P. 1
Studii Statistico - Lingvistice... Ilie Torsan

Studii Statistico - Lingvistice... Ilie Torsan

|Views: 17|Likes:
Published by Dan Toma Dulciu
Studii statistico-lingvistice moderne.
Studii statistico-lingvistice moderne.

More info:

Categories:Types, Research
Published by: Dan Toma Dulciu on Jul 24, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/10/2015

pdf

text

original

Sections

Cercetări statistico–lingvistice privind opera lui MIHAI EMINESCU

1

2

TORSAN ILIE

Cercetări statistico–lingvistice privind opera lui MIHAI EMINESCU

Editura Universitară Bucureşti, 2011 3

Tehnoredactare: Angelica Mălăescu Coperta: Angelica Mălăescu _____________________________ Copyright © 2011 Editura Universitară Director: Vasile Muscalu B-dul. N. Bălcescu nr.27 -33, Sector 1, Bucureşti Tel./Fax: 021 – 315.32.47 / 319.67.27 www.editurauniversitara.ro e-mail: redactia@editurauniversitara.ro _____________________________ EDITURĂ RECUNOSCUTĂ DE CONSILIUL NAŢIONAL AL CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR (C.N.C.S.I.S.) Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

© Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate Editurii Universitare.
_____________________________ Distribuţie: tel./fax: 021 -315.32.47 021-319.67.27 comenzi@editurauniversitara.ro _____________________________ ISBN 978-606-591-xxx-x

4

Partea I-a TESTE DE PATERNITATE

Una dintre problemele importante din cercetarea literară, în care s-a lucrat şi se lucrează deosebit de mult, se referă la identificarea autorului unui text. Problemele ridicate de o astfel de investigaţie sunt multiple şi dificile. Noi nu suntem în măsură să abordăm această problemă în complexitatea ei, ci ne vom opri numai să prezentăm unele caracteristici statistice, care ar putea contribui la soluţionarea unei astfel de probleme. Pentru prezentarea acestora vom face referire la patru articole aparţinând lui Eminescu, aşa cum sunt redate în lucrarea lui N. Georgescu, „ A doua viaţă a lui Eminescu”, Europa Nova, Bucureşti, 1994, referire care se face cu consimţământul autorului lucrării de mai sus. Consideraţiile lui N. Georgescu referitoare la aceste articole vor fi şi ele prezentate pe parcursul lucrării noastre. Principalii indicatori statistici la care vom apela sunt următorii: - frecvenţele globale ale literelor folosind un alfabet format din 30 de litere , incluzând deci şi literele, „ă”, „î”, „ş”, „ţ” , - frecvenţele literelor care ocupă rangurile, 1, 2 şi 3 în cadrul cuvintelor, 5

- frecvenţele literelor din finalurile cuvintelor, - distribuţia cuvintelor după numărul silabelor componente. Se constată că această distribuţie este una de tip Poisson (distribuţia evenimentelor rare) în care probabilitatea P(x) de apariţie a unui cuvânt format din „x” silabe este dată de relaţia, P (x) = a (x – 1) e ª (x – 1)!

în care, a = m – 1, m fiind valoarea medie a numărului de silabe, e = 2, 718 şi (x – 1)! = 1 . 2 . 3 ... (x – 1). Constanta „a” fiind calculată pentru fiecare articol. - distribuţia literelor distincte din fragmente de câte, 5, 10, 20, 30 de litere formate din textele articolelor. Se constată că, numărul literelor distincte d (N) pentru fragmente de N litere este dat de relaţia : d (N) = N A (1 – e30 )

constanta A fiind caracteristică fiecărui text. - distribuţia cuvintelor după lungimea lor în litere, - lungimea medie, în litere, a cuvintelor - calculul ENTROPIEI şi a ENERGIEI INFORMAŢIONALE. Entropia, sau cantitatea medie de informaţie pe literă, este dată de relaţia : 6

H = - ∑ p (i) log p (i) unde p (i) este probabilitatea de apariţie a literei „i”, logaritmii fiind calculaţi în baza 2. Energia informaţională, indicator introdus de matematicianul român Octav Onicescu, este definit astfel: E = ∑ p² (i) Pentru compararea diferitelor distribuţii şi estimarea gradului lor de intercondiţionare, vom calcula coeficientul de corelaţie al rangurilor (coeficientul lui Kendall), definit astfel: R = 1 – 6 ∑ d² (i) / n (n² - 1) în care d (i) sunt diferenţele rangurilor din două ordonări ale literelor (sau elementelor) iar „n” reprezintă numărul elementelor care se compară. Dacă corelaţia este puternică şi directă, atunci d (i) = o şi R are valoarea maximă egală cu 1. Un exemplu simplu, explică modul de calculare al acestui indicator. Să considerăm următoarele două cuvinte ale căror litere le numerotăm, stabili ndu-le deci rangurile: M I R A T E 1 2 3 4 5 6 M A R I T E 1 2 3 4 5 6

Considerăm următorul tabel care conţine rangurile literelor şi diferenţele absolute dintre ele : 7

litere r (1) r (2) d (i)

A 4 2 2

E 6 6 0

I 2 4 2

M 1 1 0

R 3 3 0

T 5 5 0

deci 6 ∑ d² (i) = 48 şi cum n (n² - 1) = 6.35 = 210 rezultă că R = 0,78, deci între cele două ordonări există o corelaţie strânsă. Pe lângă cele patru articole, am analizat şi un articol care nu aparţine lui Eminescu. Rezultatele obţinute arată că aceşti indicatori pot furniza informaţii care pot fi reţinute.

Autorul

8

Pentru operativitatea referirilor la cele patru articole, le vom nota cu câte o literă şi referirea se va face la aceasta. Astfel: notăm cu A articolul „ Despărţirea de Maiorescu”, cu B articolul „ Dreptul de graţie”, cu C articolul „Pentru libertatea presei şi a jurnalistului” şi cu D articolul „Numele poetului”. Din fiecare articol vom prezenta câte un fragment.

A. „DESPĂRŢIREA DE MAIORESCU” „Cu ocaziunea răspunsului la Mesajul Tronului, un orator cunoscut, d. Maiorescu, a luat cuvântul, dacă nu în numele partidului conservator, în numele ideilor conservatoare, pe care le-a represintat altădată cu atâta talent şi cu atâta demnitate . Şi aceste idei i-au inspirat cea mai frumoasă parte a discursului său, aceea în care cu o logică neînvinsă analizează ce este acea pretinsă opinie care ar fi cerând revizuirea Constituţiunii. D-sa constată că toate vocile care cer revizuirea sunt decât ecourile deşteptate prin o singură voce, aceea a lui C. A. Rosetti, şi ecourile nu constituiesc opiniune publică pentru că ecoul nu este esperiunea unei cugetări ci rezultatul sunetului ce se isbeşte de natura brută. ...................................................................................................... La această înaltă intervenţiune a făcut apel opoziţiunea , retrăgându-se din Corpurile legiuitoare. Ea a zis ţării: voinţa ta a fost sugrumată în aşa grad, în cât discuţiunea în parlament a devenit iluzorie, şi, prin prezenţa lor în corpurile legiuitoare, aleşii voştri n-ar putea decât să mascheze lovitura de stat care se pregăteşte. Numai M. 9

S. Regele poate, în asemenea împrejurări, să facă a ţi se respecta voinţa şi a-ţi scăpa constituţiunea. În acest limbaj nu este nici anarchie, nici revoltă. Este hotărârea nestrămutată a opoziţiunii de -a nu servi de instrument pentru a se legitima o adevărată lovitură de stat!”
[Timpul, Buc., 8 (1883) nr. 119, mai 31, p. 1.]

Prezentăm în continuare valorile indicatorilor precizaţi anterior, pentru acest articol, asimilând litera „â” cu „î”. Frecvenţele globale ale literelor: În ordinea descrescătoare a frecvenţelor avem:
litere frecvenţe L 4,43 0 4,35 E 12,67 Ă 3,26 A 9,38 D 3,18 I 9,21 P 2,27 R 7,78 Î 2,09 U 7,70 M 1,67 T 7,62 V 1,34 C 7,20 S, Z 0,83 N 6,03 F 0,75 S 5,19 G 0,67

Ţ 0,50

B, X 0,33

J 0,25

H 0,08

După cum se observă apar 26 litere distincte. Raportul dintre numărul consoanelor şi cel al vocalelor este: c / v = 1,055 Entropia şi energia informaţională au valorile: H = 4, 116 şi E = 0,0702 10

Frecvenţele literelor iniţiale de cuvinte În ordinea descrescătoare a frecvenţelor avem:
litere frecvenţe F 3,64 C 16,16 Ş 2,91 D 11,54 R 2,67 A 10,44 I, O 2,30 S 8,74 T 1,94 P 6,92 G 1,45 N 5,46 V 1,33 M 5,10 U 1,21 E 4,98 B 0,72 Î 4,61 L 4,37

J, Ţ, Z 0,36

Apar 23 de litere distincte. Raportul dintre numărul consoanelor şi cel al vocalelor este: c / v = 2,863 Entropia şi energia informaţională au valorile: H = 3,980 respectiv E = 0,079 Frecvenţele literelor de locul al doilea din cuvinte În ordinea descrescătoare a frecvenţelor literelor avem:
litere frecvenţe A 16,48 C 2,60 R 16,05 P 1,73 O 11,27 D, T 1,51 U 9,76 U 1,30 I 8,67 Î 0,65 Ă 8,24 F, Z 0,43 N 7,15 H, M 0,21 R 5,20 L,S 3,25

Apar 20 litere distincte şi raportul dintre numărul consoanelor şi cel al vocalelor are valoarea : c / v = 0,405 11

numărul vocalelor fiind foarte mare, pe locul al doilea în cuvinte. Se observă că, primele şase litere, în ordinea frecvenţelor sunt vocale. Entropia şi energia informaţională au valorile: H = 3,613 respectiv E = 0,101

Frecvenţele literelor care ocupă locul al treilea în cuvinte În ordinea descrescătoare a frecvenţelor literelor avem:
litere frecvenţe L 4,23 R 12,09 M 3,62 N 11,69 O 3,22 I 10,48 E 9,27 T 7,05 C 6,85 A 6,65 S 5,84 U 5,04

G, V 2,82

P 2,01

B 1,81

Ş 1,20

D, Î 1

Ţ 0,80

N, Z 0,20

Apar 22 litere distincte, raportul dintre numărul consoanelor şi cel al vocalelor are valoarea : c / v = 1,802 Entropia şi energia informaţională sunt: H = 3,981 respectiv E = 0,0748

Frecvenţele literelor finale de cuvinte În ordinea descrescătoare a frecvenţelor avem:
litere frecvenţe E 25,89 I 13,28 Ă 12,26 A 10,9

12

M 2,89

D, S 1,19

C 0,51

O, P 0,34

B, Z 0,17

Apar 17 litere distincte, raportul dintre numărul consoanelor şi cel al vocalelor are valoarea: c / v = 0,414 Entropia şi energia informaţională au valorile: H = 3,257 respectiv E = 0,1336

Distribuţia literelor distincte Formăm, din textul articolului, numeroase segmente de câte 5, 10, 20, 30 litere şi pentru fiecare lungime reţinem media numărului de litere distincte. Apoi, cu ajutorul relaţiei prezentate în introducere facem calculele valorilor d (N), pentru N = 5, 10, 20, 30 şi diferite valori ale constantei A, reţinând valoarea pentru care aproximaţiile sunt cele mai bune. Pentru A = 24 obţinem:
lungime val. măsurate val. calculate dif. absolute 5 4,5 3,7 0,8 10 7,70 6,74 0,9 20 11,5 11,5 0 30 14,35 15,1 0,75

deci relaţia dată în introducere aproximează suficient de bine numărul literelor distincte, şi ea ne permite să calculăm numărul mediu de litere distincte, pentru diferite lungimi în litere ale segmentelor. 13

Distribuţia cuvintelor cu mai mult de două litere, după numărul silabelor lor. Ajustarea rezultatelor măsurate, deci a valorilor medii, s-a făcut cu distribuţia Poisson prezentată în introducere, pentru valoarea „a = 1,7” şi au rezultat următoarele:
numărul silabelor frecvenţe val. calculate diferenţe 1 0,18 0,18 0 2 0,40 0,31 0,09 3 0,20 0,26 0,06 4 0,15 0,08 0,07 5 0,03 0,06 0,03

diferenţele foarte mici confirmă distribuţia Poisson este corectă.

ajustarea

cu

Distribuţia cuvintelor după lungimea lor în litere În ordinea descrescătoare a frecvenţelor distribuţia se prezintă astfel:
lung. în litere frecvenţe 8 5,86 2 27,42 10 4,20 4 14,66 11 2,67 3 9,56 13 0,76 7 8,8 12 0,38 6 8,03 15 0,25 5 7,39 14 0,12 9 6,25

1 3,57

Pentru lungimea medie a cuvintelor obţinem valoarea: m = 4,82 litere / cuvânt

14

Distribuţia cuvintelor scurte, una sau două cuvinte În ordinea descrescătoare a frecvenţelor :
litere frecvenţe CU, CA DE 11,71 PE, O SĂ 10,36 ÎN 9,9 UN ŞI 9 A 8,1 CĂ 6,75 SA, NE 0,9 NU 5,85 SE 5,40

LA, CE

CI, E, AU, AL 1,35

4,50

3,15

2,25

1,8

AR, FI, LE, DĂ, EU, EI, AM, ZI, ŢE 0,45

Rezultă că aceste cuvinte reprezintă 28,35 la sută din totalul cuvintelor. Am studiat şi distribuţia vocalelor din acest articol. În acest sens am numerotat literele textului, începând cu prima, stabilind deci pentru fiecare literă rangul ocupat în text. Se constată că 35,84 la sută dintre vocale sunt situate pe ranguri legate prin secvenţe fibonaciene. Redăm câteva exemple, prezentând rangurile şi vocalele corespunzătoare:
2 U 24 A 26 E 308 E 3 O 30 U 486 O 5 A 36 U 398 A 400 U 8 U 46 O 402 Î 13 A 62 E 21 U 88 U 422 E 34 O 130 198 O A

406 412 E O

15

În prima secvenţă rangurile formează secvenţa fibonaciană, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34 . Din a doua secvenţă, făcând diferenţa rangurilor succesive, se obţine secvenţa fibonaciană, 2, 4, 6, 10, 16, 26, 42, 68, 110, 178. Din a treia rezultă secvenţa fibonaciană, 2, 2, 4, 6, 10. Dacă notăm cu H (g), H (i), H (2), H (3), respectiv cu H (7), entropia generală, entropia iniţialelor, respectiv al literelor de pe rangurile, 2, 3 şi din finaluri, în funcţie de valorile lor de mai sus, avem următoarea ordonare. H (g), H (i), H (3), H (2), H (7)

B. Dreptul la graţie „Se vede că ziua de 10 Mai e menită a avea însemnăta te ominoasă pentru ţara noastră. După ce alegerile făc ute de Ţepeluş, Pelin et comp. s-au declarat legitime, trebuia ca, în virtutea acelui principiu de acţiune reciprocă pe care ingeniosul Darwin îl numeşte corelaţiunea creşterii, sentinţe de justiţie date în toată regula să fie declarate de neligitime. Voim să vorbim aci de unele din graţierile de restul pedepsei, decretate la 10 Mai la propunerea d-lui Stătescu. Nu contestăm dreptul la graţie, pe care constituţia îl atribuie suveranului, dar fiindcă nimi c în lumea aceasta nu e absolut, ci totul mai mult sau mai puţin relativ, nici acest drept, nu este absolut. El are o anume însemnătate. Dacă e vorba ca echilibrul şi siguranţa să domnească în societatea umană, se cere ca neapărat orice act de injustiţie ş i brutalitate să fie contrabalanţat de-un act de justiţie şi reparaţiune. 16

Cumpăna este emblema justiţiei. Geniul antichităţii o reprezintă cu legătura la ochi – ea nu vede pe împricinaţi, nu are nici simpatii, nici antipatii; ea nu judecă, c -un cuvânt, după înclinări de inimă sau după ... interese electorale. Dacă oamenii n-ar fi instituit judecata şi judecătorii, natura a îngrijit ca orice act de brutalitate să corespundă imediat c- un act de răzbunare. ...................................................................................................... Consideraţiile acestea au fost necesare pentru a vorbi de graţierea tânărului Sân-Marin, care-a atentat la viaţa d -lui Blaremberg. Se ştie că justiţia n-a fost aspră cu tânărul Sân-Marin. Ea a admis circumstanţa următoare a vârstei, a temperamentului, a uşurinţii cu care -a putut da crezare investigaţiunilor unor mizerabili, şi nu i -a dictat decât un minim de pedeapsă, cu toate că faptul fusese de -o excepţională brutalitate. Guvernul, pentru a-şi manifesta dispreţul faţă cu justiţia ţării, îl înaintează şi- l medaliază în chiar timpul procesului. Aceasta era deja mult. Acum d. ministru de justiţie uzează – ca să nu zicem abuzează – de-acel drept relativ la graţie, atribuit regelui, pentru a -i ierta şi restul închisorii. ...................................................................................................... Dreptul de graţie – în zilele ilustrului d. Stătescu – s-a pus astfel la discreţiunea societăţii anonime de esploatare, numită partid roşu. Maffia şi Camorra guvernează azi pe deplin. Să le fie de bine.”
[Timpul, Buc. 8 (1883), nr. 108, mai 15]

17

Vom calcula şi în acest caz valorile indicatorilor precizaţi în primul articol. Frecvenţele globale ale literelor, în ordine descrescătoare :
litere frecvenţe
Ă, M 3,28 O 3,11

E 13,42
P 2,93

A, I 10,13
Ţ 1,95

T 7,55

N 7,2

U 6,75
V 1,06

R 5,68
F 0,71

C 4,97
Ş 0,93

L 4,4
H, J 0,44

S 4,26
Z 0,26

D 3,66
W, Y, K 0,08

Î 1,33

B, G 1,15

Literele, W, Y şi K apar în cuvintele, PHEREKYDE şi DARWIN. Apar 28 litere distincte, raportul consoane – vocale este: c / v = 1,075 Pentru entropie şi energia informaţională s-au obţinut valorile: H = 4,14 respectiv E = 0,069

Frecvenţele literelor iniţiale de cuvinte În ordinea descrescătoare a frecvenţelor avem:
litere frecvenţe E 3,39 C 13,34 D 12,62 R, Ş 2,66 A 10,67 B 2,42 S 8,49 P 7,76 N 5,82 Î 4,12 Z 0,72 M 3,88 Ţ 0,48 L 3,64 X 0,24

F, O, V 2,91

I 2,18

G 1,69

J, T, V 1,45

18

Apar 24 litere distincte iar raportul consoane – vocale este: c / v = 3,39 Pentru entropie şi energia informaţională avem valorile: H = 4,101 respectiv E = 0,0735

Frecvenţele literelor de pe locul 2 în cuvinte În ordinea descrescătoare a frecvenţelor avem:
litere frecvenţe O 7 E 19,39 Ă, C 4,9 A 14,01 L 2,33 U 11,68 S, Î 1,86 N 9,57 T 1,63 I 9,34 M 1,40 R 7,47 V, X, Z 0,23

Apar 21 litere distincte , iar raportul dintre numărul consoanelor şi cel al vocalelor este c / v = 0,465 Entropia şi energia informaţională au valorile: H = 3,682 respectiv E = 0,1059

Frecvenţele literelor de pe locul 3 în cuvinte În ordinea descrescătoare a frecvenţelor avem:
litere frecvenţe E 11,7 N 8,82 R 8,59 T 8,37 A 7,69 I 7,46 C, S 6,56 M 5,65 D, P 4,29

19

U 4,07

L 3,61

G 2,26

O 2,03

V 1,35

Ă, B 1,13

J, Z 0,9

Ţ 0,67

F, Î, H 0,45

Ş, X 0,22

Apar 26 litere distincte iar raportul dintre numărul consoanelor şi cel al vocalelor este : c / v = 1,88 Entropia şi energia informaţională au valorile: H = 4,11 respectiv E = 0,0675

Frecvenţele literelor finale de cuvinte Distribuţia acestora în ordinea descrescătoare a frecvenţelor:
litere frecvenţe N 6,12 E 25,16 L 4,81 M 1,96 A 15,53 R 1,75 I 14 V 0,65 Ă 11,37 G, O, Z 0,43 T 8,53 U 7,43

B, C, D, P, S, Ş 0,21

Apar 20 litere distincte, raportul dintre numărul consoanelor şi cel al vocalelor are valoarea c / v = 0,352 Entropia şi energia informaţională au valorile H = 3,195 respectiv E = 0,139

20

Distribuţia numărului de litere distincte Considerând expresia analitică din partea introductivă pentru valoarea constantei A = 24,5 obţinem:
segmente în lit. frecv. măsurate val. calculate diferenţe 5 4,59 4,80 0,21 10 7,50 6,93 0,57 20 12,06 11,83 0,23 30 14 14,9 0,9 40 17,5 17,6 0,1

Diferenţele arată că ajustarea prin expresia analitică prezentată este suficient de bună. Distribuţia cuvintelor după numărul silabelor Folosind distribuţia Poisson pentru a = 1,70 avem:
lung. în silabe frecv. măsurate val. calculate diferenţe 1 0,20 0,18 0,02 2 0,30 0,30 0 3 0,22 0,26 0,04 4 0,14 0,14 0 5 0,09 0,06 0,03

Din valorile diferenţelor rezultă că ajustarea cu distribuţia Poisson este foarte bună. Frecvenţele cuvintelor după lungimea în litere În ordinea descrescătoare a frecvenţelor avem:
lungime în lit. frecvenţe 8 7,09 9 5,67 2 26,18 10 4,57 5 11,51 1 4,15 4 10,56 12 1,1 7 9,3 3 8,04 6 7,41

11 3,31

13, 14, 15 0,31

21

Rezultă lungimea medie a cuvintelor: m = 5,06 litere / cuvânt Distribuţia cuvintelor scurte Ordonate în funcţie de frecvenţe acestea se prezintă astfel:

cuvinte frecvenţe

DE 16,04

ŞI 7,81

NU 7,40

ÎN 6,58

A, CA 5,78

SĂ, CU 5,34 ÎL, IA, AI 0,82

LA, O 4,52

PE, UN 4,11

SE 2,88

CĂ, SA, E 2,46

CI 1,64

CE, EA, EI, AU 1,23

ET, EL, AL, NA, DA, AN, ZI, LE 0,41

Ele reprezintă 29,13 la sută din totalul cuvintelor. Distribuţia fibonaciană a vocalelor Procedând ca şi în cazul anterior se constată că, 36 la sută dintre vocale sunt distribuite pe ranguri care sunt legate prin secvenţe fibonaciene. Iată două exemple:
2 4 E E 6 10 16 26 42 E I O Ă E 38 40 43 48 56 69 90 A A O A U U E

22

C. Pentru libertatea presei şi a jurnalistului „Victoria în alegeri, îngenunchierea naţiunii înaintea puterii uzurpatoare, deşteaptă şi apetituri, printre care pretenţiunea, mai-nainte de toate, de a fi aprobat uzurpatorul în faptele sale, pe toate căile. E logic într-adevăr ca, după un câştig să se urmărească un altul, şi în fine tot, spre deplina satisfacţiune a acaparatorului. Regimul dobândise darea din mână şi chiar din picioare, a celor ce poartă numele de mandatari ai naţiunii; astfel dispune el la discreţiune de toată puterea în stat, făcând ori şi ce vrea fără a fi controlat şi nu se gândeşte decât la mijlocul de a se întări în această situaţie de desfătare şi răsfăţ. Singurul l ucru asupra căruia n-a putut încă triumfa a rămas numai presa, şi aceasta se consideră, credem, de către regim, cu atât mai nesuferită, cu cât el, în exerciţiul puterii discreţionare, a trebuit să devină năzuros, adică supărăcios din lucru de nimic. Presa, pentru omnipotentul nostru regim, cu strigătele ei, cu lamentele ei continue, îi face negreşit efectul unei nărăitoare din Braşov, care prin scârţâitul ei strident dă crispaţiuni nervoase. Neapăsat dar că se simţea şi nevoia de a pune în practică mijlocul prin care să se năbuşească ţipătul contra trădării şi contra fără – delegilor regimului, spre a fi liniştit în domnia sa absolută. Însă, ca contra a tot răul ce cată a fi combătut, aşa şi contra presei cată să se uzeze de arme îndestul de eficace de a o învinge. Ei bine, care ar fi fost acelea? Dacă întru abaterea conştiinţei alegătorilor, s -au dovedit cele mai eficace arme: corupţiunea, frauda, ameninţarea; dacă 23

cu acestea s-a putut respinge opoziţiunea de la exercitarea contolului asupra puterii; de bună -seamă că ele n-au putut nimic contra presei, pe cât timp aceasta, în majoritatea ei, este în opoziţiune cu guvernul, bucurându-se de sprijinul public. ...................................................................................................... Cât pentru presă, am putea să -l asigurăm pe regim că oricât de cumplite ar fi actele sale de răzbunare, nu va fi în stare nici el a abate unele caractere tari ce se găsesc într-însa, şi teamă ne e că, căutând victoria peste tot, va pierde şi cea deja câştigată în monstruoasa sa pornire de a -şi subjuga şi presa.”
[Timpul, Buc. 8 (1883) nr. 142, iunie 29]

Caracteristicile statistice ale acestui text sunt: Frecvenţele globale ale literelor În ordinea frecvenţelor avem următoarea ordonare:
litere frecvenţe Ă, S 4,27 G 1,19 E 11,54 A 10,84 L 3,88 Z 0,98 I 9,65 P 3,28 B 0,49 R 8,15 O 2,88 T 7,56 Î 1,99 V 0,39 U 6,76 N 6,36 M 1,59 H, J 0,19 C 5,87 F, Ş 1,39 X 0,09

D 3,98 Ţ 0,99

Apar 26 litere distincte, raportul dintre numărul consoanelor şi cel al vocalelor are valoarea : c / v = 1,085 24

Entropia şi energia informaţională au valorile: H = 4,14 respectiv E = 0,07 Frecvenţele literelor iniţiale de cuvinte În ordinea descrescătoare a frecvenţelor avem:
litere frecvenţe Ş 3,26 M 3,03 D 15,15 R, T 2,79 A 13,75 V 2,09 C 13,51 U 1,86 S 6,99 G 1,39 Î, P 6,75 J 1,16 N 4,66 O, Ţ 0,93 E 3,72 B 0,69 F, L 3,49 I 0,46 Z 0,23

Apar 23 litere distincte, raportul consoane – vocale este: c / v = 2, 635 Entropia şi energia informaţională au valorile, H = 3,933 respectiv E = 0,085 Frecvenţele literelor de pe locul 2 în cuvinte Structura este următoarea:
litere frecvenţe L 3,27 E 16,48 Î 2,56 A 11,56 T 2,14 U 11,34 P, S 1,71 I 10,92 D 1,49 O 7,92 X 0,85 R 7,7 H 0,64 Ă 7,28 N 6,85 C 3,85 B 0,21

M, Ş, Z 0,42

25

Apar 22 litere distincte, raportul dintre numărul vocalelor şi cel al consoanelor are valoarea : c / v = 0,468 Entropia şi energia informaţională sunt, H = 3,741 respectiv E = 0,092 Frecvenţele literelor de pe locul 3 în cuvinte Avem următoarele frecvenţe:
litere frecvenţe M 5,4 L, P 4,98 R 13,51 S 4,57 N 9,56 V 2,07 I 8,73 B 1,66 C 8,31 Ţ 1,24 T 8,1 O, Z 0,83 E 7,9 U 6,23 H, J 0,41 A 5,82 X 0,2

G 2,28

D, Î, Ş 0,62

Apar 24 litere distincte iar raportul dintre numărul consoanelor şi cel al vocalelor are valoarea : c / v = 2,317 Entropia şi energia informaţională au valorile : H = 4,018 respectiv E = 0,073

Frecvenţele literelor finale de cuvinte În ordinea descrescătoare a frecvenţelor avem:

26

litere frecvenţe U 5,1

E 24,25 R 3,19

A 16,59 M 1,48

I 15,31 C 1,27

Ă, T 8,51 D, S 0,85 O, P 0,42

L 6,38

N 5,95

G, Ş, Ţ, V 0,21

Apar 19 litere distincte, raportul dintre numărul consoanelor şi cel al vocalelor are valoarea : c / v = 0,424 Entropia şi energia informaţională sunt : H = 3,269 respectiv E = 0,1335 Distribuţia literelor distincte
segmente val. medie val. calc. diferenţe 5 4,53 3,64 0,89 10 7,4 6,73 0,67 20 11,26 11,59 0,33 30 14,8 15,04 0,24 40 17,3 17,5 0,2

Calculele s-au făcut cu expresia analitică prezentată în introducere, pentru constanta A = 23,8. Distribuţia cuvintelor după numărul silabelor
nr. silabelor val. medie val. calculată diferenţe 1 2 3 0,20 0,33 0,24 0,19 0,31 0,26 0,01 0,02 0,02 4 0,13 0,14 0,01 5 0,05 0,05 0 6 0,02 0,04 0,02

27

Calculele s-au făcut cu distribuţia Poisson cu parametrul a = 1,65 şi după cum se observă ajustarea este foarte bună. Distribuţia cuvintelor după lungimea în litere Rezultatele sunt următoarele:
lungimea cuv. frecvenţe 3 5,5 9 5,06 2 27,94 10 4,41 4 12,25 1 4,24 6 9,31 11 3,10 5 9,15 12 1,47 8 8,15 13 1,14 7 7,51

Pentru lungimea medie a cuvintelor rezultă : m = 5,05 litere / cuvânt Distribuţia cuvintelor scurte În ordinea descrescătoare a frecvenţelor avem:
cuvinte frecvenţe NU 3,55 O, VA 1,06 DE 17,08 A 12,09 ŞI 11,38 FI 2,84 ÎN 8,89 UN, EI 2,13 CĂ 5,33 CA 1,77 SE 3,91 CU 3,91 SA, EL 1,42

PE, CE, LA, SĂ 3,20

AR, AU, NE, AL 0,71

AI, ÎI, DĂ, LI, ÎL, AM, DA, EA 0,35

Rezultând că aceste cuvinte reprezintă 30,9 la sută din totalul cuvintelor. 28

Distribuţia fibonaciană a vocalelor Se constată că 38,3 la sută dintre vocale sunt distribuite pe ranguri legate prin secvenţe fibonaciene. Câteva exemple: 27 28 30 33 38 46 I E E A I E 288 291 294 300 309 324 U I E O A I 345 E

333 334 335 337 340 I O A E E D. Numele poetului

„Se poate pune întrebarea dacă în împrejurările actuale şi cu grupările existente ale partidelor politice din ţară va fi sau nu cu putinţă ca guvernul să izbutească pe deplin în realizarea programului său de reforme, dând ţării toate îmbunătăţirile pe care timpul şi situaţiunea poporului le reclamă. E adevărat că în anul care a espirat ţara a trecut prin o criză politică a cărei însemnătate şi a cărei rezultate probabile nu se pot apreţia de pe acum şi imediat, dar pe de altă parte nu se poate tăgădui că acea criză stă într-o strânsă legătură cu soarta politică şi socială a ţării, şi că din ea trebuie să răsară soluţiunile normale ale problemelor politice pe care reforma ni le impune. E deci cestiunea dacă ne aflăm într -adevăr în preziua unor evenimente care să decidă în mod hotărâtor poziţiunea ţării ca stat civilizat şi constituţional, întemeiat pe cerinţele dreptului modern şi a exigenţelor prezentului, dacă avem încă puterea de a întări şi îmbunătăţi din lăuntru prin reforme înţelepte şi măsuri corespunzătoare cu ele, dacă avem voinţa de a continua, în interesul bine înţeles al ţării, programul politic inaugurat în 29

Martie a anului trecut, sau dacă din nou tendinţele adverse ale grupărilor cu aspiraţiuni învechite şi egoismul glacial al ambiţioşilor politici vor ridica piedici în calea dezvoltării naţionale. Presumpţiunea care admite posibilitatea introducerii reformelor, presupune însă ca condiţie neapărată ca din lupta parlamentară ce se va încinge între grupările politice actuale guvernul politic din Martie să iasă, nu numai în formă, ci şi în esenţă, în ce priveşte spiritul politicei sale , c-o victorie deplină asupra adversarilor, iar presumpţiunea a doua, adică crearea de piedice în contra realizării programului de reforme, s -ar ivi sigur în cazul când unele din elementele politice care participă la putere n-ar vedea în sacrificiile pe care guvernul din Martie le-a făcut pentru a ajunge la o înţelegere decât un semn de slăbiciune sau de înclinare de a renunţa la realizarea programei atât în ce priveşte forma cât şi spiritul ei. ...................................................................................................... Mult n-ar dura o asemenea reacţiune, dar în orice caz, în timpuri în care ţara are nevoie de o conducere serioasă, pentru garantarea siguranţei sale o asemenea reacţiune ar fi o nenorocire.”
[România liberă, Buc. 13 (1889) nr. 3397, ian 13 (35)]

Frecvenţele globale ale literelor În ordinea descrescătoare a frecvenţelor avem:
litere frecvenţe E 12,05 I 10,29 A 9,74 R 8,03 N, T 6,09 L 4,81 V 4,99

30

Ă, C 4,62 V 1,27

O 4,14 Ş 1,15

P 3,95 G 0,97

S 3,47 B 0,91

D 3,16 Z 0,6

M 2,37 F 0,48

Î 2 X 0,18

Ţ 1,64 H, J 0,12

Apar 26 litere distincte, raportul dintre numărul consoanelor şi cel al vocalelor are valoarea : c / v = 1,089 Entropia şi energia informaţională au valorile: H = 4,313 respectiv E = 0,064 Distribuţia literelor iniţiale de cuvinte În ordinea descrescătoare a frecvenţelor avem:
litere frecvenţe N 3,27 P 14,01 L 2,64 C 11,83 F, I, U 2,49 A 11,52 V 2,33 D 9,96 O, T 1,71 Î 8,87 G 1,55 S 6,54 Ţ 0,93 Ş 3,89 H, Z 0,46 E, M, R 3,42

Apar 24 litere distincte, raportul dintre numărul consoanelor şi cel al vocalelor are valoarea: c / v = 2,275 Pentru entropie şi energia informaţională s-au obţinut valorile: H = 4,001 respectiv E = 0,079 31

Frecvenţele literelor de pe locul al doilea din cuvinte Ordonarea este următoarea:
litere frecvenţe M 1,96 D 1,42 E 18,18 S 1,24 A 14,43 T 1,06 I, N 11,76 Î 0,89 O, R 8,55 G, P, V 0,71 U 6,23 X 0,53 Ă 6,06 L 2,49

F, J, Ş, Z 0,17

Sunt 23 litere distincte, iar raportul dintre numărul consoanelor şi cel al vocalelor are valoarea : c / v = 0,512 Entropia şi energia informaţională sunt: H = 3,590 respectiv E = 0,1059 Frecvenţele literelor de rang trei în cuvinte În ordinea frecvenţelor avem:
litere frecvenţe L 5,24 U 4,83 R 14,31 M, O 4,03 E 9,67 G 2,41 C, N 8,26 P 2,21 I 8,06 Ţ, V 1,81 B, F 1,61 T 7,86 Z 1,20 A 5,64 Ă, J 0,6 S 5,44 Î 0,4

Sunt 22 litere distincte, raportul dintre numărul consoanelor şi cel al vocalelor este c / v = 2,006 Entropia şi energia informaţională au valorile 32

H = 4,027 respectiv E = 0,073 Distribuţia literelor finale de cuvinte În ordinea descrescătoare a frecvenţelor avem:
litere frecvenţe T, U 4,97 E 27,38 L 4,35 I 14,73 M 1,65 Ă 13,48 D 1,24 A 12,86 Ş 0,62 N 7,88 C 0,41 V 0,20 R 5,18

Apar 14 litere distincte, raportul dintre numărul consoanelor şi cel al vocalelor având valoarea : c / v = 0,361 Entropia şi energia informaţională au valorile : H = 3,102 respectiv E = 0,147 Distribuţia literelor distincte S-au obţinut următoarele rezultate:
lung. segm. 5 val. medie 4,59 val. calculate 4,02 diferenţe 0,57 10 7,92 7,39 0,53 20 12,26 12,67 0,41 30 15,65 16,64 0,9

Calculele, deci ajustarea, s-a făcut cu ajutorul expresiei analitice din introducere, pentru valoarea constantei A = 26,3. 33

Distribuţia cuvintelor după numărul silabelor Avem următoarele rezultate:
nr. silabelor frec. cuvânt. val. calcul. diferenţe 1 2 0,2 0,3 0,18 0,3 0,02 0 3 0,24 0,26 0,02 4 5 6 7 0,18 0,05 0,01 0,01 0,07 0,04 . 0,11 0,01

Ajustarea s-a făcut cu distribuţia Poisson pentru valoarea constantei, A = 1,7. Distribuţia cuvintelor după lungimea în litere În ordinea descrescătoare a frecvenţelor avem:
lung. cuv. frecvenţe 6 6,62 2 28,01 9; 10 5,43 1 4,75 4 11,2 11 3,05 7 9,16 12 1,52 3 8,48 13 1,18 5 7,47 14 0,5 8 6,79

15; 16 0,16

Distribuţia cuvintelor scurte din una şi două litere Ordonate acestea se prezintă astfel:
cuvinte frecvenţe SE, CU, NU, CA, SĂ, LA 4,51 IN 12,78 CĂ 3,75 ŞI 11,27 DE 9,77 A 9,02 PE 6,76 EA, NI, NE, CI, UN, EI, ĂU 0,75

FI, O, CE 2,25

VA, LE, E, AL, AR 1,5

34

Apar 27 cuvinte distincte care totalizează 32,09 la sută din cuvintele textului. Distribuţia fibonaciană a vocalelor Vocalele, în proporţie de 34,5 la sută din totalul cuvintelor sunt repartizate pe ranguri legate prin secvenţe fibonaciene. Câteva exemple:
16 20 21 26 32 E E A Î E 160 O 163 A 165 U 56 60 61 66 72 A E E E E 170 A 177 O 180 182 186 192 202 E A A A A 189 I 208 E 239 U

CONSIDERAŢII FINALE Pentru toate articolele vom nota prin: H (G) = entropia generală H (I) = entropia literelor iniţiale H (2) = entropia literelor de pe locul 2 H (3) = entropia literelor de pe locul 3 H (F) = entropia literelor finale Se constată că, pentru toate articolele analizate, valorile entropiilor de mai sus, în ordinea descrescătoare sunt ordonate astfel: H (G), H (3), H (I), H (2), H (F) 35

Faptul că entropia iniţialelor este mai mare decât entropia finalelor, confirmă faptul că partea iniţială a cuvintelor are o încărcătură informaţională mai mare decât partea lor finală. Surprinde faptul că entropia mulţimii literelor de locul al treilea este superioară entropiei iniţialelor. Ordonarea de mai sus confirmă – după părerea noastră – faptul că datele de mai sus s -au obţinut „ din aceeaşi sursă”. Pentru toate textele, se constată că distribuţia cuvintelor după numărul silabelor este o distribuţie Poisson, valorile parametrului „a” având următoarele valori, în ordinea textelor: 1,7; 1,7; 1,65 respectiv 1,7. Şi această constatare probează – în opinia noastră – faptul că textele au „aceeaşi sursă”. Lungimile medii ale cuvintelor pentru cele patru texte au valori sensibil egale, 4,82; 5,06; 5,03 respectiv 5,09 rezultând valoarea medie de 5 litere / cuvânt. Să considerăm distribuţia cuvintelor după lungimea în litere. Considerăm ordinea stabilită pentru textul A şi numerotăm numerele din ordine cu şirul 1, 2, 3, ..., 15, precizând astfel pentru fiecare numă r din ordonare, rangul pe care-l are:
ordonare A. 2 4 3 7 6 5 9 8 10 1 11 13 12 15 14 ranguri 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

36

Deci cuvintele formate din două litere au rangul 1, cele din 9 litere au rangul 7 etc. Acelaşi lucru îl facem pentru textul B, cu observaţia că, în acest caz cuvintele formate din 13,14 şi 15 litere apar cu aceeaşi frecvenţă şi atunci fiecare are rangul egal cu media rangurilor corespunzătoare, adică (13 + 14 + 15) / 2 = 14. Suprapunem rangurile corespunzătoare acestor texte:
lung. cuvinte 1 2 3 rang. A 10 1 3 rang. B 10 1 5 diferenţe 0 0 2 4 5 2 6 3 2 1 4 6 5 6 1 7 4 4 0 8 8 7 1 9 10 11 12 13 7 9 11 13 12 8 9 11 12 14 1 0 0 1 2 14 15 14 1 15 14 14 0

Notând diferenţele cu d (i) avem: 6 [d² (1) + d²¹ (2) + ... + d² (15)] = 180 şi n (n² - 1) = 15 (225 – 1) = 3360 şi din expresia dată anterior pentru coeficientul de corelaţie al rangurilor (Kendall) avem că acesta are valoarea: R (A, B) = 0,947 În mod similar calculăm şi următorii coeficienţi de corelaţie: R (A, C) = 0,829 R (A, D) = 0,973 37

Toate valorile sunt foarte apropiate de valoarea maximă, egală cu 1, a acestui indicator, rezultând că între aceste ordonări există o legătură strânsă şi directă, adică provin din „aceeaşi sursă”. Pentru raportul dintre numărul consoanelor şi cel al vocalelor din aceste texte avem:
texte A val. rap. 1,055 B C D 1,075 1,085 1,089

deci valori aproximativ egale. Luând drept bază frecvenţele globale ale literelor, pentru valorile coeficienţilor de corelaţie ale rangurilor (Kandall), s-au obţinut următoarele valori: R (A, B) = 0,967 R (A, C) = 0,975 R (A, D) = 0,976 Valorile sunt foarte apropiate de valoarea maximă egală cu 1, deci între cele patru ordonări există o corelaţie puternică şi directă, şi deci ele provin dintr -o „sursă comună”. Aceste constatări, după cum se observă, sunt valabile pentru toate cele patru articole analizate. Referitor la articolul „NUMELE POETULUI”, prof. N. Georgescu scrie următoarele: „Elementele filologice nu-i conving, însă pe editori să atribuie poetului acest editorial”, şi în continuare, „Articolul a făcut, însă, o adevărată furtună în presa timpului, fiind dat pe faţă numele lui Eminescu drept autor”. 38

Printre valorile indicatorilor statistici mai sus prezentaţi, există unele care ar putea veni în sprijinul consideraţiilor de mai sus. Astfel: - În raport cu articolele, A, B şi C, acest articol are cea mai mare entropie generală. - Referitor la mulţimea literelor iniţiale de cuvinte, acestui articol îi revine cea mai mică valoare a raportului dintre numărul consoanelor şi cel al vocalelor. - În aproximarea distribuţiei literelor distincte prin expresia analitică din introducere, valorile constantei multiplicative, pentru primele trei articole sunt: 24; 24,5; 23,8 iar pentru acest articol are o valoare mult mai mare, egală cu 26,3. - Dintre toate articolele, acesta are cea mai mică entropie a mulţimii literelor iniţiale de cuvinte. - Acestui articol îi revine cea mai mare lungim e medie a cuvintelor egală cu 5,09 litere / cuvânt. Dar din aceste constatări nu poate să fie formulată o concluzie certă. Reţinem în acest sens următoarea subliniere aparţinând lui Solomon Marcus: „Dacă parametri judicios aleşi conduc la aceleaşi valori (sau la valori foarte apropiate) în cazul unor texte controversate ca şi în ceea ce priveşte textele unui autor cunoscut, atunci putem vorbi de plauzibilitate, dar nu şi de certitudinea apartenenţei primelor texte autorului celorlalte; dacă însă valorile diferă sensibil, atunci în mod cert autorul textelor controver sate nu este cel bănuit, cu care s-a efectuat comparaţia.”

39

Dar, pentru a vedea mai clar folosul acestor indicatori, am ales pentru comparaţie articolul „Pălmuirea de la teatru” apărut în ziarul P OPORUL lui N. Bassarabescu, preluat de noi din lucrarea „A doua viaţă a lui Eminescu” a lui N. Georgescu, şi din care prezentăm un fragment: „Un individ este depus la Văcăreşti prin mandat al judecătorului de instrucţie de pe lângă tribunalul Ilfov, fiindcă a pălmuit pe un alt individ, alaltăieri seara, în faţa birtului Broft. Autorul e d-nul Arghiropol, fost secretar la legaţiunea din Paris, iar pacientul este actualul ministru ce reprezintă România la Paris, dl. M. Pherekyde. După cum ni se relatează nouă lucrurile, iată ce împrejurare a motivat agresiunea de care a ajuns să sufere obrazul onorabilului ministru al României la Paris. D. Arghiropol a fost numit acum un an, de către guvernul din Bucureşti, secretar de legaţiune la Paris, fără ştirea şi învoirea d-lui Pherekyde, şeful zisei legaţiuni. O neatenţie, o necuviinţă din partea ministrului de externe din Bucureşti, recunoaştem bucuros şi blamăm această procedare ca o dispoziţiune neuzitată mai cu seamă în sfera pentru care era desemnat d. Arghiropol – însă de care acesta nu putea fi câtuşi de puţin vinovat. Prezentându-se, dar, la postul său, d. Arghiropol este primit foarte aspru şi în modul cel mai umilitor. Însă el nu face caz de aceasta, şi rămâne la postul său. D. Pherekyde, văzând că prin modul în care l-a primit nu poate să se debaraseze de secretarul neagreat, recurge la alt mijloc: acela de a-l denigra cu calificaţiunile cele mai odioase, am putea spune chiar inflamante taxându- l de escroc şi întreţinut de femei; şi pe baza acestui raport confidenţial obţine revocarea sa. 40

...................................................................................................... Orice s-ar obiecta în cazul de faţă, nu este un cuvânt că, pentru calitatea de ministru a cuiva, urmează să sufere în tăcere dezonoarea altcineva, şi prin urmare declarăm că depunerea la Văcăreşti a d -lui Arghiropol este un abuz de putere, condamnabil din toate punctele de vedere.” Pentru acest text vom calcula valorile indicatorilor de mai sus, fără redarea lor în detaliu ci numai a rezultatelor obţinute, şi vom compara aceste rezultate cu acelea obţinute în cazul articolelor notate cu A, B şi C, care cu siguranţă aparţin lui Eminescu. Astfel avem: 1) Entropia generală are valoarea, H = 4,237, mult mai mare decât entropiile celor trei articole, respectiv, H (A) = 4,11; H (B) = 4,11 şi H (C) = 4,14. 2) Raportul consoană – vocală are valoarea, c / v = 1,144 mai mare decât valorile de comparaţie, respectiv, 1,055; 1,075 şi 1,085. 3) Din analiza distribuţiei cuvintelor după lungimea lor în litere, rezultă că şi în acest caz cele mai frecvente cuvinte sunt cele formate din două litere, frecvenţa acestora este 28,46 la sută, mai mare decât în cazul textelor, A, B, C, pentru care valorile sunt, 27,42; 26,18; 27,74. 4) Distribuţia cuvintelor după numărul silabelor este şi în acest caz o distribuţie Poisson, valoarea parametrului care intervine fiind, a = 1,6; mai mică decât 41

valorile din textele de comparaţie, adică, 1,7; 1,7 respec tiv 1,65. 5) Pentru mulţimea literelor iniţiale de cuvinte, entropia în acest caz are valoarea, H = 4,063, mai mare decât entropiile similare pentru textele, A şi C, dar mai mică decât entropia textului B, diferenţa fiind egală cu 0,038. 6) Raportul dintre numărul consoanelor şi cel al vocalelor, în cazul mulţimii literelor iniţiale de cuvinte din acest articol este egal cu 2,269, mult mai mic decât valorile similare din cele trei articole martor, adică, 2,86; 3,39; 2,635, diferenţele fiind semnificative . 7) Raportul „consoană – vocală”, în cazul mulţimii literelor de pe locul al doilea din cuvintele acestui articol este egal cu 0,564, mai mare decât valorile similare pentru articolele, A, B, C, acestea fiind egale cu: 0,405; 0,465 respectiv 0,468. 8) Entropia mulţimii literelor de pe locul al treilea al cuvintelor acestui articol are valoarea, H = 3,725, mult mai mică decât valorile similare din cele trei articole, adică, 3,981; 4,11 respectiv 4,018. 9) Tot pentru mulţimea literelor de pe locul al treilea al cuvintelor, mulţime notată cu X, pentru acest articol, am calculat coeficientul de corelaţie al rangurilor (Kendall), dintre textul X şi A, precum şi dintre textele A şi B obţinând: R (A, X) = 0,912 respectiv R (A, B) = 0,983 42

deci, corelaţia dintre A şi X este mai slabă decât dintre A şi B. 10) Pentru articolele, „ Pălmuirea la teatru” şi „Despărţire de Maiorescu”, am considerat fragmentele din text cuprinse între două puncte consecutive şi din fiecare reţinem ultimul cuvânt. Se constată că, pentru primul dintre articole, din mulţimea acestor cuvinte, 59 la sută sunt substantive şi 18 la sută adjective, în timp ce pentru al doilea articol, aceste procente sunt egale cu 40, respectiv 20, deci şi din acest punct de vedere cele două articole se de osebesc. 11) Considerăm, în cele două articole, cuvintele „SIMETRICE”, adică cuvintele cu cel puţin patru litere având structura, C V C V ... C V sau V C V C ... V C, unde V desemnează vocala iar C, consoana. Astfel de cuvinte au o anumită contribuţie la muzicalitatea textului. Iată două exemple de astfel de cuvinte: TATA şi ATACAT. În articolul „ Pălmuirea la teatru” apar 58 astfel de cuvinte, adică 7,77 la sută din totalul cuvintelor. Cel mai frecvent cuvânt de această structură este cuvântul CARE reprezentând 15,51 la sută din totalul acestor cuvinte. Cuvântul DACĂ apare o singură dată, având un procent de 1,72. În articolul „Despărţirea de Maiorescu” apar 112 astfel de cuvinte, adică 14,99 la sută din totalul cuvintelor, aproape un procent dublu faţă de cazul precedent. Cel mai frecvent cuvânt este tot CARE reprezentând 18,75 la sută din cuvintele de acest tip, frecvenţă superioară celei din cazul de mai sus. 43

În acest caz cuvântul DACĂ apare cu frecvenţa de 7,14, de aproape şapte ori mai mare decât în cazul primului articol. Este şi acesta un alt element prin care cele două articole se deosebesc. * * * Încheiem cu un divertisment care aduce în scenă şi puţină matematică în demersul nostru. Considerăm titlul „DESPĂRŢIREA DE MAIORESCU” şi numele autorului, EMINESCU, din care reţinem cuvintele semnificative, adică: DESPĂRŢIREA, MAIORESCU, EMINESCU. Fiecărui cuvânt îi asociem câte un punct din plan ale cărui coordonate sunt date de numă rul de vocale, respectiv de consoane, ale cuvântului respectiv. Deci, în ordinea de mai sus, avem punctele: A (5; 6), B (5; 4), C (4; 4) Se constată că punctele, A, B, C, formează în plan un triunghi de aur, deci un triunghi în care raportul dintre suma a două laturi şi latura a treia este egal cu „numărul de aur”. Într-adevăr, laturile triunghiului sunt; AC = √5; BC = 1 şi AB = 2 şi deci : (BC + AC) / AB = (1 + √5) / 2 deci s-a obţinut expresia „numărului de aur”.

44

Bibliografie 1) N. GEORGESCU, „A doua viaţă a lui Eminescu”, Europa Nova, Bucureşti, 1994 . 2) SOLOMON MARCUS, „Invenţie şi descoperire”, Cartea Românească, 1989 . 3) ILIE TORSAN, „Asupra energiei informaţionale ”, Studii şi Cercet. Matematice, Acad. României, nr. 1, tom 25, 1973.

45

46

Partea a II-a DISTRIBUŢIA CUVINTELOR: „PACE”, „STEA”, „ÎNGER”, „DEMON” Ne vom referi în acest demers la prezenţa, în poeziile lui Eminescu, a cuvintelor, PACE, STEA, ÎNGER şi DEMON, pornind de la constatarea că, perechile, (PACE, STEA) respectiv (ÎNGER, DEMON) sunt formate din cuvinte care au unele caracteristici comune care le apropie, sau chiar dacă au şi elemente contrare ele se află într-o anumită corelaţie. Acest lucru poate fi probat şi matematic astfel: Să considerăm următoarea substituţie:
A B C D 38,2 41,4 44,6 47,8 E ... P Q R S T ... Z 51 ... 86,2 . 92,6 95,8 99 ... 118,2

cu care cifrăm cuvintele, PACE şi STEA, adică,
P 86,2 A 38,2 C 44,6 E 51 S 95,8 T 99 E 51 A 38,2

Pentru primul cuvânt suma reprezentărilor cifrante este egală cu 220, iar pentru cel de -al doilea suma este egală cu 284, deci perechea, (PACE, STEA) a fost pusă în concordanţă cu perechea de numere prietene, (220; 284). Să considerăm următoarea substituţie:
A B ... E . G . I ... M N O .. R ... Z -250,4 -218,4 -122,4 -58,4 5,6 ... 133,6 165,6 198,6 293,6 549,6

47

cu ajutorul căreia cifrăm cuvintele din a doua pereche adică,
Î N 5,6 165,6 G E R -58,4 -122,4 293,6 D E M O N -154,4 -122,4 133,6 198,6 165,6

Pentru primul cuvânt suma reprezentărilor cifrante este egală cu 220, iar pentru al doilea cuvânt suma este egală cu 284, deci şi această pereche de cuvinte a fost pusă în corespondenţă cu perechea de numere prietene, (220; 284) Cele două substituţi sunt formate din două progresii aritmetice, prima având raţia (sau pasul) egală cu 3,2 iar a doua având raţia egală cu 32, deci de zece ori mai mare decât prima raţie. Să amintim definiţia numerelor prietene, prima pereche fiind (220; 284), descoperită de Pitagora. Două numere, M şi N se numesc prietene, dacă suma divizorilor lui M este egală cu N, şi suma divizorilor lui N este egală cu M. Astfel, divizorii lui 220 sunt: 1, 2, 4, 5, 10, 11, 20, 22, 44, 55, 110 a căror sumă este egală cu 284, iar divizorii acestui număr sunt: 1, 2, 4, 71 şi 142, a căror sumă este egală cu 220. Pornind de la proprietatea acestor numere, Pitagora a dat o interesantă definiţie a prieteniei. Doi oameni sunt cu adevărat prieteni, ar fi spus Pitagora, dacă se comportă ca numerele, 220 şi 284, fiindcă aceste numere sunt astfel că fiecare din ele este format din suma părţilor celuilalt, adică fiecare este un alt eu. Ţinând cont de semnificaţiile celor patru cuvinte, în poezia eminesciană, se poate ca legătura lor cu numerele 48

prietene să capete consistenţă, este motivul pentru care am analizat prezenţa lor în poeziile lui Eminescu. Pe lângă frecvenţele acestor cuvinte, vom analiza distribuţia lor în cadrul versurilor şi al strofelor. Se constată că, în numeroase cazuri, distribuţia acestora este legată de „şirurile fibonaci” şi deci indirect de renumitul „număr de aur”. Vom reaminti noţiunile de mai sus. „Şirurile fibonaci” au fost introduse în matematică de Leonardo Pisano Fibonacci (1175 – 1240), născut în Italia dar educat în Nordul Africii, unde tatăl său era ofiţer vamal. A călătorit în Algeria, Egipt, Siria, Grecia, a învăţat limba şi aritmetica arabă, devenind cel mai mare matematician pe care l-a dat Occidentul creştin până în secolul al 18-lea. Şirul numeric clasic al lui Fibonacci este următorul: 0, 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89, 144, ... care are proprietatea că, începân d cu al cincilea termen, raportul dintre termenii consecutivi aproximează „numărul de aur”, a cărui valoare cu trei zecimale este 1,618. Astfel:
5/3 = 1,66; 34/21 = 1,619; 89/55 = 1,618; 144 / 89 = 1,617 ...

În general, având date două numere „a” şi „b”, ş irul a, b, (a + b), (a + 2b), (2a + 3b), ... definit prin recurenţă în care fiecare termen, începând cu al treilea este egal cu suma celor doi termeni precedenţi, se numeşte şir de tip Fibonacci, sau de tip F. Limita acestui şir este egală cu „numărul de aur”. 49

Pentru a = b = 1 se obţine şirul clasic al lui Fibonacci. Orice secvenţă formată din termeni consecutivi ai unui şir de tip F, se numeşte secvenţă fibonaciană. De exemplu, secvenţa, 34, 55, 89 este fibonaciană, dar şi secvenţa, 18, 21, 23, 28 este fibonaciană, sau mai precis este construită pe baza unei secvenţe fibonaciene. Într-adevăr, calculând diferenţele dintre numerele succesive rezultă secvenţa, 3, 2, 5, şi cum 5 = 3 + 2, această secvenţă este una fibonaciană. Ne-am oprit asupra acestei noţiu ni deoarece, de-a lungul istoriei, mulţi oameni de ştiinţă, matematicieni, fizicieni, biologi etc., s-au preocupat de şirurile lui Fibonacci, găsindu-le numeroase aplicaţii, descoperind în acelaşi timp prezenţa lor numeroasă în natură. În matematică aceste şiruri se folosesc la generarea numerelor pseudoaleatoare, în metodele de optimizare, în procesele de proiectare a calculatoarelor etc. În natură, prezenţa acestor numere este numeroasă. De exemplu, anumite conuri de pin respectă o dispunere dată de numerele fibonaciene, secvenţa fibonaciană, 34, 55, 89 se întâlneşte în aşezarea seminţelor de floarea soarelui. Numărul petalelor florilor este, cel mai frecvent, un număr din şirul lui Fobonacci: irisul şi crinul au câte 3 petale, trandafirul sălbatic, viorel ele, lalelele au 5 petale, margaretele pot avea cel mai frecvent, 34 sau 21 de petale. Exemple ne oferă şi structura corpului uman.

50

Mâna are 5 degete, fiecare deget are 3 falange separate prin 2 încheieturi, aceste numere formează secvenţa fibonaciană 2, 3 , 5. Şi în literatură apar secvenţe fibonaciene. În cartea sa, „Invenţie şi descoperire” din 1989, Solomon Marcus, referindu-se la povestea „Cinci pâini” a lui I. Creangă, subliniază că relatarea este structurată fibonacian, Creangă alegând cu mult discernământ numerele puse în joc; un om, încă un om, două pâini, trei pâini, cinci lei, numere care formează secvenţa fibonaciană, 1, 1, 2, 3, 5. Dar să revenim la Eminescu. Suma rangurilor din alfabet ale literelor din cuvântul EMINESCU este egală cu, 5 + 13 + 9 + 14 + 5 + 19 + 3 + 21 = 89, care este al 12-lea termen din şirul lui Fibonacci. Să considerăm numele şi pronumele poetului, MIHAI EMINESCU, acesta este format din 13 litere, primul cuvânt are 5 litere iar al doilea 8 cuvinte, aceste numere formează secvenţa fibonaciană, 5, 8, 13. În poezia „Mănuşa (după Fr. Schiller)”, relatarea intrării în arenă a combatanţilor are o structură fibonaciană. În al şaselea vers apare un leu, în al 11 -lea vers apare un tigru, iar în al 21 -lea vers apar doi leoparzi, numere care formează secvenţa fibonaciană, 1, 1, 2. În context cu cele de mai sus vom analiza distribuţia celor patru cuvinte. Au fost analizate 62 de poezii urmărindu -se poziţionarea celor patru cuvinte în versurile sau strofele în care apar. 51

S-a constatat că, în marea lor majoritate, aceste cuvinte ocupă una dintre poziţ iile caracterizate de structura: a - A – b, unde A reprezintă unul din cele patru cuvinte, iar „a” şi „b” sunt doi termeni consecutivi din şirul lui Fibonacci. Apare şi structura : a – A – a, în acest caz A ocupând poziţia centrală. Începem această prezentare cu poezia: Poezia „SOMNOROASE PĂSĂRELE” Dintre cele patru cuvinte , în această poezie apare numai cuvântul PACE, din prima pereche şi ÎNGERII, din a doua pereche. El apare la sfârşitul celui de-al optulea vers, ocupând un loc central, lăsând impresia că întreaga poezie este construită în jurul său, ceea ce este în concordanţă cu starea de linişte, de armonie şi pace, degajată de text. Într-adevăr, dacă fiecare ligatură se numără ca un singur cuvânt, poezia are 55 de cuvinte – număr care aparţine şirului lui Fibonacci – iar PACE este al 28-lea, deci este în mijlocul şirului numeric 1, 2, 3, 4, ..., 54, 55, adică împarte şirul cuvintelor poeziei în două părţi egale, adică are o poziţie mediană. Numărul 28 este „număr perfect”, suma divizorilor săi, adică 1, 2, 4, 7, 14 este egală cu 28, coincidenţă care parcă vine să sublinieze poziţia „perfectă” ocupată de cuvântul PACE. Această poziţie este întărită şi de constatarea că, prima literă a cuvântului PACE, adică P, împarte şirul literelor poeziei în două părţi egale. Într -adevăr, poezia 52

are 267 litere iar litera P este a 134-a, aflându-se în mijlocul şirului: 1, 2, 3, 4, ..., 266, 267. Cuvântul PACE ocupă poziţia de rimă. Cuvântul ÎNGERII apare în strofa a treia, în al 3-lea, numărul 3 aparţinând şirului lui fibonaci. Deci, cele două cuvinte urmărite de noi, apar în strofele 2 şi 3, numere consecutive în şirul de tip F. Strofele, 1 şi 4, care nu conţin aceste cuvinte, conţin, fiecare câte 13 cuvinte, număr aparţinând şirului lui Fibonacci, totodată fiecare are câte 32 vocale, deci strofele 2 şi 3 împart poezia într-o structură simetrică. De la începutul poeziei, până la versul 8 care conţine cuvântul PACE, sunt 7 versuri, până la versul 11 care conţine cuvântul ÎNGERII, sunt 2 versuri, iar de aici până la final sunt 5 versuri. Numerele, 7, 2, 5, formează o secvenţă fibonaciană. Între cuvinte PACE şi ÎNGERI sunt 10 cuvinte, iar de la acest cuvânt până la final sunt 16 cuvinte, raportul acestor numere este: 16/10 = 8/5 = 1,6 deci o aproximare a „numărului de aur”, numerele, 5 şi 8 fiind consecutive în şirul de tip F. Iată deci că, aceste două cuvinte ocupă în cadrul poeziei poziţii privilegiate. Poezia „ANDREI MUREŞANU” (Tablou dramatic într-un act) În poezie apare de 4 ori cuvântul STELELE şi odată cuvântul PACE, apariţiile sunt semnalate în versurile: 2; 10; 182; 189 şi 241. 53

Raportul dintre ultimele două versuri, 241/ 189 este egal cu radicalul din numărul de aur, cu aproximaţie în plus egală cu 0,003. Dacă ligaturile, „genele-i” şi „visele-i” sunt numărate ca două cuvinte iar celelalte ligaturi se numără ca un singur cuvânt, cele cinci cuvinte urmărite sunt precedate în versurile în care apar, de un număr de cuvinte precizat în secvenţa: 5, 8, 8, 5, 8 structură simetrică formată din doi termeni consecutivi, 5 şi 8 din şirul lui fibonacii. Suma acestor numere este egală cu 34, care este termen al şirului lui fibonaci. Dacă „se-nhamă” se consideră ca un cuvânt şi versurile se numără de la dreapta la stânga, rangurile celor cinci cuvinte în versurile în care se găsesc, sunt date în ordine de următoarea structură simetrică, 2, 1, 1, 2, 1 1 fiind rangul cuvintelor care sunt cuvinte rimă. Dacă „de-aş” se numără ca un singur cuvânt, atunci în versul 189, continuând cu versul 190, cuvântul STELELE este precedat de 5 cuvinte şi urmat de 8 cuvinte, numerele, 5 şi 8 sunt consecutive în şirul lui fibonaci, raportul lor aproximând „numărul de aur” . În versul 182, cuvântul STELE este cuvânt rimă şi este precedat de 8 cuvinte, iar versul 183 are tot 8 cuvinte, deci apare structura simetrică : 8 STELE 8. 54

Poezia „EPIGONII” Din cele patru cuvinte urmărite, în această poezie avem 9 apariţii, din care de 7 ori cuvântul STELE şi de 2 ori cuvântul ÎNGER, apariţii semnalate în 7 dintre cele 19 strofe ale poeziei. Strofele şi versurile în care apar aceste cuvinte sunt: - în strofa întâi, versul 4, cuvântul STELE, - în a 9-a strofă, versul 4, cuvântul STELE, - în a 10-a strofă, versul 4, cuvântul STELE, - în a 14-a strofă, versul 2 şi versul 5, cuvântul STELE, - în a 15-a strofă, versul 2 cuvântul STEA şi în versul 4, cuvântul ÎNGER, - în a 18-a strofă, versul 4 cuvântul ÎNGER, - în a 19-a strofă, versul 2 cuvântul STEA. În şirul numeric al strofelor apare următoarea secvenţă fibonaciană, 1, 9, 10, 19. În a 9-a strofă, dacă „ce-nşirând” se numără ca două cuvinte, textul format din al 4-lea şi al 5-lea vers, este partiţionat astfel: 5 cuvinte STELEI 8 cuvinte numerele, 5 şi 8 sunt consecutive în şirul lui fibonaci, raportul lor aproximând „numărul de aur”. În a 10-a strofă, textul format din al 4 -lea şi al 5-lea vers este partiţionat astfel, 9 cuvinte STELE 9 cuvinte deci cuvântul STELE este median. 55

Strofa a 14-a este partiţionată astfel de cele două apariţii ale cuvântului STELE 1, 2, 1 o simetrie în care numerele reprezintă versurile care nu conţin cuvântul STELE. Strofa a 15-a este partiţionată astfel de versurile care conţin cuvintele, STEA şi ÎNGER din strofă : 1, 1, 2 deci partiţionarea se face după o secvenţă fibonaciană. Cele 19 personalităţi evocate de Eminescu, sunt cuprinse între cuvântul STELE, din prima strofă, şi cuvântul STELE din a 9 -a strofă, având deci „STELE ÎNTRE STELE”. În strofa a 15-a, numărul de cuvinte care preced cuvântul STEA, cele care urmează după el până la cuvântul ÎNGER şi care urmează după acest cuvânt până la sfârşitul strofei, conduc la structura: 13 – STEA – 14 – ÎNGER – 21 numerele extreme sunt consecutive în şirul lui Fibonacci, iar raportul lor aproximează numărul de aur, N (a), într adevăr: 21/13 = N (a) – 0,003

Poezia „RIME ALEGORICE” Dintre cuvintele urmărite, în poezie apar numai două şi anume, cuvântul PACE, în strofa a doua primul 56

vers, şi cuvântul STELE în a 23 -a strofă, versul 2, în ambele situaţii aceste cuvinte sunt în poziţia de rime. Dacă „pe-un” se numără ca două cuvinte, iar restul ligaturilor se numără ca un cuvânt, numărul de cuvinte care preced cuvântul PACE şi cele aflate în al doilea vers, conduc la structura: 8 – PACE – 5 cu 5 şi 8 consecutive în şirul lui Fibonacci. În a 23-a strofă, numărul de cuvinte care preced cuvântul STELE şi cele care -l urmează din al treilea vers, conduce la structura: 4 – STELE – 4 deci o relaţie simetrică. Strofa a doua şi a 23-a partiţionează cele 44 de strofe ale poeziei astfel, 1 – S (2) – 20 – S (23) – 21 unde secvenţa, 1, 20, 21 este una fibonaciană.

Poemul „LUCEAFĂRUL” Apar 8, număr din şirul de tip F, dintre cuvintele cercetate şi anume, de 5 ori cuvântul STELE şi câte odată cuvintele, ÎNGER, PACE şi DEMON, repartizate astfel: - în strofa a doua, versul 4, cuvântul STELE - în strofa 23, versul 2, cuvântul ÎNGER. Dacă cratimele se numără ca un cuvânt fiecare, numărul cuvintelor care preced şi care urmează după 57

cuvântul ÎNGER, din versurile 1, 2 şi 3, generează structura: 7 – ÎNGER – 7 deci acesta este cuvântul central în acest text. - în strofa 35, versul 2, cuvântul STELE. Dacă toate ligaturile se numără ca un cuvânt fiecare, această strofă, numărul cuvintelor sale, este partiţionată astfel: 9 – STELE – 9 deci acesta este cuvântul median în strofă. - în strofa 36, versul 2, cuvântul DEMON. - în strofa 50, versul 2, cuvântul PACE. Numărul cuvintelor care preced cuvântul PACE şi urmează după el, structurează st rofa astfel: 8 – PACE – 13 în care numerele, 8 şi 13 sunt termeni consecutivi în şirul lui Fibonacci şi: 13/8 = N (a) + 0,007 Mai mult cele 8 cuvinte şi cele 13 au acelaşi număr de vocale conducându-ne la structura: 14 vocale – PACE – 14 vocale - în strofa 66 în primul vers apare cuvântul STELE, iar în al doilea vers apare cuvântul STELE. Dacă „deasupra -i” se numără ca un cuvânt, cuvintele din strofă sunt partajate astfel: 3 – STELE – 4 – STELE – 7 58

unde, 3, 4, 7 este o secvenţă fibonaciană. - în strofa 78 în primul vers apare cuvântul STELE. Numărul cuvintelor din acest vers fiind partajat astfel: 3 – STELE – 2 numerele, 2 şi 3 fiind consecutive în şirul lui Fibonacci. Poemul are 98 de strofe, deci strofa cu numărul 49 îl împarte în două părţi. Se constată că, din cele 8 cuvinte cercetate, 4 se găsesc în prima parte a poemului, şi 4 se găsesc în partea a doua.

Poezia „S-A DUS AMORUL ...” Această poezie conţine numai două dintre cuvintele urmărite şi anume, în strofa a treia, versul al doilea, cuvântul STELE, şi în strofa a zecea, primul vers, cuvântul ÎNGER. Aceste două strofe partiţionează strofele poeziei, care nu conţin nici unul dintre cele două cuvinte după următoarea structură : 2 – S (3) – 6 – S (10) – 2 deci o partiţie simetrică. În strofa a zecea, dacă „mi -ai” se numără ca un cuvânt, cuvintele din primul vers sunt partiţionate astfel, 3, ÎNGER, 2 unde, 2 şi 3 sunt termeni consecutivi în şirul lui Fibonacci. 59

Dacă „mi-ai” se numără ca două cuvinte, partiţia de mai sus devine: 3, ÎNGER, 3 deci o simetrie. Considerând numărul vocalelor din versurile 2 şi 3, din strofa a treia, avem distribuţia : 5 – STELE – 8 cu 5 şi 8 numere consecutive în şirul de tip F.

Poezia „VENERE ŞI MADONĂ” În poezie apar 12 dintre cuvintele cercetate şi anume:
STELE DEMON 3 4 ÎNGER 5

unde, 3 şi 5 sunt termeni consecutivi în şirul lui Fibonacci. Repartizarea în strofe este următoarea: - În prima strofă, versul 4, apare cuvântul STELE. Dacă „dintr-un” se numără ca două cuvinte şi „cualte” ca un cuvânt, cuvinte din vers care preced cuvântul STELE şi cele care-i urmează, conduc la structura : 5 – STELE – 5 deci acest cuvânt este median. - În a treia strofă, versul 4, apare cuvântul ÎNGERII

60

- În strofa a patra, versul 2, apare cuvântul STELE, în versul 3 apare cuvântul ÎNGER iar în versul 4 apare cuvântul ÎNGERILOR. Dacă „pală-n” şi „femeia-i” se numără ca două cuvinte fiecare, de la cuvântul ÎNGERII, din strofa a treia, până la cuvântul STELE din strofa a patra sunt 21 cuvinte. Numerele, 13 şi 21 sunt consecutive în şirul lui Fibonacci, şi avem: 21/13 = N (a) – 0,003 unde N (a) este numărul de aur. - În strofa a 5-a, versul 3, apare cuvântul ÎNGER. Dacă „şi-am” se numără ca două cuvinte, numărul de cuvinte din acest vers care preced, şi urmează după cuvântul de mai sus, conduce la structura : 5 – ÎNGER – 5 deci cuvântul este median. Dacă fiecare ligatură se numără ca un cuvânt, numărul de cuvinte din strofă care preced şi urmează după cuvântul de mai sus conduce la structura, 21 – ÎNGER – 13 unde 21/13 = N (a) – 0,003. - În strofa a 7-a, versul 2 apare cuvântul ÎNGERULUI, iar în versul 3 apare cuvântul DEMON. Dacă, „dintr-un” şi „ochirile-ţi” se numără ca două cuvinte iar celelalte ligaturi ca un cuvânt, numărul de cuvinte din strofă formează structura : 8 – ÎNGERULUI – 3 – DEMON – 13 61

toate numerele aparţin şirului lui Fibonacci, şi în plus : 13/8 = N (a) + 0,007 unde N (a) este numărul de aur. - în strofa a 8-a, versul 3, apare cuvântul DEMON, - în strofa a 10-a, versul 2, apare cuvântul STELE. Dacă „diadema-i” se numără ca două cuvinte, numărul cuvintelor din acest vers conduc la structura : 4 – STELE – 4 deci cuvântul este median. Numărul de vocale din cuvintele de mai sus conduc la structura: 7 – STELE – 7 întărind poziţia mediană a cuvântului STELE. Dacă considerăm cuvintele din întreaga strofă, avem structura: 11 – STELE – 19 Transformând în mod similar cele două numere, obţinem, 11 + 2 = 13 şi 19 + 2 = 21, adică două numere consecutive fibonaci, având: 21/13 = N (a) – 0,003 - în a 12-a strofă, în al 3 -lea vers apare cuvântul DEMON, cuvânt care apare şi în al 4 -lea vers. Dacă „de-ai” se numără ca două cuvinte, numărul cuvintelor din al 3-lea vers conduce la structura: 5 – DEMON – 5 62

deci acest cuvânt este unul median. În al 4-lea vers avem structura 4 – DEMON – 6 în care 6/4 = 3/2 deci raportul a doi termeni consecutivi din şirul lui Fibonacci. Din cele 12 strofe ale poeziei, 8 conţin cuvinte cercetate, adică 66,6 la sută. Strofele care nu conţin aceste cuvinte sunt separate de cele care le conţin conform structurii simetrice, 1, 1, 1, 1. Primele 6 strofe conţin 6 dintre cuvintele cercetate , şi tot atâtea conţin ultimele 6 strofe, deci o nouă simetrie.

Poezia „MISTERELE NOPŢII” Din cuvintele urmărite apar în poezie 4 şi anume,
STELE 3 ÎNGERI 1

repartizate astfel: - în prima strofă, în primul vers apare cuvântul STELE Numărul de litere din acest vers este partajat astfel, 7 – STELE – 7 deci acest cuvânt este median. - în strofa a 4-a, în primul vers apare cuvântul ÎNGERI iar în al treilea vers apare cuvântul STELE. 63

În primul vers dacă „cântă -n” se numără ca un cuvânt, numărul de cuvinte conduce la structura : 2 – ÎNGERI – 2 - în strofa a 7-a, în primul vers apare cuvântul STELE. După numărul de cuvinte cercetate care se găsesc în strofele precizate, avem structura simetrică: 1, 2, 1

Poezia „LA BUCOVINA” Trei dintre cuvintele cercetate apar astfel,
PACE 2 STEA 1

distribuite astfel: - în strofa a treia, versul 4, apare cuvântul PACE iar în versul 6 apare cuvântul STEAUA. Dacă „lăsară-n” se numără ca două cuvinte, numărul de cuvinte care încadrează cuvântul PACE, conduce la structura: 3 – PACE – 5 numerele 3 şi 5 fiind consecutive în şirul F. Considerând numerele de litere din aceste cuvinte avem: 9 – PACE – 14

64

Modificând în mod similar aceste numere obţinem : 9 – 1 = 8 şi 14 – 1 = 13, numerele, 8 şi 13 sunt consecutive în şirul lui Fibonacci, pentru care avem : 13/8 = N (a) + 0,007 În strofa a 5-a, dacă „n-adoarme-n” se numără ca două cuvinte, numărul de cuvinte din versurile 1 şi 2 care încadrează cuvântul PACE, conduce la structura : 7 – PACE – 7 deci cuvântul este median. Strofele poeziei sunt partajate de cele două care conţin cuvintele PACE şi STEA, astfel: 2 – S (3) – 1 – S (4) – 1 secvenţa, 1, 1, 2 este una fibonaciană.

Poezia „MORTUA EST!” Din cuvintele cercetate, poezia conţine 8 şi anume, STELE 5 ÎNGER 3

Acestea sunt distribuite astfel: - în strofa a treia, versul 4, apare cuvântul STELE ca rimă, - în strofa a şasea, în versul 2 apare cuvântul ÎNGER, iar în versul 4 apare cuvântul STEA. 65

Dacă „ce-ai” se numără ca două cuvinte în versul al doilea, numărul de cuvinte din vers generează structura : 4 – ÎNGER – 4 deci acesta este cuvânt median. - în strofa a şaptea, versul 2 apare cuvântul STELE, ca rimă. Dacă cratimele se numără ca două cuvinte, numărul de cuvinte care leagă între ele cuvintele cercetate aflate în strofele 6 şi 7, formează structura : ÎNGER – 21 – STEA – 13 – STELE numerele, 13 şi 21, consecutive în şirul lui Fibonacci, conduc la: 21/13 = N (a) – 0,003 unde N (a) este numărul de aur. - în strofa a 9-a, în primul vers apare cuvântul STELE ca rimă. Dacă cratimele se numără ca două cuvinte, şi considerăm primul şi al doilea vers, avem structura, 8 – STELE – 8 deci acest cuvânt ocupă poziţia centrală. - în strofa a zecea, în versul 3, apare cuvântul STELELE. - în strofa a 12-a, în versul 4 apare cuvântul ÎNGER - în strofa a 17-a, în versul 2 apare cuvântul ÎNGER. Numărul de cuvinte din acest vers generează structura: 66

3 – ÎNGER – 5 cu, 3 şi 5 consecutive în şirul lui Fibonacci. Considerăm şirul format din numerele de ordine ale strofelor care conţin cuvintele cercetate de noi, adică: 3, 6, 7, 9, 10, 12, 17 secvenţa, 6, 7, 9, 12, 17 este construită pe baza unei secvenţe fibonaciene. Într-adevăr, diferenţele dintre termenii consecutivi formează secvenţa fibonaciană, 1, 2, 3, 5.

Poezia „FĂT – FRUMOS DIN TEI” Dintre cuvintele cercetate apare numai cuvântul STELE, în strofa a doua, al doilea vers, în poziţia de rimă. Numărul cuvintelor din strofă care preced acest cuvânt este 11 iar cele care urmează după el este egal cu 6. Transformate simetric rezultă 11 + 2 = 13 şi 6 + 2 = 8, deci se obţin termenii consecutivi fibonacieni, 8 şi 13.

Poemul „CĂLIN” (file din poveste) Apare de 3 ori cuvântul STEA, distribuit astfel: - în partea a 5-a, în versurile 13 şi 17 - în partea a 8-a în versul 34 Întâmplător numerele de ordine ale părţilor, 5 şi 8 sunt consecutive în şirul lui Fibonacci. 67

Cuvintele, mai precis numărul versurile 12 şi 13 conduc la structura : 8 – STELE – 8

acestora,

din

deci STELE este cuvânt median. Numărul de cuvinte din versurile 16 şi 17 conduce la structura: 9 – STELELOR – 6 numere care conduc la două consecutive în şirul de tip F., astfel: 9/6 = 3/2 raport care aproximează numărul de aur.

Poezia „POVESTEA TEIULUI” Numai unul dintre cele patru cuvinte apare, şi anume cuvântul STELELE, în strofa a 8 -a, al treilea vers. Numărul de consoane din acest vers conduce la structura: 3 – STELELE – 3 Numărul cuvintelor din strofă formează structura, 9 – STELELE – 7 în care raportul 9/7 este egal cu radical din numărul de aur, plus 0,013.

68

Poezia „SINGURĂTATE” Un singur cuvânt din cele patru urmărite, şi anume cuvântul PACE în strofa a 5 -a, primul vers, în poziţia de rimă. Dacă „privirea -n” se numără ca două cuvinte, şi considerăm numărul de cuvinte din primul şi al doilea vers obţinem structura : 3 – PACE – 5 cu 3 şi 5 consecutive în şirul Fibonacci.

Poezia „DE CÂTE ORI, IUBITO ...” Şi în această poezie avem o singură apariţie, şi anume cuvântul STEA, în versul al treilea. Considerând numărul de vocale din cuvintele care încadrează cuvântul STEA din acest vers, avem structura: 8 – STEA – 5 cu 5 şi 8 consecutive în şirul de tip F. Dacă considerăm numărul de cuvinte di n versurile, 2, 3 şi 4 apare structura : 10 – STEA – 10 deci acest cuvânt este în poziţie mediană.

69

Poezia „SCRISOAREA III” Din cele 4 cuvinte cercetate, apar numai două şi anume:
PACE STELE 5 2

Frecvenţa ridicată a cuvântului PACE este în concordanţă cu mesajul transmis de solul lui Mircea: „CE VREI TU? - NOI? BUNĂ PACE!” Repartizarea acestor cuvinte în cadrul poeziei este următoarea: - în versul 19 apare cuvântul STELE, în poziţia de rimă. Numărul de cuvinte din versurile 19 şi 20 conduc la structura: 10 – STELE – 10 acest cuvânt ocupând deci poziţia centrală. Considerând numărul de vocale din aceste cuvinte avem structura: 19 – STELE – 19 care întăreşte poziţia centrală a cuvântului STELE. - în versul 69 apare cuvântul P ACE. Dacă „vine-un” se numără ca două cuvinte iar restul ligaturilor ca un cuvânt, numărul de cuvinte din vers ne conduce la structura: 5 – PACE – 5 70

număr care aparţine şirului lui Fibonacci - în versul 72 apare cuvântul PACE - în versul 81 apare cuvântul PACE. Numărul de cuvinte din vers, conduc la structura: 4 – PACE – 6 iar raportul 6/4 = 3/2 se reduce la raportul a două numere consecutive din şirul de tip F. - în versul 87 apare cuvântul PACE - în versul 102 apare cuvântul PACE - în versul 174 apare cuvântul STELE, iar numărul de cuvinte din vers conduce la structura: 5 – STELE – 3 cu 3 şi 5 termeni consecutivi în şirul lui Fibonacci. Secvenţa, 72, 81, 87, 102 formată cu numerele de ordine ale versurilor este construită pe baza secvenţei fibonaciene, 9, 6, 15 obţinută calculând diferenţele între numerele succesive.

Poezia „SCRISOAREA IV” Apar numai două dintre cuvintele urmărite şi anume:
ÎNGER STELE 1 1

- în versul 38 apare cuvântul ÎNGER, dacă „earătarea” se numără ca două cuvinte, numărul de cuvinte din vers conduce la structura: 71

5 – ÎNGER – 3 unde, 3 şi 5 sunt termeni consecutivi în şirul de tip F. - în versul 72 apare cuvântul STELELE. Dacă „izvoarele-i” se numără două cuvinte, atunci numărul de cuvinte din versurile, 72 şi 73 conduce la structura: 8 – STELELE – 8 deci cuvântul are poziţia mediană.

Poezia „EGIPETUL” În poezie apare de 3 ori cuvântul STELE, repartizat astfel: - în versul 25 apare cuvântul STELELE. Cuvintele din vers ca preced cuvântul STE LELE, conţin 13 vocale şi 13 consoane, număr din şirul lui Fibonacci. - în versul 57 apare cuvântul STELE. Dacă „unde -a” se numără ca un cuvânt, iar „ce -ntr-un” ca două cuvinte, numărul de cuvinte din vers conduce la structura: 3 – STELE – 5 numerele, 3 şi 5 fiind consecutive în şirul de tip F. - în versul 82 apare cuvântul STELE, în poziţia de rimă.

72

Poezia „ÎMPĂRAT ŞI PROLETAR” Două dintre cuvintele cercetate apar, şi anume ÎNGER şi STELE. - în strofa 21, versul 5 apare cuvântul ÎNGER. Dacă „s-a” se numără ca două cuvinte, numărul de cuvinte din vers, conduce la structura: 5 – ÎNGER – 5 deci cuvântul deţine poziţia centrală. Numărul vocalelor din cuvintele de mai sus dau structura: 6 – ÎNGER – 6 întărind poziţia centrală a cuvântului ÎNGER. - în strofa 37 apare cuvântul STELE în al doilea vers. Numărul strofelor poeziei este partajat de strofele 21 şi 37 în secvenţa, 20, 15, 5, care este o secvenţă fibonaciană.

Poezia „STAM ÎN FEREASTA SUSĂ” În poezie apare de două ori cuvântul STEA. - în prima strofă, versul 4 apare cuvântul STELE. Numărul literelor din cuvintele care încadrează acest cuvânt conduc la structura : 7 – STELE – 4 numere care modificate simetric, conduc la două numere din şirul de tip F. Astfel 7 + 1 = 8 şi 4 + 1 = 5. 73

Numărul de cuvinte din prima şi a doua strofă conduce la relaţia : 15 – STELE – 15 deci acest cuvânt este median. - în strofa a 4-a, în primul vers apare cuvântul STEA. Cele două versuri care conţin cuvântul STEA, împart versurile poeziei după schema: 3 (V 4) 8 (V 13) 11 deci după secvenţa fibonaciană, 3, 8, 11.

Poezia „LASĂ-ŢI LUMEA” Apar 3 dintre cuvintele urmărite, în ordinea simetrică, STELE – ÎNGER –STELE, distribuite astfel: - în strofa a treia în primul vers apare cuvântul STELE - în strofa 7, versul 4 apare cuvântul ÎNGER. Numărul de cuvinte din vers conduce la structura: 2 – ÎNGER – 1 iar numărul vocalelor din această secvenţă ne dau 2 – ÎNGER – 3 în ambele structuri, numerele sunt consecutive în şirul Fibonacci. - în strofa 11, versul 4 apare cuvântul STELE. 74

Numărul vocalelor formează structura:

din

cuvintele

versurilor

5 – STELE – 3 cu, 3 şi 5 consecutive în şirul de tip F. Strofele care nu conţin cuvintele urmărite, şi strofele 3, 7, 11 formează secvenţa simetrică : 2 – S (3) – 3 – S (7) – 3 – S (11) – 2

Poezia „DIN VALURILE VREMII ...” Trei dintre cuvintele cercetate apar şi anume de două ori STEA şi odată ÎNGER. - în versul 6 apar cuvintele, STELE şi STEA, numărul de cuvinte din vers, care încadrează cele două cuvinte formează secvenţa: 2 – STELE – 1 – STEA – 2 deci o secvenţă simetrică. - în versul al 10-lea apare cuvântul ÎNGER Dacă „s-o” se numără ca două cuvinte, iar restul ligaturilor ca un cuvânt fiecare, de la cuvântul STEA la ÎNGER sunt 32 cuvinte şi tot atâtea sunt de la ÎNGER, până la finalul strofei a doua. Poezia „SARA PE DEAL” În poezie apare de 2 ori cuvântul STELE. - în prima strofă, versul 2 apare cuvântul STELE. Numărul de cuvinte din vers este partajat astfel: 75

2 – STELE – 3 unde 2 şi 3 sunt consecutive în şirul lui Fibonacci. Dacă considerăm cuvintele din versurile, 1, 2 şi 3 avem secvenţa: 9 – STELE – 9 deci pentru acest text, cuvântul STELE este median. - în strofa a doua, versul 3, apare cuvântul STELELE. Dacă „caută-n” se numără ca două cuvinte, numărul de cuvinte din versurile 2 şi 3 conduc la structura: 8 – STELELE – 5 cu 8 şi 5 consecutive în şirul de tip F. Dacă „ţi-e” se numără ca două cuvinte, atunci pentru numărul de cuvinte din strofă avem secvenţa: 14 – STELELE – 14 deci acesta este cuvânt median.

Poezia „LA STEAUA” - în prima strofă, în primul vers, apare cuvântul STEAUA - în strofa a treia, în primul vers apare cuvântul STELEI Rangurile acestor strofe sunt numere fibonaciene. De la STEAUA, din primul vers, până la STELEI din versul 9 sunt 34 de cuvinte, şi de aici până la final tot 34 76

de cuvinte, deci pentru acest text, STELEI este cuvânt central. Numărul vocalelor din versul 9 ne conduce la structura, 4 – STELEI – 4

Poezia „CÂND MAREA ...” Apare de 4 ori cuvântul STEA, sub diverse forme. - în strofa a treia, în al doilea vers apare cuvântul STEAUĂ. Numărul de cuvinte din vers, conduce la structura : 2 – STEAUĂ – 3 cu 2 şi 3 consecutive în şirul lui Fibonacci. Dacă „caută-n” se numără ca două cuvinte, numărul cuvintelor din strofă formează succesiunea : 8 – STEAUĂ – 13 cele două numere consecutive în şirul de tip F, conduc la valoarea: 13/8 = N (a) + 0,007 unde N (a) este numărul de aur. - în strofa a patra, în versul 3 apare cuvântul STEAUĂ. Numărul cuvintelor din ve rs, conduce la structura, 2 – STEAUĂ – 3 - în strofa a 5-a, în versul 1 apare cuvântul STELEI iar în versul al treilea apare cuvântul STELE. 77

Numărul de cuvinte din primul vers şi al treilea conduc la structurile: 3 – STELEI – 3 3 – STELEI – 2 toate numerele aparţin şirului de tip F.

Poezia „DE-AŞ MURI ORI DE-AI MURI” Apar următoarele cuvinte din cele cercetate:
PACE 1 STELE ÎNGER 2 3

- în strofa a doua, în versul 2 apare cuvântul STELE, iar în versul 3 apare cuvântul PACE. Dacă „c-o” se numără ca două cuvinte, în versul 2 avem: 5 – STELE – 5 Dacă „şi-o” şi „care-oi” se numără ca două cuvinte, în versul 3 avem: 5 – PACE – 8 în care, 5 şi 8 sunt consecutive în şirul lui Fibonacci. - în strofa a 4-a, versul 4 conţine cuvântul ÎNGER, cuvintele din vers dau structura: 2 – ÎNGER – 1 iar consoanele din aceste cuvinte dau secvenţa: 3 – ÎNGER – 2 78

- în strofa a 6-a, primul vers apare cuvântul ÎNGER. Dacă „de-i” se numără ca două cuvinte, în acest ve rs avem succesiunea: 5 – ÎNGER – 3 unde, 3 şi 5 sunt consecutive în şirul lui Fibonacci. - în strofa a 7-a, în primul vers apare cuvântul ÎNGER şi în versul 2, cuvântul STELE. Numărul cuvintelor cercetate care se găsesc în strofe, formează secvenţa simetrică, 2, 1, 1, 2. Poezia are 9 strofe, a cincia este mediană şi nu conţine nici unul dintre cuvintele cercetate, dar primele şi ultimele patru strofe conţin câte trei dintre cuvintele urmărite.

Poezia „STEAUA VIEŢII” Apare de 4 ori cuvântul STEA, câte odată în primele două strofe şi de două ori în strofa a treia (ultima). Aceste numere formează secvenţa fibonaciană, 1, 1, 2. - în prima strofă, în versul 4 apare cuvântul STELE, numărul de cuvinte din vers conduce la structura : 1 – STELE – 2 cu 1 şi 2 consecutive în şirul de tip F. Numărul de consoane din aceste cuvinte formează secvenţa: 3 – STELE – 3 - în strofa a doua, în versul al doilea, apare cuvântul STEA. 79

Dacă „ce-mi” se numără ca două cuvinte, numărul cuvintelor din strofă conduce l a structura, 12 – STEA – 12 deci acest cuvânt este median. - în strofa a treia, în primul vers apar cuvintele, STEAUĂ şi STELE. Între cuvântul STEA din prima strofă şi cuvântul STEA din a doua strofă sunt 29 de vocale, iar de aici până la STELE din strofa a treia sunt 37 vocale, şi avem relaţia: 37/29 = 1,275, adică radical din numărul de aur plus 0,003.

Poezia „LA O ARTISTĂ” În primul vers al poeziei, apar cuvintele STEAUA şi ÎNGER. Dacă „e-un” şi „tremură-n” se numără ca două cuvinte, din primul şi al doilea vers avem structura, 3 – STEAUA – 5 – ÎNGER – 8 unde, 3, 5, 8 formează o secvenţă fibonaciană.

Poezia „DEMONISM” În poezie apar toate cele 4 cuvinte urmărite, cu următoarele frecvenţe:
STELE ÎNGER PACE DEMON 2 2 3 3

80

Ele sunt distribuite astfel: - în primul vers apare cuvântul STELE. Dacă „mare i” şi „bătute-n” se numără ca două cuvinte, atunci numărul de cuvinte din primul şi al doilea vers formează structura: 5 – STELE – 8 cu 5 şi 8 consecutive în şirul F. - în versul 14 apare cuvântul ÎNGER. - în versul 23 apare cuvântul ÎNGER. Numărul cuvintelor din vers conduce la secvenţa : 3 – ÎNGER – 3 deci cuvântul este median. - în versul 36 apare cuvântul STELE, în poziţia de rimă. - în versul 81 apare cuvântul PĂCII, în poziţia de rimă. Dacă ligaturile din versurile 81 şi 82 se numără ca două cuvinte fiecare, avem structura: 8 – PĂCII – 8 cu 8 număr din şirul Fibonacci. - în versul 86 apare cuvântul PACE, în poziţia de rimă. - în versul 87 apare cuvântul PACE. Între aceste două cuvinte, numărul cuvintelor din cele două versuri formează secvenţa: 5 – PACE – 1 – PACE – 5 deci o secvenţă simetrică. 81

- în versul 113 apare cuvântul DEMON de două ori, în poziţie alăturată. - în versul 122 apare cuvântul DEMON, numărul de cuvinte din acest vers şi din cel următor, conduce la structura: 6 – DEMON – 6 Numărul de versuri care se găsesc între STELE, din versul 1, ÎNGER, din versul 14, ÎNGER din versul 23 şi STELE din versul 36, formează structura : STELE – 12 – ÎNGER – 8 – ÎNGER – 12 – STELE adică o succesiune simetrică.

Poezia „IUBITEI” Apar trei dintre cuvintele urmărite şi anume :
STELE ÎNGER 2 1

- în versul 13 apare cuvântul STELELE. Dacă „ce-ntr-a” se numără ca trei cuvinte, „Iunie mi” şi „te-ador” ca două cuvinte, numărul de cuvinte din strofa a doua, în care se găseşte cuvântul STELELE, formează structura: 34 – STELELE – 21 unde cele două numere sunt consecutive în şirul lui Fibonacci şi avem: 34/21 = N (a) + 0,001 82

N (a) fiind numărul de aur. - în versul 48 apare cuvântul STELE, în poziţia de rimă. - în versul 56 apare cuvântul ÎNGER, numărul de cuvinte din vers conduce la structura: 3 – ÎNGER – 2 cu, 2 şi 3 consecutive în şirul F.

Poezia „MIRADONIZ” În poezie apare de 4 ori cuvântul STELE. - în versul 25 apare cuvântul STELELE. Numărul de cuvinte din versul 24 şi 25 conduce la structura : 6 – STELELE – 4 în care 6/4 = 3/2 deci raportul a două numere consecutive din şirul Fibonacci. - în versul 56 apare cuvântul STELE. Numărul de cuvinte din versurile, 55, 56, 57, conduce la structura: 8 – STELE – 5 cu, 5 şi 8 consecutive în şirul Fibonacci. - în versul 61 apare cuvântul STELELE. Numărul de cuvinte din acest vers conduc la structura: 3 – STELELE – 2 cu, 2 şi 3 consecutive în şirul F. - în versul 110 apare cuvântul STELE. 83

Poezia „ODIN ŞI POETUL” În poezie apare de 3 ori cuvântul STELE, distribuit astfel: - în versul 147 apare cuvântul STELE. Numărul de cuvinte din versul 146 şi 147 conduce la structura, 6 – STELE – 4 unde 6/4 = 3/2 deci raportul a două numere consecutive în şirul F. - în versul 183 apare cuvântul STELE în poziţia de rimă. Dacă „ochii-i” se numără ca două cuvinte, numărul de cuvinte din versurile, 183 şi 184 conduce la structura: 5 – STELE – 8 numerele fiind consecutive în şirul lui Fibonacci. - în versul 210 apare cuvântul STELE, numărul de cuvinte din vers conduce la secvenţa : 4 – STELE – 4 deci acest cuvânt are o poziţie mediană.

Poezia „MEMENTO MORI” (Panorama deşertăciunilor) Din cele patru cuvinte cercetate, în cele 1300 de versuri ale poeziei, apar numai trei, cu următoarele frecvenţe: 84

STELE 53

PACE 2

ÎNGERI 2

- în versul 5 apare cuvântul STELELOR, numărul de cuvinte din acest vers şi din următorul, formează structura: 5 – STELELOR – 8 5 şi 8 fiind consecutive în şirul lui Fibonacci. - în versul 34 apare cuvântul STELE, în poziţia de rimă, şi împarte numărul de cuvinte din strofă după următoarea secvenţă : 34 – STELE – 13 cele două numere aparţin şirului F. - în versul 128, dacă „ca -ntr-un” se numără ca trei cuvinte, „c-un”, „ce-i” şi „priveşte-acolo”, ca două cuvinte fiecare, numărul de cuvinte din strofă conduce la structura: 21 – STELE – 34 unde, 21 şi 34 sunt consecutive în şirul F şi avem : 34/21 = N (a) + 0,001 unde N (a) este numărul de aur. - în versul 143, dacă „şi-acum” se numără ca un cuvânt iar „pe-ale” ca două cuvinte, numărul cuvintelor din vers conduce la structura: 3 – STELE – 5 cu 3 şi 5 consecutive în şirul F. 85

- în versul 152 şi 153, dacă „despre – oraşul” se numără ca două cuvinte iar restul ligaturilor ca un cuvânt fiecare, avem secvenţa : 5 – STELE – 8 cu 5 şi 8 consecutive în şirul F. - Dacă în versurile 204 şi 205, ligaturile se numără ca un cuvânt, numărul cuvintelor formează structura : 8 – STELELOR – 5 situaţie similară cu cea anterioară. - în versul 260, dacă ligatura se numără ca două cuvinte, numărul cuvintelor conduce la structura : 3 – STELELE – 3 deci acesta este cuvânt median. - în versul 280, numărul de cuvinte, conduce la structura: 4 – STELE – 4 deci şi acest cuvânt este median. - în versul 300 apare cuvântul STELE, ca rimă. Dacă ligaturile se numără ca două cuvinte fiecare, numărul de cuvinte din versurile 299, 300 şi 301 conduc la structura : 13 – STELE – 8 unde 13/8 = N (a) + 0,007 N (a) fiind numărul de aur. 86

- în versul 320 apare cuvântul STELELE. Dacă „glasu-i” se numără ca două cuvinte, iar restul ligaturilor ca un cuvânt fiecare, numărul cuvintelor din strofă conduce la structura: 22 – STELELE – 22 deci acest cuvânt este median în strofă. - în versul 327 apare cuvântul STELE şi dacă „universu-n” se numără ca două cuvinte, numărul de cuvinte din vers formează structura : 3 – STELE – 3 deci este cuvânt median, numărul 3 aparţinând şirului F. - în versul 381 apare cuvântul STELE. Dacă „făcliile – uriaşe” se numără ca două cuvinte, atunci cuvintele din versurile 380, 381 şi 382 formează secvenţa : 13 – STELE – 8 cu 8 şi 13 consecutive în şirul Fibonacci, pentru care: 13/8 = N (a) + 0,007 unde N (a) este numărul de aur. - dacă în versul 410, „viorelele-s” se numără ca două cuvinte, numărul cuvintelor din vers formează structura: 2 – STELE – 3 cu 2 şi 3 consecutive în şirul F. - numărul de cuvinte din versul 467, conduce la structura: 3 – STELE – 3 87

deci este cuvânt median. - dacă „ş-alene” se numără ca două cuvinte, numărul de cuvinte din versul 627 conduce la structura : 7 – STELE – 7 deci este cuvânt median. - dacă „a-mpăratului” se numără ca două cuvinte, numărul de cuvinte din versul 647 conduce la secvenţa : 8 – STELE – 8 deci din nou apare acest cuvânt ca median. - în versul 746 apare cuvântul STELE. Numărul cuvintelor din versurile 745 şi 746 ne dau str uctura: 9 – STELE – 6 unde 9/6 = 3/2 deci raportul a două numere consecutive din F. - în versul 947, dacă „de -a” se numără ca două cuvinte, numărul cuvintelor din vers formează structura : 4 – PACE – 4 - în versul 975, dacă „oceanele -i” se numără ca două cuvinte, numărul de cuvinte din vers conduce la structura: 3 – STELE – 5 cu 3 şi 5 consecutive în şirul lui Fibon acci. - în versul 1018, dacă „de -al” se numără ca două cuvinte, numărul de cuvinte din vers conduce la secvenţa: 88

3 – STELE – 5 similară celei anterioare. - considerând „mugească–nvaţă” ca două cuvinte, din versurile 1023 şi 1024, obţinem structura : 8 – STELELE – 5 cu, 5 şi 8 consecutive în şirul F. - dacă „păru-i” se numără ca două cuvinte, din versul 1056, 1057 şi 1058 rezultă structura : 13 – STELELOR – 13 numărul 13 fiind număr din şirul lui Fibonacci. - în versul 1086, dacă „câte -o” se numără ca două cuvinte, numărul cuvintelor conduce la structura : 5 – STEA – 3 - în strofa 182, versul 1093 apare cuvântul STELE. Dacă „pare-a”, „pe-a”, „preface-n” şi „d-aur” se numără ca două cuvinte, iar celelalte ligaturi ca un cuvânt, numărul de cuvinte din strofă ne conduce la structura : 21 – STELE – 34 în care, 21 şi 34 sunt consecutive în şirul lui Fibonacci şi avem, 34/21 = N (a) + 0,001, unde N (a) este numărul de aur. - în versul 1132, numărul de cuvinte conduce la secvenţa: 4 – STELE – 4 deci, STELE este cuvânt median. 89

- în versul 1171, numărul de cuvinte formează structura: 3 – STELE – 5 cu, 3 şi 5 consecutive în şirul de tip F. - în versul 1255, numărul cuvintelor formează structura: 3 – STELE – 5 Din şirul de ranguri ale strofelor care conţin cel puţin unul dintre cele patru cuvinte, am reţinut următoarele succesiuni de ranguri succesive: 172, 173, 174, 175, 176 – 209, 210, 211, 212, 213 – 188, 189, 190. Dar există şi succesiuni de ranguri construite pe baza unor secvenţe fibonaciene. A stfel avem: 75, 76, 77, 79; 25, 26, 35, 45, 64; 101, 104, 105, 109; 121, 123, 125, 129; 154, 158, 162, 170. În oricare dintre aceste succesiuni, diferenţele dintre rangurile succesive formează câte o secvenţă fibonaciană. Astfel din prima succesiune rezult ă secvenţa, 1, 1, 2, din a treia rezultă secvenţa fibonaciană, 3, 1, 4 etc. Poezia „CÂNTECUL LĂUTARULUI” Apare o singură dată cuvântul STELE, în strofa 5, versul 3, numere care sunt consecutive în şirul lui Fibonacci. Dacă toate ligaturile se numără ca un cuvânt, numărul cuvintelor din versurile 3 şi 4 conduce la structura: 90

6 – STELE – 6 Numărul succesiunea: vocalelor acestor cuvinte formează

8 – STELE – 8 Poezia „CÂND CRIVĂŢUL CU IARNA ...” În partea a doua a poeziei apare de două ori cuvântul STELE. - în strofa a doua, versul 2, numărul de cuvinte formează structura: 3 – STELE – 5 cele două numere fiind consecutive în şirul F. - în strofa a treia, versul 4 apare cuvântul STELELE. Numărul de cuvinte din strofă formează succesiunea : 23 – STELELE – 36 Cele două numere prelucrate simetric ne dau, 23 – 2 = 21 şi 36 – 2 = 34, numere consecutive în şirul Fibonacci, pentru care: 34/21 = N (a) + 0,001.

Poezia „ANTROPOMORFISM” În cele 69 de strofe, din cele patru cuvinte apar numai trei:
STELE ÎNGER 2 1

91

ele sunt distribuite astfel: - în strofa 12, versul 4 apare cuvântul STELELOR. Considerăm textul format din strofele 12 şi 13 în care ligaturile, „s-audă”, „preîmblă -ncet”, „puicei-i” şi „de-a” se numără ca două cuvinte fiecare, restul ligaturi le ca un cuvânt fiecare, numărul de cuvinte din acest text, conduce la structura: 24 – STELELOR = 37 Modificate simetric aceste numere, 24 – 3 = 21 şi 37 – 3 = 34, deci au rezultat două numere din şirul lui Fibonacci, pentru care 34/21 = N (a) + 0,001. - în strofa 34, în versul 2, dacă „de -aurul” se numără ca un cuvânt, apare succesiunea : 4 – STELE – 4 - în strofa 67, dacă „ce-uniţi” se numără ca două cuvinte, numărul de cuvinte din strofă conduce la structura: 13 – ÎNGER – 21 aceste numere sunt consecutive în şirul lui Fibonacci, pentru care 21/13 = N (a) – 0,003.

Poezia „EU NU CRED NICI ÎN IEHOVA” Apare un singur cuvânt în strofa a 4 -a, versul al doilea. Dacă „daţi -mi” se numără ca două cuvinte, numărul de cuvinte din strofă conduce la structura : 92

10 – PACE – 10 deci acesta este cuvântul central în strofă.

Poezia „PIERDUTĂ PENTRU MINE ZÂMBIND PRIN LUME TRECI” Apar numai 3 dintre cuvintele cercetate:
STEAUA 1 ÎNGER 2

Distribuţia acestora este următoarea: - în strofa a 5-a, versul 5 apare cuvântul STEAUĂ. Dacă „te-ador” se numără ca două cuvinte, numărul cuvintelor din vers ne conduce la structura: 5 – STEAUĂ – 3 cu, 3 şi 5 consecutive în şirul lui Fibonacci. - în strofa a 6-a, versul 6 conţine cuvântul ÎNGER. Dacă „dac-o” se numără ca două cuvinte, numărul cuvintelor din vers conduce la structura: 5 – ÎNGER – 3 identică cu situaţia anterioară. Dacă „te-ador” se numără ca două cuvinte, iar celelalte ligaturi ca un cuvânt, numărul cuvintelor dintre STEAUĂ şi ÎNGER este egal cu 55, al 10-lea număr din şirul lui Fibonacci. - în strofa 21, în versul 4 apare cuvântul ÎNGER. Dacă „să-mi” se numără ca două cuvinte, numărul cuvintelor din vers formează structura : 93

5 – ÎNGER – 5 cu 5 număr din şirul F.

Poezia „CU PENETUL CA SIDEFUL” Apare o singură dată cuvântul STELE, în versul al doilea din strofa a doua. Dacă cele două ligaturi se numără ca două cuvinte fiecare, numărul de cuvinte din strofă formează structura: 6 – STELE – 9 unde 9/6 = 3/2 deci raportul a două numere consecutive în şirul lui Fibonacci. Numărul de litere din aceste cuvinte conduce la secvenţa: 26 – STELE – 42 în care 42/26 = 21/13 deci raportul a două numere consecutive în şirul F. pentru care : 21/13 = N (a) – 0,003 cu N (a) numărul de aur. Poezia „CÂND AMINTIRILE ...” Apare o singură dată cuvântul STELE, în al doilea vers din strofa a doua. Dacă „ce -au” se numără ca un 94

cuvânt, numărul structura:

de

cuvinte

din strofă formează

7 – STELE – 7 Numărul structura: de vocale din aceste cuvinte dau

19 – STELE – 19 aceste constatări întăresc poziţia centrală, în strofă a cuvântului STELE.

Poezia „ADIO” Apare de două ori cuvântul STELE. Astfel: În strofa a treia, versul 4 apare cuvântul STELE, în poziţia de rimă. Dacă considerăm cuvintele din strofa a treia şi a patra, avem structura: 16 – STELE – 16 deci acest cuvânt este central. În strofa a 6-a, în versul 2 apare cuvântul STELE, ca rimă. Strofele a treia şi a şasea împart strofele poeziei care nu conţin cele două cuvinte în succesiunea : 2 – S (3) – 2 – S (6) – 4 unde, 2, 2, 4 este o secvenţă fibonaciană.

95

Poezia „ŞI DACĂ ...” Apare o singură dată cuvântul STELE, în strofa a doua, în primul vers. Numărul cuvintelor din acest vers conduce la structura: 2 – STELE – 3 cu, 2 şi 3 consecutive în şirul lui Fibonacci. Numărul consoanelor din aceste cuvinte conduce la structura: 3 – STELE – 2 similară celei anterioare.

Poezia „SCRISOAREA I” În poezie apare cuvântul PACE de două ori, şi odată STELE. Numerele 2 şi 1 sunt consecutive în şirul Fibonacci. Aceste cuvinte sunt repartizate astfel: În versul 50 apare cuvântul PACE, în poziţia de rimă. Considerând cuvintele din versurile 50 şi 51 avem succesiunea: 6 – PACE – 10 unde 10 / 6 = 5 / 3, deci raportul a doi termeni consecutivi din şirul F.

96

În versul 82 apare cuvântul STELELE. Dacă „şi ntinde” se numără ca două cuvinte, numărul de cuvinte conduce la structura: 6 – STELELE – 10 similară celei anterioare. În versul 86 apare cuvântul PACE, ca rimă. Ordinea în care apar aceste cuvinte, PACE – STELELE – PACE, este un exemplu de simetrie. Dar şi poziţia pe care o ocupă, rimă – stelele – rimă, este tot o simetrie.

Poezia „DORMI” Apare de două ori cuvântul PACE, distribuit astfel: În strofa a treia, primul vers conţine cuvântul PACE în poziţia de rimă. Dacă „lasă-te-n” se numără ca două cuvinte, numărul de cuvinte din primul şi al doilea vers formează structura: 7 – PACE – 7 deci cuvântul este median. În strofa a patra, versul 4 conţine cuvântul PACEA. Dacă „mân-atunci” se numără ca două cuvinte, numărul de cuvinte din versurile, 3 şi 4 şi 1 din strofa următoare ne dă structura : 8 – PACEA – 8

97

Poezia „NU E STELUŢĂ” În afară de titlu, cuvântul STEA apare de trei ori. Astfel: În prima strofă, în primul vers, numărul de cuvinte conduce la structura: 2 – STELUŢĂ – 1 În versul al treilea, număru de cuvinte conduce la structura: 2 – STEAUA – 1 În ambele cazuri, numerele, 1 şi 2 sunt consecutive în şirul lui Fibonacci. În primul vers din strofa a treia, numărul de cuvinte dă succesiunea: 1 – STEAUA – 2 simetrică celor anterioare. Dacă considerăm vocalele din aceste cuvinte avem : 3 – STEAUA – 5 unde, 3 şi 5 sunt consecutive în şirul F.

Poezia „POVESTEA MAGULUI CĂLĂTOR ÎN STELE” În cele trei părţi ale poeziei, apar trei dintre cele patru cuvinte urmărite, cu un total de 75 cuvinte, repartizate astfel: 98

cuvinte partea 1 partea 2 partea 3 total

stea 4 29 19 52

înger 0 17 4 21

pace 0 0 2 2

Deci, în ordinea părţilor, apare 1 cuvânt, apoi 2 cuvinte şi în final 3 cuvinte, secvenţa, 1, 2, 3 este fibonaciană. Strofele care conţin aceste cuvinte sunt următoarele: PARTEA 1: În prima strofă şi primul vers apare cuvântul STELE. Numărul cuvintelor din primele două versuri conduce la structura: 6 – STELE – 10 de unde 10 / 6 = 5 / 3 adică raportul a două numere consecutive din şirul F. În strofa a treia, versul patru, dacă „pe -albastrul” se numără ca două cuvinte, avem pentru numărul cuvintelor: 7 – STELE – 7 deci cuvântul este median. În strofa a patra, versul 4 apare cuvântul, iar numărul cuvintelor conduce la secvenţa : 2 – STELE – 3 cu 2 şi 3 consecutive în şirul Fibonacci. În strofa a opta, versul 2, dacă cratimele se numără ca un cuvânt avem structura : 99

6 – STELE – 6 deci cuvântul este median. PARTEA 2: În versul 5 din strofa a patra, dacă „şi -n” se numără ca două cuvinte, numărul cuvintelor conduce la succesiunea: 3 – STELE – 5 cu 3 şi 5 consecutive în şirul F. În strofa a 13-a, în versul 2 apare cuvântul STELE, în versul 5 apare ÎNGER iar în versul 7 apare din nou ÎNGER, numerele versurilor formează secvenţa fibonaciană, 2, 5, 7. Mai mult, numărul cuvintelor din versul 7 conduce la structura: 3 – ÎNGER – 5 similară celei anterioare. Numărul de cuvinte între cele două cuvinte identice este: ÎNGER – 13 – ÎNGER – 13 unde 13 este al şaptelea termen în şirul lui Fibonacci. Versul 2 şi 6 din strofa a 14 -a conţin cuvântul STEA. Numărul cuvintelor din versul şase conduce la schema : 6 – STEA – 6 deci este cuvântul central. 100

În strofa a 15-a, primul vers conţine cuvintele ÎNGER şi STEA. Numărul de cuvinte din vers care încadrează aceste cuvinte formează structura : 5 – ÎNGER – 1 – STEA – 3 numerele, 3 şi 5 având proprietatea precizată mai sus. Tot în această strofă, versurile, 5 şi 8 conţin cuvântul STEAUA. Primul vers din strofa 16, prin numărul cuvintelor ne dă: 4 – STEAU – 4 deci este cuvânt central. În strofa a 17-a, versurile 2 şi 7 conţin cuvântul ÎNGER. În versul 2, numărul cuvint elor conduce la schema: 3 – ÎNGER – 5 numerele fibonaciene, 3 şi 5 fiind întâlnite şi anterior. Versurile 4 şi 7 din strofa a 19 -a, conţine fiecare cuvântul ÎNGER. Numărul de cuvinte din versul 4 conduce la structura: 5 – ÎNGER – 5 şi dacă, în versul 7, „odată-n” şi „vecinicia-i” se numără ca două cuvinte, avem: 5 – ÎNGER – 8 numerele, 5 şi 8 fiind consecutive în şirul de tip F. 101

În strofa 21, versul 1 conţine cuvântul ÎNGER, versul 3 cuvântul STEA, versul 6 cuvântul STEAUA şi versul 8 cuvântul ÎNGERILOR. Numărul de cuvinte din al treilea vers conduce la secvenţa : 5 – STEA – 3 În strofa 23, versul 1 conţine cuvântul ÎNGER, versul 4, cuvântul STELE, versul 8 cuvântul STEA. Numerele de cuvinte din primul vers ne dă: 2 – ÎNGER - 1 numărând cratimele ca două cuvinte, textul format de versurile 4 şi 5 conduc la structura : 5 – STELE – 8 iar cuvintele din versurile 7 şi 8 formează secvenţa : 8 – STEA – 3 perechile de numere de mai sus sunt consecutive în şirul F. În strofa 24, versul 2 conţine cuvintele ÎNGER şi STEA, care sunt partajate de un număr de cuvinte conform structurii: 5 – ÎNGER – 5 – STEA numărul 5 aparţinând şirului F. Strofa 26, în versurile 3 şi 5 conţine cuvântul ÎNGER. În versul 5, numărul de cuvinte conduce la structura: 3 – ÎNGERI – 5 102

Strofa 27, în primul vers conţine cuvântul ÎNGER. Strofa 30 în primul vers conţine cuvântul STELE. În versul 6 al strofei 31 apare cuvântul STELE. Numărul de cuvinte din textul format din versurile 5 şi 6 ne dă: 8 – STELE – 5 În strofa 32, versul 5, numărul de cuvinte conduce la structura: 3 – STELE – 3 deci STELE este cuvânt median. Strofa 40, în versul 3 conţine cuvântul STELE. Strofa 45 în versurile, 4 şi 5 conţine cuvintele STEA. Numărul de cuvinte din versul 4 conduce la structura: 2 – STELE – 3 cu, 2 şi 3 consecutive în şirul Fibonacci. În versul 3 din strofa 46 apare cuvântul STELE. Dacă în afară de „ce-a”, care se numără ca un cuvânt, celelalte ligaturi se numără, fiecare, ca două cuvinte, între cuvintele STELE din strofa 45 şi S TELE din strofa 46, avem succesiunea: STELE – 13 – STEA – 21 – STELE unde, 13 şi 21 sunt consecutive în şirul F. şi avem relaţia : 21/13 = N (a) – 0,003 N (a) fiind numărul de aur.

103

Strofa 47, în versul 3 conţine cuvântul ÎNGER, dacă cratimele se numără ca două cuvinte fiecare, acesta este cuvântul central în şirul cuvintelor strofei, având loc succesiunea: 18 – ÎNGER – 18 În strofa 49, versul 3 conţine unul dintre cuvintele urmărite. Considerând textul format din versurile 3 şi 4, numărul lor de cuvinte determină succesiunea : 8 – STELE – 5 cu, 5 şi 8 consecutive în şirul F. Versul 4 din strofa 57 conţine cuvântul STELE. Considerând cuvintele din versul 4 al strofei 61 avem secvenţa: 4 – STELE – 6 în care 6/4 = 3/2 deci raportul a doi termeni consecutivi din F. În versul 2 din strofa 63, numărul de cuvinte formează structura: 3 – ÎNGER – 3 deci acesta este cuvântul central din vers. În strofele, 64 şi 65 în versul 5 respectiv 4, apare cuvântul ÎNGER, respectiv STELELOR. În strofa 66 apar două dintre cuvintele cercetate, astfel în versul 1 apare cuvântul STEA iar în versul 5 cuvântul ÎNGER. 104

Numărul de cuvinte structura:

din versul 5 formează

3 – ÎNGER – 3 deci cuvântul ocupă locul central în vers. În strofa 68, versul 1 apare cuvântul STEAUA. În strofa 69, versul 1 apare cuvântul STEAUA, care apare şi în versul 5. Din cele 69 de strofe ale acestei părţi, 28 dintre ele conţin cel puţin unul dintre cele patru cuvinte cercetate, adică 40,5 la sută. Aparent proporţia este perfectă, numărul 28 fiind „număr perfect”, deoarece suma divizorilor săi, adică, 1, 2, 4, 7, 14 este egală chiar cu 28. În şirul numerelor de ordine ale strofelor care conţin cel puţin unul dintre cuvintele urmărite, apar două secvenţe de numere succesive, este vorba de strofele: 13, 14, 15, 16, 17 şi 63, 64, 65, 60. Dacă apar şi trei succesiuni care au la bază câte o secvenţă fibonaciană, acestea sunt: 19, 21, 23, 27; 45, 46, 47, 49 respectiv 24, 26, 27, 30. Acest fapt rezultă calculând, în fiecare dintre ele diferenţele dintre numerele succesive. De exemplu, din ultima succesiune rezultă secvenţa fibonaciană, 2, 1, 3 etc. PARTEA 3. În strofa a doua apar 3 dintre cuvinte şi anume, în versurile 1 şi 2, cuvântul STEA iar în versul 4, cuvântul STELELE. Numărul de cuvinte care partajează cele două cuvinte din primele două versuri, formează structura : 105

6 – STEA – 4 – STEA unde 6/4 = 3/2 deci raportul a două numere consecutive din şirul lui Fibonacci. În strofa a treia, în primul vers apare cuvântul ÎNGER. În strofa a patra, în versul 2 apare cuvântul STEAUA iar în versul 4 apare STELEI. Dacă ligatura „s aruncă” se numără ca un cuvânt, iar restul ca două cuvinte, numărul de cuvinte din strofă este partajat astfel: 13 – STEAUA – 16 – STELEI – 5 de unde rezultă că: (16 + 5) / 13 = N (a) – 0,003 N (a) fiind numărul de aur. În strofa a 5-a, în primul vers apare de două ori cuvântul STELE, iar în versul al treilea reapare acest cuvânt în postura de rimă. În primul vers, numărul de cuvinte conduce la succesiunea: 2 – STELE – 2 – STELE iar numărul consoanelor din aceste cuvinte ne dă : 6 – STELE – 6 – STELE întărind poziţia anterioară. În strofa a 8-a, în primul vers apare STEA, în al treilea vers apare cuvântul PACE iar în al pat rulea vers apare cuvântul STEAUA. După numărul de cuvinte din versul 4, avem: 106

4 – STEAUA – 4 iar după numărul vocalelor acestor cuvinte avem : 7 – STEAUA – 7 întărind poziţia centrală a cuvântului. În primul vers din strofa a noua apar cuvintele, STEA şi PACE. În al doilea vers din strofa a 10 -a apare cuvântul STEA. Dacă „nu-i” se numără un cuvânt, numărul cuvintelor din acest vers ne dă : 4 – STEA – 4 subliniind poziţia centrală a cuvântului. În strofa 35, versul 4 apare cuvântul ÎNGER, iar în strofa 36 în versul 4 apare cuvântul STEA. Dacă „frunte-o” se numără ca două cuvinte, numărul de cuvinte care separă cuvântul ÎNGER de STEA, este 34, al 9-lea termen din şirul Fibonacci. Versul 4 din strofa 38 conţine cuvântul STELELOR. Strofa 42, versul 5 conţine cuvântul ÎNGER. Numărul consoanelor din cuvintele care încadrează acest cuvânt ne dă: 6 – ÎNGER – 9 unde 9/6 = 3/2, deci raportul a doi termeni consecutivi din şirul F. Versul 6 din strofa 43 conţine cuvântul STELELE. Numărul de cuvinte din textul format din versurile 5 şi 6 conduce la structura : 107

8 – STELELE – 5 cu, 5 şi 8 consecutive în şirul Fibonacci. Versul 2 din strofa 44 conţine cuvântul STEA. În versul 6 din strofa 46 se găsesc cu vintele STELE şi STELELE, iar în versul 8 cuvântul STELELE. Numărul cuvintelor din versul 6 formează structura simetrică: 2 – STELE – 1 – STELELE - 2 În strofa 54 avem două apariţii, în versul 5 cuvântul ÎNGER iar în versul 6 cuvântul STEA. Dacă „prefa ce-n” se numără ca două cuvinte, numărul de cuvinte care leagă cuvântul ÎNGER de STEA, conduce la structura: 4 – ÎNGER – 10 – STEA – 14 deci cuvintele sunt legate prin secvenţa fibonaciană, 4, 10, 14. Şi în acest caz apar succesiuni din strofe succesive care conţin cel puţin unul dintre cuvintele urmărite. Astfel avem strofele: 2, 3, 4, 5; 8, 9, 10 şi 42, 43, 44. Un număr de 27, 2 la sută din totalul strofelor conţine cel puţin unul dintre cuvintele cercetate. Poezia „AMICULUI F. I.” În prima strofă în al treilea vers apare cuvântul STELE. Considerând textul format din versurile 3 şi 4, numărul cuvintelor din acest text formează secvenţa : 108

5 – STELE – 5 deci acest cuvânt este central în acest text. Dacă considerăm numărul consoanelor di n aceste cuvinte, avem structura: 11 – STELE – 11 întărind poziţia centrală a cuvântului STELE. Versul 4 din strofa 11 conţine cuvântul STELE, iar primul vers din strofa a 12-a conţine cuvântul ÎNGERII. Dacă „să-mi” se numără ca două cuvinte, textul format din strofele 11 şi 12 conduce la structura simetrică, prin numărul cuvintelor conţinute : 20 – STELE – 4 – ÎNGERII – 20 Numerele de ordine ale strofelor care conţin cuvintele cercetate, formează secvenţa fibonaciană, 1, 11, 12.

Poezia „LA MOARTEA PRINCIPELUI ŞTIRBEY” Apar două dintre cuvintele cercetate, şi anume: În prima strofă, în versul al doilea apare cuvântul ÎNGER. În textul format din primele două versuri, dacă „mişcă-n” se numără ca două cuvinte, iar „cu -aripi” ca un cuvânt, numărul de cuvinte conduce la structura: 11 – ÎNGER – 6 109

care prelucrată simetric ne dă, 11 + 2 = 13 şi 6 + 2 = 8, de unde: 13/8 = N (a) + 0,007. În versul 3 din strofa a doua apare cuvântul STEA. Numărul de litere din vers ne dă: 23 – STEA – 15 numere care prelucrate simetric ne dau, 23 – 2 = 21 şi 15 – 2 = 13 de unde rezultă : 21/13 = N (a) – 0,003.

Poezia „ÎNGER ŞI DEMON” În poezie apar trei dintre cele patru cuvinte, cu frecvenţele:
cuvinte frecvenţe ÎNGER 8 DEMON 5 STELE 3

frecvenţele sunt formate din trei termeni consecutivi din şirul lui Fibonacci, formând deci secvenţa fibonaciană, 3, 5, 8. Dacă se numără şi cele două cuvinte din titlu, rezultă secvenţa fibonaciană, 3, 6, 9. Distribuţia acestor cuvinte în text este următoarea: În strofa a doua, versul 2, apare cuvântul ÎNGER. Numărul de cuvinte din textul format din versurile 2 şi 3 dă structura: 8 – ÎNGER – 8 110

deci este cuvânt median, 8 fiind număr fibonacian. Versul 2 din strofa a patra conţine cuvânt ul DEMON, iar numărul cuvintelor din vers formează structura: 6 – DEMON – 10 unde, 10/6 = 5/3 deci raportul a două numere fibonaciene. Primul vers din strofa 6 conţine cuvintele, ÎNGER şi DEMON, iar numărul cuvintelor din vers formează structura simetrică: 2 – ÎNGER – 5 – DEMON – 2 Al treilea vers din strofa a opta conţine cuvântul STELE, numărul de cuvinte din text formând secvenţa : 5 – STELE – 8 în care, 5 şi 8 sunt consecutive în şirul Fibonacci. Numărul cuvintelor din primul vers al strofei 9, ne dă: 4 – ÎNGER – 4 deci acest cuvânt este central. În primul vers din strofa a 10 -a conţine cuvântul ÎNGER. Dacă „fiinţa-i” se numără ca două cuvinte, numărul de cuvinte din vers formează succesiunea : 6 – ÎNGER – 11 numere care modificate simetric, 11 + 2 = 13 şi 6 + 2 = 8 conduc la numerele fibonaciene, 13 şi 8 pentru care : 111

13/8 = N (a) + 0,007. Numărul de cuvinte din primul vers, strofa 11, dacă „de-i” se numără ca două cuvinte, conduce la structura : 9 – ÎNGER – 9 deci ÎNGER este cuvânt central. Primul vers din strofa 12 conţine cuvântul DEMON. În strofa 13, primul vers conţine cuvântul STELE, iar al doilea vers cuvântul ÎNGER, care prin numărul de cuvinte sunt legate prin relaţia : STELE – 3 – ÎNGER – 3 Versul 4 din strofa 17 conţine cuvântul DEMON, iar versul 2 din strofa 25 conţine cuvântul ÎNGER. Al treilea vers din strofa 27 conţine cuvântul DEMON, iar al patrulea cuvântul ÎNGER. Dacă cratimele se numără ca două cuvinte, numărul de cuvinte din al treilea vers ne dă : 8 – DEMON – 13 cu, 8 şi 13 consecutive în şirul F. Din totalul strofelor, 44,4 la sută conţin cel puţin unul dintre cuvintele urmărite. Există secvenţe de strofe succesive care conţin aceste cuvinte, cum sunt, 2, 4, 6, 8 şi 9, 10, 11, 12, 13.

Poezia „STRIGOII” În strofa a şasea, în versul 4, numărul cuvintelor conduce la structura: 112

5 – PACE – 8 cu, 5 şi 8 numere consecutive în şirul Fibonacci. În partea a doua, prima strofă, versul 5 conţine cuvântul STEAUA. Numărul cuvintelor din versurile 4 şi 5 conduce la structura: 9 – STEAUA – 6 unde 9/6 = 3/2 deci raportul a două numere consecutive din şirul lui Fibonacci. Strofa a 13-a, în versul 2 conţine cuvântul STEAUA. Numărul de cuvinte din versul 5, strofa 18, conduce la secvenţa: 4 – ÎNGER – 4 deci acesta este cuvântul central.

Poezia „DE CÂTE ORI, IUBITO ...” Numărul de cuvinte din versurile, 2, 3 şi 4 conduce la structura: 10 – STEA – 10 deci STEA este cuvânt median al acestui text. Poezia „ATÂT DE FRAGEDĂ ...” Avem o singură apariţie şi anume cuvântul ÎNGER, în versul al treilea din prima strofă. Numărul de cuvinte din vers, conduce la structura : 113

3 – ÎNGER – 2 cu, 2 şi 3 consecutive în şirul lui Fibonacci. Numărul de litere din strofă formează secvenţa : 48 – ÎNGER – 32 dar 48/32 = 3/2, deci raportul numerelor anterioare.

Poezia „SONET II” Apare tot un singur cuvânt, şi anume, STELEI, în strofa a treia în al treilea vers. Numărul de cuvinte din vers formează secvenţa: 2 – STELEI – 2 deci cuvântul ocupă poziţia centrală.

Poezia „SARA PE DEAL” În prima strofă, versul doi apare cuvântul STELE. Dacă ligaturile se numără ca un cuvânt, numărul de cuvinte din vers formează structura : 2 – STELE – 3 unde 2 şi 3 sunt consecutive în şirul lui Fibonacci. În strofa a doua, în versul trei apare cuvântul STELELE. Dacă „ţi-e” se numără ca două cuvinte, numărul cuvintelor din strofă formează secvenţa : 114

14 – STELELE – 14 deci acest cuvânt este central în strofă. Dacă „caută-n” se numără ca două cuvinte, numărul de cuvinte din versurile 2 şi 3 formează structura: 8 – STELELE – 5 unde, 5 şi 8 sunt consecutive în şirul F.

Poezia „CARE-O FI ÎN LUME ...” Apar şapte dintre cuvintele urmărite, astfel:
cuvinte frecvenţe ÎNGER 6 STEAUA 1

distribuite astfel: În primul vers din strofa a patra apare cuvântul ÎNGER. În al doilea vers din strofa a cincia, apare cuvântul ÎNGERUL. Dacă „de-albă” se numără ca două cuvinte, numărul de cuvinte din strofă formează secvenţa: 8 – ÎNGERUL – 5 cu, 5 şi 8 consecutive în şirul F. În al doilea vers din strofa a opta avem cuvântul ÎNGER. În strofa a noua, versul 2 apare cuvântul STEAUA. 115

Numărul de cuvinte din vers conduc la structura : 2 – STEAUĂ – 1 unde, 1 şi 2 sunt termeni consecutivi în şirul lui Fibonacci. Versul al doilea din strofa a 15-a, conduce cuvântul ÎNGER, în care numărul de cuvinte conduc la secvenţa : 3 – ÎNGER – 3 deci acesta este cuvânt central. În strofa a 17-a, versul 2 conţine cuvântul ÎNGER, numărul de cuvinte din textul format din versul 1 şi 2 conduce la structura: 8 – ÎNGER – 5 cu, 5 şi 8 termeni consecutivi din şirul F. În primul vers din strofa 20 apare cuvântul ÎNGER. Dacă reţinem numărul strofelor care nu conţin cuvintele urmărite, separate de strofele care conţin aceste cuvinte, obţinem structura : 3 – S (4; 5) – 2 – S (8; 9) – 5 unde, 3, 2, 5 este o secvenţă fibonaciană. În ordinea în care apar, rangurile versurilor care conţin aceste cuvinte, formează secvenţa simetrică : 1, 2, 2, 2, 2, 2, 1 Dar şi ordinea în care apar aceste cuvinte formează o structură simetrică, şi anume: ÎNGER, ÎNGER, ÎNGER, STEA, ÎNGER, ÎNGER, ÎNGER. 116

Poezia „RESIGNAŢIUNE” (din Schiller) Apar două dintre cuvinte, distribuite astfel: În strofa a doua, versul 3 apare cuvântul PĂCEI. Numărul cuvintelor din vers, şi din strofă, conduce la structurile: 4 – PĂCEI – 4 13 – PĂCEI – 13 deci cuvântul este central în vers, dar şi în strofă. Versul 3 din strofa a patra conţine cuvântul STEAUA. Considerând numărul de cuvinte din versurile, 2 şi 3 avem succesiunea: 4 – STEAUA – 4 deci cuvântul este central în acest text.

Poezia „VIAŢA MEA FU ZIUĂ” Apar următoarele cuvinte din cele urmărite:
STEA 3 ÎNGER 2

care sunt repartizate astfel: În prima strofă, în versul 2 apare cuvântul STEAUA, iar în versul 4 apare cuvântul ÎNGERE. Dacă „de-aur” se numără ca două cuvinte, numărul de cuvinte din versurile, 2, 3 şi 4, conduce la structura : 117

1 – STEAUA – 13 – ÎNGERE – 1 ambele numere sunt termeni în şirul Fibonacci. În primul vers din strofa a doua apare cuvântul STELE. În strofa a treia, în versul 3 apare STEAUA iar în versul patru cuvântul ÎNGER. Numărul de cuvinte din versurile 3 şi 4 conduc la structura: 3 – STEAUA – 5 – ÎNGER – 2 numerele, 2, 3, 5 formează o secvenţă fibonaciană, toate numerele sunt termeni din şirul Fibonacci.

Poezia „DUMNEZEU ŞI OM” Apar următoarele cuvinte:
cuvinte frecvenţe ÎNGER 1 STEA 4 PACE 2

repartizate astfel: În strofa a patra, versul doi apare cuvântul ÎNGER. Numărul de cuvinte din versurile 2 şi 3 formează secvenţa: 9 – ÎNGER – 6 unde 9/6 = 3/2, deci raportul a doi termeni consecutivi din şirul F. 118

În versul trei din strofa a cincia apare cuvântul PACE. Dacă ligaturile se numără ca două cuvinte, între ÎNGER şi PACE sunt 34 cuvinte , acesta fiind al 9-lea termen din şirul lui Fibonacci. În strofa a şasea, versul trei apare STEA. Dacă „pân acuma” se numără ca două cuvinte, numărul cuvinte lor din versurile, 3 şi 4 formează succesiunea : 6 – STEA – 9 unde 9/6 = 3/2, situaţie întâlnită în strofa a patra. Versul 4 din strofa a noua conţine cuvintele, STEA şi PACE. Strofa a zecea în versul al doilea conţine cuvântul STEAUA. Dacă „pare-o” şi „bolta-albastră” se numără ca două cuvinte, numărul de cuvinte de la cuvântul anterior PACE, la STEAUA şi până la finele strofei a zecea, conduce la structura simetrică : PACE – 18 – STEAUA – 18 Versul al doilea din strofa a 12-a conţine cuvântul STEAUA. Numărul de cuvinte din versurile 2 şi 3 formează secvenţa: 6 – STEAUA – 9 întâlnită mai sus.

119

Poezia „MURMURĂ GLASUL MĂRII” Versul al treilea din prima strofă conţine cuvântul STELELE, iar primul vers din strofa a cincia conţine cuvântul PACE. Rangurile strofelor, 1 şi 5 şi rangurile versurilor, 3 şi 1, sunt numere din şirul F. Numărul versurilor dintre, STELELE şi PACE , este 13, adică al şaptelea termen din şirul Fibonacci. În strofa 5, numărul de cuvinte din primul şi al doilea vers formează structura : 5 – PACE – 5 deci acesta este cuvântul central.

Poezia „PUSTNICUL” În poezie apar următoarele cuvinte:
cuvinte frecvenţe STEA 2 ÎNGER 7 DEMON 1

distribuite astfel: În prima strofă, versul 5 conţine cuvântul STEAUĂ, iar numărul de cuvinte din acest vers, şi din următorul formează structura: 5 – STEAUĂ – 5 deci acesta este cuvânt central, iar 5 este număr din şirul F.

120

Strofa a doua, în primul vers conţine cuvântul ÎNGERII, şi în al treilea vers, cuvântul ÎNGER. Numărul de cuvinte din versul 3 formează structura : 2 – ÎNGER – 3 unde, 2 şi 3 sunt numere consecutive în şirul F. Numărul cuvintelor din versurile, 1, 2 şi 3 formează secvenţa simetrică: 3 – ÎNGERII – 10 – ÎNGER – 3 În a patra strofă, numărul cuvintelor formează următoarea secvenţă în al doilea vers : 3 – ÎNGER – 2 întâlnită anterior. Versurile 7 şi 8 conţin cuvintele, ÎNGERII, respectiv, STELE. Dacă „de-aur” şi „şi-mprăştiete” se numără ca două cuvinte, avem: ÎNGERII – 5 – STELE – 5 unde, 5 este din şirul F. În strofa a şaptea, versul 2, dacă „şade -un” se numără ca două cuvinte, avem secvenţa: 3 – ÎNGER – 2 similară celei anterioare. În strofa a opta apar patru cuvinte, astfel: - în primul vers, ÎNGER - în versul trei ÎNGERAŞ, numărul de cuvinte ne dă: 3 – ÎNGERAŞ – 3 121

- în versul şase apare DEMON - în versul şapte ÎNGER, având secvenţa : 2 – ÎNGER – 3 întâlnită şi mai sus.

Poezia „ÎN CĂUTAREA ŞEHEREZADEI” În strofa a doua, versul 2 apare cuvântul STELE. Numărul cuvintelor din strofă conduce la structura: 6 – STELE – 10 unde 10/6 = 5/3, deci raportul a două numere consecutive din şirul Fibonacci. În strofa 24, în versul 3 apare cuvântul PACE. Dacă cratimele se numără ca două cuvinte, numărul de cuvinte din versurile, 2 şi 3, conduce la succesiunea : 9 – PACE – 6 unde 9/6 = 3/2, deci raportul a două numere consecutive din F. În strofa 43, în primul vers apare cuvântul ST ELE. Poezia „SCRISOAREA V” Apar cinci dintre cuvinte şi anume:
cuvinte frecvenţe DEMON 4 STEA 1

distribuite astfel: 122

În versurile 52 şi 53, apare cuvântul DEMON. Dacă cratimele se numără ca un cuvânt, numărul de cuvinte din versuri formează structura : DEMON – 5 – DEMON – 5 unde 5 este termen în şirul Fibonacci. În versul 59, dacă „c -acel” se numără ca două cuvinte, numărul de cuvinte formează secvenţa: 5 – DEMON – 5 deci acesta este cuvânt central. Numărul de cuvinte din versurile 65 şi 66 formează succesiunea: 6 – DEMON – 10 unde, 10/6 = 5/3, deci raportul a două numere consecutive din F. Numărul de cuvinte din versul 70 formează secvenţa: 4 – STELELE – 4 deci acesta este cuvânt central.

Poezia „DE CE SĂ MORI TU?” În strofa întâi, versul trei apare cuvântul ÎNGER, şi dacă „pe-o” se numără ca două cuvinte, numărul de cuvinte din vers formează secvenţa : 6 – ÎNGER – 6 123

deci acesta este cuvântul central. Versul 3 din strofa a patra conţine cuvântul ÎNGERUL. Primul vers din strofa a cincia conţine cuvântul STELE. Dacă „şterge-ţi” se numără ca două cuvinte, numărul de cuvinte din textul format din primul şi al doilea vers, formează secvenţa : 8 – STELE – 8 deci STELE este cuvântul median al textului. Strofa a şaptea, primul vers conţine cuvântul ÎNGER, iar numărul cuvintelor din vers formează structura: 5 – ÎNGER – 3 unde, 3 şi 5 sunt consecutive în şirul Fibonacci.

* * * În cele 62 de poezii au fost găsite 352 de cuvinte din setul celor patru urmărite, repartizate astfel:
cuvinte PACE apariţii 31 frecvenţe 8,8 STEA 223 63,35 DEMON 18 5,11 ÎNGER 80 . 22,72

După cum se observă, cele mai frecvente sunt, STEA şi ÎNGER. Dintre aceste cuvinte, 48,86 la sută, ocupă un loc median în strofă sau în vers, sau împart strofa sau versul, 124

într-un raport dat de două numere consecutive din şirul lui Fibonacci. Evident, constatările de mai sus nu sunt rezultatul acţiunii deliberate a poetului . Ele rezultă datorită demersurilor sale pentru realizarea unei opere cât mai perfecte. Reţinem în acest sens următoarea mărturisire a lui Slavici: „Exigenţele lui (n. n: Eminescu) în ceea ce priveşte forma erau atât de mari, încât nu se mulţumea ca limba, ritmul şi rimele să -i fie de o corectitudine desăvârşită şi să se potrivească cu simţământul reprodus, ci ţinea ca muzica limbii să fie şi ea astfel alcătuită, încât să simtă ceea ce voieşte el şi cel ce nu înţelege vorbele”. (D. Caracostea, „Arta cuvântului la Eminescu”, Ed. Junimea, 1980, pag. 84)

125

126

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->