2, 1, 2 şi obţinem secvenţa S U S A D A C I din care, prin anagramare rezultă expresia SUS DACIA. Să numerotăm literele primului vers din strofa a 15a:
1 S 2 A 3 R 4 M 15 U 5 A 6 N 16 L 7 I 17 U 8 I 18 P 9 B 19 T 10 I 20 A 11 N 21 T 12 E 13 S 14 A

şi să reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21,
13

rezultă secvenţa: S A R A I S T, din care, prin anagramare, rezultă cuvântul: RASISTĂ. Procedăm în mod similar cu al treilea vers din a opta strofă şi obţinem secvenţa: S A S I P U O, din care, prin anagramare, obţinem expresiile: O SĂ SPUI respectiv ŞI OPUSĂ. Printr-un procedeu similar, din al patrulea vers al ultimei strofe, obţinem secvenţa: I A R A N L A din care rezultă expresia LA IARNĂ. Din a doua strofă, primul vers, secvenţa fibonaciană 2, 2, 4, 6, 10 ne conduce la structura: T (2) I (2) R (4) T (6) A (10) A numerele arată câte litere separă literele structurii. Secvenţa: T I R T A A conduce la cuvântul: TĂTARI. Să vedem acum care sunt caracteristicile statistice ale celor trei mulţimi precizate în introducere. Distribuţia literelor în mulţimea M (CI), a cuvintelor iniţiale
litere frecvenţe Î, O 4,19 U 3,89 A 11,67 M 3,29 I 10,72 Ă, P 3 N 9,88 S 2,69 E, R 7,18 L 2,09 C 6,58 Z 1,49 D 5,38 B, V 1,19 Ş 5,34 H, Ţ 0,59 T 4,49 F, G 0,29

Numărul literelor distincte este: d = 24 iar raportul „consoane – vocale” are valoarea:
14

C / V = 1,226 Entropia acestei mulţimi este: H (I) = 4, 154 Distribuţia literelor în mulţimea, M (CF), a cuvintelor finale
litere frecvenţe S 3,42 E 12,78 D 2,51 A 9,58 B 2,05 R 8,21 Î, Z 1,82 U 7,76 F 1,59 Ă, I 6,84 Ţ, V 1,36 N 6,39 G 1,14 C 6,16 P 0,91 T 5,7 M 5,02 L 4,1

O 3,19

J 0,68

H, Ş 0,45

Numărul literelor distincte este: d = 25 iar raportul „consoane – vocale” este: C / V = 1,046 Entropia are valoarea: H (C F) = 4,067 Distribuţia literelor în mulţimea, M (CM), a cuvintelor mediane
litere frecvenţe M 4,06 P 3,93 E 10,1 Ă, L 3,67 I 9,71 S 3,54 N 8,26 Î, Ţ 2,09 A 8,13 G 1,96 U 7,21 V 1,44 R 6,43 H 1,31 C 5,38 B 1,18 D 4,59 F 0,78 O 4,46 Z 0,65 T 4,19 J, Ş 0,52

15

Numărul literelor distincte este: d = 25 iar raportul „consoane – vocale” este: C / V = 1,202 Entropia acestei mulţimi este: H (C M) = 4,271 În procente, cele 1534 de litere ale poeziei sunt repartizate astfel în cele trei mulţimi: I 21,77 M 49,67 F 28,55

observând că rimele sunt mai cuprinzătoare decât cuvintele iniţiale. În ordine descrescătoare a valorilor, cele trei entropii sunt ordonate astfel: H (C M), H (C I), H (C F). Legătura dintre distribuţiile literelor din cele trei mulţimi, o punem în evidenţă cu ajutorul coeficientului de corelaţie a rangurilor al lui Kendall, R (K), cu observaţia că, în procesul de stabilire a rangurilor, în ordonarea literelor în ordinea descrescătoare a frecvenţelor, atunci când întâlnim două sau mai multe litere cu frecvenţele egale, rangul lor este valoarea medie a rangurilor.
16

Valorile obţinute sunt: perechi de mulţimi (I, F) R (K) 0,712 (I, M) 0,88 (M, F) 0,78

Ţinând cont de faptul că, valoarea maximă a lui R (K) este egală cu 1, putem afirma că între cele trei mulţimi există o legătură relativ strânsă, mai ales între mulţimea cuvintelor iniţiale şi mulţimea cuvintelor medii. Pentru redundanţă medie a versurilor s-a obţinut: R = 0,768 deci o redundanţă relativ mică, valoarea de mai sus depăşeşte pe R (100) definit în introducere.

„SĂMĂNĂTORII” Începem tot cu evidenţierea unor „mesaje disimulate”. Din strofa a patra, numerotăm literele primului vers şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană 1, 2, 3, 5, 8 şi obţinem secvenţa: S A M N O din care, prin anagramare, rezultă cuvântul: MASON. Din primul vers al primei strofe rezultă structura: S (2) A (2) T (2) I (2) A (2) I (2) C (2) A (2) L (2) B

17

din care rezultă secvenţa: S A T I A I C A L B din care rezultă expresia ŞTII CABALA. Pe baza secvenţei fibonaciene, 1, 2, 3, 5, 8, din al doilea vers al strofei a patra, avem structura: D (1) A (2) R (3) I (5) A (8) A din care rezultă secvenţa: D A R I A A şi prin anagramare, se obţine expresia A RADIA. Începând cu al patrulea vers, strofa a patra, 71,42 % dintre substantive sunt cuprinse în structura: Seminţa (1) câmpul (1) semănătorii (2) fund (3) brazdei bazată pe secvenţa fibonaciană: 1, 1, 2, 3. Aproximativ 55,5 % dintre substantivele primei strofe sunt cuprinse în structura: Seminţa (2) sămănători (2) sacul (4) brazdei (6) vălcele având la bază secvenţa fibonaciană: 2, 2, 4, 6. Şi acum să trecem la elementele statistice. Distribuţia literelor în mulţimea, M (C I) a cuvintelor iniţiale
litere frecvenţe N 13,15 I 10,52 Ă, E, O 7,89 C, R 6,57 A, Î 5,26 D, P, S, Ş, T 3,94 M 2,63 G, L, U, V, Z 1,31

Numărul literelor distincte este: d = 20
18

iar raportul „consoane – vocale” are valoarea: C / V = 1,171 Entropia este: H (C I) = 4,032 Distribuţia litrelor în mulţimea, M (C F) a cuvintelor finale
litere frecvenţe E 10,89 O 4,95 C 3,96 Ă 9,9 Î, L, U, V, Z 2,97 A 8,91 N, R, T 7,92 F 0,99 I, S 6,93

B, M, P, Ţ 1,98

Numărul literelor distincte este: d = 20 iar raportul „consoane – vocale” are valoarea: C / V = 1,104 iar entropia este: H (CF) = 4,063 Distribuţia literelor în mulţimea M (C M) a cuvintelor mediane
litere frecvenţe C 4,58 Ă, O 4,29 E 11,76 D, P 4 A 9,45 M, T 2,86 I 8,59 B, Ş 1,71 U 7,16 F, G, Î, V 1,43 L 6,87 Z 1,14 N, R 6,3 T 0,57 S 5,44 H 0,28

19

Numărul literelor distincte este: d = 24 Raportul „consoane – vocale” este C / V = 1,128 iar entropia are valoarea: H (C M) = 4,215 Literele poeziei sunt distribuite în cele trei mulţimi, în procente, astfel: I 14,4 M 66,34 F 19,2

şi în funcţie de valori, cele trei entropii sunt ordonate astfel: H (C M), H (C F), H (C I). Coeficientul lui Kendall, între distribuţiile perechilor de câte două din mulţimile de mai sus se prezintă astfel: perechi de mulţimi (I, F) R (K) 0,578 (I, M) 0,457 (F, M) 0,346

După cum se observă valorile coeficientului de corelaţie sunt mici, deci între cele trei mulţimi legăturile sunt slabe. Coeficientul care ne dă valoarea medie pe vers a redundanţei, are valoarea:
20

R = 0,653 cu numai 0,003 mai mare decât R (100).

„ADIO MOLDOVEI” Iată câteva dintre mesajele disimulate. În al cincilea vers, din ultima strofă, apare structura: S (3) A (3) M (3) I (3) E (3) L (3) O secvenţa care rezultă, S A M I E L O, prin anagramare, conduce la expresia LA MOŞIE. Numerotăm cuvintele strofei a doua şi reţinem literele finale ale cuvintelor ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, rezultând secvenţa: U E S A R A din care, prin anagramare, rezultă expresia AU SERĂ, sau AU SARE. Considerăm versurile 3 şi 4 din strofa a doua. „Dar cu inima cernită Plâng amar, amar oftez!” şi numerotăm literele, începând cu prima literă din versul 3, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34. Obţinem succesiunea: D A R U I R N E din care, prin anagramare, rezultă expresia UNIRE, DA! Din cuvintele primului vers de mai sus, reţinem ultimele lor două litere, adică: A R C U M A T A, din care rezultă expresia CU ARMATA.
21

Numerotăm literele textului format din versurile 5, 6, 7, din ultima strofă, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, rezultând secvenţa: S A M A I I L A, din care rezultă expresia SĂ AI MILĂ. Distribuţia literelor din mulţimea M (C I), a cuvintelor iniţiale
litere frecvenţe R, S 4,4 E, I 14,46 Ă, Ş, T 3,77 C 7,54 P 3,14 A 6,91 M 2,51 U 6,28 D 5,66 F 1,25 L, N, O 5,03 G, Î, Ţ, V 0,62

Numărul literelor distincte este: d = 21 Raportul „consoane – vocale” are valoarea: C / V = 0,939 Valoarea entropiei este: H (C I) = 3,981 Distribuţia literelor din mulţimea M (C F), a cuvintelor finale
litere frecvenţe U 3,4 E 13,24 M 3 L 2,56 I, R 9,82 D, Î, P, V 2,13 Ă 7,26 T 6,83 A, N, S 5,5 G 0,85 C, O 4,27 H, J 0,42

B, F, Ş, Ţ, Z 1,7

22

Numărul literelor distincte este: d = 25 iar raportul „consoane – vocale” are valoarea: C / V = 1,186 Entropia este: H (C F) = 4,226 Distribuţia literelor din mulţimea M (C M), a cuvintelor medii
litere frecvenţe D, M 4,48 A, E 10,64 S 3,64 I 8,12 Î, P 2,24 R 7,56 V 1,68 C 7 U 6,44 Ţ 1,4 T 6,16 Ş 1,12 Ă 5,8 F, Z 0,84 L 5 G 0,56 N 4,76 J 0,28

O 3,92

Numărul literelor distincte este: d = 23 Raportul „consoane – vocale” este: C / V = 1,08 Entropia are valoarea: H (C M) = 4,14 Repartizarea literelor poeziei, în procente, în cele trei mulţimi este următoarea:
23

I 21,2

M 47,6

F 31,2

Cele trei entropii sunt ordonate, în ordinea descrescătoare astfel: H (C F), H (M), H (C I) este de reţinut situarea pe primul loc al entropiei cuvintelor finale. Valoarea medie, pe vers, a indicatorului pentru estimarea redundanţei, este: R = 0,775 rezultând că versurile au o redundanţă relativ mică.

„POHOD NA SIBIR” Pentru început prezentăm câteva „mesaje disimulate”. Începând cu prima literă al primului vers, din prima strofă, avem structura: S (3) F (3) P (6) U (9) M (15) T (24) I având la bază secvenţa fibonaciană: 3, 3, 6, 9, 15, 24, din care avem succesiunea S E P U M T I, rezultând expresia ŞI PUTEM. Considerăm ultimul vers din strofa a doua: „Mort cade părăsit”
24

şi numerotăm literele sale, reţinând literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, obţinând secvenţa: M O R C E S, din care rezultă cuvântul: CREMOS. Începând cu a treia literă din al patrulea vers din strofa a treia, apare structura: U (2) R (3) T (5) E (8) P având la bază secvenţa fibonaciană: 2, 3, 5, 8. Secvenţa care apare conduce la cuvântul: TRUPE. Numerotăm literele ultimului vers din strofa a cincea şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, obţinând secvenţa: S A M A P U I din care rezultă expresia PUI MASA. În primul şi al doilea vers din strofa a opta, apare structura: A (2) M (2) L (2) A (2) O (2) I (2) U (2) R (2) A (2) L din secvenţa de mai sus rezultă expresia O AM LA URALI. Să considerăm ultima strofă a poeziei, „Au fost! acum ei unde sânt? ... Un cârd de vulturi zboară Pe sus c-un răpide avânt Şi iute se coboară, Iar dintre brazi vine urlând, Urlând lupul flămând! ...”

25

Primele două litere din fiecare vers formează secvenţa: A U U N P E S I I A U R, din care, prin anagramare, se obţine expresia RUŞII NU AU APE. Din cuvintele ultimului vers reţinem literele care ocupă rangurile 4 şi 5, rezultând secvenţa: A N U L M A, din care rezultă cuvântul: ANULĂM. Începând cu prima literă din versul al treilea şi conţinând cu următoarele versuri, obţinem structura: P (2) U (3) N (5) E (8) U (13) R (21) U având la bază secvenţa fibonaciană: 2, 3, 5, 8, 13, 21, din secvenţa care se obţine rezultă expresia RUPE UNU. Distribuţia literelor din mulţimea M (C I), a cuvintelor iniţiale
litere frecvenţe Ă 3,54 I, N 11,81 M 2,75 E 8,66 L, T 2,36 C 7,08 Ş 1,96 U 6,69 G, Ţ 1,57 A, D 6,29 B, H 1,18 O, S 5,51 V 0,78 R 3,93 F, Z 0,39

Î, P 3,14

Numărul literelor distincte este: d = 24 Raportul „consoane – vocale” este. C / V = 1,189 Entropia are valoarea: H (C I) = 4,168
26

Distribuţia literelor din mulţimea M (C F), a cuvintelor finale
litere frecvenţe P 3,85 D, S 3,59 R 10 I 9,51 C 3,08 T 7,96 Î, Ţ 2,82 A 7,71 G 2,31 E 6,42 F 1,79 Ă 6,16 B 1,28 U 5,91 Z 1,02 N, O 5,14 V 0,77 M 4,62 H, Ş 0,51

L 3,34

Numărul literelor distincte este: d = 24 Raportul „consoane – vocale” are valoarea: C / V = 1, 288 Entropia mulţimii: H (C F) = 4,268 Distribuţia literelor din mulţimea, M (C M), a cuvintelor mediane
litere frecvenţe P 4,72 Ş 1,41 E 10,07 D 4,4 B 1,25 I 8,66 O 3,93 Ţ, Z 0,94 R 8,5 A 7,87 N 7,71 M 3,14 V 0,78 F 0,62 U 6,61 Ă 3 C 5,98 T 5,35 L 5,19 G 1,73 J 0,15

S 3,77

Î 2,67 H 0,47

Numărul literelor distincte este: d = 25
27

Raportul „consoane – vocale”: C / V = 1,334 Entropia mulţimii are valoarea: H (C M) = 4,231 Cele trei entropii, în ordinea descrescătoare a valorilor, sunt ordonate astfel: H (C F), H (C M), H (C I) reţinând valoarea mare a entropiei cuvintelor finale, adică a rimelor. În procente, cele 1278 de litere ale poeziei, sunt repartizate astfel în cele trei mulţimi: I 20,26 M 49,68 F 30,43

Coeficientul lui Kendall, dând corelaţia dintre distribuţiile literelor între perechile formate cu cele trei mulţimi, are valorile: perechi de mulţimi R (K) (I, F) 0,729 (I, M) 0,879 (M, F) 0,859

Valorile mari ale coeficientului R (K), arată că între cele trei mulţimi există o corelaţie strânsă, cea mai puternică legătură existând între mulţimea literelor cuvintelor iniţiale şi mulţimea cuvintelor mediane.

28

Valoarea medie a coeficientului pentru compararea redundanţelor versurilor este: R = 0,775 deci mult mai mare ca R (100).

„PĂSTORII ŞI PLUGARII” Din structura textului, printre altele, rezultă următoarele: Două constatări privitoare la distribuţia substantivelor. În primele patru versuri din strofa întâi avem structura: dealuri (4) poiene (1) flori (5) păstori (6) turme bazată pe secvenţa fibonaciană: 4, 1, 5, 6, rezultând că 62,5 % din substantive sunt distribuite fibonacian. În ultimele patru versuri avem structura: natură (1) buciumul (1) mână (1) fluiere (1) gură care cuprinde tot 62,5 % din substantivele acestei părţi a strofei. Numerotăm cuvintele din versurile 5 şi 6 din strofa a doua, apoi reţinem literele finale ale cuvintelor ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21 şi obţinem secvenţa: B A R A L I A din care, prin anagramare, rezultă cuvântul: ARABILĂ.
29

Din versurile primei strofe reţinem literele ale căror ranguri în versuri formează structura: 2 2 1 1 2 2 1 1, obţinând secvenţa: R E P A R U C A, din care rezultă expresia AUR PE CAP. Distribuţia literelor din mulţimea, M (C I), a cuvintelor iniţiale
litere frecvenţe N, U, V 4,95 I 16,83 C, L, S 3,96 E 9,9 Ţ 2,97 A 8,91 P, R 7,92 O 5,94 B, G, Ş 0,99

Ă, D, Î, J, T 1,98

Numărul literelor distincte este: d = 21 Raportul „consoane – vocale” are valoarea: C / V = 0,98 Entropia mulţimii este: H (C I) = 4,004 Distribuţia literelor din mulţimea, M (C F), a cuvintelor finale
litere frecvenţe L 4,96 R 13,47 T 4,25 I 11,34 Ă, C, M , V 3,54 O 7,8 Î, Ţ 2,83 E 7,09 A, U 6,38 N 5,67 B, F, J 0,7

D, G, P, S, Z 2,12

30

Numărul literelor distincte este: d = 23 Raportul „consoane – vocale” este: C / V = 1,203 Entropia are valoarea: H (C F) = 4,176 Distribuţia literelor din mulţimea, M (C M), a cuvintelor medii
litere frecvenţe S 3,3 P 2,78 E, I 10,9 M 2,43 A 6,78 F, Ţ 1,73 L, R 6,26 Z 1,39 C, O, V 5,56 B, Ş 1,21 N 7,13 X 0,69 T 5 G, V 0,52 Ă 4,17 H 0,34 D, Î 3,82 J 0,17

Numărul literelor distincte este: d = 26 Raportul „consoane – vocale” are valoarea: C / V = 1,09 Entropia este: H (C M) = 4,254 Cele 817 litere ale poeziei sunt partajate, în procente, între cele trei mulţimi, astfel:
31

I 12,36

M 70,37

F 17,25

Cele trei entropii sunt ordonate astfel: H (C M), H (C F), H (C I). Coeficientul lui Kendall, R (K), pentru măsurarea corelaţiei între perechile de distribuţii ale literelor din cele trei mulţimi, are valorile: perechi de mulţ. R (K) (I, F) 0,677 (I, M) 0,589 (F, M) 0,791

cea mai puternică corelaţie semnalându-se între mulţimile cuvintelor finale şi cuvintele medii. Valoarea medie, pe vers, a coeficientului pentru compararea redundanţelor este: R = 0,65 egală cu valoarea R (100).

„CUZA –VODĂ” (3/15 mai 1873) Numerotăm literele celui de-al patrulea vers din a doua strofă şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13 obţinând cuvântul: PRIMII. Omitem următoarele şase litere, iar cele care urmează le numerotăm şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa
32

fibonaciană: 1, 2, 3, 5, obţinând cuvântul: CRAI. Deci am obţinut expresia PRIMII CRAI. Reţinem primele două litere din versurile ultimei strofe S I S A S I P E, din care rezultă expresia ŞI PE SAŞI. Distribuţia literelor din mulţimea, M (C I), a cuvintelor iniţiale
litere frecvenţe C, M, O 4 N 10,6 I 9,33 A, Ă, Ş 8 S, T, U 6,6 D, Î 5,33

E, L, P 2,66

R, Ţ, V, Z 1,33

Numărul literelor distincte este: d = 20 Raportul „consoane – vocale”: C / V = 1,272 Entropia are valoarea: H (C I) = 4,082 Distribuţia literelor din mulţimea, M (C F), a cuvintelor finale
litere frecvenţe Ă, C, M 3,97 E 17,61 Î, S 3,4 R 13,63 V 2,84 I 10,8 D, L 2,27 A, N 6,81 G, P, Ş 1,7 T 5,11 B, H 1,13 O 4,54 F, U 0,56

33

Numărul literelor distincte: d = 22 Raportul „consoane – vocale” este: C / V = 1,095 Entropia are valoarea: H (C F) = 3,948 Distribuţia literelor din mulţimea, M (C M), a cuvintelor mediane
litere frecvenţe D 4,34 E 11,95 M, P 3,8 A 10,68 O 2,71 I 10,5 Î 2 C, U 6,34 Ş 1,08 N 6,15 R 5,97 T 5,79 L 4,89 Ţ 0,54 S 4,71 H 0,36

Ă 3,98

F, G 0,9

B, V, Z 0,72

Numărul literelor distincte este: d = 24 Raportul „consoane – vocale”: C / V = 1,075 Entropia are valoarea: H (C M) = 4,122 Cele 803 litere ale poeziei sunt repartizate, în procente, în cele trei mulţimi astfel:
34

I 9,33

M 68,74

F 21,91

În ordinea descrescătoare a valorilor, cele trei entropii sunt ordonate astfel: H (C M), H (C I), H (C F) Valoarea medie pe vers a indicatorului pentru compararea redundanţelor are valoarea: R = 0,651 egală cu valoarea R (100). Valorile coeficientului lui Kendall pentru perechile de distribuţii sunt: perechi de mulţimi (I, F) R (K) - 0,046 (I, M) 0,387 (F, M) 0,401

Valorile mici ale lui R (K) arată că, între perechile de mulţimi, corelaţiile sunt slabe.

„N. BĂLCESCU MURIND” În versul al treilea din ultima strofă, avem structura: S (2) E (2) R (2) E (2) U (2) T (2) I din secvenţa rezultată se obţine cuvântul: REUŞITE. Se numerotează literele versul cinci din strofa a patra şi reţinem literele ale căror numere de ordine
35

formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13 rezultând succesiunea: S A M L I A, din care rezultă expresia MILA SA. Din al cincilea vers din strofa a doua, avem structura: S (2) U (2) L (4) A (6) T (10) O (16) I având la bază secvenţa fibonaciană: 2, 2, 4, 6, 10, 16, iar din succesiunea de mai sus rezultă expresia O SALUŢI. Din al patrulea vers din strofa a doua, începând cu a 3-a literă, avem structura: A (3) N (5) M (8) U (13) E (21) S bazată pe secvenţa fibonaciană: 3, 5, 8, 13, 21, iar din succesiunea de mai sus, rezultă cuvântul: SUMANE. Distribuţia literelor din mulţimea, M (C I), a cuvintelor iniţiale
litere frecvenţe R 5,47 E 11,64 Ş 4,79 I 10,9 C, M 4,1 L 3,42 D 8,9 O, P, S 2,73 U 8,21 F, Î, T, Ţ 1,36 A, Ă 7,53 N 6,84 G, J, V, Z 0,68

Numărul literelor distincte este: d = 23 Raportul „consoane – vocale” are valoarea: C/V= 1
36

Entropia mulţimii este: H (C I) = 4,097 Distribuţia literelor din mulţimea, M (C F), a cuvintelor finale
litere frecvenţe M, N, T 5,37 E 13,97 L 3,22 R 11,1 D 2,86 I 9,67 Î, P 1,79 Ă, O 7,16 C, Z 1,43 U 6,81 V 1,07 A 6,09 B, J, Ş 0,71 S 5,37 F 0,35

Numărul literelor distincte: d = 22 Raportul „consoane – vocale” este: C / V = 0,897 Entropia acestei mulţimi are valoarea: H (C F) = 3,991 Distribuţia literelor din mulţimea, M (C M), a cuvintelor mediane
litere frecvenţe M, O 3,87 E 9,5 A, U 8,8 P 2,81 L 8,45 Î 2,46 R 7,74 F, G 1,76 S 7,39 Z 1,4 I 7,04 Ţ 1,05 Ă, C 4,92 V 0,7 D, N 4,57 Ş 0,35

T 3,16

37

Numărul literelor distincte este: d = 22 Raportul „consoane – vocale” are valoarea: C / V = 1,201 Entropia mulţimii este: H (C M) = 4,15 Cele 709 litere ale poeziei sunt repartizate în cele trei mulţimi, în procente, astfel: I 20,59 M 40 F 39,35

În ordinea descrescătoare a valorilor, cele trei entropii sunt ordonate astfel: H (C M), H (C I), H (C F) Coeficientul de corelaţie al rangurilor (Kendall) între perechile de distribuţii are valorile: perechi de mulţimi (I, F) R (K) 0,636 (I, M) 0,697 (F, M) 0,719

se observă că, cea mai strânsă legătură se găseşte între mulţimea cuvintelor mediane şi mulţimea cuvintelor finale. Valoarea medie a coeficientului pentru compararea redundanţelor versurilor are valoarea: R = 0,782
38

„CÂNTIC HAIDUCESC” În primul rând, reţinem câteva date privitoare la distribuţia substantivelor. Astfel: dacă „s-au” respectiv „noapte-i” se numără fiecare ca două cuvinte, în prima strofă apare structura: iarna (1) vara (2) pădurea (3) ziua (5) vieţii în care numerele reprezintă numărul de cuvinte din text, care separă cuvintele din structură. Aceste numere formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5. Structura conţine 71,42 % din substantivele strofei, deci în acest procent substantivele au o distribuţie fibonaciană. Mai mult, în primul vers avem 2 substantive, în al doilea 1 substantiv şi în al treilea 3 substantive, aceste numere formează secvenţa fibonaciană: 2, 1, 3. În strofa a patra, începând cu ultimul vers, şi parcurgând strofa circular, avem structura: bani (2) călător (1) punga (3) şal care are la bază secvenţa fibonaciană: 2, 1, 3 şi conţine 80 % din substantivele strofei. Începând cu ultimul vers din strofa a şasea şi parcurgând-o circular, în ipoteza că „te-ai” se numără ca două cuvinte, apare structura: florile (2) vara (1) iarna (3) codru (4) vara având la bază secvenţa fibonaciană: 2, 1, 3, 4 , care cuprinde toate substantivele strofei.
39

În ultima strofă, pe baza secvenţei fibonaciene 1, 1, 2 apare structura: codrii (1) valea (1) vitejii (2) neferi care conţine 66,6 % din substantivele strofei. În al treilea vers din a doua strofă, secvenţa fibonaciană: 2, 3, 5, 8 conduce la structura: F (2) A (3) R (5) S (8) E din care rezultă cuvântul: FARSE. În primul vers din prima strofă, secvenţa fibonaciană: 1, 1, 2, 3, 5, 8 conduce la structura: I (1) R (1) A (2) N (3) R (5) E (8) A din care rezultă expresia ARE RĂNI. Distribuţia literelor din mulţimea, M (C I), a cuvintelor iniţiale
litere frecvenţe R 5,17 I 15,51 D, L, N 4,59 Ă 9,77 M 2,87 E 9,2 F, O, T 2,29 A 8 G 1,72 S 6,32 V, Z 1,14 C, Ş, U 5,74 Î, Ţ 0,57

Numărul literelor distincte este: d = 21 Raportul „consoane – vocale”: C / V = 0,955
40

Entropia mulţimii are valoarea: H (C I) = 4,011 Distribuţia literelor din mulţimea, M (C F), a cuvintelor finale
litere frecvenţe O 5,53 E 10,03 L 3,8 R 9 D 2,76 A 8,65 C 8,3 I 7,26 P 2,07 Ă 6,92 F, G, H 1,03 N, T 6,22 B, Ţ, Z 0,69 U 5,88 Ş 0,34

S 4,49

Î, V, M 2,42

Numărul literelor distincte este: d = 24 Raportul „consoane – vocale”: C / V = 1,14 Entropia mulţimii are valoarea: H (C F) = 4,176

Distribuţia literelor din mulţimea, M (C M), a cuvintelor medii
litere frecvenţe Ă 3,73 L 3,55 A 13,34 P 3,38 I 11,03 E 9,6 R 6,76 F 1,77 C 6,4 G 1,42 N 6,22 Ş 1,24 U 5,33 Î, Z 1,06 D 4,98 B 0,88 S 4,09 M 3,91

O, T, V 3,02

H, J, Ţ 0,35

41

Numărul literelor distincte este: d = 25 Raportul „consoane – vocale” este: C / V = 1,12 Entropia are valoarea: H (C, M) = 4,174 Cele 1025 litere sunt repartizate între cele trei mulţimi, în procente, astfel: I 16,97 M 54,82 F 28,19

Cele trei mulţimi sunt ordonate astfel: H (C F), H (C M), H (C I) Coeficientul de corelaţie al rangurilor (Kendall) între perechile de distribuţii anterioare, are valorile: perechi de mulţimi R (K) (I, F) 0,613 (I, M) 0,768 (F, M) 0,835

Reţinem relaţia strânsă dintre mulţimile finale şi mediane. Valoarea medie a coeficientului pentru compararea redundanţei versurilor are valoarea: R = 0,723
42

„BALTA” Câteva constatări legate de structura textului. În strofa a treia apare următoarea structură conţinând substantive şi având la bază secvenţa fibonaciană: 4, 1, 5. Stuhul (4) luntre (1) şerpii (5) floare Având la bază secvenţa fibonaciană: 2, 2, 4, 6, 10, în al doilea vers din a doua strofă apare structura: C (2) I (2) S (4) E (6) P (10) R din care rezultă cuvântul: PRECIS. În al doilea vers din strofa a doua apare structura: C (2) U (3) R (5) S (8) E (13) A având la bază secvenţa fibonaciană: 2, 3, 5, 8, 13, iar din succesiunea obţinută, rezultă cuvântul: SURCEA. Numerotăm cuvintele din al patrulea vers din a treia strofă, şi reţinem literele finale ale cuvintelor ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, rezultă secvenţa: I E S A N E, din care rezultă expresia E SANIE. Din al treilea vers din strofa a patra avem structura: C (4) A (5) S (6) T (7) R (8) I (9) I (10) E din care se obţine succesiunea: C A S T R I I E şi apoi rezultă expresia EI STRICĂ.

43

Distribuţia literelor din mulţimea, M (C I), a cuvintelor iniţiale
litere frecvenţe C, L 5,77 I 12,64 D, Ş 4,59 E 11,49 U 3,44 A, R 9,19 N, P 8,04 B, Î, S 2,29 T 6,89 Ă, Ţ, Z 1,14

Numărul literelor distincte este: d = 18 Raportul „consoane – vocale” are valoarea: C / V = 1,485 Entropia acestei mulţimii este: H (C I) = 3,871 Distribuţia literelor din mulţimea M (C F) a cuvintelor finale
litere frecvenţe S, U 4,9 E 12,74 D, L 3,92 N, T 9,8 I 8,82 Ă, Î, M, P 2,94 R 7,84 CFV 1,96 A, O 6,86 Ş, Z 0,98

Numărul literelor distincte este: d = 20 Raportul „consoane – vocale” are valoarea: C / V = 1,1702
44

Entropia acestei mulţimii este: H (C F) = 4,021

Distribuţia literelor din mulţimea, M (C M), a cuvintelor mediane
litere frecvenţe T 4,8 C 4,08 E 12,98 Ă 3,6 I 11,05 Ş 3,36 A, R 6,97 D 3,12 U 6,73 P 2,88 N 6,49 M 2,4 L 5,76 Î 1,68 S 5,52 B, V 1,44 O 4,32 Ţ 1,2

Numărul literelor distincte este: d = 24 Raportul „consoane – vocale”: C / V = 1,11 Entropia mulţimii are valoarea H (C M) = 4,192 Cele 605 litere ale poeziei sunt repartizate, în procente, între cele trei mulţimi, astfel: I 14,38 M 68,76 F 16,85

În ordinea descrescătoare a valorilor, cele trei entropii sunt ordonate astfel: H (C M), H (C F), H (C I)
45

Coeficientul de corelaţie al rangurilor (Kendall) între distribuţiile literelor din cele trei mulţimi, are valorile: perechi de mulţimi R (K) (I, F) 0,508 (I, M) 0,702 (F, M) 0,787

Valoarea medie a indicatorului pentru compararea redundanţelor versurilor are valoarea: R = 0,627 mai mică decât R (100).

„SFÂRŞIT DE TOAMNĂ” În prima strofă avem următoarea succesiune a substantivelor: caselor (3) rândunele (3) cuiburi (3) zile (3) cucoane În strofa a treia, începând cu ultimul vers şi parcurgând strofa circular, pe baza secvenţei fibonaciene, 1, 1, 2, 3, 5, 8, apare următoarea succesiune de substantive: nori (1) cârd (1) corbi (2) văzduh (3) părţi (5) ceruri (8) geruri care conţine 53,84 % din substantivele strofei. Din primele două versuri ale strofei a patra, pe baza secvenţei fibonaciene, 1, 3, 4, avem structura: ziua (1) iarna (3) crivăţ (4) hornuri
46

care cuprinde 80 % din substantivele acestor versuri. Din al doilea vers din strofa a doua, folosind secvenţa fibonaciană: 3, 5, 8, 13, 21, 34 se obţine succesiunea: L (3) A (5) A (8) C (13) A (21) S (34) U iar din secvenţa: L A A C A S U rezultă expresia AU CLASĂ. Din al patrulea vers, strofa a treia, apare structura: T (3) E (3) I (3) E (3) B (3) R (3) I (3) R din care rezultă expresia TREI BERI. Distribuţia literelor din mulţimea, M (C I), a cuvintelor iniţiale
litere frecvenţe E, I 11,45 A, U 9,37 L, R 7,29 C, N 5,2 O, S, T 4,16 Î, P 3,12 Ă, B, D, V, Z 2,08 F, G, M, Ţ 1,04

Numărul literelor distincte este: d = 22 Raportul „consoane – vocale” are valoarea: C / V = 0,959 Entropia mulţimii este: H (C I) = 4,096

47

Distribuţia literelor din mulţimea, M (C F), a cuvintelor finale
litere frecvenţe L 4,9 R 14,7 Ă, T, U 3,92 E 13,7 Z, D 2,94 I 9,8 O 8,82 A, F, G, Î, S 1,96 C, N 7,84 B, M, P, Ş, V 0,98

Numărul literelor distincte este: d = 22 Raportul „consoane – vocale”: C / V = 1,266 Entropia mulţimii are valoarea: H (C F) = 3,961

Distribuţia literelor din mulţimea, M (C M), a cuvintelor medii
litere frecvenţe S 4,43 L, O, P 3,5 I 12,38 Ă 3,03 R 10,28 Î 2,33 E 9,57 B 1,86 A 7,28 G 1,63 U 7 N 6,54 C 5,6 F, H 0,7 D 5,14 Ţ 0,46 T 4,67 J 0,23

M, Ş, V, Z 1,4

Numărul literelor distincte este: d = 25
48

Raportul „consoane – vocale”: C / V = 1,217 Entropia mulţimii are valoarea: H (C M) = 4,19 Literele poeziei, în procente, sunt repartizate astfel în cele trei mulţimi: I 15,33 M 68,37 F 16,29

În ordinea descrescătoare a valorilor, cele trei entropii sunt ordonate astfel: H (C M), H (C I), H (C F) Coeficientul de corelaţie al rangurilor (Kendall) pentru perechile de distribuţii din cele trei mulţimi are valorile: perechi de mulţimi R (K) (I, F) 0,606 (I, M) 0,89 (F, M) 0,707

de reţinut corelaţia strânsă între mulţimile, M (I C) şi M (C M). Coeficientul mediu pentru compararea redundanţelor versurilor are valoarea: R = 0,648 mai mică decât R (100).
49

„CÂNTIC OSTĂŞESC” Toate substantivele din prima strofă sunt cuprinse în următoarea structură: român (2) stejarul (2) duşmani (2) moarte (2) armăsarul (2) glonţi În strofa a cincea, 83,3 % dintre substantive sunt cuprinse în structura: suflet (2) pală (2) şoim (4) duşmani (6) vestea bazată pe secvenţa fibonaciană: 2, 2, 4, 6. Numerotăm cuvintele primei strofe începând cu primul vers, şi reţinem literele finale ale cuvintelor ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, obţinând secvenţa N E A D I L, din care rezultă expresia ÎN DEAL. Numerotăm literele primului vers din a treia strofă, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, obţinând succesiunea C I T I T A E S, din care rezultă expresia ÎS CITATE. Numerotăm literele strofei a cincea, începând cu primul vers, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, obţinând succesiunea C U A M S T A M, din care rezultă expresia ACUM STĂM.

50

Distribuţia literelor din mulţimea, M (C I), a cuvintelor iniţiale
litere frecvenţe A, I 15,18 C 11,39 R 7,59 Ă, E 6,32 Î, S, Ş 5,06 G, N 3,79 D, L, M, U 2,53 B, O, P, Ţ 1,26

Numărul literelor distincte este: d = 19 Raportul „consoane – vocale”: C / V = 0,92 Entropia mulţimii are valoarea: H (C I) = 3,842 Distribuţia literelor din mulţimea, M (C F), a cuvintelor finale
litere frecvenţe E 15,52 R, S 3,72 A, Ă 9,31 L, O, V 3,1 U 8,07 M, Z 7,45 N 6,21 Î, Ş 0,62 C, I, T 4,34

D, H, P 1,86

Numărul literelor distincte este: d = 20 Raportul „consoane – vocale” are valoarea: C / V = 0,987

51

Entropia acestei mulţimii este: H (C I) = 3,982 Distribuţia literelor din mulţimea, M (C M), a cuvintelor mediane
litere frecvenţe U 4,27 I 13,24 A 11,1 N 10,25 S, V 2,56 E 9,4 F, Ţ 1,7 M 7,69 G, P 0,85 C 7,26 B, Î, J 0,42 Ă, D 5,12

L, O, R, Ş, T 2,99

Numărul literelor distincte este: d = 23 Raportul „consoane – vocale” are valoarea: C / V = 1,146 Entropia mulţimii este: H (C M) = 4,04 Repartizarea literelor, în procente, în cele trei mulţimi este următoarea: I 16,6 M 49,36 F 33,96

Cele trei entropii, în ordinea descrescătoare a valorilor sunt ordonate astfel: H (C M), H (C F), H (C I)

52

Valorile coeficientului de corelaţie al rangurilor (Kendall) între distribuţiile literelor dintre perechile de mulţimi, sunt următoarele: perechi de mulţimi R (K) (I, F) 0,085 (I, M) 0,412 (F, M) 0,145

Valoarea maximă a coeficientului R (K) este egală cu 1 (unu) şi deci, din valorile de mai sus, rezultă că există o corelaţie foarte slabă între cele trei distribuţii. Valoarea coeficientului pentru compararea redundanţelor versurilor este: R = 0,725 deci redundanţa medie a versurilor este relativ mică.

„UNOR CRITICI” Reproducem ultima strofă a poeziei, din care rezultă modestia autorului, realismul cu care accepta talentul altor poeţi, spre binele ţării, chiar dacă aceştia urmau să-l depăşească, lipsa lui de invidie: „E unul care cântă mai dulce decât mine? Cu-atât mai bine ţării, şi lui cu-atât mai bine. Apuce înainte s-ajungă cât mai sus, La răsăritu-i falnic se-nchină-al meu apus, Iar voi, care asupra-mi săgeţi tocite trageţi, Cântaţi, dacă se poate, fiţi buni şi nu mai rageţi!”

53

Primele litere din versurile de mai sus formează expresia E CALIC. Din primul vers apare structura: E (3) L (3) E (3) T (3) I din care rezultă cuvântul: ELITE. Numerotăm literele ultimului vers din această strofă, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, rezultând succesiunea: C I N A D E T R, din care rezultă expresia DIN CARTE. Începând cu a 24-a literă din primul vers al acestei strofe, şi continuând cu al doilea vers, avem structura: E (3) M I N E C U (3) T Dacă din rangul din alfabet al literei T, adică 20 scădem o unitate obţinem numărul 19 care este rangul din alfabet al literei S. Atunci secvenţa de mai sus o descifrăm cu cheia, (0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, -1) şi obţinem: E 0 E M 0 M I 0 I N 0 N E 0 E C 0 C U 0 U T -1 S

secvenţa finală este o anagramă a numelui EMINESCU. Numerotăm literele versului al doilea din a treia strofă, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, acestea formează succesiunea: C E N R C A I A, din care, prin anagramare, rezultă expresia AI CANCER sau cuvântul: ÎNCEARCĂ.
54

Distribuţia literelor din mulţime, M (C I), a cuvintelor iniţiale
litere frecvenţe L, O, D 5,5 I 11,9 Î, U 4,76 A 10,3 Ş 3,17 E 8,73 P, Ţ, V 2,38 C 7,14 G, M, S 1,58 N, R, T 6,34 Ă, H 0,79

Numărul literelor distincte este: d = 21 Raportul „consoane – vocale”: C / V = 1,135 Entropia mulţimii are valoarea: H (C I) = 4,093 Distribuţia literelor din mulţimea, M (C F), a cuvintelor finale
litere frecvenţe P 4,6 C 2,87 I 15,5 E 13,2 Ă 2,3 R 9,8 O 1,7 A, T, U 6,9 G, Î, Ş Ţ 1,4 N 5,74 L, M, S 5,17

B, D, F, H, V, Z 0,57

Numărul literelor distincte este: d = 24 Raportul „consoane – vocale”: C / V = 1,096
55

Entropia mulţimii are valoarea: H (C F) = 3,961 Distribuţia literelor din mulţimea M (C M) a cuvintelor mediane
litere frecvenţe L, S 3,65 E 11,37 O 2,38 A, I 10,81 P 1,82 N 7,16 Ş 1,68 R 7,02 T 6,74 C 6,46 G 1,12 U 5,89 B 0,84 Ă 4 H 0,56 M 3,8 J 0,14

D, Î 2,66

F, Ţ, V 1,54

Numărul literelor distincte este: d = 24 Raportul „consoane – vocale”: C / V = 1,081 Entropia mulţimii are valoarea: H (C F) = 4,147 Cele 1012 litere ale poeziei sunt repartizate astfel: în procente, între cele trei mulţimi: I 12,45 M 70,35 F 17,19

În ordinea descrescătoare a valorilor cele trei entropii sunt ordonate astfel: H (C M), H (C I), H (C F)

56

Valorile coeficientului lui Kendall între perechile de distribuţii corespunzătoare celor trei mulţimi sunt: perechi de mulţimi R (K) (I, F) 0,586 (I, M) 0,739 (F, M) 0,857

Valoarea medie a indicatorului pentru compararea redundanţei versurilor este: R = 0,624 mai mică decât R (100). „LACRIMIOARE” Câteva „mesaje disimulate”. Numerotăm literele primului vers din prima strofă, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55. În final, obţinem secvenţa: M U L E O C M I I. Din rangul din alfabet al celei de-a opta litere, deci I scădem 8, rezultând numărul 1, care este rangul din alfabet al literei A, şi secvenţa de mai sus devine M U L E O C M A I, din care rezultă expresia O LUME MICĂ. Din al doilea vers al strofei a doua, avem structura: P (2) A (2) N (2) I (2) E din care rezultă cuvântul: PÂINE. În al treilea vers din prima strofă avem structura: D (3) A (3) M (3) L (3) I (3) A (3) A din care rezultă cuvântul: MALADIA.
57

Din al doilea vers din strofa a treia, avem structura: C (2) U (2) T (2) I (2) I rezultând cuvântul: CUTII. Reţinem literele finale ale cuvintelor din al doilea vers, şi următorul, din strofa a doua, obţinând secvenţa: E T N R E D N E E A din care rezultă expresia TEREN DE NEA. Cele patru substantive din versurile, 3, 4, 5 din prima strofă, formează structura: lăcrămioare (1) lume (2) floare (3) nume având la bază secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3. Cele patru substantive din primele două versuri din strofa a doua formează structura: lacrimi (1) îngeri (1) pământ (1) cer Din versurile primei strofe reţinem literele ale căror ranguri formează schema, 2, 1, 2, 1, 2, rezultă cuvântul: UMANI. Distribuţia literelor din mulţimea, M (C I), a cuvintelor iniţiale
litere frecvenţe A 14,86 E, R 10,81 I, T 8,1 L, O 6,75 M, N 5,4 Ă, C, D, F, S, U 4,05 B, P, V 2,7 Î, Ş, Ţ, Z 1,35

Numărul literelor distincte este: d = 22
58

Raportul „consoane – vocale”: C/V=1 Entropia mulţimii are valoarea: H (C I) = 3,631 Distribuţia literelor din mulţimea, M (C F), a cuvintelor finale
litere frecvenţe E 21,16 R 11,67 L, T 7,29 A, I 5,83 M 5,1 Ă, C 4,37 G, O, U 3,64 N, S 2,91 B, Î, P, Ş 2,18

Numărul literelor distincte este: d = 20 Raportul „consoane – vocale”: C / V = 1,14 Entropia mulţimii are valoarea: H (C F) = 3,889 Distribuţia literelor din mulţimea, M (C M), a cuvintelor mediane
litere frecvenţe S, V 4,21 E 13,15 M 3,68 I 11,05 F, Î 2,63 C 6,84 Ă, P 2,1 L, R 6,31 Ţ 1,57 A, N, U 5,78 B, G, Ş 0,52 D, O, T 4,73

59

Numărul literelor distincte este: d = 22 Raportul „consoane – vocale”: C / V = 1,209 Entropia are valoarea: H (C M) = 4,131 Literele poeziei sunt repartizate, în procente, între cele trei mulţimi, astfel: I 17,96 M 46,11 F 33,25

Cele trei entropii, în ordinea descrescătoare a valorilor, sunt ordonate astfel: H (C M), H (C F), H (C I) Valorile coeficientului lui Kendall, pentru perechile de distribuţii sunt: perechi de mulţimi R (K) (I, F) 0,818 (I, M) 0,772 (F, M) 0,56

Valoarea medie a indicatorului pentru compararea redundanţelor versurilor este: R = 0,644 mai mică decât R (100).

60

„HORA UNIREI – 1857” În al doilea vers din strofa a şaptea, avem următorul ciclu format din substantive: sorbire (3) drumul (4) hotare (7) sorbire având la bază secvenţa fibonaciană. Din al treilea vers al acestei strofe, avem structura: C (5) R (8) U (13) A (21) D pe baza secvenţei fibonaciene, 5, 8, 13, 21, din care rezultă cuvântul: CRUDĂ. În ultima strofă, dacă cratima se numără ca două cuvinte, pe baza secvenţei fibonaciene, 2, 2, 4, substantivele sunt cuprinse în următoarea structură: soare (2) zi (2) hora (4) câmpie Din al doilea vers al strofei a doua, începând cu a cincea literă, avem structura: A (3) M (3) A (3) R (3) T (3) O (3) N din care rezultă cuvântul: MARATON. Distribuţia literelor din mulţimea M (C I), a cuvintelor iniţiale
litere frecvenţe O, R 5 I 12,5 A, E 10 P, S, Ş 3,3 N 9,16 U, V 2,5 Î 6,6 H, L 1,6 D 5,83 B 0,83

A, C, M, T 4,16

61

Numărul literelor distincte este: d = 20 Raportul „consoane – vocale”: C / V = 1,264 Entropia mulţimii are valoarea: H (C I) = 4,066 Distribuţia literelor din mulţimea M (C F), a cuvintelor finale
litere frecvenţe O 4,73 T, U 4,21 E 16,31 S 3,68 R 13,15 C, F 2,63 Ă 8,42 B, Î, P, Ţ 2,1 I 7,36 L 1,57 M 6,84 Ş 1,05 A, N 6,31 D, G, H, V 0,52

Numărul literelor distincte este: d = 23 Raportul „consoane – vocale”: C / V = 1,021 Entropia mulţimii are valoarea: H (C F) = 3,998 Distribuţia literelor din mulţimea, M (C M), a cuvintelor mediane
litere frecvenţe I 10 N 8,7 U 7,74 A, E, O 7,09 T 6,12 Ă 5,8 M, R 5,48 D 4,83

62

S 4,19

C, L 3,87

Î 2,25

Ş, V 1,93

F, P 1,61

H 1,29

Z 0,96

Ţ 0,64

B 0,32

Numărul literelor distincte este: d = 23 Raportul „consoane – vocale”: C / V = 1,23 Entropia mulţimii are valoarea: H (C M) = 4,206 Literele poeziei sunt repartizate, în procente, între cele trei mulţimi astfel: I 23,52 M 60,78 F 37,25

În ordinea descrescătoare a valorilor, cele trei entropii sunt ordonate astfel: H (C M), H (C I), H (C F) Valorile coeficientului lui Kendall, pentru perechile de distribuţii corespunzătoare celor trei mulţimi, sunt, perechi de mulţimi R (K) (I, F) 0,540 (I, M) 0,635 (F, M) 0,721

Valoarea medie a indicatorului pentru compararea redundanţei versurilor este: R = 0,740 mai mare decât R (100).
63

„MOLDOVA ÎN 1857” Poezie este un rechizitoriu, dur, la adresa duşmanilor UNIRII. „În zadar cearcă ei să ridice Un zid pe Milcov, despărţitor. Cădea-va zidul, şi tu, ferice Vei fi unită cu a ta sor’.” Supărarea sa la adresa celor care s-au opus Unirii, se accentuează pe parcursul poeziei, culminând cu blestemul la adresa lor: „Blăstemul ţării tunând să cadă Pe capul vostru nelegiuit! Blăstem şi ură! ... Lumea să vadă Cât rău în lume aţi făptuit!” Câteva „mesaje disimulate” În al treilea vers din a 17-a strofă, pe baza secvenţei fibonaciene, 1, 2, 3, 5, 8, 13, avem structura: V (1) I (2) U (3) A (5) S (8) T (13) I din care rezultă expresia ŞTIU VIA. Numerotăm cuvintele din a 19-a strofă, apoi reţinem literele finale ale cuvintelor ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, şi obţinem, în final, succesiunea: L I D A U A T din care rezultă cuvântul: DILUATĂ sau expresia DATA LUI. Din al treilea vers din prima strofă, pe baza secvenţei fibonaciene 2, 3, 5, 8, avem structura:
64

L (2) A (3) P (5) R (8) E din care rezultă cuvântul: PERLA. Distribuţia literelor din mulţimea M (C I), a cuvintelor iniţiale
litere frecvenţe Ă, M, R 4,57 I 11,1 E 3,92 U 10,4 L, Ş, T 3,26 C, N 9,8 O, S 2,61 A, D 5,8 H 1,3 Î, P 5,22 F, G, Ţ, V 0,65

Numărul literelor distincte este: d = 22 Raportul „consoane – vocale”: C / V = 1,283 Entropia mulţimii are valoarea: H (C I) = 4,101 Distribuţia literelor în mulţimea M (C F), a cuvintelor finale
litere frecvenţe P 5,26 M, O, S 4,73 I 13,15 D 3,15 E, R, T 11,57 C, L, Ş 2,63 Ă 11,05 Î, V 2,1 N 8,94 B, F, G 1,57 U 7,89 J, Z 1,05 A 6,31 H, Ţ 0,52

65

Numărul literelor distincte: d = 25 Raportul „consoane – vocale”: C / V = 0,759 Entropia are valoarea: H (C F) = 2,955 Distribuţia literelor în mulţimea, M (C M), a cuvintelor mediane
litere frecvenţe D 3,1 E 10,68 S 2,75 I 10,34 P,V 1,89 A 9,13 F 1,72 U 7,58 Ş 1,37 T 6,89 G 1,2 C, L, N 6,03 B 1,03 R 5,63 H 0,68 Ă, O 3,96 Z 0,51 M 3,44 J 0,17

Î 2,06

Numărul literelor distincte este: d = 25 Raportul „consoane – vocale”: C / V = 1,093 Entropia mulţimii are valoarea: H (C M) = 4,223 Literele poeziei sunt repartizate, în procente, în cele trei mulţimi, astfel: I 16,57 M 62,83
66

F 20,58

Cele trei entropii, în ordinea descrescătoare a valorilor, sunt ordonate astfel: H (C M), H (C I), H (C F) Valorile coeficientului de corelaţie (Kendall) între perechile de distribuţii corespunzătoare celor trei mulţimi sunt: perechi de mulţimi R (K) (I, F) 0,585 (I, M) 0,617 (F, M) 0,781

Valoarea medie a indicatorului pentru compararea redundanţelor versurilor este: R = 0,723

„ZBURĂTORUL” Câteva curiozităţi. Substantivele din versurile, 1, 2, 3, din strofa a doua, în proporţie de 80 %, sunt cuprinse în structura: fragii (2) poală (4) mână (6) gură Substantivele din versurile, 3, 4, 5, 6 sunt cuprinse în totalitate în structura: mărgică (2) sărutare (1) sân (3) salbă (4) dor (7) salbă (11) mărgică dacă cratimele se numără ca două cuvinte, structura are la bază secvenţa fibonaciană: 2, 1, 3, 4, 7, 11.
67

Din versurile strofei a patra reţinem literele ale căror ranguri formează structura: 2, 1, 2, 1, 2, 1, 2, rezultând secvenţa: A C I L E S P, din care rezultă cuvântul: SPECIAL. Din versul 5, strofa a patra avem structura: P (2) I (2) R (2) A (2) T din care rezultă cuvântul: PIRAT sau RĂPIT. Numerotăm literele versului şase din strofa a patra, şi reţinem pe acelea ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, se obţine cuvântul SALATĂ. Din versurile strofei a cincea reţinem literele ale căror ranguri formează secvenţa: 1, 2, 2, 1, 2, 2, 1, 2 şi se obţine cuvântul: ALADINUL. Numerotăm cuvintele strofei a cincea şi reţinem literele finale ale cuvintelor ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13 şi obţinem secvenţa: L L O U R E din care rezultă expresia E ROLUL. Distribuţia literelor din mulţimea, M (C I), a cuvintelor iniţiale
litere frecvenţe C, S 4,61 A 10,25 D, T 4,1 O 3,58 N, U 9,23 Ă 8,7 Î, P 3,07 I 7,7 G, Ş 2,56 L 7,17 B, F 1,53 E, R 5,12 M, Z 1,02

Numărul literelor distincte: d = 21
68

Raportul „consoane – vocale” este: C / V = 1,096 Entropia mulţimii are valoarea: H (C I) = 4,139 Distribuţia literelor din mulţimea, M (C F), a cuvintelor finale
litere frecvenţe I, L 5,51 Ă 12,2 C 5,11 R 10,62 S, O 3,54 E 10,23 D, G 2,36 U 7,87 M, P 1,96 A 6,69 B, V, Z 1,57 T 6,29 F, Î, Ş, Ţ 0,78 N 5,9 H 0,39

Numărul literelor distincte este: d = 24 Raportul „consoane – vocale”: C / V = 1,134 Entropia mulţimii are valoarea: H (C F) = 4,128 Distribuţia literelor din mulţimea, M (C M), a cuvintelor mediane
litere frecvenţe R, Î 3,97 E 11 I 8,86 G 2,44 C 8,25 Ş, T 2,14 A 7,64 F, M 1,83 L 7,33 B, Z 1,22 N 7,03 U 6,11 Ţ 0,91 Ă 4,58 V 0,61 D, P, S 4,28 H 0,3

O 3,66

69

Numărul literelor distincte: d = 24 Raportul „consoane – vocale”: C / V = 1,18 Entropia are valoarea: H (C M) = 4,237 Literele poeziei sunt repartizate, în procente, în cele trei mulţimi astfel: I 25,12 M 42,13 F 32,73

Cele trei entropii sunt ordonate, în ordinea descrescătoare a valorilor astfel: H (C M), H (C I), H (C F). Coeficientul lui Kendall între perechile de distribuţii corespunzătoare celor trei mulţimi, are valorile: perechi de mulţimi R (K) (I, F) 0,821 (I, M) 0,794 (F, M) 0,631

Valoarea medie a coeficientului pentru compararea redundanţelor versurilor, are valoarea: R = 0,725 mai mare decât R (100).

70

„BUCOVINA” Din versurile strofei a doua, reţinem literele ale căror ranguri formează structura: 1, 2, 1, 2, 1, 2, 1, 2 şi obţinem secvenţa T A C T E R S U, din care rezultă expresia TREC SATU. Din versurile strofei a treia, reţinem literele ale căror ranguri formează structura: 1, 2, 1, 2, 2, 1, 2, 1 şi obţinem secvenţa: D I C A A S E M, din care rezultă expresia AŞA MEDIC. În al patrulea vers din strofa a patra apare structura: D (2) A (2) N (2) L (2) U (2) C (2) E din care obţinem cuvântul: DECANUL. Numerotăm literele celui de-al cincilea vers din a treia strofă şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34 De aici obţinem succesiunea: N A S E I T A T, din care rezultă cuvântul: ÎNSETAT. Numerotăm cuvintele din a patra strofă, începând cu al patrulea vers, şi reţinem literele finale ale cuvintelor ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană 1, 2, 3, 5, 8, 13, obţinând succesiunea: A L U E R I, din care rezultă expresia LEI – AUR. Din versurile strofei a treia, reţinem literele ale căror ranguri formează structura: 2, 2, 2, 2, 1, 1, 1, 1 şi rezultă secvenţa U I U A N S D M, din care obţinem expresia DU-I SUMAN.
71

Distribuţia literelor din mulţimea, M (C I), a cuvintelor iniţiale
litere frecvenţe N 4,09 E 13,1 Ă, D, P 3,27 C, U 11,47 B, S, Ş, V 2,45 A, I 9 F, H, Î, M 1,63 L, R, T 4,91 Z 0,81

Numărul literelor distincte: d = 21 Raportul „consoane – vocale”: C / V = 1,103 Entropia mulţimii are valoarea: H (C I) = 4,017 Distribuţia literelor din mulţimea, M (C F), a cuvintelor finale
litere frecvenţe C 3,96 I, R 11,8 M, P 2,97 E, O 9,9 A, D, F 2,47 Ă 5,94 V 1,98 T, U 5,44 B, Î, Ş 1,48 N, S 4,95 G 0,99 L 4,45 Z 0,49

Numărul literelor distincte: d = 22 Raportul „consoane – vocale” este: C / V = 1,126
72

Entropia mulţimii are valoarea: H (C F) = 4,09 Distribuţia literelor din mulţimea M (C M) a cuvintelor mediane
litere frecvenţe A, Î, L, U 5 I 13,3 E 12,5 T 9,16 M 2,5 C 8,33 Ă, G, Ş 1,66 R 7,5 N 6,6

D, O, P 3,3

B, F, H, S, V, Z 0,83

Numărul literelor distincte: d = 23 Raportul „consoane – vocale”: C / V = 1,181 Entropia mulţimii are valoarea: H (C M) = 4,05 Literele poeziei, în procente, sunt repartizate între cele trei mulţimi astfel: I 27,45 M 27,02 F 45,49

Cele trei entropii sunt ordonate astfel: H (C F), H (C M), H (C I)

73

Coeficientul de corelaţie (Kendall) între perechile de distribuţii corespunzătoare celor trei mulţimi, are valorile: perechi de mulţimi R (K) (I, F) 0,669 (I, M) 0,764 (F, M) 0,624

Valoarea medie a indicatorului pentru compararea redundanţelor versurilor este: R = 0,846 deci versurile au o redundanţă mică.

„HORA DOBROGEANĂ” Literele iniţiale ale versurilor din strofa a doua, formează secvenţa: D A T A C E V I, este vorba de primele două litere, din care rezultă expresiile: VITA CADE sau CA DEVIAT. În prima strofă, 66,6 % dintre substantive sunt cuprinse în structura: Dobrogea (2) soare (2) marea (4) jalea (6) Dobrogea având la bază secvenţa fibonaciană: 2, 2, 4, 6. În strofa a patra, 71,4 % dintre substantive sunt cuprinse în structura: carpaţii (2) câmpii (1) bogăţii (3) mână (4) bădiţă bazată pe secvenţa fibonaciană: 2, 1, 3, 4.

74

Începând cu primul vers din ultima strofă, avem structura: S (2) A (2) R (2) O (2) I (2) T (2) R (2) A (2) M din care rezultă expresiile: ŞATRĂ – ROMI sau ORAŞ MĂRIT. Numerotăm literele din al doilea vers din a treia strofă, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, obţinând succesiunea S A L U I M T E A, din care rezultă expresia UMILĂ STEA. Din versurile strofei a doua reţinem literele ale căror ranguri formează secvenţa: 1, 2, 1, 2 obţinând cuvântul: DACI. Numerotăm literele celui de-al doilea vers din a treia strofă, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34 şi obţinem succesiunea: S A L U I M T E, din care rezultă expresia E SAT UMIL. Distribuţia literelor din mulţimea M (C I) a cuvintelor iniţiale
litere frecvenţe A, C 4,65 D, O, U 3,87 A 13,95 E 10 L, P, T 3,1 I 9,3 Ş, Ţ, V 2,32 R 8,52 M 6,97 Î, G, S 1,55 N 5,42 B, F, H 0,77

Numărul literelor distincte: d = 23
75

Raportul „consoane – vocale”: C / V = 1,114 Entropia are valoarea: H (C I) = 4,204 Distribuţia literelor din mulţimea, M (C F), a cuvintelor finale
litere frecvenţe O 4,67 S 4 A 12,28 T 3,5 E 10,52 B, C, Î, Ţ 2,92 I 8,7 G 2,33 N 8,2 Ş 1,75 Ă, R 7 L 6,43 D, P, U, V 1,16 M 5,26 F, H, Z 0,58

Numărul literelor distincte este: d = 24 Raportul „consoane – vocale”: C / V = 1,11 Entropia are valoarea: H (C F) = 4,155 Distribuţia literelor din mulţimea M (C M) a cuvintelor mediane
litere frecvenţe C, U 4,13 A 11,15 L, P 3,75 E 10,7 Î, O, S 3,3 I 10,3 F 2,47 R 7,85 T, Ţ, V 2,06 Ă, N 6,19 B, H, J, Ş 0,41 D, M 5,78

76

Numărul literelor distincte: d = 23 Raportul „consoane – vocale” este: C / V = 1,033 Entropia are valoarea: H (C M) = 4,131 Literele poeziei sunt repartizate, în procente, între cele trei mulţimi, astfel I 23,8 M 44,64 F 31,54

Cele trei entropii sunt ordonate astfel: în ordinea descrescătoare a valorilor: H (C I), H (C F), H (C M) Coeficientul lui Kendall, de corelaţie al rangurilor între distribuţiile corespunzătoare celor trei mulţimi, are valorile: perechi de mulţimi R (K) (I, F) 0,737 (I, M) 0,891 (F, M) 0,663

De reţinut corelaţia strânsă între mulţimile I şi M. Valoarea medie pe vers a indicatorului pentru compararea redundanţelor versurilor este: R = 0,730 mai mare ca R (100).
77

„CONCERTUL ÎN LUNCĂ” În al treilea vers din prima strofă avem structura: C (2) A (3) L (5) N (8) E (13) A (21) R având la bază secvenţa fibonaciană: 2, 3, 5, 8, 13, 21 din care rezultă succesiunea: C A L N E A R din care, prin anagramare, rezultă expresiile: LA CERNA sau CER LÂNĂ. Numerotăm cuvintele din strofa a şaptea, şi reţinem literele finale ale cuvintelor ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, rezultând succesiunea E G N E E R R A din care rezultă cuvântul: REGENERA sau expresia GENE RARE. În al doilea vers din strofa a II-a, apare structura T (2) I (2) M (2) I (2) S (2) P (2) R (2) I (2) A (2) I din care rezultă expresia PRIMII PAŞI. Din versurile ultimei strofe reţinem primele lor două litere, adică: P E T A L U M A, din care rezultă expresia LUPTA MEA. Reţinem literele finale ale cuvintelor din ultimul vers al ultimei strofe, obţinând secvenţa: L R S A A E S E A E, din care se obţine expresia ALESE SEARA. Distribuţia literelor din mulţimea, M (C I), a cuvintelor iniţiale
litere frecvenţe C 3,83 I 13,58 Î 3,13 E 10 A 7,66 P, Ş 2,78 L, R 6,96 M, S 1,74 N 6,62 T 6,27 O, U 4,87 V 1,04 Ă 4,52 J, Z 0,34

D 3,48

Ţ 2,09

B, F, G 1,39

78

Numărul literelor distincte: d = 24 Raportul „consoane – vocale”: C / V = 1,05 Entropia mulţimii are valoarea: H (C I) = 4,182 Distribuţia literelor din mulţimea, M (C F) a cuvintelor finale
litere frecvenţe O 4,46 E 15,22 P, S 2,8 R 11,02 D 2,62 I 9,18 C 2,36 A 8,39 F, B 1,83 Ă 6,29 U 5,77 L 5,51 N 5,24 Z 0,78 M 4,72 Ş, Ţ 0,52

T 4,19

Î 1,57

G, V 1,04

Numărul literelor distincte: d = 23 Raportul „consoane – vocale”: C / V = 0,963 Entropia mulţimii are valoarea: H (C F) = 4,065 Distribuţia literelor din mulţimea, M (C M) a cuvintelor mediane

79

litere frecvenţe C 5,06 G 1,75

E 12,2 T 4,86

I 9,38 Ă, D 4,11 F 1,41

R 8,3 O 4,05

N 7,96 S 3,3 V 1 Ţ 0,94

A 7,69 P 3,17 Z 0,67

U 6,75 Î 2,63 H 0,6

L 5,13 M 1,95 J 0,06

Ş 1,48

B 1,21

Numărul literelor distincte: d = 25 Raportul „consoane – vocale”: C / V = 1,134 Entropia are valoarea: H (C M) = 4,207 Cele 2149 litere ale poeziei, sunt repartizate în cele trei mulţimi, în procente, astfel: I 13,35 M 68,91 F 17,72

Cele trei entropii, în ordinea valorilor, sunt ordonate astfel: H (C M ), H (C I), H (C F) Coeficientul de corelaţie al rangurilor (Kendall) între perechile de distribuţii din cele trei mulţimi este: perechi de mulţimi R (K) (I, F) 0,822
80

(I, M) 0,94

(F, M) 0,895

Ţinând cont că valoarea maximă a lui R (K) este egală cu 1 (unu), rezultă că, între cele trei distribuţii corelaţiile sunt foarte strânse, cu deosebire între mulţimile, I şi M. Valoarea medie a coeficientului pentru compararea redundanţei versurilor, este: R = 0,653

„MEZUL IERNEI” Primele două litere din versurile strofei a patra, formează secvenţa: T O N I D A E U din care rezultă expresia TUNDEA OI. Din al doilea vers al strofei a doua, avem structura: C (1) I (2) L (3) E (5) N (8) P (13) E având la bază secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, din care rezultă expresia CE E PLIN sau CE PELIN. Numerotăm literele versului al doilea din strofa a patra, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, rezultând succesiunea: N I C U B A, din care rezultă cuvântul BUNICA sau expresia CU BANI. Distribuţia literelor din mulţimea, M (C I) a cuvintelor iniţiale
litere frecvenţe E, I, N, U 12,06 A, R 6,89 D, L, T 5,17 C, Î, M, O 3,44 F, P, S, Ş, Ţ 1,72

81

Numărul literelor distincte: d = 18 Raportul „consoane – vocale” este: C/V=1 Entropia are valoarea: H (C I) = 3,844 Distribuţia literelor din mulţimea M (C F), a cuvintelor finale
litere frecvenţe Ă 5,73 I 13,11 L 4,91 T 9,83 C 4,09 A 9 M, P 3,27 O, S 8,19 G, U 2,45 E, N 7,35 Î 1,63 R 6,55 F, Ţ, Z 0,81

Numărul literelor distincte: d = 19 Raportul „consoane – vocale” este: C / V = 1,103 Entropia mulţimii are valoarea: H (C F) = 3,927 Distribuţia literelor din mulţimea, M (C M), a cuvintelor mediane
litere frecvenţe E 10,92 A 9,73 I 8,78 N 7,83 R 7,12 U 6,65 L 5,93 Ă 5,46

82

C, T 4,98

D 4,03

P, S 3,8

Î, M, O 2,37

F, Ţ, Z 1,42

B, G 1,18

V 0,95

H, Ş 0,47

J 0,23

Numărul literelor distincte: d = 25 Raportul „consoane – vocale” este: C / V = 1,158 Entropia are valoarea: H (C M) = 4,206 Literele poeziei sunt repartizate, în procente, între cele trei mulţimi, astfel: I 9,65 M 70,04 F 20,29

Cele trei entropii sunt ordonate astfel: H (C M), H (C F), H (C I) Coeficientul lui Kendall pentru perechile de distribuţii, corespunzătoare celor trei mulţimi, are valorile: perechi de mulţimi R (K) (I, F) 0,438 (I, M) 0,819 (F, M) 0,631

Valoarea medie a indicatorului pentru compararea redundanţelor versurilor este: R = 0,628 mai mică decât R (100).
83

„DORUL DE MARE„ Câteva mesaje disimulate. Literele iniţiale ale versurilor din strofa a treia formează secvenţa: D C I A din care rezultă cuvântul: DACI. Numerotăm literele versului 3 şi 4 din strofa a treia, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34 şi obţinem succesiunea: I N P E C A U R, din care rezultă expresiile: URNE PICĂ sau ÎN PERUCĂ. În strofa a şasea apare următorul ciclu format din substantive: Veneţia (2) rai (3) gondola (5) Veneţia având la bază secvenţa fibonaciană: 2, 3, 5. Numerotăm literele versului al doilea din strofa a şasea şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, rezultând succesiunea: R A I E C T O, din care rezultă cuvântul: ACTORIE. Din al treilea vers din strofa a opta avem structura: S (2) U (2) I (4) R (6) A având la bază secvenţa fibonaciană: 2, 2, 4, 6, din care rezultă cuvântul: RUSIA. Numerotăm literele versului al treilea, din strofa a 12-a şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, obţinând

84

succesiunea C A O L R I, din care rezultă cuvântul: CORALI. Distribuţia literelor din mulţimea, M (C I) a cuvintelor iniţiale
litere frecvenţe C, Î 5,18 E 9,84 Ă, L 4,66 A, N 9,32 Ş 4,14 D 8,29 M, O, P 3,1 T 2,59 U 6,73 Z 1,03 R 6,21 B, F, H, V 0,51 I, S 5,69

Numărul literelor distincte este: d = 22 Raportul „consoane – vocale”: C / V = 1,244 Entropia mulţimii are valoarea: H (C I) = 4,124 Distribuţia literelor din mulţimea, M (C F) a cuvintelor finale
litere frecvenţe U 3,81 R 12,02 P, S 3,22 E 9,97 D 2,34 A 9,38 F, M 1,75 T 8,21 V, Î 1,46 Ă 7,91 B 1,17 I 7 Ş 0,87 N, O 6,45 L 5,27 C 4,1 J 0,29

G, H, Z 0,58

Numărul literelor distincte: d = 24
85

Raportul „consoane – vocale”: C / V = 1,171 Entropia are valoarea: H (C F) = 4,101 Distribuţia literelor din mulţimea, M (C M) a cuvintelor mediane
litere frecvenţe T 3,4 E 14,6 A 9,24 M, S 2,67 L 8,75 F, P 2,43 I 7,78 V 1,7 N 7,54 G, Î 1,45 R 6,81 U 6,08 C 4,86 Ţ 0,72 D, O 4,62 H, Ş 0,48

Ă 3,16

B, Z 0,97

Literele poeziei sunt repartizate, în procente, între cele trei mulţimi, astfel: I 20,42 M 43,49 F 36,08

În ordinea descrescătoare a valorilor, cele trei entropii sunt ordonate astfel: H (C M), H (C I), H (C F) Coeficientul de corelaţie al rangurilor (Kendall), pentru perechile de distribuţii, are valorile: perechi de mulţimi R (K) (I, F) 0,619 (I, M) 0,714 (F, M) 0,871 redundanţei

Coeficientul pentru compararea versurilor are valoarea medie:
86

R = 0,752 mai mare ca valoarea R (100).

„CÂNTICUL MARGARITEI” Literele finale ale cuvintelor din ultimul vers al poeziei formează secvenţa: A E A R L U din care rezultă expresia A RELUA. Primele două litere ale versurilor din a treia strofă, formează secvenţa: A U C E C A T A A C P E, din care rezultă expresia CE AU CA PĂCATE. Numerotăm literele celui de-al doilea vers din a patra strofă, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, obţinând succesiunea: D O A M L A E din care rezultă expresia A MODELA. În cinci din cele şase strofe ale poeziei, versurile cinci şi şase, se repetă: „Acolo-m e dorul, acolo mă vreu; Pe-ale tale braţe du-mă, dragul meu!” Numerotăm literele celui de-al doilea vers de mai sus, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, rezultând succesiunea: P E A E L T A din care rezultă expresia APE LATE sau ALTE APE. Din primul dintre versurile de mai sus, reţinem primele litere ale cuvintelor şi obţinem secvenţa: A E D A M V, din care rezultă expresia DA, AVEM sau DE VAMĂ.
87

Distribuţia literelor din mulţimea M (C I) a cuvintelor iniţiale
litere frecvenţe D 5,43 A 14,13 M 4,89 P, T 3,26 E 13,58 Ă, R 2,71 I 9,23 Z 1,63 L 8,15 Î 1,08 C, O 7 N, U 6,52

F, G, S, Ş, V 0,54

Numărul literelor distincte: d = 21 Raportul „consoane – vocale”: C / V = 0,84 Entropia are valoarea: H (C I) = 3,939 Distribuţia literelor din mulţimea, M (C F) a cuvintelor finale
litere frecvenţe C, S, V 3,58 E 15,89 L, T 3,07 U 13,3 O 2,56 R 12,3 B, F 2,05 I 10,25 M 6,1 N 5,64 Ă, D, Ş 1,02 A 4,61 Z 0,51

G, Î, P 1,53

Numărul literelor distincte: d = 22 Raportul „consoane – vocale”: C / V = 1,031
88

Entropia are valoarea: H (C F) = 3,92

Distribuţia literelor din mulţimea, M (C M), a cuvintelor mediane
litere frecvenţe Ă, C 4,37 T 3,53 E 12,96 M, S 3,36 A 9,93 B 1,85 L 9 R 8,92 G, V 1,51 U 6,73 F, Î, P 1,34 D 6,39 Ţ 1,17 I 5,89 Z 0,67 O 4,88 Ş 0,5 N 4,71 H 0,16

Numărul literelor distincte: d = 24 Raportul „consoane – vocale” este: C / V = 1,167 Entropia are valoarea: H (C M) = 4,131 Literele poeziei sunt repartizate, în procente, între cele trei mulţimi astfel: I 18,91 M 61,04 F 20,06

Cele trei entropii sunt ordonate astfel: H (C M), H (C I), H (C F)

89

Coeficientul lui Kendall, pentru perechile de distribuţii, corespunzătoare celor trei mulţimi, are valorile: perechi de mulţimi R (K) (I, F) 0,518 (I, M) 0,619 (F, M) 0,668

Valoarea medie a indicatorului pentru compararea redundanţelor este: R = 0,679 mai mare decât R (100).

„SECERIŞUL” Primele două litere de la începutul versurilor primei strofe formează secvenţa: C I P E A E P R din care, prin anagramare,, rezultă expresiile: PARE EPIC, respectiv A PRICEPE. Primele două litere ale versurilor din a treia strofă, formează secvenţa: S E P R I A S E, din care rezultă expresia SE SPERIA. Numerotăm cuvintele strofei a doua, şi reţinem literele finale ale cuvintelor ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, obţinând secvenţa: N L N I T A E U din care rezultă expresia E UN LATIN sau NU LA TINE. În strofa a treia, începând cu primul vers, apare structura: S (2) E (3) C (5) U (8) M (13) L (21) I (34) I
90

având la bază secvenţa fibonaciană: 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34. Din literele structurii rezultă expresia ŞI CE UMIL. Distribuţia literelor din mulţimea M (C I) a cuvintelor iniţiale
litere frecvenţe E 21,91 I 10,9 A 9,58 P, R 8,21 C, L 6,84 Î, Ţ 4,1 D ,N, O, S, T 2,73 F, M, U, Z 1,36

Numărul literelor distincte: d = 18 Raportul „consoane – vocale” este: C / V = 0,972 Entropia are valoarea: H (C I) = 3,708 Distribuţia literelor din mulţimea, M (C F) a cuvintelor finale
litere frecvenţe Ă 6,31 T 5,26 R 17,9 S 4,2 O 10,5 C, M 3,15 A 9,47 D, Î, N, Ţ 2,1 E, I 8,42 U 7,36 B, H, J, L, P, Ş, Z 1,05

Numărul literelor distincte: d = 22

91

Raportul „consoane – vocale” este: C / V = 0,9 Entropia are valoarea: H = 3,929 Distribuţia literelor din mulţimea, M (C M) a cuvintelor mediane
litere frecvenţe C, T 4,97 P, S 3,39 E 10,18 Î, O 3,16 I 9,04 F 2,26 U 8,59 Ş 2,03 N 8,37 M 1,8 R 7,91 G 1,35 A 7 B 0,67 Ă 6,1 V 0,45 D, L 5,42 H 0,22

Numărul literelor distincte: d = 22 Raportul „consoane – vocale”: C / V = 1,114 Entropia are valoarea: H (C M) = 4,14 Literele poeziei sunt repartizate, în procente, între cele trei mulţimi astfel: I 11,96 M 72,45 F 15,57

Cele trei entropii sunt ordonate astfel: H (C M), H (C F), H (C I)
92

Coeficientul de corelaţie (Kendall) al perechilor de distribuţii corespunzătoare celor trei mulţimi, are valorile: perechi de mulţimi R (K) (I, F) 0,087 (I, M) 0,351 (F, M) 0,504

Valoarea medie a coeficientului de comparare a redundanţelor versurilor este: R = 0,591 valoarea medie mai mică decât R (100).

„URSIŢII” În prima strofă, 83,3 % dintre substantive sunt cuprinse în următoarea structură simetrică: vale (1) fântână (1) fete (1) lână (1) lână În strofa a doua, 80 % dintre substantive sunt cuprinse în structura simetrică: vânt (1) seară (1) ogorul (1) săcară Din versurile strofei a 13-a, reţinem primele două litere şi obţinem secvenţa: A C I N S A C E din care, prin anagramare, rezultă expresiile: CE ŞICANĂ, sau ÎN CE CASĂ. Din strofa a patra, primele două litere ale versurilor formează secvenţa: C U P R D E I N din care rezultă cuvântul: CUPRINDE.
93

Numerotăm literele din strofa a şasea, începând cu primul vers, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, rezultând succesiunea: C E L U R A G A, din care rezultă expresia CA REGULĂ. Distribuţia literelor din mulţimea, M (C I) a cuvintelor iniţiale
litere frecvenţe Ă, Î, O, R 3,57 A 10,71 P, Ş, T 3,12 C, I, U 10,26 M 2,23 E 8,92 S 1,78 N 7,14 Z 1,33 L 5,8 B, V 0,89 D 5,35 H 0,44

Numărul literelor distincte: d = 21 Raportul „consoane – vocale”: C / V = 0,96 Entropia are valoarea: H (C I) = 4,027 Distribuţia literelor din mulţimea, M (C F) a cuvintelor finale
litere frecvenţe C, L, M 4 E, I 8,77 Î, S 3,5 D 3,25 Ă 8,52 O 2,5 N, T 8,27 P 2,25 A 7,26 F, Ţ 2 U 6 R 5,51

B, G, Ş, V, Z 1

94

Numărul literelor distincte este: d = 23 Raportul „consoane – vocale”: C / V = 1,204 Entropia are valoarea: H (C F) = 4,036 Distribuţia literelor din mulţimea, M (C M) a cuvintelor mediane
litere frecvenţe E 15,12 S 3,78 Ş 1,54 I 9,45 O 3,6 Ţ 1,37 U 7,9 P 3,09 R 7 Ă 2,92 A, N 6,35 C 5,67 L 5,49 V 2,4 F 0,68 T 4,81 M 2,23 Z 0,51 D 4,46

Î 2,57 H 1,03

B, G 1,2

Numărul literelor distincte: d = 24 Raportul „consoane – vocale”: C / V = 1,086 Entropia are valoarea: H (C M) = 4,128 Cele 1205 litere ale poeziei sunt repartizate între cele trei mulţimi, în procente, astfel:
95

I 18,58

M 48,29

F 33,11

Coeficientul lui Kendall de corelaţie între perechile de distribuţii, are valorile: perechi de mulţimi R (K) (I, F) 0,678 (I, M) 0,842 (F, M) 0,828

Pentru calcularea numărului mediu de litere distincte ale versurilor poeziilor analizate, am selectat aleator 330 segmente de câte 10, 20 şi 30 de litere consecutive, pentru fiecare lot am calculat (mai precis, măsurat) numărul mediu al literelor distincte, după care am ajustat aceste valori cu ajutorul funcţiei d (N) prezentată în cuvântul introductiv, găsind pentru constanta multiplicativă A (0) valoarea A (0) = 25,8. Rezultatele sunt următoarele: lungimi val mas. d (N) diferenţe 10 8,17 7,32 0,85 20 12,51 12,56 0,05 30 16,21 16,33 0,12

Diferenţele mici dintre valorile măsurate şi cele calculate, arată că funcţia d (N) este potrivită pentru ajustare.

96

CÂTEVA CONCLUZII

O parte dintre rezultatele anterioare, le vom compara cu indicatorii corespondenţi obţinuţi pentru poeziile eminesciene. Astfel: am comparat procentele literelor cuprinse în cuvintele iniţiale ale versurilor şi în cele finale, deci în rime, entropiile rimelor şi valorile medii ale indicatorului R, pentru compararea redundanţelor versurilor. Rezultatele comparative sunt următoarele:
indicatori Alecsandri Eminescu I 17,87 20,43 F 24,65 26,8 H (CF) 4,025 3,876 R 0,699 0,728

Rezultă, printre altele, că redundanţa medie a versurilor eminesciene este mai mică decât redundanţa medie a versurilor lui Alecsandri, precum şi faptul că, rimele eminesciene sunt mai „bogate” decât acelea ale poeziilor lui Alecsandri. Referitor la ordonarea valorilor entropiilor corespunzătoare celor trei mulţimi, după primul, al doilea, sau al treilea loc ocupat, în procente, rezultatele sunt următoarele:
locul ocup. H (C M) H (C I) H (C F) 1 79,16 4,16 16,6 2 16,6 45,83 37,5 3 4,16 50 45,83

97

Rezultă că, în 79,16 % dintre poezii, entropia cuvintelor mediane se situează pe primul loc, iar entropia cuvintelor iniţiale, ocupă ultimul loc în 50 % din cazuri. Referitor la valorile medii ale coeficientului lui Kendall, privind nivelul de corelaţie dintre distribuţiile literelor din cele trei mulţimi, rezultatele, în procente, sunt:
poziţia (I, F) (I, M) (F, M) 1 13,04 39,13 47,82 2 8,69 56,52 34,78 3 78,26 4,34 17,39

Se constată că, cea mai strânsă corelaţie se semnalează între rime şi mulţimea cuvintelor mediane, şi cea mai slabă legătură apare între mulţimea cuvintelor iniţiale şi cele finale, adică mulţimea rimelor.

98

SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND CORESPONDENŢA Consideraţiile noastre vor fi tot de natură statistică dar, pentru început, unele date generale privind corespondenţa poetului sunt absolut necesare. Subiectul fiind departe de specializarea autorului acestui demers, vom apela la unele consideraţii aflate în minunata lucrare: „Documente inedite literare. V. Alecsandri, corespondenţă”, ediţie îngrijită şi note de Marta Anineanu. Prefaţă de G. C. Nicolescu. ESPLA, 1960. Referitor la tematica acestei corespondenţe, în prefaţa la această lucrare deosebită, se arată că: „Pot fi culese de aici informaţii preţioase cu caracter istoric sau despre viaţa politică a epocii, date noi cu privire la unele figuri din viaţa publică românească sau interesante caracterizări ale lor făcute de cineva care le cunoscuse de aproape, cu luminile şi umbrele inerente existenţei oricărei fiinţe umane”. Vasile Alecsandri a corespondat cu peste 100 de persoane, dar cea mai interesantă, prin cantitate, prin continuitate sau prin conţinut este cea cu: Iancu Alecsandri (fratele mai mic al poetului), Paulina Alecsandri (soţia sa), Iancu Brănişteanu (vărul lui primar), Ion Ghica, Costache Negri, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu, Iacob Negruzzi etc. Sunt prezentate date interesante din perioada Unirii, din călătoriile sale în Apus ca Ministru de Externe şi Ambasador a lui Cuza pentru recunoaşterea actului de la 5 – 24 ianuarie 1859.
99

Scrisorile, în marea lor majoritate, sunt redactate în limba franceză, iar lucrarea sus – citată ne prezintă varianta franceză şi traducerea ei în limba română. Acest lucru ne permite să calculăm unele caracteristici statistice pentru ambele variante şi să le comparăm, urmând să prezentăm, pentru fiecare caz în parte, unele fragmente pentru variantele în limba română. Pentru calcularea caracteristicilor statistice, vom folosi alfabetul clasic, format din 26 de litere, asimilând, de exemplu, toate literele „E” cu accente din limba franceză cu obişnuitul „E”, iar pentru limba română, Ă şi  sunt asimilate cu A, Î, cu I, Ş cu S şi Ţ cu T. În acest fel, avem o bază unică de comparaţie între cele două texte. Numărul scrisorilor analizate de noi este mic, dar cei interesaţi pot continua uşor o astfel de investigaţie. Începem analiza cu scrisoarea adresată lui Mihail Kogălniceanu, datată, Mirceşti, iunie 1864, din care redăm un fragment din varianta în limba română: „Scumpul meu ministru, Lovitura de stat1 a fost încununată de un succes deplin nu numai în ţară, dar chiar în afara graniţelor. Trebuie să fii mulţumit, de aceea viu să-ţi reamintesc făgăduiala pe care mi-ai făcut-o cu privire la direcţia teatrului românesc.
1

Lovitura de stat din 2 mai 1864, prin care Cuza şi Kogălniceanu, înfrângând temporar opoziţia „monstruoasei coaliţii” au pregătit realizarea reformei agrare şi a altor reforme cu caracter democratic. 100

Cunosc prea bine această dugheană ca să-mi fac vreo iluzie asupra rezultatelor ce s-ar obţine încercând noi combinaţii, care ar cere sacrificii de bani peste măsură de mari din partea guvernului. Singura măsură bună pe care statul ar putea-o lua ar fi de a trimite la Paris trei băieţi şi trei fete în aceleaşi condiţii ca şi pe ceilalţi bursieri, destinându-i studiului artei scenice. ........................................................................................... Până atunci, este mai înţelept ca Teatrul Naţional să fie lăsat să meargă ca şi în trecut, sub direcţia absolută a unui om inteligent, a unui artist încercat. Or, pe acest om îl cunoşti de multă vreme, este unul din vechii noştrii colegi de şcoală, este Millo, singurul artist de mare talent pe care îl avem. ........................................................................................... Al dumitale V. Alecsandri” Pentru textul în limba franceză: Distribuţia globală a literelor
litere frecvenţe L 4,16 B 1,1 E 17,75 D 4,02 F 0,97 S 8,87 T 8,04 C 2,77 J 0,69 N, R 7,62 M 2,49 G, H 0,55 A 6,93 U 6,79 O 6,38 Q, V 1,66 Z 0,27 I 6,24

P 1,94 X, Y 0,41

101

Entropia acestei distribuţii este: H (F) = 3,966 Raportul „consoane – vocale” are valoarea: C / V = 1,246 Pentru textul în limba română (traducerea): Distribuţia globală a literelor
litere frecvenţe L 3,25 I 13,6 A 13,31 P 2,21 E 11,68 F 1,62 R 9,02 B 1,47 T 7,69 U 7,24 N 6,06 C 5,76 H 0,29 S 5,32 J 0,14

D 2,95

M, O 2,81

V 1,18

G, Z 0,73

Entropia are valoarea: H (R) = 3,850 Raportul „consoane – vocale” este: C / V = 1,064 Diferenţa, relativ mică, dintre entropiile, H (F) şi H (R) vine să confirme, într-un anumit fel, legătura care există între cele două texte. Calculând coeficientul de corelaţie al rangurilor, sau coeficientul lui Kendall, între cele două distribuţii, obţinem: R = 0,846 ţinând cont că valoarea maximă a lui R este 1 (unu) rezultă că între cele două distribuţii există o corelaţie strânsă.
102

Aceste două caracteristici globale, mai precis valorile lor, pot să exprime existenţa unei anumite apropieri între cele două limbi, dar şi o corectă traducere a textului din limba franceză, Trecând la evidenţierea şi a altor caracteristici statistice, deosebirea dintre cele două texte devine evidentă. Astfel: să considerăm distribuţia literelor iniţiale de cuvinte din cele două texte. Obţinem: Pentru textul în limba franceză:
litere frecvenţe Q 4,82 M 4,13 D 17,24 F 3,44 L 11,72 C 7,58 A, E, P 6,89 N, O 2,06 S 6,2 G 1,37 T 5,51 H, I, U 0,68

B, J, R, V 2,75

Raportul „consoane – vocale” este: C / V = 4,8 Entropia are valoarea: H (F) = 3,967 Pentru textul în limba română:
litere frecvenţe F, P 6,71 S 12,68 B, M 3,73 C 11,94 L, N, V 2,98 A 11,19 R 2,23 D 10,4 T 8,95 I 7,46 J 0,74

G, O, U 1,49

Raportul „consoane – vocale”:
103

C / V = 3,62 Entropia are valoarea: H (R) = 3,81 Se observă că ambii indicatori pentru limba română se abat semnificativ de cei calculaţi pentru limba franceză. Deosebirea este şi mai evidentă dacă vom calcula coeficientul lui Kendall pentru distribuţiile literelor iniţiale de cuvinte din cele două texte. Valoarea găsită pentru acest indicator este: R (K) = 0,507 de unde rezultă că, între cele două distribuţii există o slabă corelaţie. Vom urmări să vedem dacă, constatările de mai sus se repetă şi în alte scrisori. SCRISOAREA ADRESATĂ LUCIEI DUCA Mirceşti, 10 nov. 1877 Este redactată tot în limba franceză, din textul în limba română prezentăm următorul fragment: Draga mea Lucia, Mă reîntorc dintr-un turneu făcut în ţară, cu toată vremea rea şi cu toată repulsia mea faţă de frig, de vânt şi de umezeală.
104

Primind invitaţii din partea oraşelor: Iaşi, Piatra, Bacău, Bârlad şi Galaţi pentru a merge acolo să ţin conferinţe în folosul răniţilor, am îmbrăcat cu curaj cele trei paltoane legendare şi m-am dus peste tot să răspândesc valurile elocvenţei mele peste capetele populaţiei uluite. Tot ce-am risipit ca elogii pentru tânăra noastră armată, tot ceea ce am improvizat mai răsunător la adresa valoroşilor noştrii curcani ar umple volume; în acest fel am avut mulţumirea să vărs în casele de bani ale comitetelor de provincie mai mult de şapte mii de franci.” ........................................................................................... Al dumitale, V. Alecsandri

Distribuţia globală a literelor pentru textul în limba franceză
litere frecvenţe E 17,4 O 5,29 F 1,19 S 9,38 N 5,11 B 1,02 A 8,87 P 3,24 Q 0,85 I 6,99 C 2,9 T 6,82 M 2,55 G, Y 0,68 R 6,31 V 1,87 H 0,51 L 5,63 J 1,36 X, Z 0,17 D, U 5,46

Raportul „consoane – vocale” este: C / V = 1,236
105

Entropia are valoarea: H (F) = 3,999 Distribuţia globală pentru textul în limba română
litere frecvenţe C, M, S 4,63 A 14,61 P 3,2 E 11,58 D 2,85 I 10,3 V 2,13 T 8,73 F 1,24 R 8 G 1,06 L 5,7 O 5,34 B 0,71 U 5,16 Z 0,35 N 4,81 J 0,17

Raportul „consoane – vocale” este: C / V = 1,149 Entropia are valoarea: H (R) = 3,883 Coeficientul lui Kendall are valoarea: R (K) = 0,839 deci o valoare apropiată de 1, semn că între cele două distribuţii există o corelaţie strânsă. Aceste date sunt în concordanţă cu acelea obţinute în cazul scrisorii anterioare.Mai mult, reţinem faptul că, textul din limba franceză are numai cu o vocală mai mult decât traducerea lui în limba română. Dar să vedem şi în acest caz ce informaţii ne aduce distribuţia literelor iniţiale de cuvinte. Pentru textul în limba franceză avem:
litere frecvenţe D 18,85 L 9 A, P 8,19 E 6,55 C, J, T 5,73

106

R 4,91

M, V 4,09

B, F, S 3,27

I, N, Q 2,45

G, Y 0,81

Raportul „consoane – vocale” este: C / V = 4,8 Entropia are valoarea: H (F) = 3,194 Pentru textul în limba română:
litere frecvenţe F, V 5,21 C 12,17 U 3,47 A 9,56 B 2,6 D, M, P, T 8,69 E, L, N 1,73 I, S 6,95 G, O 0,86 R 6

Raportul „consoane – vocale”: C / V = 3,423 Entropia are valoarea: H (R) = 3,879 Diferenţa dintre cele două entropii este: 0,035. Coeficientul lui Kendall are valoarea: R (K) = 0,304 deci între aceste două distribuţii corelaţia este foarte slabă, rezultat în concordanţă cu cel anterior.

107

SCRISOAREA ADRESATĂ LUI ION GHICA Mirceşti, 1 iulie 1865 Prezentăm un fragment din această scrisoare, şi în acest caz scrisoarea este redactată în limba franceză. Dragul meu, „Am primit broşura ta, Convorbiri economice, am citit-o şi mă gândesc să-ţi fac sincerul meu compliment. Ai adoptat adevăratul fel de a populariza cunoştinţe folositoare şi de a face să găseşti plăcere în citirea lucrurilor abstracte. Continuă cum ai început şi vei aduce un foarte mare serviciu generaţiei actuale a României, generaţie inteligentă, dar foarte ignorantă şi încrezută. Am visat totdeauna pentru ţara mea o bibliotecă populară, scrisă într-un stil simplu şi desluşit şi cuprinzând comorile ştiinţei omeneşti, pusă la îndemâna tuturor inteligenţelor.” ........................................................................................... Al tău V. Alecsandri Distribuţia globală a literelor din textul în limba franceză
litere frecvenţe N 5,67 V 1,73 E 19,11 O 5,4 B 1,27 A 7,87 L 4,86 H 1,04 R 7,41 C 3,93 J 0,92 I, S 7,3 M 3,7 F, G, Q 0,81 T 6,95 D 3,36 X 0,46 U 6,14 P 2,66 Y 0,34

108

Raportul „consoane – vocale”: C / V = 1,162 Entropia are valoarea: H (F) = 3,976 Distribuţia globală a literelor din textul românesc
litere frecvenţe L 5,07 I 13,2 M 3,3 A 12,5 D 3,18 E 12 T 8,6 F 1,53 R 6,72 P 1,41 S 6,36 N 5,7 U 5,6 H 0,23 C 5,3 X 0,11

O 4,24

B, G, V, Z 1,17

Raportul „consoane – vocale”: C / V = 1,099 Entropia are valoarea: H (R) = 3,891 Diferenţa dintre cele două entropii este 0,085, deci au valori foarte apropiate. Coeficientul lui Kendall are valoarea: R (K) = 0,927 deci între cele două distribuţii există o corelaţie foarte strânsă. Dar să analizăm şi în acest caz distribuţia literelor iniţiale de cuvinte. Pentru textul în limba franceză avem:
litere frecvenţe D 11,35 A, T 9,72 E, L 8,1 P 7,56 S 7 C 6,48

109

M 5,94

V 3,78

R 3,24

F, J 2,7

B, H, I, Q, U 2,16

G 1,62

N, O 0,54

Raportul „consoane – vocale” este: C / V = 3,4 Entropia are valoarea: H (F) = 4,046 Pentru textul în limba română avem:
litere frecvenţe L, M 4,7 S 17,05 G 2,94 A 11,76 V 2,35 C, D 10 O, U 1,76 I 8,82 B 1,17 F, P 7,05 T 6,47

E, N, R, Z 0,58

Raportul „consoane – vocale”: C / V = 3,04 Entropia are valoarea: H (R) = 3,718 mult mai mică decât H (F). Coeficientul lui Kendall are valoarea: R (K) = 0,361 deci, între aceste distribuţii legătura este foarte slabă.

110

SCRISOAREA ADRESATĂ LUI BONIFACIU FLORESCU Bonifaciu Florescu (1848 – 1899), profesor, publicist. A fost profesor la „Sf. Sava” şi la Facultatea de litere din Bucureşti, a condus gazeta Portofoliul român. Dragă domnule Florescu Mirceşti, 8/20 iulie 1882 „Printre piesele curioase care datează din 1858, găsesc una care a fost distribuită în acea epocă în foi volante sub titlul: „Plângerea conservatorilor fanarioţi”. Ea merită să fie păstrată ca o armă regăsită pe un câmp de luptă, căci, după cât îmi amintesc, ea a dat lovituri de moarte inamicilor reformelor care preparau renaşterea ţării noastre. Înainte de 1859 din orişice se făcea o armă pentru a lupta împotriva influenţei fatale a bondarilor din Fanar, care întrevedeau cu groază şi combăteau cu înverşunare deşteptarea naţiunii române. Se căuta deci a-i discredita prin toate mijloacele şi se foloseau chiar limbile străine pentru a ajunge la acest rezultat. Aceasta vă explică plângerea alăturată, pe care vă rog să o publicaţi în Portofoliul.” Al dumneavoastră V. Alecsandri Distribuţia globală a literelor din textul în limba franceză
litere frecvenţe E 18,5 R 8,65 A, T 7,91 N, S 6,41 I 6,11 O, U 5,97 L 5,2 C 4

111

D, M, P 2,98

V 2,23

F 1,34

Q 1,19

H 1,04

B 0,59

J, Y 0,44

G, X 0,29

Raportul „consoane – vocale” este: C / V = 1,225 Entropia are valoarea: H (F) = 3,956 Distribuţia globală a literelor în textul în limba română
litere frecvenţe P 3,5 A 15,76 E 11,94 M 2,38 I 10,5 F 1,91 R 8,75 G, V 1,27 T 7,64 B 0,95 N, O 5,6 Z 0,47 C 5 J 0,31 L, S, U 4,61 H, X 0,15

D 2,86

Raportul „consoane – vocale”: C / V = 1,065 Entropia are valoarea: H (R) = 3,889 Se observă că diferenţa dintre cele două entropii este 0,067, deci foarte mică. Valoarea coeficientului de corelaţie al rangurilor pentru cele două distribuţii este: R (K) = 0,925 deci între ele există o strânsă corelaţie. CĂTRE AGLAE ALLAUX Aglae Allaux, fiica lui Grigore Ghica, domn al Moldovei, căsătorită Răducanu Rosetti, apoi cu Anton Allaux.
112

Scumpă prinţesă, Sânteţi din numărul persoanelor care trebuiau să fie cel mai puternic lovite de moartea lui Negri, căci vai! sufletele înalte au tristul privilegiu de a fi cel mai crud încercate de pierderea prietenilor cu inimă nobilă, a oamenilor care exercită o influenţă salutară asupra unei întregi generaţii şi care mor lăsând după ei un gol nemărginit. Da dumneavoastră exprimaţi bine efectul produs de această moarte neaşteptată, lipseşte o notă dominantă, o coardă puternică acordului Moldovei! Negri era ultimul reprezentant al marilor noştrii străbuni, model al tuturor frumoaselor însuşiri care fac cinste omenirii. ........................................................................................... Amicul dumneavoastră cu totul devotat V. Alecsandri Distribuţia literelor din textul în limba franceză
litere frecvenţe D 4,46 M 3,49 E 20,97 P 3,1 N, T 7,76 C 2,33 S, R 6,9 V 1,5 U 6,4 F, Q 1,16 A 6,21 G 0,97 I 6 B, H 0,77 L 5,63 X 0,58 O 4,66 Z 0,19

Raportul „consoane – vocale”: C / V = 1,258 Entropia are valoarea: H (F) = 3,912
113

Distribuţia globală a literelor din textul în limba română
litere frecvenţe C, S 4,16 E 12,3 D 3,3 A 12,1 M 2,7 I 11,7 P 2,57 R 9,52 F, G 1,38 T 7,53 V 0,9 N 7,14 U 6,15 O 5,75 X 0,39 L 5,5 Z 0,19

B 0,79

Raportul „consoane – vocale”: C / V = 1,082 Entropia este egală cu: H (R) = 3,868 diferenţa dintre cele două entropii este egală cu 0,044. Coeficientul lui Kendall are valoarea: R (K) = 0,89 dovadă că, între cele două distribuţii există o corelaţie strânsă. Distribuţia literelor iniţiale de cuvinte, textul francez
litere frecvenţe V 3,17 D, L 11,64 P 10 A 8,9 F, G 2,11 E 7,4 I, M, N, S 5,29 H, J 1,05 O 0,52 C, T, V 3,7

B, Q, R 2,64

Raportul „consoane – vocale” este: C / V = 2,85 Entropia are valoarea: H (F) = 3,994
114

Distribuţia literelor iniţiale de cuvinte, textul românesc
litere frecvenţe T 5,14 S 10,28 O 4,57 C 9,71 E, L 4 M 9,14 R, U 1,71 A, D, N, P 8,57 G, V 1,14 I 6,85 B 0,57 F 5,71

Raportul „consoane – vocale”: C / V = 2,88 Entropia are valoarea: H (R) = 3,883 Diferenţa între valorile raportului C / V este 0,03, iar diferenţele dintre entropii sunt 0,11. Coeficientul lui Kendall are valoarea: R (K) = 0,455 deci corelaţia dintre aceste distribuţii este slabă. SCRISOAREA ADRESATĂ ZULNIEI STURDZA Zulnia Sturdza, sora Elenei şi a lui Costache Negri. Scrisoarea se referă la Revoluţia de la 1848 din Moldova, mişcare care nu a reuşit, fiind înăbușită în faşă, deoarece conducătorii ei nu s-au sprijinit pe mase, neavând nici măcar un program revoluţionar bine precizat; în plus, unii dintre organizatorii ei au fugit. Draga mea Zulnia Ai aflat desigur deja despre dezastrul ridicol şi de plâns în acelaşi timp care a avut loc la Iaşi, datorită neprevederii
115

şi slăbiciunii unor oameni care nu au ştiut să se ţină la înălţimea rolului la care aspirau. Cauza noastră a fost nedemn compromisă de doi sau trei oameni care au ridicat ţinuturile Vaslui, Bârlad şi Huşi, sub pretextul unei revoluţii, şi care nu aveau totuşi în cap decât o conspiraţie. ........................................................................................... Eu însumi am fost silit să fug pentru a scăpa din ghearele agenţilor guvernului, şi în acest moment mă găsesc la Hangu, la Cantacuzineşti, unde am venit să cer ospitalitate. Sânt destul de suferind, inima mea sângerează de furie şi sunt atât de nefericit cât poate fi un om care îşi iubeşte patria şi care o vede compromisă.” Distribuţia globală a literelor în textul în limba franceză
litere frecvenţe O 5 D 4,35 E 17,09 C, V 3,06 A 8,7 P 2,9 I 7,58 M 2,58 S 7,41 Q 1,77 T 7,25 B, H 0,96 U 6,77 Z 0,64 N 6,61 L 5,64 R 5,48 J, X 0,32

F, G, Y 0,48

Raportul „consoane – vocale” este: C / V = 1,19 Entropia are valoarea: H (F) = 4,017 Distribuţia globală a literelor în textul în limba română
litere frecvenţe A 13,91 I 13,73 E 9,52 T 8 S 7,32 U 7,14 R 6,7 L 6 C, N 4,94

116

O 4,57

D 3,84

P 2,56

M 2,19

V 1,28

F 0,73

B, G, Z 0,54

J 0,36

H, X 0,18

Raportul „consoane – vocale”: C / V = 1,044 Entropia are valoarea: H (R) = 4,02 Diferenţa dintre aceste două entropii este 0,003. Coeficientul lui Kendall are valoarea: R (K) = 0,943 valoare mare a acestui coeficient arată că, între aceste două distribuţii, există o corelaţie strânsă. Distribuţia literelor iniţiale de cuvinte în textul francez
litere frecvenţe R 4 D 14,93 V 3,61 N 3,16 A 9,5 F, J 2,71 C 8,59 I 2,26 E, L, S 6,78 H, O 1,8 M, Q 6,33 B, G, U 0,9 P, T 4,52 Z 0,45

Raportul „consoane – vocale”: C / V = 3,702 Entropia are valoarea: H (F) = 4,08

117

Distribuţia literelor iniţiale de cuvinte în textul în limba română
litere frecvenţe L, N 4,18 S 14,63 F, O, R 2,78 A 13,93 V 2,43 C 12,54 U 2,09 I 10,4 E 1,39 D 7,6 B, G, Z 0,69 T 5,6 H, J 0,34 M, P 4,87

Raportul „consoane – vocale”: C / V = 2,26 Entropia are valoarea: H (R) = 3,816 Coeficientul lui Kendall are valoarea: R (K) = 0,693 deci între aceste două distribuţii, corelaţia este moderată.

118

Bibliografie

1. „V. Alecsandri. Corespondenţă”, Marta Anineanu, E. S. P. L. A., 1960 2. „V. Alecsandri. Dan, căpitan de plai”, Editura Minerva, 1974 3. „V. Alecsandri. Poezii”, Editura pentru literatură, 1961 4. Torsan Ilie, „M. Eminescu, G. Coşbuc, V. Alecsandri, T. Arghezi, I. Barbu, A. Păunescu, G. Bacovia, R. Gyr”, Editura Universitară, 2009

119

120

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful