You are on page 1of 5

Crile canonice profetice 1. Profetismul in general a. Numirea i definiia Profetismul este o instituie religioas specific poporului Israel.

Aceast instituie a fost fgduit inc in Deuteronom 17,15-22. A inceput a se dezvolta odat cu Samuel i a durat pan in timpul lui Neemia (mijlocul secolului V). Profeii au indeplinit un rol deosebit in viaa poporului biblic. Cuvantul profet () deriv de la i inseamn mai intai a vorbi pentru altul, in locul altuia, a fi interpret al cuvintelor altuia. La muli Sfini Prini i Scriitori bisericeti, ca Sfantul Ioan Hrisostom, Grigorie cel Mare, Sfantul Vasile cel Mare, profet () inseamn mai ales prezictor al viitorului, insemnare care s'a rspandit apoi foarte mult. insemnarea prim a cuvantului profet este redat prin cuvantul ebraic nabi 033), la plural nebiim = profei. Nabi poate fi privit ca o form pasiv de la rdcina Naba () i inseamn: acela cruia i se vorbete, adic acela care aude un glas luntric. Radicalul ebraic care se afl in Vechiul Testament numai in formele verbale hifil (a vorbi inflcrat) sau la htipael (a vorbi ca profet) este inrudit cu arabul naba'a = a vesti i asirianul nabu = a chema, a vesti. Interpretarea autentic a cuvantului nabi o intalnim in Ieire 7, 1 i Ieire 4, 16. in Ieire 7, 1, Dumnezeu ii zice lui Moise: Iat, Eu i te dau lui Faraon pe tine drept Dumnezeu, iar Aaron, fratele tu, va fi proorocul tu. Aadar, tu ii vei gri lui [Aaron] toate cate ii voi porunci Eu, iar Aaron, fratele tu, va vorbi 188 ctre Faraon, ca s-i lase pe fiii lui Israel s ias din ara lui". Iar in Ieire 4,16, se spune: El e cel ce va gri ctre popor in locul tu, aa c el va fi gura ta, iar tu vei fi pentru el ceea ce e pentru tine Dumnezeu". Deci, dup aceast explicaie, profetul este gura Domnului fa de credincioi. El vestete credincioilor ceea ce Domnul ii spune. Profetul este, aadar, nu atat prezictor al viitorului, cat, mai ales, vestitor al voii lui Dumnezeu. in Sfanta Scriptur intalnim i alte denumiri pentru brbaii cei luminai de Duhul lui Dumnezeu. Aceste denumiri arat sau chipul cum primesc ei descoperirile divine, sau desemneaz funciile lor speciale. Astfel, numele de ro'eb = vztor (1) i hoze () = privitor, sunt expresii care arat felul de a percepe lucruri ascunse, prin viziuni. Uneori profetul se numete omul lui Dumnezeu (Iahve), dup raportul intim ce-1 are cu Divinitatea. Alteori profetul se numete ingerul Domnului (malab Iahve), solul, trimisul lui Dumnezeu. Prin aceast numire se arat c el are cunotinele sale de la Dumnezeu i c are misiunea de a le vesti oamenilor. Profeii se mai numesc apoi pstori Ieremia 17, 16; paznici, Isaia 62, 6, veghetori, intrucat ei necontenit arat calea cea dreapt pe care trebuie s umble neincetat poporul i s vegheze la observarea Legii lui Dumnezeu. Din toate aceste expresii i din privirea activitii lor, putem formula urmtoarea definiie: Profeii Vechiului Testament au fost cei mai de seam invtori ai poporului biblic, care, ca trimii extraordinari ai lui Dumnezeu, adic reprezentani autentici ai religiei celei adevrate, au conservat, au aprat i au cultivat monoteismul Vechiului Testament, pregtindu-i astfel pe credincioi pentru Testamentul cel Nou i desvarit, incheiat de Mantuitorul lumii, Domnul nostru

Iisus Hristos. b. Vocaia i misiunea profeilor Potrivit rolului de mijlocitori intre Dumnezeu i poporul su, toi profeii au fost chemai la misiunea lor direct de Dumnezeu. Aadar, slujirea profetic n'au intemeiat-o profeii pe autodeterminare, ci pe o trimitere special din partea lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, ei au perceput in chiptainic vocea lui Dumnezeu. Profeii au simit vocaia supranatural pe care unii au descris-o in scrierile lor. Momentul vocaiei li s'a imprimat adanc in contiin i le-a rmas pururea viu in memorie. Vocaia profetic este descris in chip plastic mai ales in Isaia, capitolul 5, Ieremia, capitolul 1, i Iezechiel, capitolele 1-3. Darul profetic era intotdeauna un privilegiu personal, special, acordat de Dumnezeu. El nu era intemeiat pe vreun titlu ereditar, cum era preoia. Nui avea originea in vreo dispoziie natural sau vreo pregtire colar. indeplinirea oficiului profetic i durata sau feluritele lui manifestri nu erau lsate numai pe seama iniiativei profetului, ci porneau dintr'o inspiraie divin, creia profeii i 189se supuneau fr s fac opoziie. Acest fapt il desprindem din mrturia lui Amos 3, 8: Rcnit-a leul: cine nu tresare? Grit-a Domnul Dumnezeu: cine nu va profei?". in tot cazul, profeii acceptau chemarea divin in chip liber. Darul profetic prezint dou aspecte: 1. Mai intai profetul percepe solia divin, comunicat lui, de cele mai multe ori, de o voce interioar care-1 face s asculte cuvinte tainice. De aceea profeii ii incep cuvantrile lor, de regul, prin cuvintele: Cuvantul Domnului a fost ctre mine" (ex. Ir 1, 2; Iz 1, 3) 2. Un mijloc mai puin obinuit al comunicrii cu Dumnezeu era viziunea. Foarte rar se amintete visul. Primind revelaia de la Dumnezeu, profeii nu erau numai nite instrumente receptive, pur pasive. Fiecare profet ii are individualitatea sa personal, care conlucreaz cu aciunea divin in aa fel incat sugestiile divine se amestec cu ideile i sentimentele fiecruia. Aceste idei i sentimente variaz dup timpul lor i dup caracterul fiecrui brbat inspirat. in felul acesta, solia divin, asimilat personal, era transmis in chip obinuit prin cuvantri. Profeii au fost mai intai vorbitori, predicatori i apoi scriitori. Unii au rmas numai vorbitori. De multe ori profeii ii insoeau cuvantrile lor cu acte simbolice, pentru a le face mai impresionante. Misiunea profetic nu era o stare permanent, continu, aa cum era preoia, dup cum am spus mai sus. Nici nu era legat de un anumit trib, de o anumit stare social. Astfel Amos era un simplu pstor din Tecua. Domnul 1-a chemat la misiunea profetic, de lang turma de oi (Amos 7, 26). Isaia era fiu de neam nobil i printr'o viziune mrea, avut in templu, aude vocea lui Dumnezeu i il urmeaz numaidecat (is 6, 8-9) Ieremia, fiu de preot din Anatot, este chemat la profeie din sanul maicii sale (Ir 1,5). Asemenea i Iezechiel a fost fiu de preot i a primit misiunea de a rosti voia lui Dumnezeu in mijlocul exilailor din Babilon (Iz 2, 1-6). Darul profetic a fost imprtit i unor femei, de ex: Hulda (4 Rg 22, 14). Uneori chemarea profetic era insoit de un semn extern. Aa se amintete despre ungerea ca profet (3 Rg 19, 16) sau despre acte simbolice, cum a fost cojocul lui Ilie pentru Elisei (4 Rg 2, 12).

Chemarea profeilor poate fi numit: extraordinar, dac o privim dup chipul cum era acordat i indeplinit; i ordinar, dac o privim ca autoritate suprem de invmant la poporul Israel, oranduit fiind pentru un timp anumit, cand succesiunea profeilor a fost neintrerupt. De la Samuel i pan la Maleahi, adic timp de aproape 700 ani, n'au lipsit niciodat profeii. c. Numrul i deosebirea profeilor Sfanta Scriptur ne-a pstrat un numr relativ mic de profei care au activat in Israel. Desigur, profeii au fost destul de numeroi. Este imposibil s stabilim numrul i numele lor. Prin urmare, este arbitrar orice incercare de a fixa un numr anumit de profei. Astfel, evreii numrau 48 de profei i 8 profetese 190 (Seder Olam 21). irul profeilor incepe cu Moise i continu pan in vremea profetului Maleahi. in acest timp Dumnezeu n'a incetat de a trimite pe profe ii Si. intr'un ineles mai larg, profei au fost numii i Adam, Enoh, Lameh, Noe, Avraam, Isaac i Iacob. Au fost unele epoci cand cuvantul profetic era rar. Astfel, pe timpul judectorilor, Cuvantul Domnului ins era scump in zilele acelea; nici o vedenie nu era limpede"'(1 Rg 3, 1). De obicei, profeii se impart in dou clase, dup activitatea i misiunea lor: profei care n'au scris cuvantrile lor, numii i profei vechi, i profei scriitori, numii i profei noi. Cu toate c toi profeii erau alei i instituii de Dumnezeu ca interprei ai voii divine, totui unii din ei, adic cei mai vechi, pan pe timpul regelui Ozia (secolul VIII), aveau misiunea s-i indrepte numai pe contemporanii lor. Cei mai noi aveau sarcina s-i instruiasc pe contemporani, dar i pe urmaii lor, de aceea ei erau obligai s-i scrie cuvantrile. Dintre profeii mai vechi, care au indeplinit misiuni importante in cadrul iconomiei divine, ii amintim pe Samuel (secolul XI), pe Gad i Natan, contemporani cu regele David. Pe timpul dezbinrii regatului, dup moartea lui Solomon, este amintit Ahia din Silo, care a avut de indeplinit o misiune special, in vestirea acelui eveniment (3 Rg 11, 29-36). Mai tarziu se amintete numele profeilor emaia, Iddo, Azaris, fiul lui Obed, Hanani, Ehu, Miha, fiul lui imla . a. Un rol deosebit au indeplinit profeii Ilie i Elisei in secolul DC Ei au avut misiunea s-i fereasc pe contemporanii lor de idolatrie i s apere monoteismul. Predica lor infocat era insoit, adeseori, de minuni i preziceri care se implineau curand. Prin acestea ei ii impresionau adanc pe asculttori i se bucurau de o mare autoritate in faa lor. Despre Mantuitorul i impria Sa ei nu au anunat nimic. Profeii mai noi, care au fixat profeiile lor in scris, pentru posteritate, sunt in numr de 16, dintre care 4 sunt numii mari, iar 12 sunt numii mici. in Biblia ebraic se numr numai 15 profei: Isaia, Ieremia, Iezechiel i 12 profei mici. Daniel este trecut intre aghiografe (Chetubim). Biserica Cretin 1-a numrat pe Daniel totdeauna intre cei patru profei mari. Deosebirea intre profeii mari i mici se face din cauza scurtimii scrierilor unora, prin comparare cu ale altora. Aa remarc Fericitul Augustin: 12 sunt numii mici, pentru c scrierile lor sunt scurte, in comparaie cu ale altora, care sunt numii mari, pentru c au lsat volume mari" (De civitate Dei 18, 29). d. Ordinea cronologic a profeilor Profeii scriitori se impart de regul, dup epoca in care ei au activat, astfel: in epoca asirian au activat Isaia cu cei 7 profei mici de la inceput. Ieremia,

Iezechiel, Daniel, Avacum i Sofonie au activat in epoca haldaic, iar Agheu, Zaharia i Maleahi au activat in epoca persan. 1. Epoca asirian. Avdia e socotit, dup unii, ca primul profet scriitor in ordine cronologic (secolul IX sau VIII i. H.). in tot cazul, timpul cand a scris profetul este controversat. Iona a activat cam pe la 780. De asemenea, timpul cand a fost scris cartea Iona este discutabil. Amos a activat pe la 760, Osea pe la 750, Ioil in secolul VIII i. H., fr a se putea stabili mai de aproape data scrierii. Isaia activeaz intre anii 740-690. Miheia intre 734 i 700. Naum, dup 76l i inainte de 612. Avacum activeaz cam pe la 630-610. Sofonie este privit drept contemporan al lui Avacum. 2. Epoca haldaic. Ieremia a activat intre 627 i 586. Nu se tie precis pan cand a trit profetul, dup 586. Iezechiel a activat intre 598 i 570. Daniel intre 605-536. 3. Epoca persan. Agheu a activat pe la 520, Zaharia este contemporanul su, Maleahi pe la 450. Ali autori inir profeii scriitori astfel: profeii anteexilici, pan la anul 586, profeii exilici i profeii postexilici, dup anul 538. e. Scrierile profetice i stilul lor Profeii, la inceput, au fost cuvanttori, iar nu scriitori. Ascultai", aa ii incep ei cuvantrile. Ei nu zic: citii". Ce-i drept, foarte rar, Dumnezeu a dat porunc expres s fie scrise cuvantrile profetice. Exemple avem: is 8, 1; 30, 8; Ir 30, 8; 36, 2. De la inceput, cititorul trebuie s aib in vedere c operele profeilor nu s'au. scris deodat, in mod continuu, pe indelete, ci bucat cu bucat, fragment cu fragment, au fost scrise aa cum au fost rostite cuvantrile, in diferite timpuri i cu diferite prilejuri. Cele mai multe cri profetice par a fi un fel de rezumat al cuvantrilor rostite oral. Rareori unele profeii au fost scrise direct, fr a fi mai intai rostite, exemplu: ultima parte a crii lui Iezechiel (capitolele 40-48). Pe la sfaritul vieii lor, cei mai muli profei i-au scris, in rezumat, cuvantrile rostite timp de mai muli ani. Aceasta au fcut-o profeii din indemnul divin. Stilul crilor profetice este foarte variat. Cateodat e oratoric i poetic. Profeii erau cuvanttori inspirai de Dumnezeu, de aceea se poate vorbi despre un gen de exprimare profetic, care se apropie adeseori de cel poetic. Modul de vorbire al profeilor e de multe ori neclar, mai ales acolo unde este vorba despre profeii propriu-zise, adic despre vestirea viitorului. Lipsa de claritate a profeiilor rezult nu atat din cauze stilistice, cat, mai ales, din felul structurii i naturii profeiilor ca atare. Profeiile, de regul, arat, pe scurt, evenimentele viitoare, care primesc lumin abia dup implinirea lor. Pan atunci ele rman neclare. Un ir de profeii din Vechiul Testament, care trateaz despre progresul i timpurile ultime ale impriei mesianice nu s'au implinit ins nici pan astzi, de aceea ele sunt obscure. Alte profeii, cu privire la popoarele pgane, sau cu privire la poporul Israel, s'au implinit, dar din lips de documente nu se poate constata implinirea lor. Alt cauz a neclaritii unor profeii este sublimitatea cuprinsului, care trateaz despre mistere ce nu se pot ptrunde cu raiunea omeneasc. 192 Obscuritatea profeiilor se mai poate explica apoi din chipul cum erau instruii

profeii de ctre Dumnezeu, pe calea viziunilor. in general se deosebesc trei specii de viziuni: 1.Viziuni prin care se infieaz unele lucruri prin mijlocirea simurilor externe (Dn 5, 25); 2.Viziuni prin care se imprim unele imagini pe cale interioar (is 6,1). Aici se numr i viziunile simbolice. 3. Iluminarea raiunii pe cale supranatural, spre a cunoate misterele Providenei. Profeii obinuiesc a descrie evenimentele aa cum le-au vzut ei, i numai cele pe care ei le-au vzut. De aici rezult c evenimentele viitoare ni le infieaz ca prezente sau chiar ca trecute. Ne este cunoscut in limba ebraic aa numitul perfect profetic. Pentru profet lucrurile viitoare apar ca trecute, cci ele sunt anticipate in viziune. in ceea ce privete profeia, este valabil legea lipsei de perspectiv, datorit creia evenimente mai apropiate se amestec cu altele mai indeprtate, fiindc in viziunile profeilor ele se succed nemijlocit unele dup altele. Ex.: intoarcerea poporului evreu din captivitatea babilonic, la Isaia, este infiat simultan, pe acelai tablou, cu eliberarea omenirii de sub robia pcatului de ctre Mesia (is 40, 7; 60,1 . a.). Alt exemplu clasic: in cuvantarea eshatologic a Mantuitorului, la Matei, capitolul 24, cderea Ierusalimului este infiat in acelai cadru cu sfaritul lumii. Nu trebuie, aadar, s cutm in prezicerile profetice acea claritate pe care o aflm in naraiunile istorice i nu trebuie s pretindem de la profei exacta deosebire a timpurilor, pe care o ateptm de la istorici. Profeii, primind cunotine prin viziuni, descriu evenimentele viitoare, fie prin imagini scoase din istoria antic a poporului, fie in imagini simbolice. Ei se strduiesc mereu s evite exprimarea abstract. Cititorul trebuie, prin urmare, s in seam de vorbirea figurat a profeilor pentru a putea inelege mai bine diferitele lor expuneri. in explicarea imaginilor profetice trebuie s ne ferim s trecem peste msur, considerand c i cele mai neinsemnate lucruri inseamn ceva simbolic. Multe din imaginile profeilor sunt doar impodobite in chip poetic. / Poziia criticii moderne fa de profetismul lui Israel Critica radical nu admite c profeii au primit pe cale supranatural misiunea lor de la Dumnezeu. Aceast critic presupune c, mai curand, profeii inii iau asumat aceast misiune, din propria lor iniiativ. Nu-i de mirare, aadar, c /aceti critici radicali ii aseamn pe profeii biblici cu ghicitorii pgani din antichitate, sau ii socotesc nite exaltai mistici, sau nite moraliti severi. Nu puini critici radicali moderni tgduiesc c profetismul biblic este o instituie