DISCIPLINA EDUCATIE GENERALA Capitolul I RELATII PROFESIONALE

Ce este comunicarea umana ? Etimologic – termenul provine din limba latina – “communis” inseamna - “a fi in relatie cu; a pune de acord”. COMUNICAREA este un instrument des folosit pentru a intermedia relatia dintre doua sau mai multe persoane, si nu trebuie sa uitam ca comunicarea este o parte din viata noastra care ne poate ajuta sa ne adaptam mai repede intr-un grup de persoane sau ne poate izola. - Un proces prin care un individ (comunicatorul) transmite stimuli cu scopul de a schimba comportamentul altor indivizi (auditoriul). “Totalitatea proceselor prin care o minte poate sa influenteze pe alta” (Waren Weaver) Comunicarea exista datorita a 6 nevoi umane : - nevoia de a spune; - nevoia de a fi inteles; - nevoia de a fi recunoscut; - nevoia de a fi valorizat; - nevoia de a influenta; - nevoia de a intimida. Aproape mai mereu simtim nevoia de a comunica, de a transmite anumite informatii persoanelor din jurul nostru. In marea majoritate a timpului dorim sa spunem ceva, sa aratam, sa explicam, iar daca dorim sa exprimam ceva important pentru noi si nu reusim, aceasta informatie iese la iveala cu sa fara voia noastra prin reactii mascate, de exemplu : - prin stari de tensiune; - prin tristete, etc. Avem impresia ca o comunicare se realizeaza numai prin intermediul cuvintelor, acest lucru este departe de adevar ( doar 9-10%). Intotdeauna trebuie sa ne adaptam mesajele verbale in functie de persoana cu care vorbim, pentru a fi intelesi. Procentual vorbind modul de comunicare poate fi: - 10% prin intermediul vorbirii; - 30% reprezinta tonalitatea vocii folosite ( o persoana poate sa observe starea ta de tensiune chiar daca folosesti cuvinte adecvate, tonalitatea vocii putandu-te da de gol); - 30% este exprimata prin intermediul fetei, mai exact prin expresiile acesteia: un zambet, o incruntare, durata unui contact vizual care poate trimite un anumit mesaj, etc.;

- 30% mai reprezinta si miscarile corpului, gesturi, pozitia corpului fata de interlocutor precum si contactul corporal, cum ar fi strangerea mainilor, imbratisarea etc. Din punct de vedere al sentimentelor pe care noi le simtim: - 7 % sunt transmise prin intermediul cuvintelor(verbal); - 38% se transmit prin tonalitate,volum,viteza de rostire (paraverbal); - 55% prin postura si expresia fetei, miscare, imbracaminte (nonverbal). Toate acestea impreuna reprezinta un tot unitar ce fac posibila comunicarea intre 2 indivizi. Alte metode prin care se poate realiza comunicarea , sunt: - Gestica – batutul din picior, privitul repetat la ceas, chiar si ridicarea degetelor / sau mainii de catre elevi/cursanti/auditoriu, trimite semnalul ca acestia doresc sa spuna ceva; - Atitudinea – serioasa, deschisa, agitata, respingatoare etc. toate acestea sunt semnale pe care o alta persoana le poate interpreta fara sa fie nevoita sa apeleze la cuvinte; - Vestimentatia – accesoriile, culorile alese, modelul de vestimentatie toate sunt factori cu ajutorul carora putem realiza ce fel de personalitate are o anumita persoana (daca ii place stilul extravagant sau sport, daca este o persoana mai deschisa sau nu etc.) Comunicarea este esenta unde nu conteaza cantitatea, ci calitatea ei. COMUNICAREA ESTE INEVITABILA ! ( “non comunicarea este imposibila” ) COMUNICAREA ESTE UN PROCES CONTINUU ! (omul comunica in fiecare moment cu intreg trecutul sau si cu toate experientele acumulate) COMUNICAREA ESTE IREVERSIBILA ! (mesajul bun sau rau , odata emis si receptionat nu mai poate fi luat inapoi! ) 1. Dupa participarea indivizilor la procesul de comunicare : - comunicare intrapersonala (comunicare cu sine, comunicare in si catre sine, dezvoltarea capacitatilor de autoanaliza, autocunoastere, autoexpunere, precum si cunoasterea barierelor si factorilor perturbatori care ingreuieaza procesul comunicarii); - comunicare interpersonal a (cu altii ); - comunicare de gru p (intre membrii grupului /sau a acestora cu alti oameni); - comunicare de masa ( prin institutii specializate, cu adresabilitate generala). 2. Dupa contextul spatial-temporar al mesajelor : - directa (fata in fata); - indirecta (mediata). 3. Dupa intrumentele folosite :

- verbala; - nonverbala; - paraverbala. 4 . Dupa obiectivele comunicarii: - comunicare incidentala (fara scop bine definit); - comunicare consumatorie (consecinta a starilor emotionale); - comunicare instrumentala (cand este urmarit un scop precis). 5. Dupa interactiunea sistemelor care comunica: - comunicare omogena (om-om/animal-animal); - comunicare heterogena (om-animal/ om-masina). Ex. 6. Dupa pozitia in cadrul unei organizatii: - comunicare ascendenta (cu superiorii ); - comunicare descendenta ( cu subalternii ); - comunicare orizontala (emitatorul si receptorul au pozitii egale ). Comunicarea implica raporturi de putere intre parteneri. Raporturi de pe pozitii egale fac posibila negocierea, dar si conflictul. Raporturi de pe pozitii inegale au putere diferita,statut social sau ierarhic diferit.(sef-subaltern, profesor-elev) Ca rezultat , este dificil de negociat si pot conduce la abuz din partea partenerului cu plus de putere. Comunicarea implica procese de acomodare si ajustare a comportamentelor. Se pleaca de la premisa ca oamenii sunt diferiti, percep diferit realitatea si au interese si obiective diferite. Comunicarea se poate ameliora doar printr-un effort comun de acomodare unul cu celalalt. (Ex. Casatoria)

COMUNICAREA INTERPERSONALA
Comunicarea interpersonala este cea mai importanta forma de comunicare si cel mai des folosita. Oamenii nu pot evita acest tip de comunicare; existenta lor sociala depinde de abilitatea cu care pot angaja discutii cu altii. (Viata de familie , relatiile cu prietenii, activitatea profesionala, toate depind de aceasta calitate.) Forma cea mai raspandita de comunicare in activitatea profesionala, ca si in viata de zi cu zi , ESTE: DIALOGUL Schimbul de replici, in cadrul caruia cei doi parteneri se gasesc intr-o situatie comuna si se pot vedea adeseori reciproc.

In cazul in care dorim sa purtam un dialog este necesar sa respectam anumite reguli : - vom crea o ambianta placuta de dialog si ne vom asigura ca avem timpul necesar; - emitatorul este cel care va incepe discutia; - se va preciza problema ce urmeaza a fi discutata; - interlocutorul va fi incurajat sa isi spuna parerea; - in niciun caz dialogul nu trebuie sa degenereze in cearta; - se vor da raspunsuri clare si la obiect pentru a se evita neintelegerile; - se va incerca sa se obtina acordul interlocutorului si daca este cazul se va stabili o noua intalnire. ATENTIE! In cadrul dialogului trebuie evitate subiecte ce pot degenera in barfa sau teme ce pot fi controversate, care pot duce la neintelegeri. DIALOGUL este discutia planificata intre doua sau mai multe persoane care are ca scop : - transmiterea de informatii; - obtinerea unor informatii; - incercarea de a rezolva unele probleme.

MESAJUL
se construieste prin : Comunicare verbala ( in cuvinte ) cat si prin Comunicare nonverbala ( limbajul gesturilor, pozitia corpului, expresia faciala, contactul vizual, proximitatea, imbracamintea, tonul vocii)

COMUNICAREA VERBALA
Comunicarea verbala constituie un mijloc principal prin care se deruleaza relatiile cu ceilalti. Comunicarea verbala are urmatoarele avantaje : • • • • da posibilitatea emitatorului sa-si exprime ideile mai rapid si mai usor; exista posibilitatea controlului prin feed-back; se pot folosi tehnici persuasive,gesturi,mimica; exista posibilitatea controlarii fluxului informational, pe toata durata comunicarii.

Caracteristicile comunicarii verbale :

claritatea - pentru a comunica eficient este nevoie in primul rand ca ideile pe care le exprimi sa fie clare. Exprimarea trebuie sa fie cat mai simpla si la obiect. Nu incercati sa impresionati prin cuvinte lungi si complicate sau fraze intortocheate; de multe ori efectul este invers; • acuratetea – aveti grija ca toate cuvintele si expresiile folosite sa exprime exact ceea ce doriti sa spuneti. Evitati sa prezentati lucruri neconforme cu realitatea; • empatia – este foarte important sa incercati sa va puneti in locul celeilalte persoane. Incercati intotdeauna sa fiti prietenos si sa ramaneti calm. Asta nu inseamna ca trebuie sa fiti mereu de acord cu interlocutorul; • sinceritatea - inseamna in realitate sa fii natural. Incercati sa fiti voi insiva in orice situatie; • relaxarea - atunci cand trebuier sa vorbiti in public, incercati sa fiti cat mai relaxati. • contactul vizual - este foarte important. Incercati sa stabiliti un contact vizual cu interlocutorul/grupul; • tinuta trebuie sa fie ingrijita si curata, iar vestimentatia si infatisarea adecvate locului unde iti desfasori activitatea; ATENTIE! Infatisarea ta reflecta modul in care te privesti pe tine insuti. De multe ori oamenii privesc vorbitorul si il judeca chiar inainte de a-l auzi. Nu degeaba se spune ca “haina il face pe om”. • pozitia corpului - o pozitie garbovita afecteaza vocea in sens negativ. • volumul si taria vocii - depind de anumiti factori: - marimea spatiului in care vorbiti, - marimea grupului cu care vorbiti, - zgomotul de fond. • dictia si accentul – este foarte important sa pronuntati cuvintele clar; • frecventa sau debitul verbal – difera de la o limba la alta, de la o persoana la alta si de dispozitia fiecaruie. • folosirea pauzei – poate fi un mijloc eficient pentru transmiterea mesajelor. O pauza este indicata inainte de a sublinia o idee importanta; • tonul - influenteaza modul in care un mesaj este receptionat. Controlati tonul vocii pentru a nu va trada atitudinea si sentimentele. • Scopul comunicarii : • • • • • sa sa sa sa sa atentionam pe altii informam pe altii explicam ceva distram descriem

sa convingem etc.

Principiile unei bune comunicari verbale :  orice individ trebuie sa fie pregatit pentru rolul de emitator si de receptor;  orice receptor trebuie sa se autoeduce pentru a asculta activ;  manifestarea interesului fata de interlocutor;  stabilirea rapida a unor teme de interes comun;  purtare prietenoasa;  aprecierea opiniilor unui interlocutor nu trebuie facuta inaintea terminarii timpului afectat enuntarii lor; formulari alternative ale problemei. emitatorul • sa cunoasca pregatirea si comportamentul receptorului • sa pregateasca atent mesajul • sa-si supravegheze gesturile proprii • sa foloseasca o tonalitate adecvata a vocii • sa practice un debit adecvat • sa antreneze receptorul in discutii • sa verifice intelegerea mesajului •
receptorul

CE TREBUIE SA FACA :

• • • • • • • • •

sa creeze o stare de spirit favorabila ascultarii sa participe la discutie sa-si concentreze atentia asupra esentialului sa-si exerseze corect memoria pentru a retine corect mesajul sa-si exerseze corect auzul sa acorde atentie timbrului vocii, gesturilor sa asculte atent ultima fraza din mesaj care sintetizeaza ideile principale sa isi supravegheze propriul limbaj al corpului sa foloseasca feed-backul pentru a verifica intelegerea mesajului

FACTORI care influenteaza comunicarea interpersonala : 1. gradul de apropiere dintre 2 persoane; 2. limitele si intinderea contactelor fizice; 3. stilul / modul cald sau autoritar; 4. schimbul de priviri; 5. volumul si ritmul interactiunilor. In orice activitate succesul este, de cele mai multe ori, rodul efortului comun, al muncii in echipa . Reusitele sau infrangerile nu se datoreaza in exclusivitate unei singure parti (sef sau subalterni) ci sunt rezultatul ambelor parti. (Ex.)

La un randament si o calitate a muncii fiecaruia se ajunge atunci cand oamenii inteleg ca “ INTREGUL” se naste prin armonia relatiilor interpersonale, prin identificarea oamenilor cu valorile si scopurile grupului.

COMUNICAREA IN CADRUL GRUPULUI DE MUNCA
Comunicarea poate avea loc si in cadrul unui grup. In ultima perioada se pune un accent tot mai mare pe lucrul in echipa, ceea ce presupune o comunicare de grup. Oamenii doresc sa se simta implicati in activitatea firmei in care lucreaza, deci deciziile nu mai pot fi luate de o singura persoana, data fiind complexitatea lor tot mai mare. Conceptul de grup de munca. Grupul de munca reprezinta minimum 2 persoane care realizeaza o activitate sau o actiune comuna, sub conducerea unui manager (director,sef,etc.). Fiecare membru isi concentreaza eforturile asupra obiectivului comun, dar contributia lor difera sub aspect : - cantitativ; - calitativ; - ca intensitate si natura Membrii unui grup sunt dependenti unii de altii. Grupul de munca se caracterizeaza prin :  unul sau mai multe obiective comune care trebuie realizate prin efortul tuturor;  existenta unui anumit statut si a unor reguli de comportament;  intre membrii grupului se creeaza anumite legaturi care pot fi benefice pentru activitate sau pot frana realizarea obiectivelor propuse. Scopul grupului poate fi : lucrativ (confectionarea, prepararea unui produs) creativ ( descrierea unui nou produs, proiectarea lui,reorganizarea unui loc de munca) Obiectivele fiecarui grup de munca decurg din obiectivele generale ale unitati, institutiei, organizatiei din care fac parte. Obiectivele pot fi flexibile si se modifica in functie de desfasurarea activitatii. Grupul de munca are urmatoarele :
• AVANTAJE

informatia de care dispun este mai variata, fiecare membru al grupului venind cu experienta proprie.Acest lucru poate face mai usoara gasirea solutiei corecte si permite alegerea dintr-un numar mai mare de alternative. pentru unele sarcini,grupul este absolut necesar:

- sarcini ce necesita o diviziune a muncii in ceea ce priveste elaborarea; - sarcini care impun mai multa pricepere manuala; - sarcini care necesita creativitate; - sarcini pentru care memoria este importanta; - sarcini unde judecata prezinta unele ambiguitati. • decizia luata in grup este de multe ori mai “riscanta” decat cea luata de unul singur, pentru ca responsabilitatea acesteia se imparte la mai multe persoane. • lucrul in grup are ca rezultat o mai mare productivitate. Grupul de munca are urmatoarele : • • • •
DEZAVANTAJE

lungimea timpului necesar pentru a lua o decizie este mai mare , de multe ori membrii grupului insista sa discute probleme irelevante sau pierd timpul cu mentinerea unui climat moral,politicos. de multe ori membrii grupului pot simti o presiune din partea celorlalti pentru luarea unei decizii care uneori poate fi mediocra din aceasta cauza. in unele cazuri grupurile discuta mai mult decat actioneaza. de multe ori membrii grupului lucreaza pentru a castiga aprobarea sociala

FACTORII CARE INFLUENTEAZA EFICIENTA GRUPULUI
Activitatea unui grup este influentata de o multitudine de factori. Coeziunea este un factor important si reprezinta forta cu care membrii grupului sunt atrasi intre ei. Odata stabilita in grup, coeziunea duce la obtinerea rezultatelor dorite si la randul lor acestea duc la cresterea coeziunii grupului.

Coeziunea se bazeaza, in principal, pe loialitatea membrilor grupului fata de acesta Alti factori care influenteaza activitatea unui grup

• • • • • • •

marimea grupului; caracteristicile personale ale membrilor grupului; compatibilitatea membrilor; pozitia grupului in ierarhia organizatiei; relatiile grupului cu organizatia si comunitatea; natura sarcinii si gradul de dificultate al acesteia; mediul in care isi desfasoara activitatea grupul;

Exista insa si factori mai usor de controlat
• • • • Stilul conducatorului; relatiile de prietenie intre membrii grupului; motivarea grupului in indeplinirea obiectivelor; nivelul de participare al membrilor la activitatile grupului;

CARACTERISTICILE COMUNICARII IN GRUP Pentru ca un grup de munca sa existe este necesar ca membrii lui sa comunice intre ei. Comunicarea in cadrul unui grup de munca are urmatoarele obiective: • informarea corecta si in timp util a tuturor membrilor grupului; • emiterea de opinii cu privire la informatiile obtinute, discutarea acestora, transmiterea concluziilor catre cei interesati; • discutarea propunerilor si rezolvarea nemultumirilor la nivelul grupului; • luarea de decizii si transmiterea acestora celor interesati; • evaluarea activitatii desfasurate.

Comunicarea in cadrul grupului de munca poate imbraca mai multe forme. Ea poate fi :

In cadrul unei organizatii (unitati) se constituie unul sau mai multe grupuri de munca, care coexista si se manifesta in diferite domenii de activitate si la diferite nivele ierarhice.Acestea se deosebesc printr-o serie de caracteristici de ordin calitativ.

TIPURI de grupuri de munca

EFECTUAREA MUNCII IN ECHIPA De ce echipa ? Ideea de echipa este destul de tanara, a aparut de doar vreo 200 ani. Echipa a aparut din nevoia de specializare a cunostintelor si aptitudinilor. Ce este echipa ? a Echipa poate fi definita ca doua sau mai multe persoane unite prin dorinta de realiza un obiectiv comun. Echipa are in vedere obtinerea de rezultate foarte bune si de satisfactie a membrilor ei.

Ce este o echipa eficienta ?  O echipa cu obiective bine definite si clar comunicate.  O echipa in care rolurile si sarcinile sunt clare, cunoscute, iar stilul de conducere este potrivit sarcinilor.  O echipa in care metodele de lucru tin seama de nevoile individuale si de aptitudinile profesionale legate de sarcini.  O echipa in care relatiile sunt deschise, destinse, vii si sanatoase. Echipa trece prin 4 stadii : 1. Echipa imatura - in etapa de formare; 2. Echipa fractionata - in etapa “furtunii”; 3. Echipa unita – in etapa normarii; 4. Echipa eficienta - in etapa de actiune sau functionare.

TIPOLOGIA COMUNICARILOR IN CADRUL GRUPULUI DE MUNCA

In cadrul grupului de munca au loc comunicari : verticale (ascendente / descendente), orizontale si oblice Caracteristicile acestor comunicari : Verticala descendenta • • • • Transmit decizii, indrumari, instructiuni sub forma verbala sau scrisa; Sunt cele mai raspandite; Au loc continuu; Anumite comunicari se fac direct (manager-subordonat), altele prin intermediar.

Verticala ascendenta • • • Transmit informatii, opinii de la subordonat la manager; Permit cunoasterea felului in care se realizeaza sarcinile; Asigura feed-backul.

Orizontala • • Oblica • • • • Permit pentru un timp scurt sa se evite calea ierarhica; Conduc la conflicte de competenta; Folosite pentru rezolvarea unor probleme urgente; Uneori au caracter neformal. Asigura comunicarea intre membrii grupului de munca situiati pe acelasi nivel ierarhic; Se realizeaza prin dialog sau sedinte de lucru

DISCIPLINA EDUCATIE GENERALA CAPITOLUL II DEZVOLTAREA PROFESIONALA PROPRIE

STADIILE CARIEREI SUNT :
• •


• •

EXPLORAREA - confruntarea intre viziunile nerealiste formate in adolescenta si lumea reala; STABILIZAREA – dobandirea unui grad de cunostinte, de expertiza intr-un domeniu; AVANSAREA MENTINEREA - presupune focalizarea pe obiectivele cheie, realiste ale carierei; FINALUL CARIEREI -presupune o perioada de crestere continue in statut si influenta in organizatie sau o perioada petrecuta in cel mai inalt nivel de responsabilitate si statut.

Strategiile de cariera isi propun anticiparea problemelor si planificarea pe termen lung. STRATEGIILE DE CARIERA SUNT :
A. Cunoaste-te pe tine insuti - care propune o analiza atenta a orientarii B. Cunoaste-ti mediul profesional – cunoscand mediul, companiile

carierei.

C. Ingrijeste-ti reputatia profesionala - inseamna sa iti evidentiezi abilitatile si

competitoare, se pot anticipa atat evenimentele neplacute cat si ocaziile.

D.

E.

F.

G.

realizarile, tot ceea ce te individualizeaza, ce demonstreaza calitati speciale, posibilitatea de a investi si capacitatea de a finaliza proiecte. Ramai mobil, vandabil, mereu in evolutie - inseamna sa urmaresti corespondenta intre competentele personale si cele cautate pe piata fortei de munca, a celor usor transferabile. Fii atat specialist cat si generalist - trebuie dezvoltat un domeniu de expertiza, de specialitate dar trebuie pastrata o anume flexibilitate si nu trebuie sa te plafonezi. Stapanirea unui domeniu foarte restrans te face inflexibil si vulnerabil Documenteaza reusitele proprii - inseamna sa poti oferi dovada a ceea ce ai realizat, rezultatele si realizarile identificabile sunt mai valoroase in piata fortei de munca. Pregateste intotdeauna un plan de rezerva si fii gata sa actionezi - care se leaga foarte bine cu celelalte indicatii de a fi mereu activ.

H. Mentine-te in forma financiara si psihica - inseamna sa ai mereu asigurata

o baza, un confort si un echilibru in plan psihic si material.

Cariera este o succesiune evolutiva de activitati si pozitii profesionale pe care le atinge o persoana ca si atitudine, cunostintele si competentele asociate, care se dezvolta de-a lungul timpului. Cariera influenteaza mai multe aspecte ale vietii personale : o cati bani va castiga; o ce haine va purta; o ce beneficii va avea in urma slujbei; o pentru ce organizatie / companie va lucra; o oamenii cu care va intra in legatura; o ce munca va presta; o unde va lucra; o cat timp va lucra; o ce responsabilitati va avea; o ce lucruri va invata; o ce abilitati ii trebuie; o ce interese personale isi vor gasi expresia in munca. CALITATILE NECESARE PERSONALULUI DIN UNITATILE GASTRONOMICE Un rol important in realizarea sarcinilor ce revin sectorului public de alimentatie il constituie pregatirea si structura personalului recrutat si format pentru efectuarea operatiilor de pregatire a preparatelor si pentru servirea consumatorilor. Pentru asigurarea unui climat de destindere si de respect reciproc, lucratorii folositi in unitatile gastronomice trebuie sa indeplineasca anumite calitati morale, psiho-intelectuale, profesionbale si fizice. De aceste criterii se tine seama atat la recrutarea tinerilor ce urmeaza sa se califice intr-o meserie specifica acestui sector de activitate, cat si la formarea, selectionarea si promovarea personalului folosit. Calitatile necesare personalului din unitatile gastronomice sunt : CALITATILE MORALE - Intregesc caracterul si insusirile personalului din sectorul de alimentatie publica se refera la cinste, corectitudine, sinceritate, demnitate, calm, stapanire de sine, politete, amabilitate, grija fata de inventarul unitatii, spirit colectiv si intrajutorare reciproca, etc. in munca de zi cu zi. • Atitudinea fata de munca si profesie; • Atitudinea fata de colectivul de munca si conducerea unitatii (patronat); • Atitudinea fata de sine insusi; • Atitudinea fata de consumatori. CALITATILE PSIHO-PROFESIONALE IN TIMPUL SERVICIULUI. • Mersul vioi, fara a alerga sau a se legana; • Pozitia corpului dreapta, nefortata; • Privirea directa, limpede, neinsistenta; • Exprimarea lucratorilor sa fie clara,corecta, concisa.

Simtul masurii in comportare determina adoptarea unei atitudini abile,corecte si convenabile in orice imprejurare. • Tactul - prin stapanire de sine, prin a asculta cu atentie, prin a fi intotdeauna util, fara a deranja. Calitatile psiho-intelectuale in timpul serviciului • Inteligenta practica sau capacitatea de adaptare; • Spiritul de observatie (volumul,concentrarea, mobilitatea, distributivitatea); • Memoria lucratorului – prin retinerea a tuturor cunostintelor de care are nevoie in activitatea sa; • Imaginatia – supusa ratiunii, logicii; • Intelegerea verbala – posibilitatea de a pricepe cuvintele si constructiile verbale ale interlocutorului; • Elocventa – capacitatea de a vorbi convingator si curgator; • Puterea de convingere (persuasiunea) – capacitatea de a sugera si argumenta; • Cunostintele de cultura generala. CALITATILE FIZICE SI FIZIONOMICE IN TIMPUL SERVICIULUI • Tinuta corporala; • Functiile senzoriale; • Abuzul de fard; • Tinuta vestimentara;

ATRIBUTII COMUNE INTREGULUI PERSONAL
• • • • • • • • • • Cunoasterea si respectarea programului de functionare al unitatii, graficul de lucru, tinuta fizica, vestimentatia, respectul fata de consumatori, disciplina in munca, etc.; Cunoasterea si respectarea regulamentului de ordine interioara; Cunoasterea si respectarea normelor de igiena, de protectia muncii si tehnica securitatii muncii, precum si a regulilor de prevedere si stingere a incendiilor; Cunoasterera si aplicarea normelor in vigoare cu privire la legislatia muncii, codul muncii, sistemul de salarizare, gestionarea fondurilor materiale si banesti incredintate; Insusirea si practicarea formelor de servire moderna, specifice profilului unitatii; Studierea permanenta a cererii de consum; Impulsionarea desfacerii prin folosirea celor mai eficiente forme de reclama comerciala; Ridicarea continua a nivelului de pregatire profesionala si cultural-educativa; Sprijinirea cadrelor tinere sau necalificate in vederea insusirii cat mai temeinice a cunostintelor si a deprinderilor necesare practicarii meseriilor specifice sectorului gastronomic; Cresterea eficientei economico-financiare in unitatea respectiva.

ATRIBUTIILE PROFESIONALE ALE BUCATARULUI / COFETARULUI-PATISER SEF (COORDONATOR)
Pentru meseria (functia) de sef bucatar / cofetar-patiser (coordonator), competenta profesionala este, calificarea (formarea), teoretica si practica in aceasta profesie, cu rezultate optime in activitatea de productie, calitati morale, senzoriale dobandite in profesiune, perfectionare recomandata de patronat (teoriepractica), prin diferite forme de specializare pe plan national sau international, in aprofundarea cunostintelor de gastrotehnica moderna. ATRIBUTIILE PROFESIONALE ALE BUCATARULUI / COFETARULUI-PATISER SEF (COORDONATOR • Este subordonat patronatului (conducerii unitatii), si colaboreaza direct cu personalul de servire, potrivit comenzilor primite pentru mese obisnuite (comenzi a-la-carte’), sau mese organizate, cu meniuri stabilite in prealabil de comun acord, pentru turismul intern si international; • Propune patronatului (CU) compartimentarea si dotarea judicioasa, pe intregul flux tehnologic al activitatii de productie. Dotarea cu vesela, mobilier si ustensile moderne care sa contribuie la productivitatea muncii; • Indruma, supravegheaza si controleaza intreaga activitate profesionala si de aplicare a normelor igienico-sanitare, in toate compartimentele de productie culinara, pe toate fluxurile tehnologice; • Organizeaza activitatea de productie culinara, in baza “Planului de productie culinara”, intocmit in seara zilei precedente, de comun acord cu seful de unitate si seful de sala, tinand cont de preferintele consumatorilor, a necesarului pentru mesele organizate si a meniurilor recomandate; • Raspunde de calitatea si cantitatea (conform gramajelor prevazute in retete) preparatelor servite; • Supravegheaza in permanenta modul in care se monteaza preparatele in vesela de servire sub aspect estetic de prezentare la consumator; • Verifica zilnic si permanent, modul de functionare a instalatiilor frigorifice, pentru pastrarea si conservarea alimentelor; • Verifica intregul personal din sectiile de productie la intrarea in serviciu, cu privire la starea de igiena, l;a tinuta vestimentara, la starea de sanatate, neadmitand accesul in procesul de productie a lucratorilor bolnavi sau cu aspect necorespunzator din punct de vedere igienic; • Livreaza preparatele culinare din sectie, in baza bonurilor de marcaj sau a tichetelor de casa intocmite de ospatari si avizeaza, la sfarsitul programului, borderourile cu valori inscrise pentru sectia bucatarie.

DISCIPLINA EDUCATIE GENERALA

CAPITOLUL III STILURI ALIMENTARE SI ETNOLOGIE

Reflectarea evolutiei omului, a civilizatiei si culturii sale, precum si a stadiului la care a ajuns intr-un anumit moment o oarecare grupare sociala, se poate realiza prin prezentarea stilurilor de viata ale popoarelor, regiunilor si ale claselor sociale, acestea reprezentand domeniul de cercetare al etnologiei.

Termenul de etnologie semnifica si sugereaza cel mai bine dimensiunea culturala, specifica a productiei umane. Cunoasterea etnologieie alimentare sau etnoalimentatia face posibila stabilirea unor “modele” ale alimentatiei specifice, zonale, care s-au perpetuat din generatie in generatie. Transmiterea lor, realizata pe linie feminina, presupune reeditarea la nivelul fiecarei generatii a unor practici, credinte si obiceiuri. Preocuparile etnologiei se extind asupra alimentatiei obisnuite si a celei ce se pregateste si se consuma in situatii si momente deosebite, asa cum este cazul alimentatiei ceremoniale sau festive. Etnologia alimentara se ocupa de : • Studiul procurarii hranei, care vizeaza materiile si produsele alimentare utilizate, provenienta lor (natura, gospodarie,comert), exigentele calitative si simbolice pe care se formuleaza consumatorii fata de alimente etc.; • Corectarea modalitatilor de preparare si conservare a hranei, in legatura cu care se aprofundeaza sistemele tehnice ce intervin in preparare si conservare (familial, de grup, individual etc.), tehnologiile utilizate si eficacitatea lor, echipamentele si ustensilele folosite de producator etc.; • Analiza conditiilor specifice de consumare a alimentelor, prin cercetarea ambiantei de grup in care are loc (structura celor ce iau masa si ce rol indeplinesc ei), a modului in care se distribuie in timpul zilei orele de luare a mesei, care sunt factorii ce le influenteaza, particularitatile ambientale, mod de constituire a meniurilor, practici folosite in consumarea efectiva a alimentelor; • Evidentierea implicatiilor culturale ale alimentatiei, care au valori foarte diferite de la o etnie la alta si sunt conservatoare in timp, fara a fi in afara unei continue transformari. (vezi ANEXA 1)

In raport cu timpul, preocuparile etnologiei alimentare se pot referi la trei planuri de investigare : A. Stiluri alimentare (SA) din trecut (istoric); B. Stiluri alimentare (SA) contemporane (prezent); C. Stiluri alimentare (SA) ce vizeaza scrutarea perspectivei alimentare (viitoare). (vezi ANEXA 2)

DIVERSITATEA STILURILOR ALIMENTARE SI FACTORII CE DETERMINA DIVERSITATEA Numerosi factori, ce influenteaza alimentatia, practicile si produsele prin care aceasta se satisface, au determinat constituirea unei foarte mari diversitati de stiluri alimentare. In legatura cu cerinta de analiza a stilurilor alimentare proprii si de perfectionare a acestora in viitor este important sa se cunoasca principalele tipuri intalnite si cauzele care le-au determinat aparitia (vezi ANEXA 3).  Stiluri alimentare determinate de nevoile fiziologice sunt destinate acoperirii trebuintelor de baza ale organismului, acestea diferind de la persoana la persoana si modificandu-se in timp datorita unor conditii particulare : - cresterea varstei, - schimbarea caracteristicilor proprii ale organismului (intensitatea metabolismului, greutatea corporala, starea de sanatate) ; - in functie de eforturile pe care le impun munca efectuata, care urmeaza a fi compensate pein alimentele consumate. Acestea pot fi de doua tipuri : • stiluri cotidiene - pentru o situatie obisnuita, care se perpetueaza o perioada mare de timp, intrand in rutina actului alimentar; • stiluri alimentare pentru situatii deosebite - ex.: destinate refacerii organismului datorita unei boli, care include si alimente-medicament in hrana obisnuita, precum si alimentele destinate realizarii in organism a unei anumite stari imbunatatite (fortifiante, puternic energizante).

Stilurile alimentare generate de dorintele speciale ale consumatorilor, ale celor care le pregatesc si ale celor care le ofera cuprind : • stiluri alimentare festive, cu regasire regionala sau de larga aplicatie (protocol alimentar oficial-international); • stiluri alimentare intalnite la alte popoare si cele exotice. Ele sunt apreciate si utilizate pentru posibilitatea de a furniza o anumita multumire, de a satisface placerea de a face turism si prin intermediul alimentelor. Stiluri alimentare conditionate de valorificarea unor anumite materii prime - au caracteristica comuna ca se construiesc mai ales pe anumite resurse alimentare.

Exemple : - s.a. bazate pe peste si alte produse ale marii, raurilor, lacurilor; - s.a. lactate – au originea in zonele crescatorilor de animale pentru lapte; - s.a. cu dominanta vegetala – alimente formate predominant din fructe si legume; - s.a. cerealiere, la care o buna parte din alimente sunt formate din aceste materii prime; - s.a. omnivore – cele mai raspandite – rezultate din folosirea unei mari diversitati de resurse alimentare. Stiluri alimentare in raport cu timpul in care au fost sau vor fi folosite cuprind : - stiluri alimentare contemporane; - stiluri alimentare ce provin din trecut; - stiluri alimentare ce prefigureaza viitorul, Ultimele doua stiluri alimentare constituind o modalitate de diversificare a alimentatiei prezente, de colorare si particularizare a unor secvente ale vietii.

Stiluri alimentare determinate de modul de a bucatari sunt datorate felului de organizare a asigurarii hranei, influentei pe care o au diferitele moduri de pregatire culinara asupra alimentatiei. Influentele modalitatilor de a bucatari asupra stilurilor alimentare decurg din alegerea ce se face intre : - bucataritul care nu este restrictionat de timpul necesar pentru realizarea lui si bucataritul rapid; - bucataria bazata pe procedee calde sau cea care renunta sau le limiteaza la minimum necesar; - prepararea alimentelor din materii prime sau folosirea semifabricatelor si a alimentelor gata preparate; - utilizarea de materii si alimente proaspete sau imbinarea acestora si cu cele conservate prin diferite procedee. Exista, deci, o varietate de cai de grupare si ordonare a stilurilor alimentare, fiecare din ele apte sa serveasca la satisfacerea unor anumite necesitati.

STILURI ALIMENTARE DUPA VARSTA Suntem constienti ca trecerea timpului asupra noastra produce unele modificari si de aceea ne adaptam treptat stilul de viata si implicit stilul alimentar la modificarile ce au avut loc intre timp. Unii nu vor sa recunoasca aceasta derulare a vremii, isi mentin nelimitat acelasi stil de viata si alimentar, constatand mai tarziu, cu regret, ca trebuintele

alimentare nu au ramas aceleasi, iar neluarea in seama a factorilor modificatori a daunat sanatatii organismului. Biologia varstelor, care studiaza evolutia organismelor in diferite etape ale existentei acestora, cerceteaza si descopera cauzele imbatranirii si pune in practica o serie de metode de reducere a efctelor acesteia de prelungire a existentei. In cadrul acesteia, un loc important revine biologiei alimentatiei in raport cu varsta , respectiv asigurarea alimentatiei necesare solicitarilor interne si externe asupra organismului. Se disting astfel : - perioada prenatala, in care viitoarea fiinta se dezvolta in totala dependenta de organismul mamei; de subliniat ca , alimentatia mamei determina caracteristicile hranei primite de fat si prin aceasta dezvoltarea lui; - perioada copilariei, care se intinde de la nastere pana la aparitia semnelor pubertatii, interval in care bse produc cresterile cele mai spectaculoase ale organismului, care pretind un mare aport alimentar (raportat la unitatea de greutate a consumatorilor); - perioada adolescentei, care se intinde pana la 18 ani, corespunde unei continuari mai lente a cresterii; ea este varsta de trecere de la copilarie la maturitate si detine caracteristici ale fiecareia din ele; - perioada maturitatii (varsta a II-a), reprezinta intervalul muncii productive, in care consumul alimentar este puternic influentat de caracterul muncii si de conditiile de mediu; - perioada post-productiva (varsta a III-a), in care procesul de imbatranire este tot mai accentuat, functionalitatea si rezistenta organismului fata de factorii de risc se reduc, ceea ce obliga la un regim alimentar adaptat cu grija nevoilor curente sau conjuncturale ale fiecarui consumator. Alimentatia indicata sa o consumam depinde de varsta biologica care difera de varsta cronologica

STILURI ALIMENTARE DUPA NIVELUL DE SOLICITARE A MUNCII SI A MEDIULUI AMBIANT IN CARE SE DESFASOARA

Asupra formarii si modificarii stilurilor alimentare (in afara de factorii interni) mai actioneaza o serie de factori externi: specificul efortului pe munca care munca il determina stari fiziologice conditiile in care se desfasoara munca STILURILE ALIMENTARE DUPA SOLICITAREA MUNCII SI A MEDIULUI AMBIANT posibilitatile procurare si alimentelor de programul de

de

servire a la locul munca

FACTORII EXTERNI CE INFLUENTEAZA STILUL ALIMENTAR DUPA NIVELUL DE SOLICITARE AL MUNCII, SUNT : - specificul efortului pe care munca il determina diferentiindu-se mai multe categorii de munca ( de la usoare la foarte grele ) corespunzator solicitarii fizice si consumului de energie determinate; - conditiile speciale in care se desfasoara munca – in cazul muncii la temperaturi deosebite (la frig sau la caldura diferite de nivelurile optime) si pentru munca in medii toxice; - programul de munca : intervalul de timp ocupat de acesta intr-o zi, existenta pauzelor de masa cand se consuma alimente; - starile fiziologice deosebite : in perioada de graviditate cand organismul mamei este puternic solicitat de sarcina si cerintele de alimentare ale fatului; - posibilitatile existente la locul de munca pentru procurarea si servirea alimentelor, care organizeraza alimentatia in functie de existenta sau nu a unei cantine, bufet, puncte de vanzare a alimentelor.

FACTORII EXTERNI CE INFLUENTEAZA STILUL ALIMENTAR DUPA NIVELUL DE SOLICITARE AL MUNCII, SUNT :

- specificul efortului pe care munca il determina diferentiindu-se mai multe categorii de munca ( de la usoare la foarte grele ) corespunzator solicitarii fizice si consumului de energie determinate; - conditiile speciale in care se desfasoara munca – in cazul muncii la temperaturi deosebite (la frig sau la caldura diferite de nivelurile optime) si pentru munca in medii toxice; - programul de munca : intervalul de timp ocupat de acesta intr-o zi, existenta pauzelor de masa cand se consuma alimente; - starile fiziologice deosebite : in perioada de graviditate cand organismul mamei este puternic solicitat de sarcina si cerintele de alimentare ale fatului; - posibilitatile existente la locul de munca pentru procurarea si servirea alimentelor, care organizeraza alimentatia in functie de existenta sau nu a unei cantine, bufet, puncte de vanzare a alimentelor.

ANEXE : FISA POSTULUI BUCATAR FISA POSTULUI COFETAR- PATISER CATEVA EXPLICATII – a unor prescurtari si termeni specifici ANEXE DIN REVISTE DE SPECIALITATE –GA ST RO M E DIA-

CATEVA EXPLICATII: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. STANDARD – document STAS – Standard de stat S.P. - Standard profesional S.R. - Standard roman S.T.R. - Standard de ramura S.F. - Standard de firma E.N. - Norma europeana I.S.O. - Organizatia Internationala a Standardizarii S.T. - Specificatie Tehnica . Documentul care se intocmeste de catre producator pentru orice sortiment care se realizeaza in baza unui S.P.; cuprinde toate elementele caracteristice produsului: denumirea comerciala, masa nominala, proprietati senzoriale, proprietati fizice si chimice, conditii de ambalare , marcare, transport, termen de valabilitate. S.T. Se aproba de conducatorul unitatii. Sau: S.T. - este un document prin care se stabilesc caracteristicile pe care trebuie sa le indeplineasca un produs alimentar pentru circulatia sa in reteaua comerciala. 10. Termen de valabilitate – data pana la care un produs alimentar isi pastreaza caracteristicile specifice in conditii de depozitare corespunzatoare si este garantat pentru consum. Se stabileste de catre producator si pe raspunderea acestuia. 11. Trasabilitate – posibilitatea identificarii si urmaririi pe parcursul tuturor etapelor de receptie, productie (procesare) si distributie a unui aliment, a hranei pentru animale, a unui animal destinat productiei de alimente sau a unei substante care urmeaza sa fie incorporata intr-un aliment sau in hrana pentru animale. 12. Inocuitate – insusire a unui produs alimentar de a fi sigur pentru consum , de a nu prezenta pericole pentru consum. 13. Siguranta alimentelor – concept conform caruia se asigura faptul ca alimentele nu vor cauza inbolnavirea consumatorilor cand sunt preparate sau consumate conform utilizarii destinate. 14. Securitatea unui aliment – stare de siguranta , de aparare de protectie; lipsa de primejdie. Aliment de protectie este un aliment capabil sa contribuie la prevenirea sau ameliorarea unei boli fara insa a se substitui medicamentului. 15. Contaminare – proces de inbolnavire datorita agentilor patogeni; aducerea intamplatoare a unui contaminant in aliment sau in contact cu acesta. 16. Contaminare incrucisata : contaminarea care se poate produce prin intersectarea fluxurilor salubre cu cele insalubre 17. Contaminant alimentar – orice agent biologic, chimic, corp strain sau alte substante care pot compromite siguranta alimentara si valoarea de utilizare, fie prin natura lor , fie prin actiunea si , respectiv durata lor de actiune asupra alimentului. 18. Aliment potential daunator – aliment capabil sa suporte cresterea rapida si progresiva a unui nr. de microorganisme toxicogene. 19. Aliment – preparat sau produs natural care se mananca si ajuta la intretinerea vietii. 20. Sanatate – stare a unui organism la care functionarea tuturor organelor se face normal si regulat. 21. Sanatate publica – bunastarea sanitara, starea de salubritate a intregii populatii.

22. Salubritate – faptul de a fi salubru; stare generala favorabila a conditiilor igienice si sanitare dintr-un loc. 23. Salubru – favorabil sanatatii; sanatos 24. Insalubru – daunator sanatatii; consecinta a faptului ca nu sunt respectate regulile de igiena; nesanatos. 25. Aditivi alimentari. Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se intelege orice substanta care , in mod normal, nu este consumata ca aliment in sine si care nu este ingredient alimentar caracteristic avand sau nu o valoare nutritiva si prin a carui adaugare intentionata la produsele alimentare in scopuri tehnologice , in decursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament si ambalare a unor asemenea produse alimentare devine o componenta a acestor produse alimentare. Potrivit doctrinei aditivii alimentari sunt substante adaugate in produsele alimentare cu scopul de a le modifica sau creea anumite proprietati, a facilita anumite operatii de prelucrare si a asigura o anumita stabilitate in timp. Potrivit altei definitii, aditivii alimentari sunt substante care se adauga in cantitati mici in produs in timpul prelucrarii tehnologice, conditionarii, conservarii, ambalarii, a transportului sau pastrarii in scopul imbunatatirii caracteristicilor de calitate, cresterii stabilitatii si maririi valorii nutritive. 26. Auxiliarii alimentari – sunt substante de adaos in urme cu efect pasager/temporar, in scop tehnologic. Se aseamana cu aditivii intrucat sunt introdusi in produsele alimentare cu un scop tehnologic precis. In schimb, se deosebesc de acestia prin aceea ca sunt introdusi intr-o etapa intermediara de fabricatie , fiind eliminati sau distrusi inainte de realizarea produsului finit. Ca exemple: antispumantii de clarificare si filtrare, de spalare si depielare, de deplumare, purificare a apelor, deformare-turnare a bomboanelor etc. 27. Ingredientele alimentare – sunt substante de aditivare tehnologica folosite in concentratii mai mari decat aditivii propriu-zisi cu functie bine definita in ameliorarea calitatii alimentelor: aromatizare, indulcire,spumare, etc. Acestea imbunatatesc valoarea nutritiva si energetica a alimentelor precumsi calitatile senzoriale. Unele substantepot actiona concomitent ca ingredient si aditiv (de exemplu gelatina este ingredient in aspic pentru clarificarea vinului). Potrivit Normei metodologice din 7 februarie2002, privind etichetarea alimentelor, prin ingredient se intelege orice substanta, inclusiv aditivii, utilizata la producerea sau la prepararea unui alimentsi care va fi continuta si de produsul finit ca atare sau intr-o forma modificata . In schimb nu sunt considerate ingrediente si urmatoarele: - aditivii a caror prezenta intr-un aliment este datorat exclusiv faptului ca au fost continuti in unul sau in mai multe ingrediente ale acestuia si cu conditia ca acestia nu isi mai indeplinesc functia tehnologica in produsul finit; - aditivii utilizati ca auxiliari tehnologici; - substantele folosite in cantitati strict necesare ca solventi sau ca suport pentru aditivi si pentru arome. 28. E – un cod; adica un numar alocat unui aditiv alimentar careindica faptul ca: - a fost testat pe animale si s-a dovedit a fi sigur pentru consum; - a fost inregistrat ca un aditiv permis la forurile de specialitate; - este un mijloc de identificare al unui anumit aditiv. De exemplu prima cifra indica natura aditivului. 29. Monitorizare – verificarea prin teste , masuratori sau analize a faptului ca procedurile de prelucrare sau manipulare in fiecare punct critic de control respecta criteriile stabilite. 30. Mentenanta – totalitatea operatiilor de intretinere si reparatie pentru instalatii, utilaje, mijloace de transport. 31. H.A.C.C.P. - un sistem de identificare, evaluare si cotrol al riscurilor potentiale care sunt semnificative pentru siguranta alimentara.

IGIENA IN UNITATILE DE PRODUCTIE CULINARA Este factorul determinant al sigurantei alimentare a preparatelor;
- in cazul contaminarii fizice, chimice sau biologice, produsele culinare ( de cofetarie-patiserie) pot afecta imediat sau in timp sanatatea consumatorilor. Aplicarea regulilor de bune practici privind igiena si procesul de productie ofera garantia ca fiecare materie prima nu va fi acceptata in procesare daca prezinta contaminari in afara limitelor acceptabile. - productia se desfasoara in conditii de igiena si de preparare corespunzatoare; - produsele alimentare sunt protejate fata de surse de contaminare si pericole potentiale care le-ar face improprii consumului.

GHID NATIONAL DE BUNE PRACTICI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR
Ghidurile nationale de bune practici pentru siguranta alimentelor sunt instrumente utile, de mare importanta, care ajuta sa se respecte regulile de igiena a alimentelor in toate etapele lantului alimentar. Scopul elaborarii ghidului national de bune practici este : - de a crea o structura de baza de coduri specifice; - de trasare a unor linii directoare care sa puna in evidenta conditiile necesare pentru producerea de alimente sigure pentru sanatatea consumatorilor; (incepand de la aprovizionare-productie-desfacere-transportservire/comercializare-consum),dar sa si permita oricarui lucrator in alimentatie sa-si adapteze propriul mod de lucru la acestea. Ghidul este destinat atat unitatilor din domeniul productiei culinare organizate in sistem clasic : - restaurante clasice sau specializate; - restaurante aferente unitatilor turistice (hoteluri,vile, pensiuni,etc. - restaurante cu specific local sau national;

- restaurantelor cu autoservire; - restaurantelor cu servire rapida – fast food; - unitatilor tip bar; - unitatilor tip bufet,berarie,bodega,birt etc.; - restaurante cu caracter social (colective din intreprinderi si institutii:scoli, camine studentesti,spitale,clinici, sanatorii,unitati militare, etc.) - restaurante rutiere Cat si unitatilor de productie de catering( sistem tip cook-chill – care se incalzesc, cook-freeze – mancare rece sau sause-vid -sos la pliculet vidat / recipient vidat) Ansamblul regulilor de bune practici vizeaza trei tipuri de contaminanti Biochimici Fizici Chimici trebuie sa se lupte eficient pentru a Proteja sanatatea consumatorilor de produse culinare Concluzia : Realizand produse sigure din punct de vedere igienico-sanitar, se asigura sanatatea oamenilor, prin prevenirea imbolnavirilor ale caror efecte negative greveaza asupra societatii. Termeni si expresii Din Legea privind Securitatea si Sanatatea in Munca Nr.319/2006 - lucrator – persoana angajata de catre un angajator, potrivit legii, inclusiv studentii,elevii in perioada efectuarii stagiului de practica, precum si ucenicii si alti participanti la procesul de munca, cu exceptia persoanelor care presteaza activitati casnice; - angajator – persoana fizica sau juridica care se afla in raporturi de munca ori de serviciu cu lucratorul respectiv si care are responsabilitatea intreprinderii si/sau unitatii.

- alti participanti la procesul de munca – persoane aflate in intreprindere si/sau unitate, cu permisiunea angajatorului, in perioada de verificare prealabila a aptitudinilor profesionale in vederea angajarii; persoane care presteaza activitati in folosul comunitatii sau activitati in regim de voluntariat; someri pe durata participarii la o forma de pregatire profesionala; persoane care nu au contract individual de munca incheiat in forma scrisa, dar se poate face dovada prestatiilor efectuate. - reprezentant al lucratorilor, cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor – persoana aleasa, selectata sau desemnata de lucratori, in conformitate cu prevederile legale, sa ii reprezinte in ceea ce priveste problemele referitoare ;a protectia securitatii si sanatatii lucratorilor in munca; - prevenire – ansamblu de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate etepele procesului de munca, in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale (accidente, boli profesionale, etc.) - eveniment – accident care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului, produs in timpul procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau legata de profesie; - accident de munca – vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitatea temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces; - boala profesionala – afectiune care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munca; suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul de munca. - echipament de munca – orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita in munca; - echipament individual de protectie – orice echipament destinat a fi purtat sau manuit de un lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca; - loc de munca – locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile intreprinderii si/sau unitatii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau unitatii la cere lucratorul are acces in cadrul desfasurarii activitatii; - pericol grav si iminent de accidentare – situatia concreta, reala si actuala careia ii lipseste doar prilejul declansator pentru a produce un accident in orice moment; - stagiu de practica – instruirea cu caracter aplicativ, specifica meseriei sau specialitatii in care se pregatesc elevii, studentii, cursantii, precum si

somerii in perioada de reconversie profesionala; - securitate si sanatate in munca – ansamblul de activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si altor persoane participante la procesul de munca; - incident periculos – eveniment identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activitati sau a unui echipament de munca sau/si din comportament neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucratorii, dar ar fi posibil sa aiba asemenea urmari si/sau a cauzat ori ar fi fost posibil sa produca pagube materiale; - servicii externe – persoane juridice sau fizice din afara intreprinderii/unitatii, abilitate sa presteze servicii de protectie si prevenire in domeniul securitatii si sanatatii in munca;cf.legii - accident usor – eveniment care are drept consecinta leziuni superficiale care necesita numai acordarea primelor ingrijiri medicale si a antrenat incapacitatea de munca cu o durata mai mica de 3 zile; - boala legata de profesie – boala cu determinare multifactoriala, la care unii factori determinanti sunt de natura profesionala.

Legislatia privind igiena alimentatiei
- HG 924/2005 – privind aprobarea Regulilor generale pentru igiena produselor alimentare; - HG 954/2005 – privind aprobarea Regulilor specifice de igiena pentru alimente de origine animala; - Legea 319/2009 – Legea securitatii si sanatatii in munca;

2. Igiena personala
2.1 Starea de sanatate a personalului

Personalul care lucreaza in unitatile de productie culinara constituie o sursa de contaminare a produselor, de aceea, se angajeaza doar cu conditia atestarii starii de sanatate (carnetul de sanatate); Controlul medical preventiv se efectueaza periodic (trimestrial, semestrial sau anual) sau ori de cate ori este necesar; Analizele de laborator vor fi cele stabilite prin legislatia in vigoare; Zilnic, la inceperea programului de lucru, sefii zonelor de activitate sau sefii bucatari/cofetari vor verifica starea de sanatate a personalului prin vizualizare si intrebari referitoare la posibile afectiuni  semnele de boala sunt : - infectii ale pielii - plagi - abcese - panaritii - dureri abdominale - senzatii de voma - stare febrila - tuse - dureri in gat - scurgeri din urechi, etc.
 

 

semnele de oboseala fizica avansata prezanta starii de ebrietate

 starea de curatenie a mainilor si unghiilor.

 Angajatii bolnavi sau suspecti de imbolnavire nu vor avea acces in spatiile de productie culinara ale unitatii si vor fi trimisi la medic. Personalul va fi reprimit numai cu aviz medical (fisa de monitorizare specifica – anexa 20 ).

Orice persoana care are o taietura sau o rana va inceta lucrul si va izola rana cu pansamente sterile si, apoi, cu manusi sau cu un sistem de protectie impermeabil, isi va putea continua lucrul.

2.2 Igiena corporala, a mainilor, comportamentul personalului 2.2.1 Igiena corporala

Accesul persoanelor in procesul de productie se face prin vestiare in sistem filtru, dotate cu dusuri si spatii separate pentru haine de strada si pentru echipamente de protectie; Igiena corporala va fi asigurata prin efectuarea de dusuri generale la inceputul si sfarsitul fiecarui schimb, spalarea periodica a parului, spalarea si dezinfectarea mainilor, intretinerea curateniei unghiilor si purtarea echipamentului de protectie complet, in stare perfecta de curatenie.

2.2.2 Igiena mainilor

Igiena mainilor lucratorilor care desfasoara activitati in spatiile de productie culinara este unul din cele mai importante aspecte care asigura eliminarea pericolelor de contaminare prin contact cu produsul. Este obligatorie spalarea mainilor: - la inceperea lucrului; - la schimbarea operatiei de lucru; - dupa manipularea materiilor prime sau a ambalajelor; - dupa fiecare pauza; - inainte de punerea sau schimbarea manusilor - dupa orice operatie de curatenie si dezinfectie a locului de munca;

- dupa manevrarea deseurilor; - dupa fumat, mancat, baut sau mestecat guma; - dupa iesirea de la WC; - dupa stranutare, tusire, folosirea unei batiste sau servetel; - dupa atingerea parului, a nasului, a urechilor sau a corpului.  Spalarea mainilor se face dupa urmatoarea tehnica:

umezirea mainilor si antebratelor cu jet de apa calda ( min. 38 ˚C ); sapunire si clabucire ; frecarea energica a mainilor timp de 10-15sec. clatirea mainilor cu jet de apa calda; dezinfectare cu solutie dezinfectanta avizata sanitar; uscarea mainilor cu jet de aer cald/cu prosoape de hartie de unica folosinta.

   

ATENTIE !! Mainile spalate in mod sistematic constituie un pericol mai mic de contaminare decat manusile folosite toata ziua ! 2.2.3 Comportamentul personalului

In timpul proceselor de preparare, personalul in contact cu produsele nu va purta bijuterii, ceasuri, agrafe, etc.; Nu se admite personalul in sectiile de preparare cu obiecte personale (sacose, genti, ziare, borcane cu mancare, sticle cu apa minerala, etc.;

 Tot personalul care participa la activitatea de productie va purta echipament de protectie complet (inclusiv sorturi din material textil sau panza cauciucata) si curat, inclusiv incaltamintea si piese pentru

acoperirea completa a prului, iar pentru zonele in contact cu umezeala, va avea piese din material impermeabil;  Persoanele care lucreaza cu materia prima sau cu semipreparate si care prezinta pericole de contaminare, nu trebuie sa intre in contact cu produsul finit decat dupa ce isi schimba echipamentul de protectie cu unul curat si dezinfectat;

Se recomanda ca sorturile sa se schimbe ori de cate ori ajung intr-o stare avansata de murdarie; In spatiile de lucru este interzis consumul bauturilor alcoolice, fumatul, mancatul sau mestecatul gumei.Se recomanda amenajarea unor spatii pentru servit masa si fumat. Pe tot parcursul desfasurarii activitatii, personalul trebuie sa aiba un comportament adecvat prevenirii contaminarii produselor prin stranut,tuse,spalare incorecta.

 La executarea operatiunilor de finisare-decorare a produselor culinare si la ambalare se recomanda purtarea mastilor de protectie;

Orice angajat trebuie sa raporteze sefului superior orice fel de rani la maini, brate, fata sau orice stare de boala; Dupa orice iesire din spatiul de productie, intrarea se va face prin filtru sanitar; Pentru operatiile care se efectueaza manual, se recomanda utilizarea manusilor de unica folosinta; Manusile de protectie termica se vor inlocui in cazul acumularii de muradrie de pe tavi; Nu se vor purta manusi rupte sau gaurite;

 La orice intrerupere a activitatii pentru anumite nevoi personale, manusile se vor scoate si se vor pastra in conditii igienice (agatate sau in dulapuri);

In apropierea chiuvetei se va amenaja un dulap/rastel pentru pahare de unica folosinta, pentru consumul apei de catre personal; Se interzice gustarea produselor cu ajutorul degatelor; Ustensilele cu care se fac determinarile de gust se dirijeaza direct la spalare (nu se mai introduc in produse dupa degustare);

 

Nu se vor pastra resturi de materii prime, semipreparate sau produse finite in zonele de lucru, sertare, dulapuri sau sub mesele de lucru;

 Servirea produselor culinare se face respectandu-se regulile de servire-se interzice atingerea produselor culinare sau a interiorului veselei de servire; Fiecare angajat operator trebuie sa fie constient si bine informat de regulile care trebuie respectate pe timpul activitatii de productie si sa actioneze in acord cu ele. El trebuie sa fie constiet de faptul ca un standard inalt de igiena personala este o buna protectie fata de orice fel de contaminare a alimentelor.

 Orice operator are datoria de a informa si corecta in acest spirit pe colegii sai si de a informa sefii in legatura cu orice actiune iresponsabila, ontrara regulilor stabilite.

3. Starea de curatenie a locului de munca
3.1 Conditii generale.

Se recomanda ca spatiile unitatilor de productie sa fie separate pe compartimente clar identificate si marcate: - depozite de materii prime, - depozite de produse finite,

- depozite de materiale de intretinere instalatii si echipamente si de igienizare-dezinfectie, - depozite de deseuri, - spatii de prelucrari preliminare, - spatii de preparare, - anexe social sanitare Lista spatiilor – vezi anexa 1 Cladirea/camera destinata desfasurarii productiei va avea peretii realizati din materiale cu suprafete netede, usor de curatat, fara goluri sau zone inaccesibile efectuarii operatiunilor de curatire, dezinsectie si deratizare. vestiare, grupuri sanitare si birouri

tentie !!Supra

Atentie !!

Suprafetele rugoase acumuleaza murdarie si devin focare de infectie.  Spatiile de productie culinara/de cofetarie se vor proiecta, amplasa, construi si finisa astfel incat:

sa asigure separarea fluxurilor de productie, de personal si de deseuri pentru a nu permite contaminarea incrucisata; sa nu permita formarea condensului,a igrasiei, a mucegaiului, desprinderea de tencuiala, vopsea sau faianta/gresie.

 sa asigure protectia impotriva daunatorilor;

sa permita curatenia, dezinfectia si deratizarea usoara, corecta si eficienta.

Caile de acces in spatiile de lucru vor avea stergatoare impregnate cu solutii de dezinfectat sau sisteme de spalare si dezinfectare a incaltamintei.

3.2 Pereti, pardoseli, plafoane, ferestre, usi .

Peretii si plafoanele spatiilor de productie culinara se vor realiza din materiale impermeabile, nonabsorbante, netoxice, usor de igienizat si de dezinfectat;

 Pardoselile trebuie sa fie netede, antiderapante, rezistente la socuri mecanice, usor de igienizat si de dezinfectat;

In spatiile de productie, pentru a asigura o panta de scurgere a apelor de spalare, pardoselile vor fi usor inclinate catre gurile de scurgere; Peretii, pardoselile si plafoanele trebuie sa nu prezinte fisuri, sparturi sau spatii care sa permita acumularea de murdarie, pulberi de faina, resturi de semifabricate, praf, etc.; Pentru a impiedica inmultirea rozatoarelor si a insectelor, se recomanda ca sub pardoseli sa nu existe spatii libere;

 Ferestrele se vor construi astfel incat sa se evite acumularea de praf, sa asigure o buna etansare si sa nu favorizeze producerea condensului;

Ramele ferestrelor mobile se vor construi astfel incat sa permita fixarea plaselor de protectie impotriva daunatorilor; Plasele de protectie vor fi demontabile pentru a putea fi curatate; In cazul in care ferestrele sunt prevazute cu pervazuri interioare, e recomanda ca acestea sa fie suficient de mult inclinate pentru a preveni folosirea lor pe post de rafturi; Usile si tocurile vor fi confectionate din materiale rezistente la coroziune si trebuie sa aiba suprafete netede, pentru a putea fi usor curatate;

 

 Usile care fac legarura cu exteriorul vor avea deschiderea spre exterior, vor fi prvazute cu plase demontabile contra daunatorilor si cu dispozitive de autoinchidere;
 

Se va asigura o buna etansare a usilor, inclusiv la partea inferioara; Usile care necesita deschideri frecvente vor avea sisteme batante de inchidere – deschidere.

3.3 Iluminat, ventilare. Scari, lifturi si alte structuri auxiliare .

In toate spatiile de productie culinara se va asigura o iluminare naturala sau artificiala adecvata;

 Pozitionarea lampilor se va face astfel incat sa se asigure o iluminare uniforma;

Pentru a impiedica contaminarea produselor cu cioburi de sticla, becurile si toate sistemele de iluminat suspendate trebuie sa fie protejate “antiex” si se vor monta astfel incat sa nu permita acumularea prafului; Sistemele de protectie a instalatiilor electrice vor asigura o igienizare usoara si vor impiedica dezvoltarea infestarii sau adapostirea rozatoarelor; Pentru a evita incalzirea excesiva, aparitia condensului, acumularea prafului, aparitia mucegaiului si pentru a elimina aerul contaminat, in spatiile de productie se va asigura ventilarea naturala si/sau mecanica, fara a permite patrunderea fluxului de aer dintr-o zona contaminata catre o zona curata;

 Deasupra masinilor de gatit trebuie instalate hote de aspiratie pentru indepartarea aburilor si vaporilor;

In spatiile de spalare a veselei, unde se degaja o cantitate mare de abur, se pot monta instalatii de dezumidificare, cu rolul de a absorbi umiditatea din aer si de a-l usca; Gurile de admisie si de evacuare a aerului vor fi dotate cu plase de protectie cu ochiuri mici, pentru a preveni patrunderea daunatorilor;

Structurile auxiliare care vin in contact direct cu produsele vor fi confectionate din materiale compatibile cu acestea (inox, aluminiu, material plastic, etc.); Se va evita utilizarea de materiale protejate cu vopsea care ar putea contaminba produsele;

 Jgheaburile/toboganele vor fi prevazute cu trape de verificare si interventie, pentru a se asigura posibilitatea intretinerii si igienizarii corespnzatoare;

Golurile pentru scarile de acces la alte nivele, lifturi, poduri, tobogane, conducte, benzi trebuie prevazute cu borduri din beton sau din alte materiale necorozive. Bordurile trebuie sa aiba o inaltime suficienta pentru a evita scurgerea apelor uzate sau de spalare;ele trebuie sa fie netede si sa nu prezinte intreruperi sau fisuri;

3.4 Echipamente tehnice. Utilaje, instalatii si ustensile specifice Echipamente de masura si control.Termograme si umidograme.
3.4.1 Utilaje, instalatii si ustensile. Planul de amplasare a utilajelor trebuie sa asigure distantele optime de operare (efectuare corecta, fara contaminari a operatiunilor tehnologice, cat si a celor de curatare, igienizare, reparatii, intretinere si control) si respectarea fluxurilor si a traseelor; Amplasarea utilajelor in flux se va face astfel incat sa nu permita intersectarea fazelor salubre cu cele insalubre; Utilajele, instalatiile si ustensilele care vin in contact cu materiile prime/semipreparatele/produsele finite vor fi confectionate din materiale care sa nu contamineze produsele alimentare, rezistente la actiuni mecanice, termice si chimice, usor de curatat, cu suprefete netede, fara adancituei sau unghiuri greu accesibile ;

Materialele recomandate sunt: - otelul inoxidabil; - lemnul sintetic; - teflonul; - materialele textile; - substituenti ai cauciucului, etc. Trebuie evitat lemnul sau alte materiale care nu pot fi curatate sau dezinfectate corespunzator.Se recomanda lemn de esenta tare (fag, stejar, carpen), foarte bine finisat, fara crapaturi, denivelari. Utilajele si instalatiile constitue o sursa de contaminare si de aceea este necesar ca ele sa fie demontate, curatate, spalate si dezinfectate; Depozitarea si pastrarea ustensilelor se face in sistem protejat, pe rafturi, rastele, dulapuri, cuiere, etc. la o inaltime de minim 50 cm de la sol; Ustensilele utilizate (cazanele, ligheane, castroane, oale, plansete, tavi de lucru, teluri, linguri, spatule, amestecatoare, rulouri reglabile de taiere, cutite, rulouri de décor, stante, etc. ) se vor verifica periodic si se vor inlocui in cazul eventualelor degradari; Se recomanda utilizarea tocatoarelor diferite pentru: paine, carne cruda, carne fiarta, peste crud, peste fiert, legume crude, legume fierte; Culorile utilizate pentru marcarea ustensilelor sunt: - rosu pentru carne cruda ; - albastru pentru peste crud; - brun pentru carne care a suferit un tratament termic; - verde pentru vegetale; - alb pentru scopuri generale; - galben pentru sandvisuri. La servire nu se va folosi decat vesela curata si numai dupa verificarea integritatii fizice (fara crapaturi, fisuri, cioburi etc.); 3.4.2. Echipamente de masura si control. Controlul proceselor trebuie sa se faca cu echipamente adecvate domeniului de masurare si specificului produselor; Materialele din care sunt confectionate echipamentele de masura si control in zona de contact cu produsele alimentare nu trebuie sa contamineze sau sa modifice caracteristicile calitative ale acestora ( nu se vor utiliza aparate de masura din sticla sau cu mercur);

Intretinerea si igienizarea echipamentelor de masura si control se vor face conform unor instructiuni specifice pentru a se asigura ca nu se vor produce contaminari prin utilizarea lor in procesul de preparare. Se recomanda verificarea cu o frecventa mai mare a cantarelor de la dozarea premixurilor de condimentare sia aditivilor pentru a se evita supradozarea; Pentru a garanta acuratetea masuratorilor efectuate asupra microclimatului din spatiile de depozitare a materiilor prime, semipreparatelor si a produselor finite din productia culinara, se recomanda ca, periodic, sa se verifice precizia echipamentelor de inregistrare a temperaturii; testarea se face prin compararea acestora cu rezultatele unui termometru standard ( cel putin o data pe an); Acelasi regim se va aplica si pentru termometrele utilizate pentru masurarea temperaturilor de preparare, de racire sau de reincalzire a preparatelor culinare. 3.5. Depozitare materii prime, semipreparate, produse finite, ingrediente 3.5.1 Depozitare materii prime.
Atentie!! Materiile prime utilizate in productia culinara trebuie stocate astfel incat sa se evite alterarea si/sau contaminarea acestora!

Depozitele de materii prime se ampleaseaza in cadrul fluxului tehnologic astfel incat sa se asigure o legatura functionala cu celelalte spatii de lucru. In aceste spatii se vor asigura conditii corespunzatoare de temperatura si umiditate relativa a aerului, de igienizare, precum si o buna ventilare si iluminare.

Se va acorda o atentie deosebita asigurarii si mentinerii lantului frigorific de la aprovizionare pana la comercializare in cazul produselor pe baza de oua, branzeturi, produse lactate proaspete ( smantana, frisca, iaurt, branza proaspata de vaca), carne, fructe etc. Orice

defectiune tehnica ce apare la agregatele frigorifice se va remedia cu prioritate. Atentie !! In domeniul preparatelor si semipreparatelor culinare asigurarea continuitatii lantului frigorific este una din regulile de baza! Caile de acces si ferestrele vor fi protejate impotriva patrunderii daunatorilor. Fiecare tip de materie prima sau ingredient trebuie sa fie usor de identificat prin etichetare corespunzatoare ( denumire produs, numar de lot, data de receptie, termen de valabilitate ); Se recomanda ca materiile prime care pot imprumuta mirosuri sa se dewpoziteze in spatii separate sau sa se asigure separarea acestora cu ajutorul unor ambalaje cu posibilitate de izolare (ambalaje cu capac). Depozitarea materiilor prime care nu neceseta conditii deosebite de temperatura si umiditate se poate face in acelasi spatiu, asiguranduse o delimitare a fiecarui tip de materie prima prin stive diferite sau prin expunere pe rafturi. Se recomanda temperaturi de maxim 20 °C; Depozitarea sacilor cu faina, zahar, lapte praf etc. se face sewparat pe tipuri de materii prime, pe gratare de lemn de cca. 10Cm inaltime, in stive de maxim 10 randuri in anotimpurile reci si de maxim 6 randuri in anotimpurile calde, in spatii in carew umiditatea relativa sa se mentina la 60-70%. Pentru o buna aerisire a materiilor prime pulverulente, dar si pentru a asigura spatiul necesar operatiunilor de curatare si de combatere a daunatorilor si pentru acces in caz de incendiu este necesar ca stivuirea sa se faca pastrand distantele recomandate de reglementarile in vigoare intre stive si de la stive la pereti.

Amplasarea spatiilor frigorifice pentru depozitarea carnii si a produselor din carne, produselor lactate, oualor, legumelor si fructelor proaspete, grasimile vegetale, drojdie etc. se face pe flux, astfel incat sa se asigure legaturile functionale cu celelalte spatii de productie. Se va tine cont de regula ca spatiile frigorifice sa nu se amplaseze in locuri cu temperaturi ridicate ale aerului sau cu expunere directa la soare a agregatelor frigorifice. Spatiile frigorifice vor asigura un spatiu de depozitare suficient pentru toate tipurile de produse ce necesita aceste regimuri de depozitare; In cazul unitatilor mici, care nu dispun de spatiu frigorific suficient, se poate face pastrarea in acelasi spatiu a materiilor prime si semipreparatelor care necesita aceleasi conditii de temperatura, cu conditia separarii lor prin ambalare in cutii inchise, marcate pentru identificare. Peretii spatiilor frigorifice se vor finisa cu materiale lavabile, usor de spalat, care nu ruginesc si sa nu fie poroase; Pardoseala spatiilor frigorifice va fi din materiale netede, lavabile, care sa nu se deterioreze in timpul depozitarii prin denivelare sau formare de fisuri, care pot deveni puncte de contaminare. Ea va avea panta care sa permita scurgerea apelor de spalare catre o gura de evacuare exterioara; Usile camerelor frigorifice trebuie sa se inchida etans; Iluminatul acestora va fi in conformitate cu regulile celorlalte spatii de depozitare pentru a se asigura conditii de manipulare a produselor in siguranta. Fiecare spatiu frigorific va fi prevazut cu un sistem de monitorizare a temperaturii, amplasat vizibil. Spatiile frigorifice utilizate pentru depozitare pot fi echipate cu alarme de temperatura; Depozitele si agregatele frigorifice se vor mentine in stare curata, fara miros neplacut sau de mucegai; Depozitarea se face pe rastele, in stive sau in sistem paletizat. Toate produsele care se depoziteaza se vor marca pentru identificare,

iar iesirea din depozit se face respectand regula “primul intrat-primul iesit” (sistem FIFO). 3.5.2. Depozitare semipreparate. Pentru pastrarea semipreparatelor atat in stare refrigerata cat si in stare congelata se impun amplasarea de spatii de depozitare cu destinatie speciala (frigidere, camere frigorifice, dulapuri frigorifice); Depozitarea semipreparatelor de tipul sosurilor, aspicurilor, dressingurilor etc. se va face in recipiente inchise, marcate pentru identificare. Temperaturile de depozitare recomandate sunt de 4 – 8°C pentru produsele in stare refrigerata si de -18°C pentru cele in stare congelata. Atentie !! La temperaturi de -10°C, multiplicarea microorganismelor este redusa, iar la -18°C, activitatea microbiana este stopata. Deci: intre -10°C si -18°C, microorganismele se pot inca multiplica! Temperaturile de depozitare se vor monitoriza si se vor inregistra in fise special concepute. 3.5.3. Depozitarea produselor finite. Spatiile destinate acestui scop vor fi plasate pe fluxul tehnologic astfel incat sa asigure legaturi functionale cu celelalte spatii (depozite de ambalaje, sali de livrare ) Incaperile vor avea pardoseala rezistenta la trafic, iar peretii vor fi acoperiti cu faianta , sau materiale lavabile si rezistente la umezeala; Se vor asigura temperaturi optime de depozitare in functie de tipul produselor; Se va asigura o ventilare corespunzatoare a spatiilor, astfel incat sa previna aparitia condensului sau a mucegaiului pe pereti si pe plafon; Caile de acces si ferestrele vor fi protejate impotriva patrunderii daunatorilor.

Iluminatul se face cu corpuri de iluminat protejate impotriva imprastierii cioburilor si va fi cu raspandire uniforma si de intensitate optima; Depozitarea produselor finite se va face : - In stiva, ambalate in ambalaje de transport din carton sau din material plastic, avizate pentru produse alimentare; - Pe carucioare sau rastele fixe sau mobile, ambalate in caserole, etc.; − Pe carucioare transportoare sau rastele (in tavi de prezentare, boluri, etc.). Paletii/carucioarele/rastelele utilizate pentru depozitarea produselor finite vor fi confectionate din materiale necontaminate pentru produs, usor de manipulat si de igienizat;

3.5.4. Depozitare ingrediente. Spatiile necesare depozitarii ingredientelor (condimente, arome, coloranti, agenti de legare, conservare, afanare, emulsionare etc.) trebuie sa fie mentinute curate, igienizate, uscate si protejate impotriva daunatorilor; Aceste spatii trebuie sa fie prevazute cu sisteme de aerisire si sa aiba acces controlat (sub cheie); Depozitarea se va face pe paleti sau pe rafturi, cu distante intre loturi si grupe de produse. Se recomanda ca, alaturi de spatiile de depozitare sau chiar in incinta acestora, sa se amenajeze un spatiu de dozare a ingredientelor, dotat cu cantare etalonate si in care sa se faca dozarea ingredientelor; Dozarea se va executa in conditii igienice, cu ustensile si recipiente curate, de catre o persoana anume desemnata pe fiecare schimb de productie. 3.5.5. Depozitare vesela si ustensile de lucru.

Spatiile de depozitare a veselei si a ustensilelor de lucru necesare pentru desfasurarea proceselor de preparare se amplaseaza aproape de salile de preparare a produselor reci sau calde, astfel incat sa se asigure un flux corespunzator; Se impune amenajarea unui spatiu de spalare a ustensilelor, dispozitivelor si a tavilor utilizate pe parcursul procesului tehnologic, cu accesseparat pentru vase murdare-spalare-uscare/depozitare-iesire catre spatiile de utilizare; Spatiul de spalare va fi prevazut cu bazin de spalare cu sursa de apa rece si calda, cu sistem de evacuare a apelor uzate si cu rastele de scurgere si depozitare a ustensilelor curate.Se pot utiliza utilaje specifice de spalare. Spatiul de uscare/depozitare va fi prevazut cu dulapuri/rastele pentru depozitarea ustensilelor si veselei spalate; 3.5.6. Depozitare ambalaje Ambalajele utilizate pentru produsele de catering se depoziteaza numai in spatii special destinate, amplasate aproape de spatiul de ambalare pentru asigurarea unui flux fara risc de contaminare; In functie de tipul de unitate, se vor asigura spatii separate pentru: - Ambalajele de transport returnabile ( tavi, boluri, recipiente, vesela de servit ), pentru care este necesar sa se asigure un circuit clar de : receptie ambalaje/vesela murdare – spalare – uscare – depozitare ambalaje/vesela curate; - Ambalaje individuale de prezentare sau de transport de unica folosinta. Depozitarea ambalajelor se face pe rastele sau paletizat. Nu se admite depozitarea direct pe paviment. Spatiile trebuie contruite astfel incat sa permita pastrarea corespunzatoare a ambalajelor (sa fie uscate, fara infiltratii sau igrasie, bine ventilate si iluminate). Aceste spatii trebuie mentinute curate, igienizate, protejate impotriva patrunderii daunatorilor.

3.5.7. Depozitare articole de lenjerie de servire Pentru depozitarea articolelor de lenjerie de servire (fete de masa, servetele, servete, ankare, huse pentru scaune, draperii etc.) se amenajeaza un spatiu care sa asigure un circuit corect de articole de lenjerie murdara-articole de lenjerie curata; Depozitarea articolelor murdare de lenjerie se face in cosuri sau pe gratare de lemn sau metalice, in seturi de cate 10 buc.(9 plus una in legatura) Depozitarea articolelor curate de lenjerie se face pe rafturi, separat pe tipuri de articole, marcate pentru identificare. 3.5.8. Depozitarea ustensilelor si substantelor pentru igienizare. Substantele chimice si ustensilele folosite in operatiile de igienizare vor fi depozitate in spatii separate, special destinate pentru a se evita riscul de contaminare chimica. Aceste spatii trebuie sa fie marcate, dotate cu sisteme de aerisire si sa aiba acces controlat (usi incuiate). Materialele si ustensilele de curatenie in uz se depoziteaza in spatii/dulapuri speciale; materialele si ustensilele in uz pentru zonele curate ( spatii de productie, depozite etc.) se depoziteaza separat de cele pentru zonele murdare (grupuri sanitare, platforme de deseuri, rampe, curte etc.) 3.6. Circuitul deseurilor si reziduurilor. 3.6.1. Deseuri tehnologice. Totalitatea deseurilor provenite din manipularea si prelucrarea tehnologica a materiilor prime si a ingredientelor in procesele de preparare, precum si cele provenite din manipularea semipreparatelor sunt deseuri tehnologice :

- Cojile de fructe/legume rezultate in urma prelucrarii primare; - Cotoarele de fructe/legume rezultate in urma prelucrarii primare; -Cojile de ou provenite de la spargerea oualor; -Oase si aschii de oase,pielite, bucati de grasime/seu, cartilagii rezultate de la alegerea si fasonarea carnii; - Margini de blaturi/placinte/rulade rezultate la portionarea produselor culinare etc. Aceste deseuri vor fi colectate, depozitate si dirijate separat pentru valorificare sau pentru distrugere, in functie de gradul si de tipul de contaminare. Cojile de ou se vor colecta in saci de menaj bine inchisi si se vor evacua din spatiul de productie imediat dupa terminarea operatiei de spargere a oualor. Deseurile tehnologice provenite din procesele de prelucrari preliminare sau preparare se pot colecta in recipiente speciale pentru deseuri, captusite sau nu cu saci/pungi de polietilena, si care trebuie sa fie la indemana operatorilor pentru a asigura o operare corecta; aceste recipiente trebuie golite de cate ori este nevoie dar cel putin o data pe zi; Evacuarea deseurilor din spatiile de productie la platformele de depozitare centralizata se face ori de cate ori este nevoie.Ele nu vor stationa in spatiul de productie mai mult de cateva ore pentru ca sunt, de cele mai multe ori, alterabile. Deseurile provenite de la manipularea si prelucrarea produselor de origine animala, se colecteaza in recipiente speciale care se golesc imediat dupa terminarea operatiilor respective.

3.6.2. Deseuri menajere.

Gunoiul rezultat din maturarea spatiilor de lucru si a anexelor social-sanitare, hartiile de coacere, hartiile de la finisare-decorare (cartoane-dantele), cartoanele si ambalajele, foliile si pungile de plastic se colecteaza in recipiente speciale cu capac, captusite cu saci de material plastic, care se transporta pe platformele de depozitare a gunoiului. Evacuarea deseurilor se va face pe trasee care nu se vor intersecta cu cele salubre (materii prime, produse finite). Recipientele reutilizabile trebuie spalate si dezinfectate ori de cate ori sunt readuse in spatiile de pregatire. Daca este cazul se afiseaza programul de evacuare si se numeste persoana responsabila.

4. CONTROLUL PERICOLELOR POTENTIALE

4.1. Factorii potentiali de risc. Pe parcursul fiecarui flux tehnologic de obtinere a produselor culinare / de cofetarie-patiserie pericolele potentiale trebuie identificate, luand in considerare : Caracteristicile materiilor prime, ingredientelor, ambalajelor si ale produselor finite; Etapele proceselor si conditiile de desfasurare ale acestora; Modul de distributie al produselor finite. Factorii potentiali de risc in timpul procesarii pot fi : - Contaminantii din materiile prime, ingredientele si semipreparatele care se proceseaza; - Cresterea inacceptabila a numarului de microorganisme pe parcursul procesului tehnologic; - Contaminarea cu microorganisme sau cu compusi chimici (inclusiv supradozele de aditivi) si/sau corpuri straine; - Insuficienta eliminare a contaminantilor de orice natura; - Microorganismele si toxinele care au scapat de sub control sau au fost insuficient inactivate; - Aparitia unor reactii chimice nedorite. ATENTIE ! SIGURANTA ALIMENTELOR POATE FI REALIZATA NUMAI DACA : ESTE IMPIEDICATA SURSA DE CONTAMINARE (sortare, curatare, spalare etc.) ESTE IMPEDICATA CRESTEREA ULTERIOARA A INCARCATURII MICROBIENE (racire, refrigerare, congelare, cresterea aciditatii, conservare, ambalare etc.) ESTE PREVENITA CONTAMINAREA INCRUCISATA (fluxuri corecte, igiena etc.)

4.2. Aspecte cheie ale sistemului de control al igienei alimentelor

1.Controlul duratelor si temperaturilor care pot favoriza cresteri inacceptabile ale incarcaturii microbiene. Masurile pentru tinerea sub control a cresterii inacceptabile a incarcaturii microbiene sunt determinate de: - Respectarea conditiilor de microclimat pentru depozitarea materiilor prime si a ingredientelor ( umiditatea si temperatura mediului ambiant); - Respectarea conditiilor de decongelare a materiilor prime congelate; - Respectarea temperaturii de prelucrare termica a materiilor prime si semipreparatelor; - Respectarea conditiilor de igiena la portionarea produselor finite in scopul servirii/distributiei; - Respectarea duratelor si temperaturilor de racire/refrigerare/congelare a produselor finite; - Asigurarea continuitatii lantului frigorific pe parcursul proceselor tehnologice, fara variatii mari de temperatura; - Respectarea temperaturilor de depozitare a produselor finite etc.; - Respectarea duratelor si temperaturilor de reincalzire si de servire a produselor culinare. 2.Depozitarea materiilor prime este o etapa importanta a proceselor de productie culinara/ respectiv de cofetarie: Foarte importanta este depozitarea legumelor si fructelor usor perisabile utilizate pentru obtinerea diverselor produse – au caracter sezonier – depozitare in spatii refrigerate ( 6-8°C si umiditate 85-95%) si cu o ventilare adecvata; Materiile prime de origine animala vor fi depozitate la temparaturi si umiditati adecvate (tabel 1); Celelalte categorii de materii prime trebuie depozitate la temperaturi adecvate, fara a afecta calitatea produselor pe timpul depozitarii; Materiile prime congelate care nu sunt folosite imediat, trebuie tinute la o temperatura sub -18°C. 3. Decongelarea materiilor prime (carne de porc, vita, pasare, peste etc.) se poate face astfel : - In spatii frigorifice (la max.4°C); - Intr-un cuptor cu microunde; - Prin imersare in apa potabila rece (temp. max.21°C) timp de cel mult 4 ore;

Utilizarea materiilor prime decongelate se va face imediat dupa decongelare si nu se admite recongelarea produselor decongelate partial sau total. Legumele/fructele congelate , nu necesita decongelare inainte de utilizare.
4. Prelucrarea termica a produselor culinare/ de cofetarie trebuie condusa astfel incat sa se mentina pe cat posibil valoarea nutritiva a acestora. Etapele de prelucrare termica trebuie verificate permanent. Exemplu : cand produsele care au fost preparate termic (la gratar, fripte, prajite, fierte etc.) nu urmeaza a fi consumate in aceeasi zi, procesul de prelucrare termica trebuie urmat de racire imediata. In timpul prajirii, grasimile nu trebuie sa depaseasca temperatura de 180°C, astfel incat sa nu se produca supraincalzirea acestora; prin supraincalzire se produc toxine ce pot afecta sanatatea consumatorilor. Uleiurile si grasimile trebuie schimbate imediat ce isi schimba in mod evident culoarea,gustul sau mirosul! Nu se admite completarea grasimilor utilizate cu grasimi proaspete! Este interzisa incorporarea in preparate a grasimilor folosite la prajire! Pentru gatirea in siguranta a unei bucati de carne de vita in sange, centrul bucatii de carne trebuie sa ajunga la o temperatura de minim 63°C pentru a elimina contaminantii de tip Salmonella Pentru carcasele mari de pasare, care nu sunt gatite sau consumate in mod normal in sange, temperatura in interiorul pulpelor de carne trebuie sa ajunga la 74°C 5. Portionarea produselor culinare se face in conditii stricte de igiena – se utilizeaza numai dispozitive, ustensile si recipiente curate si dezinfectate, eventual recipiente cu capac. Portionarea nu trebuie sa dureze mai mult de 30 minute, pentru orice produs refrigerat – se recomanda un spatiu separat pentru portionare in care

temperatura sa fie de max. 15°C. Dupa portionare, produsele culinare fie se servesc imediat, fie se depoziteaza la max.4°C. 6. Racirea semipreparatelor si a produselor finite – se recomanda ca racirea sa se faca rapid ( in max. 2 ore, produsele se vor repartiza in recipiente cu dechidere mare si adancime mica, asigurand o circulatie corespunzatoare a aerului). Toxinele se dezvolta in intervalul de temperaturi de 10 – 60 °C, deci acest interval este de evitat. 7. Refrigerarea – se va face cat mai repede si eficient posibil dupa preparare, dupa care produsul trebuie depozitat imediat in spatii cu temperaturi de maxim 4°C, maxim 5 zile ( incluzand si ziua de gatire si ziua de consum ). 8. Congelarea – se aplica numai dupa racire rapida a produselor culinare la temperaturi sub 10°C ( dupa refrigerare ); dupa congelare produsele se depoziteaza in spatii special amenajate, la o temperatura de sub -18°C. Alimentele preparate si congelate pot fi depozitate la 4°C, dar nu mai mult de 5 zile si nu trebuie recongelate. 9. Asigurarea continuitatii lantului frigorific – orice crestere de temperatura pe lantul frigorific al materiilor prime, semipreparatelor sau al produselor finite poate conduce la cresterea incarcaturii microbiene. 10. Temperaturile de pastrare a produselor finite : t = 63 -65°C pentru pastrarea in stare calda a preparatelor culinare; t = 0 – 4°C pentru produsele culinare preparate la rece, preparatele si semipreparatele culinare refrigerate; t = -18°C pentru preparatele si semipreparatele culinare congelate. 11. Reincalzirea alimentelor si servirea alimentelor reincalzite : Trebuie sa se realizeze rapid ( sa se atinga 75°C in cel mult o ora de la scoaterea din frigider ); Pentru o reincalzire rapida se recomanda utilizarea cuptoarelor cu circulatie fortata a aerului sau a cuptoarelor cu unde infrarosii sau microunde. Pentru a se aigura pierderi mici ale proprietatilor organoleptice ale produselor culinare, servirea se face astfel incat acestea sa ajunga la consumator cat mai rapid posibil dupa montare si la o temp. de cel putin 63°C.

Produsele reincalzite neconsumate trebuie aruncate;

4.3. Cerinte privind intrarile de materii prime, materiale, ambalaje, piese de scimb, utilaje. Materiile prime, ingredientele si ambalajele pot contribui la contaminarea semipreparatelor si preparatelor culinare/ de cofetarie-patiseri realizate. In acest sens, este necesara efectuarea controlului in momentul receptiei loturilor de produse achizitionate. Achizitionarea produselor se face numai in conditiile respectarii cerintelor din specificatiile tehnice si a reglementarilor in vigoare pentru caracteristicile de calitate si siguranta alimentelor. La receptie se va urmari ca toate loturile de produse sa fie insotite de buletine de analiza, dclaratii de conformitate, certificate de calitate sau certificate de conformitate, completate si semnate conform reglementarilor. La receptie nu trebuie acceptata nici o materie prima sau ingredient despre care exista suspiciunea ca poate contine paraziti, microorganisme, substante straine, toxice sau descompuse care nu vor putea fi reduse la un nivel acceptabil prin procedurile de sortare, prelucrare preliminara si/sau preparare ori procesare. Nu este permisa receptia de materii prime sau ingrediente infestate, atacate de rozatoare sau contaminate cu corpuri, substante sau mirosuri straine. Receptia calitativa a produselor trebuie sa se faca in conformitate cu instructiunile specifice de control pentru fiecare produs sau grupa de produse. La receptie se va acorda o atentie deosebita urmatoarelor grupe de materii prime: - Carne de vita, porc sau pui, refrigerata sau congelata; - Peste proaspat, refrigerat sau congelat; - Carne de vanat; - Moluste si crustacee – se recomanda sa fie preparate si consumate in ziua in care au fost culese, sau tinute in viata pana la preparare; - Branzeturi maturate sau nematurate; - Smantana dulce sau fermentata; - Lapte si produse lactate acide; - Oua – se recomanda achizitionarea numai a celor din categoria A – oua proaspete, la max. 10 zile de la data ouatului, cu coaja curata si fara fisuri; - Fructe proaspete sau conservate (prin sterilizare sau congelare); - Legume proaspete sau conservate ( prin sterilizare sau congelare); - Conserve de carne, de peste;

- Lapte praf; - Praf de oua; - Produse cerealiere etc. Pentru o buna urmarire a intrarilor de materii prime, ingrediente si materiale auxiliare, la receptie se vor face inregistrari care sa poata da informatii clare despre sursele si calitatea materiilor prime receptionate. (Anexa 2) Loturile de produse receptionate (materii prime,ingrediente,ambalaje,etc.) vor fi depozitate conform prescriptiilor de stocare ale producatorului si vor fi marcate pana la utilizare cu elemente de identificare,iar introducerea lor in procesul de productie se va face respectand principiul “primul intrat-primul iesit” (FIFO); Materia prima si ingredientele receptionate si depozitate in unitatea de productie trebuie mentinute in conditii ce vor preveni alterarea. Stocurile de materie prima si ingrediente trebuie improspatate frecvent si periodic, evitandu-se depozitarea unor cantitati excesiv de mari. Inainte de a incepe procesul de preparare si gatire, materia prima sau ingredientele se vor inspecta si sorta, si – daca este necesar – se vor efectua teste de laborator. 4.4. Ambalarea Procesul de ambalare a preparatelor culinare de catering trebuie sa se faca in conditii igienice, cu ambalaje si materiale de ambalare avizate pentru uz alimentar. Procesul de ambalare trebuie sa asigure urmatoarele conditii: - Sa previna sau sa diminueze contaminarea produsului; - Sa previna deteriorarea produsului; - Sa permita o etichetare adecvata; - Sa utilizeze ambalaje durabile, care sa nu se deterioreze pe perioada transportului si a comercializarii; In cazul ambalajelor refolosibile ( navete de material plastic, tavi, platouri, recipiente etc.), acestea trebuie sa fie din materiale durabile, usor de igienizat si de dezinfectat. Ambalarea individuala se va executa corect si igienic, in spatii separate, cu microclimat corespunzator din punct de vedere al temparaturii, umiditatii si al calitatii aerului.

Masinile si instalatiile speciale utilizate la ambalarea produselor de tip catering, precum si accesoriile lor, vor avea zonele de contact – cu produsele culinare – confectionate din materiale necorozive, netede, usor de igienizat. Folia de plastic, celofanul, formele de unica folosinta ( din polistiren expandat, aluminiu, hartie, polipropilena etc.), hartia pergaminata, dantele etc. vor fi din materiale acceptate pentru uz alimentar, se vor pastra in conditii igienice pentru prevenirea murdaririi sau infestarii. Etichetele utilizate nu trebuie sa vina in contact cu produsul. Rastele.carucioarele/transportoarele de vesela pentru manipulare, servire sau depozitare vor fi confectionate din materiale necorozive, necontaminante pentru produs, usor de manipulat, cu partea superioara acoperita pentru prevenirea contaminarii din mediul de depozitare, pana la livrare. 4.5. Apa 4.5.1. Apa folosita in scop tehnologic si pentru igienizare. Apa utilizata in procesele de obtinere a preparatelor culinare trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate impuse de legislatia in vigoare pentru apa potabila, astfel: - Sa fie sanogena si curata; - Sa fie potabila; - Lipsita de microorganisme patogene; - Lipsita de paraziti sau substante contaminate care pot constitui un pericol pentru sanatatea umana. Sursele de apa potabila pot fi : - Retea zonala de distributie a apei potabile; - Apa din puturi proprii. Apa tehnologica necesara in domeniul productiei de preparate culinare se utilizeaza pentru : - Spalarea materiilor prime (legume si fructe, leguminoase, peste, etc.)
– - Spalarea si fierberea oualor;

- Obtinerea de preparate si semipreparate. Conductele de apa potabila se vor marca diferit pentru apa rece si apa calda, pentru a fi identificate usor. Se recomanda efectuarea de analize fizico-chimice si microbiologice la apa, cu o periodicitate care este influentata de : -Tipul sursei de apa;

-De materialele din care este confectionata instalatia de apa; -De vechimea acesteia Dupa efectuarea lucrarilor de curatare si igienizare a instalatiilor de apa si ori de cate osri esxista o suspiciune in privinta calitatii apei, se va face controlul calitatii apei ( prin analize de laborator). Pentru dezinfectarea apei se pot folosi substante cum ar fi clorul sau alti compusi pe baza de clor, dar in acest caz, ar trebui efectuate periodicteste chimice, pentru determinarea continutului de clor. Sursele pentru apa necesara igienizarii spatiilor, ambalajelor, vaselor, ustensilelor si utilajelor vor fi aceleasi ca si pentru apa tehnologica (apa potabila). Pentru stingerea incendiilor si pentru sistemele de racire/incalzire se poate utiliza apa nepotabila. In cazul utilizarii de apa nepotabila, conductele pentru transportul acesteia vor fi complet separate de cele de apa potabila si se vor marca diferit de acestea.

Gheata.
Pentru prepararea ghetii utilizate in productia culinara dar si la servire, se va utiliza numai apa potabila care sa indeplineasca toate conditiile de calitate impuse de domeniul alimentar. Nu se admite utilizarea ghetii calup preparata industrial, decat pentru racirea sticlelor cu bauturi. Manipularea ghetii preparate se va face in conditii de igiena si de protectie impotriva contaminarilor. 4.6. Asigurarea cu aer. Aerul utilizat in unitatile de productie culinara are rolul de a asigura ventilarea spatiilor de depozitare, a spatiilor de prelucrari preliminare generatoare de mirosuri/abur, de pregatire termica, igienizare a ustensilelor/veselei/ambalajelor de transport/echipamentelor de protectie sanitara etc. Prizele de aer vor fi protejate astfel incat sa nu permita accesul de aer din zone contaminate in mod accidental. 4.7. Mentenanta si igienizare. Managementul igienei produselor culinare impune masuri adecvate de intretinere si igienizare pentru constructii si echipamente care sa le mentina

in stare corespunzatoare pentru desfasurarea corecta a operatiunilor, prevenirea contaminarii fizice, chimice si biologice a alimentelor. 4.7.1. Programe de mentenanta si igienizare. Fiecare unitate de productie trebuie sa isi intocmeasca programe de intretinere si reparatii, precum si programe de igienizare care sa contina elemente privind : - Obiectul sau campul de actiune; - Locul de desfasurare a actiunii; - Metoda aplicata; - Frecventa de realizare; - Responsabilitatea de executie si de verificare; - Responsabilul de program; - Modalitatea de monitorizare. 4.7.2. Monitorizarea eficientei actiunilor de mentenanta si igienizare. Programele de mentenanta si igienizare vor fi monitorizate astfel: - Verificari periodice; - Inspectii facute inaintea inceperii operatiunilor si dupa efectuarea acestora, sau de cate ori este necesar; - Teste de sanitatie pentru mediu si suprafete de contact; - Analize si determinari de laborator a incarcaturii microbiene si a naturii acesteia. 4.7.3. Procedura si metode de mentenanta. Ansamblul de dispozitive, utilaje si instalatii trebuie cuprins intr-un plan de intretinere preventiva. Toate activitatile de mentenanta (intretinere si reparatii) se vor inregistra in fise de intretinere si reparatii completate si verificate la zi. Natura si frecventa operatiilor de mentenanta planificate se vor adapta la pericolele asociate pe care le pot genera alimentelor. Pentru executarea interventiei, planificate sau accidentale, dispozitivele, utilajele si/sau instalatiile se vor demonta si se vor scoate din perimetrul de productie; daca acest lucru nu e posibil, se va delimita clar perimetrul de actiune cu panouri. Se va asigura o rezerva permanenta pentru ustensilele utilizate in etapele cheie de proces ( vesela, recipiente, dispozitive de taiere, filtre, site,

teluri, cutite, etc.) In cazul unei opriri accidentale a unui proces de productie ( defectare de echipament, intrerupere apa, energie electrica etc.) este necesar sa se identifice contaminarea potentiala si sa se izoleze lotul. Operatiunile de mentenanta nu trebuie sa devina sursa de contaminare a circuitului tehnologic sau a produselor ( prin introducerea de corpuri straine sau prin poluare chimica – lubrifianti / produse de curatenie etc. sau prin contaminare microbiologica de la personalul de intretinere sau ustensilele folosite. Echipamentele neutilizate trebuie sa fie tinute curate, in afara zonei de productie. Echipamentele utilizate ocazional trebuie sa fie igienizate dupa utilizare, acoperite si controlate periodic. 4.7.4. Procedura si metode de igienizare. Igienizarea trebuie sa se execute conform unui plan in care se vor preciza spatiile, practicile si succesiunea activitatilor specifice, frecventa de realizare, precum si responsabilitatea pentru executie. Se va numi o persoana responsabila cu activitatile de igienizare. Ciclul de curatenie si dezinfectie va cuprinde urmatoarele faze : -Indepartarea resturilor grosiere; -Spalarea cu substante de spalare ( detergenti) dizolvate in apa calda; -Clatirea cu apa calda in cantitate suficienta; -Dezinfectarea cu solutii in concentratie stabilita in functie de tip si durata de contact; -Clatire cu apa calda; -Uscare. Elementele constructiei ( pardoseli, pereti, usi ferestre etc.) trebuie sa fie curatate periodic si dezinfectate; In spatiile in care exista un risc mare de contaminare microbiana si/sau chimica, operatiunile de curatenie si dezinfectie trebuie sa se faca in regim special ( ex. Caile de evacuare a deseurilor, grupuri sanitare ); Operatiunile de igienizare pentru spatiile murdare vor fi efectuate de catre personal angajat special. Utilajele si ustensilele implicate in desfasurarea procesului tehnologic se vor igieniza de operatorii care le exploateaza sau de o persoana anume desemnata (vezi anexa 18 ); Frecventa operatiunilor de igienizare depinde de riscul de contaminare pe care il prezinta spatiile, echipamentele, ustensilele, suprafetele etc. Pentru a preveni contaminarea produselor culinare, toate echipamentele si

ustensilele trebuie curatate ori de cate ori este necesar si dezinfectate atunci cand este nevoie. Operratiunile de igienizare se incep intotdeauna dispre locurile mai curate catre cele mai murdare, dinspre tavan spre podea, dinspre incaperile de lucru catre anexele sanitare. Ustensilele de igienizare pot fi : -Perii, mopuri, piolete etc; -Dispozitive mobile de igienizare automate, cu bazine de solutii de spalare si dezinfectare si jet de apa; -Instalatii de igienizare centralizate, cu sisteme locale amplasate in toate spatiile de interes, cu bazine de solutii de spalare si/sau de dezinfectare. Atentie !! Pentru igienizare, in fiecare unitate trebuie sa existe minim patru seturi de ustensile: - Un set trebuie utilizat numai pentru curatenia vestiarelor, dusurilor si holurilor; - Un set pentru curatenia WC-urilor; - Un set pentru spatiile de prelucrari preliminare; – - Un set pentru igienizarea spatiilor de preparare. Metode de igienizare recomandate : Maturarea umeda; Stergerea umeda; Spalarea cu solutii de detergenti urmata de dezinfectie si de clatire; Zugravirea; Vopsirea. Spalarea spatiilor, utilajelor, ustensilelor se poate face utilizand ca substante de spalare : Substante alcaline : soda caustica/calcinata, polifosfati etc. Substante acide : solutii slab acide de acid clorhidric sau azotic; Substante tensioactive : detergenti in concentratie de 2-20%.

Dezinfectia se poate face prin : Metode fizice (spalare cu apa fierbinte, la 83°C; fierbere; ultraviolete etc.); Metode chimice (cu substante dezinfectante). Substantele chimice utilizate pentru spalare si dezinfectare trebuie sa fie avizate pentru productia de alimente si vor indeplini urmatoarele caracteristici: Sa nu fie toxice si periculoase la manipulare; Sa nu fie corozive; Sa se poata indeparta usor prin clatire; Sa aiba o capacitate mare de patrundere; Sa emulsioneze eficient grasimile. Substantele chimice de spalare si dezinfectare trebuie sa fie manipulate cu precautie. Substantele de spalare si dezinfectare utilizate trebuie dozate corect, cu ustensile de masurare. Pentru evitarea riscului de contaminare chimica sau microbiologica, substantele chimice si ustensilele de curatenie vor fi depozitate protejat intrun spatiu/dulap special amenajat. Clatirea dupa spalare si dupa dezinfectie se va face cu apa potabila in cantitate suficienta pentru indepartarea completa a substantelor de chimice utilizate pentru aceste operatii. Daca se utilizeaza pentru dezinfectie compusi cu clor, se efectueaza o clatire intensa, pana la completa eliminare a mirosului de clor. Temperatura apei utilizate la igienizare va fi de : 35 – 40°C pentru apa de spalare; 60 – 65°C pentru apa de clatire. Se recomanda clatirea cu apa fierbinte pentru a indeparta complet detergentii, care permite apoi o uscare rapida, fara stergere! Controlul eficientei igienizarii se face prin : Teste microbiologice prin metode clasice sau rapide; Teste chimice (prin masurarea pH-ului) Dezinfectia spatiilor de productie si de depozitare trebuie efectuata numai dupa finalizarea curateniei generale si include si dezinfectia sifoanelor de pardoseala; Igienizarea anexelor social-sanitare si a platformelor de colectare a

deseurilor se realizeaza zilnic si ori de cate ori este nevoie prin operatiile de : Curatare; Spalare cu detergenti; Clatire; Dezinfectare. Monitorizarea executarii operatiilor de igienizare se inregistreaza in fise prin care sa se poata urmari atat substantele utilizate cat si concentratia acestora. (vezi anexa 19)

PROTECTIA MEDIULUI SI PROTECTIA MUNCII IN BUCATARIE 5. PROTECTIA MEDIULUI SI PROTECTIA MUNCII
5.1. PROTECTIA MEDIULUI Cu toate ca aparent industria de catering este nepoluata, totusi la o analiza mai atenta se pot identifica procese tehnologice in care prin succesiunea operatiilor fizice, chimice si microbiologice materiile prime de origine animala si vegetala sunt transformate in preparate culinare sau produse de cofetarie. Prin operatiile de prelucrare rezulta deseuri organice, ambalaje, ape uzate. 5.1.1. Gestionarea deseurilor. Deseurile organice provin atat din operatiile de pregatire preliminara a alimentelor (coji, cotoare, seminte, oase, solzi, pene,etc.) dar si din operatiile de debarasare. Din ratiuni igienico-sanitare deseurile se depoziteaza in recipienti din inox, captusiti cu saci de polietilena la interior, cu capac cu actionare de la pedala, cu roti pentru a asigura deplasarea la platforma de gunoi. Platforma de gunoi este un spatiu anexa a bucatariei, situat in exteriorul acesteia, orientata spre nord, dotata cu pubele mai mari, diferentiate pentru ambalaje metalice, de sticla, de hartie si de resturi organice. Pubelele sunt la randul lor echipate cu capac, fiind igienizate dupa fiecare golire si obligatoriu o data pe zi. Platforma de pubele trebuie sa aiba pardoseala confectionata din materiale usor igienizabile, cu panta de scurgere si sifon de pardoseala, cu racord la apa calda si rece. Pentru gestionarea deseurilor organice, se poate prevede un dezintegrator de alimente sau de compactor (pentru ambalaje, in special). Volumul gunoiului menajer dezintegrat cu dezintegratorul se reduce cu circa 85%, deseurile maruntite fiind deversate in sistemul de canalizare. In dezintegrator nu se introduc metal, sticla, portelan, pentru gestionarea acestor deseuri fiind necasare alte metode.

5.1.2. Gestionarea ambalajelor. Ambalajele pot fi de unica folosinta, situatie in carew se depoziteaza la pubele, separat, in functie de natura ambalajului, sau refolosibile se pot depozita in curtea interioara, fiind reciclate de firma producatoare, care se si ingrijeste de recuperarea ambalajului. ( ladite , navete etc.) 5.1.3. Gestionarea apelor uzate. Evacuarea apelor uzate se va face prin descarcarea in reteaua de canalizare a orasului, sau in sisteme proprii – puturi absorbante sau tancuri septice, in localitati unde nu exista retele de canalizare. Este permisa trecerea coloanelor de canalizare prin incaperi de productie, preparate, depozitate numai cu conditia izolarii lor si mentinerii acestora in stare foarte buna, astfel incat sa fie prevenita orice posibilitate de infiltrare si de impurificare a spatiilor si proceselor. In cazul bucatariei, deoarece apele reziduale contin grasimi, se va prevedea si un separator de grasimi, de preferat cu injectie de abur. Evacuarea apelor reziduale din bucatarie si anexe se va face prin canalizare in sistem divizor (bucatarie, separata de anexe) pentru a evita incrucisarile si refularile in sistemul de apa potabila,si, de asemenea, trebuie efectuate periodic operatii de curatire prin spalare alcalina, clatire si dezinfectare cu solutii clorigene 5%. Apa pluviala trebuie drenata in rigole de drenaj catre canale de scurgere, pentru a evita stationarea apei. In procesul de igienizare se utilizeaza apa calda in combinatie cu diferite substante alcaline si dezinfectante, special proiectate pentru specificul activitatii. Firme specializate ofera substante de curatire/dezinfectie profesionale, specializate pentru o gama larga de aplicatii: - detergenti pentru spalarea manuala a vaselor de gatit; - detergenti pentru suprafete si pardoseli; - degresant pentru hote; - dezinfectanti pentru suprafetele de contact alimentar; - detergent detartrant pentru echipamentele de bucatarie; - detergenti pentru pahare; - detergenti pentru curatire argintarie;

- solutii de tratare a suprafetelor din inox; - detergenti pentru cuptoare si gratare. Firmele respective ofera consultanta pentru obtinerea acordurilor de mediu, ofera sisteme de dozare si control adecvate pentru facilitarea respectarii dozelor optime si reducerea / eliminarea riscurilor de eroare umana, manifestate fie ca sub-dozare, fie ca supraconsum. Apele utilizate sunt deversate in sistemul de canalizare, urmand a fi neutralizate, reducand astfel impactul negativ cu mediul ambiant. In afara poluantilor de natura fizica sau chimica, bucatariile mai interfereaza cu mediul prin poluantii olfactivi. Cu toate ca una din lozincile restaurantelor este : “Noi seducem intai cu mirosul”, nu intotdeauna acest aspect este cel dezirabil de catre clienti. Pentru reducerea patrunderii mirosurilor in salonul de servire se impune existenta hotei montata deasupra plitei, friteuzei, grill-ului etc. Hotele moderne sunt dotate cu filtre electrostatice, capabile sa retina pe langa mirosuri si vaporii de apa, particulele de grasime sau de cenusa. 5.2. Notiuni de protectia muncii si tehnica securitatii muncii. Munca este protejata prin legi si acte normative (legislatia pentru protectia muncii – Legea 319/2006 – legea securitatii si sanatatii in munca) care au ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca, prevenirea accidentelor si imbolnavirilor profesionale. Legislatia pentru protectia muncii prevede sarcinile si masurile care trebuie luate, stabileste cui revine raspunderea si cine are sarcina controlului privind modul de indepliniree a sarcinilor pe linie de protectia muncii. Potrivit prevederilor legislatiei unitatile comerciale sunt obligate in principal la aplicarea urmatoarelor masuri: - sa asigure aplicarea normelor de protectia muncii, de igiena si antiepidemice la proiectarea si introducerea noilor procese tehnologice, la constructia si exploatarea obiectivelor in care se desfasoara activitatea, la amplasarea utilajelor si instalatiilor, precum si la utilizarea mijloacelor si cailor de transport; - sa asigure angajatilor echipament de protectie si de lucru; - sa realizeze si sa verifice insusirea si respectarea instructajului general si pe locul de munca, de catre angajati; - sa previna atat la locul de munca cat si in vecinatate a poluarii

mediului; - sa asigure mijloace necesare si sa aplice in unitati, masurile de dezinfectie si deratizare periodice, ori de cate ori conditiile de igiena sau situatia epidemica impune. Instruirea personalului Intregul personal al bucatariei trebuie instruit pentru a cunoaste normele de protectia muncii, referitoare la activitatea pe care o desfasoara. Instruirea personalului se va efectua astfel: a) Instructajul introductiv, de ordin general se efectueaza la angajarea salariatilor. Dupa ce instruirea a fost efectuata se verifica modul in care s-au insusit normele de catre angajati b) Instructajul la locul de munca se efectueaza de catre bucatarul sef si cuprinde : - organizarea locului de munca, pastrarea ordinii, curateniei si disciplinei in timpul efectiv de lucru; - indicarea partilor periculoase ale masinilor, utilajelor, instalatiilor sau locurilor de munca la care va lucra noul angajat si precizarea modului corect de munca; - enumerarea principalelor cauze care pot conduce la accidente de munca si masurile ce trebuie luate pentru prevenirea lor; - explicatii privind descongestionarea cailor de acces si interzicerea depozitarii materialelor sau a produselor pe aceste cai; - indicatii privind folosirea in conditii corecte a utilajelor si instalatiilor din bucatarie si anexe si interzicerea folosirii celor defecte; - indicarea materialelor si metodelor pentru combaterea incendiilor; - masuri de prim ajutor in cazul accidentelor. c) Instructajul periodic. Se efectueaza pentru reamintirea la anumite perioade a normelor de protectia muncii. Se asigura de catre bucatarul sef sau asistentul sau o data pe luna si in plus in urmatoarele cazuri : - aparitia unui accident de munca; - atunci cand salariatul a lipsit din productie mai mult de 30 zile; - cand apar modificari ale normelor de protectia muncii. Instructajul de la locul de munca se consemneaza in fisa individuala de instructaj.

Tehnica securitatii muncii. Pentru bucatarie si anexe tehnica securitatii muncii cuprinde toate masurile ce trebuie luate la instalare, dare in folosinta, in timpul si dupa terminarea lucrului, pentru fiecare utilaj tehnologic sau instalatie in parte. La toate acestea, sunt prevazute in mod amanuntit modul de lucru, conditiile tehnice ce trebuie indeplinite pentru functionarea normala a acestora si evitarea defectelor sau a accidentelor de munca. Accidente de munca. In categoria accidentelor de munca se include vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care se produc in timpul procesului de munca si care provoaca incapacitatea temporara de munca de cel putin o zi, invaliditatea partiala sau totala si in cea mai grava situatie, decesul. Bolile profesionale. Bolile profesionale sunt afectiuni care se produc ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii cauzate de factori nocivi, fizici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul de munca. Primele ingrijiri in caz de accident. In cazul unor accidentari ce apar in activitatea zilnica de productie, lucratorul care acorda primul ajutor trebuie sa aiba “sange rece” si sa cunoasca modul in care trebuie sa actioneze. Modul in care trebuie actionat in diferite situatii: 1. Sangerari sau hemoragii: - se aplica pansament compresiv sau se fixeaza (se leaga) un garou (banda elastica) deasupra ranii; - nu se atinge si nu se spala rana; daca este necesar se cheama medicul. 2. Arsuri: - in caz de arsura usoara, caracterizata prin roseata, se va aplica un tampon de in inmuiat in unguent contra arsurilor; - in cazul formarii veziculelor (basicilor) se va unge tot cu unguent contra arsurilor si se nva aplica un pansament lejer fara sa se deschida veziculele; - in caz de arsuri grave (carbonizarea pielii), se aplica pe rana un pansament antiseptic, vata si un pansament lejer.

3. Entorse si luxatii. - in aceste cazuri se vor aplica comprese cu Boramid sau apa rece. Se interzice reasezarea luxatiei. 4. Accidente produse de curent. - se indeparteaza mai intai sursa de curent (se scot sigurantele, se scurtcircuiteaza linia etc.) - se indeparteaza ranitul de la locul accidentului; - se culca accidentatul cu spatele pe pamant si se asaza perne sau haine rulate sub umerii sai in scopul de a indeparta prin contactul cu pamantul electricitatea ramasa in corp. - se cheama medicul imediat; - se desfac toate hainele care strang (sunt stramte) Trusa medicala din bucatarie O trusa medicala din bucatarie trebuie sa aiba in dotare urmatoarele: - vata hemostatica; - leucoplast; - garou; - bandaj; - unguent contra arsurilor; - substante dezinfectante, neutralizanti gastrici. Pe capacul trusei se va gasi numarul de telefon al medicului si al Salvarii. Dupa acordarea primului ajutor in cazul accidentelor de munca, in functie de gravitatea lor, accidentatul se va prezenta la medic. Echipamentul de protectie. In scopul prevenirii accidentelor, imbolnavirilor profesionale si al asigurarii protectiei igienico-sanitare a produselor unitatile sunt obligate sa asigure echipament si materiale igienico-sanitare (sapun, prosop, perii de unghii, hartie igienica). Pentru efectuarea operatiilor impure (igienizare, manipularea alimentelor in depozite, a ambalajelor) lucratorii vor purta echipament de protectie de culoare inchisa, diferit de cel de protectie sanitara a alimentelor. Intreg personalul operativ din unitati este obligat ca in afara prevederilor normativelor in vigoare referitoare la protectia muncii sa respecte si sa aplice recomandarile speciale pe care le fac organele de control sanitar-veterinare in aceasta privinta.

1. ECHIPAMENTUL DE PROTECTIE SPECIFIC 1.2 Echipamentul de protectie

Asigurarea echipamentului de protectie de catre angajator se va face conform cerintelor specifice pentru fiecare activitate si in culori diferite; Purtarea echipamentului de protectie este obligatorie pe toata perioada desfasurarii activitatii; Echipamentul de protectie va raspunde cerintelor legate de protectia sanitara, fiind confectionat astfel incat sa nu genereza contaminari fizice; el trebuie sa includa piese pentru acoperirea parului, cat si sorturi care sa protejeze echipamentul si care sa poata fi inlocuite atunci cand se murdaresc. Se recomanda incaltamintea cu talpa antiderapanta.

 Modul de purtare al echipamentului

Bluza/halatul/combinezonul(pantalonul)

- se recomanda sa fie de culoare deschisa (alb), cu sisteme de prindere sigure si cu maneci scurte; - daca bluzele au maneci lungi, acestea trebuie ridicate peste cot prin rulare interioara; - trebuie sa fie permanent incheiata.

Sortul

- se poarta pentru protejarea echipamentului de baza; - se schimba ori de cate ori se murdareste.  Boneta - trebuie sa acopere totalitatea firelor de par; - protejeaza impotriva caderii parului si a matretei, care sunt puternic contaminate; - protejeaza parul de vapori si de mirosuri.
 Masca buco-nazala

- trebuie sa fie asezata pe gura si pe nas, dar numai pentru anumite operatii de lucru cum ar fi portionarea sau ambalarea dupa pregatire.

Incaltamintea de siguranta - se utilizeaza in spatiile de prelucrare pentru a nu se contamina spatiile de lucru de la incaltamintea de strada; - preferabil sa fie antiderapanta.

 Manusile - sa fie de unica folosinta; - sa fie schimbate de cate ori se impune (se recomanda purtarea lor max. 90 min.); - utilizarea manusilor nu inlocuieste spalarea mainilor; - sunt utilizate pentru protectia operatorului, cat si pentru asigurarea conditiilor de igiena a alimentelor; - in operatiile de transare a carnii sunt utilizate manusile din zale metalice care sunt dificil de curatat si dezinfectat – procesul de spalare trebuie urmat de un tratament de dezinfectare fie prin temperaturi ridicate, fie prin imersie prelungita in dezinfectant.

Echipamentul de protectie trebuie sa fie totdeauna complet, curat si nedegradat . Acest lucru se verifica la inceputul fiecarui schimb de catre sefii zonelor de activitate sau de sefii bucatari/cofetari. Spalarea si dezinfectarea echipamentului de protectie se face conform instructiunilor specifice. Pastrarea echipamentului de protectie care nu se utilizeaza se face in spatii special amenajate (vestiare si alete spatii curate si protejate de contaminari) Echipamentul de protectie se va purta numai in timpul desfasurarii operatiilor tehnologice si numai in incinta spatiilor de lucru.

1. ECHIPAMENTUL DE PROTECTIE SPECIFIC 1.2 Echipamentul de protectie

Asigurarea echipamentului de protectie de catre angajator se va face conform cerintelor specifice pentru fiecare activitate si in culori diferite; Purtarea echipamentului de protectie este obligatorie pe toata perioada desfasurarii activitatii; Echipamentul de protectie va raspunde cerintelor legate de protectia sanitara, fiind confectionat astfel incat sa nu genereza contaminari fizice; el trebuie sa includa piese pentru acoperirea parului, cat si sorturi care sa protejeze echipamentul si care sa poata fi inlocuite atunci cand se murdaresc. Se recomanda incaltamintea cu talpa antiderapanta.

 Modul de purtare al echipamentului

Bluza/halatul/combinezonul(pantalonul)

- se recomanda sa fie de culoare deschisa (alb), cu sisteme de prindere sigure si cu maneci scurte; - daca bluzele au maneci lungi, acestea trebuie ridicate peste cot prin rulare interioara; - trebuie sa fie permanent incheiata.

Sortul

- se poarta pentru protejarea echipamentului de baza; - se schimba ori de cate ori se murdareste.  Boneta - trebuie sa acopere totalitatea firelor de par; - protejeaza impotriva caderii parului si a matretei, care sunt puternic contaminate; - protejeaza parul de vapori si de mirosuri.
 Masca buco-nazala

- trebuie sa fie asezata pe gura si pe nas, dar numai pentru anumite operatii de lucru cum ar fi portionarea sau ambalarea dupa pregatire.

Incaltamintea de siguranta - se utilizeaza in spatiile de prelucrare pentru a nu se contamina spatiile de lucru de la incaltamintea de strada; - preferabil sa fie antiderapanta.

 Manusile - sa fie de unica folosinta; - sa fie schimbate de cate ori se impune (se recomanda purtarea lor max. 90 min.); - utilizarea manusilor nu inlocuieste spalarea mainilor; - sunt utilizate pentru protectia operatorului, cat si pentru asigurarea conditiilor de igiena a alimentelor; - in operatiile de transare a carnii sunt utilizate manusile din zale metalice care sunt dificil de curatat si dezinfectat – procesul de spalare trebuie urmat de un tratament de dezinfectare fie prin temperaturi ridicate, fie prin imersie prelungita in dezinfectant.

Echipamentul de protectie trebuie sa fie totdeauna complet, curat si nedegradat . Acest lucru se verifica la inceputul fiecarui schimb de catre sefii zonelor de activitate sau de sefii bucatari/cofetari. Spalarea si dezinfectarea echipamentului de protectie se face conform instructiunilor specifice. Pastrarea echipamentului de protectie care nu se utilizeaza se face in spatii special amenajate (vestiare si alete spatii curate si protejate de contaminari) Echipamentul de protectie se va purta numai in timpul desfasurarii operatiilor tehnologice si numai in incinta spatiilor de lucru.

DISCIPLINA : PROTECTIA SI IGIENA MUNCII

BRAILA BELLA- ITALIA Data : _____________

SC. MONOP RIX SRL SCOALA

PLAN CURATENIE SI DEZINFECTIE / ZONA : COFETARIE- PATISE RIE Periodicitate LUCRARE PRACTICA PRODU S Concentratie PRODU S Mod de utilizare

Str.Plevna nr.176, Braila

Nume_________________ Prenume_______________ Echipament de protectie

Echipament
CUPTOR

Actiune preventiva

Efect produs

FRIGIDER

MASINA DE TABLAT FONDANT

ARAGAZ (Masina de gatit)

MASINA DE FURS E C U RI

MASA RECE

RAFTURI

MASA DE LUCRU

CAMER E FRIGORIFICE

MASINA DE FOIETAJ

MALAXOR

ROBOT

PERETI

PARDO S EALA

1
PRACTICI DE IGIENA

2

3

4

5

6

7

8

DISCIPLINA : PROTECTIA SI IGIENA MUNCII

INDRUMATOR : PANA NICOLETA CRISTINA

SC. MONOPRIX SRL BRAILA SCOALA BELLA-ITALIA Str.Plevna nr.176, Braila

PLAN CURATENIE SI DEZINFECTIE ZONA : COFETARIE-PATISERIE
Echipament
CUPTOR

FRIGIDER

Actiune preventive Eliminarea resturilor de la produsele de cofetariepatiserie Eliminarea resturilor de la produsele de cofetariepatiserie Eliminarea resturilor de la produsele de cofetariepatiserie Eliminarea resturilor de la produsele de cofetariepatiserie

Periodicitate Zilnic

PRODUS Curatare: PL-2 PLANCHAS Curatare si Dezinfectare PONKIT DES

Concentratie PRODUS Aplicatii Pur

Mod de utilizare
-pulverizati si frecati cu buretele -lasati sa actioneze 2-3min -clatiti cu apa din abundenta -lasati sa se usuce -pulverizati direct pe suprafata de curatat. -lasati sa actioneze 2-3min -clatiti cu apa din abundenta -uscati cu hartie de unica folosinta -pulverizati si frecati cu buretele. -lasati sa actioneze 2-3min -clatiti cu apa din abundenta. -lasati sa se usuce. -pulverizati sau stergeti cu buretele -lasati sa actioneze 5min -clatiti cu apa din abundenta -uscati.

Efect produs COROZIV

Echipament de protectie Manusi Ochelari

Saptamanal

Aplicati pur sau diluati in functie de gradul de murdarie Aplicati pur sau diluat in functie de gradul de murdarie 10%

Manusi

MASINA DE TABLAT FONDANT

Dupa fiecare utilizare

Curatare si Dezinfectare PONKIT DES

Manusi

ARAGAZ (Masina de gatit)

Zilnic

Curatare: PONSIGRAS G

COROZIV

Manusi Ochelari

MASINA DE FURSECURI

1

2 Eliminarea resturilor de la produsele de cofetariepatiserie Eliminarea resturilor de la produsele de cofetariepatiserie Eliminarea resturilor de la produsele de cofetariepatiserie Eliminarea murdariei

3 Dupa fiecare utilizare

4 Curatare si Dezinfectare PONKIT DES

5 Aplicati pur sau diluat in functie de gradul de murdarie Aplicati pur sau diluat in functie de gradul de murdarie Aplicati pur sau diluat in functie de gradul de murdarie Aplicati pur sau diluat in functie de gradul de murdarie Aplicati pur sau diluat in functie de gradul de murdarie

6
-pulverizati direct pe suprafata de curatat -lasati sa actioneze 2-3min -clatiti cu apa din abundenta -uscati cu hartie de unica folosinta -pulverizati direct pe suprafata de curatat -lasati sa actioneze 2-3min -clatiti cu apa din abundenta -uscati cu hartie de unica folosinta -pulverizati direct pe suprafata de curatat -lasati sa actioneze 2-3min -clatiti cu apa din abundenta Uscati cu hartie de unica folosinta -pulverizati direct pe suprafata de curatat -lasati sa actioneze 2-3min -clatiti cu apa din abundenta -uscati cu hartie de unica folosinta -pulverizati direct pe suprafata de curatat -lasati sa actioneze 2-3min -clatiti cu apa din abundenta

7

8 Manusi

MASA RECE

Zilnic

Curatare si Dezinfectare PONKIT DES

Manusi

RAFTURI

Saptamanal

Curatare si Dezinfectare PONKIT DES

Manusi

MASA DE LUCRU

Dupa fiecare utilizare

Curatare si Dezinfectare PONKIT DES

Manusi

CAMERE FRIGORIFICE

Eliminarea murdariei

Saptamanal

Curatare si Dezinfectare PONKIT DES

Manusi

-uscati cu hartie de unica folosinta

MASINA DE FOIETAJ

Eliminarea resturilor de foietaj Eliminarea murdariei

Dupa fiecare utilizare

-blatul din material (panza tare) se curate cu o perie speciala -se pudreaza cu faina

Manusi

MALAXOR

Dupa fiecare utilizare
ROBOT PERETI

Curatare si Dezinfectare PONKIT DES

Eliminarea murdariei Saptamanal Curatare PONSIGRAS G

Aplicati pur sau diluat in functie de gradul de murdarie

-pulverizati direct pe suprafata de curatat -lasati sa actioneze 2-3min -clatiti cu apa din abundenta -uscati cu hartie de unica folosinta -pulverizati sau stergeti cu buretele -Lasati sa actioneze 5min -clatiti cu apa din abundenta -uscati

Manusi

10%

COROZIV

Manusi Ochelari

Dezinfectare BARDIVAL 96

6%

-pulverizati -lasati sa actioneze 5min -clatiti cu apa din abundenta -lasati sa se usuce

PERICULOS PENTRU MEDIU

Manusi

PARDOSEALA

A se matura pentru eliminarea murdariei

Zilnic

Curatare PONSIGRAS G

10%

-aplicati cu fregona -lasati sa actioneze 5min -clatiti cu apa din abundenta -lasati sa se usuce.

COROZIV

Manusi Ochelari

Dezinfectare BARDIVAL 96

6%
-aplicati cu fregona -lasati sa actioneze 5min -clatiti cu apa din abundenta -lasati sa se usuce.

PERICULOS PENTRU MEDIU

Manusi

1
PRACTICI DE IGIENA

2

3

4

5

6

7

8

Listă de produse
Prezentat de: Benkő Erika
2013. 04. 22.

IF Acid S soluţie pentru îndepărtarea depunerilor de calcar şi rugină cu acţiune bactericidă
Concent: 1-20%, Pe lângă curăţeniedezinfectare Şi nediluat îndepărtează 20-60°C calcarul,rugina. 5-30 min. 1-2 ore în cazul de- Să nu le folosim pe spaţii punerilor groase de din Al,bronz şi aliajele calcar lor!
Acid fosforic20-30% Tenzizi anionici<5% Inhibitori

C Coroziv S26 S28

2013. 04. 22.

IF Alk G puternic alcalin pentru curăţat grill-uri,funingine
Concent: 10-100% 20-90°C 5min.-2 ore (ex:-la înmuierea plitelor) Se recomandă manual sau mecanic prin
pulverizare-imersie-etc. Se ţine contactul pănă la sfărşitul timpului de acţiune

C Coroziv! Obligatorie folosirea mănuşilor şi ochelarilor de 2013. 04. 22. protecţie!

• Pentru îndepărtarea grăsimii,uleiuri arse,carne,lapte,funingine de pe suprafeţele din oţel,plastic. • În industia mecanică pentru îndepărtarea uleiului de motor,lubrifianţilor. • Având în compoziţie inhibitori NU se foloseşte pe suprafeţe din Al şi aliajele lui.

IF MF-M pentru spălare manuală
cu acţiune bactericidă (MRSA),fungicidă CONCENTRAT! Concetr: 0,52% La diluţie ocolim 35°C-45°C contactul cu ochii! 5-10 min. Soluţia nu este iritantă. Diluţie:punem detergentul în apa dinainte măsurată.Invesînd În cazul contactului cu ordinea se gelatizează. ochii,se spală cu apă Sub temperatura de 15°C se din abundenţă. gelatizează,dar îşi recăştigă starea originală ajungând la Se recomandă doar diluat! temperatura camerei.
2013. 04. 22.

Inno-dish cu acţiune bactericidă,fungicidă pentru spălări manuale Concentraţia: 1-2% Temperatura apei: 3545°C Timp de acţiune: 5 min. Spumare redusă! Se poate folosii concentrat Aplicabil în baruri la spălatul paharelor,etc.
2013. 04. 22.

IF Alk-MS degresant puternic pentru spălări manuale Fără fosfaţi,spumant,cu putere de degresare mărită. În timp scurt îndepărtează grăsimile depuse.

• În primul rând este pentru spălări manuale,dar se aplică bine pentru curăţenia şi degresarea suprafeţelor • Concent: 0,2-2% • Temperatură: 35-45°C

2013. 04. 22.

MRSA Methicillin sau Multidrug Resistens Staphylococcus Aureus • Staphylococcus aureus 30% din oameni o poartă fără simptome! • MRSA este responsabil pentru contaminările grave,deoarece este rezistent la antibiotice (penicillin, methicillin, cephalosporins) • În primul rând contaminare
– răni deschise, scăderea imunităţii

• VECTOR: personalul medical
2013. 04. 22.

MRSA Methicillin sau Multidrug Resistens Staphylococcus Aureus

• În anul 1961 s-a descoperit în Anglia • Între 1999-2005 numărul celor infectaţi sa dublat • În USA au decedat mai mulţi contaminaţi cu MRSA,decât cu virusul HIV • Anual în USA, 90.000 de oameni se contaminează
– Sursă: Journal of American Medical Association 2007-11-17
2013. 04. 22.

MRSA Methicillin sau Multidrug Resistens Staphylococcus Aureus
• Prevenire
– Respectarea normelor generale de igienă – Igiena personală – Dezinfectarea măinilor

• Substanţe active recomandate
– Alcol – Acoll+Quaterner amoniu (eficacitate îndelungată)

În cazul îngrijirii intensive, la fiecare pat INNOSEPT GEL!

2013. 04. 22.

Inno-sept săpun lichid igienic pentru dezinfectare
• Spectru de acţiune:
– – – – Bactericid (MRSA) Fungicid Tuberculocid Virucid (Hepatita A, B, C, inactivează virusul HIV ) Recomandat pentru Gripa aviară H5N1
Se foloseşte nediluat,1-2 ml să împărţim pe suprafaţa mâinii,să lăsăm 30 se cu puţină apă facem spumă,după care clătim.

2013. 04. 22.

IF-TF-Clor cu efect bactericid,fungicid,detergent universal,se foloseşte şi la dezinfecţia ouălor P=spumant • Detergent puternic pe T=cu spumare redusă suprafeţe mai puţin adipoase, şi pentru sisteme Dezinfecţia ouălor:6% soluţie de CIP* lucru,la temp.de 25°C,3 min. Se poate folosi şi în C Coroziv! Provoacă arsuri! generatorul de spumă Concent: 0,5-2,0%, 20-60°C S 26 1-20 min. S 28 Depozitare: NU împreună cu S36/37/39 acizii,se degajează gaze periculoase
*Cleaning In Place
2013. 04. 22.

IF-Mf cu efect baktericid, fungicid ,detergent universal P=spumant T=cu spumare redusă Din cauza sensibilităţii bacteriilor din acidul lactic,curăţirea suprafeţei necesită o atenţie sporită. Xi Iritant pentru ochi şi piele
• • Dezinfectant puternic pentru suprafeţe mai puţin adipoase,pentru sisteme CIP* Se poate folosi şi în generatorul de spumă Deosebit de eficace împotriva Salmonelei,Enterococus,Staphylco cus aureus Industria prelucrării cărnii! La treabă* Concent: 0,5-2%, 35-80°C 5-30 min. În cazul dezinfecţiei ouălor: 8% 25°C 3 min.

2013. 04. 22.

TF clor MG detergent pentru spălări automate
• • Dezinfecţie kemo-termică Preclătire 40°C (la temperatură mai ridicată se elimină proteinele) Spălatul vaselor 65°C Clătirea 85°C
– Dizolvarea,afânarea impurităţilor arse – Dizolvarea petelor de ceai şi cafea – Dezinfectare
2013. 04. 22.

• •

Dozare: 1-5 g/l În funcţie de duritatea apei (d°) Sărurile de Ca şi Mg participă la duritatea apei. C Coroziv!

• Rolul Clorului

Duritatea apei
• • • • • • 0-4 apă foarte moale 4-8 apă moale 8-18 apă în medie dură 18-30 apă dură 30 apă foarte dură 0 apă poate provoca spumare,corodare ( nu este avantajos!)

2013. 04. 22.

INNO-GLASS soluţie pentru maşina de spălat pahare
• Greşeli în spălat: - când paharul rămîne voalat verificarea durităţii apei,precipitarea sărurilor - când paharul rămîne stopit soluţia este puţină - când paharul rămîne dungat(vărgat) supradoza soluţiei - clătim înainte paharele în care avem rămăşiţe uscate
2013. 04. 22.

• La spălatul paharelor este obligatorie apa moale • Se aplică doar în dozatoare
• Dozare: 1-3 g/l • Temperatură: 50-70°C

C Coroziv!

INNO-BRITE soluţie de clătire pentru maşini de spălat vase
Dozare: 0,1-0,3 g/l Xi irtativ R36 Iritant pentru ochi R10 Inflamabil

• Compoziţie:
– IPA 15-30 – Acid organic 15-30

2013. 04. 22.

INNO-DEZ soluţie alcoolică bactericid
(MRSA), fungicid, virucid, tuberculocid
• Dezinfectant,degresant cu spectru larg de acţiune, fără aldehide. Utilizând acest produs, se pot înlocui dezinfectanţii pe bază de aldehide care sunt cancerigeni. Pe suprafeţele cu cantităţi mari de impurităţi, se recomandă îndepărtarea impurităţilor cu un detergent obişnuit.

Se va utiliza nediluat Timp de acţiune: 1-3 min. Efect tuberculocid: 3-5 min. Xi iritativ
S 23 Să evităm inhalarea vaporilor ce rezultă din pulverizare S 16 Se va ţine departe de produse inflamabile.

2013. 04. 22.

COFETAR – PATISER

Note curs – teorie Intocmit prof. Ichim Ligia

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

CUPRINS
Capitolul 1 – Scurt istoric. Importanta produselor de cofetarie si patiserie in alimentatie. Capitolul 2 – Utilaje tehnologice, vase si ustensile folosite in laboratorul de cofetarie-patiserie 2.1. Ustensile folosite in cofetarie 2.2. Utilaje specifice laboratorului de cofetarie 2.2.1. Malaxorul 2.2.2. Laminorul pentru aluat 2.2.3. Masina de tablat fondant 2.2.4. Bruioza 2.2.5. Masina universala (robotul) 2.2.6. Masina de gogosi 2.2.7. Crepiera 2.2.8. Cuptorul 2.2.9. Masina de inghetata Capitolul 3 – Tehnologia de obtinere a aluaturilor 3.1. Tehnologia tehnologia aluatului nedospit 3.1.1. Tehnologia obtinerii foii de placinta romaneasca si a preparatelor 3.1.2. Tehnologia obtinerii foii de placinta greceasca si a preparatelor 3.2. Tehnologia aluatului oparit si a preparatelor 3.2.1. Alutul oparit 3.2.2. Preparate din aluat oparit 3.3. Tehnologia preparatelor din aluat fraged 3.3.1. Aluatul fraged 3.3.2. Preparate din aluat fraged 3.4. Tehnologia preparatelor din foietaj 3.4.1. Foietajul 3.4.2. Preparate din aluat foietaj 3.5. Tehnologia de obtinere a aluatul dospit şi preparate din aluat dospit 3.5.1. Tehnologia de preparare a aluatului dospit 3.5.2. Preparate din aluat dospit 3.5.3. Prepararea gogosilor inelus 3.6. Prepararea clatitelor si retete pentru clatite Capitolul 4 – Tehnologia semipreparatelor folosite in cofetarie si sortimentele specifice 4.1. Semipreparate pe baza de zahar 4.1.1. Siropurile 4.1.2. Fondantul 4.1.3. Baroturile 4.2. Semipreparate din ou si faina 4.2.1. Blaturile 4.2.2. Foile 4.2.3. Cojile indiene 4.2.4. Piscoturile de sampanie 4.3. Creme folosite in cofetarie 4.3.1. Creme pe baza de lapte 4.3.2. Creme pe baza de grasimi 4.3.3. Creme pe baza de frisca 4.4. Semipreparate din fructe proaspete 4.4.1. Razaturile 4.4.2. Fructele in alcool 4.4.3. Jeleurile 4.4.4. Fructele si legumele confiate
Cofetar - patiser 2

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

4.5. Semipreparate din fructe uleioase 4.5.1. Martipanul 4.5.2. Pralina 4.6. Semipreparate din albus 4.7. Semipreparate auxiliare Capitolul 5 – Tehnologia prajiturilor 5.1. Notiuni generale referitoare la prajituri 5.2. Tehnologia prajiturilor cu blat 5.2.1. Procesul tehnologic general 5.2.2. Prajituri cu blat alb 5.2.3. Prajituri cu blat colorat 5.2.4. Prajituri cu frisca 5.3. Tehnologia prajiturilor cu foi de rulada 5.3.1. Procesul tehnologic general 5.3.2. Sortimentul prajiturilor cu foi de rulada 5.4. Tehnologia de pregatire a prajiturilor specialitati 5.4.1. Prajituri din foi Dobos 5.4.2. Prajituri din foi Alcazar si Richard 5.4.3. Prajituri din coji indiene 5.4.4. Prajituri din coji merengue 5.4.5. Prajituri specialitati de ciocolata Capitolul 6 - Tehnologia diferitelor glazuri şl a elementelor de decor pentru torturi 6.1. Elemente de decor din zahăr 6.2. Elemente de decor din dragan 6.3. Elemente de decor din pastiaj 6.4. Elemente de decor din ciocolată 6.5. Elemente de decor din cremă şl fructe confiate Capitolul 7 – Tehnologia prepararii torturilor 7.1. Procesul tehnologic general 7.2. Sortimente de torturi Capitolul 8 – Tehnologia prepararii fursecurilor 8.1. Tehnologia de preparare a fursecurilor din aluat fraged 8.2. Tehnologia de preparare a fursecurilor pe baza de grasimi 8.3. Tehnologia de preparare a fursecurilor din foietaj 8.4. Tehnologia de preparare a fursecurilor din „Langues de chat” 8.5. Tehnologia de preparare a fusecurilor din albus 8.6. Tehnologia de preparare a fursecurilor din foi Dobos si foi de rulada 8.7. Tehnologia de preparare a fursecurilor pe baza de fructe uleioase Capitolul 9 – Tehnologia de realizare a inghetatelor 9.1. Materii prime 9.2. Clasificarea inghetatelor 9.3. Proceul tehnologic de preparare a inghetatei 9.4. Tehnologia de preparare a inghetatelor pe baza de lapte 9.5. Tehnologia de preparare a îngheţatelor pe bază de fructe 9.6. Tehnologia de preparare a casatelor 9.7. Tehnologia de preparare a parfeurilor 9.8. Specialităţi de îngheţată Capitolul 10 – Produse de bombonerie si caramelaj

Cofetar - patiser

3

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Capitolul 1 SCURT ISTORIC. IMPORTANTA PRODUSELOR DE COFETARIEPATISERIE IN ALIMENTATIE
Arta culinara romaneasca, in ceea ce priveste dulciurile nu are o traditie indelungata. Intr-o tara in care clima a facut ca sute de ani sa se cultive meiul, graul si orzul si in care relieful a permis dezvoltarea pastoritului era firesc ca alimentatia de baza a populatiei autohtone sa fie, invariabil, alcatuita din fierturi si turte coapte pe piatra incinsa sau uscate la soare, insotite de lapte si, la nevoie, indulcita cu miere. Dupa cucerirea Daciei de catre romani, multi istorici considera ca obiceiurile alimentare ale dacilor le-au invins pe cele ale cuceritorilor. Cu siguranta insa ca in Dacia au patruns odata cu romanii si unele feluri de mancare, cum ar fi placinta cu diverse umpluturi, coapta probabil in test. Indiferent de influente, documentele dovedesc insa ca meiul a fost cereala preferata a romanului pana in urma cu 200 de ani, cand a fost inlocuit de porumb, care a castigat treptat, teren, devenind din secolul al XVII-lea hrana de baza a romanului. Asa s-a nascut probabil si combinatia, destul de reusita de altfel, dintre mamaliguta si chiselita de prune sau de visine. Pentru ca zaharul apare tarziu in istoria civilizatiei umane, locuitorii teritoriilor romanesti foloseau ca si grecii si romanii, mierea si nectarul florilor ca indulcitor. Cam din secolul al XVI-lea zaharul devine indispensabil si patrunderea influentei orientale la noi (araba, turca, armeneasca, bizantina, turca) a schimbat obiceiurile alimentare ale populatiei autohtone si a venit si vremea dulciurilor parfumate si indulcite cu zahar, ca baclavaua si sarailia. Cofetarii romani au aparut in jurul anului 1700, ca urmasi ai genovezilor de la Caffa, care stiau sa pregateasca: "confetii", "confetiones",etc In 1774 exista in Bucuresti un cofetar vestit Gheorghe Cofetarul, iar prin 1823 exista cofetareasa Paraschiva. Traind si adaptandu-se Orientului turcesc, cele mai multe dulciuri pe care acestia le vor face vor fi "baclavale, prajituri zaharica albe, rosii, galbene" si sarailiile zacute in "ghiulsui" (apa de trandafiri) (N.Iorga-Istoria industriilor la romani). Pentru mestesugul lor cofetarii, "catastiful potensorilor din 1832, in numar de cincisprezece", aduceau de peste hotare "coji de lamaie, portocale, de naramze", "chitre pentru dulceata" si zahar "maruntu praf" (C. C. Giurescu). Cu timpul mestesugul a prins si cofetarii s-au inmultit, incepand sa imprumute si altora din dulciurile noastre. Ungurii au preluat de la noi cuvintele de dulceata si prajitura. Lucrurile se modifica esential odata cu raspandirea influentelor occidentale in bucataria romaneasca dupa 1821. Boierimea manca la Viena, Paris si Berlin, astfel din dorinta de deschidere catre modernitate se schimba si gusturile. Apar primele carti de bucate, ca de exemplu celebra culegere, temelie pentru bucataria moderna, de "200 retete cercate de bucate si alte trebi gospodaresti" a lui M. Kogalniceanu si V. Alecsandri. O bucatarie moderna si sofisticata insemna dintr-odata ceva mai mult decat sarmale si borsuri. Anul Marii Uniri 1918 aduce noutati in bucataria romaneasca, aceasta devenind un amestec de traditie autohtona, influenta orientala si occidentala, moderna. "Pariziene prin fursecuri si limba vorbita aici, ...grecesti prin dulceturile lor, turcesti prin baclavalele si serbeturile lor, cofetariile din Bucuresti ofera ...harta dulce." (Paul Morand) Momentul de glorie al cofetariei romanesti l-a marcat aparitia Casei Capsa infiintata de celebrul cofetar Grigore Capsa, cu studii inalte la Paris, ca elev al marelui Boissier. Toate retetele realizate de Capsa erau rezultatul unui talent iesit din comun si a unei creativitati pe masura. Grigore Capsa preia idei de la marii maestri cofetari francezi si creaza produse speciale cu ocazia unor evenimente speciale, sau care purtau numele unor personalitati importante din epoca. Asa a aparut celebra prajitura Joffre, realizata cu prilejul vizitei in Romania a generalului Joffre, sau "inghetata Rejeane", dedicata unei actrite franceze , care a sustinut cateva spectacole in Bucuresti.

Cofetar - patiser

4

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Dupa trecerea babelor si mosilor, Bucurestiul se invioreaza putin, totul pare mai curat sub lumina de primavara, iar bucurestenii ies la plimbare sa-si vindece anemia si angoasele prin ceea ce incepe sa semene putin cu orasul lor. Si daca pasii ii poarta pe Calea Victoriei, pot rememora imaginativ plimbarea favorita a bucurestenilor de altadata prin Micul Paris. Aceasta ducea de la Palatal Regal la Casa Capsa, unde escala era obligatorie pentru cafea, inghetata sau un mic dulce, un pahar de vorba, un schimb de idei... Un exemplu bun trebuie urmat, asa ca luand calea urmasilor lui Bucur, putem intra in cofetaria de la Casa Capsa cu gandul ca un pic de ciocolata va alunga stresul si oboseala. In fata vitrinelor elegante, asortate cu toate formele si combinatiile posibile de dulciuri, nu mai stii ce sa alegi. Se vede ca siruri lungi de cofetari francezi si-au pus imaginatia si stiinta in slujba ciocolatei. Si totusi printre galantare poti avea o revelatie foarte placuta: meringue, mascotte, choux-a-la creme, madeleine, joffre... Printre minunile dulci si frantuzite din galantar exista si un produs romanesc, marca inregistrata: Joffre. J'OFRA, jofre s.f. - Prajitura de forma cilindrica din crema de ciocolata acoperita cu glazura. Din fr. Joffre (Sursa: DEX'98) Prajitura la care ne gandeam in secret: ciocolata, cu crema de ciocolata si glazura de ciocolata este materializata in forma binecunoscuta petit-four Joffre si in plus ea a fost creata, chiar in cofetaria Capsa, de fondatorii Dinastiei Capsa. Baclavaua invinsa de Ciocolata Construita in 1852 Casa Capsa (Restaurant, Hotel, Cafe si Cofetarie) era considerata simbolul inaltei societatii romanesti moderne. Maestrul cofetariei si bucatariei moderne, G. Capsa, scolit la Paris, este cel care a impus standardele occidentale in ceea ce priveste calitatea, transformand bucataria in arta si imbogatind modelul francez cu elemente din bucataria autohtona. Intr-o societate dominata de influente orientale, fratii Capsa vor inlocui treptat rahatul, baclavalele si sarailiile pline de miere, care ingreunau trupul si mintea, cu ciocolata, fondante si "bonbon"-uri. Politica si delicatesa La inceputul secolului XX, Capsa era frontul unde se purtau razboaiele spiritului si scena unor nesfarsite dueluri literare ale "spadasinilor" vorbelor de duh. Aici veneau paparazzi de altadata, ziaristi dornici sa-si culeaga informatiile pentru articole politice si de scandal. Si tot aici se adunau constant fruntasii elitei politice romanesti "croitorii de guverne" pentru a imparti si reimparti avantajele puterii. "Locul unde vin toti seniorii/ Si se mananca scriitorii". Casa Capsa era locul unde se desfasurau cele mai importante dineuri din Bucuresti, asa incat in 1920, cand maresalul Joffre face o vizita in Romania, fratilor Capsa le revine sansa de a organiza un banchet in cinstea acestuia. Prajitura si istorie Vizita maresalului Joffre, conducator al armatei franceze, erou al primului razboi mondial, membru al Academiei franceze, era un eveniment foarte important avand in vedere simpatia aratata de acesta armatei romane, la modernizarea careia si participase indirect; dar mai ales foarte importanta din punctul de vedere al prieteniei traditionale, romano-franceze care trebuia indulcita corespunzator. Fratii Capsa au vrut sa marcheze importanta evenimentului realizand o prajitura petit-four speciala in cinstea maresalului, pe care au hotarat sa o denumeasca inspirat Joffre. Avand in vedere forma si marimea prajiturii, unii comentatori au subliniat ca fratii Capsa au avut ca model probabil forma caschetei franceze purtata in primul razboi mondial de trupele comandate de maresal, dar s-au lasat influentati si de un zvon despre glicemia crescuta a acestuia. Succesul a fost total pentru ca astfel nici unul din invitati nu s-a putut multumi cu o singura Joffre, acest obicei perpetuindu-se pana in zilele noastre: dupa o Joffre intotdeauna va urma alta. Joffre Maresal - Prajitura a avut un success nemaipomenit, i-a placut maresalului, dar a placut si romanilor, care au dat verdictul de "inca" si "inca". Ca dovada au vrut o Joffre din ce in ce mai mare si asa s-a ajuns la tortul Joffre.
Cofetar - patiser 5

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Capitolul 2 UTILAJ, TEHNOLOGIE, VASE Şl USTENSILE FOLOSITE ÎN LABORATORUL DE COFETĂRIE-PATISERIE
2.1. USTENSILE FOLOSITE ÎN COFETĂRIE Ustensilele se folosesc la operaţiile de preparare, ornamentare şi decorare a produselor de patiserie şi cofetărie. Cele mai cunoscute şi mai mult folosite sunt următoarele : — Căzănelul de cofetărie (fig. 1, a) este confecţionat din tablă de cupru, cositorită în interior, sau din oţel inoxidabil, de mărimi diferite, fiind prevăzut cu două minere. Este folosit pentru fierberea şi omogenizarea compoziţiilor. — Chipceaua (fig. 1, b) este confecţionată din tablă de cupru, cositorită în interior, sau din otel inoxidabil, în diferite mărimi (între 0,500—3,000 l); este prevăzută cu maner. Se foloseşte pentru pregătirea şi omogenizarea cremelor, a compoziţiilor şi glazurilor în cantitate mică. — Tava pentru prăjituri (fig. 1, c), confecţionată din tablă neagră, poate fi cu margine sau fără margine, fiind folosită pentru coacerea blaturilor, checurilor etc. — Tava pentru baclava (fig. 1, d) este confecţionată din tablă de cupru cositorită în interior sau din oţel inoxidabil. — Sinia (fig. 1, e), confecţionată din tablă de cupru cositorit sau din oţel inoxidabil, de formă rotundă cu bază concavă, este folosită la coacerea plăcintei româneşti si la expunerea acesteia pentru vanzare. — Placul (fig. 1. f) este confecţionat din tablă de aluminiu şi are forma dreptunghiulară; se utilizează la finisarea produselor de cofetărie. — Cercul pentru tort (fig. 1, g), de formă rotundă, se foloseşte la coacerea blaturilor. — Rama dreptunghiulară (fig. 1, h) este confecţionată din bandă metalică, asamblată şi dimensionată după numărul de porţii. Pentru a fi folosită, rama se aşază pe tava cu 2 sau 3 margini (avand hartie la bază). In interior se toarnă compoziţia de blat şi se introduce la cuptor.

Fig. 1 Diferite ustensile folosite în cofetărie: a — căzănel; b — chipcea; c, d — tăvi; e — sinie; f — plac; g — cerc pentru tort; d — ramă dreptunghiulară

Grătarul pentru glasat prăjituri (fig. 2, a) este confecţionat din-tr-o tavă cu picioruşe şi
6

Cofetar - patiser

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

două minere din sîrmă cositorită. Pe rama este aşezată o plasă din sîrmă subţire. — Grătarul pentru savarine (fig. 2, b) este asemănător, însă are formă rotundă.

Fig. 2. Grătare: a — pentru glasat prăjituri; b — pentru savarine Trusa de duiuri şi şpriţuri cuprinde un număr de 10—12 şpriţuri (fig. 3, a) cu vîrful zimţat sau duiuri (fig. 3, b) (forme metalice) cu vîrful drept. Sunt confecţionate din tablă cositorită şi se utilizează, împreună cu poşul, la ornamentarea şi decorarea prăjiturilor si a torturilor.

Fig. 3. Duiuri (a) şi şpriţuri (b) Telul tip cofetar (fig. 4a) este confecţionat din sarmă de otel cu minerul din lemn (uneori din sarmă). Se produce în trei mărimi îu funcţie de utilizări. Este folosit pentru bătut frisca, albusuri, etc. — Croşeta (fig. 4, b) este confecţionată din sîrmă, cu minerul din lemn tare. Este prevăzută cu 2, 3 sau 4 furcheţi sau cu inele de diferite diametre. Cu ajutorul ei sunt glasate prăjiturile, bomboanele etc. — Ruloul reglabil pentru tăiat coca (fig. 4, c) este confecţionat dmtr-un ax de oţel 1 pe care sunt montate discurile tăietoare 2 (din otel inoxidabil).

Cofetar - patiser

7

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

d

a — tel:

Fig. 4. Alte ustensile folosite în cofetărie : b — croşete; c — rulou reglabil pentru tăiat coca; d — cuţit de patiserie; e — sită; f— merdenea; g — barfeş.

Cuţitul de patiserie (fig. 4, d), confecţionat din oţel inoxidabil cu lama flexibilă, are diferite mărimi. Se utilizează în patiserie şi cofetărie, pentru umplerea şi porţionarea blaturilor, aluaturilor şi glasarea torturilor. — Sita (fig. 4, e) este confecţionată dintr-un cilindru din tablă sau lemn pe care se monteză la una din extremităţi o plasa din sarmă ce constituie suprafaţa de cernere pentru făina, amidon, zahăr farin, cacao etc. — Merdeneaua (fig. 4, /) este confecţionată din lemn, de formă cilindrică, prevăzută cu manere. Este utilizată pentru întinderea aluaturilor. — Barfeş (fig. 4, g) este o perie confecţionată din lemn, cu minerul lung, avand montate la unul din capete fire din păr de porc sau plastic. Se foloseşte la ungerea tăvilor cu grăsime, îndepărtare surplusurilor de făină de pe tăvi, foi Doboş, Richard, aluaturi etc. — Forme diferite (fig. 5, a—c) confecţionate din tablă cositorită sau neagră. Forma geometrică determină forma finală a produsului. Sunt folosite pentru coacerea savarinelor, rulourilor, cozonacilor, tartelor etc.

Fig. 5. Diferite forme : a — pentru cozonac moldovonenesc; b — pentru savarine; c — pentru rulouri din foietaj

Cofetar - patiser

8

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

2.2. UTILAJE SPECIFICE LABORATORULUI DE COFETĂRIE 2.2.1. Malaxorul Este folosit la omogenizarea si framantarea ( malaxarea) unor aluaturi. Dupa constructie, sunt doua tipuri : malaxor cu melc si malaxor cu brat oscilant.

Fig. 1 Malaxor Modul de funcţionare Inainte de începerea operaţiei de malaxare se verifică starea de curăţenie, se execută o probă de funcţionare a maşinii, apoi se încarcă cuva cu 40—45% din volumul său, se închide grătarul din sîrmă de inox şi se porneşte motorul electric. După malaxare (care durează 5—10 min) se deconecteză motorul de la curentul electric, se descarcă cuva, se curăţă şi se spală cu apă caldă. Măsurile de protecţie a muncii: - în timpul funcţionării este intezis ca muncitorul să se apropie mai; mult de 0,5 m de malaxor. - proba de verificare se va lua cu ajutorul unei palete de lemn, numai după oprirea maşinii. - muncitorii vor purta obligatoriu echipamentul de lucru indicat, halatul încheiat la nasturi şi părul bine strans sub bonetă sau batic. 2.2.2. Laminorul pentru aluat Se foloseşte la prelucrarea foietajului în patiserie.

Fig. 2 Laminorul pentru aluat Pentru ocuparea -unui spaţiu cat mai mic în laboratoare, în perioada cînd maşina nu lucrează, tăbliile sunt rabatabile. Funcţionarea maşinii. Se transportă maşina de la locul de depozitare pînă în dreptul dulapului rece în care se găseşte depozitat aluatul. Se curăţă panza transportoare şi cilindrii de praf, după care se execută legătura electrică. După reglarea distanţei dintre cilindri se execută o probă în gol şi numai după aceea se poate începe lucrul. Muncitorul care efectuează această operaţie umple buncărul cu făină, aşază aluatul pe bandă şi porneşte motorul electric. După trecerea aluatului prin valţ, prin atingerea opritorului limitativ, banda îşi schimbă sensul şi aluatul trece din nou prin valţ ajungand în dreptul lucrătorului care îl împătureşte, îl reaşază pe banda care îl transportă din nou prin valţ. Operaţia se repetă ori de cîte ori este prevăzută în procesul tehnologic de turare.
Cofetar - patiser 9

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

După terminarea lucrului maşina se deconectează, se strange cablul electric şi se curăţă banda transportoare şi cilindrii. Se strang tăbliile şi se trasportă maşina la locul de depozitare. Măsurile de protecţie a muncii şi de întreţinere a maşinii. In timpul funcţionării maşinii este interzis a se introduce mana sub grătarul de protecţie pentru împingerea aluatului. Cablul electric va fi protejat cu o teacă de lemn, pentru a nu fi lovit de persoanele care circulă prin laborator. Pentru întreţinere, lagărele valţului de laminare se vor unge periodic (1-3 luni). 2.2.3. Masina de tablat fondant Se compune dintr-o carcasă 1 de tablă în interiorul căreia se află motorul care pune în mişcare cilindrul 2 de prelucrat fondantul (fig. 3). Cilindrul efectuează o mişcare de rotaţie continuă şi este înconjurat de o carcasă de răcire 3. Siropul fierbinte este alimentat din bazinul 4, prevăzut cu capac 5 şi un robinet 6, la cilindrul 2 de prelucrat fondantul, care are un robinet de scurgere a fondantului 7. Modul de funcţionare. Se deschide robinetul cu apa de răcire, se închide robinetul de alimentare 6 şi se toarnă siropul în bazin, se porneşte apoi motorul electric şi se deschide robinetul 6 alimentînd cilindrul 2 rotativ. Pe măsură ce se tablează, fondantul se colectează într-un vas corespunzător. Iva terminarea operaţiei de tablare se opreşte motorul, se închide robinetul 6 de alimentare cu sirop şi se retrage vasul cu fondant. Se spală bazinul cu apă caldă care. se elimină prin locul de scurgere a fondantului, recuperandu- se pentru valorificare.

Fig. 3. Maşina de fondat Fig. 4. Bruioza Măsurile de protecţie a muncii: - Distanţa de la locul de fierbere pînă la maşina de tablat trebuie să fie foarte scurtă ; siropul va fi transportat in vase pînă la 25 1 de către doi lucrători. - Pardoseala trebuie să fie uscată şi degresatâ, pentru a evita alunecarea. -Este interzisă atingerea gurii de scurgere a fondantului cu mîna sau cu paleta. 2.2.4. Bruioza Se foloseşte la mărunţirea unor ingrediente (marţipan, pralină, fructe uleioase). Este confecţionată (fig. 4) dintr-un stativ de fontă prevăzut la partea superioară cu doi sau trei cilindri 1 şi o roată 2 de reglare a spaţiului dintre aceştia. Deasupra se află bazinul 3 pentru materia primă, iar sub cilindri, un sertar colector 4. Bruioza este acţionată de un motor electric printr- o curea de transmisie protejată de o apărătoare 5. Sub unul dintre cilindri este prevăzut un cuţit răzuitor, care îndepărtează materia primă măcinată. Modul de funcţionare. Se verifică starea de curăţenie a maşinii, se reglează distanţa între cilindri, se aşază sertarul colector 4 şi bazinul 3 în care se introduce materia primă (ce nu trebuie să depăşească 50% din capacitatea sa) şi se acţionază motorul electric. Pe măsura golirii bazinului se introduce materie primă, fără a opri maşina. După întrebuinţare bazinul se goleşte. Apoi bazinul, cilindrii şi tava colectoare se spală cu apă caldă.

Cofetar - patiser

10

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Măsurile de protecţie a muncii: - înainte de introducerea materiei prime în bazin se controlează să nu conţină corpuri străine. - se interzice pornirea motorului electric fără apărătoare la curea. - reglarea distanţei dintre cilindri, precum şi introducerea paletei sau a mainii; este interzisă în timpul funcţionării bruiozei, cat şi scoaterea sertarului colector pentru descărcare. 2.2.5. Maşina universală (robotul) Se foloseşte în laboratoarele de alimentaţie publică atat în bucătării, cat şi în cofetării . In funcţie de operaţiile pe care le efectuează există : - robot de cofetărie, cînd efectuează numai operaţii necesare laboratoarelor de cofetărie, - robot universal, cînd poate executa operaţii de prelucrare atat pentru cofetărie, cat şi pentru bucătărie. In ceea ce priveşte construcţia, pot fi: robot fix şi robot mobil. Robotul fix este format dintr-un batiu 7 în care se află motorul de antrenare, un arbore vertical 2 de care se prinde diferite ustensile şi un căzănel 3, arborele orizontal 4, consola 5, maneta pentru schimbarea vitezelor 6, maneta de coborat şi urcat consola cu căzănelul 7, butonul pornire- oprire 8, două lagăre pentru fixarea consolei şi a căzănelului 9.

Fig. 5. Robot fix: a - robot fix; b - ustensile folosie în cofetărie; c - dispozitiv de stors fructe. Pentru produsele de cofetărie se folosesc o serie de ustensile (fig. 5, b): - telul de bătut 1, care se fixează la arborele vertical al robotului; se utilizează la baterea compoziţiilor, pentru diferite creme etc.; - telul pentru alifiat sau cremat 2, folosit la baterea compoziţiilor mai dense (blaturi, foi, creme etc.); - paleta amestecătoare 3, utilizată pentru amestecuri mai vâscoase; - braţul malaxor 4, care se întrebuinţează la malaxarea unor aluaturi, ames¬tecuri dense; - dispozitivul de stors fructe (fig.5, c) de forma unei pâlnii care, cu ajutorul unei piuliţe, se montează la maşina de tocat carne, fixată la arborele orizontal al robotului universal. Modul de funcţionare:. - verificarea stării de curăţenie a dispozitivelor folosite, a consolei şi arborelui; - coborarea consolei la nivelul minim; - montarea căzănelului şi a dispozitivelor de lucru; - proba de funcţionare în gol; - umplerea căzănelului cu 50 % din capacitatea lui;
Cofetar - patiser 11

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

- acţionarea grupului motor la viteza minimă şi ridicarea treptată a consolei şi, respectiv, a căzănelului pînă la limita maximă ; - schimbarea vitezei în funcţie de consistenţa compoziţiei prelucrate ; - după pregătirea compoziţiei se acţionează viteza minimă, concomitent cu coborîrea completă a consolei cu căzănelul; - se opreşte grupul motor, se scot dispozitivele de lucru şi apoi căzănelul cu compoziţia. Măsuri de protecţia muncii: - în timpul funcţionării, schimbarea vitezelor să se facă în mod treptat, de la minim la maxim; - proba compoziţiei se verifică numai după oprirea completă a grupului motor şi cu ajutorul paletei; - lucrătorul trebuie să poarte echipamentul de protecţie complet şi să-şi ţină părul bine strîns sub bonetă; După folosire, atat robotul, cat şi accesoriile sale, se spală şi se întreţin în perfectă stare de curăţenie . 2.2.6. Masina de gogosi

Fig. 6 – Masina de gogosi inelus Masina este in principiu un ansamblu de trei elemente care functioneaza automat si care dau procesului de productie un caracter continuu, eliminandu-se astfel timpii morti. Cele trei elemente sunt: • Dozatorul care se incarca cu aluatul preparat in malaxor si care "scuipa" gogosile gata portionate intr-o baie de ulei incins • Baia de ulei incins, unde ele se deplaseaza usor, având timp sa se prajeasca. • Paletele automate. La un anumit moment (calculat), gogosile sunt intoarse automat pe partea cealalta cu ajutorul unor palete, dupa care sunt impinse afara din cuva in cosul colector, de unde sunt livrate consumatorilor. 2.2.7. Masina de clatite (crepiera)

Fig. 7 – Masina de clatite Crepiera Masina de clatite este compusa dintr-o plita dreptunghiulara teflonata incalzita electric care isi mentine temperatura cu ajutorul unui termostat si un carucior prevazut cu o fanta prin care se dozeaza aluatul sub forma unui covor direct pe plita incinsa. Acesta este actionat manual si portioneaza doua clatite odata. Clatitele prajite pe o parte se intorc manual cu ajutorul unei palete de lemn. Timpul de coacere este de 90 secunde.

Cofetar - patiser

12

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

2.2.8. Cuptorul Cuptorul este întrebuinţat în laboratoarele patiserie pentru coacerea aluaturilor, a blaturilor, a preparatelor de patiserie etc. Cuptorul se compune, în general, dintru-un schelet metalic îmbrăcat la exterior cu tablă emailată şi uneori cu tablă din oţel inoxidabil în interiorul scheletului se găsesc montate tobele, care au aspectul unei camere confecţionate din tablă neagră sau emailată, avand pe pereţii laterali trei pană la patru suporturi din oţel laminat pentru susţinerea grătarelor cu tăvi.

Funcţionarea cuptorului La cuptoarele electrice se va avea în vedere alegerea celui mai economic regim de lucru. Astfel, în funcţie de preparatul ce urmează a fi copt, se reglează termostatul la tempreatura de regim, dupa care se potriveşte cheia selectomatului la poziţia dorită. Prin aceasta, in mod automat, în momentul în care cuptorul atinge temperatura dorită, curentul este întrerupt, contactul fiind refăcut în momentul în care temperatura scade cu un grad sub tempreatura dorită. Datorită faptului că cuptorul este foarte bine izolat, practic, consumul de energie electrică este foarte mic. Din această cauză se recomandă ca uşile cuptorului să fie deschise o durată de timp foarte scurtă, cu ocazia introducerii noilor produse, în vederea coacerii. Măsuri de protecţia muncii: - la cuptoarele cu gaze se verifică vizual arderea corectă a flăcării, iar la cea mai mică dereglare se anunţă mecanicul de întreţinere, oprindu-se funcţionarea cuptorului; - periodic, se verifică starea robinetelor; - la terminarea lucrului se spală toate părţile nichelate şi emailate cu o soluţie detergentă şi se clătesc cu apă pentru îndepărtarea urmelor de grăsime. 2.2.9. Masina de inghetata

Masina de inghetata – racirea se poate face cu aer sau apa, iar alimentarea se face pe principiul fortei gravitationale, din motive de igiena cuvele de rezerva ale amestecului dispun de sistem autonom de refrigerare, temperatura de pastrare amestec 40C, amesteca si congeleaza, incorporeaza aer in amestec si il transforma in inghetata; partile care vin in contact cu inghetata sunt din inox alimentar, anticoroziv, conform normelor, usor de folosit si intretinut, pe roti cu sistem de blocare, control digital: temperatura, consistenta, conservare amestec, suport cornete

Cofetar - patiser

13

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Capitolul 3
TEHNOLOGIA DE OBTINERE A ALUATURILOR Preparatele de cofetărie sunt preparate ce au la bază aluaturi modelate ca atare, sau în asociere cu alte componente (umpluturi, creme, adaosuri diferite), care le ridică valoarea alimentară. Aluatul este o masă compactă, densă sau mai puţin densă, în componenţa căreia intră o mare cantitate de făină şi un lichid. Prin hidratarea făinii, respectiv a substanţelor proteice generatoare de gluten (gliadina şi glutenina) şi a amidonului, se creează posibilitatea de încorporare şi a altor ingrediente care ridică valoarea nutritivă a aluatului. In componenţa preparatelor de cofetărie, aluatul contribuie la: - sporirea valorii nutritive şi energetice a componentelor de bază, ceea ce se realizează prin: a) degradarea amidonului şi a proteinelor pană la forme uşor asimilabile ; b) crearea masei în care se includ, în deferite variante, alte ingrediente ce întregesc valoarea alimentară şi gustativă; c) formarea, după coacere, a unei mase uşor friabile sau poroase, care măreşte suprafaţa de acţiune a salivei şi a sucurilor digestive, îmbunătăţind randamentul asimilării de către organism; - crearea unor însuşiri senzoriale ale preparatelor, reprezentate prin miros, gust, aromă, formă, culoare, aspect etc, care se manifestă în secţiune sau la exteriorul preparatului, cu influenţe deosebite asupra procesului digstiv; Pentru realizarea acestor obiective, pe baza aceloraşi materii prime asociate în proporţii deferite, în funcţie de reţete, se aplică tehnologii diferite care determină natura aluatului.. Ca atare, în funcţie de tehnologia şi materiile prime folosite, aluaturile se clasifică în tipurile menţionate în schema 1 Materiile prime folosite în componenţa aluaturilor (făină, lapte, ouă, zahăr, grăsimi) sau cele asociate cu acestea (umpluturi) imprimă preparatelor gustul dulce, sau sărat, ceea ce le determină locul în meniu : ca desert sau gustare. Conţinutul mare de făină, cu componenta sa de bază – amidonul, alături de grăsimi, conferă preparatelor o digestibilitate mai lentă, ceea ce permite utilizarea mai eficientă (pe măsura necesităţii organismului) a marii cantităţi de energie furnizate.
simplu nedospit Foaie de placinta romaneasca

greceasca Aluat oparit Aluat fraged Aluat frantuzesc

Aluat
Cu adaos

dospit

cu adaos

Clasificarea aluaturilor

Cofetar - patiser

14

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

3.1. TEHNOLOGIA ALUATULUI NEDOSPIT 3.1.1. TEHNOLOGIA OBTINERII FOII DE PLACINTA ROMANEASCA SI A PREPARATELOR Foile de plăcintă sunt semipreparate obţinute dintr-un aluat simplu, nedospit, întins prin procedee diferite, cât permite glutenul – ca factor plastic al făinii. In funcţie de tehnologia de preparare, se obţin două tipuri de foi: foaia de plăcintă românească şi foaia de plăcintă grecească. 3.1.1.A. FOAIA DE PLĂCINTĂ ROMÂNEASCĂ Foaia de plăcintă românească are la bază aluatul simplu (din făină, apă, sare şi untură), care după relaxare se întinde parţial cu merdeneaua pe masa unsă cu untură, apoi prin rotire deasupra capului pe baza forţei centrifuge. Pentru eficienţa acestei operaţiuni se foloseşte făină tip 000 cu gluten puternic, elastic, nelipicios. Untura, deşi nu intră în componenţa aluatului, participă în procesul de formare a foii ca factor ce previne lipirea acesteia de ea însăşi în faza de împăturire şi, de asemenea, asigură frăgezimea preparatelor şi separarea straturilor de foi în timpul coacerii. Prepararea foii Vase şi ustensile: oală, ibric, sită, lingură, merdenea, planşetă sau masă cu blat de lemn şi malaxor. Dozarea componentelor include operaţiile de măsurare şi cântărire a componentelor corespunzător reţetelor. Operaţii pregătitoare: preîncălzirea şi cernerea făinii; combinarea apei cu sarea până se dizolvă, apoi strecurarea; omogenizarea unturii până la o uşoară fluidizare. Prepararea aluatului se efectuează manual sau mecanic. In mijlocul făinii cernute se face un gol în care se toarnă apa cu sarea şi se încorporează treptat faina, prin amestecare cu malaxorul, cu lingura (sau cu mâna) până la epuizarea acesteia. Aluatul obţinut se frământă puternic până se omogenizează, se desprinde uşor de mână (braţul malaxorului) şi capătă consistenţă tare. Divizarea constă în modelarea unui fitil cu grosime uniformă, care se segmentează în numărul de bucăţi corespunzător reţetei. Acestea se rotunjesc şi se ung cu untură (pentru a evita uscarea suprafeţei) şi se lasă în repaus 30 min. (odihna I). Intinderea I. Fiecare bucată se întinde cu merdeneaua pq planşeta unsă, se ung la suprafaţă cu untură (prin palpare) şi se lasă în repaus 30 min (odihna a Il-a) la frigider. Intinderea definitivă se efectuează prin învârtire (rotire) deasupra capului, lăsând foaia să cadă pe planşeta unsă cu untură. Se unge cu untură, se îndepărtează marginea grasă, după care se modelează în funcţie de preparat. Transformări ce au loc în timpul preparării şi prelucrării aluatului In timpul preparării aluatului au loc două transformări: legarea apei şi modificarea proteinelor. Legarea apei în aluat depinde de proprietăţile coloidale ale proteinelor şi amidonului. Proteinele leagă apa prin osmoză (75%) şi prin absorbţie (25%). Apa legată osmotic provoacă umflarea gliadinei şi a gluteninei cu formare de gluten, pe când apa legată prin absorbţie formează pelicule de hidratare – ambele procese determinând creşterea în volum şi greutate a aluatului. Capacitatea de legare a apei este favorizată de viteza de frământare, cantitatea optimă de apă şi prezenţa NaCl (sare). Amidonul leagă o cantitate mai mică de apă, numai prin absorbţie, şi în micro-capilare. Modificarea proteinelor constă tocmai în faptul că glutenul format are alte proprietăţi decât cele două proteine din care s-a format. In perioada de odihnă, proteinele solubile în apă formează soluţii coloidale, care sub acţiunea
Cofetar - patiser 15

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

enzimelor din făina favorizează elasticitatea glutenului, asigurând rezistenţa aluatului la întindere. Condiţii de calitate Foaia de plăcintă trebuie să fie subţire, uniform întinsă, fără rupturi, flexibilă şi rezistentă la mânuire, corespunzător de sărată. După coacere, foile trebuie sa fie fragede şi să se desprindă uşor una de cealaltă. Folosirea materiilor prime necorespunzătoare, ca şi ignorarea unor etape tehnologice, determină defectele prezentate în urmatorul tabel: Defecte Cauze Remedieri Foi neuniform - făină cu gluten slab - după prima foaie se preîntinse - frământarea şi odihna aluatului lungeşte odihna insuficient realizate Foaie ruptă - gluten slab sau neelastic - iremediabile - crustă formată la suprafaţa aluatului necorespunzător uns pentru odihna a II-a - suprasolicitare la întindere Foi uscate sau lipite - folosirea insuficientă a grăsimii Foi sărate - dozare greşită - iremediabile - corectare prin umplutură

3.1.1.B. PREPARATE DIN FOAIE DE PLĂCINTĂ ROMÂNEASCĂ Asocierea foii de plăcintă cu diferite umpluturi, printr-un sistem de împăturire caracteristic, permite obţinerea a trei subgrupe: plăcinte, merdenele, ştrudele. Cele trei grupe de preparate sunt individualizate prin componenta predominantă a umpluturii (ex.: cu brânză, carne, varză, spanac etc.). Cele două componente de structură ale preparatelor – foaie, umplutură – au următorul rol: - foaia constituie componentul făinos, furnizor de trofine vegetale, care prin flexibilitatea ei permite modelarea prin împăturire, acoperind complet alimentele de asociere, în vederea păstrării integrale a valorii nutritive a acestora pe parcursul prelucrării termice; - umplutura, prin combinarea mai multor alimente, completează valoarea nutritivă a foii, conferind o valoare gustativă şi capacitate de saţietate ridicată preparatului finit. Sortimentele din foaie de plăcintă sunt reprezentate de: plăcintă cu brânză, cu carne, cu varză, merdenele cu brânză, ştrudel cu brânză. PLĂCINTĂ CU TELEMEA Şl BRÂNZĂ DE VACI (1 kg) Componente pentru aluat: făină 320 g, sare 10 g, apă cât cuprinde, untură pentru întins 110 g. Verificarea calităţii componentelor se face prin examen organoleptic. Vase şi ustensile: pentru toate produsele se folosesc cele indicate la prepararea foii, în plus sinie sau tavă de cuptor. Operaţii pregătitoare: dezinfectarea ouălor în soluţie de clorură de var 2%, 19 min şi apoi spălarea sau dizolvarea prafului de ouă în circa 40 ml apă călduţă; spălarea brânzei telemea, raderea sau trecerea prin maşina de tocat; fierberea grisului în circa 40 ml apă fiartă şi răcirea; prelucrarea primară a componentelor pentru aluat, prepararea aluatului, care după frământare se împarte în bucăţi egale, continuând restul de operaţiuni până la odihna a Il-a; prepararea umpluturii amestecând telemeaua (220 g), brânza de vaci (250 g), ouăle (2 buc.) şi grisul (20 g); ungerea siniei cu untură. Modelarea şi finisarea. Pentru fiecare plăcintă se folosesc 4 foi. Prima foaie se întinde prin învârtire (rotire), se unge cu untură, se pliază (împachetează) o dată în trei, o dată în patru, până ajunge ajunge la dimensiunea siniei (tăvii), îndepărtând marginile groase după fiecare împachetare. Aceasta reprezintă baza plăcintei (sau suportul), deasupra căreia se întinde umplutura în strat
Cofetar - patiser 16

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

uniform, se acoperă cu foaia întinsă prin introducerea marginilor acesteia dedesubt. Cele două foi rămase se suprapun, se întinde o foaie mai mare, se unge cu untură, peste care se aşază plăcinta (formată) şi se împătureşte. Se unge, se aşază în sinia unsă, se lasă 10 min şi se coace la 180— 220CC. După coacere se scoate din cuptor, se pulverizează deasupra cu 30 ml apă, se temperează, apoi se expune. Prezentarea şi servirea. Prezentarea se face aşezând sinia pe mese calde sau vitrine termice, din care se serveşte caldă, în gramajul comandat de către consumator. Celelalte două sortimente de plăcintă se prepară la fel ca plăcinta cu brânză, cu deosebirea că se vor executa unele operaţii pregătitoare specifice, prezentate în continuare. Componentele pentru aluat sunt aceleaşi, indiferent de umplutură. PLĂCINTĂ CU CARNE DE PORC SAU VITĂ Operaţii pregătitoare. Ceapa (500 g) se curăţă, se spală şi se taie mărunt. Carnea (porc I – 200 g, vită I – 200 g) se spală, se taie bucăţi şi se toacă cu maşina cu sită rară. Prepararea umpluturii: se înăbuşă ceapa cu grăsime 40 ml şi 100 ml apă, circa 10 min, se adaugă carnea şi 200 ml apă, continuând înăbuşirea până se pătrunde aproape definitiv (20-30 min), se trage de pe loc, se răceşte, se scurge lichidul rămas şi se toacă cu maşina cu sită deasă. Se adaugă sarea (5 g), piperul (1 g), ouăle (2 buc.) şi pesmetul (40 g), amestecând pentru omogenizare. Umplutura este prevăzută pentru 1 kg plăcintă. PLĂCINTA CU VARZĂ (1 kg) Operaţii pregătitoare: Prelucrarea primară a cepei şi tăierea ei mărunt (200 g): varza proaspătă se curăţă ele foile depreciate, se spală, se taie, „fideluţă” şi se presară cu sare (3 g). Prepararea umpluturii. Se înăbuşă ceapa cu ulei (60 ml) 10-15 min, se adaugă varza scursă de zeamă, se continuă înăbuşirea 20-30 min, adăugând treptat circa 1 1 apă. Se adaugă pasta de tomate (25 g), piperul, (1 g), se retrage, lăsându-se să se răcească. MERDENELE CU BRÂNZĂ (100 buc. 100 g/buc.) Componente pentru aluat: făină 3,3 kg, sare 100 g, apă rece cât cuprinde, untură 1,2 kg. Aluatul se lasă după frământare în repaus 30 min, se divizează în 25 bucăţi egale, se modelează sfere, se ung cu untură şi imediat se întind cu merdeneaua în foi dreptunghiulare cu dimensiunile de 30/50 cm. Se ung cu untură, se împăturesc de două ori în 4 şi se ţin la rece (+ 4°C) 30 min. Indiferent de umplutura folosită, aluatul se prepară din aceleaşi componente menţionate la plăcinta cu brânză telemea şi brânză de vaci. Modelarea şi finisarea. Fiecare bucată de aluat răcit se întinde cu merdeneaua în foaie pătrată cu latura de 30 cm şi se taie în 4. Pe fiecare pătrime se aşază 40 g umplutură, se unesc deasupra, colţurile opuse două câte două, se aşază în tava unsă, cu partea pliată în jos, se ung cu untură şi se coc la 180-220°C. După coacere şi răcire se aşază în ambalajul de prezentare. Umplutura se prepară din brânză telemea 1,9 kg, griş 200 g, ouă 6 buc. ŞTRUDEL BRĂILEAN CU BRÂNZĂ (100 buc. 120 g/buc.) Aluatul frământat se divizează în 25 bucăţi mai mici. Odihna a II-a este de 15 min. Componente aluat: făină 4,6 kg, sare 160 g şi apă rece cât cuprinde. Modelarea şi finisarea. Fiecare bucată de aluat, după prima întindere şi relaxare, se întinde prin rotire în foaie subţire cu diametrul de circa 1,30 m. Se unge cu untură 0,600 g, se pliază în două prin aducerea marginilor, spre centru, obţinându-se un dreptunghi la baza căruia se aşază umplutură şi se rulează. Rulourile (cu grosimea de 4 cm) se aşază în tavă, se ung cu ulei (100 ml), se coc la 180220°C, circa 10 min, se retrag, se porţionează şi se continuă coacerea. După coacere se răcesc, se pudrează cu zahăr farin aromatizat cu vanilină (200 g) şi se aşază în ambalajul de prezentare. Umplutura se prepară din brânză de vaci 5,6 kg, făină 400 g, ouă 16 buc, zahăr 900 g, vanilină 1/4 g, lămâie rasă 20 g. Condiţii de calitate Aspectul: pentru toate preparatele forma trebuie să fie corespunzătoare (de bucată rotundă sau pătrată pentru plăcinte, pătrată pentru merdenele şi alungită pentru ştrudel), bine coapte, nearse, cu
Cofetar - patiser 17

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

suprafaţa mată (ştrudel pudrat uniform), în secţiune, umplutura să fie omogenă între două straturi de aluat. Culoarea la suprafaţă este gulbenă-aurie (albă la ştrudel) şi albă-gălbuie în secţiune (cenuşie la plăcinta cu carne, brun-roşcată la cea cu varză). Gustul şi aroma: plăcute, specifice umpluturilor, fără gust şi miros străine. Transformări ce au loc în timpul tratamentelor termice In timpul coacerii au loc o serie de transformări atât în aluat, cât şi la preparatul finit, în aluat se evidenţiază trei procese esenţiale: încălzirea, modificarea amidonului şi modificarea proteinelor. Incălzirea aluatului se datorează temperaturii ridicate din cuptor (aer-tavă) şi reprezintă cauza principală a tuturor celorlalte procese şi modificărilor ce au loc pe parcursul coacerii. încălzirea aluatului are loc treptat, mai puternic straturile exterioare şi, în măsură din ce în ce mai mică, cele dinspre centrul preparatului. La sfârşitul coacerii, suprafaţa preparatului atinge 180°C, iar partea centrală numai 95 ... 98°C. Datorită încălzirii se modifică umiditatea aluatului, de asemenea, în mod treptat, prin evaporare, gazele din aluat, îndeosebi aerul, se dilată, determinând, alături de vapori, creşterea în volum şi, în final, scăderea în masă a preparatului copt, datorită pierderii apei prin evaporare. Modificarea amidonului, în procesul coacerii, amidonul suferă două transformări de bază, concretizate prin degradare termică şi degradare enzimatică: degradarea termică (gelificarea) este determinată de temperatura la care este supus aluatul la coacere. Sub influenţa căldurii şi în prezenţa apei/ legată la frământare şi a apei de hidratare, pusă în libertate prin coagularea proteinelor, granulele de amidon se umflă, absorbind apa şi, în jurul temperaturii de 60 ... 65°C, gelifică. Acest fenomen reprezintă procesul coloidal ce stă la baza formării miezului şi se încheie când centrul preparatului atinge 92 ... 98°C; degradarea enzimatică se referă la acţiunea căldurii de a scinda amidonul în dextrine, maltoză şi glucoza şi se manifestă, de îndată ce a început gelificarea amidonului (63°C), oprindu-se la 90°C, când are loc inhibarea termică a enzimei. Modificarea proteinelor. în timpul coacerii, prin încălzire, proteinele din aluat suferă modificări prin denaturare, scade solubilitatea lor şi la 70°C coagulează –proces cu caracter ireversibil. Procesul de coagulare se produce concomitent cu gelificarea amidonului, contribuind în mod esenţial la transformarea aluatului în preparat comestibil. Concomitent cu cele trei procese esenţiale, au loc şi alte procese ca: formarea culorii la suprafaţa preparatului, a aromei şi gustului preparatului finit. Formarea culorii la exteriorul preparatului este rezultatul interacţiunii de oxido-reducere a zaharurilor simple din aluat şi a produselor de descompunere a substanţelor proteice, formându-se produsele numite melanoidine, când exteriorul preparatului a atins 100°C. Formarea aromei şi gustului are loc ca rezultat al transformărilor chimice ce pun în libertate o serie de substanţe volatile (esteri, aldehide, cetone etc.). In acelaşi timp cu transformările din aluat au loc modificări şi în structura umpluturilor. 3.1.2. TEHNOLOGIA OBŢINERII FOII DE PLĂCINTĂ GRECEASCĂ Şl A PREPARATELOR 3.1.2.A. FOAIA DE PLĂCINTĂ GRECEASCĂ Foaia de plăcintă grecească este o foaie mai fină, mai zvântată şi fragedă faţă de foaia de plăcintă românească. Prepararea foii greceşti se realizează asemanator cu foaia de plăcintă românească, cu următoarele particularităţi: aluatul se formează din făină (500 g), apă, sare (10 g) şi ulei (20 ml); în timpul frământării, după desprinderea de mâini sau de braţul malaxorului, aluatul se bate de planşetă prin ridicare-coborâre, până ce se observă la suprafaţă şi în secţiune (prin tăiere) goluri cu aer;
Cofetar - patiser 18

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

după divizare, sferele se ung cu ulei şi se acoperă cu un vas cald pentru repaus; întinderea se efectuează mecanic sau manual pe faţa de masă pudrată eu faină. Manual se întinde aluatul cu merdeneaua (cât permite), apoi cu mâinile, care se introduc cu atenţie sub foaie, cu partea exterioară spre aluat pentru a-1 trage uşor de la mijloc spre margini (prin repetare sub forma unui circuit) până se subţiază, apoi se îndepărtează marginea rămasă mai groasă; după întindere se lasă să se zvânte (5-10 min), după care se prelucrează ca produs; foile neprelucrate imediat, după zvântare, se pudrează cu amidon, se taie în pătrate sau dreptunghiuri, se suprapun se rulează sau se împăturesc şi se ambalează în pungi de polietilenă. Condiţiile de calitate, defectele şi cauzele sunt similare cu cele de la foile de plăcintă românească, cu următoarele particularităţi: foile să fie zvântate, să nu fie prea uscate ceea ce ar provoca ruperea, să nu fie „înfăinate” sau amidonoase. înfăinarea este cauzată de un aluat de consistenţă prea slabă, iar amidonarea de o zvântare insuficientă în momentul pudrării pentru ambalare. Recomandări pentru asigurarea calităţii foilor: prepararea foilor să se facă în camere calde şi uscate; întinderea cu mâna să se facă pornind de la mijlocul foii, trăgând din aproape în aproape; ambalarea să se facă corect, pentru a evita uscarea.
-

3.1.2.B. PREPARATE DIN FOAIE DE PLĂCINTA GRECEASCĂ Produsele din foaie de plăcintă grecească se obţin prin asocierea acesteia cu umpluturi prin stratificare, împachetare sau prin rulare, unele din ele finalizându-se prin însiropare. Foaia de plăcintă fiind flexibilă şi zvântată permite asocierea cu fructe proaspete care, prin conţinutul lor mare de apă, creează dificultăţi la alte tipuri de aluaturi. Sortimentul produselor din foaie de plăcintă grecească se poate clasifica în: preparate însiropate si preparate neînsiropate. Preparatele însiporate. Sunt preparate ce au la bază foaia de plăcintă, nuci zdrobite (simple sau în amestec cu alte fructe) şi siropul, care le asigură o valoare energetică mare pe seama glucidelor şi lipidelor furnizate în mare parte de nuci 60%) şi de ulei. Această grupă este reprezentată de baclava, sarailie şi trigoane, ţigarete cu nuci. La preparatele însiropate, deşi au componentele de bază comune, tehnologia este specifică fiecărui preparat. BACLAVA DIN FOI DE PLĂCINTĂ CU NUCI (10 buc.x100g) Operaţiile pregătitoare sunt: zdrobirea miezului de nuci cu merdeneaua (200 g); separarea foilor de plăcintă în trei grupe egale (350 g); - ungerea tăvii speciale (cu margarina sau cu ulei 100 ml). Asamblarea şi finisarea. O treime din foi se aşază în tavă, pe rând, ungându-se cu ulei, se presară jumătate din cantitate de nuci în strat uniform, se stratifică a doua treime de foi unse, se presară a doua cantitate de nuci şi se acoperă cu a treia parte de foi unse. Se unge suprafaţa cu ulei şi cu un cuţit se trasează linii care marchează porţiile de baclava, pătrate sau dreptunghiulare. Se taie pe liniile trasate şi se coace în cuptor la 180 ... 220°C, circa 30 min. Prepararea siropului. Se amestecă în căzănel: zahărul (300 g), glucoza (75 g) şi apa (120 ml), se fierb 15 min (amestecând până la dizolvare, apoi se înlătură doar spuma şi se spală continuu pereţii cazănelului). Se retrage de pe foc şi, după răcire parţială, se adaugă răzătura de lămâie (2 g), vanilină (0,5 g) şi esenţa de migdale sau de rom (5 ml). Insiroparea preparatului. Se retrage baclavaua din cuptor şi, după răcire, se toarnă siropul fierbinte, lăsându-se până îl absoarbe (sau invers, siropul rece şi baclavaua caldă). Prezentarea şi servirea se fac în vitrina frigorifică, direct în tavă; se serveşte rece, la farfurioară.
Cofetar - patiser 19

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

BACLAVA CU MERE Şl NUCI (10 buc. x 100 g) Se prepară la fel ca „baclavaua din foi de plăcintă cu nuci”, cu următoarele particularităţi: la operaţiile pregătitoare miezul de nucă (50 g) se amestecă cu merele rase (330 g) vanilina (0,5 g), esenţă de migdale (1 ml), iar foile (250 g) se împart în două părţi egale. Deci, la „ambalare”, umplutura de mere-nuci formează un singur strat între cele două grupuri de foi (unse între ele cu ulei), iar însiroparea se face după răcire cu siropul cald (80°C) (zahăr 240 g, glucoza 60 g, esenţă de migdale 2 ml, vanilină 0,5 g). SARAILIE (100 g/buc.) Asamblarea şi finisarea. Se unge o foaie de plăcintă cu ulei, se presară cu (1/10) miez de nucă, se îndoaie marginile laterale (puţin) spre interior şi se rulează pe o vergea. Ruloul obţinut se strânge uşor de la ambele capete ale vergelei (ca o armonică), se aşază în tava unsă scoţând vergeaua, se porţionează, se stropeşte cu ulei şi se coace la 180°-220°C. Se prepară siropul ca la baclava, după care se însiropează sarailiile răcite. Se folosesc aceleaşi cantităţi ca la baclava. TRIGOANE – ŢIGARETE CU NUCI (10 buc. * 100 g) Operaţiile pregătitoare sunt: - măcinarea miezului de nucă (170 g); - spargerea ouălor şi separarea albuşului (2 buc.); - prepararea umpluturii prin baterea albuşului cu zahărul 130 g până spumează, încorporarea nucilor şi a esenţei de tom (2 ml). Asamblarea şi finisarea. Fiecare foaie de plăcintă (350 g) se unge cu ulei 110 ml şi se pliază în trei, rezultând un ştraif lat de 8-10 cm. La colţul ştraifului se aşază 1/10 din umplutură şi se împachetează în formă de triunghi, se aşază în tavă, se ung cu ulei şi se coc. Se prepară siropul (aromatizat numai cu lămâie, se temperează la 80°C), cu care se însiropează fiecare trigon şi se aşază apoi în ambalajul de prezentare. Acest produs se poate realiza şi sub formă de ţigarete, prin rularea ştraifului cu umplutură, sub formă cilindrică, introducând capetele în interior. Preparate neînsiropate. Sunt reprezentate de trigoane-ţigarete la care umplutura poate fi: dovleac, mere, prune, brânză (de la care li se completează denumirea). Tehnologia acestor preparate este identică cu cea de la „trigoanele-ţigarete cu nuci”, cu deosebirea că umpluturile se pregătesc diferenţiat, iar finisarea pentru toate se realizează prin pudrare cu zahăr farin vanilinat după răcire, în locul procesului de însiropare. TRIGOANE – ŢIGARETE CU DOVLEAC Cantităţi pentru 10 bucăţi a 100 g: - foi de plăcintă 350 g - ulei 110 g - pesmet 50 g - scorţişoară 0,1 g - vanilină 0,1 g - zahăr 120 g Pentru umplutură: - dovleac 1 kg - margarina 46 g - sare 1g - zahăr farin 20 g vanilină 0,001 g Operaţiile pregătitoare specifice sunt: curăţirea dovleacului de coajă, seminţe, partea fibroasă şi raderea; cernerea pesmetului, măcinarea scorţişoarei, prepararea umpluturii prin „înăbuşirea” dovleacului cu margarina şi 20 ml apă, la care, după răcire, se adaugă pesmetul, zahărul şi aromele. Condiţii de calitate Toate preparatele trebuie să corespundă proprietăţilor organoleptice prevăzute in Reţetarul tip (departamental) pentru produse de patiserie – partea a II-a/1986, care, de fapt, în majoritate, sunt comune tuturor preparatelor din foi, cu deosebirea că la preparatele însiropate suprafaţa este lucioasă (de la sirop), iar consistenţa friabilă. Depozitarea, preparatelor din foi de plăcintă se face în încăperi curate, aerisite, dezinfectate, pe rafturi, la temperatura de +10°C. Termenul de garanţie este de 2 zile.

Cofetar - patiser

20

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

3.2. TEHNOLOGIA ALUATULUI OPĂRIT Şl A PREPARATELOR 3.2.1. Aluatul opărit Aluatul opărit este un aluat nedospit, obţinut prin procesul de opărire a făinii într-un amestec de lichid, grăsime, sare, în care se încorporează în final ouă. Prin coacere se obţin preparate crescute mult în volum, cu o porozitate mare, în formă de fagure. Această caracteristică implică folosirea unei faini cu gluten puternic, elastic şi a ouălor foarte proaspete. In componenţa aluatului, făina şi lichidul (apă sau lapte) se folosesc în cantităţi egale, iar grăsimea în raport de 1/2 faţă de cantitatea de făină, ceea ce îi conferă o consistenţă lejeră, permiţand modelarea prin turnare. Aceste componente, alături de ouă (folosite în cantitate destul de mare), asigură aluatului o valoare calorică de 514 cal la 100 g produs, furnizate de 14 g proteine, 32 g lipide şi 36 g glucide. Sub aspect calitativ, proteinele de origine animală (bogate în aminoacizi esenţiali) sunt în cantitate dublă faţă de cele vegetale. Lipidele, furnizate în majoritate de ulei (bogate în acizi graşi esenţiali), asociate cu cele din ouă (bogate în fosfor lecitinic), asigură produselor o valoare biologic mare. Conţinutul glucidic se rezumă numai la amidonul din făină – ca sursă lentă de energie – ceea ce nu imprimă gustul dulce specific preparatelor de patiseriecofetărie. De aceea aceste preparate se folosesc ca semipreparate, care prin asociere cu creme, frişca, fructe îşi completează valoarea nutritivă şi gustativă. Prepararea aluatului opărit şi a cojilor se realizează după schema dată în Anexa 1. Calitatea necorespunzătoare a făinii şi nerespectarea tehnologiei aluatului sau a condiţiilor de coacere pot genera unele defecte prezentate în următorul tabel. Defecte posibile ale aluatulului opărit
Defecte posibile -aglomerări de făină Cauze - făina s- a adăugat treptat - nu s-a amestecat imediat şi rapid Remedieri - batere la robot cu tel des - pregătirea altei compoziţii, cu conţinut sporit de făină, care se va combina cu aluatul tăiat - combinarea cu un aluat mai consistent, în care nu s-au adăugat ouă şi

-aluatul are aspect tăiat - nerespeetarea raportului apă-făină (ulei ieşit la suprafaţă) - fierberea incompletă a lichidului - consistenţa aluatului prea moale - fierberea insuficientă - nerespeetarea raportului apă-făină - conţinut sporit de ouă

- coji cu dimensiuni - turnare incorectă - strangerea aluatului turnat necorespunzătoare -folosirea şpriţului cu dimensiune necorespuzătoare returnare corespunzătoare - coji insuficient crescute - coacerea la temperatură sub 1800C - s-a deschis cuptorul în primele10 min - uscarea insuficientă - nu se poate remedia

Transformările care au loc în timpul obţinerii aluatului opărit şi ale cojilor sunt determinate de cele două procese termice – opărirea şi coacerea – care au ca efecte finale afanarea, formarea scheletului poros şi rumenirea preparatelor. La opărire, datorită temperaturii ridicate a apei, amidonul, prin absorbţia acesteia, se umflă, se gelifică, iar glutenul coagulează parţial. La coacere, datorită temperaturii ridicate a cuptorului, au loc următoarele transformări: amidonul gelificat formează o masă gelatinoasă cu vascozitate mare, care împiedică cedarea intensă a umidităţii, jucand rol de reglare a acesteia ; proteinele din albuş coagulează, cedand o parte din cantitatea de apă ; apa nelegată chimic şi cea cedată de proteinele din, albuş se trans formă în vapori, care, prin dilatare, pe măsura creşterii temperaturii, ajută la formarea scheletului poros, prin care este răspandit amidonul gelificat şi proteinele coagulate volumul preparatului creşte, miezul afanat apare format din spaţii goale cu structură de fagure; coaja întărită prezintă crăpături, cute şi pori, prin care ies vaporii ; glucidele de la suprafaţă caramelizează, determinand rumenirea preparatelor.
Cofetar - patiser 21

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

3.2.2. Preparate din aluat opărit Preparatele din aluat opărit se obţin prin asocierea cojilor cu alte semipreparate sau a aluatului cu alte ingrediente, în vederea completării valorii nutritive şi realizării însuşirilor psihosenzoriale care să stimuleze atracţia si apetitul consumatorului favorizand digestia. Cele mai indicate semipreparate pentru asocierea sunt cremele pe bază de lapte (cu sau fără ouă), frişca şi fructele, iar pentru unele preparate se asociază aluatul crud cu telemea, sau după prăjire cu cacao. Sortimentele frecvent realizate sunt: - ecler cu cremă de vanilie, - ecler cu mere (piersici, struguri), - choux à la creme şi globuleţe. Tehnologia preparatelor din aluat oparit – este prezentată în Anexa 2. Pregătirea componentelor Include prepararea cojilor, a cremei de vanilie, a jeleului şi pregătirea compoziţiei de frişca, a fondantului şi a merelor. Cojile, pentru toate preparatele, se prepară după tehnologia cunoscută. Tehnica preparării Amestecul de apă, ulei, sare se fierbe în căzănel pană atinge punctul de fierbere (100 °C), se adaugă întreaga cantitate de făină, se amestecă cu paleta repede pentru a asigura amestecarea întregii cantităţi de făină, pană ce se desprinde uşor de căzănel. Se retrage continuand amestecarea, manual sau mecanic (la robot) pană scade temperatura la 60 °C. Se încorporează ouăle (unul cate unul) prin amestecare continuă, îngloband concomitent şi o mare cantitate Turnarea aluatului se face cu poşul, cu şpriţ special în tava pregătită, în forme corespunzătoare preparatelor: baton de 10 — 12 cm pentru ecler cu cremă de vanilie, avelină. (rotundă) cu Φ 5 cm pentru coji de chou şi eclere cu fructe. Coacerea se face iniţial la temperatură ridicată (250—220cC), apoi la temperatură moderata (220- 180 °C) fără a se deschide, cuptorul primele 10—15 min. Gradul de coacere se apreciază după..consistenţa cojii, care trebuie să fie tare la pipăit. Condiţii de calitate Aluatul să aibă consistenţă lejeră, dar să-şi menţină forma la turnare. Preparatul copt să fie uşor, bine crescut, uniform rumenit, iar în secţiune să aibă porozitate accentuată, cu aspect de fagure, goluri uscate în interior, gust şi aromă plăcute. Tăierea capacelor la coji Cojile pentru eclerul cu cremă de vanilie se taie numai pe o latură, pe toată lungimea, fără a detaşa capacul, iar pentru chou à la creme şi ecler cu mere tăierea este totală, la distanţa de 3/4 de la bază pentru chou şi 1/2 pentru ecler cu fructe. Asamblarea şi finisarea cuprind următoarele faze : - Umplerea este operaţiune comună celor trei preparate şi constă în turnarea cremei de vanilie în spaţiul liber al cojilor pană la marginea cojii tăiate, cu poşul cu dui (la ecler prin deschiderea capacului). La eclerul cu mere (sau alte fructe) se umplu ambele capace (rezultand două prăjituri). - Glasarea şi decorarea sunt operaţiuni specifice pentru fiecare preparat. ECLER CU CREMĂ DE VANILIE (10 buc. x 70 g) La coaja (170 g) umplută i se presează uşor capacul peste cremă (400 g) şi se introduce, cu faţa în jos, în fondantul alb fluidizat (220 g), până la nivelul tăieturii. Se aşază pe placul de lucru cu partea glasată în sus şi se pune la rece pentru întărirea glazurii. ECLER CU MERE Cantităţi de materii prime pentru 10 buc. x 100 g: - pentru coji: ulei 35 ml; apă 70 ml; făină 70 g; ouă 3 buc.; sare 2 g; - pentru cremă: lapte 300 ml; zahăr 90 g; făină 50 g; ouă 2 buc.; vanilină 1/2 g;
Cofetar - patiser 22

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

pentru decor: mere proaspete 500 g, zahăr 80 g; pentru jeleu: zahăr 30 g, glucoza 30 g; amidon 15 g; sare de lămâie 1 g; esenţă rom 1 ml; colorant 1/2 ml; Coaja de ecler umplută se decorează cu 30 g mere peste care se toarnă puţin jeleu, care prin răcire se gelifică, formând o glazură fină. CHOU Â LA CREME (10 buc. x 95 g) Capacele cojilor (220 g) se aşază pe platou unul lângă altul, se pudrează cu zahăr farin (10 g). Cojile umplute cu cremă (550 g) se decorează cu frişca bătută, folosind poşul cu şpriţ mare, peste care se aplică căpăcelul pudrat. în cremă se adaugă cacao (10 g) şi fructe confiate (30 g). GLOBULEŢE CU CACAO (1 kg) Operaţiile pregătitoare specifice sunt următoarele: - amestecarea zahărului farin (70 g) cu cacao (10 g); - prepararea compoziţiei opărite: laptele (450 ml) cu sarea (10 g) şi uleiul (215 ml) se fierb, se adaugă făina (450 g), amestecând până la omogenizare. Se retrage, se temperează 3-5 min, se încorporează ouăle (5 buc.) unul câte unul, amestecând până la omogenizare. Se lasă să se răcească 30 min. Cu lingura se iau părţi din compoziţie şi se prăjesc în uleiul (100 ml) încins, se scot cu paleta şi se pudrează cu amestecul de zahăr-cacao. Se aşază în ambalaje de prezentare. Prezentarea şi servirea Toate preparatele se prezintă în vitrine frigorifice şi se servesc la bucată. 3.3. TEHNOLOGIA PREPARATELOR DIN ALUAT FRAGED 3.3.1. Aluatul fraged Aluatul fraged reprezintă un amestec compact, dens de alimente, care după coacere devine fraged, sfăramicios. Aspectul sfăramicios, prezentat de acest aluat, îl deosebeşte de alte aluaturi preparate în patiserie. Pe langă frăgezimea crescută şi aspectul sfăramicios, are şi o valoare nutritivă crescută. Utilizarea lipidelor şi a glucidelor sub formă de amidon, şi zaharoză situează aulatul fraged în randul produselor cu valoare energetică mare. Pe langă materiile prime cu valoare energetică, în componenţa aluatului fraged se mai găsesc şi proteine complexe provenite din ouă şi lapte. Gustul plăcut şi aroma caracteristică (vanilie şi lămaie) uşor sesizată în timpul consumului contribuie la creşterea cantităţii de suc gastric necesar procesului de digestie. Schema tehnologică generală de obţinere a aluatului fraged cu grăsimi semisolide – este prezentată în Anexa 3. Avand conţinut redus de umiditate, permite păstrarea preparatelor obtinute din acest aluat o perioada mare de timp. Dacă pastrarea acestora se face la temperatura scăzută (+4 ... +6°C), ferite de lumina frăgezimea lor se accentueaza. Caracteristicile prezentate de aluat fraged sunt determinate de mai mulţi factori: - calitatea superioară a. materiilor prime folosite ; - utilizarea unei faini cu extractie 30 %, dar cu gluten slab ; - folosirea unei cantităţi reduse de lichid; - prelucrarea aluatului la temperatura de 17 ... 20°C; - utilizarea afanătorilor chimici; - combinarea făinii cu restul materiilor prime prin procesul de brezare (amestecarea lentă şi scurta); - repaus obligatoriu dupa preparare, circa 30 min la temperatura de 4 …6 °C; - utilizarea unei cantităţi reduse de făină în timpul modelării preparatelor, pentru a nu depăşi proporţia stabilită de reţetă. Tehnologia de preparare a aluatului fraged este influenţată de: - consistenţa grăsimii folosite (unt, margarina sau ulei) ;
Cofetar - patiser 23

-

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

- varietatea de zahăr (tos sau farin). In cazul în care aluatul fraged se pregăteşte cu ulei, procesul de omogenizare se realizează între zahăr şi ouă pînă la dizolvarea completă a zahărului, adăugind, în mod treptat, restul componentelor prevăzute în reţetă. Defectele aluatului fraged crud şi copt, cauzele şi posibilităţile de remediere:
Nr. crt. 1 Defecte Cauze Remedieri

2

3

4

5 6

Separarea grăsimii de restul - Grăsimea semisolidă conţine multă - Sa încălzeşte uşor compoziţia şi se componentelor apă omogenizează intens - Cantitatea de ouă sau lichidul folosit este prea mare Aluatul crud are - Nu s-a respectat reţeta - Se lasă o perioadă mai mare de consistenţa prea tare sau - Grăsimea a fost prea rece şi a condus la timp la rece, înainte de prelucrare prea moale obţinerea unui aluat tare - Grăsimea a fost prea mult încălzită în procesul de omogenizare, modificând consistenţa aluatului (moale) După coacere, aluatul - S-a folosit zahărul tos în procesul tehnologic şi - Se poate masca acoperind aluatul prezintă la suprafaţă: nu a fost complet dizolvat înainte de cu diferite glazuri: cacao, zahăr - puncte albe; combinarea cu faină, iar coacerea s-a făcut la farin - goluri mici foc slab - Zhărul incomplet dizolvat şi coacerea la foc puternic, peste 200 °C Consistenţă tare, aspră - Nu s-a respectat reţeta - Se pot numai preveni - Făina a fost adăugată prin frământare şi nu prin brezare - Coacerea la foc slab Lasă urme de grăsime - Nu s-a respectat proporţia faină-grăsime - Se pot preveni accentuate - Coacerea s-a făcut la foc slab Aluatul prea sfărâmicios - Nu s-a respectat raportul făină-grăsime - Se pot preveni Nu-şi păstrează forma prin - Nu s-a adăugat lichid sau cantitatea a fost prea tăiere mică în raport cu celelalte alimente şi forma preparatului Culoare roşcată, gust şi - Grăsimea a fost râncedă - Se pot preveni miros neplăcute - Afânătorii nu au fost amestecaţi cu un acid, înainte de folosire Insuficient copt la - Aluatul a fost prea gros - Se introduce o tavă goală sub tava mijloc - Cuptorul prea încălzit în prima fază a coacerii cu aluat, iar suprafaţa acesteia se - Insuficient afânat (prea dens) acoperă cu o hârtie şi se continuă coacerea

7 8

Transformări ce au loc in timpul preparării aluatului fraged Tehnologia de preparare a aluatului fraged favorizează apariţia unor transformări care pot influenţa pozitiv sau negativ preparatul finit. In procesul de omogenizare a alimentelor au loc: a) dizolvarea zahărului, care asigură aluatului o structură fină şi uniformă ; b) în aluat se introduce o cantitate de aer care completează acţiunea afânătorilor chimici în vederea afînării aluatului; c) particulele de grăsime se interpun între granulele mici de făină, zahăr şi alte componente pe care le leagă, dar în acelaşi timp le şi separă; d) dacă omogenizarea este prelungită, grăsimile se încălzesc şi se pară de restul componetelor, dând acestora aspect tăiat. În timpul repausului la rece (+4 ... +6°C) : a) are loc solidificarea grăsimilor încălzite prin omogenizare şi starea consistenţei aluatului, în vederea prelucrării lui cu uşurinţă;
Cofetar - patiser 24

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

b) se accentuează legătura dintre componentele aluatului, favorizînd menţinerea formei produselor finite. În procesul de prelucrare: - între temperatura aluatului şi temperatura camerei în care se lucrează nu trebuie să existe o diferenţă mare. În contact cu masa de lucru, grăsimea existentă în aluat se elimină şi aceasta îşi pierde frăgezimea. - răcirea insuficientă a aluatului nu asigură solidificarea completă a grăsimilor, acesta avînd o consistenţă moale, care necesită un plus de făină pentru a se putea întinde. În procesul de coacere : - sub influenţa temperaturii ridicate (180 . . . 200 °C) se evaporă o parte din umiditate şi preparatul devine comestibil; - sub influenţa căldurii şi a acizilor organici, afînătorii chimici se descompun şi eliberează dioxid de carbon, necesar afînării aluatului ; - are loc descompunerea glucidelor şi caramelizarea acestora, îmbunătăţind gustul aluatului şi asigurând culoarea galbenă-aurie a acestuia. 3.3.2. Preparate din aluat fraged Preparatele din aluat fraged sunt preparate complexe a căror structură şi valoare nutritivă se completează prin combinarea aluatului fraged cu diferite componente: gem, cremă de vanilie, fructe proaspete sau din compot, zahăr farin, jeleu etc. Asocierea acestor componente este completată de formele variate, decorul atrăgător şi combinarea plăcută a culorilor. Aceste particularităţi exercită o atracţie deosebită asupra consumatorului şi, în mod deosebit, asupra micilor consumatori. Preferinţele lor pentru aceste preparate sunt justificate prin senzaţia de satietate pe care o dau după consumare, valoarea energetică şi nutritivă precum şi de digestia lor uşoară. Deşi au un conţinut sporit de lipide, acestea conţin acizi graşi nesaturaţi sau se găsesc într-o formă emulsionată, uşor de digerat.
Sortiment/ componente U. M. Corăbioare Plăcintă cu morcovi 10 buc. x 100 g 200 120 60 1 1/8 2 1 Plăcintă cu vişine 10 buc. x 100 g 230 Rondele cu gem 10 buc. x 100 g 230 Tarte cu fructe din compot 10 buc. x 120 g 190

10 buc. x 80g ALUAT Făină Untură Ulei Unt amestec Zahăr farin Bicarbonat Vanilină Otet Sare Ouă G ăl benuşuri Lămâie rasă Făină pentru modelat UMP LUT URĂ Morcovi Margarină Cofetar - patiser g g ml g g g g ml g buc. buc. g g g g 540 200 30 180 2 1/8 2 1 1 sau 10 g praf

110 110 75 100 85 75 2 1 1 1/8 2 1 1 1 1 1 1 sau 10 g praf 1 sau 10 g praf 1 sau 10 g praf 1 sau 10 g praf 15 650 50 25 10 15 15 5 15

15

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA” Zahăr Pesmet Gem Scorţişoară Visine Esente diferite Lapte Friscă bătută Amidon Sare Vanilină DECOR Zahar farin Fructe compot Jeleu de fructe g g g g g ml ml g g g g g 20 80 30 200 1 20 20 100 65 700 70 500 2 20 90 300 60 50 5 1/8 310 180

PLĂCINTĂ CU MORCOVI Fişa tehnologică Caracterizarea preparatului: - are formă pătrată sau dreptunghiulară; - este acoperită la suprafaţă cu un strat subţire de zahăr farin, care formează decorul; - între cele două foi de aluat fraged se observă umplutura din morcovi, care are aceeaşi grosime cu foaia de aluat. Este deosebit de apreciată pentru valoarea ei energetică (furnizată de amidon, zaharoză şi lipide) ce se împleteşte cu valoarea biocatalitică asigurată de prezenţa morcovilor. Sărurile de sodiu, potasiu şi vitaminele A, B1, B2, C, K, provenite din morcovi, contribuie la creşterea substanţială a valorii nutritive a preparatului. Tehnica preparării se prepară aluatul fraged, respectând tehnologia generală; se lasă la rece 30 de min; se împarte aluatul în două bucăţi egale; se întinde una din bucăţi în foaie groasă de 1/2 cm, care se aşază pe tava,unsă; se coace pe jumătate şi se lasă să se răcească; - se presară deasupra pesmet şi se întinde umplutura în strat egal, presărând şi deasupra pesmet; - prepararea umpluturii se realizează astfel: morcovii raşi se amestecă cu margarina şi puţină apă. Se sotează până se înmoaie morcovii. După răcire se adaugă zahărul, scorţişoara, gemul şi pesmetul; - se acoperă umplutura cu a doua foaie de aluat şi se introduce din nou la cuptor, la temperatura de 180...200°C, până se definitivează coacerea şi apoi se răceşte; se porţionează conform gramajului şi se pudrează cu zahăr farin. Verificarea calităţii produsului finit se efectuează examinând: - aspectul exterior: - bucăţi egale, de formă pătrată sau dreptunghiulară; - stratul de zahăr farin subţire, dar uniform, pe toată suprafaţa; - aspectul în secţiune - foile de aluat egale ca grosime, bine coapte, cu frăgezime crescută; - umplutura să aibă, aceeaşi grosime cu foile, să-şi menţină aspectul şi forma după porţionarea plăcintei; - gust dulce şi miros plăcut, caracteristic morcovilor, cu aromă pronunţată de scorţişoară. Mod de prezentare şi servire
Cofetar - patiser 26

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

se prezintă pe platou; - se comercializează la bucată, servindu-se ca desert la mesele principale sau la gustarea dintre mese. Observaţie: plăcinta cu vişine se prepară la fel, înlocuind morcovul cu fructele folosite ca umplutură. Vişinile (700 g) se spală, se scurg de apă, se scot sâmburii şi. prin presare, se îndepărtează excesul de zeamă. Se amestecă cu zahărul tos (100 g) şi pesmetul (65 g). CORĂBIOARE - Sunt preparate din aluat fraged (făină 540 g, untură 200 g, ulei 30 ml, zahăr farin 180 g, bicarbonat 2 g, vanilină 1,8 g, oţet 2 ml, sare 1 g, ouă 2 buc), în a cărui componenţă se adaugă ulei şi untură, obţinute conform tehnologiei generale. Aluatul fraged se întinde în „fitile” cu grosimea de 3 cm şi se aplatizează uşor cu lama, cuţitului. - Pe suprafaţa aluatului se imprimă un decor sub formă de şănţuleţe, cu croşeta sau furculiţa. - Se taie 10 buc. cu aspect de romb, şe aşază pe tava unsă şi se coc la temperatura de 180 ... 220°C. - După coacere şi răcire se pudrează cu zahăr farin (20 g), servindu-se ca desert şi fiind apreciate pentru valoarea lor energetică şi senzaţia de saţietate. RONDELE CU GEM - Prezintă valoarea nutritivă specifică aluatului fraged, cu un plus de energie mecanică, furnizată de glucidele provenite din gemul folosit în procesul de umplere. Aluatul fraged obişnuit se întinde în grosime de 1/2 cm. - Se decupează cu un şablon metalic, cu diametrul de 6-7 cm, câte două capacele pentru fiecare preparat. Aluatul rămas după decupare se coace separat şi se fărâmiţează. - După coacere (180 ... 200°C) şi răcire se umplu câte două capacele cu gem, acoperind marginile cu aluatul sfărâmat; Se pudrează cu zahăr farin şi se servesc ca desert. TARTE CU FRUCTE Reprezintă un preparat deosebit de apreciat pentru valoarea nutritivă echilibrată, datorită semipreparatelor folosite pentru finisare. Spre deosebire de restul preparatelor din această grupă, pe lângă valoarea energetică, are şi valoare biologică furnizată de proteinele prezente în lapte şi ouă (din cremă). Fructele proaspete sau din compot şi jeleul completează necesarul de vitamine, săruri minerale şi acizi graşi, imprimând preparatului un gust plăcut, uşor răcoritor; - aluatul fraged se rupe în bucăţi mici şi se modelează în interiorul formelor speciale pentru tarte; - după coacere şi răcire, cojile se umplu cu cremă de vanilie (v. cap. Semipreparate), ocupând 3/4 din coajă; - deasupra cremei se montează, cât mai estetic, fructele proaspete sau din compot, care se acoperă cu un strat subţire de jeleu (v. capitolul Semipreparate). 3.4. TEHNOLOGIA PREPARATELOR DIN FOIETAJ 3.4.1. Foietajul (aluatul franţuzesc) Foietajul (aluatul franţuzesc) este aluatul în compoziţia căruia, sunt cuprinse un număr redus de componente: făina şi grăsimea semisolidă (unt, margarina, plantol sau în amestec). Este nedospit şi se obţine printr-o tehnologie specială. Prin această tehnologie se urmăreşte ca, după coacere, aluatul să se desprindă în mai multe foi suprapuse. - Frăgezimea acestui aluat trebuie să fie mare, şi se realizează dacă se respecta fazele de obţinere şi calitatea alimentelor. - Afânarea aluatului se realizează sub presiunea vaporilor de apă ce se formează în timpul coacerii prin evaporarea apei încorporată în procesul de frământare. Amidonul din făină, combinat cu lipidele din grăsimi, imprimă aluatului, pe lîngă frăgezimea
Cofetar - patiser 27

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

deosebită, şi o valoare energetică ridicată. Furnizând numai energie, foietajul necesită combinarea cu alimente sau semipreparate bogate în proteine, vitamine şi săruri minerale (fructe proaspete, cremă de lapte etc), pentru a putea asigura organismului substanţele nutritive necesare. Făina utilizată trebuie să fie făina albă superioară trei nule (000) – făina cu un conţinut de cenuşă de maximum 0,48% şi cu un conţinut de gluten umed egal sau mai mare de 28% - să fie bine legat, elastic deschis la culoare. Proprietăţile fizico-chimice ale făinii (culoarea, mirosul, gustul, fineţea, umiditatea, aciditatea) influenţează în mod direct însuşirile ei tehnologice. Grăsimea este utilizată în aceeaşi proporţie cu făina. Trebuie să aibă un conţinut normal de umiditate. În caz contrar, se va îndepărta excesul de apă prin malaxare sau presare pentru cantităţi mici. Grăsimea nu trebuie să aibă miros şi gust străin sau rânced înainte de utilizare, untul se modelează cu ajutorul făinii în formă de paralelipiped. Sarea adăugată în aluat detrmină: a) îmbunătăţirea gustului; b) fixarea culorii, în cazul în care se foloseşte şi gălbenuşul de ou ; c) mărirea puterii de absorbţie a glutenului; d) influenţarea elasticităţii aluatului. În absenţa sării caracteristicile aluatului se înrăutăţesc şi produsele finite au o coajă palida, un volum mic, fiind insuficient crescute. Oţetul este folosit în cantitate mică. Se adaugă pentru a mări vâscozitatea aluatului. Apa are un rol deosebit în componenţa foietajului: a) asigură formarea aluatului prin procesul de hidratare a fainii şi în special a proteinelor ; b) favorizează procesul de afânare şi desprindere în foi. Se utilizează apă cu o temperatură de 18…20 °C. Cantitatea de apă adăugată este condiţionata de: - calitatea făinii — cu cât făina este de calitate mai bună cu un grad crescut de maturare şi umiditate redusă, cu atît va necesita mai multa apă. Cu cît cantitatea de apă este mai mare, cu atît mai bine se va tace desprinderea aluatului în foi. - durata procesului de preparate — în cazul foietajului pregătit de pe o zi pe alta se prepară un aluat de consistenţă tare, fiind necesară menţinerea elasticităţii aluatului pentru o perioadă mai lungă de timp, păstrând astfel forma şi aspectul final al preparatului (deci utilizarea unei cantităţi reduse de apă). Dacă prepararea foietajului şi utilizarea lui se fac într-un timp scurt, aluatul va necesita o cantitate mai mare de apă, pentru a obţine o consistenţă mai moale. În acest caz aluatul devine elastic mai repede şi poate fi prelucrat, dar aspectul comercial al produselor finite nu este cel dorit (aspect turtit). Obţinerea foietajului După prepararea aluatului urmează divizarea în bucăţi, de maximum 1 kg, pentru a uşura procesul de turare. Aluatul divizat se modelează formă rotundă, prin frământare manuală. Crestarea. Fiecare bucată de aluat se crestează la suprafaţa cu ajutorul (în formă de X). Se acoperă cu un tifon umed (pentru a nu prinde crustă) şi se lasă în repaus (odihnirea) pentru a-şi recăpăta elasticitatea necesară procesului de prelucrare ce urmează. Repausul durează 20—30 min (când cedează cu uşurinţă la întindere). Sub acţiunea enzimelor din făină, glutenul devine elastic. Adăugarea grăsimii. Aluatul se întinde în formă de romb, lăsându-i mijlocul mai gros. Deasupra se aşază grăsimea, care are aceeaşi consistenţă cu aluatul. Împachetarea. Colţurile de romb din aluat se pliază din sensuri opuse acoperind grăsimea, fără a se lăsa porţiuni neacoperite. Turarea. Aluatul format din cocă şi grăsime se presează uşor cu merdeneaua, pentru repartizarea grăsimii în strat uniform în interiorul aluatului timp în care se şi subţiază. Se întinde apoi cu merdeneaua sau introduce la laminor până se asigură grosimea de 1 cm. Foaia obţinută perie bine cu barfeşul la suprafaţă, îndepărtând surplusul de făină folosit la întindere şi apoi se împătureşte în patru (efectuând astfel prima turare). Se lasă la rece minimum 30 min la temperatura de 0 .. . 4°C, după care se repetă operaţia de întindere şi împăturire în patru încă de 3 ori la intervale de 30 min,
Cofetar - patiser 28

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

aşa încît fiecare bucată de aluat să fie întinsă de 4 ori şi împăturită de fiecare dată în patru. Porţionarea aluatului. Indiferent de preparatul la care se utilizează, se face cu cuţitul bine încălzit direct la flacără, pentru a asigura topirea grăsimii din aluat şi tăierea uniformă. Modelarea se realizează manual, în funcţie de natura preparatului, aşezându-se apoi direct pe tava stropită cu apă rece. Stropirea tăvii cu apă are ca scop : - grăbirea procesului de desprindere în foi; - menţinerea dimensiunii preparatelor. Coacerea se realizează la început la temperatura de 250° …… 220 °C, pentru a asigura gelificarea rapidă a amidonului şi coagularea proteinelor aflate la exteriorul preparatului, menţinând în felul acesta grăsimea în interiorul preparatului şi formarea rapidă a vaporilor necesari procesului de desprindere în foi. Se reduce apoi temperatura la 180°C, asigurînd coacerea uniformă. Condiţii pentru asigurarea calităţii foietajului: - materiile prime utilizate trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate menţionate şi să fie corespunzător prelucrate primar; - să se respecte proporţia egală de făină şi grăsime; - soluţia să fie omogenă, sarea complet dizolvată; - aluatul să aibă consistenţă potrivită, bine omogenizat; - prelucrarea aluatului să se facă în camere speciale, cu temperatura de 15 ... 17°C şi numai pe mese cu blat de lemn; - aluatul să se cresteze după omogenizare şi să se lase suficient în repaus, acoperit cu un prosop umed; - aluatul să se întindă în formă de romb, având mijlocul mai gros - găsimea să aibă aceeaşi consistenţă cu aluatul, să i se înlăture complet apa şi să fie modelat cu ajutorul făinii în formă de paralelipiped; - grăsimea să se aşeze deasupra porţiunii mai groase de aluat; - fiecare capăt de aluat să acopere complet grăsimea; - înainte de întinderea foietajului în foaie subţire, acesta să se preseze uşor cu merdeneaua şi apoi să se întindă; - pentru întinderea aluatului în vederea turării, să se folosească foarte puţină făină, iar. excesul să fie înlăturat cu ajutorul barfeşului; - împachetarea aluatului şi turarea lui să se facă de 4 ori în 4 cu o pauză de cel puţin 30 min între turări; - durata repausului dintre turări este obligatorie; - porţionarea aluatului în vederea modelării preparatelor să se facă cu cuţitul încălzit direct, la flacără; - preparatele să fie aşezate pentru coacere pe tava bine curăţată şi stropită cu apă ; - înainte de coacere, foile de foietaj să fie înţepate la suprafaţă, pentru a creşte uniform; - coacerea aluatului să se realizeze la temperatura de 250 ... 220 °C, primele 10—15 min şi apoi la 180°C. Defectele foietajului, cauzele şi posibilităţile de remediere sunt menţionate în tabelul urmator:
Defecte după combinarea grăsimea, aluatul modifică consistenţa Cauze Remedieri cu - făina nu a fost de calitate corespunzătoare - nu se poate remedia decât atunci când este de îşi - nu s-a îndepărtat excesul de apă din grăsime vină temperatura de lucru, în celelalte - temperatura camerei” în care se lucrează depăşeşte 20°C situaţii se pot preveni defectele

- la primul tur aluatul se - grăsimea are consistenţă diferită de a aluatului - se pot numai preveni rupe, grăsimea nu se - grăsimea nu a fost omogenizată înainte de a se combina repartizează uniform cu aluatul - după coacere prezintă - alimentele de calitate necorespunzătoare aspect turtit, insuficient - nu s-a respectat reţeta crescut - nu s-a îndepărtat excesul de făină folosită pentru turare - nu s-a asigurat temperatura de coacere (250°C) - se pot preveni aceste defecte - un asemenea foietaj se foloseşte numai pentru obţinerea foilor destinate preparării cremşnitului, milles feuilles, baclavalei etc.

Cofetar - patiser

29

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”
- insuficient copt la mijloc - lasă urme de grăsime pe mână nu s-a respectat timpul de coacere temperatura de coacere a fost prea mare în prima fază nu s-a asigurat răcirea corespunzătoare foietajul a fost ambalat în stare fierbinte făina a avut un gluten slab, care nu a rezistat la presiunea vaporilor coacerea s-a făcut la o temperatură sub 250 °C în prima fază - tava a fost unsă cu grăsime şi nu stropită cu apă - dacă defectul se observă înainte de răcirea completă se introduce din nou la copt

- înainte de servire sunt aşezate pe hârtie albă groasă, pentru a absorbi o parte din grăsimea aflată în exces

3.4.2. Preparate din foietaj Clasificarea preparatelor din foietaj
Telemea Cu brânză De vaci Cornuri Plăcintă Mere Plăcintă Prune Cornuri cu mere Buşeuri cu nuci Baclava 30pecial Mere în foietaj După umplutura folosită Rondele cu sfeclă şi gem Ştrudel cu dovleac Rulouri Simplu Cremşnit Cu cremă de vanilie Flancuri cu mere Portofele cu frişca Cu gem sau marmeladă Milles-feuilles Fluturaşi cu gem Frişca Cacao Pateuri

Cu fructe şi legume

Cofetar - patiser

30

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

PREPARATE DIN FOIETAJ CU UMPLUTURA DE BRÂNZĂ Această grupă de preparate este apreciată atât pentru valoarea energetică, furnizaită de foietaj, cât şi pentru valoarea nutritivă datorată proteinelor din brânză la care se adaugă calităţile gustative deosebite şi posibilitatea de a putea fi servite atât la gustare (pateuri, triangle), cât şi ca desert (cornuri, plăcintă). PATEURI (10 buc. x 50 g) Sunt preparate din foietaj şi umplutură de brânză. Foietajul (unt 220 g, făină 280 g, oţet 2 ml, sare 5 g, apă rece cât cuprinde pentru o cocă tare) preparat se întinde în grosime de 1/2 cm. Se îndepărtează surplusul de făină şi se taie cu cuţitul încălzit direct la flacără în 10 dreptunghiuri de 6 x 9 cm. în mijlocul fiecărei bucăţi se aşază umplutura (telemea 100 g, ouă 1 buc, brânză de vaci 50 g, făină 15 g). Se împătureşte foietajul în două, realizând pateul. Se aşază pe tava stropită cu apă, se ung cu ou (1 buc.) la suprafaţă şi se coc la 250°C, reducând spre sfârşitul coacerii temperatura la 180°C. Se servesc calde la gustare. Umplutura de brânză se obţine omogenizând brânza telemea (rasă – 100 g) cu grisul (50 g, fiert şi temperat) sau cu brânză dulce de vaci (50 g) şi un ou. Umplutura se pregăteşte cu puţin timp înainte de utilizare, potrivind consistenţa cu 15 g făină. MINIPATEURI (TRIANGLE) Se obţin urmărind aceleaşi faze tehnologice ca la pateuri. Foietajul se taie, însă, în bucăţi pătrate cu latura de 5 cm şi se împătureşte peste umplutură, unind colţurile opuse, pentru a-i da forma de triunghi. Sunt comercializate la kg. Observaţii: atât pateurile, cât şi minipateurile se pot pregăti şi cu umplutură de carne (pentru 10 buc. pateuri x 50 g/buc: carne vită 130 g, ceapă 100 g, ouă 1 buc, piper 1 g, grăsime 10 g), pâine sau pesmet 20 g. CORNURI (10 buc. x 80 g) Foietajul (480 g) pregătit se întinde în foaie groasă de 1/2 cm. Se taie în fâşii late de 12 cm. Pe lungimea fâşiilor se aşază umplutura (telemea 170 g, brânză dulce 150 g, făină 30 g, 1 ou) de brânză, care se acoperă prin rulare cu foaia rămasă fără umplutură. Rulourile obţinute se ung cu ou (1 buc.) şi se presară cu caşcaval (30 g) ras. Se porţionează în 10 bucăţi lungi de 10 cm, care se aşază pe tava stropită cu apă, dându-i forma de corn. Se coc la 250 ... 220°C şi se servesc calde, având 80 g/buc. PLĂCINTĂ CU BRÂNZĂ DE VACI Şl STAFIDE (10 buc. x 160 g) Se obţine din două foi de foietaj crud (600 g) cu grosimea de 1/2 cm. Una din foi se aşază pe tava stropită, se înţeapă din loc în loc, se coace pe jumătate. După, răcire se întinde deasupra umplutura de brânză (brânză vaci 700 g, făină 100 g, zahăr 180 g, vanilină 0,5 g, ouă 4 buc., stafide 100 g, coajă lămâie 20 g) obţinută prin omogenizarea tuturor componentelor şi se acoperă cu cealaltă foaie crudă. Se introduce din nou la cuptor la 250 ... 220°C. După răcire se porţionează şi se pudrează cu zahăr farin. PREPARATE DIN FOIETAJ CU UMPLUTURA DE FRUCTE SAU LEGUME Valoarea energetică furnizată de foietaj este completată la această grupă cu –cizi organici, glucide cu moleculă mică (glucoza, fructoză) provenite din componenţa fructelor sau legumelor, având, în acelaşi timp, un plus de vitamine şi liruri minerale. Prezenţa acestor componente chimice imprimă preparatelor un rust plăcut, răcoritor, reconfortant şi o digestie uşoară. Preparatele din această grupă se pot asocia uşor într-un meniu, stabilind, în acelaşi timp, şi echilibrul acido-bazic. PLĂCINTĂ CU MERE (10 buc. x 100 g) Se pregăteşte după aceeaşi tehnologie cu plăcinta cu brânză de vaci şi stafide. A doua foaie din foietaj, după ce a fost aşezată deasupra umpluturii (mere rase 600 g; pesmet 40 g; scorţişoară 1 g; zahăr 50 g) se unge cu ou (1 buc.) şi se însemnează in bucăţi pătrate. Deasupra fiecărei porţii se imprimă un decor cu croşeta, cuţitul sauduiul, prin presare uşoară, după fantezia lucrătorului. Se coace la 180 ... 220°C. Imediat ce a fost scoasă din cuptor, se unge la suprafaţă cu un sirop fierbinte
Cofetar - patiser 31

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

obţinut din 15 g zahăr si 15 g glucoza, apă cât acoperă. După răcire se porţionează şi se serveşte ca desert. PLĂCINTĂ CU PRUNE (10 buc. x 100 g) Are aceeaşi tehnologie de preparare specifică plăcintelor. Umplutura de prune este pregătită astfel: se spală prunele (700 g), se curăţă de codiţă şi se scot sâmburii. Se amestecă cu pesmet (40 g)zahăr (50 g) şi vanilină. Plăcinta, pudrată după răcire cu zahăr farin la suprafaţă, se serveşte imediat. CORNURI CU MERE (10buc. x 100 g) Se pregătesc la fel ca şi cornurile cu brânză de vaci, înlocuind numai umplutura: mere rase 500 g, zahăr 70 g, pesmet 50 g, scorţişoară 1 g. BUŞEURI CU NUCI Se întinde foietajul în grosime de 1/2 cm. Se taie în fâşii late de 12 cm. Pe lungimea fâşiilor se toarnă crema de nuci (pregătită ca pentru trigoanele din foaie grecească). Se acoperă crema cu restul de foietaj, dându-i aspect de rulou. Se unge la suprafaţă cu ou şi se imprimă un decor cu furculiţa. Se taie în bucăţi lungi de 8-9 cm şi se aşază pe tava stropită cu apă. Se coc la 220 ... 250°C şi apoi se introduc în siropul rece. Dacă buşeurile sunt reci, siropul trebuie să fie cald. BACLAVA SPECIALĂ (10 buc. x115 g) Se împarte foietajul crud (900 g), în două bucăţi egale. Una din bucăţi se împarte în două, obţinând din fiecare bucată o foaie groasă de 1 cm. Se coc cele două foi, care vor reprezenta baza şi mijlocul baclavalei. Cantitatea mai mare de foietaj se întinde într-o singură foaie de aceeaşi dimensiune cu celelalte două, se aşază în tava stropită cu apă, se unge cu ou, se porţionează în bucăţi pătrate şi se coace. Aceste bucăţi vor reprezenta faţa baclavalei. Se aşază una din foi în tava specială pentru baclava. Se presară deasupra jumătate din cantitatea de nuci (135 g). Se acoperă cu a doua foaie, peste care se presară restul de nuci (135 g) şi se montează căpăcelele pentru feţe. Peste baclavaua astfel montată se toarnă siropul, care are temperatura de 80°C. Se taie şi se expune în tava în care s-a montat. Se serveşte ca desert, împreună cu siropul (format din 650 g zahăr, 140 g glucoza, 0,5 g vanilină, 6 ml esenţă fistic). RONDELE CU SFECLĂ Şl GEM (10 buc. x 100 g) Se împarte foietajul crud (900 g), în două bucăţi egale. Din fiecare se decupează cu un şablon de formă rotundă, cu diametrul de 6-7 cm, câte două capacele pentru fiecare preparat. Resturile obţinute prin decupare se coc, se sfărâmă şi se transformă în barot. După răcire se umplu câte două capacele. Se acoperă părţile exterioare cu barotul din foietaj şi se pudrează cu zahăr farin. Se servesc ca desert. Umplutura se prepară prin raderea bucăţilor de sfeclă (550 g), care au fost spălate, curăţate de coajă şi apoi înăbuşite împreună cu zahărul (80 g), margarina (50 g) şi puţină apă (50 ml), timp de 10 min. După răcire se amestecă cu gemul (140 g), pesmetul (20 g) şi scorţişoara (1 g). ŞTRUDEL CU DOVLEAC (10 buc. x 100 g) Foietajul pregătit (500 g) se întinde în grosime de 1/2 cm. Se taie foaia în fâşii late de circa 15 cm. Pe lungimea fâşiilor se aşază umplutura de dovleac, care se acoperă cu restul de foaie, dându-i forma de rulou. Se porţionează în bucăţi lungi de 10-12 cm. După coacere şi răcire se pudrează cu zahărul farin. Se serveşte ca desert. Umplutura de dovleac: se spală şi se curăţă dovleacul de coajă (800 g), apoi se rade. Se combină cu zahărul (100 g), margarina (35 g) şi puţină apă (circa 50 ml). Se înăbuşe 10 minute, se lasă să se răcească, apoi se amestecă cu pesmetul (40 g) şi se aromatizează cu vanilină (1/4) şi scorţişoară (1 g). PREPARATE DIN FOIETAJ CU CREMĂ DE VANILIE Utilizarea cremei de vanilie, pentru obţinerea acestei grupe de preparate, are o influenţă favorabilă asupra valorii nutritive finale a preparatelor. Prezenţa a două alimente aproape complete din punct de vedere nutritiv (laptele şi oul) contribuie la stabilirea unui echilibru între componentele cu rol energetic provenite din componenţa foietajului şi cele cu rol biologic. Semipreparatele acestei grupe,
Cofetar - patiser 32

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

obţinute prin coacere (foietajul) şi fierbere (crema de vanilie), au o digestie uşoară şi se pot asocia cu fructele proaspete sau frişca. Această compoziţie imprimă preparatului o sapiditate crescută, asigurându-i un plus de vitamine şi săruri minerale. Prezintă, însă, dezavantajul că nu pot fi păstrate o perioadă mare de timp, mai ales în cazul cremei de vanilie, pregătită cu adaos de ou. Reprezentative sunt preparatele: CREMŞNIT Se prepară din două foi de foietaj coapte. Una dintre foi se montează în interiorul unei rame de metal înaltă de 5-6 cm. Se porţionează în bucăţi pătrate cu latura de 6 cm. Se toarnă deasupra crema de vanilie fierbinte şi se acoperă cu a doua foaie. Se lasă la rece. Se acoperă rama cu o planşetă şi se întoarce cremşnitul cu foaia porţionată în sus. Cu ajutorul cuţitului se desprinde crema de pe marginea ramei. Se porţionează din nou, după semnele imprimate pe suprafaţa foii, pentru a. pătrunde şi foaia de la bază. Se pudrează cu zahăr farin şi se serveşte ca desert, având 80 g/buc. FLANCURI CU MERE Foietajul pregătit se întinde în grosime de 7-8 mm. Foaia obţinută se aşază în tava stropită cu apă. Se taie cu cuţitul fierbinte bucăţi dreptunghiulare de 11 x 7 cm. Fiecare dreptunghi se presează la suprafaţă, fără să se taie, cu un şablon dreptunghiular de 9 x 5 cm. Se coc la 250° ... 220°C. După răcire se presează mijlocul fiecărui dreptunghi. Golul care se formează este umplut cu cremă de vanilie turnată cu poşul cu dui. Deasupra cremei se aranjează cât mai estetic feliile de mere din compot, bine scurse de sirop şi acoperite apoi cu un strat subţire de jeleu cald (40 ... 50°C). Se aşază la chese şi sunt servite ca desert. PREPARATE DIN FOIETAJ CU UMPLUTURĂ DE GEM SAU MARMELADĂ Utilizarea gemului sau a marmeladei, împreună cu foietajul, conduce la obţinerea de preparate cu valoare energetică ridicată, combinând energia furnizată de amidonul şi lipidele din foietaj cu energia furnizată de glucidele cu moleculă mică (glucoza şi fructoză) din gem sau marmeladă. în plus, aceste preparate au un cost scăzut, un aspect plăcut, gustul dulce pronunţat şi se digeră uşor. Preparatele reprezentative sunt: FLUTURAŞI CU GEM (10 buc. x 80 g) Se întinde foietajuf crud (400 g) în grosime de 5-6 mm. Se unge suprafaţa foii cu ou (1 buc.) şi se taie în bucăţi pătrate cu latura de 6-7 cm. Se pune la mijloc gemul (400 g) amestecat cu pesmet (40 g), se unesc deasupra gemului două colţuri opuse, cu vârful în sus, dând aspect de fluture. Se coc la 250 ... 220°C. După răcire, se pudrează cu zahăr farin (20 g). Se servesc ca desert. 3.5. TEHNOLOGIA DE OBTINERE A ALUATUL DOSPIT Şl PREPARATE DIN ALUAT DOSPIT 3.5.1. Tehnologia de preparare a aluatului dospit Aluatul dospit este aluatul în componenţa căruia, pe lângă făină, lichide şi e ingrediente, se adaugă drojdia de panificaţie care, prin procesul de fermentare cunoscut sub numele de dospire, creează o porozitate accentuată, un volum crescut cu gust caracteristic preparatelor. Porozitatea reprezintă un mijloc de uşurare a digestibilitaţii, întrucât măreşte suprafaţa de acţiune a salivei şi a sucului gastric. Paralel cu porozitatea, reacţiile chimice care au loc în aluat formează o serie de substanţe care îmbunătăţesc aroma preparatelor şi degradează unele componente, făcândule mai accesibile asimilării. Utilizarea drojdiei ca mijloc de afânare impune aluatului următoarele condiţii: - să nu conţină o cantitate prea mare de zahăr şi grăsimi care ar bloca cresterea celulelor de drojdie; - să aibă capacitatea de a reţine, în limite eficiente, o parte din gazele formate (CO2), pentru a imprima porozitatea dorită; - să fie consistent până la moale, cu o elasticitate suficientă, pentru a îngloba o cantitate de gaze care să sporească volumul cu 25-100%.

Cofetar - patiser

33

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Toate aceste caracteristici impun ca făina folosită la obţinerea aluatului dospit să fie de calitate superioară, cu capacitate mare de hidratare, de formare a glutenului, şi de reţinere a gazelor. Metoda directă presupune amestecarea concomitentă a tuturor componentelor prevăzute în reţetă, urmată de fermentare. Pentru pregătirea preparatelor cu porozitate crescută, se impune utilizarea unei cantităţi mai mari de drojdie în comparaţie cu acelaşi produs pregătit în aceeaşi cantitate, dar prin metoda indirectă. Metoda directă se utilizează pentru pregătirea preparatelor cu un număr redus de componente şi cu o cantitate scăzută de grăsime (gogoşi fantezi, cornuri umplute, batoane cu brânză etc.). Prezintă avantajul că scurtează procesul tehnologic, dar şi dezavantajul că necesită o cantitate în plus de drojdie, imprimând preparatelor un miros şi un gust mai accentuat de alcool, porozitate mai redusă şi se utilizează la un număr limitat de preparate (îndeosebi în panificaţie). Metoda indirectă este cea mai folosită în patiserie şi presupune următoarele operaţii: Prepararea maielei se realizează dizolvând zahărul în lapte cald, combinat apoi cu drojdia fluidizată cu zahăr, până la omogenizare. Se adaugă făină pentru obţinerea unui aluat de consistenţă moale, care creează mediu prielnic pentru dezvoltarea rapidă a drojdiilor, în vederea procesului de fermentare a aluatului. Maiaua obţinută se presară cu făină la suprafaţă şi se lasă la fermentat (dospirea I) până îşi măreşte volumul. Se asigură o temperatură de 27 ... 30°C. Prepararea şodoului se realizează combinând ouăle sau numai gălbenuşurile (în funcţie de aluat) cu sarea, pentru fixarea pigmentului colorant. Se lasă în repaus 10-15 min. Se adaugă zahărul, aromele (lămâie, vanilină, esenţă de rom, după caz) se subţiază cu laptele şi se încălzeşte la temperatura de 27 ... 30°C. Formarea aluatului (frământarea) are ca scop amestecarea perfectă a materiilor prime în vederea umezirii făinii şi repartizarea lor uniformă în aluatul care se formează, combinând maiaua cu şodoul până se omogenizează, urmată de încorporarea treptată a fainii şi continuarea procesului de frământare manuală sau mecanică (cu malaxorul) până la obţinerea unui aluat omogen, care a înglobat o cantitate de aer suficientă procesului de fermentare. Se adaugă, treptat, grăsimea adusă la temperatura de 27 ... 30°C, continuând procesul de frământare 12-30 min. Pentru preparatele în a căror componentă grăsimea este în cantitate mai mare (cozonac), se adaugă albuşurile bătute spumă cu o parte din zahărul prevăzut în reţetă, pentru a imprima acestuia o porozitate mai mare. După terminarea procesului de frământare, aluatul se lasă în repaus pentru: Fermentarea (dospirea a II-a între 20-90 min) la o temperatură de 27 ... 30°C. Durata procesului de fermentare este determinată de: structura aluatului, calitatea fainii, felul în care a avut loc frământarea etc. Prelucrarea aluatului are loc după ce fermentarea a intrat în stadiul final şi aluatul şi-a mărit volumul de 2-3 ori. Ea cuprinde mai multe faze: Divizarea aluatului în bucăţi corespunzătoare gramajului specific fiecărui preparat, ţinând seama că, în timpul coacerii şi răcirii, preparatele scad în greutate între 8-23%. Divizarea este urmată de modelare. Modelarea aluatului stabileşte forma specifică a preparatului şi se realizează manual în funcţie de natura preparatului. Se asigură aspectul exterior al preparatului, structura uniformă şi o porozitate crescută miezului. Fermentarea finală (dospirea a III-a) se referă la preparatul modelat, care a pierdut o cantitate de aer prin modelare şi şi-a modificat volumul. Aerul reîmprospătat prin modelare asigură creşterea în volum a preparatului într-un timp mai scurt, 20-30 min, dacă se asigură temperatura de 27 ... 30°C şi o umiditate relativă a aerului de 75-85%. Coacerea preparatului are ca scop transformarea aluatului în preparat comestibil, asigurândui o culoare aurie, miezul elastic, gustul plăcut şi aromă caracteristică. Răcirea urmăreşte asigurarea unei temperaturi care să permită consumarea preparatelor şi stabilirea exactă a gramajului. Imediat după coacere coaja preparatelor are temperatura de 180°C,

Cofetar - patiser

34

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

iar miezul de 95°C, ori la această temperatură nu pot fi consumate după răcire. Răcirea lor corespunzătoare se realizează pe grătare de lemn în încăperi cu temperatura de ... 25°C. Condiţii pentru asigurarea calităţii aluatului dospit - Materiile prime să fie de calitate corespunzătoare. - Să se respecte raportul făină-drojdie. - Făina să aibă putere de hidratare, extracţia să fie 30% şi un gluten puternic. In cazul în care făina sau drojdia sunt de calitate inferioară, pentru a asigura, totuşi, porozitatea preparatului, grăsimea se va adăuga după a doua dospire, când se frământă aluatul pentru reîmprospătarea aerului. - Atât alimentele, cât şi camera de lucru să fie menţinute la temperatura de 27... 30°C. - Atât maiaua, cât şi aluatul să fie lăsate suficient la dospit (timp de 10-15 min), pentru a permite creşterea în continuare a preparatului. - Pentru a se realiza rumenirea suprafeţelor, coacerea preparatelor să se facă mai întâi la temperatura de 120°C, apoi la temperatura de 250 ... 220°C, scăzând spre sfârşit la 180°C, pentru a se realiza o creştere uniformă. Durata procesului de coacere este de 40-50 min; - După coacere preparatele să se lase la temperat, aşezate pe grătare. Transformări care au loc pe timpul preparării aluatului In timpul frământării au loc: legarea apei şi modificarea, proteinelor. Fermentarea aluatului (dospirea). Fermentarea aluatului are loc sub acţiunea drojdiilor (fermentaţie alcoolică) şi, parţial, sub acţiunea bacteriilor lactice (fermentaţie lactică). Amilazele făinii hidrolizează amidonul până la maltoză, iar maltoza şi zaharoza, sub acţiunea invertazei din drojdie, se transformă în glucoza. Glucoza, sub acţiunea zimazei din drojdie, se transformă în alcool etilic şi dioxid de carbon, proces cunoscut sub numele de fermentaţie alcoolică. Pentru ca aceste procese, care au loc atât în maia, cât şi în aluat să se poată realiza în condiţii optime, este necesară prezenţa unei temperaturi de 27 ... 30°C. Dioxidul de carbon care se degajă determină întinderea glutenului, producând afânarea aluatului, care-şi măreşte volumul de 2-3 ori. Pentru a înviora activitatea drojdiilor, aluatul trebuie refrământat cel puţin o dată, pentru împrospătarea şi saturarea cu aer. Fermentarea (dospirea) contribuie, de asemenea, la modificarea proteinelor, favorizând slăbirea scheletului glutenic, producând mărirea şi subţierea în acelaşi timp a ochiurilor care formează pereţii reţelei de gluten. în cazul în care porozitatea aluatului este prea mare, prin depăşirea timpului de dospire, durata acesteia se reduce. Concomitent cu dezvoltarea drojdiilor, în maia se dezvoltă bacteriile lactice şi acetice producând acizii lactic şi acetic, care împreună cu alcoolul etilic rămân în aluat, contribuind la îmbunătăţirea însuşirilor aluatului şi formarea gustului şi aromei-specifice. Coacerea aluatului. După introducerea aluatului în cuptor, acesta se încălzeşte în mod treptat. Până la temperatura de 50°C, drojdiile îşi continuă activitatea, favorizând creşterea aluatului în volum. La temperatura de 80 ... 85°C, drojdiile sunt inactivate, iar bacteriile la 60°C. La 70°C are loc procesul de coagulare a proteinelor şi de eliminare a apei, care este imediat folosită de amidon pentru a gelifica. Gelul format între 60... 98°C de către amidon umple spaţiile interproteice. Prin procesul de coacere se evaporă o parte din apă şi se elimină o anumită cantitate de alcool şi acizi volatili. Prin eliminarea apei de la suprafaţa aluatului are loc procesul de deshidratare şi de formare a cojii. Coaja fiind formată din proteine coagulate şi uscate, amidon dextrinizat, capătă un aspect neted. Pe măsură ce coacerea se apropie de faza finală, coaja capătă o culoare rumenă, datorită: - procesul de caramelizare parţială a glucidelor, a reacţiilor de oxidoreducere dintre glucide şi aminoacizi (reactii Maillard), formând substanţele numite melanine (melanoidine); paralel cu formarea cojii se dezvoltă aroma preparatului. Răcirea preparatelor este ultima etapă a procesului tehnologic, în timpul răcirii continuă să se elimine o parte din vaporii de apă, producând scăderea preparatelor în greutate. Pierderile în greutate sunt cu atât mai mari cu cât preparatele sunt mai mici şi au forme alungite, variind între 825%. Paralel cu eliminarea vaporilor de apă are loc şi insolubilizarea amidonului.
Cofetar - patiser 35

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Defectele, cauzele şi remedierile aluatului dospit
Defecte Cauze Remedieri - se face prelucrarea primară a alimentelor care nu s-au folosit aglomerările de făina se îndepărtează pe parcursul frământării, iar cele de ou prin strecurarea şodoului - prezenţa corpurilor - nu s-a realizat corect prelucrarea primară străine în componenţa aluatului - aglomerări de făină sau de gălbenuş şodoul a fost prea cald - zahărul s-a combinat cu oul fără să se amestece

- consistenţa aluatului - s-a folosit lichid prea mult sau prea puţin prea moale sau prea tare - miros puternic de alcool - porozitate excesivă - suprafaţa aluatului copt prezi ntă încreţituri suprafaţa copt crăpături s-a folosit o cantitate prea mare de drojdie s-a depăşit durata normală de fermentare aluatul a avut o cantitate prea mare de drojdie consistenţa aluatului a fost prea moale s-a introdus la un foc prea puternic la început

- se combină cu un aluat care are consistenţă mai tare sau se adaugă lichid - nu se poate remedia - se refrământă aluatul, apoi se modelează - se pot atenua acoperind-o cu strat de zahăr farin

aluatului făina nu a fost de calitate corespunzătoare - se poate acoperi cu un strat subţire prezintă aluatul a avut consistenţa prea tare de zahăr farin dospirea finală (III) insuficientă temperatura de coacere prea mare în primele minute - în secţiune este insufi- nu s-au respectat timpul şi temperatura de coacere cient copt aluatul a fost prea dens nu a avut drojdie suficientă sau nu a fost de calitate bună

- desprinderea miezului - datorită cuptorului prea încins, coaja superioară devine - nu se poate remedia de coajă prea compactă, înainte de a se termina procesul de creştere în volum. Vaporii şi gazele formate presează masa de aluat desprinzând-o de coajă -încruzirea preparatelor datorită temperaturilor diferite din coajă (180°C) şi miez (95 °C) sunt aşezate pe suprafeţe metalice reci şi nu pe grătare (imediat după scoaterea din cuptor) este tăiat imediat după scoaterea din cuptor - aşezarea pe grătare din lemn imediat după scoaterea din cuptor - temperatura aluatului şi apoi tăierea

3.5.2. Preparate din aluat dospit GOGOŞI FANTEZI Caracterizarea preparatului. Gogoşile fantezi se prezintă sub formă împletită cu două sau trei bucle, având suprafaţa pudrată cu zahăr farin. Sunt apreciate pentru valoarea energetică crescută, furnizată de amidonul şi zaharoza prezente în componenţa aluatului. Este un preparat care se digeră mai greu, întrucât se pregăteşte prin procesul de prăjire în baia de ulei şi se consumă în stare caldă. Aceste particularităţi fac ca aluatul să fie mai greu descompus de sucul gastric. Cantităţi de materii prime pentru 10 buc. x 120 g buc: pentru maia: făină 200 g; drojdie 30 g; lapte 140 ml; zahăr 10 g; - pentru aluat: făină 660 g; zahăr 50 g; lapte 220 ml; sare 1 g; vanilină 1/4 g; ouă 2 buc; ulei 120 ml pentru prăjit; zahăr farin 20 g. Tehnica preparării este următoarea: se prepară aluatul dospit, conform schemei generale; se porţionează în bucăţi, conform gramajului; - fiecare bucată se modelează într-un fitil lung de 25 cm şi gros de 2 cm, răsucindu-se de la ambele capete, în sens invers;
Cofetar - patiser 36

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

se împleteşte în două, introducând capetele terminale sub preparat; se aşază pe planşeta unsă cu ulei, ungându-se şi la suprafaţă cu ulei; se lasă la fermentat (dospirea a III-a) aproximativ 30 min, până când îşi măresc volumul şi au porozitatea corespunzătoare; -prăjirea compoziţiei în uleiul încins la 160... 180°C (temperatura uleiului se verifică introducând puţin aluat sau puţină faină, care trebuie să rămână la suprafaţă şi să se rumenească) se face cu partea crescută în ulei, ajutându-se de o sistră şi având grijă ca uleiul încins să nu acopere baza gogoşilor. Când se rumeneşte partea introdusă în ulei se întorc, continuând prăjirea până se obţine aceeaşi culoare pe ambele părţi. Se scot pe un grătar de sârmă aşezat deasupra unei tăvi, unde sunt lăsate până se temperează. Verificarea calităţii preparatului se efectuează prin următoarele determinări: - aspect exterior: gogoşi bine crescute, uniforme, culoare galbenă-aurie. suprafaţă netedă, fără să lase pe mână urme de grăsime, acoperite complet cu un strat subţire de zahăr farin; - aspectul în secţiune – bine coapte, porozitate crescută, goluri mici de aer, culoare uniformă; - gust, miros – specifice aluatului prăjit, dulce, cu aromă de vanilie şi rom. Să nu se simtă miros de ulei rânced; consistenţa – elastică (prin presare revine la normal). Modul de prezentare şi servire Se prezintă pe platou, pudrate la suprafaţă cu zahăr farin. Se servesc ca desert sau la gustarea dintre mesele principale. Observaţii: Fiind un preparat cu tradiţie în ţara noastră, se prepară în toate localităţile ţării, dar forma şi componenţa lui este diferită. în funcţie de aceste considerente se stabileşte şi denumirea, astfel: GOGOŞI SIMPLE (120 g/buc.) Au aceeaşi componentă ca cele fantezi, dar cu formă rotundă. GOGOŞI CU MARMELADĂ (65 g/buc.) Au forma rotundă; după prăjire şi temperare se umplu cu marmeladă, realizând la mijlocul gogoşii un gol prin care se introduce marmelada (100 g pentru 10 buc.) cu ajutorul poşului cu dui. Gogoaşa obţinută are o valoare energetică crescută, datorită glucidelor sub formă de glucoza şi fructoză, provenite din componenţa marmeladei. Are un gust dulce pronunţat şi suprafaţa acoperită cu zahăr farin. GOGOŞI BRAŞOV (100 g/buc.) Aluatul dospit este frământat cu lapte şi margarina, fiind aromatizat cu lămâie (10 g) şi vanilie (1/4 g). După a doua frământare aluatul este modelat sub formă de fitil care se înfăşoară pe o vergea din lemn special, introducându-se împreună în baia de ulei până se rumeneşte. Se scoate apoi gogoaşa de pe vergea, având aspect de rulou, gol la mijloc care se pudrează apoi cu zahăr şi se serveşte. GOGOŞI BUCUREŞTI (120 g/buc.) Aluatul este frământat cu lapte. Se modelează în formă rotundă, înainte de a se introduce în baia de ulei se aplatizează fiecare gogoaşă crescută, păstrând forma rotundă, dar mărindu-i suprafaţa, care se şi subţiază, având aspectul unei lipii (pâinişoare). Se acoperă după prăjire şi temperare cu zahăr farin. Pentru toate sortimentele de gogoşi sunt folosite aceleaşi materii prime (pentru 10 buc.) ca la gogoşile fantezi. CORNURI Sunt preparate în mai multe variante, în funcţie ele adaosurile folosite. CORNURI SIMPLE (10 buc. x 110 g) Cantităţi necesare: pentru maia: faină 150 g; drojdie 40 g; lapte 100 ml; zahăr 10 g; - pentru aluat: faină 600 g; lapte 180 ml; zahăr 105 g; ouă 2 buc; ulei 55 ml; sare 6 g; vanilină 1/8 g.
Cofetar - patiser 37

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Sunt preparate din aluat dospit obişnuit, care după fermentarea a Il-a se împarte în bucăţi corespunzătoare gramajului; - fiecare bucată de aluat se modelează în formă rotundă şi se lasă în repaus 5-10 min; se întinde cu merdeneaua în formă de triunghi; - se rulează marginile triunghiului spre interior, de la vârf spre bază, apoi de la bază spre vârf; se aşază pe tava unsă, curbându-se uşor, pentru a-i da formă de corn; după dospirea a IlI-a se ung cu ou la suprafaţă; se decorează la mijloc cu puţin zahăr tos; se coc la temperatura de 120 ... 140°C; se răcesc pe grătare de lemn; se servesc ca desert sau la gustarea dintre mese. CORNURI CU PASTĂ DE FRUCTE (10 buc. x120 g/buc.) Au acelaşi aspect ca şi cornurile simple, dar nu sunt decorate. Valoarea energetică este superioară, datorită conţinutului suplimentar de glucide provenite din pasta de fructe (350 g), biscuiţi (30 g), care le imprimă şi un gust dulce, pronunţat: fiecare bucată de aluat se întinde cu merdeneaua sub formă de triunghi; - pe suprafaţa triunghiului se întinde un strat subţire de pastă de fructe, amestecată cu barot de biscuiţi; - se rulează apoi marginile aluatului spre interior, pentru a împiedica scurgerea pastei de fructe; - rularea se realizează de la vârful triunghiului spre bază, apoi de la bază spre vârf; după a IlI-a fermentare se ung cu ou şi se coc; după răcire se servesc ca desert sau la gustare, între mesele principale. Pasta de fructe se poate înlocui cu gem, rahat, brânză de vaci sau cu cremă de nuci, obţinută astfel: se fierbe laptele (160 g) cu zahăr (80 g); se toarnă peste pesmet (60 g); se lasă să se tempereze; se amestecă cu pudra de nuci (100 g) şi scorţişoară (1 g). Decorul la cornurile cu nuci este format din miez de nucă. BRÂNZOAICE Sunt preparate în mai multe sortimente, în funcţie de umpluturile folosite. Brânzoaicele moldoveneşti, numite şi ,,poale-n brâu”, sunt deosebit de apreciate pentru valoarea energetică ridicată furnizată de amidonul provenit din făină, lactoza din brânză si zaharoza. Valoarea nutritivă este completată de prezenţa proteinelor bogate în aminoacizi esenţiali provenite din brânza de vaci (16,5%) şi din gălbenuşul de ou (14%). Aceste componente, prelucrate prin procesul de coacere, asigură preparatului o digestie uşoară, putând fi considerate şi ca preparate dietetice. Cantităţi de materii prime necesare pentru 10 buc. x 120 g: pentru maia: făină 100 g; drojdie 30 g; lapte 60 ml; zahăr 10 g; - pentru aluat: făină 400 g; zahăr 65 g; lapte 140 ml; ouă 2 buc; vanilină 1/8 g; sare 5 g; - pentru umplutură: brânză vaci 350 g; zahăr 60 g; lămâie rasă (coajă) 10 g; griş 20 g; ouă 1 buc; vanilină 1/10 g; pentru decor: ouă 1 buc; zahăr tos 10 g; aluatul dospit se întinde sub formă de fitil şi se împarte în 10 bucăţi; -fiecare bucată se modelează în formă rotundă, lăsându-se în repaus 5-10 min.; - se întinde apoi în formă de romb, în mijlocul căruia se aşază umplutura de brânză dulce, care se acoperă cu capetele opuse ale aluatului, suprapuse două câte două, pentru a da preparatului aspectul de plic; se aşază pe tava unsă cu ulei şi se lasă pentru a IlI-a fermentare; se ung cu ou şi se decorează în mijloc cu puţin zahăr tos; -se coc la 180 ... 220°C;
Cofetar - patiser 38

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

se servesc în stare caldă, ca desert, sau la gustarea dintre mesele principale; - se pot finisa şi pudrate cu zahăr farin după coacere, fără să se mai ungă cu ou înainte de coacere. Brânzoaice Dorna (100 g/buc). Se împarte aluatul dospit în 10 bucăţi: se modelează în formă rotundă; se lasă în repaus 5-10 min.; - fiecare bucată se presează cu mâna pentru a se aplatiza, căpătând forma rotunjită; - în mijlocul aluatului se aşază umplutura, care se acoperă cu marginile acestuia, adunate spre mijloc (brânză Dorna 160 g, brânză vaci 160 g, ouă 1 buc, mărar 20 g); - se lasă pentru a treia dospire, se ung cu ou (1 buc), după care se coc la tempeiîfaaade 1$0 ... 200°C. Având gustul uşor sărat, se pot servi la micul dejun, ca gustare la dejun sau gustarea dintre mese. Băscuţe cu brânză de vaci (120 g/buc.) (brânzoaice cuib). Se pregătesc astfel: se împarte aluatul în 10 bucăţi; se modelează în formă rotundă fiecare bucată; se aşază pe tava unsă; fiecare bucată de aluat, se presează la mijloc cu capătul merdenelei; - în golul format se toarnă umplutura de brânză cu poşul cu dui (brânză vaci 350 g, zahăr 50 g, lămâie 10 g, griş 20 g, ouă 1 buc, vanilină 1/4 g); se lasă în repaus pentru fermentarea a IlI-a; se ung cu ou (1 buc.) şi se coc la temperatura de 180 . . . 220°C; se servesc în stare caldă, ca desert, sau la gustarea dintre mese. BRIOŞI DE COFETĂRIE au aspectul unei ciuperci prezentată cu piciorul în sus; - sunt formate numai din aluat dospit, cu o structură densă, datorită cantităţii mari de grăsime pe care o au în componenţă; - conţin o cantitate mică de zahăr, raportată la restul de alimente, favorizând servirea lor în stare caldă, la micul dejun. Cantităţi de materii prime pentru 10 buc. x 60 g: - pentru maia: faină 100 g; drojdie 30 g; lapte 30 ml; zahăr 10 g; - pentru aluat: făină 235 g; unt 150 g; ouă 4 buc; zahăr 35 g; sare 5 g; vanilină 1/8 g; lapte 40 ml. Obţinerea aluatului se deosebeşte de tehnologia generală pentru că: a) aluatul se formează din şodou şi 3/4 din cantitatea de făină, având o consistenţă moale; b)în aluatul obţinut se adaugă imediat untul alifiat, continuând procesul de frământare prin batere intensă; c) maiaua se adaugă în aluatul deja format; d)după fermentare (dospirea a Il-a) aluatul se introduce la frigider, minimum 6 ore; - se împarte aluatul în doua bucăţi: pentru baza brioşilor 3/4 din aluat şi restul 1/4 pentru partea superioară; fiecare bucată de a’uat se împarte în zece; - bucăţile mari se modelează în forma rotundă şi se pun în forme de tarte unse cu unt; - se presează fiecare bucată la mijloc şi se ataşează bucata mai mică de aluat, modelat în formă de pară, cu partea ascuţită în interior; se lasă pentru fermentarea a IlI-a; se ung cu ou şi se coc la temperatura de 180 ... 220°C; se temperează pe grătare de lemn şi se servesc la micul dejun. COVRIGI POLONEZI (10 buc.x80 g) Cantităţi de materii prime necesare: pentru maia: făină 50 g; drojdie 20 g; lapte 30 ml; zahăr 10 g; - pentru aluat: făină 320 g; unt 60 g; ouă 1 buc; zahăr 60 g; sare 5 g; vanilină 1/4 g; lapte 70 ml; ulei 10 ml; lămâie rasă (coajă) 5 g;
Cofetar - patiser 39

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

- pentru sirop: zahăr 200 g; glucoza 40 g; vanilină 1/4 g; lămâie rasă (ccajă) 5 g; apă 120 ml. Sunt caracterizaţi printr-un conţinut superior de glucide si lipide, faţă de aluatul dospit obişnuit. Glucidele se adaugă sub formă de glucoza şi zaharoză folosite la prepararea siropului cu care sunt însiropaţi covrigii după coacere. Se obţin astfel: - aluatul dospit este întins în foaie subţire de 1 cm; - deasupra se întinde untul alifiat şi apoi se împătureşte aluatul în patru, lăsându-se la rece până la solidificarea untului; se întinde în foaie groasă de 1 cm; se taie fâşii late de 1,5 cm şi lungi de 45 cm; - fiecare fâşie se răsuceşte de la ambele capete spre mijloc, căpătând aspect de spirală, care se împleteşte la extremitatea capetelor de două ori, lipind vârfurile pe inelul care se formează, căpătând, astfel, forma de opt; se aşază covrigul format pe tava unsă; - urmează fermentarea (a III-a), după care se ung cu ou la suprafaţă şi se coc. După răcire, se însiropează în siropul fierbinte; se răcesc şi apoi se servesc ca desert. MELCI CU MARMELADĂ (10 buc. x 110 g) Cantităţi de materii prime necesare: pentru maia: făină 100 g; drojdie 30 g; lapte 70 g; zahăr 10 g; - pentru aluat: făină 400 g; ouă 1 buc; zahăr 65 g; sare 5 g; vanilină 1/8 g; lapte 110 ml; ulei 35 ml; pentru umplutură: marmeladă 400 g; pesmet 20 g; pentru sirop: zahăr 200 g; glucoza 25 g; vanilină 1/4 g; esenţă de rom 5 ml. Au aspectul unei cochilii de melc, unde aluatul dospit alternează cu stratul de marmeladă. Sunt apreciaţi, în principal, pentru gustul dulce pronunţat şi pentru valoarea energetică furnizată de glucide. Se obţin astfel: - aluatul dospit se întinde în foaie groasă 1/2 cm; se unge suprafaţa cu marmeladă şi apoi se rulează; - se taie în bucăţi late de 3 cm; , - fiecare bucată se aşază cu secţiunea în sus, având grijă ca partea terminală a aluatului să se introducă sub preparat; - fermentarea (a III-a), după care se ung cu ou la suprafaţă şi apoi se coc; - se ung imediat la suprafaţă cu un strat subţire de sirop. COJI PENTRU SAVARINE (10 buc. x 30 g) Cantităţi de materii prime necesare: pentru maia: făină 50 g; drojdie 15 g; lapte 20 ml; zahăr 5 g: - pentru aluat: făină 200 g; zahăr 20 g; lapte 180 ml; ulei 30 ml; lămâie rasă (coajă) 5 g; vanilină 1/4 g; sare 5 g; ouă 1 buc. Au aspectul formelor speciale din tablă, în interiorul cărora se toarnă aluatul dospit înainte de coacere. - Aluatul dospit, se prepară după tehnologia generală, având, însă, o consistenţă moale. - După fermentarea a II-a aluatul se toarnă în formele speciale, asemănătoare unui trunchi de con, cu marginile ondulate, după care urmează fermentarea a III-a şi apoi coacerea. Cojile preparate, după răcire, se folosesc la montarea savarinelor. COZONAC SIMPLU (1 kg) Cantităţi de materii prime necesare: pentru maia: făină 150 g; drojdie 40 g; lapte 95 ml; zahăr 100 g; - pentru aluat: taină 30 g pentru opărit +410 g; unt 40 g; gălbenuşuri ou 4 buc; albuşuri ou 3 buc.; zahăr 200 g; sare 5 g; vanilină 1/8 g; lapte 60 ml pentru opărit +20 ml; ulei 40 ml; lămâie rasă (coajă) 20 g.
Cofetar - patiser 40

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Fiind un preparat în a cărui componenţă zahărul şi grăsimea sunt în cantităţi mai mari decât la aluatul obişnuit, procesul de afânare este îngreuiat. Pentru a favoriza porozitatea aluatului, albuşurile sunt adăugate sub formă de spumă bătută cu zahărul prevăzut pentru aluat şi se refrământă de 2-3 ori la interval de 50-60 min.; - după fermentare aluatul se întinde într-un fitil cu lungimea dublă decât a formei şi grosimea de 5-6 cm; se răsuceşte de la ambele capete în sens invers şi se împleteşte în două; se aşază în formele unse cu margarina şi tapetate cu zahăr; se lasă din nou la fermentat –şi apoi se ung cu ou la suprafaţă; - se coc la temperatura de 120°C timp de 10-15 min şi apoi la 180 ... 220°C până sunt bine copţi; se scot imediat din forme şi se răcesc pe grătare de lemn; - sunt comercializaţi la kilogram şi se servesc ca desert, tăiaţi în felii subţiri sau la micul dejun. 3.5.3. Tehnologia de obtinere a gogosilor inelus Materii prime necesare Pentru producerea gogosilor inelus sunt necesare faina, drojdie, apa, zahar, sare, grasime. Trebuie sa se aleaga o faina speciala pentru patiserie, cu continut proteic de 11-12%, care are o toleranta mai buna la o fermentare mai lunga; aluatul obtinut se modeleaza mai usor, iar produsul finit are o textura mai buna a miezului si un gust mai bun. In general se foloseste drojdie uscata, care, inainte de a fi adaugata in compozitie, trebuie hidratata timp de 5-10 minute in apa calda. Cantitatea de apa folosita determina consistenta aluatului, care nu trebuie sa fie nici prea uscat, nici prea moale. Daca este prea uscat, se adauga apa, daca este moale se prelungeste timpul de malaxare sau de odihna. Procesul tehnologic Procesul tehnologic de obtinere al gogosilor presupune urmatoarele etape : • Malaxarea sau amestecul ingredientelor, timp de 10 minute in malaxor • Odihna aluatului sau fermentarea, timp de aproximativ 15 minute la temperatura de 35-40 °C • Modelarea aluatului in forma de gogosi se face automat, turnand aluatul in dozatorul masinii de gogosi apoi se initiaza comanda din tabloul de comanda iar masina va doza in uleiul incins la 200°C gogosile in forma de inel, le va intoarce de doua ori si le va evacua in cosul colector. 3.6. PREPARAREA CLATITELOR SI RETETE DE CLATITE Cel putin din punctul de vedere al manoperei si al costului, clatita este un produs usor de preparat si relativ ieftin. Exista o multitudine de retete, numarul acestora find limitat doar de imaginatia fiecaruia. Practic, este vorba de o reteta simpla de aluat din care se obtin foi de clatita care pot fi umplute cu aproape orice: de la dulceturi si gemuri, pâna la spanac si somon afumat. Aluatul de clatite Compozitia este pentru 40 de clatite: 400 gr faina, 1,2 1 lapte, 6-8 oua, 6-8 linguri, zahar, 2-3 linguri undelemn, sare dupa gust (aproximativ1/2 ling.). Galbenusul oualor se amesteca cu sarea, untdelemnul si 1/41 lapte, apoi se adauga faina. Se bate cu lingura pâna se desfac toate cocoloasele. Se subtiaza cu restul de lapte, adaugat treptat. Laptele trebuie sa fie rece, dar se poate inlocui total sau in parte cu sifon (acesta face clatita mai fina). Aceasta compozitie se pregateste cu o jumatate de ora inainte de coacere, ca sa se mai umfle faina. Albusul se bate spuma tare, se pune zaharul tos si se bate pâna se intareste din nou. Se amesteca apoi cu compozitia care va deveni spumoasa. Daca oul se pune intreg, nu cu albusul batut separat, clatitele nu vor fi pufoase si moi. Cantitatile materiilor prime nu sunt standard, astfel ca dvs. puteti varia dupa dorinta aceste cantitati, schimbând si calitatile clatitei in acelasi timp. Daca in aluat adaugati rom (4 linguri) sau
Cofetar - patiser 41

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

vanilie, clatitele se pot servi simple, fara umplutura, pudrându-le cu zahar sau turnând putina glazura sau ciocolata topita peste ele. Totodata se poate adauga putina scortisoarâ pentru aroma. Pentru atmosfera, acestea se pot flamba, turnând o lingura de rom peste ele si dându-le foc. Clatite cu gem Clatitele se pot umple cu diferite gemuri sau dulceturi din comert sau din productie proprie. Clatita se unge pe jumatate, intr-un strat potrivit de dulceata, apoi se impatureste in doua si in sferturi sau se aduna sul ca sarmalele, pentru a nu se scurge umplutura. In loc de gem si dulceata se pot folosi marmelada, sarlota, nuga, miere, frisca etc. Clatite cu fructe Fructele se pot scoate din compoturi, cu foarte putina zeama (spre exemplu compoturile de ananas, cirese, visine) sau se pot folosi fructe proaspete de sezon (de la mere, pana la afine si pepeni), taiate in felii subtiri si lasate putin sa elimine suc. Fructele pot fi, de asemenea, pasate (cel mai bine se preteaza bananele). Daca doriti, puteti prepara fructele ca pentru o prajitura: astfel merele se razuiesc, se adauga zahar si scortisoara, dupa care se calesc. Dupa ce se racesc, se intind pe foaia de clatita. Se pot face si mici torturi, din clatite suprapuse si cu budica intre ele. Clatite cu inghetata In sezonul de vara, clatitele pot fi umplute cu orice fel de inghetata. 0 lingura plina cu inghetata va fi intinsa cu ajutorul unui cutit in mijlocul clatitei. Clatitele se vor pregati chiar inainte de a fi consumate, iar foaia de clatita va trebui sa fie rece, pentru a nu se topi inghetata. Clatitele se pot stropi, dupa aranjarea pe farfurie, cu diferite siropuri, pentru aroma si aspect. Clatite cu ou Ouale se pot prepara fie sub forma de ochiuri, fie sub forma de jumari. In primul caz, oul facut ochi se pune in mijlocul unei clatite mai mari si aceasta se indoaie cu totul pe jumatate. Se poate presara si marar sau patrunjel. Jumarile de oua se pregatesc simplu sau cu ciuperci, ardei, sardele, sunca (orice vanianta fiind posibila) si se pun circa 2 linguri din aceasta umplutura in foaia de clatita, care apoi se impatureste. Clatite cu branzeturi Se pot folosi orice fel de brânzeturi: cascava1, brânza Focsani, brânza telemea, brânza de vaca, urda, brânza topita. Se asaza o felie de brânza tâiata subsire in mijlocul foii de clatita sau se pune pe aceasta un strat de brânza rasa (sau cascava1). Apoi clatitele se introduc in cuptor pentru a permite topirea compozitiei. Clatite cu carne Se pot folosi felii subtini de jambon, sunca si cârnati prajiti. Carnea tocata, cu care se umple clatita, se poate pregati din: 200 g came slaba de porc sau vitel, o ceapa mica, 2 linguri untdelemn, sare, piper, 1ou, 1 lingurita smântâna. Carnea trecuta de doua ori prin masina de tocat impreuna cu ceapa se caleste in untdelemn cu putina sare si un vârf de cutit de piper, apoi se fierbe cca o jumatate de ora. Cand este aproape gata, se amesteca oul, smântâna, patrunjelul sau mararul tocat. Se pune 1 lingura de tocatura in foaia de clatita si se intinde pe jumatatea ei. Compozitia este suficienta pentru 12-15 clatite. Clatite cu peste Se foloseste carnea de peste afumat (somon, heringi, morun etc.) luata de pe oase, pregatita eventual cu putina maioneza sau pur si simplu se poate folosi peste de conserva. Puteti chiar sa ,,riscati” si sa serviti clatite umplute cu scoici sau moluste (acestea se gasesc la borcan, in supermarket un). Clatitele pot fi unse si cu salata de icre sau cu icre negre stropite cu putina lamaie. Clatite cu salata de legume si fructe Pentru sezonul de vara va recomandam sa umpleti clatitele cu salate de legume asortate (dar taiate foarte marunt), pentru ca au un binevenit efect racoritor. E vorba de salate simple — mar ras si morcov ras (marul in proportie de 2/3), amestecate cu putina maioneza slaba — sau de salate mai complexe, gen salata boeuf, salata ruseasca ori legume fierte perpelite cu unt si smântâna. La mare cautare sunt clatitele umplute cu pireu de spanac, conopida, dovlecei, varza, urzici, loboda sau chiar torturile de clatite.
Cofetar - patiser 42

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Capitolul 4 TEHNOLOGIA SEMIPREPARATELOR FOLOSITE COFETĂRIE Şl SORTIMENTELE SPECIFICE
Semipreparatele sunt preparate incomplet pregătite ce nu se pot consuma ca preparat finit decât după combinarea a cel puţin două, şi continuarea procesului tehnologic. Deşi au o structură complexă, ele constituie numai părţi din preparat. Clasificarea semipreparatelor Are la bază materia primă folosită şi se prezintă conform schemei Clasificarea semipreparatelor după material primă de bază
Sirop De trampat De însiropat Fondant De patiserie- cofetărie De bombonerie Natural Din zahăr Barot Din fondant Griat Zahăr ars Granulat

Alb sau simplu Blat Colorat Cu adaosuri Crantz Ruladă Din ou şi făină Foaie Doboş Richard Coji indiene Pişcoturi de şampanie Alcazar

Cofetar - patiser

43

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Vanilie Lapte Nuci Mac Aparel Creme pe bază de Grăsimi

Pentru sezon rece, cu ou Pentru sezon cald, fără ou

Simplă De diferite culori Cu adaosuri Nr. 1 (mare) Nr. 2 (mică) Nr. 3 (pentru fursec)

Cu fondant

Fiartă cu margarină Şarlotă Frişcă Ganaj La cald La rece Simplă Cu adaosuri Simplă

Jeleu

Natural Cu amidon Cu gelatină Portocală Coajă Lamâie Pepene verde

Semipreparate din fructe proaspete

Fructe confiate

Pulpă

Pere Sfeclă

Întregi Fructe în alcool Vişine Struguri Portocală Lamâie

Cireşe

Răzături

Cofetar - patiser

44

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Alb Marţipan Colorat Simplă Cu cacao Pralină Cu fondant Cu ciocolată

Semipreparate din fructe uleioase

Africane Coji din albuş Merenguş Mignionete

Frişcă bătută Auxiliare Sos de cacao Brezăr Ponei Şvarţ Ciocolată cuvertură

Vişine Mere Prune Umpluturi diferite Brânză şi stafide Sfeclă Dovleac Morcovi Spanac Carne Varză

Rolul şi importanţa semipreparatelor: - participă la stabilirea valorii nutritive a preparatelor finite; - influenţează calitatea şi aspectul comercial al preparatelor finite ; - asigură asamblarea rapidă a preparatelor; - uşurează munca lucrătorilor, participând direct la creşterea productivităţii muncii acestora ; - contribuie la creşterea gradului de eficienţă economică a laboratorului ; - favorizează diversificarea gamei sortimentale a produselor de cofetărie ; - sunt componente de bază (blaturi, foi de doboş, foi de ruladă, coji indiene, coji pentru tarte, foi de plăcintă, pişcoturi). Calitatea şi valoarea nutritiva a semipreparatelor este diferită, în funcţie de grupa din care fac parte.
Cofetar - patiser 45

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

4.1. SEMIPREPARATE PE BAZĂ DE ZAHĂR Semipreparatele din această grupă au la bază zahărul, de unde îşi iau şi denumirea. Sunt apreciate în exclusivitate pentru energia mecanică mare pe care o transmit preparatelor finite în a căror componenţă intră. Sunt uşor de digerat şi asimilate aproape complet de către organism. Majoritatea semipreparatelor din această grupă se obţin prin fierberea sau caramelizarea zahărului. Aspectul lor plăcut şi culorile variate influenţează aspectul comercial al preparatelor finite. 4.1.1. SIROPURILE Siropurile sunt semipreparate lichide obţinute prin fierberea zahărului cu apa, în diferite proporţii. Pentru a împiedica recristalizarea zaharozei la siropurile concentrate, se adaugă şi glucoza. Concentraţia diferită de zaharoză şi necesitatea combinării siropurilor cu diferite arome şi coloranţi impune clasificarea lor în două grupe. Sirop de trampat Este caracterizat prin: — concentraţie mai mică de zahăr (cantităţi egale de apă şi zahăr) ; — se folosesc în stare rece şi în cantităţi mici; — sunt preparate cu puţin timp înainte de utilizare; — siropurile cu fructe au în componenţă sare de lămâie ; — sunt utilizate pentru tramparea semipreparatelor din ou şi făină ; — colorarea şi aromatizarea siropurilor se realizează conform schemei de mai jos:
Denumirea siropului de : vanilie lămâie portocale fructe fistic cu rom cafea Culoarea incolor galbenă portocalie roşie (pal) verde maro închis maro deschis Aroma folosita esenţa de vanilie, vanilină lămâie rasă, esenţă de lămâie, gust acrişor (sare de lămâie) portocală rasă, esenţă de portocale, sare de lămâie (gust! esenţă de vişine, căpşuni, zmeură, fragi, trandafiri, sare de lămâie esenţă de fistic, esenţă de migdale sau apă de flori de portocale esenţă de rom, cacao sau rom şvarţ, coniac sau rom

Sirop de însiropat (1 I) Este caracterizat prin : — concentraţie mare de zahăr (700 g) în raport cu apa (400 ml) folosită ; — fierberea siropului este mai îndelungata; — se foloseşte obligatoriu şi glucoza (300 g); — nu se colorează; — se aromatizează numai cu : esenţă de rom (1 ml) si esenţă de fistic ; — se foloseşte în stare fierbinte, pentru însiroparea preparatelor din aluaturi şi foi (baclava, sarailie, covrigi polonezi). Indiferent de natura siropului, procesul tehnologic este acelaşi şi respectă următoarele faze : — combinarea zahărului cu apa fierbinte; — amestecarea continuă până la : dizolvarea zahărului ; — îndepărtarea spumei formată prin fierbere; — adăugarea glucozei si continuarea procesului de fierbere; — strecurarea pentru; a îndepărta corpurile străine ; — răcirea; — colorarea (pentru siropul de trampat) şi aromatizarea.

Cofetar - patiser

46

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

4.1.2. FONDANTUL (1 kg) Fondantul este o pastă consistentă, albă, fina, obţinută prin fierberea şi apoi tablarea amestecului de : zahăr (980 g), glucoza (270 g) lichidă şi apa (270 ml). Datorita consistenţei şi modului său de preparare, fondantul se prezintă sub formă de pastă vâscoasă formată din cristale fine de zaharoză într-un sirop saturat de zahăr şi glucoza. Calitatea fondantului este influenţată de: — calitatea materiilor prime (zahăr, glucoza) şi gradul lor de rafinare ; — temperatura şi durata de fierbere a siropului; — efectuarea corectă a fiecărei faze tehnologice; — stabilirea corectă a probei; — durata şi modul de tablare; — condiţiile de păstrare. În laboratoarele de cofetărie-patiserie se prepară fondantul în două variante : Fondant de patiserie-cofetărie — care are proba de fierbere mai moale şi în componenţa lui se adaugă glucoza : — se foloseşte la prepararea cremelor cu grăsimi; — la glasarea şi decorarea prăjiturilor şi torturilor, după o prealabilă prelucrare. Fondant de bombonerie — care are proba de fierbere mai tare: — nu se adaugă glucoza în componenţa lui, ci sare de lămâie (20-la 950 g zahăr) sau oţet (10 ml); — se foloseşte la prepararea bomboanelor. Indiferent de natura fondantului, procesul tehnologic cuprinde următoarele faze : — combinarea, zahărului cu apă cit să-1 acopere; — amestecarea continuă până la dizolvarea zahărului; — fierberea siropului şi îndepărtarea spumei formate până la formarea probei (puţin sirop introdus în apă rece, cât să formeze o bomboană cleioasă, pentru fondantul de patiserie-cofetărie, sau bomboană tare pentru cel de bombonerie, la 112 .. . 114°C); — pe tot parcursul fierberii se şterg pereţii interiori ai vasului cu ajutorul unui tifon curat, umezit în apă, pentru a evita recristalizarea zaharozei (masarea fondantului) sau colorarea siropului; — adăugarea glucozei pentru fondantul de patiserie-cofetărie; — tablarea siropului, care se poate realiza: a) manual — turnând siropul pe masa de marmură unde se răceşte până la 37 . . . 40°C şi apoi se amestecă (se tableaza) cu ajutorul sistrei până îşi modifică culoarea în alb şi consistenţa sub formă de pastă; b) mecanic — turnând siropul fierbinte în maşina speciala de tablat fondant. Fondantul obţinut se toarnă în vase de inox, se acoperă cu un tifon umed şi se utilizează în ziua următoare, timp în care au loc unele transformări, care contribuie la: — menţinerea omogenităţii; — păstrarea luciului. 4.1.3. BAROTURILE Baroturile sunt semipreparate prezentate sub formă de granule sau firişoare, obţinute din zahăr prin fierbere sau caramelizare. In funcţie de natura lor, baroturile pot primi ca adaosuri în procesul tehnologic: nuci, coloranţi alimentari, arome. Baroturile sunt utilizate pentru barotarea (acoperirea parţială sau totală) a prăjiturilor, torturilor, bomboanelor, contribuind la: — creşterea valorii energetice a preparatului finit; — completarea aspectului comercial; — finisarea preparatelor; — diversificarea sortimentului de prăjituri.
Cofetar - patiser 47

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Baroturile naturale Se obţin prin prelucrarea primară a fructelor uleioase şi apoi sfărâmarea lor în particule mici sau sub formă de fileuri, astfel: Nucile sunt alese de părţile lemnoase şi miezul mucegăit; se usucă şi apoi se sfărâmă cu merdeneaua sau se trec prin maşina specială pentru fileuri, obţinând barotul. Alunele se usucă, se decojesc şi apoi se transformă în barot (granule sau fileuri). Migdalele se opăresc, se decojesc, se usucă şi apoi se transformă în barot (granule sau fileuri). Comparativ cu celelalte baroturi, prezintă avantajul că : — folosesc numai fructele naturale; — nu conţin glucide rafinate; — procesul tehnologic este simplu şi rapid; — au un gust plăcut; —produsul finit beneficiază într-un procent ridicat de prezenţa vitaminelor din complexul B şi E şi a sărurilor minerale de : iod, potasiu, calciu, fier;. — ridică însă .costul preparatelor. Barotul din fondant Are cea mai mare utilizare, întrucât: — se obţine uşor şi prin prelucrare la rece ; — este viu colorat şi se poate asocia cu orice fel de creme sau glazuri: — este rezistent la păstrare. Se prepară prin frământarea fondantului cu zahăr farin, până se obţine o pasta tare. Pasta obţinută se trece prin răzătoare, sau prin maşina specială de barot (dispozitiv aşezat la robot), obţinând firişoare subţiri şi lungi,de maximum 1—2 cm. Se usucă la temperatura obişnuită din laborator şi se utilizează imediat sau se ambalează în cutii din carton sau tablă, putând fi păstrat până la 30 de zile. Barotul colorat din fondant: după obţinerea pastei tari se colorează şi aromatizează şi apoi se prelucrează. Barotul granulat Se prezintă sub formă de granule de diferite mărimi şi culori, obţinut prin combinarea barotului natural cu sirop de zahăr, astfel: — se fierbe zahărul cu apa până la proba de fondant; — se colorează intens siropul (sau rămâne simplu pentru barotul alb); — se adaugă barot natural şi vanilină; — se retrage de pe foc şi se tablează manual până se deschide la culoare si se transformă în granule ; — se lasă să se răcească pe o planşetă şi apoi se ambalează în cutii, unde se păstrează până la 30 de zile. Barotul griat Este un barot mult apreciat în componenţa produselor, datorită calităţilor sale gustative (dulce-uşor amărui, foarte crocant) şi energetice. Prezintă, însă, unele dezavantaje ca: — impune utilizarea imediată după preparare (prin păstrare se umezeşte şi granulele se lipesc); — are culoarea galben-roşcată, din care cauză nu se poate asocia uşor cu alte semipreparate; — se obţine la temperaturi înalte 160 ... 180 0C, procedând astfel: — se toarnă zahărul tos într-un cazane de inox; — se griază (topeşte) amestecând continuu până la temperatura de 160... 150°C, când a căpătat culoarea galben-roşcată; — se adaugă fructele uleioase întregi, dar prelucrate primar; — se răstoarnă într-o tavă unsa cu ulei şi se lasă să se răcească complet ; — se sfărâmă în nule de mărimea dorita. Zahărul ars (caramel) Este un semipreparat folosit în laboratoarele de cofetărie în calitate de colorant pentru: barotul
Cofetar - patiser 48

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

granulat, blaturi,foi, fondantul de cacao pentru glasat, bomboane, îngheţate etc. — se obţine prin topirea zahărului tos, ajuns până la culoarea brună -închis; — se combină cu apă şi se continuă procesul de fierbere până are consistenţa unei smântâni — se lasă să se răcească şi se păstrează în vase speciale, închise, pentru o perioadă nedeterminată. Indicii de calitate ai semipreparatelor din zahăr
Denumirea semipreparatului Siropuri Indicii de calitate Aspect Culoare şi aromă Condiţii de administrare - consistenţă lichidă sau uşor vâscoasă (pentru cel de însiropat) - limpede, fără impurităţi sau corpuri în suspensie - culoare discretă, în concordanţă cu aroma, pentru cel de trampat - uşor gălbuie pentru cel de însiropat - cu aromă bine pronunţată - dulce, plăcut, cu concentraţia corespunzătoare de zaharoză - aspect de pastă uşor modelabilă, care-şi menţine forma dată 3-5 min - în secţiune aspect omogen, cu cristale foarte fine care nu se simt prin pipăire - culoare albă, strălucitoare, gust dulce pronunţat, uşor solubil în apă - granule sau firişoare, în funcţie de sortiment - consistenţă tare, menţinându-şi forma şi aspectul plăcut - culoarea specifică fructelor uleioase sau colorantului folosit(discretă) - gust dulce-plăcut cu aromă corespunzătoare culorii - consistenţă vâscoasă, omogen - culoare maro-închis - gust amărui, miros specific de zahăr ars

Fondant

Gust Aspect exterior Aspect interior Culoare, gust Aspect exterior Culoare, Gust, aromă Aspect Culoare, Gust, miros

Baroturi

Zahăr ars

4.2. SEMIPREPARATE DIN OU SI FĂINA Semipreparatele din ou şi făină reprezintă grupa de bază a semipreparatelor folosite în cofetărie: Importanţa acestor semipreparate este determinată de : — formele şi aspectul diferit pe care îl au; — posibilitatea de a se. combina cu toate semipreparaţele pregătite în cofetărie; —dau senzaţia de saturare ; —au o valoarea alimentară echilibrată, datorită proteinelor complexe preluate din ou - ca aliment de bază în procesul tehnologic – iar valoarea energetică este asigurată de zaharoză, fosfolipidele din ou, amidonul din făină şi lipidele vegetale din ulei; — se digeră uşor, întrucât conţinutul în grăsimi este mic, atât cât să asigure evacuarea rapidă abilei, în plus, sunt obţinute prin procesul de coacere ; — sunt asimilate uşor şi în procent mare — 90—93%; — obţinerea lor prin afânare fizică, le imprimă o porozitate crescută, care necesită tramparea lor cu diferite siropuri şi prelucrarea după 12 ore de la preparare. Schema tehnologica de obţinere a semipreparatelor din ou şi făină – este prezentată în Anexa 4. Modul de obţinere a semipreparatelor din ou şi făina Prelucrarea primara a materiilor prime — Baterea gălbenuşurilor cu o parte din zahăr şi apă urmăreşte dizolvarea completă a zahărului; modificarea culorii gălbenuşurilor (se deschid) şi a consistenţei. Paralel cu aceste modificări, în gălbenuşuri se înglobează o cantitate de aer, care este necesară procesului de afânare fizică a blatului. — Baterea albuşurilor favorizează creşterea în volum datorită aerului înglobat şi albirea compoziţiei. Adăugarea restului de zahăr contribuie la stabilitatea spumei şi îmbunătăţirea gustului. — Formarea compoziţiei, combinând gălbenuşurile cu albuşurile foarte lejer şi prin adăugarea treptată a făinii şi, alternativ, a uleiului (numai la blaturi). — Turnarea compoziţiei cu poşul cu dui pentru coji indiene, în foi subţiri (pentru foi doboş,
Cofetar - patiser 49

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

ruladă etc.) sau în rame speciale pentru blaturi. — Coacerea se realizează la temperatura de 120 . .. 160°C. — Răcirea până în ziua următoare, la temperaturi normale sau la frigider. — Uniformizarea presupune aducerea semipreparatelor la aceeaşi dimensiune, îndepărtarea denivelărilor şi a porţiunilor arse, scobirea interiorului (coji indiene).
U.M. Alimente Ouă Zahăr Apă Făină Ulei Zahăr ars Cacao Unt Lămâie rasă Albuşuri Gălbenuşuri Nuci Vanilină Zahăr farin — buc. g ml g ml g 8 g g buc. buc. g g g Blat Blat (270 g) (330 g) pentru un pentru 10 tort de prăjituri 1kg 3 4 95 30 125 10 10 5 85 30 130 10 10 5 Blat Crantz (160 g) 1kg tort 3 45 50 35 5 Foi ruladă 1 kg 12 285 100 435 Foi Doboş 1 kg 17 350 350+ 65 pt. tăvi 65 Foi Alcazar Coji indiene 100 per. sau 1 kg 25 250 500+ 50 Pişcoturi de şampanie 1kg 13 480 520 1/2 75

500 250+ 110 pt. tăvi 75 16 4 300 -

Utilizarea pentru diferite prăjituri ca: amandine, sonde, coşuleţe cu fructe, buzdugane, medalioane, doboş, ruladă. Reţete pentru semipreparate din ou şi făină 4.2.1. BLATURILE Blaturile sunt semipreparate de formă rotundă (pentru torturi) sau dreptunghiulară (pentru prăjituri) care, prin componentele şi structura lor, orientează întreaga gama de prăjituri şi torturi pregătite în cofetărie. Prezintă caracteristicile nutritive specifice grupei şi se obţin după tehnologia generală. Compoziţia obţinută se toarnă în rame sau cercuri metalice, aşezate cu baza pe o hârtie albă, groasă; — compoziţia de pe margini trebuie să fie la nivelul formelor, iar în mijloc puţin mai joasă; — coacerea este gata, atunci când prin presare cu palma revine la forma iniţială ; — se tapetează cu făină la suprafaţă si se întorc cu partea pudrată în. jos, până a doua zi. Compoziţia se pregăteşte la fel pentru toate blaturile, numai că : — la blatul cu z a h ă r a r s se adaugă zahărul ars în gălbenuşurile bătute spumă; — la blatul cu c a c a o componentele auxiliare (cacao, mici, stafide) sunt adăugate cu făina. Blatul crantz se deosebeşte de celelalte blaturi pentru că: — are în componenţă unt (şi nu ulei) care se adaugă topit, alternativ cu făina, când compoziţia este deja formată; — compoziţia se coace în forme de chec sau de cozonac, în funcţie de mărimea blatului; Se foloseşte în exclusivitate pentru prepararea tortului „crantz". Prezenţa untului în compoziţia lui contribuie la creşterea valorii nutritive, determinată de contribuţia fosfolipidelor şi a proteinelor complexe, mărindu-i şi valoarea energetică. Indicii de calitate ai blaturilor: — grosimea blatului să fie până la nivelul formei;
Cofetar - patiser 50

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

— — — — — —

suprafaţa netedă şi uniform copt; prin presare să revină uşor Ia forma iniţială; în secţiune, goluri mici şi uniforme de aer ; elasticitate crescută şi prin tăiere să nu se sfărâme ; culoarea miezului corespunzătoare sortimentului; gust şi miros plăcute. 4.2.2. FOILE Foaia de rulada Se obţine din compoziţia care se prepară conform tehnologiei generale, prezentând următoarele particularităţi: — compoziţia se întinde în strat subţire de 3—1 mm pe foaia de hârtie albă groasă; — coacerea se realizează la temperatura de 160 —180 °C, fără să se coloreze la suprafaţă (5—6 min), rămânând flexibilă; — se păstrează pe hârtie, la frigider, până în momentul folosirii ia obţinerea prăjiturilor : Janine, Ruladă ca creme diferite, Primăvara, Potcoava, Floricica etc.; — rularea foii, indiferent de prăjitură, are ia exterior faţa acesteia care este netedă şi permite aplicarea cu uşurinţă a oricărei glazuri; — se pregăteşte în trei variante: albă, colorată şi cu unt. Foaia Doboş Are în componenţă aceleaşi materii prime şi compoziţia se prepară conform tehnologiei generale : se deosebeşte de foaia de ruladă prin: — compoziţia se prepară fără adaos de apă; — făina şi zahărul sunt în cantităţi egale; — compoziţia se întinde direct pe tava unsă şi tapetată cu faină ; — coacerea se realizează la foc la 120CC, până se rumeneşte şi devine crocantă ; — se desprinde imediat de pe tavă şi se suprapun presărate cu făină între ele; — se păstrează la temperatură obişnuită (în laborator) până în momentul folosirii - la obţinerea prăjiturilor: Doboş, Carpaţi, Cabana, Bucegi etc. —se pregăteşte numai în două variante : albă şi cu cacao. Foaia Alcazar Se pregăteşte conform tehnologiei generale, dar se deosebeşte de restul foilor prin : — la 4 albuşuri se foloseşte un singur gălbenuş ; — foloseşte pudra de nuci care se combină cu făina; — compoziţia se întinde direct pe tava unsă; — se coace la 120 °C, desprinzându-se imediat de pe tavă şi se utilizează la prepararea prăjiturilor: Progres, Timiş, Regence, Aluneta, Românită, Opera etc. Foaia Richard Prezintă acelaşi particularităţi cu foaia Alcazar, având în plus : — pe lângă cantitatea normală de zahăr tos, 150 g zahăr farin la 1 kg de foaie, care se adaugă în făină. Datorită zahărului farin creşte gradul de frăgezime al foii şi valoarea energetică a acesteia. Se foloseşte la obţinerea prăjiturii: Richard, Caraiman. Indicii de calitate ai foilor: — bine coapte, culoare uniformă ; — suprafaţa netedă, fără denivelări sau goluri de aer ; — să se desprindă uşor de pe tavă; — aspect flexibil (la foile de ruladă) sau uşor sfărâmicioase (pentru restul foilor) ; — gust dulce, plăcut, bine pronunţat gustul de nucă la foile Alcazar şi Richard; — grăsimea maximă 3—4 cm. 4.2.3. COJILE INDIENE Folosesc aceleaşi materii prime şi aceeaşi tehnologie generală de obţinere, deosebindu-se de restul semipreparatelor din grupă prin : — proporţia în care sunt folosite materiile prime ;
Cofetar - patiser 51

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

— compoziţia se toarnă cu poşul cu dui pe hârtie, în diferite forme (rotundă, pară, semilună, baton etc), în funcţie de prăjitura la care se folosesc ; — se pudrează cu făină înainte de coacere; — coacerea la 120 ... 160°C cu uşa cuptorului uşor întredeschisă; — după coacere urmează procesul de uscare, pentru menţinerea formei şi aspectului; — sunt păstrate la frigider pe hârtie, unde au fost turnate până în momentul folosirii; — sunt folosite la prepararea prăjiturilor : indiene cu frişca, indiene cu cremă, buzdugane, medalioane, pere, piersici, negrese, hamburg, raţe, pinguin etc. Indicii de calitate ai cojilor indiene: — suprafaţa netedă, bine întinsă, fără încreţituri ; — culoare galbenă-aurie, uniformă atât la suprafaţă, cât şi la bază ; — porozitate crescută, dar în secţiune cu goluri mici de aer ; — de aceeaşi dimensiune ca, prin împerechere, diametrul să fie acelaşi. 4.2.4. PIŞCOTURILE DE ŞAMPANIE Pot fi considerate semipreparate pentru că se folosesc la obţinerea ,,crem-diplomatului", a tortului diplomat, dar se pot încadra şi ca preparate finite (fursecuri). Au aceleaşi componente specifice semipreparatelor din ou şi făină şi aceeaşi tehnologie generală de preparare. Particularităţile sunt evidenţiate de : — pentru stabilitatea accentuată a spumei de albuş, necesară menţinerii formei în timpul turnării, 1/3 din cantitatea de zahăr se întinde pe suprafaţa tăvii, acoperite cu hârtie şi se încălzeşte până la temperatura de 55 . . . 60 °C, fără să-şi modifice culoarea ; — zahărul fierbinte se toarnă treptat peste albuşurile bătute spumă cu 1/3 din zahărul rece, favorizând un proces de semicoagulare. în rest, compoziţia se obţine conform schemei generale, după care se toarnă; — cu poşul cu dui, pe fâşii de hârtie, în forme lungi de 5—10 cm, care se pudrează la suprafaţă cu zahăr farin; — se îndepărtează surplusul şi se coc la 120 ... 160CC; — se desprind imediat de pe hârtie; — după răcire se folosesc ca semipreparate sau se unesc câte două pişcoturi, având baza în interior şi sunt servite ca fursecuri sau însoţind şampania. Indicii de calitate sunt următorii: — lungimea maximă 8—10 cm ; — suprafaţa netedă şi acoperită cu un strat subţire de zahăr farin numit glanţ; — bine crescute şi de aceeaşi dimensiune; — uniform coapte, cu aromă pronunţată de vanilie. Transformările care au loc în timpul obţinerii semipreparatelor din ouă şi făină Transformările ce intervin în procesul de obţinere a semipreparatelor din :uă şi făină sunt influenţate de materiile prime şi auxiliare, dar şi de procedeele de ::elucrare folosite. Afânarea şi porozitatea, acestor semipreparate este de natură fizică, favorizată de prezenţa aerului, în acest caz se urmăreşte introducerea unei cantităţi cât mai -ari de aer în compoziţia semipreparatelor prin diferite mijloace, ca: cernerea făinii; - baterea albuşului sub formă de spumă care înglobează cea mai mare cantitate ie aer, mărinduşi volumul; - paralel cu înglobarea aerului, albuşurile capătă culoarea albă, datorită rrocesului de precipitare a albuminelor sub influenţa baterii. Culoarea acestora, impreună cu celelalte adaosuri, asigură semipreparatelor simple nuanţa albă uşor galbuie; - aerul se înglobează şi în componenţa gălbenuşurilor, tot în urma procesului de batere; - în acelaşi timp se asigură dizolvarea zahărului şi formarea unei emulsii stabile;

Cofetar - patiser

52

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

- în procesul, de coacere, afânarea este continuată de dilatarea gazelor şi de formarea vaporilor de apă sub influenţa căldurii; - amilopectina din amidon absoarbe o parte din apă, se umflă, determinând creşterea preparatului în volum, şi când acesta atinge 85°C se sparge şi cedează preparatului o parte din umiditate, în acest moment compoziţia din mijloc este mai moale decât înainte de a fi introdusă la cuptor; - peste 85°C semipreparatele intră în procesul final de coacere, iar glucidele in procesul de caramelizare, imprimând preparatelor culoarea galbenă-aurie. Acestea devin comestibile. Se stabilesc porozitatea şi gustul dulce. Defecte, cauze şi remedieri în semipreparatele din ou şi făină
Defecte Denumirea preparatului Blaturile - insuficient crescute - lipsite de elasticitate - suprafaţa prezintă din loc în loc puncte albe sau orificii mici - în interior prezintă gol mare de aer Cauze Remedieri - nu s-a respectat reţeta - se degresează bine vasele - compoziţiile nu au fost bine spumate, - compoziţia se amestecă puţin şi foarte datorită separării necorespunzătoare a ouălor uşor - nu s-a degresat vasul în care s-a bătut albuşul - se lasă uşa cuptorului uşor întredeschisă - compoziţia a fost prea mult şi intens - se rade partea lucioasă care prezintă amestecată defecte şi se transformă în brezăr - temperatura de coacere a fost la început prea - golul se completează cu porţiuni din mare partea lucioasă - insuficient coapte - zahărul tos nu a fost bine dizolvat şi - se acoperă cu crema coacerea s-a făcut la foc slab (puncte albe) sau la foc prea puternic, - amestecarea neuniformă a compoziţiei şi prea repede - se trampează mai mult - compoziţia prea densă şi temperatura de coacere prea mare la început - făina în cantitate mare - s-a depăşit durata de coacere - nu s-a adăugat grăsime - compoziţia întinsă în strat gros - la umplere se reduce numărul foilor - au fost coapte prea mult - se umezeşte hârtia de la baza foii sau se - s-a depăşit cantitatea de zahăr prevăzută de trampează foaia reţetă - sunt prea subţiri sau prea vechi - insuficient coapte - se întind pe masă şi se lasă să se usuce, - cantitatea de zahăr mai mică decât cea de apoi se folosesc faină - au fost suprapuse fără făină suficientă între ele - nucile sunt în particule prea mari - se rad uşor la suprafaţă - turnarea incorectă - temperatura în primele minute prea mare - nu s-a întredeschis uşa cuptorului - insuficient uscate - se uniformizează cu un şablon corespunzător formei - se vor folosi numai la prăjituri barotate

- prezintă crăpături la suprafaţă

- prin tăiere se fărâmiţează

Foile - sunt prea groase - foile de ruladă sunt crocante şi nu se desprind de pe hârtie - foile Doboş, Alcazar, Richard sunt flexibile şi lipicioase

- prezintă denivelări (Richard, Alcazar) Cojile indiene - nu au aceeaşi dimensiune - suprafaţa prezintă zbâr-cituri, iar baza este bombată în interior

Cofetar - patiser

53

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA” Pişcoturile - nu se desprind de hârtie - suprafaţa nu prezintă glanţ - prea tari, lipsite de flexibilitate - nu s-a îndepărtat surplusul de zahăr farin - nu s-a desprins de pe hârtie imediat ce au fost scoase din cuptor - insuficient pudrate - au fost pudrate cu prea mult timp înainte de coacere - nu s-a respectat reţeta au prea multă faină compoziţia nu s-a turnat imediat au fost prea mult coapte

- se umezeşte baza hârtiei - se pudrează din nou după coacere, dacă sunt folosite ca fursec - se pregăteşte compoziţia în cantitate mică

4.3. CREME FOLOSITE ÎN COFETĂRIE Cremele sunt semipreparate prezentate sub formă de emulsii stabile, utilizate pentru umplerea şi finisarea preparatelor de cofetărie-patiserie. Prezenţa lor în componenţa preparatelor de cofetăriepatiserie contribuie la : — asamblarea preparatelor; — stabilirea formei finale a preparatelor; — îmbunătăţesc: gustul, mirosul, aroma preparatelor finite; — măresc gradul de sapiditate ai preparatelor; — stabilesc valoarea estetică ; — completează valoarea nutritivă; — favorizează diversificarea gamei sortimentale. Valoarea nutritivă şi digestibilitatea cremelor sunt influenţate de natura materiilor prime ce intră în componenţa lor. Cremele, fiind amestecuri de grăsimi, ouă, frişca, lapte, zahăr, arome şi coloranţi alimentari, sunt apreciate în mod deosebit pentru valoarea lor energetică, furnizată de lipidele provenite din grăsimea folosită (64—74% din unt, 82% din margarina) şi completată de glucidele sub formă de zaharoză, lactoza sau amidon. Cremele pe bază de lapte, aparel şi şarlotă, pe lângă valoarea energetică, au şi un conţinut bogat de proteine esenţiale provenite din lapte, ouă, frişca, gelatină. Un rol deosebit de important îl au adaosurile folosite, care contribuie la completarea valorii nutritive, a gustului, aromei şi în mod deosebit asupra procesului de digestie. Prezenţa adaosurilor diverse incită aparatul vizual, care excită secreţia de suc gastric, necesar procesului rapid de digestie. 4.3.1. CREME PE BAZĂ DE LAPTE Cremele pe baza de lapte sunt deosebit de apreciate pentru calităţile lor gustative, conţinutul scăzut de grăsimi şi valoarea nutritivă ridicată. Având ca elemente de bază : laptele, oul sau frişca, valoarea lor biologică este superioară altor creme. Alimentele de bază, combinate cu faina, amidon sau zeamil ca liant şi supuse procesului de fierbere dau posibilitatea ca aceste creme să fie asimilate uşor şi complet. Lipsa grăsimilor din componenţa acestor creme îngreuiează însă operaţia de întindere în straturi subţiri, operaţie accentuată la răcire de gelificarea amidonului. Pentru a face posibilă această operaţie, acolo unde este necesară întinderea în straturi subţiri, se va acţiona asupra cremelor calde. Prin răcire, cremele pe bază de lapte formează la suprafaţă o peliculă, determinată de gelificarea amidonului, care produce apariţia aglomerărilor. Pentru a evita acest defect, până la răcirea completă, crema se amestecă din când în când, păstrându-i omogenitatea. Combinarea laptelui cu amidonul şi albuşul bătut spumă formează un mediu prielnic de fermentaţie şi în mod deosebit în sezonul cald. Din acest motiv, numărul preparatelor care folosesc crema de vanilie este redus. Aceste preparate, sunt date imediat în consum. Crema de vanilie cu ou (1 kg) Are aspect de pastă, de culoare albă, uşor gălbuie, cu aromă pronunţată de vanilie, care prin răcire gelifică, menţinându-şi forma care i s-a imprimat. Are gust dulce şi plăcut, când este bine fiartă. Pentru preparare, se separă albuşul de gălbenuş (ouă 3 buc.) :
Cofetar - patiser 54

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

gălbenuşurile se combină cu sare (1 g), o parte din zahăr (25 g), făină (125 g) sau (amidon — 100 g) diluată în lapte rece; — se subţiază cu laptele (700 ml) care a fost fiert separat, şi apoi temperat, pentru a evita gelificarea bruscă a amidonului; — se aşază compoziţia obţinută pe foc şi se amestecă continuu până la probă (puţină cremă aşezată pe o suprafaţă lucioasă, prin răcire să gelifice, desprinzându-se fără să lase urme) ; — se temperează crema obţinută şi se amestecă cu albuşurile bătute spumă cu restul de zahăr (125 g) şi aromatizate cu vanilină (1/2 g). Amestecul se face încet, pentru a păstra gradul de afânare a cremei. Observaţie: pentru a prelungi durata de păstrare, ouăle se pot adăuga întregi, înaintea procesului de fierbere. în acest caz crema este mai densă şi mai grea. Crema de vanilie fără ou (1 kg) Este folosită mai mult în sezonul cald. Fierberea tuturor componentelor prelungeşte durata de păstrare. Gradul de afânare şi conţinutul de grăsimi va fi asigurat de frişca bătută. în acest caz : — se amestecă zeamilul (făina) cu zahărul, sarea şi se subţiază cu laptele fiert şi temperat; — compoziţia se fierbe amestecând continuu încă 15 min după ce a dat în fiert (aceeaşi probă ca la crema de vanilie cu ou) ; — se lasă să se tempereze, amestecând din când în când, şi se adaugă apoi frişca bătută aromatizată cu vanilină. Se poate utiliza imediat sau după răcire. Crema de vanilie, indiferent de natura ei, se foloseşte la obţinerea preparatelor : ecler cu cremă de vanilie, cu fructe, cu frişca, choux â la creme, cremşnit, flancuri, tarte cu fructe, profiterol etc. Indicii de calitate a cremei de vanilie: — culoarea albă, uşor gălbuie; — miros şi gust pronunţat de vanilie; — aspect omogen; — după răcire, să gelifice uşor şi să-şi menţină forma; — bine fiartă. Crema de nuci (1 kg) Este utilizată pentru umplerea cornurilor, a cozonacilor, trigoanelor, melcişorilor şi buşeurilor. Are aspect de pastă, gust specific nucilor, cu aromă pronunţată de vanilie si scorţişoară. Pentru preparare, se fierbe laptele (225 ml) împreună cu zahărul (350 g); — se toarnă pesmetul (125 g) în bloc şi se amestecă intens; — se temperează compoziţia; — se adaugă pudra de nuci (350 g) şi se aromatizează cu vanilină (1,5 g) şi scorţişoară (10 g). Pentru cozonaci, această cremă (1 kg) se prepară numai din, albuşuri bătute spumă (4 buc.) cu zahărul (335 g) si amestecate apoi cu pudra ie nuci (600 g), scorţişoară (10 g) şi vanilină (0,25 g). Această combinaţie este necesara pentru a favoriza procesul de coacere, accentuând porozitatea aluatului. În absenţa albuşurilor bătute spumă, crema de nuci este foarte densă şi nu permite coacerea aluatului. Crema de nuci este apreciată pentru valoarea energetică ridicată, furnizată de lipide (în proporţie de 63 %) şi de glucide sub formă de zaharoză. Un rol deosebit au sărurile minerale prezente sub formă de K, P, vitamina C, B1 şi B2. În plus, prezenţa taninului din componenţa nucilor dă cremei un gust plăcut, uşor astringent. Adăugată şi consumată în cantitate mare, crema de nuci se digeră mai greu datorită conţinutului bogat de lipide şi celuloză. CREMA DE MAC (1 kg) Este folosită ca umplutură pentru cornuri, plăcintă, cozonac etc. Crema de mac este adăugată şi apreciată în componenţa preparatelor pentru calităţile sale gustative şi pentru valoarea energetică provenită din materiile prime cu care se combină, dar mai ales din lipidele (40,8%) provenite din seminţele de mac. Un rol esenţial îl au şi proteinele (19,5) din seminţele de mac sau provenite din albuşuri.
— Cofetar - patiser 55

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Crema de mac se pregăteşte la fel ca şi crema de nuci, utilizând cele două metode în funcţie de destinaţia cremei, după următoarea reţetă: - pentru cornuri: mac 270 g, zahăr 275 g, lapte 300 ml, pesmet 125 g, albuş, 4 buc, scorţişoară 10 g, vanilină 0,25 g; pentru cozonac: mac 580 g, albuşuri 8 buc, zahăr 350 g, vanilie 1/8 g. 4.3.2. CREME PE BAZĂ DE GRĂSIMI Cremele pe bază de grăsimi au aceleaşi utilizări ca şi cremele pe bază de lapte. Sunt apreciate însă pentru conţinutul calorie ridicat, provenit din grăsimile semisolide folosite ca materii prime de bază în procesul de preparare. Se prezintă sub formă de emulsii realizate din grăsimi şi diferite adaosuri. Adaosurile folosite pot fi sub formă de : siropuri concentrate, fondant sau cremă pe bază de lapte şi completate cu diferite arome, coloranţi sau materii prime auxiliare sub formă de : nuci, alune, cafea, cacao, fructe proaspete, fructe confiate etc, care completează calităţile gustative, valoarea nutritivă şi participă la diversificarea gamei sortimentale. Spre deosebire de alte creme, se digeră mai greu, datorită conţinutului mare de grăsimi care participă la prepararea acestora. Aceste caracteristici fac necesară combinarea lor cu semipreparatele sărace în lipide, pentru ca preparatul finit să se poată încadra uşor într-un meniu şi în consumul de calorii prevăzut (2800—3 500 calorii/zi). Crema aparel simplă (1 kg) Se pregăteşte din: ouă (1 buc), zahăr (440 g), lapte (80 ml), grăsimi (470 g), vanilină (0,25 g), astfel: — se amestecă ouăle cu zahărul şi laptele; — se fierb, amestecând continuu până la dizolvarea completă a zahărului ; — se spală pereţii interiori ai vasului, pentru a îndepărta cristalele de zaharoză depuse în procesul de amestecare ; — se continuă fierberea până la probă (puţina cremă palpată între degetele uscate să formeze fir sau coadă) ; — se retrage de pe foc, se pun bucăţele de grăsime la suprafaţă şi sa lasă să se răcească fără să se amestece; — separat, se spumează restul de grăsime peste care se toarnă, în mod treptat, aparelul rece ; — crema obţinută se aromatizează cu vanilină. În funcţie de preparatul la care se foloseşte, crema se poate colora şi aromatiza în diverse variante formând crema apar el de diferite culori. Materiile prime auxiliare sunt adăugate în componenţa cremei aparel ca adaosuri, înainte de utilizare tăiate în particule mici, acolo unde este cazul (fructe confiate, nuci, ciocolată etc). Observaţii. Pentru a asigura o aromă pronunţată şi o culoare naturală la crema aparel de cafea, se înlocuieşte laptele cu şwartz, iar la crema aparel cu fructe proaspete (zmeură, căpşuni, portocale) laptele este înlocuit cu sucul de fructe în aceeaşi proporţie, stabilind gustul acrişor cu sare de lămâie, dacă este nevoie. Crema cu fondant Este crema cu utilizările cele mai largi, având procesul tehnologic simplu şi uşor de realizat prin prelucrare la rece. Se pregăteşte numai din grăsimi şi fondant. Acest sortiment de cremă este apreciat numai pentru valoarea lui energetică şi costul mai scăzut. Se pregăteşte în trei variante : — crema nr. 1 (mare: 1 kg grăsime + 1 kg fondant); nr. 2 (mică :1 kg fondant + 600 g grăsime), nr. 3 (pentru fursecuri: 1 kg fondant + 350 g grăsime). Indiferent de natura cremei, tehnologia de preparare este aceeaşi: — se omogenizează grăsimea, îndepărtând eventual excesul de apă ; — se adaugă în mod treptat fondantul, continuând procesul de omogenizare şi afânare ; — se colorează, aromatizează şi se adaugă materiile prime auxiliare în funcţie de preparatele la
Cofetar - patiser 56

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

care urmează să fie folosită. Observaţii. Această cremă se poate prepara combinând grăsimea cu siropul pentru fondant, fără să se mai tableze. Siropul se adaugă peste grăsime în stare complet rece şi în mod treptat. Are o tehnologie de preparare mai scurtă, dar şi riscul de separare a grăsimii mai mare, datorită umidităţii crescute din sirop. Crema fiartă cu margarina (1 kg) Este o cremă omogenă şi cu mare stabilitate (nu se taie). Se poate prepara în culori şi arome diferite. Cremele cu aroma de fructe vor avea în compoziţie sare de lămâie, pentru formarea gustului acrişor caracteristic fructelor. Se prepară astfel: — se umectează făina (100 g) cu puţin lapte fiert şi răcit (300 ml total); — se combină cu restul de lapte fierbinte în care a fost adăugat zahărul (120 g) şi se fierb împreună circa 20 min, după ce a dat în fiert; — se răceşte amestecând din când în când; — se adaugă în mod treptat peste margarina alifiată (500 g şi se continuă omogenizarea, până la afânare perfectă ; — se adaugă alcoolul (10 ml), vanilina (1/8 g) şi colorantul (1 ml), iar pentru cele de fructe sarea de lămâie dizolvată (1 g sau după gust). Indicii de calitate a cremelor pe bază de grăsimi: — culoarea şi aroma corespunzătoare sortimentului; — aspect omogen, bine afinat, uşoare, în procesul de utilizare să-şi păstreze consistenţa şi omogenitatea; — gust dulce, plăcut, uşor acrişor pentru cremele de fructe ; — să cedeze uşor la întindere; — introduse la rece, să se solidifice cu uşurinţă. 4.3.3. CREME PE BAZĂ DE FRIŞCA Cremele pe bază de frişca sunt preparate din frişca în combinaţie cu ciocolată menaj, ouă, lapte, zahăr, gelatină, fructe confiate, în funcţie de sortiment. Proprietatea pe care o are frişca de a îngloba aer prin batere, mărindu-şi volumul, imprimă cremelor un grad de afânare crescut şi un aspect pufos. Preparate din materii prime cu valoare nutritivă mare şi cost ridicat (ciocolata) sunt utilizate la obţinerea prăjiturilor specialităţi şi a torturilor speciale. Sunt greu de păstrat, favorizând fermentarea cu uşurinţă şi modificarea culorii. De aceea, se impune consumarea rapidă a preparatelor în a căror componenţa sunt incluse. Din această grupă fac parte : Crema şarlotă (1 kg) Este o cremă foarte afinată, spumoasă, uşoară, de culoare albă cu diferite adaosuri (coji de portocale, nuci, alune, căpşuni) sau colorată. Având în componenţa gelatina, este necesar să se folosească imediat după preparare, pentru a putea lua aspectul formei în care se montează, sau pentru a face legătura cu alte semipreparate (pişcoturi, foi de doboş). Prepararea ei presupune următoarele operaţii: — se amestecă ouăle (3 buc.) cu zahărul (125 g) ; — se subţiază cu laptele (125 ml), care a fost fiert separat şi apoi temperat; — se aşază pe foc amestecând continuu până apar primele clocote pe marginea vasului; — se retrage de pe foc şi se adaugă gelatina (15 g), care a fost hidra tată cu cel puţin 45 min înainte de folosire ; — se amestecă din când în când până se răceşte, fără să se gelifice. — se adaugă romul (20 ml) şi fructele confiate (150 g) tăiate mărunt şi se amestecă pentru repartizare uniformă în toată compoziţia ; — se adaugă frişca bătută (500 g), aromatizată cu vanilina (î/8 g) şi se amestecă uşor; — se foloseşte imediat pentru montarea şarlotelor, cremei diplomat, ruladei diplomat etc. Crema ganaj (1 kg)
Cofetar - patiser 57

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Are la bază frişca şi ciocolată. Gustui, aroma şi valoarea energetică se poate îmbunătăţi cu adaos de : zahăr, unt, esenţe, rom, alcool si fructe confiate, în funcţie de preparatele la care urmează să fie folosita. Este o cremă cu valoarea energetică mare, datorită conţinutului sporit de lipide (27% din ciocolata menaj şi 32% din frişca) şi glucide (61,6% în ciocolată). Are un gust plăcut, uşor amărui şi culoarea specifică ciocolatei. Indiferent de procesul tehnologic, componentele şi cantitatea lor rănim, aceleaşi. Se schimbă numai modul de prelucrare. Crema ganaj preparată la rece este mai uşoara, mai bine afinată şi are un volum mai mare. Aceste caracteristici sunt apreciate pentru obţinerea prăjiturilor cu gramaj mic (africane), a torturilor şi a produselor de bombonerie (ness-cafe). Pentru prepararea cremei: — se bate frişca (550 g) manual sau mecanic până se formează spuma, care îşi menţine aspectul; — separat se topeşte ciocolata (450 g) (în bain-marie) până devine curgătoare şi apoi se temperează; — se combină frişca bătută cu ciocolata şi se amestecă uşor şi foarte puţin pentru omogenizare; —se foloseşte imediat pentru a nu-si modifica consistenţa. Crema ganaj preparată la cald poate fi simplă, numai din ciocolată menaj şi frişca, sau cu diferite adaosuri. Crema simplă se prepară după următoarea tehnologie : —se amestecă frişca lichidă cu ciocolata menaj tăiată în bucăţi mici; — se aşează amestecul pe foc, până începe să fiarbă amestecând continuu ; — se retrage de pe foc şi se aşază la rece, amestecând din când în când ; — se bate apoi manual sau mecanic cu un tel des, până îşi măreşte volumul, se deschide la culoare şi capătă un aspect uşor tăiat; — se foloseşte imediat (pentru umplerea torturilor) sau se lasă să se întărească bine (pentru joffre, trufe etc). In cazul în care crema ganaj prevede adaosuri, acestea sunt utilizate astfel: — zahărul se adaugă înaintea procesului de fierbere; — untul, imediat ce s-a retras vasul de pe foc ; — rom, alcool, triple-sec etc. după răcirea compoziţiei, înaintea procesului de batere ; — fructele confiate, uleioase, în alcool, după procesul de batere. Indicii de calitate a cremelor pe bază de frişca: — bine afinate, spumoase, uşoare; — aspect omogen, sau uşor tăiat pentru crema ganaj ; — culoarea şi aroma, specifice sortimentului şi adaosurilor folosite; — gust dulce sau uşor amărui; — după răcire să se întărească cu uşurinţă şi să-şi menţină aspectul şi consistenţa ; — adaosurile folosite uniform repartizate în toată compoziţia. Transformări ce au loc în componenţa cremelor Prin prelucrarea materiilor prime şi auxiliare folosite în procesul tehnologic, cremele îşi măresc volumul, se omogenizează amestecul şi se afânează conţinutul. Aceste modificări au loc în urma procesului de batere. Baterea cremelor poate avea loc înainte sau după procesul termic, în funcţie de sortimentul cremei. Prin procesul de batere, în cremă se înglobează o cantitate mare de aer, care afânează crema şi-i dă un aspect spongios. Afânătorul, în acest caz, este aerul. Prin batere moleculele de grăsime sunt mărunţite şi repartizate uniform, sub formă de particule mici, în toată masa amestecului. Structura poroasă, uniformă a cremelor bine bătute depinde de distribuirea uniformă a aerului înglobat şi a intensităţii cu care se realizează baterea.

Cofetar - patiser

58

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Prin procesul de fierbere, cremele (de vanilie, crema fiartă cu margarina) care au în componenţa lor amidon: - îşi modifică consistenţa, datorită amilopectinei din amidon, care sub influenţa temperaturii absoarbe umiditatea din cremă, îşi măreşte volumul, favorizând îngroşarea cremei; - coagulează proteinele prezente în ouă, lapte, făină, sub influenţa temperaturii, participând la stabilirea finală a consistenţei cremelor; - devin comestibile - ouă, făina, gelatina fiind materii prime care, în stare crudă, nu au această proprietate; - se favorizează procesul de digestie, ca urmare a transformărilor specifice fiecărei materii prime şi combinării lor în diferite proporţii.

Defecte, cauze şi remedieri la cremele folosite în cofetărie
Defecte. Denumirea cremei Crema, de vanilie prezintă aglomerări Cauze Remedieri

- gălbenuşurile s-au combinat cu zahărul, fără să se - se trece printr-o sită deasă amestece - laptele s-a turnat fierbinte peste făină şi a gelificat amidonul - în timpul fierberii nu s-a amestecat uniform şi continuu - se combină cu puţin lichid şi se fierbe din nou - se mai adaugă făină diluată cu lapte şi se fierbe -„- albuşurile nu au avut zahăr suficient sau au fost adăugate în crema prea fierbinte, care a favorizat coagularea neuniformă a albuminelor - nu s-a amestecat în timpul fierberii apare-lului - nu s-a respectat proporţia dintre grăsime şi celelalte componente - nu s-a îndepărtat surplusul de apă din grăsime - au trecut de la o temperatură la alta - dozarea greşită a culorilor şi aromelor - frişca are aciditate crescută - frişca nu a avut conţinut normal de grăsime - crema s-a bătut înainte de răcirea completă - a fost bătută spumă mai mult decât era admis - nu se poate remedia

- gust şi miros de făină - insuficient fiartă - lipicioasă - Consistenţă moale - după răcire nu gelifică - are aspect tăiat

Cremele cu grăsimi - au aspect tăiat

- se încălzeşte uşor crema şi se bate intens - se toarnă peste untul alifiat separat - se îndepărtează siropul din crema tăiată - se combină cu altă cremă albă nearomatizatâ şi necolorată - la frişca bătută se adaugi bicarbonat - se fierbe bine pentru crema fiartă - se fierbe din nou. - se lasă suficient să se răcească şi apoi se bate spuma - crema ganaj se refierbe şi se completează cu ciocolată - crema şarlotă nu se poate repara

- intens colorate şi aromatizate Cremele cu frişca - au miros şi gust de fermentat - au aspect tăiat şi volum redus

- nu au putere de - nu s-a respectat proporţia frişcă-ciocolată gelificare sau întărire - insuficient bătută - nu are gelatină suficientă sau nu s-a dizolvat complet gelatina adăugată

4.4. SEMIPREPARATE DIN FRUCTE PROASPETE Sunt utilizate în procesul de finisare a preparatelor de cofetărie, ca adaosuri pentru îmbunătăţirea gustului şi a valorii energetice, sau ca semipreparat de bază. Indiferent de grupă din care fac parte, sunt caracterizate de o valoare energetică ridicată, furnizată de prezenţa zaharozei sau
Cofetar - patiser 59

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

a alcoolului dublu rafinat. 4.4.1. RĂZĂTURILE (1 kg) Răzăturile sunt semipreparate pregătite din coaja fructelor citrice prin procesul de radere a părţii colorate. Răzăturile sunt folosite ca aromatizanţi naturali pentru aluaturi, creme, siropuri. Sunt folosite în stare proaspătă sau prin conservare cu zahăr. Conservarea .este necesară pentru păstrarea răzăturilor o perioadă îndelungată, cât lipsesc fructele proaspete. Pentru reuşita procesului de conservare, pe lângă zahăr, în răzătură se adaugă şi alcool dublu rafinat. Aroma specifică răzăturilor este determinată de uleiurile eterice prezente în coaja fructelor proaspete şi păstrate prin conservare, pentru a fi apoi transmise preparatelor în a căror componenţă se adaugă. Pentru preparare trebuie respectate următoarele faze : — spălarea fructelor proaspete la jet de apă rece ; — raderea părţilor colorate, până se ajunge la partea albă a fructului ; — răzătura obţinută (250 g) se amestecă bine cu alcool (15 mi) şi apoi cu zahăr (775 g); — se pun în borcane sau bidoane de aluminiu şi se presează bine, pentru a evita golurile de aer; — la suprafaţă se acoperă cu un strat de zahăr; — se montează capacul sau se acoperă cu celofan şi se păstrează la rece. Indicii de calitate a răzăturilor: — să-şi păstreze]aspectul de firişoare lungi şi subţiri; — să-şi menţină culoarea, gustul amărui şi aroma specifică de lămâie sau portocală; — fără gust şi miros de mucegai sau de fermentat. 4.4.2. FRUCTELE ÎN ALCOOL Sunt semipreparate obţinute prin prelucrarea fructelor întregi. Sunt folosite ca semipreparate de bază pentru preparatele de bombonerie sau ca adaosuri la diferite creme. Fructele în alcool sunt apreciate pentru valoarea energetică furnizată de alcoolul utilizat în calitate de conservant şi de glucidele sub formă de zaharoză, glucoza şi fructoză prezente în fructe proaspete. Prin conservare în alcool, vitaminele şi sărurile minerale sunt bine păstrate. Prin conservare în alcool, se împiedică procesul de fermentare şi dezvoltarea microorganismelor, favorizând păstrarea formei şi culorii naturale a fructelor proaspete. La fructele cu conţinut crescut de acizi organici (vişine) pentru o bună conservare se adaugă şi zahăr. Pentru nevoile laboratorului de cofetărie sunt conservate vişine în alcool şi struguri în alcool. Vişine în alcool (1 kg) Sunt selecţionate vişinele sănătoase (1 kg), ajunse la punctul optim de coacere: — sunt spălate la jet de apă rece ; — se curăţă codiţele şi se scurg bine de apă ; — se aşază în. borcane sau bidoane şi se acoperă cu amestecul format din alcoolul rafinat (260 ml), combinat cu apă (75 ml), zahăr (50 g) şi vanilină (0,5 g), fierte separat şi apoi răcite. Struguri în alcool (1 kg) Sunt conservaţi la fel ca şi visinile, adăugand însă un procent mai mic de zahăr (25 g). Atât vişinele cât şi strugurii, după conservare, se închid ermetic şi se păstrează la rece minimum 4 luni, după care, bine scurse de zeamă, fructele pot fi glasate în fondant sau în ciocolată, comercializânduse ca bomboane. Indicii de calitate: — să păstreze culoarea naturală a fructului; — suprafaţa netedă şi bine întinsă, curată, fără gust şi miros de mucegai sau de fermentat. 4.4.3. JELEURILE Sunt semipreparate obţinute din fructe proaspete, bogate în substanţe pectice cu putere de gelificare sau alte fructe în amestec cu substanţe gelifiante.
Cofetar - patiser 60

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Pentru îmbunătăţirea gustului, aromei şi a valorii energetice în componenţa jeleurilor se adaugă coloranţi, arome, zahăr, sare de lămâie. Jeleurile sunt apreciate pentru : — gustul lor acrişor şi aroma plăcută ; — aspectul limpede sticlos; — turnate deasupra preparatelor, gelifică cu uşurinţă, protejând preparatele împotriva procesului de oxidare, menţinându-le în acelaşi timp şi forma; — valoarea energetică şi conţinutul bogat în vitamine şi săruri minerale. Prin încălzire, jeleurile devin fluide ; turnate pe suprafaţa preparatelor, gelifică uşor şi au luciu pronunţat. Fructele bogate în substanţe pectice utilizate pentru prepararea jeleurilor sunt: corcoduşele, gutuile, merele în amestec cu gutui şi partea fibroasă a portocalelor. Jeleul din fructe cu gelatină (1 kg) Se obţine prin prelucrarea sucului din compotul diferitelor fructe (200 g), la care se adaugă un plus de zahăr (250 g.) şi gelatină hidratată (40 g), cu 45 de min, înainte de folosire, precum şi apă (600 ml). Gelatina poate fi înlocuită cu agar-agar, pentru a favoriza procesul de gelificare. Jeleul cu amidon (1 kg) Este foarte des utilizat, se realizează uşor, dar are aspect tulbure, necesitând colorarea obligatorie. Obţinerea necesită următoarele faze: — se amestecă amidonul (75 g) dizolvat în apa rece (700 ml) cu zahărul (150 g) şi glucoza (150 g) circa 10 min, după ce a dat în fiert, timp în care se amestecă continuu; — se adaugă sarea de lămâie, colorantul alimentar şi esenţa caracteristică fructelor, utilizânduse după ce s-a temperat. Indicii de calitate a jeleurilor: — aspect limpede sticlos; — luciu pronunţat; — gelificarea rapidă : — gust plăcut, uşor acrişor; — aromă specifică fructelor cu care se combină ; — prin presare să se sfărâme uşor. 4.4.4. FRUCTELE Şl LEGUMELE CONFIATE Sunt semipreparate obţinute din diferite părţi ale fructului prin fierbere repetată într-un sirop de zahăr, a cărui concentraţie în zaharoză creşte la fiecare fierbere, până la suprasaturarea fructelor. Siropul, care are o concentraţie în zaharoză de 75° BRIX, este combinat cu glucoza, folosită ca anticristalizator (împiedicând recristalizarea zaharozei). Concentraţia crescută a siropului contribuie la menţinerea structurii, formei şi culorii fructelor, diferită în funcţie de natura fructului si de conţinutul lui în zaharoză. Fructele confiate participă la îmbunătăţirea gustului, aromei şi valorii energetice a produselor în componenţa cărora sunt adăugate. Confierea fructelor cuprinde două etape: a) prelucrarea primară ; b) prelucrarea termică, comună tuturor fructelor. Prelucrarea primară diferă de la un fruct la altul. Cojile de portocale (1 kg) Sunt selecţionate numai portocalele de aceeaşi mărime, sănătoase şi cu coaja groasă. —se spală la un jet puternic de apă rece, îndepărtând praful aflat în porii cojilor ; — se crestează fructele în 4 sau în. 6, în funcţie de mărime; — se desprind de coajă (500 g) cu atenţie, pentru a rămâne întreagă; — se pun în apă rece unde se ţin două-trei zile pentru dizolvarea uleiurilor eterice, care dau
Cofetar - patiser 61

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

gustul amar cojilor. Apa se schimbă în fiecare zi, pentru a evita apariţia procesului de fermentare si îndepărtarea gustului amar. — se pun apoi în apă clocotită şi se fierb până se înmoaie (prin înţepare să cedeze uşor). Fierberea' are ca scop : distrugerea microorganismelor, înmuierea cojilor, deschiderea celulelor vegetale în vederea procesului de confiere; — cojile înmuiate se trec imediat sub jet de apă rece, pentru a îndepărta partea albă, cărnoasă ce acoperă celulele vegetale şi împiedică pătrunderea siropului ; — se lasă apoi cojile să se scurgă de apă, în vederea intrării în procesul de prelucrare termică cu 750 g zahăr. Cojile de lămâie (1 kg) Sunt prelucrate primar astfel: — se spală lămâile sănătoase, de .aceeaşi mărime şi cu coajă groasă; — se rade partea colorată a lămâii (coaja), până se ajunge Ia partea albă; — se taie lămâia în două, pe orizontală; — se îndepărtează sucul cu ajutorul unui dispozitiv de stors care se ataşează la robot, având grijă sa nu se rupă coaja (500 g); — se fierb în apă, până se înmoaie; —se trec imediat sub jet de apă rece şi se pun la scurs pentru a putea fi introduse în procesul termic, cu 750 g zahăr. Indicii de calitate a fructelor confiate: — să-şi menţină forma şi culoarea, corespunzătoare fructului; — gust şi miros plăcute; — consistenţa specifică fructului proaspăt; — bine pătrunse în secţiune; — fără cristale de zaharoză printre celulele fructelor; — fără miros şi gust de fermentat sau de mucegai; — siropul limpede şi de culoare corespunzătoare fructelor. COJILE DE PEPENE VERDE (1 kg) sunt aleşi numai pepeni cu coaja groasă; se spală la jet de apă rece; se rade coaja verde cu o ustensilă specială, cu aspect de semicerc; - se taie pepenele în 6 sau 8 felii, îndepărtând cu atenţie miezul, pentru a nu rupe coaja; - cojile (900 g) se aşază apoi în straturi alternative cu sare, unde se lasă 3—1 zile, acoperite în final cu un strat gros de sare, aşa încât să se formeze o saramură cu concentraţia de 75% sare; - se pun apoi la desărat timp de 2-3 zile, schimbând de mai multe ori pe zi apa. Se fierb apoi în apă clocotită până se înmoaie, după care se lasă la scurs pentru prelucrarea termică cu 640 g zahăr. PERE CONFIATE (1 kg) Sunt selecţionate perele (1,5 kg) neajunse la maturitate, cele cu pulpă tare, coajă verde şi de aceeaşi mărime. se spală cu jet de apă rece; - se curăţă de coajă cu ajutorul cuţitului sau prin opărire, îndepărtând, în acelaşi timp şi seminţele cu un dispozitiv special, pentru a rămâne para întreagă. - pe măsură ce se curăţă, se pun în apă cu metabisulfit de sodiu (5 g) pentru a menţine culoarea albă, fierbându-se apoi până se înmoaie; - se trec imediat sub jet de apă rece şi se pun apoi la scurs până în momentul prelucrării termice cu 760 g zahăr. CIREŞE CONFIATE Sunt alese pentru confiat numai cireşele (1,450 kg), ajunse la punctul optim de coacere, din soiul „pietroasă albă". Cireşele trebuie să fie sănătoase, nepătate şi bine spălate.

Cofetar - patiser

62

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

- se curăţă de codiţe şi de sâmburi şi se fierb în apă cu metabisulfit de sodiu (5 g) aproximativ o oră, după care se trec sub jet de apă rece şi se lasă să se scurgă până în momentul prelucrării termice cu 780 g zahăr. SFECLĂ CONFIATĂ (I kg) Prelucrarea primară cuprinde: - se spală sfecla (1 200 g) la jet puternic de apă; când este nevoie, se perie; - se curăţă de coajă şi se taie în felii, punându-se în apă cu metabisulfit (10 g) în care se fierbe circa o oră; - se trece apoi sub jet de apă rece şi se lasă la scurs, pentru a putea intra în procesul termic cu 500 g zahăr. Următoarea etapă, de confere a fructelor, se referă la prelucrarea termică şi parcurge următoarele etape: - prepararea siropului format din 1/3 din cantitatea de zahăr şi apă, cât să-1 acopere. Amestecul format se aşază pe foc, se amestecă continuu până începe să fiarbă. Se spumează şi se verifică dacă are concentraţia de 25° BRIX.; - se adaugă fructele care au fost prelucrate primar şi sunt bine scurse de apă; - se aşază vasul pe foc şi se fierb împreună, fără să se amestece, la foc mic, până începe siropul să fiarbă. Se retrage vasul de pe foc şi se lasă în repaus până se răcesc bine fructele şi siropul format. Cantitatea de zahăr rămasă (cele 2/3) se împarte în patru părţi egale; - după răcire se separă siropul de fructele care au fost bine scurse; - în sirop se adaugă o parte din zahărul rămas şi se dă în fiert; - se adaugă fructele şi se fierb împreună câteva clocote, după ce au dat în fiert; - se lasă din nou să se răcească şi se repetă operaţia de fierbere şi răcire încă de trei ori, adăugând de fiecare dată câte o parte din zahărul rămas. O dată cu ultima cantitate de zahăr se adaugă glucoza şi colorantul alimentar dorit (numai pentru cojile de portocală nu se colorează). La ultima fierbere siropul trebuie să aibă concentraţia de 65-75° BRIX. După terminarea procesului termic şi răcirea componentelor, fructele bine scurse sunt aşezate în borcane sau bidoane de aluminiu, unle lângă altele, fără să rămână spaţii goale între ele şi se acoperă complet cu sirop; - se păstrează la rece până la un an de zile. Indicii de calitate a fructelor confiate: să-şi menţină forma şi culoarea corespunzătoare fructului; gust şi miros plăcute; consistenţa specifică fructului proaspăt; bine pătrunse în secţiune; fără cristale de zaharoză printre celulele fructelor; fără miros şi gust de fermentat sau de mucegai; siropul limpede şi de culoare corespunzătoare fructelor. Defectele fructelor confiate
Defecte - încreţituri la suprafaţă - tari în secţiune - incomplet confiate la mijloc Cauze Remedieri - concentraţia primului sirop a fost mai mare de 25° - nu se mai pot remedia Brix - fierberea s-a făcut la o temperatură prea mare în primele minute - fructele au fost prea crude sau excesiv de coapte - nu s-a adăugat cantitatea corespunzătoare de zahăr - se scurge siropul, se mai adaugă zahăr - fructele nu au fost bine scurse de apă în urma şi se fierbe din nou, adăugând spre procesului de opărire sfârşit fructele - se scurge siropul, se adaugă apă şi glucoza şi se fierbe, adăugând apoi şi fructele şi se continuă procesul de fierbere

- siropul fructelor prea subţire

- prezintă cristale de zahăr atât în - cantitatea prea mare de zahăr, comparativ cu cea interiorul fructelor, cât şi în sirop de fructe şi apa folosită - fierberea prelungită şi la o temperatură prea mare - păstrarea fructelor la cald şi neacoperite - cantitatea insuficientă de glucoza

Cofetar - patiser

63

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”
- cu miros şi gust de fermentat - păstrarea la temperatură necorespunzătoare - se scurge siropul şi se fierbe bine, - cantitatea insuficientă de zahăr adăugând spre sfârşit fructele - confierea necorespunzătoare (apariţia fenomenului de plasmoliză) - nu au fost puse în apă cu me-tabisulfit în timpul prelucrării primare şi s-a favorizat oxidarea stratului de la suprafaţă - nu au fost acoperite complet cu sirop - colorantul alimentar a fost prea concentrat sau în cantitate prea mare - au fost ţinute prea mult în apă rece şi au intrat în procesul de putrefacţie - opărirea a fost prea intensă - s-a amestecat în timpul procesului de fierbere - nu se mai pot remedia

- au culoare neagră sau sunt intens colorate

- nu-şi menţin forma, sunt prea moi

- nu se mai pot remedia - se transformă în gem sau în pulpă

4.5. SEMSPREPARATE DIN FRUCTE ULEIOASE Semipreparatele din fructe uleioase au o utilizare mai restrânsă, fiind destinate, în principal, preparatelor de bombonerie şi numai ca adaosuri pentru îmbunătăţirea gustului şi a valorii nutritive la prăjituri, torturi şi îngheţate. Fructele uleioase, ca aliment de bază, contribuie la: — formarea semipreparatului; — creşterea valorii calorice, determinată de prezenţa lipidelor în proporţie de 60—64% şi a glucidelor sub forma de zaharoză; — obţinerea unui gust deosebit, specific. — diversificarea sortimentului de preparate. Semipreparatele din fructe uleioase, consumate însă în cantitate mare, îngreuiează procesul de, digestie, datorită procentului mare de lipide şi celuloză. 4.5.1. MARŢIPANUL (1 kg) Marţipanul se prezintă sub formă de pastă albă sau colorată, care se poate modela cu uşurinţă. Se obţine prin două metode : a) prin prelucrare la rece, amestecând fondantul 850 g cu 150 g pudră de fructe uleioase, ce au fost prelucrate primar, în funcţie de fructul folosit şi trecute apoi prin bruioză; b) prin procesul de fierbere, procedând astfel: — se amestecă zahărul (800 g) cu glucoza (50 g) şi apă cât acoperă ; — se aşază pe foc şi se amestecă continuu, până se dizolvă zahărul şi începe procesul de fierbere; — se îndepărtează spuma şi se continuă fierberea până la proba de bomboană cleioasă (proba de fondant); — se aromatizează cu vanilină (8 g) şi se adaugă pudra de fructe uleioase (150 g); — se tablează manual, sau la maşina de tablat, până îşi schimbă culoarea (albă specifică nucilor) şi se transformă în pastă; — se răceşte şi apoi se trece prin bruioză. Pasta obţinută se foloseşte ca atare sau se colorează. Marţipanul se foloseşte ca interior la bomboane fondante, glasele, marţipan, pentru obţinerea diferitelor elemente de decor, sau pentru acoperirea torturilor. 4.5.2. PRALINA (1 kg) Pralina simplă este prezentată sub formă de pastă de culoare maro-roşcat, cu gust uşor amărui şi miros specific de zahăr caramel. Prepararea ei cuprinde : — caramelizarea zahărului (525 g) la temperatura de 160—180 °C, până se obţine culoarea maro-roşcat; — se aromatizează cu vanilină (0,25 g) şi se adaugă fructele uleioase (525 g) întregi, dar prelucrate primar; — se răstoarnă compoziţia pe tava unsă cu ulei (20 ml) şi se lasă să se răcească;
Cofetar - patiser 64

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

— se sparge în bucăţi mici şi se trece prin bruioză. Se foloseşte pentru prepararea specialităţilor : ciuperci pralină, crengi pralină, baton pralină, parfe de pralină, îngheţată de pralină sau ca adaos în cremele folosite pentru obţinerea diferitelor prăjituri. Pralina cu cacao se pregăteşte din pralina simplă, la care se adaugă cacao (25 g) opărită cu sirop fierbinte. Defectele semipreparatelor din fructe uleioase
Defecte Marţipanul - are culoare închisă Cauze Remedieri - fructele uleioase nu au fost prelucrate - marţipanul se colorează cu cacao, cafea corespunzător sau sunt prea prăjite sau alte culori închise - nu s-au spălat pereţii vasului în timpul fierberii sau nu s-a amestecat până la dizolvarea completă a zahărului, care a intrat în procesul de caramelizare

- consistenţa pastei (prea moale sau - fierberea insuficientă sau prelungită a siropului - marţipanul moale se poate combina cu prea tare) - stropirea excesivă cu siropul în procesul de tablare zahăr farin foarte fin cernut - proba de fierbere prea tare sau apa în care s-a luat - marţipanul prea tare se stropeşte cu sirop proba a fost caldă - prezintă cristale de zahăr prin - nu s-au spălat pereţii vasuiui în timpul fierberii - marţipanul se combină cu puţină' apă şi se pipăire - nu s-a adăugat glucoza suficientă fierbe din nou - s-a amestecat prea mult după adăugarea fructelor uleioase - s-a tablat manual şi în stare caldă Pralina - caramelizarea prelungită a zahărului şi temperatura - se poate combina cu altă pralină prelucrată - culoarea aproape de negru şi gust prea înaltă corespunzător amar - nu-şi menţine forma dată - nu au fost adăugate fructele uleioase conform - se poate combina cu mar-ţipan sau pralină reţetei şi predomină zahărul care, după caramelicu consistenţă diferită de cea existentă zare, devine casant - se repetă trecerea prin bruioză - granulaţia prea mare, deoarece nu s-a reglat distanţa dintre cilindrii bruiozei

4.6. SEMIPREPARATE DIN ALBUŞ Semipreparaţele din albuş formează o grupă de semipreparate obţinute prin prelucrarea la rece a albuşurilor cu zahăr tos. Deşi au un număr restrâns de materii prime, semipreparatele din aceasta grupă au o valoare energetică ridicată, întrucât la fiecare albuş se adaugă 50 g zahăr, care furnizează aproximativ 250 de kcalorii. Un rol esenţial îl au şi proteinele (albumine, globuline) prezente în albuşul de ou, care participă la stabilirea valorii biologice a semipreparatelor şi transmisă ulterior produselor finite, în a căror componenţă sunt folosite. Fără să fie supuse procesului termic, semipreparatele din albuş sunt greu de digerat, din cauza avidinei (glucoproteidă cu caracter bazic, cu mare afinitate pentru vitamina B cu care se combină şi formează un complex neabsorbabil). Supusă însă procesului termic, avidina pierde proprietatea de a se combina cu vitamina B şi albuşul se digeră. Datorită acestei proprietăţi apare necesitatea ca albuşul să intre în contact cu o temperatură ridicată, care să inactiveze avidina. In acest caz, temperatura este singura sursă de inactivare a avidinei, determinând în acelaşi timp şi metodele de preparare a compoziţiei din care se obţin, semipreparatele din albuş. Prima metoda : — se face prelucrarea primară a ouălor ; — se separă albuşurile de gălbenuşuri; — albuşurile se combină cu cantitatea de zahăr prevăzută de reţetă şi se încălzesc împreună până la temperatura de 55 ... 60 0C, timp în care se amestecă continuu, fără să se spumeze însă; — se retrage vasul de pe foc şi se bate bine compoziţia până : a) îşi măreşte volumul; b) are culoarea albă-imaculată; c) prin turnare îşi menţine forma ; d) este perfect omogenă. Compoziţia obţinută se toarnă pe tava unsă cu poşul cu dui sau cu şpriţ, în funcţie de
Cofetar - patiser 65

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

preparatul la care urmează să se folosească. A doua metodă : După prelucrarea primară a ouălor şi separarea albuşului, în vase curate şi bine degresate ; — albuşul se bate spumă, până îşi măreşte volumul şi are culoare albă ; — se toarnă peste el, treptat, o parte din cantitatea de zahăr, care are rol de stabilizator, si se continuă baterea până la dizolvarea zahărului ; — restul de zahăr se întinde în strat subţire deasupra unei tăvi acoperită cu hârtie şi se încălzeşte la cuptor până la 55—60 CC, având grijă ca marginile zahărului să nu intre în procesul de caramelizare, evitând colorarea compoziţiei; — zahărul fierbinte se toarnă, treptat, peste albuşurile bătute şi se continuă baterea până la dizolvarea completă a zahărului; — compoziţia obţinută se toarnă imediat cu poşul cu dui sau şpriţ, în funcţie de semipreparat. A treia metodă: — se împarte zahărul tos în 4 părţi; — 3/4 din cantitatea de zahăr se amestecă cu glucoza şi apă cât acoperă şi se pun la fiert; — se amestecă continuu până se dizolvă zahărul; — se spală pereţii interiori ai vasului şi se continuă fierberea până la proba de bomboană casantă (puţin sirop introdus în apă rece sa formeze o bomboană casantă sfărâmicioasă) ; — în timp ce siropul fierbe se bat albuşurile spumă, adăugind în mod treptat 1/4 din cantitatea de zahăr. Când zahărul din albuş s-a dizolvat, se adaugă în şuviţe subţiri siropul fierbinte şi se continuă baterea până la omogenizarea completă a compoziţiei, care se toarnă apoi în funcţie de semipreparat. Indiferent de metoda de obţinere aplicată, compoziţia păstrează aceleaşi proporţii (1 albuş şi 50 g zahăr) şi se foloseşte la aceleaşi semipreparate, cum ar fi: Cojile africane şi cojile mignonette Au forme rotunde, cu diametrul de 5—6 cm şi sunt folosite pentru pregătirea prăjiturilor cu aceeaşi denumire. Compoziţia obţinută se toarnă pe tava unsă cu poşul cu dui în forme rotunde. Se introduc la cuptor, cu uşa deschisă şi temperatura minimă până sunt bine uscate (minim 5 —6 ore). Cojile merengues Au forme lungi de 7—8 cm şi aspectul unei spirale. — compoziţia se toarnă cu poşul cu şpriţ pe tava unsă, sub formă de spirală sau trei-patru aveline uşor suprapuse; — se lasă să se usuce şi apoi se folosesc pentru prepararea prăjiturii „merengues cu cremă şi frişca" sau pentru „merengues glacee". Indicii de calitate a semipreparatelor din albuş: — forma specifică cojii; — suprafaţa netedă sau cu urme pronunţate de şpriţ pentru cojile merengues; — culoarea albă-imaculată; — bine uscate atât la suprafaţă, cât şi în interior ; — în secţiune, cu goluri mici de aer; — prin presare să fie uşor sfărâmicioase ; — gust dulce-pronunţat; — foarte uşor solubile în lichide. Defectele semipreparatelor din albuş
Defecte Cauze Remedieri

Cofetar - patiser

66

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”
- formă turtită — vasele insuficient degresate - se măreşte temperatura de uscare, — nu s-a respectat cantitatea de zahăr prevăzută acoperind semipreparatele cu o hârtie, de reţetă pentru a evita colorarea suprafeţei — ouăle au fost mai mari de 50 g — zahărul s-a adăugat peste albuşurile insuficient bătute — albuşurile şi zahărul insuficient încălzite — compoziţia nu a fost turnată imediat după preparare

— au culoarea uşor gălbuie — zahărul încălzit sau siropul caramel au intrat - se micşorează temperatura atunci când se — prezintă crăpături pe în procesul de caramelizare, colorând apoi şi constată defectul şi se prelungeşte durata mijlocul cojii albuşul bătut de uscare — cojile au fost introduse, pentru uscare, la o temperatură prea mare — durata de uscare a fost prelungită prea mult - din loc în loc prezintă goluri - zahărul tos a fost insuficient dizolvat în mici de aer timpul procesului tehnologic. El se va dizolva complet în timpul procesului de uscare - mijlocul este insuficient uscat - s-au introdus în primele minute la o temperatură prea înaltă - se introduc din nou la uscat şi se reduce temperatura

4.7. SEMIPREPARATE AUXILIARE Semi preparatele auxiliare sunt obţinute din materii prime diferite, prin prelucrare la rece sau la cald şi utilizate apoi în procesul de finisare a preparatelor de cofetărie. Valoarea nutritivă a semipreparatelor auxiliare depinde de natura materiilor prime care intră în componenţa lor, remarcată fiind însă prezenţa glucidelor. Semipreparatele auxiliare au o influenţă deosebită asupra calităţii şi aspectului comercial al produselor finite. De aceea, trebuie pregătite din materii prime de calitate superioară şi utilizate imediat după preparare. Frişca bătută (1 kg) Este un semipreparat obţinut din frişca lichidă. Calitatea şi aspectul ei comercial depinde de conţinutul de grăsime, aciditatea pe care o are frişca lichidă şi de modul cum a fost bătută. Pentru aşi mări volumul, pentru a se forma spuma şi pentru a avea gust plăcut, frişca lichidă trebuie să aibă 32% grăsime, aciditatea 20° Thorner şi procesul de batere să se desfăşoare astfel: — frişca rece, scoasă de la frigider în momentul baterii, se pune într-un vas curat; — se aşază vasul cu frişca pe gheaţă şi se bate cu un tel des până-şi măreşte volumul şi îşi menţine forma dată. Dacă se foloseşte pentru decor, după batere, se adaugă zahăr tos (100 g la 1 kg frişca) şi vanilină, amestecând uşor. Se foloseşte la prepararea cremei şarlotă, a prăjiturii Cristina, la savarine, diplomat, boema etc. Sosul de cacao (1 kg) Are culoarea specifică pudrei de cacao, consistenţă lichidă şi se obţine prin prelucrare termică : — se amestecă ouăle (3 buc) cu zahărul (600 g), cacao (50 g) cernută ; — se subţiază cu laptele fiert şi temperat (350 ml) ; — se fierbe compoziţia, amestecând continuu încă 10 min după ce a dat în fiert; — se lasă să se răcească şi se aromatizează cu vanilină (1/2 g) şi rom (50 ml); — se păstrează la rece, până în momentul folosirii la decorarea: profiterolului, merengues glace. Pe lângă întregirea aspectului comercial al preparatelor, sosul de cacao contribuie la creşterea valorii nutritive, prin conţinutul sporit de proteine esenţiale provenite din componenţa ouălor şi a laptelui. Se evidenţiază şi rolul uşor stimulativ, furnizat de prezenţa teobrominei din cacao. Ciocolată cuvertură (1 kg) Este un semipreparat cu întrebuinţări multiple la o gamă foarte largă de preparate. Ciocolata cuvertură se poate folosi pentru glasarea şi decorarea prăjiturilor, torturilor, bomboanelor sau ca adaos în componenţa cremelor. Prezenţa ciocolatei în componenţa preparatelor de cofetărie

Cofetar - patiser

67

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

contribuie la creşterea valorii energetice a acestora, la îmbunătăţirea calităţilor gustative şi la diversificarea sortimentelor. Baza acestui semipreparat o constituie ciocolata menaj, supusă următoarelor operaţii de preparare : — se taie ciocolata menaj (brută) în bucăţi mici (900 g) ; — se pune într-un căzănel şi apoi în bain-marie, amestecând din când în când cu atenţie, pentru a nu fi stropită cu apă, până îşi modifică consistenţa ; — în funcţie de utilizări se adaugă şi ulei (150 ml), pentru stabilirea consistenţei; — se aşază apoi vasul pe gheaţă şi se tablează (amestecă) până se răceşte la temperatura de 37 C C; — pentru a avea siguranţă că este bine potrivită, se ia proba (puţină ciocolată, turnată pe hârtie şi introdusă la rece, să se întărească repede, să prezinte luciu, să se desprindă uşor de pe hârtie şi prin rupere să fie casantă). Prezentând aceşti indici de calitate, ciocolata se poate folosi la finisarea preparatelor. Ponciul (1 kg) Este un semipreparat sub formă de pastă, prezent în, toate laboratoarele de cofetărie, întrucât se obţine din : marginile de blat umplut (300 g), din prăjituri care nu au aspect comercial sau gramaj corespunzător. Pentru stabilirea consistenţei şi legarea pastei se mai pot adăuga : brezăr (300 g), cremă de cacao nr. 1 (200 g), sirop de trampat (200 ml), fructe confiate sau nuci (40 g), rom (35 ml), lămâie rasă (15 g). Omogenizarea prin frământare a acestor componente favorizează obţinerea unei paste care se poate folosi ca umplutură pentru obţinerea ruladei Ponci, pentru modelarea diferitelor prăjituri (Cartofi, Imperiale, Caroline) sau ca adaosuri la prăjituri Ciupercă. Calităţile gustative şi nutritive ale acestui semipreparat sunt deosebite, superioare. Ele se datorează combinării mai multor semipreparate din grupe diferite, fiecare participând cu componente chimice variate şi în proporţii diferite. Pentru păstrarea calităţilor gustative şi nutritive este necesar ca ponciul să fie foarte proaspăt, preparat şi consumat în aceeaşi zi. Brezărul Se obţine prin mărunţirea semipreparatelor din ou şi făină, rămase după uniformizare sau din cele fără aspect comercial sau formă corespunzătoare (blaturi, foi doboş, coji indiene). Semipreparatele respective sunt uscate şi apoi mărunţite prin ciur, căpătând aspect de granule mici. Cu acest brezăr se barotează prăjiturile şi torturile şi se stabileşte consistenţa la ponci. Valoarea lui nutritivă este aceeaşi cu a semipreparatelor din ou şi făină. Şvarţul (1 l) Este un semipreparat de consistenţă lichidă, obţinut din cafea naturală, surogate sau în amestec, prin procesul de fierbere. Şvarţul se foloseşte pentru prepararea cremelor aparel, a siropului de trampat sau pentru băuturile calde nealcoolice (mazagran, cafe-frape). Pentru preparare : — se amestecă cafeaua naturală (75 g), surogatul (75 g), sau în amestec, cu apă (1litru); sau amestec 50 g cafea cu 50 g cicoare + 1litru apă ; — se fierb împreună 15 minute ; — se lasă să se limpezească; — se strecoară printr-o sită foarte deasă şi apoi se foloseşte imediat sau se păstrează la rece. Defectele semipreparalelor auxiliare
Defecte Frişca bătută - volum mic - aspect tăiat Cauze Remedieri

- nu a fost suficient bătută - se continuă baterea - baterea a fost prelungită şi s-a separat grăsimea - se foloseşte numai pentru creme - nu are conţinut normal de grăsime (32%) - zahărul a fost adăugat înainte de baterea completă - nu s-a utilizat imediat după batere

Cofetar - patiser

68

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”
- are gustul uşor acrişor - aciditatea depăşeşte 20° Thorner - după batere s-a păstrat o perioadă mare de timp la cald - nu s-a respectat reţeta - a fost insuficient fiert sau prea mult - s-a adăugat prea multă cacao - în timpul fierberii s-a prins de baza vasului şi a intrat în procesul de ardere - s-a adăugat prea mult ulei - a intrat în contact cu apă sau sirop - înainte de batere se adaugă puţin bicarbonat

Sosul de cacao - consistenţa prea fluidă sau prea groasă - are gust amar

- se fierbe din nou - se mai adaugă lapte, dacă este gros şi se fierbe - se trece în alt vas, se mai adaugă zahăr şi lapte şi se fierbe din nou - se combină cu altă ciocolată fără ulei - nu se mai poate repara. Se foloseşte la prepararea cremei ganaj - se răceşte bine şi apoi se tablează şi se ia proba - se adaugă brezăr până îşi menţine consistenţa - se mai adaugă cremă cacao nr. 1 - nu se mai foloseşte

Ciocolata cuvertură - are consistenţă prea fluidă - este îngroşată şi cu aspect mat

- prezintă dungi albe pe suprafaţa - nu a fost suficient de rece preparatelor glasate şi nu se întă- - are mult ulei reşte uniform - nu s-a tablat suficient Ponciul - s-au folosit semipreparate cu multă cremă sau - are consistenţa prea moale trampate excesiv - nu se leagă compoziţia pentru a - are puţină cremă da forma unui preparat - are gust şi miros de fermentat - semipreparatele utilizate la prepararea lui nu au fost proaspete sau au fost ţinute la temperatură ridicată Brezarul - nu au fost bine mărunţite semipreparatele folosite - are granulele neuniforme - granulele nu au aceeaşi culoare - a fost obţinut din semipreparate de culori diferite

- se trece din nou prin ciur - se combină cu cacao, pentru a avea aceeaşi culoare

Capitolul 5 TEHNOLOGIA PRĂJITURILOR
5.1. NOŢIUNI GENERALE REFERITOARE LA PRĂJITURI Prăjiturile reprezintă forma cea mai complexă de asociere a întregii game de semipreparate de cofetărie în sisteme bine determinate, sau după fantezia lucrătorului, pentru a se obţine valorile de întrebuinţare şi efectele psihosenzoriale dorite de consumatorul contemporan. Prin structura şi aspectul lor, prăjiturile îndeplinesc următoarele roluri (funcţii) : — valorificarea superioară a semipreparatelor ce nu pot fi consumate ca atare; — furnizarea de factori nutritivi într-o formă mai uşor asimilabilă decât în alimentul natural (materia primă) ; — generatoare de senzaţii plăcute gustative, olfactive şi vizuale ; — acoperirea celei mai mari părţi din energia pe care organismul o pierde prin efort muscular. Prăjiturile, ca şi alte produse de cofetărie, se prezintă sub formă de bucăţi mici (diferite figuri geometrice) cu gramaje de 50—120 g, individualizate prin, formă, aspect, culoare, aromă. Baza prăjiturilor — ca suport ce permite asocierea optimă cu majoritatea semipreparatelor — o constituie semipreparatul făinos (blat, foi, coji), iar componenta ce-i determină rolul predominant de furnizor de energie este crema. Prăjiturile se clasifică în funcţie de semipreparatul de bază si natura lui. Clasificarea prăjiturilor - blat - alb - colorat - cu zahar ars - cu cacao - rulada - foi - Dobos Prajituri cu - Alcazar - Richard
Cofetar - patiser 69

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

- coji - indiene - merengue - frisca - ciocolata 5.2. TEHNOLOGIA PRĂJITURILOR CU BLAT Gama cea mai largă de prăjituri au ca bază blatul. Aceste prăjituri au o structură stratificată a celor două componente — blat, cremă — iar ca formă geometrică, predomină forma paralelipipedică şi cea de cub. I/a prepararea lor se mai folosesc : siropuri, baroturi, fondant, fructe confiate etc. Valoarea alimentară a prăjiturilor cu blat este determinată de proteinele complete (furnizate de ouăle din blat şi laptele din componenţa unor creme), asociate cu proteinele vegetale din, făină, lipidele uşor asimilabile din unt, bogate în vitamine liposolubile (A şi D), cât şi de glucidele simple furnizate de cele trei semipreparate — blat, sirop), creme. Semipreparatele se pregătesc, iu majoritate, în ziua când are loc asamblarea, deoarece unele din ele sunt uşor alte-rabile (siropul, crema, frişca), iar blatul se prepară cu o zi înainte. Semipreparatele trebuie să corespundă condiţiilor de calitate, care sunt determinate în obţinerea unor produse corespunzătoare. 5.2.1. Procesul tehnologic general Schema tehnologica generala de obtinere a prajiturilor – este prezentată în Anexa 5. Dozarea semipreparatelor se realizează prin cântărire sau măsurare volumetrică. Operaţiile pregătitoare sunt următoarele : — omogenizarea cremelor şi aducerea la temperatura şi consistenţa optimă a fondantului şi a ciocolatei; — tăierea fructelor confiate în cuburi mici (ca ingredient al cremei) sau în forme geometrice, florale (pentru decorare) ; — pregătirea blatului: nivelarea, raderea sau haşurarea feţei lucioase, îndreptarea marginilor şi tăierea pe plan orizontal în două sau trei foi (în funcţie de prăjitură) egale ca grosime (numite şi „capace"). în acest scop blatul se aşază pe masa de lucru cu faţa în jos, cu diagonala spre lucrător şi se taie cu cuţitul de cofetărie bine ascuţit (sau riglat). Asamblarea semipreparatelor cuprinde următoarele faze : Tramparea constă în stropirea foilor de blat cu sirop şi se realizează alternativ cu umplerea. Pentru această operaţie foaia de blat, ce a constituit baza, se aşază pe planşetă cu secţiunea în sus şi, cu pensula înmuiată în sirop, se stropeşte uniform de la o margine la alta, atât cât să se asigure : — înmuierea uşoară a blatului ; — accentuarea gustului dulce şi a aromatizării; — uşurarea întinderii cremei şi favorizarea aderenţei acesteia la blat. Umplerea blatului constă în aşezarea cremei cu paleta pe mijlocul foii trampate, întinderea cu cuţitul de cofetărie de la centru spre margini, în strat uniform şi de aceeaşi grosime cu foaia de blat, aşezarea peste cremă a celei de-a doua foi de blat. Se trampează apoi, continuând cu întinderea cremei şi acoperirea cu a treia foaie (suprafaţa blatului cu secţiunea în sus), care se trampează. Rolul umpluturii : — componentă de bază în structura prăjiturii; — stabilizează foile de blat; — participă în cea mai mare parte la formarea valorii alimentare îndeosebi cu factori energizanţi, şi la formarea însuşirilor senzoriale (gust, miros, culoare) ; — asigură înălţimea prăjiturii. Presarea se execută concomitent cu umplerea, pentru foaia a doua cu mâna, iar pentru ultima foaie cu ajutorul unei planşete, pentru a asigura o înălţime uniformă a blatului umplut, aderarea
Cofetar - patiser 70

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

foilor la cremă şi eliminarea golurilor de aer. Răcirea presupune introducerea blatului umplut, şi aşezat pe planşetă, în camere frigorifice la temperatura de 0 . . . +4°C, pentru a se întări crema şi pentru a se putea tăia uşor şi frumos. Porţionarea. Blatul bine răcit se întoarce cu ajutorul unei planşete metalice, astfel încât baza să devină suprafaţa prăjiturii. Se taie în bucăţi de formă paralelipipedică, cubică, cilindrică, cu dimensiuni şi masă apropiată gramajului unei prăjituri, completată apoi cu componentele de finisare. Finisarea direcţionează aspectul prăjiturii prin două operaţii: acoperirea şi decorarea. Acoperirea urmăreşte crearea fondului general al prăjiturii, care se asigură prin : — îmbrăcarea totală sau parţială în cremă, folosind poşul cu şpriţ sau cuţitul; — barotarea numai a suprafeţei laterale, ce se realizează prin ungerea cu un strat subţire de cremă şi aplicarea barotului; — glasarea în fondant sau ciocolată prelucrate prin fluidizare, în care se introduc pe rând prăjiturile cu ajutorul unei croşete, acoperindu-le numai 3/4 din înălţime. După glasare se aşază pe un grătar prevăzut cu o tava colectoare, pentru a se scurge excesul de glazură. Decorarea — definitivează aspectul prăjiturii; — individualizează prăjiturile ; — imprimă însuşirile estetice, atractive şi gustative. Decorarea se realizează numai pe faţa superioară a prăjiturii, cu cremă turnată, în general, cu şpriţ mic (sub formă de frunzuliţe, rozete, aveline) sau cu dui mic (sub formă de ţepi), cu frişca (sub formă de aveline sau spirale). Decorarea se poate face şi prin aplicarea pe suprafaţa prăjiturii unse cu cremă, sau în completarea ornării cu cremă ori frişca a unor motive florale sau geometrice. Pentru ca decorarea să corespundă scopului de înfrumuseţare şi de stimulare a apetitului, componentele de decorare trebuie să se încadreze în, următoarele cerinţe: — să aibă dimensiuni mici şi să nu ocupe toată suprafaţa prăjiturii ; — să fie alese respectând armonia de culori; — să fie simple şi originale (dacă reţeta nu defineşte forma) ; — să se realizeze în timp scurt (pentru a evita contactul prelungit al mâinii cu poşul cu cremă sau frişca), în scopul menţinerii consistenţei optime (la creme şi frişca) pentru decorare; — să se evite culorile vii (îndeosebi la creme), care prin stridenţa lor devin dezagreabile. Ambalarea prăjiturilor se face prin aşezare în chese de hârtie pergaminată şi apoi în capse, cu care se pot păstra în camere frigorifice curate, fără mirosuri străine, la temperatura de +4°C şi umiditatea de 75%. Termenul de garanţie este de 12—72 ore din momentul preparării, în funcţie de caracteristicile produsului. 5.2.2. PRĂJITURI CU BLAT ALB Prăjiturile cu blat alb se caracterizează prin contrastul de culoare între blat şi cremele folosite şi acoperirea prin barotare, glasare totală sau parţială, cu fondant ori cu ciocolată. Decorare se realizează cu creme, fructe confiate sau ciocolată, după indicaţiile reţetei sau după fantezia lucrătorului. Sortimente de prăjituri cu blat alb - Şnit cu cremă fistic - Şnit fructo - Şnit cu cremă oranj Prăjituri cu blat alb barotate - Şnit cu cremă de lămâie - Şnit cu cremă cafea - Şnit mozaic - Mocatine - Olimpiada - Mazarine - Select cu fructe confiate
Cofetar - patiser 71

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Prajituri cu blat alb glasate

- Broscuţe - Moca

5.2.2. a. PRĂJITURI CU BLAT ALB BAROTATE Reţete pentru prăjituri din blat alb barotate cantităţi pentru 10 buc.
Componente U/M Sortiment şi gramaj pe bucată „Şnit" cu cremă fistic „Şnit" fructo (100 g) (100 g) „Mocatine" (100 g) 330 - de cafea 200 - aparel de cafea 370 - griat de nuci 170 15

- Blat alb - Sirop - Cremă - Barot - Fructe confiate

g 330 330 g - cu aromă de fistic 170 - de portocale 170 g -- fiartă cu margarina şi aromă- de margarina şi gem 500 de fistic 500 g - din blat alb 30 - din blat alb 30 10 g 10

ŞNITURILE Sunt prăjituri caracterizate, în general, prin: - suprafaţa superioară în formă dreptunghiulară, triunghiulară (felie de tort) sau de trapez; - au câte două feţe laterale opuse (secţiuni) cu straturile de foi şi creme vizibile şi două (sau numai una la triunghi) barotate; faţa superioară este acoperită cu strat de cremă neted sau striat; - decorate cu câte o avelină de cremă în care se aplică un romb (cubuleţ) de fruct confiat; culoarea, aroma şi gustul sunt corelate cu denumirea prăjiturii. Operaţiile pregătitoare şi asamblarea semipreparatelor se efectuează după schema tehnologică de preparare a prăjiturilor cu blat până la răcirea blatului umplut, reţinând faptul că, pentru toate şniturile, blatul este tăiat în trei foi. După răcire blatul se întoarce, pentru ca baza, perfect netedă, să devină suprafaţa principală. Aceasta se acoperă cu cremă în strat uniform şi aproximativ egal în grosime cu a celorlalte straturi, se trece cu cuţitul riglat pe suprafaţa ei în mişcarea ie zigzag (ondulatorie), imprimând un decor. Se taie apoi blatul în fâşii (numite straifuri) late de 7 cm, se acoperă cele două feţe laterale pe toată lungimea ştraifului cu strat subţire de cremă peste care se aplică barotul specific fiecărui sortiment. Porţionarea se realizează prin tăierea ştraifului în bucăţi late de 3 cm, rezultând prăjituri cu suprafaţa superioară de formă dreptunghiulară, triunghiulară sau rrapezoidală. Se aşază fiecare prăjitură în chesă, platouri, tăvi de expunere sau ambalaje srecifice şi se decorează cu câte o avelină de 5 g cremă cu ajutorul poşului cu şpriţ, :ompletându-se cu figuri de fruct confiat. Pentru fiecare şnit se folosesc siropuri şi creme colorate şi aromatizate, în concordanţă cu denumirea sortimentului, iar pentru acoperire barot de blat alb. La „şnitul fructo", ca particularitate, se foloseşte pentru umplere şi decorare crema fiartă cu margarina sau gem. In vederea realizării prăjiturii în gramajul stabilit şi a straturilor de cremă de grosime uniformă, cremă pentru 10 prăjituri se repartizează astfel: câte 120 g pentru fiecare strat de umplere; 130 g pentru acoperirea feţei superioare, 80 g pentru rarotare şi 50 g pentru decorare. MOCATINA Operaţiile pregătitoare şi asamblarea se realizează după schema tehnologică ce preparare a prăjiturilor cu blat, dar cu următoarele particularităţi: siropul şi crema sunt pe bază de cafea; blatul se taie în 3 foi; porţionarea se face, după răcire, în bucăţi pătrate cu latura de 4,5 cm; acoperirea prin barotare laterală cu barot griat de nuci; - decorarea cu crema folosind poşul cu şpriţ, după fantezia lucrătorului şi, în completare, figuri din fructe confiate. OLIMPIADA
Cofetar - patiser 72

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Fişa tehnologică Grupa de produse Produsul Prăjituri cu blat alb Olimpiada Caracterizarea produsului. Prăjitura Olimpiada are formă pătrată, cu suprafaţe principală uşor bombată (rotunjită), barotată total şi decorată cu un romb de ciocolată Având la bază blat alb, cremă aparel de alune, sirop, barot de alune, toate bogate în glucide simple asociate cu amidonul din blat, cu lipidele din cremă ş: alune, prăjitura are o valoare energetică mare, de 406 cal/buc. Conţinutul în substanţe nutritive calorigene a prăjiturii este de 5,8 g proteine (2,9 g proteine animale şi 2,9 g proteine vegetale), 19,4 g lipide (12,8 g lipide animale şi 6,6 g lipide vegetale) şi 49,5 g glucide. Digestibilitatea prăjiturii, deşi prin natura componentelor, prin tehnicile de lucru - de emulsionare a cremei, de afânare a blatului, de înfrumuseţare a produsulu: - pare să fie uşoară, totuşi, prin conţinutul mare de grăsimi, se prelungeşte durata de staţionare în stomac. Ca urmare, prin capacitatea mare de saţietate şi prin gustul dulce pronunţat, prăjitura se va servi la sfârşitul unui meniu sau între mesele principale ale zilei. Cantităţi pentru 10 buc. a 85 g - blat alb 220 g - barot griat de alune 200 g - sirop cu rom 145 g - ciocolată 15 g - cremă aparel cu alune 350 g Verificarea calităţii semipreparatelor - Blatul - bine copt, cu suprafaţa netedă, elastic, în secţiune cu pori mici şi uniformi; - crema - omogenă cu gust şi miros de alune prăjite, fără aglomerări de ou coagulat sau cristale de zahăr; siropul - limpede, cu gust dulce şi miros specific de rom; baratul - cu granule uniforme, bine acoperite cu zahăr, culoarea galbenăaurie. Vase, ustensile, utilaje: castroane, vas pentru sirop, chipcea, paletă, planşetă de aluminiu, râzătoare, tel (mixer), cuţit de cofetărie, pensulă, poş cu dui, croşetă cu 3 braţe, hârtie-pergament, chese, platouri (capse). Operaţiile pregătitoare sunt: omogenizarea cremei şi separarea în două părţi egale; - pregătirea elementelor decorative - ciocolata preparată se toarnă în strat subţire pe hârtie pergament şi, după întărire (la rece), se taie în romburi, cu un cuţit încălzit în apă fierbinte, apoi bine şters şi uscat; nivelarea blatului sau haşurarea feţei lucioase şi tăierea în două foi. Asamblarea şi finisarea. Se aşază foaia haşurată pe planşetă, se trampează cu sirop cu rom, se umple cu jumătate din crema de alune, în strat uniform, se aplică a doua foaie (baza blatului) şi, după presare, se trampează, se unge cu strat subţire de cremă, pentru a însemna cu muchia cuţitului bucăţile pătrate în mijlocul cărora se va turna câte o avelină de cremă cu poşul cu dui. După răcirea blatului astfel umplut se taie bucăţi pe semnele efectuate, se rotunjesc colţurile, se ung cu cremă pe feţele laterale şi se barotează total, folosind croşeta care se înfige în baza prăjiturii. Se decorează cu un romb de ciocolată. Verificarea calităţii produsului finit se realizează prin examen organoleptic. Se observă şi se compară proprietăţile prăjiturii cu cele prevăzute în standard: - forma - perfect pătrată la bază cu faţa superioară bombată; - aspectul exterior - barotată uniform pe toată suprafaţa vizibilă, rombul de ciocolată bine fixat în avelină de cremă, cu formă corectă şi luciu specific; - aspectul interior - în secţiune două foi de blat egale ca grosime, cu porozitate uniformă, potrivit trampate, intercalate cu un strat de cremă omogenă, fără goluri de aer; mirosul şi gustul — plăcute, specifice alunelor prăjite, fără miros de rânced; gramajul - 85 g.
Cofetar - patiser 73

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Prezentarea şi servirea. Se aşază în chesă şi se servesc la bucată, pe farfurioară. 5.2.2.b. PRĂJITURI CU BLAT ALB GLASATE MAZARINA Este de formă pătrată la bază, cu faţa superioară conică, acoperită cu fondant alb şi decorată cu puncte de fondant de cacao, în structura ei intră stafide, care aduc un plus de glucide simple (fructoză şi glucoza), vitamine şi acizi organici. Operaţiile pregătitoare sunt: - blatul nivelat se taie în două capace (foi); - stafidele se curăţă de codiţe, se şterg cu un şervet umed şi se lasă pentru macerare în rom; - cele două tipuri de fondant se încălzesc în baia de apă pentru fluidizare, până la 40°C. Asamblarea şi finisarea produsului. Asamblarea se realizează la fel ca la „Olimpiada", cu deosebirea că; - pe suprafaţa pătratelor, cu latura de 3-3,5 cm, crema se toarnă în formă conică (cu poşul cu dui), în care se fixează stafidele; - după răcire şi porţionare bucăţile rămân pătrate (nerotunjite la colţuri), se pudrează cu zahăr farin şi se glasează cu fondant alb până la bază. Decorarea se realizează cu puncte din fondant de cacao turnate cu cornetul de hârtie pe ridicaturile determinate de stafide sau cu ciocolata cuvertură.

Reţete pentru prăjituri din blat alb glasate
Sortimente Componente - Blat alb - Sirop - Cremă - Fondant alb - Stafide - Fructe confiate - Rom - Zahăr farin - Fondant de cacao g g g g g g ml g g 175 - cu rom 100 - aparel de portocale 450 310 30 10 10 15 U/M „Mazarina" (10 buc/90 g) „Select" cu fructe confiate (10 buc/80 g) 330 -de fructe 170 - fiartă cu margarina şi arome diferite 280 ciocolată 50 10 Select cu stafide (10 buc/80 g) 330 - cu rom 170 -fiartă cu margarina şi stafide 285 ciocolată 50 -

SELECT CU FRUCTE CONFIATE Este o prăjitură de formă pătrată, cu secţiunile vizibile, acoperită numai pe faţa superioară cu ciocolată, decorată cu avelină de cremă şi o bucată de fruct confiat. La prepararea ei se folosesc sirop şi cremă de fructe (aromatizate diferit) cu gust uşor acrişor, care îi conferă un efect răcoritor. Procesul tehnologic de preparare se încadrează în schema tehnologică generală. Operaţiile pregătitoare sunt: blatul se fasonează şi se taie în foi de grosimi egale; ciocolata cuvertură preparată se încălzeşte la 37°C; fructele confiate se taie în bucăţi mici. Asamblarea şi finisarea produsului. Se trampează, se umplu şi se presează cele 3 foi de blat cu două straturi de cremă, folosind pentru primele două foi câte 50 ml sirop şi câte 120 g cremă. A treia foaie (faţa blatului) se aşază cu secţiunea în sus şi se trampează cu restul de 70 ml sirop. După răcirea şi întoarcerea blatului umplut, suprafaţa principală se acoperă cu ciocolată preparată, în strat uniform. Se răceşte pentru întărirea glazurii, apoi se porţionează în bucăţi pătrate cu latura de 4-4,5 cm. Se decorează cu avelină din cremă de circa 4 g (folosind poşul cu şpriţ) şi cu
Cofetar - patiser 74

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

o bucată de fruct confiat. Se aşază în chese, apoi pe platouri, tăvi de expunere sau în ambalaje speciale destinate transportului. Transportul tuturor prăjiturilor se efectuează în vehicule izoterme curate, fără miros străin. Notă: După o tehnologie similară cu prăjitura Select cu fructe confiate se prepară şi următoarele prăjituri: Select cu cremă de cacao, Select cu stafide, Select cu cremă de cafea solubilă, deosebindu-se prin natura cremei. 5.2.3. PRĂJITURI CU BLAT COLORAT Pentru pregătirea prăjiturilor cu blat colorat se folosesc următoarele semipreparate: blaturi colorate, sirop cu rom, creme de diferite culori, baroturi, fondante, fructe confiate, ciocolată preparata. Blaturile colorate sunt superioare blaturilor albe, prin adăugarea zahărului ars sau a pulberii de cacao. Zahărul ars influenţează pozitiv culoarea şi aroma blatului. Cacao imprimă produselor la care se utilizează culoarea specifică brună-acaju şi aroma ei deosebit de plăcută. Totodată, datorită compoziţiei sale chimice (proteine, lipide, dextrine, substanţe active), determină creşterea valorii nutritive a blaturilor colorate. În structura prăjiturilor cu blat colorat, componenta de bază, respectiv, blatul colorat, se armonizează cu cremă de cacao, cremă ganaj, fondant de cacao, ciocolată. De aceea, prin conţinutul ridicat de cacao, aceste prăjituri stimulează favorabil sistemul nervos al consumatorilor sub acţiunea principiilor active: teobromină, cofeina. Celelalte componente ale prăjiturilor cu blat colorat (fructe confiate, drajeuri, siropuri) determină mărirea conţinutului de glucide uşor asimilabile, îmbunătăţirea aspectului şi a gustului. În funcţie de componentul de bază, aceste prăjituri se pot clasifica în două grupe : — prăjituri cu blat colorat cu zahăr ars; — prăjituri cu blat colorat cu cacao. Sortimentul prăjiturilor cu blat colorat - Sonde - Cuibuleţe -prăjituri - Crizanteme barotate - Delice - Cortuleţe - Şnit cu cremă de cacao - Amandine - Coşuleţe - Violete - Bucureşti - Margarete - Pompadouri - Caroline cu fructe - Buturuga mică - Buturuga mare

Prăjituri cu blat colorat

- prăjituri glasate

- acoperite cu cremă

Schema tehnologica de preparare a prajiturilor cu blat colorat - este prezentată în Anexa 6. 5.2.5.a. TEHNOLOGIA SPECIFICĂ PRĂJITURILOR BAROTATE CU BLAT COLORAT In tabel sunt prezentate reţete pentru câteva prăjituri barotate. Se remarcă structura lor asemănătoare: blat colorat cu zahăr ars, sirop cu rom, cremă de cacao, barot granulat maro de nuci, ciocolată, fructe confiate. Reţete pentru prăjituri barotate, cu blat colorat - Cantităţi pentru 10 bucăţi
Sortiment şi gramaj pe bucată

Cofetar - patiser

75

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”
„Sonde" (90 g) 320 150 240 100 100 100 fructe 50 50 10 „Cuibulete" (90 g) ' 320 120 240 100 140 20 40 50 10 „Crizanteme" (90 g) 220 120 250 100 150 50 fructe 50 150 10 „Delice" (100 g) 330 170 120 120 80 150 20 100 15 „Şnit" cu cremă cacao (100 K) 330 120 240 100 150 - • 56 25 -

Componente Blat colorat cu zahăr ars Sirop cu rom Cremă de cacao Cremă aparel fistic* Pentni barotare Cremă de cacao Barot granulat maro de nuci Barot din blat colorat

U/M g g g g g g g

Pentru decorare Cremă de cacao g Cremă aparel culori g Ciocolată preparată g Fructe confiate g Drajeuri g Zahăr farin g * Se poate înlocui cu cremă aparel roz

In prima etapă a procesului tehnologic, etapă de pregătire preliminară a componentelor, blatul fasonat se taie în trei foi, cremele se alifiază şi se împart, pentru umplere, barotare, decorare. Fructele confiate se taie estetic (romburi, pătrate) pentru decorare. O atenţie deosebită necesită executarea elementelor decorative din ciocolată. Pentru prăjiturile Sonde, ciocolata încălzită se toarnă cu cornetul de hârtie sub formă de grilaje triunghiulare, cu baza de 2,5 cm şi înălţimea de 3 cm. Aşchiile de ciocolată pentru prăjiturile Cuibulete se obţin prin întinderea ciocolatei încălzite, în strat subţire, pe masa de marmură, iar după răcirea acesteia, prin tăiere cu un cuţit cald, sub formă cilindrică. Pentru prăjiturile Crizanteme se pregătesc petale din ciocolată, astfel se decupează bucăţi de hârtie de forma unor petale ovale cu lungimea de 4-5 cm şi cu lăţimea de 2,5 cm, se trec cu una din feţe peste ciocolata încălzită şi se răcesc pe vergea sau alt obiect cilindric cu diametrul mic. La utilizare se îndepărtează hârtia. In etapa a doua, de asamblare a semipreparatelor de bază, blatul se trampează cu sirop cu rom, se umple cu cremă de cacao, iar după presare se răceşte până se întăreşte crema. Doar pentru prăjiturile Delice se remarcă umplerea cu două sortimente de cremă: primul strai cu cremă de cacao, iar al doilea strat cu cremă de fistic (sau roz). Etapa a treia, de finisare a prăjiturilor, este determinantă, pentru aspectul exterior. După porţionarea în bucăţi pătrate cu latura de 4,5 cm, fiecare bucată se barotează lateral cu barot granulat maro de nuci şi se decorează specific: - Sonde: cu cremă de cacao turnată în zig zag cu poş cu şpriţ mic în care se fixează cu baza câte trei grilaje din ciocolată sub formă de piramidă (imitând sonda): se pudrează cu zahăr. In vârf se pune cremă de fructe sau jeleu. - Cuibuleţe: cu cremă de cacao turnată cu poşul cu şpriţ mic în formă de cerc, în interiorul căruia se fixează aşchii de ciocolată şi se aşază 4-5 drajeuri (de aceeaşi culoare - albe sau de diferite culori), după ce se pudrează cu zahăr farin. - Crizanteme: cu cremă de cacao turnată în aveline mari în care se fixează la mijloc o avelină de cremă roz şi câte 4-5 petale din ciocolată cu un capăt în cremă, iar un capăt spre centrul prăjiturilor; se pudrează cu zahăr; - Delice: cu cremă de cacao şi cremă roz turnate cu poşul cu şpriţ mic, după fantezia lucrătorului, şi la mijloc se pun fructe confiate. Un mod deosebit de finisare a blatului umplut se realizează în cazul Sniturilor cu cremă de cacao. Suprafaţa blatului se acoperă cu cremă în strat uniform, imprimând un decor cu lama cuţitului riglat. Blatul se taie în ştraifuri late de 7 cm, care se barotează cu barot din blat colorat şi se porţionează în bucăţi dreptunghiulare late de circa 3 ori. Se decorează cu aveline din cremă de cacao şi cu bucăţi de fructe confiate, fixate în cremă.

Cofetar - patiser

76

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

5.2.5.b. TEHNOLOGIA SPECIFICĂ PRĂJITURILOR GLASATE CU BLAT COLORAT Prăjiturile glasate cu blat colorat au forme variate: pătrate, dreptunghiulare, rombice, conice. Glazura lucioasă din fondant sau ciocolată şi elementele decorative utilizate măresc puterea de atracţie a consumatorilor. Pentru prăjiturile glasate, cu blat colorat, se folosesc componente asemănătoare, atât pentru asamblare cât şi pentru finisare: blat colorat cu zahăr ars, sirop cu rom, cremă de cacao, fondant cu cacao, fructe confiate, în tabel sunt indicate reţete pentru aceste prăjituri. Reţete pentru prăjituri glasate, cu blat colorat - Cantităţi pentru 10 bucăţi
Sortiment şi gramaj pe bucată Componente 1 Blat colorat cu zahăr ars Blat colorat cu cacao Sirop cu rom Cremă de cacao Cremă fistic Zahăr farin Pentru glasare Fondant de cacao Fondant colorat Pentru decorare Cremă de cacao Cremă fistic Fructe confiate Ciocolată preparată U/M 2 g g g g g g g g g g g g „Amandine" (100 g) 3 330 170 200 300 50 15 „Coşuleţe" cu fructe (80 g) 4 220 100 100 250 100 20 40 „Violete" (100 g) 5 220 140 175 5 violet 320 200 15 „Bucureşti" (100 g) 6 330 180 100 100 300 fistic 20 20 20 10 „Margarete" (80 g) 7 220 150 175 220 50 25

Prăjiturile Amandine prezintă două straturi de cremă, glazură din fondant de cacao şi formă pătrată (latura de 5 cm). Se decorează cu: grătar din fondant de caco; avelină dm cremă de cacao; romb din ciocolată fixat în cremă. Prăjiturile Coşuleţe cu fructe au formă rombică, prezintă două straturi de cremă şi glazură din fondant de cacao. Decorarea lor este sugestivă, motivând denumirea şi constă în realizarea a patru elemente decorative: careu din cremă de cacao turnată cu poşul cu şpriţ mic, cubuleţe din fructe confiate asortate, frunzuliţe din cremă fistic turnate cu ajutorul poşului cu şpriţ special (de frunză), fâşii de fructe confiate fixate ca tortiţe, cu capetele în cremă. Prăjiturile Bucureşti sunt caracterizate de umplerea cu două sortimente de creme: un strat din cremă de cacao şi al doilea strat din cremă fistic. Au formă dreptunghiulară, cu lungimea de 7 cm şi lăţimea de 4 cm şi sunt glasate cu fondant de cacao. Se decorează cu grătar din fondant fistic, două aveline din cremă de cacao şi cremă fistic şi romburi de fructe confiate fixate în cremă. Prăjiturile Margareta se aseamănă cu Amandinele, având însă component de bază blatul colorat cu cacao. Decorarea se realizează cu avelină mare din cremă de cacao şi patru romburi din ciocolată, fixate în cremă, ca petalele unei flori. Prăjiturile Violete prezintă multe particularităţi tehnologice. Blatul se taie în două foi, se trampează cu sirop cu rom şi se umple cu cremă de cacao. După presare, suprafaţa blatului se unge cu un strat subţire de cremă şi se trasează o reţea cu ochiuri pătrate cu latura de 5,5 cm. în fiecare pătrat se toarnă crema cu poşul cu dui, sub formă de emisfere. După o bună răcire se porţionează în bucăţi pătrate, se pudrează cu zahăr farin. şi se glasează în fondant violet. Se decorează cu: -fondant violet turnat cu cornetul după fantezia lucrătorului (grătar sau petale, de floare): cremă de cacao turnată în avelină mică, ce poate completa şi gramajul; fructe confiate fixate în avelină.

Cofetar - patiser

77

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

5.2.5.c. TEHNOLOGIA SPECIFICĂ PRĂJITURILOR CU BLAT COLORAT, ACOPERITE CU CREMĂ - Prăjiturile cu blat colorat, acoperite cu cremă, se pregătesc în sortiment restrâns. Aceste prăjituri, prin forma lor şi decorarea specifică, sugerează foarte bine numele lor. Buturuga mare şi Buturuga mică. Reţete pentru prăjituri acoperite cu cremă (cantităţi pentru 10 bucăţi)
Sortiment şi gramaj pe bucată Componente Blat colorat cu zahăr ars Sirop cu rom Cremă de cacao Cremă aparel cafea Cremă aparel fistic Fructe confiate Ciocolată preparată U/M g g g g g g g „Buturugă mare" (85 g) 330 150 400 40 25 20 „Buturugă mică" (60 g) 280 110 270 30 20 -

Pentru prăjiturile Buturuga mare blatul se taie în trei foi, se trampează cu sirop cu rom şi se umple cu cremă de cacao. După presare şi răcire, blatul se taie în bucăţi pătrate care se rotunjesc (la muchiile verticale), căpătând forma cilindrică. Suprafaţa laterală se acoperă cu cremă de cacao turnată cu ajutorul poşului cu şpriţ liniar. Faţa principală a prăjiturii se acoperă cu cremă de cacao şi cafea turnată în spirală, cu un cornet. Se lasă la rece (4°C), până se întăreşte crema. Cu lama cuţitului, fierbinte, se taie 1/2 din grosimea cremei pe orizontală, căpătând aspect neted. Decorarea se execută cu cremă fistic turnată cu cornetul de hârtie, sugerând plante agăţătoare şi frunze (pe suprafaţa laterală) şi cu ciocolată în formă de toporaş fixat în mijlocul prăjiturii. Toporaşele din ciocolată se pregătesc prin turnarea ciocolatei cuvertură pe hârtie pergament. Prăjiturile Buturuga mică prezintă două straturi de cremă. După răcire blatul se taie în ştraifuri late de 3-4 cm care se rotunjesc pe muchiile superioare. Fiecare ştraif se acoperă cu cremă de cacao turnată în lungul acestuia cu poşul cu şpriţ liniar, imitând scoarţa copacului. Se decorează cu plante agăţătoare şi frunze din cremă fistic şi cu bucăţi mici de fructe confiate sau toporaş de ciocolată. Porţionarea se face prin tăiere la gramaj, în bucăţi late de 2-3 cm. Prăjiturile Buturugă se pot pregăti şi din foi de ruladă. Prin înlocuirea blatului cu foaia de ruladă se înlătură pierderile generate de rotunjirea blatului umplut (aceste resturi se folosesc la pregătirea ponciului) şi se scurtează timpul de obţinere. 5.2.6. PRĂJITURI CU FRIŞCA Prăjiturile cu frişca sunt preparate cu o structură eterogenă în ceea priveşte suportul făinos (unele dintre ele fiind lipsite de suport) şi în componenţa cărora se foloseşte o mare cantitate de f r i ş c a b ă t u t ă . Pe lângă aceasta, ca şi la prăjiturile cu blat, se folosesc siropuri, creme, unele adaosuri, in structura prăjiturii, frişca bătută îndeplineşte următoarele roluri (funcţii): — componentă de umplere a prăjiturii — înlocuind sau completând crema ; — componentă a cremei — imprimând structura afinată a acesteia ; — componentă pentru decorare — cu mare eficacitate informaţională şi atracţie pentru micii consumatori; — furnizoare de factori nutritivi cu valoare biologică mare (proteine complete, grăsimi emulsionate, vitamine liposolubile), întregind sau echilibrând valoarea alimentară a prăjiturii. F r i ş c a b ă t u t ă , prin factorii nutritivi uşor asimilabili şi structura spumoasă uşurează mult digestibilitatea prăjiturilor, dar, prin umiditatea sporită, se alterează uşor şi devine un pericol pentru sănătatea copiilor. De aceea, se recomandă ca prepararea prăjiturilor cu frişca să se facă în loturi mici şi comercializarea lor la un grad înalt de prospeţime. Faptul că frişca, înainte de alterare, îşi schimbă vizibil aspectul — prin pierderea aerului înglobat, oxidarea grăsimii la suprafaţă, cedarea umidităţii — constituie un avantaj pentru consumatori, în sensul atenţionării asupra
Cofetar - patiser 78

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

prospeţimii produsului. Suportul făinos ai acestei grupe de prăjituri poate fi un semipreparat pe bază de făină-ouă (blat, foi, coji) sau pişcoturi de şampanie, cataif, aluat dospit, asociat cu siropuri, creme şi unele ingrediente. Tehnologia prăjiturilor cu frişca este variată, în majoritatea cazurilor fiind specifică fiecărei prăjituri, dar se impune respectarea următoarelor cerinţe : — indiferent de funcţie, frişca se foloseşte bătută, iar baterea se va face în momentul utilizării; — în funcţia de componentă a cremei, frişca trebuie însoţită de gelatină care-i stabilizează structura spumoasă; — în funcţie de decorare, se va turna, în momentul expedierii spre vânzare, cu poşul cu şpriţ mare, pentru a evita eliminarea aerului şi a umidităţii prin presarea intensă a poşului. Transformările care au loc în timpul preparării şi păstrării acestor prăjituri sunt, de regulă, cele specifice pentru frişca: — prin batere, frişca înglobează o mare cantitate de aer pe care îl reţine, determinând aspectul spumos (favorizând digestia) şi un volum crescut de 2—3 ori; — prin turnare sau întindere necorespunzătoare pierde o parte din aer sau umiditate, ceea ce duce la scăderea în volum; — prin păstrare îndelungată sau la temperatură necorespunzătoare, zahărul folosit la îndulcire se dizolvă, măreşte densitatea lichidului din frişca, provocând eliminarea acestuia şi îmbibarea până la suprasaturaţie a ( semipreparatului de bază ; — prin conţinutul nutritiv bun din frişca şi condiţiile optime de temperatură pentru microorganisme, apar procesele fermentative, influenţând negativ aspectul şi gustul întregii prăjituri.

Clasificarea prăjiturilor cu frişcă

- cataif

- Cataif cu frişcă

- aluat dospit - Savarină Prăjituri cu suport - coji indiene - Indiene cu frişcă

- pişcoturi de şampanie - Diplomat - foi de ruladă - Ruladă diplomat - Ruladă Mexic - blat - Boema - Chanticler - Cişmigiu - Nuferi Prajituri fara suport - Sarlota cu cacaco - Sarlota de vanilie cu fructe confiate - Sarlota cu cafea 5.2.6.a PRAJITURI CU FRISCA CU SUPORT Prăjiturile cataif cu frişca, savarină şi indiene cu frişca, deşi diferite ca suport făinos, au drept caracteristică comună numărul mic de semi-preparate (suportul făinos, sirop, frişca), o tehnologie simplă (excepţie, pregătirea semipreparatelor) şi livrarea spre consum care se face imediat după asamblare. CATAIF CU FRIŞCA

Cofetar - patiser

79

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Cataiful cu frişca este o prăjitură de formă pătrată, în secţiunea căreia se disting cei doi componenţi din denumire: cataiful, ca bază şi acoperiş (capac); frişca drept umplutură şi decor (avelină). Cataiful, ca semipreparat obţinut numai din făină şi apă, are o valoare nutritivă redusă, dar prin asocierea cu frişca bătută aceasta este completată cu proteine şi lipide animale cu valoare biolgică mare şi digestibilitate uşoară, ceea ce a poate justifica recomandarea, îndeosebi copiilor. Tehnologia acestei prăjituri presupune trei etape de lucru: prepararea cataifului crud; pregătirea cataifului copt; asamblarea semipreparatelor (obţinerea prăjiturii). Cantităţi pentru 70 bucăţi a 95 g Pentru cataif Pentru sirop -faina -250g -zahar -150g -apa -250g -glucoza -25g -untura -10g -apa -200ml Pentru frisca batuta -frisca 32% grasime - 690g -zahar farin -100g -vanilina -1g Vase şi ustensile specifice: sedilă (aparat pentru turnat cataiful); tavă circulară (tobă) pentru cataiful crud; tăvi drepte cu margini pentru cataiful copt; tăvi speciale (pentru asamblare) cu margini înalte de 6 cm, din care a demontabilă, prevăzute la partea de jos, cu dubluri de tablă perforată erraontabile), care să permită scurgerea lichidului lăsat de frişca; pompă de pulverizat apa, croşetă, merdenea, poş cu şpriţ mare. Operatiile pregatitoare sunt:  Prepararea cataifului crud - se formeaza o compozitie, de consistenta clatitelor, din faina si apa in proportii egale, amestecate cu telul, care se toarna in fire subtiri cu ajutorul sedilei, prin scurgerea normala prin orificiile acesteia, pe toba infierbantata si unsa cu untura, descriind cercuri concentrice pornind de la margine spre centru. Se introduce toba in cuptor pentru intarirea firelor, fara sa se rumeneasca, se strange cu croseta in forma de fuior si se reia procesul pana la epuizarea compozitiei.  Prepararea siropului din apa, zahar, glucoza, aromatizandu-se dupa retragerea de pe foc.  Pregatirea cataifului copt insiropat - Fuioarele de cataif crud se asaza in tavile drepte, desfacand firele, in strat uniform, se preseaza usor cu merdeneaua, se pulverizeaza deasupra putina apa si se introduc in cuptorul incalzit la o temperatura medie, mentinandu-l pana la rumenire. Se scot si fierbinti, se insiropeaza complet si uniform, in tava, prin turnarea siropului cu un polonic. Se pastreaza apoi la rece pana la utilizare. Asamblarea si finisarea Jumatatea din cantitatea de cataif copt, insiropat, se asaza in tavi speciale, cealalta jumatate se taie in forme patrate, in raport cu numarul de prajituri, constituind fetele (capacele). Se pune frisca batuta pe cataiful din tava in strat uniform, se niveleaza si se acopera cu capacele patrate, unul langa altul, se decoreaza cu cate o rozeta dubla din frisca folosind posul cu sprit mare. Se expune in vitrina frigorifica si se portioneaza la bucata, pe marginea capacelor. Prezentarea si servirea lui se fac pe farfurioara, insotit de lingurita. SAVARINA Savarina se caracterizeaza prin forma tronconica, suprafata lateral ondulata, bine insiropata, umpluta neuniform cu frisca batuta si glasata la suprafata cu marmelada. Suportul fainos al acestei prajituri fiind aluatul dospit cu adaos, asociat cu sirop si frisca, asigura prajiturii o valoare nutritiva echilibrata si o digestibilitate usoara.
Cofetar - patiser 80

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Cantitati pentru 10 bucati a 120 g Pentru aluat: pentru sirop: -faina -220g -zahar -280g -drojdie comprimata -15g -apa -40ml -lapte -200ml -esenta de rom -1ml -zahar -20g pentru finisare: -oua -50g -frisca -210g -sare -5g -zahar farin -20g -ulei -30ml -vanilina -0,1g -coaja de lamaie -3g -marmelada -50g Vase si ustensile : forme metalice pentru savarine, razatoare, gratar cu tava colectoare, pos cu sprit mare. Operatii pregatitoare -prepararea aluatului dospit prin metoda indirect; -portionarea aluatului in formele pentru savarine unse cu ulei; -dospirea finala (5-10min), coacerea la foc potrivit, scoaterea in stare calda, lasandu-se sa se raceasca; -prepararea siropului si a umpluturii de frisca batuta. Asamblarea si finisarea: Savarinele racite se rad putin la suprafata, se introduce in siropul fierbinte, se scot pe gratarul cu tava colectoare pentru scurgerea excesului de sirop. Se asaza in tavi una langa alta in linie dreapta cate 5-6 bucati, pentru a li se taia capacul deodata, cu cutitul riglat, pana la ¾ din suprafata. Se unge capacul fiecareia cu marmelada si se umplu, prin deschiderea acestuia, cu frisca batuta, folosind posul cu sprit. Se expun in vitrine frigorifice, direct in tavi si se servesc la bucata in farfurioare. INDIENE CU FRISCA Aceasta prajitura are o forma rotunda,specifica celor doua coji indiene umplute cu frisca,suprafata usor bombata,glasata in fondant de cacao si decorata cu gratar fin din acelasi fondant. Cantitati pentru 10 bucati a 90 g -coji indiene -200g -sirop cu rom -100ml -frisca batuta -310g -fondant cu cacao -320g Operatii pregatitoare: -uniformizarea cojilor cu forma cilindrica metalica si imperecherea cate doua; -inmuierea fondantului prin incalzire pana la 50…55 0C; -tramparea si glasarea suprafetei bombate la jumatate din numarul cojilor cu fondant. Asamblarea si finisarea Pe fata plata a cojilor neglasate se toarna frisca batuta cu posul cu dui, se aplica la fiecare, drept capac, coaja glasata si se decoreaza cu gratar din acelasi fondant, cu cornetul de hartie. Se asaza in chese si se expun in vitrine frigorifice in tavi sau platouri. Se servesc la bucata. 5.2.6.b. PRAJITURI CU FRISCA FARA SUPORT Şarlotele sunt compoziţii lejere pregătite pe principiul cremei aparel, în componenţa cărora untul este înlocuit cu frişca bătută şi gelatină care prin racire, îi măreşte consistenţa şi îi asigură menţinerea formei date. Pe baza acestei proprietăţi, şarlotă se poate combina cu anumite ingrediente (cacao, fructe

Cofetar - patiser

81

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

confiate, baroturi etc.), utilizându-se la obţinerea unor prăjituri de sine stătătoare - fără suport făinos - sau ca umplutură, înlocuind cremele. In structura şarlotelor, frişca bătută este şi componentă a cremei şi element de decorare. Reţete pentru prăjituri cu frişca
Componente U.M. cu cacao 80 g - Zahăr -Ouă - Lapte - Gelatină - Rom superior - Vanilină - Frişca bătută - Coji de portocale confiate - Fructe confiate asortate - Cacao - Esenţă cafea - Făină - Zahăr farin - Răzătură portocală - Lichior „Triplesec" g g ml g ml g g g g g ml g g g ml 100 100 100 20 20 0,1 280+250 15 20 Sortiment şi gramaj pe bucata „Şarlotă" „Diplomat” 85 g de vanilie cu cu cafea fructe confiate 85 g 90 g 100 100 100 20 20 0,1 280+250 35 15 100 100 100 18 5 450 25 cafea 10 15 100+40 10+150 200 20 0,1+0,1 300+200 20 30 60 10 5 20 „Ruladă diplomat" 90 g 40+60 50+150 200 10 1.0 280+300 45 15 75 20

Notă: - Rulada „Mexic" are aceeaşi reţetă cu rulada „Diplomat", la care se adaugă: cacao 26 g pentru şarlotă şi frişca cu cacao, cât şi ciocolată 20 g pentru decorare. - Primele cantităţi de frişca, zahăr, ouă sunt pentru şarlote, iar a doua cantitate este pentru finisare (frişca) şi semipreparatul făinos.

ŞARLOTĂ CU CACAO Prăjitura are o formă de semisferă cu suprafaţa netedă sau tronconică, cu partea laterală ondulată, de culoare brună-acaju, decorată cu avelină de frişca şi fructe confiate. In secţiune, masa este uniformă, uşor gelatinoasă, cu porozitate foarte fină. Având în compoziţie numai produse animale (lapte, ouă, frişca) asociate cu zahăr şi arome, poate fi considerată un concentrat de factori nutritivi cu valoare biologică mare, pe seama protidelor complete, lipidelor emulsionate (bogate în fosfor lecitinic), vitaminelor liposolubile şi substanţelor minerale importante (Ca, P, Fe), care participă în procesul de creştere a organismului. Toate acestea găsindu-se într-o formă uşor asimilabilă, asociate cu glucide simple (zaharoză şi lactoza), asigură produsului o digestibilitate bună, gust dulce plăcut şi valoare energetică ridicată, fapt care o recomandă ca desert deosebit de valoros în special pentru copii, fiind apreciată şi de adulţi. Vase şi ustensile specifice: cupe sau forme metalice cu margini ondulate, poş cu dui şi cu şpriţ Operaţii pregătitoare: cernerea pulberii de cacao; spălarea şi hidratarea gelatinei, lăsând-o în apă rece 30 min; pregătirea formelor, baterea frişcăi şi tăierea fructelor confiate. Tehnica preparării. Se pun în căzănel ouăle, zahărul, cacao, se subţiază cu laptele, se pun pe foc amestecând continuu cu telul până dau în fiert, se adaugă gelatina, amestecând până se dizolvă. Se retrage şi când compoziţia s-a răcit, se adaugă romul şi 280 g frişca bătută, amestecându-se lejer pentru omogenizare. Se toarnă compoziţia obţinută cu poşul cu dui în forme (cupe), se lasă la rece pentru gelificare, după care se introduc formele câteva secunde în apă caldă, pentru a se răsturna pe farfurioară. Fiecare şarlotă se decorează cu frişca bătută (cele 240 g) şi cu fructe confiate. Prezentarea şi servirea se fac la farfurioară, reci. ŞARLOTĂ DE VANILIE CU FRUCTE CONFIATE Se prepară la fel ca şarlotă de cacao, cu deosebirea că nu se foloseşte cacao, iar o dată cu romul şi frişca se adaugă vanilină şi fructele confiate, tăiate cubuleţe. ŞARLOTĂ DE CAFEA
Cofetar - patiser 82

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Are aceeaşi tehnologie ca şarlotă de cacao, cu deosebirea că se înlocuieşte cacao cu şvarţul de patiserie (la fierbere), iar frişca bătută pentru compoziţie se amestecă cu cafea prăjită şi măcinată. PRĂJITURA DIPLOMAT Este o prăjitură cu totul deosebită faţă de cele studiate, prin faptul că se prezintă ca piesă întreagă, cu gramajul corespunzător unui număr mai mare de porţii. Forma ei ca piesă întreagă este paralelipipedică, cu faţa superioară dreaptă sau ovalizată, acoperită total cu frişca, decorată cu aveline de frişca şi fructe confiate care delimitează porţiile. Pentru obţinerea ei se folosesc pişcoturi de şampanie (ca suport făinos), şarlotă de vanilie cu fructe, confiate (ca umplutură), şi frişca bătută, toate asigurându-i o valoare nutritivă ridicată şi digestibilitate uşoară. Gramajul pentru fiecare semipreparat este următorul: Cantităţi pentru 10 bucăţi a 85 g - pişcoturi de şampanie 140 g - frişca bătută 200 g - lichior „Triple sec" 20 ml - fructe, confiate asortate 30 g - şarlotă de vanilie cu portocale confiate 620 g Vase şi ustensile specifice: forme metalice dreptunghiulare (beghine), vă cu două margini sau platou, poş cu şpriţ mare. Operaţii pregătitoare: - prepararea pişcoturilor de şampanie din care, după răcire, jumătate din cantitate se taie în două, transversal (pe lăţime); se aşază în platou pentru a se stropi cu 1/2 din cantitatea de lichior triple sec; - prepararea şarlotei de vanilie cu portocale confiate, la care se adaugă rizăturăde portocală şi cealaltă 1/2 din lichior o dată cu fructele şi frişca bătută; tăierea fructelor confiate, asortate pentru decorare şi baterea frişcăi. Asamblarea şi finisarea. Se tapetează interiorul formei metalice (benghinei) cu jumătăţile de pişcoturi stropite cu lichior, prin aşezarea acestora în poziţie verticală cu faţa bombată spre peretele formei, iar capătul rotund în sus şi se lipesc cu puţină şarlotă. La baza formei se aşază resturi de la tăierea pişcoturilor (necorespunzătoare pentru tapetarea pereţilor). Se toarnă şarlotă în forma tapetată, se nivelează, se acoperă cu pişcoturile întregi rămase şi se introduce în camera frigorifică pentru întărirea şarlotei. Pentru scoaterea din forme, se procedează ca la şarlote, se răstoarnă însă cu tava cu două margini sau în platou, se acoperă cu frişca bătută feţele laterale şi superioară, în aşa fel încât să se vadă puţin pişcoturile, folosind poşul cu şpriţ, se decorează cu câte o avelină de frişca şi fructe confiate pentru fiecare porţie. Prezentarea şi servirea se fac la tavă (platou) ca piesă întreagă în vitrine frigorifice, iar la comandă se porţionează, aşezându-se în farfurioară cu secţiunea în sus. 5.2.6.c. PRĂJITURI CU FRIŞCA Şl FOI DE RULADĂ Această subgrupă de prăjituri se caracterizează printr-o structură trifunc-ţională: foi de ruladă ca semipreparat de bază (suport făinos); şarlotă ca umplutură; - frişca bătută drept component de acoperire şi decorare. Valoarea alimentară a acestor prăjituri este mai completă faţă de cea a şarlotelor, datorită proteinelor vegetale, amidonului, substanţelor minerale şi vitaminelor din grupa B furnizate de făină. Sortimentul este reprezentat prin Rulada Diplomat şi Rulada Mexic. Schema tehnologica de obtinere a prajiturilor cu frisca si foi rulada – este prezentata in Anexa 7. Procesul tehnologic Semipreparatele (foile de rulada, sarlota, frisca batuta) se prepara dupa tehnologia cunoscuta in ziua in care se lucreaza la prajitura.  Umplera consta in intinderea compozitiei de sarlota racita pe foaia de rulada in strat uniform si egal cu foaia, lasand marginea foii spre care se rulaza cca 1-2 cm fara crema.  Rularea se face pornind dinspre lucrator cu atentie pentru a nu aluneca sarlota si a nu

Cofetar - patiser

83

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

ramane gol la mijlocul ruloului, dupa care se infasoara in hartie stransa la capete si se introduc in camera frigorifica pentru racire.  Finisarea se realizeaza acoperind ruloul in directia longitudinala a acestuia cu frisca batuta folosind spritul mare.  Portionarea se afce prin taierea in felii rotunde cu latimea de 3-4 cm care se aseza in chese, in pozitia lor normala (nerasturnate).  Decorarea se efectueaza la fiecare bucata. RULADA DIPLOMAT Este umplută cu şarlotă de vanilie cu fructe confiate, acoperită cu frişca bătută (albă) şi decorată cu fructe confiate. RULADA MEXIC Este umplută cu şarlotă de cacao şi şarlotă de vanilie, cu fructe confiate, acoperită cu frişca bătută (albă) numai pe jumătate din lăţimea ruloului (pe toată lungimea), iar cealaltă jumătate cu frişca bătută cu cacao, şi decorată cu fructe confiate şi romb de ciocolată alternativ. 5.2.6.d. PRĂJITURI CU FRIŞCA Şl BLAT Această subgrupă de prăjituri cu frişca se caracterizează prin folosirea blatului cu suport făinos, iar frişca drept umplutură şi componentă pentru decorare, înlocuind sau completând crema (componentă specifică a prăjiturilor din blat). In componenţa tuturor prăjiturilor se foloseşte ciocolată cuvertură fie pentru decorare (romburi sau rasă), fie pentru acoperirea suprafeţei laterale, ceea ce conferă prăjiturii un gust plăcut şi un rol stimulator pe seama teobrominei din cacao. Sortimentele sunt reprezentate prin: Boema, Chanticler, Cişmigiu, Nuferi. Reţete pentru prăjituri cu frişca, din blat - (cantităţi pentru 10 bucăţi)
Sortiment si gramaj pe bucată Componente - Blat cu zahăr ars - Sirop cu rom - Fondant de cacao - Cremă de cacao - Frişca bătută - Ciocolată cuvertură - Cacao - Fruct confiate - Lapte - Zahăr - Ouă - Gelatină - Rom superior U.M. g ml g g g g g g ml g g g ml „Boema" 90 g 180 90 200 120 450 15 „Chanticler" 105 g 140 90 150+580 18 20 20 100 55 50 10 10 „Cişmigiu" 80 g 200 100 150 300 130 20 20 -

Notă: Cacao din cele, două reţete este necesară pentru a se pregăti frişca bătută cu cacao, folosindu-se la „Chanticler" două cantităţi, iar la „Cişmigiu" toată cantitatea, de frişca.

Tehnologia acestor prăjituri este specifică fiecărui sortiment, puţin diferenţiată de cea a prăjiturilor din blat, în cadrul căreia, ca operaţii pregătitoare comune, se desprind: fasonarea şi tăierea blatului în două foi; - tăierea foilor în bucăţi pătrate cu latura de 4-5 cm (excepţie Chanticler şi Cişmigiu); tramparea cu sirop a bucăţilor de blat; tăierea fructelor confiate în cuburi sau pregătirea romburilor de ciocolată. Particularităţi tehnologice privind asamblarea şi finisarea prăjiturilor BOEMA Bucăţile de blat trampat se glasează în fondantul de cacao.
Cofetar - patiser 84

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Se toarnă un cerc de cremă, cu poşul cu şpriţ, pe marginea feţei superioare, i interiorul căruia se decorează cu spirală de frişca folosind şpriţul mare. Se completează decorul cu romb de ciocolată. CHANTICLER Se taie blatul în două capace pe orizontală. Fiecare foaie de blat se aşază în tavă sau pe platou şi se trampează cu sirop de rom. Se întinde deasupra, un strat de şarlotă de vanilie cu fructe confiate negelificată), egal în grosime cu foaia şi se lasă la rece pentru întărire. Se acoperă pe toată suprafaţa cu frişca bătută cu cacao, nivelându-se cu cuţitul, apoi se decorează cu ciocolată care se rade pe toată suprafaţa, se porţionează în bucăţi pătrate şi pe suprafaţa fiecărui pătrat se imprimă un cerculeţ printr-o uşoară apăsare cu un dui mare. Prezentarea şi servirea. Se expun în vitrina frigorifică direct în tavă şi se servesc la bucată pe farfurioară. CIŞMIGIU Este o prăjitură de formă pătrată, acoperită lateral cu ciocolată, în secţiunea căreia se disting două foi de blat umplute cu cremă de cacao la bază, ir deasupra acestora, până la marginea superioară a ciocolatei, apare frişca batută cu cacao şi un fruct confiat ca decor. Operaţiile pregătitoare şi asamblarea se încadrează în schema tehnologică a prăjiturilor din blat, până la porţionarea in bucăţi pătrate a blatului umplut şi răcit (format din două foi). Operaţiile specifice sunt: ungerea suprafeţei laterale a fiecărei bucăţi cu strat subţire de cremă; prepararea ciocolatei cuvertură ca pentru glasare; tăierea unei hârtii-pergament în dreptunghiuri cu lungimea egală cu perimetrul prăjiturii, iar lăţimea de circa 2 cm, mai mare decât înălţimea blatului umplut, care şe acoperă pe o faţă cu ciocolată şi care, înainte de întărirea definitivă, se aplică în jurul bucăţilor de blat umplut, cu hârtia în exterior, presând uşor pentru a lua forma bucăţii. Se lasă la rece pentru întărirea ciocolatei, apoi se scoate cu atenţie hârtia. Se aşază în chese, se toarnă frişca bătută cu cacao în formă de spirală până la marginea ciocolatei, folosind poşul cu şpriţ şi se decorează cu un cubuleţ de fruct confiat. NUFERI Se caracterizează prin forma specială de scafă formată din blat şi ciocolată umplută cu cremă, fructe confiate şi frişca. Toate aceste componente îi asigură o valoare nutritivă bună, reprezentată prin 4,2 g proteine, 21,2 g lipide şi 35,4 g glucide ce furnizează în total 360 calorii. Aportul cel mai mare de protide este adus de ouă, frişca (cu valoare biologică mare), de ciocolată şi făină. Lipidele se găsesc într-un raport echilibrat de circa 2/3 de origine animală, furnizate de frişca, unt, ouă, bogate în lecitină şi cefaline, cu acţiune tonifiant asupra sistemului nervos, iar prin prezenţa colinei (ca bază azotată a lecitinelor) protejează celula hepatică. Restul de circa 1/3 sunt lipide de origine vegetală, furnizate în majoritate de ciocolată. Glucidele predominante sunt cu moleculă mică, de tipul zaharozei şi fructozei, provenite din zahăr, ciocolată, fructe confiate, asociate cu cele cu moleculă mare, de tipul amidonului din făină. Cantitatea mare de ciocolată şi cacao, pe lângă gustul deosebit, apreciat de consumatori, conferă şi un rol stimulator al sistemului nervos prin conţinutui de teobromină. Majoritatea componentelor, într-o formă uşor asimilabilă, şi aspectul plăcut al prăjiturii, asigură o digestibilitate uşoară a acestuia. Vase şt ustensile: sunt cele folosite la prăjiturile din blat. Operaţiile pregătitoare sunt: - prepararea blatului de cacao, folosind numai 50 g zahăr şi 3 g cacao din cantităţile prevăzute în reţetă, care după răcire se va tăia mai întâi în două capace, apoi fiecare capac în bucăţi pătrate de mărimea unei prăjituri (4-5 cm):
Cofetar - patiser 85

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

prepararea siropului cu rom - din 20 g zahăr, 10 ml apă şi rom; prepararea cremei - din 50 g zahăr, unt şi restul de cacao; prepararea de frişca bătută, folosind restul de zahăr (45 g); prepararea ciocolatei cuvertură, ca pentru glasare; hârtia pergaminată se taie în formă aproximativă de semioval; fructele confiate se taie cubuleţe. Asamblarea şi finisarea. Fiecare bucată de blat se rotunjeşte prin tăierea muchiilor pe verticală şi se trampează cu siropul cu rom. Ciocolata preparată se întinde pe suprafaţa semiovalelor de hârtie şi, înainte de întărire, se rulează pe bucata de blat în formă de scafă şi se lasă la rece pentru întărirea definitivă. După întărirea ciocolatei pe blat se toarnă crema de cacao cu poşul cu dui, se pun fructele confiate şi se toarnă frişca bătută în formă de spirală. Se desprinde cu grijă hârtia şi se aşază în chesă. Prezentarea şi servirea se fac la bucată, pe farfurioară. 5.3. TEHNOLOGIA PRĂJITURILOR CU FOI DE RULADĂ Prăjiturile cu foi de ruladă au forma cilindrică, determinată de rularea foilor umplute cu cremă. Pentru pregătirea acestor prăjituri se utilizează următoarele semipreparate de cofetărie: foi albe sau colorate de ruladă, sirop (pentru trampat), creme de diferite culori, baroturi, fructe confiate, ciocolată cuvertură preparată etc. Alte componente ale acestor prăjituri sunt: gemuri, marmelade, zahăr farin, cacao. Prăjiturile cu foi de ruladă conţin substanţe nutritive valoroase pentru organismul uman, datorită structurii chimice şi gradului ridicat de asimilare. Glucidele sunt reprezentate în principal de zaharoză şi amidon, iar lipidele de gliceride, steride (colesterol), fosfatice (lecitina). Proteinele de origine animală cu valoare biologică ridicată previn din cremă, ciocolată (unt, frişcă) şi din foile de ruladă (ouă), iar pr0teinele de origine vegetală din foi (făina), din baroturi (fructe uleioase) şi din ciocolată (cacao). Conţinutul mineral al prăjiturilor cu foi de ruladă este determinat de prezenţa siropului, a calciului, a fierului, a magneziului, a potasiului, iar vitaminele sunt atât liposolubile (A, D, E, K), cit si hidrosolubile (B1, B2, B6). Remarcate prin forma specifică şi gustul fin, prăjiturile cu foi de ruladă oferă consumatorilor substanţe nutritive importante. 5.3.1. PROCESUL TEHNOLOGIC GENERAL Este determinată, în principal, de caracteristicile foilor de ruladă: grosime mică şi elasticitate deosebită. Prin compararea cu schema tehnologică a prăjiturilor cu blat, se pot stabili câteva particularităţi: — simplitatea prelucrării iniţiale a foilor de ruladă; — rularea foilor de rulada în locul suprapunerii foilor de blat; — acoperirea executată concomitent pentru mai multe prăjituri; — porţionarea realizată după acoperirea suprafeţei exterioare a foii rulate şi cu pierderi reduse. Dozarea componentelor este operaţia de începere a procesului tehnologic şi constă în cântărirea lor pe baza reţetelor şi a cantităţii de produs finit ce trebuie realizat. Prelucrarea preliminară a componentelor se realizează diferit, în funcţie de natura şi rolul acestora. Foile de ruladă se scutură de făină, se îndepărtează hârtia rămasă de la coacere şi li se fasonează marginile. Cremele se alifiază, se amestecă cu ingredientele prevăzute în reţetă şi se împart în cantităţi corespunzătoare pentru umplere, barotare şi decorare. Fructele confiate se scurg de sirop şi se taie în fâşii mici. Tramparea foilor de ruladă se face cu siropul specific sortimentului, tot cu ajutorul pensulei. Cantitatea de sirop folosită este mai mică decât cea necesară trampării blatului. Tramparea este recomandată pentru foile de ruladă pregătite cu o zi înainte de utilizare, sau pentru cele cu flexibilitate redusă. Umplerea cu cremă se realizează prin întinderea cremei de la mijlocul foii spre margini, în strat cu grosime uniformă şi egală cu cea a foilor. Marginile foilor se lasă fără cremă (circa 1 cm).
Cofetar - patiser 86

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

La unele prăjituri se folosesc mai multe creme pentru umplere. Rularea se începe cu latura lungă a foii şi se face cât mai strâns. Capetele cilindrului format se nivelează cu cremă. Rolurile se pot înfăşură în hârtie-pergament, pentru menţinerea formei. Răcirea se face la temperaturi de 0° ... +4°C, până la întărirea cremei. Timpul de răcire este determinat de diametrul ruladelor, crema folosită la umplere şi temperatura din spaţiul frigorific şi este mai scurt decât timpul necesar răcirii prăjiturilor din blat (30—50 min). Finisarea ruladelor se poate realiza prin mai multe operaţii. După îndepărtarea hârtiei suprafaţa exterioară se lasă neacoperită, poate fi barotată sau poate fi acoperită cu ciocolată (grătar simplu, dubiu sau după fantezia lucrătorului). Barotarea este acoperirea parţială sau totală a unei rulade cu barot. Barotarea parţială se realizează prin ungerea cu cremă a suprafeţei de barotat şi aplicarea cu mâna a baroturi pe suprafaţa unsă. Pentru o barotare totală, rulada se unge în întregime cu cremă şi se rostogoleşte peste barotul întins în strat subţire, pe o suprafaţă plană. Porţionarea ruladelor se face cu atenţie deosebită, folosind un cuţit cu lama bine ascuţită, încălzită în apă fierbinte şi apoi uscată. Porţionarea se poate executa printr-o singură tăiere sau prin două tăieri. Decorarea prăjiturilor cu foi de ruladă este mult mai simplu de realizat, datorită suprafeţei reduse ce poate fi decorată. Deseori decorarea constă în pudrarea cu zahăr sau cu cacao, turnarea cremei în diferitele motive decorative. Ambalarea, individuală sau colectivă, transportul, depozitarea şi comercializarea prăjiturilor cu foi de ruladă nu prezintă deosebiri faţă de condiţiile indicate la prăjiturile cu blat. Perioada maximă de păstrare, conform normelor tehnice în vigoare, este de 24 de ore. 5.3.2. SORTIMENTUL PRĂJITURILOR CU FOI DE RULADĂ Poate fi diferenţiat în funcţie de componentul de baza şi modul de acoperire a suprafeţei exterioare, astfel: a) după componentul de bază : — prăjituri cu foi albe de ruladă ; — prăjituri cu foi colorate de ruladă; b) după modul de acoperire : — prăjituri barotate ; — prăjituri glasate ; — prăjituri acoperite diferit (cu cremă, zahăr farin, cacao). Sortimentul prăjiturilor din foi de ruladă Potcoave Janine Primăvara Marilena Floricica Prăjituri cu foi de ruladă Ruladă cu creme de diferite culori Ruladă cu ponci Ruladă cu nuci Ruladă cu stafide Ruladă fantezie

Tehnologia specifică. Prăjiturile cu foi de ruladă se prepară mai uşor şi în timp mai scurt faţă de prăjiturile cu blat. Forma lor specifică - felii rotunde sau cilindri verticali - se obţine prin modul diferit de porţionare. In tabel sunt date reţetele pentru, prăjituri cu foi de ruladă porţionate, printr-o singură tăiere, în felii rotunde. Se remarcă numărul mic de componente necesare pentru un sortiment: foi, cremă, barot sau ciocolată. Utilizarea cremei ponci demonstrează un mod eficient de valorificare a marginilor cu cremă rezultate de la fasonarea ruladelor, a blatului umplut şi a răzăturilor, tăieturilor
Cofetar - patiser 87

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

de la foi, blat, coji indiene. In etapa iniţială, de pregătire a componentelor, după prelucrarea foilor de ruladă şi a cremelor fructele confiate se taie mărunt pentru adăugarea în cremă la „Rulada oranj" şi în diferite forme estetice pentru decorare. In etapa a doua, de asamblare a semipreparatelor de bază, foile acoperite cu cremă specifică se rulează, se înfăşoară în hârtie şi se răcesc. In etapa finală, de finisare a prăjiturilor, se execută operaţii deosebite, în funcţie de sortiment. Ruladele fistic, oranj şi cu cremă de cacao se barotează total, iar după tăierea în felii se decorează cu fructe confiate doar primele două. Rulada cu ponci are suprafaţa exterioară neacoperită, decorarea făcându-se prin pudrare cu zahăr. Tăierea în felii trebuie să asigure gramajul fiecărei prăjituri. De aceea, lăţimea feliilor se diferenţiază: la rulade cu gramaj de 50 g pe bucată lăţimea recomandată este de 2-2,5 cm, iar pentru prăjituri cu gramaj de 75-80 g pe bucată se recomandă lăţimea de 3-3,5 cm, în funcţie de diametrul ruladei. Un mod deosebit de finisare îl prezintă prăjiturile Marilena. Glasarea în ciocolată se execută după porţionare, prin prinderea în croşetă a feliei de ruladă şi introducerea acesteia în ciocolată cuvertură. Se aşază pe grătar, pentru scurgerea ciocolatei, cu tăietura în jos (pe orizontală) şi după întărirea glazurii se decorează cu grătar de ciocolată executat cu ajutorul unui cornet de hârtie. Reţete pentru prăjituri cu foi de ruladă porţionate în felii - (cantităţi pentru 10 bucăţi)
Componente U.M. Ruladă cu cremă de cacao 50 g 150 280 50 50 Sortiment şi gramaj pe bucată Ruladă cu Ruladă cu fistic cremă de 50 g portocale 80 g 150 150 240 280 30 50 50 15 50 50 10 Ruladă cu ponei 80 g 350 480 0,10 „Marilena" 75 g 300 400 150

Foi albe de ruladă Foi de ruladă cu cacao Cremă de cacao Cremă de portocale Cremă fistic Cremă ponei Coji portocale confiate Pentru barotare Cremă de cacao Cremă de portocale Cremă fistic Barot granulat de nuci, cu nuanţele: - maro - oranj - fistic Pentru decorare Coji portocale confiate Fructe confiate Vanilină Ciocolată preparată

g g g g g g g g g g g g g g g g g

Reţete pentru prăjituri cu foi de ruladă porţionate prin două tăieri (cilindri verticali) (cantităţi pentru 10 bucăţi)
Sortiment şi gramaj pe bucată Componente 1 Foi albe de ruladă Foi colorate de ruladă S i r o p cu aromă portocale Sirop de cafea Cremă de portocale C r e m ă aparel de cacao Cremă aparel de cafea U.M. 2 g g g g g g g „Primăvară" (80 g) 3 300 30 400 „Potcoave" (90 g) 4 300 200 200 200 „Janine" (90 g) 5 _ 300 100 210 120 Ruladă „Fantezie" (80 g) 6 350 290 -

Cofetar - patiser

88

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”
Cremă aparel fistic Fructe confiate Gem de fructe Pentru acoperire Cremă aparel de cafea Barot griat de nuci Barot granulat de nuci Ciocolată preparată Pentru decorare Cremă de portocale Cremă aparel de cacao Crema aparel fistic Fondant de cacao g g g g g g g g g g g 80 20 60 100 65 60 100 40 100 100 40 10 5 200 -

Aceste prăjituri sunt mai atrăgătoare, datorită formei specifice de trunchi iu gramaj mare (80-90 g) pe bucată. Prăjiturile porţionate prin două tăieri sunt complexe din punct de vedere ructural. Pentru pregătirea lor se folosesc siropuri de trampat şi mai multe componente pentru umplere (2-4 creme, fructe confiate, gem). De asemenea, la decorare sunt utilizate diferite elemente decorative. Procesul tehnologic cuprinde atât operaţii comune, cât şi specifice fiecărui sortiment, astfel: - „Primăvara": foile albe de ruladă se trampează cu sirop de portocale sau fructe şi se acoperă cu cremă de fructe. La marginea foii de începere a rulării se aşază fâşii de fructe confiate. După rulare şi răcire, se acoperă cu grătar fin (simplu sau dublu) din ciocolată şi apoi se porţionează. Se decorează cu cremă de portocale turnată ca l ă n ţ i ş o r (cu cornetul) pe marginea suprafeţei oblice. - „Janine": foile colorate de ruladă se umplu cu patru sortimente de cremă, în ordinea următoare, începând dinspre lucrător: cremă de portocale, cremă de cafea, cremă de fistic, cremă cacao. Se aşază fâşii de fructe confiate la marginea foii. După rulare şi răcire se barotează total cu barot granulat maro de nuci şi se porţionează la fel ca la „Primăvara". Se decorează cu cremă fistic turnată sub formă de d o u ă f r u n z u l i ţ e l u n g i , de la bază spre vârful feţei oblice. - „Potcoave": foile albe de ruladă se trampează cu sirop de cafea şi se umplu cu două creme de cafea şi de cacao. După rulare şi răcire se barotează total cu barot griat de nuci şi se porţionează la fel ca la „Primăvara". Se unge toată suprafaţa cu cremă de cafea şi apoi se decorează sugestiv pentru motivarea denumirii: cu cremă de cacao turnată sub formă de p o t c o a v ă; cu fondant cu cacao turnat sub formă de p o t c o a v ă , mai mică decât cea de cremă; cu cremă fistic şi fondant cu cacao sub formă de ş a s e p u n c t e între cele două potcoave (câte trei pe fiecare parte). - Rulada .„Fantezie": foile albe de ruladă se umplu cu gem de fructe (alifiat în prealabil) şi cremă de portocale. După rulare şi răcire se porţionează. Nu se decorează. Porţionarea prin două tăieri se execută astfel: ruloul bine răcit se taie în cilindri lungi de circa 7-8 cm. Fiecare cilindru se taie pe diagonală în două bucăţi care se aşază în poziţie verticală, cu faţa oblică în sus. Tăierea pe diagonală a cilindrilor creează o suprafaţă ovală, mare, care dă posibilitatea decorării cu mai multă imaginaţie. 5.4. TEHNOLOGIA DE PREGĂTIRE A PRĂJITURILOR SPECIALITĂŢI Prăjiturile specialităţi se includ într-o categorie superioară de produse de cofetărie, datorită semipreparatelor componente care le conferă gust, valoare nutritivă şi calorică sporite faţă de prăjiturile obişnuite. Aceste prăjituri pot fi obţinute din diferite foi umplute cu creme pe bază de unt, creme tip fondant sau aparel, colorate şi aromate diferit, cremă ganaj, sau din coji indiene şi merengue umplute cu diferite creme. In compoziţia acestor creme se pot introduce diferite adaosuri, în funcţie de sortiment, de exemplu: fructe confiate, cacao sau sâmburi graşi. Produsele au forme diferite şi sunt decorate cât mai estetic. Glazura prăjiturilor specialităţi este reprezentată de fondant, ciocolată cuvertură sau crema care alcătuieşte umplutura.

Cofetar - patiser

89

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

5.4.1. PRĂJITURI DIN FOI DOBOŞ Sunt produse care au la bază foile doboş umplute cu diferite creme. Ele sunt netrampate şi se pot finisa prin glasare sau barotare, în funcţie de sortiment. Prăjiturile din această grupă au forme diferite, ştraifurile rezultate după umplere putand fi tăiate în bucăţi de diferite forme. Sortimentele se diferen-ţiază în funcţie de cremele folosite, formele pe care le au produsele, modul de finisare (glasare sau barţfcotare) şi decorurile specifice. Din grupa acestor prăjituri fac parte : Doboş, Carpaţi, Cabana, Bucegi, Excelent, Cristina. Prăjiturile din foi doboş ocupă locul desertului într-un meniu, cu rolul de a crea senzaţia de saţietate, sau pot fi servite între mese, completând valoarea nutritivă şi calorică zilnică. Aceste prăjituri au la bază următoarele semipreparate : foi doboş, creme :pe bază de unt cu fondant sau aparel cu arome diferite, baroturi din fondant, ciocolată sau sâmburi graşi, ciocolată cuvertură şi, ca elemente decorative la unele sortimente, frişca bătută. Semipreparatele care stau la baza acestor prăjituri le conferă un aport nutritiv şi caloric de 450—500 cal la 100 g produs. Sortimentul prăjiturilor specialităţi Doboş Doboş cu frişca Carpaţi, Cabana, Bucegi Doboş Excelent Cristina Prajituri Foi Alcazar Richard Aluneta, Timiş, Progres Regence Romanţa Richard Caraiman Negresă Hamburg Indiene cu cremă de cacao Buzdugan Medalion Ciuperci, Pere, Raţe, Pinguin, Piersici Africană Merengue cu cremă de cacao Mignonette

Indiene Prajituri Coji Merengue

Prajituri

Ciocolata

Mascotă Joffre Fructul pădurii Ciuperci cu creme pralină

Procesul tehnologic specific prăjiturilor din foi doboş Operaţiile pregătitoare constau în : — fasonarea foilor doboş la dimensiuni egale ; — omogenizarea cremelor şi încorporarea ingredientelor ; — temperarea glazurii de ciocolată până la 37°— 38 0C; Umplerea foilor cu cremă urmăreşte ca straifurile de cremă să fie uniforme, pentru a evita golurile în secţiune şi pentru a se respecta gramajul produsului finit. Operaţia se realizează cu
Cofetar - patiser 90

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

ajutorul unei palete de inox sau a unui cuţit de cofetărie, de la mijloc spre margini. Răcirea semipreparatelor rezultate se face în spaţii frigorifice la temperaturi cuprinse între 0 ... 4°C, o perioadă de 40—50 min, până la solidificarea cremei. Tăierea în ştraifuri şi bucăţi se execută pe blat de marmură, cu ajutorul unui cuţit de cofetărie introdus în apă caldă. Se va controla masa preparatelor cu ajutorul cântarului, în vederea realizării gramajului. Glasarea produselor se realizează în ciocolata cuvertură. Calitatea glazurii rezultate (luciul şi uniformitatea) şi grosimea ei depind de calitatea ciocolatei şi de respectarea condiţiilor ce se impun la glasare. Barotarea se realizează la unele sortimente în locul glasării. Operaţia constă în acoperirea marginilor produselor cu cremă şi apoi cu baroturi de sâmburi graşi sau din fondant. Prin această operaţie se îmbunătăţesc gustul, valoarea nutritivă şi aspectul produselor. Decorarea prăjiturilor se realizează în funcţie de sortiment şi de fantezia lucrătorului, folosind frişca bătută, ciocolată, diferite baroturi. Ambalarea şi depozitarea. Prăjiturile din foi doboş se introduc în chese, apoi în tăvi sau platouri şi se depozitează în spaţii frigorifice la temperaturi de 0 ... 40C, până la momentul servirii, putând fi păstrate maximum 48 de ore. Schema tehnologică specifică prăjiturilor din foi doboş – este prezentata in Anexa 9. Clasificarea prăjiturilor pe bază de foi doboş - Cabana Prajituri glasate - Bucegi - Excelent Prajituri din foi dobos - Dobos Prajituri barotate - Carpati Prajituri diferit finisate - Dobos cu frisca - Cristina

Fişa tehnologică a prăjiturii Doboş 1) Caracterizarea produsului Prăjitura Doboş este un preparat ce se include în prăjiturile pe bază de foi :ş barotate care, datorită semipreparatelor folosite, conţin majoritatea factorilor itivi, necesari organismului. Astfel, substanţele proteice, elemente cu rol plas-sunt prezente în ouă şi făină (glutenul umed), componente ale foilor doboş; iele se găsesc în untul folosit la crema de cacao, în ouăle utilizate la foile doboş pfipide, steride), cât şi în alunele folosite la barot; glucidele se regăsesc în e semipreparatele folosite. Prăjitura Doboş are, deci, pe lângă valoare nutritivă valoare energetică ridicată 5,6%, lipidele 46,6% şi glucidele 48%. Ea este mandată în alimentaţia corectă a omului sănătos, putând fi servită ca desert intre mese, completând raţia calorică zilnică. 2) Componente pentru 10 buc. a 90 g
Nr. crt. 1 2 3 4 Componente Foi doboş Cremă de cacao Barot granulat de alune Zahăr pentru glasat U.M. kg kg kg kg Cantităţi 0,260 0,550 0,070 0,100 Produs finit

90 g

3) Verificarea calităţii semipreparatelor Se efectuează următoarele determinări, organoleptice: la foile doboş: aspect exterior: culoare galbenă-aurie uniformă, suprafaţă netedă, uşor uscate: aspect în secţiune: structură laxă, grosime uniformă;
Cofetar - patiser 91

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

gust plăcut, specific materiilor prime folosite, la crema de cacao: - culoare specifică pudrei de cacao, consistenţă omogenă, să se întindă cu uşurinţă, să-şi păstreze forma dată prin turnare; gust şi miros plăcute, caracteristice, la barotul granulat de alune: granule cât mai uniforme, de dimensiuni mici, aspect plăcut; gust plăcut, caracteristic. 4) Ustensile şi utilaje: căzănel, tel, planşetă, cuţit de cofetărie cu lamă lată (planşetă inox), cuţit de cofetărie cu lamă suţire, chese, cotlon pentru cazan, frigider. 5) Operaţii pregătitoare se îndepărtează surplusul de faină de pe suprafaţa foilor; se uniformizează 6 foi de doboş; - se reţine o parte din cantitatea de cremă pentru montat ultima foaie şi ungerea marginilor. 6) Proces tehnologic se umplu 5 foi doboş cu cremă de cacao; foile umplute se introduc la rece (0 ... 4°C), pentru solidificarea cremei; - se taie în fâşii late de 6 cm, se ung marginile şi suprafaţa cu crema de cacao reţinută; - se caramelizează zahărul şi se toarnă pe ultima foaie, se însemnează porţiile în stare caldă cu un cuţit uns cu grăsime; se montează foaia obţinută pe restul de foi umplute; se barotează marginile cu barot granulat de alune; se porţionează după semnele făcute la suprafaţa ultimei foi. Gramajul se poate completa, dacă este nevoie, cu aveline din cremă. 7) Verificarea calităţii produsului finit forma: dreptunghiulară; - aspect exterior: glazura de zahăr caramel uniformă, lucioasă, fără crăpături; marginile uniform barotate; - aspect în secţiune: grosimea glazurii uniformă; straturi alternative uniforme, de foi doboş şi cremă de cacao; gust şi miros plăcute, determinate de semipreparatele folosite. 8) Mod de prezentare şi servire - Prăjiturile se introduc în chese, iar acestea, la rândul lor, se aşază pe tăvi sau platouri, în vederea păstrării până la servire. 5.4.1.a. SORTIMENTE DE PRĂJITURI DIN FOI DOBOŞ GLASATE. PROCES TEHNOLOGIC
Componente Ouă Zahăr Făină Ulei Unt Margarina Cacao Esenţe Lapte praf Ciocolată Vanilie Rom U.M. buc g g ml g g g g ml g g g ml „Cabana" 10 buc/70 g 3 375 125 20 235 35 15 1 10 75 0,5 „Bucegi" 10 buc/70 g 2 340 80 30 260 30 15 3 10 100 0,5 10

-

CABANA se umplu 5—6 foi doboş cu cremă de cacao;

Cofetar - patiser

92

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

- se taie în ştraifuri (fâşii); jumătate din ştraifuri se taie pe diagonala înălţimii în două triunghiuri şi se unesc într-un triunghi cu cremă aparel roz; se aşază pe srraifurile netăiate (imitând un acoperiş tipic de cabană) cu cremă de cacao; ştraifurile se glasează în ciocolată cuvertură; se porţionează în funcţie de gramaj şi se introduc în chese. BUCEGI se umplu foile doboş cu cremă aparel de cacao; foile umplute se introduc în spaţii frigorifice pentru solidificarea cremei; se taie în ştraifuri late de 5 cm; - în lungimea ştraifului se toarnă, cu ajutorul unui poş cu dui mare, crema aparel roz, alături cremă aparel de fistic şi deasupra cremă aparel de cacao; se .ntroduc la rece; se glasează în ciocolată; după răcirea glazurii ştraifurile se taie în bucăţi, conform gramajului. 5.4.1.b. SORTIMENTE DE PRĂJITURI DIN FOI DOBOŞ BAROTATE. PROCES TEHNOLOGIC
Componente Foi doboş Cremă de cacao nr. 1 Zahăr pentru griat Barot granulat de nuci sau alune Cremă aparel de diferite culori (fistic) Barot din fondant de cacao Cacao Zahăr U.M. g g g g g g g g „Doboş" 10buc./10g 190 460 80 40 50 „Carpaţi" 10 buc/80 g 190 400 50 80 60 10 -

CARPATI după răcirea şi solidificarea cremei, foile umplute se taie în ştraifuri de 6-7 cm; fiecare ştraif se taie pe diagonala înălţimii, astfel încât se obţin două triunghiuri; - se ung cu cremă de fistic la cele două margini drepte şi se lipesc formând un triunghi; acest triunghi se aşază pe o foaie unsă cu cremă; se unge suprafaţa cu cremă şi se barotează cu barot din fondant de cacao; se porţionează în funcţie de gramaj şi se pudrează cu cacao. 5.4.1.c. SORTIMENTE DE PRĂJITURI DIN FOI DOBOŞ FINISATE DIFERIT. PROCES TEHNOLOGIC DOBOŞ CU FRIŞCA foile umplute se introduc în spaţii frigorifice pentru solidificarea cremei; se taie în ştraifuri late de 7 cm, apoi în bucăţi sub formă de trapez; - preparatele se introduc în chese, se decorează cu frişca bătută peste care se presară barot din fondant de cacao. Observaţii. Prăjitura se mai poate decora cu frişca bătută peste care se presară ciocolată rasă sau un barot colorat din sâmburi graşi. CRISTINA (10 buc x 90 g) - se umplu 5-6 foi doboş cu cacao (200 g), cu frişca bătută (350 g) cu cacao, aromatizată cu vanilină (1/8 g); - foile umplute se ung la suprafaţă cu frişca bătută (60 g) cu cacao (20 g) şi se introduc la rece; se taie apoi bucăţi dreptunghiulare; - se decorează pe toată suprafaţa cu frişca bătută albă (300 g) şi se pudrează cu cacao (10 g). Observaţii. Decorul se mai poate realiza din frişca bătută peste care se toarnă un grătar din ciocolată cuvertură (10 g).
Cofetar - patiser 93

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Tehnica servirii prăjiturilor din foi doboş Prăjiturile sunt servite cu ajutorul farfuriei pentru desert sau farfuriei mici însoţite de o linguriţă. Se servesc pe partea dreaptă a consumatorilor. 5.4.2. PRĂJITURI DIN FOI ALCAZAR Şl RICHARD Aceste prăjituri sunt produse care au ca semipreparate de bază foi Alcazar şi Richard netrampate, umplute cu diferite creme glasate sau barotate şi decorate în funcţie de sortiment. Produsele au forme diferite, ştraifurile rezultate după operaţia de umplere puţind fi tăiate în bucăţi diferite cu ajutorul formelor. Deosebirile între sortimentele din foi Alcazar şi cele preparate din foi Richard se datorează atât foilor utilizate, cremelor, cât şi formelor pe care le au produsele, modul de finisare (glasare sau barotare) şi decorurilor specifice. Prăjiturile din foi Alcazar şi Richard se servesc, de regulă, ca desert la dejun sau cină, având rolul de a crea senzaţia de saţietate, sau între mese, cu scopul de a completa raţia calorică zilnică. Principalele semipreparate folosite la pregătire sunt: foi Alcazar, Richard, creme pe bază de unt cu fondant sau tip aparel cu arome diferite, creme ganaj, baroturi din sâmburi graşi, ciocolata cuvertură, fructe confiate şi elemente decorative (langues de chat). Datorită semipreparatelor folosite, prăjiturile din această grupă au o valoare energetică cuprinsă între 550— 600 cal la 100 g produs. Clasificarea prăjiturilor din foi Alcazar şi Richard - Aluneta - din foi Alcazar - Timis - Progres - Regence Prajituri - Romanta - din foi Richard - Richard - Caraiman

Schema tehnologică pentru prepararea prăjiturilor din foi Alcazar şi Richard – este prezentata in Anexa 10. Fişa tehnologică a prăjiturii Aluneta 1) Caracteristicile produsului Prăjitura Aluneta este un produs de cofetărie din grupa prăjiturilor cu foi Alcazar care, datorită semipreparatelor folosite, au o valoare nutritivă şi gustativă ridicată. Valoarea nutritivă este determinată de: substanţele proteice de gradul I existente în ouă şi glutenul umed din făină, ambele componente ale foilor Alcazar; lipidele existente în grăsimea folosită la crema aparel şi barotul de nuci şi arahide, glucidele prezente în toate semipreparatele folosite. Datorită ponderii mari a lipidelor şi glucidelor, produsul are şi o valoare energetică ridicată, respectiv 536,7 cal, din care substanţe proteice 6%, lipide 51,6%. glucide 42,1%. O pondere mai mică o au vitaminele hidrosolubile, cele liposolubile fiind în proporţie mai mare. Prăjitura este recomandată în alimentaţia raţională a omului sănătos, fiind contraindicată în bolile cardiovasculare, obezitate şi diabet zaharat. Se serveşte la sfârşitul mesei, ocupând locul desertului, sau între mese. completând valoarea calorică zilnică. 2) Componente pentru 10 bucăţi a 85 g/buc.
Nr. crt. 1 2 3 Componente Foi Alcazar Cremă aparel şi alune Fondant alb (ciocolată cuvertură) U.M. kg kg kg kg kg Cantităţi 0,170 0,420 0,250 0,200 0,060 85 g Produs finit Nr. crt. 4 5 6 7 8 Componente Alune prăjite şi decojite Lămâie rasă Coniac Vanilină Jeleu (marmeladă) kg kg 1 kg kg 0,125 0,010 0,040 0,0001 0,100 85 g U.M. Cantităţi Produs finit

Cofetar - patiser

94

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

3) Verificarea calităţii semipreparatelor Se efectuează următoarele determinări: La foile Alcazar: - aspect exterior: foile de culoare galbenă-aurie, uniformă, suprafaţa netedă; uşor uscate, casante; aspect în secţiune: grosime corespunzătoare; gust: plăcut, caracteristic sâmburilor graşi. La crema aparel de alune: crema trebuie să fie afânată, omogenă, consistenţa corespunzătoare sortimentului, să se întindă cu uşurinţă, iar gustul specific materiei prime de bază. La ciocolata cuvertură: culoarea specifică ciocolatei, luciu caracteristic, fără aglomerări, omogenă, suficient de fluidă, cu o bună capacitate de glasare şi solidificare. 4) Ustensile şi utilaje: castroane inox, chipcea, cuţit de cofetărie cu lama lată (paletă inox), cuţit de cofetărie cu lama subţire dinţată, planşetă, cornet din hârtie pergament, cotlon pentru cazan, frigider. 5) Operaţii pregătitoare dozarea semipreparatelor; se îndepărtează surplusul de faină de la suprafaţa foilor; se uniformizează 4-5 foi Alcazar; - se încorporează, în 3/4 din cantitatea de cremă, lămâie rasă, coniac, vanilină şi 1/4 din cantitatea de alune. 6) Tehnica preparării se umplu 4-5 foi Alcazar cu 3/4 din cantitatea de cremă; se lasă la rece pentru solidificarea cremei şi apoi se întoarce invers; se unge cu jeleu sau marmeladă; se glasează ştraiful la suprafaţă cu fondant alb sau ciocolată cuvertură; - se porţionează în bucăţi pătrate cu latura de 5-6 cm. Marginile se ung cu restul de cremă şi se acoperă cu barotul de alune rămas. In mijlocul fiecărei prăjituri se fixează o alună sau o avelină din cremă aparel de alune peste care se toarnă grătar de ciocolată. 7) Verificarea calităţii produsului finit. Se efectuează următoarele determinări organoleptice: formă - pătrată; - aspect exterior - decor simplu realizat din alune sau aveline din cremă aparel de alune, marginile produsului uniform barotate cu alune; - aspect în secţiune - straturi alternative de foi Alcazar şi cremă aparel de alune, grosimea straturilor de cremă uniformă şi egală cu grosimea foilor, consistenţa cremei potrivită; - gust plăcut, dulce, specific cremei aparel de alune şi semipreparatelor folosite. 8) Mod de prezentare şi servire Prăjiturile se aşază în chese şi apoi pe platouri din porţelan sau tăviţe din inox. Se servesc la farfurioară. 5.4.2.a. SORTIMENTE DE PRĂJITURI DIN FOI ALCAZAR. PROCES TEHNOLOGIC
Componente U.M. „Aluneta" „Timiş" „Progres" „Regence" „Romanţa" 10 buc/60 g 170 10 buc/85 g 10 buc/80 g 10 buc/80 g 10 buc/85 g Foi Alcazar Cremă aparel de alune Fondant alb sau ciocolată cuvertură Alune prăjită şi decojite Lamâie rasă Coniac Vanilină Cremă aparel de cacao g g g g g g ml g 170 400 250(60) 125 10 40 0,1 150 400 220 360 280 50 -

Cofetar - patiser

95

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”
Fructe confiate Răzură de ciocolată Langues de chat Barot din fondant de cacao Cremă aparel de cafea g g g g g g 120 20 120 60 15 80 180 460 15 85 400

TIMIŞ

- se umplu 4 foi Alcazar cu 3 straturi de cremă aparel de cacao, în care s-au adăugat fructele confiate tăiate mărunt. Semipreparatele se introduc la rece la temperatura 0-4°C, timp de 1-2 ore, pentru solidificarea cremei; - se taie cu ajutorul unor forme ovale; - se glasează în ciocolată cuvertură complet; - se trasează pe marginea suprafeţei un decor din ciocolată cuvertură sub formă de lănţişor. La mijloc se scrie cu cornetul „TIMIŞ" sau se decorează cu fructe confiate.
PROGRES

se umplu foile Alcazar cu 3/4 din crema aparel cacao, plus fructe confiate: se lasă la rece pentru solidificarea cremei şi apoi se întoarce invers; se glasează ştraiful la suprafaţă cu ciocolată cuvertură; se porţionează în bucăţi pătrate cu cuţitul fierbinte; - pe margini se ung cu restul de cremă şi se acoperă cu barotul din fondant de cacao; - se decorează cu pastile din langues de chat pe suprafaţa cărora se trasează un grătar din ciocolată.
REGENCE

se umplu 4 foi Alcazar cu 3 straturi de cremă aparel-cafea; se introduc la rece 1-2 ore şi se întoarce invers; - se taie în formă de semilună peste care se aplică resturile rămase de la decupare şi transformate în ponci amestecat cu alune prăjite; se glasează în ciocolată cuvertură; produsele se introduc la rece 10-15 min; - pentru decor se trasează un grătar fin din ciocolată cuvertură cu un cornet din hârtie pergament. ROMANŢA - se umplu trei foi Alcazar cu cremă aparel de cafea; se lasă la rece şi apoi se decupează cu o fonnă ovală introdusă în apă fierbinte; se glasează în ciocolată cuvertură complet; - decorul se realizează trasând, cu cornetul, din ciocolată sau cremă de cafea, un portativ muzical la capătul căruia se formează o notă muzicală din ciocolată cuvertură. Se completează decorul cu fructe confiate. 5.4.2.b. SORTIMENTE DE PRĂJITURI DIN FOI RICHARD. PROCES TEHNOLOGIC
Componente Foi Richard Cremă aparel de cacao Coji de portocale confiate Barot granulat de susan Ulei comestibil rafinat Cremă aparel de cafea (Moca) Ciocolată cuvertură U.M. g g g g ml g g „Richard" 10 buc/70 g buc. 330 315 53 55 2 60 „Caraiman" 10 buc/70 g buc. 170 400 10 80 60

RICHARD - se umplu foile Richard cu crema aparel de cacao; - ştraiful format se introduce la rece pentru solidifîcarea cremei; - se taie în bucăţi late de 6-7 cm;
Cofetar - patiser 96

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

- fiecare ştraif se unge pe părţile laterale cu cremă peste care se aplică barot granulat din susan; - suprafaţa fiecărui ştraif se glasează în ciocolată, peste care se imprimă imediat un grătar dublu, cu lama cuţitului; - după solidificarea ciocolatei se porţionează sub formă de trapez, folosind cuţitul introdus în apă fierbinte. In partea mai lată se realizează decor, cu o avelină din cremă şi fructe confiate. CARAIMAN - se umplu 6 foi Richard cu 5 straturi de cremă de cacao, care se introduc la rece 1-2 ore; - se taie ştraifuri late de 8 cm şi fiecare ştraif se taie pe diagonala înălţimii în două triunghiuri dreptunghiulare care se lipesc cu cremă de cafea formând un triunghi; se lipeşte triunghiul format pe o foaie Richard unsă cu cremă de cacao. - se glasează în ciocolată cuvertură; - se porţionează conform gramajului prevăzut de reţetă. Tehnica servirii prăjiturilor din foi Alcazar şi Richard Prăjiturile sunt servite cu ajutorul farfuriei pentru desert sau farfuriei mici, însoţite de linguriţă. Ele se servesc pe partea dreaptă a consumatorilor, ca desert la mesele principale. 5.4.3. PRĂJITURI DIN COJI INDIENE Aceste prăjituri sunt produse de cofetărie care au la bază cojile indiene combinate cu alte semipreparate: siropuri, creme diferite, glazuri diferite, elemente decorative. Spre deosebire de prăjiturile din foi Alcazar şi Richard, în procesul tehnologic lipseşte operaţia de tăiere în ştraifuri şi bucăţi, cojile indiene fiind turnate. Prăjiturile pe bază de coji indiene ocupă acelaşi loc în meniu (desert) şi au acelaşi rol în alimentaţie (de a crea senzaţia de saţietate şi de a completa raţia calorică a zilei) cu cele prezentate anterior. Principalele semipreparate folosite la obţinerea acestor prăjituri sunt: coji indiene, siropuri cu arome diferite (rom sau portocale), creme pe bază de unt cu fondant sau aparel, cremă ganaj, fondant cu cacao sau de culori diferite, ciocolată cuvertură, baroturi din sâmburi graşi, iar ca elemente decorative: jeleu din fructe, marţipan, ciocolată cuvertură, creme diferite, ingrediente (cacao, cafea, fructe confiate). Calitatea prăjiturilor din coji indiene depinde în primul rând de calitatea semipreparatelor folosite. Cojile indiene, turnate în forme rotunde (mari sau mici) sau alungite, constituie elementele de bază ale grupei de prăjituri. Ele sunt asamblate cu diferite creme, apoi glasate sau barotate şi decorate în funcţie de sortiment. Cojile indiene sunt importante surse de substanţe proteice complete: fosfolipide existente în ouă şi glucide reprezentate de amidonul din făină, la care se adaugă zaharoza. Ele aduc un aport scăzut în vitamine, fiind prezente îndeosebi vitaminele complexului B şi vitaminele. E din făină, cat şi vitaminele liposolubile A, D din ouă. Siropurile folosite îmbunătăţesc valoarea gustativă şi nutritiva a prăjiturilor şi măresc aderenţa cremei la cojile trampate. Fiind surse îndeosebi de glucide, aduc un important aport energetic. Cremele pe bază de unt cu fondant sau tip aparel se folosesc atât pentru umplerea cojilor indiene, cât şi pentru barotarea şi decorarea prăjiturilor. Ele sunt surse de substanţe proteice complete, vitamine liposolubile, respectiv hidrosolubile, conţinute de ouă. Aduc însă şi un aport energetic substanţial fiind surse de factori energetici — lipide din ouă (gălbenuşuri), unt (margarina) şi glucide în fondant. Astfel, crema aparel de cacao are valoare energetică de 530 cal la 100 g produs. Glazurile din fondant şi ciocolată cuvertură se folosesc atât pentru acoperirea produselor (glasare): Ciuperci, Negresă, Hamburg, Raţe, Pere, Pinguin, cît şi la realizarea decorurilor pentru produsele : Medalion, Raţe, Pinguin. Fondantul, ca şi siropul, constituie o sursă energetică importanta, datorită glucidelor conţinute în proporţie ridicată (de exemplu, fondantul alb are 415 cal la 100 g produs). Jeleul de fructe, folosit ca element decorativ la produsele Medalion, măreşte substanţial conţinutul în glucide. Marţipanul este utilizat atât la acoperirea suprafeţelor, cât şi la realizarea decorurilor (Raţe, Pinguin). El este o sursă de lipide (din sâmburii graşi), cât şi de glucide (zaharoza din zahărul
Cofetar - patiser 97

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

folosit). Valoarea lor energetică este de 440 cal la 100 g produs. Schema tehnologica de preparare a prajiturilor din coji indiene barotate – este prezentata in Anexa 11. Operaţiile pregătitoare constau în: Fasonarea cojilor indiene reprezintă aducerea acestora la dimensiuni egale, cu ajutorul unor stanţe (forme metalice) sau şabloane. Umplerea cu cremă şi asamblarea. Se efectuează cu ajutorul poşului cu dui. Stratul de cremă trebuie să aibă grosime uniformă şi să fie dozat încât să corespunda gramajului produsului finit. După turnarea cremei se aşază a doua coajă şi se presează uşor între degete pentru fixare şi pentru egalizarea grosimii acesteia. Crema ce iese în afara cojilor se nivelează, pentru umplerea spaţiului dintre coji. Glasarea se face fie în fondant aromatizat corespunzător sortimentului, fie în ciocolată cuvertură. Calitatea glazurilor rezultate depinde de condiţiile de calitate ale maselor de fondant sau ciocolată, de modul în care au fost trampate la suprafaţă cojile, precum şi de temperatura optimă a glazurilor care este de 37—40°C. Glazura obţinută trebuie să fie netedă, de culoare uniformă, lucioasă, fără aglomerări, de grosime uniformă în secţiune. Operaţia de glasare se execută manual, prin îmbrăcarea suprafeţei prăjiturilor cu o masă de fondant sau ciocolată cuvertură. Masele respective se vor păstra la temperaturile optime cu ajutorul unei băi de apă caldă. Produsele glasate au un aspect mai atrăgător, o valoare gustativă şi nutritivă sporită. Decorarea produselor. Se impune ca decorul realizat să fie cât mai simplu şi în concordanţă cu caracteristicile prăjiturii. Ca elemente decorative se pot folosi creme diferite jeleul de fructe, marţipanul, frişca bătută etc. Depozitarea. Prăjiturile din coji indiene se depozitează în spaţii frigorifice la temperaturi cuprinse între 0° şi 4°C şi se aşază în tăvi confecţionate din tablă de aluminiu, putând fi păstrate maxim 48 ore. Clasificarea prăjiturilor din coji indiene - Negresa - pe baza de crema ganaj - Hamburg Prajituri din coji indiene - Indiene cu crema cacao - Buzdugan, Medalion - Ciuperci, Pere, Rate, Pinguin, Piersici Fişa tehnologică a prăjiturii Buzdugan 1) Caracteristicile produsului Prăjitura Buzdugan este un produs de cofetărie din grupa prăjiturilor din coji indiene, apreciată ca având o valoare nutritivă şi energetică ridicată. Valoarea nutritivă este determinată de substanţele proteice complete existente în ouă, cât şi de glutenul din faină - materii prime care intră în componenţa cojilor indiene, valoarea energetică de 365,5 cal este determinată de lipidele existente în crema de cacao (unt), cojile indiene (ouă) si barotul griat de nuci (miezul de nucă) în proporţie ie 55,4%, cât şi de 44,6% glucide conţinute de toate semipreparatele folosite. De temenea, proteinele aduc un aport de 5,2%. O pondere mai mică o au vitaminele, remarcându-se, în special, cele mosolubile, prezente în cojile indiene (ouă) cremă de cacao (unt). Datorită conţinutului substanţial în lipide şi glucide, prăjitura nu este recomandată în lamentaţia dietetică. Se serveşte la sfârşitul mesei, deci ca desert, sau între mese, :npletând raţia calorică zilnică. 2) Componente pentru 10 bucăţi a 75 g/buc
Nr. crt. 1 Componente Coji indiene U.M. Cantităţi kg 0,140 Produs Nr. finit crt. 4 Componente Barot griat de U.M. Cantităţi Produs finit

- pe baza de crema cu fondant (aparel)

Cofetar - patiser

98

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”
nuci 5 Cacao kg kg 0,090 0,015 75 g

2 3

Sirop cu rom Cremă de cacao nr. 1

1 kg

0,100 0,470

75 g

3)Condiţii de calitate a semipreparatelor. La cojile indiene: forma rotundă; aspect exterior: culoare galbenă-aurie, crescute; aspect în secţiune: structură lejeră, porozitate uniformă; gust: plăcut, caracteristic materiilor prime folosite. La siropul cu rom: - aspect limpede, fără sedimente, de concentraţie corespunzătoare, gust plăcut determinat de esenţa de rom. La crema de cacao (pe bază de unt cu fondant): - culoare specifică pudrei de cacao, crema trebuie să fie omogenă, consistenţa cremoasă, mirosul şi gustul plăcute, determinate de cacao şi de esenţe (rom. vanilină), să se întindă cu uşurinţă, iar la decor să-şi păstreze forma dată prin turnare. La barotul griat de nuci: - culoare brun-roşcată, granule uniforme, aspect plăcut, gust şi aromă specifice zahărului caramel şi miezului de nucă. 4) Ustensile şi utilaje - castroane inox, cuţit de cofetărie din inox, planşetă, poş cu dui mic, chese. tăvi, robot de cofetărie, cotlon pentru cazan, frigider. b) Operaţii pregătitoare dozarea semipreparatelor; fasonarea cojilor indiene; - omogenizarea cremei de cacao nr. I şi reţinerea a 70% din cantitatea de cremă pentru barotat şi decor. 6) Tehnica preparării cojile indiene se trampează cu sirop cu rom; - cojile trampate se umplu cu 30% din cantitatea de cremă de cacao, după care se introduc la rece, la temperatură de 0 ... 4°C, pentru solidificarea cremei: marginile se ung cu cremă de cacao şi se barotează cu barot griat de nuci: - decorul se realizează cu ajutorul poşului cu dui cu care se toarnă mici conuri pe toată suprafaţa cojilor de indiene; se pudrează cu cacao sau se finisează, în funcţie de fantezia lucrătorului, astfel: spirale din cremă fistic deasupra fiecărui con; vârfurile conurilor se glasează în ciocolată cuvertură; pudrare cu zahăr farin; - în cadrul expoziţiilor, pentru o prezentare plăcută, se aplică toate decorurile. 7) Verificarea calităţii produsului forma: cilindrică, cu diametrul de 5-6 cm; - aspect exterior: decorul simplu realizat din cremă de cacao nr. I turnată sub formă de mici conuri, care reprezintă ţintele buzduganului; marginile uniform barotate; - aspect în secţiune: stratul de cremă de cacao din.trei coji de grosime uniformă; consistenţa cremei de cacao potrivită, structura cojilor indiene lejeră, poroasă; - gust: plăcut, cu aromă de rom, potrivit de dulce, specific materiilor prime folosite. 8)Mod de prezentare şi servire Prăjiturile se aşază în chese şi apoi pe platouri. Se servesc la farfurioară. 5.4.3.a. SORTIMENTE DE PRĂJITURI DIN COJI INDIENE PE BAZĂ DE CREMĂ GANAJ. PROCES TEHNOLOGIC
Cofetar - patiser 99

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”
Componente I. Coji indiene Ouă Zahăr Făină II. Cremă ganaj Ciocolată cuvertură Frişca Struguri în alcool Coji portocale Vanilină pură Alune Cremă excelent de cacao Ciocolată cuvertură pentru glasat Ulei U.M „Negresă" 10 buc/70 g 150 40 65 100 100 25 0,2 200 100 110 10 „Hamburg" 10 buc/70 g 150 45 65 100 130 250 170 40

g g g g g g g g g g g ml

NEGRESĂ - se umplu cojile indiene cu crema ganaj amestecată cu fructe confiate; lojile iu partea bombată la exterior; - semipreparatele se asamblează şi se introduc la rece la temperatura 0-4°C, timp de 30-40 min; - exteriorul se unge cu cremă de cacao excelent şi se barotează cu barot natural peste care se aplică stratul de ciocolată. HAMBURG - crema ganaj se toarnă pe suprafaţa unei coji cu ajutorul, poşului cu dui în formă de con. Se fixează pe cremă bobite de struguri la distanţe egale, se introduce la rece la 0-4°C; după răcire se glasează în ciocolată cuvertură.

5.4.3.b. SORTIMENTE DE PRĂJITURI DIN COJI INDIENE PE BAZĂ DE CREMĂ DIN UNT (CU FONDANT SAU APAREL). PROCES TEHNOLOGIC
Componente U.M. „Indiene" cu cremă cacao 10 buc./ 60 g 140 180 70 _ 250 -g „Buzdugane" „Medalion" „Ciuperci" „Pere" 10 buc./ 75 g 140 470 100 90 _ 10 buc./ 85 g 140 _ 120 25 40 360 70 200 5 10 10 buc./ 80 g 130 365 70 10 buc./ 100 g 160 _ 180 400 40 „Raţe" 10 buc./ 100 g 140 vanilie 120 albă 260 100

Coji indiene Cremă de cacao Sirop de trampat cu rom Sirop de fructe Barot griat de nuci Ciocolată cuvertură Agar-agar Cremă aparel de portocale Coji merengue Fondant de cacao Cacao Barot din fondant Cremă de unt, diferite arome Coji portocale confiate Fondant alb de pati-

g g

ml ml g g g g g g g g

Cofetar - patiser

100

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”
serie Coloranţi alimentari Coji de pepene confiat Marţipan din nuci Jeleu de fructe Cremă aparel, diferite culori Barot granulat 340 0,02 fistic 7,5 100 350 0,01 roşu 90 5 25 -

g

g g

g g

INDIENE CU CREMĂ DE CACAO cojile indiene se trampează cu sirop cu rom; se umplu cu cremă de cacao şi se dau la rece, pentru a se solidifica crema; - se glasează în fondant de cacao şi se decorează cu un grătar din fondant turnat cu cornetul din hârtie pergament. MEDALION se trampează cojile indiene cu sirop de fructe colorat în roz; - se umplu cojile trampate cu 3/4 din cantitatea de cremă aparel de fructe, având părţile bombate în interior. Se introduc la rece la temperatura de 0 ... 4°C, pentru solidificarea cremei; marginile se barotează cu barot granulat de nuci. Decorul se execută astfel: cu ajutorul poşului cu dui se toarnă pe margini mici conuri din cremă aparel de fructe (asemănător decorului de la Buzdugan), vârfurile conurilor se glasează pe jumătate în ciocolată cuvertură; în mijloc se introduce jeleul. CIUPERCI se trampează cojile indiene cu sirop cu rom; - cojile indiene trampate se glasează în fondant de cacao pe suprafaţa rornbată; - se aşază în chese cu partea glasată în jos, cate o coajă pentru fiecare prajitură; - se toarnă crema cu ajutorul poşului cu şpriţ sub formă de cercuri c o ncentrice; se pudrează cu cacao; - cojile merengue se ung pe suprafaţa bazei cu cremă de cacao şi se barotează cu barot din fondant de cacao; - pentru decor se montează în cremă, la mijloc, codiţele din coji merengue. Aceste codite pot fi realizate şi din coji indiene sau ponci. PERE (10 buc. x 100 g) se trampează cojile indiene, în formă de pară, cu sirop de fistic; - cojile trampate se umplu cu crema de fistic în care s-au adăugat fructe confiate, după care se introduc la rece la temperatura de 0 ... 4°C; prăjiturile se glasează în fondant colorat fistic; - pentru decor se montează pe fiecare „pară" coji de pepene confiate, imitând codiţa; lângă codiţe se fac 2 frunzuliţe din cremă de fistic. Observaţii: se recomandă concordanţă între culoarea şi aroma cremei, siropului şi fondantului; toate acestea pot fi de fistic, de portocale sau de fructe. RAŢE (10 buc. x 100 g) se trampează cojile indiene, în formă de pară, cu siropul de vanilie; se umplu cojile trampate cu crema aparel albă amestecată cu fructe confiate se asamblează, şi se introduc la rece la 0 ... 4°C: - se fixează pe cojile indiene capete de raţă cu gât realizate din marţipan. care se lipesc cu jeleu de fructe, se glasează, în fondant alb; se montează ciocurile de raţă preparate din marţipan roz; se punctează ochii cu fondant de cacao; se completează decorul cu cremă de fistic, sub forma aripilor. PINGUIN (10 buc. x 80 g)
Cofetar - patiser 101

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

se unifonnizează câte două coji indiene (175 g) cu aspect de pară; se scobesc cojile indiene la mijloc; - aluatul fraged (100 g) se întinde în grosimi de 1 cm şi se decupează cu c formă rotundă cu diametrul de 4-5 cm., Rondelele obţinute se coc; se umplu cojile indiene cu crema aparel de cafea (200 g); se lasă la rece pentru solidificarea cremei. - se trampează cojile umplute cu sirop de cafea (125 ml); - deasupra fiecărei rondele din aluat fraged se face o avelină din crema de cafea peste care se montează cojile indiene cu vârful în sus; - în partea ascuţită a perelor se aplică capul din cremă cafea reprezentat printr-o pară mică, turnată cu poşul cu dui uşor înclinat. Partea exterioară a prăjiturii se glasează cu ciocolată (450 g), reprezentând spatele pinguinului. Partea interioară se îmbracă în marţipan alb (200 g). Pe suprafaţa marţipanului se crestează aripioarele cu ajutorul foarfecelor; - se punctează ochii cu cremă. PIERSICĂ (10 buc. x 100 g) - se umplu cojile indiene cu cremă de cacao nr. I (300 g), având la exterior cartea bombată a cojilor şi în interior fructe confiate 50 g; - după solidificarea cremei se trampează cojile şi fiecare prăjitură se acoperă la exterior cu marţipan colorat oranj (400 g); - se accentuează golul dintre cele două coji prin presare cu ajutorul unui beţişor, imitând cele două jumătăţi ale fructului: - pe părţile bombate ale prăjiturii se pune puţin colorant alimentar, pentru a imita culoarea naturală a piersicilor; - se completează decorul cu o codiţă şi frunzuliţă din cremă verde (30 g). Tehnica servirii prăjiturilor din coji indiene Prăjiturile sunt servite cu ajutorul farfurioarei pentru desert sau farfuriei mir. (jour) însoţite de linguriţă (în cazul în care nu a fost aşezată, în prealabil, pe mas! Farfuriile cu prăjituri se ridică de la secţie, se aşază pe tavă adusă şi ţinută re antebraţul şi mâna stângă şi se transportă, la masă, servindu-se pe partea dreapta a consumatorilor. In cazul în care se aduc şi linguriţele, acestea se aşază fie pe marginea farfuriei, lângă prăjitură, cu partea concavă în sus, fie se aşază cu căuşul în jos pe marginea farfuriei şi cu mânerul sprijinit de tăblia mesei. 5.4.4. PRĂJITURI DIN COJI MERENGUE Acestea sunt produse obţinute pe bază de coji merengue, netrampate, asamblate cu diferite creme, glasate sau barotate şi decorate îndeosebi cu frişca. Prăjiturile din această grupă, ca şi cele din coji indiene, se obţin prin asamblarea cojilor merengue, folosind o cremă, în funcţie de sortiment. Deosebirea dintre sortimente se datoreşte atat cremelor folosite, cât şi modului de finisare (glasare sau barotare) şi decorurilor caracteristice. Aceste prăjituri pot constitui desertul unui meniu sau pot fi servite între mese. Semipreparatele folosite la obţinerea lor sunt: coji merengue, creme pe bază de unt cu fondant, cremă ganaj, baroturi din sâmburi graşi, ciocolată cuvertură, frişca bătută. Aceste semipreparate conferă prăjiturilor din coji merengue valori energetice de aproximativ 480 cal la 100 g produs. Cojile merengue turnate în forme alungite constituie baza acestor prăjituri. Fiind obţinute dintro compoziţie de bezea, deci fără făina, ele constituie importante surse de substanţe proteice de gradul I. Prin prezenţa zahărului, ele aduc şi un aport energetic de 360 calorii la 100 g produs. Barotul din sâmburi graşi (miez de nucă) este utilizat ca adaos în creme, ca element decorativ sau la barotarea marginilor. El este o sursă de lipide (ce conţin acizi graşi nesaturaţi) în miezul de nucă, cât şi de glucide — zahărul folosit. Frişca bătută este folosită îndeosebi ca element decorativ. Ea este o sursă îndeosebi de lipide 32 %, substanţe proteice complete 2,5 %, vitamine liposolubile A, D. Fiind bătută cu zahăr, ea aduce prăjiturilor şi un aport substanţial în glucide.
Cofetar - patiser 102

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Procesul tehnologic specific prăjiturilor din coji merengue este redat în Anexa 12. Operaţiile pregătitoare constau în: — împerecherea cojilor cu aceleaşi dimensiuni; — omogenizarea cremelor şi încorporarea ingredientelor. Aceasta consta în amestecarea cremelor diferite cu adaosuri (barot de nuci, fructe confiate) în funcţie de sortiment; — tăierea fructelor confiate; — prepararea ciocolatei cuvertură la temperatura de 38°C, corespunzătoare glasării; — umplerea cojilor cu cremă; cojile merengue fasonate se umplu cu crema, asemănător cojilor indiene. Cojile se asamblează printr-o uşoară apăsare între degete şi apoi se nivelează marginea lor cu cremă. Glasarea şi barotarea se realizează ca şi la prăjiturile din coji indiene. Decorarea se realizează cu frişca bătută, fructe confiate sau ciocolată, cuvertură. Clasificarea prăjiturilor din coji merengue - Africană - Merengue cu cremă de cacao - Mignonette Fişa tehnologică a prăjiturii Africana 1) Caracterizarea produsului Prăjitura Africana este un sortiment din grupa prăjiturilor din coji merengue care, datorită semipreparatelor folosite, conţine toţi factorii nutritivi necesari proceselor metabolice din organism, substanţe proteice în cojile merengue (ouă), crema ganaj (frişca); lipide în crema ganaj; gliceride, (în frişca) şi barotul de nuci (miezul de nucă); glucide în toate semipreparatele folosite. O pondere mai mică o au vitaminele, fiind prezente îndeosebi cele liposolubile, în special A şi D. Datorită ponderii destul de mari a glucidelor şi lipidelor, prăjitura are o valoare energetică de 249 kcal/55 g şi nu este recomandată în alimentaţia dietetică, ea servind pentru completarea, raţiei calorice zilnice. 2) Componente pentru 10 buc a 55 g/buc.
Nr. crt. 1 2 Componente U.M. Cantităţi Produs finit Nr. crt. 55 g 3 4 Componente U.M. Cantităţi Produs finit

Prăjituri din coji merengue

Coji merengue Cremă ganaj

kg kg

0,170 0,320

Glazură de cioco lată Barot de nuci

kg kg

0,110 0,010

55 g

3) Verificarea calităţii semipreparatelor Se efectuează minatoarele determinări organoleptice: La cojile merengue: aspect exterior: culoare albă, bombare, suprafaţa netedă; - aspect în secţiune: cojile prezintă potrozitate uniformă, sunt casante (nu pot fi rupte, se sfărâmă); gust; dulce, plăcut. La crema ganaj: - culoarea specifică ciocolatei, afânare şi consistenţă corespunzătoare, gust dulce-amărui, caracteristic ciocolatei. La ciocolata cuvertură: - culoarea specifică ciocolatei, luciu caracteristic, fără aglomerări, omogenă, suficient de fluidă, cu o bună capacitate de glasare. 4) Ustensile şi utilaje - cuţit de cofetărie, poş cu dui, castroane inox, cornet din hârtie pergament, tavă, croşetă, cotlon pentru cazan, frigider. 5) Operaţii pregătitoare: prelucrarea ciocolatei cuvertură;
Cofetar - patiser 103

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

împerecherea cojilor merengue cu aceleaşi dimensiuni. 6) Tehnica preparării - se umplu cojile merengue cu crema ganaj, având părţile bombate în interior, pentru a asigura înălţimea corespunzătoare prăjiturii. Semipreparatele se introduc la rece (0-4°C), timp de 30-40 minute; - se glasează apoi în ciocolată cuvertură una din coji şi jumătate din înălţimea cremei ganaj; decorul se realizează din urmele croşetei şi din barot de nuci. 7) Verificarea calităţii produsului finit - aspect exterior: glazura de ciocolată netedă, lucioasă, fără crăpături, decorul completat cu barot de nuci; - aspect în secţiune: grosimea stratului de cremă ganaj uniformă, cojile merengue bine uscate; gust plăcut, dulce-amărui. 8)Mod de prezentare şi servire Fiecare prăjitură se aşază în chese, iar acestea, la rândul lor, într-o tavă, în vederea prezentării. 5.4.4.a. SORTIMENTE DE PRĂJITURI DIN COJI MERENGUE. PROCES TEHNOLOGIC
Componente U.M. „Africană" 10 buc/55 g 170 320 110 10 „Merengue" cu cremă de cacao 10 buc/80 g 230 5 200 15 380 „Mignonette" 10 buc/80 g 180 70 250 240 60 10 1 0,1 20

Coji merengue Cremă ganaj Glazură de ciocolată Barot de nuci Cremă de cacao Miez de nucă Frişca bătută Fructe confiate asortate Rom superior Apă de flori Colorant alimentar verde Ciocolată cuvertură

g g g g g g g g ml ml g g

MERENGUE CU CREMĂ DE CACAO - se împerechează cojile merengue cu aceleaşi dimensiuni; - se omogenizează crema de cacao, încorporându-se barotul de nuci; - se umplu cojile merengue cu cremă de cacao în care s-a adăugat barot de nuci; - se introduc în spaţii frigorifice; - se decorează cu frişca bătută, acoperind stratul de cremă dintre cele 2 coji merengue cu poşul cu şpriţ, peste care se presară barot granulat de nuci. MIGNONETTE - se reţine 1/3 din cantitatea de cremă de cacao pentru decor; - în restul de cremă se încorporează fructele confiate, amestecându-se pentru omogenizare; - se prepară romburi din ciocolată cuvertură pentru decor; - cojile merengue se umplu cu cremă de cacao şi se asamblează cu părţile bombate la exterior; - semipreparatele obţinute se barotează pe margini cu barot granulat verde de nuci; pe suprafaţa prăjiturilor se trasează un cerc din cremă de cacao, în care se toarnă rozete din frişca colorată verde şi se înfig romburi din ciocolată cuvertură. 5.4.5. PRĂJITURI SPECIALITĂŢI DE CIOCOLATĂ Specialităţile de ciocolată sunt prăjituri obţinute din cremă ganaj, fructe confiate, ciocolată cuvertură şi alte adaosuri, glasate în ciocolată şi decorate cât mai simplu, tot cu ciocolată. Produsele nu se însiropează, nu se porţionează, din schema tehnologică lipsind şi operaţia de barotare. Aceste prăjituri constituie un valoros desert sau pot fi servite ocazional. Semipreparatele utilizate la obţinerea prăjiturilor specialităţi de ciocolată sunt: ciocolată
Cofetar - patiser 104

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

cuvertură, cremă ganaj, fructe confiate, pralină cu fondant, ,,langues de chat", fondant alb de bombonerie, cacao. Datorită semipreparatelor valoroase pe care le conţin, aceste prăjituri au o apreciabilă valoare nutritivă şi calorică. Din aceste considerente, gramajul specialităţilor de ciocolată este mai mic decât al prăjiturilor anterioare (30—50 g), excepţie făcând mascota, care are 70 g/buc. Ciocolata cuvertură intră în compoziţia cremei ganaj, dar este folosită şi la glasarea prăjiturilor. Datorită materiilor prime care intră în. componenţa ei, ciocolata cuvertură are valoare energetică ridicată (536 calorii la 100 g produs), conţinând 63% glucide şi aproximativ 30% lipide,, imprimând produselor un rol stimulativ. Langues de chat Este un semipreparat folosit la obţinerea produsului Joffre. Datorită elementelor componente, are o valoare nutritivă şi energetică sporită.. Valoarea nutritivă este dată de substanţele proteice complete din albuşurile de ouă, frişca lichidă, cât şi de vitaminele liposolubile A, D din frişca,, complexul B şi vitamina E din făină. Valoarea energetică de 530 cal la 100 g produs este determinată de glucidele din făină, zahăr şi gliceridele, steridele conţinute de frişca. Clasificarea prăjiturilor specialităţi din ciocolată este prezentată în schemă. - pe baza de crema ganaj - Mascota - Joffre Specialitati de ciocolata - pe baza de crema cu praline - Fructul padurii - Ciuperci cu crema de pralina Procesul tehnologic specific prăjiturilor specialităţi de ciocolată este indicat în Anexa 13. Fişa tehnologică a prăjiturii Mascotă 1) Caracterizarea produsului Prăjitura Mascotă, inclusă în grupa specialităţilor de ciocolată pe bază de ::emă ganaj, are un conţinut valoros nutritiv şi îndeosebi caloric, în produs se regăsesc substanţe proteice cu: rol plastic în organism - 3,4%, conţinute de crema ganaj (frişca): factori energetici, lipide în proporţie ridicată 42,8% în crema ganaj glicerite, steride în frişca), ciocolată cuvertură (ulei) şi glucide 53,8% prezente în crema ganaj, cojile de portocale confiate şi ciocolata cuvertură. Având un conţinut energetic ridicat (323 kcal/buc), prăjitura, nu este indicată în alimentaţia dietetică. Poate fi servită ca desert sau ocazional. 2) Componente pentru 10 buc. a 70 g/buc.
N Componente r . 1 2 3 4 Frişca Ciocolată cuvertură Ciocolată menaj Zahăr U.M. Cantităţi Produs Nr. finit crt. kg kg kg kg 0,200 0,130 0,175 0,055 70 g 5 6 7 8 Componente U.M. Cantităţi Produs finit kg g 1 kg 0,030 0,10 0,010 0,190 70 g

Unt Vanilină Rom Coji de portocale confiate

3) Verificarea calităţii semipreparatelor Se efectuează următoarele determinări: La crema ganaj: - culoarea specifică, determinată de ciocolată, consistenţa corespunzătoare, gustul dulce-amărui caracteristic ciocolatei. La ciocolata cuvertură: culoare specifică ciocolatei, cu luciu, omogenă, cu bună capacitate de glasare. 4) Ustensile şi utilaje - planşetă, cuţit de cofetărie, poş cu dui, chipcea, castroane inox, chese, frigider. 5) Operaţii pregătitoare - dozarea semipreparatelor;

Cofetar - patiser

105

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

- tăierea fructelor confiate şi încorporarea lor în crema ganaj (în componenta cremei s-au adăugat zahăr, unt şi rom); prepararea ciocolatei cuvertură; - turnarea unei părţi din ciocolata cuvertură în chese (mularea ciocolatei) pentru acoperirea pereţilor interiori şi îndepărtarea surplusului; 6) Tehnica preparării Crema ganaj se toarnă în chesele în care a fost mulată ciocolata. Se introduc chesele la rece la temperatura 0-4°C, pentru solidificarea cremei. Se glasează apoi în ciocolată cuvertură. Se demulează prăjiturile (se scot din chese) şi se introduc la rece cu baza în sus. 7) Verificarea calităţii produsului prin examen organoleptic. Aspect exterior: glazura de ciocolată netedă, cu luciu caracteristic. Aspect în secţiune: grosimea stratului de glazură uniformă; consistenţa cremei ganaj potrivită, fructele confiate uniform repartizate în cremă; Gust: plăcut, dulce-amărui, caracteristic ciocolatei. 8)Mod de prezentare şi servire Prăjiturile se aşază în chese obişnuite, cu baza în sus şi apoi pe platouri din porţelan sau tăviţe din tablă inox. Se servesc la farfurioară. 5.4.5.a. SORTIMENTE DE PRĂJITURI SPECIALITĂŢI DE CIOCOLATĂ CU CREMĂ GANAJ. PROCES TEHNOLOGIC JOFFRE crema ganaj se toarnă cu ajutorul poşului cu dui pe capace (rondele) din langues de chat, în formă cilindrică, cu înălţimea de 4-4,5 cm; se montează deasupra capace din langues de chat; se introduc în camera frigorifică; produsele se glasează în ciocolată cuvertură, având ca decor urmele croşetei.
Componente U.M. Joffre" 10 buc/33 g 100 0,02 10+120 10 30 „Fructul pădurii" 10 buc/45 g 65 110 0,05 110 10 180 55 15 5 „Ciuperci" cu cremă pralină 10 buc/55 g 115 0,03 105 10 250 130 -

Frişca 32% grăsime Coji portocale confiate Unt Vanilină pură Ciocolată cuvertură Ulei Langues de chat Fondantul alb de patiserie Pralină cu fondant de cacao Cacao Zahăr farin

g g g g & g ml g g g g g

5.4.5.b. SORTIMENTE DE PRĂJITURI SPECIALITĂŢI DE CIOCOLATĂ PE BAZĂ DE CREMĂ CU PRALINĂ. PROCES TEHNOLOGIC FRUCTUL PĂDURII - crema de cacao cu pralină şi fondant se toarnă în fonnă de semisferă pe hârtie pergament (cu ajutorul poşului cu dui); după răcire se asamblează emisferele, introducând la mijloc fructe confiate; sferele se rotunjesc cu mâna, folosind zahăr pudră; se introduc la rece; se glasează în ciocolată cuvertură. CIUPERCI CU CREMĂ DE PRALINĂ se toarnă crema cu pralină pe hârtie-pergament, sub forma pălăriilor şi codiţelor de ciuperci; se introduc în camera frigorifică;
Cofetar - patiser 106

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

- se aplică codiţele cu vârful în mijlocul fiecărei pălăriuţe, întoarsă cu partea bombată în jos. Fixarea se face cu ciocolată cuvertură; - după fixare, se glasează complet în ciocolată. Pe suprafaţa picioruşului se presară barot verde.

Capitolul 6 TEHNOLOGIA DIFERITELOR GLAZURI Şl A ELEMENTELOR DE DECOR PENTRU TORTURI
Elementele de decor pentru torturi sunt semipreparate obţinute prin prelucrarea la rece sau la cald, în scopul finisării şi înfrumuseţării torturilor. Din punct de vedere nutritiv, elementele de decor conţin multe glucide sub formă de glucoza şi zaharoză, contribuind, astfel, la completarea valorii energetice a torturilor cu care se combină în procesul de finisare. Rolul şi importanţa elementelor de decor: participă la finisarea torturilor; întregesc şi completează aspectul comercial; completează gramajul torturilor; acoperă anumite defecte de aspect apărute în procesul de finisare ; pun în valoare pregătirea profesională şi măiestria lucrătorilor cofetari; sunt un mijloc rapid şi eficient pentru reclama laboratorului; - cu ajutorul elementelor de decor specifice, torturile se pot prezenta la diferite evenimente de familie (aniversare, nuntă etc.). 6.1. ELEMENTE DE DECOR DIN ZAHĂR Elementele de decor din zahăr sunt cel mai mult utilizate, aproape în toate laboratoarele de cofetărie şi pentru toate sortimentele de torturi. Această largă utilizare este determinată de compoziţia de bază, care permite colorarea într-o paletă largă de culori şi obţinerea diferitelor flori. Sunt apreciate pentru coloritul lor viu şi valoare energetică mare furnizată de prezenţa zaharozei şi glucozei.
Cofetar - patiser 107

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Pentru prepararea acestor elemente de decor: - se amestecă zahărul cu apă (cât să-l acopere) şi glucoza, care să împiedice procesul de recristalizare a siropului. Glucoza se poate înlocui cu oţet sau crem-tartar, care asigură siropului o limpiditate mai bună şi un luciu mai pronunţat; - siropul se fierbe, amestecându-l până la dizolvarea completă a zahărului, după care se curăţă pereţii interiori ai vasului cu un tifon curat, umezit, pentru a nu permite depunerea cristalelor de zaharoză; - fierberea este continuă, până la proba da caramel (puţin sirop introdus în apă rece să formeze o bomboană casantă - sfărâmicioasă); - dacă se obţin elemente de decor cu o singură culoare, siropul se colorează intens când prezintă proba de fierbere. Dacă se obţin mai multe culori din acelaşi sirop, acesta se răstoarnă pe masa de marmură unsă cu ulei şi se lasă să se tempereze atât cât să permită prelucrarea manuală; - se împarte în mai multe bucăţi şi fiecare se colorează după preferinţă (verde, roşu, galben, violet); - se trage (tablează) compoziţia manual, îndoind marginile spre mijloc şi trăgând apoi în lungime sau deasupra unui cârlig fixat în perete până se deschide la culoare, capătă luciu pronunţat şi se întăreşte. Se modelează în formă rotundă, se aşază deasupra unei site pentru a-şi menţine temperatura. Pentru modelarea elementelor de decor se încălzeşte o porţiune mică din compoziţie, care se întinde foarte subţire şi, cu degetul mare al mâinii drepte, se trag petalele florilor dorite. După ce s-a obţinut un număr suficient de petale se trece la montarea florii, încălzind până aproape la topire partea inferioară a fiecărei petale şi unind-o cu altele până se formează floarea, în acelaşi fel se trag şi frunzuliţele caracteristice fiecărei flori, care sunt apoi ataşate la exteriorul acesteia, prin încălzirea extremităţilor. In cazul în care suprafaţa tortului este mare, se pot monta, mai multe flori de acelaşi fel sau de culori şi forme diferite, pe o tijă de culoare verde, din zahăr, sau pe un alt suport, tot din zahăr (coşuleţ, grilaj, farfurie). Elementele de decor din zahăr sunt utilizate imediat după preparare sau se pot păstra în conservatoare speciale, care au la bază o tăviţă cu var nestins, iar rafturile sunt prevăzute cu suporturi perforate - condiţie necesară pentru menţinerea luciului şi a formei. Utilizarea elementelor de decor din zahăr prezintă şi o serie de avantaje: - compoziţia poate imita cu uşurinţă aspectul florilor, al fructelor, casete, cosuleţe etc.; - datorită culorilor vii, se asociază uşor cu orice glazură folosită la finisarea torturilor; au gust dulce, plăcut. In paralel cu aceste avantaje, există, însă, şi unele inconveniente: - necesită pregătire profesională şi imaginaţie deosebită din partea celui care ie execută, datorită temperaturii înalte la care se prelucrează şi, pentru că modelarea diferitelor flori se realizează manual şi fără şablon; trecute de la o temperatură la alta, îşi pierd luciul şi se pot deforma; pentru păstrarea îndelungată, sunt necesare condiţii speciale. Indicii de calitate a elementelor decorative din zahăr: florile să aibă dimensiuni, culori şi forme apropiate de cele naturale; suprafaţa să prezinte luciu pronunţat; consistenţă tare, ca, să permită menţinerea formei; să nu fie lipicioase la pipăit; gust dulce, aromă plăcută. 6.2. ELEMENTE DE DECOR DIN DRAGAN Elementele de decor din drăgan au o utilizare mai restrânsă pentru decorarea torturilor, mai mare însă pentru prepararea pieselor ornamentale pentru vitrine şi expoziţii. Compoziţia de bază pentru drăgan se obţine din: zahăr farin (1,040 kg), albuş (2 buc.) de ou, gelatină (5 g), sare de

Cofetar - patiser

108

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

lămâie (0,25g), coloranţi (0,5 ml) şi amidon (10 g). Compoziţia zahăr albuş imprimă produsului o valoare energetică şi estetică deosebită. Prepararea compoziţiei prin prelucrare la rece nu asigură, însă, inactivarea avidinei din albuş şi, ca atare, compoziţia nu se digeră. Uscarea elementelor din drăgan, după preparare, contribuie şi mai mult la un consum inaccesibil, datorită consistenţei tari pe care şi-o formează. Un rol esenţial pentru obţinerea drăganului îl au: zahărul farin, care trebuie să aibă culoarea albă-imaculată, granulaţie foarte fină, fără impurităţi şi gelatina -bine hidratată şi apoi dizolvată. Compoziţia din drăgan, care are aspectul de pastă tare, se utilizează imediat după preparare, pentru modelarea diferitelor flori sau pentru executarea, machetelor destinate decorării vitrinelor (torturi simple sau etajate, cabane, ouă decorative, mire şi mireasă etc.). Pregătirea compoziţiei pentru drăgan, destinată elementelor de decor, prezintă mai multe avantaje: materiile prime au cost scăzut şi sunt uşor de procurat; - compoziţia obişnuită având culoarea albă se poate uşor colora după preferinţă şi elementul decorativ uşor de executat; - nu necesită o pregătire profesională deosebită, întrucât modelarea compoziţiei se realizează cu şablonul; permite modelarea tuturor obiectelor dorite; este singura compoziţie din care se pot executa machete pentru vitrine; rezistă foarte bine atât la cald, cât şi la race; diferenţele de temperatură nu au influenţă asupra elementelor de decor; - au o durată mare de păstrare, fără să-şi modifice calitatea sau aspectul şi fără să solicite condiţii deosebite. Alături de aceste avantaje sunt remarcate şi unele inconveniente: necesită o durată mare de uscare, imediat după modelare; - consumarea lor este neindicată, datorită consistenţei tari şi utilizării albuşului în stare crudă; sunt foarte grele, comparativ cu suprafaţa pe care o au; prin tăiere se sfărâmă cu uşurinţă.. Indicii de calitate a elementelor de decor din Drăgan: - să imite cu fidelitate forma şi aspectul florilor sau al machetelor pe care le reprezintă; culoarea să fie cât mai apropiată de cea naturală; înainte de montare sau utiliziare să fie bine uscate; suprafaţa să fie netedă, fără pori, fără urme de amidon şi cu luciu pronunţat; să prezinte aceeaşi grosime. Observaţii. Montarea machetelor obţinute din drăgan se realizează cu ajutorul unei glazuri preparate din aceeaşi compoziţie cu drăganul, dar de consistenţă curgătoare. 6.3. ELEMENTE DE DECOR DIN PASTIAJ Elementele de decor din pastiaj sunt obţinute prin prelucrare la rece, combinând fondantul cu lapte praf şi coloranţi alimentari. Pentru pregătirea acestei compoziţii trebuie ca cele două componente de bază să fie de calitate superioară, astfel. Fondantul (v. modul de preparare la capitolul „Semipreparate din zahăr") să se prezinte sub formă de pastă tare, de culoare albă imaculată. Prin presare între degete să nu se simtă cristalele de zaharoză, să nu prezinte crustă uscată la suprafaţă. Laptele praf să aibă conţinut normal de grăsime, fără aglomerări, gust, şi miros plăcute, specifice laptelui proaspăt. Coloranţii alimentari să fie bine dizolvaţi, să prezinte concentraţia normală şi culori vii, clare. Pregătirea compoziţiei pentru pastiaj cuprinde următoarele operaţii: se omogenizează bine fondantul alb prin procesul de frământare; - se adaugă laptele praf şi se continuă frământarea până se obţine o pastă de consistenţă tare; - se rupe pasta respectivă în mai multe bucăţi şi se colorează fiecare, în funcţie de floarea pe care o imită;
Cofetar - patiser 109

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

se acoperă cu tifon umed, pentru a evita formarea crustei la suprafaţa pastei: se rup bucăţi mici din pasta formată, se modelează în formă rotundă şi se aşază pe masa de marmură sau pe suprafaţa, unei faianţe unse cu ulei; - se presează cu dosul unei linguri de inox, prin mişcări circulare, până se subţiază de ordinul milimetrilor. Se ridică uşor de pe masă sau faianţă, cu ajutorul degetelor, se imită petala florii pe care trebuie să o obţinem (trandafiri, violete, narcise, flori de măr, flori de nu-măuita etc.). Montarea florii se face după fiecare petală modelată. Florilor montate li se adaugă frunzuliţe verzi şi tije, tot din pastiaj. Se lasă la uscat la temperatură obişnuită. Sunt folosite imediat sau se pot păstra în cutii de carton acoperite, în condiţii obişnuite, până la 30 de zile. Indicii de calitate a elementelor decorative din pastiaj: - flori de dimensiuni mici; - aspect mat; - culori asemănătoare celor naturale; - petale subţiri şi foarte sensibile; - gust dulce pronunţat de lapte praf. Avantajele prepararii elementelor de decor din pastiaj prezintă următoarele: - sunt preparate prin prelucrare la rece, fără să solicite din partea celui care le execută o pregătire profesională deosebită; - se pot colora după preferinţă şi permit modelarea tuturor florilor; - se pot folosi imediat după preparare sau se pot păstra o perioadă mai mare de timp; - păstrarea nu, solicită condiţii speciale; - se pot asocia, cu toate glazurile folosite în cofetărie şi se pot aplica la toate categoriile de torturi. Dezavantajele sunt: - sunt foarte migăloase, cantitatea de „flori" realizată într-o oră este prea mică, comparativ cu preţul lor de cost; - pasta de bază nu permite modelarea florilor mari sau a altor elemente decorative; au un gust neplăcut, datorită laptelui praf care se foloseşte neprelucrat. 6.4. ELEMENTE DE DECOR DIN CIOCOLATĂ Elementele de decor din ciocolată sunt utilizate foarte frecvent în laboratoarele de cofetărie, pentru finisarea şi decorarea torturilor. Culoarea specifică pe care o are ciocolata permite aplicarea ei pe orice glazură şi pe orice culoare. Cel mai frecvent, ciocolata se foloseşte pentru decorarea suprafeţelor laterale ale torturilor, în acest caz, ciocolata este turnată în cornetul de hârtie sub formă de grătar (simplu, dublu, fantezii), figuri geometrice sau diferite modele de filigran. Decorul din ciocolată poate fi executat după fantezia şi imaginaţia lucrătorului şi în funcţie de mărimea tortului. Tot pentru decorarea torturilor din ciocolată se pot executa diferite figuri (păsări, ouă, frunze, figurine, dantele), care sunt aplicate pe înălţimea tortului sau la suprafaţa acestuia. Pentru ca aceste elemente de decor să-şi menţină forma, să prezinte luciu şi să se poată desprinde de pe hârtie, este necesar ca ciocolata cuvertură să fie pregătită corect şi să aibă un conţinut cât mai redus de ulei, care diminuează consistenţa şi micşorează rezistenţa elementelor de decor. Pe lângă aspectul său decorativ, ciocolata completează valoarea energetică si calităţile gustative ale torturilor. Pregătirea elementelor de decor din ciocolată prezintă mai multe avantaje: sunt comestibile şi au un gust dulce, uşor amărui; - se pot executa elemente de decor atât pentru părţile exterioare, cât şi pentru centrul tortului; se pot combina uşor cu toate sortimentele de creme şi glazuri; - se pot pregăti cu mult timp înainte de utilizare, cu condiţia să se păstreze la rece la temperatura de 0-4°C.

-

Cofetar - patiser

110

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Dezavantajele sunt: - în sezonul cald îşi modifică uşor consistenţa, şi aspectul, dacă nu sunt păstrate la rece; - executarea lor solicită lucrătorului o pregătire de specialitate, aptitudini deosebite şi o anumită experienţă; au costuri ridicate. Elementele decorative din ciocolată se pot realiza sub formă de: Grătar din ciocolată, care se realizează procedând astfel: - se toarnă ciocolata cuvertură într-un cornet executat din hârtie pergament sau celofan; - prin presarea cornetului pe întreaga suprafaţă a tortului sau numai pe anumite porţiuni, sub fonnă de linii subţiri şi paralele, se obţine grătarul simplu. Dacă aceste linii paralele se suprapun şi în sens invers, se obţine grătarul dublu. In cazul în care cornetul urmează mişcări neregulate executate de mână, se obţine grătarul fantezii. Filigranul din ciocolată este obţinut tot cu cornetul de hârtie, direct pe suprafaţa laterală a tortului sau pe fâşii de hârtie, care se aplică pe înălţimea torturilor îmbrăcate în cremă. Figurile geometrice se obţin întinzând ciocolata cuvertură în strat subţire pe hârtiepergament. După întărirea ciocolatei, cu lama. cuţitului, introdusă, în apă fierbinte şi bine ştearsă, se taie sub formă de romburi, dreptunghiuri sau pătrate care se aplică apoi pe suprafaţa torturilor, decorate, întâi cu cremă.

(b) Decor din ciocolată sub formă de grătar: a - grătar simplu; b - grătar dublu. Figurile de ciocolată necesită pentru preparare, pe lângă ciocolata cuvertura, prezenţa unor, forme din metal sau material plastic special. Inainte de utilizare formele sunt spălate şi bine uscate; - interiorul fiecărei forme se şterge cu tifon curat, până capătă luciu şi dispar toate petele; se mulează (se umplu) formele cu ciocolată cuvertură; - se unesc câte două forme pentru a obţine o figură întreagă şi se prind cu cleme speciale; - se îndepărtează surplusul de ciocolată înainte de unirea formelor sau dupa, dacă acestea prevăd un orificiu de scurgere; se introduc la frigider, pentru întărirea, ciocolatei; - se desprind apoi cu atenţie clemele, pentru a permite formelor metalice sa se desfacă de pe suprafaţa ciocolatei; - figurinele obţinute (păsări, flori, ouă) se aplică pe suprafaţa torturilor, dar se pot comercializa ca atare, ambalate în hârtie pergaminată (pentru a menţine luciul la suprafaţă); - în momentul desprinderii formelor metalice este interzisă prinderea figurinei respective cu mâinile, evitând, astfel, pătarea suprafeţelor. Indicii de calitate a elementelor de decor din ciocolată: să prezinte luciu pronunţat, grătarul să fie fin şi uniform, la distanţe egale; figurile geometrice să aibă aceleaşi dimensiuni; - figurinele să prezinte luciu, să fie întregi, fără goluri de aer, fără crăpături sau deformări. 6.5. ELEMENTE DE DECOR DIN CREMĂ Şl FRUCTE CONFIATE Elementele de decor din cremă şi fructe confiate sunt frecvent folosite pentru toate sortimentele de torturi obişnuite. Pe lângă aspectul comercial, asigură şi completarea gramajului. Cremele folosite pentru decorarea torturilor sunt, în general, aceleaşi creme folosite şi pentru umplere. Executarea decorului din cremă se realizează cu ajutorul poşului cu şpriţ sau cu cornetul de hârtie. Ele reprezintă aspectul unei aveline (rozete), pere, fructe, frunzuliţe.

(a)

Cofetar - patiser

111

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Pentru aplicarea elementelor decorative din cremă se procedează astfel: în poşul la care s-a montat şpriţul cu deschidere mică se toarnă crema. Se sprijină vârful poşului pe mâna stângă şi se manevrează cu dreapta. Formarea elementelor de decor trebuie făcută într-un timp scurt, evitând diminuarea consistenţei cremei în contact cu temperatura mâinii. Pentru întregirea aspectului, decorul din cremă se combină cu fructe confiate care au diferite forme, şi participă la creşterea valorii energetice a torturilor, întrucât în componenţa lor glucidele se găsesc în procent de 65-75%. Inainte de utilizare, fructele confiate sunt bine scurse de sirop şi apoi tăiate în diferite forme (pătrat, romb, triunghi) sau decupate cu forme mici, metalice. Culoarea fructelor trebuie asociată armonios cu culoarea cremelor. Reţetarul pentru 1 kg elemente de decor
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Alimente Zahăr Glucoza Colorant alimentar Ulei Gelatină Amidon Sare de lămâie Albuş de ou Ciocolată menaj Lapte praf Fondant U/M g g ml ml g g g buc. g g g Din zahăr 950 200 1 20 Din drăgan 1000 1 10 20 1 3 1/2 Din ciocolată 50 1050 Din pastiaj 20 -_ 490 550

Capitolul 7
TEHNOLOGIA PREPARĂRII TORTURILOR Torturile sunt preparate de cofetărie prezentate la bucată, simple sau supraetajate şi comercializate la kilogram. Torturile sunt executate, de obicei, în urma comenzilor făcute de consumator. Prepararea lor fără comanda fermă este riscantă, datorită gramajului mare (minimum un kilogram) pa care îl au şi care este necesar pentru asigurarea aspectului comercial. Torturile au o valoare nutritivă complexă, întrucât în componenţa lor sunt cuprinse minimum, patru semipreparate din grupe diferite (blaturi sau foi, creme, siropuri şi elemente pentru decor). Semipreparatele utilizate depind de natura tortului şi destinaţia acestuia, contribuind la: —formarea valorii energetice în procent ridicat (350—650 kcal) ; —combinarea în procente diferite a proteinelor, vitaminelor şi sărurilor minerale; — asigurarea valorii estetice, care le deosebeşte de restul preparatelor de cofetărie; — prin decorul lor şi modul de finisare, exprimă evenimentul sărbătorit de consumator ; — dau meselor o. hota festivă, sărbătorească, motiv pentru care nu sunt niciodată incluse în cadrul meniurilor simple, obişnuite. Pregătirea torturilor necesită, însă, semipreparate de calitate, armonios combinate (sub aspectul culorii şi structurii lor), o pregătire profesională deosebită, un decor adecvat evenimentului sărbătorit de consumator şi o prezentare care să pună în valoare calităţile enunţate. Prezentate într-o formă variată şi un decor cât mai plăcut, torturile au o influienţă deosebită asupra aparatului vizual, crescând în acelaşi timp secreţia sucului gastric, favorizând o digestie uşoara. Pregătite printr-o tehnologie corectă şi respectând reţeta, torturile sunt asimilate în procent
Cofetar - patiser 112

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

mare, furnizând o însemnată cantitate de energie. Torturile sunt clasificate conform schemei:

7.1. PROCESUL TEHNOLOGIC GENERAL Schema tehnologica generala de realizare a torturilor este prezentata in Anexa 14. Uniformizarea semipreparatelor de bază. înainte de utilizare, blaturile sunt scoase din cercurile în care au fost coapte. Se îndepărtează hârtia de la baza blatului, se curăţă eventualele părţi arse, se înlătură denivelările şi partea lucioasă de la suprafaţă. Se crestează un şănţuleţ pe înălţimea blatului ca după umplere să se reconstituie blatul în funcţie de şănţuleţ, asigurându-i o grosime uniformă. Se taie apoi pe orizontală în trei capace egale ca grosime. Foile sunt presate cu acelaşi cerc, pentru a fi aduse la aceeaşi dimensiune si se aleg foile perfect netede pentru părţile exterioare Tramparea se face în paralel cu procesul de umplere. Siropul trebuie să prezinte aceeaşi culoare şi aromă cu crema. Tramparea se face cu scopul de a imprima foilor de blat o umiditate corespunzătoare, crescând în acelaşi timp şi sapiditatea tortului. Prin trampare se asigură o aderenţă mai mare a stratului de cremă, se îmbunătăţeşte gustul şi se completează valoarea energetică a
Cofetar - patiser 113

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

tortului cu glucide sub formă de zaharoză. Umplerea torturilor se realizează cu creme specifice fiecărui sortiment şi în paralel cu tramparea, astfel: — se aşază pe planşetă capacul care reprezintă baza blatului, cu partea pe care a fost hîrtia în jos. Se trampează cu siropul corespunzător, cu ajutorul pensulei; — se întinde stratul de cremă pe suprafaţa capacului, în aceeaşi grosime cu acesta. Se presară diferite adaosuri (nuci, stafide, fructe confiate sau din compot); — peste stratul de cremă se aplică al doilea capac de blat, reconstituind şănţuleţul care reprezintă mijlocul blatului. Se trampează şi se întinde al doilea strat de cremă şi adaosurile corespunzătoare; — ultimul strat îl reprezintă capacul de blat care se aşază cu partea lucioasă peste cremă, trampând si suprafaţa ultimului capac de blat, care completează şănţuleţul — se presează blatul umplut cu ajutorul unei planşete, pentru a avea grosime uniformă; — surplusul de cremă, existent pe marginea blatului, se îndepărtează cu lama cuţitului, acoperind cu atenţie toate golurile; — se şterge surplusul de sirop de pe planşetă şi se introduce blatul umplut la rece, pentru solidificarea cremei. În cazul în care tortul este format din foi (Doboş, Richard) umplerea se realizează la fel, având grijă ca prima şi ultima foaie să fie netede, iar straturile de cremă să fie egale cu grosimea foilor. Răcirea torturilor se realizează în camere frigorifice, la temperatura de 0 . .. 4°C. Răcirea se face cu scopul de a favoriza solidificarea rapidă a cremei, fixarea semipreparatelor (foi-cremă), pregătindu-le în vederea glasării, barotării şi finisării. Planşetele cu torturi se expun pe rafturi, departe de materiile prime cu mirosuri pronunţate sau alimente neprelucrate primar. Durata de răcire este influenţată de natura cremei, a glazurii şi sortimentul tortului executat. Pentru a se putea feliază o finisare normală, care să asigure tortului un aspect plăcut, prelucrarea torturilor realizează de la o zi la alta. Glasarea urmăreşte acoperirea totala sau parţială (numai suprafaţa) torturilor cu ciocolată cuvertură, fondant sau zahăr caramel, în funcţie de sortimentul de tort. Pentru glasarea torturilor cu ciocolată cuvertură se procedează astfel: — după solidificarea cremei tortul se întoarce cu baza în sus, întrucât aceasta este mai netedă şi cu pori de dimensiuni mici; — se întinde la suprafaţă un strat foarte subţire de ciocolată cuvertură, atât cât să acopere porii de la suprafaţa foilor, având grijă ca ciocolata să nu se scurgă şi pe înălţimea tortului; — se toarnă din nou ciocolată, dar într-o cantitate mai mare, pentru a putea acoperi complet şi înălţimea tortului, dacă glasarea este completă. După acoperirea completă a tortului cu ciocolată cuvertură se nivelează suprafaţa trecând cu lama cuţitului de la un capăt la altul al tortului, pentru a evita apariţia denivelărilor. Se ridică imediat tortul de pe masă, ajutându-ne de lama cuţitului, cu care ştergem spre interiorul bazei surplusul de glazură. Se aşaza imediat pe carton cu dantelă. Glasarea torturilor cu fondant este mai dificilă, întrucât glazura din fondant se prelucrează în stare fierbinte (40 °C) şi în contact cu suprafaţa rece a tortului se întăreşte foarte repede. Pentru o glasare corespunzătoare care să asigure luciul glazurii si suprafaţa neteda a tortului, procedăm astfel: — se unge partea tortului care urmează să fie glasată cu gem de fructe sau jeleu, cu scopul de a acoperi porii blatului sau foii, ceea ce favorizează şi aderenţa fondantului la suprafaţa blatului şi menţinerea luciului caracteristic fondantului; — se aşază tortul pe grătar de sârmă şi se toarnă fondantul încălzit până la 40 0C, colorat şi aromatizat corespunzător sortimentului de tort. Glazura de fondant se toarnă in exces, pentru a se scurge singură pe lăţimea tortului, fără să fie nevoie să se întindă cu lama cuţitului, întrucât prin frecare glazura îşi pierde, luciul; — se ridică cu atenţie de pe grătar, pentru a nu produce crăpături, şi se aşază pe cartonul cu
Cofetar - patiser 114

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

dantelă. Barotarea se aplică la torturile îmbrăcate în cremă sau glasate numai la suprafaţă. Peste stratul de cremă cu care a fost acoperit tortul se aplică barotul, de regulă numai pe părţile laterale. Se ridică de pe masă cu ajutorul cuţitului si se aşază pe cartonul dantelat, în vederea decorării. Decorarea are un rol esenţial în procesul de finisare a torturilor. Decorul este aplicat pe suprafaţa torturilor, în funcţie, de natura şi de destinaţia lui. În unele situaţii torturile sunt decorate şi pe părţile laterale cu filigran de ciocolată, biscuiţi langues de chat, nuci etc. Prezentarea torturilor se face în vitrina frigorifică, pe rafturi separate de restul preparatelor de cofetărie. In cazul torturilor supraetajate, prezentarea se. face pe suporturi speciale montate în straturi suprapuse. Torturile cu destinaţie deosebită (nuntă, aniversarea vârstei) se aduc la masa consumatorilor pe gheridon, având alături spirtiere aprinse, întrucât în salon se face semiîntuneric şi se cântă ,,Mulţi ani trăiască!". Servirea. Pentru, servirea torturilor, porţionarea se începe cu ultimul etaj. Dacă fiecare etaj este aşezat pe un suport, porţionarea se face pe suportul respectiv şi fiecare porţie este apoi trecută în farfurioara consumatorului. Dacă etajele tortului nu sunt separate prin suport, se ridică primul etaj cu atenţie, pentru a nu deteriora decorul, introducând pe sub baza acestuia lama cuţitului special de cofetărie şi aşezând tortul pe un suport separat unde se porţionează si se serveşte ca desert, iund ultimul preparat din meniu. Ambalarea torturilor este realizată de către vânzătorul cofetar, în cazul comenzilor de torturi pentru acasă, procedând în felul următor: — torturile sunt aşezate pe suportul din carton cu dantelă în interiorul unor cutii speciale pentru torturi. — în cazul în care nu sunt confecţionate cutii speciale, în jurul tortului se aplică, la o distanţă de 2—3 cm deasupra dantelei, fâşii de carton ce depăşesc puţin înălţimea tortului, cu scopul de a proteja contactul direct între tort şi hârtia de ambalaj. Se întâlnesc cele două capete ale hârtiei de ambalaj, care sunt cu 25— 30 cm mai înalte decât tortul. Se împăturesc de două ori marginile hârtiei de ambalaj pentru a se uni. Capetele hârtiei se. îndoiesc spre interiorul tortului în ambele părţi şi se introduc sub tort. CONDIŢII CE TREBUIE RESPECTATE ÎN TIMPUL PREFARARII TORTURILOR Obţinerea torturilor de calitate corespunzătoare şi cu aspect comercial plăcut impune respectarea următoarelor condiţii: — respectarea întocmai a reţetei şi a procesului tehnologic; — utilizarea semipreparatelor corespunzătoare calitativ şi cu aspect comercial; — in cazul torturilor care au la bază blatul, acesta să se folosească a doua zi după preparare, pentru a permite tăierea în capace egale, fără să se sfărâme ; — după umplere, şi pentru a absorbi siropul, torturile să fie lăsate la rece până în ziua următoare, pentru solidificarea corespunzătoare a cremei şi fixarea corectă a foilor ; — semipreparatele folosite pentru glasare să aibă fluiditatea şi temperatura necesară întinderii cu uşurinţă pe tort; — după glasare, torturile să se ridice de pe masă înainte de întărirea glazurii, pentru a evita apariţia defectelor (crăpături, desprinderea glazurii de pe tort) ; — decorul să se aplice peste glazurile bine răcite şi în concordanţă cu destinaţia şi mărimea tortului; — până în momentul servirii, sa fie păstrat la rece (1 . . . 4°C) şi în locuri care protejează glazura şi decorul; — porţionarea să se realizeze în momentul servirii şi în aşa fel încât să se păstreze decor repartizat fiecărei porţii; — la comenzile pentru acasă, ambalarea sa se facă cu multă atenţie, pentru a nu strica decorul şi, respectiv, aspectul tortului.

Cofetar - patiser

115

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

7.2. SORTIMENTE DE TORTURI
7.2.1. TORTURI PE BAZĂ DE BLAT ALB Torturile pe bază de blat alb sunt pregătite in mod curent în toate laboratoarele de cofetărie, fiind considerate torturi obişnuite. Sunt finisate la exterior cu cremă şi barot, glasate în fondant colorat în ton cu crema folosită pentru umplere, sau îmbrăcate în frişca.
Semipreparate Blat alb Sirop Cremă aparel Barot fin fondant Fructe confiate Flori din zahăr Fondant Ciocolată cuvertură Marţipan cacao Cremă aparel cacao Nuci şi zahăr Langues de chat Mere Zahăr Frişca Unt Vanilină Scorţişoară U.M g ml g g g g g g g g 5 g g g g g g g Tort fistic 270 fistic 200 fistic 500 verde 80 75-30 fistic 200 50 Reţete pentru 1 kg de tort cu blat alb Tort Tort Tort fructe portocale cafea 270 fructe 200 fructe 500 roz 80 75-30 fructe 200 50 270 portocale 250 oranj 500 oranj 70 75-30 oranj 200 50 270 cafea 150 cafea 500 griat 70 70-30 cu zahăr ars 200 50 50 Tort Cranţ cranţ culori 325 griat 220 523 Tort nescafe 350 160 Ness 600 25 30+30 25 Tort de mere cu frişca 190 vanilie 200 900 100 200 25 1,2 1

Sunt apreciate ca torturi cu valoare nutritivă corespunzătoare, întrucât în componenţa lor sunt prezente proteine esenţiale, care provin din oul folosit la prepararea blatului, a cremei şi din unt. Glucidele prezente sub formă de zaharoză, lactoză şi amidon completează, alături de grăsimii, valoarea energetică. Deosebit de apreciate sunt torturile de fructe: de portocale, de mere cu frişca etc., unde prezenţa fructelor asigură un gust acrişor şi un plus de vitamine şi săruri minerale. Tehnologia de pregătire a torturilor din blat alb se face conform schemei generale de pregătire a torturilor, apărând câteva caracteristici în faza de finisare, astfel: TORT FISTIC Blatul pentru acest tort are, în mod obişnuit, formă rotundă sau poate avea orice formă (trifoi cu trei sau patru foi), asigurată cu şabloane speciale. După umplerea şi răcirea semipreparatelor, tortul fistic se poate finisa în mai multe feluri: a) Se acoperă tortul atât la suprafaţă, cât şi pe margini, cu o parte din crema fistic rămasă de la umplerea tortului; - se nivelează suprafaţa tortului cu lama cuţitului introdusă în apă fierbinte si apoi bine ştearsă; - de jur-împrejurul tortului se presară barot verde, care se ataşează pe înălţimea tortului, fără a ajunge şi pe suprafaţa lui; - pe marginea suprafeţei se execută un filigran din ciocolată, cu ajutorul cornetului de hârtie; - în mijlocul tortului se montează, după inspiraţia lucrătorului, elemente de iecor din zahăr sau fructe confiate. b) După răcirea cremei tortul umplut se aşază deasupra unui grătar din sârmă; se unge complet la suprafaţă cu un strat subţire de gem sau jeleu;
Cofetar - patiser 116

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

- se toarnă deasupra tortului fondantul, care a folosit încălzit până la 40°C şi colorat în verde. Cantitatea de fondant se toamă în exces, pentru a se scurge singur pe înălţimea tortului. Tortul finisat se prezintă în vitrina frigorifică până la livrarea către consumator. Are o valoare calorică de 343,9 kcal la 100 g, din care proteinele reprezintă 6,99%, lipidele 51,3%, glucidele 41,8%. TORT DE FRUCTE Se pregătesc toate semipreparatele, conform reţetei: - blatul poate avea formă rotundă sau se poate uniformiza, cu ajutorul şablonului, în formă pătrată sau de inimioară; - pentru pregătire se respectă tehnologia generală folosind, însă, blatul alb rop de trampat cu aromă de fructe, cremă aparel colorată roz, fructe proaspete căpşuni, zmeură) sau fructe confiate, ciocolată cuvertură şi barot din fondant colorat roz, sau fondant colorat roz, dacă tortul se glasează în fondant; - fructele se împart în două. O parte sunt adăugate în cremă, în procesul de umplere, iar cealaltă parte se foloseşte pentru decor. Tortul se poate finisa în cremă si pe margini balotat, sau se glasează în fondant colorat roz; decorul este realizat după fantezia lucrătorului. Spre deosebire de alte torturi are gustul uşor acrişor, cu aromă pronunţată de fructe (căpşuni, fragi, zmeură, trandafiri, vişine etc.). Datorită culorii vii, plăcute, pe care o are crema sau fondantul de la suprafaţă, se poate decora în multe variante, fiind preferat în mod deosebit de către copii. Valoarea calorică: 316,2 kcal/100 g. TORT DE PORTOCALE Se pregăteşte conform tehnologiei generale, asemănător cu tortul fistic şi de fructe. Se folosesc siropul şi crema de portocale, barotul sau fondantul (colorate oranj). Ca adaosuri în cremă şi la decor se pot folosi atât coji de portocale confiate, cât şi felii de portocale proaspete. Apreciate în mod deosebit sunt torturile în a căror componenţă se adaugă portocalele proaspete, datorită conţinutului bogat în vitamina C şi a gustului acrişor asigurat cu suc de portocale. Valoarea calorică este de 489,9 kcal/100 g. TORT DE CAFEA Este denumit astfel, pentru că foloseşte siropul şi crema în componenţa cărora se adaugă şvarţ din cafea naturală. Se deosebeşte de torturile descrise mai sus numai prin natura semipreparatelor utilizate (cremă aparel de cafea, sirop cafea, barot griat). Pentru tortul de cafea glasat în fondant, acesta se colorează cu zahăr ars. Tortul de cafea glasat se decorează cu fructe confiate sau flori de zahăr. Tortul de cafea în cremă se decorează cu fructe confiate, flori de zahăr sau boabe de cafea făcute din marţipan, iar marginea suprafeţei cu ciocolată cuvertură. TORT CRANŢ (1 kg) Componentele pentru 1 kg: blat cranţ 160 g; cremă aparel cam 325 g; cremă aparel de diferite culori 325 g; barot griat de nuci 220 g. Are o valoare calorică de 502,4 kcal/100 g, din care proteinele reprezintă 7,3%, lipidele 54,3%, glucidele 38,4%. Este un tort deosebit de cele descrise anterior, atât prin procesul tehnologic, sortimentul de creme folosite, cât şi prin forma, pe care o are. Pregătirea acestui tort impune utilizarea blatului cranţ (v. cap. „ Semipreparate din ou şi făină"), care are formă de trapez. Blatul are în componenţă unt care îi asigură o elasticitate deosebiră. Din acest motiv, nu mai este necesară tramparea. După uniformizare, blatul cranţ se taie pe orizontală în trei sau patru capace egale ca grosime: - pe suprafaţa fiecărui capac se întinde câte un sortiment de cremă, egal ca grosime cu capacul de blat; se lasă la rece pentru solidificarea cremei; - se unge la exterior cu cremă, cacao şi se acoperă, pe părţile laterale sau complet cu barot griat;

Cofetar - patiser

117

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

- atunci când suprafaţa, rămâne nebarotată se decorează cu aceleaşi sortimente de cremă cu care s-a umplut, folosind poşul cu şpriţ. Tortul cranţ se mai poate finisa şi în altă variantă: - pe lungimea fiecărui capac de blat se toarnă cu poşul cu dui toate sortimentele de cremă folosite; - se aşază capacul următor turnând din nou cremă, dar schimbând ordinea culorilor; - operaţia se repetă în funcţie de numărul capacelor de blat, schimbând de fiecare dată ordinea culorilor de cremă, aşa încât, după porţionare, tortul să aibă aspectul unei table de şah; - exteriorul tortului se finisează tot cu barot griat, acoperindu-se complet iau numai pe părţile laterale. Utilizarea barotului special, a barotului griat şi a mai multor sortimente de creme asigură tortului un aspect plăcut, calităţi gustative şi nutritive deosebite. Preparat fără comandă, tortul se expune în vitrina frigorifică tăiat în secţiune, dacă barotarea este completă, dând posibilitate consumatorului să-şi aleagă tortul cu sortimentele de cremă dorite. TORT NES-CAFE Are tehnologia de preparare identică cu celelalte torturi. Semipreparatele utilizate primesc, însă, adaosuri diferite care participă la, asigurarea unei valori nutritive superioare celorlalte torturi (nuci, stafide, coniac), determinând, în acelaşi timp, şi calităţi gustative deosebite. Cantitatea de proteine este asigurată atât de conţinutul blatului (3 albuşuri - 2gălbenuşuri), cât şi al cremei (ouă, unt şi lapte), în care alimentele folosite au un conţinut superior de proteine esenţiale. Valoarea energetică (501,7 kcal/100 g) este asigurată atât de lipide, cât şi de glucide din diferite grupe (amidon, zaharoză, lactoză, fructoză, glucoza). Tortul este, însă, sărac în vitamina C. Tehnologia de preparare cuprinde unnătoarele faze: - prepararea blatului (3 albuşuri, 2 gălbenuşuri, 60 g zahăr, 90 g făină, 60 g nuci, 60 g stafide, 15 ml ulei); uniformizarea blatului şi tăierea lui în trei capace; tramparea (pentru sirop: 100 g zahăr, 40 ml apă, 15 ml lichior, 10 ml coniac); - umplerea cu 3/4 din crema aparel Ness (2 ouă, 160 g zahăr, 35 ml lapte, 330 g unt, 15 g nescafe, 15 ml alcool, 10 ml lichior, 10 ml rom, 10 ml coniac); acoperirea completă a tortului cu o parte, din crema rămasă; - decorarea atât la suprafaţă, cât şi pe margini, cu nuci griate, marţipan modelat sub forma boabelor de cafea, cremă şi biscuiţi langues de chat, după fantezia lucrătorului. TORT DE MERE CU FRIŞCA Este un tort deosebit de apreciat, pentru conţinutul redus de lipide şi cantitatea mare de vitamine, săruri minerale şi glucide cu moleculă mică, provenite, din merele folosite ca umplutură. Este un tort răcoritor, uşor de digerat şi cu un grad de sapidita:e crescut. Valoarea energetică este de 340 kcal/100 g. Se prepară după tehnologia generală, dar într-un timp mai scurt, întrucă după umplere se poate imediat finisa. Foloseşte ca semipreparate: blat alb, umplutura de mere, frişca bătută, sirop cu rom. Finisarea tortului se realizează acoperindu-se complet cu frişca bătută, folosinc poşul cu şpriţ. Decorul se execută după, fantezia lucrătorului, cu felii de mere din compoi acoperite la exterior cu jeleu de fructe. Tortul trebuie servit imediat după preparare, în special în sezonul cald, întrucât frişca bătută are un termen de păstrare scurt. 7.2.2. TORTURI PE BAZĂ DE BLAT COLORAT Torturile pe bază de blat colorat se pot prepara ca torturi obişnuite, de formă rotundă, cu un singur nivel sau supraetajate. Finisarea lor, ca şi a celor din blat alb se realizează cu cremă şi barot şi glasate în ciocolată sau fondant.
Cofetar - patiser 118

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Sunt uşor recunoscute după culoarea lor închisă, indiferent de modul finisare (specifică pudrei de cacao sau ciocolatei). Se deosebesc de restul torturilor nu numai prin culoare, ci şi prin rolul stimulativ pe care îl au (determinat ce teobromina din cacao care se găseşte în blat, cremă, glazură). Tehnologia de preparare se realizează după schema generală. TORT CU CREMĂ DE CACAO (1 kg) Este un tort comun, pregătit în mod curent, cu sau fără comandă. Are în componenţă ca semipreparate de bază blatul (270 g) şi crema de cacao (550 g). Se poate finisa cu cremă şi barot din fondant de cacao, sau glasat în fondant cacao (200 g). Se trampează cu 150 ml sirop cu rom. La torturile, glasate se reduce cantitatea de cremă în acelaşi raport cu cantitatea de fondant folosit pentru glasare. Decorul este format din cremă de cacao şi fructe confiate (50 g) sau flori de zahăr (30 g). TORT DELICE Este finisat în cremă şi barot. Particularitatea acestui tort este reprezentaţi de utilizarea în procesul de umplere a două sortimente de cremă de cacao (250 g) şi cremă colorată (250 g). Suprafaţa tortului este acoperită cu ambele sortimente de cremă (folosite la umplere), turnate cu poşul cu şpriţ după imaginaţia, lucrătorului. Decorul se completează cu elemente de decor din zahăr, (30 g) şi romburi, de ciocolată (50 g). Pentru prepararea lui se poate folosi şi numai crema de cacao. Tortul se poate pregăti într-o formă simplă, obişnuită (rotund) sau supraetajat, în funcţie de greutatea lui. Indiferent de forma şi finisarea lui, se foloseşte blatul colorat (270 g) şi siropul cu rom (150 ml). TORT BUCUREŞTI Prezintă mai multe particularităţi: - se utilizează blatul de zahăr ars sau de cacao (270 g) şi sirop cu rom 150 ml); - se umple şi se decorează cu două sortimente de cremă: cacao (250 g) si aparel de fistic (150g), când blatul este de zahăr ars, sau ambele creme sunt aparel, când blatul este de cacao. I - se finisează glasat în fondant de cacao (180 g) cu grătar din fondant fistic (20 g) şi decor din fructe confiate (75 g), sau elemente de decor din zahăr (30 g) şi ambele sortimente de cremă. II - se acoperă exteriorul în cremă de cacao şi înălţimea tortului cu barot verde şi de cacao din fondant (80 g), aplicate separat în porţiuni mici sau amestecate sub formă de mozaic). Decorul se face cu ambele sortimente de cremă, după inspiraţia lucrătorului, ciocolată cuvertură (50 g) şi elemente de decor din zahăr. 7.2.3. TORTURI PE BAZA DE FOI DOBOŞ Şl RICHARD Torturile pe bază de foi Doboş şi Richard sunt formate din mai multe straturi suprapuse de foi şi creme diferite: sunt torturi netrampate, cu rezistenţă mai mare la păstrare şi la transport; - au un gust plăcut, uşor amărui, întrucât majoritatea sunt umplute cu cremă de cacao sau cremă ganaj; finisarea acestor torturi este diferită, în funcţie de sortiment. TORT DOBOŞ (1 kg) Componente pentru 1 kg: cremă de cacao 550 g; barot de fondant de ao 70 g, zahăr 120 g. Tortul Doboş prezintă, ca o caracteristică proprie, un strat de zahăr griat caramelizat aplicat la suprafaţa tortului. Stratul de zahăr griat participă atât la formarea aspectului comercial, cât şi la creşterea valorii energetice (754,3 kcal/100 g produs): Acest mod de a finisa tortul nu permite acestuia trecerea de la o temperatură la alta, întrucât zahărul griat este uşor higroscopic şi la diferenţe de temperatură îşi modifică consistenţa şi îşi pierde luciul. Prepararea tortului Doboş cuprinde următoarele operaţii: - alegerea foilor doboş (şase) cu acelaşi diametru şi aceeaşi greutate (300 g); îndepărtarea surplusului de făină de la suprafaţa foilor; se umplu cinci foi doboş cu cremă de cacao (3/4) şi se lasă la rece;

Cofetar - patiser

119

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

- separat se griază zahărul (120 g) până la culoarea galben-roşcată, având grijă ca toate cristalele să fie bine topite; - se toarnă imediat peste a şasea foaie şi se întinde în strat uniform, cu ajutorul cuţitului uns cu unt. - se îndepărtează surplusul de zahăr griat care s-a scurs pe marginea foii şi se delimitează bucăţi sub formă de triunghi (fără să se taie şi foaia doboş), constituind feţele tortului; - se lasă să se răcească complet, timp în care tortul se acoperă la exterior cu 1/4 din cremă de cacao. Peste cremă părţile laterale se acoperă cu barot din fondant de cacao (70 g), iar la suprafaţă se aplică feţele cu zahăr griat; - pe suprafaţa fiecărei porţii se poate completa decorul şi gramajul tortului cu o avelină din cremă, turnată cu poşul cu şpriţ; - în mijlocul tortului se aplică elemente de decor din zahăr sau din fructe confiate (50 g), pentru întregirea decorului. TORT EVANTAI Este o variantă a tortului Doboş. Se deosebeşte de acesta numai prin felul de montare a feţelor cu zahăr griat, care au, în final, aspectul de evantai; - după răcirea feţelor acoperite cu zahăr griat, acestea sunt tăiate complet (inclusiv foaia doboş); - se aşază pe suprafaţa tortului în poziţie uşor oblică, întâlnindu-se în mijlocul tortului vârful ascuţit al feţelor (cu aspect de triunghi). Pentru a-şi menţine poziţia oblică, la baza fiecărei porţii se execută un decor din cremă de cacao cu poşul cu şpriţ sub formă de avelină sau spirală, în funcţie de gramajul tortului; - decorul se întregeşte cu cremă aparel fistic (50 g), care acoperă grosimea foilor doboş folosite pentru feţe. Crema verde este turnată cu cornetul de hârtie sub formă de lănţişor; în mijlocul tortului se aplică elemente de decor din zahăr sau fructe confiate. Tortul Doboş se mai poate monta şi cu aspect de fluture, în acest caz feţele din zahăr griat se unesc câte două, formând unghiul ascuţit pe suprafaţa tortului şi având la exterior partea acoperită cu zahăr griat. Pentru completarea decorului se foloseşte crema verde, turnată cu cornetul de hârtie, pentru a acoperi grosimea foilor. Fiecare porţie este susţinută cu o avelină din cremă. TORT CRISTINA (1 kg) Se pregăteşte după tehnologia generală a torturilor, folosind foi doboş cu cacao (300 g), frişca bătută (500 g) cu cacao (30 g) ca umplutură. Tortul are un gust uşor amărui, un aspect comercial atractiv şi este foarte afânat. Tortul se glasează complet cu ciocolată cuvertură (150 g) şi se decorează cu cremă aparel fistic pe marginea suprafeţei şi chiar în mijloc. Decorul este completat cu elemente de decor din zahăr (30 g). TORT RICHARD (1 kg) Tortul Richard foloseşte, ca semipreparat de bază, foile Richard (350 g). Combinând foile Richard, cu cremă ganaj (550 g) şi ciocolată cuvertură (170 g), tortul are o valoare nutritivă şi un rol stimulativ mare. Gustul uşor amărui, unde se fac simţite şi fructele uleioase, dă tortului o notă aparte şi o valoare energetică crescută: 511,2 kcalorii pentru 100 g produs. Este format din 5-6 foi Richard şi cremă ganaj umplute la fel ca la tortul Doboş. După răcirea cremei, tortul se glasează la suprafaţă cu ciocolată cuvertură. Marginile sunt acoperite cu cremă şi barot din fondant de cacao (50 g). Se decorează cu ciocolată, cuvertură, imitând (cu ajutorul cornetului de hârtie) aspectul spicului de grâu, sau realizând separat frunze da stejar. Decorul este completat cu barot granulat mov sau verde (30 g). Observaţie: tortul Richard se poate finisa şi în altă variantă.

Cofetar - patiser

120

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Din compoziţia pentru foi Richard se toarnă cu poşul cu dui, sub formă de grătar dublu, o foaie. Aceasta formează suprafaţa tortului şi are acelaşi diametru cu celelalte 4 foi întinse normal. Se umplu foile după schema generală. După răcirea cremei: - se îmbracă tortul umplut în cremă, având la suprafaţă foaia cu aspect de grătar; se barotează pe margini; - la suprafaţă, în fiecare gol prezentat de foaia cu aspect de grătar se toarnă : avelină din cremă cu poşul cu şpriţ; - pe fiecare avelină de cremă, aflată pe marginea tortului, se completează decorul cu romburi de ciocolată de mărimi diferite, imitând, cât mai fidel, aspectul unei coroane regale. 7.2.4. TORTURI PE BAZĂ DE FRIŞCA Torturile pe bază de frişca sunt deosebit de solicitate de toate categoriile de consumatori. Frişca, utilizată ca aliment de bază atât pentru prepararea cremei, cât pentru decor, contribuie la stabilirea aspectului deosebit de plăcut. Pregătirea şi păstrarea acestor torturi impun condiţii deosebite privind igiena, temperatura de păstrare, modul de ambalare şi transportul. Prin aspectul ei spumos, bine afânată, uşoară, frişca de la suprafaţa torturilor îşi modifică uşor aspectul şi calităţile gustative. Din aceste motive, torturile din această grupă sunt solicitate şi preparate cu prioritate în sezonul rece. TORT DIPLOMAT (ŞARLOTĂ) (1 kg) Este un tort cu valoare nutritivă completă. Combinând crema şarlotă (700 g) cu pişcoturile de şampanie (100 g), foietajul (100 g) şi diferite fructe, se asigură toţi factorii de nutriţie în cantităţi corespunzătoare. Este un tort uşor atât ca volum, cât şi din punct de vedere al digestiei. Gradul ce afânare al cremei şi, respectiv, al tortului este asigurat de aerul înglobat în frişca prin procesul de batere şi transmis apoi cremei şarlotă şi decorului de la suprafaţă tortului. Prepararea acestui tort impune respectarea următoarelor faze: - pregătirea semipreparatelor: pişcoturi, foietaj, cremă şarlotă, frişca bătută (250 g); se taie foietajul copt în două foi de mărimea tortului dorit; se aşază una din foi la baza unui cerc de tort reprezentând baza tortului; - pe pereţii interiori ai cercului se aşază pişcoturi de şampanie având aceeaşi înălţime, cu forma şi baza spre interiorul acestuia; în mijlocul pişcoturilor se toarnă cremă şarlotă până la înălţimea acestora: - se acoperă crema, şarlotă cu a doua foaie de foietaj şi se lasă la rece, până gelifică bine crema; se îndepărtează cercul din metal şi se aşază tortul pe cartonul cu dantelă; - suprafaţa tortului se îmbracă complet în frişca, folosind poşul cu şpriţ. Decorul se completează cu aceleaşi fructe (50 g) care au fost adăugate în cremă; - pentru o prezentare cât mai plăcută, peste pişcoturile de şampanie se aplică o fundă care are rolul de a menţine şi stabilitatea pişcoturilor. TORT MERENGUE (1 kg) Componente pentru 1 kg: foi merengue 0,350 kg; cremă ganaj 0,350 kg; frişca bătută 0,350 kg; fructe confiate asortate 0,030 kg; ciocolată 0,050 kg. Este caracterizat printr-o valoare energetică mare, furnizată de zaharoză din cojile merengue, din ciocolată şi completată de lipidele provenite din: frişca (32%), ciocolată menaj (27%), barot natural de nuci (60%). Este deosebit de apreciat şi pentru calităţile gustative, dar şi pentru aspectul plăcut. Pentru prepararea lui se pregăteşte compoziţia de merengue (350 g) (v. cap. „Semipreparate"): se întinde în 3 foi având grosimea de 1 cm; după uscare, foile se umplu cu cremă ganaj (350 g); se lasă la rece pentru solidificarea cremei; se ung marginile cu cremă şi se acoperă cu barot natural de nuci (50 g);
Cofetar - patiser 121

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

- suprafaţa tortului se acoperă complet cu frişca bătută, turnată cu poşul cu şpriţ (350 g); - decorul se completează cu fructe confiate (30 g) şi ciocolată (50 g) cuvertură, în funcţie de fantezia lucrătorului. 7.2.5. TORTURI FANTEZI Sunt denumite astfel, pentru că sunt decorate în funcţie de fantezia şi imaginaţia de moment a lucrătorului. Componenta de bază (semipreparatele) a acestor torturi poate fi oricare de la torturile, descrise anterior. Deosebirile încep însă cu: forma acestora (trifoi, inimioară, potcoavă, semilună, pătrat, dreptunghi, format de carte etc.) şi decorul final (peisaj de iarnă, primăvară, aspecte din natură, jocuri de copii, aspecte din diferite basme etc.). Asemenea torturi sunt speciale pentru expoziţiile de artă culinară sau pentru comenzi speciale. Prepararea lor necesită mult timp, multă fantezie, multiple materii orime. Valoarea calorică, în funcţie de componenţa semipreparatelor folosite, variază între 483,1 şi 500 kcalorii la 100 g. 7.2.6. TORTURI PIESE Torturile piese formează grupa torturilor reprezentative din cofetărie. Această caracteristică decurge din modul deosebit de prezentare şi din structura lor complexă. Prin formă, modul de finisare şi decorul pe care-1 au, pot îmbrăca diferite aspecte ca: sondă, cuib, arici, buturugă, trunchi etc. Prezentarea lor deosebită situează torturile în rândul preparatelor ce constituie punctul de atracţie al expoziţiilor de artă culinară. Având o structură complexă, şi valoarea nutritivă este complexă şi variată, în funcţie de saţietate: scoate, în evidenţă rolul energetic mare furnizat de zaharoză, amidon şi lipide, în funcţie de natura tortului, valoarea energetică este completată cu proteine, vitamine şi săruri minerale în proporţii diferite, participând astfel la completarea valorii calorice a meniurilor în componenţa cărora, sunt incluse. TORT BUTURUGĂ Prin aspectul şi modul lui de finisare, reprezintă o buturugă. Pentru a avea această formă, se foloseşte blatul de zahăr ars (250 g) de formă dreptunghiulară 12/25 cm); - după uniformizare, tramparea cu sirop cu rom (150 ml) şi ungerea blatului cu cremă de cacao (450 g), se lasă la rece; - se rotunjesc muchiile superioare, pe lungimea blatului. Resturile obţinute după rotunjire se modelează în formă cilindrică şi se ataşează la suprafaţa blatului, reprezentând ciotul de la suprafaţa buturugii. Cioturile pot fi mai multe, în funcţie ce grosimea lor; - toată suprafaţa blatului, inclusiv a cioturilor, se acoperă cu cremă de cacao, care se toarnă cu poşul cu şpriţ special, care să imite scoarţa buturugii. Capetele tortului şi ale cioturilor se acoperă cu cremă de cafea (30 g), care se nivelează cu lama cuţitului introdusă în apă fierbinte şi apoi bine ştearsă. Pe suprafaţa lor se fac mai multe cercuri de mărimi diferite din ciocolată (50 g) sau cacao, care să imite vârsta copacului. Decorul tortului este completat cu grătar fantezii şi, din loc în loc, mic frunzuliţe. Ambele sunt din cremă fistic (30 g) turnate cu cornetul de hârtie, imitând astfel plantele agăţătoare. Floricele mici de zahăr (30 g) completează aspectul final al tortului. Se aşază apoi pe cartonul dantelat. Pentru o prezentare deosebită, în jurul tortului, deasupra dantelei, se presară barot din fondant sau zahăr tos, colorat în verde şi mici floricele din zahăr. TORT TRUNCHI Pentru prepararea toritului sunt folosite aceleaşi semipreparate şi aceeaş tehnologie ca la tortul buturugă. Diferă numai poziţia pentru montarea tortului. Pentru umplerea tortului se folosesc 4-5 capace de blat, care se umplu cu cremă cacao; după răcirea, cremei blatul se aşază pe masă în poziţie verticală; - se rotunjesc toate muchiile laterale pe înălţimea blatului, căpătând la exterior formă rotunjită, dar cu baza mai mare;
Cofetar - patiser 122

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

- resturile rămase după rotunjire se modelează în formă cilindrică, reprezentând cioturile; se aplică 1-2 cioturi pe înălţimea tortului; - se îmbracă complet în cremă de cacao la exterior, folosind poşul cu şpriţ special, pentru a imita scoarţa copacului; - partea, superioară a tortului şi a cioturilor se acoperă cu crema aparel de cafea, care se nivelează cu cuţitul introdus în apă fierbinte şi apoi bine şters; - cu ciocolată cuvertură se execută mai multe cercuri de mărimi diferite, imitând vârsta copacului; - atât pe înălţimea, tortului, cât şi pe suprafaţa lui şi a cioturilor, cu cremă verde, se imită plante agăţătoare, care completează decorul alături de floricele din zahăr sau pastiaj. TORT CUIB (1 kg) Forma lui rotundă, decorul format din aşchii de ciocolată şi drajeuri diferite dau tortului aspectul unul cuib. Utilizarea ciocolatei cuvertură şi a pudrei de cacao, care se adaugă în componenţa blatului, cremei şi pentru pregătirea aşchiilor, oferă tortului un rol stimulativ şi o valoare energetică mare - 446,9 kcal/100 g tort. Reprezentând cu fidelitate cuibul unei păsări, în care se aşază ca elemente de decor aşchii din ciocolată, diferite păsări şi ouă, tortul are un puternic efect asupra aparatului vizual al consumatorului. Acest sortiment de tort se execută numai la comandă, fiind nelipsit din cadrul expoziţiilor de artă culinară. Spre, deosebire de alte torturi, totdeauna se execută numai cu un singur nivel. Blatul cu cacao (275 g) se trampează cu 150 ml sirop cu rom şi se umple, conform tehnologiei generale, cu cremă cacao (400 g). După răcirea cremei capacul de la suprafaţă se scobeşte uşor, formând în mijloc adâncitura cuibului; se îmbracă complet în crema de cacao rămasă (1/3 din cantitate); - marginile se acoperă cu barot din fondant de cacao sau aşchii de ciocolată (50 g); - la suprafaţă se montează aşchii de ciocolată şi apoi se pudrează cu zahăr farin (25 g); - în adâncitura formată se pun mai multe drajeuri (30 g) sau pot fi executate din marţipan, (100 g) imitând ouăle, şi una sau două figuri din ciocolată cu aspect ce pasăre; - se aşază pe cartonul cu dantelă şi se păstrează la rece până în momentul livrării. Aşchiile de ciocolată se obţin astfel: - se potriveşte ciocolata cuvertură şi se întinde în strat subţire pe masa de marmură; - când este aproape tare se rade ciocolata la suprafaţă în strat subţire cu lama cuţitului, formându-se bastonaşe asemănătoare cu coaja de scorţişoară, având diametrul maxim de un cm, goale la mijloc. Se păstrează la rece până în momentul montării pe tort. TORT ARICI (1 kg) Prin forma şi modul de finisare, tortul are aspectul unui arici. Utilizarea fructelor uleioase pentru imitarea ţepilor (100 g pentru 1 kg tort) participă la imbunătăţirea gustului, la creşterea valorii energetice, care ajunge la 475,5 kcal la 100 g şi completarea conţinutului de vitamine B1, B2 şi E. Finisarea tortului se execută manual (aranjarea ţepilor) şi necesită mult timp. Din această cauză tortul se prepară numai pentru expoziţii sau pentru comenzi ferme. Blatul de tort cu cacao (250 g) se trampează cu sirop, cu rom (150 ml) şi se umple conform schemei generale. După solidificarea cremei cacao (400 g) blatul umplut se taie în aşa fel încât să capete aspect de pară, cu ajutorul unui şablon. Resturile obţinute prin fasonarea blatului se omogenizează şi se aşază deasupra blatului, pentru a imita corpul ariciului. Se unge suprafaţa tortului cu cremă de cacao şi se acoperă cu fileuri de alune, care imită ţepii. Se pudrează cu cacao (10 g) şi se aşază pe cartonul cu dantelă, aici se ataşează corpului şi picioarele ariciului, care au fost modelate din fondant de cacao (75 g). Pentru completarea decorului se pot aplica, sub forma firelor de iarbă, elemente pentru decor din zahăr (30 g). TORT SONDĂ (1 kg)

Cofetar - patiser

123

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Acest tort are caracteristic 3-4 triunghiuri din ciocolată cuvertură, utilizate ca decor, pentru a imita aspectul unei sonde. Pe suprafaţa aceluiaşi tort rot fi montate una sau mai multe sonde din ciocolată. Tortul este apreciat ca piesă pentru expoziţii, datorită aspectului său plăcut care iese repede în evidenţă şi incântă ochiul. Din punct de vedere nutritiv, este apreciat pentru valoarea energetică furnizată atât de glucide, cât şi de lipide. Tortul foloseşte blatul de cacao (250 g) care se umple cu 3/4 din crema de cacao (400 g) conform schemei generale şi se trampează cu 150 ml sirop cu rom (30 ml); - după răcirea cremei, tortul se acoperă complet cu crema; - pe înălţimea tortului se ataşează barot din fondant de cacao (80 g), iar suprafaţa se decorează cu crema de cacao rămasă, turnată cu poşul cu şpriţ; - decorul se completează cu elemente decorative din ciocolată care să imite sonda (150 g); - se pudrează cu zahăr farin (25 g), iar în vârful sondei se aplică un punct de jeleu roşu (30 g).

Elemente de decor din ciocolată pentru tortul Sondă. TORT DE CIOCOLATĂ SPECIAL (1 kg) Materia primă care predomină în componenţa acestui tort este ciocolata (185 g). Este singurul tort care se decorează obligatoriu cu frunze de stejar din ciocolată şi ghinde din marţipan glasate la unul din capete în ciocolată. Aceste caracteristici determină denumirea de tort Special. Are aspect plăcut, determinat de decorul care se aplică la suprafaţa tortului datorită cremei ganaj simple, care se foloseşte la umplut, are un gust uşor amărui solicitat îndeosebi de persoanele adulte. Pe lângă valoarea energetică, tortul are şi un rol stimulativ, binevenit în cadrul meselor festive. Umplerea blatului de cacao (250 g) cu cremă ganaj (420 g) şi sirop cu rorr. (135 ml) se realizează conform schemei generale. După solidificarea cremei se întinde la suprafaţa tortului un strat subţire de ciocolată atât cât să acopere porii blatului. Se toarnă din nou ciocolată, în cantitate suficientă, pentru a permite şi glasarea marginilor: - se întinde bine ciocolata la suprafaţă, pentru a fi complet netedă, iar surplusul se scurge pe înălţimea tortului. Se uniformizează marginile, ridicând apoi tortul de pe masă şi îndepărtând surplusul de ciocolată de la baza acestuia, pentru a nu forma „talpă"; - se aşază pe cartonul dantelat şi se aplică decorul format din frunze de ciocolată (imitând pe cele de stejar) şi ghinde din marţipan (20 g), glasate la unul din capete în ciocolată cuvertură. Frunzele de ciocolată se pregătesc astfel: - cu ajutorul unui şablon se desenează pe hârtie pergament aspectul unei frunze de stejar; - se decupează frunzele din hârtie şi pe una din părţi se glasează cu ciocolată cuvertură, aşezându-se imediat deasupra merdenelei, pentru a avea formă curbată; - când se răceşte bine ciocolata, se îndepărtează hârtia şi se folosesc imediat „frunzele" de ciocolată. TORT MAREŞAL JOFFRE (1 kg) Este un tort în a cărui componenţă predomină crema ganaj (500 g) simplă. Pentru a realiza, însă, aspectul său caracteristic, este nevoie de pregătire profesională şi o anumită experienţă din partea celui care îl execută. Din punct de vedere nutritiv, este apreciat pentru valoarea energetică şi rolul stimulativ furnizat de ciocolata cuvertură (270 g) care predomină în componentele tortului. Componente pentru 1 kg: foi doboş 220 g sau 250 g langues de chat; cremă ganaj 500 g; ciocolată 270 g. Tehnologia de preparare este diferită şi cuprinde următoarele faze: se prepară compoziţia de langues de chat (250 g); frişca lichidă se amestecă cu 1/2 din
Cofetar - patiser 124

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

cantitatea de zahăr farin şi făina. Se adaugă albuşurile bătute spumă cu restul de zahăr tos. Alimentele sunt în cantităţi egale; se întinde compoziţia în trei foi rotunde: două egale, cu diametrul de 15-17 cm, şi una mai mare, cu diametrul de 20 cm. Din restul compoziţiei se toarnă pastile, care au după coacere diametrul de 2,5 cm; după coacere şi răcire se trece la montarea tortului; pe marginea foii mari se toarnă crema ganaj cu poşul cu dui sub formă de prăjitură Joffre, înalt de 5-6 cm. deasupra fiecărei Joffre se montează o pastilă din langues de chat; se împarte crema rămasă în două; o parte se toarnă în mijlocul tortului, cuprinzând jumătate din inălţimea joffrelor; se acoperă crema cu una din foile mici, peste care se întinde restul de cremă ganaj; se nivelează până la înălţimea joffrelor şi se aplică cea de-a doua foaie mică; se întinde pe toată suprafaţa tortului un strat subţire de cremă care să acopere golurile dintre joffre şi mijlocul tortului; se glasează complet în ciocolată, turnând ciocolata în exces pe suprafaţa tortului, aşa încât să se scurgă şi pe înălţimea lui, fără să se niveleze cu cuţitul; printre joffre se decorează cu lănţişor din cremă verde (50 g). Acelaşi decor se realizează şi pe marginea suprafeţei, iar la mijlocul tortului se scrie MAREŞAL". Decorul se poate completa la mijlocul tortului cu flori de zahăr (50 g). TORT SAINT-HONORE (1 kg) Este un tort deosebit atât prin tehnologia de preparare, componentele folosite, cat şi modul de prezentare. Decorul acestui tort, care este format dintr-o beteală fină de zahăr, nu permite prepararea lui decât în momentul servirii, deteriorându-şi aspectul cu uşurinţă. Având în componenţă (500 g) aluat opărit (360 g), cremă şarlotă, foietaj (200 g) şi frişca (150 g) bătută, se ajunge, în final, la o valoare nutritivă reprezentând 409,8 kcal/100 g, din care proteine 7,1%, lipide 54,1% şi glucide 38,8%. Tehnologia de preparare impune respectarea următoarelor faze: - prepararea foietajului şi întinderea lui în foaie subţire, care se coace pe o tava stropită cu apă; -după răcire se decupează cu o formă rotundă cu diametrul de 35-40 cm, reprezentând baza tortului; - din aluat opărit se toarnă un cerc cât marginea foii de foietaj şi 10 gogosi cu diametrul de 3cm; -după coacere şi răcire se umplu atât cercul, cât şi gogoşile, cu crema şarlota pe la partea inferioară; - se fixează cercul peste foaia de foietaj şi deasupra lui, la distanţe egale, gogoşile glasate la suprafaţă cu sirop caramel şi fixate pe cerc tot cu sirop (in siropul folosit pentru beteală); - în mijlocul fiecărei gogoşi se aplică o cireaşă confiată (50 g), pentru completarea decorului; - crema rămasă se toarnă în mijlocul tortului şi se modelează în formă de movilită. După gelificarea cremei se aşază tortul pe cartonul cu dantelă şi se acoperă crema cu frişca bătută, folosind poşul cu şpriţ. Frişca se acoperă cu beteala din zahăr. Beteala se obţine din sirop de zahăr cu probă de caramel, care se trage cu ajutorul croşetei în firişoare subţiri şi lung: (preparat din 200 g zahăr, 50 g glucoza şi apă). După răcire aceste firişoare se modelează în formă cilindrică şi se aplică peste frişca bătută. Observaţii: siropul pentru beteală se poate colora înainte de proba finală şi apoi se trage, în firişoare subţiri. TORT SUFLE-SURPRIZĂ (10 porţii x 170 g) Tortul este denumit astfel pentru că este umplut cu îngheţată şi apoi introdus la cuptor, fără să-şi modifice consistenţa şi aspectul. Tehnologia de preparare a acestui tort impune pregătirea lui numai la mesele festive organizate şi cu servirea imediată. Combinarea blatului de tort cu îngheţată şi compoziţia de

Cofetar - patiser

125

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

merengue imprimă tortului un gust răcoritor, plăcut, reconfortant. Modul de servire dă nota festivă şi surpriza mesei. Prepararea lui necesită: pregătirea, blatului de cacao (250 g); - decuparea blatului la mijloc, lăsând baza şi marginile groase de 1 cm (asemănător unei oale); - tramparea blatului cu sirop cu rom (150 g) şi umplerea cu câte două sortimente de îngheţată, care se presează bine până la suprafaţa blatului (600 g + 600 g); se introduce tortul umplut, la congelator; - înainte de servire se acoperă complet cu bezea (14 albuşuri + 700 g zahăr), folosind poşul cu şpriţ. Pentru fiecare porţie se aplică câte o coajă de ou (spălată şi dezinfectată); - se introduce la cuptor la temperatura de 200...220°C, timp de 3-4 minute, atât cât să prindă bezeaua o crustă, fără să se coloreze; - servirea se realizează în semiîntuneric şi cu rapiditate sporită, pentru a se menţine flacăra şi în farfuria consumatorului. 7.2.7. TORTURI PENTRU ANIVERSARE Torturile pentru aniversare formează o grupă de torturi preparate numai cu comenzi ferme, unde consumatorii dau detalii asupra evenimentului sărbătorit şi a compoziţiei pe care doresc să o aibă tortul comandat. Torturile pentru aniversare pot sărbători ziua de naştere sau un anumit număr de ani de viaţă, de căsătorie, elemente pe care vânzătorul cofetar trebuie să le noteze în momentul primirii comenzii. În această situaţie, vânzătorul care primeşte comanda trebuie să dea dovadă de multă abilitate, pentru a lua o comandă completă care să corespundă gustului şi preferinţelor consumatorului, chiar dacă acesta nu este suficient de hotărât sau cunoscător în lansarea comenzii. Decorul este completat de prezenţa unui ecuson obţinut din drăgan sau foaie Doboş glasată în ciocolată, pe care se scriu sărbătoritului diferite urări: „La mulţi ani" etc. Torturile pentru aniversare pot fi finisate în cremă sau glasate. Pentru a produce un efect deosebit asupra consumatorilor, sunt etajate (mai multe torturi suprapuse, având diametre diferite). Servirea torturilor suprapuse se realizează desprinzând fiecare nivel al tortului. Porţionarea se execută cu cuţitul introdus în apă fierbinte, începând cu cel de-al doilea nivel de sus în jos. Ultimul tort porţionat este cel de la suprafaţa tortului deasupra căruia a fost concentrat decorul (are diametrul cel mai mic). TORTUL PENTRU NUNTĂ Face parte tot din grupa torturilor pentru aniversare, destinat, însă unui eveniment unic. Din acest motiv, tortul este acoperit la exterior cu compoziţii albe de fondant, cremă, glazură sau marţipan). Având în vedere natura evenimentului şi numărul invitaţilor, tortul pentru nuntă se pregăteşte cu minimum 3 etaje (poate ajunge până la 10-15 etaje). Peste compoziţia albă de la exterior se aplică elemente florale din zahăr de culoare albă, fixate pe marginea fiecărui tort. La suprafaţa ultimului tort (cu diametrul cel mai mic) se aplică statuete miniaturale, reprezentând mirele şi mireasa, alături de care se ataşează o pereche de porumbei albi sau două verighete realizate din zahăr sau drăgan, simbolizând armonia şi trăinicia căsătoriei. Interiorul tortului de mireasă este preferabil să aibă ca semipreparat de bază foile Doboş sau Richard, care nu se trampează şi au o rezistenţă mai mare la transport şi păstrare. Se poate prepara însă şi cu blat alb. Crema recomandată este: aparel albă cu aromă de vanilie sau lămâie, uşor acrişoară. Pentru o rezistenţă mai mare a tortului şi în avantajul laboratorului (necesită multă muncă), se foloseşte crema ganaj. Pentru prezentare cât mai estetică, rezistenţă la transport şi efect deosebit asupra consumatorilor, tortul pentru nuntă se montează pe suport special, cu mai multe nivele. Fiecare nivel este aşezat pe suportul lui. în acest fel se păstrează foarte bine decorul şi se porţionează uşor. Transportul tortului de la secţie la masa sărbătoriţilor se realizează pe masa gheridon.
Cofetar - patiser 126

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Capitolul 8
TEHNOLOGIA PREPARĂRII FURSECURILOR Fursecurile sunt produse de cofetărie preparate în forme, mărimi şi decoruri diferite, cu valoare energetică ridicată, servite ca desert în cadrul meselor festive. Fursecurile reprezintă o grupă de produse mult solicitată, datorită varietăţii, aspectului deosebit şi valorii nutritive pe care o posedă. în compoziţia lor intră materii prime cu conţinut mare în substanţe nutritive calorigene, ca de exemplu: făină, zahăr, ouă, grăsimi etc. Pentru sporirea valorii nutritive se mai adaugă diverse materii auxiliare, cum ar fi: cacao, fructe (confiate), sâmburi graşi, arome şi coloranţi naturali, condimente etc. Clasificarea fursecurilor - Arlechin 1. din aluat fraged - Baton cu chimen - Figaro - Covrigi dulci - Rotite cu gem
Cofetar - patiser 127

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

- Cornulete sucevene -Spritate -Paleuri cu crema de cacao -Paleuri glasate cu ciocolata 2. pe baza de grasimi -Paleuri cu crema de cacao si fondant -Paleuri cu jum de nuci -Four stafide -Chec -Baton ganaj -Fursecuri cu portocale -Fundulite cu nuci -Ochelari 3. din aluat foietaj -Pai parmezan -Grileuri -Palmieri -Langues de chat -Cornulete 4. din langues de chat -Tigarete -Petale -Ruibana -Urechiuse -roşeuri simple -roşeuri glasate în ciocolată 5. din albuşuri -roşeuri cu cacao -roşeuri cu nuci -roşeuri cu nuci şi stafide -Ruladă cu cremă de cacao -Careuri de ciocolată 6. din foi doboş şi foi rulada -Ruladă cu creme de diferite culori glasate în ciocolată -Carouri primavera -Tuilles file -Trifoi 7. cu nuci -Pricomigdale -Capsule pistache -Capsule orange -Beignet orange 8.1. TEHNOLOGIA DE PREPARARE A FURSECURILOR DIN ALUAT FRAGED Fursecurile din această grupă au la bază aluatul fraged. Valoarea nutritivă a fursecurilor din aluat fraged este condiţionată, în primul rând, de natura materiilor prime folosite la prepararea aluatului fraged. Glucidele sunt reprezentate de amidon, dextrine, maltoză din făină de grâu şi de zaharoză din zahărul folosit, care contribuie la creşterea cantităţii de energie mecanică, alături de lipide, care furnizează energia calorică. Lipidele sunt reprezentate de gliceride, steride şi fosfolipide furnizate de unt, untură sau margarina şi din gălbenuşul de ou. Protidele furnizate de făină sunt reprezentate de albumina, globuline, prolamine şi gluteline de origine vegetala, iar cele din ou sunt proteine animale complexe (ovovitelina, ovoalbumina). Substanţele minerale provin atât din făină, cât şi din gălbenuşul de ou şi se găsesc sub formă de combinaţii cu substanţe organice. Cele mai importante sunt: calciul, fosforul, potasiul, magneziul şi fierul. Vitaminele B1, B2, B3, B6 şi E sunt furnizate de făină, iar vitaminele A şi D provin din unt şi din gălbenuş de ou.
Cofetar - patiser 128

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Fursecurile din aluat fraged îşi măresc valoarea nutritivă prin adaosurile care se folosesc la prepararea lor. Astfel, unele produse cum sunt: Arlechin, Figaro, Rotiţe cu gem, Cornuleţe sucevene sunt îmbogăţite în glucide prin adaosul de marmeladă sau de gem folosit; fursecurile Figaro, prin adaos de miez de nucă, pe lângă îmbunătăţirea apreciabilă a valorilor gustative, devin mai bogate în lipide şi proteine vegetale. Cantitatea de proteine superioare este crescută în cazul fursecurilor Cornuleţe sucevene, datorită brânzei de vaci care intră în componenţa aluatului de bază. Principalele caracteristici, ale aluatului fraged sunt date de: — raportul făină—grăsime ; — calitatea şi cantitatea glutenului; — cantitatea de lichid adăugată aluatului. Gama extrem de variată a fursecurilor din aluat fraged se obţine prin schimbarea raportului dintre materiile prime şi prin natura diferenţiata a diverselor ingrediente. Frăgezimea aluatului depinde şi de calitatea şi cantitatea glutenului conţinut de făină. La aceste fursecuri se poate folosi şi făina cu un conţinut redus de gluten, întrucât aluatul trebuie să fie fraged, uşor sfărâmicios după coacere şi nu cu porozitate crescută. Când aluatul fraged se prepară fără lichid, cu o cantitate mai mare de grăsime şi ouă, afânarea este asigurată de cantitatea mare de aer pe care o înglobează ouăle în procesul de omogenizare şi de conţinutul sporit de grăsime. Fenomenul este determinat de întrepătrunderea particulelor de făină, zahăr şi alte componente pe care le leagă foarte lejer. Prin aceasta se realizează menţinerea formei preparatului înainte de coacere şi apariţia frăgezimii după coacere. La fursecurile preparate cu cantităţi mai mici de grăsime şi ouă, afânarea aluatului se realizează chimic (bicarbonat de sodiu, praf de copt etc.) sau biochimic (drojdie de bere). La structura aluatului fraged se pot utiliza şi fructe uleioase (nuci, migdale, alune, susan etc), care reduc cantitatea de făină. La prepararea aluatului fraged se foloseşte zahărul farin, deoarece se dizolvă mai uşor, răspândindu-se uniform în toată masa aluatului. Din aluatul fraged se obţine o mare varietate de fursecuri. Raportul elementelor componente este următorul: o parte zahăr farin, două părţi grăsimi şi trei părţi făină. Aluatul mai conţine gălbenuşuri (sau ouă întregi), răzătură de lămâie, vanilină pură etc. Atunci când elementele componente sunt utilizate conform reţetei şi răspândite uniform în toată masa se obţine frăgezimea corespunzătoare a aluatului. Datorită cantităţii mici de lichide pe care le conţine, aluatul este dens, uşor sfărâmicios.

8.1.1. Procesul tehnologic general
Schema tehnologica este prezentata in Anexa 15. După răcirea corespunzătoare a aluatului, acesta se întinde. Întinderea aluatului in foi. Aluatul format se întinde în foi de grosime egală, în vederea divizării lui în forme diferite, dar cu greutate egală. Pentru ca operaţia de întindere să fie reuşită, aluatul trebuie să fie rece. Este necesar ca încăperea în care se execută operaţia de întindere să fie răcoroasă (15—190C). Când aluatul este rece şi încăperea în care se lucrează este caldă, aluatul elimină o parte din grăsime prin contactul cu suprafaţa mesei de lucru sau încorporează o cantitate mare de făină folosită la tape-tarea acesteia. Ambele situaţii conduc la diminuarea calităţii produselor, datorită schimbării raportului dintre elementele componente de bază, Tăierea aluatului în diverse modele (figuri) se face manual cu ajutorul unor forme de tăiat confecţionate din tablă subţire din oţel inoxidabil. Operaţia de tăiere se execută prin apăsarea părţii, tăietoare inferioare a formei asupra foii obţinută din aluatul fraged. Pentru evitarea lipirii aluatului de formele tăietoare, acestea se introduc în făină după fiecare operaţie de tăiere. Pentru tăierea fâşiilor, pătratelor, dreptunghiurilor, romburilor etc, se foloseşte ruloul cu discuri tăietoare. Acestea se pot monta pe ax la distanţe diferite, prin schimbarea distanţelor între discuri. Modelarea în funcţie de produs. La unele produse din aluat fraged este necesară operaţia de modelare înainte de coacere. Modelarea contribuie la diversificarea produselor. Modelarea se
Cofetar - patiser 129

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

execută manual, după ce foaia de aluat fraged a fost porţionată în bucăţi egale ca mărime. Produsele sunt modelate sub formă de cornuleţe, covrigi, batoane etc. Coacerea este produsul termic efectuat la temperaturi cuprinse între 180 0C şi 220 0C, prin care se realizează evaporarea excesului de umiditate din structura aluatului şi se asigură condiţiile favorabile pentru transformările fizice, biochimice şi microbiologice ce duc la transformarea aluatului în produs comestibil. Operaţia de coacere are loc la un regim optim de temperatură şi umiditate. Nerespectarea temperaturii optime de coacere compromite calitatea fursecurilor, acestea puţind fi: crude, cu volum mic mate, prea coapte sau arse. Din aceste considerente, cuptoarele sunt echipate cu termostate care păstrează temperatura în mod constant la valoarea optimă. Cuptorul trebuie preîncălzit, pentru ca temperatura iniţială să fie egală cu cea indicată în procesul tehnologic. Insuficienta încălzire a cuptorului face ca grăsimile din aluat să se topească înainte de începerea procesului de coacere. Nu trebuie neglijat nici efortul vaporilor care se formează în timpul coacerii. Fursecurile unse cu ou la suprafaţă se coc într-un spaţiu lipsit de vapori, deoarece altfel îşi pierd luciul. Evacuarea vaporilor din spaţiul de coacere se face printr-un orificiu de evacuare. Când acesta lipseşte se deschide uşa cuptorului. Aluatul fraged poate fi păstrat învelit în foi din material plastic, 2—3 săptămâni, la temperaturi de 0 ... +4°C şi 10—12 luni la temperaturi de -18°C. Umplerea este operaţia prin care se urmăreşte îmbunătăţirea gustului produselor şi creşterea valorii lor nutritive. Umpluturile, pe lângă diversificarea gustului produselor, asigură lipirea părţilor ce urmează să se asambleze. Umplerea se face manual folosind lama cuţitului, paleta din otel inoxidabil sau poşul la care s-a montat un dui cu diametrul corespunzător Umplutura (cremă, marmeladă, gem etc.) se va corela cu caracteristicile fursecurilor. Cantitatea de umplutură se va doza cu grijă pentru ca la asamblarea şi presarea elementelor componente să nu iasă în afara suprafeţei lor. Finisarea se execută cu scopul de a prezenta produsele într-o formă cât mai atrăgătoare, de a mări valoarea nutritivă şi gustativă a acestora. Finisarea mai are ca scop şi o eventuală corectare a gramajului produselor. Finisarea constă în suprapunerea, după coacere şi răcire, a bucăţilor de aluat tăiate în forme diferite, pentru obţinerea sortimentului dorit. Înainte de finisare se vor alege bucăţile care au aceleaşi forme şi dimensiuni, pentru ca produsul finit să aibă formă regulată şi aspectuoasă. Bucăţile care nu se potrivesc la dimensiuni se ajustează cu un cuţit mic. Finisarea se execută cu ajutorul unor elemente decorative alcătuite din: creme, glazuri, fructe confiate, marmeladă etc, aplicate pe suprafaţa fursecurilor cu lama cuţitului, poşul la care s-a montat un şpriţ mic sau cu ajutorul cornetului de hârtie pergament. Unele se pot finisa parţial sau total cu barot de nucă, fructe tăiate în bucăţi mici cu forme geometrice diferite, cu zahăr farin etc.

8.1.2. Sortimentul fursecurilor din aluat fraged
Reţetele sortimentelor fursecurilor din aluat fraged (pentru 1 kg)
Materii prime Făină Zahăr farin Unt în amestec cu margarina 50% Untură Margarina Ulei Ouă (gălbenuş) sau gălbenuş de ou praf Ouă sau praf de ouă integral Apă călduţă pt. dizolvat praful de ou Lapte sau lapte praf Brânză de vaci Oţet Vanilină Răzătură de lămâie U.M. „Arlechin" g g g g g ml g g g g ml ml g g ml g g 485 85 70 _ 70 35 10 40 40 5 3 0,1 „Figaro" 260 70 140 60 14 40 3 0,1 Baton cu chimen 710 20 270 60 65 15 45 80 8 Covrigi dulci 585 160 250 150 40 110 Rotiţe cu gem 370 150 Cornuleţe sucevene 275 275 275 0,1 -

- ' 200 . 95 20 60 3 8

Cofetar - patiser

130

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”
Sare Chimen Bicarbonat Pentru umplutură Marmeladă Gem vişine Pesmet Albuş de ou sau albuş de ou praf Apă pt. dizolvat Miez de nucă Făină Vanilină Zahăr Pentru modelat Făină Pentru decor Marmeladă Ouă Chimen Sare Zahăr Vanilină Zahăr farin Pentru glazură Ouă (gălbenuş) Zahăr Barot de nuci verde g g g g g g g g ml g g g g g g g g g g g g g g g 3 5 200 1 3 100 90 13 100 150 30 0,01 215 10 10 20 10 25 10 10 5 15 25 70 3 3 340 15 0,01 30 340 100 30 0,01 20 -

20 35 35 85 15

ARLECHIN Aluatul se întinde pe planşeta presărată cu făină în trei foi subţiri, cu grosimea de circa 0,5 cm, care se aşază în tavă şi se coc la temperatură moderată (180-220°C). Foile coapte şi răcite se scot din tavă separat, se umplu cu două straturi de marmeladă. Ultima foaie se acoperă cu marmeladă. Separat, gălbenuşul de ou se bate spumă cu zahăr şi se încălzeşte până la temperatura de 50-55°C. Compoziţia de gălbenuş acoperă ultima foaie de aluat care a fost unsă cu marmeladă. Se barotează cu barot verde de nuci. Produsul se introduce din nou la cuptor şi se usucă la temperatură scăzută. Se scot din cuptor, se lasă să se răcească şi apoi se porţionează în bucăţi lungi circa 1-1,5 cm. Se prezintă pe platouri sau cartoane dantelate. FIGARO Se prepară aluatul fraged conform schemei generale. Aluatul obţinut se întinde cu ajutorul merdenelei pe planşeta presărată cu făină, până se obţine o foaie ca grosimea de circa 1,5 cm. Se aşază în tavă şi se perforează, din loc în loc, pe tor suprafaţa, cu furculiţa sau cu croşeta. Se coace pe jumătate şi se lasă să se răcească puţin în tavă. Se prepară glazura astfel: albuşurile de ou se amestecă cu zahărul şi miez de nucă măcinat, se încălzesc pe foc amestecându-se continuu, ca să nu se ardă. Când începe să fiarbă se iau de pe foc, se lasă să se răcească, apoi se adaugă făină şi vanilină şi se amestecă pentru uniformizare. Pe foaia coaptă pe jumătate se întinde gemul, apoi se aşază, glazura în strat uniform. Se pudrează cu zahăr farin. Se coace la temperatură moderată (180-220°C). După coacere şi răcire se porţionează în forme diferite. Se prezintă pe platouri sau cartoane dantelate. BATON CU CHIMEN Untul şi untura se amestecă cu ouăle adăugate unul câte unul, până la omogenizare completă. Apoi se adaugă laptele în care au fost dizolvate zahărul şi sarea, continuându-se amestecarea. Compoziţia obţinută se amestecă uşor cu făina şi chimenul până se încorporează întreaga cantitate, după care se lasă în repaus, la rece, circa 30 minute. Aluatul se împarte în bucăţi, pe planşeta presărată cu făină, şi se unge cu ou la suprafaţă, apoi se presară cu chimenul amestecat cu sare. Se porţionează în bucăţi de 6-8 cm. Se introduc în cuptor şi se coc la temperatură moderată (180— 220°C). După coacere şi răcire se aşază pe platouri sau cartoane cu dantelă. Datorită gustului uşor picant (sărat), sunt servite la începutul mesei. COVRIGI DULCI
Cofetar - patiser 131

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Se obţine un aluat fraged de consistenţă potrivită, care se lasă la rece la temperatura de +4°C, aproximativ 30 minute. Aluatul se împarte în bucăţi egale, care se modelează pe planşeta presărată cu făină, în „fitile", cu grosimea de circa 1 cm. Se unesc capetele, obţinându-se produsul sub formă de inel cu diametrul de 4-5 cm. Se aşază în tavă, se ung cu ou la suprafaţă şi se presară cu zahăr. Se introduc la cuptor şi se coc la temperatură moderată (180-220°C). După coacere şi răcire se prezintă pe platouri sau cartoane cu dantelă. ROTIŢE CU GEM Aluatul fraged, obţinut conform schemei generale, se întinde cu merdeneaua pe planşeta presărată cu făină, în foaie ou grosimea de 2-3 mm. Cu ajutorul unui şablon se decupează rondele cu diametrul de 2-3 cm. Se aşază în tavă, se introduc în cuptor şi se coc la temperatură moderată (180-220°C). După coacere şi răcire se umplu câte două rotiţe cu gem şi se pudrează cu zahăr farin vanilat. Se prezintă pe platouri sau cartoane cu dantelă. CORNULEŢE SUCEVENE Din făină, brânză de vaci, margarina şi vanilină se prepară un aluat de contentă moale, care se lasă în repaus aproximativ 12 ore, la temperatura de +4°C. Gemul, se amestecă cu pesmetul până se uniformizează. Aluatul se întinde cu merdeneaua pe planşeta presărată cu făină, în foaie subţire, cu grosimea de 1 -4 mm. La marginea foii se aşază umplutură şi se rulează foaia până se suprapune aluatul. Se porţionează apoi în bucăţi egale, lungi de 5 cm, cărora li se dă formă de cornuleţ. Se aşază în tavă, se introduc în cuptor şi se coc la temperatură moderată (180-220°C). După coacere se pudrează cu zahăr farin vanilat. Se prezintă pe platouri sau cartoane cu dantelă. 8.2. TEHNOLOGIA DE PREPARARE A FURSECURILOR PE BAZĂ DE GRĂSIMI Fursecurile din acesta grupă se prepară dintr-o compoziţie alcătuită din unt sau margarina ca element component de bază, zahăr, ouă, stafide, arome etc. Principalele caracteristici ale acestor fursecuri sunt următoarele : — elementul predominant al compoziţiei este grăsimea; — produsele sunt fragede şi au consistenţă moale, ceea ce permite ca formarea fursecurilor să se facă prin turnare ; — la prepararea compoziţiei se amestecă întâi grăsimea cu restul de componente şi, în final, se adaugă albuşurile bătute spumă (invers ca la fursecurile obţinute din albuş). Afinarea compoziţiei se datorează, pe de o parte, înglobării aerului sub formă de bule fine în masa compoziţiei, datorită baterii albuşului spumă, iar pe de altă parte, cantităţii mari de grăsime conţinută de compoziţie. Fursecurile din aluat pe bază de grăsimi se obţin manual prin turnare cu poşul. Pentru ca produsele să aibă gusturi diferite, pe lingă materiile de bază se mai adaugă marţipan, gălbenuşuri, precum şi alte materii auxiliare pentru aspect şi aromă. în compoziţia aluatului turnat cu şpriţul intră: 50% făină, 30% grăsime şi 20% zahăr. în compoziţia aluatului turnat cu duiul intră: 40% făină şi cantităţi egale de grăsime şi zahăr farin, respectiv 30% grăsime şi 30% zahăr farin. Aluatul turnat cu şpriţul are în structură mai multe albuşuri, iar cel turnat cu duiul, mai multe gălbenuşuri. Compoziţia pe bază de unt trebuie turnată imediat după preparare. Operaţia se execută cu ajutorul poşului la care s-a montat şi fixat un dui sau un şpriţ, în funcţie de reţeta respectivă. Operaţia de turnare se execută direct pe suprafaţa tăvilor de coacere, sau în forme diferite, de dimensiuni mici. Fursecurile pe bază de grăsimi au o valoare nutritivă foarte asemănătoare cu a fursecurilor pe bază de aluat fraged, având în componenţa lor materii prime de bază asemănătoare : făină, ouă, zahăr, grăsime. Sunt fursecuri cu o valoare energetică cuprinsă între 500—700 cal/100 g, datorită conţinutului mare în glucide 56—66% (amidon, zaharoză) şi de lipide 26—38% (gliceride, steride, fosfolipide). Având în componenţă mai multe ouă decât în cazul fursecurilor din aluat fraged, au o cantitate mai mare de proteine complexe, 6—8% (ovovitelină, ovoalbumină). Fosfolipidele din ouă au o valoare tonifiantă asupra sistemului nervos şi roi important în metabolismul grăsimilor. Această grupă de fursecuri conţine şi o cantitate mare de săruri minerale (calciu, fosfor, potasiu,
Cofetar - patiser 132

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

magneziu, fier) şi de vitamine (B1, B2, B3, B6 B12, A, D, K). Paleurile, care în general se umplu cu creme diferite şi se glasează în ciocolată, au o valoare alimentară sporită faţă de celelalte fursecuri din această grupă, datorită cremelor şi ciocolatei. 8.2.1. PROCES TEHNOLOGIC GENERAL Schema tehnologica este prezentata in Anexa 16. Operaţiile de dozare a materiilor prime şi auxiliare, coacerea, umplerea, finisarea, ambalarea şi depozitarea se fac în condiţii similare cu cele descrise la aluatul fraged.

8.2.2. Sortimentele fursecurilor pe bază de grăsimi
Materii prime U.M. Paleuri glasate în ciocolată 3 190 190 175 58 73 280 10 0,1 200 _ _ 190 Paleuri cu cremă cu cacao şi fondant 4 200 200 170 56 80 300 5 0,2 200 200 Paleuri cu jumătăţi de nucă 5 250 250 235 77 200 340 5 0,1 300 _ -

Reţetele sortimentului fursecurilor pe bază de grăsimi (1 kg produs finit)
Şpriţate Fursecuri Fursecuri diferite cu stafide cu portocale 6 400 120 150 53 100 500 15 0,2 80 0,05 7 240 280 380 0,1 240 160 25 15 10 8 215 285 400 145 0,1 160 24 190 15 10 135 Chec

1 Unt amestecat cu margarină 50% Zahăr farin Gălbenuşuri sau praf de gălbenuş Apă Făină Răzătură de lămâie Vanilină Cremă de cacao Fondat Miez de nucă Cremă de cacao Zahăr tos Ouă Praf gălbenuş Praf albuş Apă Praf albuş Sare Fructe confiate Coji portocale Coloranţi aliment. Rom Stafide Albuş sau albuş de ou praf Lapte Făină pt. tăvi Ulei pt. tăvi Frişca Pentru decor Zafăr farin Vanilină Ciocolată cuvertură

2 g g g g ml g g g g g g g g g g g ml g g g g g g g ml g ml g g g g

9 200 140 290 0,1 80 200 30 75 1 15 110 3 200 -

PALEURI CU CREMĂ DE CACAO Şl FONDANT Grăsimea se omogenizează cu zahărul farin, după ce s-a încălzit pe foc, pentru a se amesteca corespunzător. Se adaugă, treptat, gălbenuşurile, vanilia şi răzătura de lămâie, continuând baterea până ce compoziţia capătă consistenţa unei creme. Se adaugă făina şi se amestecă uşor până se încorporează întreaga cantitate. Compoziţia rezultată se toarnă (sub formă de aveline, pere, batoane, ţinând seama că vor fi împerecheate, două câte două) cu poşul cu dui pe hârtie, deasupra tăvilor curate.
Cofetar - patiser 133

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Se introduc tăvile în cuptor şi se coc la temperatura de 180-220°C, timp de 10-15 minute. După coacere şi răcire se umplu cu cremă, apoi se finisează cu fondat. PALEURI CU JUMĂTĂŢI DE NUCI Grăsimea se încălzeşte la temperatura de 40°C, apoi se omogenizează cu zahărul farin. Se adaugă treptat gălbenuşul de ou, vanilină şi răzătura de lămâie, continuând baterea până ce compoziţia capătă consistenţa unei creme. Se adaugă Căina şi se amestecă uşor până se încorporează întreaga cantitate. Compoziţia rezultată se toarnă apoi pe hârtie în forme rotunde mai mari, cu an diametru de circa 2 cm, în mijlocul cărora se aşază câte o jumătate de miez de nucă Se introduc tăvile în cuptor şi se coc la o temperatură moderată, de 180-220°C, ccmp de circa 15 minute. Paleuri cu cremă de cacao glasate în ciocolată Paleurile cu cremă de cacao glasate în ciocolată se prepară la fel, înlocuind glazura din fondant cu cea din ciocolată, care poate fi dată şi sub formă de grătar. ŞPRIŢAT ALB Untul se omogenizează (bate) cu zahărul farin, răzătura de lămâie, vanilină, se adaogă treptat gălbenuşurile de ou şi se continuă baterea până ce compoziţia capătă consistenţa unei creme. Se adaugă făina şi se amestecă uşor, până se incorporează întreaga cantitate. Compoziţia rezultată se toarnă cu poşul cu şpriţ, pe tăvile acoperite cu hârtie, in formă de aveline mici cu diametrul de 1,5 cm. Se introduc la cuptor şi se coc la o temperatură moderată de 180-220°C, până ce capătă culoarea galbenă-aurie. Crapă coacere şi răcire, fursecurile se pudrează cu zahăr farin vanilat şi se aşază pe rlatouri sau cartoane prevăzute cu dantelă. FURSECURI CU PORTOCALE Se amestecă laptele, frişca şi zahărul până la completa dizolvare a cristalelor de zahăr. Se toarnă peste amestecul de unt şi margarina şi se continuă omogenizarea compoziţiei formate. Se colorează în oranj şi se introduc, în continuare, făina amestecată cu miezul de nucă măcinat şi fructele confiate tăiate în cubuleţe. După ce acestea au fost răspândite în masa compoziţiei, se adaugă albuşurile spumate. Această ultimă operaţie se execută cu atenţie, pentru a obţine o compoziţie cu structură lejeră. Pe suprafaţa tăvilor de copt, unse şi tapetate cu făină, se toarnă compoziţia cu ajutorul poşului la care s-a montat un dui pentru forme rotunde. Coacerea se face la temperatura de 180-220°C. După coacere, în stare caldă, se rulează pe un băţ asemănător creionului, dându-se forma de ţigarete. Se prezintă pe platouri sau cartoane dantelate. FURSECURI CU STAFIDE Untul se omogenizează cu zahărul farin, se adaugă treptat albuşurile de ou, vanilină şi se continuă baterea circa 5 min. Această compoziţie se amestecă uşor cu făina şi stafidele până la uniformizare. Compoziţia realizată se toarnă în tăvi cu poşul cu dui, în bucăţi mici de formă rotundă cu diametrul de circa 1,5 cm. Se coc la temperatură moderată de 180-220°C, până se formează un inel auriu pe marginea fursecurilor. După coacere, fursecurile se scot din tăvi cu o paletă şi se aşază, cât mai estetic, pe platouri sau cartoane cu dantelă. Pentru varietatea sortimentului, imediat după coacere, fursecurile se mulează pe o vergea din lemn cu diametrul de circa 3 cm. CHEC Se prezintă sub formă de batoane cilindrice cu diametrul de 3- 4 cm, pudrate complet la exterior cu zahăr farin. Pentru preparare untul se omogenizează cu zahăr farin. Se adaugă treptat gălbenuşurile de ou, răzăturile de lămâie, vanilină şi se continuă baterea până la dizolvarea completă a zahărului, după care se amestecă cu albuşurile bătute spumă. Se adaugă treptat fructele confiate, combinate cu făina şi se amestecă până la uniformizare.
Cofetar - patiser 134

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Se nivelează suprafaţa, se introduc în cuptor şi se coc la temperatură moderată, 180-220°C. După ce s-au copt şi s-au răcit se scot din forme, se taie în bucăţi. Se pudrează cu zahăr farin vanilat. Se prezintă pe platouri sau cartoane cu dantelă. Observaţii: - Checul se poate prepara şi cu ulei (fără unt), în acest caz tehnologia de preparare începe prin combinarea, gălbenuşurilor cu 1/2 din zahăr, până se îngroaşă compoziţia, apoi se adaugă albuşurile bătute cu restul de zahăr şi vanilină. Se adaugă apoi făina combinată cu fructele confiate şi, în paralel, uleiul. - Pe lângă fructe confiate se mai pot folosi ca adaosuri: cacao, nuci, stafide, rahat, mac, susan. - Pentru a adăuga pudra de cacao, compoziţia se împarte în două. La una din compoziţii se adaugă cacao, cealaltă rămânând simplă. - în forme se pot turna în paralel sau în straturi alternative, amestecate apoi cu o croşetă. Celelalte adaosuri se pot introduce în combinaţie sau separat, odată cu făina. 8.3. TEHNOLOGIA DE PREPARARE A FURSECURILOR DIN FOIETAJ Fursecurile din această grupă au la bază aluatul foietaj. Acestuia i se adaugă diferite ingrediente care contribuie la formarea gustului, îmbunătăţirea calităţii şi creşterea valorii nutritive a produselor. Acestea se obţin din: marmeladă, fructe confiate, miez de nucă, ouă, lapte, zahăr. Principalele caracteristici ale fursecurilor obţinute din foietaj sunt: — în compoziţia aluatului făina si grăsimea intră în proporţii egale (1:1); — la turarea aluatului particulele de grăsime se interpun între foile de aluat, făcând posibilă creşterea volumului produselor în timpul coacerii şi realizarea unei structuri alcătuită din foi suprapuse ; — fursecurile din foietaj sunt fragede, bine afânate şi uşoare, de culoare galbenă-aurie, au gust şi arome plăcute şi o mare putere calorică, datorită conţinutului sporit de grăsime. Pentru ca aluatul foietaj să fie de calitate superioară, este necesar să fie respectate următoarele condiţii: — făina să fie de cea mai bună calitate (umiditate 14,5% maximum, conţinut în gluten umed mininium 26%, aciditate 2 grade maximum, indice de formare a glutenului între 3—15) ; — grăsimea (unt, margarina) să nu fie sărată şi să nu conţină apă; in acest sens, untul se frământă pentru eliberarea apei din structură şi se amestecă cu puţină făină pentru a se realiza o distribuire uniformă în masa de aluat; — componentele care intră în compoziţia aluatului trebuie să fie reci; — prelucrarea lor în vederea obţinerii aluatului trebuie făcută pe lin blat de marmură, prevăzut cu o instalaţie frigorifică pentru răcirea lui; în lipsa acestuia, prelucrarea se face în încăperi răcoroase; — după întinderea manuală sau mecanică a aluatului în foi divizarea se face cu ajutorul lamei de cuţit, bine ascuţita şi încălzită la flacără, pentru a evita degradarea foilor ; — când bucăţile de aluat trebuie unse la suprafaţă cu ou se va avea grijă ca acesta să nu se scurgă pe marginea produselor, deoarece în timpul coacerii împiedică dezvoltarea produsului în volum; — umplerea fursecurilor se va face înainte de coacere. Coacerea fursecurilor se face în tăvi stropite cu apă; temperatura de coacere este la început mai ridicată (în jur de 250 °C), iar către sfârşit se reduce fără să scadă sub 180°C. Valoarea calorică a fursecurilor pe bază de foietaj este condiţionată, de compoziţia chimică a materiilor prime care intră în componenţa lor, şi ea reprezintă 550—700 cal/100 g. Aceste fursecuri, având în compoziţia lor cantităţi egale de făină şi grăsime, sunt bogate în glucide (55%) sub formă de amidon, dextrine, maltoză din faină de grâu, şi lipide (40%) reprezentate de gliceride, steride şi fosfolipide, din grăsimea folosită. Aceste fursecuri sunt mai bogate în proteine vegetale furnizate de făină, reprezentate de albumine, globuline, prolamine şi glutenine şi mai sărace în proteine superioare.
Cofetar - patiser 135

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Aceste fursecuri suferind un proces de coacere şi, fiind fursecuri mai uscate, conţin o microfloră redusă, în care predomină bacteriile sporulate cu slabe condiţii de dezvoltare. Sunt fursecuri cu durată mare de păstrare. Datorită conţinutului mare în grăsime aceste fursecuri sunt mai greu digerabile decât altele, fiind contraindicate în alimentaţia raţională, în bolile ficatului şi ale vezicii biliare, în caz de obezitate, în bolile cardiovasculare. 8.3.1. PROCES TEHNOLOGIC Schema tehnologica pentru prepararea fursecurilor din aluat foietaj este prezentata in Anexa 17.

8.3.2. Sortimentele fursecurilor pe bază de foietaj
Reţetele sortimentului de fursecuri din foietaj (1 kg produs finit)
Materii prime I. Pentru foietaj Făină Făină pt.modeiat untul Făină pt. turat aluatul Unt amestec cu margarina 50% Oţet Sare Apă II. Pentru decor Zahăr Ouă Vanilină Caşcaval Zahăr farin Miez nucă U.M. g g g g g g ml g g g g g g Ochelari 450 45 80 450 8 14 225 65 50 0,01 Pai parmezan 450 45 90 450 8 14 225 50 50 Grileuri 450 45 155 450 9 23 225 60 Palmieri 450 45 80 450 8 14 225 60 Funduliţe cu nuci 450 45 80 450 9 14 225 50 50 50

OCHELARI Din foietaj se întinde cu merdeneaua, pe planşeta presărată cu faină, o foaie cu grosime de circa 4-5 mm, de formă dreptunghiulară, care se taie în ştraifuri late de aproximativ 7 cm. Ştraifurile se rulează la ambele laturi spre mijloc, în mod egal, după care se taie în bucăţi de 1-2 cm. Se obţine produsul sub, formă de ochelari. Una din suprafeţele „ochelarului" se unge cu ou şi se presară cu zahăr, apoi se aşază în tava stropită cu, apă, cu partea pudrată în sus. Se coc la temperatură ridicată la început (250-220°C), pentru a permite creşterea produsului, apoi la o temperatură moderată (220180°C), pentru a se realiza o coacere uniformă. După coacere şi răcire se prezintă pe platouri sau cartoane cu dantelă. PAI PARMEZAN Foietajul se întinde cu merdeneaua pe planşeta presărată cu faină, într-o foaie cu grosimea de 1 cm, care se aşază în tava stropită cu apă. Se unge cu ou, şi se presară deasupra caşcaval ras. Se taie în bucăţi cu dimensiunea de 8 cm lungime şi 1,5 cm lăţime. Se introduc în cuptor şi se coc în aceleaşi condiţii ca şi „ochelarii". Se prezintă pe platouri sau cartonaşe cu dantelă. Având gust sărat, se servesc la masă ca gustare sau împreună cu berea. FUNDULIŢE CU NUCI Foietajul se întinde cu merdeneaua pe planşeta presărată cu faină, în foi dreptunghiulare cu grosimea de 1 cm. Se ung cu ou pe toată suprafaţa, se presară eu nuci la suprafaţă şi se taie în fâşii late de 2 cm şi lungi de 6-7 cm. Fiecare bucată se răsuceşte la mijloc, obţinându-se funduliţele. Se aşază pe tava stropită cu apă şi se coc în aceleaşi condiţii ca fursecurile prezentate mai sus. După coacere şi răcire se pudreazăcu zahăr farin şi se aşază pe platouri sau cartoane cu dantelă. GRILEURI Foietajul crud se întinde într-o foaie în grosime de 3-4 mm, care se taie apoi cu o formă specială rotundă având diametrul de 5-6 cm. Fiecare bucată se trece prin zahăr farin pe una din părţi, după care se presează cu merdeneaua în lungime, pe o matriţă specială cu aspect de grătar, căpătând şi fursecul aspectul unui grătar. Matriţa se pudrează de fiecare dată cu zahăr farin în timpul acestei operaţiuni, pentru a nu se lipi foietajul.

Cofetar - patiser

136

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Se aşază pe tăvi curate şi stropite cu apă, cu partea pudrată în sus şi se introduc la cuptor la o temperatura moderată (180-220°C), timp de 15 minute. După coacere şi răcire fursecurile se aşază pe platouri sau cartoane cu dantelă. PALMIERI Se întinde aluatul, preparat după metoda cunoscută, cu ajutorul merdenelei. Se pudrează suprafaţa aluatului cu zahăr farin şi se apasă cu merdeneaua, prin rotire, pentru a fi introdus în masa aluatului. Foaia de aluat se taie în fâşii cu lăţimea de 6-7 cm şi lungi cât masa. Se împăturesc fâşiile în două, apoi se taie în fâşii late de lcm. Fiecare fâşie se aşază cu secţiunea în sus pe tava stropită şi se rulează de la ambele capete spre exterior de două ori. Se presează uşor deasupra şi se coc la, 220250°C, reducând apoi temperatura până la 180°C. Se servesc ca desert, aşezate pe cartoane cu dantelă. 8.4. TEHNOLOGIA DE PREPARARE A FURSECURILOR DIN „LANGUES DE CHAT" Fursecurile din această grupă se deosebesc de restul fursecurilor întrucât au ca element de bază frişca, iar forma pe care o au este asemănătoare limbii de pisică, de unde poartă şi denumirea. Compoziţia de ,,langues de chat" se aseamănă cu cea obţinută pe bază de unt, cu deosebirea că untul este înlocuit cu frişca lichidă. Din compoziţia de „langues de chat" se pot obţine fursecuri cu diferite forme, care după coacere se umplu cu creme variate şi se glasează parţial sau total în ciocolată cuvertură. Fursecurile din această grupă sunt plate, şi subţiri, marginile sunt rumene, iar mijlocul lor este de culoare deschisă. Frişca prezentă în compoziţie îmbogăţeşte valoarea alimentară a acestor fursecuri, datorită proteinelor bogate în aminoacizi esenţiali pe care le conţin. Proteinele superioare sunt în cantitate mare furnizate şi de albuşurile folosite (ovoalbumina, ovoglobulina, ovomucina). Glucidele din aceste fursecuri sunt furnizate de frişca sub formă de lactoză şi de zaharoză din zahăr, precum şi de amidonul, dextrinele şi maltoza din făină. Grăsimile furnizate de frişca sunt uşor digerabile, fiind sub formă emulsionată, bogate în vitaminele A şi D. Valoarea alimentară a acestor fursecuri este completată de adaosurile specifice fiecărui sortiment ca: ciocolată, barot de nuci, cacao etc. Fursecurile pe bază de „langues de chat" sînt foarte bogate şi în săruri minerale (de Na, Ca, Fe, K, P, Mg etc), precum şi în vitaminele (A, D, B1, B2, B6, Bl2). 8.4.1. PROCES TEHNOLOGIC Schema tehnologica de preparare a fursecurilor din Langues de chat este prezentata in Anexa 18. Majoritatea operaţiilor tehnologice pentru prepararea fursecurilor din ,,langues de chat" sunt asemănătoare cu cele descrise la celelalte tipuri de fursecuri (dozarea semipreparatelor, umplerea, glasarea, decorarea, ambalarea şi depozitarea). Prepararea, compoziţiei. Compoziţia se prepară din frişca, zahăr, făină, albuşuri, vanilină. Se amestecă frişca cu 3/4 din cantitatea de zahăr farin, până la completa dizolvare a acestuia. Se adaugă făina, amestecând până la omogenizarea completă a compoziţiei. Se spumează albuşurile, adăugându-se restul de zahăr tos, după care se amestecă uşor cu compoziţia de mai sus. Prin baterea albuşului compoziţia se afinează. Turnarea compoziţiei se face cu ajutorul unui poş cu dui mic, pe tăvi unse cu ulei şi tapetate cu făină.

8.4.2. Sortimentele fursecurilor din „Langues de chat”
Materii prime Zahăr Frişca Făină Albuşuri Vanilină pură Ulei pt. tăvi Făină pt. tăvi U.M. Langues de chat g 390 g 390 g 390 g 200 g 0,02 ml 15 g 20 Cornetele Ţigarete Petale

Reţetele sortimentului fursecurilor din langues de chat (1 kg produs finit)
Ruibande Urechiuşe

-

-

-

-

-

Cofetar - patiser

137

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”
Compoziţie de langues de chat Barot din miez de nucă Cremă cacao Ciocolată cuvertură Fructe confiate asortate

g g g g g

-

480 380 200 -

480 380 200 -

810 200 50

1100 60 -

900 200 -

LANGUES DE CHAT Se pregăteşte compoziţia conform tehnologiei generale. Cu ajutorul unui poş cu dui foarte mic (4-6 mm) se toarnă, pe tăvi unse cu ulei şi tapetate cu făină, forme lungi de 5-6 cm şi late de 4-5 mm. Tăvile se introduc în cuptor la o temperatură de 180-220°C; timpul de coacere este scurt (circa 8-10 minute), până când produsul formează o dungă aurie pe margine. Aceste fursecuri pot fi servite ca atare sau ca semipreparat la diferite produse, ca decor la îngheţată, la finisarea prăjiturilor: Aluneta, Florentine cu frişca, Progres. CORNETELE, ŢIGARETE, RUIBANE, URECHIUŞE, PETALE După prepararea compoziţiei de „langues de chat", aceasta se separă în 5 părţi, având în vedere cele 5 sortimente de fursecuri. Corneţelele, ţigaretele, petalele şi urechiuişele se toarnă pe tăvi unse cu ulei şi tapetate cu făină, sub formă de rozetă, cu un diametru de 2-3 cm. După coacere, în stare caldă, se modelează dându-li-se forma specifică sortimentului respectiv. Pentru cornetele se fixează vârful beţişorului în mijlocul fiecărei rozete. în vârful beţişorului se rulează compoziţia, căpătând aspect de cornetele. Pentru ţigarete, beţişorul se fixează de-a lungul rozetei şi se rulează de jur-împrejur compoziţia, dându-i aspect de ţigaretă. Urechiuşele: rozeta formată se prinde cu degetul mare şi arătătorul mâinii stângi, iar degetul mare al mâinii drepte se introduce în interiorul rozetei şi cu ambele mâini se presează spre interior. Petalele: compoziţia de „langues de chat" se toarnă în forme rotunde de mărimea unei cireşe. Se coace compoziţia până la apariţia dungii aurii pe margine. Se scoate, în mod treptat, şi fiecare pastilă se aşază în vârful degetelor de la mâna stângă. Cu degetul mare al mâinii drepte se presează mijlociul, aşa încât compoziţia formează uşoare ondulaţii asemănătoare unei petale. Se lasă să se răcească. Ruibanele: compoziţia de „langues de chat" se toarnă în forme lungi de 14-15 cm, se presară la suprafaţă cu barot de nuci colorat verde, în stare caldă se răsucesc pe beţişoare rotunde de mărimea unui creion, căpătând formă de spirală. Corneţelele şi ţigaretele, după modelare, se umplu cu cremă de cacao şi se pun la rece. După răcire, cornetele se glasează în ciocolată cuvertură, iar ţigaretele se glasează cu ciocolată cuvertură numai la capete, atât cât să acopere crema. La mijloc se completează cu ciocolată cuvertură sub formă de grătar: simplu, dublu, fantezi. Urechiuşele: după modelare şi răcire se glasează dunga aurie în ciocolată cuvertură, prin rotire. Petalele: dunga aurie se glasează, după modelarea acestora, în ciocolată cuvertură, prin rotirea fursecului, în mijloc se definitivează decorul cu o bucată de fruct confiat. 8.5. TEHNOLOGIA DE PREPARARE A FURSECURILOR DIN ALBUŞ Fursecurile din albuş se prepară din albuşuri proaspete sau albuş praf şi zahăr; ca ingrediente se folosesc: miez de nucă sau alune măcinate, cacao, vanilină, coajă de lămâie rasă, stafide, arome şi coloranţi alimentari. Principalele lor caracteristici sunt următoarele : — lipsa completă din compoziţia lor a făinii, grăsimilor şi gălbenuşurilor : — consistenţa spumoasă, cu porozitate mare ; — greutate specifică mică; — culoare deschisă (de albuş, specifică spumei), care se poate apoi colora in toate
Cofetar - patiser 138

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

variantele dorite; — conţinut sporit în substanţe proteice, fapt pentru care se recomandă în alimentaţia copiilor şi în alimentaţia dietetică, cum este alimentaţia raţională în bolile stomacului, vezicii biliare, ficatului, în bolile cardiovasculare etc. ; — datorită faptului că aceste fursecuri sunt lipsite de grăsime, au o consistenţa tare, uscată, sunt casante şi, ca urmare, trebuie manipulate cu mare atenţie, în timpul depozitării şi transportului; — aceste fursecuri trebuie uscate în duman timp de 8—10 ore; —datorită faptului că sunt higroscopice, aceste fursecuri trebuie păstrate îu încăperi uscate, cu temperatura de minimum 180C Fursecurile pe bază de albuş au ca materii prime de bază zahărul şi albuşurile. Valoarea nutritivă a acestor fursecuri va fi influenţată de-compoziţia chimică a acestora. Astfel, fursecurile pe bază de albuşuri au un conţinut, mare de glucide sub formă de zahăroză din zahăr în cazul Roşeurilor cu nuci şi stafide se adaugă şi glucidele din stafide. Aceste fursecuri conţin şi o cantitate mare de proteine superioare bogate în aminoacizi esenţiali, furnizate de albuşuri. Proteinele vegetale sunt în cantităţi mici prezente în Roşeurile cu nuci şi Roşeurile cu nuci şi stafide, furnizate de nuci. Aceste fursecuri sunt deficitare în lipide, cantităţi mici găsindu-se în fursecurile cu nuci şi în cele glasate cu ciocolată. Substanţele minerale se găsesc în cantităţi mai mici decât în alte fursecuri, cele mai importante fiind sărurile de Na, K, Ca, Mg, Fe. De asemenea, şi vitaminele se găsesc în cantităţi mai mici. Această grupă de fursecuri este foarte uşor digerabilă şi este recomandată unei mari categorii de consumatori, excepţie făcând bolnavii de diabet şi obezii, datorită cantităţii mari de glucide pe care la conţin. 8.5.1. PROCESUL TEHNOLOGIC GENERAL Spumarea albuşurilor are drept scop încorporarea unei cantităţi mari de aer în produse. Spuma de albuşuri face ca preparatele să aibă un grad de afânare sporit. în consecinţă, trebuie să se dea o mare atenţie baterii albuşului spumă. Baterea albuşurilor trebuie considerata operaţia principală din procesul tehnologic, deoarece de aceasta depinde, în cea mai mare măsură, calitatea preparatelor. Ca urmare a încorporării aerului în masa albuşului, volumul acestuia creşte de circa 2—3 ori, iar prin aceasta se obţine afânarea fursecurilor din compoziţie bătută. Pentru ca spuma să devină rezistentă şi ca să nu se lase, aceasta se bate împreună cu zahărul. Baterea se face manual, cu telul, sau mecanic, cu ajutorul robotului de cofetărie, până la dizolvarea completă a zahărului. Compoziţia pentru fursecurile din albuş se poate obţine prin trei metode, şi anume : — se prepară un sirop din zahăr şi glucoza, fiert (până aproape de proba caramel). Albuşurile se spumează cu zahăr tos şi cu sare de lămâie, turnând apoi, în şuviţe, siropul de zahăr fiert. Compoziţia obţinută se colorează si se aromatizează; — spumarea albuşurilor împreună cu zahărul şi sarea de lămâie se face la început la cald, la foc mic, până la 55—60°C; se continuă spumarea compoziţiei la rece, până la completa răcire a compoziţiei. Compoziţia obţinută se colorează şi se aromatizează; — se spumează albuşurile adăugând, treptat, o parte de zahăr tos. Restul de zahăr se aşază deasupra unei hârtii în tava curată, se încălzeşte la temperatura de 55—60 °C, adăugându-se în mod treptat peste albuşurile bătute spumă. Compoziţia .se colorează şi se aromatizează.. Calitatea spumei de albuş depinde de capacitatea ouălor de a forma, spumă (spumozitate) şi de stabilitatea acesteia. Încorporarea adaosurilor — coloranţi, arome, pregătite în prealabil, se face imediat după terminarea operaţiei de spumare. Se amestecă compoziţia uşor, cu mare atenţie. Amestecarea se face repede, pentru ca spuma să nu se lase. Spuma lăsată nu se mai poate remedia decât printr-o nouă batere. Turnarea compoziţiei pe tăvi se face imediat după ce s-a terminat amestecarea adaosurilor. Turnarea se face cu ajutorul poşului sau al unei. linguri. Tăvile în care se toarnă fursecurile se ung în prealabil şi se tapetează cu făină sau se căptuşesc cu hârtie. Fursecurile se
Cofetar - patiser 139

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

toarnă în diferite forme : jumătate de sferă, batoane, inele, flori, păsări, figuri de animale etc. Uscarea fursecurilor din albuş este, de fapt, operaţia de finisare a acestora. Uscarea se face, de obicei, la duman timp de 8—10 ore. Pentru evacuarea vaporilor de apă care se formează în timpul uscării, se întredeschide puţin uşa cuptorului. Timpul de uscare depinde de gradul de încălzire a cuptorului şi de mărimea fursecurilor, indicate în procesul tehnologic. Fursecurile uscate au o culoare identică cu a compoziţiei înainte de uscare.

8.5.2. Sortimentele fursecurilor din albuş
Reţetele sortimentului fursecurilor din albuş (1 kg produs finit)
Materii prime Zahăr Albuşuri sau albuş praf Sare de lămâie Esenţe diferite (fragi, zmeură, lămâie) Vanilină pură Coloranţi alimentari (galben, roşu, verde, fistic) Ulei pt. tăvi Făină pt. tăvi Ciocolată cuvertură Jeleu Barot din fondant cu cacao Cacao Miez de nucă Stafide U.M. Bezele g buc. g g ml g g 1000 16 42 0,1 10 0,2 0,2 galben Roşeuri simple 1020 20 52 0,5 5 0,2 0,2 Roşeuri cu Roşeuri Roşeuri cu nuci şi glasate în nuci stafide ciocolată 700 14 37 1 0,2 700 14 37 1 0,2 0,1 roşu 10 20 850 18 47 0,5 0,2 0,1 verde 15 20 150 50 25 Roşeuri cu cacao 900 18 ] 47 0,2 -

ml g g g g g g g

15 15 -

10 20 300 -

20 15 45 -

3 2

150 150

BEZELE Se prepară compoziţia, conform tehnologiei generale. Compoziţia rezultată se colorează şi se aromatizează diferit (roz, galben, fistic), turnându-se apoi cu poşul, prevăzut cu şpriţ, diferite forme (după fantezia lucrătorului: forme rotunde, ovale, flori, păsări, figuri de animale etc.). Se lasă la uscat minimum 24 de ore la 45-50°C. Bezelele se aşază pe tăvi de expunere, platouri sau ambalaje destinate transportului. ROŞEURI SIMPLE În compoziţia de bază se adaugă colorantul alimentar (roşu) şi esenţa de fragi sau zmeură, după care se toarnă în tăvi sub formă de movilite, cu ajutorul linguriţe, având diametrul de 3-4 cm. Se usucă la duman, timp de 8-10 ore. Roşeurile se aşază pe platouri, pe tăvi de expunere sau ambalaje destinate transportului. ROŞEURI GLASATE ÎN CIOCOLATĂ În compoziţia de bază, preparată prin una din metodele descrise, se adaugă colorantul alimentar şi esenţa de fistic. Se toarnă compoziţia pe tăvi şi cu ajutorul poşului prevăzut cu şpriţ, aveline cu un diametru de 2-3 cm. Tăvile se introduc la duman timp de 8-10 ore, pentru uscare. Baza fiecărei bucăţi se glasează în ciocolată. Deasupra fiecărei aveline se execută cu cornetul câte un punct de jeleu roşu şi se presară barot de fondant de cacao. Roşeurile se aşază pe platouri, tăvi de expunere sau în ambalaje speciale destinate transportului. ROŞEURI CU CACAO

Cofetar - patiser

140

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Compoziţia de bază se combină cu cacao şi cu vanilină şi se toarnă pe tăvi unse cu ulei şi pudrate cu făină, sub formă de pişcoturi mici, puţin subţiate la mijloc, în lungime de 5 cm. Tăvile se introduc la duman timp de 8-10 ore, pentru uscare. După uşoare produsele se aşază pe tăvi de expunere, pe platouri sau în ambalaje destinate transportului. ROŞEURI CU MIEZ DE NUCĂ Compoziţia de bază se amestecă cu vanilină şi barotul de nuci, până la completa omogenizare. Compoziţia obţinută se toarnă pe tăvi sub formă de movilite, cu ajutorul linguriţei. Aceste fursecuri au aspect neuniform, ce imită stânca. Uscarea se face la duman, timp de 8-10 ore. După răcire produsele se aşază în tăvi, platouri sau ambalaje destinate transportului. ROŞEURI CU MIEZ DE NUCĂ Şl STAFIDE Se obţin la fel ca şi roşeurile cu nucă, cu diferenţa că, o dată cu barotul de nuci si vanilină, se adaugă în compoziţia de roşeuri şi stafidele. Prin aceasta valoarea nutritivă şi calorică a acestor fursecuri creşte, datorită glucidelor furnizate de stafide, ajungând la 571 kcalorii la 100 g produs, faţă de 534 kcalorii 100 g cât au roşeurile cu nuci. 8.6. TEHNOLOGIA DE PREPARARE A FURSECURILOR PE BAZĂ DE FOI DOBOŞ Şl FOI RULADĂ Acest sortiment de fursecuri se prepară din: foi doboş, foi ruladă, creme diferite, ciocolată cuvertură şi elemente de decor. Sunt fursecuri cu valori nutritive mari, plăcute la gust şi aspectuoase. Valoarea alimentară ridicată este dată atât de valoarea alimentară a foilor, cât şi a cremelor pe bază de unt care se folosesc la umplerea foilor. Valoarea nutritivă a fursecurilor pe bază de foi doboş şi ruladă creşte şi prin adaosurile folosite: cacao, ciocolată, miez de nucă etc. 8.6.1. PROCESUL TEHNOLOGIC GENERAL Succesiunea fazelor tehnologice pentru prepararea fursecurilor pe bază de foi doboş si ruladă este prezentată în schema din Anexa 20. Operaţia de umplere trebuie făcută astfel încât straturile de cremă să aibă aceeaşi grosime, pentru a realiza ştraifuri cu structura uniformă. Aceasta va asigura o porţionare a ştraifului în bucăţi de dimensiuni şi greutăţi corespunzătoare fiecărui produs. Uniformitatea stratului de cremă se recomandă şi la rularea foilor de ruladă, în vederea obţinerii unor fursecuri cu structură uniformă şi aspect comercial. Răcirea ştraif urilor şi ruladelor se face în spaţii frigorifice la temperaturi cuprinse între 0— 4°C, o perioadă de 30—40 minute. Timpul de răcire este direct proporţional cu valoarea temperaturii realizată în spaţiul frigorific. Tăierea ştraifurilor sau ruladelor în bucăţi mici se face pe o planşetă din lemn sau din marmură, cu ajutorul unui cuţit de cofetărie cu lama lată de 3—3,5 cm.

8.6.2. Sortimentele fursecurilor pe bază de foi doboş şi foi de ruladă
RULADĂ CU CREMĂ DE CACAO Foile de ruladă tăiate şi fasonate se ung cu cremă de cacao într-un strat uniform pe toată suprafaţa. Se rulează cu atenţie, obţinându-se rulouri cu diametrul de 3-4 cm, după care se înfăşoară în hârtie pergaminată, cu partea terminală a foii în jos, şi se introduc în spaţii frigorifice pentru întărirea cremei şi fixarea foilor. După întărirea cremei se îndepărtează hârtia în care a fost învelită rulada şi se aplică pe toată suprafaţa un strat uniform de marmeladă. Se glasează în fondant de cacao şi, după răcirea glazurii, se taie în bucăţi mici. CAREURI DE CIOCOLATĂ Se formează un strat din trei foi doboş umplute cu cremă, de cacao la două rânduri. Acesta se introduce în camera frigorifică pentru răcire. Ştraiful răcit se taie în bucăţi mici (circa 2 cm), de formă pătrată, care se glasează în ciocolată cuvertură pe diagonala fursecului, cuprinzând atât suprafaţa, cât şi înălţimea fiecărui pătrat.

Cofetar - patiser

141

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

CAROURI „PRIMĂVARA" Se pregătesc la fel careurile glasate în ciocolată, cu diferenţa că: - se umplu cu un strat de cremă de cacao şi un strat de cremă fistic sau de fructe (roz); - se glasează în ciocolată numai la suprafaţă sau se pot pudra cu cacao. RULADĂ CU CREMĂ DE CACAO GLASATĂ ÎN CIOCOLATA Crema de fondant cu cacao se amestecă cu alcool, cu jumătate din miezul de nucă măcinat şi cu cojile de portocale tocate şi se omogenizează. Se desprinde foaia de ruladă de pe hârtie, se întoarce şi se întinde un înveliş din crema obţinută în strat uniform peste foaia de ruladă, cu un cuţit special. Crema se întinde pe uprafaţa care a fost în contact cu hârtia. După ce crema a fost întinsă, foaia se rulează. Ruloul rezultat se înfăşoară în hârtia pe care a fost coaptă rulada cu partea terminală în jos, apoi se aşază pe o planşetă şi se introduce la rece la temperatura de +4°C, pentru a se întări crema. După întărirea cremei, rulada se desface din hârtie, se glasează toată suprafaţa cu ciocolată preparată şi se decorează cu barot re nuci. Se porţionează cu cuţitul înmuiat în apă caldă în bucăţi mici. 8.7. TEHNOLOGIA DE PREPARARE A FURSECURILOR PE BAZĂ DE FRUCTE ULEIOASE Caracteristica acestor sortimente constă în faptul că în compoziţia lor predomină fructele sau seminţele oleaginoase, măcinate, acestea înlocuind o parte din făina folosită. Structura produselor este fină, datorită trecerii fructelor uleioase prin maşina cu valţuri, denumită bruioză. Raportul între sâmburii graşi şi zahărul folosit la obţinerea pastei este de 1:1. La afânarea fursecurilor contribuie, pe lângă albuşul spumat, şi sâmburii graşi măcinaţi fin care, datorită conţinutului bogat în grăsimi, împiedică aglomerarea particulelor de făină. Gustul deosebit de plăcut al fursecurilor este datorat seminţelor oleaginoase răspândite în masa compoziţiei. Consistenţa moale a compoziţiei permite turnarea ei cu poşul sau lingura. Compoziţiile având o consistenţă moale, se pot turna cu şabloane speciale, care contribuie la obţinerea uniformităţii produselor. Compoziţiile din sâmburi oleaginoşi, care au în structură o cantitate mai mică de albuşuri, au o consistenţă mai tare, care le permite să poată fi întins foi sau să fie tăiate fâşii. Coacerea fursecurilor din această grupă se face la temperaturi moderate, în jur de 150 °C. Fursecurile pe bază de fructe uleioase, având ca materii prime de bază miezul de nucă, zahărul, albuşurile şi făina, au valoarea nutritivă în funcţie de adaosuri. Astfel, fursecurile pe bază de fructe oleaginoase au un conţinut apreciat de glucide, sub formă de amidon furnizat de făină sub formă de zaharoză furnizată de zahăr. Lipidele sunt uşor digerabile, având un conţinut mare de acizi graşi nesaturaţi. Ele sunt furnizate de fructele uleioase din compoziţie. Aceste fursecuri conţin şi proteine superioare sub formă de ovoalbumină, ovoglobulină, ovomucină, furnizate de albuşurile din compoziţie, şi proteine vegetale furnizate de fructele uleioase. Fursecurile pe bază de fructe uleioase conţin o cantitate mare de săruri minerale (de Na, K, Ca, Mg, Fe, S, Cu, P, CI) şi de vitamine: A, B1, B2, PP, C, furnizate în mare parte de fructe. 8.7.1. PROCESUL TEHNOLOGIC Schema tehnologica de obtinere a fursecurilor pe baza de fructe uleioase este prezentata in Anexa 21.

8.7.2. Sortimentele fursecurilor pe bază de fructe uleioase
Reţetele sortimentului fursecurilor cu fructe oleaginoase (1 kg produs finit)
Materii prime U.M. „Tuilles filet" 430 430 12 „Trifoi" „Pricomigdale" ' 400 20 10 26 „Capsule pistache şi orange" 75 „Beignet orange" 375 12 32

Nuci miez Zahăr farin Albuşuri Albuş praf

g g buc. g

360 360 15 -

Cofetar - patiser

142

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”
Vanilină Făină Ulei pentru tăvi Făină pentru tăvi Colorant alimentar verde Esenţă fistic Ciocolată cuvertură Esenţă migdale Zahăr Alune turceşti Pentru decor şi interior: Ulei comestibil Ouă Coji portocale g g ml g g g g ml g g ml buc. g 0,2 220 10 15 5 0,2 130 10 15 0,1 120 0,1 60 10 2 600 0,2 300 10 0,1 2 350 250 75 9 50 0,1 125 425 -

-

-

-

200

TUILLES FILET Nucile tăiate file cu dispozitivul special ataşat la robot se amestecă cu zahărul farin şi albuşurile nebătute, până la completa dizolvare. Se aromatizează cu vanilină şi cu esenţă de fistic, amestecându-se lejer, până la omogenizare. Se adaugă făina. Se toarnă pe tăvi cu ajutorul unei linguriţe. Tăvile se introduc la cuptor la o temperatură moderată, timp de 10-15 minute. în stare fierbinte, fiecare bucată se aşază în beghine ovale pentru a căpăta o formă deosebită, sau la suprafaţa merdenelei. Beghinele sunt forme confecţionate din tablă cu aspect de semicilindru prevăzut la bază cu două suporturi. TRIFOI Albuşurile de ou se bat spumă, cu tot zahărul prevăzut. Se adăuga vanilină şi apoi făina amestecată cu pudră de miez de nucă. Se amestecă lejer până la omogenizare. Această compoziţie se toarnă pe tăvi cu ajutorul unui poş cu dui cu diametrul de 1 cm, sub formă de trifoi (o frunză compusă din trei aveline alăturate, strânse spre mijloc). Tăvile se introduc la cuptor, la o temperatură moderată, timp de 10-15 min. După coacere şi răcire, fiecare bucată se glasează în ciocolată cuvertură, pe partea care a stat pe tăvi. Peste ciocolată se presară barot de nuci colorat verde, pentru a obţine o estetică deosebită. Fursecurile astfel obţinute se aşază pe platouri sau în ambalaje speciale destinate transportului. PRICOMIGDALE SIMPLE Miezul de nucă măcinat sub formă de pudră se amestecă cu zahărul şi cu albuşul de ou nebătut într-un vas care se aşază la foc potrivit, până se încălzeşte bine compoziţia. Pentru a obţine un produs de calitate superioară, este indicat ca această operaţie să se facă de pe o zi pe alta. Se dă vasul jos de pe foc şi se lasă mai mult timp să se răcească compoziţia, după care se adaugă vanilină, esenţa de migdale şi făina amestecându-se până la omogenizare. Cu ajutorul unui poş prevăzut cu dui, cu diametrul de 8-10 mm, se toarnă pe tăvi unse şi tapetate cu faină forme mici rotunde sau ovale, iar peste ele se pudrează zahăr farin. Tăvile se introduc în cuptor la o temperatură moderată (de 140-160°C), timp de 15-20 minute, cu uşa cuptorului întredeschisă, pentru a putea obţine un produs cu aspect lucios şi cu crăpături mici pe suprafaţă. Produsele se aşază pe tăvi de expunere, pe platouri sau în ambalaje destinate transportului. Fursecurile se mai pot uni, câte două din aceeaşi formă, cu gem sau marmeladă. CAPSULE PISTACHE SAU ORANGE Se amestecă o parte din zahăr cu gălbenuşurile de ouă. Se bat bine pentru obţinerea unei compoziţii cu structură uniformă şi pentru dizolvarea zahărului. Pentru capsulele pistache se colorează compoziţia în verde (fistic), iar pentru capsule oranj se foloseşte culoarea oranj pal. Separat se bat albuşurile cu restul de zahăr şi se amestecă cu compoziţia de gălbenuşuri. Operaţia de amestecare se face cu atenţie, pentru a obţine o structură lejeră. Se adaugă, în continuare, făina amestecată cu pudra de nuci, uleiul şi cojile de portocale tocate şi se continuă amestecarea până la omogenizare.

Cofetar - patiser

143

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Se toarnă compoziţia în beghine îmbrăcate cu hârtie şi se coace la temperaturi moderate de 150°C. După coacere şi răcire se scot din forme, se pudrează cu zahăr farin în care s-a introdus şi vanilină pură şi apoi se taie în bucăţi late de 1 cm. BEIGNET ORANJ După măcinare, miezul de nucă se amestecă cu făina. Albuşurile se bat (se spumează) cu zahărul. Se adaugă vanilină. Se amestecă aceste compoziţii cu o parte din fructele confiate tocate mărunt. Compoziţia obţinută se toarnă cu ajutorul poşului prevăzut cu dui, cu un diametru de 5-7 mm, în chese mici de hârtie. Deasupra se decorează fiecare bucată cu restul de fructe confiate, tăiate cubuleţe. Se coc la temperatură scăzută, 140-160°C, timp de circa 30-40 min. După coacere şi răcire se desprind chesele şi se aşază pe platouri sau tăvi de expunere

Capitolul 9 TEHNOLOGIA DE REALIZARE A INGHETATELOR 9.1. Generalităţi
Îngheţata şi specialităţile din îngheţată sunt preparate de cofetărie obţinute printr-un procedeu special, cu o anumită textură formată dintr-un amestec de produse lactate, zahăr, arome, coloranţi, stabilizatori şi emulgatori, sub formă de gelatină, amidon, frişcă, cu sau fară ouă, fructe, arahide etc. Îngheţata este apreciată şi consumată cu plăcere, ca desert sau răcoritoare, de oameni de toate vârstele şi îndeosebi de copii. Valoarea nutritivă deosebită a îngheţatei este determinată de conţinutul ei în grăsimi, proteine, zaharuri, săruri minerale şi vitamine. Sursa principală de grăsimi şi proteine o constituie laptele şi produsele derivate; conţinutul în zaharuri, în afară de lactoza din lapte, este determinat de adaosul de hidraţi de carbon în amestecul de bază. Aportul de săruri şi vitamine este asigurat, pe lângă produsele lactate, mai ales de sucurile naturale de fructe.
Cofetar - patiser 144

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Substanţele emulgatoare şi stabilizatoare se adaugă în scopul obţinerii unei structuri omogene şi a unei consistenţe fine, cremoase. Conţinutul în grăsime al produsului finit este cuprins, între 520%, în cazul îngheţatelor pe bază de lapte, parfeuri, casate etc. Pe lângă valoarea calorică ridicată, grăsimea contribuie la îmbunătăţirea structurii şi consistenţei produsului, mărindu-i, în acelaşi timp, rezistenţa la topire. Este important de reţinut că un conţinut prea ridicat de grăsime poate contribui la o mascare a aromei produsului; din acest motiv, în cazul îngheţatei preparate cu sucuri de fructe, este de preferat un conţinut mai redus de grăsime (5-10%). O atenţie deosebită trebuie acordată calităţii grăsimii utilizate, deoarece defectele, chiar discrete (cum ar fi gustul rânced, amar, metalic etc.) se pot accentua în timpul prelucrării, transmiţându-se produsului. Substanţa uscată negrasă a laptelui, ale cărei componente sunt proteinele, lactoza şi sărurile, pe lângă valoarea nutritivă, contribuie la îmbunătăţirea consistenţei şi structurii produsului, influenţează în mică măsură gustul şi aroma. Asupra acestora efectul lor se execută în mod indirect, în sensul că sărurile contribuie la o evidenţiere a gustului şi aromei determinate de ingrediente. Aceasta este şi explicaţia faptului că, în alcătuirea reţetelor, se recurge uneori la adaosul de sare de bucătărie. Efectul îndulcitor al lactozei este redus; unul din factorii care limitează concentraţia lactozei îl constituie pericolul cristalizării acesteia, solubilitatea fiind relativ scăzută. Formarea cristalelor de lactoză este cauza defectului cunoscut sub denumirea de „gust nisipos". În compoziţia substanţei uscate negrase din îngheţată intră şi zaharurile, care se adaugă în amestecul de bază. Prezenţa acestora este necesară pentru faptul că lactoza din lapte nu poate asigura efectul de îndulcire dorit. În afară de efectul de îndulcire, zaharurile contribuie la punerea în evidenţă a aromei şi gustului, mai ales în cazul îngheţatei cu fructe. Substanţele stabilizatoare sunt adăugate în amestecul de bază, din următoarele motive: dau o consistenţă omogenă îngheţatei; - se obţine un produs cu structură fină, prin evitarea formării cristalelor mari de gheaţă în timpul îngheţării, „călirii" şi depozitării îngheţatei; - asigură o repartizare uniformă a componentelor produsului şi menţin structura microcristalină a îngheţatei. Substanţele emulgatoare asigură dispersarea fină şi mai stabilă a particulelor de grăsime şi a globulelor de aer. Laptele conţine o serie de compuşi cu proprietăţi emulgatoare, cum sunt: citraţii, fosfaţii, lecitina, cazeina, albumina şi alţii. În unele cazuri, de obicei la amestecurile de bază cu conţinut ridicat de grăsime (provenită din smântână, nu din unt), există suficiente substanţe emulgatoare pentru obţinerea unui produs de bună calitate. Aceasta se datorează lecitinei din învelişul lipoproteic al grăsimii din smântână şi lapte, care are în acest caz rolul de emulgator alături de celelalte proteine din lapte. În unele cazuri, în compoziţia, amestecurilor de îngheţata se foloseşte gălbenuş de ou praf, care are un efect emulgator datorită conţinutului ridicat de lecitină. Diferite ingrediente, cum ar fi: esenţele, cacao, sucurile şi pulpele de fructe, miez de nucă, alune măcinate contribuie, în proporţii variabile, la substanţa uscată a îngheţatei, în funcţie de capacitatea lor de a conferi produsului calităţi de gust şi arome dorite. 9.2. Clasificarea produselor de inghetata dupa natura compozitiei  Compozitii pe baza de lapte si ou : - îngheţată de vanilie - îngheţată de fistic - îngheţată de alune - îngheţată de cafea - îngheţată de rom - îngheţată de cacao - îngheţată de cacao specială - îngheţată nes
Cofetar - patiser 145

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Compozitii pe baza de fructe: - îngheţată de căpşuni - îngheţată de zmeură - îngheţată de lămâie - îngheţată de portocale - îngheţată de cireşe amare - îngheţată de vişine - îngheţată de caise - îngheţată de ananas  Casate: - Asortată - Siciliana - Mareşal  Parfeuri: - de cacao - de cacao glasate în ciocolată - alune - ananas - căpşuni - Chery Brandy  Specialitati de inghetata: - - Cafe Glace - Profiterol - Coupe-Jacques - Merengue glace - Ioana - Migdalia - Ciocolatina

Specialităţi Melba - Fraise-Melba - Peches-Melba - Poires Melba - Abricots-Melba

9.3. Procesul tehnologic de preparate a inghetatei
Schema tehnologică este prezentată în Anexa 22. Formarea compoziţiei. Materiile prime şi auxiliare folosite în reţetele de preparare a îngheţatelor se verifică organoleptic, pentru a corespunde calităţii prescrise în norme şi se dozează prin cântărire sau volumetric, conform reţetelor de preparare specifice fiecărui sortiment. Prin amestecarea elementelor componente se obţin compoziţiile de îngheţată specifice fiecărui produs. Materiile prime indicate în reţetă se cântăresc şi se introduc în vasul de pregătire a amestecului, în vederea obţinerii unui amestec cât mai omogen, în următoarea ordine: lichide: lapte, frişca, sirop (în cazul îngheţatelor din fructe); produse praf: lapte praf, zahăr, cacao, fistic, ouă praf etc. Pasteurizarea compoziţiei. Toate componentele lichide sunt introduse iniţial în vasul de fierbere, după care se încălzesc sub agitare continuă. Pentru a evita apariţia aglomerărilor, laptele praf şi cacao se amestecă, în prealabil, cu zahărul şi se omogenizează bine. Pasteurizarea compoziţiilor de îngheţată se execută la temperaturi cuprinse între 74 - 80°C, cu durata de menţinere de cel puţin 20 minute, în cazul în care laboratoarele de cofetărie nu sunt dotate cu termometre, proba de pasteurizare se verifică manual, procedând astfel: când compoziţia este bine încălzită se introduce o lopăţică de lemn, care trebuie să rămână acoperită (glasată) cu un strat subţire de compoziţie. În cazul când lopăţică nu este glasată, se continuă procesul de pasteurizare. Operaţia de pasteurizare se execută cu scopul: distrugerii eventualelor microorganisme; dizolvării complete a cristalelor de zahăr;
Cofetar - patiser 146

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

obţinerii unei dispersii coloidale perfecte a ingredientelor adăugate; obţinerii concentraţiei (vâscozităţii) optime a compoziţiei. Vasele în care se execută operaţia dc pasteurizare trebuie să fie confecţionate din materiale anticorozive (oţel inox sau cupru cositorit). Pasteurizarea cantităţilor mai mici din compoziţie se face în căzănele de formă semisferică (din cupru cositorit sau tablă inoxidabilă), aşezate direct pe sursa de căldură. In timpul încălzirii compoziţia trebuie amestecată (agitată) continuu, pentru a se evita prinderea (lipirea) de fundul vasului şi imprimarea gustului şi mirosului de afumat. Pentru obţinerea unei compoziţii cu aspect limpede, în timpul fierberii se colectează şi se îndepărtează toate impurităţile care se ridică la suprafaţa lichidului împreună cu spuma. La îngheţata de fructe, acestea vor fi adăugate sub formă de „pulpă" numai după spumarea compoziţiei şi îndepărtarea impurităţilor, continuând pasteurizarea sub amestecarea continuă până la obţinerea concentraţiei optime. Când se folosesc fructe congelate (căpşuni, zmeură), ele se decongelează, se pasează şi apoi se adaugă în amestec, înainte de pasteurizare. Ouăle care trebuie adăugate compoziţiei de îngheţată se spumează şi apoi se încorporează în masa compoziţiei, sub amestecare continuă, la o temperatură care nu va depăşi 80°C, pentru a evita coagularea lor. La compoziţiile care au în structură frişca lichidă, aceasta se adaugă către sfârşitul procesului de pasteurizare şi încălzită la temperatura amestecului (70 ... 80°C). Stabilizatorii şi emulgatorii se adaugă înainte sau după procesul de pasteurizare, în funcţie de natura lor. Gelatina se adaugă în compoziţia fierbinte după ce, în prealabil, a fost hidratată cu minimum 30 de minute înainte de folosire. Atât soluţia de stabilizatori, cât şi emulgatorii se introduc în amestec când acesta a atins temperatura de 60-67oC, după care se continuă operaţia de pasteurizare. În ce priveşte coloranţii şi mai ales aromele, acestea se recomandă a fi adăugate după operaţia de pasteurizare. Cacao praf se introduce în compoziţie înaintea procesului de fierbere, în acest fel cacao se dispersează mai bine în amestec şi dă îngheţatei gust, aromă şi culoare mai pronunţate. Sortimentul de îngheţate cu fructe uleioase - alune - se realizează prin introducerea în amestec, la sfârşitul pasteurizării, a acestora, în stare măcinată. Cele mărunţite se adaugă în îngheţată după răcire. Alunele vor fi uşor prăjite. Strecurarea compoziţiei are ca scop: - înlăturarea eventualelor impurităţi sau particule aglomerate provenite de la pasteurizare executată necorespunzător; oprirea procesului de fierbere. În unele laboratoarele de cofetărie, strecurarea se face printr-o sită fină prevăzută cu tifon. Răcirea compoziţiei are scopul: - reducerii la minimum a posibilităţii de a se dezvolta microorganismele în compoziţie; - scurtării timpului de îngheţare prin coborârea temperaturii finale a compoziţiei (după pasteurizare) până la valoarea temperaturii iniţiale (18-20°C) şi prin asigurarea parametrilor optimi funcţionali ai maşinii cu ajutorul căreia se execută operaţia de îngheţare. Răcirea se execută pentru cantităţi mici, aşezând vasul în care s-a fiert compoziţia direct pe gheaţă. Îngheţarea constă în modificarea consistenţei compoziţiei de bază şi înglobarea de aer în amestec. Această operaţie joacă un rol deosebit în obţinerea unor sortimente de calitate superioară, acestea trebuind să prezinte o structură omogenă de consistenţă onctuoasă (cremoasă). Aceşti indici se obţin în următoarele condiţii: - compoziţia lichidă să aibă o structură omogenă (fără particule) şi concentraţie optimă corespunzătoare sortimentului respectiv; - temperatura iniţială a compoziţiei să aibă valoarea indicată de prospectul cu privire la condiţiile de funcţionare ale maşinii de îngheţată; - temperatura finală a masei de îngheţată să aibă valoarea optimă corespunzătoare sortimentului respectiv, de -4 ... -5°C pentru îngheţata ce se ambalează în bidoane şi de -5 ... -8°C pentru cea care urmează a fi porţionată şi ambalată în doze; - în timpul îngheţării compoziţia să fie bine amestecată, pentru ca structura cristalină care se formează să fie uniformă;
Cofetar - patiser 147

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

- pereţii tamburului în care se efectuează operaţia de îngheţare să fie curăţat în permanenţă, pentru a evita formarea unui strat de gheaţă care reduce coeficientul de transmitere a frigului, influenţează negativ calitatea şi contribuie la micşorarea productivităţii maşinii, prin lungirea timpului de îngheţare; - în timpul amestecării compoziţiei să se poată introduce în masa acesteia o cantitate cât mai mare de aer.

9.4. Tehnologia de preparare a inghetatelor pe baza de lapte
Îngheţatele pe bază de lapte se caracterizează printr-un conţinut de grăsime al produsului finit între 5-20%. Valoarea nutritivă deosebită a îngheţatelor pe bază de lapte este determinau de compoziţia acesteia, în care intră grăsimi, proteine, zaharuri, săruri şi vitamine Grăsimea contribuie la îmbunătăţirea structurii şi consistenţei produsului, mărindu-i, în acelaşi timp, rezistenţa la topire. Aflându-se şi în suspensie coloidală nu influenţează punctul de congelare al amestecului, deci nu contribuie la majorarea consumului de energie în timpul procesului de congelare. Procesul tehnologic de preparare a îngheţatelor pe bază de lapte este prezentat în schema din Anexa 23. Operaţiile de dozare a materiilor prime şi auxiliare, pasteurizarea, strecurarea, răcirea, aromatizarea şi depozitarea îngheţatelor pe bază de lapte se fac în condiţii similare cu cele descrise la procesul tehnologic general de preparare a îngheţatelor. Pregătirea amestecului. Masa solubilă o constituie laptele praf, reconvertit în lapte lichid, combinând 1litru de apă încălzită la temperatura de 30... 40°C cu 100 g lapte praf. În laptele cald se pune zahărul şi se amestecă până la dizolvarea completă a cristalelor. Ouăle se spumează manual sau cu ajutorul robotului în cazul unei cantităţi mai mari. Din soluţia de zahăr şi lapte, a cincea parte (20%) se toarnă peste ouăle spumate sub agitare continuă, având grijă ca temperatura, să nu fie mai mare de 50°C. Se continuă baterea până ce amestecul spumează. Apoi se trece în vasul cu soluţia de lapte-zahăr şi se amestecă până se obţine o soluţie fluida cu structură omogenă. Acest amestec se va face cu mare atenţie, pentru a evita coagularea substanţelor albuminoide. În timpul încălzirii, în jurul temperaturii 70-75°C, se vor adăuga şi stabilizatorii (amidon, gelatină), care au fost dizolvaţi mai înainte în lapte sau apă. Se continuă fierberea în vederea concentrării compoziţiei la valori diferite de temperatură, în funcţie de sortiment. În cazul când în compoziţie trebuie introdusă şi frişca, aceasta se va adăuga în stare lichidă, în compoziţia de bază, înainte de fierbere sau imediat după fierbere. Se poate adăuga şi sub formă bătută, pentru a participa la afânarea îngheţatelor, fiind adăugată înaintea procesului final de îngheţare. ÎNGHEŢATĂ CU VANILIE Cantităţi pentru 1 kg: lapte 650 ml; zahăr 230 g; ouă 5 buc.; vanilină 0,1 g. Zahărul se amestecă cu ouăle şi laptele fiert şi răcit, după care se pune la fiert, amestecându-se continuu. Când compoziţia atinge 74-80°C se ia de pe foc, se strecoară printr-o sită fină şi se pune la răcit, continuându-se amestecarea. După răcire se adaugă vanilină pură, după care se toarnă în maşina de preparat îngheţată pentru îngheţare şi alifiere. ÎNGHEŢATĂ CU FISTIC Se prepară la fel ca şi îngheţata cu vanilie, cu deosebirea că, după răcire, compoziţiei, se adaugă esenţa de fistic (20 ml) şi colorant alimentar verde 0,2 g. ÎNGHEŢATĂ SPECIALĂ CU ALUNE TURCEŞTI Se prepară la fel ca îngheţata de vanilie, cu deosebirea că, pe lângă ouăle întregi, în compoziţia de bază se adaugă şi gălbenuşurile (4 buc). După răcire compoziţia se colorează cu zahăr ars (25g), se adaugă frişcă lichidă (25g) şi barotul de alune (125 g). ÎNGHEŢATĂ CU CAFEA
Cofetar - patiser 148

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Se prepară la fel ca îngheţata de vanilie, adăugând înainte de fierbere, o dată cu laptele, şi şvarţul. ÎNGHEŢATĂ DE CAFEA ALBĂ Albuşurile (10 buc.) se amestecă cu zahărul (260 g) peste care se adaugă laptele (450 ml). După amestecare, compoziţia se pune la foc. Se amestecă încontinuu până la probă (74-80°C). În acelaşi timp, cafeaua crudă (50 g) se pune la încălzit fără să se coloreze. Când cafeaua s-a încălzit bine se introduce în stare fierbinte peste compoziţia de îngheţată fiartă, amestecându-se puţin şi adăugând şi vanilină (0,3 g). Se toarnă compoziţia într-un vas închis ermetic, unde se ţine până la răcirea completă a compoziţiei, după care se strecoară printr-o sită fină de mătase. Se pune apoi frişca pasteurizată (230 g), se amestecă bine şi se introduce în maşina de preparat îngheţată pentru îngheţare şi alifiere.

9.5. Tehnologia de preparare a îngheţatelor pe bază de fructe
Îngheţatele pe bază de fructe se caracterizează printr-un conţinut mai mare de zahăr (minimum 27%), gust acrişor, lipsa produselor lactate în compoziţie. Acest produs nu conţine lipide şi este sărac în substanţe proteice, dar este bogat în săruri minerale, acizi organici şi vitamine provenite din fructe. Îngheţatele pe bază de fructe au un colorit viu, asigurându-le un aspect plăcut, care stimulează secreţia gastrică. Îngheţata pe bază de fructe este mai uşor digerabilă decât celelalte tipuri de îngheţate şi se alterează mai greu ca acestea. Procesul tehnologic Pregătirea amestecului. Fructele care se folosesc mai des la prepararea îngheţatelor pe bază de fructe sunt: fragi, căpşuni, zmeură, lămâi, portocale, cireşe amare, vişine, caise, ananas etc. Fructele pot fi introduse întregi, după o prealabilă prelucrare primară, specifică fiecărui sortiment, sau sub formă de pastă (pulpă Fructele folosite pot fi proaspete sau congelate. Fructele proaspete se sortează, se spală şi se dau printr-o sită fină pentru a se obţine pasta. Fructele congelate (căpşun: fragi, zmeură etc.) se decongelează şi se pasează. Pasta de fructe obţinută se adaug: în compoziţia formată din siropul de zahăr amestecat cu sarea de lămâie şi coloranţi:, alimentar dizolvat, după ce pasta a fost spumată. În cazul îngheţatei de ananas, fructele de ananas scurse de sirop se taie mărunt şi se adaugă în îngheţată înainte de a fi scoasă din maşina de îngheţată. În cazul îngheţatei pe bază de cireşe amare sau de vişine se îndepărtează codiţele fructelor şi se spală în 2-3 ape. Se zdrobesc apoi cireşele cu un adaos de zahăr. Cireşele zdrobite cu sâmburii sfărâmaţi se amestecă cu siropul de zahăr şi apoi se strecoară printr-o sită fină de mătase. Se amestecă cu restul compoziţiei. Lămâile şi portocalele folosite pentru îngheţate se spală, se rad de coajă şi se storc de zeamă. Coaja rasă şi zeama se adaugă la compoziţie înainte de strecurarea acesteia, în caz că în reţetă sunt prevăzute coji de lămâie sau portocale confiate, acestea, se toacă mărunt şi se adaugă în compoziţie înainte de a se scoate îngheţată din maşina de preparat. Caisele folosite în îngheţata de caise se selecţionează, se spală şi se îndepărtează sâmburii. Caisele se pun la fiert în apă cât să le acopere, timp de 15-20 minute, după care se pasează printr-o sită fină. Sâmburii se sparg şi miezul se zdrobeşte, se amestecă cu puţin zahăr, până se obţine o pastă fină. Pulpa de caise se adaugă în compoziţie, se amestecă bine până la omogenizare, apoi se strecoară printr-o sită şi se trece la maşina de pregătire a îngheţatelor, înainte de a se scoate îngheţata din maşină, se adaugă sâmburii zdrobiţi. La îngheţata de ananas se folosesc, pe lângă fructele de bază (ananas) atât lapte, cât şi ouă. ÎNGHEŢATĂ CU CĂPŞUNI SIMPLĂ Cantităţi pentru 1 kg: zahăr 330 g; căpşuni 200 g; 5 g sare de lămâie; apă 600 ml; colorant alimentar 0,1 g; albuş 1/2 buc. Căpşunile se selecţionează, se spală şi se dau prin sită fină. Pulpa rezultată se amestecă cu o parte din zahăr (25%) şi se fierte timp de 3-5 min.

Cofetar - patiser

149

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Restul de zahăr se dizolvă în apă rece şi se amestecă cu sarea de lămâie dizolvată şi colorantul alimentar. Peste compoziţia rezultată se adaugă pulpa de căpşuni şi albuşurile de ou bătute şi se amestecă bine. După amestecarea compoziţiei se toarnă în maşina de preparat, pentru îngheţare şi alifiere. Valoarea energetică a îngheţatelor pe bază de fructe, cum este îngheţata de căpşuni, este mai mică decât a îngheţatelor pe bază de lapte, şi anume, 155 kcalorii/100 g îngheţată, din care ponderea (86%) o reprezintă glucidele. ÎNGHEŢATĂ DE PORTOCALE Cantităţi pentru 1 kg (10 porţii a 100 g): 330 g zahăr; apă 650 ml; portocale 100 g; sare de lămâie 5 g; colorant orange 0,1 ml; albuş 1/2 buc. Portocalele se spală şi se rad de coajă. Miezul de portocală, împreună cu răzătura, se amestecă cu 30% din cantitatea de zahăr, după care se adaugă siropul format din apă, restul de zahăr fiert şi răcit, sarea de lămâie, colorantul alimentar şi se amestecă pentru omogenizare, după care se strecoară prin sită fină şi se adaugă albuşurile de ou bătute. Se toarnă apoi compoziţia în maşina de preparat, pentru Îngheţare şi aliniere. ÎNGHEŢATĂ DE LĂMÂIE Se folosesc, în general, aceleaşi componente ca la îngheţata de portocale. Lămâile (100 g) se spală şi se rad puţin de coajă. Răzătura rezultată se amestecă eu siropul fiert şi răcit şi sarea de lămâie. Lămâile rase se taie în jumătate şi se storc de zeamă cu ajutorul unui aparat de stors. Zeama rezultată se amestecă cu restul compoziţiei, după care se strecoară printr-o sită fină. Se introduc apoi albuşurile bătute şi se amestecă bine. Se toarnă compoziţia în maşina de preparat, pentru îngheţare şi alifiere. Îngheţata de lămâie se poate prepara şi cu adaos de coji de lămâie confiate, tăiate cubuleţe, în care caz compoziţia se poate colora în galben. ÎNGHEŢATĂ DE ANANAS Cantităţi pentru 1 kg: zahăr 260 g; fruct ananas (compot) 100 g; îngheţată de vanilie lichidă 120 g; sare de lămâie 2 g; colorant alimentar 0,05 g: alcool 90° 20 ml; apă 500 ml. Se scurge siropul din compot şi se combină cu siropul preparat din apă şi zahăr fiert şi răcit, cu sare de lămâie, colorant alimentar şi alcool. Se amestecă compoziţia pentru omogenizarea zahărului, după care se amestecă cu îngheţată de vanilie. Se strecoară printr-o sită fină de mătase, înainte de a se scoate compoziţia din maşina de preparat se adaugă ananasul din compot, tăiat mărunt.

9.6. Tehnologia de preparare a casatelor
Casatele se obţin din mai multe sortimente de îngheţată cu diferite adaosuri. Valoarea nutritivă a casatelor este determinată de compoziţia chimică a îngheţatelor din care se obţin. Sortimentele de îngheţate care stau la baza obţinerii casatelor sunt, în majoritatea lor, pe bază de lapte, care furnizează şi o cantitate de proteine cu valoare biologică mare, pe lângă aportul apreciabil de săruri minerale şi de vitamine. Valoarea acestor produse creşte şi mai mult în cazul că se folosesc diferite adaosuri ca: miez de nucă (Casata Siciliana), ciocolată cuvertură (Casata Mareşal), frişcă etc. Procesul tehnologic Îngheţatele care se folosesc la obţinerea diferitelor casate se introduc în forme speciale prevăzute cu capac şi se coagelează la temperatura de -16°C... -18°C. După congelare, formele se introduc câteva secunde sub un curent de apă rece, pentru a uşura desprinderea casatei congelate de pe suprafaţa formelor. Calupurile scoase din forme se taie în porţii corespunzătoate gramajului din reţetă şi se ambalează în hârtie pergament cristal şi apoi în staniol de diferite culori. După ambalare se păstrează în dulapuri sau tancuri de congelare la
Cofetar - patiser 150

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

temperatura de -18...-20°C, în vederea valorificării lor. În funcţie de sortimentele de îngheţată folosite şi de ingredientele adăugate, se pot obţine nenumărate sortimente de casată. CASATĂ ASORTATĂ CU FRUCTE CONFIATE (10 buc. x 100 g) Îngheţata de cacao (300 g) se mulează în interiorul formelor de casată la partea de jos a acestora. Peste stratul de îngheţată de cacao se aşază un strat din îngheţată de vişine (300 g) cu frişcă. Pe mijlocul ei se presează fructele confiate (100 g) tăiate mărunt şi macerate în rom. Ultimul strat este format din îngheţată de vanilie (330 g). Se fixează capacul la formă şi se introduce în congelator la o temperatură de -16...-18°C. După îngheţare se scoate casata din forme prin desprindere sub jet de apă rece. Pe o placă de marmură se taie casata în părţii corespunzătoare gramajului, care se învelesc în hârtie pergament cristal şi în staniol. Se prezintă sub formă de bucăţi paralelipipedice (10 buc. x 100 g), ambalate în foiţă staniol colorată diferit. CASATA SICILIANA (10 buc. x 120 g) Casata Siciliana este apreciată pentru Conţinutul bogat în calorii, 388,4kcal/100 g produs, din care proteine 8,7%, lipide 35% şi glucide 56,3%. Îngheţata de cacao 600 g se introduce în forme la partea de jos. Peste îngheţata de cacao se aşază frişca bătută (150 g), iar în mijlocul acesteia se presară fructele confiate (15 g) şi barotul de nucă griat (5 g), amestecat cu o parte din îngheţata de zmeură. Ultimul strat este alcătuit din îngheţată de zmeură (340 g). Formele astfel pregătite se introduc în congelator. Când casata s-a întărit se scoate din forme, se :aie în bucăţi care se învelesc în hârtie pergament cristal şi staniol de diferite culori. CASATA MAREŞAL (10 buc. x 80 g) Cele două sortimente de îngheţată (285 g) (îngheţata de cacao cu frişca şi îngheţata de vanilie cu frişca) se introduc în forme de casată în straturi suprapuse. La mijloc se introduc fructele confiate (70 g) tocate mărunt. Se fixează capacul la formă şi se introduce în congelator pentru congelare. Când îngheţata s-a întărit se scoate din forme şi se taie în bucăţi, care se glasează în ciocolată cuvertură (180 g), contribuind la creşterea valorii energetice. Când glazura s-a întărit, se împachetează in hârtie pergament cristal şi foiţă de staniol de diferite culori. Valoarea energetică a casatei Mareşal este de 495 kcalorii/100 g produs, din care proteinele reprezintă 4,4%, glucidele 28,8% şi lipidele 66,8%.

9.7. Tehnologia de preparare a parfeurilor
Parfeurile se deosebesc de îngheţate şi casate prin conţinutul sporit de frişca, densitate, compoziţia de bază, proba de fierbere (fir stau coardă), gradul de afânare. Compoziţia pentru parfeuri este formată din lapte, frişca, zahăr, ouă şi diferite ingrediente. Valoarea nutritivă a parfeurilor este asigurată, în primul rând, de cantitatea mare (28-30%) de glucide uşor asimilabile. Parfeurile au valori energetice de 380-450 kcalorii/100 g produs. Valorile energetice cresc şi prin aportul de lipide emulsionate din frişca, cu digestibilitate mărită (50-66%). Parfeurile au o valoare alimentară crescută şi datorită proteinelor animale din ou şi lapte. Pe lângă acestea, parfeurile conţin şi cantităţi apreciabile de săruri minerale: Ca, Fe, Na, Mg, K, P, şi vitamine: A, D, E, B1, B2, B6 etc. Compoziţia parfeurilor se prepară în mod asemănător compoziţiilor lichide pentru diferite sortimente de îngheţată. Deoarece în compoziţia parfeurilor, frişca intră ca element predominant, structura ei este cremoasă (onctuoasă) şi operaţia de congelare durează o perioadă mai îndelungată decât la casată. PARFE DE CACAO

Cofetar - patiser

151

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Cantităţi pentru 10 buc. x 60 g: zahăr 180 g; frişca lichidă 32% 360 g; cacao 30 g; lapte 65 ml; ouă 2 buc; vanilină 0,06 g. Laptele, ouăle, cacao şi zahărul se amestecă pe foc până la proba de fir sau coardă. Răcirea compoziţiei se face pe gheaţă mărunţită. După răcire se amestecă cu frişca bătută şi se introduce în forme speciale pentru parfe. Acestea se introduc in congelator şi, după îngheţare, se procedează la scoaterea calupurilor de parfe, după procesul descris la casată. PARFE DE CACAO CLASAT ÎN CIOCOLATĂ (10 buc. x 80 g) Se prepară după reţeta parfeului de cacao, cu deosebirea că, după îngheţare si porţionare, fiecare bucată se glasează în ciocolată cuvertură (200 g) preparată cu ulei şi se împachetează în foiţă şi staniol. PARFE DE PRALINĂ (10 buc. * 80 g) Laptele (125 ml), ouăle (3 buc.) şi zahărul (280 g) se pun la fiert până la proba de fir sau coardă. După fierbere se răcesc pe gheaţă pisată. în compoziţia astfel obţinută se adaugă pralina. Aceasta s-a obţinut, în prealabil, din alune (65 g) sau miez de nucă (65 g) şi zahăr (65 g). Pralina se trece întâi la maşina eu valţuri bruioză). Se adaugă apoi frişca bătută (650 g) şi se introduce în forme speciale pentru parfe. Compoziţia din forme se acoperă cu hârtie pergament înainte de a se pune capacul la forme. Se fixează capacul şi se introduc formele în congelator pentru îngheţare. Compoziţia, bine întărită, se scoate din forme, se taie în bucăţi, iar acestea se învelesc în hârtie pergament cristal şi staniol de diferite culori. Acest parfe se poate prezenta sub formă de piesă barotată pe părţile laterale cu barot griat, iar partea superioară decorată cu frişca sau alune întregi, griate. PARFE DE ALUNE Cantităţi pentru 10 buc. x 60 g: zahăr 160 g; 1 ou; lapte 70 ml; frişca 360 g; alune 50 g; vanilie 0,5 g. Se amestecă laptele, ouăle şi zahărul şi se fierb la foc moderat, amestecând continuu. Când compoziţia are „proba de fir", se răceşte pe gheaţă mărunţită. Se spumează frişca şi se amestecă cu compoziţia (după ce s-a răcit) şi alunele prăjite şi zdrobite, astfel ca acestea să fie bine răspândite în toată masa compoziţiei. Se toarnă compoziţia în forme, se fixează capacul şi se introduc la congelator pentru îngheţare. Compoziţia bine întărită se scoate din forme, se taie în bucăţi, iar acestea se învelesc în hârtie pergament cristal şi staniol de culori diferite. Operaţiile următoare sunt similare cu cele descrise la celelalte sortimente de parfeuri. PARFE DE ANANAS Se amestecă laptele (80 ml), ouăle (1 buc), zeama de ananas (250 g) şi zahărul 250 g). Se aduc la punctul de fierbere, amestecând continuu compoziţia cu ajutorul telului. După fierbere se răceşte compoziţia şi se adaugă colorantul alimentar 0,05 g) galben, esenţa de ananas (0,03 ml) şi sarea de lămâie (0,01 g) dizolvată în apă. Se amestecă din nou compoziţia pentru omogenizare şi se mai adaugă frişca 400 g) bătută (fără zahăr) şi ananasul tăiat în cubuleţe mici. Se continuă amestecarea compoziţiei pentru omogenizarea structurii, după care se toarnă în formele de parfe (10 buc. x 100 g), în continuare se procedează ca la celelalte sortimente de parfe cesciise anterior. PARFE DE CĂPŞUNI Se introduc în căzânel căpşunile (275 g), împreună cu 50% din cantitatea de zahăr şi se amestecă cu telul până la completa dizolvare a zahărului. Se spumează albuşul de ou şi se adaugă compoziţia, care se amestecă, la rece, în vederea spumării ei Când compoziţia a spumat, se amestecă cu aparelul fiert şi răcit (obţinut dir. 1 albuş, 110 g zahăr şi 110 ml lapte), după care se adaugă frişca bătută (500 ml). PARFE CHERRY-BRANDY

Cofetar - patiser

152

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Cantităţi pentru 10 buc. x 80 g: zahăr 200 g; vişine în alcool 600 g; fructe confiate 60 g; vişinată 60 ml; vanilină 0,1 g; frişca 32%, grăsime 500 g; colorant roşu (0,1 ml). Se amestecă ouăle (2 buc.) cu zahărul şi laptele (80 ml), se aşază pe foc şi se amestecă continuu până ajunge la proba de fir (coardă). Se răceşte compoziţia, amestecând din când în când pentru răcire uniformă. Se colorează compoziţia în roz intens. Se aromatizează cu vanilină şi alcool de la vişinată. Se adaugă vişinele şi fructele conifiate şi apoi frişca bătută. Se amestecă uşor şi se toarnă compoziţia în forme care se bat bine de masă, pentru a evita apariţia golurilor de aer în secţiunea parfeului. Se ţine la congelat minimum 6 ore. În continuare, se procedează ca şi la celelalte sortimente de parfe descrise anterior.

9.8. Specialităţi de îngheţată
După cum ne indică şi numele, specialităţile de îngheţată se obţin din sortimente de îngheţată de calitate superioară. Ele se servesc în cupe de alpaca argintată sau în cupe de cristal, combinând mai multe sortimente cu diverse fructe, ciocolată, frişca, ceea ce le măreşte şi mai mult valoarea alimentară. CAFE-GLACE Cantităţi pentru 10 porţii x 100 g: lapte 500 ml; zahăr 220 g; cafea 20 g; cicoare 15 g; ouă 4 buc; vanilină 0,3 g; frişca 150 g. Se amestecă ouăle cu zahărul şi peste ele se toarnă laptele şi şvarţul, amestecând cu telul pentru omogenizare. Se adaugă vanilină şi se pune compoziţia la fiert. Se amestecă continuu, iar după fierbere se răceşte. După răcire se adaugă frişca pasteurizată şi se amestecă bine compoziţia, după care se strecoară şi se introduc în maşina de îngheţată. PROFITEROL CU ÎNGHEŢATĂ Şl SOS DE CACAO Cojile profiterol (60 g), găurite cu ţepuşă de lemn la baza acestora, se umplu cu cremă de vanilie (70 g). Pe suprafaţa farfuriei se formează un cerc din frişca bătută în formă de cuib pe care se montează trei bucăţi de coji profiterol, în vârful piramidei se mai montează o coajă de profiterol, după ce în interiorul piramidei s-au introdus 50 g de îngheţată pentru fiecare porţie. Se decorează cu frişca bătută peste care se stropeşte cu 15 g sos de cacao. Se obţine o porţie de 140 g. COUPE-JACQUES Se introduce îngheţata de cacao (100 g) în cupă. Se formează în jurul îngheţatei un cerc din frişca bătută (60 g), în formă de cuib, în care se introduc fructele confiate (50 g) macerate, împreună cu siropul lor. Se obţine o porţie de 200 g. Această îngheţată se prepară numai la comandă.

MERENGUE GLACE CU FRIŞCA Şl SOS DE CACAO (10 buc. x 140 g) Îngheţata porţionată 100 g se aşază între două coji de merengue, care se presează uşor. Acestea, la rândul lor, se aşază pe o farfurioară pe suprafaţa căreia s-a format o avelină de frişca (40 g), cu scopul de a fixa cojile merengue. Se decorează la suprafaţă cu frişca bătută, care se stropeşte cu sos de cacao (20 g). IOANA În cupa răcită în congelator se introduc, în următoarea ordine, componentele dir- reţetă: 100 g îngheţată fistic, cu ajutorul lingurii pentru dozat îngheţată, 10 g caramel zdrobit, care se presară pe suprafaţa îngheţatei, 20 ml coniac 3 stele, care se împrăştie pe suprafaţa îngheţatei. Cu ajutorul poşului se toarnă 25 g frişca, formând, în acelaşi timp, şi decorul produsului. ÎNGHEŢATĂ MIGDALIA

Cofetar - patiser

153

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

În cupa răcită se introduc mai întâi 100 g de îngheţată de vanilie, cu ajutorul lingurii de dozat îngheţată. Peste îngheţată se stropeşte uniform cu esenţă de migdale. Se îmbracă produsul cu 200 g de frişca bătută, formând, în acelaşi timp, şi decorul. Frişca se stropeşte la suprafaţă cu 20 ml de sos de cacao. Se montează câte un pişcot în mijlocul fiecărei cupe. CIOCOLATINA În cupa răcită se introduc 50 g îngheţată de vanilie şi 50 g îngheţată de cacao, cu ajutorul cleştelui de dozat îngheţată. Peste îngheţată se aşază cantitatea de 10 g dulceaţă. Se toarnă în cupă frişca bătută cu ajutorul poşului (25 g), peste care se presară ciocolată rasă. În momentul servirii se introduc în cupa de îngheţată şi două pişcoturi de şampanie. SPECIALITĂŢI MELBA POIRES-MELBA Cantităţi pentru o porţie x 200 g: îngheţată de vanilie cu frişca 100 g; pere 60 g, zahăr pentru compot 10 g; frişca bătută 60 g; sirop de zmeură 10 ml. Îngheţata se aranjează în cupe ca ajutorului cleştelui de porţionat îngheţată. Peste îngheţată se aranjează frişca bătută cu ajutorul unui poş prevăzut cu şpriţ. Se curăţă perele de coajă şi de miezul cu sâmburi şi se dau în fiert împreună cu siropul. Fructele rezultate se aranjează estetic peste frişca bătută, după care totul se stropeşte la suprafaţă cu sirop de zmeură. FRAISE-MELBA Se prepară la fel ca Poires-Melba cu deosebirea că peste decorul de frişca bătută se pune zmeură curăţită de codiţe şi amestecată cu zahăr farin. Zmeura se dă prin zahăr cu circa jumătate de oră înainte de folosire. PECHES-MELBA Se prepară la fel ca Poires-Melba, cu deosebirea că se înlocuieşte compotul de pere cu compot de piersici. ABRICOTS-MELBA Îngheţata de vanilie cu frişca se aranjează în cupe. Din caisele curăţate de coajă şi zahăr se obţine un compot de caise. Caisele se separă de sirop şi, după răcire, se aşază estetic peste frişca. Suprafaţa fructelor se stropeşte cu sirop de zmeură.

Cofetar - patiser

154

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Capitolul 10
TEHNOLOGIA PRODUSELOR DE BOMBONERIE

10. 1. Generalităţi
Bomboanele sunt produse de cofetărie cu valoare energetică ridicată, având ca aliment de bază zahărul. Produsele de bombonerie se disting prin, aspectul lor atrăgător, frumos, prin gustul dulce, aroma plăcută, formele mici şi variate. Au o mare valoare alimentară, întrucât, pe lângă zahăr, se mai folosesc ca materii orime: ciocolată, frişca, fructe confiate, arome, coloranţi alimentari, şi fructe uleioase. Prezenţa acestor alimente în structura bomboanelor, faptul că lipsesc grăsimile, 'iar apa este în procent mic, favorizează, pe lângă alte caracteristici, şi durata mare de păstrare, fără să impună condiţii speciale. în plus, se pot ambala în cutii special confecţionate, care participă la întregirea valorii estetice. Asimilarea bomboanelor de către organism se realizează uşor şi în proporţie ridicată, întrucât majoritatea sunt obţinute prin prelucrare la rece sau prin fierbere, procedee care participă la o descompunere rapidă a glucidelor - elemente de bază in structura produselor de bombonerie (circa 90%). Se deosebesc, însă, de restul produselor de cofetărie, prin modul de servire, şi locul pe care îl ocupă în meniu. Bomboanele, indiferent de natura lor, nu sunt servite niciodată ca desert în cadrul unui meniu. Ele sunt consumate în diferite ocazii festive, între mese, pentru a completa nevoile energetice ale organismului. Datorită conţinutului mare de glucide, sunt preferate şi solicitate mai ales de către copii. În cadrul cofetăriilor, comercializarea lor se face la kilogram, ambalate în cutii speciale sau aşezate pe cartoane şi apoi ambalate în staniol. Clasificarea produselor de bombonerie - Fondante - Cremoze (fondante simple) - Bomboane fondante - Bomboane nes - Paveuri - Braziliene - Bomboane cu fructe în alcool - Vişine şi struguri glasaţi în fondant - Fructe glasate în ciocolată - Bomboane cu marţipan - Glasele - Marţipan de diferite culori glasat în ciocolată - Enescu - Trufe - Bomboane cu cremă ganaj - Triple-sec - Muss-cafe - Trei alune (noisettes) - Trei migdale (amandes briches) - Bomboane cu fructe uleioase - Crizete - Crochete - Baton pralină - Bomboane cu fructe confiate - Carpaţi
Cofetar - patiser 155

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

- Mignonette glasate în ciocolată - Caramele - Cu lapte - De cacao - De cafea - Caramele

10.2. Procese tehnologice ale bomboanelor fondante
Reţetele sortimentelor de bomboane fondante (cantităţi pentru 1 kg bomboane)
Materii prime U.M. Bomboane fondante asortate 350 90 10 0,1 7,5 1 1 2,5 0,15 0,4 600 Cremoze de vanilie cu ciocolată 0,1 400 _ 670 Bomboane cu nes _ _ 2 300 20 680 5 Paveuri din fondant — — 3 1 0,25 250 _ 880 Braziliene

Zahăr Nuci miez i . Glucoza }Ptman'Pan Vanilină pură Zahăr farin pt. dresat Cafea prăjită Cacao Esenţe diferite Sare de lămâie Culori alimentare diferite Fructe confiate Ciocolată cuvertură Ulei comestibil rafinat Fondant alb de bombonerie Cafea Nes

g g g g g g g g g g g g ml g g

_ — — 25 _ _ — 100 300 15 660 -

BOMBOANE FONDATE ASORTATE (DIN MARŢIPAN CU NUCI) Din zahăr, miez de nucă şi glucoza, se prepară un marţipan obişnuit care se împarte apoi în 10 părţi egale. Apoi, fiecare diviziune se colorează în interior, după gust, astfel: vanilie, lămâie, fistic, oranj, fructe, violet, cacao, moca. Se întinde apoi cu merdeneaua fiecare bucată de marţipan şi se taie (dresează) în diferite forme: vanilie - formă ovală; lămâie - formă rotundă, apoi aplatizată: fistic - formă rotundă; oranj - formă de pară sau semilună; fructe - formă rotundă; violet - formă ovală; cacao - formă rotundă; moca - formă rotundă sau baton. Se lasă să se zvânte puţin, după care se glasează în fondant colorat, fiecare sortiment după specificul şi gustul său. La unele se face câte o garnitură din fondant cu ajutorul croşetei, iar la altele se decorează cu diferite baroturi (cafea, cacao, nuci etc.): - astfel, la fondantele de vanilie se glasează în fondant alb cu garnitură de barot roşu de nuci; lămâie - glazură de fondant galben cu garnitură de barot verde; fistic - fondant verde, garnitură coardă; - oranj - fondant oranj, garnitură pară cu coardă (semilună, cu coajă de portocală); fructe - fondant roz şi garnitură coardă; violet - fondant violet, garnitură coardă ovală, barot violet; moca - fondant moca, formă ovală cu un punct de cacao. CREMOZE DE VANILIE ÎN CIOCOLATĂ

Cofetar - patiser

156

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Pentru prepararea cremozelor sunt, în primul rând, necesare capse de lemn cu margini, având lăţimea de 35 - 40 cm, lungimea de 70-75 cm şi înălţimea de 5 cm. şi forme de ghips pentru fiecare sortiment în parte, înşirate şi lipite pe linii ce lemn. De asemenea, mai este nevoie de amidon pulbere, uscat, pentru a se putea face mularea formelor. Inaintea mulării amidonul este afânat cu un tel. Amidonul se introduce în capse şi se rarefiază cu un tel mic. Se nivelează apoi cu linia, după care se presează, formele în pudră. Este necesară o pâlnie (conică cu un băţ lung), care serveşte la oprirea curgerii fondantului. Fondantul se înfierbântă la foc, apoi se subţiază cu apă cât este nevoie, după care se adaugă aromele şi culorile respective şi se amestecă până la omogenizare. Se toarnă apoi, cu ajutorul unei pâlnii, în formele mulate, în praful de amidon. După răcire se scot bomboanele din pudră pe sită şi se perie de amidonul rămas pe ele. Se glasează, apoi, în ciocolată cuvertură cu ajutorul unei croşete corespunzătoare mărimii bomboanelor. Asemănător cu cremozele de vanilie glasate în ciocolată se prepară şi alte cremoze, cu mici deosebiri în ceea ce priveşte aromatizarea şi colorarea fondantului. Astfel: - cremoze de cacao:- în loc de esenţă de vanilie se foloseşte esenţă de rom şi cacao pentru aromatizarea produsului; - cremoze de cafea (nes) - în loc de esenţă de vanilie se foloseşte cafea sau nes; cremoze cu fistic - se foloseşte esenţă de fistic şi colorant verde; cremoze de lămâie - esenţă de lămâie şi colorant galben; cremoze de portocale - se foloseşte esenţă de portocale şi culoarea oranj. - cremoze de zmeură în ciocolată - se foloseşte esenţă de zmeură, sare de lămâie şi culoare alimentară roşie; - cremoze oranj în ciocolată - la fondant, în loc de vanilină, se foloseşte răzătura de portocale, sare de lămâie şi culoare alimentară oranj; pe fiecare bomboană se fixează, după glasare, câte o bucăţică mică de coajă de portocală confiată, tăiată cu duiul mic; formatul bomboanelor se recomandă să imite pe cel al feliilor de portocale sau al feliilor de lămâie (semicerc); - cremoze cu pralină în ciocolată - la fondant se adaugă alune turceşti, prăjite şi rafinate fin, precum şi vanilină pură. Bomboanele se decorează deasupra cu barot din alune turceşti prăjite. Se recomandă ca acestor bomboane să li se dea forma de bastonaşe. PAVEURI DIN FONDANT Fondantul se înfierbântă la 40°C, după care se colorează, se aromatizează. Pentru sortimentele cu aromă de fructe se adaugă sarea de lămâie şi fructele confiate tocate. Se toarnă apoi compoziţia în tăvi îmbrăcate cu hârtie pergament (tăvile vor avea margini mici - maximum 12 mm). După răcire se porţionează în forme dreptunghiulare cu laturile de 3 x 1,5 cm. După porţionare se împachetează în celofan alb. BRAZILIENE (ÎN CIOCOLATĂ) Se prepară un fondant tare din zahăr şi glucoza. Acesta se introduce într-un vas, se adaugă frişca după ce fondantul s-a încălzit puţin, se introduce apoi cafeaua, amestecându-se bine. Această compoziţie se introduce într-o pâlnie de tablă cu care se toarnă formele ovale, imprimate anterior, în capse, cu pudră de amidon. Bomboanele rezultate se glasează în ciocolată cu adaos de ulei.

10.3. Procese tehnologice ale bomboanelor cu fructe în alcool
Reţetele sortimentelor de bomboane cu fructe în alcool (cantităţi pentru 1 kg produs finit) U.M. Vişine în Vişine în alcool fondant glasate în ciocolată g g g g ml 120 400 470 30 250 500
_

Materii prime Vişine în alcool Fondant alb de bomboane Fondant de cacao Barot din fondant cu cacao Esenţă de rom

Struguri în alcool glasaţi în ciocolată

500

_

-

50 5

50 5

Cofetar - patiser

157

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”
Ciocolată cuvertură Ulei comestibil Vanilină pură Struguri în alcool g ml g g

-

_

-

275 25 0,15 -

275 25 0,15 275

VIŞINE ÎN FONDANT (CACAO) Vişinele scoase din alcool se sortează, alegându-se cele mai mari şi se aşază pe site pentru a se zvânta, după care se trag în fondant. Vişinele mici se trag în fondant, de două ori; în cazul în care sunt uniforme, se trag obişnuit în fondant. După ce vişinele au fost trase în fondant alb şi răcite, se trag din nou în fondant de cacao, care trebuie să fie mult mai rece decât fondantul alb, pentru a-şi menţine luciul. Vişinele trase în fondant de cacao se scot pe barot de cacao din fondant. Dacă vişinele, după fondantul alb, se trag în fondant de fructe (roz), se numesc „serize". În acest caz decorul se completează cu câte o codiţă de cireaşă uscată. VIŞINE ÎN ALCOOL GLASATE ÎN CIOCOLATĂ Vişinele scoase din alcool se sortează la fel ca şi în cazul vişinelor în fondant. Se aşază pe site şi se lasă puţin pentru a se zvânta. Vişinele mai mari se glasează o singură dată în fondant alb, iar vişinele mici se glasează de două ori în fondant alb. După ce vişinele au fost glasate în fondant alb şi fondantul s-a întărit, ele se glasează în ciocolată cuvertură preparată cu ulei; cu ajutorul unei croşete rotunde. Cu ajutorul croşetei întoarsă invers (cu inelul pe verticală) se face pe suprafaţa rotundă a fiecărei vişine câte o dunguliţă. Vişinele se pot aşeza imediat pe barot din fondant de cacao sau direct pe hârtie pergament, în acest caz, după întărirea ciocolatei, vişinele se învelesc în staniol de diferite culori. STRUGURI ÎN ALCOOL GLASATI ÎN CIOCOLATĂ Se prepară la fel ca vişinele în alcool glasate în ciocolată, cu deosebirea că, la această reţetă, vişinele se înlocuiesc cu struguri. Fondantul de fructe se înlocuieşte cu fondant colorat verde şi aromatizat cu esenţă de fistic.

10.4. Procese tehnologice ale bomboanelor pe bază de marţipan
Bomboanele din această grupă folosesc ca semipreparat de bază marţipanul. Aspectul comercial şi calitatea acestei grupe de bomboane este condiţionată de: a) calitatea marţipanului; b) tehnologia de preparare; c) modul de prezentare şi păstrare. Având ca semipreparat de bază marţipanul, bomboanele din această grupă prezintă următoarele caracteristici: - au valoare energetică furnizată de glucide şi lipide care provin din fructe uleioase folosite la prepararea marţipanului; utilizând fructele uleioase, au gustul mai puţin dulce şi caracteristic acestora; - sunt foarte variate ca formă, imitând cu uşurinţă aspectul de fructe, legume, jucării, păsări etc.; - sunt viu colorate, având un efect deosebit asupra aparatului vizual şi, implicit, asupra procesului de digestie; - glazura de la suprafaţă este formată din sirop caramel sau ciocolată cuvertură: - cele glasate în sirop caramel necesită condiţii speciale de păstrare (vid sau dulapuri cu var nestins) sau comercializarea imediat după preparare. Din grupa bomboanelor cu marţipan fac parte: - glasele; - marţipan de diferite culori, glasat în ciocolată.

Cofetar - patiser

158

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

GLASELE Cantităţi pentru 1 kg: - fructe confiate asortate 250 g; marţipan din sâmburi graşi 350 g: miez nuci 50 g; cacao 5 g; glucoza 50 g; esenţe 5 ml; sare de lămâie 1 g; cafea 5 g; colorant 0,5 g; zahăr 400 g; ulei 10 ml. Se foloseşte marţipan bine omogenizat, care se colorează în toate variantele posibile, aromatizându-le corespunzător. Din acest marţipan, combinat cu: fructe confiate, cacao, jumătăţi de nucă, alune, ciocolată etc., se dresează manual sau prin decupare diferite forme cu aspect de fructe, legume, flori, jucării etc. Pentru realizarea acestor bomboane se procedează astfel: - marţipanul se întinde între două scândurele, pentru ca glaselele să fie aproximativ de aceeaşi mărime; - se decupează cu duiul sau cu alte forme şi se dresează după imaginaţia lucrătorului, cu ajutorul zahărului farin (sau amidonului); după „dresare", figurinele obţinute se lasă la zvântat; - fiecare este apoi ataşată într-un cârlig special din metal, cu ajutorai căruia se introduce complet în sirop cu probă de caramel (bomboană casantă). Pe măsură ce se scot din sirop, cârligele sunt aşezate pe un grătar fixat într-un ax, pentru scurgerea surplusului de sirop; - se scot din cârlige şi se aşază pe masa de marmură unsă cu ulei până la răcirea completă, punându-se apoi în chese mici de bomboane. Stratul subţire din sirop cu probă de caramel, care formează glazura fiecărei glasele, este foarte higroscopic, impunând servirea bomboanelor imediat după preparare. MARŢIPAN ÎN DIFERITE CULORI, GLĂSAT ÎN CIOCOLATĂ Bomboanele marţipan sunt formate din două componente de bază: marţipan şi ciocolată. Pentru o prezentare cât mai plăcută şi variată, marţipanul poate fi prelucrat ca atare sau se poate combina cu fructe confiate, cacao. Adaosurile folosite fiind în cantitate mică influenţează foarte puţin valoarea alimentară, dar mai mult aspectul comercial. MARŢIPAN CU FRUCTE CONFIATE Cantităţi pentru 1 kg: zahăr 800 g; miez nuci 150 g; glucoza 50 g; vanilină 0,1 g; fructe confiate 150 g. Se prepară marţipanul obişnuit, care se colorează în oranj şi se aromatizează cu esenţă de portocale, procedându-se după cum urmează: - se întinde cu merdeneaua între două scândurele cu grosimea de 1,5 cm, obţinând o foaie de aceeaşi grosime; se decupează cu un dui mare (diametrul de 2 cm); fiecare bucăţică de marţipan se dresează în formă rotundă sau ovală (fig. 25); - după zvântare se glasează fiecare bomboană în ciocolată cuvertură şi se decorează cu coji de portocale confiate, bine scurse de sirop; -se aşază la chese şi sunt comercializate la kilogram, sau se pot ambala în cutii speciale. MARŢIPAN DE CACAO Cantităţi pentru 1 kg: marţipan de nuci 475 g; cacao 25 g; vanilină 0,1 g. esenţă rom 0,5 ml; zahăr farin 15 g; fondant de bombonerie cu cacao 540 g. Marţipanul obişnuit se combină cu cacao şi esenţă de rom, omogenizându-se până devine o pastă uşor de modelat; - se întinde marţipanul, în foaie groasă de 1,5 cm, după care se decupează ş: apoi se dresează în forme rotunde; - pentru acelaşi sortiment de bomboane se poate dresa marţipanul în batoane de 1 cm, care se taie în lungime de 1,5 cm; - bomboanele obţinute se glasează apoi în fondant colorat cu cacao şi se decorează cu coardă din fondant pentru cele rotunde şi cu urmele croşetei cu mai multe braţe pentru batoane.

Cofetar - patiser

159

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

MARŢIPAN GLĂSAT ÎN CIOCOLATĂ (1 KG) Se pregăteşte marţipanul obişnuit 900 g, după care: se împarte în două bucăţi egale; - una din bucăţile de marţipan se combină cu cacao (20 g) şi esenţă de rom (2 ml), până este bine omogenizată; cealaltă rămâne albă; fiecare bucată de marţipan se întinde în grosime de 1,5 cm; - se suprapun cele două foi, având grijă ca înainte de suprapunere să se îndepărteze stratul de amidon, pentru a se lipi între ele (eventual se ung ou sirop); se taie marţipanul în ştraifuri late de 3 cm; - fiecare ştraif se acoperă complet cu ciocolată (120 g) atât la suprafaţă, cât şi pe părţile laterale; se porţionează apoi în bucăţi de 1,5 cm.

10.5. Procese tehnologice ale bomboanelor pe bază de cremă ganaj
Bomboanele cu cremă ganaj prezintă un grad de fineţe deosebit, pus în valoare de prezenţa celor două componente de bază: ciocolata şi frişca. Combinarea celor două materii prime în diferite variante, prin prelucrarea la rece sau la cald, favorizează obţinerea unor bomboane cu forme diferite, cu gust plăcut, uşor amărui şi cu valoare energetică crescută. Energia furnizată de aceste bomboane este în egală măsură dată de glucidele sub formă de glucoza, fuctoză şi lactoză, sau de fosfolipidele din frişca şi lipidele vegetale din ciocolată. Deşi cantitatea de lipide prezente în componenţa acestor bomboane este crescută, ele se digeră totuşi uşor, întrucât conţin acizi graşi polinesaturaţi şi sunt pregătite prin prelucrare la rece sau prin fierbere, favorizând descompunerea rapidă a acestora. Spre deosebire de alte grupe de bomboane, prezintă dezavantajul că nu se pot pregăti decât în sezonul rece, favorizând uşor procesul de fermentaţie şi. respectiv, alterarea. Din grupa bomboanelor cu cremă ganaj fac parte: bomboane „Enescu"; bomboane trufe; bomboane triple-sec; bomboane muss-cafe. BOMBOANE „ENESCU" Cantităţi pentru 1 kg: coji de portocale confiate 200 g; ciocolată cuvertură 225 g; frişca 300 g; ciocolată menaj 300 g. Denumirea este dată în cinstea marelui compozitor şi violonist George Enescu şi în concordanţă cu portativul muzical constituit ca decor la suprafaţa fiecărei bomboane. Acoperită complet în ciocolată, crema ganaj fiartă (v. „Semipreparate") stabileşte forma bomboanei, determinându-i gustul, aroma şi, în mare parte, valoarea nutritivă. Pentru pregătirea lor se procedează astfel: se scurg cojile de portocale de sirop; se îndepărtează partea albă de la suprafaţa cojii şi se lasă la zvântat; se decupează cojile de portocale cu un dui, având diametrul de 2,5 cm; se folosesc câte două capacele pentru fiecare bomboană; - unul din capacele se aşază pe planşetă cu partea lucioasă în jos, reprezentând baza bomboanei; - deasupra fiecărui căpăcel se toarnă crema ganaj fiartă, cu poşul cu dui (acelaşi cu care s-au decupat cojile), dându-i înălţimea de 3 cm; - se lasă la rece până la solidificarea completă a cremei şi apoi se glasează complet fiecare în ciocolată cuvertură; - se ataşează al doilea căpăcel din coajă de portocală în partea superioară a bomboanei, având partea lucioasă în sus; - peste coaja de portocală se execută decorul cu ciocolată cuvertură, folosind un cornet de hârtie cu care se imită un portativ muzical cu note.
Cofetar - patiser 160

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

După răcire, fiecare bomboană se aşază în chese critici speciale şi se comercializează la kilogram. TRUFE (1 kg) Aspectul de movilită neuniformă, pudrată la exterior cu cacao, le dă posibilitatea să fie uşor recunoscute din gama largă a, produselor de bombonerie. Pe lângă valoarea energetică, trufele au şi un rod stimulativ remarcabil, furnizat de prezenţa theobrominei provenită din ciocolată şi cacao. Pregătirea trufelor presupune următoarele faze: - pregătirea cremei ganaj din frişca lichidă (335 ml) şi ciocolată menaj (335 g); - după răcire şi spumare, se toarnă crema cu poşul cu dui pe planşeta presărată cu zahăr farin (35 g) sub formă de movilite mici; se lasă la rece până se întăreşte bine crema; - fiecare bomboană se trece prin ciocolată cuvertură (350 g) şi se aşază peste pudra de cacao (75 g). Cu ajutorul degetelor de la mâna dreaptă se dă aspectul de movilită neuniformă; se lasă din nou la rece; - se aşază la chese şi se pudrează uşor ou cacao la suprafaţă, comerciali-zându-se la kilogram. Trufele se mai pot prepara şi în altă variantă, folosind crema de unt în locul cremei ganaj, având, însă, aceeaşi tehnologie de preparare, acelaşi aspect, dar cu scăderea gradului de fineţe şi creşterea gustului dulce. Pudra de cacao este aplicată direct peste cremă, fără să se mai gloseze în ciocolată. TRIPLE-SEC (1 kg) Este un sortiment de bomboane a căror denumire este determinată de cantitatea de lichior şi esenţă triple-sec adăugată în crema de bază. Cantitatea sporită de alcool şi ciocolată asigură bomboanelor o valoare energetică mare. Pentru preparare se amestecă ciocolata menaj (400 g) cu frişca lichidă (150 ml) şi se dau în fiert; - după primele clocote se retrage vasul de pe foc şi se adaugă untul (40 g), amestecând până la omogenizare; - când compoziţia este rece se adaugă lichiorul, alcoolul şi esenţele: triple sec (4 ml); de mandarine (5 ml); - se spumează bine cu ajutorul unei lopeţele sau la robot, până îşi modifică consistenţa şi se deschide la culoare; - după întărirea compoziţiei se întinde în batoane groase de 1,5 cm, care se aşază unele lângă altele pe planşeta pudrată cu zahăr farin (50 g); - se lasă la rece şi se taie apoi în bucăţi lungi de 3 cm, cu ajutorul cuţitului introdus în apă fiartă; - fiecare bomboană se glasează complet în ciocolată cuvertură (500 g), având ca decor urmele croşetei; - sunt comercializate la kilogram, sau ambalate în cutii speciale, în combinaţie cu alte sortimente. MUSS-CAFE (1,5 kg) Sunt bomboane de formă pătrată, glasate complet în ciocolată cuvertură. Spre deosebire de celelalte sortimente au un rol stimulativ accentuat, determinat de prezenţa ciocolatei, cafelei şi romului, Sunt foarte sensibile la diferenţele de temperatură, fiind greu de pregătit în sezonul cald; se bate frişca (300 ml) şi, separat, se pregăteşte ciocolata cuvertură (600 g); - se amestecă frişca bătută cu cafeaua măcinată (15 g), alcoolul (15 ml), romul (30 ml) şi vanilină (0,01 g), combinându-se apoi cu ciocolata cuvertură; - se amestecă lejer şi crema obţinută se întinde imediat în grosime de 1,5 cm pe hârtie pergament, pudrată cu zahăr farin; - se lasă să se întărească bine crema şi, cu un cuţit fierbinte, se taie în bucăţi pătrate cu latura de 2 cm.

Cofetar - patiser

161

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

- se glasează fiecare bucată în ciocolată cuvertură, având ca decor urmele croşetei, completat de firişoare de cafea (eu boabe) fixate deasupra bomboanei cu ajutorul unui beţişor. După solidificarea ciocolatei, bomboanele sunt ambalate în cutii speciale sau comercializate la kilogram.

10.6. Descrierea proceselor tehnologice ale bomboanelor cu compoziţie spumoasă
Reţetele sortimentului de bomboane cu compoziţie spumoasă (cantităţi pentru 1 kg produs finit) Materii prime U.M. Nuga de vanilie cu Nuga de vanilie nuci glasată cu ciocolată Ouă (albuşuri) Zahăr Glucoza Nuci miez Vanilie pură Vafe Ciocolată cuvertură Ulei comestibil rafinat Amidon praf g g g g g g g ml g 4 415 315 300 0,01 22 3 355 280 130 0,01 200 25 20

-

-

NUGA DE VANILIE CU NUCI Din cantitatea de zahăr se pun la fiert 3/4 cu apă cât să-1 acopere, se amestecă cu o paletă până la dizolvarea zahărului, după care se spală marginile cazanului în interior. Se înfierbântă în alt vas glucoza, care se adaugă în zahărul fiert ajuns la proba caramel. Separat se bat albuşurile cu restul (1/4) de zahăr, după care se introduce siropul în şuviţe subţiri, amestecându-se permanent până ce s-a amestecat întreaga cantitate de zahăr şi albuşuri. Cazanul cu compoziţia se introduce într-un vas cu apă pe foc (baine-Marie), se amestecă cu o lopăţică până se ajunge la proba de caramel moale. Se dă jos de pe foc, se introduce vanilină şi miezul de nucă tăiat şi se amestecă până ce compoziţia cu fructele devine uniformă. Se toarnă în capace care, în prealabil, au fost îmbrăcate în interior cu foi de vafe. NUGA DE VANILIE GLASATĂ ÎN CIOCOLATĂ Se prepară după indicaţiile reţetei de mai sus, cu deosebirea că compoziţia preparată se întinde pe masa dată cu praf de amidon, în grosime de 1-1,5 cm. După răcire se taie în bucăţi dreptunghiulare şi se glasează fiecare bucată în ciocolată cuvertură preparată cu ulei.

10.7. Procesele tehnologice ale bomboanelor din fructe uleioase
Produsele de bombonerie din fructe uleioase sunt deosebit de apreciate pentru calităţile lor gustative, estetice şi energetice. Aceste caracteristici sunt determinate de prezenţa celor două componente de bază: fructele uleioase şi ciocolata. Utilizarea fructelor uleioase cu alimente de bază furnizează un procent ridicat de lipide vegetale bogate în acizi graşi polinesaturaţi, vitamine din complexul B şi vitamina A, reprezentând principala sursă de energie calorică, completată de glucidele şi lipidele preluate din ciocolata cuvertură utilizată la glasare. Bomboanele din această grupă sunt mai puţin dulci, au un aspect comercial plăcut şi pot fi păstrate o perioadă îndelungată de timp, dacă sunt ţinute la rece şi ferite de lumină. Produsele de bombonerie din această grupă sunt menţionate mai jos: trei alune (noisettes) trei migdale (amendes brochees) crizete, - crochete baton pralină. TREI ALUNE (NOISETTES) Cantităţi pentru 1 kg: zahăr 450 g; alune 350 g; ciocolată cuvertură 300 g; ulei 15 ml.
Cofetar - patiser 162

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Sunt pregătite în exclusivitate din alune ca fructe uleioase. Sunt preferate alunele turceşti, pentru că au forma rotundă şi se pot bine îmbina pentm stabilirea formei. Se pot, însă, prepara şi din arahide. Pe lângă valoarea energetică, noisettele sunt apreciate pentru conţinutul lor în vitamine din complexul B şi vitamina A, săruri de potasiu, fosfor, în plus, energia furnizată de alune este asimilată în proporţie de 80%. Pentru preparare sunt respectate următoarele faze tehnologice; se usucă alunele, fără să se coloreze; se răcesc şi se îndepărtează membrana celulozică; - separat, se caramelizează (se griază) zahărul până la culoarea galbenă-deschis; - se adaugă alunele şi se amestecă compoziţia până se acoperă alunele complet cu zahărul griat; - se răstoarnă într-o tavă unsă cu ulei şi se păstrează la cald, pentru a menţine aspectul fluid al zahărului griat; - se scoate câte puţin din compoziţia respectivă şi se modelează câte trei alune în linie dreaptă; - se răcesc şi se glasează apoi în ciocolată cuvertură folosind croşeta cu două braţe cu ajutorul căreia imprimăm şi decorul pe lungimea bomboanei; - sunt comercializate la kilogram sau ambalate la cutii în amestec cu alte sortimente de bomboane. TREI MIGDALE (AMENDES BROCHEES) ÎN CIOCOLATĂ Se pregătesc la fel ca bomboanele „trei alune", deosebindu-se de acestea pentru că înlocuiesc alunele cu migdale, în procesul de dresare migdalele sunt uşor suprapuse. CRIZETE Cantităţi pentru 1 kg produs finit: zahăr 325 g; susan 350 g; ciocolată cuvertură 350 g; barot verde de nuci 15 g; ulei 20 ml. Au aspectul unei monede, fiind glasate complet în ciocolată cuvertură. Decorul este reprezentat de urmele croşetei şi în mijloc de firişoare de barot verde. Au ca alimente de bază susanul, zahărul şi ciocolata: se toarnă susanul într-o sită deasă; se spală la jet de apă rece, pentru a îndepărta particulele de praf şi pământ; se usucă fără să se coloreze; se caramelizează (griază) zahărul până la culoarea galbenă-deschis; se aromatizează cu vanilină şi se adaugă susanul: se întinide în stare fierbinte, într-o foaie groasă de 2-3 mm; se decupează imediat cu o formă rotundă, având diametrul de 2,5 cm; - după răcirea completă se glasează în ciocolată cuvertură, cu ajutorul unei croşete cu mai multe braţe, care imprimă şi decorul caracteristic, completat apoi de câteva firişoare de barot verde presărat în mijlocul bomboanelor; - se comercializează la kilogram sau sunt ambalate în cutii speciale, în combinaţie cu alte sortimente. CROCHETE Prezintă aceleaşi caracteristici ca şi crizetele, pregătindu-se la fel, cu diferenţa că după ce s-a întins susanul în foaie subţire se taie bucăţi dreptunghiulare 2/3 cm. Atât crizetele, cât şi crochetele se pot prepara din nuci sau alune care pot înlocui susanul. BATOANE-PRALINA Cantităţi pentru 1 kg: pralină cu alune 700 g; arahide decojite 70 g; zahăr farin 5 g; ciocolata cuvertură 300 g; vanilină 0,1 g. Sunt prezentate sub formă dreptunghiulară, glasate complet în ciocolată şi având ca decor urmele croşetei (fig. 26). Se obţin procedând astfel: - se prepara pralina cu alune şi barotul cu alune; se combină cu vanilină şi 1/3 din cicolată;
Cofetar - patiser 163

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

- se amestecă până se omogenizează şi se obţine o pastă omogenă; - se întinde compoziţia în foaie groasă de 1,5 cm, folosind două scândurele pentru a obţine aceeaşi grăsime; se lasă la rece să se întărească; - se taie în bucăţi dreptunghiulare de 1,5/3 cm sau se decupează, cu duiul, forme rotunde; - se glasează complet în ciocolată cuvertură, având ca decor urmele croşetei şi o jumătate de alună sau barot de alune; - se comercializează la kilogram sau sunt ambalate în cutii speciale, în combinaţie cu alte sortimente.

10.8. Procese tehnologice ale bomboanelor pe bază de fructe confiate
Bomboanele din această grupă sunt uşor de recunoscut, după conţinutul de bază format din fructe confiate, care le imprimă gustul dulce şi aroma specifică fructelor folosite. CARPATI Cantităţi pentru 1 kg produs finit: coji portocale 250 g; ciocolată cuvertură 600 g; miez nucă 200 g. Se fărâmiţează miezul de nuci, nu prea mărunt, şi se amestecă cu cojile de portocale confiate care, în prealabil, au fost scurse bine de sirop şi tocate mărunt. Apoi se introduc într-un căzănel şi se toarnă peste ele ciocolată cuvertură, amestecându-se conltinuu până la omogenizare. Imediat se toarnă cu linguriţa, pe hârtie pergament, movilite de aceeaşi mărime, care se lasă la rece. Sunt comercializate aşezate pe cartonaşe sau ambalate în cutii speciale. MIGNONETTE Cantităţi pentru 1 kg produs finit: coji portocale confiate 800 g; ciocolată cuvertură 350 g; ulei 15 ml. Cojile de portocale confiate, bine scurse şi puţin zvântate, se taie în bucăţi lungi de circa 4 cm şi late de 1 cm. Se glasează apoi în ciocolată cuvertură cu ajutorul unei croşete, aşezându-se după glasare pe hârtie pergament şi presându-se cu croşeta, pentru a rămâne ca decor urmele acesteia.

10.9. Procese tehnologice ale diferitelor caramele
Caramelele formează o grupă de bomboane solicitate de toate categoriile de consumatori, datorită caracteristicilor deosebite pe care le prezintă: - sunt frumos ambalate în hârtie cerată sau staniol diferit colorat, cu efect vizual deosebit; au gust plăcut, caracteristic aromelor folosite (fructe, cacao, vanilie, cafea); - au valoare energetică mare, asigurând cu uşurinţă refacerea pierderilor normale de energie; se pot păstra până la 15 zile.
Reţetele sortimentului de bomboane caramele (cantităţi pentru 1 kg produs finit) Materii prime Zahăr Frişca Unt Cacao Glucoza Vanilină Cafea U.M. g g g g g g g Caramele cu cacao 700 350 100 65 100 0,5 Caramele cu cafea 700 350 100 150 30 Caramele cu vanilie 670 350 100 200 0,5 -

CARAMELE DE CACAO Se pune zahărul la fiert, împreună cu glucoza, frişca şi cacao. Se fierb până la probă (puţină compoziţie pusă în apă rece să formeze o bomboană tare), se adaugă untul amestecând pentru a nu se lipi de baza cazanului, se aromatizează cu vanilină şi se răstoarnă pe masa de marmură unsă cu
Cofetar - patiser 164

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

unt, între patru bare de metal. Se lasă până se răceşte complet, apoi se taie, în forme pătrate şi se ambalează în hârtie cerată. CARAMELE DE CAFEA Se prepară la fel ca cele de cacao, cu deosebirea că se înlocuieşte cacao cu cafea. CARAMELE DE VANILIE Fac parte din categoria caramelelor cu lapte. Procesul tehnologic este acelaşi ca şi la caramelele cu cacao, cu deosebirea că nu se mai adaugă decât vanilină. Anexa 1 Schema tehnologica de obtinere a aluatului oparit
Dozarea componentelor

Verificarea calitatii componentelor

Prelucrarea primara

Apa

Ulei

Sare

Faina

oua

Fierbere

Adaugare [n bloc

Temperare

Formarea aluatului

Incorporare treptata

Turnare

10-12 cm

Φ 5 cm

Coacere

Cofetar - patiser

165

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA” Racire

Coji

Anexa 2 Tehnologia preparatelor din aluat oparit
Dozarea componentelor

Pregatirea componentelor

Coji

Crema de vanilie

Frisca ( Fructe)

Fondant ( Jeleu)

Taierea capacelor

Umplerea

Asamblarea

Decorare Finisarea Glasarea

Cofetar - patiser

166

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Anexa 3 Tehnologia generală de obţinere a aluatului fraged cu grăsimi semisolide

Prelucrarea primara a alimentelor

Grasimi semisolide Zahar Oua Lapte Omogenizarea componentelor Afanarea si ridicarea valorilor nutritive Stabilirea gradului de fragezime Afanatori Lamaie rasa si vanilina Faina Cresterea gradului de Aromatizarea Brezarea Racirea Modelarea aluatului Coacerea la 180 … 200 C

Cofetar - patiser

167

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Anexa 4 Schema tehnologica de obţinere a semipreparatelor din ou şi făină

Anexa 5 Schema tehnologica generala de obtinere a prajiturilor Dozarea semipreparatelor Blat sirop creme barot fondant fructe confiate ciocolată frişcă

Operaţii pregătitoare Asamblarea - tramparea - umplerea - presarea - răcirea Porţionarea Finisarea Acoperire - creme - barotare
Cofetar - patiser 168

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

- glasare Decorare Ambalarea Anexa 6
Shema tehnologica de preparare a prajiturilor cu blat colorat

Dozarea componentelor
Creme Sirop cu rom Blat colorat Creme, baroturi, fondant

Ciocolata, fructe confiate

Taierea in capace Tramparea blatului

Umplerea blatului

Presarea

Racirea

Portionarea

Acoperirea

Decorarea

Ambalarea

Cofetar - patiser

169

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Anexa 7 Schema tehnologica de obtinere a prajiturilor cu frisca si foi rulada Dozarea componentelor Obtinerea preparatelor Foi rulada Umplerea Rularea Racirea Finisarea Portionarea Decorarea Sarlota Frisca batuta Fructe confiate (ciocolata)

Cofetar - patiser

170

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Anexa 8 Schema tehnologica generala de obtinere a prajiturilor din foi de rulada

Dozarea componentelor
Ciocolată preparată Cremă Foi de ruladă Sirop de trampat Barot Fructe confiate

Alifiere Încălzire Împărţire

Fasonare Tăiere Trampare Umplere Rulare Răcire

Acoperire Porţionare Decorare Ambalare Transport

Depozitare Comercializare
Cofetar - patiser 171

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Anexa 9 Schema tehnologică specifică prăjiturilor din foi doboş
Dozarea semipreparatelor

Operatii pregatitoare

Fasonarea foilor dobos la dimensiuni egale

Omogenizarea cremelor si incorporarea ingredientelor

Temperarea glazurii de ciocolata

Umplerea foilor cu crema

Racirea straifurilor in camere frigorifice la temperaturi de 0-40C timp de 40-60 min.

Taierea in straifurilor si bucati

Glasarea straifurilor in ciocolata

Racirea glazurii la temp. de 0-40C timp de 15-20 min.

Barotarea (in functie de sortiment) Asezarea prajiturilor in chese Decorarea

Depozitarea la temperatura de 0-4 0C

Cofetar - patiser

172

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Anexa 10 Schema tehnologică pentru prepararea prăjiturilor din foi Alcazar şi Richard
Dozarea semipreparatelor

Operatii pregatitoare

Alegerea, fasonarea si in functie de sortiment, taierea foilor

Omogenizarea cremelor si incorporarea ingredientelor

Taierea fructelor confiate

Temperarea glazurilor de ciocolata cuvertura

Intinderea cremelor pe suprafata foilor si formarea straifurilor

Racirea straifurilor in camere frigorifice la temperaturi de 0-40C timp de 1-2 ore.

Taierea straifurilor in bucati de diferite forme si marimi

Glasarea

Barotarea (dupa caz)

Decorarea Asezarea in chese Depozitarea la temperatura de 0-4 0C

Cofetar - patiser

173

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Anexa 11 Schema tehnologica de preparare a prajiturilor din coji indiene barotate
Dozarea semipreparatelor

Operatii pregatitoare

Fasonarea cojilor indiene

Omogenizarea cremelor si incorporarea ingredientelor

Taierea fructelor confiate

Temperarea glazurilor de fondant sau ciocolata

Tramparea cojilor indiene

Umplerea cojilor indiene

Asamblarea cojilor indiene

Racirea semipreparatelor la temperaturi de 0-40C timp de 30-40 min.

Barotarea

Decorarea Asezarea prajiturilor in chese Depozitarea la temperatura de 0-4 0C

Cofetar - patiser

174

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Anexa 12 Procesul tehnologic specific prăjiturilor din coji merengue
Dozarea semipreparatelor

Operatii pregatitoare

Fasonarea cojilor indiene

Omogenizarea cremelor si incorporarea ingredientelor

Taierea fructelor confiate

Prelucrarea ciocolatei cuvertura

Umplerea cojilor cu crema si asamblarea

Glasarea

Barotarea (dupa caz)

Asezarea prajiturilor in chese

Decorarea cu fistic Depozitarea la temperatura de 0-4 0C

Cofetar - patiser

175

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Anexa 13 Procesul tehnologic specific prăjiturilor specialităţi de ciocolată
Dozarea semipreparatelor

Operatii pregatitoare

Fasonarea capacelor de langues de chat

Omogenizarea cremelor si incorporarea ingredientelor

Taierea fructelor confiate

Prepararea ciocolatei cuvertura

Umplerea capacelor sau turnarea cremelor

Racirea semipreparatelor

Glasarea

Racirea glazurii

Decorarea

Asezarea in chese Introducerea prajiturilor in tavi Depozitarea la temperatura de 0-4 0C

Cofetar - patiser

176

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Anexa 14 Schema tehnologica generala de realizare a torturilor

Cofetar - patiser

177

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Anexa 15 Schema tehnologica generala de obtinere a fursecurilor
Prepararea aluatului fraged

Racirea aluatului fraged

Intinderea aluatului in foi

Taierea aluatului in diferite forme

Modelarea in functie de produs

Coacerea aluatului divizat

Umplerea fursecurilor

Finisarea

Portionarea

Ambalarea

Depozitarea

Cofetar - patiser

178

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Anexa 16 Schema tehnologica de obtinere a fursecurilor pe baza de grasimi Dozarea materiilor prime Prelucrarea primara: grasimi, oua, zahar, faina, arome, creme, ciocolata Omogenizarea materiilor prime Aromatizarea Formarea compozitiei finale Turnarea compozitiei in functie de fursec Coacerea Umplerea Finisarea Ambalarea Depozitarea

Cofetar - patiser

179

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Anexa 17 Schema tehnologica pentru prepararea fursecurilor din aluat foietaj Dozarea materiilor prime si auxiliare Framantarea aluatului Amestecarea componentelor si obtinerea umpluturii Divizarea umpluturii Intinderea aluatului in foi (laminarea) Taierea in diverse forme Umplerea bucatilor de aluat si lipirea lor Ungerea suprafetelor produselor cu ou Coacerea Racirea Ambalarea Depozitarea

Cofetar - patiser

180

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Anexa 18 Schema tehnologica de preparare a fursecurilor din Langues de chat

Dozarea materiilor prime

Frisca

Zahar farin Faina Formarea compozitiei Afanarea compozitiei Turnarea Coacerea

Albusuri Tos

Modelarea Decorarea Ambalarea Depozitarea

Umplerea Glasarea

Cofetar - patiser

181

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Anexa 19

Schema tehnologica de preparare a fursecurilor din albus
Dozarea materiilor prime Zahar Incalzire la 55-600C Albus Spumarea albusurilor Colorarea Aromatizarea Turnarea compozitiei cu posul cu sprit Uscarea in duman 8 - 10 ore Glasarea Ambalarea Depozitarea Coloranti Arome Ciocolata Prelucrarea Racirea 37 - 400C

Cofetar - patiser

182

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Anexa 20 Schema tehnologica pentru prepararea fursecurilor pe bază de foi doboş si ruladă

Cofetar - patiser

183

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Anexa 21

Cofetar - patiser

184

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Anexa 22 Schema tehnologica de obţinere a îngheţatei

Cofetar - patiser

185

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSPITALITATII „BELLA ITALIA”

Anexa 23 Schema tehnologică de preparare a îngheţatelor pe bază de lapte

Cofetar - patiser

186

A1.NOTE DE CURS CUPRINS

1.Calitatea alimentului si a dietei,cheia sanatatii durabile 2. Compozitia chimica a produselor alimentare ; Valente calitative ale elementelor functie de compozitia chimica 2.1 Apa 2.2 Substantele minerale 2.3 Carbohidratii 2.4 Grasimile 2.5 Substantele azotoase 2.6 Vitaminele 2.7 Acizii 3. Reglemantari actuale cu privire la : 3.1 Principii de garantare a calitatii 3.2 Consumuri specifice ; Generalitati.Modele. 3.3 Calculul valorii energetice. Generalitati.Modele. 3.4 Eticheta de produs.Legislatie. Generalitati.Modele. 4. Pastrarea materiilor prime si a produselor finite 4.1 Principii de pastrare ( conservare ) 4.2 Umidogramele si termogramele folosite in spatii de depozitare 4.3 Caracteristicile controlului calitatii si sigurantei alimentelor 5. Formule de calcul. Retete de fabricatie: modele 6. Receptia calitativa a materiilor prime si auxiliare 6.1Analiza calitatii ( verificarea organoleptica ) materii pime si auxiliare . Verificarea documentelor de calitate ( buletine de analiza , certificate de calitate , certificate de conformitate ) 6.2 Ouale – factori nutritivi ,conditii de pastrare , analiza senzoriala 6.3 Legume,fructe si produse derivate -factori nutritivi ,conditii de pastrare , analiza senzoriala 6.4 Zahar si glucoza 6.5 Uleiuri si grasimi alimentare– factori nutritivi ,conditii de pastrare , analiza senzoriala 6.6 Laptele si produsele lactate– factori nutritivi ,conditii de pastrare , analiza senzoriala 6.7 Faina – factori nutritivi ,conditii de pastrare , analiza senzoriala 6.8 Mix-urile– factori nutritivi ,conditii de pastrare , analiza senzoriala 7 .Depozitarea materiilor prime ,siguranta alimentelor in perioada depozitarii 7.1 Conditii de depozitare ,norme de depozitare a materiilor pime si auxiliare 7.2 Racirea semipreparatelor si produselor finite, refrigerarea si congelarea lor 8. Masuri de siguranta alimentara 8.1 Monitorizare si masuri de control pe operatiile fluxului tehnologic de fabricatie 9. Diagrame de flux. Modele 9.1 Puncte critice de control pe diagrama de flux 10. Generalitati H.A.C.C.P. Implementarea H.A.C.C.P in alimentatia publica 11. Note de calitate 12.Analiza senzoriala a produselor de cofetarie – patiserie 13. Estetica produselor

Cap.1

Calitatea alimentului si a dietei,cheia sanatatii durabile
Conceptul de calitate a alimentului Alimentul analizat dintr-o perspectiva holistica reprezinta mult mai mult decat ceea ce pare a fi , pentru unii ,un prilej de desfatare a simturilor , pentru altii, o necesitate fiziologica sau ambele ,intretesute cu simboluri si traditii gastroculturale. In realitate,alimentul este un principal purtator de informatie ( factor epigenetic ) preluata din mediu inconjurator ,care interactioneaza cu propria noastra informatie genetica , o conditie esentiala absolut necesara bunei functionari a entitatii biologice numite “om”. Alimentul este un factor esential al starii de sanatate sau boala si ca de calitatea acestuia depinde direct caitatea vietii noastre. Calitatea alimentului are doua componente majore definite prin: I. Calitatea extrinseca senzoriala ( organoleptica ) II. Calitatea intriseca –biologica – nutritionala – inocuitate

I. Calitatea extrinseca senzoriala ( organoleptica ) , detectabila prin simturi , furnizeaza informatii preluate de SNC ( sistemul nervos central) : gust , aroma , culoare ,textura , palatabilitate si satietate.Dintre acesti parametri ,doar satietatea poate fi exprimata pe o scara valorica. • GUSTUL Cele 6 elemente de baza ale gustului sunt : dulce , amar,acru ,sarat,umami si de grasime .Prin gust ,organismul monitorizeaza natura chimica a continutului gastrointestinal.Aceasta monitorizare este esentiala pentru functiile fiziologice ,de aport alimentar ,de umplere a stomacului ,de motilitate intestinala , secretie a hormonilor , absorbtie a nutrientilor ,modulare a inflamatiei intestinale si de initiere a raspunsului in apararea antioxinica ,prin declansarea vomei si a diareei. Detectia gustului se face prin chemosenzori apartinand sistemului gustativ si olfactiv,localizati nu numai la nivelul limbii si al valului palatin , ci si in mucoasa intestinala. • SISTEMUL GUSTATIV –ORAL SI INTESTINAL Sistemul gustativ ontribuie la luarea deciziei de ingerare sau rejectare a alimentului in cavitatea orala.Cercetarile recente au demonstrat insa ca monitorizarea al alimentului din punct de vedere al naturii sale chimice se continua in tractul gastrointestinal, unde se afla chemosenzori intestinali reprezentati de celule solitare , ceea ce demonstreaza astfel existenta si a unui simt gustativ intestinal. II. Calitatea intriseca –biologica – nutritionala – inocuitate, nedetectabila prin simturile noastre ,dar obiectivizata prin analize de laborator specifice ; pote fi exprimata in indici ai profilului nutritional, care furnizeaza spre prelucrare informatii metabolismului. Profilul nutritional al alimentului poate fi exprimat prin diferiti indici : a) Indicele de densitate nutritionala , exprimat prin continutul natural, echilibrat in: - macronutrienti (proteine , lipide,glucide ) - micronutrienti ( macroelemente:Ca,P,Mg , etc.;microelemente : Se, Zn, Cu,etc.; vitamine hidro-si liposolubile) - non-nutrienti fitochemicale ( taninuri,carotenoizi,flavonoide,fitoestrogeni,glucozinolati ) b) Indicele de densitate calorica – energetica : cantitatea de energie disponibila ce poate fi preluata din alimente in urma proceselor de digestie , absorbtie , metabolizare, exprimata in Kcal sau jouli. Alimentele naturale integrale au in general densitati energetice mici , de 100-110 kcal g aliment. Calitatea caloriilor este o trasatura esentiala a acestui indice , fiind determinata de nutrientul din care provine : proteine, lipide,glucide. c) Indexul glicemic / incarcatura glicemica : reprezinta baza fiziologica a ierarhizarii elementelor , in functie de efectul lor asupra glicemiei postprandiale , cu implicatii importante asupra sanatatii publice. d) Scorul antioxidant exprima capacitatea antioxidanta a alimentelor. Cu cat este mai ridicata , cu atat alimentul este mai sanogen. e) Indexul aterogenic .Cu cat acest indice este mai mare , cu atat scade riscul aparitiei maladiilor cardiovasculare,aterogenezei si evenimentelor hemorargice sau ischemice f) Profil biochimic alcalinizat sau acidifiant g) Biodisponibilitatea reprezinta cantitatea de nutrient sau non-nutrient dintr-un aliment si viteza de atingere a acestei cantitati in circulatia generala si care poate fi utilizata de organism.

Cap. 12 NOTE DE CALITATE 1.Tehnologia obtinerii aluaturilor si a preparatelor specifice

Clasificarea aluaturilor romaneasca Simplu nedospit Cu adaos ALUAT Aluat oparit Aluat fraged Aluat frantuzesc foaia de placinta greceasca

dospit Cu adaos
Conditii de calitate pentru foaia de placinta romaneasca : Foaia de placinta trebuie sa fie subtire ,uniform intinsa ,fara rupturi ,flexibila si rezistenta la manuire,corespunzator de sarata. Dupa coacere ,foile trebuie sa fie fragede si sa se desprinda usor una de cealalta. Folosirea materiilor prime necorespunzatoare ,ca si ignorarea unor etape tehnologice, determina defecte prezentate in urmatorul tabel: Defecte Foi neuniform intinse Foaie rupta Cauze -faina cu gluten slab - framantarea si odihna aluatului insuficient realizate -gluten slab sau neelastic -crusta formata la suprafata aluatului necorespunzator uns pentru odihna a-II-a -suprasolicitare la intindere -folosirea insuficienta a grasimii - dozare gresita Remedieri - dupa prima foaie se prelungeste odihna -iremediabile

Foi uscate sau lipite Foi sarate

-iremediabile - corectare prin umplutura

Conditii de calitate pentru aluatul fraged : Nr. Crt. 1 2 Defecte Separarea grasimii de restul componentelor Aluatul crud are consistenta prea tare sau prea moale Cauze -grasimea semisolida contine multa apa -cantitatea de oua sau lichidul folosit este prea mare - nu s-a respectat reteta - grasimea a fost prea rece si a condos la obtinerea unui aluat tare -grasimea a fost prea mult incalzita in procesul de omogenizare , modificand consistenta aluatului ( moale ) - s-a folosit zaharul tos in procesul tehnologic si nu a fost complet dizolvat inainte de combinarea cu faina ,iar coacerea s-a facut la foc slab - zaharul incomplet dizolvat si coacerea la foc puternic,peste 200°C -nu s-a respectat reteta -faina a fost adaugata prin framantare si nu prin brezare -coacerea la foc slab - nu s-a respectat proportia faina – grasime - coacerea s-a facut la foc slab - nu s-a respectat raportul faina – grasime - nu s-a adaugat lichid sau cantitatea a fost prea mica - grasimea a fost ranceda - afanatorii nu au fost amestecati cu un acid , inainte de folosire - aluatul a fost prea gros - cuptorul prea incalzit la prima faza a coacerii - insuficient afanat ( prea dens ) Remedieri -se incalzeste usor compozitia si se omogenizeaza usor -se lasa o perioada mai mare de timp la rece,inainte de prelucrare

3

4

Dupa coacere aluatul prezinta la suprafata : -puncte albe -goluri mici Consistenta tare, aspra Lasa urme de grasime accentuate Aluatul prea sfaramicios Nu-si pastreaza forma prin taiere Culoare roscata, gust si miros neplacute Insuficient copt la mijloc

- se poate masca acoperind aluatul cu diferite glazuri : cacao, zahar farin - se pot preveni

5 6

- se pot preveni - se pot preveni

7 8

- se pot preveni - se introduce o tava goala sub tava cu aluat , iar suprafata acesteia se acopera cu o hartie si se continua coacera

Conditii de calitate pentru asigurarea calitatii aluatului dospit : Materiile prime sa fie de calitate corespunzatoare Sa se respecte raportul faina-drojdie Faina sa aiba putere de hidratare ,extractia sa fie de 30% si un gluten puternic .in cazul in care faina sau drojdia sunt de calitate inferioara ,pentru a asigura totusi,porozitatea preparatului, grasimea se va asigura dupa a II-a dospire , cand se framanta aluatul pentru reamprospatarea aerului . Atat alimentele, cat si camera de lucru sa fie mentinute la temperatura de 27-30°C Prepararea aluatului sa se faca in ordinea corespunzatoare operatiilor din procesul tehnologic Atat maiaua ,cat aluatul sa fie lasate suficient la dospit ( timp de 10-15 min ) ,pentru a permite cresterea in continuare apreparatului Pentru a se realiza rumenirea suprafetelor , coacerea preparatelor sa se faca mai intai la 120°C, apoi la temperatura de 220-250 °C, scazand spre sfarsit la 180°C, pentru a se realiza o crestere uniforma .Durata procesului de coacere este de 40-50 min.

-

-

-

Dupa coacere preparatele sa se lase la temperat , asezate pe gratare.

Defecte , cauze si remedierile aluatului dospit

Defecte Prezenta corpurilor straine in componenta alutului Aglomerari de faina sau de galbenus Consistenta aluatului prea moale sau prea tare Miros puternic de alcool Porozitate excesiva Suprafata aluatului copt prezinta incretituri

Cauze - nu s-a realizat corect prelucrarea primara - sodoul a fost prea cald - zaharul s-a combinat cu oul fara sa se amestece - s-a folosit lichid prea mult sau prea putin - s-a folosit o cantitate prea mare de drojdie - s-a depasit durata prea mare de fermentare - aluatul a avut o cantitate prea mare de drojdie - consistenta aluatului a fost prea moale - s-a introdus la un foc prea puternic la inceput

Remedieri - se face prelucrarea primara a alimentelor care nu s-au folosit - aglomerarile de faina se indeparteaza pe parcursul framantarii, iar cele de ou prin strecurarea sodoului - se combina cu un aluat care are consistenta mai tare sau se adauga lichid - nu se poate remedia - se reframanta aluatul apoi se modeleaza - se poate remedia acoperind-o cu un strat de zahar farin

Cauze Defecte Suprafata aluatului copt prezinta crapaturi - faina nu a fost de calitate corespunzatoare - aluatul a avut consistenta prea tare - dospirea finala ( III ) insuficienta - temperatura de coacere prea mare in primele minute Remedieri - se poate remedia acoperind-o cu un strat de zahar farin

In sectiune este insuficient copt

Desprinderea miezului de coaja

Incruzirea preparatelor

- nu s-au respectat timpul si temperatura de coacere - aluatul a fost prea dens - nu a avut drojdie suficienta sau nu a fost de calitate buna - datorita cuptorului prea incins , coaja superioara devine prea compacta , inainte de a se termina procesul de crestere in volum. Volumul si gazele formate preseaza masa de aluat desprinzand-o de coaja - datorita temperaturilor diferite din coaja ( 180°C ) si miez ( 95 °C ) - sunt asezate pe suprafete metalice reci si nu pe gratare ( imediat dupa scoaterea din cuptor ) - este taiat imediat dupa scoatera din cuptor

- nu se poate remedia

- nu se poate remedia

- asezarea pe gratare din lemn - temperarea si apoi taierea

2.Tehnologia semipreparatelor folosite in cofetarie – patiserie

Semipreparatele sunt preparate incomplet pregatite ce nu se pot consuma ca preparat finit decat dupa combinarea a cel putin doua componente si continuarea procesului tehnologic. Defecte , cauze si remedieri la cremele folosite in patiserie Defecte Denumirea cremei Crema de vanilie - prezinta aglomerari Defecte Denumirea cremei - gust si miros de faina - lipicioasa - consistenta moale - dupa racire nu gelifica - are aspect taiat Cauze - galbenusurile s-au combinat cu zaharul , fara sa se smestece - laptele s-a turnat fierbinte peste faina si a gelificat amidonul - in timpul fierberii nu s-a amestecat Cauze uniform si continuu - insuficient fiarta - insuficient fiarta - insuficient fiarta - insuficient fiarta - albusurile un au avut zahar suficient sau au fost adaugate in crema prea fierbinte, care a favorizat coagularea neuniforma a albuminelor - nu s-a amestecat in timpul fierberii aparelului - nu s-a respectat proportia dintre grasime si celelalte componente - nu s-a indepartat surplusul de apa din grasime - au trecut de la o temperatura la alta - intens colorate si aromatizate Cremele cu frisca - au miros si gust de fermentat - au aspect taiat si volum redus - nu au putere de gelificare sau intarire - dozarea gresita a culorilor si aromelor - frisca are aciditate crescuta - frisca nu a avut continut normal de grasime - crema s-a batut inainte de racirea completa - a fost batuta spuma mai mult decat era admis - nu s-a respectat proportia frisca –ciocolata - insuficient batuta - nu are gelatina suficienta sau nu s-a dizolvat complet gelatina adaugata Remedieri

-

se trece printr- o sita groasa

Remedieri - se combina cu putin lichid si se fierbe din nou - se combina cu putin lichid si se fierbe din nou - se mai adauga faina diluata cu lapte si se fierbe - se mai adauga faina diluata cu lapte si se fierbe - nu se poate remedia

Cremele cu grasimi - au aspect taiat - se incalzeste usor crema si se bate usor - se toarna peste untul alifiat separat -se indepaeteaza siropul din crema taiata - se combina cu alta crema alba nearomatizata si necolorata - la frsca batuta se adauga bicarbonat - se fierbe bine pentru crema fiarta - se fierbe din nou , se lasa suficient sa se raceasca si apoi se bate spuma - crema ganaj se refierbe si se completeaza cu ciocolata - crema sarlota nu se poate repara

3.Tehnologia prajiturilor

Prajiturile reprezinta forma cea mai complexa de asociere a intregii game de semipreparate de cofetarie in sisteme bine determinate , sau dupa fantezia lucratorului, pentru a obtine valorile de intrebuintare si efectele psihosenzoriale dorite de consumatorul contemporan. Defecte Gramaj necorespunzator Forma necorespunzatoare - inaltime prea mare sau prea joasa Defecte posibile la prajiturile cu blat Cauze Remedieri -dozarea incorecta a semipreparatelor - completarea decorului ( pentru diferente mici ) cu aceleasi semipreparate - grosimea foilor de blat prea mare sau prea mica - inegalitatea stratului de crema cu foile - nepresarea blatului umplut - taierea neatenta , ignorare recomandarilor retetei - crema moale la taiere – alunecarea foilor - stratul subtire pentru barotare pera subtire -nerespectarea temperaturii de glasare a fondantului sau a ciocolatei - fondantul incalzit peste 40°C sau suprafata blatului netrampata , fondant dens reancalzit - fondantul insuficient incalzit sau prea diluat - manipulare neatenta - crema ( frisca ) de consistenta slaba la turnare - produsul finit nu poate fi remediat - se pot remedia interfazic sau prin finisare

Aspect necorespunzator - lipsa de barot - glazura cu cute sau crapaturi , neaderenta , mata -glazura de fondant lipicioasa -ornarea si decorul deformate In sectiune : - inegalitatea straturilor de crema si foaie - goluri de aer , neaderenta si neuniformitatea stratului de crema - blat uscat - gust acru -miros neplacut

- iremediabile ( se pot preveni )

- refacere cu semipreparate corespunzatoare

- dozarea gresita a cremei sau consistenta slaba , ce nu a permis mentinerea grosimii date - nu s-a presat dupa fiecare foaie

- iremediabile ( se pot preveni )

- trampare insuficienta , depasirea timpului de pastrare - fermentarea siropului - pastrarea prelungita sau in vecinatate cu alte produse de la care au imprumutat miros strain

- iremediabile ( se pot preveni )

4.Tehnologia prajiturilor cu foi de rulada Conditii de calitate si defectele prajiturilor cu foi de rulada

Defecte Prajituri deformate Spirale nedistincte Grosime diferita Gol la mijlocul ruladei Gust de ranced Aroma puternica sau nesesizabila

Cauze Strat neuniform de crema Rulare , racire , taiere necorespunzatoare Manipulare neatenta Taiere cu cutit neascutit , rece si ud Dozare si umplere necorespunzatoare Inceputul defectuos al rularii Calitatea necorespunzatoare a componentelor Depozitarea la temperaturi nerecomandate

Remedieri Respectarea recomandarilor tehnologice Taierea corecta felii subtiri Rulare stransa Verificarea calitatii componentelor Respectarea temperaturii si timpului de pastrare

Cap.3 3.2 Consumuri specifice ; Generalitati.Modele. Cantitatea de materii prime si materiale exprimata in kg necesara pentru fabricarea unui kg de produs reprezinta consumul specific sau norma de consum Consumurile specifice se determina prin probe practice se normeaza si stau la baza evidentei productiei Orice depasire sau economie la materii prime sau materiale auxiliare trebuie justificata de tehnolog .Aceasta pentru ca normele de consum odata stabilite reprezinta un factor de baza in realizarea unor produse de buna calitate si de aceea respectarea retetelor si a normelor de materii prime si auxiliare constituie un obiectiv important in activitatea fiecarei unitati de productie . La stbilirea normelor de consum se au in vedere toate pierderile : tehnologice , la coacere , la racire. Factor important in realizarea produselor de panificatie o constituie faina a carei calitate poate influenta consumul specific si de aceea probele de consum se repeta dupa caz la schimbarea lotului de faina .Consumurile specifice pot fi influentate si de modificarea regimului de coacere sau chiar la variatii ale conditiilor de racire.Aceste masuri trebuiesc avute in vedere , in special cand vanzarea produselor se face la bucata cand masa nominala trebuie sa fie cat mai exacta. Consumurile specifice se aproba de conducerea societatii producatoare si stau la baza centralizatoarelor lunare ale productiei. Pentru determinarea corecta a consumurilor specifice se realizeaza periodic probe de consum, se stabileste reteta de fabricatie si se inregistreaza cantitatea de produs care rezulta , in conditiile normale de lucru existente in unitatea de productie . Cu aceasta ocazie se determina si pierderle care au loc in principalele faze tehnologice.

3.4 Eticheta de produs.Legislatie. Generalitati.Modele.
Eticheta este una din componentele importante a unui comert civilizat . Scopul etichetarii este acela de a da consumatorilor informatiile necesare ,suficiente ,verificabile si usor de comparat astfel incat sa permita acestora sa aleaga acel produs care corespunde exigentelor lor din punct de vedere al nevoilor si posibilitatilor lor financiare ,precum si de a cunoaste eventualele riscuri la care ar putea fi supusi . Acte legislative cu privire la etichetarea produselor alimentare : 1.HG 106/2002 privind etichetarea alimentelor ,modificata si completata prin HG 568/2002,HG 511/2004, HG 1719/2004 , HG 1870/2005, HG 1357 /2006 , HG 1529 / 2007si HG 751/2008 ; 2. HG 173 / 2006 privind trasabilitatea si etichetarea organismelor modificate genetic si trasabilitatea alimentelor si hranei pentru animale , obtinute din organisme modificate genetic 3. Ordinul comun 417/110/2002 pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor alimentare ecologice; 4. Ordinul 438/295/2002 pentru aprobare normelor privind aditivii alimentari destinati utilizarii in ptodusele alimentare pentru consum uman ,modificat si completat prin Ordinul 62/103/2004 si Ordinul154/43/318/2005; La baza reglementarilor cu privire la etichetarea produselor alimentare stau recomandarile Comisiei Codex Alimentarius pentru aplicarea prevederilor Normelor generale internationale pentru etichetarea produselor alimentare preambalate ,publicate prima data in CAC/RS-1 din 1969 ,text revizuit ulterior ( CODEX STAN. 1-1985 , continand : • Standardul general pentru etichetarea alimentelor preambalate – CODEX STAN 1-1985 • Standardul general pentru etichetarea aditivilor alimentari – Codex STAN 107-1979; • Ghiduri Codex de etichetare : Ghid general pentru afirmatii –CAC /GL 1-1979; Ghid pentru etichetarea nutritionala – CAC / GL 2-1985 Ghid pentru declararea datei de preambalare pentru uzul comitetelor Codex ; Amendament la Standardul General Codex pentru etichetarea marfurilor alimentare preambalate –Suplimentul 1 la CAC / vol, ed.2. In conformitate cu HG. 106/2002 privind etichetarea alimentelor ,eticheta reprezinta “ orice material scris ,imprimat,litografiat,gravat sau ilustrat ,care contine elemente de identificare a produsului si care insoteste produsul sau este aderent la ambalajul acestuia “. Verificarea respctarii conformitatii informatilor inscrise pe eticheta produsului se face de catre autoritatile competente pentru executarea controlului oficial al alimentelor ,si anume : • Oficiile pentru protectia consumatorilor ale Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor; • Directiile sanitar –veterinare ale Ministerul Sanatatii ; • Directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala ale Ministerului Agriculturii , Padurilor si Dezvoltarii Rurale ; • Directiile veterinare si pentru siguranta alimentelor ale Agentiei Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. Informatii inscrise pe eticheta nu trebuie sa induca in eroare consumatorii , la achizitionarea produselor ,in privinta : caracteristicilor alimentului si in special a naturii ,identitatii ,proprietatilor compozitiei,cantitatii,durabilitatii, originii sau provenientei sale precum si a metodelor de fabricatie sau de productie ; atribuirii de efecte sau proprietati alimentelor pe care acestea nu le poseda ;

sugerarii ca alimentul are caracteristici speciale atunci cand,in realitate toate produsele similare au astfel de caracteristici . Etichetarea si metodele prin care aceasta se realizeaza nu trebuie sa atribuie alimentelor proprietati de prevenire ,tratare sau vindecare a bolilor sau sa faca referiri la astfel de proprietati ; sunt exceptate de la aceasta interdictie orice alimente cu destinatii nutritionale speciale ,autorizate in acest sens de Ministerul Sanatatii . Toate mentiunile facute prin etichetare trebuie sa fie redactate in limba romana fara a exclude prezentarea acestora si in alte limbi .Mentiunile de pe eticheta se scriu astfel incat sa fie usor de inteles ,sunt marcate vizibil pentru a putea fi vazute cu usurinta ,lizibil si intr-un mod ce nu permite stergerea si nu vor fi mascate ,inscriptionate in locuri obscure sau intrerupte prin inscriptii ori imagini. Etichetele alimentelor trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu : 1. Denumirea sub care este vandut alimentul Denumirea produsului este element de baza pentru alegerea alimentului in functie de necesitati ,defineste natura ,genul ,specia ,sortimentul sau proprietatile alimentului ori a materiilor prime utilizate la obtinerea lui.Denumirea poate fi insotita de desene ( exemplu ,un pui in cazul produselor din carne de pui , fructe in cazul produselor pe baza de fructe etc.) sau de informatii referitoare la utilizare ,care fac ca produsul respectiv sa nu fie confundat cu altele similare. Denumirea trebuie sa includa sau sa fie insotite de informatii privind starea fizica a alimentului ori tratamentele specifice la care a fost supus , ca de exemplu : transformarea in pulbere ,refrigerare,congelare,afumare,concentrare,daca omiterea unor astfel de informatii ar putea crea confuzii in randul consumatorilor. Produsele care au fost tratate cu radiatii ionizante trebuie sa poarte inscriptionarea “ iradiate “ sau “ tratate cu radiatii ionizante “ Observatii: - Marca de fabrica , marca comerciala sau denumirile atractive un pot inlocui denumirea sub care este vandut alimentul . - Utilizarea de termeni precum : “ mod”, “ tip “ , “gen “ impreuna cu denumirea sub care este vandut alimentul este interzisa. 2. Lista cuprinzand ingredientele Lista cu ingrediente trebuie sa contina toate ingredientele din alimente ( inclusiv apa tehnologica ) in ordinea descrecatoare a cantitatii determinata in momentul introducerii in fabricatie ;vitaminele si mineralele adaugate in alimente se mentioneaza in lista cuprinzand ingredientele ; aditivii se inscriu in lista cuprinzand ingredientele cu denumirea categotiei ,urmata de numele specific sau codul numeric CE . In normele metodologice ale HG 106/2002, sunt prezentate situatii de exceptare de la denumirea de ingredient , situatii din care , pentru domeniul morarit –panificatie – patiserie ,sunt de interes urmatoarele : - aditivii a caror prezenta intr-un aliment este datorata exclusiv faptului ca au fost continuti i unul sau mai multe ingrediente ale acestuia si cu conditia ca acestia nu isi mai indeplinesc functia tehnologica in produsul finit; - aditivii utilizati ca auxiliari tehnologici; - substantele folosite ca solventi pentru aditivi ori pentru arome.

Cap.13 Generalitati H.A.C.C.P 13.1 Implementarea H.A.C.C.P in alimentatia publica H.A.C.C.P – Hazard , Analysis, Cristal Control Point ( in traducere : Analiza riscurilor .Puncte critice de control ) este o metoda sistematica de indentificare , evaluare si control a riscurilor associate produselor alimentare .Cu alte cuvinte este un system structural folosit pentru a identifica si preveni problemele privind siguranta alimentelor in productia , procesarea si distributia alimentelor . Punct critic de control (PCC) este un punct, o operatie sau o faza tehnologica la care se poate aplica controlul si poate fi prevenit , eliminat sau redus pana la un nivel acceptabil un pericol biologic,chimic sau fizic al sigurantei alimentelor. Programul H.A.C.C.P include controlul factorilor care pot afecta materiile prime si materialele tehnologice , procesul de productie si produsul finit. Obiectivul acestui program este acela de a produce alimente sigure si acest lucru sa poate fi demonstrat . Dezvoltand acest concept de baza , H.A.C.C.P reprezinta aplicarea sistematica a cunostintelor stiintifice si tehnologice adecvate pentru a planifica , controla si documenta producerea alimentelor in conditii de siguranta. Prin definitie sistemul H.A.C.C.P ia in considerare toate tipurile de pericole potentiale privind siguranta alimentelor ( biologice , chimice si fizice ) care apar in mod natural in alimente fie ca urmare a expunerii lor la mediu, ori , generate de o deficienta de productie. Din cest motiv, cu toate ca sistemul H.A.C.C.P vizeaza controlul tipurilor de pericole , o importanta majora o au aspectele microbilogice ( pericolele bilogice ) . De exemplu , o bucata de metal ( pericol fizic ) dintr-un aliment poate rupe dintele unui consumator , dar contaminarea unui lot cu Salmonella , pote afecta sute de consumatori . Sistemul H.A.C.C.P este un instrument care ajuta operatorii din industria alimentara sa realizeze un standard mai inalt de siguranta alimentelor ; aceasta procedura este asociata cu respectarea regulilor de igiena Principiile sistemului H.A.C.C.P Conform prevederilor din Codex Alimentarius , punerea in aplicatie a sistemului H.A.C.C.P se bazeaza pe 7 principii fundamentalesi anume : • Principiul 1- Realizarea analizei riscurilor potentiale • Principiul 2- Determinarea punctelor critice de control ( PCC ) • Principiul 3- Stabilirea limitelor critice • Principiul 4 – Stabilirea unui sistem de monitorizare in PCC • Principiul 5- Stabilirea actiunilor corective pentru situatiile in care monitorizarea indica faptul ca un PCC nu este sub control • Principiul 6- Stabilirea procedurilor de verificare pentru confirmarea faptului ca sistemul H.A.C.C.P functioneaza efectiv • Principiul 7- Stabilirea unui sistem de documente specifice pentru toate procedurile si inregistrarile, in conformitate cu principiile anterioare si aplicarea lor in practica. Arborele de decizie Pe langa cele 7 principii , Codex Alimentarius a adoptat un alt element esential pentru determinarea punctelor critice de control ( PCC) : utilizarea Arborelui de decizie ( Arborelui decizional ) care reprezinta un set de intrebari care se aplica pentru fiecare etapa de proces sau pentru fiecare produs ( materie prima , ingredient,ambalaj sau produs finit ) si pentru fiecare risc identificat .Raspunsurile la aceste intrebari conduc in mod cert la identificarea unui PUNCT CRITIC de CONTROL , adica a unui punct in care se poate face tinerea sub control a riscului identificat prin reducerea sau eliminarea. Determinarea PCC este un proces complex care se aplica pentru toate tipurile de riscuri biologice,fizice si chimice prin analize si dezbateri sustinute in cadrul echipei H.A.C.C.P. Tehnologiile de fabricatie variate ale aceluiasi produs alimentar pot fi diferite in ceea ce priveste riscul aparitiei pericolelor si a punctelor / etapelor / operatiilor care constituie PCC.Acest lucru se poate datora

diferentelor existente in ceea ce priveste : amplasarea sectiei, utilajele si echipamentele , selectarea materiilor prime si a materialelor tehnologice .Deci , numarul PCC depinde de conditiile reale ale fiecarui proces . Pentru fiecare proces vor fi analizate riscurile potentiale datorate : • Materiei prime • Contaminarilor pe flux ( utilaje – operator – mediu ) • Cresterea incarcaturii microbiene ( temperaturi , timp) • Posibila reducere a riscurilor datorita specificului procesului ( cernere , fermentare , coacere )

6.8. Mix-urile– factori nutritivi ,conditii de pastrare , analiza senzoriala Mixuri pentru cofetarii si patiserii Cake & Muffin Mix – premix pentru magdalene ,checuri ,blaturi de tort , rulade ,briose foarte usor de folosit care ofera produselor o calitate superioara si constanta . Dozaj 35-50% pentru produsul finit .Ambalare : saci de 25 kg. Kaltkrem Pulver- crema instant solubila la rece termorezistenta.Este un produs sub forma de pudra care poate inlocui cu succes crema fiarta folosita in unitatile de patiserie si laboratoarele de cofetarie.Dozaj 2530%produs finit. Ambalare : saci de 25 kg. Shokokrem Pulver-crema instant de ciocolata termorezistenta-este un produs sub forma de pudra solubil la rece , cu gust de cicolata . Dozaj 25-30%produs finit. Ambalare : saci de 25 kg Krem Neutral Pulver –crema neutra instant termorezistenta- este un produs sub forma de pudra ce poate fi utilizat pentru orice fel de umplutura .Se adauga aroma si colorantul in functie de crema dorita. Dozaj 25% din produs finit. Ambalare : saci de 25 kg. Amestec cu nuca- este un semipreparat destinat produselor de patiserie , care au la baza nuca macinata , combinata cu alte ingrediente , intr-o reteta menita sa asigure o prelucrare usoara si rapida , si o calitate deosebita produselor care il inglobeaza.Dozaj : 1 kg amestec de nuca se amesteca cu 400-500 ml apa ( 22 ° C ) . Ambalare : saci de 25 kg Mixuri pentru specialitati: Easy Aut. Cozonac Fresh-premix pentru cozonac si alte specialitati de aluat dulce Aplicatie: -cozonac -cornuri -melci Avantaje : -termen de prospetime indelungat: 2-3 saptamani -usurinta in prelucrarea aluatului - gust placut de vanilie -textura fina si uniforma Doza de utilizare: 10/100 raportat la cantitatea de faina Ingrediente : Faina de grau ,zer,gluten , sare ,antiaglomerant:carbonat de calciu ( E 170) , emulsifiant : stearoil-2-lactilat de sodiu ( E 481 ), arome , colorant: beta caroten ( E 160a), enzime ,agenti de tratare a fainii: acid ascorbic ( E300),cisteina ( E 920) Ambalare: BAG 25 kg Termen de valabilitate: 6 Luni Conditii de depozitare : In ambalajul original,bine inchis la temperaturi de max.25°C si umiditate max. 65% Forma de prezentare: Pulbere fina de culoare alb galbui Reteta :

Cozonac Fresh Toate ingredientele: • Faina tip 480-100kg • Easy Authentic Cozonac Fresh-10kg • Apa -46-48 L • Argenta Soft -8 kg • Drojdie Fortepan-7-8 kg • Zahar -20kg • Ingrediente umplutura - Tegral Walnut Filling-55 kg - Apa -22 L - Cacao ( optional) – 3 kg Mod de preparare: 1.Dozare: Easy Authentic Cozonac Fresh se adauga in ultimul minut si se continua mixarea la viteza a -2-a timp de 78 min.Se considera incheiat procesul de framantare cand aluatul s-a desprins de peretii vasului in care se face malaxarea.Temperatura aluatului 31-33°C 2.Relaxare Aluatul se lasa la relaxat 5 min 3.Umplutura Se amesteca Tegral Walnut Filling cu apa ,se lasa 15-20 min pentru hidratare. Se poate adauga cacao dupa preferinta.Cantitatea totala de umplutura trebuie sa fie circa 20% din cantitatea de aluat. 4.Divizare Metoda1( pentru cozonac simplu):Aluatul se divizeaza in bucati de 400-500g si se premodeleaza rotund. Metoda 2 ( pentru cozonac impletit ):Aluatul se divizeaza in bucati de 225-250 g si se premodeleaza rotund 5. Relaxare Aluatul se lasa la relaxat 8-10 min 6.Modelare Aluatul se intindefoaie de circa 0,5 cm grosime , se intinde umplutura pe toata suprafata si se ruleaza in forma de fitil Metoda 1( pentru cozonac simplu):Fitilul se aseaza in tava unsa in prealabil cu Puralix Metoda 2 ( pentru cozonac impletit ):Se impletesc cele 2 fitile si se aseaza in tava unsa in prealabil cu Puralix 7.Dospire Se lasa la dospit timp de aproximativ 75 min la 30-35°C,umiditate relativa75-80 % 8.Coacerea Se lasa fara abur timp de 40-45 min la 170-185°C Tegral Walnut Filling:umplutura de nuca atent selectionata pentru specialitati de patiserie si panificatie Aplicatie: - aluaturi dulci:cozonac, cozonac sasesc,melci cu nuca - foietaje: rulouri si cornulete cu nuca Avantaje : - nuca utilizata este de foarte buna calitate, gustul este intens, iar bucatile de nuca sunt vizibile - dimensiunea umpluturii este stabila- un se micsoreaza dupa coacere Doza de utilizare: Se amesteca cu pana la 40 % apa.Se lasa la odihna timp de 10 min pentru hidratare.Pasta astfel obtinuta se foloseste conform aplicatiei dorite Ingrediente : Zahar ,nuca ,faina de soia degresata, spartura de soia , amidon de porumb,pesmet,sare,antioxidant:acid ascorbic ( E 300) , vanilina

Ambalare: BAG 15 kg Termen de valabilitate: 6Luni Conditii de depozitare : In ambalajul original,bine inchis la temperaturi de max.18°C si umiditate max. 65% Forma de prezentare: Amestec pulverulent de culoare bej,cu bucati de nuca Valori nutritive: Valoare energetica-463,4 Kcal-1936,9 KJ Proteine -14,3 g Carbohidrati-21,8 g Fibre- 4,9 g Sodiu – 200mg Argenta Soft-20kg: margarina pentru aluaturi si creme Aplicatie: - aluaturi - creme Ingrediente : Uleiuri rafinate si hidrogenate, apa ,amulsifianti: lecitina de soia ( E 322), mono si digliceride ale acizilor grasi ( E 471 ),sare, acidifiant : acid citric( E 330) , conservanti: acid sorbic ( E 200),sorbat de potasiu ( E 202), aroma natural identica de unt , colorant: beta caroten ( E 160 a ), antioxidant :alfatocoferol( E 307) Ambalare: BOX 20 kg Termen de valabilitate: 6Luni Conditii de depozitare : Cutii de carton 20 kg Forma de prezentare: Masa omogena, lucioasa, fara picaturi de apa in sectiune, de culoare alb-galbui

Cap 16 Analiza senzoriala a produselor de cofetarie – patiserie Analiza senzoriala ( proprietati organoleptice ) pentru produsul FURSECURI Caracteristici Aspect: -exterior Conditii de admisibilitate Format baton :are 2-3 striatiuni la suprafata , dimensiuni : L=5-7 cm, l=2-3cm Format floare:rotund cu 6-7 sriatiuni ,care imita petalele si care se aduna in mijloc sub forma de varf .Diametrul este de max.4cm, iar inaltimea de 1,2-2,5 cm. Format frunza:rotund la un capat , cu 4-6 nervuri proieminente ,care se aduna la partea opusa cu o terminatie lata de 1-1,5 cm.Toate aceste sortimente au suprafata glazurata partial cu ciocolata sau fondant colorat si aromatizat corespunzator .Pot fi ornate sub forma de grila cu aceleasi materiale la glazurare. Produsele bine coapte curate la tava .Se admit unele puncte mai inchise la culoare pe fata de la tava , precum si un aspect rumen mai mult sau mai putin intens - miez usor afanat ,uniform ca aspect si culoare ,marginile de culoare mai inchisa ,rumena. Dulce ,placut in concordanta cu aroma si materialele folosite la glazurare si ornare ; fara miros si gust strain , de ranced ,ars Cat mai uniforma ,atat pentru suprafata simpla cat si pentru cea glazurata sau ornata, in concordanta cu aroma si adaosurile folosite Frageda ,usor sfaramicioasa, materialele pentru glazuraresi decor sa-si mentina forma esentiala si aspectul .Se admit unele rupturi sau desprinderi partiale

- in sectiune Gust si miros Culoare Consistenta

Analiza senzoriala ( proprietati organoleptice ) pentru produsele : ECLERE,CHOUX-URI,GOGOSELE Caracteristici Aspect: -exterior general Conditii de admisibilitate Eclerele :baton scurt , cu capac decupat partial ,glazurat cu glazura de ciocolata sau de fondant , presarat partial sau total cu nuca de cocos macinata. Produsele bine coapte ,rumenite la tava, cu coaja continua si curata .Se admit la tava unele puncte mai negre datorate resturilor de aluat sau seminte ramase pe tava , de la coacerile anterioare Coaja de aluat bine copt , afanat cu goluri mari , umplute cu crema de vanilie sau cacao, capacul usor inchis peste crema , cu suprafata glazurata intr-unstrat uniform ca grosime . CHOUX-URI,GOGOSELE: gogosi cu capacul taiat incomplet,mai ridicat la taietura , acoperit cu glazura si ornamentede frisca .Produs bine copt ,culoarea cojii rumenita si bine conturata .Curata la tava . Se admit la tava unele puncte mai negre datorate resturilor de aluat sau deseminte ramase pe tava , de la coacerile anterioare Coaja de aluat , cu miez putin afanat,uneori cu goluri neregulate de marime si distributie , umpluta cu crema de vanilie sau cacao.Capacul aszat peste crema si acoperit la exterior cu glazura si ornament de frisca

- in sectiune Aspect :exterior

-in sectiune

Gust si miros

Consistenta

cat mai uniform distribuite Dulce ,placut caracteristic produsului bine copt ,a cremei folosita si a glazurii ornamentata cu frisca ; Nu se admit miros sau gust strain , de incins,acru,mucegai sau scrasnet intre dinti datorita impuritatilor minerale. Frageda ,usor uscata a cojii si mole ,cremoasa a umpluturii.Glazura bine intarita.La sortimentele gogosele , consistenta este mai moale , iar glazura care le acopera integral este de consistenta tare sau este cicolata sos.

Analiza senzoriala ( proprietati organoleptice ) pentru produsul ALBA CA ZAPADA Caracteristici Aspect: -exterior Conditii de admisibilitate Produsul de forma patrata sau dreptunghiulara, din trei forme suprapuse, cu crema alba intre ele , pudrat cu zahar la suprafata .foile bine presate cu crema ; nu se admit goluri in crema . Usor rumenite la tava .Se admit unele puncte mai inchise la culoare la fata de la tava , datorate unor seminte sau resturi de aluat ramase pe tavi la coacerile anterioare. Trei foi care alterneaza cu doua straturi de crema de culoare alba , uniforma ca aspect, fara cocoloase. Foile de aluat copt , nrsfaramicioase,usor afanate si de culoare galbuie a aluatului bine copt.Nu se admit foi arse sau crude. Dulce ,placut cu aroma de vanilie ; fara miros si gust strain si nici gust de faina insuficient fiarta Usor moale, fara sa curga crema, foile fragede.

- in sectiune

Gust si miros Consistenta

Analiza senzoriala ( proprietati organoleptice ) pentru produsul PRAJITURA CU GLAZURA Caracteristici Aspect: -exterior Conditii de admisibilitate Patrate sau dreptunghiuri , cu marginile drepte , formate din 2 foi de aluat lipite cu gem ( marmelada ) si acoperite cu bezea de albus intarita prin completarea coacerii. Foarte usor rumenita foaia de la tava.Se admit unele puncte mai inchise pe partea de la tava, datorita unor semintesau resturi de aluatramase pe tavi de la coacerile anterioare. Doua foi suprapuse cu gem intre ele si acoperite cu o bezea afanatasi de culoare alba. Dulce ,placut , aromat datorita gemului caracteristic foilor de aluat gros copt si a prezentei umpluturii si glazurii. Destul de moale, fara sa curga , usor de rupt si masticat.

- in sectiune Gust si miros Consistenta

Analiza senzoriala ( proprietati organoleptice ) pentru produsul RULADA CU GEM Caracteristici Aspect: -exterior - in sectiune Gust si miros Consistenta Culoare Conditii de admisibilitate Cilindru rulat, pudrat la suprafata,la capete umplutura are aspect melcat.Blatul este afanat, cu aspect buretos.Nu se admit portiuni rupte in blatsi nici umplutura in strat neuniform sau cu portiuni lipsa. Aluat afanat,bine copt,usor buretos,elastic la pipait, umpluturain strat de aceeasi grosime,suficient de legata. Placut,dulce caracteristic blatului de oua si faina ,precum si gemului utilizatla umplutura.Nu se admite gust neplacut, de acru,datorita unei umpluturi necorespunzatoare si nici miros sau gust strain. Frageda ,elastica,blatul uscat la pipait, se admite o insiropare usoara a suprafetei blatului ce vine in contact cu umplutura. Galben-auriu la blat, la umplutura culoarea caracteristica gemului folosit

Analiza senzoriala ( proprietati organoleptice ) pentru produsul SAVARINA Caracteristici Aspect: -exterior general Conditii de admisibilitate Forma tronconica , suprafata laterala ondulata, bine insiropata ,umpluta neuniform cu frisca batuta si glasata la suprafata capacului cu gem,marmelada sau jeleu.Suprafata umpluturii de frisca pote fi decorata cu ciocolata fluida .Aluat bine copt ,afanat, moale ,rumen la tava, cu coaja continua si curata . Se admit unele puncte sau portiunimai inchise la culoare. Portiunea de aluat afanata,bine coapta si bine insiropata. Portiunea cu frisca,umplutura,cat mai cuprinzatoare la aluat si uniforma sub capac.Capacul usor deschis deasupra umpluturii cu frisca Dulce ,placut caracteristic unui aluat bine copt si foarte bine insiropat ; Aroma specifica aluatului bine copt, insiropat si aromatizat, precum si umplutura de frisca.Nu se admite miros sau gust strain , de acru,mucegai sau incins ,nici scrasnet intre dinti datorita impuritatilor minerale. Moale , placuta la masticatie,buretoasa.Umplutura de frisca isi mentine forma.Daca sortimentul este decorat cu ciocolata, decorul isi mentine forma firelor de ciocolata, este bine intarit si lipsit de umplutura.Glazura de pe capac(gem, marmelada , jeleu ) isi mentine forma ,nu curge.

- in sectiune Gust si miros

Consistenta

Analiza senzoriala ( proprietati organoleptice ) pentru produsul TORT CU CREMA DE CACAO SI FRISCA Caracteristici Aspect: -exterior general - in sectiune Conditii de admisibilitate Format rotund sau dreptunghiular sau patrat,acoperit cu friscala suprafata si lateral; deasupra ornat cu frisca batuta si decorat cu figurine sau forme geometrice din ciocolata si cu flori de zahar colorate. Trei straturi de blat bine insiropate, separate prin crema de cacao; lateral si deasupra crema alba, acoperita cu friscasi decor din ciocolata.Se admite ca straturile de blat,de crema de cacao,de crema de frisca,precum si ornamentul sa nu fie egale ca grosime.Pe total produs se respecta proportia dintre aceste componente. Dulce ,placut caracteristic blatului de tort , cremelor folosite si materialelor pentru ornare si decor prevazute; Aromat. .Nu se admite miros sau gust strain , de ranced,mucegai sau scrasnet intre dinti datorita impuritatilor minerale. Blatul bine insiropat, fara a se scurge siropul; crema de cacao bine spumata,lejera;crema de frisca cu gelatina sa-si mentina forma fara avea o consistenta prea mare.Materialelepentru ornare si decor sa-si mentina forma initiala si aspectul.

Gust si miros

Consistenta

Analiza senzoriala ( proprietati organoleptice ) pentru produsul PRAJITURA AMANDINA Caracteristici Aspect: -exterior general Conditii de admisibilitate Format patrat sau dreptunghi, de inaltime variabila,intre 4-6 cm ,functie de masa nominala,acoperita cu glazura de cacaope baza de fondantde la suprafata catre baza, pana la aproximativ jumatate din inaltimecu terminatie neuniforma,decorata la suprafata cu grile din fondant cu cacao in directii intretaiate, aveline din crema groasa cu cacao si bucati geometrice din ciocolata cuvertura.Se admite ,catre baza ofoaie de blat neacoperita cu glazura.Se admite sa se scurga sirop de la o posibila insiropare excedenta.

- in sectiune

Gust si miros Consistenta

Doua sau trei straturi de blat bine insiropate,cu crema grasa de cacao intre ele , uniforma ca aspect ,mai mult sau mai putin uniforme ca grosime.Deasupra si lateral , pana la aproximativ jumatate din inaltime are glazura de fondant cu cacao bine intarita.Straturile de blat cat mai uniforme ca grosime.Se admit si grosimi diferite atat la foile de blat cat si la straturile de crema. Dulce ,placut ,aromat , cu arome de rom,vanilie,lamaie. Nu se admite miros sau gust strain , de ranced,mucegai sau scrasnet intre dinti datorita impuritatilor minerale. Blaturile bine insiropate,fara a se scurge siropul, crema grasa de cacao bine omogenizata,spumoasa, lejera. Materialul folosit la glazura,lucios,bine intarit,cel pentru ornare sa isi pastreze forma initiala. Analiza senzoriala ( proprietati organoleptice ) pentru produsul COZONAC

Caracteristici Aspect: -exterior

- in sectiune Gust si miros

Conditii de admisibilitate Format paralelipipedic sortimente de 0.400;0.600;0.800kg/buc, impletite in 2 fitile si format de trunchi de con cu suprafata superioara bombata iar cea laterala cu ondulatii pentri minicozonac. Coaja rumena ,suprafata pudrata cu zahar.Se admite o culoare mai inchisa la coaja inferioaredatorita unei coacerila temperaturi mai ridicate la vatra cuptorului. Miez bine format,cu porozitate uniforma ,pori de marime normala si uniformi distribuiti, pufos la pipait, cu umplutura repartizata cat mai uniform. Placut,dulce,aromat datorita aromei folosita la aluat si felul umpluturii.

Analiza senzoriala ( proprietati organoleptice ) pentru produsele: MERDENELE,STRUDEL CU MERE, STRUDEL CU DOVLEAC SI RULOURI CU CREMA ( CREMYCO ) Caracteristici Aspect: -exterior general Conditii de admisibilitate MERDENELE : patrate ,cu foaia la suprafata subtire ; la tava se observa foaia indoita, suprapusa mai groasa. STRUDEL CU MERE, STRUDEL CU DOVLEAC SI RULOURI CU CREMA ( CREMYCO ): suluri uniforme ca grosime ,cu umplutura usor iesita la capete, incheietura foii la tava;la suprafata foaia mai subtire si rumena Foi suprapuse , la mijloc umplutura; la MERDENELE umplutura este in mijloc iar la celelalte produse ,umplutura repartizata cat mai uniform dea lungul sulului. Placut , specific produsului copt si prezentei umpluturi,fara miros sau gust strain. Foile sunt usor crocante la suprafata , umplutura moale.

- in sectiune Gust si miros Consistenta

Analiza senzoriala ( proprietati organoleptice ) pentru produse din patiserie pe baza de ALUAT FOIETAT ( FRANTUZESC ) Caracteristici Aspect: -exterior Conditii de admisibilitate Suprafata specifica foietajului copt alb-galbuie sau cu suprafata presarata .Formatul sa corespunda sortimentului ,bine crescute , inflorite,usor rumenite la suprafata si la tava .Se admite ca umputura sa fie partial acoperita cu aluat , iar materialul presarat sa fie aplicat in proportia cea mai mare la suprafata in comparatie cu portiunea de la

- in sectiune

Aroma Gust

Consistenta

tava. Se admit 1-2 lipituri , unele deformari ,precum si unele puncte negre la tava, cauzate de resturi de materiale de presarat , de umpluturi sau de aluat ramase pe tavi de la coacerile anterioare. La produsele umplute,inainte de coacere,se admite ca portiuni de umplutura sa se scurga pe tava de copt. Foi subtiri , suprapuse in mai multe straturi, suficient de uscate la produsele simple si usor mai moi la produsele cu umpluturi; la produsele umplute straturile de foi suprapuse pot fi unite sau desfacute mai putin,in functie de natura si cantitatea de umplutura. Placuta , de aluat fraged, caracteristica umpluturiisau materialului folosit la presarat, fara miros strain. Placut specific aluatului copt pentru portiunile provenite din numai aluat si caracteristic umpluturii si materialelor folosite la presarat , pentru portiunile umplute sau presarate fara gust acru sau amar, fara scrasnet datoratimpuritatilor minerale ( pamant ,nisip) .Gustul fiecarui produs sa fie imprimat de felul umpluturii precum si de natura materialului de presarat Crocanta , usor fiabila la suprafata , moale in apropierea umpluturii. Analiza senzoriala ( proprietati organoleptice ) pentru produsele DE CARAMELAJ TARI ( BOMBOANE ,ACADELE,FLORI DE ZAHAR )

Caracteristici Aspect: -exterior

- in sectiune Gust si aroma Consistenta

Conditii de admisibilitate BOMBOANE:Rotunde ,plate sau dreptunghiulare, cu farfuri usor pronuntate,de diferite marimi.Colorate conform sortimentului.Produsul poate prezenta dungi,mai mult sau mai putin intens colorate , poate avea si forme neregulate,iar taieturile pot fi desfacute partial. ACADELE: Bastonase lungi de 10-15 cm .Pot fi formate dintr-un singur fitil drept sau rasucit sau din doua fitile colorate identic sau diferit ,rasucite pana la capete.Se admit capete rupte. Pot fi si plate ,prinse pe o scobitoare de dimensiuni diferiteca diametru si grosime ,cu arome si culori diferite.Pot avea diferite formate. FLORI DE ZAHAR:Formate din petale lipite la baza , asemanatoare florilor de trandafir ,lalele ,ghiocei etc.Colorate diferit . Se admit forme imperfecte precum si unele fisuri .Pentru toate sortimentele : suprafata lucioasa sau opaca ,uscata ,nelipicioasa la pipait.Nu se admit varfuri, colturi sau margini ascutite care sa deranjeze cavitatea bucala . Masa amorfa ,sticloasa, pot prezenta straturide diverse culori sau din aceeasi culoare ,mai intens sau mai putin intens colorate.Se admit bule de aer si unele portiuni cu aspect spumos. Placut ,dulce sau dulce acrisor specific aromei utilizata. Aroma placuta ,bine precizata .Nu se admite gust sau miros strain. Tare , fara a fi sfaramicioasa.Nu se dizolva imediat ci ramane mai mult sau mai putin in cavitatea bucala si stimuleaza activitatea muschilor masticatori si a glandelor salivare.Nu se admit cristale aglomerate.

Analiza senzoriala ( proprietati organoleptice ) pentru produse PE BAZA DE ALUAT CU DROJDIE FOIETAT ( DANEZ) Caracteristici Aspect: -exterior general Conditii de admisibilitate COVRIGI POLONEZI: Format covrig impletit cu trei ochiuri , dintr-o fasie de aluat rasucita si cu capetele sub cerc ,spre exterior .Suprafata acoperita cu nuca ( de cocos ) fin macinata sau cu zahar tos sau cu cacao pudra.Culoarea cojii variaza de la galben pai pana la usor rumena, fara a fi arsa.Suprafata bine impregnata cu sirop de zahar aromatizat.Se admit

- in sectiune

Gust si miros

Consistenta

la fata de la tava unele puncte inchise la culoare ,datorita resturilor de aluat sau seminte ramase pe tava de la coacerile anterioare. CORNULETE CU RAHAT : Foaia de aluat infasurata o data si jumatate peste o fasie de rahat,taiata la 1.5-2 cm lungime. Usor rumena la suprafata si la tava .Bine pudrate cu zahar. DANEZE:Foaia de aluat unsa cu crema de vanilie sau cacao,presarata cu stafide si rulata de 2-3 ori .Coapte culcate pe tavi unse superficial.La suprafata se observa stratul de crema in care sunt stafidele.La tava , atat crema cat si stafidele sunt mai inchise la culoare,fara a fi arse.Suprafata usor rumenita,poate fi si spoita sau glazurata.Se admit la tava unele resturi de seminte ramase de la coacerile anterioare. SALEURI: Fasii de aluat ,usor stratificate ,de dimensiuni diferite ,lungime,latime si grosime.Pot fi drepte sau rasucite..Presarate la suprafata cu mac sau cu susan sau germeni de grau.Coapte pe tavi ,in pozitie dreapta sau cazuta in timpul dospirii si coacerii .Se admit, la tava ,resturi de material presarat. FANTEZII: Fasii de aluat , de diferite grosimi si lungimi,modelate in forme diferite : S-uri,ochelari,fundite ,cercuri, covrigi,Usor rumenite la ambele fete.Curate la tava. CROISSANT:Triunghiuri de aluat umplute cu crema si rulate. La toate produsele , miezul format din aluat este afanat, usor stratificat ,cu aspect de foi suprapuse,neuniforme cu pliuri mici si neregulate.La cornuletele cu rahat se distinge bine bucata de rahat , iar la daneze se observa stafidele in stratul de crema ,intins mai mult sau mai putin uniform.La croissant,umplutura este distribuita mai mult la mijloc. Placut ,dulceag,caracteristic alutului cu drojdie si margarina bine copt , cu aroma sau gustuil umpluturii sau a materialului de presarat. Nu se admite miros sau gust strain , de ranced, de incins ,mucegai sau scrasnet intre dinti datorita impuritatilor minerale. Frageda la cornuletele cu rahat ,daneze ,fantezii si croissanturi,crocanta la saleuri .

CAP. 14 Estetica produselor de patiserie cofetarie 14.1 Importanta elementelor de decor pentru estetica produselor de cofetarie –patiserie 14.2 Elemente de decor din zahar 14.3 Elemente de decor dinpastiaj 14.4 Elemente de decor din ciocolata 14.5 Elemente de decor din crema ,fructe confiate ,fondant,baroturi si alte produse specifice 14.1 Importanta elementelor de decor pentru estetica produselor de cofetarie –patiserie 14.1.1 Rolul estetic si nutritiv Rolul estetic al elementelor de decor: • Participa la finisarea produselor • Intregesc si completeaza aspectul comercial • Completeaza gramajul produselor • Acopera anumite defecte aparute in procesul de finisare • Individualizeaza produsele • Sunt un mijloc rapid si eficient pentru reclama laboratorului • Pun in valoare pregatirea profesionala si maiestria lucratorilor • Cu ajutorul elementelor specifice de decor ,torturile se pot prezenta la diferite evenimente Din punct de vedere nutritiv ,elementele de decor contin multe glucide ,sub forma de glucoza si zaharoza ,contribuind astfel la completarea valorii energetice a produselor cu care se combina in procesul de finisare. 14.1.2 Tehnologia de obtinere a elementelor de decor Elementele de decor pot fi grupate in patru mari categorii,in functie de materia prima folosita la obtinerea lor: • Elemente de decor din zahar • Elemente de decor din pastiaj • Elemente de decor din ciocolata • Elemente de decor din crema si fructe ,fondant si baroturi,alte produse ( frisca batuta, martipan, piscoturi,langues de chat,jeleu,zahar farin, pudra de cacao ). In cadrul fiecarei categorii , putem realiza o grupare a elementelor de decor in functie de tehnologia de obtinere: • Obtinute la rece : frisca batuta, creme, fructe confiate,pastiaj,baroturi,zahar farin, pudra de cacao • Obtinute la cald : zahar, ciocolata, fondant, martipan, piscoturi,langues de chat,jeleu Elemente de decor din zahar se obtin din sirop de zahar care fierbe pana la proba de caramel , dupa care se coloreaza ,se tableaza manual si se modeleaza . Dupa obtinerea unui numar suficient de petale de flori ,se monteaza. La fel se trag si frunzulitele care se ataseaza la floare prin incalzirea extremitatilor . Din aceasta compozitie se pot face fructe ,casete,cosulete.etc. Elemente de decor din pastiaj se obtin prin omogenizarea fondantului alb cu lapte praf pana se obtine o pasta de consistenta tare . Elemente de decor din ciocolata se obtin din ciocolata cuvertura .Din acesta se pot realiza gratare ,filigran ,figuri geometrice si figurine.Se pot pastra la rece la 0-4 °C .De asemenea ,cu ciocolata cuvertura se face glasarea produselor de cofetarie.

┌─────────────────────────────────────────────────────┬──────────────┬────────────────────────┐ │Unitatea ............................................│ Buc. lansate │ │ │PRODUS/LUCRARE (COMANDA) ............................├──────────────┤ │ │REPER .............................. NR. ............│ │ │ │DENUMIREA PIESEI ................... NORMA ..........│ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────┴──────────────┤ BON DE CONSUM │ ├────────┬──────────────────────┬──────────┬──────────┬──────────────┤ │ │Numar │ Data eliberarii │ │ │ Nr. comanda │ │ │document├──────┬────────┬──────┤ Predator │ Primitor │──────────────│ │ │ │ Ziua │ Luna │ Anul │ │ │ Cod produs │ │ ├────────┼──────┼────────┼──────┼──────────┼──────────┼──────────────┤ │ ├────────┴──────┴────────┴──────┼────────┬─┴───┬──────┼──────────────┼─────────────┬──────────┤ │ DENUMIREA MATERIALULUI │Cantit. │ │ │ Cantitatea │ │ │ │(inclusiv sort, marca, profil, │necesara│ Cod │ U/M │ eliberata │Pretul unitar│ Valoarea │ │ dimensiune) │ │ │ │ │ │ │ ├──────────┬────────────────────┼────────┼─────┼──────┼──────────────┼─────────────┼──────────┤ │Cf. normei│ │ 1 │ │ │ │ │ │ │ tehnice │ ├────────┼─────┼──────┼──────────────┼─────────────┼──────────┤ │ │ │ 2 │ x │ │ │ x │ x │ ├──────────┼────────────────────┼────────┼─────┼──────┼──────────────┼─────────────┼──────────┤ │ │ │ 1 │ │ │ │ │ │ │ Inloc. │ ├────────┼─────┼──────┼──────────────┼─────────────┼──────────┤ │ │ │ 2 │ x │ │ │ x │ x │ ├──────────┴─────────────────┬──┴────────┴─────┴──────┴──┬───────────┴────┬────────┴──────────┤ │ Data si semnatura │ Sef compartiment │ Gestionar │ Primitor │ │ ├───────────────────────────┼────────────────┼───────────────────┤ └────────────────────────────┴───────────────────────────┴────────────────┴───────────────────┘ 14-3-4A t2 (verso) ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ D. ELIBERARI PARTIALE CARE SE LICHIDEAZA IN 24 DE ORE │ │ DATA .................... │ ├────────────────────────────────────┬────────────────┬───────────────────────────────────────┤ │ │ Cantitatea │ │ │ Materialul ├──────┬─────────┤ Semnatura │ │ │Ceruta│Eliberata│ │ ├────────────────────────────────────┼──────┼─────────┼───────────────────────────────────────┤ ├────────────────────────────────────┼──────┼─────────┼───────────────────────────────────────┤ ├────────────────────────────────────┼──────┼─────────┼───────────────────────────────────────┤ ├────────────────────────────────────┼──────┼─────────┼───────────────────────────────────────┤ ├────────────────────────────────────┼──────┼─────────┼───────────────────────────────────────┤ ├─────────────────┬──────────────────┼──────┼─────────┼───────────────────────────────────────┤ │ │ Normat │ x │ │ │ │ Restituiri ├──────────────────┼──────┼─────────┼───────────────────────────────────────┤ │ │ Inlocuitor │ x │ │ │ ├─────────────────┼──────────────────┼──────┼─────────┼───────────────────────────────────────┤ │ │ Normat │ x │ │ │ │ Total ├──────────────────┼──────┼─────────┤ Se trece pe fata bonului │ │ │ Inlocuitor │ x │ │ │ ├─────────────────┴──────────────────┴──────┴─────────┴───────────────────────────────────────┤ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ DATE PRIVIND INLOCUIREA │ ├─────────────────┬──────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ Serv. aproviz. │ Sef sectie productie │ │ Data ├──────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤ ├─────────────────┼──────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤ │ Semnatura │ │ │ ├─────────────────┼──────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────┤ │ Data si │ APROBAT INLOCUIREA │ │ semnatura ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ ├─────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │MENTIUNI │ │ │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

┌───────────────────────┬──────────────────────────────────┬───────────────────┐ │Unitatea ..............│Produs, lucrare (comanda) │ │ │.......................│ │ │ ├────────┬──────────────┼────────┬────────┬────────────────┤ │ │ Numar │ Data │ │ │ Nr. comanda │ BON DE CONSUM │ │document├────┬────┬────┤Predator│Primitor│ ─────────── │ (COLECTIV) │ │ │Ziua│Luna│Anul│ │ │ Cod produs │ │ ├────────┼────┼────┼────┼────────┼────────┼────────────────┤ │ ├────┬───┴────┴────┴─┬──┴─────┬──┴┬───┬───┴──────┬─────────┴───┬───────────────┤ │ │ Denumirea │ │ │ │ │ │ │ │Nr. │ materialelor │Cantit. │ │ │Cantitatea│ │ │ │crt.│(inclusiv sort,│necesara│Cod│U/M│eliberata │Pretul unitar│ Valoarea │ │ │marca, profil, │ │ │ │ │ │ │ │ │ dimensiune) │ │ │ │ │ │ │ ├────┼───────────────┼────────┼───┼───┼──────────┼─────────────┼───────────────┤ ├────┼───────────────┼────────┼───┼───┼──────────┼─────────────┼───────────────┤ ├────┼───────────────┼────────┼───┼───┼──────────┼─────────────┼───────────────┤ ├────┼───────────────┼────────┼───┼───┼──────────┼─────────────┼───────────────┤ ├────┼───────────────┼────────┼───┼───┼──────────┼─────────────┼───────────────┤ ├────┼───────────────┼────────┼───┼───┼──────────┼─────────────┼───────────────┤ ├────┼───────────────┼────────┼───┼───┼──────────┼─────────────┼───────────────┤ ├────┼───────────────┼────────┼───┼───┼──────────┼─────────────┼───────────────┤ ├────┼───────────────┼────────┼───┼───┼──────────┼─────────────┼───────────────┤ ├────┼───────────────┼────────┼───┼───┼──────────┼─────────────┼───────────────┤ ├────┼───────────────┼────────┼───┼───┼──────────┼─────────────┼───────────────┤ ├────┼───────────────┼────────┼───┼───┼──────────┼─────────────┼───────────────┤ ├────┼───────────────┼────────┼───┼───┼──────────┼─────────────┼───────────────┤ ├────┼───────────────┼────────┼───┼───┼──────────┼─────────────┼───────────────┤ ├────┼───────────────┼────────┼───┼───┼──────────┼─────────────┼───────────────┤ ├────┼───────────────┼────────┼───┼───┼──────────┼─────────────┼───────────────┤ ├────┼───────────────┼────────┼───┼───┼──────────┼─────────────┼───────────────┤ ├────┼───────────────┼────────┼───┼───┼──────────┼─────────────┼───────────────┤ ├────┼───────────────┼────────┼───┼───┼──────────┼─────────────┼───────────────┤ ├────┼───────────────┼────────┼───┼───┼──────────┼─────────────┼───────────────┤ ├────┴────────────┬──┴────────┴───┴───┴────┬─────┴─────────┬───┴───────────────┤ │Data si semnatura│ Sef compartiment │ Gestionar │ Primitor │ │ ├────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ └─────────────────┴────────────────────────┴───────────────┴───────────────────┘ 14-3-4/aA

CALCUL ECONOMIC ŞI STATISTIC

1

1. DOCUMENTE DE EVIDENŢĂ OPERATIVĂ IN UNITĂŢILE DE TURISM ŞI ALIMENTAŢIE
1.1. Noţiuni introductive privind documentele evidenţă operativa de

Documentele de evidenţă operativă sunt acte scrise, întocmite pentru operaţiile economice sau financiare la locul şi în momentul efectuării lor, cu scopul de a dovedi existenţa acestor operaţii. In documentele de evidenţă sunt consemnate datele, informaţiile circuitului economic al patrimoniului întreprinderii. Documentele sunt importante pentru că: > reprezintă bază pentru efectuarea înregistrărilor contabile; > întâlnesc efectuarea controlului economic şi financiar pentru apărarea patrimoniului; > pot fi folosite ca mijloc de probă în justiţie; > ajută la întocmirea unor documente ce se înregistrează în contabilitate. 1.2. Tipuri de documente de evidenţa operativa Documentele de evidenţa operativa utilizate în unităţile de turism sunt:  aviz deînsoţire a mărfii:  factura;  chitanţa;  fişa de magazie;  nota de plată;  bon de consum;  monetar;  raport de gestiune;  diagrama locurilor libere şi ocupate;  comenzi de rezervare;  borderou de predare;  declaraţie de inventar. După regimul de tipărire si utilizare, documentele de evidenţa operativă grupează în:  documente cu regim special;  documente fără regim special;  documente cu reglementări exprese. Documente cu regim special Principalele formulare folosite în cadrul unităţilor de turism sunt:  aviz de însoţire a mărfii;  factura;  chitanţa. Documente fără regim special Principalele formulare folosite în cadrul unităţilor de turism sunt:  nota de recepţie;  bon de consum;  fişa de magazie;  monetarul;  nota de plată;  declaraţie de inventar.
2

Documentele de evidenţă operativă utilizate în unităţile de alimentaţie publică pot fi:  aviz de însoţire a mărfii;  factura;  chitanţa;  fişa de magazie;  nota de plată;  registrul stocurilor;  bon de consum;  nota de comandă;  borderou; În cele ce urmează sunt prezentate cele mai utilizate documente: Avizul de însoţire a mărfii Acest document se întocmeşte manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, în trei exemplare, de către compartimentul de desfacere, atunci când, din motive obiective, nu se poate întocmi factura, cu menţiunea „urmează factura". In cazul transferului de bunuri între gestiunile aceleiaşi unităţi, dispersate teritorial, avizul de însoţire a mărfii va purta menţiunea „nu se facturează". Factura Factura se întocmeşte manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, în trei exemplare, la livrarea produselor, prestării lucrărilor sau serviciilor, de către compartimentul de desfacere, pe baza dispoziţiei de livrare, a avizului de însoţire a mărfii, sau a altor documente similare. Se întocmeşte de către unităţile plătitoare de TVA, iar factura de către unităţile neplătitoare de TVA. Chitanţa Chitanţa se întocmeşte în două exemplare de către casier, care semnează de primirea sumei respective. Se înregistrează în Registrul de casă şi contabilitate. Circulă la plătitor (exemplarul 1, cu ştampila unităţii), iar exemplarul 2 rămâne în carnet, drept document de verificare a operaţiunilor efectuate în registrul de casă. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil. Fişa de magazie (cod 14-3-8 ) Acest document se întocmeşte pentru flecare material, într-un exemplar, de către: compartimentul financiar-contabil la deschiderea fişei şi la verificarea înregistrărilor. Se ţine la un loc de depozitare a bunurilor materiale, pe feluri de materiale, ordonate pe conturi, grupe, eventual subgrupe sau în ordine alfabetice Pentru bunurile materiale primite spre prelucrare de la terţi sau în custodie se întocmesc fişe distincte. Persoanele desemnate de la compartimentul financiar - contabil verifică inopinant, cel puţin o dată pe lună, modul în care se fac înregistrările în fişele de magazie. Inregistrările în fişele de magazie se fac document cu document. Stocul se poate stabili după fiecare operaţiune înregistrată, dar în mod obligatoriu zilnic. Bonul de predare, transfer, restituire Acest document se întocmeşte în doua exemplare atât în cazul utilizări ca bon de predare a produselor la depozit, cat şi în cazul utilizări ca bon de transfer între doua gestiuni aflate în incinta aceleiaşi unităţi şi ca în cazul bonului de restituire. Este un document justificativ de înregistrare în evidenţa a magaziei şi în contabilitate. Monetarul Documentul se întocmeşte în doua exemplare, predând numerarul şi Monetarul casierului central. Este un document justificativ pentru descărcarea gestiunii de mărfurile vândute. Monetarul este un document
3

cu regim special. Bonul de consum (cod 14-3-4A) Serveşte ca document de eliberare din magazie pentru consum a unui singur material, respectiv a mai multor materiale, după caz (obiecte de inventar din gestiunea hotelăriei). Este document justificativ de scădere din gestiune cu materialele eliberate, document justificativ de înregistrare în evidenţa magaziei şi în contabilitate. Bonul de consum circula la persoanele autorizate să semneze pentru acordarea vizei de necesitate (ambele exemplare), la persoanele autorizate sa aprobe folosirea altor materiale, în cazul materialelor înlocuitoare la unităţile economice. Circulă şi la magazia de materiale, pentru eliberarea cantităţilor prevăzute, semnându-se de predare de către gestionar şi de primire de către delegatul care primeşte materialele (ambele exemplare), precum şi la compartimentul financiar-contabil, pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitatea sintetică şi analitică (ambele exemplare). La unităţile economice, exemplarul 1 circulă la contabilitatea materialelor, ce document de scădere din gestiune, iar exemplarul 2 serveşte la înregistrarea în contabilitate a costurilor. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil. Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul: - denumirea unitatii; - denumirea formularului; - produs/lucrare (comanda); norma; bucati lansate; - numarul documentului; data eliberarii (ziua, luna, anul); numarul comenzii; - denumirea materialului (inclusiv sortimentul, marca, profilul, dimensiunea); cantitatea necesara; U/M; cantitatea eliberata; pretul unitar; valoarea; - data si semnatura gestionarului si a primitorului. Declaraţie de inventar Declaraţia de inventar este un document tipizat care se utilizează în momentul efectuării inventarierii fiind luată gestionarului în momentul începerii acestei activităţi de către comisia de inventariere. Ea se găseşte în carnete format A5, tipărită pe ambele feţe, în blocuri a 100 de file. Nota de recepţie şi constatare de diferenţe Se întocmeşte în două exemplare, la locul de depozitare sau în unitatea cu amănuntul, pe măsura efectuării recepţiei. Este un document justificativ pentru intrarea în gestiune şi înregistrarea în contabilitate. Lista zilnica de alimente Serveste ca: - document de stabilire a cantitatii limita dintr-un material sau pentru mai multe materiale necesare executarii unui produs (comanda) sau unei lucrari; - document de eliberare succesiva a aceluiasi fel de material pentru acelasi produs (comanda sau lucrare); - document justificativ de scadere din gestiune; - document de stabilire a economiilor sau depasirilor de materiale; - document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate. Se intocmeste in doua exemplare, la inceputul lunii sau lansarii produsului (comenzii) sau lucrarii, de compartimentul de planificare (tehnic) sau de lansare, pe baza programului de productie si a consumurilor normate. In cazul fisei limita de consum, daca in cursul lunii se produc modificari in programul de productie, compartimentul de planificare (tehnic) sau de lansare modifica, in mod corespunzator, cantitatea limita de material (col. "i"), inscriind in col. "d" cantitatea care se suplimenteaza sau se scade. Daca in urma schimbarilor intervenite in programul de productie nu se mai foloseste materialul initial, se recalculeaza cantitatea limita corespunzatoare productiei executate pana in acel moment, emitandu-se o noua fisa. In cazul cand in cursul lunii se fac inlocuiri intamplatoare cu alte materiale pentru care se intocmesc
4

bonuri de consum distincte, se corecteaza cantitatea limita (col. "i"), inscriindu-se in coloanele respective (col. "g" si "h") numarul bonului de consum si cantitatea eliberata. Eliberarile de materiale se inregistreaza in fisele de magazie la terminarea executarii produsului, lucrarii sau la inchiderea comenzii (daca acestea se termina in cursul lunii) sau la sfarsitul lunii. Valoarea economiilor sau depasirilor de materiale se completeaza la unitatile unde nu exista productie neterminata. In cazul in care, in cursul lunii, se fac inlocuiri intamplatoare cu alte materiale decat cele stabilite la intocmirea documentului, coloanele rezervate materialului inlocuit se bareaza. De asemenea, in rubrica "Diminuare" se inscrie cantitatea cu care se corecteaza cantitatea limita initiala, iar pentru materialul inlocuitor se utilizeaza un alt grup de coloane libere. Circula: - la persoanele autorizate sa semneze pentru acordarea vizei de necesitate (ambele exemplare); - la persoanele autorizate sa aprobe inlocuirea, suplimentarea sau diminuarea cantitatilor de materiale cu ocazia modificarii programului de productie (ambele exemplare); - la magazia de materiale, pentru inscrierea cantitatilor eliberate, semnandu-se de delegatul care primeste materialele (exemplarul 1); - la sectie, atelier etc. pentru a fi folosite ca cerere de materiale si situatie a eliberarilor in cadrul cantitatii limita, semnandu-se de gestionarul magaziei predatoare (exemplarul 2); - la compartimentul financiar-contabil pentru inregistrare in contabilitatea sintetica si analitica (ambele exemplare). Primul exemplar se utilizeaza ca document de scadere din gestiune, iar al doilea exemplar pentru inregistrarea in contabilitate a costurilor. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil (ambele exemplare). Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul: - denumirea, numarul si data (luna, anul) intocmirii formularului; - denumirea unitatii; - predatorul; - primitorul; - numarul comenzii/codul produsului; - denumirea materialului (inclusiv sortimentul, marca, profilul, dimensiunea); U.M.; cantitatea eliberata; pretul unitar; valoarea; - semnatura de predare-primire; - cantitatea conform productiei realizate; cantitate consumata; - economii (-) depasiri (+) cantitative; valoarea economiilor sau depasirilor.

2. SELECTAREA, COMPLETAREA SI INTERPRETAREA DOCUMENTELOR DE EVIDENŢĂ OPERATIVĂ ÎN UNITĂŢILE DE ALIMENTAŢIE
2.1. Selectarea documentelor de evidenţa operativa în funcţie de operaţiile economico-financiare din unităţile de alimentaţie 2. 1. 1. Restaurant Bucătăria restaurantului Gestionarul întocmeşte zilnic Planul producţiei culinare, document cantitativ care exprima stocul de preparate culinare. Materiile prime necesare se procură: > de la depozitul de materii prime, caz în care de întocmeşte Bon de predare, transfer, restituire, prin care se descarcă gestiunea depozitului şi se încarcă gestiunea bucătăriei; > direct de la furnizor, fiind însoţite de Factură, Aviz de însoţire a mărfii; > de pe piaţa agroalimentară, fiind întocmit un Borderou de achiziţii, Materialele consumabile se procură de la depozitul de materiale, eliberate pe bază de Bon de consum. Pe baza acestor documente are loc încărcarea gestiunii bucătăriei cu mărfurile şi materiale consumabile
5

intrate, înregistrate în Raportul de gestiune. Preţul final al unui produs finit se determină pe baza Reţetarului/Sortimentului care se întocmeşte întrun singur exemplar, la fiecare schimbare de preţ. Aceasta se calculează pe zece porţii, pe baza unei reţete gastronomice, care specifică cantităţile de materii prime necesare preparării produsului finit. Pentru semipreparatele realizate în producţie se întocmeşte un Proces verbal de transformare, care specifică materiile prime necesare şi preţul acestora, în scopul calculării preţului final al semipreparatului. Barul restaurantului Mărfurile care se desfac prin bar se procură de la depozit, caz în care acestea sunt însoţite de Bon de predare, transfer, restituire. Se întocmeşte Fişa de evidenţa stocurilor care are rolul unui inventar de predare-primire a stocurilor de mărfuri rămase la sfârşitul programului de lucru. Vânzarea preparatelor sau mărfurilor către consumatorii individuali se face prin ospătari. După preluarea comenzilor de la consumatori, ospătarii le transmit secţiei gestionare (bucătărie sau bar). Pentru preparatele sau mărfurile preluate de la acestea, ei întocmesc Bonuri de marcaj din carnete distincte pe secţii, document justificativ al ieşirilor din gestiune şi al vânzărilor de mărfuri. Bonul de marcaj cuprinde numele ospătarului, secţia, felul, cantitatea şi valoarea mărfurilor la preţuri de vânzare ale categoriei de local. Este emis în două exemplare, unul rămâne gestionarului (bucătăriei sau barului) care eliberează marfa, iar celălalt se păstrează în casa de marcaj. Încasarea banilor pentru mărfurile vândute se face pe baza Notei de plata întocmită în două exemplare, din care unul se dă clientului, iar celălalt rămâne la ospătar. Încasarea se poate face nu numai în numerar, ci şi prin virament, pe baza filelor CEC din carnete cu limită de sumă, sau în cont, prin recepţia hotelurilor. La sfârşitul programului flecare ospătar centralizează datele din Bonurile de marcaj şi Notele de plată în Borderoul de încasări şi plaţi cu defalcarea desfacerii pe secţii (pentru descărcarea gestiunii acestora) şi pe modalităţi de încasare a banilor. In cazul vânzării cu încasare în numerar, acesta se depune la caseria centrală a societăţii pe baza Monetarului. Un exemplar semnat de casierul general se restituie şefului de unitate, care înregistrează pe baza lui ieşirile de mărfuri în Raportul de gestiune. Se întocmeşte Centralizatorul vânzărilor zilnice. La casieria centrală, încasările se înscriu într-o chitanţă centralizatoare care se înregistrează în Registrul de casă. Un exemplar al chitanţei de predare a banilor se transmite la compartimentul financiar contabil. Aici se confrunta cu Monetarul şi Raportul de gestiune trimise de gestionar şi se întocmeşte Centralizatorul vânzărilor şi încasărilor pe întreaga întreprindere. Acesta serveşte pentru înregistrarea în contabilitate a vânzărilor mărfurilor, încasării banilor şi a eventualelor diferenţe de casa. 2.1.2. Bar de zi şi bar de noapte Barul de zi şi barul de noapte sunt unităţi care se aprovizionează cu mărfuri ce se vând în aceeaşi stare, cu organizarea consumului pe loc. Aprovizionarea cu mărfuri se face direct din depozit, fiind întocmit Bon de predare, transfer, restituire de către gestionarul depozitului. Pe baza acestora se înregistrează intrările de mărfuri în Raportul de gestiune. După preluarea comenzilor de la consumatori, ospătarii le transmit la bar. Pentru mărfurile preluate de la bar, ei întocmesc Bonuri de marcaj, document justificativ al ieşirilor din gestiune şi al vânzărilor de mărfuri. Documentul este emis în două exemplare, unul rămâne la gestionarul barului care eliberează marfa, iar celălalt în carnet.
6

Încasarea banilor pentru mărfurile vândute se face pe baza Notei de plata întocmită în două exemplare de către ospătar, din care unul se dă clientului, \ar celălalt rămâne la acesta. Se întocmeşte Centralizatorul vânzărilor zilnice. La sfârşitul programului fiecare ospătar centralizează datele din Bonurile de marcaj şi Notele de plată în Borderoul de încasări şi plăţi (pentru descărcarea gestiunii). Numerarul se depune la casieria centrală a societăţii pe baza Monetarului întocmit în două exemplare. Un exemplar semnat de casierul general se restituie şefului de unitate, care înregistrează pe baza lui ieşirile de mărfuri în Raportul de gestiune. Se întocmeşte Fişa de stocuri care are rolul unui inventar de predare-primire a stocurilor de mărfuri rămase la sfârşitul programului de lucru. Calculul preţului final al băuturilor preparate se întocmeşte pe baza Reţetarului/Sortiment, document întocmit intr-un singur exemplar, în care se specifică modul de preparare al băuturilor. 2.1.3. Laborator Spre deosebire de celelalte unităţi de alimentaţie publică, laboratorului îi este specifică producţia. Laboratorul are gestiune separată de cofetărie, restaurant, bar, transferân-du-le acestora produsele finite în vederea vânzării către consumatorii finali. Documentele specifice activităţii laboratorului de cofetărie se diferenţiază pe faze ale acestei activităţi: > de aprovizionare cu materii prime; > producţie şi desfacere. Aprovizionarea cu materii prime se realizează din depozit, caz în care se întocmeşte Bon de predare, transfer, restituire de către gestionarul depozitului. In faza de producţie se înregistrează cheltuielile de fabricaţie ale laboratorului. Cheltuielile cu materiile prime se înregistrează pe baza Normelor de consum din reţetele de fabricaţie, corespunzător producţiei realizate. In acest scop se ponderează cantitatea de produse finite obţinută cu preţul de materie primă antecalculat pentru fiecare produs (se consideră că laboratorul nu are producţie neterminată sau stocată datorită gradului de perisabilitate realizat al produselor de cofetărie şi patiserie). Pornind de la ideea respectării normelor de consum ale materiilor prime conform reţetelor de fabricaţie, gestiunea laboratorului se descarcă cu suma reieşită din calcul. Alte documente folosite în activitatea de producţie propriu-zisă sunt Bonurile de consum de materiale, Facturile pentru servicii prestate de terţi. In faza de desfacere a produselor finite apar documente specifice destinaţiei produselor şi anume: > nota de predare – transfer - restituire, pentru transferul produselor către unităţile proprii (cofetărie, restaurant, bar de zi, bar de noapte); > aviz de însoţire a mărfii, pentru produsele transferate sectorului administrativ pentru protocol; > factură, pentru vânzarea produselor către terţi. Pe baza documentelor primare menţionate se întocmeşte Centralizatorul produselor finite livrate de laborator. Acesta serveşte înregistrării consumului de materii prime în contabilitate; particularitatea sa constă în faptul ca produsele transferate sunt evaluate la: > preţ de materie prima necesar înregistrării consumului de materii prime; > preţ de vânzare al laboratorului la care se înregistrează venitul din vânzare; > preţ de vânzare al unităţii primitoare, la care se înregistrează intrarea mărfii în caz de transfer. În cadrul laboratorului evidenta operativa se realizează: > pe de o parte pentru materia prima; > pe de alta parte pentru produsele finite planificate a se fabrica şi deja realizate. Cantităţile de produse planificate şi fabricate se evidenţiază cu ajutorul Planului de producţie a laboratorului. Se întocmeşte zilnic de gestionarul laboratorului şi cuprinde cantitatea de produse planificata, cantitatea fabricata şi eventual cea rămasa în stoc.
7

Consumul de materii prime se urmăreşte operativ cu ajutorul: > centralizatorului de produse finite realizate; > situaţiei privind consumul pentru producţia realizată; > situaţiei comparative a consumurilor normale şi efective. 2.1.4. Cofetărie Încasările aferente produselor vândute au loc în numerar; la sfârşitul programului se întocmeşte Monetarul. Pe baza acestuia, numerarul se depune la casieria centrală a societăţii. Aprovizionarea cu mărfuri pentru cofetărie se face: > direct de la laborator, caz în care ele sunt însoţite de Bon de predare, transfer, restituire; > de la furnizori, când sunt însoţite de Factură, Aviz de însoţire a mărfii, pe baza cărora se întocmeşte Nota de recepţie si constatare de diferenţe. Materialele consumabile se procură de la depozitul de materiale, fiind însoţite de Bonul de consum. Un exemplar semnat de casierul central revine şefului de unitate, care, pe baza acestuia înregistrează ieşirile de mărfuri în Raportul de gestiune. Evidenta operativă se ţine cu ajutorul Raportului de gestiune, în care se consemnează: > soldul la început de perioadă, separat pentru marfă şi pentru ambalaje; > intrările de marfă pe baza de documente: Aviz de însoţite, Factură, Notă de recepţie şi constatare diferenţe, Proces verbal etc; > vânzări de mărfuri şi ambalaje, în funcţie de modalitatea de vânzare (Monetar, Factura, Aviz de expediţie), > soldul la sfârşitul zilei separat pentru mărfuri şi pentru ambalaje. 2.2. Completarea şi interpretarea documentelor de evidenţa operativa

Deţinerea valorilor materiale şi băneşti în unitate precum şi efectuarea de operaţii economice se înregistrează în documente contabile. Întocmirea documentelor se realizează cu respectarea normelor legale specifice. Înscrierea datelor în documente se face cu cerneală, cu pastă de pix albastră, cu maşina de scris sau cu ajutorul tehnicii de calcul. La întocmirea manuală a documentelor, datele se trec clar, citeţ, fără îngroşări sau ştersături şi fără a lăsa spaţii libere între rânduri. După terminarea completării, spaţiul lăsat liber se barează. In cazul utilizării echipamentelor informatice pentru întocmirea documentelor se va respecta conţinutul de informaţii prevăzut în formularele tipizate. Pentru fiecare operaţie economică se întocmeşte câte un model de document aferent conţinutului operaţiei. In funcţie de rol si destinaţie, documentele se întocmesc în unul sau mai multe exemplare. Când avem mai multe exemplare, ele trebuie sa fie notate cu acelaşi număr de ordine. Normele legislative prevăd că pentru obţinerea mai multor exemplare la formularele cu regim special trebuie să se folosească hârtie autocopiativă securizată. Lipsa documentelor care să ateste natura şi provenienţa bunurilor, atât în timpul transportului cât şi la locurile de depozitare, în momentul controlului efectuat de organele abilitate se sancţionează potrivit legislaţiei în vigoare şi se confiscă bunurile respective, acestea fiind considerate bunuri fără documente justificative de provenienţă. La întocmirea manuală a documentelor băneşti se au în vedere unele particularităţi, pentru a evita modificări ilegale. De aceea se respectă următoarele reguli: > luna se trece în litere şi anul în cifre (exemplu: 14 martie 2005); > suma în cifre se barează cu două linii înainte şi după scrierea cifrei (exemplu: =400=); > suma în litere se trece într-un singur cuvânt iar spaţiul rămas liber din caseta tipizată se barează pentru a nu se efectua adăugări (exemplu: patrusutelei). Prin urmare, documentele se întocmesc corect şi complet astfel încât să cuprindă toate informaţiile necesare identificării operaţiilor economice. Verificarea documentelor are ca obiective respectarea regulilor de întocmire, corectitudinea si realitatea datelor înscrise în documente. Verificarea se face sub trei aspecte:
8

Verificarea formei documentului se refera la modul cum s-au respectat regulile de întocmire: > daca s-au utilizat formularele corespunzătoare; > dacă s-au completat respectând toate regulile; > dacă s-a semnat documentul de persoanele autorizate; > dacă au avut loc ştersături sau corectări fără a fi certificate. Verificarea calculelor aritmetice constă în controlul preluării corecte în documente a datelor cifrice şi a efectuării corecte a calculelor. Verificarea de fond a documentului se refera la realitatea, necesitatea, oportunitatea si legalitatea operaţiilor economice consemnate în document. Prin verificarea realităţii operaţiei economice se urmăreşte dacă operaţia cuprinsă în document s-a produs efectiv şi nu există incertitudinea ca documentul este întocmit fals (ex: se confruntă suma plătită pentru achiziţia unor mărfuri cu cantitatea de mărfuri primită cu efectuarea op.). Necesitatea operaţiei se refera la aprecierea utilităţii ei pentru întreprindere (ex: se verifică concordanţa structurii mărfurilor aprovizionate cu cea a vânzătorilor). Oportunitatea apreciază daca operaţia s-a produs la momentul necesar agentului economic (ex: efectuarea cheltuielilor pentru publicitate peste posibilităţile financiare ale întreprinderii). Legalitatea operaţiei se apreciază prin raportarea ei la actele normative care reglementează acea operaţie (ex: acordarea de împrumuturi altor întreprinderi fără a avea la bază contractul încheiat între cei doi agenţi economici).

3. CALCULUL PRETULUI DE COST INFORMATIV
3.1. Generalităţi Cand se realizează un produs nou, se calculează un pret de cost informativ care ajuta la stabilirea unui pret de vânzare cu profit. Aceasta, pentru ca produsul trebuie vândut inainte de a se incheia costurile de către contabilitate. Acest pret de cost informativ, se realizează de către tehnolog (sef de formaţie), care stabileşte reţeta de fabricaţie si este informat de preţul unitar, fara TVA, al tuturor ingredientelor; deci poate calcula costul materiilor prime si materialelor folosite. Cunoaşte, de asemenea, cantitatea de produs care rezulta. De la contabilitate, se informează asupra cheltuielilor intr-o luna anterioara, adică: > valoarea materiilor prime; > salarii; > taxe si impozite; > cheltuieli generale (detaliate) Totalul acestor cheltuieli se imparte la valoarea ingredientelor si afla o cifra (numita coeficient) care arata de cate ori este mai mare costul de producţie fata de aceasta valoare. Aceasta cifra este determinata informativ, deoarece nu tine seama de complexitatea manoperei, dar ajuta la calcularea costului de producţie, cand se introduce un sortiment nou sau se modifica preţul de cumpărare al vreunui ingredient. Valoarea ingredientelor inmultita cu aceasta cifra (coeficient) da indicaţii asupra costului de producţie. Preţul de vânzare se stabileşte tinand cont de TVA si de profitul produs. Din date practice, aceasta cifra variază, pentru patiserii - cofetarii si bucatarii intre 2,5 si 3,5. Este necesar sa se faca si o detaliere a cheltuielilor generale pentru a se vedea daca in luna respectiva nu s-au efectuat cheltuieli anuale sau semestriale, pe care tehnologul trebuie sa le aiba in vedere. Acest calcul informativ vine in sprijinul producţiei in direcţia vânzării imediate a unor produse sau sortimente, asigurandu-se ca realizează si un profit controlabil pana la definitivarea costurilor prin calcule contabile. Date luate in calculul profitului: CMP = cost materii prime si materiale trehnologice fara TVA; CP = cost producţie (se calculează inmultind costul materiilor prime si al materialelor fara TVA cu coeficientul cheltuielilor pentru a le transforma in produs); PV = pret vânzare, propus; P = profitul se calculează astfel:
9

P = (PV – TVA) - CP Profitul se calculează in procente. 3.2. Exemplu de calcul Vinete umplute Pret de cost informativ Produs rezultat = 1,500 kg = 10 portii Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. Materii prime si materiale Vinete Ciuperci Ceapa Vin Ulei Usturoi Patrunjel verde Pesmet Sare Piper Total Cantitate Kg (L) 1,500 0,850 0,500 0,100 0,150 0.050 0,050 0,100 0,020 0,002 Pret unitar fara TVA (lei) 1,300 6,000 1,500 3,000 4,500 0,700 0,500 2,500 1,000 134,5 Valoare totala fara TVA (lei) 1,950 5,100 0,750 0,300 0,700 0,035 0,500 0,250 0,020 0,269 9,874

- Cost materii prime si materiale trehnologice fara TVA: CMP = 9,874 lei - Cost producţie (se calculează inmultind costul materiilor prime si al materialelor fara TVA cu coeficientul cheltuielilor pentru a le transforma in produs - pentru restaurante coeficientul este 3). CP = 9,874 x 3 = 29,622 lei/10portii CP = 29,622 : 10 = 2,96 lei/portie - Pret vânzare, propus: PV = 6 lei/portie - Profitul se calculează astfel: P = (PV – TVA) – CP P = (6 – 6 x 0,19) – 2,96 = 1,9 lei/portie - Profitul se exprima in procente: 6 lei...............1,9 lei 100 lei........... X X = 31,6 P = 31,6 %

1

ANEXE
A.1. Aviz de însoţire a mărfii
Furnizor S.C. MOVA SRL (denumirea, forma juridică) Nr. de înmatriculare în Registrul Comerţului/anul J12/2514/P2 Nr. de înregistrare fiscală R58695P5 Sediul (localitatea str. nr.) CLUJ-NAPOCA, str. Mărăşeşti nr. 9 Judeţul CLUJ Contul 2511000052521636 Banca TRANSILVANIA Cumpărător S.C CLARUS SRL (denumirea, forma juridica) Nr. de înmatriculare în Registrul Comerţului/anulJ12/58PP/P4 Nr. de înregistrare fiscală R5953539 Sediul (localitatea, str., nr.) ALBA IULIA, str. Mioriţei, nr. 15 Judeţul ALBA Contul 2511.1-130.1/ROL Banca BCR ALBA

AVIZ DE ÎNSOŢIRE A MĂRFII

Nr. 006458 Data 14.06.2005 (ziua,luna,anul)

Nr. Crt.

SPECIFICAŢIA (produse, ambalaje etc)

U.M.

Cantitatea livrată

Preţul unitar (fără TVA) -lei-

Valoare -lei-

0 1 1 Apă DORNA 2 Suc de portocale 3 Apă minerală ZIZIN

2 Bax Nav. Sticle

3 1.000 200 1.000

4 5 7 1

5 5.000 1.400 1.000

1

Semnătura şi Data privind expediţia Numele delegatului POP IO AN ştampila furnizorului Buletin/cartea de identitate Seria BX Nr. 625397 eliberat/ă Poliţia Alba Mijlocul de transport auto nr. AB02GJS Explicaţia s-a efectuat în prezenţa noastră la data de 14.06.2005 ora 10 Semnăturile Pop Ioan

TOTAL

7.400

A.2. Factura fiscala Furnizor SC ALFA SRL Nr. înmatriculare la oficiul Registrului Comerţului/anul: J40/281/2005 Nr. de înreg. fiscală:R358462 Sediul (localitate, str. ,nr.)Sibiu, str. Verde nr.2 Judeţul Sibiu Contul 2511.1.1-3377/Rol Banca BCR Cumpărător SC ANA SRL Nr. înmatriculare la oficiul Registrului Comerţului/anul: J40/547/2005 Nr. de înreg. fiscală: R246581 Sediul (loc, str. ,nr.) Sibiu, str. Apei, nr.4 Judeţul Sibiu Contul 2511.1.1-2276/Rol Banca BCR FACTURA FISCALA Nr. 002657 Data 15.11.2005 U.M. Cantitatea Preţ unitar (fără T.V.A.) -lei4 3

Nr. crt. 0 1

Denumirea produselor sau a serviciilor 1 Zahăr

Valoarea -lei5 60 60

Valoarea T.V.A. -lei6 11,40 11,40

2 kg

3 20

Semnătura şi ştampila furnizorului

Date privind expediţia Numele delegatului Radu loan Buletin Seria AX Nr 142650

TOTAL Din care: Accize

1

Eliberat pol. Sibiu Mijlocul de transport auto nr. SB 05 HFN Expedierea s-a făcut in prezenţa noastră la data de 15.11.2005 Semnăturile

Semnătura de primire

Total de plată 71.40

A. 3. Monetar

1

A.4. Chitanţa
1

A.5. Fişa de magazie
1

__________________________________________________________________________ | | | | |................| FIŞĂ DE MAGAZIE | Pagina ........... | | (Unitatea) | | | |________________|___________________________________|_____________________| |Magazia |Materialul (produsul), sort., calitate, marcă, profil, dimensiune| | | | |________|_________________________________________________________________| | | U/M | Preţ unitar | | | | Cod |___________|____________________| | | | | | | | | |________|___________|____________________|______________|_________________| | Document | | | | Data şi semnătura | |____________________| Intrări | Ieşiri | Stoc | de control | | Dată | Număr | Fel | | | | | |______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________| | | | | | | | | |______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________| |______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________| |______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________| |______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________| |______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________| |______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________| |______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________| |______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________| |______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________| |______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________| 14-3-8 A5 t2

1

1

A.6. Declaraţie de inventar DECLARAŢIE DE INVENTAR S.C. ALFA SRL (Unitatea) Subsemnatul.....BUFAN VICTOR….gestionar al .....magaziei materii prime..... numit prin decizia nr. ...25... din data de ...30.11.2005... declar: 1. Toate valorile materiale şi băneşti aflate în gestiunea subsemnatului se găsesc în încăperile (locurile) ... magazia de materii prime pe. care o am în gestiune... 2.................................Pose d (nu posed) valori materiale şi băneşti aparţinând terţilor.....................................................................….. ……………………………………………………………………………………………………………… 3............................Am (nu am) cunoştinţă de existenţa unor plusuri sau minusuri în valoare (cantitate) de………………. …………………................................................................................................................………………… 4. Am (nu am) eliberat valori materiale şi băneşti fără documente legale. Beneficiar .......................................................................Beneficiar......................................................................... ....................................................Beneficiar........................................................................................... 5. Am (nu am) valori materiale nerecepţionate sau care trebuie expediate, pentru care s-au întocmit documentele aferente în cantitate de................................................................................ …………………………………………………………………………………………………………. 6...........................Am (nu am) documente de primire-eliberare care nu au fost operate în evidenţa operativă sau nu au fost predate la contabilitate............................................................................................................................ ………………………………………………………………………………………………………… 7...........................Deţi n (nu deţin) numerar din vânzarea mărfurilor aflate în gestiune, de lei................................................. 8. Ultimele documente de intrare sunt: f el...NIR...nr. ...24568...din data de...30.11.2005... fel..............nr.....................din data de...................... 9. Ultimele documente de ieşire sunt. fel...DL...nr. ...651237...din data de ...30.11.2005... fel …….nr.……….din data de................................. 10. Ultimul raport de gestiune a fost încheiat la data de ...30.11.2005...pentru perioada .0130.11.2005... 11..............................Dacă mai aveţi ceva de adăugat...nu.............................................................................................................. ………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………. Semnături DATĂ ÎN FAŢA NOASTRĂ GESTIONAR

Data...30.11.2005...ora...l0...

1

A. 8. Bon de consum UNITATEA SC SONIA SA Data eliberării Ziua 13 Luna Anul 04 2005 Cont Cantitate necesara Cod U/M Canti- Preţul Vatate unitar loaeliberata rea Produs, lucrare (comanda) BON DE CONSUM (COLECTIV)

Cod Cod Nr. comanda predător primitor Cod produs

DENUMIREA MATERIALULUI (inclusiv sort, marca, profil, dimensiune)

Debit Credit Ulei Floriol Data şi semnătura 13.04.2005 Pop Vlad 6012 3012 30 litri 30 Gestionar Opriş Vasile 4 120 Primitor Raţ Dinu

Sef compartiment 1 Rusu Ioan

2

A.9. Registrul stocurilor

A. 10. Raport de gestiune zilnic RAPORT DE GESTIUNE ZILNIC Data 11 mai 2010 Nr. crt. 1 2 Nr. document INTRĂRI 158034 686583 Explicaţii SOLD PRECEDENT Furnizor SC DANA SRL Furnizor SC LAUR SRL Mărfuri 576 914 252 Valoare Ambalaje 60 20

TOTAL INTRĂRI + SOLD VANZARI+IEŞIRI 1 355325 încasări din vânzări amănuntul 2 3 552033 221680 încasări din vânzări amănuntul

1.742 cu cu 673 471

80

Restituire de ambalaj 1.144 598

50 50 30

TOTAL VÂNZĂRI + IEŞIRI SOLD LA SFÂRŞITUL ZILEI

A. 11. Comandă

A.12. Bon de predare-transfer, restituire UNITATEA Număr document Data Ziua Luna Anul 59 08 Nr. crt. 03 2005 235 412 25 Cod U/M Cantitatea Preţ Valoarea efectivă unitar Denumirea valorilor Cont materiale (inclusiv sort, marca, profil Debitor Creditor dimensiune) Cozonac cu nucă Cozonac cu mac Total 345 345 711 711 Nr. Cod Cod comandă predător primitor Cod produs BON DE PREDARE-TRANSFER, RESTITUIRE

1 2

Buc. Buc.

10 20

5 4

50 80 130

__________________________________________________________________________ | | | | |................| FIŞĂ DE MAGAZIE | Pagina ........... | | (Unitatea) | | | |________________|___________________________________|_____________________| |Magazia |Materialul (produsul), sort., calitate, marcă, profil, dimensiune| | | | |________|_________________________________________________________________| | | U/M | Preţ unitar | | | | Cod |___________|____________________| | | | | | | | | |________|___________|____________________|______________|_________________| | Document | | | | Data şi semnătura | |____________________| Intrări | Ieşiri | Stoc | de control | | Dată | Număr | Fel | | | | | |______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________| | | | | | | | | |______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________| |______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________| |______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________| |______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________| |______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________| |______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________| |______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________| |______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________| |______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________| |______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

(verso) _____________________ | Pagina ....... | ____________________________________________________|_____________________| | Document | | | | Data şi semnătura | |____________________| Intrări | Ieşiri | Stoc | de control | | Dată | Număr | Fel | | | | | |______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________| | | | | | | | | |______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________| |______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________| |______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________| |______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________| |______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________| |______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________| |______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________| |______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________| |______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________| |______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

┌────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────┐ │Unitatea ..................... │ │ │ LISTA ZILNICA DE ALIMENTE │ Sef compartiment │ │Cantina │ │ ├───────┬────────┬────────┬───────────────────────────┬──────┴────┬───────────┬───────┬───────┤ │Efectiv│Alocatie│Drepturi│Recapitulatia cheltuielilor│ Mese │Dimineata*)│Pranz*)│Seara*)│ │la masa│- lei - │- lei - │ pentru hrana │ servite │ │ │ │ ├───────┼────────┼────────┼─────────┬────────┬────────┼───────────┼───────────┼───────┼───────┤ ├───────┼────────┼────────┤Economii │ │ │ │ │ │ │ ├───────┼────────┼────────┤ sau │Economii│Depasiri│ Efectiv │ │ │ │ ├───────┼────────┼────────┤depasiri │ │ │ la │ │ │ │ │ │ │ │ de │ │ │ hrana │ │ │ │ │ │ │ │alocatie │ │ │ │ │ │ │ ├───────┼────────┼────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────┼───────────┼───────┼───────┤ ├───────┼────────┼────────┤ De la │ │ │ │ │ │ │ ├───────┼────────┼────────┤inceputul│ │ │ Portii │ │ │ │ ├───────┼────────┼────────┤perioadei│ │ │ preparate │ │ │ │ ├───────┼────────┼────────┤(1.l ) │ │ │ │ │ │ │ ├───────┼────────┼────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────┼───────────┼───────┼───────┤ ├───────┼────────┼────────┤ Pe zi │ │ │Distribuite│ │ │ │ ├───────┼────────┼────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────┼───────────┼───────┼───────┤ ├───────┼────────┼────────┤La finele│ │ │ Ramase │ │ │ │ │ │ │ │perioadei│ │ │ │ │ │ │ ├───────┼────────┼────────┼─────────┴────────┴────────┴───────────┴───────────┴───────┴───────┤ ├───────┼────────┼────────┤ │ ├───────┼────────┼────────┤ │ ├───────┼────────┼────────┤ Aprobat Vizat, │ ├───────┼────────┼────────┤ ...................... Compartiment financiar-contabil │ │Total │ │ │ ............................... │ ├───────┴────────┼────────┤ │ │Consum efectiv │ │ │ │- lei │ │ │ ├──────────────┬─┴────────┴─┬────────────┬──────────┬──────────┬─────────────┬────────────────┤ │Regim numarul │ Efectiv │ Dimineata │ Ora 10 │ Pranz │ Ora 16 │ Seara │ ├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┤ ├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┤ ├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┤ └──────────────┴────────────┴────────────┴──────────┴──────────┴─────────────┴────────────────┘ 14-3-4/dA t2 *) Nu se completeaza de catre unitatile sanitare. (verso) ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ ALIMENTE │ ├────────┬───────────────┬──────────┬──────────┐ │ │ Numar │Data eliberarii│ │ │ │ │document├────┬─────┬────┤ Predator │ Primitor │ │ │ │Ziua│Luna │Anul│ │ │ │ ├────────┼────┼─────┼────┼──────────┼──────────┤ │ ├────────┴┬──┬┴──┬──┴────┴─────┬────┴─┬────────┼─────────┬──┬───┬─────────────┬──────┬────────┤ │ │ │ │ Cantitatea │ │ │ │ │ │ Cantitatea │ │ │ │Denumirea│U/│Cod├──────┬──────┤ Pret │Valoarea│Denumirea│U/│Cod├──────┬──────┤ Pret │Valoarea│ │ │M │ │Soli- │Elibe-│unitar│ │ │M │ │Soli- │Elibe-│unitar│ │ │ │ │ │citata│ rata │ │ │ │ │ │citata│ rata │ │ │ ├─────────┼──┼───┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──┼───┼──────┼──────┼──────┼────────┤ ├─────────┼──┼───┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──┼───┼──────┼──────┼──────┼────────┤ ├─────────┼──┼───┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──┼───┼──────┼──────┼──────┼────────┤ ├─────────┼──┼───┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┴──┴───┴──────┴──────┴──────┴────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │1. TOTAL │ ├─────────┼──┼───┼──────┼──────┼──────┼────────┼──────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │2. Lista suplimentara nr. │ ├─────────┼──┼───┼──────┼──────┼──────┼────────┼──────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │3. Alimente restituite cu nota nr. │ ├─────────┼──┼───┼──────┼──────┼──────┼────────┼──────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │4. Portii ramase │ ├─────────┼──┼───┼──────┼──────┼──────┼────────┼──────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │5. Ambalaje primite bon nr. │ ├─────────┼──┼───┼──────┼──────┼──────┼────────┼──────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │6. Ambalaje restituite bon nr. │ └─────────┴──┴───┴──────┴──────┴──────┴────────┴──────────────────────────────────────────────┘ Intocmit, Gestionar, Bucatar, Confirmat, Calculat,