DIDACTICA MAGNA

de IOHAN AMOS COMENIUS CAP. XV RECENZIE

PRINCIPIILE PRELUNGIRII VIEŢII
Combătându-i pe Aristotel şi pe Hipocrate, care pretind că viaţa omului este prea scurtă faţă de a altor vieţuitoare care nu au un scop atât de nobil, Comenius este de părere că omul este cel care îşi scurtează viaţa. Folosind câteva exemple celebre (Alexandru cel Mare, Pico della Mirandola, Isus Cristos) Comenius spune că nu contează mărimea parcursului vieţii, ci cea a realizărilor: ,, Viaţa-i lungă când e plină. Devine plină însă când spiritul şi-a redobândit bunul său, şi anume stăpânirea de sine. […] Să o măsurăm după fapte, nu după timp.”1 O primă metodă pentru a împiedica scurtarea vieţii este îngrijirea trupului, văzut ca locuinţă a sufletului şi instrument al acţiunilor sale: ,, Mens sana in corpore sano “. Pentru a menţine sănătatea corpului este nevoie de o alimentaţie echilibrată (,,dar cel înfrânat îşi va spori viaţa “2), simplă, de mişcare şi de repaus. Viaţa echilibrată se obţine prin împărţirea corectă a timpului destinat fiecărei activităţi. Folosind o singură oră din zi pentru a învăţa, de-a lungul unei vieţi omul ar acumula un adevărat ,,tezaur de erudiţie ’’3. În concluzie, omul trăieşte îndeajuns, dar adevărata artă de a trăi constă în a învăţa să folosim util timpul : ,,Viaţa este suficient de lungă, dacă vom şti să o folosim – şi trebuie să o folosim pentru realizarea celor mai importante lucruri, întrebuinţând-o deci bine’’4.
CAP. XVI
1 2

Seneca, Epistola 94 Eccleziastul,31 3 Comenius, Didactica magna, cap. XV 4 Seneca, De brevitate vitae

1

pictorului sau grădinarului. adică pornind de la exemplu pentru a descoperi regula. modelele.primăvara vieţii ’’. autorul arată lipsurile metodei de învăţământ : în şcoală lipsesc cărţile. seminţele învăţăturii ’’.Natura acţionează la timpul său’’ . să fie pregătite cărţile şi celelalte materiale de învăţământ’’. Autorul afirmă că în şcoli se comite un dublu păcat împotriva acestui principiu pentru că nu se alege timpul potrivit pentru exersarea spiritelor şi pentru că exerciţiile de mai târziu nu îşi ating scopul.. să se folosească orele de dimineaţă pentru studiu şi conţinuturile învăţării să fie adecvate fiecărei trepte de vârstă. 2. care mai întâi îşi pregătesc cele necesare şi apoi trec la realizarea lucrării. această metodă de educaţie are la bază nouă principii pe care le ilustrează folosind comparaţii din natură şi arhitectură : 1.. pentru a îmbunătăţi această metodă este necesar : I.Natura însă prepară materia înainte de a începe să-i dea forma ’’.. tablele... materia nu este studiată în ordine logică. De aceea. 2 . –. După Comenius. ADICĂ ALE PREDĂRII ŞI ÎNVĂŢĂRII ÎN AŞA FEL ÎNCÂT EFECTUL SĂ FIE SIGUR Încă de la începutul capitolului se vorbeşte despre necesitatea existenţei unei metode în ceea ce priveşte educaţia tineretului pentru a asigura succesul acestui demers pentru că omul este singura vieţuitoare care primeşte . Folosindu-se de exemplele păsării. Pentru a contracara acest efect trebuie ca formarea omului să înceapă în copilărie . arhitectului. imaginile .RECENZIE CERINŢELE GENERALE ALE PREDĂRII ŞI ÎNVĂŢĂRII. PRIMUL PRINCIPIU : .AL DOILEA PRINCIPIU : .

AL CINCILEA PRINCIPIU : . Autorul consideră că învăţătorii ( cei care îi învaţă pe ceilalţi ) trebuie să folosească toate mijloacele pentru .Natura îşi alege pentru prelucrările ei un obiect corespunzător sau ca să-l facă în mod sigur corespunzător. pornind de la explicaţie şi înţelegere la învăţare. Numai în şcoală predarea materiei nu se face astfel. să aibă spiritul pregătit pentru tot ce se va preda şi ca din şcoală să fie îndepărtat orice element perturbator. fără a li se lămuri elevilor sensurile celor comunicate.. aproape în fiecare oră. III. apoi memoria şi în ultimul rând studierea retoricii şi a caligrafiei. 3. natura începe cu ceea ce este general şi abia la urmă face ceea ce este special ’’. Şcoala încalcă şi în acest caz exemplul naturii pentru că elevii sunt retraşi din şcoli înainte de a-şi desăvârşi educaţia.În tot ce formează. deschiderea minţii ’’ elevilor.... în şcoală.II. 6. – să se formeze capacitatea de cunoaştere înaintea capacităţii de exprimare . AL TREILEA PRINCIPIU : .AL ŞASELEA PRINCIPIU : . 4. ci se promovează dictarea şi memorizarea. – . – exprimarea corectă să fie predată folosindu-se exemple şi nu reguli . pentru a le forma mai întâi înţelegerea lucrurilor. Autorul recomandă studierea. ci rezolvă distinct fiecare lucru în parte’’. 3 . ştiinţele reale să premeargă celor ce le ordonează. îl pregăteşte mai întâi cum trebuie ’’.. Se recomandă ca orice elev să persevereze. Natura începe orice acţiune din interior ’’. sunt obligaţi să studieze domenii lipsite de interes şi constrânşi să înveţe fără ca ei să aibă disponibilitate pentru aceasta. IV. a unui singur obiect.Natura nu acţionează de-a valma.AL PATRULEA PRINCIPIU : . 5. se schimbă materia lecţiilor. Numai după aprofundarea unei teme ( domeniu ) se poate trece la un altul şi nu aşa cum se procedează în şcolile clasice unde zilnic.. celor logice ’’.

controverse care ar zdruncina stabilitatea cunoştinţelor sedimentate : . AL NOUĂLEA PRINCIPIU : .. Înv. excepţii. nu se opreşte până nu termină ’’. ci procedează treptat".. Când începe ceva natura.AL ŞAPTELEA PRINCIPIU : . Orice proces instructiveducativ care nu este terminat nu îşi atinge scopul. Comenius pune în evidenţă însemnătatea stabilirii cu exactitate a scopului..Pentru orice domeniu de studiu se recomandă să porneşti în predarea lui de la general la particular. precum şi a etapelor pe care trebuie să le parcurgă orice demers didactic.OLT 4 .Natura evită cu grijă tot ce-i stă împotrivă sau îi dăunează ’’. De aceea nu este recomandată întreruperea studiilor sau începerea unor activităţi educative care nu pot fi duse la bun sfârşit. adică a fost irosit. comentarii. I-VIII BALŞ . Se subliniază aici importanţa finalizării educaţiei. 8.AL OPTULEA PRINCIPIU : .. 9. a mijloacelor de realizare. În acest principiu este criticată predarea noţiunilor controversate din anumite domenii.-educator: GIURA CONSTANTINA ŞCOALA SPECIALĂ CU CLS.Natura nu face salturi. 7. adică de la elementele de bază cărora să le adaugi apoi exemple concrete. Concluzia acestui capitol este că respectarea principiilor enumerate mai sus va duce la atingerea scopului propus de şcoală.Nicicând nu se va putea ajunge la raţiunea adevărului dacă instruirea începe cu probleme controversate ’’.