You are on page 1of 404

SAECULUM

1.0.

NOUTATI , EDITORIALE
1056 p.; 17 x 24 em, 800 p.;

.

• Al. Cioranescu, Dictionarul etimologic al limbii române, format 17 x 24 em, • Florin Marcu, Dictionarul explicativ ilustrat al limbii române, format • M. Eminescu, Opere, val. V, editia Perpessicius reprodusa anastatie, format 29,5
x 24 em, legat, eartonat, 720 p.;

• M Eminescu, Opera dramatica. 1. Lucrari originale, 336 p.; • Gh. F. Ciausanu, Superstitiile poporului român, 336 p.; • 1. Oprisan, B. P. Hasdeu sau Setea de absolut. Tumultul si misterul vietii, 592 p. + 16 p1anse hors text; • D. Micu, Istoria literaturii române, format 17 x 24 em, legat, eartonat, 832 p.; • D. Micu, Timpuri zbuciumate. Reconstituiri subiective, 352 p.; • Mihnea Romalo, România în al doilea razboi mondial, 224 p.; • Stan Velea, Literatura polona în România, 480 p.; • Giuliano Bonfante, Studii române, 276 p.; • Constantin Trandafir, Poezia lui Bacovia, 144 p.; • Dan Grigorescu, Civilizatii enigmatice din Nordul Americii, 320 p.; • Florin Marcu, Marele dictionar de neologisme, legat, eartonat, eelofanat,
format 17 x 27 em, 960 p.;

• • • • '. • • • • • •

Hans-Christian Huf, Sfinx. Tainele istoriei, 1-11, 464 p. Ill-lV, 384 p.; James Churchward, Simbolurile sacre ale continentului Mu, 224 p.; Jerome Clark, Enciclopedia fenomenelor inexplicabile, 560 p.; Philipp Vandenberg, Secretul oracolelor antice, 256 p.; Mihai Gheorghe Andries, Orizonturi misterioase. Aventuri în cea de-a patra dimensiune, 224 p.; Mihail Gr. Romascanu, Tezaurul român de la Moscova, 208 p.; Os Kuhlen, Sistemul ocult de dominare a lumii. Istoria secreta a umanitatii, 304 p.; Ovidiu Drimba, Ovidiu. Marele exilat de la Tomis, 224 p.; Paul Stefanescu, Enigme ale istoriei române, 304 p.; Paul Stefanescu, Enigme ale istoriei universale, 1-11, 352+320 p.; Pierre Grimal, Dictionar de mitologie greaca si romana, format 17 x
24 em, 592 p.; bIe, 320 p.;

• Stefan Sgandar, Dictionar enciclopedic pentru rebus, integrame, scrab• Istoria literaturii române în evocari, propusa de 1. Oprisan, 464 p.; • 1 Oprisan, G. Calinescu. Spectacolul personalitatii, dialoguri adnotate,
480 p.;

• O radiografie a exilului românesc. Corespondenta emisa si primita de Grigore Nandris. 1946-1967, 464 p.; • Tom Tit Tot. Basme si povesti populare englezesti, 208 p. • Parintii isihasti, Iubirea de liniste, 160 p.;

ÎN CURS DE APARITIE
••

• Hans Biedermann, Dictionar de simboluri, 528 p.; • Nic. Densusianu, Istoria militara a poporului român, 336 p.

- MARCEL OLINESCU

MITOLOGIE ROMÂNEASCA

Coperta de 1. OPRISAN • Coperta 1: Sfântul Gheorghe ucigând balaurul. Icoana pe sticla, datata 1872, provenind din Arpasul de Sus, datorata, probabil, lui Savu Moga (apud Cornel Irimie-Marcela Focsa, Icoane pe sticla, EditUra Meridiane, Bucuresti, 1968). • Coperta IV: Întruchipare demonica. Fragment dintr-un scaun bisericesc, .sec. XVIII. Partea de jos, pe care înaltii ,jararhi stateau cu picioarele. Muzeul Satului Vâlcean, Bujoreni, Rm. Vâlcea.

Editura SAECULUM 1. O. ISBN 973-9399-56-8
© Toate drepturile sunt rezervate Editurii SAECULUM 1. O.

Lucrarea a aparut cu sprijinul MINISTERULUI CULTURII SI CULTELOR.

MARCEL OLINESCU

MITOLOGIE ROMÂNEASCA
Cu desene si xilogravuri de autor
Editie critica si prefata de 1. OPRISAN

,

~ Editura SAECULUM I. O. Bucuresti, 2001

Motto:
"Lumea asta nu-i a mea, Ceialalta nici asa. Lumea asta-i cum o vezi, Ceialalta cum o crezi." -(Poezie populara)

o

sinteza" !fingulara asupra mitologiei rom)âne

Marcel Olinescu 1 reprezinta un caz cu totul aparte în cultura româna. El nu este un specialist, în întelesul propriu-zis al cuvântului, în mitologie si nici macar în folcloristica. El nu si-a elaborat singura lui lucrare importanta - Mitologie româneasca - la capatul unor asidue cercetari filologico-mitologice, de urmarire a circulatiei motivelor mitice si de descifrare a profundelor semnificatii implicate în cadrul acestora. El vine în folcloristica dinspre arta. Artist plastic, manifestându-se îndeosebi ca gravor2, Marcel •• Olinescu s-a apropiat de folclorul si de mitologia româneasca din tendinta fireasca de a-si personaliza national creatiile.
1. Nascut la Dorohoi, pe data de 4/17 septembrie 1896, Marcel Olinescu a unnat cursurile scolii primare în localitatea de obârsie, gimnaziul - la Pomârla si liceul - la Botosani. Din 1919, devine student al Scolii de Arte Frumoase din Iasi (sectia Sculptura), pe care o termina la Bucuresti, în 1923. Functioneaza, între 1923-1926, ca profesor de desen la Liceul "Avram Iancu" din Brad. În anul scolar 1926/1927 se reîntoarce ca profesor la Liceul ,,August Treboniu Laurian" din Botosani. Între 1927-1937 e profesor la Scoala Comerciala de Baieti din Arad, iar din toamna lui 1937 se muta la Bucuresti, unde preda desenul pâna la pensionare. Se stinge din viata în 1992. Ca pictor si gravor a desfasurat o bogata activitate, participând aproape anual la expozitii personale, de grup sau colective, în tara si strainatate. Prima expozitie, Din Tara MO,tilor, e vemisata în 1925, la Bucuresti. Cea mai importanta dintre ele, retrospectiva din 1967, poarta titlul Sub semnul mitului. A publicat doua volume de versuri: Eu si Pareri de rau. Este cofondator al ,,Ateneului Popular" din Arad (1932). Înfiinteaza (în colaborare) revista Hotarul (1933) si ziarul Duh (1934) la Arad. Initiaza gruparea literar-artistica Pro-Arte (had, 1936).În 1935, lucreaza cu echipele sociologice conduse de Dimitrie Gusti în satele Sâmboteni 'si Cuvejdia. A ilustrat numeroase volume. Cele mai'interesante ramân cele de folclor: Miorita (1940), Co/ind de fereastra (1947), Descântec de dragoste (1949), Legenda Mânastirii Argesului. (Cf. Simona Varzaru, Studiu introductiv si Tabel cronologic la voL Marcel Olinescu, Peisaje, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1983). 2. Dan Grigorescu, Un artist al sufletului românesc, în Vieata Noua, serie noua, 1, nr. 1, martie 1992, pp. 58-62,

. sau ale lui Tudor Pamfile si Artur Gorovei . 4. care îi onoreaza..Noi. Scoalelor. Sau înca si mai accentuat: . caci e de presupus ca elaborarea lucrarii Mitologie româneasca a durat câtiva ani buni .6 MARCEL OLINESCU Pe linia îndemnului lui Mihail Kogalniceanu din fruntea Daciei literare.asta. De aceea. iar în cele din urma.scria el în «cuvântul IamuritoD> cu care prefata cartea . care sa cuprinda ca material ilustrativ propriile-i gravuri inspirate din miturile analizate.el cauta mijloace mai eficiente de familiarizare a artistilor cu comorile mitice românesti.accesibila si atractiva totodata pentru oricine. Casa. romârtii. cladita aproape în exclusivitate pe baze mitico-folclorice .o recunostea el însusi . are revelatia ( nu fara înrâuriri din partea unei personalitati ca A. "continând un material foarte bogat informativ..poseda numeroase cercetari "destul de merituoase". Solutia cea mai fericita i se pare a fi alcatuirea unei sinteze el o denumea "manual" . precum cele· ale lui Simeon Florea Marian. Mitologie româneasca. "Parerea noastra . Marcel Olinescu încearca4 sa imprime artei românesti o directie nationala prin exemplul propriei creatii de maturitate. cu toate ca arta interbelica revine din multiple perspective rodnice mereu spre izvoarele traditionale spre a-si ·trage sevele de propensiune în universal si modernitate.sau poate chiar concomitent. într-o a doua faza . Marcel Olinescu. Caci.magul nostru de la Iasi" .C. .. variante si amanunte. avem o mitologie foarte variata si de o fiumusete nebanuita".ele i se pareau a avea un caracter prea stiintific. Cu desene si xilogravuri de autor. Bucuresti. De altminteri. Ele cuprind "studii comparative si [o] bibliografie \. ibidem. Tributar unui mod simplist de întelegere a procesului extrem 3. pp. 1944.e ca mitologia româneasca e tot asa de încântatoare ca si mitologia scandinava sau greco-romana si ca are aceeasi savoare poetica si artistica întocmai ca poeziile noastre populare. •• Dar. Idem. desi· folcloristica româna . Marcel Olinescu -enemultumit si i se pare ca ea e "filoxerata".cum îl numea în prefata cartii) . reactivat într-un fel de Gândirea. care obosesc"5.Cuza.a fiumusetii cu totul iesite din comun a mitologiei române în ansamblul ei. cit..· Ferm ~onvins de acest fapt. valoarea baladei Miorita nu e atât în forma duioasa. Op. el descopera în mitologia populara nenumarate subiecte de inspiratie. 5-6. p. 6. 5-6. ale Elenei Niculita Voronca. cât în miezul mitic al mortii ciobanului moldovean"3. dar [îi] îndeparteaza pe toti cei care ar cauta motive de inspiratie si de creatie româneasca"6.

scria autorul. Lumea asta-i cum o vezi. . a unei conceptii mito. poate.observa Marcel Olinescu -. deci: o ex~ punere didactica. Ideea' sa fimdamentala. "7 pin fericire. Op.. pentru cartea sa. Nll atât bogomilica .MITOLOGIE ROMÂNEASCA / 7 de complex al "inspiratiei" artistice. decât în forta experientei de viata. a fenomenului mitologiei române ar fi suficienta pentru ca artistii sa descopere. 7. realizarea finala depaseste intentiile iI:ritiale.a unei viziuni. întrucâtva instantaneu. e ca mitologia româna constituie o reflectare. o continuitate a liniei de creatiune populara si gresit s-a ~arginit 7. o materializare poetica. a cunoasterii directe la sursa si a trairii în ambianta desfasurarii nemijlocitea fenomenului arhaic popular . nici el nu-l cunostea în plenitudunea lui . în sens multiplu. cit. Crezând mai mult în înrâurirea livreasca. Ceialalta nici asa. radacinile benefice ale afrrmarii naturale. "un îndreptar" "Manualul acesta de mitologie româneasca ..pe care.are. Inzestrat cu o buna intuitie a faptelor. Ceialalta cum o crezi. una dintre cele mai profimde reflectii asupra atitudinii spirituale a românului în fata vietii: "Arta româneasca . într-. asupra lumii si vietii. întru totul valabila. foarte sugestivele versuri populare: "Lumea asta nu-i a mea. în prefata cartii . pentru ca sa fie. Iasându-ne.. la nivelul marii arte. asadar.. dualiste.adevar.întrucât bogomilismul se limita la lupta si conlucrarea concomitenta a fortelor diriguitoare ale lumii: Binele si Raul -.autorul proieeteaza o lucrare cu caracter precis îndrumativ. Marcel Olinescu lasa sa se întelega ca o prezentare succinta.ceea ce s-a vrut dintotdeauna: o altoire a formelor de arta apuseana pe trunchiul traditiei autohtone. Nu întâmplator autorul alegea drept motto. dar vie. gândita ca o schita orientativa pentru artisti în sferele mitologiei nationale. mergând . cât mai cu seama a constiintei existentei paralele a lumii de aici cu cea de dincolo. singurul scop de a da putinta artei noastre de a se încopcia pe linia de traditie si de credinta româneasca." În prefata lucrarii. întrucâtva. asadar.. în linii mari. Marcel Olinescu surprinde.adesea . am spune noi -.spre esente.f1losoficespecifice ". trebuie sa fie. el a încercat sa-siexpliciteze viiiunea teoretica.. cu jllstete coordonatele de baza ale mitologiei române si schiteaza o structura coerenta care se sustine în pofida tuturor criticilor ce ar putea fi aduse cartii.. p. plenare.

cânci ea trebuia cautata în conceptiile mito-filosofice despre cele doua vieti si despre dumnezeire.vizibile pâna în cele mai fme nervuri ale întregii structuri mitologice .t configuratia proprie. autorul orchestreaza materia prezentata într-o multitudine de sfere interconectate. oricarui fapt. Roua. IX). umane sau demonice. Vânturile. A fi artist romfuI nu înseamna a picta hore si 'tarancute si nici a scrie doine sau poezii cu Feti Frumosi si Ilene Cosânzene. cit. Indiferent de materializarea lor. Mitul este o vulgarizare a conceptiei filosofice a lumii si Lucian Blaga a repus mitul acolo unde îi era loctit. Viata Omului si A doua viata. perfect inteligibila fiintelor -care au dat substanta proiectiilor mitologice.cea reala si cea imaginara. Cititi cu atentie miturile românesti si veti vedea pâna în cele mai ciudate variatii mereu repetata aceasta conceptie "sio interpretare filosofica prin mit a. La hotarul dintre cele trei nivele de reprezentare mitica. Cât înseamna a spiritualiza creatiunea artistica prin conceptia dualista a vietii. dimensiunea normala.Sau prea putin. iar Legende despre Hristos . Ploaia. Marcel Olinescu interpune Duhurile nevazute (cap. Grindina. în grade diferite. dar se si· interfereaza cu altele pâna la a se îngemana si a-si pierde apareri. Mitologie româneasca. prezentate în capitolul Timpul: Norii.. care se individualizeaza ca elemente de sine statatoare. Acelasi lucru este valabil si pentru figurile mitologice personificari ale fortelor naturii.8 MARCEL OLINESCU aceasta arta la forme prozodice si decorativ-plastice. p."g În spiritul acestor consideratii. cunoaste o dubla (sau chiar multipla) traire . Curcubeul. Volbura. elemente divine. jumatate de om) si Hristos (Dumnezeu materializat în forma umana) . a moralei si a creatipnii divine. prezentat în capitolele: Crearea Omului.Omul reprezinta calea de mijloc. Fulgerul. Evident. Singur Omul. ed. capcaunii. . Oameni[i] vechi prefigureaza Omul.. substantial formative .ramân fortele opuse si totodata conlucratoare ale dualitatii: Dumnezeu si Diavolul (analizate pe larg în capitolele Facerea lumii si Uneltirile Diavolului contra înfaptuirilor lui Dumnezeu).sUE. ce sedesprind din credintele acestui popor. Anotimpurile etc. toate aceste elemente traiesc într-un unic plan . VIII) si Faptuirile de basm (cap. o spiritualitate si nu o îndemânare.cel fabulos-fantastic. Arta e mai mult o atitudine si nu o maiestrie.ereazaOmul ideal ( divinitatea întrupata sub chip de om). 7. vietuirea cotidiana cu greutatile. Nu. Intre existentele demonice sau derivat-demonice (uriasii. ne8. care cuprind.

epico-narativ. cartea lui Marcel Olinescu ramâne printre putinele încercari viabile de abordare globala a mitologiei române. nu-i greu de observat ca ea a crescut si s-a înaltat dintr-un spirit organic. spre profunzimile adevarate ale miturilor invocate. ritual. Ea evita speculatiile si refuza orice încercare de trecere dincolo de aparente. autorul amesteca planurile. pierdut). ce lasa uneori vaga impresie a fabularii în gol. a viziunii poporului român asupra lumii si vietii asa cum a înteles-o autorul. de referinta a culturii române. De altfel. Masura adevaratei forte de circumscriere a fenomenelor si de intuire a semnificatiei lor ne-o da Marcel Olinescu doar în stUdiul Cutremurele în mitologia româneasca (publicat de noi în Addenda).care ramâne faptul pozitiv cel mai important al contributiei lui Marcel Olinescu în cadrul fo1cloristicii române . De asemenea. sunt înfatisate doar sub latura desfasurarii lor concrete. nunta si înmormântare. dincolo de lipsurile semnalate si de multe altele. La aceasta contribuie. transcendenta. cartea se constituie Într-o naratiune ad-hoc. perpetuate doar în virtutea unui automatism ritualic colectiv. In special capitolele dedicate nemijlocit omului si vietii sale cotidiene sufera de o mitologizare fortata. întrevazuta ca o rasplata sau o pedeapsa a faptelor savârsite în plan imanent. însa. ce ar mai putea fi formulate. Din pacate. Din succinta schitare a osaturiilucrarii. în totul ei. superstitios. sarbatorile de peste an . ce-i trezeste cercetatorului regretul ca spiritul în care a fost scris nu a tronat si la elaborarea cartii în ansamblul ei. sacral-religios. evident si lipsa trimiterilor la surse. Marcel Olinescu aluneca spre prezentarea ciclului vietii în perspectiva descrierii ritualurilor de trecere la nastere. Neexistând prea multe prelungiri mitologice propriu-zise despre traiul de zi cu zi al omului.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 9 cazurile si bucuriile ei si cea închipuita. în zona operelor de popularizare. nesesisizând diferenta dintre diversele forme ale imaginarului etnico-folcloric:cutumlar. nesofisticat de pseudo-probleme stiintifice sau filosofice.sunt reduse la o simplista enumerare a sup~rstitiilor practicate cu prilejul lor. Afara de structura interesanta a cartii . într-o buna masura.lucrarea se cantoneaza. de cele mai multe ori agreabila si coerenta. Insesi datinile (care îsi au la origine un incontestabil suport mitologic.care i-ar fi putut îmbogati lucrarea cu fructuoase sublinieri ale variatelor si neasteptatelor interferente dintre legendele hagiografico-biblice si substratul pagân autohton . Totusi. si ca ea s-ar fi putut dezvolta într-o lucrare temeinica. Ea poate înca oferi publicului larg deschideri generoase spre ansamblul fenomenului (între altele si prin materializarile plastice ce-o . de dup-a trecerea marelui prag.

ci si .speram .ipteresante sugestii de felul cum trebuie sau nu 'trebuie directionate investigatiile în' aceasta zona inefabila a spiritualitatii nationale. iar cercetatorului ..un prilej de impulsionare a exegezelor atât de necesare asupra mitologiei nationale.. cum îl caracteriza cu îndreptatire profesorul Dan Grigorescu în studiul citat. Copacii par atunci balauri solzosi si fumegând. .10 MARCEL OLINESCU Ea poate înca oferi publicului larg deschideri generoase spre ansamblul fenomenului (între altele si prin materializarile plastice ce-o ilustreaza)9. OPRISAN 9. 1. 1940). Publicarea lucrarii Mitologie româneasca. în care mai stau' înca ascunse numeroase taine privitoare la trecutul poporului român.0 experienta îndelungata si staruitoare este pusa în slujba unei viziuni deosebit deinteresante . Elocvente ni se par consideratiile lui Ion Frunzetti.. Marcel Olinescu s-a bucurat de aprecieri magulitoare în epoca asupra artei sale. 28 sept. se vrea nu numai o recunoastere a valorii ei. "Poet al verbului si al imaginii". dupa mai bine de o jumatate de veac de la aparitie. Viziunea fantastica a lui Marcel Olinescu se coloreaza cu duh de balada" (Universul Literar. norii executa sabaturi vrajitoresti.. din 1940: . uneori fondul mitologic al artistului se combina cu viziuni realiste.

pastrându-se particularitatile de limba ale autorului. publicat în Revista Societatii Tinerimea Româna (LIX.. Corijarile de exprimare absolut necesare.. între ghilimele: În text" . S-au corijat tacit. Sf. S-au transcris cu majuscule denumirile corpurilor ceresti care au functie de personaje mitologice: Soarele. toate greselile de tipar sau greselile asimilate greselilor de tipm.Fiul Sau". daca se va fi pastrând pe undeva . republicate în presa vremii. Nu am putut descoperi manuscrisul lucrarii. dupa regulile ortografiei în vigoare.. 104-121). spre a se da sens frazei sau proprietate expresiei. si au trebuit modificate flexionarcuvintele autorului. si Dracului (partenerul de creatie al lui Dumnezeu). Textul a fost transcris..Nota asupra editiei . pp. intacta ortografia citatelor din diverse productii fo1clorice (în cazul în care se urmarea cu dinadinsul transmiterea particularitatilor de pronuntie dialectala).nrintea-i" . > Sf[ântul] etc. chiar si în marile biblioteci. Pamântul. " (n. în Addenda. s-a precizat în 'subsol forma gresita. . Cuvintele prescurtate au fost întregite constant...). sau". ianuarie-aprilie 1941. I]. astfel. cu studiul Cutremurele în mitologia româneasca. s-au aplicat normele utilizate în genere la majoritatea editiilor critice aparute în ultimele decenii (cu deosebire cele utilizate în. fara Yreo evidentiere grafica. drepte [ ] nu a fost suficienta. Luna. Acelasi tratamep. s-au demctjusculat formele pronominale marcând dumnezeirea: . 5-8. Nu au fost identificate fragmente revizui te.: D-zeu > D[umne]zeu. Ex.Mintea-I" > "Fiul. în timpul vietii autorului. . Repunem în circulatie o carte devenita rara. au fost marcate prin paranteze drepte Când simpla adaugare de cuvinte între paranteze. completata. Nu ne-a parvenit nici o informatie despre eventuale prelucrari man}lscrise facute de Marcel Olinescu în vederea republicarii cartii. între paranteze [ ]. Pentru reeditare.t s-a aplicat. In schimb. S-a pastrat.. s-a luat ca baza editia din 1944. nr. de asemenea. . ed. Luceararul etc. editiile îngrijite de noi). .. In stabilirea textului.

OPRISAN . Din pacate. Lucrarile indicate în bibliografie au fost date conform normelor de citare bibliografica. 1. s-au eliminat. am cautat titluri adecvate continutului. completându-se de multe ori informatiile privitoare la anul si locul aparitiei. Când. fie dintr-o deficienta de redactare sau de tehnoredactare a lucrarii de catre autor. Prin toate aceste întregiri. ne-am straduit sa dam fluenta textului si sa"""I· facem inteligibil cititorului interesat de mitologia româna. de asemenea. optându-sepentru formele corecte. fie datorita unor greseli de tipar s-au omis titlurile de capitole sau de subcapitole. . în continuare se dau c~ vignete ilustratiile autorului la Miorita de V. modul de marcare grafica a citatelor . datorita greseWor de tipar. 1940. pe care le-am dat între paranteze drepte. unificari. întrucât autorul nu a precizat decât foarte rar sursele exacte. Gravura în lemn de Marcel Olinescu. citatele n-au putut fi confruntate cu lucrarile din care au fost reproduse. corijari si adaptari la normele de editare contemporana. Alecsandri.totdeauna cu petite (corp 8). Pasajele reduplicate. Bucuresti.12 MARCEL OLINESCU S-au unificat trimiterile. Miorita. S-au unificat.

Marcel Olinescu MI.TOLOGIE ROMÂNEASCA' .

.Legenda !\!:m1stirii Argesului.

tie si de crea.ctive miturile antichita. care pot egala în min. Fl. ci ca un mod de exprimare poetica. asa cum a precizat atât de magistral magul nostru de la Iasi . care sa nu pomeneasca frumusetea Venerei. Ca forma primara de credinta. decât inspirându-se si folosind numai . în toate timpurile. nu s-a facut mai nimic la noi.. pentru cel româneasc avem numai încercarile destul de merituoase ale lui Tudor Pamfile. con.tie ale ciclurilor wagneriene.tii eleno-kltine. a folosit m:itulca. care. Cartea noastra are cu totul alt scop.mitulpoate însa fi pus cu toata' onestitatea pe aceeasi treapta 'poetica cu poeziile popLilal'e. Nu exista stil înflorit în orice limba' culta.' la rândul ei.' cu radacini pagâne sau biblice. Pentru vulgarizarea 'mitului crestin. care obosesc.""" Religiile pagâne au învaluit credintele lor în legende cdât de sitgestive. Dar mitul greco-roman a încântat Într-atât intelectualitatea culturii medievale. încât si-au apropiat-o. încât. miturile au 'salvat credinta contra aJacurilor stiintei pozitiviste. studii comparative si bibliografie vasta. valoarea baladei Miorita ·nu e atât de duioasa [în pasajele ei jJoetice). Arta româneasca. demn si-n acelasi timp interesant pentru cultura universala.Noului' Testament chiar de catre predicatorii Bisericii Crestine. a Renasterii si chiar a timpurilor moderne.ti cei care ar cauta motive de inspira. de la Ispirescu si pâna la cele frumos editate si bogat informate ale d[octo)rului Chiriac si ale prof[esorului) Longinescu.prof[esorulJ A. si ale d[omnu)lui Artur Gorovei.tiene au frumuse.tifice.tii ciobanului moldovan.tie româneasca. temperamentul razbOinic al lui 'Marte ori aventurile extraconjugale ale lui Jupiter. Marian.tile lor. Dar toate acestea au avut un scop pur folcloric. S. De altminteri. arma de propaganda si de aparare. Miturile sla.tile artistico-creatoare ale popoarelor respe. cât În miezul mitic almor. care îi onoreaza.tinând un material foarte bogat informativ. si ea. De aceeasi importan.ta sunt si miturile germano-scandinave. nu ca o credinta în sensul antic. Mitul greco-romana cazut în fata credintei crestine. [a) d[oam)nei E[lena) Niculita-Voronca. Cuza . C. care au prilejuit acele opere de o solemna mare. dar îi îndeparteaza pe tO.UN CUVÂNT LAMURITOR Toti intelectualii au fost vrajiti de frumusetile mitologiei grecoromane într-atât.nu se poate prezenta în mod original. Daca pentru mitologia greco-romana în limba româneasca avem atâtea opuri de vulgarizare. de atragatoare si de plastice.ve sau sco. sunt opere stiin. variante si amanunte. Încât il fost preferat povestirilor mito-istorice a Vechiului si. Parerea noastra e ca mitologia româneasca e tot asa de încântatoare ca si mitologia scandinava sau greco-romana si ca are aceeasi savoare poetica si artistica întocmai ca poeziile noastre populare.

Cititi cu aten. am însirat paralel crea. cu lumea mitologica greco-romana. o continuitate a liniei de creatiune populara si gresit s-a marginit aceasta arta la forme 111'0zodice si decorativ-plastice. [ale) d[oam)nei El[ena) Niculita-Voronca. a moralei si a creatiunii divine. ce-a stat parasit de mania noastra de a imita tot ce e strain. Daca Panait Istrati si Petre Neagoe si-auftiurit un nume atât de ji-umos în literaturile franceza si americana. Chiar daca în conceptia metafizica nu ar fi întru totul originala.frunte.tin. e tocmai pentru motivul ca au fost români si au scris româneste în operele lor. Caci trebuie sa acc~ntuez.inspirate de aceste mituri -. asadar. avem o mitologie foarte variata si de o ji-t/lnusete nebanuita. Artur Gorovei. o spiritualitate si nu o îndemânare.tie ale artei mele.16 MARCEL OLINESCU specificul etnic românesc. ed. ce se desprind din credintele acestui popor. ele mi-au dovedit bogatul material. pe lânga o Însirare. Voiculescu si Ion Pillat.tie miturile românesti si veti vedea pâna în cele mai ciudate variatii. e mai mult o atitudine si nu o maiestrie. acele minunate înjlorituri de o armonie si . Legende romane sau asiatice s-au întretesut pe pamânt dacic cu mituri si credinte tracice. a<.:eea ce s-a vrut de întotdeauna: o altoire a formelor de arta apuseana pe trunchiul trad(tiei autohtone. o plasticizare Într-o lume aparte. care au dat apoi. Nu. În alcatuirea acestui manual m-am folosit de lucrarile lui Tudor Pamjile. ce se vor desprinde cititorilor din paginile acestei carti. v.tisi despre dumnezeire. Pentru arta româneasca [ofer) acest îndreptar! * în text: "cautata" (n. cu tipuri si fapte ce pot rivaliza cu toata cinstea. mereu repetata aceasta conceptie si o interpretarefilosofica prin mit a oricarui fapt. ce-au scos la lumina adevaratul aur româneasc. singurul scop de a da puHnta artei noastre de a se încopcia pe linia-de trad(tie si de credinta româneasca. pe iia credintei crestine.tii de folclor. Mitul este-o vulgarizare a conceptiei filosofice a lumii si Lucian Blaga a repus mitul acolo unde îi era locul. forma dualistica a întelegerii vietii prin lupta necontenita între bine si rau si continuitatea vietii în moarte prin sujlet au primit. Chiar în literatura româneasca.tiinefiloxerate alormelor de arta culta. în gravuri în lemn.frumusete. Sim[eon) Fl[orea) Marian si de nenumaratele colec. Arta româneasca trebuie sa fie. unii scriitori de talent si dintre cei de .tia artistica. asadar. A fi artist român nu înseamna a picta hore si tarancute si nici a scrie doine sau poezii cu Feti Fn/mosi si Ilene Cosânzene. când ea trebuia [sa caute radacinile/ în concep. deoarece consider gravura În lemn mai apropiata de esenta îns~i a artei miturilor românesti. au folosit cu nepretuit efect artistic elementele mitice românesti. Pentru aceasta. Sau prea pu.). în inspira.tiile mito-filosofice despre cele doua vie. De 10 ani de când miturile românesti au devenit motivele de inspira. Cât înseamna a spiritualiza creatiunea artistica prin concep. . Noi românii. Arta. Incercarea mea este de a repune arta româneasca pe bazele ei adevarate de viata [de) a da radacini românesti vie. pentru ca sa fie într-adevar. pe cât s-a putut de cursiva si logica a miturilor. Manualul acesta de mitologie româneasca are.tia dualistica a vietii. Slavita jie memoria acestor pioneri. înfantezia populara.tiimile mele plastice .

' .'" .1 FACEREA "'"' LUMII .' .

fluturele si-a lepadat aripele si s-a întruchipat într-un fecior tânar si frwnos. n-a fost· pe lume· decât întuneric bezna. Dracul sau Diavolul. care. Miscarea necontenita a valurilor le-a împins înspre mijlocul acestui hau de ape. S-au ivit atunci cercuri mari. dar nu lumina. înainte de Mos Adam si chiar de Dumnezeu. Nu era nici Pamânt. Si acesta a fost Dumnezeu. nimic altceva decât o mare de apa. de se lumina întunericul în jurul lui. când cade o piatra sau se arunca o broasca în ea. asa cum ar sufla cineva pe suprafata apei. În spuma aceasta s-a fost ratacit un fluture si un vierme. ca spumele de sapun pe lesia unei albii. asa cum se fac pe fata unui lac. Cercurile astea izbindu-se unele într-altele au format valuri si pe luciul întunecat ca de metal al acestei nesrarsite ape. adunând-o în ostroave albe. unde s-a adunat si s-a strâns toata spuma ca o uriasa floare de nuIar. ca n-a fost nimeni sa vada. traiau la început în buna întelegere. La începutul începutului. Iar viermele. s-a prefacut si el într-o alta faptura. nici Luna. nici Soare. miscându-se de ici-colea. Si pentru ca se nascusera la fel si erau pe atunci singurele fiinte vietuitoare ale acestui nesfarsit hau de apa si bezna. Odata.a lor.18 MARCEL OLINESCU DUMNEZEU HAUL . Si el a avut la început înfatisare de om. nu se stie când si nici cum. Valurile au purtat spurr. se zice. ca au venit din lumea de sub noi. Oriîncotro te-ai fi întors si te-ai fi uitat. era numai apa. au aparut valuri înspumate. în El. Apa aceasta statea nemiscata ca o oglinda. de pe' celelalte tarâmuri. . la un timp dupa asta. DUMNEZEU De la o vreme. apele au început sa se miste încetul cu încetul. ce se întmdea în tot haul cel fara de margini.

Desi batrân. dar lui Dumnezeu nu-i placea asta si-i raspundea: "Nefartate". Seara. cu fata alba fiumoasa.ca Dumnezeu. ca pizma începuse sa-I roada înca de pe atunci si tinea mortis sa fie frate cu Dumnezeu. a vazut ca nu-i bine sa se amestece· cu fietecine si si-a faurit niste palate în cer. cu vremea. e t'?tusi plin de vigoare si conduce treburile lumii. zise înciudat: . înainte de a se culca. cuibarindu-se în apa. sa fie amândoi deopotriva si-i spunea lui Dumnezeu: "Fârtate". altii ca mai dincoace. De venit însa tot mai venea pe pamântul acesta.numai ca sa fie si el stapân pe ceva. dupa ce-a facut toate câte sunt în cer. Înainte de facerea lumii .. înrautatindu-se peste masura firea oamenilor si mai îmbatrânind si el. Si cum Dumnezeu îl tot nefartatea. unii zic ca de la potop. încadrata într-o barba tot asa de alba ca zapada si de un par bogat si cazut în plete pe spate. Petru. ca la batrânii si cucemicii preoti. ca eu iau apele! . Numai dupa ce o femeie i-a aruncat cu gunoaie în cale si a strigat dupa el.. Asa au început lumile acestea . Dumnezeu punea pe Sf. Dar. mai cerca sufletele oamenilor.Ia tu vazduhurile. ca si la începuturile el. Petru sa-i spuie câte-o poveste. împreuna cu Sf. caci numai batrânii sunt plini de întelepciune. De pe vremea aceea dateaza povestirile. ca sa adoarma mai bine. sfatos. CHIPUL LUI DUMNEZEU Dumnezeu e întruchipat ca un om batrân. Dracul se supara si când îl vazu pe Dumnezeu ca se schimba într-un porumbel ca sa zboare deasupra apelor . Pe semne ca îi mai ramasese ceva din firea viermelui. Dumnezeu. continua sa locuiasca tot pe pamânt.îsi facu trei r~duri de aripi si. se poate schimba cum vrea el . pe care-l îndragise si. pe pamânt si în ape. nu s-a mai coborât pe pamânt. însa.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 19 DIAVOLUL Dracul întelegea.

~ Durrmezeu ca porumbel TRONUL DE AUR În cer. cum nu se mai afla si cum nu-si poate închipui nimeni. Nalte. Bunul Durrmezeu Mai d-a rând în el. iar în jurul .20 MARCEL OLINESCU . ler. minunate. lelt de aurel. prin vis. . La mijloc de case Sunt tot mese-ntinse. încât ar orbi cine l-ar vedea. Scrisu-i jelturel.si cu totul de aur. Apoi.. Dumnezeu citeste tare mult în cartile sfinte.. o colinda batrâneasca: SFATUL SFINTILOR APOSTOLI (Divanul dumnezeiesc) Doamne. lelt de argintel. Ici. La un colt de masa Scrisu-i jelturel. care stau gata sa-i îndeplineasca poruncile. prin care poate sa vada tot ce se petrece pe pamânt. Numai clestar si aur si pietre pretioase. dupa cum arata. el sta pe un tron cu totul . mai sta la sfat cu sfintii apostoli. Caci în odaia în care sta Dumnezeu e taiat jos în podea o fereastra acoperita cu un geam de clestar. Cine sade-n el? . în ceaste curti Si-n ceaste dorrmii. . sfetnicul sau. dupa ce se satura privind. CARTILE LUI DUMNEZEU Lânga tron sta Sf Nicolae. într-un palat. Unii zic ca aceste carti el singur le scrie. pe care îi crede el mai buni si vrednici de încrederea lui. Faclii albe-aprinse. din întelepciunea carora împartaseste si unora din muritori.lui îngeri si heruvimi. Sunt tot case-nalte. .. dupa ce sta multa vreme si se uita la cele ce se întâmpla pe pamânt.

Si de Domn Hristos. Scrise-s jelturele. Grai Mos Craciun: .MITOLOGIE ROMÂNEASCA Seade Mos Craciun. Sed sfintii pe ele: Beau si ospateaza Din guri cuvinteaza: . S-unde-o asezau Lacrami ciuruiau.Sfmti nepriceputi . 21 Sau ·au discutii ca într-un adevarat divan al înteleptilor. Tinte de otel S-und' le tintuia Sânge ca c~gea. gasesc "în ceastalalta colinda: De-ntreaba .Se rostogoleau Tot grâu se faceau.Doamne milostive. cum se . Grai Sfant Ion::. Când ei m-au gonit. Schini si maracini. S-unde ma-ncingea Cu brâu de maces. Din ce este fapt Vinul Si cu mirul Si rumenul grâu? Domnul le graia: . Jelt de chiparos Cu rruros frumos. Jelturi maruntele. Prin palme. La sfantul Oson. Si ei ca-mi bateau . 'n casa lui Craciun. demult. Cine sade-n el? Seade Sf"antIon Si d-a rând cu el. Tot din casa-n casa Si din measa-n measa Si ei m-au ajuns Sus la Rusalim În seara de-ajun. Vreti sa m-ispititi! Ca voi bine stiti Din ce este fapt Vinul Si cu mirul Si rumenul grâu. Lumea si norodul Si pe noi d-a rândul. Da-n cap ce-mi punea? Cununa de schini. 10 m-am prilejuit De l-am sprijinit 'n poala de vesmânt. Mai d-a rând cu el Scrisu-i jelturel. Tot vin se facea. Si ei ma-mbraca Cu cameasie verde Verde de urzica. D-atuncia s-a dat Vinul la batrâni. Tot cuie de fier.Despre-a mea marire 10 oi fi mai mare Si mai de demult.Noi bem Si mâncam Si nu ne-ntrebam: Care-om fi mai-mari Si mai de demult. Despre batrânete. Sus l-am ridicat.si întreaba Sfmti pe Dumnezeu: . Caci când s":a nascut Iisus pe pamânt. Si nechibzuiti. Tot mir se facea. Prin taple. S-unde ma strângea. Câinii de jidovi.10 oi fi mai mare Si mai de. Ca sa stapâneasca Cerul si pamântuI. Rau trupul basica. Sus la reghion. Si m-au rastignit Pe cruce d-mar dulce. Sudoarea-mi curgea. Nume de Iisus. Si i-am daruit Toiag de argint.

Astfel. Dumnezeu e acela care sufera toate chinurile crucificarii. DUMNEZEU TATAL. VIATA ÎN CER În lumea deosebita a colindelor. Sa ne miruiasca. asemanatoare celei din chinoviile manastirilor noastre. între fratii calugari. petreceri cuvioase. care poarta si numele lui Hristos si al lui Dumnezeu Tatal .22 Dumnezeu în cer Grâul la norod. . ca un caluga~ obosit de munca. Ziua de Craciun S-a de Boboteaza Când preoti boteaza. Dumnezeu e înfatisat dormind la umbra unui par "cu perele de argint". Norod crestineaza. In mitologia poporala. Sântion însa vegheaza în . Aci. . odihnindu-si oasele la umbra. nu exista o demarcare bine stabilita Între Dumnezeu si Fiul lui. Dumnezeu este vazut ca o singura fiinta. într-o colinda din Ardeal. ce-si face "amiazul".si care au aceleasi atribute si ale caror fapte se confunda si ele. Rar la zile mari. ni se arata viata din cer sub aspectul intim aJ unei. DUMNEZEU IISUS Din aceasta colinda se vede ca foarte adesea românii confunda pe Iisus Hristos cu Dumnezeu Tatal. Mirul la preoti. În foarte multe colinde. de altfel.chiar în cuprinsul aceleiasi colinde.

stând de vorba cu doi cumetri. asa cum s-ar întâlni în oricare sat. 'V. ~ O viata familiara. se duce sa-I destepte: Cu cartutul cu botezul Tot jurând si prejurând Pe Dumnezeu desteptând: . L-aI doîlea colt de masa Sede Patru si Sân' Patru. Doamne sfmte Ca de când ai adormit Iarba rea te-a îngradit.Sede Ion si Sânt Ion. Fiu. scoala. FAMILIA DUMNEZEIASCA În alta colinda. la umbra marului.-ncepe a se scânci. La tulpina marului. Dar la-ntâiul colt de masa. Florile au napadit. La alpatruIea colt de masa Sede Maica Preacurata. Familia dumnezeiasca . C~Un tiut micut în brata... nevazând ochiul lui Dumnezeu pazitor peste faptele lor. ce apropie pe ~ ..MITOLOGIE ROMÂNEASCA 23 timpul acesta si când vede ca oamenii s-au înrait.. acea~ta viata familiara e descrisa mult mai real: Colo sus la rasaritu. Sade Zau cu Dilrnnezau. Gospodarul cu femeia si cu copilul scâncind în brate. Este-un mar mândru-nfIariru.Scoala.. La-al treile~ colt de masa . O imagine idilica. Este-o masa de matasa.

în care Sfânta Familie nu se deosebeste întru nimic de oricare familie româneasca. pe meleagurile noastre. batrâneste. Si daca erau toate din belsug. Cu un copilas în el. Maica Preacurata paste pe un tapsan. Ioan. viata aceasta idilica. Dar la turma cine sta? Sta chiar Miaca Precista. Dumnezeu îsi împarte timpul între îndatoririle fainiliale si cele de stapân al cerurilor si al pamântului. Dam o povestire si o colinda. Petre. turma Tatalui. în plimbare pe pamânturile noastre. în vizitele sale pe pamânt. ca era ce. CALATORDLE LUI DUMNEZEU PE PAMÂNT Cica. în care lumea huzutea de bine. se scoboara des pe pamânt. tare de mult. Bate vântul frunza lin Linu-i lin si iarasi lin. sa mai vedem îsi mai aduc aminte oamenii. Scene din acestea. Bate vântul frunza lin Linu-i lin si iarasi lin. cum se vede. care ne arata unele din faptele lui. ori chiar de Fiul lui. Caci.Hai. tOt la masa lui. totusi Dumnezeu. desi s-a hotarât sa nu mai stie nimic de oamenii care i-au rasplatit binele cu raul. Aci. Dupa. preschimbati 'în doi mosnegi cersetori. Au dat de un sat. Lânga ea un leganel. ca sa vada cum traiesc oamenii si daca se poate. sa mai vada cum mai merg lucrurile. încât preotii stateau singuri si rar îsi . care nu se deosebesc de sfaturile de odinioara ale batrâni10r satului. Pe la biserici nu mai dadeau. o duceau numai în petreceri si uitara de Dumnezeu. Într-o alta colinda. la poarta Raiului. Stând la sfat cu sfetnicii sai mai batrâni. în bunatatea lui. fie singur. m-au uitat cu totul? Si au pomit-o ei. . de mine si de cuvintele mele. ca o adevarata ciobanita. sau de vreun alt sfânt. de mult. unde trebuie. în bunatatea lui. oamenii se învatasera sa traiasca în bine. punea la cale Dumriezeu vreo raita pe pamânt. caci Dumnezeu. abunda în folclorul' nostru. Iisus Hristos. Paste turma Tatalui. s-a fost hotarât într-o zi Dumnezeu sa se coboare pe pamânt. de Sf. în timp ce îsi leagana Pruncul Sfânt. Prin gura poporului umbla nenumarate povestiri cu faptele si întâmplarile lui Dumnezeu. lânga poarta Raiului. desi a plecat scârbit de pe pamântul facut de el. e descrisa cu mai multa poezie: Sus. Linu-i lin si iarasi lin. Bate vântul frunza lin. sa mai dea vreo mâna de ajutor sau vreo pedeapsa.24 MARCEL OLINESCU Dumnezeu de lumea reala a satelor. In sfaturile acestea. fie însotit de Sf Petru. ori. se pun la caJe cele de cuviinta pentru bunul mers al Imparatiei lui Dumnezeu. a aflat Dumnezeu ca Iuda a venit si a furat Soarele si lucrurile sfinte din Rai si le-a dus în ladullui. lasase din plin bunatati pe toate locurile si numai sa fi întins m:âna sa fi cules.

.-au vrut. lasa-i putin în lipsa. un . Nimeni nu mai zicea un "Bogdaproste". caci îsi facuse crâsma la drum bun. Doamne ploaie! Iarta-ne. au avut. Florile Dalbe . Dumnezeu cu Sf'antul Petru. dar si multumit: . nacazul.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 25 mai aduceau aminte si ei de~ binefacerile-Celui Atotputernic. A umblat DUmnezeu în toate partile. nici suferinta. omule. mai Petre! S-a-nrautatit lumea. cum nu se mai afla. ia fa-i sa cunoasca durerea.rât-a. iar din atâtea mortaciuni. sau vreun "Doamne. Doamne. prin vai ca si pe dealuri. într-o lume care uitase de Dumnezeu. ~ Iata acum colinda: Cobo.Rau îi.. suferinta. coborâtu. dar niciodata nu si-a auzit numele pomenit macar o data. încât umbla lumea ca nebuna. se auzeau în toate partile. Florile DaIbe. Doamne. ca greu am gresit! Indura-te. nici lipsa.Ei! Prea rnilostive. Dumnezeu p-acest painânt.. . ajuta". Asta nu-i lumea mea! .·Crezi. si cine intra la el. care sateau neîngropate. Murira multi de foame si de sete. Dumnezeu le vazu toate de sus si dadea din cap suparat. omule! nuinai când dai de rau. asta nu mai de acolo vine.Da.. Petre? Hai sa fie si precum zici tu. Florile Dalbe. Florile Dalbe. Ia. pentru ca putea sa-si faca mendrele.. nici durerea. Tot ce. de murira toti pestii. Si"dete Dumnezeu o seceta grozava. Bisericile erau pline si fumul tamâiei se înalta si zi ~si noapte de pe altarele lor. În mijlocul s~tului. Nici nu mai stiu de mine. De rugat nu se mai rugau. Petrecerile tineau lant. Se uscara toate pâraie le. pentru ca numai astfel sa fie pretuit si el si Bunatatea lui Dumnezeu. Pot pleca înapoi. Doamne". Florile Dalbe. grija zilei de mâne. În casa boagatului.Multumescu~ti Tie. . pâna-n zilele rioastre SI va fi pâna-n ziua de apoi. cum vroia el. iar în Raul lui. Doamne. Se-ngrasase Bata-l Crucea. al lui ramânea. ca oamenii acestia n-au cunoscut saracia. Dar se vede ca asa TI-au Ursit tie Ursitoarele: În binele meu. Pâna si semnul crucii îl uitasera. iar Dracul se lafaia ca la dânsul acasa. de se uscara toate ierburile si fierbea apa în balti. Doamne miluieste-ne. milostiveste-te. de aceea ti-am daruit Binele. dupa un pic de apa. Si pentru ca le-au cazut toate din plin nu s-au întrebat de unde VID. prin orase si prin sate. sa te gândesti si sa te îllchini la Diavol. cine le da. se iscara o multime de molimi.. Si asa si e.Hei. îti aduci aminte de mine. Si de atunci a 'hotarât Dumnezeu cii Binele sa fie câstigat cu sudoarea fruntii. sa te gândesti si sa te-nchini mie. sa vezi atunci cum au sa se-ntoarca spre tine. cine le-a facut. nici raul. Oamenii credeau ca a sosit pieirea lumii si se rugau prin toate coltyrile: . Eu as vrea sa te vad totdeauna multumit.

Pe multi. Florile Dalbe La casa saracului: Florile Dalbe . i-ar orbi.Uite. Florile Dalbe Se luara si plecara.Buna seara. pentru noiu Florile Dalbe Nu pentru calici ca voiu. sub înfatisarea unui om. neomenos cu cei saraci si lipsiti si sa rasplateasca pe cei buni. . în plimbarile sale pe pamânt. Florile Dalbe Dumnezeu cu Sf"antuPetru Florile Dalbe Se luara si plecara. Petre. afara de sfmti si de îngeri. Dumnezeu nu vine pe pamânt decât sa pedepseasca sau sa rasplateasca. Doamne. ce-i vedea? Florile Dalbe . dar cu sufletul bun. când vine pe pamânt si vorbeste cu oamenii. totdeauna li se arata lor. gata. Florile Dalbe Si la cer se ridicara. De aceea Dumnezeu.Gata.Vad casa saracului. Muritorii nu au vazut si nici nu pot sa-i vada fata lui. pe batrânii neputinciosi si pe vaduvele sarace. . Florile Dalbe . gata putinea. iar când oamenii sunt în lupta cu Necuratul. Florile Dalbe .vedea? Florile Dalbe . -n dreapta Mea Florile Dalbe Uite. când credea ca a pus mâna pe ei. Florile Dalbe MARCEL OLINESCU Si pe drum se intrebara: . Florile Dalbe Dumnezeu cu Sfântu Petre. Florile Dalbe CHIPUL LUI DUMNEZEU CÂND SE ARATA OAMENILOR Dumnezeu. om saracu.Buna seara. om bogatul Florile Dalbe Gata-i cina de cinatu? Florile Dalbe . Dumnezeu si Sfiintu Petru. chiar. ce-i . Florile Dalbe Cu facliile aprinse. pe cei care ospateaza pe drumetii obositi.26 . Florile Dalbe În mijlocul raiului. ar arata orisicui cine e. Petre. sa pedepseasca pe cel rau si mai ales pe cel bogat si zgârcit. Da barbati buni fetelor vrednice si neveste frumoase celor urâti. Florile Dalbe Sub talpile Iadului. Florile Dalbe Poftim. sarac sau bogat. adesea intervine Dumnezeu si-i scapa chiar din ghearele lui. Drumet ori cersetor. pentru ca. lumina ce-ar raspândi chipul lui. Florile Dalbe Tot cu mesele întinse. adevarata a lui Dumnezeu. lânga ea.Vad casa bogatului. în genere batrân. nu se arata niciodata în înfatisarea lui adevarata.Gata. Florile Dalbe Gata-i cina de cinatu? Florile Dalbe . caci nimenea nu il vazut fata. Florile Dalbe La"marginea satului. Florile Dalbe -Uite Petre-n stânga mea "Florile Dalbe Uite. Florile Dalbe Se luara si plecara. Petre.

Atot. Preasrantul. fie zicând o scurta rugaciune.Facatorul. Stapânul SIavilor. Stapânul. Prea Slavitul. Milostivul. Prea Milostivul. < NUMELE LUI DUMNEZEU ÎN POPOR Lui Dumnezeu românii i-au dat foarte multe numiri. Stapânul Întelepciunii. Srantuletul. Stapânul a-Toate. Cel de Sus. îndeosebi Tatal NQstru. Nu e bine sa pomenesti numele lui Dumnezeu. face mare pacat. Prea Bunul Parintre. Astfel. Parintele SIavilor. Luminatul Tata. Stapânul Cerurilor. când înjuri. fereste-ma de rau. Bunul Parinte: Cerescul Tata. Slavitul Tata. Prea Maritul. Impaiatul Lumii. Parintele Cerurilor. iar cine înjura de Dumnezeu. Mult Slavitul.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 27 Când umbla Dumnezeu pe pamânt Românii I}uîncep lucrul. Domnul Puterilor. Dumn~zeu e invocat în orice nevoie: "Doamne. Atot. Cel Vesnic.. Doamne. Prea Puternicul. AStapânulLumii. sunt invocarile cele mai obisnuite. Parintele Milei. . Prea Înteleptul. Slavitul Domn. Domnul Tariilor. Mult Înduratorul. CeI-faraÎnceput. . miluieste-ma". fie zicând: "Doamne ajuta". Stapânul Indurarilor. Milostivul Domn. Atoate-Stiutorul. Doamne. împaratul Bunatati lor. Stapânul Milei. Marele Parinte. fie facându-si numai cruce. Parintele Tariilor. i se mai spune: Atot-Puternicul. Milostivul Savant. "Domnul. fara sa cheme ajutorul lui Oimmezeu. Cel-Drept. Luminatul Parinte. Atoate. Al-de-Sus. apara-ma. Srantul Domn.Putintele. Imparatul SIavilor. dupa anumite împrejurari. CeI-far-de-M~rgini.Tiitorul. Slavitul Parinte. Maritul Domn.

iar când se arata bnnatatea lui se spune: Bunul Parinte. pentru ca se descuIta Dumnezeu. SUPERSTITII În legatura cu Dumnezeu. Cine manânca cu stânga. Milostivul Domn. pe când puii vitelor sa umble imediat dupa nastere. când se vorbeste de fapturile lui se zice: Atotracatorul. Sa nu vorbesti când iese popa din altar: ca-ti ia Dumnezeu graiul. ca atUnci sfadeste Dumnezeu pe Dracul. atunci râde Dracul si. . caci el nu vrea ca oamenii sa stie treburile dumnezeiesti. Când trasneste în cineva. Femeia care moare din facere. încât doisprezece or întoarce cu drugii un ou. Cerescul Tata. Tatal Ceresc. Doamne. Astfel. Când vine cineva si te gaseste la masa. Asa. Doamne. sa nu scuipi. îi da Dumnezeu 7 ani de saracie. românul are foarte multe credinte superstitioase. împaratul Bunatatilor. din el. ca superi pe Dumnezeu. Vasile ce vorbesc animalele. Ziditorul Lumii. Femeia care nu are copii. nu e buna la Dumnezeu. ca alminterea te pedepseste Dumnezeu. Când se cutremura pamântul. Gaina când bea apa >ridica în sus capul. Sa nu tii pasare închisa în colivie mai mult de trei ani. PreaBunul~ Parinte. Dumnezeu îi ia viata. Sa nu-ti ponegresti darul. i se·spune: Prea Milostive.28 MARCEL>OLINESCU Slava SIavilor. Ziditorul Lumi~ Vistierul BJ. Dumnezeu asa împerecheaza pe oameni. i-a zis unei femei sa-si arunce copilul nascut peste cap. Când starâie un taciunea în foc. Când copiii râd prin somn. încât un om harnic ia o femeie lenesa si unul frumos o nevasta urâta si pe dos. Domnul Tariilor.ll1atatilor. se zice ca ninge cu obiele. se crede ca Dumnezeu l-a omorât. Când ninge cu fulgi mari. se zice ca aprinde Dumnezeu lumânarea ca sa caute pe Drac si sa-I detune. Sa nu mergi cu spatele înainte ca mânii pe Dumnezeu si bucuri pe Dracul. când te rogi ca sa ti se ierte pacatele. fara sa trasneasca. Pe cel care asculta în noaptea de Sf. Tatal Nostru. Numirile acestea nu se dau oricând. se zice ca. Tatal a Toate. dar sufletul lui i-l duce la rai. ca sa multumeasca lui Dumnezeu. dar femeia nu vru si de aJunci Dumnezeu a lasat ca copiii [sic!] sa nu umble decât numai la un an. când vrei sa-i arati puterea: Atotputernicul. Savaot. sa-I poftesti. Stapânul Lumii. ca sa scoata pe Dracul. vad pe Dumnezeu si pe Maica Domnului. Doamne. îi iarta Dumnezeu toate pacatele. daca scuipi. pe timpul când umbla Dumnezeu pe pamânt. La vremea de apoi Dumnezeu are sa faca alta lume cu niste oameni asa de mici. Când fulgera. lfata]. ca e uimis de Dumnezeu. Dumnezeu nu-i va primi crucea cu dreapta. . prinde Dracul curaj. Cine fura un ou si tagaduieste. Când manânci cu cacittla-n cap. plânge Dumnezeu. se uita Dumnezeu la el si de frica tremura. Milostive>.

-aivit mult mai târziu pe lume si ca la început a fost îngerul cel Înai iubit al lui Dumnezeu.MITOLOGIE'ROMÂNEAscA 29 DIAVOLUL CHIPUL DRACULill Diavolul sau Dracul s-a ivit pe aceasta lume în acelasi timp cu Dumnezeu. Cu ei tese în jurul omului tot felul de rautati si-i cauta pierzania. si :urechi lungi si ascutite. ros de arrtbitie. Indeobste se schimba în animale si pasari negre. In iad e Atotdeaunagol.paroase si cu copite. Ambitios a ramas si pâna azi si tot ce face. Caci el duce împotriva lui Dumnezeu si acum. un razboi de nimicire. încât il ajuns pâna la rangul de sfetnic.atunci cauta sa faca rau. Al:"din-BaIta. dar pe pamânt are putere sa ia orisice chip ar vrea. numai din ambitia de a-l întrece pe Dumnezeu le face. numai ca e negru la fata si urât . Dracul se bucura pentru ca e o victorie de a lui. Pe cap are doua coarne întoarse ca la tap. Si când vede ca nu poate ca Dracul e un ambitios prost . Baza- . Având aripi.>are. Dracul are în:tatisare de om. iar de orice pacat. din fundul iadului. poate zbura ca liliecii. Aghiuta. Dar numai pâna la cântatul cocosului. sa strice ce-a faptuit Dumnezeu în bunatatea lui si sa-i fure cât mai multe suflete de oameni. pentru ca atunci se coboara îngerii din cer. Al-din-Scorbura. învatându-i sa pitcatuiasca si sa savârseasca cele mai grele rautati. Baltatul. Locuieste în iad si noaptea e împaratia lui. Are picioare de AtaP. Dar. Unele din ele însa se confunda cu numele unor ofiteri de-ai lui. ce planuieste. Lucifer. Acestea sunt: Belzebut. când poftele lui de a face . iar dinapoi are o coada lunga ca la vite. dintr-un vierme pe. ca toti sfetnicii. Dracul are o armata întreaga de draci si de ajutoare. a început sa'creada ca de fapt el le face pe toate si. Dumnezeu însa l-a învins si l-a aruncat pe el si pe toata armata lui în iad. Pacatul e tot ce a daruit el omului. Babele.urât ca Dracu zic românii.dovedeste ca raul e totdeauna în' preajma binelui -. . si rasare Sfiintul S<. vrajitorii si spiridusii sunt ajutoarele lui pe pamânt. În mitologia populara se mai crede ca Dracul s-. pe care-l savârsesc oameni. ostrovul de spuma.rau nu mai au nici o putere. Ochii îr sunt rosii 'si lucesc noaptea ca la lup. LUCIFER Dracul e grozav de ambitios. NUMELE DIAVOLULill Dracul are o multime de nume în limba româneasca.ceea ce . s~a razvratitsi a Vrut sa:"1 rastoarne pe Dinnnezeu din domnia lUmii.

. ca sa poata amagi pe cei slabi si sa-i atraga de partea lui. . Urgisitul . Dracul tot mereu lua din locul omului. Bata-I-Crucea. . Codila." Si smulgând un fir de par de la subsuoara. Trasnitul. Asa se zapacise dracul. Nichipercea. Dar ramase pironit locului. Dar de babe le e frica dracilor mai mult' decât de cruce. Atunci. 'Uciga-I-Toaca. facându-si slujba bine si în toate. Henchea-Penchea. dar firul mai rau se rasucea. Românii cred ca.. vazând ca nu se mai îndreapta. astfel ca ramasesera numai câteva zile pâna sa împlineasca anul. Osânditul. Osânda. Hicleanul. Dracul ia parul si cearca în tot felul sa-I îndrepte. Mohorâtul. Stopu. Napustul. Scaraoschi. ce i se va cere. Neprielnicul. foarte multe cazuri în care Dracul e înselat de oameni. Duca-se pe Pustii. care la toate stie sa gaseasca capatul. Codaciul. Slujeste dracul pe om. Plesnea. Piedicasul.Dracul pornit sa iscodeasca mereu tot alte rele. Pistruietul. Dupa multa ciorovaiala se învoiesc. Nu degeaba spun românii ca femeia-i Dracul gol. Intunecatul. La unna unnelor. Nef'artatul. Împelitatul. Lutifer. Comila. Dar mai mult ca barbatii. ori femeiq-calul dracului si ca femeia a înnalbit pe Dracu. Iaca-cui. Sarsaila. of. o lua la sanatoasa si "tusti" vroi sa se zvârle în balta lui. Stima Banilor. Nagoda. e tare mester la toate. când se vazu în oglinda apei. se dadea de toti peretii cu gândul. Zbenghea. "!'iegrul. DRACUL ISTET . ca pierde ramasagul. Uciga-î-Crucea. Tartarau. Horilca. Daca dracul va împlini cu bine tot. saracu omul meu. Vrajmasul. Dam câteva povestiri. din care se vede ce-a patit dracul de la femei si mai ales de la babe. istet si iscoditor. Neogoitul. ca de n-as fi eu. marindu-si balta sa. îl încalzeste la foc. Dimonul. ceru omul si sfatul nevestei. Basmul lui Danila Prepeleac e numai unul din cele multe. Mititelu. ÎI trage cu dintii. îl da dracului. Slutul. îl bate cu ciocanul. Comea. Nelegiuitul. ca-i dau eu de lucm.. pe atât e de încrezator în vorbele oamenilor. Sarmanul drac de naduf si de nacaz. Satana. femeile îl înseala mai usor. Uciga-l Mâni.Of. Incomoratul. Lasa-I numai în treaba mea. decât dracii si totdeauna dracii au fost înselati 'de babe. Schiopu. S-a muncit dracul de-l treceau toate naduselile si se facuse o apa în juml lui. cerându-i sa-I descreteasca. Intunecila~ Luciper. Naiba. Iuda. Cel cu Coarne.! lui Duninezeu. nu numai pamântul. Mester "ca Dracu" spun de vreunul. Sf'antanita. Bata-I Sfântu. ti-ar fi luat dracul si sufletul. El. încât. Dar fiml tot sucit ramânea.Toaca. facând o prinsoare si anume: dracul sa slujeasca la om un an de zile si sa faca tot ce i-a porunci.30 MARCEL OLINESCU conia. Omul speriat ca va ramâne rara pamânt. la nevoie. Benghea. Coltatu. Talpa Iadului. Michiduta. Pentru ca babele' sunt mai draci. Ucigasul. POVESTIRI CU DRACI SI BABE Un om avea un petec de pamânt lânga mosia unui drac. Dar pe cât e de istet. atunci locul sa ramâie al lui. Bata-I. Necuratul. Slomnea. îl calca cu fieml. of. i se înalbise . Neobrazatul. omul se ilacajeste si se ia la cearta cu dracul.Uciganl}l. ClUn sa-I dovedeasca.

se lovesc nas în nas si se opresc la mijlocul drumului. da sa paseasca pe alaturi. de!. 31 Alta: Fost-a fost. se mai întreaba de sanatate si mai apoi. Da' ce-mi dai daca-ti fac trebusoara asta? . si-l opreste cu câIja. roase pe jumatate de atâta umblet. c~e nu s-au vazut de mult. dadea peste oameni în drum.D-apoi eu sa nu te cunosc? Ca doar eu am cunoscut si pe tatucu matale. sa se certe si la urma urmei s-ar fi multumit si c-un "du-te dracului" spus de unul din ei. . . când o fi fost. Îti dau si trei numai sa mi-a faci. posomorât ca nu-i merg treburile. ca ti-i fac de-si scot si ochii pâna diseara. batrâna. Stiopusorul babii? Las"pe mine. si tot neamul cel dracesc. ca gaina la uliu. Cum erau câIjele de roase. Si bucurosi. Când se vazu si cu parul albit. Scaraoschi cel batrân si pe mosu mataluta. ca pri~tenii. îti dau. când eu de cinci ani îmi rup opincutele pe aici? . un drac tare ciudos pe niste bieti însuratei. dragostosii astia. iaca îmi vad de treaba! Si da sa plece. baba însa se uita. f'artate. baba. mai. iata ca da de o baba batrâna. ca s-au gasit prieteni. Tinerii tot mai mult se iubeau. ia numai asa. pentru ca cotoroanta naibii. care se sprijinea în doua Dracul câIje. dar degeaba. sa-mi faci trebusoara asta. Cum sta si se învârtea în jurul casei acestor tineri si facea spume la gura. . bolborosindu-si nacazul. Dracul. crapa dracul tocmai pe marginea baltii si ramase omul si cu pamântul si cu balta. ca mai.la-n' mai stai.De unde si pâna unde ma cunosti. mergea de la o casa la alta. ori.Pai. numai atâta te supara.MITOLOGIE ROMÂNEASCA parul. babo? . ca sa stirieeasca câte ceva si sa capete de-ale gurii..Ei. cât era ziulica de mare. fost-a odata si-unde. ca mi se pare ca te cunosc! . asa cum îi venea la sufletul lui cel negru si rau. mult se iubeau si bine traiau. De atunci a ramas vorba. mergea cu capul în piept si se gândea ce sa mai faca si baba câJjoiata de vreme.. când îi vedea cum se giugiuleau ca doi porumbei. ca de atuncea mult o fost. încep sa-si spuna nacazuriie si-si spune si dracusorul nostru pasul lui. Dracul suparat. umbla baba încâJjata spre pamânt. tu. care tineri si frumusei. iaca eu. babo. Sarsaila. Cât facuse bietul drac sa-i învrajbeasca. ca de multe ori m-au ajutat la multe bunatati în lume.Îti dau. si dracului îi crapau ochii de ciuda. ca femeia si pe dracul l-a înalbit. asta care ma vezi! Îmi dai o pereche de busmachi noi sa ti-a fac. -' Pai.

ÎI întâlni.Ce-ai spus.Iaca ce spun: tu te duci acasa la gospodaria ta. omule. .Apoi vezi. . babo? . fara sa-I vada barbatu-:tau si sa-i tai cele trei fire de par. cu care se rade duminica si sarbatorile si pe când îi cauta în cap. sufletul maichii. Se vede ca asa i-a fost scris.Ce sa aiba. tot te voi învata de bine.la marginea tarinei si. ca asa îti sta bjne.Hei. . matusa? . Si plecara. ca la moarte te duci. Si pe urma are sa te îngroape în dosul coserului si sa chefuiasca cu cinovnicul ei.Ei~ matusa. . Ajunge acum omu acasa. si ti~i da cât mi-i cere. da.da' barbatu tau l-am vazut de câteva zile schimbat la fata si tare ma tem de viata lui. matusico.ca de! sunt batrâna si de multe stiutoare.. ca mi-i plecat omul la plug si nu mai vine si-a fi flamând si obosit.Da' ce poate fi. nevestica ta are sa-ti caute în cap.. maica. nu gasi decât pe nevasta.' dar tu sa-ti pregatesti la îndemâna briciul lui. Multumesc si sa-ti ajute Dumnezeu! . nu trece pâna nu mi-i asculta.. .ofla baba .Draga bunicai. puicuta babei! Pacatele cele grele. Si gospodina. când a veni barbatu-tau acasa. sa iei sama ca ai sa gasesti chiar în crestet trei fire de par alb. hârsti! gâtuI. Baba se duse pusca la casa gospodari lor celor tineri. cu cealalta are sa-ti faca. dupa ce-i ospata.. dar tu nu stii ce pacoste te-asteapta . sa-i spui ca ai vrea sa-i cauti în cap. da' ce poate sa aiba? . îi striga: . hat! naframa si i-o da babei. de sezi asa de jalnica si obidita. Iar calul dracului o învata asa: . hotarând ca a doua zi dimineata sa~i aduca dracul busmachii babei. când mi-i întâlni.Ba Dracu! îsi zise baba în gând si o sterse repede sa-I întâlneasca si pe barbat. rasunau cuvintele babei si inima îi batea mai tare.. . . Nevasta bucuroasa ca-I vede. ca din câte stiu eu.gura. fara sa stii. ca numai asa are sa scape de moarte naprasnica..cum putu de repede . da' ea are sa aiba lânga ea ascuns bricul cu care te razi tu. .Ba nicidecum.dar alta si mai mare poate sa te îngrijeasca! . Da eu te-ai învata ce sa-i faci. babo? . nu cum ma crezi si ma vezi . draga bunicai. Iaca.Ai înnebunit. Atunci sa scoti încetisor briciul.32 MARCEL OLINESCU Si repede se-nvoira cei doi tQy:araside rele. care' sta cam trista si torcea din furca. îi da de mâncare si _ . si începu sa se jure . Dracul era cam cu îndoiala în suflet. De n-a fi asa.. ale lui si ale altora. care stia cât pretuieste nevasta-sa. pe drum. matusa draga. Si pe când ti-a cauta cu o mâna în cap..învata-ma. sontâc. ca vedeti dracul era pui si înca nu avusese treburi cu muierile.Araca-n de mine. Cum intra în casa. nU-s suparata.Asa am sa fac.Da ce ti-i. Barbatul. Numai ca sunt sin. Omul ramase încremenit locului si crezând ca-i nebuna o întreba binisor: . care încotro. scuipa pe baba si pomi repede spre casa. Si iaca cum s-o sfatuit.Omule. asta ar fi cum ar fi . Când te-i duce acasa. Nu crezuse Cce_ispusese baba. nevasta-ta se iubeste cu cinovnicul satului si s-a hotarât sa-ti rapuie zilele numaidecât. ca nu prea se-ncredea în vorba babei. dar în sufletul lui.Apoi de mi-ai da naframa ceia de pe asternut. ca sa-I scapi de orice întâmplare naprasnica. sontâc . de parca tot ti-ar ninge si ti-ar ploua? Râzi. cazând în genunchi. sa ma spânzuri. .

încet. 'ci îi spun pe ocolite: Necuratul.i cu ele si numai dupa aceea le-ar propune târgul. Modul cum se face acest legamânt nu se prea cunoaste. De aceea. iar Dracul îi da într. nu-i atrag atentia decât la mare nevoie si naduf. dracul sta ghemuit lânga grajdul jitarieic si astepta sa vie baba. oameni rai "oameni ai Dracului". caci de! drac era. pe cât pot. românii nu-i pronunta decât rareori numele. Legamântul ar consta în aceea.si. Dracul nu vine. pe care le pot face dracii oamenilor. de tipa biata femeie. care sa-i ajute. Se crede ca daca nu i se pomeneste numele. De aceea. Unul din cele mai frecvente si mai usmll~enecazuri. Dar fiind tare de fire. Când a pierdut ceva. odata sare de pe laita. Zapisul se scrie cu sânge.care facuse într-un ceas. vrajitori. Nevasta-sa începe a-i cauta si cauta si cauta. dar cred ca-I pot îmbuna. acelea care se ocupa cu vraji 'si farmece -au facut legamânt cu Dracul si si-au vândut sufletul lui. Atunci. ca baba. îi întinse ca nu CUmvasa se atinga de el. Asta-i treaba lor cea mai usoara si n-o fac decât dracii cei mici" care atunci se-nvata la rele. îi da si un spiridus. b~bele acestea traiesc mult si îsi stiu srarsitul. dar mai îndracita era babomita. în schimbul stiintei vrajitoresti. îl cuprinse o frica asa de mare de baba . Oamenilor le e frica de Drac. i le fagaduise. vine si-l ia cu sine în iad. nu-i vrea tu sa stai putin cu capu-n poalele mele si sa-ti caut în cap? Omului i-a si sarit inima din loc. adica Dracul îi mai 9a babei zece" douazeci de ani de viata si numai dupa aceea vine si-i ia sufletul. mai ales. sa-i deie cele trei perechi de busmachi. e sa-i faca sa piarda ceva. care. Pe deasupra. s-apoi o înfasca de cânepa dracului si da-i si da-i. pe care i le-a nascocit f~tezia poporului . îsi vinde sufletul Dracului. vazând ca nevasta-sa a scos briciul si l-a deschis chiar lânga gâtui lui. Si se limgi pe laita si-si puse 'capul în poale la nevasta-sa.."obautura facuta din fel de fel de ierburi stiinta vrajitoriei. românul înnoada un nod de la cingatoare si zice: . nu se arata si se Iasa sa vada pâna la sfarsit ce-a fi. încât puse busmachii ceia legati în vârful unei prajini lungi si asa. Legamântul acesta îl face Dracu si ~cu alti oameni. trânteste o fleasca nevesti-sei. De aceea. Dracu s-ar iubi mai întâ. adica una din nenumaratele porecle.MITOLOGIE RO!\r1ÂNEASCA 33 pâna aci totu merse bine. ce n-a fost în stare sa faca el în cinci ani -. A doua zi dimineata. de auzi si dracul pitit în balta lui. Uciga-I-Crucea. încet pune mâna la spate sa ia briciul si-l deschide... de-i sare briciul tocmai la usa. care. la moarte.Barbatele. Zapisul se face pe un anumit timp.. de departe. Da când o vazu ca se apropie. LEGAMÂNTUL CU DRACUL De aceea românii si acum cred. pentru ca nici o baba nu-l spune. Dar omul care pândea. Dupa câte se stiu si se cred. ca babele . Dar n-apuca barbatul sa se ridice de la masa si nevasta îi si zice: . pâna iaca gaseste niste fire mai balane. barbatele. .

Tot prin descântec. intra în dragoste cu ele. ca ele invoca totdeauna pe Maica Domnului sa le stea într-ajutor. barba ti-oi înnoda Si la fusul morii te-oi spânzura. facând cât mai multe rele fapturilor lui Dumnezeu. femeile nasc de cele mai multe ori niste monstri. MARCEL OLlNESCU Si înnoada de doua ori. iar când vrea sa înnoade a treia oara. nu-i lasa pe draci sa se odihneasca nici un minut. sunt costelivi si subtiri ca fusul. se dezbraca în pielea goala si-si fac descântecul. Aceste descântece se cunosc pe aceea. si spun: Scoate. Orice copil anormal se crede ca e facut cu Dracul. Sau. Pentru a face acest greu descântec. cum fac în genere copiii: scuipa în palma. desface nodul. într-acolo" e lucrul pierdut. Se spune ca Maica Domnului. Dar din legaturile acestea cu Dracul. caci Dracul se teme de 3 noduri. ele se duc. Drace. trebuie sa fie de veghe si sa prinda momentul. Drace. Nasterea unui monstru era privita altadata. Scaraoschi. sub diferite chipuri. Cu fiarele plugului Pe partile spatelui. - DESCÂNTECELE Tot în urma legaturilor femeilor cu Dracul s-a nascut si descântecul. ca o prevestire de nenorociri apropiate. îsi pot mai usor face treburile. averea si norocul cuiva. În tot minutul. tocmai pentru ca cred ca"dracii de atâta munca. . la margine de hotar. în furia lui contra lui Dumnezeu si vrând sa câstige mai multe suflete. ca-i "slao ca Dracu". Descântecul a fost facut de Dracul si daruit femeilor. pentru ca prin el sa tarr1aduiasca sau sa strice sanatatea. Iar daca a gasit. a învatat si ea pe femeile credincioase descântece cu care pot scoate pe Dracu si toate bolile aduse de el. sau la rascrucea drumurilor. trebUie sa gaseasca lucrul. Taie. ce-ai furat Ca de nu. lovind o data tare în podul palmei si încotro sare scuipatul. când a vazut câte rele pot aduce descântecele acestor femei. pentru ca femeia e mai slaba si mai supusa ispitelor.34 Scoate. Toate farmecele si vrajile de la Drac . lânga balti. Românii spun de 'cineva. fac cruce cu taiusul mâinii. când un suflet e gata sa cada si sa vie sa-i dea brânci sa cada mai repede. prin femeie. Dracii stiind ca. la miez de noapte.sunt pomite. care s-au vândut lui. pâna-si fac mendrele. aceste femei pot chema pe Drac unde vreau ele si sa-i dea diferite însarcinari. ce-ai furat Ca te-oi bate spânzurat.

Cei loviti de dambla. cu adevarat.duca-se pe pustii . cei al caror corp tremura mereu. Doamne. cu care se crede ca se poate scoate Dracul din oameni. Contra lor se face o multime de vraji si descântece. Când o numara nisipul din mare. si cel stapânit de Dracul. iese sub forma unui fum pe urechi. Cu descântatoarea . tie! Asculta cuvântul meu Sa scot pe Iuda din N. N. în balti. în locuri pustii de obicei. si se merge seara pe la IOla balta din apropierea unei rantâni. Apoi se zice de 12 ori Tata! Nostru si se stropeste bOinayuJ cu apa sfintita. în piatra seaca. Atunci femeia stiutoare se roaga: Doamne. Atunci daca e. Sa se duca în mare si-n nisip. Dracul în el. Dar si în oameni se vâra. nu mai e stapân pe miscarile lui. Dumnezeule. cei cu fata pocita sau. CUM SE SCOATE DRACUL DIN OAMENI Iata unul din aceste descântece: Se pune bolnavul pe o masa afara si i se pune sub cap o perina.e boala obisnuita a -Celorcare sunt posedati de draci. însa în timpul cât stau pe pamânt îsi fac salasuri în scorburi. în case ruinate. Ma rog. dar nici chiar pe mintea lui. Epilepsia . caci numai asta e buna.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 35 Ispita Sfantului Antonie LOCUINTELE DRACILOR Locuinta dracilor e în iad. Atunci sa vina-napoi! Atunci si nici atunci! . CUM SE SCOATE DRACUL DIN BALTA Se ia o vergea de sânger. strârnbata au pe Dracu în ei.

fie ca se arata asa cum sunt. pentru ca acolo îsi tin dracii adunarile. ca atunci Dracul îl lasa în pace. Sa mearga-n lume si-n tm. cu barba si coarne de tap. . mai ales aproape de miezul noptii. Când îti iese un animal de acesta în drumul tau. e bine sa faci repede cruce. tare bine si în numeroase poezii populare din care nu dam decât acest prea cunoscut fragment: Sub calcâiul cizmei mele Sede Dracu si-<>muiere. Si nu-i da ~tare. Alinata siasezata. cu ochii sticlind. e destul sa se apropie de cruce.a. capra. fie ca se prefac în tot soiul de animale necurate. Când simte omul pe Drac aproape. Numai la mine sa vina. sa te gaseasca noaptea pe la rascruci sau la margine de hotar. De aci se vede ca Dracul asculta de anumite femei. tap[ul]. mai ales. De la frati si de la surori. rugi sau simple cruci de lemn la rascrucile drumurilor si la capatul hotarelor. pentru care se cheama Dracul. daca cu mâna nu poti si sa scuipi. Ca eu nu bat apa -aceasta. cu picioare de cal si schiopatând de un picior si lasând în urma lor un miros de pucioasa. RASCRUCILE DRUMURILOR SI TROITELE . pisica. Si ma-nvata' sa fac rele. Ci bat pa Dracul.36 MARCEL OLINESCU trebuie sa fie si fata. CHIPUL DRACILOR Dracii rar se arata ochilor omenesti. Când apar în fata oamenilor. ca sa faca de data. negri rosietici la culoare. De obicei lucreaza pe ascuns si cu ajutorul altora. nici aIinaÎe >Si nu-i da cina. Legatura dintre femeie si Drac se exprima. de altfel. care stiu sa-i porunceasca. atunci. gâsca. urâti ca noaptea. Tocmai ca sa alunge spiritele necurate din aceste locuri si sa dea un sprijin celor care îi apuca noaptea prin aceste locuri. . românii au pus trolte. La 'mine sa nt! gândeasca Pâna nu vine sa ma peteasca. Cu yergeaua se bate balta si spune de 9 ori: "Sa iesi duh necurat si sa~te duci la data fetii acestia. chiar cu limba. sub înfatisarea carora apar. nici hodina. sunt: câinele negru. Cele mai cunoscute animale. Pâna unde o gasi data me. zicând: "Ptiu! bata-I crucea!" pentru ca nici un drac nu se poate apropia de locul unde este cruce noua. Sa-si ia gândul de la tata-sau si mama sa. _ Dracu sa bata data me. berbec[ul] si bou[l]. Noua zeci si noua de hotara. Sa te feresi.

In bisericile ruinate. apoi. pentru hotare se cearta oamenii între ei. stafiile si toate armiile nenumarate ale Diavolului. . -ramân mai putin pazite. pâna cânta cocosii a treia oara. atunci Dracul pune stapânire pe ele si face hanuri si crâsme. pun la cale toate rautatile de peste an si îsi împart oamenii. In noaptea aceea. Acolo îsi face imediat cuib cucuveaua. Atunci toti se-mprastie si se duc la locurile lor. pe care bunii crestillÎ n-au fost vrednici sa le grijeasca. SABATUL DRAcESC Sabatul lor se face o data pe an. pune Dracul stapânire pe ea si-si face lacas pentru. Numai hotarele dintre sate si ogoare. Când' oamenii parasesc biserica. vin' strigoii. prin rugaciunile lor si prin crucea pe care o fac plugarii.. în aceste ruini îsi fac dracii sabatul lor. asa cum se aduna credinciosii la hram.~JL ta". Si atunci se aduna. dintre ~ietre. Si nici samânta lasata de Dumnezeu nu ajunge pe acolo. pentru ca Dumnezeu ar fi ~ . de vuie[ste] pamântul. Acolo vin dracii. si i-ar fi spus: "Igill. ~l! V fost îngaduitor cu Scaraoschi. el. ori de câte ori încep vreun lucru la câmp. moroii. Si pentru ca bucuria Diavolui sa fie mai mare. pentru ca au luat o casa de a lui Dwnnezeu si cu asta cred ei ca l-au învins.. pentru ca pe acolo nu calca omul.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 37 PENTRU CE SE ADUNA DRACII LA HOTARE Se zice ca de aceea se aduna dracii la hotare. se bucura ei grozav. 'în ruinele bisericilor. mai ales în biserici ruinate. Tot asa si la rascrucile drumurilor. a Sf. adica vrajitorii. ale dracilor. cele mai multe omoruri. Pe urma. ajungând chiar la·bataie si la crima. pentru ca oameni au pus ogoarele si satele lor sub adapostul sfmtei biserici.. Andrei. Si atunci rascrucea e a lui. CASELE RUINATE Dracii se mai aduna si în case ruinate. Acolo. La rascruci se întâmpla cele mai multe pradaciuni. duhurile necurate si toti cei care si-au vândut sufletul dracilor. pasarea lui. când se-ntorc taranii cu bani de la târg. De aceea hotarele sunt ale lor. nici boul. se dau la petrecere si la dansuri desantate. Daca oamenii nu sunt destul de prevazatori sa ridice troite si rugi lui Dumnezeu. Andrei. rasare scaiul si masalarita si alte buruieni de ale Dracului. satele si locurile. în noaptea Sf. nici plugul.se întâlnesc drumurile de la diferite saFeSl10cul nu e al nimanui.toti dracii din împrejurimi într-un singur ~. babele iermecatoare~ oamenii cu spiridusi si întind un chiolhan. De aceea.

!e ~aznet.la mp. cu crucea si rugaciunea..). pe loc l-ar omorî. un obiect de fier: o andrea. zicând: "Sa nu fie de deochi". Dracul nu se asaza în casa unde este icoana si candela. scuipa peste el. In casele cercetate de duhuri necurate e bine sa se cheme preotul.. De agheazrna fug dracii. Ca sa nu se deoache copilul mic. ca-i sopteste cuvinte ispititoare la urechi.~Le0ti~ne. Femeile se mai apara în contra lor cu scuipatul. sa nu se lipeasca de ei. poarta la ei câte un obiect de fier: cutit. ca sa nu-i fure Dracul.IlJ j{t<:. un cui sau chiar o spelca. ogoleanul. iar când mama trebuie neaparat sa-i lase singur. pe buric. Dracul fuge de lumina. Dracul nu se apropie de oamenii care au la ei un obiet de fier. sa faca rugaciuni si sa stropeasca cu agheazrna. caci si deocheatul e lucrare diavoleasca. la nunta.~ Toti cei carx_~)'Lpnns. deci. alunga pe Drac. ca apara pe copil sa nu-l ia Benghea. ar lovi cineva pe un Drac cu sfestocul de busuioc de la aghiezrnatar. Unele femei scuipa pe copiii lor.. Fierul. Benghiul acesta.. un ac. pentru ca e apa sfintita. daca. Oricine întâlneste o femeie cu copil mic. musetelul. e mai devotat si mai credincios lui Dumnezeu. Tot asa. care desigur nu e altceva decât alt nume al Dracului. Când se întâlneste cu un duh necurat. atunci pune peste copil.' De aceea. pe acela si Dracul îl ispiteste mai mult.. pentru ca vrajile protivnicilor sau protivnicelor. Copiii nebotezati nu se lasa niciodata singuri. ca oricarui duh necurat.~~V-au.I:kj!cu1 e voinic.~4. facându-i-se semnul crucii. Mai întâi. se zice în unele locuri. Pe cel care se roaga mai mult si. scuipa de trei ori în sân.J:acJl~t~eryl!grulJ2r~l:ldn-! ..uCl. iar omul care are la sine un cutit. în leagan. Aceleasi puteri mai au si leusteanul. femeile obisnuiesc sa le faca un benghi pe frunte. De aceea. STINSUL CARBUNILOR SI DEOCHEATUL Tot ca sa nu se deoache. sa-si faca cruce si sa se roage! Dracului îi mai este frica de usturoi. e sigur ca de el nu se va lipi nici o vraja si nici un duh necurat. . spelca. atât mireasa cât si mirele.~în~.38· MARCEL OLINESCU CUM SE APARA OAMENII DE DRACI Contra dracilor se poate apara omul în mai multe chipuri. apoi se stropeste în sân si i se da sa bea din ceasca în care s-au stins carbunii. un amnar si orice alt obiect de fier. din întâmplare. ca sa nu se deoache. avrameasa si împarateasa... sub orice forma. Dracul mai fuge de agheazrna. cu scuipat si cu tina culeasa de pe talpa picioruluui.O~ZLua. Când omul simte ca Dracul îl îndeamna la rele. Tot asa fac cei care vin la botezul .~aUa I~a e sIa!? si . bratara.lt".~). i se sting copilului carbuni în apa si se unge cu aceasta apa pe frunte.

Iata rm astfel de descântec: Vine ciuta de la munte Lingându-si puii pe frunte. de la cei care au rm ochi de rm fel si rmul de alt fel. ca sa se curete. Tot pocnete de pusca se trag si la Boboteaza. Cu coada îndoita. ca sa-i întarim sufletelullui slab. a nascocit . La întnnecimi de Irma sau de soare..departam duhurile ascrmse acolo peste noapte. Tot asa se sufla peste copilul speriat. Cu suflarea noastra alrmgam duhurile din apa ramasa peste noapte afara. Acolo o muri. Toti cei care deoache srmt oamenii Diavolului. .îndepartare a Dracului din calea noastra e suflarea. dar rmele femei îl si ling pe frunte pe copilul' deocheat. sagetaturi prin corp si greturi. cu fiare. Cât o sta vântu-n gard. . trec prin foc. N. Diavolul. este bine sa suf1am. Deocheatul se manifesta prin dureri subite de cap. nu numai ca-I scuipa. DUHURILE DIAVOLULUI Dupa cum vedem. Deochiul provine de la cei care au cautatura rea. ca sa nu li se ia mana si sa nu se prinda farmece de ele.în afara de armia lui diavo- 4 AJ . Tot asa. cu pocnete de pusca. Tot în contra duhurilor necurate se mai apara oamenii prin zgomote. Cu el putem îndeparta orice duh necurat ce ne-ar ataca.caci toate bolile nu srmt altceva decât duhuri nascocite de Scaraoschi. Alt mijloc efocul si tamâia. când se face rm descântec contra duhurilor Necuratului . Cu tamâie se afiuna casele. Si eu pe N. ca sa îndeparteze duhurile de apa sfintita. Si sa fuga prin sat Ca un câne turbat. slabiciuni în tot trupul. Atât sa stea deochiu-n cap. Când se-ntorc oamenii de la înmormântare.sfant. ca sa nimiceasca creatiunile lui Dumnezeu . care fIind particica din suflul lui D~ este . Cu gura cascata Si unde-o cadea Acolo s-o frângea. în furia lui de nimicire a tuturor creaturilor lui Dumnezeu.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 39 rmui copil. când adica vârcolacii musca din ele~oamenii fac zgomote cu clopote.pâna nu-l întineaza Dracul . sa-I lase Curat luminat. Nu poti scapa de deocheat decât prin descântec. de la cei încrucisati. il ling De deochi. Cu fiun se afiuna vitele. iar peste orice apa adusa dimineata de la fantâna. ca sa ÎI]. La nunti si la boteze se face la fel. Dintre ochi. Pe N.pentru ca descântecul sa fie cu leac. N. Suflarea este sufletul nostru. ca si cum l-am fi stropit cu apa sfintita. cu taIangi. Cum Dumnezeu l-a lasat! Dupa CUITl se vede din acest descântec. Alt mijloc de. E destul sa suflam de trei ori pentru ca duhul sa fuga. de la cei cu sprâncele îmbinate. când se-ncuiba Necuratul în ele. Îi linge pe pistricei Si pe cei frumusei. se sufla de trei ori peste bolnav.

sa chinuiasca sufletele pacatosilor în iadul lor. atunci Dumnezeu lasa pe Sf. care n-a putut face nici o isprava pe pamânt. Spiridusii. Insusi Dumnezeu vegheaza asupra noastra si ne apara." SLUJBA DRACILOR Slujba dracilor este sa smulga prin orice mijloace câte un suflet de om. Vâlvele. Pâca si alte nenumarate duhuri mai. pe care nu le mai cunoastem. lumea de draci. Sperietorile. Cel[ui] care aduce cât mai multe suflete i se da ranguri mari în mia diavoleasca. Joimaritele. Fiecare drac trebuie sa stea cel putin sapte ani pe pamânt si. ne stau în ajutor ori de câte ori ne rugam lor. Si-ntinsei o fuga lunga. atunci asa s-ar înmulti. care sade pe umarul drept. Dumnezeu. Dra~ii haida sa m-ajunga . Ea se tipa sa m-apuce. a dat fiecarui om un înger pazitor. Si vazui pe mândra mea. toti sfmtii. Mândra umbla sa se duca. AP ARA '!.k Stimele. Tot asa si Maica Domnului. Rusaliile. din când în când. Volburele. în bunatatea lui. Iata ce zis:e un cântec popular: . Dracii o faceau naluca. încât ne-ar coplesi si pe noi si pe îngeri. Ielele (Soimanele). Dar nu suntem singuri. Daca n-ar mai curati Sf. Trasnetul îi gaseste oriunde s-ar ascunde. cu numarul lor. acea de a aduce cât mai multe suflete lui Scaraoschi. Dracul. în timp ce dracusorul de pe umarul stâng ne îndeamna la rele.ORII OAMENILOR CONTRA DIA VOLILOR ÎN Contra lor ne aparam cu rpijloacele pe care le-am aratat mai sus.. Chinuind doi draci la ea. Smeii. Nalucile. Muma Padurii. Ciuma. Halele. Piaza Rea.. Si-n alta: .. si ne povatuieste de bine. Holera. .o multime de duhuri necurate. Când însa draoii sunt din ce în ce mai îndrazneti si-si fac de cap. CHINUIREA SUFLETELOR ÎN IAD Alta ocupatie a lor este. Apoi. Ilie.40 MARCELOLINESCU leasca . care ne vad de acolo din locuinta lor cereasca.sa faca slujba pentru care a fost trimis. este pedepsit sa slujeasca un timp anUmit unui om. Eu grabii si-mi facui cruce. Ilie sa mai trasneasca în .. Ceasul Rau. care îi stau în ajutor. asa încât sa nu mai asculte de Dumnezeu si sa mareasca numarul acelora care se închina lui Scaraoschi.ei. chiar în o_ameni si în biserici. Mosusi Fetele Padurii. Duhurile acestea sunt: Bolile. Vidmele. mititele. Iisus Hristos si însusi Dumnezeu intervin în favoarea noastra când lupta e mai 'grea.

. gheata se astemu groasa de o palma si Dracul vazând ca n-o mai poate sparge si temându-se sa nu se înece. unde sa-si odihneasca oasele. cât e de lunga si de lata fata apei acele nesf]lrsite. nici un loc mai tare si uscat. strânse cât ce putu pumnul. si se ridica repede în sus spre fata apei. Acum nu. Odata Dracul s-a plâns lui Dumnezeu ca n-are.. si ramase cufundat pâna în gât. Si D~cul ramase-n apa pâna-n genunchi . Se scufunda Aghiuta sageata pâna-n adâncul adâncului. 41 Lupta necurmata dintre Diavol si fapturile lui Dumnezeu n-o sa se sIarseasc. daca plecam cât de cât urechea soaptelor dracilor. dar când sa iasa se lovi de pojghita de gheata si luptându-se sa-o sparga. Dracul. suntem pierduti si îngrosam fara sa vrem armia celor pacatosi. tarâna i-a fugit printre degete-n firisoare mici ca de nisip ·si când ajunse Dracul sus si cauta în palme: nimic.Vezi. dm-nici acum nu putu sa duca sus yreun frrisor de pamânt. dar ambitia nu-l lasa în pace. Atunci îi spuse Dumnezeu: . zise cu mare ciuda în glas. " Se scobori atunci a doua oara în fundul apei si. Atunci Dumnezeu îi porunci sa se scufunde în fundul marii si sa-i aduca de acolo. l-aU batut din toate partile. lupta se duce cu înversunare si. Si la groaza raului. spuma ca spuma. ZIDIREA PAMÂNTULUI POVESTEA ZIDIRll PAMÂNTULUI Dumnezeu se plimba deasupra apelor si Dracul se tinea grapa dupa el.. însa. A treia oara zise asa: "Iau lut în numele meu si· al lui Dumnezeu".. îngheta fat~ apei. daca nu m-ai ascultat?! Asta s-a mtâmplat pentru ca n-ai luat tarâna în numele meu . înciudat. asa' cum îi poruncise . Apele.MITOLOGIE ROMÂNEASCA Si m-au dus la iad în jos. mai putu jesi din apa decât pâna la brâu. scapa din mâna tot lutul. lua pamânt dar în numele lui. toata se strucise în palmele lui.." Dar Dum~ nezeu îl auzi si suflând usor.. Incercase el din spuma sa faca un pat. nu al lui Dumnezeu. în numele lui un pumn de tarâna. ca sa nu-i mai ia apa tarânq. -. Dumnezeu sufla mai tare. Pâna atunci. Vreo cinci draci ca mi-o batea. Am~t pe mândra mea. Sânge ros din ea sarea. ce-l luase.a decât o data cu judecata din urma. vezi. Jos la talpa haului. dar. zise: "Iau pamânt în numele meu si nu în al lui [)umnezeu. ~ A patra oara. când si lor le va da Dumnezeu rasplata ce li se cuvine.

-l bagoslovim. Il rostogoli* pe Dumnezeu atunci spre miazanoapte.. Nepricepând ce s-a-ntâmplat. si cum Dracul avea niste unghii mari. dar Dumnezeu nu se mai cuftmda. Dumnezeu îi mai scotoci cu un pai tarâna de sub unghii. care întocmai mustei ce se întorcea de la arat îsi atribui si lui meritul crearii Pamântului. acum ca l-am facut? îi zise Dracul lui Dumnezeu. iar când Dracul îi pomeni de promisiunea facuta de cu seara de a blagoslovi Pamântul. se scula binisor si începu sa-I împinga de-a dura în apa. Se mira dracul si nu-ntelegea. sa se-nece si sa ramâie el stapânul patului de pamânt. Astepta pâna crezu ca Dumnezeu doarme bine. când ajunse sus. îi zise facând aluzie la cutreieratul de peste noapte în forma de cruce: . Dumnezeu' se culca în patul ce-l urzise. . avem un pat unde sa stam si sa ne odihnim când vom fi obositi. crestea si pamântul sub el. Dumnezeu zâmbi. Dracul se opri mirat: el crezuse ca patul era mic si ca ispraveste repede cu Dumnezeu. Las' ca l-om blagoslovi mâine si Dumnezeu se întinse prefacându-se ca doarme. ca la copiii cei nespalati. LATIREA PAMÂNTULill Ambitia însa nu-l lasa pe Drac sa doarma. îi raspunse Dracul. Dar si aici pamântul se marea pe_masura ce se rostogolea si Dracul începu sa-si piarda capul. * În text: "rostogolea" (n. se rostogolea Dumnezeu. Impingea Dracul si asuda.).Acum nu mai fac nimic.Ei. . gasi Ziditorul destul lut sa faca o turtita. De la un timp. nu mai avea decât tare putin lut în palma. a înghiti Dracul si tacu molcom. acum.Da' nu. mirându-se de întinderea neobisnuita a Pamântului. Cum veni seara. facându-i loc si Nef'artatului de drac sa se aciueze si el. zise Dumnezeu. pâna a facut din turta aceea un pat destul de larg. ca l-am blagoslovit asta-noapte. dar pe drum nu-l rabda inima si adauga: . Sa dea de-a rostogolul pe Dumnezeu în apa. Când 'simti ca Dumnezeu s-a trezit si se-ntinde ca dupa somn.Avem.. Dracul se pomeni tot acolo de unde plecase.. repede se culca alaturea de el. Pentru asta.Ce sa-lemai blagoslovim.42 MARCEL OLINESCU Dumnezeu: "Iau pamânt în numele lui Dumnezeu. A suflat-o. . . se facu si el ca se scoala. apoi spre miazazi si_când îl apuca ziua. ca-i târziu. . socoti ca în spatele lui o fi drumul mai scurt si începu sa-I rostogoleasca spre apus. a "dracie" i se iti în capul lui si-i tot dadea ghes. Pamântul se-ntindea acum cât vedea cu ochiul în jurul lui. prefacându-se ca doarme. ed. dar parându-i-se ca Dumnezeu se misca. . asa cum creste si se-ntinde si coca de aluat sub mâinele gospodinei. a marit-o astfel. Dar cum. mari. si al meu". a paturit-o cu palma si tot framântând-o. In schimb. Fârtate.

ca el ne da toate roadele care ne hranesc si ne poarta pe trupul lui. caci aproape e deodata cu Dumnezeu. PAMÂNTUL Pamântul e partea femeiasca. e mama noastra care ne face. Din pamânt..urâte. Si sa-I iubeasca mai mult si sa se îngrijeasca de el. caci atunci se odihneste si el. caci Pamântul e viu si are si el trebuiIitele lui. La fel si noaptea sa nu-l sapam si sa-I lasam sa se odihneasca. pentru ca Dumnezeu sa faca toate cele ce le-a facut pe pamânt. nu suntem altceva decât pamânt schimbat prin suflul lui Dumnezeu. caci el e tare batrân. dupa cum e mare pacat sa-ti bati parintii trupesti. caci el s-a jertfit dând din trupul lui. Tot asa trebuie respectat la amiaza si sa nu fie sapat. oamenii. iesim si în pamânt ne vom întoarce.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 43 Diavolul rostogolind pe D[umne]zeu . caci si asa e destul ca-I bat balaurii cu piatra. Nu e bine sa-I vorbim de rau. E tot asa de mare pacat sa bati pamântul. Oamenii ar trebui sa-I iubeasca mai mult si sa se îngrijeasca de el si sa-i dea tot ce-i trebuie. iar Dumnezeu din ceruri e fataI nostru si noi copiii lor. De aceea trebuie sa ne închinam si sa batem matanii. ne îngrijeste si ne hraneste. sa-I sarutam. SFÂNTUL PAMÂNT Pamântul e sfânt. sa-I înjuram sau sa-i aruncam vorbe . . deci. Noi.

dupa sfatul albinei. în timpurile acelea. CREATIA DIAVOLULUI La început pamântul a fost neted. crezând-o plecata si cuibarindu-se pentru odihna. îi spuse lui . mai ales pentru deochi. ca doar el e mai destept decât toata lumea . ca orice fiinta vie. Albina îl ga~i tocmai dupa prânzul cel mare. ca sa poata ajunge la Dumnezeu si sa-I dea jos de pe tronul lui de aur. dupa uciderea primului om si dupa înrairea.îsi întarca Dracu copiii".. dar s:-:a-ntunecat pe urma. MUNTII. Se înmoai~ cu scuipat si se descânta. pe nerasuflate. are cap . se supara foarte ca i-a stricat bunatate de somn: "Ce trimite Dumnezeu la mine. o tuli la fuga si. se prefacu ca pleaca si se ascunse dupa usa. Albina. avea faima de filosof si de om sfatos. sa trimeata la mine. nu e bine sa spui: mânca-te-acsau îhghiti-te-ar Pamântul. Pamântul a fost la început alb. Asta îl puse pe Dumnezeu pe gânduri si nici el nu mai stia ce sa faca. cine face descântecul. pe aceea. cum auzi. Dupa muntii acestia . care. Dracul s-a apucat sa faca muntii cei mai înalti. Atunci. Apa este sângele 'lui.oamenilor. trimite molime sau razboaie si înghite multa lume. Se sfatui cu unul. ca lumina. încât dadea afara peste marginile apei si ale cerului. Cum auzi despre ce e vorba. sa scormoneasca Pamântul pâna s-a narui si asa s-ar distruge si creatiunile lui [Dumnezeu]. Ariciul. dupa care se topeste. poate pentru ca mergea tot gârbovit si morocanos.44 MARCEL OLlNESCU De multe ori Pamântul se supara pe noi si atunci s~ cutremura. s-a gândit. Pamântul e bun si de leac.capul pamântului. Se crede ca Pamânttil. Dumnezeu trimise pe albina sa-I întrebe ce sfat îi da.ste cu pamânt cules din urma piciorului drept al aceluia sau ale aceleia. Si de aceea era tare nemultumit.inima si coada.. Se face si de drago.Auzi la Dumnezeu. caci vazând ca altfel nu-l poate doborî pe Dumnezeu. si nu vru sa-i spuie. dar l-a mai încretit Dumnezeu. sireata.. D-apoi nu-l împinge si pe el mintea sa strânga în chingi putin pamântul si sa faca dealuri.. Pamântul crescuse atât de mult. munti si vai?" Albina. sa încapa tot pamântul în marginile cerului. Tot acolo locuiesc si lelele. 'începu sa bombaneasca nacajit: . dupa atâta lucru. FORMA PAMÂNTULUI Pamântul era la început întins ca o farfurie si cum Dracu fusese prea grabit sa se scape de Dumnezeu si-l rostogolise prea repede în noaptea [a]ceea. se sfatui cu altul si' nimeni nu-i putu da un sfat bun. în mintea lui proasta. Vagaunile tot Dracul le-a facut. facându-si culcus sa se odihneasca. îsi aduse aminte de arici. ..

s-ar scufunda. . Dumnezeu se apuca si strânse pamântul. Al treilea. adica cel ce a fost pus spre soar~ apune. a dat Pamântul. Dumnezeu o binecuvânta sa faca mierea cea dulce si aromata cu toate miroasnele câmpurilor. munti si vai. Pestele. ca sa încapa între marginele cerului. ed. în text: "Iar albinei" (n. dupa cum s-a întâmplat sa se boteasca pamântul.Imediat se împestrita tot pamântuI de dealuri. pentru ca ar imita pe Dumnezeu si l-ar ispiti ambitia diavoleasca de a-l întrece. *.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 45 Pamântul Dumnezeu. Locul unde si-au facut Dumnezeu si cu Dracul patul. asa cum ai strânge botind o bucata de stofa în pumni. care. se numeste Ascultator. în care a urzit Dumnezeu pamântul a fost marti si de aceea e pacat sa se înceapa vreun lucru în acea zi. Iar ziua. Iar Jpe] albina* flentru~ca. a fost Ierusalimul. ce afla de la arici.îi facuse_acest mare bine si-i aduse sfatul ariciului. Atunci.. daca nu s-ar sprijini pe patru coloane. Dar pentru ca e greu. adica acel ce-a fost pus sa sprijineasca pamântul dinspre miazazi. la rândul lor. prin Iatire. pentru ca el primeste sfaturile Incepatorului.cel de la rasarit se numeste Începatorul. deci. STÂLPII PAMÂNTULUI Pamântul sta pe apa.). cum ar sta o· frunza de nufar. Acolo e. ca tine atâta grozavie de oameni si de animale si de câte metale sunt ascunse în maruntaiele muntilor. Al doilea. buricul pamântului. care. pentru ca el începe cele ce au sa le faca ceilalti partasi ai lui. se sprijina pe patru pesti mari.

SÂNT ION STÂLPNICUL • Pestii acestia au fost dati în searna lui Sânt Ion. care-i pricina."aluat si el sa vada ce se întâmpla pe pamânt si un peste .Sornnorosul . ca sa rastoarna Pamântul. pentru ca el conduce Soarele si-i arata calea încotro sa mearga. TALPA IADULill Acolo. se afla o zgripturoaica batrâna. ca acelea-s a zgripturoaicei de Talpa ladului. încât nu se mai trezeste: nu mai avem luna noaptea. scurmând Pamântul cu ghearele si cu dintii ei lungi. sa se trezeasca ziua. Atunci. Ea îsi primeste hrana: malai si apa. însa. Iar apa tot femeile îi dau. curios. de la oarnenii de pe Pamânt si iata cum: Când femeile cem malaiul. zgripturoaica o bea. Sânt Ion. Atunci Sornnorosul mâna Luna ca sa bata Soarele. sub Pamânt. fiindca toata ziua doarme dus. iar când doarme atât de adânc. Atunci Pamântu1 s-a lasat într-o parte si ameninta sa se rastoarne. si acel malai care se scurge de pe marginele capisterii. Dar n-a lasat-o Dumnezeu. De atunci a ramas Sânt Ion sa tie Parnântu1 în spate dimpreuna cu ceilalti pesti si dintr-asta i se trage si numele de Sânt Ion Stâlpnicul.Stâlp! Stâlp! si pestele nu s-a mai aflat. bat cu amândoua mâinele capetele capisterii ori a copaii. Sânt Ion se repede sa vada. a sapat hrube pe sub Pamânt.46 MARCEL OLINESCU se numeste Aratator. iar noaptea când se trezeste mâna Luna si stelele. pe unde nimereste.Sânt Ioane! Sânt Ioane! Ce-i acolo cu pestii. si când roade mai tare se cutremura Pamântul. In vremea potopului. Câteodata se întâmpla. pentru ca a întârziat. Apa cu care clatesc mai întâi donitele si pe urma o azvârl. Dumnezeu suparat l-a pus sa tie el locul pestelui: "Stâlp sa fii si [sa] tii Pamântul în spate". e al zgripturoaicii. ca sa faca niste gropi adânci în forma de pesteri. atunci când se duc la fântâna sa aduca apa.ca sa se scuture malaiul de pe ele. caci el. Talpa ladului si care vrea sa rastoarne Pamântu1 si sa-I înece. In unele parti. în buirnaceala somnului. s'. Pentru asta roade mereu stâlpii. e bine ca sa se faca economie si sa riu se azvârle bucatele pe jos. Atunci se face întunecimea de Soare. care ne vrea raul. care se zice ca ar fi marna lui Scaraoschi. De aceea.a fost luat· de apele potopului si s-a înecat. ca-Iluase apele. Zgripturoaica nu poate roade decât atunci când e hranita bine. iar al patrulea si cel din urma se numeste Somnorosul. Când colo un peste nicaieri! A strigat Sânt Ion în toate partile dupa peste: . însa. Dumnezeu s-a speriat si a strigat: . ca sa-i pazeasca. de merge pâna-n . crede ca mai e noapte si nu ziua. pe ]:U1de sa vie apa si sa înece tot Pamântul.

Doamne. ce-ai vazut acolo. cremene.si cum era nepriceput . tot bombanea nemultumit si cârtea mereu. Si cum zisera. SOARELE Dumnezeu facuse Pamântul si zâmbea multumit de isprava lui. sa vedem .sa dea foc lumii. împiedicându-se la tot pasul. chiar si în sufletul Diavolului.pe unde calcam si sa putem dE:osebi si noi o zi de alta. Dracul.De ce nu faci. desigur. dar cum simti ca Dracul-începe sa sforaie. Îl trimise sa-i aduca din cele patru parti ale lumii. asa si facura. în lacasul Dracului. Scapara o " \ . se tot plângea ca orbecaie ca orbul prin smârcuri si viroage. ca el îi obosit si numai a doua zi se va apuca de lucru. le-a pus deoparte si pentru ca nu vroia sa creeze lumina de fata cu Diavolului. pentru ca privirile lui strabateau toate întunecimele. ca din ele vin[e] miros de pucioasa si daca mergi tot mai departe prin ele.si eu si toate vietatile Pamântului . Dumnezeu se scula binisor si se apuca sa faca Soarele. Dupa ce i le-a adus. putea sa mearga unde vroia el.~ . . Peste întreaga lume plutea înca bezna întunericului si lumina înca nu era. Se culcara. ca sa nu afle si ceilalti oameni. CREAREA SOARELUI Dumnezeu îi facu si voia asta.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 47 iad. Dracul. îi spuse sa mearga la culcare. Dumnezeu. piatra pretioasa si aur. însa. lumina. ca sa nu faca si el mai târziu la fel . Dracu te omoara. însa. Acestea se cunosc pe aceea.

dupa ce se freca la ochi bine. Si le-a mai spus sa nu calce cuvântul lui. ceva rotund si stralucitor. fu orbit de stralucirea Soarelui si. se forma o sabie luminoasa. dar nu dadu destul de tare si din scânteia ce sari.în fata. se ndica în vazduh.Ti-am facut ce mi-ai cerut. deasupra unui dâmb si. încetul cu încetul. Atunci a scaparat a douaAoara si s-a facut o gramajoara luminoasa. bine. ca un ochi de pisica. Iar carul acesta îl conduse Soarele. Asta-i Soarele. Dar cum l-a facut. deodata. "Tiii! dar asta ce mai e?" si alerga necajit la Dumnezeu. de le lua ochii. Diavolul. Dumnezeu a facut din globul acela un car. face cele mai multe blastamatii noaptea. O spaima grozava îi cuprinse. sareau si dansau si lacrami de multumire le brazdara fata. CARUL SOARELUI Ca sa poata merge mai bine pe drumurile cerului. întunericul se stergea din ce în ce din vazduh. tot mai mare.srantul Soare -. cât vor fi ascultatori de cuvântul lui. In gramajioara asta. sa-I întrebe ce e cu globul acela de foc. ca _nisipul dintr-o sita si o lumina aIba începu sa desluseasca fiecare lucru si fiinta de pe pamânt. care e un arhanghel. Dumnezeu sufla duh stant si Soarele a crescut ca un balon mare. Se uitau unul la altul si nu stiau ce sa creada. asa ca vor avea de acum lumina sa poata lucra si folosi de viata. într-un loc. . De aceea. Dar ce-au vazut? Toti erau zgâriati pe fata de crengile copacilor. Oamenii se uitau unii la alti. pe care larma oamenilor îl destepta din somn. Primele clipe de uimire au trecut si atunci o bucurie mare îi cuprinse pe toti. ca pâna atunci nu se vazusera la fata.48 MARCEL OLINESCU data din cremene cu piatra nestemata. o stralucire mare îsi arata geana. cum l-a dat repede sub Pamânt si l-a ascuns sa nu-l vada nimenea si s-a culcat apoi si el. care erau pe vremea aceea. de care se lovisera în mersul lor. încât nu-l poti privi. crezând ca astfel nu-l va vedea Dumnezeu. carora li se ridica valul de pe ochi. Când s-a sculat Dracul si cu oamenii. care va lumina PamântUl si întreaga lume. pâna i se obisnuira privirile cu lumina. cazura la pamânt si. punându-i roti si osie si înhamând la el ~7 cai nazdravani. ca-ti lua vederile. Oamenii se oprira-n loc. pentru ca li se parea ca nu mai e asa de întuneric si ca încep sa vada lucrurile si locurile din jurul lor. Erau ca niste orbi. omul în natângia lui. frumos si vesnic tânar. Râdeau. Era stantul Soare. temându-se ca-i ameninta vreo nenorocire. striga uimit si suparat. Deodata zorile începura sa roseasca marginele Pamântului. cu fata atât de stralucitoare. se sarutau. Soarele nu se va ascunde pentru ei. Dar. pâna întrecu pamântu1 si atât de luminos. au ramas uimiti. cereau ajutorul lui Dumnezeu. departe spre marginile pamântului. Apoi s-a-ntors catre oameni si le-a spus ca atâta timp. pentru ca Soarele e ochiul fui si toate le va vedea si bune si rele. .

Si dimineata e mai lunga si mai cu spor. iar soarele sta un pic si se odihneste. Drumul acesta îl face Soarele în somn. Acolo îsi tine si~c. Din crucea cerului. De aceea. pâna ajunge iar la rasarit. Asa mândrete de palat nici nu este. iar daca n-a fost lasat sa se odihneasca. Unii spun ca 12 boi îi trag carul. dimineata.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 49 Aparitia Soarelui PALATUL SOARELUI Soarele locuieste într-un palat de cristal în cerul cel dintâi. Daca balaurii acestia au lasat pe Soare sa se od~easca bine în timpul somnului.l. pe drumurile nevazute ale cerului. atunci Soarele rasare frumos si stralucitor. aratând lumii ca este vesel. nici nu se-nchipuie. în fiecare zi. care manânca jaratec si care trag cânil. atunci Soarele . fiind tras de niste monstri mari. CALATORIA SOARELUI PE SUB PAMÂNT Dupa asta îsi urmeaza înapoi calatoria pe tarâmul celalalt pe dedesubt. pâna ajunge în crucea cerului la amiazazi. boii se-ntorc singuri înapoi acasa. Soarele manânca un colt de prescura si bea un pahar de vin. Doar palatele lui Dumnezeu îs mai frumoase ca ale lui. dimineata când pleaca de acasa.mL cel de al!(si foc si caii nazdravani.. Când descaleca seara. înconjurând pamântul pe la marginile lui. unde soseste dimineata si-si reia calea din ajun. de la rasarit spre apus. Apoi înhama la carul lui 7 iepuri si de aceea la vale vine mai repede si seara odata îi si ia pe pamânt. greu se mai urca Soarele pe cer. 'fi .

Dracul se daduse acuma . . sa nu scape nimeni din el. pentru tot binele. a scaparat odata din cremene cu piatra pretioasa si a tâsnit Luna: o fecioara. . piatra de cea scumpa. numai' ca sa nu se-ntâlneasca cu iubita si sora lui. ca sa se-ntareasca. sau sa arunci cu murdarie în el. FECIOARA MARIA. luminându-Ie munca si încalzindu-Ie trupurile. . LUNA Soarele .a luminat singur lumea vreo 7 ani. Soarele a fost srmtit mai târziu de catre Dumnezeu.adus.îi pregateste mâncarea pe care oia înainte de apleca la drum si merindea pe care o ia cu sine pentru cele doua prânzuri: cel mic 'de la 10 si cel mare de la amiaza.la bine si vroia sa aiba si noaptea lumina. care nu se da dus.Hai. cum s-a vazut singur. Luna înca nu era. înainte de a pleca la drum. Si asta i-a fost rânduit lui de catre Dumnezeu. Tot ea îi pregateste baia de roua pe care o ia. Dumnezeu. . De aceea e marepacat sa-I vorbesti de rau. CREAREA LUNll Oamenii.Acum ce sa mai fac? îl întreba Aghiuta. Doamile.. dar si acum Domnul n-a vrut sa lucreze nimic fata cu Necuratul. . zise Domnul. cremene si argint. ori îsi ascunde complet fata în nori. Luna. care-l face oamenilor. cu care vroia sa se casatoreasca. care dupa multi oameni ar fi chiar Fecioara Maria.50 MARCEL OLINESCU rasare posac si înnegurat. însa. . Necuratul s-a dus bucuros sa faca si el ceva smgur. zise Diavolul.Du-te si fa iadul. Ea . Soarele_nu sta decât tare putin acasa la el. asa ca noaptea era tare întuneric. Astfel. îl sfatui Dumnezeu ca sa scape de el. MAMA SOARELill De: palatele lui grijeste mama lui. ca ce-o fi? Necuratul a adus cele ce i le-a cerut Dumnezeu. . Mergi în pamânt si-mi ada de unde ai mai . Zideste-l bine împrejUr si-l acopere cu usi de fier pe deasupra. au prins de veste ca Dumnezeu era sa le daruiasca ceva spre folosul si binele lor si se vorbeau între ei.Hai. s-om face sa vada oamenii si noaptea.

. '-. a pomit sa-si faca lucrul orânduit ei. doar ici. . Soarele stia de venirea Lunei. - =-. . iar în cealalta jumatate nu se va mai vedea. Iar dupa ce s-a odihnit bine. colo.\. S-a îmbracat în haina ei de argint si suindu-se în carul ei tras de 7 cai albi o pomi în urma Soarelui. ca-i spusese Dumnezeu.-~ - i~:) ----. Dar sa potrivesti asa ca sa fIi tot în urma lui cu atâta si-atâta si sa-ncepi sa luminezi când se va-ntoarce el acasa si se va odihni. ~~t'0 =- \\\\\\~k' ••. Dar mai mult s-a bucurat Dracul: "De-acu au sa poata lucra oamenii si noaptea si o sa-mi ispraveasca mai repede lucrurile mele.. . Luna a venit si a batut la usa casei Soarelui si a venit maica-sa si i-a deschis. ca de-acuma vor avea si noaptea lumin~ si au preamarit pe Dumnezeu. Sa-i arati toate cele si ce are sa faca.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 51 =i'. Deodata a aparut în vazduh carul Lunei.1 i\. Se-nserase pe pamânt si toata lumea plecase la culcare. când au zarit fata alba a Lunii noua.pe cararuia asta.--' -.p1·' -==r1{. r=. îi zise Dumnezeu.' \\.Du-te . pâna ce-i ajunge la casa Soarelui. ca are sa vina în urma mea Luna.-/' ~Lf. ca numai o jumatate de Luna se va vedea Luna noaptea. a spus maicii sale: "Baga de seama.. sora mea. caci tu esti sora lui. Oamenii nu stiau ce e lumina asta alba ce se revarsase pe neasteptate pe Pamânt si intrase si în casele oamenilor.i-a zis Domnul .~~~~:~~ .. - Luna DRUMUL LUNll I-a facut Dumnezeu un drumusor de argint pe amândoua partile cu pomi si i-a zis sa se duca: . câte un îrttârziat mai robotea prin jurul casei. ~ . ~"--:-~." .' -\. " =\\~:. Si il primit-o tare bine." . .. Au iesit cu totii afara si. ' \. Dimineata.Ba n-a fi chiar asa. când s-a sculat. s-au bucurat.

Ileana Cosânzeana. dupa ce a avut o dragoste nenorocita. disparând de pe cer. CHIPUL LUNll Luna e o fecioara de toata frumusetea. tot creste. da' fata mai mândra decât sora sa. dar nici una nu-i placea Soareleui. LUNA MARCEL OLINESCU OM Caci Luna e om: la început e mica. dar e mândra si rece. se mai racoresc si ei de dogoarea iadului. pe unde auzea ca sunt fete mândre de maritat. aripile i se-nrind împrejur: cum e coada curcanului sau a paunului când si-o roteste si vin dese-mpreuna ca lumina ochiului si e rotunda ca un ban. Aripele îi sunt de piatra scumpa si sunt munte numai în argint curat. Si apoi. întocmai cum dispare si viata omului. pentru ca Luna fiind rece. Cutreierase Soarele si cerul si pamântu1 în lung si-n lat. si-a fost numita Ileana Cosânzeana. Acum e ca omul în floarea vietii. aripile i se taie.pe cer se vede ca o unghie. pâna ce ramâne ca-unghia de la deget. Dar de aici începe sa îmbatrâneasca si se face tot mai mica. nu mai aflase. fratele ei. pentru soarele. subtirica asa cum e si copilul. . Umblase maica-sa pe la toate împaratiile. Si pe urma moare. apoi creste. DRAGOSTEA SOARELUI Soarele era un flacau mândru si maica-sa umbla sa-I însoare. si.52 . iar se naste din nou. Carul ei înca e de argint si e tras de 7 cai albi. Unii cred ca 7 draci trag carul ei si-s bucurosi sa se înhame la carul ei. E îmbracata toata în alb.

odata se stinser:a toate lmninile. doar l-a înspaimânta ori l-a încânta sa se lase de planul lui. Luna sau Ileana Cosânzeana cum o nmnea mama-sa.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 53 SOARELE ÎNDRAGOSTIT Pasa-roi-te. caci se potrivesc: Si la plete si la fete Si la dalbe frumusete Eu am plete stralucite. REFUZUL LUNll Dar sora-sa se sperie si nu vru nici cu capul. locuia împreuna în palatele Soarelui si mergeau împreuna pe cer sa lumineze pamântul si lmnea. fata mângâietoare . Tu. sfmtii îsi ascunsera fetele si se-ntoarsera cu fata la perete. clopotele dogira si nu mai scoasera nici un sunet. Tu ai plete aurite. iar preotii cazura în genunchi. Dar când începuse popa sa-i cunune. Soarele nemaiputând de dragul Lunei.. Soarele atunci se duse la Dumnezeu si-i ceru învoire. Dar Soarele îi raspunse: Aleg iadul. ea. NUNTA SOARELUI Si Soarele pleca la sora sa. îi zise sa se cunune cu el. Dar Dumnezeu îl lua de mâna si~l dus în iad si-n' rai. chiar de viu Numai singur sa nu fiu. pregati nunta mare si aleasa si plecara la biserica. . Pe vremea aceea. îi cazuse draga sora-sa si vroia sa se-nsoare cu. Eu am fata arzatoare.

sa. ' . Vecinic sa va alungati. ce lumineaza o lume întreaga. mai îmbratiseze o data pe aceea ce i-a cazut draga. marile se tupilau.'54 MARCEL OLINESCU PEDEAPSA LUI DUMNEZEU Atunci un nor se lasa în biserica. Cum ajunse în valurile marii. sau sa se strice rânduiala poruncita de el si sa nu mai fie ziua ziua si noaptea noapte. de sus.Tu Ileana. muntii se cutremurau. Dar Soarele repede se azvârli în carul sau si strabatu ca un fulger tot cerul si zari mreana de aur din mare. ca SIarsitul sa vie totdeauna. Si tu Soare luminate Trupusor fara pacate. Cu ochii sa va zariti. dar niciodata nu-si poate astâmpara dorul inimii. premcând-o în Luna si poruncindu-i. Soarele se lasa repede si cazu drept în mare lânga mreana. iar dineI o mâna ridica pe mireasa ca pe un fulg si o arunca în mare. Dar. lua mreana' din apa si o azvârli pe cer. De acolo. atunci când dorul îsi astâmpara focul.o data s-o data tot o va întâlni si când Soarele va îmbratisa Luna. atunci se va SIarsi si cu lumea asta. Cerul sa cutreierati Lumile sa luminati! Si de atunci' Soarele mereu fuge dupa Luna s-o ajunga si arde de-un foc nestins. Sufletel fara prihana. Atunci Dumnezeu vazând ca nici asa nu o poate scapa de urmarirea Soarelui si temându-se sa nu se aprinda pamântul. iar cerul se-ntuneca: . Dar sa fiti tot despartiti Zi si noapte plini de dor Arsi de foc nestingator -. caci asa e dat de la Dumnezeu. apa începu sa fiarba si-n locul acela rasari o mreana numai si numai de aur. Cosânzeana. în timp ce lumile se-nspairnântau.

Sa mergi dupa ursitul meu. Din cauza asta lumea si mai ales femeile au socotit-o favorabila dragostelor. Lumina Lunii însa de atunci n-a mai fost asa de puternica cum a fost pâna atunci. ucigând pe fratii [lorr. ed. Na-ti tie brâul meu Si fa frâu calului tau. PROTECTOAREA ÎNDRAGOSTITILOR Daca Luna a fost asa de frumoasa. Dar frâu nu ai.). Tu esti a noptii craiasa. cei nefericiti în dragoste. fata dornica sa-si afle ursitul: Luna. Vârgoluna. De a fi de-aici din sat. Cain. Luna. . De-a fi dintr-al treilea sat. ca sa dea o pilda celor care ar mai pacatui. dar pe timpul când cerul era asa de jos. CHIPURILE DIN LUNA Tot Dumnezeu. Pe ea o invoca într-un descântec. a fost totusi nefericita în· dragostea ei. în calea carora se pun mari piedici. la început.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 55 Luna.altatcerul acolo unde e si acum. care se vad atunci când e luna plina foarte bine. ca-I puteai ajunge cu mâna. un cioban a aruncat cu murdarie în fata ei si Dmnnezeu suparat a lll. De-a fi din celalalt sat. avea aceeasi lumina ca Soarele. Soarele si Luna * În text: "lui" (n. Toti îndragostitii iau de martora pe sfânta Luna si tot ei i se plâng. încât însusi Soarele s-a îndragostit de ea. a pus pe fata Lunii pe Cain si Abel. LUNA. tine un vas din care curge mereu sânge. Abel e mort si e asezat în partea stânga a Lunii. Tu esti mândra si frumoasa. Tu cal ai. în partea dreapta. .

sa aiba cât mai multi bani. Sa nu poata odihni. s-au rugat lui Dumnezeu. Copiii sar în sus de trei ori strigând: Crai Nou. ca sa fie bogati si sa le înmulteasca banii în punga. Le venea foarte greu sa stea tot asa în aer. Pentru ca vazuse Dumnezeu. românii cred ca e bine sa începi lucrul pe care îl ai de gând sa-I faci. spunându-le ca le va face cerul. dedându-se cu îngerii si cu sfintii. Sanatos sa ma lasi! . începura sa nu-i mai respecte. si din când în când sa se mai odihneasca. (pentru ca atunci când . Nu-i da stare Si-alinare! MARCEL OLINESCU El sa nu poata dormi. Când apare Craiul Nou. sa aiba pe ce pune piciorul si pe unde sa mearga. postind tot timpul. dar nu puteau. Soarele si Luna mergeau pe sus. numai oamenii sa-i ajute si sa-i sustina. Crai Nou. Sanatos m-ai gasit. ca oamenii. pentru ca sa nu se mai amestece cu oamenii. SUPERSTITII Când Luna e în crestere. Pân'la mine n-a veni. De aceea. on: Crai Nou. ba chiar sa se certe cu ei si nici macar sa le dea binete. Cu bani m-ai gasit. sa le faca si10r o punte pe deasupra pamântului. când se-ntâlneau. în care sa locuiasca si ei si sfmtii si îngerii. ca atunci se ispraveste mai cu temei. când Luna e în descrestere. nici în cer nici pe pamânt. Dumnezeu a vrut atunci sa le-ndeplineasca dorinta. ca ar fi ars totul în jurul lor.56 Sau dintr~al noulea sat. e bine sa-ti sfarsesti lucru. Si din contra. s-ar fi dat putin jos sa se mai odihneasca si ei pe pamânt. Cu bani sa ma lasi! CERUL Mai întâi si mai întâi. prin vazduh nu prin cer. Crai Nou. ca cer înca nu facuse Ziditorul. oamenii se cauta în punga. CUM S-A FACUT CERUL Sfmtii si cu cei 7 apostoli tare s-au bucurat ca Dumnezeu le-ndeplineste voia si au zis ca ei vor cladi cerul. Casele varuite în ultimul patrar se usuca mai repede. Caci.

) De atunci au ramas cele 7 posturi. care întregesc cele 7 posturi. încât tot pâdea pe unde trecea. dar. Asa ca oamenilor. se necajeau. pe de alta parte. dar noi tot asa îi vedem ca prin fereastra. dimpre- Înger . Când a fost gata. ca o bolta deasupra pamântului si i-au pus 7 stâlpi fauriti tot din piatra scumpa. de-acum si pâna în veacul veacurilor. pe de o parte. când nu era cer si pamântul era ca un desert. de piatra scumpa. asezate unul peste altul si toate facute numai si numai din piatra scumpa. s-a suit Soarele si Luna în cer si tare s-au bucurat ca acum aveau si ei pe ce calca. cele 7 posturi ca stâlpii sa nu slabeasca din puteri si sa se rastoarne cerul.si asta e mare munca. ca doar cerul e' greu si mare ca un clopot. cei de ajutor le tin locul. Posturile ca si stâlpii sunt 4. Si carele lor de foc acum aveau drum tare sub rotile lor si puteau fuge mai bine si mai drept. ca sa poata merge la rohmani. ca totul li se usca. . sub fundul pamântului si sa aduca de acolo piatra si mai scumpa decât se gaseste pe pamântul nostru. ca mai înainte. Apostolii s-au rugat lui Dumnezeu ca sa porunceasca oamenilor sa tie.l sta în al noualea cer. De aceea bucuros au tinut ei posturile ce le orându-i-se Dumnezeu. atunci când mergeau sa-si faca munca lor. De atunci nici Soarele nu mai frige asa tare. care au facut cerul. le parea bine ca aveau lumina. 9 CERURI Sunt 9 ceruri. numai sa se ispraveasca cerul. Dumneze). Când cei 4 stâlpi slabesc prea tare. pentru ca Soarele era asa de arzator. stravezie cum e sticla si albastra cum e floarea cicoarei si ochii îngerilor si au facut din ea cerul. caci la-nceput au fost 7 sfinti. Caci drumul lor e acum tare. sunt celor 4 de ajutor.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 57 oamenii manânca carne. Dumnezeu dadu celor 7 sfinti aripi. Si au adus sfintii de acolo atâta piatra. sfmtii slabesc. iar ceilalti 3 stâlpi. Ei sustin cerul .

Când e pe pamânt miezul noptii. În cerul dintâi locuiesc Sf. Traiau toti în cer si îngerii slujeau pe Dumnezeu. s-a spalat si el. s-a dus Atotziditorul sa se spele pe mâini asa cum se cuvine dupa ispravirea lucrului.!e raiul. Luna si Sf. ÎNGERII CREAREA ÎNGERILOR Dupa ce Dunmezeu a facut Lumea. Cerurile nu se deschid decât o data pe an.' . Nicolai. tot acolo locuieste. CREAREA DRACILOR Diavolul. Diavolul ambitios cum era. In cer un an e ca o zi. iar dracusorii pe Diavol. pentru ca acol<. . În celelalte stau sfmtii dupa rang. în cer la Dumnezeu toaca si atunci îngerii danseaza în jurul Sf. În cerul al noualea e o lumina mare si mese întinse se vad. Treime. Treimi. însa. Soare. cu care se sfatuieste în treburile lumii. s-a spalat mai mult si de aceea au iesit mai multi draci decât îngeri. la Boboteaza. dar din stropii lui au iesit dracii. si tot ce se afla pe dânsa cu ajutorul Diavolului. ca de aceea numai pe jumatate e buna si exista si rau pe lume. vazând una ca asta. când se deschid cerurile. s-au nascut îngerii. La început nu era mare deosebire între draci si îngeri. doar ca îngerul era alb si dracul negru. Si Sf. iar Diavolul. Sf. Ilie. ca sa fie mai aproape de pamântul pe care îl râvnea. Din stropii care au sarit din mâinile lui.58 MARCEL OLINESCU una cu Sf. Dumnezeu. ca sa nu se amestece cu prostimea Diavolului s-a urcat în al noualea cer.

dantuind în jurul scaunului dl!?lliezeiesc. ei alcatuiesc o armata asezata [per trei rânduri. Îngerii. La miezul noptii. Ingerul este nevazut ochilor nostri.?. Ingerii stau în ceruri si în ~i si-l preamaresc pe Dumnezeu în cântari si imnuri de slava.).MITOLOGIE ROMÂNEASCA 59 si de faturile lui Dumnezeu. sa se prefaca în îngeri. ed. îmbracat în haine albe. matura lumea de duhuri necurate. pe care vroia sa le stapâneasca. Ingerii sunt slujitorii lui Dumnezeu. care sa ne mvete de bine si sa ne pazeasca de rau.tul. mamele fac copiilor mici. Ca sa poata zbura. In ceasul acela cânta cocosii si orice duh necurat sau drac. câte un înger de paza. ca stiharele preotesti si cu aripioare. Armata lor e condusa de arhanghelii Mihail si Gavril. zburând unde îi trimite el. * În text: "în" (n. dupa lupta ce-au avut-o cu dracii. ne-a dat si noua fiecarui om. cu par galben ca spicul grâului si cu ochii ca cicoare. CHIPUL ÎNGERILOR Îngerul e întruchipat în mintea oamenilor. a ramas în cerul cel dintâi. ARMATA ÎNGEREASCA În rai. care asteapta poruncile lui Dumnezeu. care mor pâna la 7 ani. . s-au împutinat foarte mult si de aceea Dumnezeu a hotarât ca toti copiii. ca un copil de 10-14 ani de totu lui frumos. Dumnezeu în bunatatea lui. Slujba lor în cer e rânduita astfel: se îmbraca în stihare albe îngeresti si în timpul noptii bat toaca si poarta facliile. dupa rang. adica cei care ramân nevinovati caci n-au cunoscut înca pac'!. Tot raiul e plin de îngeri. camasa despicata.

îl ajuta.de rau. însa. Iar când omul e în mare impas. ÎNGERll DE PAZA Dumnezeu a dat fiecarui om câte un înger. Oamenii tari de înger.60 MARCEL OLINESCU fuge sa s!?ascunda în iad sau în morminte. dracul mereu nu le da pace si-i urmareste pâna în pragul bisericii. îngerul sede de-a dreapta si dracul de-a stânga. îl paraseste. La nasterea unui copil. In toate sâmbetele se împartasesc. Fiindca îngerul pazitor sade pe umarul drept. Omul daca are vreo dorinta. Cei cu înger slab au Dracul tare. adica cei care au un înger neînfricat si asculta de el. omul trebuie sa doarma pe partea stânga. aratându-i viitorul prin prevestiri. Daca dormim. Tot ce se bate în partea stânga e rau. nu li-e teama de nimic. pentru ca îngerul sa stea deasupra si sa-I pazeasca. pâna se boteaza copilul. si de multe ori. pe câte poate. îngerul suna dintr-un clopotel mic de clestar si omului îi tiuie urechea. numai ca au aripi. asa cum taceau în viata. m noaptea de Iordan. Tot asa~ oamenii se feresc sa pomeneasca de Dracul. ca sa nu vie sa-I ia. mgerul pazitor cauta adesea sa vesteasca pe om. ~colo unde li-i lacasul de veci. Toti oamenii stângaci sunt ai diavolului. 9mul e vesnic hartuit de povetele unuia si de îndemnurile altuIa. dar daca omul intra într-o cârciuma. Diavolul fuge de la om. e bine ca sa se aprinda noaptea câte o lumina. numai ca sa-i faca sa uite de îndatorirea lor si sa pacatuiasca. Ca sa vesteasca pe om. îi sloboade spunându-Ie: . când omul s-a dedat cu totul relelor. ca ochii nostri nu-i pot prinde. Si atunfi îngerii se joaca si se zbenguiesc.' mgerii îsi pastreaza chipul si trupul de copil. multumindu-Ie pentru slujba de peste an. atunci el se zben~ si da omului vise urâte. mgerul pazitor vine numai dupa ce copilul e botezat.Noaptea asta e a voastra. atunci îngerul plânge. pe dreapta si lasam pe drac deasupra. care sa-I conduca pe drumul vietii. faceti-va si voi o data cheful. De multe ori Dumnezeu le da însarcinari pe acest pamânt. Dracul i-a dat atunci si el un dracusor. Calugarilor. dar nu-i poate vedea nimeni. Adesea le aduce visuri urâte cu bogatii si placeri lumesti si chiar [cu] femei dezbracate. e bine sa o împartaseasca si îngerului pazitor prin rugaciuni si îngerul. îngerul intervine pentru el la Dumnezeu. iar în dreapta e bine. ca sa nu vie Dracul sa-I schimbe. cu sfaturile si îndemnurile lui. Când omul face cruce. care sa-I statuie . Când omul asculta de sfaturile din stânga. Dumnezeu îi cheama la sine si. . îngerul se opreste la usa si-I asteapta. ca se apropie Necuratul. De aceea lupta lor cu Necuratul si cu viclesugurile lui sunt mai înversunate.

care brazdeaza cerul. atunci i se stinge si steaua sau se desprinde de pe cer s. care sta acolo sus pe cer. îngerul îi ia sufletul de la gura si pleaca cu el. atâta timp cât traieste el. pe care Dumnezeu i-a pedepsit sa rataceasca pe sus. au fost prefacuti în caradaste (radasca. l-a luat srantul Petre si l-a azvârlit pe pamânt de s-a facut praf si din el au iesit floricelele acelea mici numite scânteiute. într-acolo sta cel care a murit. care n-au vrut sa lege hamurile la carul de foc al lui Srantu Ilie. cu Lutifer. e pedepsit foarte aspru. când trec prin apropierea pamântului. ragace). ca sa vrajeasca pe oameni. îl paraseste diavolului. Când un înger greseste. SCÂNTEIUTE . însa. dar pentru ca nici acolo nu se astâmpara si sclipea mereu. ei lasa dâre luminoase. a fost rau. CARADASTE . Pe îngerul care se îndragostise de o fata pamânteana. sa-i arate calea spre rai. Stelele nu sunt altceva decât candelele ce se aprind la nasterea fiecarui copil. prin locuri pustii. ci zmei si balauri.stelele mici si marunte. Candelele acestea sunt aprinse în fiecare seara de îngeri. dupa ultimul cântat al cocosului. Pentru ca ei varsa foc pe nari. Cei ce s-au razvratit odata. Fiecare om îsi are steaua lui. mai.MITOLOGIE ROlvlÂNEAscA 61 Când omul e pe moarte. dupa cum si pe pamânt sunt oameni de diferite ranguri: împaratii au stelele cele mai mari . iar dimineata. dar ei nu asculta si cauta sa se apropie de pamânt. Stelele sunt de mai multe marimi. Uneori se lovesc între ei. STELE CALATOARE Afara de aceste stele. încep sa le stinga. Altii. Aceste nu sunt candele. l-a prefacut Dumnezeu în stea.luceferii.CANDELA VIETII . STELELE STEAUA .icade. ca sa lumineze întunericul noptii. dregatorii . Incotro cade steaua. iar simpli muritori . Daca. tragând un fir luminos de-a lungul cerului. sunt pe cer si asa-numitele stele calatoare. ca· o scânteie.stelele mari. Se aude . si reprezinta durata vietii lui. departe. Când moare omul. au fost azvârliti în iad. sau crapa de ciuda ca nu le-a reusit vraja.

O femeie. pâna s-o întoarce acasa. Celelalte stele. alta galbena. care nu sunt altceva decât tot stele. când s-a luptat cu Dracul si l-a învins. Atât de aproape. binele ce le facea. ce i l-a cerut. Si asta tot de la o femeie ni s-a tras. în bunatatea lui. foarte luminoase. Ba ajungând la mare ananghie si având nevoie de sfatul lui Dumnezeu. Iata cum s-a întâmplat faptul: ' LEGENDA STELELOR Mai demult. stlparata ca nu i-a facut Dumnezeu pe voie sa faca un lucru nedrept. Dar oamenii au fost totdeauna nerecunoscatori si i-au întors cu raul. când se întorceau din robia tatarasca. care sa le arate încotro sa apuce. Acelea-s bune de leac si mai ales de vraji: fereste pe copii de sperietura si. sa vada de nu 1-0 putea cumva îmbuna. ca to~te relele de la femeie ne vin. Macar cu un sfat. daca se duce cineva acolo. alta vinetie. încât nici cu pusca. punând pe cer anumite stele. Tot asa. mai sunt 7 stele care nu stau locului.cu mâna si ori când aveau nevoie sau vreun ajutor. si ca va avea zabava nu gluma. Omul s-a nacajit tare de fapta nechibzuita a femeii si dupa ce a batut-o bine. gaseste bucati din corpul sau sângele lor. STÂLPII CERULill Cerul se sprijineste pe pamânt pe patru stâlpi. se afurna cu ele casele ca sa îndeparteze duhurile rele. s-a gândit sa ajute pe oamenii pe care i-a prins noaptea calatorind pe drumuri grele si necunoscute. cerul era foarte aproape de . atunci va fi sf'arsitul pamântului. Asa e Calea Laptelui sau a robilor. a aruncat cu o cârpa murdara a unui copil spre cer. puse pe jar. ca sa-si aduca aminte de bunatatea lui. ca sa stie românii pe unde sa apuce. într-o linie ca margelele. A[ce]ste[a] hotarasc cum va fi drumul omului prin viata. s-a rugat lui Dumnezeu sa-I ierte.pamânt. încât oamenii puteau sa-I atinga. ca de la pamânt pâna la cer e mult. Ele se vad la marginea cerului si niciodata nu se vad toate o data. Ele au lumina colorata diferit: una e rosie. pe care Dumnezeu a asezat-o sus pe cer. daca alminterea nu putea. sunt puse de Dumnezeu sus pe cer ca sa le vada oamenii în fiecare noapte. mult de tot. nici cu sageata sa nu-I poata ajunge. mutându-se tot spre rasant. pentru ca sunt taiate din pietre pretioase si de aceea lumina lor face ape luminoase ca diamantele.62 MARCEL OLINESCU atunci un pocnet si. care nu sunt candelele sufletelor omenesti. alta albastrie. odata ridicau treptele scarii ce ducea în cer si se înfatisau înaintea Tatalui Ceresc cu plângerea sau cu rugamintea si Dumnezeu. când l-a ajutat pe om într-o anumita împrejurare. de era sa-I mânjeasca. n-a mai stat pe gânduri si s-a hotarât sa plece la Dumnezeu. alta portocalie. dupa cum va fi crugul stelei în care s-a nascut omul. Dumnezeu s-a suparat foc si a îndepartat cerul atât de departe de pamânt. în bunatatea lui. la plecare s-a gândit . Când va fi si va fi aceste stele sa se gaseasca toate asezate una dupa alta. facea asa ca nimenea sa nu plece de la el cu mâna goala. Stiind ca o sa-i fie drumUl lung. Dumnezeu. sub forma unor pietre negre. în culorile curcubeului.

când îl vazu pe om cum stâlcise pe Dracu si doar Dracu era lânga urs si vedea bine . îi trecu furiile pe loc si o lua la fuga. ursul. iar vizitiul zdrobi capatâna de mort cu barda. si zvârcolelile fugii sarpelui se vad si astazi pe cer. Scorpia. ca secerând grâul si culegând porumbul. caci s-au speriat de urs si au sucit protapul. Ghiavole! . pentru ca orice zburatoare. sa are si sa semene. Si-a laut. [care] ajunge la acest vânt. da' artagos mai esti! . Si iaca asa. Si apoi se gândea si el: drumu-i lung. turbeaza pe loc si cade jos moarta. vizitiul de la cai. intrând în câmpiile întinse ale cerului. porcarul de la porci si chiar hora din sat: caci vroia sa se arate înainte lui Dumnezeu ca bun'crestin ce era. greutatile mari si nu te poti duce cu traista goala. desi mic. Omul însa nu se înspaimânta asa cum· crezu Dracul. pentru lucruri mai mici. closca cu pui. boul de hais cârmind spre cea.rusine pentru un gospodar ca el. . Diavolul scoas~ atunci 'din traista l~i: balaurul si sarpele naprasnic. asadar.Da' pe cine cauti prin meleagurile astea? . catelul din curte. crucea de la biserica. încât îi tâsni sângele pe ochi. Dar si ursul îngheta de groaza. . scroafa cu purceii. pe care noi o numim vântul turbat. a mai luat si un car mai mic. când o fi sa i se ispraveasca merindele si sa astepte pâna s-or coace roadele. secera. se repezi la cal ca sa-I muste. Apoi lua si grâu si porumb de semanat. cu toate ce-i dovedeau credinta lui. ci. vacarul de la vaci. Calul încoltit de catel. Se mai gândea omul nostru si sa nu fie singur pe drum. fara sa-si piarda cumpatul. Numai boii de la carul cela mare nu s-au purtat bine. ba"tu esti". catelul. mai omule? . pâna catre mijlocul drumului sub cer. când vazu ca omul rapune pe Drac. Aici îi iesi înainte Uciga-I -Crucea: . A îrljugat boii la carul mare.Nu-i treaba ta. rantâna din rascrud.Cauta-ti de drum si Iasa-ma în pace! Hai cara-te din drumul meu! .Unde te duci.. împietri cu ghearele întinse. ca e .ar fi vazut ca e om cuprins si ca nu are de a face cu orisicine. când mai vazu si pe dulaul de la târla ca vine în urma catelului. se înfurie atât de tare. ca. se luara la cearta zdravan de tot.'din"tu esti". ·În toiul luptei omului cu Dracul. vrânâ sa vie în ajutorul Dracului. spitelnicul. ca doar românul nu se sperie cu una cu doua. Vacarul puse pe goana pe sarpe cu ajutorul horii. barda. Ciobanul de la oi zdrobi capul balaurului cu cobilita. sa nu' trebuiasca sa ceara de la vreun' strein. sa-si faca merindele necesare ca sa poata cu ce-si urma calea mai departe. de blestemata si rea ce e.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 63 sa nu plece asa cu mâna goala. trebuie sa aiba de toate.Buna ziua. sa mai aiba si el cu cine schimba o vorba pe atâta amar de cale si sa aiba si pe cine sa-i fie în ajutor la vreo nevoie. capatâna de om si pe toate le azvârli împrejurul omului. plesnind fierea în ea de atâta necaz . si orisice lighioana ar mânca din mortaciunea ei ar turba si ea. plugul si rarita.Ba tu esti un viclean si un rau. care-si întindea ghearele spre om. tot ce credea el ca-i va trebui pentru un drum lung ca acela. . ca sa-I înspaimânte. coasa. sfredelul. ciobanul de la cii.Ma. Asa si facu omul si a mers si a tot mers astfel multa vreme. . candela din perete. se facu sub cer o vijelie mare. si. calul furios.Buna ziua. Si Dumnezeu. dar vânjos nevoie mare si rau de mama focului. se încaiera la lupta vietejeste cu Dracul: atât de vitejeste ca dintr-un fleac de trânteala. ca si astazi dureaza acolo sus si va dura în veci acea vijelie. scorpia blestemata. dulaul dela târla.

încât de-abia se mai zareste. rara nici o soata. dar pentru ca l-a ajutat sa razbeasca pe Dracu. caci sunt batrâne de tot. mai ales în noptile senine si fara luna. ca si lui are sa-i vina rândul acu-acusi. Dar trebuie sa fii însemnat pentru asta si sa ai os de nazdravan. iar Dracul s-a stâlcit. . omul e încredintat ca Dumnezeu nu si-a întors fata de la el si ca-l va ajuta si de aici încolo. decât rareori si numai câte una. dupa ele. pe care a mers omul. dar acelea nu se vad. Doar Fat-Frumos cu stea în frunte si fata babei si a mosneagului au nimerit pâna la Sf. unde locuieste. adica acolo unde-si are Soarele palaturile sale. * În text: "de" (n. omul biruitor se vede falnic si maret. STELE LOGOSTELE Mai sunt înca 7 stele asa-numite stele logostele. se vede foarte bine. si tacând mâlc. El se numeste Calea Laptelui. Omul mai are înca multa cale pâna sa ajunga la Dumnezeu. ca daca ar ·sti careva. se poate îndrepta în drumul lui de noapte. asteapta. care stau azvârlite pe întreaga bolta cereasca. Duminica numai. De aceea dupa ce si-a facut o cruce mare.64 MARCEL OLINESCU ursul. îsi au lacasul si Sfânta Luni si Sftânta] Vineri. zgribulindu-se atât de mult si cautând sa se ascunda ca soarecele în gaura lui. Ea nu e sfânta ca tovarasele ei si e straina printre ele. E foarte greu sa gasesti locasurile sfintelor babe. afara de Sâmbata. dupa ce s-o odihni sa plece mai departe. ed. tocmai la miazanoapte. s-ar putea duce. pentru ca a fost albit cu laptele varsat d[inr galetile ciobanului. Ninlenea nu stie care e steaua aceea si a cui e. Toate cele 6 surori. de aia nici nu mai crâcni. Acela care ar ajunge pâna acolo. ca-s doar de la începutul lumii. în mijlocul acestor chipuri. îsi puse botul pe labe si ramase locului. Incolo picior de om nu le-a calcat pragul. LOCUINTA ZILELOR Departe. iar la miazazi Sf'anta Joi si Sftânta] Duminica. caci celelalte toate sunt surori între ele. Oricine se uita cu atentie vede toate acestea pe cer si. la asfmtitul Soarelui locuiesc Sftânta] Marti si SfIânta] Miercuri. uitându-se mereu dupa ea. Ciobanul. la rasaritul Soarelui. cu mari bogatii s-ar întoarce si fericit va fi. ca sa loveasca în balaur. cât va trai el si neamurile lui. Astea sunt stelele zilelor. când a avut nevoie de cobilita lui. pâna ar ajunge la casa sfintei. Dumnezeu le-a preschimbat pe toate acestea în stele si se vad si azi pe cer. Rar s-a întâmplat s-ajunga careva pâna la ele. au câte o stea pe cer si steaua fiecareia sta tocmai deasupra casei. în graba a rasturnat galetile. Numai Sâmbata sta singura singurica. tragând cobilita repede. CALEA LAPTELUI Drumul. Laptele s-a varsat pe drum si a tot curs umplând tot drumul. .).

Numai tu sa nu stai. nuniai când se prevesteste foamete. steulita mea. la holera.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 65 Din vreme în vreme. atunci ele vestesc razboaie si cumpene grele. a luat-o Maica Domnului. margelele sau betele unei fete sau ale unui baiat. cu seceta SI cu lacuste multe. atunci dorinta aceea ti se împlineste. la razboaie . care vrea sa i se faca pe scrisa si se ameninta cu ele spre o stea mai luminoasa dinspre rasarit. iar daca steaua se misca. Toate aceste stele logostele poarta crugul cerului si sunt în mare cinste în lumea nesfârsita a luminilor de pe cer. Din masa-n masa. la varsare de sânge. STELE CU COADA Uneori apar pe cer stele cu coada. dar pentru ca ea nu e sfânta ca celelalte. Si nu se arata oricare din ele. sa se pocaiasca. la boli grele si la molimi pustiitoare . . ploaie cu trasnete si inundatie. La descântec se spun urmatoarele cuvinte: Stea. Sa umbli în sus ca gândul. dau de stire oamenilor. Steaua Sfintei Joi s-arata când e sa fie potop mare. Apoi se face batista colac si se pune sub capatâiul îndrag[ost]itului. Pâu' la UTSitul (cutare) acasa. atunci se arata câte o stea ori alta dintre cele sase stele ale sfintelor babe. la cumpene grele. dar daca cresc.s-arata steaua rosie a SfIintei] Miercuri. cum au suflet bun. La masa sa-I gasesti. adica de dragoste. facându-se pe "scrisa". Cu coada sa-I izbesti. e semn bun: cel îndragostit se va însura sau [se va] marita repede. se zice ca moare ursita. iar Sfânta Duminica si-o trimite pe a ei. Ea nu se va arata decât atunci când Dumnezeu va hotarâ sfârsitul pamântului. când vrea Dumnezeu sa mai pedepseasca lumea rea si pacatoasa. Când e sa fie cutremur de lume. tocmai când cade o stea. CRUGUL CERULUI Steaua a saptea era sa fie a Sâmbetei. Stelele au anumite influente asupra oamenilor. rupturi de pamânt. Acestea sunt de tot mici. Se ia o batista. DESCÂNTECE LA STELE Se si descânta la stele. caci babele astea stiu gândurile lui Dumnezeu si. sau scufundari de munti s-arata steaua galbena a Sfintei Luni.s-arata steaua Sfintei Marti. Daca steaua nu se misca din loc. ci nUmai una. Asa. daca privesti cerul seara si-ti doresti ceva. Toate stelele sa stea. Jos ca vântul Sa umbli din casa-n casa. steaua Sfintei Vineri se vede numai atunci când e sa fie înmultire de fiare salbatice.

Sa nu-i vie a mânca. Iata acum un alt descântec din partile Aradului. sa se puna în genunchi cu fata catre steaua pe care si-a ales-o si sa zica: Stea. D-o Sa-i aduci pe-nserat. La (cutare) sa-I pornesti. Si cu el sa vorbesc. stea. . Cu limba basicata. Se face o coca din 3 degetare de faina. Se coace apoi în cuptor si dupa aceea se manânca. de apa si de sare.66 De masa sa-I plesnesti. MARCEL OLINESCU Pân' la cutare n-o da. dai o luntrita sa treaca. Sa nu-i vie a sta. draga mea. În vis sa-I visez. fara sa se bea apa dupa ea. aduci mâne seara fi peste apa. D-o fi în alt sat. Sa-I D-o Sa-I . Mâne-n zori sa-I cunosc. Dupa aceea fata trebUie sa mearga în gradina. Aievea sa-I vaz. Sa vie cu gura cascata. fi-naIta tara. (se spune de trei ori) Du-te ada data mea! D-o fi în sat cu mine Sa-I aduci pâna mâne.

CADEREA ÎNGERILOR Dracul la început era tot pe urmele lui Dumnezeu. Dar Dracul tot drac ramasese. El facea tot ce-i poruncea Dumnezeu si cu toate ca mai cârtea din când în când si mai facea si de capul lui. dar îl lasase sa-si faca mendrele. cu timpul. Avea atâta armata dracoveneasca. ca astea-s mofturi de copil râzgâiat. Cu cât îi facea Dumnezeu toate poftele. Mai ales ca. ori luat cu binele ori cu raul.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 67 MARUL ROSU . Marul Rosu se gaseste tocmai la capatul pamântului. S-a hotarât atunci sa rastoarne pe Dumnezeu din scaunul lumii si din tronul de piatra nestemata din cerul al noualea si sa domneasca eI'peste toata lumea. pe fata si cu hotarâre.eînacrise cu toanele lui si astepta numai clipa sa se scape de el. Marul ace~ta face niste mere de aur. Dumnezeu. Sub el se afla unul din pestii care sustin pamântul si de. Dracului i-a venit mai întâi în mmte. înconjoara pamântu1 si iar în apa de sub Marul Rosu se întoarna. admiram mai mult pe acest pamânt. de la o vreme. vazând ca Dumnezeu îi asculta sfaturile. CORUPEREA ÎNGERILOR Dracului i-a lipsit totdeauna curajul de~a face un lucru rau cuiva. Era istet si avea darul nascocirii si multe din cele ce. sub el pornesc toate izvoarele si apele râurilor si râusoarelor. Dar n-a putut sa le faca singur si numai Dumnezeu le-a dat forma desavârsirii. i-a intrat în inima fumurile maririi. Dumnezeu îi cunostea toate gândurile necurate. dar . sr Dracul er~u într-o continua sfada. crezând. Mai ales de când a vazut ca are atâtia draci sub conducerea lui si de când a vazut ca si multi din serniJ{tia lui Adam si a Evei asccltau bucuros de vorbele Ici viclene si se detera de pilltea lui. pentru ca picior de om nu poate strabate pâna acolo. în bunatatea lui. câte sunt pe lume si care curg de la apus spre rasarit. Era ca umbra lui. însa. . cu atât era mai nesatios. dar nu le poate capata nimeni. Pâna si lui Dumnezeu i s. INTRIGILE DIAVOLULUI Dracului. ramasese tot sluga credincioasa si mai priceputa 'a lui Dumnezeu.

Trei zile au cazut întruna fara conteneala. sub capitania arhanghelului Gavril. Asa au încremenit toti pe unde se afla. ca fiecare drac sa ramâie acolo unde l-a prins clipa blagoslovirii. ATACAREA CERULUI Dupa. altii pe pamânt. odata deschise Dumnezeu cerurile si unde au început sa curga la draci din cer pe pamânt. Dar Dumnezeu a poruncit ca nici pamântul sa nu-i primeasca. pâna s-a golit cerul de ei. Ingerii au început sa puste si ei de sus si i-a alungat. împreuna cu Lutifer si cu tartorul lor. Si când erau mai înversunati dracii. în sfârsit . strica navoadele pescarilor si îneaca pe cei ce se avânta prea departe. au umplut iadul si de atunci din toate vremile canonesc sufletele oamenilor pacatosi. Dracii . de îneaca lumea si împing oamenii la pacat prin ispite de tot felul. De aceea mereu se codea si Îacea în schimb planuri cum ar putea sa-I învinga pe Dumnezeu mai degraba prin viclesug.u atunci: unii în fundul pam. strângându-i pe toti în mijloclli cerului celui dintâi. ca o ploaie cu piatra. S-a apucat atunci sa corupa pe îngerii lui Dumnezeu si chiar a izbutit sa atraga de partea sa pe arhanghelul Lutifer si pe o parte din îngeri. altii prin ape.ântului. ARHANGHELUL GAVIUL Dar Dumnezeu a trimis în contra lui armatele de îngeri. care i-au fost. lumea le zice: "ai din balta" si fac tot felul de sotii. altii zvârcolindu-se. care se aratasera mai slabi si mai ascultatori bârfelii si viclesugurilor. celor din apa. în companii cu pusti si cu tunuri si au început sa paste spre cerul al noualea. ramas credinciosi. altii în vazduh.toti în toate chipurile . asta a cerut voie de la Dumnezeu sa-mpuste. celor care umbla pe apa cu corabiile si cu luntrele. unii cu gura în jos. decât prin lupta dreapta. pentru ca îi era frica sa nu-i omoare pe oameni. Atotputernicul i-a dat voie. în apa.. de au cazut pâna-n beznele iadului. cu toate ca stia ce gânduri necurate are în cap. SLUJBELE DRACILOR Dracii din fundul pamântului. Cei de pe pamânt fac tot felul de zavistii. si s-au deschis pamânturile sub ei. Atunci îngerul Gavril a ridicat mâna dreapta si a blagoslovit. LUPTA CU DRACII Si cadeau de se Îacuse pamântul negru de atâta dracime. Dar nu se temea de eL Atunci Dracul si-a rânduit oastea lui câta frunza si iarba.68 MARCEL OLINESCU tot îi era frica sa nu dea gres.

mai dau si paraua de la deget.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 69 Caderea îngerilor care au ramas în vazduh s-au apucat de au facut "vamile vazduhului". pentru pacatele lor multe. atunci dracii opresc sufletele si . dau hainele care li se dau de-pomana pâna la 40 de zile si daca nu se platesc de vama nici cu atâta. Si daca nici cu asta nu se pot plati de draci. Acolo sufletele mortilor dau vama faptelor lor bune. unde opresc la vama sufletele mortilor. care merg la cer. daca nu prea au fapte bune. care li se pune când mor.

de la scapatatul soarelui si pâna la rasaritul lui. pentru ca srantul soare le arde si le taie toata puterea Necuratului. oriunde cad. se-mbolnaveste. Dumnezeu i-a luat de-atunci puterea de a se mai sui sus si din vremea aceea a:ramas tot în fundul tartarului. Aceste bale se numesc balele dusmanului si.70 MARCEL OLINESCU le trimit la iad. Dar ele n-au putere decât noaptea. . în vazduh. caci balele acestea sunt germenii tuturor boalelor. dracului' celui mai mare. leapada mereu la bale din gura lor. Dracii care au ramas -spânzurati cu gura în jos. Dumnezeu si Sfântul Petru "în primblare pe Pat11ânt". infecteaza totul si cine se atinge de ele.

\ II VECHI OAMENI[I] .

ci de la fiul oii. Si cred si ei în Hristos si tin toate sarbatorile. tot ca noi. Acolo sunt tarâmurile celelalte si pâna acolo nu a ajuns înca nimeni. La Craciun. decât oameni nazdravani. Când vad rohmanii. chervanele de Rohmanii . când' trebuie sa tie si ei sarbatorile. dar fiindca sunt asa de departe de lumea noastra si nu au calindare ca noi si nici oameni luminati. ca Fat-Frumos. Numai noi cei de aici de pe pamânt le darri de stire. dar îs mai mici la faptura si la stat si putintei la minte.72 MARCEL OLINESCU ROHMANII (RUGMANII) Sub pamântul nostru se mai afla o lume. iar apele râurilor le duc. ce se numesc rohmani sau rugmani. numai ca n-au luat învatatura crestineasca de la Hristos. ca se pornesc pe apa Sâmbetei. nu stiu nici când e Craciunul si nici când e Pastele. Acestia sunt niste oameni ca noi românii. Pe tarâmurile acele[a] locuiesc o seama de oameni. Sunt si ei crestini si credinta e tot asa ca si la noi. care sa le spuie. apa care trece pe sub pamânt si se duce pâna la tarâmurile lor. azvârlim coji de nuci pe râuri. Asa-s ca si copiii. Au si Craciun si Pasti. ca pe niste corabioare de pitici pâna în apa Sâmbetei.

ducându-i plocon sufletele pacatosilor. dar au murit cu totii la potop. Pe unde au .. ca sa alungi sufletele pacatosilor. ca sufletele pacatosilor sa se adune pe fata apelor. curgând prin fata iadului. ca o mie de oameni abia în trei zile l-au putut acoperi. sa care pietre. au deprins si rohmanii sa înfrumuseteze si ei ouale rosii. ca sa-I acopere~ Si atât li fost de mare. Ciolane. când a trecut cu armata lui spre tara lui Por împarat. Caci asa e scris. atunci rohmanii stiu ca vin Pastele. . care s-au adunat pe fata apei. pe care i-a facut Dumnezeu.au trait înainte ·devremea noastra cu mult. Iar când pe apele Sâmbetei se pornesc sa curga coji de oua. iar apele sa le duca pe apa Sâmbetei. Aveau o gura în care încapeau deodata 5-6 oameni si în care si-ar fi putut face si paturi sa se culce. ca un sarpe facut de trei ori colac. pâna nu bei. Se zice ca Alexandru Machedon a dat peste capul lui Adam. VREMEA URlESILOR . ÎNFATlSARE Jidovii acestia erau oameni foarte mari. -- Uriesiiacestia. când te scalzi. Si zic unii ca dupa cojile închistite cu flori si brâie frumoase în ros si vânat. ADAM A FOST JIDOV CAPUL LUI ADAM Cei dintâi oameni. Ei erau însa buni la inima si tare voinici.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 73 coji de nuci. si tot asa sa sufli peste apa din donite si chiar sa versi putin din ea. APA SÂMBETEI Apa asta a Sâmbetei ocoleste de trei ori Pamântul. Soldatii lui s-au speriat de aceasta capatâna si atunci Împaratul Machedon a pus o mie de soldati. câte unul 'prin surpaturi de dealuri. de ale lor se mai gasesc si astazi. De aceea e bine sa faci cruce si sa sufli peste apa din râuri. Capul unui uries era cât un munte: picioarele lor erau groase cât poloboacele si nu calcau decât din munte în munte. au fost jidovii. ei stiu ca noi românii ne pregatim de Craciun. Apoi se baga în pamânt si dupa ce trece pe la rohmani. JIDOVII SAU URIESII . . de li s-a pierdut semintia.uriesi. merge mai departe. mai cu cuiaj. Chiar Adam a fost jidov.

pâna la vecinul sau din Tara Ungureasca si-l umplea cu apa din 9 mari. numai auzi un urlet de fiara si atunci. Iata cum s-a-ntamplat: pe un român de-ai noastri îl apuca noaptea în niste pustietati si. Apoi smulgea copaci din 9 codri si le dadea foc sa arda dedesubt. românul. pâna lânga satul lui. . Si cum statea asa pe gânduri. Când rhi. La despartire. uite ce vermisori am gasit.De ce sufli? . • Cu privire la ei se povesteste aproape prin toata tara româneasca. si sa stie încotro sa apuce. Ba înca îl puse la masasi-1 pofti sa si doarma la el. Frica-i era. când îl vazu. i-a luat în poale si i-a dus vesela la ma-sa. dar au trecut si poate au trait si prin tara noastra. Suflu sa le racesc. Ba chiar. Românul însa începu sa sufle în bucate sa le mai astampere. dar ce sa faca? Daca ramânea în padure. ca la vremea vremii. de ce nu. nu se prea stie. . caci nu se putea dumiri deloc de una ca asta.Du-te draga mea si du-i înapoi de-acolo de unde i-ai luat. si-i arata cu mâna 1. la o vreme. . . care arau. ar fi jupuit-o.iîntre români si uriesi. Uriesul.Mama. La masa i-a adus uriesul niste mâncaruri de ale lor. Iar pentru facalet mai facea 3-4 pasi si se duceaîn Tara Muscaleasca la vecinu-sau dupa el. de-o pilda. Dar erau asa de mari. . De abia înspre soare-apune. Uriesul înfuleca de parca erau galuste. îi multumi frumos pentru gazduire si caIauzire si-I pofti la rândul lui. SI .·Ia casa aceea si aceea. ca era târziu. Mâncara si apoi se culcara.Pofteste si dumneata pe la mine.lnde. acestia au sa stapâneasca pamântul. Si merse si merse si cam pe la miezul noptii dadu de casa unui uries.Pai. Uriesii erau oameni buni la inima si nu faceau rau nimanui. sa vie si uriesul pe la român. cel din tara Moldovii avea nevoie de ceaun ca sa faca mamaliga. facându-si cruce. se suie într-un copac sa vada undeva vreo lumina. ROMÂNII Odata o fata de uries mergea prin ogor si a gasit un plug cu 6 boi si 2 români. Dimineata. fierte mult si înfierbântate asa de tare. oi veni. om de treaba. povestea urmatoare cu mici variante: FATA DE URIES . . CUM ERAU SA SE ÎMPRIETENEASCA ROMÂNII CU URIESII . Dar unde stai? . uriesul îl lua într-o mâna pe omul nostru si-I duse din vreo trei pasi. Fata. se opri din mâncare si se uita la el ca la o alta minune. Uriesul. nestiind încotro sa apuce. de omenie cum e el. vazu o licarire slaba. batu la usa uriesului..:o fi calea pe la voi.Buuunn! facu uriesul si tacu. nestiind ce-i cu ei si crezând ca-s jucarele. . Doisprezece ca ei au sa îmblateasca pe un cuptor si au sa întoarca oul cu drugul. facea un pas. îl mânca vreo salbataciune.Pai sunt prea fierte si ma frig cu ele.74 MARCEL OLINESCU trait si cum. încât gospodaria unuia era cât o tara si daca. Se dadu jos si o apuca într-acolo. pentru ca el avea pielea limbii si a cerului gurii groasa si nu simtea arsura. ca de le-ai fi atins cu limba. era sa se faca o prietenie strânsi. îl primi si-I ospata ca pe un prieten. scurmau pamântul.

ca era a dracului de frig si nu vroia sa-i dea mâna chiar asa de rece. dar mirat de ce facea românul îl întreba: . se cam tot duse. încuviinta si românul. cine stie. . cam înspre seara. ' .Bine. Uriesul îi dadu buna seara.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 75 Jidov mergând dupa apa . nici nu mai astepta sa-i raspunda românul si. de când tot trebaluiesc pe-afara.Sa dea DumnezeJi. Odata se pomeneste cu uriesul ca-i intra pe poarta.Da' în mâini de ce-ai suflat? . doua suflete. tu ai doua suflete. facând un pas peste poarta.Sa le-nca1zesc. românul taia niste lemne în ograrida lui. Ce fel de vorba e asta? Cum vad eu. . Ba s-au înrait într-atât . Din gura ta iese si rece si fierbinte. pune toporul jos si sufla în mâini. Ma las atunci de prietesugul tau. sa stii ca vin. se zice ca uriesii n-au mai vrut sa stea de vorba cu românii.Asa?!? racni deodata uriesul înciudat. Românul bucuros ca uriesul si-a adus aminte de el. LUPTA ÎNTRE ROMÂNI SI URIESI De atunci. poate. . ca am înghetat. Si înfuriat. Te vad român de omenie. Într-o iarna.ca si-a mai vârât dracul coada între ei -. Ziceau ca sunt cu doua fete si cu. s-o împrieteni neamul nostru cu al vostru. încât si .

.Asa vom face! hotarî întreg norodul. . care luatu-ne-a pe toate copilele si dusu-le-a. vine o fata de uries la o-biserica dintr-un sat de lânga mlilltii Carpati si a asteptat pâna a iesit lumea de la slujba religioasa. pomi.peste ~ealuri si vai. începuse sa strige de cum vazuse isprava asta.. asa cum era în altar. peste ape si munti. ca acum nu mai este nici un respect pentru cei mai în vârsta: mai întâi batrânii. si-au pus broboada neagra în cap si jeluiau ca dupa mort . ca fusese în ' tineretele lui dascal la biserica.). ducându-le acasa la ei si le dadeau copiilor lor. FATA DE URIESI RAPIND PE ROMÂNI Odata. care trecuse de 100 de ani. Noi. prinzând si pe popa. n-am putut lucra împotriva vrerii dumnezeiesti si de aceea uitatu-ne-am. de nici veste nu li s-a mai auzit. saracele. daca nu vom face ceva. caci una ca asta nu mai facusera uriesii pâna atunci. . de n-a fost. numai noi sa fim drepti si buni înaintea lui Dumnezeu. ca ziua-noaptea vor tine post si ruga. Fata a stat deoparte. Dumnezeu stie unde. de parca ar fi fost papusi. ne-a batut Dumnezeu Sfantul asa de rau! De-a fost. Ne furau chiar fetele cele mai frumoaSe. ati vazut ce napasta grozava a cazut peste satul nostru. ca oameni fara putere si slabi de fire. sa ne ispasirn pacatele noastre. dar care stia de buchile slovenesti. smtuindu-se între ei. Mai ales mamele. trebuie sa ne pocairn rugându-ne la Dumnezeu toata ziua si toata noaptea batâr patru saptamâni si traind postul Maicii Preciste. Mosneagul.Oameni buni. Dumnezeu e bun si ne va trimite ajutorul au sfatul sau si mila sa se va pogorî peste noi. feciorii si copiii si apoi femeile.la urma. care. Dar de abia au iesit fetele si copilele si fata cea de uries le strânse cu o mâna în poalele mari cât o poiana si.76 MARCEL OLINESCU bateau pe români si-i fugareau de pe locurilemostenite de la parintii nostri. * în text: "si apoi a pornit" (n: ed. omul cel mai batrân din sat a strâns cu toba toata lumea sub stejanil judecatii si. la fapta acelei mirozenie de fata. le zicea: . îmbracat în odajdiile sfmte. Dusu-ne-a si pe sfintitul parinte si stie Dumnezeu Sfantul de-om mai avea noi preot vreodata au ba. In urma ei tot satul era numai o jale si un bocet. fara sa putem clinti cu nimic. . oameni buni. la o vreme ca asta. RUGACIUNILE OAMENILOR Atunci. ascunsa pâna au iesit toti: asa cum era obiceiul pe atunci. juratu-s-a întreg satul. ca sa le ajute Dumnezeu sa se poata razbuna. sa se joace cu ele.

cum sa le poarte si cum sa le mânuiasca la vremea vremii. Tot norodUl s-a legat si atunci omul acela. porunca le-a dat ca fiecare sa se îngrijeasca de merinde pentru vreme de 4 saptamâni. iata se-n:ratiseaza înaintea poporenilor un om mic de statura. MÂNUIREA ARMELOR Dupa ce a flat de bine.MITOL9GIE ROMÂNEASCA --------- 77 Fata jidovului si românii VENIREA LUI FAT-FRUMOS Si de atunci patru sap~âni toti poporenii au petrecut numai în posturi si-n rugaciuni. . dar cu multa învatatura si cu vorba tare frumoasa. Si le-a spus lor. pâna la cel mai slab va sti sa se poarte la vremea de lupta. dar pagâni. ca tot satul. datu-Ie-a sageti si buzdugane si învatatu-i-a. Dumnezeu însusi i-a îndreptat pasii înspre satul acela. Apoi a strâns toti caii cei mai vestiti din lumea aceea si i-a învatat pe barbati sa calareasca. ei si pe uriesii aceea îi va bate si'le va aduce copilele îndarat. i-a batut si i-a-ncrestinat si daca oamenii îi vor da ascultare. duminica dupa vecernie. vestiti de tari si de curajosi. ca el peste 20 de împarati. pasa-mi-te nazdravan era. In a cincea saptamâna.

oamenii nostri prinsera curaj. vii si sanatoase si mai mândre de cum fusesera mai înainte. se mai gasesc oase de-ale lor. ca uriesii le'pusesera la îngrasat. încât si-l facura capitan. în mijlocul sesului. Pala.tu1acela de frumos ce era. din nisipul râurilor si din pesterile muntilor. Inconjurându-l dar din toate partile. e pocit de Satalla. au putut fi deschise si mari comori au fost gasite în ele. Iar aur[ul] [îl tineau] în Stacane mari. ce ajunsese cu vârful pâna-n cer. la soare te puteai uita. . . Numai unele din ele. Umblau de colo pâna colo si strângeau toate pietrele nestemate din apele marilor. apoi "la porunca capitanului lor s-au suit pe cai si s-au dus ca vântul pâna la palatul unui urias. si comori nepretuite. c-a ramas fara grai si fara putere. în palat si mare le-a fost bucuria. numai în huzur. ca murise de inima rea si de jalea celor ramasi în sat. ca sunt ca niste movile mari. într-adevar. început-au a bate tobele jur-împrejurul palatului. când au aflat pe toate fetele. sa fie îngropat cu toata averea lui. si pe lumea cealalta.78 MARCEL OLINESCU PLECAREA SPRE LOCUL URIESILOR Oamenilor. Numai pe popa saracu' nu l-au mai aflat. cât pocalele lor. îl omoara. neputrezite înca. credeau ca. de stateau sa plesneasca. . lasa cu limba de moarte. BOGATIILE JIDOVILOR Uriesii erau oameni foarte bogati. vor trai ca si pe asta. sau numai îl sperie. le placuse portul si vorba omului aceluia. de catre popi ori de catre vrajitoare pricepute. Când un urias simtea ca nu mai are mult de trait. De aceea. iar fetele uriesului au fugit si s-au spânzurat de crengile unui plop. au intrat cu capitan:u1 lor. Oase de ale lor. însa. înainte de a se-nchide un mormânt. SPÂNZURAREA iTRIESILOR Vazând una ca asta. dar rar se poate atinge cineva de ele. da' la dânsul ba. Uriesul. Pasa-mi-te. de gândeai ca sesurpa pamântul. . Mormintele lor se cunosc usor. vazând atâta mosnita de oameni. Toate magurile din Tara Moldovei si din Tara Româneasca sunt morminte de uriesi. iar' când vede ca tot nu se lasa. uriesii îl închinau Diavolului. Si cine se apropie de ele. într-atât s-a înfricosat. carora li s-au desfacut farmecele. când se deschide câte o movila. ca acolo a fost tara lor draga. se gasesc si s-au gasit împrastiate peste tot sesul Moldovii. ce le furase mogâldeata aceea de fata a uriesului. si-n strigate de bucurie. îl ascultaTa si-si umplura desagii de merinde. ca.

nici ale uriesilor. ci începura sa navaleasca si-n alte pamânturi si mai cu seama în ale românilor. un potop. Dumnezeu însa n-a mai putut rabda rautatile.dupa cum am vazut . ÎNRAIREA . dar .a dat peste lumea ceea de rautati. nu s-au multumit cu pamânturile lor. Jidovul prins de toartele cerului . Furau copiii si-i mâncau. care fiind mai gospodari. aveau de toate si le atâtau poftele cu cirezile lor de vite si cu holdele lor aurii. ca pe iepuri. a mai gasit un suflet de om cu frica de Dumnezeu. Si atunci ei s-au înecat cu totii si li . dadeau foc la case si vânau oamenii cu ogarii lor. nici ale oamenilor si atunci .MITOLOGIE ROMÂNEASCA 79 NIMICIREA URIESILOR . dar între uriesi ba. Nu-i vorba ca si oamenii se înraisera. ar fi tacut oamenii si ar mai fi înghitit. când auzeau.vorba aceea aveau si de la cine învata. Dar ei se dadeau la blastamatii de li se facea parul maciuca la oameni. Dintre oameni. uriesii facându-se tot mai rai. ca sa-i nimiceasca. URIESILOR De la o vreme. Dar daca s-ar fi multumit numai cu pradatul.

MOARTEA TARTORULUI Odata a facut bâldâbâc si a cazut în apa. ca-ti arat eu tie. MUSTELE SI VIERMII Si îndata trimise un soi de muste. caruia nimic nu-i putea sta împotriva . dar si de corabia lui Noe. care era si mai mare si mai puternic decât toti uriesii. tinându-se zdravan de ele si strigând catre Dumnezeu: . Când se da Ia fund vreun uries. a pus un picior pe cel mai înalt vârf de munte si celalalt pe alt munte si când s-a întins o data. Cum erau ei mari cât un munte. de era sa se-nece si corabia lui Noe. tartore. poate ca o data cu uriesii.Mai îneaca-ma daca poti. ". de ridica corabia lui Noe pâna la cer si apoi iar o cufunda pâna la pamânt. de a vuit întreg pamântul si au sarit niste valuri pâna-n cer. care începusera sa-i roada tapla. CAPCÂNII ORI CAPCAUNII Capcânii. pe asta se cunostea. De atunci au ramas musculitele si viermii mortilor si de atunci s-a stins si neaIDul uriesilor. pâna într-un timp îl razbira si luând mâna dreapta de pe toarta cerului.80 MARCEL OLINESCU s-a pierdut semintia în vecii vecilor. Ei erau cu doua obrazuri: unul de om si altul de câine si cu el urmareau oamenii dupa miros si adulmec~ urma cuiva ce{un capau. LUPT A TARTORULUI URIESILOR . " . capcaunii sau catcaunii au fost niste oameni care au trait cândva de mult. n-o mai putu prinde din nou. ca se facea câte un val.zise în gândul sau Dumnezeu. . . . s-a apucat cu mâinile de portile cerului. . ba mai aluneca cu picioarele de pe vârfurile ude ale muntilor si nu s-a mai putut tine. care li se parea lor un fel de coaja de nuca. ca sa se stearga la ochi. la început au râs si de potopul lui Dumnezeu. Clatina uriesul capul în dreapta si-n stânga sa scape de muste si mai schimba un picior.stai.Asa ti-e vorba?! . Si s-au luptat mult. ba altul de durerea viermilor. pâna se îneca vreunul dintre ei. care de care mai piscatoare si care se strânsera roi la ochii uriesului si niste viermi. Tartorul lor. Sabaoate! .

Si unde mi se repezira ca niste hultani. o scoase si o puse pe masa. unde trebuiau sa vie capcaunii babii sa manânce. dar vazând ca nu se mai îngrasa. Baba îi hrani ce-i hrani. Fata. da' nu asa! Atunci fata"se puse a doua oara vintris. da proasta mai esti. fum iesind pe horn. VÂNZAREA OAMENILOR Foarte mult le placea carnea de om si alta ocupatie mCI nu aveau. Iata ca. Se facu proasta si când baba îi zise: . vru s--o rupa la fuga cu fata lui.Iraaa. decât sa vâneze oameni de prin ascunzisuri. la o casa de om.Nu stiu. Capcaunii venira acasa si. fata. lua lopata de coada si tâsti cu ea pe gura cuptorului. Se ascunsera într-un tufis si acolo statura doua zile. ci racneau ca fiarele. înspre seara. Fata era însa tare isteata si se gândea cum sa scape de-acolo. goneau sat dupa sat si padure dupa padure si nu mai dadeau de oameni de-ai nostri. dar pentru ca erau tare slabi. Îi dusera pe sus pâna acasa la ei. Dar pâna s--o strige.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 81 ÎNFATISARE Erau tare urâti la vedere.. vazura. fatahai! Nici atâta nu stii? . . unde-i cocea cu totul în spuza.lraa--cu de mine. . fara sa se miste. lasând sa se rumeneasca baba bine. unde-i hraneau cu miez de nuca. întocmai ca o pita numai buna de plis în cuptor. iar gura mare pâna la ~reche. . se repezira ca niste uli pe hoit si începura sa înfulice. scoase pe fata s--o vâre pe cuptor. o nara d~ câine si una de om. Unii aveau trei. facu foc la cuptor si când crezu ca-i destul de încins. Apoi iute scoase si pe tata-sau din cusca si o luara la fuga.Suie fata pe lopata. Dupa ce se fripse cum trebuie. Ca si românii se lehemetisera de groaza lor si-si luara lumea-n cap si pornisera si ei în bejenie în vagaunile muntilor. repede. CUM AU SCAPAT DOI ROMÂNI DIN PRINSOAREA CAPCAUNILOR Odata capcaunii flamânzisera tare. maicuta. Iarta-ma! Sari dumneata întâi si-mi arata! Si atunci se aseza baba pe lopata. cu pâine si cu malai dospit facut în test. facându-se ghem. Dar tocmai atunci se uita omul nostru pe fereastra si când îi vazu. pe când credea ea ca-i vor veni capcaunii acasa. fata se culca de:"'a latul cu picioarele si cu mâinile spânzurând în jos. capcaunii îi si prinsera. mama lor. cum erau obositi si flamânzi. iar dupa ce-i îngrasau le faceau vânt în cuptorul înrosit. Puse uite oblocul la cuptor si-l închise bine. altii 5 picioare. îi duceau acasa la ei si-i închideau în niste colivii. fam. Nu puteau vorbi. Dupa ce-i prindeau. . pusera pe românii nostri la îngrasat si-i dete în grija unei babe. Bucuria lor. asa cum vânam noi iepuri sau capre. Aveau numai un ochi în frunte si altul la ceafa. ca niste calici la un praznic. acolo unde o fi fost. Baba însa fusese tare batrâna .Nu asa. iar ei plecara dupa alt vânat. Almintrelea! Atunci fata se puse cu picioarele pe lopata. pâna vru sa-i spuie ce-isi cum.

Ma. .robie ajutati de dunga cea de stele. spuneau ca ar fi vazut capcaunii amestecati cu tatarii prin partile Crâmului. Doar unii. dar în zadar îi cautara. ce-o mai întoarsera. când a avut batalia cu Por Imparat.OR Capcaunii n-au mai stat mult prin partile noastre. De atunci pentru ca ei s-au întors din. Baba nicaieri! Se duse în cusca. Atunci întelese ca oamenii aceia îi înselasera si ca fripsesera pe mama lor. si nu-s. însa. de-i asa de tare. Batrânii solomonari. Si numai ce începu sa se tânguie si sa racneasca. spun ca Alexandru Machedon. PLECAREA CAPCAUN:q. care s-au mai întors din robia lor ori a tatarilor. Cusca goala. cred ca-i Alexandru pe acolo. Capcaunii cum aud clopotul. oamenii i-au pus numele "DIUlTlulRobilor. ' Si trecându-i o banuiala prin cap.se întrebau ei. li se aplecara si varsara tot ce mâncara. ci sj-au luat talpasita si bruma de avere ce-o strânsesera din pradaciunile lor si s""'autot dus înspre soare rasare de nu s-a mai auzit de ei. când cel mai mic numai ce zice deodata: . pentru . Trageau de ea de-si rupeau' dintii în carnea ei. ca niste pitici. ramasese tot tare ca o talpa de cizma. s-a gândit sa faca alt soi de oameni si atunci a facut niste oameni mici. care stiu toate si au v~t toate. Si ca nu cumva sa scape de acolo si sa se apuce iar sa îngrozeasca lumea. . ca arsi de la locurilor lor. ca nu mai dadura de urma lor. unde nu-i zi niciodata si de unde nu vor putea scapa decât în ziua de apoi.82 MARCEL OLIl\TESCU si oricât se fripsese.Mie-mi miroase a carne de mamuta. ' O mai întoarsera. . se duse sa caute pe ma-sa. de sarira toti fratii. Alexandru Machedon a asezat deasupra dealurilor acele o furca si un clopot. si-i pazeste si nu cuteaza sa strice portile temnitei lor. Roinânul acela însa si cu fata lui ratacira între smârcurile baltilor multa vreme si i-ar fi mâncat vreo fiara salbateca sau i-ar fi prins iar capcaunii ori tatarii. Acestia se numesc blajini. Asa de tare s-a-ngrozit de mutrele lor.. de nici o treaba. dar vazând ca sunt prea mari si se-mpiedica de munti si de paduri. care se trage singur la suflarea vântului. BLAJINII PITICII Dumnezeu a facut la început pe uriesi. i-a prins si i-a închis între niste dealuri împreunate. Si-o pornira în goana nebuna sa-i caute pe oamenii care-i înselara atât de groaznic. da' ci-o fi. mici de tot. daca nu s-ar fi luat pe dunga de stele dese si marunte ce se vede în curmezisul cerului si numai asa au ajuns cu bine înapoi în satul lor.". Se-ntoarsera acasa suparati si nacajiti si de-atunci se jurara toti capcaunii sa nu mai manânce carne de oameni. Si când auzÎra ce aflase prâslea lor. dar mai ales de cruzimele faptelor lor.

. se încurcau mai mult fu ele si de aceea se duceau de ici colo. Erau însa prosti de dadeau în gropi si nu erau buni la nici o treaba. decât asa prin povestile oamenilor. Ei se mai numesc si rohmani. ca sa nu mai încurce lumea aici pe pamânt. pentru ca erau mici si de nici un folos. Acestia erau niste pocitairii iscodite de Dracu. si-atunci a creat Dumnezeu pe oamenii de astazi. ' JUMATATE DE OM ÎNFATlSARE . pe sub pamânt. Erau asa de mici ca 9 blajini lucrau la un cuptor. Neamul lor însa s-a stins repede si n-a mai ramas nici urma de ei. i-:a luat si i-a dus pe tarâmurile celelalte. calare pe iepuri schiopi. Dar nici acestia nu puteau ispravi nimic. Umblau mai mult prin paduri si. Pe blajini. acolo pe unde curge apa Sâmbetei. Miorita.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 83 ca erau oamenu cuviosi si tare blânzi si drepti. pe.. ia asa sa încurce si ei lumea si sa se arate ca si ei poate ceva. desi aveau unii si câte 7 mâini si 7 picioare. Gravura în lemn de Marcel Olinescu.

.Legenda Mânastirii Argesului.

III UNELTIRILE DIAVOLULUI CONTRA INF APTUIRILOR LUI DUMNEZEU ".... c .

toate animalele si toate plantele. a vrut sa întreaca pe Dumnezeu. pe întunecimile pamântului si ale iadului. Dracul împarat al celor de jos. când a vazut ca Dumnezeu i-a facut usi si ferestre si a . ca a facut pe om si pe toate vietatile. DRACUL LA ÎNTRECERE DUMNEZEU CU Dracul vazând ca Dumnezeu face atâtea lucruri frumoase. pentru ca. însa nu s-a astâmparat si nu se astâmpara nici pâna-n ziua de azi si nu scapa nici un prilej de a face rau lui Dumnezeu si fapturilor sale. LUPUL Apoi a facut pe lup. CASA Asa a facut la început casa. numai câteva. A trecut pe acolo . S-a înciudat asa de rau. dar nu s-a priceput sa-i faca ferestre si nici usa si trebuia sa intre în ea pe horn. În cele ce urmeaza vom reda cele mai caracteristice din povestirile despre uneltirile Dracului în contra lui Dumnezeu sau a oamenilor. Vom da. ca n-a putut sa fie mai mare decât Dumnezeu.el. ca i-a dat-o lui Dumnezeu. Dar mai mare ciuda i-a fost. a preferat sa ramâie stapânul neîncoronat al Intunericului si al tuturor . în loc sa se caiasca si sa ceara iertare lui Dumnezeu pentru toate rel~le pe care le-a facut. Dar si asa. din împaratia lui de bezna. când a vazut ca nu merge si omului nu-i place. îl roade furia si deznadejdea neputintei.facut-o asa de placuta. I-a tot strigat sa [se] miste. întreaga istorie a lumii nu-i altceva decât o lupta necurmata a Dracului de a învrajbi lumea si a face rau lui Dumnezeu. crezându-se astfel egalul lui Dumnezeu . de când s-a vazut coborât în fundul iadului cel negru. în împaratia cea de sus.86 MARCEL OLINESCU ÎNCERCARILE DIAvOLUL DE A FACE RAU LUI DUMNEZEU UI Dracul. dar lupul facut din lut. Si cea mai mare bucurie a lui e când poate fura lui Dumnezeu un suflet de om. dupa mitologia poporala. statea nemiscat cu dintii rânjiti la el. De acolo din iadullui. apucându-se sa creeze si el.relelor.

Asa sa ramâi! Si qe aturici ayem ursi pe pamânt. A vrut el sa faca om si i-a iesit maimuta. sa se ascunda sub pod si sa mormaie. LIBELULA SAU CALUL DRACULUI DRACUL iSI STRÂNGE ARMATA Într-o zi. Nu stete mult pe gânduri si. auzi ca Satana si-ar fi înarmat iar dracii si ar avea de gând sa porneasca contra lui. MAIMUTA Tot asa a patit Dracul si cu omul. Dumnezeu. îl sfârtica lupul. si musca pe Dracu"! Si odata a sarit si. care umbla mereu calare. . ca sa-I sperie pe Dumnezeu.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 87 Crearea maimutei Dumnezeu si a zis numai: "Sari.a zis: . Când a trecut Dumnezeu peste pod si l-a auzit mormaind. adunându-si . URSUL Altadata a învatat pe un morar sa se îmbrace cu cojocul pe dos. . de-i scânteiau ca1câile. daca dracu n-o lua la fuga. lupule. Sf'antul Gheorghe.

Descaleca si apropiindu~se tiptil de prispa. Uite chiar acum sta de vorba cu un strain pe prispa afara.Apoi daca e asa. pleca. O dadu pe nevasta-sa în grija parintilor lui si. peste care nici macar minciuna cea mai mica Iiu-si aratase 'pata ei de rugina. da-i pacat de tine ca nevasta-ta îsi bate joc de tine. care mânca jaratec si alerga ca gândul si ca vântu1. al dracului sa si ramme . ilie. cu teama de Dumnezeu si cu sufletul curat. calul dracului sau libelula. Merse într-o zi prefacut într-un mos drumet la Ilie si-i spuse: UNEL TIREA DIAVOLULUI . o tinu într-o fuga pâna acasa.Mai.. suindu-se pe cal. Tocmai când Sf[ântul] Gheorghe îsi pierduse calul si nu stia ce sa faca. . Sf[ântul] Gheorghe avea un cal ca cel [sic!] din poveste. ca nu mai putea sa mearga înaîi1te. numai atâta astepta ca sa se razbune. ca era Însurat. nu numai. asa ca-I crezu si pe Diavol. Dumnezeu a schimbat calul într-o gânganie zburatoare.88 MARCEL OLINESCU calaretii lui. si el toate le credea de bune.. spuse Sf[ântu1] Gheorghe înciudat dându-se jos de pe cal. Era harnic si muncitor si în satul lui toata lumea îl. o porneste înspre locul unde aflase ca se adunase armata cea neagra a lui Belzebut. SCHIMBAREA ÎN INSECTA Iar cum s-a departat Sf[ântul] Gheorghe de-acolo. care zbâmâie când zboara si cU:lumini de jar pe aripile lui lucitoare si careia noi îi spunem si acum. dar ca tot dadea îndarat ca racul. care spunea sa se dea jos de pe cal. Atunci se facu mare-nvalmaseala în rândurile îngerilor si începura si caii lor sa dea înapoi si sa se naraveasca. Dracul. fu luat în armata si pleca cu inima putin cemita. vede doi oameni. cinstea. tu esti om bun si crezi tuturor. De la o vreme simti însa ca armasarul lui. FERMECAREA CALpLUI . cu încredere în Dumnezeu. SF[ÂNTUL] ILIE SF[ÂNTULI ILIE LA ARMATA Sfântul Ilie era un om tânar. Sfintul Ilie era un om cinstit. ca e fermecat de Satana. Si repede ia din cui palosul si. stiindu-l omul lui Dumnezeu. Când îi veni vremea. un barbat si o . aude un glas dumnezeiesc.

care. VÂNATOAREA DRACILOR Asa era de înversunat Sftântul] Ilie contra dracilor si atâta dracime ucisese.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 89 SfTântul] Ilie femeie. Si tocmai dupa ce-si potoli necazul. Unde gasea vreunul îl si pocnea. Mare îi fu ciuda ca se lasase înselat de Diavol. Numai atunci întelese ca omul cel strain ce-l înselase cu vorbele-i mincinoase. pleca sa se jaluiasca lui Dumnezeu si sa-i ceara sa-I lase sa se ruzbune pe drac.e-farâme. asa cum l-a taia capul. nu nevasta-sa si cu un strain statusera de vorba. Când se vazu în caruta cea cu caii de foc. Sfantul Ilie atâta astepta. o pomi în goana nebuna la vânatoare de draci. de ramânea cu limba scoasa si farân). ca un pumn de graunte. fusese Dracul si ca-I împinsese la pacat. Dumnezeu îi asculta ruga si-i dete o caruta cu cai de foc sj un bici. Ii mai dete voie ca unde va gasi un drac sa-i faca ce-o vrea el. sa înnebuneasca nu altceva. slobozea un foc si pocnea ca tunul. vazându-si parintii ucisi chiar de mâna lui. dar nici supararea-i nu fu mai mica. UCIDEREA PARINTILOR . zicând: . Cu sufletul obidit. trage palosul si le reteaza capetele. Fara sa se uite cine sunt si ce vorbesc. când baga de seama ca. Ilie iute la mânie cum era. când plesnea. numai ca sa-i ieie sufletul. Ii era teama sa nu i se stârpeasca semintia si atunci a trimis jalba la Dumnezeu si s-a rugat tare. ci fusesera taica-sau si cu maica-sa. ca se luase Tartorul lor de grija. ce în faptul serii stateau de vorba.

De aceea e bine ca în vreme de trasnete si fulgere. când a ridicat mâna blagoslovirii. se ia dupa el si oriunde s-ar fi ascuns. sa ramâie si mai departe unealta lui Scaraoschi în cer si sa spioneze pentru el. SF[ÂNTUL] ILIE STÂNGACI Sfantul Ilie e stângaci.90 MARCEL OLINESCU . asa de tare a' trasnit odata într-un drac. numai când balaulul ridica nori grei. Asta s-a-ntâmplat înca de pe vremea când trasnea si fulgera. i-a spus: . care se ascunsese sub stresina templului din Ierusalim. un drac s-a fost prins de toarta cerului si pe urma s-a strecurat printre îngeri. Ilie. cum îi venea lui. decât atunci când o fi furtuna. îl plesneste cu biciul lui de foc. Când Dumnezeu i-a dat biciul lui Sf[ântul] Ilie i-a spus: "Ilie. numai atunci ponieste si Sfantul Ilie cu caruta lui.acum cred ca ti-ai mai astâmparat naduful. caci Dracul nu se apropie de cel care face cruce si deci nici Sfantul Ilie nu-l va putea plesni cu biciul. în toate poti-sa dai cu trasnetul tau. când fulgera si trasneste. Mai lasa-i si pe dracii astia pustiului si nu-i mai ucide pe toti. Si de atunci. mcându-si coada colac. încât s-a dârdâit tot pamântul si s-a cutremurat si Domnul Hristos în pântecele Maicii Sale. în toate locurile se ascunde. Pentru asta îsi fac oamenii cruce des. ca sa nu aiba vreme crucea sa se-nvecheasca. încât zguduia pamântul din temelie si se darâmau casele oamenilor. cu roatele ferecate. cu toate ca se . numai în cruce noua nu". De acum sa nu mai trasnesti.Ilie. de foc si fier. sa-ti faci cruce des. numai unde vede cruce noua nu. Dar Sf[ântul] Petru l-a zarit si i se paru ca nu e lucru curat cu el. NASTEREA . caci dracul fiind gonit de Sf[ântul] Ilie. Dumnezeu a vazut ca are dreptate si s-a milostivit atunci si chemându-l pe Sfantul Ilie. dar si asa nu da gres. De atunci Sfantul Ilie trasneste numai cu mâna stânga. Iar când vede vreun drac. Asa de tare trasnea. de se aude dUTduindpâna departe. Atunci Domnul Hristos blestema pe Sf[ântul] Ilie sa i se usuce mâna dreapta si îndata i s-a si uscat. vrând sa intre în rai.Doamne! nu ne omorî pe toti. în clipa. . Pe vremea aceea fiind si Maica Domnului însarcinata cu Domnul Hristos.' LICURICILOR DIAVOLUL DIN CER Atunci când arhanghelul Gavril a oprit pe draci acolo unde erau. cu toate ca nu mai poate trasni asa de tare. ca numai prin noi poti încerca credinta oamenilor.

Dracul s-a furisat în rai. Acestia sunt licuricii. numai el stie cum.Dragii mei si sfintii mei. Soarele cu razele lui si Luna cu luminile nopti lor. iar fata îi era grea galbena. Dumnezeu s-a mâhnit foarte si-a zis: MÂHNIREA DOMNULUI . adica: ciubarul botezului. care si-acum se vad seara pe marginile drumurilor si prin hatisurile padurilor. iar iadul s-a luminat. Când s-a întors si i-a spus cum si în ce fel a furat Dracul lucrurile de pret din rai. Sf[ântul] Petru însa l-a recunoscut ca pe fata nu i-a fost ajuns si-i ramasese nasu rosu. în care s-a botezat Iisus Christos.enilor si despre cele ce trebuiau unei gospodarii asa de mari cum e lumea asta. si pâna sa prinda îngerii de veste. De atunci au ramas roselele si fardurile pe pamânt. Din sfaramaturile si bucatile acele[a].l1 colturile raiului si n-aveau nici unul curajul sa meaI:"gala Dumnezeu. luminând ca niste scânteiute ce zbor din loc în loc.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 91 dase cu faina pe fata si-si rosise buzele. îl lua de un picior si-l arunca de sus din al noualea cer. ca nu se fardase bine.. care va încumetati sa mergeti jos în iad si sa aduceti înapoi ce-a furat Iuda cel spurcat? . apoi s-au facut o multime de viermuleti. Toata lumea si raiul s-a-ntunecat. Dar Dumnezeu când a vazut ca totul s-a întunecat ca înaintea de facerea lumii. D. însa asa de tare. . si a furat tot ce era mai de pret si mai srant. scaunasul de aur si batut cu pietre pretioase al lui Dumnezeu.." . Ingerii si arhanghelii plângeau pP. pe când Dumnezeu era la cina cu toti sfintii si apostolii si taifasuiau despre rautatea oam. ca ajungând jos pe pamânt se facu bucatele.RACUL FURA CHEILE RAIULUI FURISAREA ÎN IAD Într-o seara. sa-i spuna toata întâmplarea. Nu pot ca nimeni nu se gândeste sa se-ngrijeasca de lumea mea! Apoi s-a întors catre sfinti si le-a spus: . a si trimis pe Sf[ântul] Ilie sa vada ce-i. bucatele.O clipa numai nu iau seama la rosturile lumii si vreau sa ma hodinesc si eu. ca sa semene cu îngerii. a fugit cu ele Jn iad. se înfurie. Atunci Sân Petru vazând viclenia dracului.

CREAREA ANIMALELOR Când sa faca Dwnnezeu animalele.92 MARCEL OLINESCU PLECAREA LUI SF[ÂNTUL] ILIE SfTântul] Ilie a spus ca daca Dwnnezeu îi da armele lui. samanând si el seminte de ale lui. Dwnnezeu l-a auzit si când s-a încruntat numai o data. salcia si tot felul de lemne strâmbe si nefolositoare. a început SfTântu1]Ilie sa tune si sa fulgere. Scaraoschi. A luat atunci SfTântul] Ilie Soarele si Luna si celelalte odoare dwnnezeiesti si a facut cale-ntoarsa. SfTântu1]Ilie nu s-a uitat înapoi. în care sa se ascunda. aceeasi poveste. usile iadului. zvâr1ea si Dracul neghina. Facea Dwnnezeu sa creasca brazi. care-ncotro dupa vreun cotlon. a luat un cleste înrosit în foc si zbughi! dupa el. si l-a ajuns Uciga-I-Crucea. cu care s-a luptat când a fost el tânar. adica cu talpa piciorului si palma mâinii scobite. stejari si fagi cu frunzisul lor bogat si frumos. ca-i stia pe toti dracii îngalbeniti de frica. ca toti s-au fost ascuns. Dracul scotea si el din pamânt bozul. care pe unde au apucat. nu i-a placut sa-I vada asa gol si sterp. vor fi ca el. CREAREA PLANTELOR Dupa ce Dwnnezeu a facut Pamântul. Inauntru n-a gasit picior de drac. Dracul însa se tinea scai de poala fui Dwnnezeu si încurca si el trebile. desi erau din fier~greu. Dracul tinea mortis sa poata spune oricând: "când am facut noi . care se vor mai naste. Iar când a tunat a treia oara. FACEREA TUTUROR VIETATILOR . masalarita si scai. Unde azvârlea Dwnnez~u grâu. de toti dracii s-au sp~at si au început sa fuga. flori si tot felul de seminte din care au iesit pomii si arborii cei înalti si frumosi. semana si 'dracul vazdoage. apucându-i cu clestele talpa piciorului într-un loc si palma într-alt loc. SfTântu1]Ilie nu mai putea acum tuna ca-i erau mâinile ocupate de odoarele furate si atunci a început a striga dupa ajutor. ca vezi. ca' soarecele în borta lui. jneapanul. Iar lui SfTântul] Ilie de mângâiere i-a spus ca de acum toti oamenii. de buruiene si lemne urâte. atunci el s-ar încumeta sa mearga în iad si sa aduca Soarele si celelalte odoare. s-au despicat si SfTântu1]Ilie' a intrat în iad ca o vijelie. Dwnnezeu i le-a dat si cum s-a apropiat de iad. a intrat uite Scaraoschi în iad. unde semana Dwnnezeu flori. atunci când s-a fost rasculat Lutifer. care era însa pitit dupa un c~an' de smoala. Si a început atunci sa samene iarba.

Si pe când dadea Dracul sa se bage-n apa. daca n-a putut sa fie al lui. Dracul 'le-a adus pe pamânt cu mintea lui cea întoarsa numai spre rau. A treia zi. trimitea· pe Sf[ântul] Ilie sa-I întrebe. caprioara. Odata. Asta s-a-ntâmplat înca pe când Sf[ântul] Ilie era tânar.Nu. Si asa s-au ales de la-nceput înca animalele cele bune de o parte si cele 'rele de cealalta parte. când se-ntâlneau. sa fie împodobit numai cu fapturi de ale lui Dumnezeu si el sa nu aiba nimic. pestii si toate insectele ce se gasesc pe pamânt în aer si în apa. asa cum a facut si musca la arat. . cum în om binele se lupta cu raul si în lumea animalelor si a ierburilor e la fel. C . Sarsaila. dar nici pe asta n-o s-o simti.Si te-a durut? . pe care vroise sa i-l fure lui Dumnezeu. Nu vroia ca pamântul. când vroia sa afle ceva de la Dumnezeu. însa. pasarile cele cântatoare. Asta-i de când lumea si asa are sa fie pâna la sfarsitul pamântului. da' eu am sa fac asa. Si nici nu voia sa fie prea frumos. Sa nu te sfiesti deloc de Scaraoschi. SF[ÂNTUL] ILIE ARGAT ÎN IAD Pe Sf[ântul] ilie l-a trimis odata Dumnezeu. Si asa. Sf[ântul] Ilie îl întreba asa cum l-a învatat Dumnezeu. viermii si omizile.". Peste zi.. sa nu te doara deloc.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 93 lumea . Pe vremea aceea Dumnezeu nu se suparase pe Belzebut si tot mai voroveau. care atin calea omului si manânca pe celelalte animale. Dracul a nascocit toate salbataciunile din paduri. stiricea ce mai e prin iad. ceea ce-i facut de Dracul. oriunde ai pune-o. cine are sa mântuiasca pe urmasii lui Adam.. ulii si eretii. mustele si toate goangele cele' rele. Ba Scaraoschi. ierburile si florile de o parte si buruienile de alta parte si oricât s-ar amesteca. când Dumnezeu a facut calul. Are sa-ti traga o palma. De aceea. numai ce îi spune Dumnezeu lui Sf[ântul] ilie: . pe stapânu-tau.Sa-I întrebi si mâine. oaia. se duce Scaraoschi la scalda cu Sf[ântul] Ilie. aceea tot la rau duce. când dormea Scaraoschi somnul de dupa-amiaza. Iar Dumnezeu tot prin Ilie. Numai ca Dracul aci alta pastea: 'vroia sa încurce itele si sa strice ceea ce facea Dumnezeu.Mai baiete. A doua zi. sa argateasca la Scaraoschi. A întrebat si a doua oara si tot asa i s-a-ntâmplat. când o sa auda ce-i ceri. Milostive! . Are sa-ti traga iar o palma. Buruienile cauta sa napadeasca grânele si fupii sa manânce oile. Dar pe Sf[ântul] Ilie nu l-a durut nimic. Sf[ântul] ilie iar pune întrebarea. albinele si furnicile cele hamice. urât si stricator. boul. ca pedeapsa. Sânt Ilie merge la Dumnezeu si-i spune toata patania. odata se întoarce si-i arde o palma. de greseala lui. Huhurezii si cucuvaiele de noapte. ia sa-ntrebi tu. pe când Dracul îsi muiase putin piciorul în apa oceanului unde îsi faceau scalda.

casa poata intra între sfinti. cum vazu gheata. Sânt Ilie. Si de atunci ni se trage tovarasia asta cu dracii. cum s-a vazut scapat. decât numai acela care s-ar naste dintr-o fata fecioara. Când începura tunurile sa bubuie si sa-mproaste în dracime. Dar Dumnezeu blagoslovi apa si se asternu peste ocean o gheata groasa de s-o tai cu toporul si întinsa. cum o si sterse la Dumnezeu si-i spuse totul. cica. în graba lor. cât vezi cu ochii. da' mi-o facu afurisitu de argat. Dar Sânt Ilie îl înfnmta si nu pleca ochii. îi zice: .. Dumnezeu ca rasplata. care nu ne lasa deloc în pace. sunt cei mai multi draci pe pamânt. care astepta numai semnul de la Dumnezeu si atâta îi trebui. ci se vârâra prin pesteri. o luara ghiavolii la fuga de se ascunsera pe unde nimerira. Scaraoschi pufui pe nas. dar nu maiscap de tine? . prin case. . le îngropau. se arunca o data în apa si pe urma împroscând apa pe gura si-pe mis. iar se cufimda în apa.Ma. nestiind ce sa faca cu ele.Sa-si verse supararea pe Dumnezeu. dar Dumnezeu numai s-a-ntumat o data catre SfIântul] Ilie.si se uita tare urât la el. dupa ce le-ngropau. ÎNCHINAREA LOR Iar ca nimeni sa nu se atinga de ele. faceau deasupra gropii tot felul de vraji si aruncau blesteme grele . dadu cu capul de gheata. când îsi simteau moartea aproape. De ahinci. de i se facu cucui în crestetul capului. prin gropi. nu mai avura vreme sa se întoarca pâna la iad. a adunat dracimea câta fnmza si iarba si s-a pornit pe urmele lui sa-I prinda. Când vru Scaraoschi sa iasa.natafletule. Asa ma si asta n-are sa se-ntâmple niciodata . Dracul.Ma procletule. Da în dreapta. l-a facut capitan peste tunurile cerului si l-a facut mai batrân. COMORILE AVERILE JIDOVILOR Jidovii adunasera în viata lor averi nenumarate. prin vagauni. pentru ca. Dar prinde-l daca mai poti! L-a cautat si nu l-a mai gasit.94 MARCEL OLINESCU . Atunci a vrut . nimenea nu poate sa scape pe cei-din Adain. ba chiar si prin oameni si biserici. ca sa înoate ca pestele. da în stânga. gheata peste tot.Ma. ca SfIântul] Ilie acum era batrân si când plecase era tânar. pe care. Dracul însa. ca sa le dezgroape si sa-si apropie tot ce-au adunat o viata întreaga. care sa nu stie d~ barbat si sa nasca copil~l prin crestetul capului.

ci se apuca de sapat. Mai întâi cauta sa-I sperie. în noaptea de Inviere. pateste o multime de nenorociri din partea Dracului.. iar dracul a devenit "Cel de pe comoara". mai toate comorile sunt în paza lui. Si pentru ca sa fie si mai siguri ca pamântul le va pazi. cÂND JOACA COMORILE Comorile nu ard . totusi. sa nu acopere locul.nu joaca . nu-l poate rapune pe Dumnezeu. în tot timpul dezgroparii. la Pasti. la SfTântu1]Gheorghe. dracul ori îl ologeste. adica deasupra locului unde sunt îngropate. Când omul se apropie. JOCUL COMORILOR O data pe an. Anului Nou. daca comoara are mai multa arama. Daca omul nu este fricos. Când a vazut Scaraoschi ca. caci Dracul pe ce pune mâna nu mai da înapoi. prin razboi. ele dispar. rosietice. care-l sperie atât de rau. daca porti o cruce în sân si daca stropesti locul cu agheazrna. pâna la învierea viitoare. se fereste de a scoate vreo vorba. Astfel. s-a gândit sa-I rapuie prin viclesug.vor lua comoara în stapânire.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 95 asupra celor care ar vrea sa le dezgroape. ci numai la zile mari: în ajunul Craciunului. când iar vor veni si-si .totdeauna. daca e aur. rosu aprins daca sunt rubine si verzi daca sunt smaralde. ori îi trimite pe Miazanoapte. apar niste flacari. CUM A VRUT DIAVOLUL PRINDA PE DUMNEZEU VICLESUGUL DIAVOLULUI SA . numai acela poate s-o sape si s-o ia. Daca. Astfel stiau ca au pus un pazitor peste ele si înca pe cel mai strasnic pazitor. iesindu-i înainte în chipul unei capre sau [al] unei mâte negre. galbena. le închinau Diavolului. asa ca sa fuga Necuratul de-acolo. omul nu fuge. comorile ard. Cine afla de locul unei comori si sapa ca s-o scoata. Numai cel sortit s-o aiba. ca sa stie a doua zi unde sa sape. ori îi ia graiul. CUM SE SCOT COMORILE Comorile se pot scoate. Iar dupa ce-a scos-o. poate sa mearga acolo si sa puie un semn. S-a tot gândit el. la un anumit timp. ca altmintrelea orbeste. Si numai daca. ori de Sânziene. încât bietul om moare. cum ar putea mai usor sa puie mâna pe el si la urma l-a dus mintea: .

pesemne nu cunosti vorba românului: Nu sapa groapa altuia. Uite'asa! Si fara sa se gândeasca mult. Niste brate se abateau în jurul corpului lui. daca le lipseste ceva sau au vreo nevoie. A lucrat Scaraoschi pe ascuns. din aur si pietre scumpe.Piii! Da frumos scaun mai ai! Nici tronul meu nu-i asa de frumos ca asta. Cum sosi. Dumnezeu se facu ca se uita la scaun si exclama: . Facu sa porneasca mecanismul si-l priponi pe iliac de scaun. Uite acum te tiu eu legat! Si de atunci a ramas Scaraoschi tintuit de tronul sau. încât cine se aseza în el nu se mai putea scula. dar Dumnezeu care vede si stie toate. Ai vrut sa ma tii legat în iadul tau. trimitea atunci pe Sfantu Petru sau pe alt sf'ant. Si Dumnezeu veni. Când nu putea. ca de! suflet de tata. ca un tron de împarat. Scaraoschi ruga pe Dumnezeu sa vie la el în Iad sa-i arate ceva. dar i-a dat 'pace. dar ramase prins în propriul sau lat. ca nu-l întrece nici neamtul! Si dupa ce l-a ispravit.Îi fi obosit de atâta drum. SFÂNTUL SPIRIDON VRAJITOAREA DRAGOSTEA LUI DUMNEZEU SI ' PENTRU OAMENI Dumnezeu. l-a facut frumos. Dar cum se sta în el? ' DIAVOLUL CADE îN CURSA . si-l strângeau ca la robie. cât se zbatu. ca pe un divan. tot vroia sa mai stie cum le merge oamenilor pe pamânt.96 MARCEL OLINESCU sa faca un scaun frumos. . Scaraoschi îl pofti sa saza în jetul cel de aur: . Dat la scaunul acesta aranja el un mestesug dracesc. ca sa nu-l vada Dumnezeu. Dar asta nu-l împiedica sa puie pe toti dracii lui sa încurce socotelile pe lumea asta. Doar mare mester e dracul. Din vremea aceea el n-a mai putut veni pe piiIn'ânt. . dar mai ales ca sa afle ce dracovenii a mai facut Nef'artatul de diavol.Pai cum se sta?! Ca în toate scaunele. Se zbatu dracul. de-ti era mai mare dragul sa-I privesti si. uitându-te la el. f'artate! Ia pofteste si te odihneste în scaunul acesta! . se aseza în scaun. tot mai venea din când în când sa mai vada ce-i pe pamânt. ca-I tineau treburile lumii acestia. a simtit ce bazaconie îi umbla în cap. Dupa ce-a' fost gata. Atât' îi tr~l:!iii lui Dllinnezeu. chiar dupa ce si-a mutat locuinta sus la cer. îti venea pofta sa te asezi boiereste.Hei! Nef'artate. ca te rastorni tu singur în ea.

CUM SE IA RODUL HOLDE LOR DRACUL SI ~ VRAJITOARELE . e luatul rodului de la holde. ce bazaconie iesise din graba lui Sf[ântul] Spiridon. ca repede scoase palosul si le taie capul la amândoi. capul vrajitoarei pe trupul dracului si capul dracului pe umerii vrajitoarei. lua capetele. dimpreuna cu Sf[ântul] Petru. de se tineau cu mâinile de burta de râs. fie si cum zici tu! si întorcându-se înapoi. facatorul de minuni. carora Dumnezeu i. ca îi venise la ureche iar de niscaiva trebusoare de ale Dracului. Sf[ântul] Spiridon atâta se scârbi când îi vazu. Dar atunci a vazut si sfintii. dar nu sa-I omoare. le potrivi la loc pe trup si sutlând peste ele. Sf[ântul] Petru îi spuse ca rau a facut de a omorât pe amândoi. încât Sf[ântul] Spiridon ia zis: .MITOLOGIE ROMÂNEASCA 97 SF[ÂNTUL] SPIRIDON ~ SI . Si atâta l-a batut la cap. Cum mergeau asa si se sfatoseau despre cele ale lumii.. Au râs amândoi de pozna asta. în furia lui cqntra lui Dumnezeu si contra oamenilor. asa de iute fusese Sf[ântul] Spiridon. Srantul Petru nici n-avusese vreme sa scoata o vorba. A SF[ÂNTUL] PETRU PE PAMANT Odata a trimis pe Sf[ântul] Spiridon. Pusese adica sfântul. sa faca pe oameni sa pacatuiasca si sa-i faca sa uite de Dumnezeu. de parca ar fi fost un voinic plecând în haiducie. care se închina lui. Unul din mijloacele vrajitoarelor de a face rau oamenilor. ca nu cumva sfântul sa se caiasca. cât mai mult rau.aajutat sa-si înjghebeze o cât de mica gospodarie. iata ca numai dau de Dracul. si-a tras de partea lui pe babele vrajitoare. îi învie. De atunci vrajitoarele sunt tare istete si le umbla gândurile numai la dravocenii si se atla asa de bine cu Dracul. Iata cum procedeaza ele: . ca Dumnezeu i-a trimis numai ca sa dejoace uneltirile Diavolului.si pe care Dumnezeu îi ajuta în munca lor -. Cum au înviat.Ei hai. sa le faca pe cât pot. Dracu[l].. Dupa ce se mai dezmetici. care au porunca din partea lui sa învrajbeasca lumea. Iar oamenilor credinciosi si tematori de Dumnezeu . cum au luat-o la fuga. care încalecase pe spinarea unei vrajitoare si mergea tluierând.

Gramada sa faca În locul aratat Cu sulul însemnat. Iata cum procedeaza. Si din loc. în groapa Si de-aci sa faca Iaret. se . se obisnuieste de catre vrajitoare sa se ia mana vacilor. Iar când a zis de 12 ori. zicând: "De la mos (cutare) la mine". încercuit astfel cu vorbele vra]el. un bici. Pe la miezul noptii. se cere ca vrajitoarea sa nu scoata nici un cuvânt de prisos si daca se-ntâlneste cu cineva sa nu vorbeasca o vorba. Rodul grâului. Ca dimineata m-am sculat. lutâi îngroapa doua oua c10cite la capul locului si spune ca ouale sa fie cu noroc. Din arie. în arie. Incaleca pe sul si batându-l cu biciul. se întoarce spre rasarit si zice: ..Bogatia câmpului. Când a sfarsit de 12 ori.98 MARCEL OLINESCU LUATUL RODULUI Femeile vrajitoare iau câteva oua c1ocite. pe care-l cumpara de la tigani. fuge de-a lungul locului. Apoi îsi leaga saculetul de piciorul drept. ori chiar de tot.un saculet cu busuioc. Se zice de 12 ori. Pentru ca vraja aceasta sa aiba spor.. Sporul avutului. Sporul avutului . din nou se opreste si spune: Bogatia câmpului. Cu Maica Domnului m-am întâlnit. se îmbraca si ascunzând sulul în grâul ei. Sfarsind acestea. sa treaca. înfrâneaza sulul. Bogatia câmpului.. Când a ispravit de vrajit. iar începe sa fuga calare pe sul batându-1 cu biciul si zicând: "De la mos (cutare) la mine". se scoala de la pliezul noptii. o ata ros{e. care are de gând sa ia mana vacilor cuiva.. Asta O face de 4 ori. Sporul avutului. Vrajitoarea. ceara si unt de camila. Rodul grâului. complet al holdei. vrajitoarea ia cele pregatite si se duce la locul cu holda. caci asa-i cu leac. p~a . adica în toate cele 4 puncte cardinale.se face ocolul. caruia vrea sa-i ia rodul. Sa mearga. CUM SE IA MANA VACILOR LUATUL MANEI În noaptea de Manicatoare. Si pe loc m-am spovedit Ca sa iau Sa nu dau. îsi despleteste parul si se dezbraca pâna la brâu. iese la capul locului. fuge acasa. Si la câmpuri am plecat. un frâu. un sul.

De aici s-au nascut o multime de practici pentru a aduce pe dragut la sentimente mai bune. smecher. se pune în preseara de SfTântul] Gheorghe în ferestile si usile stal!lui si ale grajdurilor vitelor si în jurul sustarului. de fiert prune. din nimica se mânie. sau din fluiere de alun. ori de unde ar fi el. se stie ca omul îndragostit e ca si turbat. fiindca el nu traieste decât din zâzanii. îsi ia un saculete. în care baga un pietroi si apoi îsi leaga saculetele cu pietroiul de piciorul drept. mai usor. spune: Târc de la Lunaia. sa poata câstiga sufletele oamenilor. dupa ce-a aflat destul otratel. otratel. Ia apoi un ciubar cu apa si pleaca cu saculetele târâs prin poiana. Târc de la Miercana. Or. pe unde stie ca se. De la toate câte nitel. iar bolovanul din saculete. gasesc otratele: CiubaruI cu apa închipuieste sustarul cu laptele.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 99 despoaie de haine pâna la brâu. Dracul. Târc de la Mârtana. ca sa sperie duhurile. Ca sa nu moara vitelu. ca prin asta. rug de macese. în aceeasi preseara. Sa iei laptele de la vaci cu vitel. Sa le lasi numai spuma si zaru. se despleteste. Acolo. oamenii obisnuiesc sa buciume si fac zgomot cu teava de la cazan . Târc de la Joiana .. Apoi imitând cu mânele deasupra sustarului mulsul vacilor. îsi face seama sau omoara pe celalalt îndragostit sau pe presupusul care a luat inima fetei. Ba de cele mai multe ori. a pus pe vrajitoare sa descânte pe data si de adus ibovnicul. . CUM SE ADUCE IBOVNICUL NECAZURILE DRAGOSTEI Din toate timpurile. Iata cum fac vrajitoarele sa aduca pe ibovnic calare pe matura. descântând: Otratel.. VRAJILE DRAGOSTEI De aici si credinta ca dragostea :vine de la zburatorii Dracului. fata iubea tocmai pe flacaul care îndragise pe alta. In alte parti. dragostea n-a fost de la început împartasita de amândoi îndragostitii. gradina sau livezi. pentru ca credinta tuturora e ca Dracul si-a bagat codita si aici. botul de unt sau de brânza. Ca vitele sa fie ferite de vraja. face un pamatuf cu care mesteca în apa din ciubar.

pâna ce ulcica începe sa se învârta singura si repede ca o sfarleaza. într-o noapte cu luna noua. Asa face Dracul.îi scot oscioarele si dintre ele aleg doua. care seamana una a grebla si alta a cociorva. chemându-l mereu pe nume pe iubitul fetei. batjocura din oamenii îndragostiti. iar cu cociorva se trage ceea ce s-a greblat. atunci râneste vatra cu lopata. Numele se aude din ce în ce mai rar. atunci rasuna o zdruncanitura si hop! flacaul calare pe matura sau pe bat. când cer. înspre cel ce vrajeste. cu ajutorul babelor vrajitoare. SOSIREA ÎNDRAGOSTITULUI Multi oamenii au întâlnit astfel de tineri adusi cu ulcica. ca si cum l-ar aduce. din contra. Cu grebla se grebleaza în vatra. sa putrezeasca bine. în care se bate c:"'ovarguta de alun si pomenind mereu numele flacaului. Se ia apoi o ulcica. de nu li s-a mai stiut nici de nume. ocarându-1 si afurisindu-l în tot chipul. numele flacaului. ca si ibovnicul sa plece în lume. Cica multi au plecat asa în lume. ÎNDEP ART AREA ÎNDRAGOSTITULUI Daca. . Când se învârte mai bine. iar cu lopata împrastie în toate partile.100 FARMECELE MARCEL OLINESCU VRAJITOARELOR Prind un liliac si-l îngroapa în pamânt. de parca i-ar fi gonit cineva. fetei îi e ciuda pe ibovnic. mergând repede. odata întoarce ulcica cu gura-n jos si se aude atunci încet. dar tot repede. Dar nu e bine sa le dai apa. în toate vânturile. iar când de-abia se aude ca un soptit. Dupa asta. Iasându-1 acolo câteva saptamâni. ca imediat crapa. .

IV CREAREA OMULUI ..

mai Nefartate. . Caci ce-si zise el. tot mereu critica. Ia vino mâine pe la mine sa vezi ce-am sa fac eu . de o sa-i placa si lui Dumnezeu. mai usor ne scapam noi de Dullmezeu. Dracul îl întovarasea. Ba ca asta nu-i bille. care vroia sa aduca cu el si dupa ce îi facu gilla. Dracul a luat lut si a facut o momâie. . Si s-'-a·apucat Dumnezeu de lucru. ori mai netezea vreun· ses. Dumnezeu se uita la el si dadu din cap. Cât întorci capul. Odata. dar cu ce sa umplem noi Pamântul? Dracul bucuros ca l-a aflat Dumnezeu desteyt. Si iata ca trece pe acolo bumnezeu: . ca sa aiba vedere mai frumoasa si mai întinsa. o puse în picioare si începu sa strige la ea sa se miste. Diavole! . îi zise el. Ii puse atunci o trestie în gura si începu sa-i sufle aer din pietullui. Dumneze se plitnba bucuros prin toate locurile si. Si era lumea toata ca un vas smaltuit.Ei! nu l-ai fi facut bine. tinându-se mereu cipca de poalele ll. Statea holbata ca o alta· aratare si tot lut ramânea. îi spuse ca va face el ceva. Doamne! . Dupa asta facu pomii si iarba câmpului si florile cele cu mitoasnele. Dar momâia. Dar truda îi fu zadarnica. Dumnezeu îi ghici însa' gândul. In schimb. Doamne. mai! facu a mirare Dumnezeu. Ras sa se miste. avu si Dracul dreptate.Doamne. De! ca omul. nascoci apoi toate soiurile de animale.. atâta amar de pamânt si nici o vietate. Dumnezeu tacea si-si râdea în barba.!i. Am sa fac o vietate asemanatoare mie si daca vom fi doi sau mai multi.Om. ba ca asta s':ar fi potrivit din!?olo si nu aici.Ce faci acolo. Si misca? . însa. daca i se parea prea mic sau mai adâncea o vale. doar a învia-o.Mai. care sa-I lucreze si sa-I mai înveseleasca.102 MARCEL OLINESCU CREAREA OMULUI Dupa ce Dumnezeu a facut Pamântul. . mai ridica un deal.' Si se nacajea Dracul de era tot numai apa. pentru ca duhul diavolului nu a putut-o însufleti. dar se facu bucuros de propurierea lui si-l lasa sa lucreze. ochi. In mintea lui însa încolti un gând viclean. In sfarsit sa nu taca si el din gura.Ai dreptate. din pamânt si din apa. care vrea ca 1ucrullui sa fie lucru bun' si cu folos. ori ca apa ar trebui sa mearga la deal si nu la vale. ca un gospodar bun. nu vezi decât pamânt si iar pamânt. de sa tot traiesti si sa nu mai' îmbatrânesti. A luat os din piatra: carne . nas si urechi.Nu. Cât duh i-am suflat si el tot pamânt ramâne. de pasari si de vietati din aer. temându-se sa nu mai faca Dumnezeu ceva si el sa nu fie fata. ca sa curga mai bine un pârâias.

el se ridica la Dumnezeu. a poruncit si momâiei sa se miste. cât traieste omul. Sufletul.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 103 Primul om din lut. . De aceea si pâna astazi. Dracul cauta prin toate tertipurile sa puie stapânire pe om. ca sa-I îmbuneze. Si pentru ca trupul îi e mai slab. s-a. Îl chiIiuieste. din care' a framântat si Dracul momâia lui. fiind farârna din duhul srant. suflet din duhul s:ffint si minte din slava îngerilor si l-a facut pe om dupa chipul si asemanarea sa. sfaramându-l. iar mai apoi îl dezlipeste de suflet si-Ilasa pamântului sa putrezeasca si viermilor sa-I manânce. însa. Si momâia s-a miscat si de atunci avem pe pamânt maimute. ceea ce a vrut sa faca el si ca nu va mai avea ajutor sa-I rastoaine pe Dumnezeu din împaratia lumii. . sânge din roua. Si poruncindu-i sa se miste. se lupta tot timpul cu viclesugurile lui Satana si când Diavolul a pus stapânire pe trupul omului. însa. CREAREA MAIMUTEI Dumnezeu. Cârid a vazut Dracul ca la Dumnezeu'i-a reusit. îi trimite boli si felurite feluri de bube si betesuguri. auzul din vânt. si. cu sufletul lui bun nu s-a suparat de mânia Dracului. miscat. fiind facut din acelasi lut.· . s-a· înciudat strasnic si a facut juramânt de afurisenie ca nu se va lasa pâna nu-l va lua pe om de sub stapânirea lui pumnezeu. frumusete din Soare. Dracul asupra lui' da cel mai mare asalt. în toate chipurile.

. Si i-a dat un somn dulce si o adormire grea si a vrut sa-i ia o particica din crestet.Nu te-nspaimânta. Se saturase si el de bine. dupa ce-a facut pe om. Iara nici o noima 'si ca din ce în ce era mai trist. Si-l privea Dumnezeu. ca sa faca din ea pe femeie. 'S-a gândit apoi ce nume sa-i deie ca sa stie. la asfintit si la miazanoapte si fiecare din ei a adus câte o slova de carte. . sot lânga el când a aflat". ce-i asta?" Atunci Dumnezeu l-a finistiti spunându-i: . ca banul cel rau. Numai omul era singur. la amiaza. dar atunci femeia va fi' prea usurica. Adam a început sa se întristeze. când îl va chema.104 MARCEL OLINESCU Omul. De aceea a luat Dumnezeu din trupul lui Adam coasta a noua din partea stânga si a facut din ea pe moasa Eva. fiindca n-apucase si zile de scârba. ca aceasta este os . vulturul vulturoaica lui. De bucurat nu se bucura. Traia în nedurere si nu simtea ca-i înconjurat de neplaceri. A vazut ca leul îsi are leoaica lui. l-a dus în gradina lui. Dumnezeu îl vazu ca-i dus pe gânduri si ca umbla de colo pâna colo. Si omul era multumit ca raiul era tare frumos si toate îl încântau. netulburat de nimeni. pe care punându-Ie apoi împreuna. dupa ce a fost creat si a deschis ochii pe aceasta lume s-a uitat întâi peste toate în jurul lui si apoi i-a multumit frumos lui Dumnezeu. Atotputemicul se plimba prin lume si numai îsi netezea barba. dându-i viata. Dar i s-a parut ca nu e bine. nu-l mai încântau privelistile minunate din raiul cel fara pereche. a dat peste cuvântul Adam si Adam i-a ramas numele. nici o vietate nu era singura. ca nu-ntelegea ce-i bucuria si n-o întelegea. calul îsi are perechea lui. care "rau s-a înspaimântat. pentru ca tot timpul ar fi umblat de colo pâna colo. Si-a zis oflând: "Of1 Doamne. Omul îsi cauta de gradina lui. Dupa ce i-a suflat si ei duh sfant. raiul si l-a lasat sa faca ce-o vrea el. Fiecare avea pe cineva. De aceea a trimis patru îngeri în patru comuri de lume: la rasarit. cum se misca printre pomi si tare se bucura de privelistea lui. Ierburile cresteau în voie. Nu-i mai placea mâncarea. Atunci Dumnezeu se hotarî sa-i dea si lui Adam o tovarasa. l-a desteptat si pe Adam. deci mai mare ca barbatul. Adame. cu care sa se ajute. Dar de la o vreme. Vietuitoarele traiau în pace si în belsug. pentru darul ce i-a facut. Atunci s-a gândit sa-i ia din talpi. sa se joace ori sa se mai hârjoneasca de trecere de vreme.caci atunci are sa fie femeia mai desteapta sI. CREAREA EVEI Pe pamânt era liniste. Dumnezeu. Ratacea de colo pâna colo si n-avea cu cine schimba si el o vorba. vazând ca i-a iesit trebusoara asa de bine la capat.

MITOLOGIE ROMÂNEASCA 105 Adam descoperind pe Eva din osul tau si carne din carnea ta si sânge din sângele tau. Si de atunci a rinnas femeia cu peri de d~c în ea si pentru ca din coada de câine nu se face sita de matasa. asa s-a si facut. Dracul. de unde nu-i! O ciuda îl cuprinse pe Dumnezeu si mânios se uita jur-împrejur s-o gaseasca. trage câinele. nici Eva si nici stranepoatele ei nu sunt cine stie ce lucru bun. Când fu si Dumnezeu gata cu cusutul. întinde Dumnezeu. S-atunci Dumnezeu suparat. când colo vede câinele rozând un os. odata trântreste coada câinelui de pamânt si porunceste. ia coasta. pâna sa-i coase toata taietura. . Dumnezeu prinde câinele de coada. fuge Dumnezeu si. iar Ziditorul lumii ramase uitându-se la coada câinelui din mâna lui. Fuge câinele. întinde si câinele. Altfel îi fusese planul si alm1ntrelea îi iesise. si se ia dupa câine. i-a luat o coasta si punând-o pe o masa alaturea. s-a apucat sa coasa locul de unde i-a scos-o. Si a luat'-:o atunci Adam de mâna si s-a dus cu ea sa-i arate frumusetile raiului. având' de suferit multe necazuri de pe urma femeii si mai gândindu-se si ce-a patit Adam si ce mai patesc stranepotii lui de la toate fiicele Evei. Din coada de câine sa te faci. Fuge dihania schelalaind în padure. câinelui în mâinile lui Dumnezeu. Când colo. Si s-a mâniat Dumnezeu de s-a-nnourat tot cerul si s-au încrâncenat toate apele: si nu stia ce sa mai faca. femeie! Si cum a zis. care îi îndeamna la rau. Atunci întelese Dumnezeu ca Diavolul îi facuse sotia. Si aceasta femeie îti va fi sotie pâna la sf'arsitulveacurilor". prefacut în câine veni tupilis si-i fura coasta lui Adam. pâna ce se rupe coada . Trage Dumnezeu. hai sa se apuce sa o faca si pe Eva. Ia o cotitura. Pasa-mi-te credea c-o fi cazut pe jos. Pâna sa nimereasca firul în urechea acului. au nascocit si povestea urmatoare: EVA CREATA DIN COADA DE CÂINE Dupa ce Dumnezeu l-a adormit pe Adam. ca toti oamenii si ca mosul Adam. Românii.

unde l-ar fi durut mai tare. venea sa mai stea de vorba cu ei. O pomi prin iarba verde si fnnnoasa a raiului. Le vedeau frllinos pârguite si se mirau cum se poate ca marul acesta sa fie pentru ei aducator de nenorociri. Si mai stia Dracul. cum a facut lupul si toate fapturile. De aceea s-a hotarât sa faca ce-o face. Se gândeau' în 'sinea lor si chiar se-ntrebau 'pe soptite. stia de porunca aceasta si dupa ce se gândi mult.tocmai acolo. ce-i trecu prin cap? Daca nu-l. Vazuse ca cei doi oameni dadeau mereu târcoale pomului din mijlocul raiului si mai prinsese privirile pline de curiozitate ale amândurora. oricât cercau ei sa fie departe. ce straluceau în soare. cum suiera un voinic de dragoste. Merse de-a dreptul la pomul cel înalt din gradina. 'în ce iubea mai mult. Dumnezeu iubea foarte mult pe Adam si pe Eva. din care Dumnezeu îi oprise sa manânce. dar si cu curiozitate la el. oare de ce i-a oprit Dumnezeu sa manânce din merele acestui pom. S-a prefacut . STRAMOSESC . dar barbatul fu tare si toate momelile lui nu prinsera. ca o oglinda. Si repede îsi facu planul. ori sa-i atraga de partea lui. tatal lor si nu se cade sa iasa din porunca lor. mare si fnnnos ca un voinic. iar . Dar îsi ziceau ca desigur marul a fost oprit pe seama lui Dumnezeu. Si atunci fugeau de acolo. Apoi mergeau si cutreierau raiul si nu se mai saturau minunându-se de fnnnusetile ce le-ntâlneau în cale. ca doar sunt destule si nu le manânca nimeni .poate lovi pe Dumnezeu direct. Când treburile domniei acestei lumi îi mai lasa putin ragaz. cum se giugiuleau porumbeii ori cum se hârjoneau mieii si caprioarele si faceau si ei la fel. Dar se temea ca si oamenii sa nu se ridice contra lui. Atunci s-a dat pe lânga Eva. sau îi privea de departe cum îsi petreceau vremea. ori sa-i strice cu Dumnezeu.cine stie . sa-I loveasca cel putin în fapturile lui.106 MARCEL OLINESCU PACATUL . facute de mâna lui. . fâsâind ca o matase. Adam dormea sub un nuc. Din când în când se apropiau sau dadea~ ca din întâmplare peste pomul binelui si al cunostintei si se uitau cu teama.faceau sa se gaseasca mereu în jurul acestui pom. ori de câte ori se uitau la merele acestui pom. ca de ce nu-i lasa Dumnezeu sa manânce din acest pom. se încolaci fnnnusel pe dupa pom si începu a suiera. Dracul. cu niste solzi galbeni de aur. însa. Vazuse pe Dumnezeu cu cât drag se uita la cei doi oameni si vroia sa-I loveasca . Se dadu mai întâi pe lânga Adam. ca doar nu degeaba fusese sfetnicul lui Dumnezeu.într-un sarpe. Adam si Eva au vazut cum se jucau animalele între ele.caci Dracul are puterea sa se prefaca în 99 de chipuri . Dar întâmplarea sau farmecele Dracului .

ramase pironita locUlui si nu stia ce sa creada. .Evo. Mm.Baiu! . ape în bataia Soarelui. de care nu mai auzise pâna acum. . ce faceau ape.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 107 Eva se plimba pe sub pomi. se apropie încet sa surprinda pasarea ace[e]a maiastra ce fluiera asa de minunat. Dar mai mirata fu.Dar de ce? Gusta numai putin si te vei simti ca altul. Si daca ai mai sti si ce gust bun are.Vino atunci si manânca din acest pom un mar. îti place cântecUl meu dulce? Eva deabia putu îngâna un. Asculta la început mirata. statu în loc încremenita. mm. ca un soptit."da". graind ca un om: . ca vrajita. caci nu stia ce poate fi aceasta suieratura.Baiu! . Când auzi ea suieratura sarpelui.Dar de ce nu vrei? E asa de bun.Baiu! . când [îl] auzi pe acest sarpe cu viers atât de mieros. . caci mult bine da acest pom. care e mai dulce decât cântecul meu si vei putea cânta si tu mai furmos ca mine. la umbra. îti lasa gura apa! Adam si Eva . . dar pe urma. Dar când dadu cu ochii de sarpele cu solzii aurii.Dar de ce? Uite ce frumos e.

le-a cazut unghia de pe corpul lor si ramasesera numai în pielea goala. Eva îl asculta. ia. la fapta nelegiuita a Dracului si a femeii. acesta sarpele odata s-a facut nevazut ca o naluca. Cum îti gusta din merele astea. parându-i-se bun la gust. sa-I ia de martor. . Când deschise ochii. musca bine din mar. îi zise încetisor sarpele. vrajita de vorbele si de graiul mieros al sarpelui. lenesule. odata va faceti puternici si mintosi ca el. .De ce-ai facut asta. Na gusta cel putin. întinse mâna si ar fi vrut sa-I ia. Din strânsura aceea înca. numai pentru ca îi e fiica sa nu ajungeti si voi ca el..108 MARCEL OLINESCU . ca Dumnezeu a zis sa nu ne atingem de el. Iara sa stie ce face. Eva îl îmbie: . însa. ca sa nu sa raneasca de crengile copacilor si ca sa nu le fie fiig.. dar cu ochii tot la sarpe era. Când s-a vazut asa.Musca de aci. ca n-o sa patesti nimic. din marul oprit. În timpul. cum n-am patit nici eu. ca e pacat mare .Si voi credeti toate câte va însira Dumnezeu? Ce prosti sunteti! Nu vedeti ca Dumnezeu va poarta de nas cu vorbe de astea. când simti mustul pe gât.Hai. ca sa opreasca bucatica de mar si sa nu înghita. Cum sa-i dau? . însa. sarpele. dar iarasi îi fu fiica. sa vezi ce bune sunt si câta putere da. Dar era prea târziu. Cum au mâncat. Si câte stiu înca! Hai. sa vezi ce bun e!". lua si gusta dintr-un mar s-apoi. repede duse mâna la gât si strânse cât de tare putu. de asta îi e fiica lui.TJite asa! Stoarce-i pe gât must. ' .Apoi Adam doarme. de ce nu iei? Nu-ti fie teama! Uite si eu am mâncat din el. Eva. . Si. sarpele nicaieri! . uite ce frumos m-am facut si ce glas mândru am capatat. Mos Adam se facuse si el partas.Da si lui Adam. oricât o iubea de mult: . ramase Adam cu un nod în gât si de atunci li se trage barbatilor "marul lui Adam".Nu pot. mai ales ca era dulce si placut la gust. fara sa vrea. sa guste si el. Acum daca am mâncat. Adam si Eva. Eva începu sa plânga si printre lacrimi îi spuse toata întârnplarea. Adam. în gura-i deschisa. la-nceput nu stiu ce-i si înghiti. Evo!? De ce n-ai ascultat de cuvântul Tatalui nostru? Uite ce patim!. Eva s-a dus binisor în vârful picioarelor si i-a stors zeama din marul oprit. Când cauta. Ce-am fost pâna acum? Un sarpe care ma târam prin iarba si de care va era scârba la amândoi. Eva vorbea. . vedeti. dar câncIa vazu din ce poama vine mustul acela asa de dulce. fusesera acoperiti de catre Dumnezeu în unghie subtire. Si Adam musca. Adam nu s-a mai putut opri sa nu-i spuie Evei.

încât de atunci hotarî ca ochii oamenilor sa nu-l mai poata vedea. palira si se ofilira. rupsera frunze si. care. slaba si fara puteri si. sa torci ca sa te-mbraci si când o fi sa nasti vreun copil. Acolo. presimtind de unde le poate veni nenorocirea prezisa de Dumnezeu.Iar tu.. iar pasarile zburara în alta parte. Si deodata glasul lui Dumnezeu se auzi puternic.eaaceea. zgârâiata de spinii trandafrrului. înselati si le fura frica. sa-ti curga sudoarea de pe frunte ca picaturile de ploaie vara. O liniste grea se astemu în jurul lor.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 109 Atunci vazura ca fusesera. pentru 'ca' se stia vinovata si pentru ca schimbar. ca vuietul unui cer înnourat. rara sa stie ce face.Sunt gol. aparu un nor. ca un tunet. sa poata cânta frumos si sa se faca mai frumoasa decât era. de parca i-ar fi gonit cineva. Adame? . Eva mai ales plângea cu lacrimi grele.Aici. se simti mica si vinovata. se vazu goala. sa-ti iei furca-n brâu. . ca înaintea unei furtuni si ochii oamenilor se întorceau speriati în toate partile.Adame! Adame! Unde esti. împletindu-le coditele. Sa fii mereu sub ascultarea barbatului si din cuvântul lui sa nu iesi. i se ivea sub o forma ciudata. cercau sa-si ascunda goliciunea. care împodobeau raiul. asa cum l-au vazut pâna atunci. PEDEAPSA Si înaintea ochilor îngroziti. Si glasul acela îi blastama [cu] blastamul cel mare. sa te hranesti cu sapa: sa sapi pâna-i zice ca nu esti tu. caci asa de suparat era Atotputernicul pentru fapta lor. Si pomii si florile.De ce nu vii. raspunse Adam din' tufisul în care se ascunsese. Iar pamântul în loc de bucate sa-ti dea ghimpi si palamida. si nu ma pot înfatisa asa înaintea ta. se întinse peste toata semintia omeneasca: . si sa-ti crape pielea palmelor de atâta lucru. pentru ca n-ai ascultat de porunca mea. Iar lui Adam îi suna astfel blastamul: . Evo. Ati vrut sa stiti ce-i binele si . Adam se-nfricosa si el. rusinea de a fi descoperita în fata barbatului. care i-o prezise Dracul. când te chem? . cunoscu prin mintea lui ca facuse o fapta rea si stiu ce-i pacatul. de atunci. pâna te vei usura prin nasterea copilului. . .Tu. si mânios. cunoscu frica de pedeapsa. o zbughi într-un tufis. pentru ca tu mai usor asculti de ispitele diavolesti. . sa suferi sute de dureri si de naduseli. In loc sa se simta puternica. de dupa care se auzi glasul lui Dumnezeu. Asta îl facu fricos de pedeapsa ce trebuia sa vie si simti nevoia de a fugi de raspundere si se ascunse si el. amândoi. Adame [pentru] ca te-ai lasat sa te amageasca Eva si cu sarpele. Doamne.

odata îsi adusera aminte Adam de fructul oprit si atunci se uitara cu bagare de seama la ele. Si-atunci: Dumnezeu a ascultat Plânsul lui si-a lui ofatat. farmecul frunzelor.. iar picioarele [le erau] ranite de pietre. C-aceasta-i greseala ta. De De De De dulceata pomilor. De dânsul s-a îndurat. nu suspina. iesira din cotlonul lor si începura sa se uite împrejurul lor. iar ei sa pazeasca portile de aur ale raiului. miroasna florilor. gradina dulce. iubitule. ucigând-o si apoi mâncând-o cu lacomie. Numai dupa ce vazura ca nu seamana. varsând lacrimi grele. Locurile erau schimbate si în locul frumusetilor din rai. Plânsera-si-si rupeau parul de necaz. acum nu vedeau decât câmpii întinse. Foame si setea îi cuprinse si ei sarmanii nu stiau ce sa faca. iar când mai vazura leul fugarind o caprioara. Fugira sa le culeaga. Nu plânge. IZGONIREA DIN RAI Apoi îi adormi si. cazura în genunchi si se rugara. cântecul pasarilor. o frica îngrozitoare îi apuca si. lio. Pe pamânt ca te-i hrani. Apoi prinzând curaj. Spre dânsul s-a întumat Si din gura-a cuvântat: .Adame. începura sa se tânguie: Oleo.Alelei. Când Adam si Eva se trezira. se apuc ara si le mâncara. Raiule. se uitara speriati în toate partile. le porunci sa-i scoata afara din rai si sa-i duca pe pamânt. Tu pe pamânt ai trai. Raiule. nu te cânta. Atunci se vazura zgârâiati si urzicati. Da mu m-ai mai înselat. Unde omul te-a gasi Lânga drum ori unde-i fi. câtiva pomi ici si colo si doar hat departe o geana de padure. Dar Adam a cuvântat: . chemând pe arhanghelii Mihail si Gavriil. sa cerce sa intre din nou în rai. pentru ca nu cumva cu ajutorul Diavolului. sa nu fie cumva din acelasi pom. sarpe-nversunat. Adormit si-mpleticit Faca-ti capul tau zdrobit! . pâna li se împâienjenira ochii de lacrami. strângându-se unul lânga altul. tu raiule. iata de acum le veti cunoaste si suferinta va va fi viata voastra de acum înainte.110 MARCEL OLINESCU ce-i raul. Lui Dumnezeu îi fu mila de ei si facu sa se rostogoieasca dintr-un pom niste fructe. care cazura cu zgomot jos. Si cu moarte vei muri Si la rai iara-i veni. Nu ma-ndur din tine-a duce. Si dupa ce se saturara. dar când sa le manânce. cautara si apa si gasind un izvor îsi astâmparara si setea. Si o jale dupa binele pierdut îi cuprinse si.

Si-a rasarit grâu frumos si mândru si crestea. Mâncara amândoi din ea si se saturara si mai avura si pentru cina. sa nu-i ploua. peste care zvârli câteva lopeti de pamânt. Iar grâul . Dupa ce aleanul se mai ostoi. Pe atunci crestea mare de un stat de om. Adame. Dar nu era ca grâul nostru de acum. sa-si faca si el ogor. dar numai o brazda. Nu varsa lacrimi de sânge. Adam si Eva se bucurara de milostivirea lui Dumnezeu si se apucara. Apoi tot cu chin si cu munci grele. ' . Atunci i se facu mila lui Dumnezeu. Toata truda îi era în zadar si seara când se-ntorcea acasa obosit. sa o samanati cu grâu curat si când se va coace grâul. A DOUA PACATUIRE ADAM A LUI Adam facu ce facu si. le spuse: . Osânda fusese hotarâta si cei dintâi oameni trebuira sa se supuie. îsi facu si el un bordei de crengi uscate. ca porumnbul astazi si era încarcat de spice de sus pâna jos. nici mâncarea nu-i tihnea. Cum cresc vara si-nverzesc Si iarna se vestejesc? Asa si viata noastra este Noi la rai ne-om întuma Si locurile ne-om capata. iar spicele erau tot asa de mari cum sunt stiuletii de popusoi. sa faceti din el pâine si sa va hraniti.. va voi usura si mai mult viata. Iar daca voi vedea ca ma veti asculta.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 111 Suspinând Eva i-a zis si ea: Taci. În câteva saptam'âni crescu 'grâul. si coborându-se la ei. Mos Adam si cu baba Eva au secerat grâul când a fost copt. îl îmblatira. Dar toatre vaicarelile fura în zadar. iar ca animalele îsi sapau vizuinea în pamânt. ca la noi în trei luni.De azi înainte sa nu mai arati decât o brazda de pamânt. vazând ca pasarile îsi fac cuib prin ramurile copacilor. se apuca sa sape. iar grauntele le dusera la moara si adusera acasa o faina alba ca omatuI. asa cum le hotarâse Dumnezeu. Nu vezi crinii câmpilor Si lemnele codrilor. Atunci se apuca baba Eva si facu din ea o pâine mare si frumoasa. de arara asa cum putura si cum îi ajutara puterile o brazda buna de pamânt. Adam si Eva vazând ca si fructele se ispravesc se apucara de munca. Vom capata locuri de cinste Unde-am fost mai înainte. ci tot plângea. Si de atunci e munca pe pamânt. Dar îi mergea greu ca nu se pricepea. denumai o priveai si ti se facea foame. de era o minune sa-I privesti. cu'râvna si obida. nu mai plânge. asa cum le-a spus Dumnezeu si o samanara cu grâu curat si o grapara cu crengi de maracini.

asa el Avem familie grea. Înjuga Adam patru boi la plug si ara.Ca bi. o mosie întreaga. care ai facut atâtea spice. nu pentru doua luni? Gânditi-va si voi. doua si pe urma iar arati. guri multe de astupat. le grapa si pleca multumit acasa. Incoltise samânta. sa aveti pentru douazeci de ani. Se coborî furios pe Pamânt tocmai când Adam se pregatea sa bage coasa-n grâu. Copiii tot vin si o sa mai vina. se apucara de munca. crescu repede si mare si-i crestea inima lui Adam. Copiii tot se-nmultesc si o sa aveti mai multe guri de hranit. . sa fii afurisita. când tocmai Dumnezeu îsi arunca ochii pe pamânt sa vada ce mai fac oamenii lui. . Grâu îti trebuie? Stai.. iar voi paie. ca doar e pamânt berechet. Si întorcându-se spre holda zise: . ca din întâmplare. Si ar fi trait fericiti si multumiti si cu traiul acesta. tocmai când stateau si ei la masa. numai o brazda? Ma ce prosti oameni mai sunteti voi. ori de câte ori mergea sa-si vada holda. .Cum. si spini si scaieti sa creasca prin tine.Tu holda.Ma oamenilor. Dupa ce le pofti masa buna. Tu iar ai purces grea. se apuca Adam sa-si îngrijeasca uneltele pentru secerat. o mie de brazde. sa-ti dau eu grâu. care era sranta. ce-o sa va faceti atunci? Dupa ce pleca Diavolul. ramasesera oamenii nostri pe gânduri. iar acum ari o mie de brazde în loc de una. da' mult grâu trebuie sa aveti voi. de mâncati pita asa frumoasa. . Adame. -::. pe la ei. pe lânga casa. . Si se mânie strasnic. . de porunca mea? O data ai mâncat din pomul oprit. Trecu. dupa cum îl sfatuise Eva. multumim lui Dumnezeu. ca asa a spus Dumnezeu.Acum îmi poate da Dumnezeu câti copii o vrea. Grâul ni se gata si copiii nu asteapta. ca doar am arat o brazda buna. într-o zi. Se stia acum pus la adapost de grijile hranei pentru multa vreme si-si zicea în sine: . Ce-i de facut? se-ntreba cu fruntea îngândurata si Adam. se apucara în rastimpul asta de alte lucruri. Se bucurara bunicii nostri si. Pai nu-i mai cu cale sa arati o data si bine. ca nisipul marii. pe vreo câteva saptamâni. care purtati spice de jos . le samana. pe care-l coplesira grijile unui tata de familie.Da. Când dadu în spic. Arati o brazda ca sa aveti pe-o luna. Cu ce-o sa ne hranim atunci? zise grijulie baba Eva. ca o sa ne înmultim. când vazu ca Adam iar i-a calcat poruncile si nu s-a încrezut in vorba lui.Asa ai ascultat.112 MARCEL OLINESCU acela le ajunse pe doi ani.llemai vorbi omul cela al lui Dumnezeu. multumind lui Dumnezeu. Si fara sa se mai gândeasca la vorbele lui Dumnezeu. daca nu si-a~ fi amestecat iar Dracul codita. se facu ca se mira: . ia.Pai avem.

Si cât ai bate din palme.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 113 pâna SUS. . te îndoiesti de mine si nu asculti. ZAPISUL LUI ADAM Se bucura Satana si de isprava asta. Tot se-nvârtea în jurul lui Adam. si acela sa fie mic si plin de taciune. scânci Adam dând în genunchi si nestiind cum sa se mai caiasca de cele ce facuse. dar tot nu-i ticnea ca nu-i are pe toti în mâna lui. Atâta se necaji Adam. doar o gasi vreo pricina sa puna stapânire pe el.Numai tu. Iar Adam. Faci cum vrei? Bine! De az! înainte poti ara cât îti place si eu iarasi îti voi da. De ce. ca iarasi îi facuse un rau lui Dumnezeu si fapturilor sale.Apoi. Si de atunci se hotarî Adam sa nu mai asculte de muiere. aduna atâta grâu cât capatase dintr-o singura' bndda. Si ocazia se ivi mai repede decât crezu el. Toata se-nchircise. vezi! Pâna si viermele acesta are încredere în mine si tu nu? Eu de toata lumea am grija. iar paiele ramasesera numai cu un spic mic. dar. încât cum ajunse acasa. ramase încremenit. Adame. Cât munci Adam atunci numai el stiu si când ispravi. holda se umplu de spini si scaieti.Adame. Asta a fost cea dintâi bataie în lumea noastra omeneasca. fara pricina. Si se-ntoarse Dumnezeu iarasiîn cer. se despica piatra în doua si din ea prinse sa se miste un viermulet mic. strecurându-se printre sfaramaturile pietrei. cine crezi tu ca poarta grija de acest biet viermulet si nu-l lasa sa moara nici în piatra asta seaca? Cine? . si de pasarile cerului si de viermele pamântului si pe nimeni nu-l las sa piara. ca sa te hranesti tu si cu familia ta? Credeai ca o sa te las sa mori de foame si n':"o sa 'am eu grija de tine? Ia uita-te aci! Si lovind cu toiagul o piatra. nu ti-a fost de ajuns o singura brazda. ca la refe lucruri a ajuns cu sfaturile el. . cât îmi place mIe. Holda lui frumoasa ca o matasa de aur ramase acum o stârpiciune. când se ridica si-si' arunca ochii peste ogorul l~i. o lua pe moasa Eva de conci si-i trase o bataie ca aceea. care era la picioarele sale. sa ramâneti munai cu un spic în vârf. Ducându-se apoi Dumnezeu la Adam îi spuse: . Doamne. . iar dintre paie rasareau acum spinii scaietului si firile încurcate ale mazarichii.Om nesatios ce esti.

. se apropie încetisor de Adam sub forma unui înger si. dar nu stia cum si de aceea începu sa plânga si sa se roage de Dumnezeu.114 MARCEL OLINESCU Vazând ca toate îi merg rau. . adeveri din ·nou Adam. Adame? .Sa-mi dai atunci un înscris. rosti cu nesocotinta Adam.Toate o sa-ti mearga din plin. Dar nu s-a prea bucurat nici Satana multa vreme de zapisul lui Adam. nu-i iese precum vrea el. caruia nu-i venea sa-si creada urechilor. sa ti se cunoasca urma si asta îmi va fi zapisul. cum vrei. ' * În text:"mâna" (n. Si cum am fost odata! . . îi spuse: . si cu asta zapisul fu gata. ca Eva nu-l asculta. îi zise lui Adam: . Maica îi venea sa-I sarute de bucurie. îi zise Aghiuta.Toaca arse caramida în foc si o duse hat departe la apa Iordanului.Ei. care se va naste din tine. pentru ca Domnul Hristos. de a luat-o apa si a Îacut-o terci.Pai ti-oi da si zapis. tocmai pe caramida aceea si caramida toata s-a sfarâmat. cum îl auzi. dar ce-i asta? Tartorul nu statu mult pe gânduri. NUmai sa-mi Îagaduiesti adauga el cu viclenie . ca sa-I am si sa nu ne mai certam pentru asta.s-a fi mirat cu preÎacatorie Aghiuta. ci aduse o bucata* de lut si.Cum n-oi plânge.Te-nvoiesti dar? il mai întreba Dracul. Uciga~I. ca Soarele printre picaturile de ploaie. . Lui Adam nu-i veni sa-si creada urechilor. de o ascunse tocmai în fundul apei sa nu stie nimeni de urma ei. sa-i trimeata moartea aceea mai repede sa ispraveasca o data cu toate. ca te fac eu fericit si te ajut eu la tot ce vei face de-acum. i-a raspuns Adam. ed). . de asta te nacajesti . care nu se gândi la ce va fi dupa asta.. mângâindu-l pe cap. a stat cu picioarele în apa Iordanului.ca-mi vei da mie toata semintia.Pune mâna aici si apasa tare. Hai lasa plânsul si asculta-ma pe mine.Ce plângi tu.Ma-nvoiesc. îl cuprinse o jale si tragându-se sub un pom ar fi vrut sa-si faca seama. turtind-o ca pe o caramida. un zapis la mâna. Dracul. . ca nimeni nu-i vorbise asa de blând ca pâna acum si bucuria îi straluci printre lacrimi. la botez..ca-i merse trebusoara asa de repede . . ca de ce se apuca. Si asa au scapat oflmenii de stapânirea Diavolului. . ca iaca cum am ajuns. ~ Daruita sa-ti fie. Adam puse mâna întiparindu-si-o în lutul acela.

începu sa le hotarasca veleatul. careia Dumnezeu îi soroci saizeci de ani. Adame? îl întreba Dumnezeu. Si Dumnezeu îi scazu si lui douazeci de ani si le dadu lui Adam care 'tot nu se multumise. ca si cei ce au venit în urma lor. Lui Adam. când nu se mai dezlipeau de casa si erau mâniosi. din veleatul meu. Când fura toate adunate. încat îi lasa numai treizeci de ani. E prea mult pentru mine. ar trebui sa le statomiceasca si veleaturile. Dupa asta a urmat cei douazeci de ani ai magarului. s-a multumit cu anii care i-a primit. Pe' urma veni câinele si Dumnezeu îi dadu patruzeci de ani de viata. când îl vazu asa de mare îi dadu cincizeci de ani. oamenii ce dintâi. mci cu anii magarului. Dumnezeu îi scazu si ei 10 ani. prin toate colturile lumii si. deci omului. pâna la saptezeci de ani. . adica anii vietii fiecaruia. iar alti treizeci le lua si le dadu tot lui Adam. luându-i douazeci de ani din viata magarului. în urma pacatuirii lui Adam.Esti multumit acum. pentru ca si asa el toata viata trebuie sa care la poveri si-i prea mult pentru el. asa cum i-a sorocit Dumnezeu de la început. Dumnezeu se socoti. îi dadu treizeci de ani. Aclan1de frica sa nu-l supere pe Dumnezeu si sa-i ia si ce i-a dat.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 115 VÂRSTA OMENEASCA Nu mult dupa asta. Dumnezeu îl asculta si se îndura la rugamintea lui si. . anii câinelui. Dar magarul cum auzi una ca asta. ca o data ce-a hotarât moarte pentru toate vietatile pamântului. prin sunete de trâmbite si surle si prin strigari. dadeau în brânci de munca si cautau chinuiti si nacajiti sa adune· ceva pentru copiii lor. De atunci Adam a mai trait treizeci de ani. pe care îl vazuse C<ijll nemultumit. când venea cineva sa le turbure linistea. Urmara apoi. . Asadar. vin anii maimutii. pâna la o suta. începu sa zbiere si sa se roage de Dumnezeu sa-I mai usureze. Dumnezeu. Veni la rând maimuta.le dadu lui Adam. Dupa Adam veni la rând magarul. aduna toate vietatile. când omul intra în doaga maimutei si ajunge de râsul si batjocura copiilor. Câinele începu sa urle si sa se tânguie: . asezându-se pe tronul adus de îngeri. veni si Dumnezeu si. ori de zapusala la usa stapânului meu si sa manânc oasele de la mesele lui.-i mai scada ca e prea mult sa fie batjocura tuturor oamenilor si a vietatilor din paduri. dar atâta se ruga maimuta.Vai de mine si de mine! Patruzeci de ani sa stau afara în vreme de frig si de 'zloata. ca-si zise ca el poate sa îndure mai mult. ca mare bine mi-ai face. Maimuta plânse si se niga sa. Si de atunci si pâna astazi tot asa a ramas. în care ani. trimise îngerii si arghanghelii. Iar de la saptezeci în sus. Doamne! Mai scade-mi.

In somn visara amândoi acelasi vis. cum înflori. lui Dumnezeu i se facu mila de ei. Si asa începura ei sa munceasca. a venit o multime de petitori. Dintr-un lemn facura sapa. 'facura o groapa în alta parte. Adam si Eva au trait yreo câteva zile mâncând poamele pomului daruit de Dumnezeu. pe lânga cei trei feciori. S-apoi si fata era frumoasa si harnica si i se dusese vestea. Cu mâinile . Arhanghelul Mihai îi învata sa-I sadeasca si cum îl rasadira. iar din pamânt framântat si apoi uscat. pentru ca ei. nu asa orisicine. degeaba le spusese lor Dumnezeu. Si uite asa se dadura stramosii nostri la munca.116 MARCEL OLINESCU MUNCA Adam si Eva dupa ce-au fost goniti din rai.ca unelte înca n-aveau . cu pamânt mult. ca era în anii maimutei. facu poame. la fete. Cum se trezira asa si facura. Dar Adam era acum batrân si uita repede. ca-si vor câstiga hrana muncind din sudoarea fruntii. sa i-o ceara. . asa ca dupa ce logodi fata cu un flacau mândru si bogat. Iar ca sa creasca mai fiumoas sa-I ude în fiecare dimineata si seara. saracutii. Vazându-i asa de neajutorati. stateau la poarta raiului si nu stiau ce sa faca. de parca de când lumea fusesera obisnuiti cu ea. pâna atunci nu vazusera înca pe cineva muncind. o oala cu care aduceau apa. Se facea ca arhanghelul Mihai venea la ei si le spunea ca de aceea s-a uscat pomul pentru ca nu-i prieste pamântul si ca ei trebuie sa-I sape si sa-I rasadeasca în alta parte. Vazura ca e greu sa sape cu mâna goala si atunci luara o 'piatra. caci si Adam ajunsese om cu stare. Dar într-o zi pomul a început sa se usuce si stramosii nostri vazând ca nu mai înfloreste si ca. îl rasadira si apoi îl udara cu apa. Si toti erau de soi bun. Pomul se usca tot în fiecare luna si ei mereu îl mutau. a avut si o fata. pâna-i apuca somnul. deci. si trimise prin arhanghelul Mihai un pom. ca în rai totul venea de-a gata. si nu stiau acum de ce sa se apuce. Si plânsera.sapara pomul. nu va face poame si nu vor avea ce sa manânce. pe care apoi o ascutira si facura cazma. ca sa ude pomul. cum e datina. ce pâna seara se si copsera. Si. se-ntristara _foarte si începura sa plânga. o mai fagadui înca la vreo doi tineri care o cerusera. adusa în pumni. FELURILE DE FEMEI Adam.

de ramasesera batrânii singuri. parca mai frumoasa decât celelalte. iaca vine si cel de al doilea. a zis nacajit: . prIn ograda. pe care i-o pusese baba Eva în desaga. cum bat câinii unii la altii prin gard. clatinând din cap cu mirare. asta trebuie sa fie fata [facuta] din catea. mai sireata. prinse o catea si. ori iscodi mintea femeiasca? Se duse Adam în curte. si-ti era si sila sa calci undeva cu piciorul. Se duce repede. Intr-un târziu. toata ziua erau plecati la treburile lor. slabi si murdari. balti si gropi. într-o teuca murdara si sparta. ajunge omul la gospodaria fetei facuta din scroafa. Si. din întâmplare. la români. de umblau si câinii beti. doi copii murdari si soiosi. prin casa numai gropi. baietii zgârâieti. ca iata se prezenta si al treilea june. Da[r] baba Eva. nimeri mos Adam la fata ceea [facuta] din catea Sa-i vie rau nu alta. D-apoi ea? Nespalata. o facu fata tot asa de frumoasa si voinica. Casa nici nu se mai vedea. iar barbatul nu mai stia ce sa-i faca si ce sa-i mai spuie.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 117 Dupa câteva saptamâni. blagoslovind-o si pe ea. sa nu te murdaresti. îi facu repede baba Eva zestra si când totul fu gata o marita si pe ea dupa tinerelul care de-abia astepta. cu fagaduiala lui Adam. Prispa era nefipita si naruita. blagoslovind-o. cu chiote si cu'Iautari. Dar cum încurcase petitorii.Asta nu-i trup din trupul meu si nici sânge din sângele meu. ferestrele sparte. Când îl mai vazu si p-asta. o schimba în fata. acu trebuia sa i-o dea. cu hainele rupte si nelaute. La vreo saptamâna. O marita si pe asta. Adam si uitase de el. buna ziua. care. Dupa câteva zile. Si se duse si ea la casa ei.· vine flacaul cel dintâi. Gunoaiele erau împrastiate prin tot locul. Adam nu mai stia ce sa mai faca. de ce' vazu acolo. singurei. îsi ia mireasa si se tot duce· la casa lui. îti faceau si . alba si frumusica. daca a fost vreodata varuita sau nu. o lua la drum. Casa nematurata. ca o catea. ducându-si nevasta asa gospodareste cum e obiceiul la noi. îti era si greu sa te uiti la ea. ca ea toata ziua. era prin sat. D-apoi acolo ce vazul Sa-si ia lumea-n cap si alta nu. i-o aduse lui Adam. ba înca se mai sfadea cu altele si se lua de par. se mai sfatuieste cu Eva sice-i sopti Dracul. precum fusese si a lui. Era pe la prânzu1 cel mare si ea înca nu se sculase. îl pali pe Adam dorul de fata lui. face nunta. Dar de unde sa o ia. O îmbraca bine. facând o nunta frumoasa si o petrecere. S-au sfatuit ei între ei si luându-si Adam batul si merindea. nepieptanata.. dând peste o purcica. ca ramase numai cu baietii si de! baietii. pe afara numai gunoaie si dudau. luându-si desaga pe spate. de purta minciunile si povestile muierilor. S-a inirat Adam de ce a vazut si. Si. fugi repede în curte si. In mijlocul casei. Numai bine plecase si asta. dar daca îi promisese fata. asa încurcase acu Mos Adam si satele în care îsi dusesera ginerii fetele lui. a luat-o iar la drum.

au chemat pe copiii lor si le-au spus cum sa-si împarta averile si sa asculte de Dumnezeu. cea adevarata. mai mare dragul s-o ppvesti. . Casa era curata ca o Iacruta cu odoare. Ca de la cer la pamânt. ca pe yremea aceea nu erau atâtea necazuri.118 MARCEL OLINESCU mila. pâna a ajuns la casa fetei lui. Ce-i om. se trage din catea. copiii curati.atâtea pasari misunau în colo si-ncoace. care-si iubeste casa si gospodaria. Femeia harnica si cuminte. pe urma. încât nici nu le mai stiau numarul. Iauti si frumos îmbracati. care. Când au murit. varuiti si frumos învârstati cu vânat. MOARTEA LUI ADAM Cei dintâi oameni au trait foarte mult. Apoi au cerut sa fie îngropati pe muntele Alelei. vita de vie tot învie. In jurul lor se strânsesera o sumedenie de nepoti si stranepoti. iar cea de urzica tot se usuca. Asa i se umplu inima lui mos Adam de bucurie. . fiecare cu copiii lor si cu copiii copiilor lor. Ma rog. ca-si zise mo1comit: . tot a om trage. Lui mos Adam atâta i-a trebuit. trecusera de 700 de ani. si-a schimbat numele în Golgotha. Nici nu s-a mai uitat mai departe si nici n:"a vrut sa mai asculte si pe barbat. iar din livada. care doarme târziu si nu se îngrijeste. In grajdurile curate. ca-i crapa si lui obrazul de rusine. când te uitai la ei. Peretii lipiti. care sa îmbatrâneasca pe om. Cain statea tot pe lânga casa si ajuta parintilor sai la treburile . Si de atunci asa a ramas. nici de copii. nici de gospodarie. aia se trage din scroafa. lenesa. ca sa le fie bine lor si copiilor lor. Femeia ulitamica. Iar femeia mârsava. rea de gura cu barbatul si care toata ziua bate din gura. Si s-a dus cate lunga. pomii de tot felul cu pajistea verde. te îmbiau sa stai la umbra si sa le gusti poamele lor rumene si mustoase. CAIN SI ABEL La început Adam a avut numai doi copii.Asta-i fata ceea [facuta] din scroafa si s-a cam grabit sa plece. Când au simtit ca li se apropie ceasul mortii. dar nu aratau chiar asa de batrâni. vaci cu lapte si vitei zburdalnici te priveau prietenosi. Aici era cu totul altfel. doi baieti: Cain si Abel. dar si de mândrie.Hei! poama buna se cunoaste si din o mie. Dar curtea? Ca o horbota. Zestrea în rânduiala. se trage din om. nici de barbat. Ca si avea la ce.

Astea toate Cain le auzea. când l-ascultau. ca pâna atunci înca nu murise nimeni si nimeni nu stia înca ce-i aceea moarte. câta era ziulica.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 119 Moartea lui Abel gospodariei. sa vada locuri noi. îi placea mai mult sa hoinareasca. ori ce-a patit vreo oaie. în fiecare. încât. când venea acasa. de se cruceau toti. Povestea frumos si la toti 'le placea. Daca întârzia cumva.care prinsese de veste. nu-si afla nicicum stare. vorbe de invidie si-i scormonea focul din inima. dar mai mult si mai mult. îi strecurase pe soptite si cu viclenie. dar pentru el nimeni nu avea vreo vorba buna. ori vreo caprita: Ba înca. Iar seara. numai ce vede naruindu-se chiar înaintea lui. toata lumea era îngrijorata sa nu ise îi întâmplat ceva. Si pe încetul prinse ura pe Abel. povestea ce-a mai vazut prin lumea larga. însa. în timp ce oitele lui pasteau singure si fara fiica. Si tot el i-a vârât în cap si gândul sa se scape de el omorându-l. hacuite . Ba si' Dracul. Si cum venea de-a rostogolul la vale. Cain s-a tot uitat la ele. ca multe sunt de facut' la o casa de om si seara cadea mort de oboseala. Toata ziua trebaluia. Dar asta nu[ -i] placu lui Cain. Odata. ori cata [la el] grija. de la o vreme. sa asculte cântecele pasarilor. Cel cu oile uillbla numai dupa ele: cu fluierul horind si cu pasul haIaduind. Cel de acasa. pe care vroia sa le prinda într-un lemn de soc gaurit. seara. pentru Abel se strângeau. povestea niste lucruri. le vedea si le însemna în inima lui. . bar nu stia cum. sa stea tolanit pe iarba verde si matasoasa a muntilor si sa tot gândeasca. cum mergea Cain într-un rând cu de mâncare la fratele sau. dintr-un deal o stânca mare. Lui Abel. a prins în drumul ei vreo doua capre si le-a omorât. mcât de-abia asteptau sa vie seara si Abel cu povestile. Cele mai bine bucati din bucatele pregatite de Eva. tot stând si visând. însa. n-a mai stiut ce-a vazut si ce i s-a parut. pe coastele muntelui. El toata ziua muncea si ducea greul gospodariei.

pe ucigasul cel dintâi. Când sedeau asa. Cain s-a ascuns. dar se si înfricosa de vederea mortii. pe care le-a întâlnit în cale. Si îndata i-a venit în minte si lui gândul cum sa se scape de fratele sau si sa intre numai el în inima parintilor sai. l-a gasit pe Abel dormind pe o coasta. iaca numai ca vine o vrabie c-un gândac în cioc. Eva cum l-a vazut a prins a-l boci. dlmpreuna cu Abel. ca fratele sau l-a ucis si a crezut tot ce i-a povestit Cain. Cain este cel mai mare. De la un timp. i-a aratat ce-a facut pasarica. s-asa s-a înmultit lumea. . fu alta zi. Tata-sau. Când se va umplea caldarusa de va da afara. decât sa-I lasam sa-I manânce niste câini ori niste cioare. ca sa vada oricine. In Luna sunt doua figuri. de umpluse pamântul. In loc sa-I trezeasca. atunci se va sfârsi si lum~a. s-a suit sus pe deal si a naruit câteva stânci. Si i-a dus mâncarea fratelui sau. Numai asa i:'a venit în cap lui Adam ca sa faca o groapa si sa-I înmormânteze. care. au avut si ei copii.. chemând pe Eva.120 MARCEL OLINESCU si stnvlte si vazând ca nu mai misca. cât a fi lumea si pamântul. Cain a crezut ca a scapat usor de fratele sau si se bucura în sinea lui. ' POTOPUL Adam si Eva au avut apoi alti copii. pe când pastea el oile în locul lui Abel si l-a întrebat: . la rândullor.amai dus cu mâncarea.Asa sa facem si noi cu Abel. Caine? Si îngalbinându-se de frica. ca "din pamâllt esti si în pamâllt te vei întoarce" si. Dar Dumnezeu i s-a aratat sub forma unui nor. asa cum fac muierile. a înteles atunci ce-i aceea moarte. când s-. Abel a mâncat si pe urma Cain s-a întors acasa. Cain s-a dus acasa si a spus lui Adam ca l-a gasit pe Abel cu capul sfarâmat de o stânca. unde se vad pâna-n ziua de astazi. acoperindu-l cu tarâna pâna nu s-a mai vazut. Lui Adam nu i-a trecut prin cap. . Dar de . încât l-a luat si l-a pus în Luna. Una din ele a nimerit drept în cap pe Abel si t-a omorât. Corbii începusera sa croncane prin vârfurile copacilor. l-a pus pe pamânt. Abel este culcat. dar Dumnezeu asa s-a înfuriat de· fapta lui. iar sa-I lase singur peste noapte le era frica sa nu vie animale salbatece si sa-I manânce. iar Cain sta în picioare si tine în mâna o caldarusa. a tacut si Eva si acUm nu stiau ce sa faca cu trupul lui. din care pica sângele.Ce-ai facut cu fratele tau. însa sta si se tot uita la el si nu-i venea sa creada ca-i mort si se minuna. Atunci si-a adus aminte si Adam de vorbele lui Dumnezeu.

dupa cum va vedea ca sunt potrivite si oasele pieptului de pasare. sa nu mai spuie de asta la nimeni. se hotarî sa-i nimiceasca pe toti oamenii printr-un potop. si-l chema la sine. Iara ca sa stie cineva. sa nu mai ramâie nici urma. Dar nu-l lasa inima sa nimiceasca cea mai frumoasa lucrare a sa. mai ales ca. Atunci Dumnezeu l-a-nvatat sa taie o pasare si sa-si alcatuiasca corabia. nici la nevasta-sa. ca atunci va da potopul.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 121 ce se facea mai multa.. se scârbise de ce vedea si îi parea iau. de ce se -facea mai rea. Si gasi el un pui de rumân. Si i-a mai spus Dumnezeu. câte o pereche de fiecare fel. Si-i spuse. Noe era tâmplar de meseria lui. atunci. ca un smoc de iarba-ntr-un pustiu. tot se mai gasea câte \ill om cu frica de Dumnezeu. ca facuse pe om. Dracul. care are sa-i nimiceasca. încât si Dumnezeu. dupa care s-o faca. pe colo. Într-atât se înrautatise lumea. ca de aceea îi drac. dar el sa nu se sperie. A tot asteptat -doar-doar se va îndrepta lumea asta. în care sa se urce el si cu familia lui si sa mai ieie cu el dintre toate dobitoacele si zburatoarele lumii. Atunci cauta el pe un om de isprava. ca se ascunsese într-o padure sa nu-l vada nimeni. dar [vazând ca ea merge din ce în ce] mai spre rau. pe care sa-I scape de la înecul potopului si care sa dea pamântului oameni mai de omenie. a aflat ca Noe lucreaza la ceva si Potopul . ci sa-I asculte si din cuvântul lui sa nu iasa. I-a mai zis. ca are sa fie bine pentru el si pentru semintia lui.mustra". asa ca se si apuca de lucru. ce si unde lucreaza. pre numele sau Noe. care era tare cu fiica lui Dumnezeu si din cuvântul lui nu iesea. Trei ani de zile a tot lucrat la corabie. sa faca o corabie mare. când va mânca Noe pe masa de fier. Dar nu vazuse pâna atunci corabie si n-avea . Îi spuse ca nu ~ai poate rabda rautatea' oanlenilor si de aceea va da peste ei un potop de ape. pe ici. nici samânta de ei. Noe s-a apucat îndata de lucru.

Ce-i facu Noe nevestei sale. Noe cum a venit obosit de munca. cum au început bucatelele de lemne sa vie singure si sa se îmbine. dar nici Dracul nu mai dadu pe acolo. Vedea ea ca pleaca dimineata si vine noaptea târziu.rta-ma. . Asta o sa-ti mai dea curaj. ' Atunci Dumnezeu îi zise: .stiind el ca tot prin femeie va izbuti. nu-i spusese. asa cum au fost îmbinate de la început. Atâta îi trebui Necuratului. dar de-acu nu mai pun un' strop de rachiu în gura. de nu se mai cunostea bucata de bucata. Atunci Dracul i-a 'adus o sticla cu rachiu de cel tare si a sfatuit-o cum sa-i deie si ce sa faca. îi spuse: .se-mbata de-a binele. pâna a facut-o curioasa si pe femeia lui Noe. Atunci îl lua femeia iar la întrebatele si Noe cum era cherchelit. cum se duse la dragutul ei si-i spuse totul de-a fIr a par. crezând ca i-a facut-o si de data asta lui Dumnezeu. nici chiar nevestei tale. ce ma fac acu .Ti-am spus sa nu spui la nimeni. cum afla.. se lua cu mâinile de par si-ncepu sa se vaicare. Vezi ce ti-a facut? . si nemai stiind ce sa faca. ca-i fI ostenit. Se duse repede în padure. asa cum facuse si cu mania Eva. cu momeli si cu soseli. ca sa scapam. nu se mai spune. Dracul a început s-o încânte cu vorbe dulci pe nevasta lui Noe. ca asa ~ chema pe nevasta lui Noe.Vai de mine. s-a prefac~t într-un micauas dragut si s-a dat pe lânga nevasta lui Noe. pâna . Doamne. . Se simtea mai înviorat. barbate. clar unde si ce lucreaza. Raveca.Ia.Na. Am gresit. Dumnezeu vrea sa înece lumea cu un potop mare si eu fac o corabie. Da' acuma ce ma fac? Atunci l-a învatat Dumnezeu sa ia o scândura de paltin si sa faca doua ciocanase si sa bata toaca. l-a si apucat la întrebat. Cum a venit Noe sara acasa. într-o clipita. de nu mai ramase scândura lânga scândura: Când veni Noe a doua zi si vazu toata munca lui ravasita prin poiana. Si atâta i-a tocat la cap. c-am fost beat.Ia. dadu de .. Cum s-a auzit toaca. Si mai ceru un paharel si apoi înca unul si mai [încolo înca] unul. când totul fu gata.Ia niste lemne! Si mai mult nimic. corabia se facu la loc. Dar Noe n-a vrut sa-i spuna nimic: . îi dete un paharut. chema în ajutor pe Dumnezeu si-i arata totul. vai de mine. Muierea. Noe putu astfel ispravi corabia si.122 MARCEL OLINESCU cum îi curios din fIrea lui si dorind sa 'stie daca nu e rost de vreo noua nelegiuire. asa ca. acolo unde lucra Noe si-i sIarâma corabia. Noe bau si-i placu.cum era pe nemâncate . ca n-am stiut ce fac. Dar riici nevasta-sa nu stia nimic.

crezând ca va trece repede si se r~fugie sub niste goruni.Oare n-o fi potopul? . ca îi uda ploaia mamaliga. Dar când sa închida usa la corabie . da' bine.se-ntreba Noe. Isi cauta un loc mai adapostit. vru sa-si mai astâmpere foarnea. Pe urma tot socotindu-se în timp ce mânca si tot uitându-se la sapa sa nu se rastoarne. striga el si o rupse de fuga spre casa. unde sa se apere de ploaie. ca de-acuma a-nceput potopul. Atunci. Pâna una-alta si cum era pe la prânzul cel mare. . odata îsi dete cu palma peste frunte. . care erau în apropiere. . Noe se duse cu sapa la câmp. nu si nu. pe care trebuie sa manânc.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 123 Potopul veste la toate animalele. când pe la arniazazi. Repede îsi sui animalele si chema pe toti ai lui sa se urce în corabie. Jos nu se putea aseza ca era toata câmpia numai o apa. sa mai scoata niste legume. Când. si nu mai astepta acum decât semnul. Dar unde e masa de fier. în toate partile si nu vazu decât ogoarele lui.Uite. 'asa cum mi-a spus Dumnezeu? Se uita în jurul lui. întoarse sapa si-o înfipse bine în pamânt. ca ea nu se suie. în care începura ~sa se formeze ici si colo balti si hat departe casuta si corabia lui.muierea lui Noe.ca o facuse ca o casa. odata se acoperi cerul cu nori negri si-ncepu sa ploaie. dupa ce ispravi totul. sa nu ploaie înauntru. pentru ca sa aiba ce fierbe în timpul potopului. cu galeata. . fara sa se mai gândeasca mult. pe care avea sa le ia cu sine în corabie. iar pe leafa ei se apuca sa manânce repede. la a treia zi. sa fie gata. ma. asta a fost masa de fier.

De aceea se protapise femeia în fata corabiei. Si femeia dupa el. Si asa se-ntârnpla ca si Dracu scapa de înec. ca te-neaca potopul..124 MARCEL OLINESCU Asa o învatase Necuratul. dupa cuvântul lui Dumnezeu. drace. cu toate ca iormorogul era puternic si înota de minune. Daca n-ar fi fost asa de încrzut si azi ar fi trait. cum i se paru lui corabia lui Noe si la un loc cu toate jiganiile. ci doar numele lui.Da' vino odata ce mai astepti. Dracu atâta ast~pta si.. Si asa s-a pierdut de atunci de pe pamânt vietatea cea mai mare si mai puternica. chemase din toate animalele pamântului câte o pereche. se sui repede în corabie.Hai. ca ne prinde si pe noi. Ea nu. care era un animal mare. prinzându-se de coranele lui. care se numea iormorog. cu tulpanul tras pe fata si nu misca din loc. mare. care o fermecase cu boiullui si cu vorbele lui mincinoase. . sa vie cu el în corabie si toate l-au ascultat. sa nu se suie pâna Noe n-o zice o vorba de ocara. Toti oamenii si animelele celelalte începura sa se înece. . Ea tot nu. .Hai mai repede. decât el. Ce sa faca si Noe! Daca vazu ca se-ncapatâneaza atât. mai fimeie. dar cum era mare cât o biserica. fara sa-I vada Noe. ca sa se poata sui si el în corabie. Singur iormorogul. si suie-te odata . si-l scufundara în adânc cu greutatea lor. cum nu mai e azi nici un animal pe pamânt si care se încrem prea mult în puterile sale. Ba chiar se lauda ca va înota pâna dincolo de cei mai înalti munti si ca mai degraba se va îneca corabia lui Noe. IORMOROGUL Noe. înecându-se în potop si n-a mai ramas nici o urma de dânsa. Iormorogul îsi încerca norocul prin înot. si te suie.Hai. nu vru sa se suie. altii suindu-se pe spatele lui late. ca sa stea închis într-o cutiuta asa mica. închise usa si o porni cu corabia lui. . se agatara de el si oameni si animale. caci apele se ridicau repede si acoperira înaltimele cele mari. Pâna se-nfurie si Noe de atâta încapatânare si uitându-si de sine îi zise: . dând femeiei un ghiont. Ea nu.

De atunci napârca e suta. .).naiei" (n. Atunci se-nfurie si.. se prefacu în mâta si pentru ca Noe o azvârli se cu gândul sa prinda soarecele cu ea. dar isteata. Si de atunci mâta cum vede un soarece. ascunzându-se în fundul corabiei în Tanulpentru animale. dar degeaba. POTOPULUI Dupa ce încetara ploile. n-a mai putut si coada s-a rupt. Naftama cum cazu.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 125 CREAREA MÂTEI Dracul în loc sa se multumeasca si sa dea slava lui Dumnezeu ca nu s-a-necat si a scapat de potop. cum n-avea nimic cu ce sa dea dupa ei.). Vroia sa-i faca ciuda lui Dumnezeu si fara sa se gândeasca c'a s-ar putea îneca si el. îsi scoase naframa si o arunca dupa ei.naii" (n. trimise pe corb sa-i aduca vesti de prin lume. ca el lucra mai repede.ed. nu putea prididi cu Dracul.. îl si ucide. SFÂRSITUL . ed. s-a apucat si acolo de sotii. daca a vazut ca asa nu-i merge. mai astepta Noe ce mai astepta si pentru ca era foarte nerabdator sa puie mai repede piciorul pe pamântu1 pe care nu-l mai vazuse de 40 [de] zile. n-ar fi dat de isprava lor. al naibii cum e el. Corbul. . care se-nmultira repede si se apucara sa roada lemnul n[av]ei* si ar fi gaurit corabia. SFREDELUL Dracul. vroia sa-i înece' corabia lui Noe. Se apucara sa scoata apa cu vadra. daca Noe plimbându-se ca un capitan prin toate colturile corabiei. Atunci Dumnezeu dadu întelepciune napârcii si ea îsi vârî coada repede în gaura facuta de Drac si apa n-a mai navalit în corabie. De-abia scapa o pereche. Dar când s-o scoata napârca. a facut sftedelul si cu el a gaurit fundul corabiei. Vârfurile muntilor iesisera. SOAREcn De aceea se apuca si facu soareci. . mâta se si repezi si facu o moarte [nemaiauzita] prin ei. * *. În text: . Apa începu sa intre înauntrunavei** si Noe si cu cei ce se aflau în corabie erau în primejdie sa se înece. În text: . pe ici si pe colo si mii de hoituri ramasesera agatate de' stânci si de copaci.

de dornic. ca fiind flamând si dând de un hoit de cai. pentru cele 40 de zile. îi mai zise de departe Noe. sa nu mai scoata pui si sa se înmulteasca nu ca celelalte pasari. s-a ospatat sa-i ajunga. lasând ouale descoperite si acestea de ger crapa. de carne. Si ca altceva n-a mai vazut. Dupa asta a trimes o porumbita. pâna s-a saturat. Dupace s-au retras apele de pe uscat în matcile lor si corabia lui Noe s-a oprit pe -muntele Ararat. iar ca multumire ca porumbita s-a purtat bine. asa a si ramas.. a lasat-o sa-i fie picioarele rosii si penele albe curate. VITA DE VIE Românii socotesc ca Noe e tata vinului si a vitei de vie. din pricina ca ouale lor sunt tari si puii nu pot sa le sparga gaoacea. In urma.Iar hrana' ta sa fie numai hoit. . care l-a blestemat a doua oara. ca sa iasa afara. Lacomia asta a corbului l-a necajit si mai rau pe Noe. l-a întrebat plin de curiozitate. s-a lasat jos si a început sa-nfulece cu atâta lacomie. Si cum l-a blastamat Noe. atât era de umflat de mâncare. Noe auzind una ca asta asa s-a mâniat. De aceea si cânta: . trei zile si trei nopti. De-abia a patra zi s-a întors satul -si de-abia putând zbura. corbul n-a mai stat sa-i multumeasca lui Dumnezeu. într-atât fusese. s-a înnegrit. ci raspunse drept. . care n-a stat mult si a venit cu o ramura de maslin în cioc. ce vesti aduce si ce e pe lume si de ce a întârziat atât? Corbul nu se-ntinse mult la vorba. [corbul] îsi face ~uib si se oua în luna lui decemvrie si-si cloceste ouale pâna în luna lui faur. corbii zboara _dincuiburile lor. cât a postit.126 MARCEL OLINESCU cum le-a vazut. cum îl stim si-l vedem astazi. Blestemul sta în aceea ca singur dintre toate pasarile. s-a rugat de Dumnezeu s-o rasplateasca.'ca înciudat l-a blestamat: Negri-s-ar penele pe tine Cum s-a negrit inima-n mine! si corbul. Asa a stiut [Noe] ca apele s-au mai retras. când e frigul mai tare si când. corbii vin din nou la cuiburi si-si îngrijesc puii lor. cum l-a zarit ca vine. . Tatal i-a ascultat ruga si a pus-o între stele. Iar pentru ca a venit cu picioarele rosii de sângele mortaciunilor ce le-a-ntâlnit în cale. Noe de departe. ca a uitat sa se mai întoarca îndarat si sa vesteasca lui Noe ce-a vazut si ce-a gasit. ca bucuria lui Noe . A stat corbul. care pâna atunci era alb la pene cum e porumbelul. cum au facut oamenii si celelalte animale. ci s-a repezit iar la mâncare.

ca sa-si astâmpere si ei setea. Noe umblând de colo pâna colo. se ridica un miros. .Ia o tufa. cât au rabdat. La început vinul nu fermenta ca nu avea alcool si nici nu ametea pe cel ce-l bea. care mereu umbla dupa nascociri ca ovreiul dupa afaceri. Acea iarba era vita de vie. vede pe o coasta niste iarba însirata pe pari si din iarba ceea spânzurau niste struguri cât cofele. ce-ti încânta inima si-ti întareste vointa. care îsi baga coada oriunde se lucreaza ceva. Lui Dumnezeu i s-a facut mila de ei si a lasat pe o coasta de deal sa creasca vita de vie. se face ca trece pe acolo ca din întâmplare: . caci desi apa era din belsug. ca sa aiba bautura mai la îndemâna. de leu. Si-l duse acasa si-l omeni. Stropi butasii de vie cu sânge de miel. Noe. nu prea au avut mult de umblat ca pamântul era înca ud si mlastinos. si care simti ca aici e rost sa-i mai faca vreun rau lui Dumnezeu. iar din hoiturile celor înecati. s-a apucat sa cultive vie si pe lânga casa cea noua. a chemat si pe ai sai. Au rabdat. sau se începe ceva nou. Noe a mers pe coasta cu poama de vie. în urma se tavaleste pe jos ca porcii si. Noe? . a rupt un strugure si a gustat si vazându-1 si racoros si gustos. în cautarea vreunui izvor. . facu repede un plan sa faca bautura mai buna. Dracul[ui] i-a placut grozav si-i propuse sa sadeasca împreuna via. Si de atunci. de se face de râsul lumii. Dracu. la urma de tot. de infectase tot aerul. dar negasind s-au rugat lui Dumnezeu sa-i mântuie de suferinta setei. ca tot românul.. El a sadit la noi via Si ne-a lasat veselia. Si de atunci vinul învrajbeste si face pe om. dar si mai tare. Dar ce le-a mai venit apoi în gând? Au stors strugurii în vase. crezându-l de cuvânt. daca venisi pâna aici. Dar Dracu. Si s-au apucat de treaba. neom. ca nu-i buna de altceva. Ba înca sufereau de sete. apoi începe sa raga si sa fie bataios ca leul. Noe. ali mai cautat vreun izvor curat. face tot felul de maimutarii caraghioase.Ia. primi. 127 Iata cum s-a întâmplat una ca asta: Dupa ce-a trecut potopul si Noe cu ai sai si cu toate animalele au iesit din corabie.îl pofti Noe. care da niste struguri dulci ca mierea si o bautura. ca vecin ce-i era. de porc si de maimuta. sa gusti putin . se face la început moale ca mielul. bun la inima si gata de ospetie.MITOLOGIE ROMÂNEASCA Tata Noe cel batrân Fost-a fost pui de român. Ia hai.Vie? Da' ce-i aceea vie? . sadesc niste vie pe coasta asta.Ce faci acolo. toata era murdara si tulbure. faptura lui Dumnezeu. de câte ori bea prea mult. dupa ce si-a durut casa pentru el si pentru ai sai.

' Si de la aceasta fata a lui Noe au ramas femeile cu naravuri urâte.tu sa traiesti de colo pâna colo. apoi cu niste frunze îl curata si. într-o pozitie nu tocmai potirvita unui om cu parul încaruntit. l-a întâlnit pe o coasta de mare pe feciorul lui Noe. ca ars de jos si i-a zis: . Si din perechea asta . îl spala si-l face curat. pe care-l blastamase sa fie negru si a trait cu el.Tu sa slujesti pe surorile tale. aducând apa într-un ulcior. . A treisprezecea fata. s-a îmbatat si dupa ce a trecut prin toate prefacerile. a adormit într-un colt al gradinii. . Fiecare fecior si-a luat de nevasta câte o sora si astf~l s-a facut 12 perechi de 'oameni. . FEMEILE USARNICE .Da' eu.s-a nascut neamul tiganesc. care a simtit tovarasia în afaceri a Dracului. taica. apoi se ascunde într-un h!. Trece apoi un alt fecior de-al lui Noe. Ia o baliga si cu ea îl muruieste pe Noe. ce-i trece prin minte.Asa sa se faca pielea ta. Mai pe urma. ca de ce l-a curatat. care sunt negri la fata si batjocura tuturor. Feciorul cel serios îi spune tot cum it fo'st. De aceea toti calaii din tigani s-au facut. cum era baliga cu care m-ai murdarit.se zice ca ar fi hotarât Dumnezeu . însa. când iaca Noe se trezeste si întreaba de ce se cearta.128 MARCEL OLINESCU TIGANII Cel dintâi om.fis. Într-o zi. ramânând singura. Asta era serios si tare respectuos fata de tatal sau. a întrebat pe Noe: . Noe a trait 260 de ani si în aceasta viata îndelungata a avut 12 baieti si 13 fete. El a fost cel 'dintâi om beat. Atunci astalalt iese si-i spune. numai bun de glume' si de batjocuri si o femeie fara rusine . Un fecior de-al lui. la care supunea pe bautor vinul cel nou al Diavolului. Tot tigan a fost si cel care a batut cuiele în crucea Domnului nostru Iisus Hristos. ce sa ma fac? . Ce s-a mai suparat Noe! Odata a sarit. Feciorul serios tocmai începuse sa-I mustre si sa-I ocarasca pentru asta.un blastamat de fecior. pentru catane. îl bufni râsul si cum era poznas din fire si se tinea numai de glume. Cum îl vede îl acopera.. Din feciorul acesta se trag tiganii. sa vada ce-a mai fi. iar tu sa ajungi de râsul tuturor. trecea tocmai pe acolo si când dadu cu ochii de el. asa cum ai vrut sa-ti bati joc de mine".Ba nu . când s-a cam trecut cu masura la bautura. sa-I fi lasat asa sa mai râda putin de el. i-a raspuns Noe. a fost însusi Noe.

v LEGENDE D~SPRE MAICA DOMNULUI -SI IISUS HRISTOS . .

Dar'jertfa n-a fost primita de Dumnezeu si. oameni cumsecade. asteptând îndurarea lui Dumnezeu. tot s-au gândit. tematori de Dumnezeu si tare credinciosi. le cazu pe cap. o jertfa de miel prior. MARIA . Adormind ei. Dar ei neputând dormi. amândoi. VISUL Astfel ca dimineata. trezindu-se ei. s-au culcat.130 MARCEL OLINESCU NASTEREA FECIOAREI . preotul si alti credinciosi au zis între dânsii: . Traiau linistiti si-si vedeau de treaba lor si nu ~uparau pe nimeni cu nimic. au plecat. Ioachim si Ana erau doi batrâni. precum ca fiecare sa plece la alta mânastire si sa se roage 40 de zile. Si erau aceste mânastiri departe una de alta. ca la 40 de poste si mai bine. tacând si gândindu-se mult la vorbele urâte. zilele: nu aveau nici un copil. dupa ce s-au rugat si au ajunat. sa le cinsteasca ninnele si sa le faca pomenile dupa moarte?! Ceea ce auzind. ca astfel rugaciunea lor va fi împlicita. lacrimi mari au varsat si greu s-au tânguit. ca niste vinovati s-au întors la casa lor. cum era obiceiul pe vremea aceea. cât au încercat pe la toti doftorii si vracii de pe vremea aceea si pace. Dumnezeu i-a luminat cu sfatul lui. Si ar fi putut fi. o rusine mare. din asta.C~ sa le primeasca Dumnezeu jertfa. Aj~n~e~era acum destul de batrâni si toata lumea îi credea fericiti. iar altul spre apus. IOACHIM SI ANA . . au aflat ca au visat acelasi vis. cazând în genunchi. daca o durere nu i-a fi amarât. Si bucurându-se ei foarte de aceasta Înstiintare de sus. cum ar putea câstiga îndurarea lui Dumnezeu si au tot oftat multa vreme din noapte. la batrânete. postind. RESPINGEREA JERTFEI S-au dus ca totdeauna la biserica si au adus si ei. daca ei nu vor lasa nici un urmas. Ioachim si Ana s-au întristat si plecându-si capetele. unde. Auzindu-i cum se vaicarau. Nimic nu le-a fost de folos! Ba acum. pâna Într-un târziu. Cât s-au rugat lui Dumnezeu. unul spre rasarit. oprindu-se la cea dintâi mânastire ce le-a iesit în cale.

pomi spre casa. ca mângâi'ndu-si fata cu ea. la batrânete. ISPITA DIAVOLULUI Ana tare s-a bucurat ca Dumnezeu i-a împlinit ruga si. BUNA-VESTIRE Frunza parea ca vine de departe. Ioachim dintru început tare s. trimitându-i veste si lui Ioachim sa se-ntoarca.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 131 Si început-au ei sa se roage si sa faca toate cele placute' lui Dumnezeu.t. însa. iata ca se stâmeste un vânt usor. Ana l-a certat cu vorbe aspre. ca pe o stebla de busuioc. fara sa mai astepte cele 40 de zile. Ana a purces grea. caci nu era din pomii gradinii mânastirii si avea un parfum cum nu mai simtise Ana niciodata pâna atunci. ~~ Vestirea Anei It· . Diavolul s-a strecurat pe lânga el si banuieli urâte i-a turnat în suflet. \!' 'o -. Si Anei tare mult i-a placut aceasta fumza si mirosul ei. dar pe drumul întoarcerii.. ce pusese stapânire pe inima lui.. a crezut si s-a rusinat tare de banuielile lui.} :t . Iar în una din zile. dar ca sa-i alunge ispita diavoleasca.. care îi aduse o fumza si i-o aseza între foile din carte. l-a dus la mânastire si. pe Fecioara Maria. Si astfel D1. dându-Ie. povestindu-i toate cum s-a întâmplat si vazând ca nici picior de barbat nu se afla la acea sIanta mânastire.a înveselit.IIIllezeu le-a împlinit ruga. ca adevarati ostasi ai Domnului. Din clipa aceea. pe când Ana statea în gradina mânastirii si se ruga cetind dintr-o carte sfânta psalmii lui David.. o saruta si apoi o puse în sân.

Degeaba s-a' rugat Fecioara Maria si a plâns la poarta mânastirii s-o ierte ca ea nu se stie vinovata cu nimica. o dusera si pe ea la mânastire. potrivit fagaduielii facute între zidurile mânastirii. Stareta strasnic s-a suparat pentru asta si. parintii ei. ce i-a iesit în cale.132 MARCEL OLINESCU TINERETEA FECIOAREI 'MARIA COPILA. S-a îndreptat la casuta cea mai umilita si. i-a povestit tot ce i s-a întâmplat. BUNA-VESTIRE Si iata ca. Caci asa a vrut Dumnezeu sa se întâmple si acesti doi· oameni sa se întâlneasca. . necrezând vorbele ei. Fecioara Maria speriata a alergat la maica stareta si cazându-i în genunchi. într-o zi de primavara. dar când a ridicat pleoapele. Maria tare s-a-nfricosat. Si era Fecioara Maria' tare înteleapta si deschisa la suflet. care era teslar de meseria lui.Bucura-te Fecioara. ca tu vei naste pe Dumnezeu. LA MÂNASTIRE Acolo fu crescuta ea de maicele calugarite. ca altii în doi. a cerut salas si adapostire. Auzind vorbele acestea. Vazând ca se-nopteaza si fiindu-i frica s-o prinda noaptea afara în câmp. ca o fata de împarat. Ingerul îi dadu o floare de crin si suflând asupra sa duh dumnezeiesc. înainte de a avea copil. Si cum s-a facut mai mare. îi spuse: . Iosif. încât uimita se opri în loc. un înger îi iesi înainte. Era o aratare atât de frumoasAa. numai în duh bisericesc si crestere aleasa capata. Maria a plecat oflând si plângând. ÎNTÂLNIREA CU IOSIF Acolo statea si lucra un om bun la inima. dupa apa. batând sfios în usa. îngerul nu mai era în fata ei. o alunga din mânastire. pâna s-a oprit la cel dintâi sat. Maica stareta a fost neînduplecata. pe când Fecioara Maria se ducea voioasa si sprintena cu o donita la rantâna din curtea mânastirii. încât toate înv~taturile le prinse repede si toata lumea se mira de desteptaciunea el.cum nu mai vazusese ea niciodata.RIA Fecioara Maria a crescut într-un an.

primi si se cununara în' fata legii. ' CRACIUNUL SI CRACIUNEASA . Si ajungând în Nazaret. traia în Nazaret unul Craciun. pe care o vazu obosita si plânSa la usa lui. îi dadu adapost si de mâncare. numai sa capete loc de dormit. Aflând apoi. a trebuit sa plece cu omul ei.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 133 Buna vestire Si fiindu-i mila de sannana fata. PLECAREA LA NAZARET Când i-a fost Mariei sa nasca. om tare bogat. om cu inima de piatra. dm gura ei. daduse ordin ca fiecare om sa se înscrie în satul de unde i se trage neamul. le îndura. CRACIUN Pe vremea aceea. care. nu mai gasira nici un neam de al lor. dupa toata legea. ca asa se chema satul lui Iosif. pe nedrept. toate necazurile si suferintele. Pe femeia si pe fetele . pentru ca împaratul de atunci. în satul în care se nascuse. asa ca umblau din casa în casa. CASATORIA Si Maria vazându-1 om asezat si credincios si milos pentru nec~le ei. dar zgârcit si aspru. care era pe atunci. îi dadu loc în umila lui casa si îi zise sa fie femeia lui.

iata ca soseste si Fecioara Maria cu Iosif: . macar în ocol sa ma ascund. ca va trebui' sa se nasca fiul lui. NASTEREA . femeie buna. Tocmai acum plecase cu 12 care la moara si femeile nu-si mai vedeau capul sa pregateasca totul. numai Luna umbla. lânga ieslea vitelor. dar am un barbat rau si amarnic.. ca sa poata lua zapisul de la Diavol si sa rascumpere pe oameni. o primi si-i facu loc în staul. . ori nu-i faceau pe pfacul lui. GAZDUIRE A Si Craciuneasa. la Maica Domnului pe fata cea Ciunta. Uita-te la fetele mele: una-i schioapa. APARITIA LUCEAFARULUI Atunci s-a aratat pentru întâia oara.Lasa-ma.' Iaca. boii l-au aburit. ca era toata zdrobita si vânata. Cum l-a nascut pe Domnul Iisus Hristos. Sarrnanele femei erau toate betege si stâlcite.134 MARCEL OLINESCU lui le batea si le chinuia în tot felul. Dar Fecioara Maria le stia toate astea.Lasa-ma.Oare ce mi-au facut nebunele acelea de mi-au aprins casa? si se lua repede înaintea carelor sa vada ce-i. si oameni luc~u la Luna. Craciun vazu de departe lumina stelelor. ca acum la Soare. crezi ca o duc mai bine? Uita-te ce am pe trup si pe mâini. unde credea ea ca barbatul ei n-are s-o vada. sa nu le prinda Craciun ca nu-l asteapta cu toate si cu tot ce-i trebuia. asa cum se cuvinea. LUI IISUS Si a venit vremea ca Maica Domnului sa nasca si l-a nascut prin 'cap. ' . Când pleca la moara. alta-i oarba si a treia-i oloaga. sa mân la dumneata.Bucuroasa te-as lasa. asa cum a hotarât Dumnezeu. . cum nu-i placea ceva. iar femeia lui Craciun a ajutat-o pe Maica Domnului. luceafarul de seara. Pe vremea aceea înca nu erau stele pe cer. se opri si zise înfuriat: . tocmai când aveau mai mult de lucru si umblau de colo pâna colo dupa furci si dupa pari. ca-s ostenita de drum si curând va sosi si ceasul sa nasc. În vremea asta Craciuneasa trimise cu rodini. sa fie bine. ca sa vesteasca lumii venirea lui Iisus. pe casa lor si dupa asta stelele. Da' eu. . . ca nu ma mai tin picioarele. femeie miloasa. de aceea îi mai zise: . îi raspunse Craciuneasa. femeile dormeau cu rândul. Se uita Maica Domnului la ea si-i fu tare mila de ea.

îi puse fetei mâna la loc. ca are oaspeti. de nu mi-ati iesit înainte. care s-o îngrijeasca si sa-i faca toate dupa obiceiurile românesti si se gândi cum sa-i rasplateasca? Iaca. Iata ca tocmai atunci soseste si Craciun acasa si nu se dumireste de ceea ce vede. îi taie Craciunesei amândoua . Trimise apoi si pe cea oarba si Maica Domnului îi puse alti ochi buni si fata vedea înca parca mai bine ca mai înainte. CRACIUN TAIE MÂINILE CRACIUNESEI Când îi vazu mâinile înca cu pete de sânge. cum îi era obiceul si femeia lui. într-adevar. ca tocmai atunci se spala pe mâini. Maica Domnului îi puse si ei un picior de aur. Sarmana Craciuneasa Închinarea ciobanilor . Trimise atunci Craciuneasa pe fata cea schioapa. Maica Domnul tare s-a bucurat ca a fost pe lânga ea un suflet milos. Vede stele' pe 'cer. asa ca n-a putut iesi în calea lui. vazând ca el stie de undeva. îi spuse totul din fIr a par. toate tremurând de frica:' . vede luceaf'aiul de miezul noptii. vede atâta lumina în jurul casei si totusi nimic nu arde. baba lova si cu fetele au venit fuga în calea lui. cum era atunci cu barda-n mâna. Si îl ruga s-o ierte.mâinile din cot. ba înca i-o facu de aur. Odata racneste. . încât. Craciun.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 135 TAMADUIREA FETEI CIUNTE. A FETEI SCHIOAPE SI A CELEI OARBE .. cum se cuvinea? Baba lova.Cine a venit în casele mele în lipsa mea si ce-i lenea asta pe voi. se-nfurie.

i se închina Fecioarei Maria si lui Iisus Hristos. încât inima lui se muie si. Domnul nostru Iisus simtind caldura suflarii lor calde. ca erau suflate cu aur. cazând în genunchi. suflau boare calda peste trupul lui Iisus. întreba pe maica sa: BLAGOSLOVIREA ANIMALELOR . ca într-un staul de om bogat: boi. însa. Nu stiu Craciuneasa cum sa-i multumeasca mai frumos si sarutându-i mâinile. ca toate sunt facute spre cele de mântuire. nu te plânge. ba au smuls si paiele astemute sub copilul srant. s-au asezat jos si. recunoscând în el pe Dumnezeu.Femeia. Ca voi atâta mâncati Pâna ce va saturati. mâinile tale. cine sunt animalele astea si cum le cheama? Iar dupa ce Maica Domnului îi spuse ca sunt boi. Când Iisus Hristos s-a nascut în staulul lui Craciun. încât Iisus a întrebat pe maica-sa. ramase ca trasnit locului si nu putu scoate o vorba. Si pentru ca în casa lui si pentru ca el a fost cel dintâi om care a crezut în Hristos. pentru tot raul ce i-l facuse si apoi. suflând peste ele. Du-te si ada cum vei putea cu monturile. mi-a pus mâinile la loc.Uite ce mi:"a facut pagânul cela de barbat. Boii.Lasa. încalzindu-1 de racoarea noptii. dupa ce au mâncat. Apoi îi povesti cum vindecase si pe fetele lor. . Dup-aceea va culcati Si prindeti a rumega Si din nari calde-a suflat! BLESTEMAREA. începând sa rumege. le lipi la loc si se facura asa cum fusesera mai înainte.Maicuta.Ce animale sunt astea asa de flamânde si care nu se mai satura? l\:faica Domnului i-a spus' cum se numesc si atunci Iisus Hristos a ZIS: . ducându-se în staul. CAILOR Caii. TAMADUIREA CRACIUNESEI Se duse Craciuneasa si facu cum îi spuse Mica Domnului. ba înca si mai frumoase. oi. Craciun fu atât de miscat de aceste minuni. care a venit la noi si a nascut.136 MARCEL OLINESCU se vaicara de durere si bocindu-se o rupse de fuga si se duse la Maica Domnului si-i arata: . Iisus zise: Fire-ati boi blagosloviti Tot anul sa fiti hraniti. se quse la Craciun sa-i ajute. Maica Domnului le lua si. Vitele au mâncat si tot timpul s-au uitat la Iisus. ziua în care n-a nascut Domnul nostru Iisus Hristos s-a numit de atunci Craciun. erau atunci în jurul lui multe animale. . au mâncat tot ce aveau înaintea lor. îi ceru iertare femeiii sale. Dar Craciun când o vazu cu mâinile lipite la loc si mai frumoase ca mai înainte. . cai.

l-au luat de l-au scaldat în roua de pe flori adunata. tu. Gaspar. care mereu tot fremata din frunze. Tot atunci o stea mare. Irod s-a speriat si . . Dupa steaua ac~asta s-au luat cei trei magi din Rasarit. comata (sic!). Tot anul sa n-aveti sat. Si peste drum când veti trece Si la apa când veti merge. blestemat. era un plop. nici copilul sffint n-au putut închide toata nopticica ochii din cauza lui. Frunza ta sa n-aiba stare. BLESTEMAREA PLOPULill Nu departe de staulul în care s-a nascut Iisus Hristos. cum nu s-a mai vazut. Numa-n ziua de Ispas. carele l-au primit în tronul lui de aur si l-au binecuvântat. sa-i aduca daniri nepretuite: aur.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 137 Maica Domnului si Craciuneasa Fire-ati. smirha si tamâie si sa se închine lui. de l-au înfa[ti]sat -dupa datina Tatalui Ceresc. sa anunte lumii întregi. plop. nasterea celui ce va fi împaratul lumii. l-au înfasat în scutece de matasa si l-au suit la ceruri. Când au ajuns la Irod. Dar si-atunci numai un ceas. Nici pe vânt. a aparut pe cer. împaratul iudeilor. încât nici Maica Domnului. îngerii au coborât din cer. De aceea Maica Domnului îl blestema: Fire-ai. voi. nici pe uscat. Apoi îngerii l-au dus în cântari de slava si l-au pus în bratele maicii lui. nici pe racoare. Me1chior si Baltazar. Nici pe ud. cai. Frunza ta sa n-aiba stat. steaua-n nor li s-au ascuns si ei au fost nevoiti sa-ntrebe de Irod "unde este împaratul lumii". blestemati. MAGII SI IROD Dupa ce s-a nascut Hristos.

Trif acesta era un om cam lud si. s-au închinat si s-au întors pe alt drum. de suparare.Nebunule. ca la întoarcere sa vie sa-i spuie si lui unde s-a nascut acel împarat. MAICA DOMNULUI SI TRIF . Iar când trecu Maica Domnului. Când Maica Domnului trebuia sa mearga întâia oara cu Iisus la biserica. caci Iosif si Maria erau de mult cu copilul Iisus pe drumul catre Eghipt. pe când lucra. Un înger a venit în somn magilor si le-a spus sa nu mai treaca pe la Irod. Irod. nebunul de el crezu ca e cine stie ce femeie si tusi dupa ea. De atunci si în calendar mai întâi e Trif si apoi Întâmpinarea Domnului si tot de aceea se mai zise lui Trif si Trif Nebunul.138 MARCEL OLINESCU Blagoslovirea animalelor de frica sa nu i se ia tronul. îi zise: . a trecut peste un câmp unde lucra Trif la ogorul lui. se duse acasa. a pus în gând sa-I omoare. a poruncit sa taie pe toti copiii de la 2 ani. sa-I închine. Dar în zadar a fost. Magii l-au aflat pe copilul sfânt. i . mai în jos. De aceea i-a rugat. Maica Domnului se supara foarte si oprindu-se din drumul ei. când se vor întoarce. cânta cântece de veselie si de betie. fie azi ziua ta si mâine va fi a mea! Si tacând cale întoarsa.

Iar celui ce ucide un paianjen. Si de atunci paianjenul e privit cu scârba si toata lumea îi strica paienjenisul. Si ceea ce a lucrat Maica Domnului era nespus de frumos si de subtire si. le învata cu drag: Iata însa ca auzi despre aceasta minunata maiestrie a Maicii Domnului si Paianjenul.Nu m-am laudat si niciodata vorbe desarte n-au iesit din gura mea. si când gatara. încât i se dusese vestea pâna departe. asadar. FUGA ÎN EGIPT Dupa ce împaratul Irod fu înselat de catre cei trei magi.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 139 MAICA DOMNULUI PAIANJENUL SI ' Maica Domnului stia sa teasa asa de minunat. Dar nici înfruntare n-am primit de la nimeni. Toate femeile veneau la ea sa le învete cum sa teasa si Maica Domnului. poruncind sa se omoare copiii de la "doi ani mai . oricât de mici si neînsemnate ar fi ele. ca sa fie de scârba la toata lumea si femeile sa-i strice tesutul oriunde i-l vor gasi. hai la întrecere cu mine.Am auzit ca te lauzi ca nimeni în lume nu poate sa teasa mai bine.· ca nimeni nu-l poate întrece în maiestria tesutului. Si ca sa vezi ca eu pretuiesc toate vietatile. îi întoarse spatele. ca îti era frica sa pui mâna pe ea. sa-ti vedem în ce-ti sta lauda! Maica Domnului când auzi vorbele desantate ale Paianjenului. hai sa ne întrecem. Si se luara si lucrara. Irod în nebunia lui a crezut ca va scapa usor de el. dar te iert. se supara tare si încruntând din sprincene.teasa încât pânza tesuta de ea era ca stravezie. mai frumoas si mai subtire ca tine. bine. îi zise: . Ar 'trebui sa te pedepsesc pentru vorbele tale îngâmfate. fata de toti a recunoscut ca Paianjenul o întrecuse si era gata sa-I laude. când Paianjenul râse si batjocorind-o. sa i se ierte 7 pacate. zi de vara pâna sara. Paianjenul calcând tantos si uitându-se chiondorâs la lucrul mâinilor Maicei Domnului. Daca-i asa. îi zise: . buna la inima. care nu s-au mai întors pe la el. care se lauda în tot felul. tesattrra PaianjeniIlui era asa de subtire. Atunci Maica Domnului îl blestema. acel ce va fi împaratul lumii. Asa de fm stia sa . Veni. sa-i spuie unde s-a nascut copilul Iisus.

i-a rugat sa-i dea putina apa de baut. asa ca le-au dat apa proaspata de la un zvor din apropiere. când secerasera o bucata buna.Ba da vazuram.Când. Cam pe la amiaza. . le-a spus sa vie a doua zi la secerat. n-ati vazut trecând pe aci un om cu femeia lui si cu un copil mic în fasa? . Iosif si cu Sfânta Maria si cu copilul Iisus au plecat repede înspre Egipt. Multumesc ei lui Dumnezeu si se apuca de secerat. .Oameni buni.140 MARCEL OLINESCU Fuga în Eghipet în jos". Sfânta Maria. fiind obosit. de mult? mai întrebarasoldatii bucurosi. a t:rÎn1esun înger la Sfânta Maria. care îsi semanau câmpul lor. Dumnezeu. grâul era mare 'si cu spicul copt. Sfânta Maria. mergea calare pe un asin. ca au dat de urmele lor. Plugarii acestia erau oameni drept-credinciosi si milosi. In drumul lor au întâlnit niste oameni. drept multumire pentru facerea lor de bine. care stia de toate astea. când au venit cu secerile si cu carele. pentru ca e~ mai slaba si era îndata dupa nastere. numai bun de secerat. sa-i spuie sa fuga îndata. ca sa scape de furia lui Irod. Le-am dat si apa sa beie. Oamenii au crezut-o si a doua zi. Iosif. iata ca trec pe acolo o ceata de soldati si se opresc înaintea lor: .

sub unghie. Sânt Ion.. întrebândll-l daca nu stie unde-i fiul ei. si l-a întrebat: . si-a îmbracat straie cernite si opinci grele si trainice si a pomit la drum. In drumul ei s-a întâlnit cu un lemnar si. nasul lui Dumnezeu. Cu camasa de urzica L-o-mbracat Cu curea de maces L-o-ncins. gândind în mintea lor: "Cum sa punem noi mâna pe niste oameni. dar eu i-am facut-o mai mare. care îsi cam dadea cu socoteala ca aici trebuie sa fi fost mâna dumnezeiasca. Iar soldatii.Cum sa nu stiu. dar întarindu-si inima în ea.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 141 . dar.Ioane. Dar de auzit. ca doar pe mine m-au chemat jidovii sa-i fac crucea de lemn si ei mi-au spus s-o fac mai mica. la urma. Rastignit pe-o cruce De mar dulce. mai aratoasa ca sa-I vada toata lumea si sa se chinuie mai mult. de vazut Eu nu l-am vazut. Coroana de spini Pe cap i-o pus. a prins de veste de cele ce i s-a întâmplat fiului sfânt si. temându-se sa nu-i vie rau. care au trecut pe aci. Sânt Ioane. I-o batut. Si a mers zi de vara pâna[ -n] sara si a întâlnit în drumul ei pe Ion. au facut calea întoarsa. LEMNARUL Sfânta Maria a început a plâng~. . nestiind ce soarta a avut. Trestie. Sânge în pahar I-o sprijinit Jidovii la masa De-a rândul I-o batut. ÎN CAUTAREA PLECAREA LUI IISUS MAICII DOMNULUI Dupa ce jidovii l-au prins pe Iisus si l-au dus la judecata." Si asa au scapat Sfanta Maria si Iisus si Iosif de prigoana lui Irod' si au ajuns cu bine în Egipt. care se retrasese la o mânastire împreuna cu Maria Magdalena si cu Maria Mica. Eu am auzit. nestiind de minunea asta. nu stii un&-i fiul meu? ' . la început. . asta a fost pe vremea când semanam câmpul ista. el i-a spus: . de le-a crescut grâul asa repede. Maica Domnului. pe vremea samanatului.Pai.Maica. a plecat mai departe sa-I gaseasca. n-a vrut sa-i spuie unde-i Iisus Hristos. i-a spus: .le raspunse un batrân. vazând ca Sranta Maria staruie. Sânt Ion. Ca jidovii îl chinuiesc Si amar îl mai muncesc Lânga poarta lui Pilat Cea aiba de brad.

plecat mai departe. pe care îl chinuiesc jidovii? Fierarul se opri si. dar ca lui i s-a facut mila. nici n-ai auzit de fiul meu. dar cu nadejdea ca tot 1-0 afla în viata. . Broasca o opreste si-o întreaba ca de ce plânge. Si-a venit o roata Farfacata Si i-o luat pe toti deodata. îi spuse ca tocmai el a fost chemat sa-i faca din fier cuiele. BROASCA În drum se întâlneste c-o broasca mare lânga o apa. Broasca. Maicii Domnului i-a fost mila de sarmana broasca. Dragalasi. Ca si eu înca-am avut Doisprezece copilasi. ca sa doara mai tare. . ca asa îndurerata cum era. tot ce i s-a-ntâmplat fiului ei. Nu varsa lacrimi de sânge! Nu te caina. Tare frumusei Si labanatei.142 BLESTEMUL MARCEL OLINESCU Sfânta Marie. mai ales. care venea întristat spre casa:' . l-a blestemat asa: ' Sa dai cu barda cu anu Si-atunci abia sa iei banu. Si a plecat mai departe. ca de! era si ea mama si. Nu te vaicara. Si-a întâlnit un fierar. oflând. când a auiit una ca asta si gândindu-se ca Iisus se va chinui sa duca în spinare o cruce atât de mare si atât de grea pentru trupul lui. ca i-o placut. Maica Domnului îsi varsa tot necazul povestindu-i din fir a par. si i le-a facut mici de tot. FIERARUL Si a. De-a dragul sa cati la ei. oflând si plângând. ca l-a vazut tânar si frumos. ' BLAGOSLOVIREA FIERARULill Maica Domnului s-a bucurat ca a dat peste un om bun si l-a blagoslovit: o data sa dai cu ciocanu Si pe loc sa iei si banu. pe care au sa i le bata jidovii în mâini si picioare. Maica. ca s-o mângâie.N-ai vazut. Jidovii îi spuneau sa le faca mari si zgruntoroase. Numai unu mi-o ramas Mititel Si schiopatel. îi spuse: Da' taci. nu mai plânge.

sa nu putrezeasca. cât era de catranita.Da' unde ti-i copilul? Sa-I vad si eu. încât Maica Domnului. DEALUL CALVARULUI De acolo. Iata cum spune colinda ca l-a gasit pe Fiul Sfant: . îi spuse: . unde a gasit pe fiul ei prea scump. iar pe ea o blagoslovi ca. Broasca odata s-o întors si a început sa strige înspre balta: Busuiace Tobâltoace Ia vina la maica-ncoace! Si atunci O si alergat Un broscoi hâd. Maica Domnului a plecat mai departe si dupa drum lung a poposit pe dealul Calvarului. dupa moarte.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 143 Plâi1sul Maicii Domnului si totusi se gândise s-o mângâie si pe ea. Apoi. Domnul Iisus Hristos. ci sa se usuce. înholbat Labanat Si cracanat. Ca sa-i faca placere. pentru mila broastei. nu se putu opri sa nu zâmbeasca. Maica Domnului îi facu copilul sanatos.

Si de el ea cum a dat De-a-una 1-0 si-ntrebat: . Ca m-am dat Si lasat Pentru toata crestinatatea Ca venise vremea Ca nu-si cata maica de prunc. Pe fiul sau cautând Si s-o dus si s-o tot dus Pâna-n ~a c-o ajuns. Sa te rastigneasca. Unde era rastignit Fiul ei cel preaiubit. Nici oaie dupa miel. Sa te chinuiasca. Dar de când m-am dat. Eu cum nu m-oi da. N-am vazut Locusor De focusor. Toate acestea s-au-mplinit. . Iubitul meu. spurcati Si nespalati? DE CE S-A LASAT IISUS RASTIGNIT . Nici pentru tine. Da' de ce te-ai dat.Maica mea Si scumpa mea. Miel dupa oaie Nu zbiera. iara s-a pornit Pe-un deal mare si-ascutit Ca o muche de cutit Tot plângând si suspinând Fata aiba zgâriind. Si dobitoacele asemenea Nu-si cata de puii sai. Si pentru ca o vedea pe maica-sa asa de plânsa si-ntristata.Fiul meu. Nici vaca dupa vitel. Nici nu auzeai Fluieras De pastoras Si nici viers de feciorita. Fânate Înnoite Si flori înflorite. Coditi negre despletind. Câinii de jidovi. Cum nu m-oi lasa? Ca pâna nu m-am dat Si nu m-am lasat. Jidovii de m-au muncit Si m-au rastignit. Si va fi În buna rânduiala. Nici pruncul nu cata ZIS: Vitel dupa vaca Nu ragea. Taietura de topor. Lânga poarta lui Pilat Cea aiba de brad. Si dupa asta Hristos i-a mai spus: Pre muma-sa. Nu fi suparata Ca din lacrimile Care le-ai varsat pentrU mine . Dar daca m-am dat ' Toate acestea s-a-ntâmplat. Puii dupa closca Nu tipa Si nici closca dupa pui.144 MARCEL OLINESCU AFLAREA LUI IISUS RASTIGNIT Dupa ce a blagoslovit Broasca. Pe cruce De mar dulce. Nici mama dupa copil. De ce te-ai lasat. i-a 01 Sfanta Maica Preacurata. Copil dupa mama nu plângea. Eu nu m-am dat Nici nu m-am lasat Pentru mine. Ah! Sfanta Maica Preacurata.

Crestinii sorocavite Si Iwnânari. Sa se faca vita de vie! Si din sângele tau. i-a spus: ' .padeau din umeri si credeau ca de marea durere si-a sarit din minti. La sfmtele biserici.MITOLOGIE ROMÂNEASCA Au sa se faca albine.Si din trupul tau Cel chinuit Si pe cruce rastignit. Sa ~e faca poame în vita . Intr-un loc a dat de mai multi jidovi. Si din fata ta Alba si ~âhnita GRÂUL Si din barba ta cea batjocorita Sa se faca grâu. ca sa-si bata joc de ea. ALTE LEGENDE DESPRE ÎNVIEREA LUI HRISTOS Maica Domnului. cu peste si cu friptura de cocos. auzind ca Iisus Hristos a înviat. Când au auzit ce întreaba Maica Domnuiui au râs. Sa duca crestinii Paus la sfintele biserici Si sa pomeneasca Nwnele tau Si al meu. Sa culeaga de pe flori Miere si ceara. TRANDAFIRll Si din sudoarea fetii tale Sa se faca trandafirii. Sa faca crestinii prescuri. Care s-a varsat. umbla de colo pâna colo sa-I gaseasca. Ca sa pomeneasca Numele meu Si al tau! 145 Iar Maica Domnului zise: CREAREA VITEI DE VIE . Sa pomeneasca crestin"ii Nwnele meu Si al tau.vin. Cei cu bun miros. Sa duca întru pomenirea Trupului tau Pe la sfintele biserici Si sa pomeneasca Nwnele meu Si al tau. întrebând pe cine-l întâlnea: . Cel nevinovat. VINUL Si din poama . care stateau la masa si petreceau cu vin.Nu l-ati vazut pe fiul meu care a înviat din morti? Toti . iar unul din ei.

Atunci.. Peste în blid va înota Si cocosul va cânta. cete prin Ierusalim ca sa-I afle si de-abia înspre seara o ceata de vrea sase insi au aflat casa la care a mas Iisus Hristas peste naapte. atunci se taie si se aprinde cuptarul cu el. ARMINDENUL Când jidavii si-au pus de gând sa-I nimiceasca pe Hristas. Taate casele erau ca în sarbataare si atât de frumas aratau. dupa ce Iisus Hristas a plecat sa propavaduiasca'priritre aameni cuvântul Damnului. au luat o. PISTRun JIDOVILOR Dar n-apuca sa sfârseasca vorbele.Si. ca mielul se scula în picioare si începu sa zbiere. Armindenul se lasa înaintea casei. încât crestinii în amintirea acestei minuni.biceiul ca în ziua de 1 mai sa puie înaintea casei un ram verde de stejar. a luat de suflet a fetita saraca si necajita. Lumânarica. MARCEL OLINESCU Atunci Christos va învia Si atunci ca ti l-am da. pentru ca ei erau putini si fricasi si ca sa nu-i bata credinciasii lui. vazând pe taate casele un semn la fel. fag sau tei. Rugul primi si a adapasti pe Lumânarica sub crengile [lui]* si *. încât n-au mai putut gasi casa.) . LEGENDA LUMÂNARI CII Maica Damnului. pentru ca picaturile de sas s-au lipit de fetele Iar si nu s-au mai sters. Când i-a sasit ceasul mortii. cum sa faca sa-I prinda. pâna ce se macina grâu! nau si când se face pentru întâia aara pâne dintr-însul. s-au gândit ei. care nu le-a fast mirarea. uitându-se ea în jurul ei. împadabite cu ramuri verzi. Au umblat cete. Dimineata. Maica Domnului era tare suparata ca n-avea cui lasa pe sufletara ei. În text: "ei" (n. când s-au dus cu cete înarmate sa-I prinda în casa unde au lasat semnul. ramânând fara capii.146 Mielul fript când va zbiera.ed. iar pestele se zbatu ca pe uscat. De atunci au ramas jidovii cu pistrui. de împrasca pe tati jidovii cu sasul pregatit pentru el. au pus ca semn înaintea casei a ramura verde. cocosul cutcuriga. vazu un rug frumas si crescut mare si se ruga de el sa aiba grija de fetita ei.

într-o zi. Dar si ca floare. fostii ei tovarasi de nebunii. curgea la doi pasi din coasta unei coline. ca sa i-o duca departe. Lumânarica nu vru sa mai asculte de tatal ei adoptiv. azvârli cu pietre în el si apoi fugi ca sa nu se mai întoarca. iar apa. pe dealuri sau pe câmpie. cât. iar când ploua îsi strângea crengile deasupra ei de nici o picatura nu cadea pe Lumânarica. astepta. când venea acasa. mâncând-o cu pofta. departe. îi arunca vorbe de ocara. Creste sillgurateca si ratacita prin locuri prapastioase sau pietroas~. Rugul astepta. Caprele o iubesc. O gasesti unde nici nu te astepti. si daca vazu ca nu mai vine. Lumânarica se facu în curând o fata de toata frumusetea. ca si iepurasii. sau se juca cu iepurasii si cu puii de caprioara. Ba. Dar ti-ai gasit cine sa asculte?! Lumânarica îi scotea limba si facea tot pe dos de ce-i spunea. tO(ita ziua tremura sa nu i se întâmple vreo nenorocire pe undeva si.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 147 Cina cea de taina se ferea cum putea sa n-o zgârie cu tepii lui. Dar daca nu mai poate umbla. limpede si rece. o umbrea cu crengile lui. pe unde dorurile ei o mânau. ca sa nu mai umble de colo pâna colo. Si omul o strânge ca e bUl). care era tintuit locului. . Poame gasea din belsug în jurul rugului. o blestema pe ulitarnica de Lumânarica sa prinda radacini si sa se prefaca în floare. Lumânarica arunca vântului samânta sa. o dojenea si cauta sa-i dea sfaturi.ade leac. Când Soarele ardea prea tare. ori culegea flori cu care-si împodobea parul. Lumânarica nu s-a lasat de obiceiurile ei. pleca asa hai-hui pe dealuri si nu se mai întorcea cu zilelt:. pentru ca rugul avt:a grija de ea si o iubea de parca i-ar fi fost tata. Rugul. Toata ziua zburda dupa fluturi. saracul. Dar daca se facu mare si rugul mai îmbatrâni.

Racul.· mergând de-a-ndaratele. Acolo a aflat ca tocmai atunci l-au dus pe Hristos pe mUntele Calvarului si l-au rastignit. însa. si încet. schingiuitorii lui dupa ce l-au legat bine. Domnul Iisus. Sângele lui se scurgea picatura cu picatura peste ouale din cos si le-a rosit. a început sa plânga. s""'aaplecat spre maica-sa si o îmbarbata cu vorbe blânde. a spus Maicii Sale: . . crezând ca 1-0 fi uitat careva acasa. când a aflat ca Iisus Hristos a înviat. pe când schingiuitorii Domnului Iisus erau ocupati sa-i bata piroanele în palme. încet ajunge pe munte. asa sa rositi ouale în cinstea chinurilor mele. tintuit numai în trei piroane. neobservat. . Asa a scapat Domnul nostru Iisus Hristos de chinul cel mai mare si Mântuitorul. ca sa nu mearga cu mâna goala. obidita ca vai de ea. Apoi s-au hotarât sa-I lase pe Iisus si asa. s-a rugat de ei sa aiba mila de el si sa-i dea sa bea apa si sa-i usureze chinurile. cât au cautat si. nemaiauzind nimic despre fiul ei cel srant. Iisus însa. a furat pironul cel mai lung si a sters-o încet. s-a luat de grija si asa s-a hotarât sa mearga la oras la Rusalirn sa vada ce e cu el. pe care i-a împartit la oamenii nevoiasi. de sarea camasa de pe ea. l-au batut cu urzici si l-au întepat cu sulita. asa chinuit cum era. iar parte le-a pestritat numai. încet. de bucurie a rosit oua si 'a Iacut colaci.Uite.148 MARCEL OLINESCU RACUL Când Iisus Hristos era tintuit pe cruce. au început sa se certe între ei. dând în genunchi. drept recunostinta. Dar jidovii au început sa râda si au început sa-I chinuie si mai tare. unul în labele picioarelor puse una peste alta si al patrulea mai lung în buric. ia-l de unde nu-i! Au cautat ei. Se ia Maica Domnului. Maica Domnului' si-a adus aminte de vorbele fiului ei si. daca nu l-au gasit. a binecuvântat racul sa ajunga mâncare aleasa de dulce si de post si ca sa pastreze amintirea faptei sale. a luat cu ea un cos cu oua. De atuncI a ramas si obiceiul acesta. Maica Domnului. I-au dat sa bea otet. a pus cosul cu ouale lânga cruce si. Iisus Hristos a hotarât ca racul sa umble de atunci numai îndarat si l-a pus pe cer între constelatii. Când oamenii lui Pilat au cautat dupa piron. vroira sa-i bata si niste piroane mari prin corp: adica doua în cele doua palme. OUALE ROSII Maica Domnului. când fe-a vazut. daca a vazut ce rai sunt. Când a vazut cum îl chinuie jidovii în tot felul. s-a strecurat binisor si. Si.

de la orataniile ce misunau prin ograda ei cea bine gospodarita si apoi si-a asezat si pregatit Rastignirea . Pâna si lucrurile pareau ca plâng si vreau sa-si ieie ramas bun de la ea. si tot timpul cât s-a rugat. nici o frunza nu s-a clintit. ca parea un oftat. s-a-mpartasit. s-a dus pe Muntele Maslinilor si acolo s-a rugat multa vreme. dar asa de lin. o perdea de nori s-a lasat si din ea s-a coborât SfTântul] Petru si ceilalti apostoli. de la toate rudeie si cunoscutii. Când au vazut-o pomii. a dat sa se-ntoarca. Când a ajuns acasa. Arhanghelul Gavril a venit si i-a adus la cunostinta acesta veste. Fecioara Maria a primit stirea cu multa seninatate si. si au întâmpinat-o cu rugaciuni. Maica Domnului si-a luat ramas bun de la toate lucrurile din casa. Pe fiecare floare a aparut câte un bob de roua.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 149 ADORMIREA MAICII DOMNULUI Când i-a sosit vremea Fecioarei Maria sa paraseasca aceasta Vale a Plângerei. dar nici un vânt nu batea si nici un fulger nu brazda cerul. Cerul s-a înnourat. dupa ce s-a grijit si. ierburile si toate florile s-au plecat înaintea ei. ca la o împarateasa a lor. toate au venit si s-au lasat mângâiate de mâna Maicii Domnului. toata frunza s-a clatinat. Dar dupa ce Maica Domnului s-a sculat si. Iacându-si crucea. de la caprioara cea sperioasa si pâna la lupul cel hain. iar toate jivinile care se adaposteau pe acel munte.

apoi. Jidovii se uitau mirati la înmormântare a aceasta si. care auzisera cine este moarta si erau crestini. Peste noapte îngerii venisera si ridicasera trupul celei ce-a fost Maica Domnului nostru Iisus Hristos si l-au dus în ceruri. asezându-si mâinile pe piept. pentru ca nul ei n-a vrut-o aceasta. Auzind de minunile acestea. însa. Când tristul cortegiu a trecut pe strazile Rusalimului. cum se faceau sanatosi. iar. Si apostolii. precum la ceilalti muritori. Ea toate le asculta si. ca sa nu putrezeasca. Corpul nu mai era acolo. dar când au întins mâna spre corpul ei. bratelor le-a revenit iar puterea. asa cum a lasat Maica Domnului cu limba de moarte.150 MARCEL OLINESCU frumos patul. jidovii cei îndrazneti s-au cait amar si au cerut iertare. Si asa s-a facut ca singura femeie. în care o înfasurasera. au adus bolnavi. pe toate câte le socoteste ea . ce se obisnuiesc la mort. care îsi are si corpul în lumea cea cereasca. ci i-au pazit mormântul zi si noapte. dupa ce i-au facut toate orânduielile. ca sa mai vada înca o data pe Maica Domnului. iar mâinile le-au secat. înduplecându-se. Altii. Ea stie toate câte se întâmpla în lumea asta pentru ca toate rugaciunile. au ridicat piatra de pe mormânt. fara sa se vada de unde venea. cântându-i cântece de preamarire. în timp ce SfIântul) Petru cânta troparele mortilor. si-a dat imediat duhul în mâinile SfIântului) Arhanghel Gavril. au asezat-o pe o nasalie si. au strigat: "Hai s-o dam jos de pe nasalie". care. Apostolii au luat corpul Maicii Domnului si. au plecat sa o înmormânteze în satul Ghetsimani. Atunci toti au vazut puterea lui Dumnezeu si s"'"auîncmnat lui. care nu era nici de. cum atingeau corpul Maieli Domnului. Si. la ea se ridica. când au vazut ca în groapa giulgiul. Apostolii au dus corpul la Ghetsimani si au înmormântat[ -o ) pe Maica Domnului în tintirimul de-acoh Ei însa n-au plecat de lânga mormântul ei. vroind sa se arate mai strasnici decât ceilalti.roaga necontenit pentru pacatele si faradelegile oamenilor. S-a cu1tat si. pe care le fac oamenii pe pamânt. Câtiva. DOMNULUI Maica Domnului se gaseste acU)J1la picioarele tronului de aur al lui Dumnezeu si se. Toma Necredinciosu. pe data. era gol. strigârid ca nu este alt Dumnezeu mai mare decât cel crestin. A treia zi. data asta la Rusalim. MAICA . vazând ca sunt crestini. a venit si s-a rugat tare mult de ceilalti apostoli sa deschida numai putin mormântul. ocmilor s-au descms si au vazut ca si mai înainte. aflând despre trecerea -Maicii Domnului spre viata cea vesnica. e numai Maica Domnului. au orbit. aruncau vorbe urâte. dar care n-a fost mirarea lor. toate zgomotele au amutit si o cântare îngereasca se auzea din vazduh.

Si asa.J . ridicându-i lacasuri de închinare si înaltând tioite. dupa asta se vor necaji foarte. Pentru toate femeile nacajite. nu e asa de pazita cu cele închinate ei. Tot pentru binele nostru. Aceea. Bolnavele. înainte de marea judecata. pe care. Si oamenii o rasplatesc. obisnuiesc sa-si spuie pasuriIe Maicii Domnului. Maica Domnului s-a rugat lui Dumnezeu sa-i arate· cinstea ce-o are pe lânga el. sa fie mântuite de pacatele lor. De asemenea nici o sarbatoare.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 151 drepte.-- <. o cheama sa le stea în ajutor. Dracii de frica sa nu le ia si pe acele[a]. Se zice ca dracii. Toate descântecele pe care ! -r-"l. pentru ca sa-i opreasca pe marginea pacatului. le spune lui Dumnezeu. apoi nemaiavând ce lucra. Toata martirologia crestina româneasca e plina de semnele dragostei Maicii Domnului pentru noi. tot prin Maica Domnului. legându-Ie de cruce. Toti oamenii. sa faca un mare navod. se vor mânca între ei. Înmormântarea Maicii Domnului . va scapa lumea de tot raul si de' cei' care-l semanau între oameni. pentru toate vaduvele saracite si napastuite. caci putine suflete vor mai ramâne în iad. Tot asa apare în visurile acelora care se gândesc sa faca o fapta buna si nu au curajul s-o faca.. Si toate sufletele. pe care-l trimite tuturor în somn. si chiar fetele în visurile lor de dragoste. dar mai ales femeile. prin visurile pe care le da celor care se gândesc la ea. stiind-o mama. cu care. care se vor prinde de acest navod. pâna nu va mai ramânea nici unul.-?-' . acelora care vor sa ridice biserici si chiar celor care sunt gata sa pacatuiasca. care o cheama în ceasurile lor de deznadejde. sa traga de trei ori prin iad. Netarmurita este dragostea ei pentru oameni si pentru toate fapturile lui Dumnezeu.. femeile însarcinate. o cred mai miloasa.:::! >--:> - . pentru toti oamenii nevoiasi. ctându-i o mare favoare. le vor mânca. ca din fuioarele pe care le dau femeile de Iordan. ea are un cuvânt bun de mângâiere.

Fi-mi îndurata Si-mi ajuta. . sunt îndreptate catre Maica Domnului. Miorita. Ca pe mine sa ma ceara. Sa vie pe sara Si pe mâne sara. Maica Sfanta. Fii îndurata. sa-I chevlesti. Si pe poimâne sara. care fapt e socotit el singur ca este o pavaza lasata de Maica Domnului pentru apararea casei. Gravura în lemn de Marcel Olinescu. Ca sa ma-nvrednicesti Si pe N. N. Maica Sfanta. A spune o vorba urâta despre Maica Domnului e considerata ca cel mai mare pacat. Ca tu esti mama fetelor. N. Pe sara la mine. Ca N. care mai mult e o rugaciune naiva a fetei îndragostite. Tu esti si a mea Si de aceea ma rog. Pe N. Toate femeile dorm sub cap cu Visul Maicii Domnului. Maica Preacurata.152 MARCEL OLINESCU le fac femeile bine intentionate si nu vrajitoarele. ca mi-i drag Ca lumina ochilor Ca otava boilor. Si a nevestelor. În acest de~cântec. Iata un astfel de descântec: o tu. Si Ia. sa vie. se vede marele loc pe care îl ocupa Maica Domnului în inimile românilor de la sate. în contra duhurilor necurate si a tuturor ispitelor si pacatelor. Si desIa. N.

VI \ .VIA.TA OMULUI .

spunându-se vorbele urmatoare: Stai matrice. ce alcatuiesc culegerea de fata. care-si vedea neamul stingându-se.tineau foarte mult sa aiba copii si cât mai multi. Iesi de unde esti Din piept. tmea toate posturile. Matriciu prin spaima. . Matriciu prin foame. dadea liturghii. Din sele. nu suferisera înca influentele culturii orasenesti si straine . sa fie adica binecuvântata de Dumnezeu. Nu hui. De sub piept. Femeia care nu avea copii era [considerata] stearpa. de trei ori una dupa alta. Nu pocni.l. . Din inima. De sub inima. . se ruga fierbinte lui Dumnezeu. ori de vin.154 MARCEL OLINESCU NASTEREA Femeile . femeia care nu-si vedea casnicia binecuvântata. se descânta deasupra unui pahar de rachiu.vorbim de timpurile când aceste credinte.pâna a nu rasari Soarele. sau de bors din care n-a gustat înca nimeni. dar si de ce[a]lalta lume. Matriciu prin neodihna. Mai era credinta ca daca femeia tinea vinerea si nu lucra. carele si-a-ntors fata de la ea. Sf'anta Vinerea îi asculta rugaciunile. FARMECE Daca rugaciunile nu aveau pici un efect. Din brate. era vazuta rau si de barbat. Indeobste se crede ca cele bolnave de matrice nu pot avea copii si atunci merg la babele pricepute. Matriciu de 99 de soiuri. Din toate incheieturile Si· din toate ciolanele. acatiste si lumânari bisericilor sau dadea sa i se citeasca anumite rugaciun. RUGACIUNE Mai întâi. Matriciu de 99 [de] feluri. Prin oase nu te pomi! Matriciu prin sete. Femeia stearpa era vesnic cu frica în sân sa n-o lase barbatul si de aceea cauta în tot chipul sa ramâie însarcinata. Matriciu prin fierbinteala. Matriciu prin deochi. Si din mate.caci numai lunea se pot încheia toate începuturile lucrurilor . care le descânta în felul urmator: DESCÂNTEC În fiecare luni de dimineata. atunci femeile recUfgeau la farmece si descântece. care o banuia ca a gresit în fata lui Dumnezeu.

crapusnicul. ca va pati la fel. la uscat. Matriciu este o boala. usturoiul. Ca maica-sa când a nascut-o.. Amin! 155 Dupa aceea se da femeii sa bea de trei ori din rachiul acesta pe nemâncate.sa Tamâie curata Si luminata Ca Dumnezeu când a facut-o. Astfel. primul lucru pe care-l face e sa se":'ncinga imediat. Nici colaci lipiti în cuptor. Cu 99 de seceri te-oi Secera. se aseaza de obicei în oase sau în alte încheieturi si Împiedica conceperea. nici alune cu doi sâmburi.. Sa nu manânce fructe îngemanate. ca va avea gemeni. unde o lasa sa stea pâna se-mplinesc 12 liturghii si la fiecare data plateste câte o liturghie. Femeia însarcinata sa nu uite peste noapte camasa ei pe gard. Acolo.Cum arunc eu gunoiul acesta de iute.MITOLOGIE ROMÂNEASCA Ca tu. se pune în rachiu. Ca Soarele pe senin. ca sa fie amintita în decursul serviciului divin. femeia îsi cumpara o cordica de matasa rosie. încingându-se cu dânsa pe dedesubt.idisparea Si pe N. femeia gravida trebuie sa se pazeasca de a face unele treburi. N. însa. În tot timpul sarcinei. Din. ca: trandafirul alb.. Cu 99 de coase te-oi cosi.. trebuie sa spuna: . o poarta un anumit timp 9 zile sau 9 saptamâni. o duce la biserica si-o da palimarului sa o puie sub camasa mamei cele sfinte din altar. când da gunoiul afara. Din trup si din toate oasele. Usturoiul. Dupa asta îsi ia femeia cordica acasa si. BAUTURI Daca nici descântecul n-a fost cu leac. atunci se recurge la anumite bauturi. preparate din diferite flori sau buruieni. acestea se fierb în vin sau miere. 11 vecilor vecilor. Dupa ce s-a scaldat. în pace-i lasa. ruja. crapusnic si floare de romanita. Te-ai pomi. 9 fire în 1/2 litru de rachiu si se lasa 9 zile pe horn si apoi se bea în 9 zile consecutive. Si acolo te-oi aseza. asa de lunga ca sa se poata încinge cu dânsa. trup si din toate încheieturile Te-ai lua Si-n Marea Neagra te-oi mâna. Acolo-i sta. hameiul. asa sa si fac de lesne. dupa cum e obiceiul. . Ca argintul strecurat Cum e de Dumnezeu lasat. de nu-i iesi. liliacul alb. Acolo-i bea. PREVEDERI ÎNAINTE DE NASTERE Daca toate acestea ali avut efectul dorit si femeia a ramas însarcinata. Un alt mijloc este scalda în apa în care s-a fiert hamei. socotite ca daunatoare copilului si nasterii lui. romanita. ca se poate întâmpla ca o vecina pizmuitoare sai taie cu . care da femeii fierbinteli si roseli asa din senin. .

A refuza unei femei gravide sa guste din mâncarea pe care o vede. ca va naste copii gemeni. îndeobste cu aceea ce a poftit mama-sa. dupa ce ispraveste pânza de tesut. sa nu-si puie mâna pe corp sau pe fata. Sa nu treaca prin razboi. va avea un copil cu pete pe corp.· copilul se va naste cu buricul strâns pe dupa grumaz. ea este poftita sa guste din toate mâncarile sau bauturile. ca atunci copilul va iesi însemnat pe corp. POFTELE ÎNSARCINATEI Se stie ca femeia însarcinata e pofticioasa pentru mâncarile pe care le vede sau le viseaza. Copilul trebuie sa iasa cu ochi închisi si numai pe drum sa-i deschida. e considerat ca mare pacat. ori îi trage cioarecii. ca-i va fi copilul prostanac. ca va [capata)* copilul bubusoare rosii: focuri. . La fel când vede vreun foc mare. barbat sau femeie. atunci ea sa nu-si puie mâna pe obraz sau pe corp. punând mâna pe obraz sau pe corp. sau a trebuit sa-I priveasca fiind o ruda sau cunoscuta. ca sa nu lepede copilul. sa nu se uite la el. '. Daca femeia însarcinata. De aceea daca nevasta însarcinata se-ntâmpla sa vie la cineva în vremea prânzului. ca altfel copilul va avea limba legata. Si ce va vedea mai întâi. Copilul. daca din pofta femeia fura vreun fruct sau altceva de ale mâncarii.ed. iar daca surcelele sunt iesite din rindea. sau daca.). descalta pe barbatul ei sau pe altcineva de ai casei. Când întâlneste un mort. va avea atunci mâinile taiate. . fara voie l-a privit. Femeia care va culege surcele în poala. femeia nu va putea naste pâna nu va bea apa din opinca sau cizma aceluia. ca i se va întâmpla copilului acelasi lucru. SEMNELE DE PE CORP Daca femeia doreste ceva si nu i se poate da. CUNOASTEREA SEXULill COPILULUI Daca femeia vrea sa stie ce sex va avea copilul ei. trmite pe un copil al ei cu pânza afara. copilul se va naste cu parul cret.156 MARCEL OLINESCU un cutit umbra mânecilor ei proiectata pe pamânt. Sa nu manânce carne netaiata. * în text: "scapa" (n. sa nu se mire. de acel sex va fi si copilul. Daca cineva trece peste o femeie însarcinata. ori cocos ori gaina. calare pe fusteii razboiului. ca i se va prinde limba copilului. ca în acelasi loc va avea copilul ei semne rosii ca para focului. Tot asa. Sa nu sufle în foc. ce se va naste. când se odihneste la umbra sau toarce în prag. atunci. Sa nu manânce bors umplut în zi de sec. Sa nu manânce fasole pastai.

le piseaza apoi bine pe amândoua si. când e întrebata. orbi) ca va transmite copilului defectul. ci vad doi" ca sa nu capete copilul fata alba si palida de mort. toate apucaturile si toate însusirile. Sa nu se uite lung la oameni sluti sau pociti sau cu defecte oarecare (schiopi. . punându-Ie într-un paharel de rachiu. Dupa vreo trei minute sa se scoale si sa se aseze pe pragul vetrei si sa faca la fel. cei de acasa o afuma întâi cu bot de vulpe. sa puie sub perna Visul Maicii Domnului. sa-i dea tâta. pe pragul odaii si.MITOLOGIE ROMAA'EASCA 157 sa spuna imediat: "Nu vad unul. Sa nu-si înnoade pletele. Daca pune cineva toporul pe pragul pe care a stat o femeie însarcinata. ca îi va iesi copilul cu semne. Atotputemice. va face baiat. ciunti. tinându-l în poale. care ia degraba 8-9 sâmburi de pepene (castravete) si vreo doua ramurele de cimbru. ca Sf Maica Maria. sa ramâie curat si luminat. îndeparteaza de la fiul (fiica) mea N. ca roua în câmp. daca [o] poarta greu. Nici în mâta sa nu dea. apoi de aci pe pragul coridorului si sa se roage lui Dumnezeu: "Doamne Dumnezeule. Daca femeia poarta usor sarcina. cam pe la mijlocul liturghiei. ca steaua în cer. ca va naste copil mort. Iar daca. Daca e nevoie. Amin!" Se repeta de 3 ori în 3 duminici tinere. Dupa ce a baut. pentru ca îi va fi copilul câinos la suflet. atunci maica-sa se aseaza în prima duminica tânara (dupa luna noua) în timpul când oamenii sunt la biserica. cele nefiresti si neomenesti. se cheama repede moasa sau o baba priceputa. va naste fetita. pune vreo câteva coji de ceapa într-un hârb cu carbuni si o afuma cu fumul acela ustoriet ce iese din coji. ÎNDEPARTAREA SEMNELOR Daca copilul se naste cu un semn. ca aurul strecurat. iar daca nu-i trece. ca atunci va fi paros la trup. Daca vrea sa nasca usor. Care ai facut pe om dupa chipul si asemanarea Ta. ce l-a lasat. Sa nu treaca peste funie. In tot timpul acesta sa se gândeasca la lucrul de care s-a mirat mai mult si de la care banuieste ca i s-a tras semnul copilului. le da femeii sa bea. Tot asa va pati si femeia însarcinata careia îi va fi rusine sa spuie ca este. bautura si afumatul se repeta. N. ca va face copil peltic. cu cop}lul în brate. Sa nu dea cu piciorul în câine. Sa nu-si puie floare la brâu. va naste greu. obosita se va odihni pe un sac. Femeia însarcinata sa nu cunune. atunci va face fata. copilul va avea buza de iepure. ca îi va iesi copilul cu buricul legat pe dupa gât. Daca se odihneste pe o albie de spalat. ÎNDEPARTAREA DURERILOR Daca unei femei i se face rau înainte de vreme. Tot asa i se va întâmpla si aceleia care se va odihni pe treptele unei scari. .

pete rosii si îi vin din senin calduri sau friguri. Daca se simte mai bine. este socotit ca semn rau . Mai sunt si alte mijloace. Cristineasa. spunând: Avrarneasa. Iarba ciutei Si Mama Padurii. Am dat în capitolele destinate fiecarei din aceste duhuri arnanunte în privinta actiunilor lor nefaste si a felului cum ele pot fi facute nevatamatoare. Dupa . Asa sa se sparga faptul. . Asa. Trebuie sa umble cu el 3 zile. înva1uie pe femeia bolnava. . Asa sa se raspândeasca vrajile. în afara de pericolul în care pune viata mamei.158 PIERDEREA COPILULill MARCEL OLINESCU Tot ca sa nu piarda . se-ncalzeste o caramida si se toarna pe ea rachiu. Se spala icoana Maicii Domnului si apa de pe ea este data femeii s-o bea. Si lipitura Si zburatorul. Dupa asta se pune caldarea la fiert si se face din ierburile acelea o fiertura. Daca femeia bea apa aceasta. aripa Satanei. se uda putin si se leaga cu el peste burta.. Cum se raspândesc raspântiile. se ia o coasa. se desira. MUMA PADURII În genere se crede ca anumite duhuri necurate. care se toarna în apa de scaldat. ori bumbi de suman arsi sau caoda de paun arsa si pisata si apoi amestecata în rachiu. Sânge de 9 frati. cam "pe timpul când se sparge târguI". în asa fel încât apa sa se scurga într-un vas asezat sub vârful coasei. ZBURA TORUL. atunci moasa ia apa neînceputa si o toarna într-o caldare. Leustean Si odolean. sa ia tort [de cânepa] de învatatura. adica din acela din care fetele mici învata sa toarca.caci asta. Se toarna apa peste pânz<icoasei de trei ori. se deschide o fereastra si se asaza coasa asa ca vârful ei sa fie îndreptat înspre pamânt. facându-i bine. ori Muma Padurii vin de chinuie pe femeile însarcinate ca sa lepede. Ia apoi 9 feluri de plante si le pune în caldare. Aburii.se mai piseaza miez de nuca cu seminte de pepene. Si lipitura Si zburatorul. AVESTITA. Or. Dam aci numai un descântec contra Zburatorului. ridicându-se. îi trece. se toarce. Matraguna. Cum se sparge târguI. Iar femeia trebuie sa se scalde în aceasta apa. cum e Zburatorul si Avestita. DESCÂNTEC CONTRA ZBURATORULill De cum apar pe pielea bomavei însarcinate.

repetând versurile de mai sus. pe un· vatrai. Cu cutitul le-am taiat Si-napoi le-am întumat. de izdat si. Descântecul de peaza se face totdeauna marti. atât sa pesteasca si baiatul sau fata": Apa o bea de trei ori. în care s-a pus tamâie.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 159 ce s-a scaldat. sub care a asezat o strachina.. c-o oala noua în trei zile. care vine sa poceasca pe copiii nou nascuti si pe mamele lor. APROPIEREA NASTERII . când pocneste. Merge atunci în gradina. Descântatoarea ia o frânghie de breciri. întâlnita. cu care face semn pe breciri ca si cum le-ar taia. Pentru ca nasterea sa aiba loc în conditii normale. . însira apo! brecirele si pe toate le ocoleste cu carbuni aprinsi. Paza de seara." Se duce.. Paza Paza Paza Paza Paza Paza napratita. Paza de la miezul noptii. pe care o asterne lânga o buruiana numita sceva (stevie). îi pune iar pe pânza si pe fiecare pune câte un ban. si spune: . mai ales. de dezlegat urma. Ci tai Muma Codrului. mama femeii sau moasa o descânta de paza. Tai toate pezele. Paza venita. facându-si înainte cruce si apoi se uda cu ea pe pântece. moasa ia apa si o arunca la o raspântie.mie de breciri (bracinari) înspre partea încotro curge râul si zice: "Cât pesteste apa sub punte. In timpul acesta zice: "Cât pesteste (sta) apa pe streasina si cât pesteste apa în ciur. aruncând-o peste streasina~casei. cu Fata Paduriii. Ia apoi un cutit. Apoi ia apa într-o oala si. In jurul acestora. Paza am sprijinit. PEAZA Paza (peaza) este o insecta neagra si mare. femeia se duce la biserica si se marturiseste si se cumineca. zice la fel: "Cât pesteste oul pe jar . Când se apropie ceasul nasterii. în urma. Ia apoi un ou si-l pune pe foc si. cauta s-o prinda într-un ciur. Paza din varsatul zorilor. mânata. Face din faina 9 colacei pe degetul cel mic de la p:1ânadreapta. atât sa pesteasca si baiatul sau fata". zicând: . Paza de la amiaza. Mosu Cadrului. Toate napratiturile. cu Mosu Codrului. luând si o camasa de a bolnavei si putina faina de grâu si o bucata de pânza. cu Muma Codrului.. din care masoara 3 coti. la o punte c-o fi. si zice: Pe cot am cotit. Cu Fata Codrului.Nu tai brecirile.

Daca nu s-a atins nimeni de ei. de leac si osteneala. Nemaiumblate! Dar cele mai mari rele îi pot veni femeii însarcinate de la farmecele si vrajile facute de vreo alta femeie. Din inimioare Din jigârcioare. Daca nu i s-ar descânta. înseamna ca paza a venit. Cu 9 colaci de grâu. Nici glas de cocos. a mâncat si s-a saturat si va lasa pe femeie în pace. Necurate. De voinic taiata. Din crestet pâna-n degetele! Iesi din toate încheieturile Si sa apuci padurile. Crapi izdate. va naste usor si în ceas bun. femeia ar muri la sigur. Urâtu. Când colacii nu-s atinsi. Din picioare. MARCEL OLINESCU Cu o pânza de beteaga. se duce baba de cu vreme sa vada daca nu cumva s-a vestejit buruiana si daca a mâncat cineva din colaci. cum i se mai spune). în genere vreo vaduva sau vreo fata mai batrâna. care ar vrea sa-i ia locul pe lânga barbatul ei. Crapi izdate.160 Paza venita. dureri ascutite la inima sau chiar sub inima (la lingurica. Din fiere. care descânta. Paza napratita. . atunci e 'semn rau. adica miercurea dimineata. Izdatu. Sa n-o strânesti. Necurate. ce se manifesta prin slabiciuni. Dimineata. Iaca te cinstesc. Femeia. Dupa ce s-a ispravit descântecul. In codri muti Si surzi. atunci e semn bun si femeia. Unde nu-i aschie sarita. De saptezeci si sapte de ori Si sa fuga netrebnicu. Sa n-o pocesti! Toate acestea le lasa apoi acolo pâna dimineata. Necurate (tot asa pâna la 7 ori). iar cu brecirele se încinge. Sa se duca-n pietri muschiate. IZDATUL Dupa asta i se descânta femeii de izdat. din mâna Din vâni. Pânza si banii ramân în schimb descântatoarei. pentru care s-a facut descântecul. camasa se da spre îmbracare femeii. Ogarsâtu. Daca s-a mâncat. Daca s-a mâncat din colaci. atunci paza e f1amânda si va veni sa faca rau femeii si copilului. Izdatul este o boala de inima. Necurate De doua ori. Din cap. O data. Crapi izdate. îsi face mai întâi cruce de trei ori SI ZIce: Crapi izdate.

zicând: Cine o fi facut cu una.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 161 DESCÂNTEC DE "ÎNTORS URMA" De aceea baba moasa ia camasa femeii însarcinate si-i descânta de "întors urma". Vraji pe N. De-o fi mânat de strini. Si mai piparate. atunci se pune în genunchi si se roaga la Dumnezeu sa-i ajute. Cu asta se alunga duhurile cele rele. Baba' ia camasa. De-o fi din Hale. Visurile rele. se aprinde tamâie de la Pasti. Sa traga la furca. Si mai înfocate. banuindu-se ca vreo fata sau vadana a ursit-o sa moara. în timp ce moasa da cu piciorul de 3 ori în usa. . Mila sa-si întoarca. Toate mânaturi. afumându-se casa si femeia ce se roaga mereu Maicii Domnului. (si tot asa pâna la 9) Cu noua noi. i se descânta de ursita. i se da apa turnata peste icoana Maicii Domnului. De-i fi uns. Acum nu se mai departeaza de casa. Sa iasa la topor. Tot pentru asta se mai împlânta 2 topoare crucis în stâlpii acoperemântului. se întorc toate lucrurile cu gura-n jos. ' DESCÂNTEC DE URSITA Daca.. Descântatoarea ia degraba un topor. Cu 90 de boi. Leac sa sloboada. Îndarapt. Cine o fi facut cu doua. De la N. De vecini. Napoi sa se-ntoarca. Toate facaturi. nu naste înca. o întoarce încontinuu si pe fata si pe dos în timpul descântecului. Si mai mâniat. De-o fi de la Dumnezeu. De va fi fecior. NASTEREA GREA Daca femeia naste greu. Napoi sa se-ntoarca. Craciun sau Boboteaza. merge mai întâi în unghiul casei de catre icoane. spre rasarit si. Visurile grele. pentru ca: De va fi fata. Io-i întorc cu trei. Betesugurile. totusi. Iar când o cuprind durerile facerii. Când femeia se chinuie si nasttrea se anunta a fi grea... zice: . Si cu asta femeia crede ca a înlaturat orice primejdie pentru nasterea copilului asteptat. iar barbatul trage cu pusca peste casa. începe a pregati toate cele necesare. înapoi. Sa se-nt~arca Si mai înfocat. Toate unsuri. care dau târcoale casei si nu lasa pe femeie sa se usureze. o bota (bat). Io-i întorc cu doua. De-o fi pus. un topor. Lânga pat: o furca de tors. facând acolo cruce cu toporul.

ce-a ursit si dezleaga pe cea îngreunata. Si femeie de treaba. Ori nu-i om" de omenie? . Si voioasa. . Cu toporul acesta Capul ti-oi taia! Dupa asta. Si te-i amesteca. daca e baiat: URARE DE BAIAT Acest baiat. Nu te navali. Sanatoasa Si -nvatata. Nu te napasti.162 Ho! vaca rosa. . Si strecuratorile.care.dupa ceÎ-a taiat buricul. stingându-i-se carbuni. Si miritos Si voios Si dragastos Si sanatos Si-nvatat Si bog~t.Cine-i acesta? Ori vomicul? Întreaba moasa si apoi tot ea . Nu te apuca. . Si luata în seama! Sau: . de te:-i apuca. MARCEL OLINESCU Nu te apuca. Nu amesteca Copiii mei cu-[ai] acesteia. din toate puterile toporul în el si acolo îl lasa peste toata noaptea. Casa Si masa! Ca. Nu te naravi. moasa. e o ruda mai batrâna . Om de treaba Si luat în seama! URARE DE FATA Iar daca e fata [zice]: Aceasta copila Sa fie fruqloasa. Si bogata. Porosa! Ho! vaca neagra. zice.daca este .Cine-i acesta? Ori dascalul? . caci poate o fi deocheat-o cineva . Daca. Oalele. Tindeicele. Apoi merge la celelalte unghiuri si face la fel. Ce l-am ridicat Sa fie norocos. Poneagra. - . Copiii nu-mi saraci! Nu te amesteca. Tot atunci i se mai descânta de deochi. care scapa.si împlântit. Nu te asupri.Ba-i om de omenie.Dascalul .Vomicul. de obicei. Dragostoasa. Nu-ti amesteca Blidele si lingurile Si strachinele. împlânta toporul în unghiul casei.raspunde tot moasa .Ori îi om de omenie. In acest chip se crede ca a legat pe femeia dusmanca. însa. decurge în mod normal si copilul a venit pe lume. În urma se duce la mester-grinda .

voinic. dupa ce a fost închinat. Nu-i betiv. pe pamânt. câti îl vor auzi. Ca oamenii cei isteti. ~~ @~ Închinarea copilului la icoane . Care au fost mai de mult Din mosi Stramosi.te într-o camasa de ale lui tata-sau. moasa îl spala cu apa calduta. dar îndraznet. zicând cu toti laolalta.MITOLOGIE ROMÂNEASCA Om cu minte si de treaba Si de toti luati în seama. arunca o piatra sau altceva. Cu cei saraci îndurat. dar. zicând: .Asta în gura strigoiului" pentru ca sa astâmpere pofta vreunui strigoi. care ar fi din întâmplare pe acolo. Ca toti oamenii cei mari. toti cei care au fost de fata la nasterea copilului. Om frumos. rece. bogat. v AST AMP ARAREA STRIGOILOR Acum. ÎNCHINAREA < În numele Tatalui.Acesta sa fie la cap de masa si cuvântul lui luat în seama de toti. de regula. îl pune sub masa. îl înveles. In timpul acesta.. ~ Dupa asta îl înseamna cu semnul crucii. ~. Si rasstramosi. 163 LIPIREA DE MASA Apoi îl lipeste de masa si zice: . ca sa fie destept si otelit. al Fiului si al Sfântului Duh. Amin! ASEZAREA LA PAMÂNT. peste cap.

Cu limba o am spalat. Surzea. Sa nu se mire de N. Cu limba îl spalai. Din rarunchei. Sa ramâna curata. o descânta de deochi. ba uneori si peste scuipat.. face pe pamânt cruce si zice: . Napoi sa se-ntoarca. Se crape toate deocheturile. :. C-o stracatoare de cas ros. Cine-l vedea. Asa spal eu pe N. apoi îi sufla peste cap si zice: Nu suflai sufletii.164 MARCEL OLINESCU Moasa acum trece la mama copilului. Din ficatei. Asa sa sa aseze Toate durerile. Peptul sa-i plesneasca. Apoi. De miraturi.. Cine gusta . Cum o sa faca. Numai suflai deochietu. De ochi verzui. în nemijlocita apropiere a scuipatului. Toate miraturi.nep~ata" . careia îi da ajutorul necesar în asemenea cazuri. Si el striga asa: . udând-o cu limba pe frunte si scuipând pe jos. Buzele sa-i piscaneasca. Toate napratituri. [Ca] Maica Maria Cum a lasat-o. Cum aseaza pamântul Sub lume. Din merele obrazului. Hai la cas ~os! (de trei ori) Cine-l auzea. Din creierii capului. De. ca nu cumva cei care vor veni s-o vada s-o deoache pe ea sau pe copil. Lânga pat jos. sub tara. Ca ea pe mine rn-o îndemnat De cu suflet i-am suflat. De . Toate pocituri.face dupa ea de trei ori. Moasa îsi face· cruce si femeia . De-o fi deocheat(a) de fata mare Parul sa-i pice. Ochii sa-i împainjeneasca. fi deocheat(a) De ochi mâtosi. zice mai departe: Cum îsi linge oaia mielul Si vaca vitelul. C-o sarcina de drog. De ochi de 99 de feluri.crapa. Cu un cal schiop. Orbea. Sa se mire de Staticot. Sub orice cara. Tot deocheatul de la N. deocheturi. Cu barba-i cu tot. Si toate pocituri.care în asemenea cazuri e numita . Toate miraturi. Din zgârcelenasului. De ochi negri. Laptele sa-i porneasca. De o fi deocheat(a) de nevasta. Calca apoi scuipatul cu piciorul si continua: Sa se aseze toate deochituri. De toate deocheturi De toate miraturi. Din tot sângele ei.0. Apoi. Cum o sa petreaca. Si la pamânt îl lepadai. Sa se mire de ei.

Daca are vreun semn. zicând: . de fier . de boala si de nepricepere. dupa felul cum s-a nascut.privesc mai de-aproape copilul si-i prevestesc viitorul. Apoi i se leaga un fIT rosu la grumaz si pe care lehuza trebuie sa-I poarte pâna merge la biserica. se gândesc oare din ce j se trage. Sa masoare cerul de nalt. femeile . VllTORUL COPILULUI În acest timp. In locul canafului se pune de multe ori crengute de maces. atunci se crede ca va fi expus pericolelor de apa. Spre a se îndeparta aceste-pericole. . Daca are o vâna albastra pe frunte. SCHIMA CASEI Aceste cuvinte sunt îndreptate catre Scbllna casei. daca copilul s-a nascut cu caita în cap.si de piatra. Asa. atunci va fi norocos. Pamântul de lat. Tot contra deochiulu(se face un canaf rosu.rudele apropiate si moasa . mai ales pe gât. Daca vâna e rosie. . atunci e expus mortii prin foc.Ia si ne apara pe noi pe toti de foc si de apa. titaI si mama copilului se taie la degetul cel mare de la mâna stânga si lasa sa cada 3 picaturi de sânge sub leaganul copilului. pe care fiecare familie o venereaza. care se prinde Într-un cui deasupra usii. Acela sa mai poata deochea pe N.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 165 Descântarea lehuzei Cine s-o afla.

se vor preface în serpi veninosi. Samca. Sau sa se aprinda O lumina de ceara curata la homul vetrei. care o vor suge. trebuie sa se unneze anumite prevederi: Asa. pentru ca mamele lor au uitat de ei si n-au dat nimic de pomana pentru ei. copilul. dupa moarte vor fi puse ca talpa a iadului. e obiceiul sa se faca la Mosii Duminicii Mari. În text: "din" (n. fac oamenilor si. Ei pun în traista tot ce capata sau fura de la ceilalti copii. caci vrajitoarele si duhurile rele se pot strecura cu ajutorul lor în casa si [pot] sa poceasca copilul. care ies noaptea din morminte.în casa cu copilul.). atunci pune.). si vor fi agatate de limba.care sunt socotite ca animale vrajitoresti . LEPADAREA COPILULUI Interesante sunt. botez!" Copiii acestia nici nu sunt primiti sa fie îngropati laolalta cu ceilalti crestinati. cauta sa se scape de copil. mamele trebuie sa stropeasca acesti copii cu agheazma si sa-i înmormânteze la fel cu ceilalti. Ca sa nu-i lase' sa se schimbe în Moroi. Copilul nu trebuie lasat singur în casa.. care vor sa le ia tot ce aduna. ori se afuma cu o zdreanta de lâna arsa. de asemenea. în timpul noptii. Tot pentru odihna lor. Oala o umplu cu apa. pe pernita copilului. ca sa nu poata intra duhurile pe acolo. parastase pentru ei. ca sa nu se apropie lucrul slab de copil. un ac. o oala si un bat. ci într-un colt al cimitirului.lasate pisicile . Se mai crede ca fiecare copil pierdut are în cealalta lume o traista. mamelor lor neplaceri si pagube si. schimbându-l cu vreunul de-al lor. iar copiii pe care i-a lepadat. neaparat sa iasa afara din casa. o lumina pentru ca sa nu vie vreo strigoaica.166 MARCEL OLINESCU APARAREA CONTRA SPIRITELOR NECURATE Pâna ce copilul va fi botezat. de care duhurile cele rele ale noptii nu se ating. prin farmec. pe care le primesc de la mamele lor [de pomana. Moroii. sau orice instrument de fier. pâna la al saptelea an. . o spelca. caci duhurile rele atâta ar astepta si pe data l-ar schimba sau l-ar poci. nu trebuie . Când femeia trebuie. De asemenea. lelele si alte duhuri necurate· si sa-l fure.Cele care. Muma Padurii. iar cu batul se apara si fug de ceilalti copii. . în camera în care doarme copilul. care cauta sa lepede. si credintele în ceea ce priveste femeile. ' r * ** În text: "În" (n. vin si striga în miezul noptii: "botez. ed. tot [der* pomana capatata. MOROII Copiii omorâti sau morti nebotezati se schimba în Moroi. mai ales. ed. trebuie sa arda necontenit.

In albie sau în covata în care se scalda. Apoi îl masura în crucis. Busuicul înseamna ca pruncul va fi curat si iubit ca el. ca nu cumva duhurile noptii si. un ou. atunci în jurul covatei: condeie. una de pâne. Apoi sa fie rumen si frumos ca buj'orul. Sa-i fie dulce viata ca zaharul. lemnul Domnului. Dulce la vorba si placut la viers [sa fie] ca mierea. Dupa aceea sufla asupra scaIdatoarei în crucis si scuipa într-însa ca sa departeze spiritele necurate. sa se-ndrepte.Al din Balta". . ca si copilul sa aiba voce frumoasa. ca apa care c1ocoteste. Iar agheazma se pune ca sa nu se apropie duhurile rele de copil. pentru ca sa fi~ lung în grumaz si ca sa nu aiba gâlci. Dupa ce moasa l-a spalat. MASURAREA . Sa fie sanatos si întreg ca oul. asa de manoasa sa-i fie si viata. Se mai pun si alte obiecte. Apoi scoate copilul de cap afara. sa spurce apa. Banii de argint înseamna sa fie scump si nepatat ca argintul. carti. bani de argint. daca nu în apa. adica îi aduce piciorul drept pâna la cotul bratului stâng si genunchiul piciorului stâng pâna la cotul bratului drept. putin lapte dulce si oleaca de agheazma. fluiere sau instrumente mestesugaresti pentru ca pruncul sa fie învatat si sa se priceapa la mestesug. o bucatica de fagure de miere. Masurarea asta se face pentru aceea. se pune peste apa o ramura de busuioc de la Ziua Crucii.. ca daca copilul e sc1intit sau soldit. Apa trebuie adusa cu o oala noua si care suna bine. În unel~ parti se lasa chiar apa rece. Sa fie bun si cu de toate îndestulat ca pânea. ca sa nu fie turtit sau borcanos. îl trage putin de nas. . moasa tutuie din buze. Si precum s-a scaldat întâia oara în bani. ca sa se-ntareasca copilul. tot asa sa-I iubeasca si pe copil. Apa trebuie adusa înainte de apusul Soarelui si gupa rasaritul Soarelui. moasa si cu cei ai casei pregatesc cea dintâi scalda a copilului. Alb si curat la piele [sa fie] ca laptele. mai ales. ca sa nu fie copilul desfrânat si viata lui sa nu fie nelinistita.. o floare de bujor. Nu trebuie încalzita apa prea tare. curata si placuta. In timp ce [face aceasta]. alta de zahar. Toate au o anumita însemnatate. Precum iubesc oameni argintul.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 167 SCALDA TOAREA (CIUP A) Dupa ce i s-a dat toate îngrijirile mamei.

ca sa se usuce bine. o framânta cu scuipat si apoi îi face cu degetul un benghi în fumte. 3 fire de piper. ca sa capete gropite. pentru ca sa nu se deoache copilul (9 e socotit ca si 7 un numar magic cu influente binefacatoare . Apoi e în~sat. baiat sau fata. moasa face unele trebi. bate cu ciocanul dupa cum e copilul. ori una de a mamei. cicia! Apoi îl închina Ursitelor. coase sau toarce ori taie cu toporul. de dragoste: . Adica matura. cicia. care. Moasa ridica piciorul drept cu calcâiul întors îndarat în sus si ia cu degetul putina tina (glod).Dragul (draga) mamii. asa sa te iubeasca si lumea. Pentru asta trebuiesc: o fasa. DRAGOSTEA MAMII Dupa ce e înÎasat. . sa-ti fie drag a-I gati. . ca sa vada lumina. 3 de tamâie.scutece. moasa îl duce la fereastra. Sa fii norocos si frumos si ori ce vei prinde în mâna. 3 farâme de pâine si 3 bucatele din casa copilului. Tot pentru deochi i se pune un benghi în frunte.Uita-te Ia lume. scrie. mai multe pelinci (cârJ:?e). . adica în total 9 feluri. daca e fata. zicându-i: "Sa nu-ti fie de deochi!" si scuipa de 3 ori. 3 de cel de toamna.168 MARCEL OLINESCU ÎNF A TISAREA LUCRURILE TREBUINCIOASE Dupa asta copilul este pus pe o camasa de a tatei. INFLUENT AREA VIITORULUI Când mama spune acestea. daca e baiat. . se pune si chiar se coase 3 fire de usturoi. sarutându-1 pe frunte. care e un brâu lat de lâna sau bumbac. care sa-i influenteze viitorul. In fasa. obielas (pIapumioara). GROPITE În timpul acesta îi pune degetul pe barbie si în obraji. tulpanas. 3 de grâu de primavara. caita. 3 de sare. un branet (brâu). Numai acum i-l da mamei. i se pune copilului o funda rosie Ia caita (ceapta) si o bratara de lâna rosie Ia mâna dreapta. r CONTRA DEOCHEATULill Ca sa nu se deoache. zicându-i: . îi spune cuvinte dulci. cum te iubesc eu.

al meu noroc L-ai tipat cu ciupa-n foc. Nici nu trebuie aruncata spre rasarit. ci mai bine spre miazanoapte. Copilul. LUAREA CUSMEI În timp ce tatal ia rachiul. '-Il Luarea caciulii . ca atunci toata lumea are sa-i întoarca spatele. ca sa creasca si sa rodeasca întocmai ca acesti pomi. dupa ce e înfasat. Nici sa nu stinga lumina. caci: Maicuta. daca e baiat . . 1 se da un scaun sa sada. Nici sa nu se-ntoarca cu. Maicuta. copilul nu e lasat lânga mama-sa.spatele catre el. Apoi moasa îl aseaza sub masa. ~ . este atins de vatra si de usa. împotriva Soarelui. ARUNCAREA APEI Apa de la scaldatoare nu e bine sa se arunce oriunde. O ai tipat cu ciupa-n para.pentru ca copilul [sic!] sa fie frumos -. ca atunci toata viata copilul ei va fi la picioarele altora. Nici pe foc. ori la tulpina unui nuc. . iar moasa îi întinde un pahar de rachiu: Tinde mâna Ca ti-i vina. În unele parti. a mea ticneala. CHEMAREA TATALUI Numai acum e poftit si tatal copilului înauntru.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 169 URSITOARELE. moasa se repede si-i ia cusma din cap.si o pune în cui deasupra nepoatei (lehuzei). CREDINTELE SUPERSTITIOASE Mama îl aseaza acum lânga ea. mar sau par. adica dupa 3 zile. De aceea e mai bine s-o arunci pe flori . Mama nu trebuie sa-I aseze la picioarele ei. pentru ca e în ea apa sfmtita. ca vin duhurile rele si-l schimba. pâna nu vin ursitoarele.

Tot asa [e bine] sa nu se scalde în apa adusa din vreun iaz. De subsuori m-a luat Si-n apa ca m-a scaldat In apa de cea din iaz. Când copilul e baiat.170 MARCEL OLINESCU Asta înseamna ca are sa îngrijeasca de copil si de mama lui. Dupa nastere. Sau: Si m-ai scaldat cu apa de schin. bucuria e mai mica. DEZBROBODIREA FEMEILOR Daca copilul e fetita. L-amiaz cu-apa din Iaptoc Ca sa nu mai am noroc. îsi cauta de lucru. Daca e fata. mai departe. Cu apa de lunca Sa fii tot de duca. daca e fata. Ca s-o petrec în necaz. . Daca e fata. De sunt în lume tot strein. pentru ca îi va fi viata cu necaz. tatal face cinste si se-mbata. sau îi descinge brânetele si pâna nu-i da un dar. ca nu doarme copilul bine. atunci se bucura si "se bucura si râd si cheotorile casei". APA DIN IAZ La scaldare e bine ca sa nu se amestece apa din mai multe locuri. un dar în bani. Cusma n-o capata înapoi. în schimb moasa dezbrobodeste pe vreo femeie din casa. mama. streina. daca vine un barbat în casa unei lehuze. Ca sa petrec cu nacaz. nu i le da înapoi. chiund: "îti iau caciula ca-i fecior". atunci ia tulpanele de la femei strigând la fel: "îti iau tulpanul ca e fata". ba uneon e chiar suparare. pâna n-o rascumpara cu vreun dar de la moasa. Ori: Taci ca te-am scaldat. Cu apa de Prut Sa fii tot urât. Dupa asta un copil e trimIs sa dea de stire la neamuri si la cunoscuti bucuria parintilor. pentru rascumparare. Si: . Ca sa petrec tot strain. Daca pruncul e baiat. Mamea mea când m-a facut Bine ei nu i-a parut. tatal e lasat în pace. Si-n covata de arin. Oaspetii dau atunci. M -o scaldat în apa lina Ca sa fiu. RIDICAREA COPILULUI DE LA PAMÂNT Tatal ridica acum copilul de la pamânt si-l da mamei sale. Mi-a pus de grumaz margele Sa petrec zilele mele Tot cu nacaz si cu jele. Apusoara n-a fost buna Apusoara a fost de iaz. moasa îi ia si lui cusma (caciula) din cap si striga.

Dupa ce s-a înfasat. ARUNCAREA APEI DE SCALDA Apa de scalda se arunca înainte de apusul Soarelui. ca pruncul sa fie ales si cautat. mai degraba. Ori cu apa de pârâu Sa port pistoale la brâu. Ca m-o uns mama cu zara. -adevarat Cu ce apa m-ai scaldat. Ori cu apa de rantâna. ca sa nu plânga copilul. Nu se arunca pe garduri sau pe spini. copilul este uns cu unt sau cu unsoare de porc. ca sa fie gras sau la tulpina vreunui nuc. ca sa întareasca trupul. în apropierea cocinii. si boabe de gn. mama ia cu trei degete scuipat din gura si-l unge la ochi. minta creata. ci. Sa port sabia-ntr-o mâna? Ori cu apa de sub punte Sa fiu viteazul de munte? Dupa botez. Sa fiu placut la o tara. ca va fi copilul tot prin streini. Rodinele . pentru ca sa i se-nmoaie oasele si sa fie gras.\u. pentru ca e sfant. UNGEREA COPILULUI Copilul sa nu fie scaldat dupa apusul Soarelui. ca va plânge prin somn. ca sa fie mândru.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 171 Iar: Spune. Ca m-o uns mama cu unt Sa fiu tuturor placut. Grâul nu se pune înainte de botez. maica. Dupa scalda. în scaldatoare se mai pune romanita. îi face de trei ori cruce peste el si-l trage de nas ca sa-I paraseasca duhurile rele si sa se faca frumos.

NIci sa nu mearga afara din casa cu mâna goala. Adunarea rodinelor. le-a uitat. ca si copilul va ajunge om de nimica. sau Bine v-am gasit Într-un ceas bun cu noroc Si tot bine sa va fie. Scutecele se usuca pe o roata. ca va fi copilul cersetor. Dumnezeu sa te-ntareasca . Moasa. De-acum si pâna-n vecie! * În text: "ceteste" (n. caci poate spurca tot satul. Rodinele constau din mâncare. caci e rusine sa vii cu mâna goala la un nou nascut. atingându-o cu mâna. Femeia.172 SCUTECELE MARCEL OLINESCU Covata nu e bine de pus cu gura în jos. care a nascut. pentru ca sa nu curga urechile copilului. bautura. r RODINE.. Preotul stropeste cu agheazma casa si da si femeii sa bea.. vin neamurile si cunoscutii cu rodinile (Bucovina). plocon (Transilvania) cinste si cravai (Banat).. dupa apusul Soarelui.Dumnezeu sa te ridice! . ca se pârleste copilul. zice: . 'spurcata. ed:).. este cons'iderata' ca întmata. pâna nu i se [citesc rugaciunile de slobozenie. ca o pocesc duhurile.. pune rodinele lânga capul nepoatei. pânza. Atât femeia. Dupa scalda si mama se spala. stergare. Mama spune: "Cum e roata de iute si de agera asa sa fie si copilul meu de iute si de îndemânatec". ca va plânge copilul. sau la piciorul patului si. rachiu îndulcit si chiar bani. totusi. cât si moasa. care a nascut. Daca. Aceste rugaciuni curata pe femeia care a nascut si pe toti ai casei. Altfel intra duhurile rele în ele si pocesc copilul. PLOCOANE Dupa ce s-a slobozit casa si s-a însemnat copilul. mergerea în rodini se face de la nastere pâna la botez. sau pâna nu bea si se stropeste cu agheazma. ca moare copilul. cât si orisice femeie care a ajutat la nastere.. BLAGOSLOVIREA LEHUZEI Dupa ce a intrat oaspetele în casa. Dumnezeu sa-ti dea brate pline . Cârpele trebuiesc spalate în scalda copilului si sa nu fie uscate la Soare. nu poate parasi casa. Sa nu fie uitate afara pâna dupa apusul Soarelui. îmbracaminte pentru copil. n-are voie sa iasa 40 de zile din casa sau din curtea casei. poclon. prin rugaciuni facute de preot. sa le scuture la foc si sa le afume cu secarica. când o fi mare. Nici nu poate Întârzia pe afara în aceste zile. când vine cu ele în casa. Pelincele lui sa nu fie apoi întrebuintate ca otrepe sau obiele. SLOBOZIREA CASEI În ziua în care s-a nascut copilul e bine sa se faca si slobozirea casei. .

Vinderea copilului . Copilul care moare înainte de a i se da sân. însa. In cea dintâi duminica dupa nastere.9rept si istet si cuminte si nu pe bratul stâng. în care mai pune si un lant de fier. Femeia cu rodinele. pâna seara târziu. " ÎNCONJURAREA MORTll COPllLOR Daca unor parinti le mor mereu copiii. nu e bme sa bea mult. noroc si sanatate. scuipând de trei ori peste el si zicându-i: "Sa nu-i fie de deochi!" Moasa sau bunica cinsteste pe cei veniti cu rodinele. se face înger. ori la o . Si 5-0 cununati! 173 BLAGOSLOVIREA COPILULUI Apoi se-ntoarce spre copil si-i doreste ani multi. dându-le un pahar de rachiu si câte o gustare. De multe ori se aduna acolo mai multe femei si atunci se-ntind Ia vorba si Ia bautura. îl duce în drumul mare. ca sa fie . fericire. mama trebuie sa tie copilul în bratul drept. înainte de a bea. apoi varsa câteva picaturi pe pamânt. îl scoate pe fereastra afara. ALAPTAREA COPILULUI Când îi da sa suga. Nevasta. ca-si strica laptele. c-asa e bine. daca sunt mai înstariti. ca sa nu capete artag Ia plâns. moasa aseaza pe pruncul de curând nascut într-un leagan. ca se face stângaci.' care a nascut. Sa ajungeti 5-0 botezati. închina în sanatatea copilului. mama trebuie sa dea copilului tâta pe pragul usii.MITOLDGIE ROMÂNEASCA Dar cu ce va laudati? Cu fete ori cu feciori? Sa va traiasca odrasla Întru multi ani fericiti.

. ca si cum ar fi tare obosita.Bine.întreaba acum mama copilei. ed. ' .Atâta pot sa-ti dau pe dânsa si mai mult nu. careia îi mor mereu copiii.Ada banii-ncoace. nu are noroc la fete. nu alta."înselata Moartea.Nu mi-ti primi de mas. care. .N-aveti cUmva vreo copila? . luând copilul în brate.. ti-o vând bucuroasa. Acesta e vindecarea si schimbarea numelui copilului. Mama copilului ia banii si tot prin fereastra îi da copilul.dar nu avem noroc sa traiasca. ca-s straina si de departe si nu stiu încotro sa mai apuc s-apoi mai am si copila asta cu mine si nu sunt în stare sa mai merg mai departe cu ea. * În text: "atare" (n. . gaseste un copil cu alt nume. Cât mi-i da pe dânsa? . .Ba avem. ca eu. Femeia cea streina întinde acum pe fereastra un pui sau câtiva lei. Grozavu etc. de ce nu . Streina.174 MARCEL OLINESCU rascruce. Femeia aceea vine la fereastra si întreaba: .. cam mult. ce sa-ti spun. ca pe usa se scot numai mortii. îl lasa sa stea acolo. daTa. . Pascu.). pazindu-l sa nu dea [vreunr anlinal peste el. am noroc destul. înconjura casa cu dânsul si apoi intra pe usa înauntru. Numele obisnuite. ca e pacat.. Omul niciodata nu refuza si nici nu trebuie sa refuze.Ba te-om primi. . Femeia pune copila jos pe pat. Pruncul trebuie scos pe fereastra. Omul acela e obligat sa-I boteze. Ursu. Iata cum se face.Da'. mie. cauta o femeie care a avut multe fete si le-a crescut pe toate mari. zicând: . pe care vor sa-I scape. caci se crede ca schimbând nasul. unde.Vinde-ti-mi-o. raspunde cea din casa . care se dau prin vânzare sunt cele de animale: Lupu. . venind sa ia copilul. treci mai aproape. Copilul ramâne cu numele cel nou si cu asta se crede ca a fost . scapa copilul. Daca o femeie. caci doara e bujor de fata. . poftim. multumita Domnului.raspunde mama copilului -. pâna vine cineva (barbat sau femeie) de-l afla. VINDECAREA SI SCHIMBAREA NUMELUI COPILULUI Mai e si alt obicei de a înconjura sortii protivnici unei familii.Da cum se numeste mititica. caci acestea sunt în stare sa se ia la lupta chiar cu moartea. iar ea se aseaza pe o lavita. Femeia îi spune numele ce i l-a dat ea. .Cât ceri? . de pilda.

lunga si lata cât p~ate sa cuprinda pe nasa. De obicei cei care au cununat pe parinti. prepara urmatoarele obiecte: 1) Luminile de botez." Iar la întoarcere sPUIle:. fIe îndestulat toata viata si sa fIe cu noroc. moasa si cu cumetrii se duc la casa nepoatei.Daca nasul parintilor a murit. Numai în caz ca i-a ~urit unei familii mai multi copii înainte. Intre scutece. Daca crijma (fasa) data de nasa e prea lunga. moasa spune: . pentru ca cei din urma i-au dat viata. îi pune câteva firimituri de sare si pâine. In aceasta pânza se-nveleste copilul dupa botez si din ea se face apoi camasuici copilului.afara de m1llTIa. În timp ce-i citeste rugaciunile. stramatura. Mai întâi se cauta nasii. dupa ce s-au prins nasi. o caita (ceapta) pentru cap.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 175 BOTEZUL NASIT .Duc un pagân. ca va îmbatrâni repede si va fi tot bolnavicioasa." In timpul botezului.. îl tin cu rândul. mai strânsa decât între parinti si fIi. Daca sunt doi.. atunci copilul se va însura batrân. copilul este tinut de nas. dar cei dintâi îi salveaza sufletul. sa-i pofteasca pe viitorii nasi si sa hotarasca ziua botezului. Inainte de asta. Indeobste se ia numai un nas.de-i baiat într-o ~amasa de a lui tata-sau. îl tine mai întâi barbatul si numai pe urma femeia. Dupa ce si-a ales cumetrii. Îi mai duce scutece. Legatura de rudenie între nas si fin este foarte strânsa. ca sa aduc un crestin.. E o rudenie întru Hristos. brânete si alte lucruri pentru îmbracat. ca sa. Si cumetria e o rudenie apropiata. moasa a spalat copilul si l-a-mbracat . iar de va fI prea scurta. tatal pleaca. 'se iau mai multi nasi.opiilor. Cumetrii. care nu are voie sa asiste la botezul copilului ei . Daca e un barbat si o femeie. Sosind ziua botezului.Am dus un pagân si am adus un crestin. si care se cheama crijma ori fasa ori jolj. Mama nu e bine sa se-ncinga cu betele de la botezul copilului. bumbacel si panglici de matase. ori un stergar. sunt si nasii s. se va însura tânar. un sal. Când îl ia în brate. CUMETRIA Nasii se mai numesc si cumetrii parintilor. c-o stic1uta de rachiu sau vin.la biserica. iar de-i fata [cu o camasa] de a mamei. atunci copiii lui tin botezul. Ele se-mpodobesc cu diferite flori naturale sau de hârtie si din care nu poate lipsi busuiocul. Se mai leaga de aceste lumânari câtiva coti de cit ori de lâna. 2) O bucata de pânza alba. Moasa ia copilul si se duc' cu totii . moasa .

Creste-l usor si sanatos. Se aprind luminile. copilul începe sa tipe. Si sa va învredniciti. Si-ncrestinat Si-n lege l-am bagat. ca iese Diavolul din el. Cum se-nchina la icoane! . locul un-ma culc. moasa duce copilul. Ca si sfmtele icoane. Ca sa-I si cresteti. iar primeste pe toti cu paharelele pline de rachie. ÎNTOARCEREA DE LA BISERICA Când vin de la biserica. ca sa ajll!1ga om învatat. Dupa botez. . îl aseaza pe o perina. masa. Si-ncrestinat. cer. dupa ce este scos din apa. trasnet. Asa sa ajungeti. Tî-l darui Cu pâne si cu sare. Sa fii. îl pun în crijma si în asta este adus acasa. de obicei. cumatra. între pâine si sare. fmule. Asta e un semn. care-l pazeste de rele si de ispite si caruia trebuie sa se roage . ori cu o umpluta cu tuica. Cu darul sfintiei sale. mosica draga! Dumnezeu sa te auda!" si cinstesc cu ea. acasa si se pastreaza bine. Luminile de la botez se aduc. mama îi ploschita copilului.bine sa nu creasca Dumnezeu altul sa va daruiasca! Precum ati ajuns pre acesta De l-ati botezat. Sluguta lui Dumnezeu Fereste-mi sufletul meu Peste zi si peste noapte. Moasa cinsteste cu mama. pe masa. Copilul. tuspatru comuri de casa. fiecare copil capata un înger pazitor. Copiii care se boteaza în aceeasi apa se-nfratesc întru botez si nu se pot casatori. cruce-n pamânt.. care se spune cu asemenea ocazIe: Înger. De toti oamenii iubit. îngerasul meu. Ca sa-I si casatori~! . Când este cufundat în apa. Pân'la ceasul cel de moarte! Cruce-n Cruce-n Cruce-n Cruce-n Cruce-n casa." Parintii spun bucurosi: "Da. apoi cu nasii urându-Ie: Poftim. Toti sa se uite la tine Si sa se-nchine. Iata una din multele rugaciuni. pruncul acesta Pe care l-am botezat. cinstit. grindina. devenind crestin.176 MARCEL OLINESCU pune mâna copilului pe cartea preotului. . Si Sa-ti fie bratele pline Casa cu noroc si bine! Acesta. pentru ca sunt bune la vreo primejdie mare: boala. Doamne.

se face sau în aceeasi zi cu botezul. Se mai cinsteste numele nasei. . BOTEZUL COPILULill MURIBUND Voi mai adauga aci obiceiul. Atunci tatal copilului închina cel dintâi pahar de rachiu: . spunând: . [acestia] se asaza în lungul mesei. si despre care vom vorbi mai la vale. . atunci când nasul se leapada de Satana. moasa sau altcineva din casa îl stropeste cu apa si pronunta formula sacramentala a botezului. CUMATRIA Cumatria. pentru ca prin asta cei ce au asistat la botez sa poata oricând marturisi ca acel copil a fost botezat. . care încheie de obicei solemnitatea botezarii unui copil. Dar pâna si cel mai sarac om tine neaparat de cinstea obrazului sau. Când se aduc galustele sau sarmalele. De multe ori aceasta petrecere tine chiar doua si trei zile. sau la vreo câteva zile. a copilului si apoi se aduc bucatele.îi raspunde cumatrul . dupa tot ritualul cuvenit.Sa [d~a] Dumnezeu! ori: Sa te auda Dumnezeu. barbatii de o parte si femeile de alta. a parintilor. Apoi toata lumea închina si bea.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 177 Dupa asta urmeaza o masa sau cumetria.Bine v-am aflat sanatosi . MARTURll În unele parti mai e obiceiul ca. ÎNCHINAREA CATRE NASI Dupa ce s-a pregatit totul si au venit toti cei ce-au fost invitati.Nasule (ori cumatru1e) bine ai venit cu sanatate! . atunci când copilul nou nascut e aproape sa moara si nu i se poate face botezul. e o petrecere cu anumite datine. sa se împarta la cei prezenti bani sau iconite numite "marturii". dându-i numele de Ion sau Mana. . le pune într-o cofita si le asaza pe masa. ca. sa sarbatoreasca încumatrirea cu nasul si crestinarea copilului sau. care e mai mult decât o ospetie.Sa traiti si precum ati etjuns de l-ati crestinat. asa sa ajungeti si sa-I însurati. moasa aprinde luminile de botez.bine si noroc sa dea Dumnezeu peste tot locul-si mai ales noului finut.

daca e vara cu tot felul de flori si-l duce cu dânsa înaintea cumatrilor mari si-l închina: Buna vremea la dumnÎa-voastra. Ce te trage inima. Ce-i voi. Sa va vedeti de voiosi. Sa le priViti: Sa cinstiti. Sa va ospatati. înaintea dumilor-voastre Sa seada. Si sa va bucurati. MARCEL OLINESCU De bucurosi Si de fiumosi. Stralucite. ce ti-a placea! Fina aducând daruri nasilor . Dar mai cu de-alesea. luminoase. Poftim cumatra mare. Si sa va veseliti. Sa arda. PREZENTAREA COPILULUI Dupa asta. Dar mai ales la cumetrii istia mari. La dumneavoastra. Iata ca v-aduc lumini frumoase. Cinstiti meseni si gospodari. cumetri mari. De la nanas pocinog. Bine v-am gasit sanatosi Si voiosi. De la Dumnezeu noroc. ia moasa copilul de la nepoata. îl înfaseaza frumos si-l împodobeste. iata v-~duc un fiu al dumneavoastra. La ele sa catati. Cinstiti meseni si gospodari.178 CINSTIRILE Buna vremea la dumnia-voastra. Daruieste finului dumitaJe.

nasul nu uita sa-I ajute din când în când. Acestia sunt banii moasei.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 179 Cumatra mare raspunde: Multamim. De la Dumnezeu mai mult. Astfel. spune tare câti s-au adunat si multumeste tuturor. SCALDACIUNEA Îndatoririle nasului încep chiar din ziua botezului. fiecare mesean arunca un ban peste placinta. Moasa da copilul dimpreiJna cu banii mamei. mosica draga. . care se roaga sa mai ramâie si de lautari. Fiecare îl daruieste cu câte un dar banesc. se ospeteaza dupa obiceiul pamântului. nasa (cumatra mare) se-ntinde si ia peste masa copilul din bratele moasei. fara sa nu împartaseasca o bucurie si altora. Dupa ce spune aceste vorbe. îl saruta pe frunte. ATRIBUTELE NASULUI Rolul de nas are o mare însemnatate. fie c-o placinta. a doua sau a treia zi dupa botez. dupa asta. De voinic si sanatos. spunând: Poftim. intervine nasul cu autoritatea lui. Fiecare oaspete care pleaca e însotit de gazde. Daca finutul e mai sarac. Multamim ca l-ai adus Si-naintea mea l-ai pus. facuta din aluat. si-l da mai departe altei cumatre si tot asa copilul mege din brate în brate. . PETRECEREA Dupa asta se-ntinde petrecerea pâna târziu si chiar pâna a doua zi dimineata. Desigur sa-i mai faca un mic dar si. care. nasului. care nu lasa nici un prilej. care se prezinta.paharul plin. cumatrilor. Se cânta diferite cântece cu glume adresate nasei. de multe Qri. se spune pentru a arata halul de decadere: ca nici de nasu-sau nu mai asculta. Nasul îsi atribuie unele din raspunderi parintesti si. De la noi cam putinei. De istet si de frumos. asezând-o pe masa. care asteapta un bacsis. . neîncetându-se a se închina cu . Ia-n' sa-I vad câtu-i de mare. Când un copil ajunge rau de tot. adica nasii vin de scalda pe fin. CINSTIREA MOASEI Acum vine rândul moasei. finilor. se face scaldaciunea. cfu1d copilul a crescut mare [si] nu mai asculta de parinti. mosica draga. si apoi îl dau înapoi moasei. fie chiar numai cu un talger acoperit cu stergar si. prin mâncare si bautura. fie c-o pupaza. numarându-i.

ca semn de recunostinta. îi va arde casa. sa va fie de bine Si sa va-ndurati a pune. POMUL RAIULUI Cumatrii iau colacii si. Catra cinstita fata dumneavoastra. dar numai în zilele de luni.180 MARCEL OLINESCU Tot la câteva zile dupa botez. Dupa asta se sta la masa. Mergerea cu colacii se face chiar daca finul a murit. îndeobste lânga fereastra înspre soare. singur. de obicei. Ca dupa cum îs ei ostenitori. cumatrii mici duc la cumatrii mari în afara de colaci si un pomisor mic înpodobit cu felurite fructe. In cazul acesta. în schimb. joi sau sâmbata . o . Numai nasii tund parul finului. Nasul asterne pieptarul sau îmblanit la un loc potrivit. Dezveleste apoi doua fuioare de in sau cânepa. pe care le-a adus de acasa. dupa ce va creste mare si se va casatori. Cu colacei. Pomisorul acesta înseamna pomul raiului. de catre parintii lui. o oaie. îl asaza pe pieptar. afara de nasi mai sunt poftiti si vecinii si neamurile apropiate. Cumatra cea mica (mama copilului) tine atunci oratia urmatoare: Buna vremea. la un an sau chiar mai târziu. Frumusei! Colaceii îs cam mititei. promit un dar mai mare. In fundul covatelei. Ci sa fiti binevoitori. ori a doua zi de Pasti. pe care sta sufletul copilului si care astfel se-nchina si el nasilor. Ia copilul în brate si. dupa aluzia facuta în orate (o vitea. dându-i ceva cu ce sa se joace si sa stea linistit. Si de colaci primitori. Finul. Funicica vitelei. RETEZAREA MOTULUI alta atributie a nasului e taierea sau retezarea parului (taierea motului) care se face la jumatate de an. Asta se-ntâmpIa. Sa nu fiti banuitori. La aceasta ceremonie. duce. la zile mari. când e mai mare. când e mai mic. Da' se roaga. îi face si moasa o scalda nepoatei (nevestei care a nascut): DARUL FINULUI E regula ca si finul sa mearga la nas si sa-i duca un dar. cumetri dumniavoastra. ca nasii sunt cam batrâni si trebuie sa vada bine. copilului. Ca nu-i trebuie funicica. Da' de-o fi si-a cârlanica. cumatru mare! Iaca se-nchina finul dumitale.. îmbracat frumos si curat. la ziua onomastica a copilului. la Rusalii. Poftim. un colac sau chiar mai multi. ca daca ar tunde parintii. un calut) si dupa cum le da mâna. De-abia îi tin în mâna de grei. .

Tot asa se pastreaza si buricul. da seama de ce-i si la ce vei voi si dori ca sa-ti mearga mai bine. Când copilul a împlinit un an. apoi i se da putin sa bea din ea. asa cum i-a facut si preotul. Dupa. fine. Am mai spus ca femeia lehuza e socotita întinata pâna la Ll-O de zile de la nastere. pe care o cumpara si o aduce nasul si în care se pune apa si agheazrna. daca nasul n-a putut veni. este asezat pe o donita cu apa. ca sa-i mearga norocul. împreuna cu câteva buchete de flori. ca si viata copilului sa fie la fel. Un alt obicei în legatura cu aniversarea copilului este ruperea turtei. frumos gatita. Turta rupta se face bucati mici si [se da spre a fi] mâncata de' oaspeti. atunci copilul va fi destept si istet si priceput la toate. Sa ne spui ca sa stim si noi. Si precum si noi nu putem fara fereastra si fara Sffântul] Soare. tine parul acesta. atât ea cât si copilul. asa sa fii dumneata drag oamenilor. ca din apa. De va pune copilul mai întâi mâna pe flori. si cu el în brate. când. Inainte de a-l tunde. Cu o parte din apa aceasta se spala copilul. ca . i se pune copilului înainte o strachina. O persoana mai în vârsta. Dupa asta se ospateaza toti. Ea nu are voie C . ca fuioarele. asa sa nu poata nici oamenii cei de cinste si de omenie fara dumneata si precum ni-i noua draga lumina Soarelui. Dupa mai multi ani. în cap. asta se-lasa sa se duca copilul singur la tava. pentru ca numai asa va ajunge si copilul vârsta celor batrâni. ca atunci când se va speria sau va avea copilul vreun betesug.Poftim. sa aiba cu ce-l afuma. La ce animal se va gândi.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 181 Fuioarele înseamna ca parul copilului trebuie sa creasca tot asa de lungi. la acela va avea noroc în viata. iar de va pune mâna pe bani. atunci îi vor placea florile si va fi iubit ca ele. Daca-l poate dezlega. [il se arata parul si e întrebat de la ce anin1al provine. . când l-a botezat. mai pe urma.sa ne poti. Nasul le aseaza drept pe crestetul copilului asa ca sa atâme un capat pe ceafa si celalalt pe frunte. iar în apa s-a bagat o sticla cu vin si bani. anume pregatita. îi rupe atunci turta. dupa ce a fost retezat. zicând: . URAREA NASULill Dupa ce l-a retezat. care e aratat o data cu parul. Cândarunca apa. nasul ia copilul într-o mâna si în cealalta strachina si asa se duce sa arunce apa. se duce pentru întâia oara la biserica. Dupa asta îi reteaza parul în crucis. Apoi se scot banii din donita si se pun pe o tava. când' copilul a crescut binisor. strânge tot parul si-l da [mului în mâna. Mama copilului ia apoi parul si-l strânge într-un loc. va avea noroc la avere. Tunderea trebuie sa se faca într-o zi luminoasa. iar restul este aruncat la radacina unui pom verde.

dar numai noaptea. Cea de-a treia are. Intocmai ca vietile oamenilor. Indata ce se naste vreun copil. Se crede îndeobste ca Alexandru Machedon a luat niste apa vie de la izvorul din care se scalda regele Ioan. ce lucesc ca niste stele pe cer. de catre ursitoare.din palatul lor straluceste de bogatii. dupa ce copilul a fost botezat. Asa va fi si viata . Nu se stie bine daca ele au fost de când e lumea sau mai dincoace. La icoane se pun lumânari. atât cât îi va fi viata lui deJunga. De aceea în cele trei zile de la nasterea copilului. pâna vine preotul sa-i citeasca rugaciunile anumite 'pentru dezlegarea ei. ori pe fereastra ceva de mâncare. în fiecare zi. Cei carora li se urzeste viata ursitoarei din~acea zi. care bând-o si ramânând de atunci vesnic tinere. Acestea-s vietile oamenilor. dupa ce-i citeste si lui o scurta rugaciune. îl duce de-l. In alta zi ea se-mbraca ca un negustor. îl duce chiar în altar. ' Ursitoarele vin si se asaza în jurulleaganului si încep sa-i faca de ursita. Ele ne ursesc cât vom trai si ce vom face si ce fel de viata vom avea. Femeia asculta toate rugaciunile în genunchi. Intr-o zi e ca o domnita si camera ei . Si cu asta femeia poate merge oriunde si poate iesi când vrea. ce-o sa faca. Ursitoarele sunt niste zâne. Ea spune: copilul acesta are sa aiba viata mea din ziua cutare ~saudin ziua de azi. cu mii si milioane de cap. ci sta numai în tinda. care vin în cele trei zile dupa nasterea fiecarui copil si-i croiesc ursita. Apoi preotul ia copilul si. Soarta aceasta ne-o fac ursitoarele. de obicei numai apa. In fiecare clipa sute de candele se aprind si sute se stâng. Asta se face. adica asa cum îi va 'fi viata. cum va muri. Ele traiesc toate la un loc într-o casa frumoasa ca un palat. si urzesc viata copilului. fara nici un pericol din partea duhurilor rele. Ele îi spun câti ani va trai. de obicei. ele se duc la casa fiecarui copil. închina la icoane si. unde-i atinge capul de cele patru colturi ale mesei sfmte. Dupa asta. Dar acestia sunt putin. Acolo e o sala mare de tot. i se toama în candela untdelemn. pe masa. daca e baiat. pe soba. moasa are grija sa puna în fiecare seara. Ele coboara în casa prin hom si trebuie sa gaseasca pe masa mâncare pentru ele. când nu le vede nimeni. pâine si sare. se-mbraca altfel.dele. vor trai zile fericite si în' bogatii. iar noi ca niste orbi mergem pe drumul pe care ele ni l-au ursit. Dumnezeu le-a pus sa urseasca viata oamenilor.182 MARCEL OLINESCU sa intre în' biserica. Uneori si un pahar de vin. URSITOARELE Drumul nostru prin viata nu ni-l croim noi asa cum l-am vrea. Apa i-a fost furata de trei servitoare. ori ca un muncitor. cuvântul hotarâtor. Ursitoarea aceea. ci urmam o soarta~ care nee trasa înca de la nastere si de la care nu ne putem abate. desigur.

Cine le aude e sortit la o moarte naprasnica. iar cei . Ursitoarea. Ea toarc~ caierul vietii. se ospateaza repede. care întruchipeaza niste fiinte cu înfatisarea numelui ce-l poarta. ca ele traiesc numai din mâncarea de furat si apoi fug sa urseasca alt copil. în care nu se gasesc nici de unele. Soartea e cea' mijlocie. ori o ia moasa. Nimeni nu trebuie sa asculte ce spun ursitoarele. ce se nasc în ziua aceea vor munci din greu si-si vor câstiga pâinea din sudoarea fiuntii loi. Ursitoarele au nume diferite. zdrentuite. iar Moartea. ursesc fiecarui copil tot firul vietii. curma firul. Toti copiii. Acestia sunt cei mai multi. Iar alta data se îmbraca în haine rupte.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 183 Ursitoarele celor nascuti în ziua aceea. tine furca si fusul. ori o dau la trei copii nevinovati. a treia ursitoare. Mâncarea ramasa. Dupa ce: dar. punând capat vietii. Ele tin în mâinile lor soarta oamenilor. Fiecare om îsi are o soarta dupa zodia în care s-a nascut. ZODIILE Zodiile sunt niste stele. În alta zi se-mbraca cu haine taranesti. iar casa ei se preface într-un bordei sarac. care e cea mai mare din cele trei surori si care urseste viata celui nascut. Si tot asa nimeni nu poate schimba "soartea" ce i-a fost harazita de ursitoare. E ziua celor fara de noroc în viata si a caror avere pe acest pamânt e numai saracia.

Fecioara reprezinta pe Fecioara Maria.ta în stana. Toata viata. din care nu se vad decât coarnele. Gemenii sau Fratii nu sunt altii decât stramosii nostri Romul si Rem. In chilie nu se poate baga nimeni. cu ochiul ei de sânge si cu ghearele întinse. care a facut-o racul. Tapul sau Cornul Caprei. acoperita cu un covor frumos. Pestii sau Crapii sunt cei doi pesti cu care a nutrit Hristos cele cinci mii de oameni. Berbecul. dupa zodia în care s-a nascut. Berbecul. pe care Dumnezeu a înaltat-o la cer si a pus-o între stele ca o regina a cerului. . Balanta. Steaua Spicul prin albeata lucirii ei. pentru ca numai un corn se vede. a fost dus de catre om în calatoria lui la Dumnezeu si a ramas acolo de când cu lupa lui cu Diavolul. viitorul oamenilor. Ele sunt în numar de douasprezece. Fecioara. deci. SOARTEA Românii cred ca omul nu e stapân pe cararile lui. pot ghici soarta si. pe care Duinnezeu i-a' pus pe cer. ca sa se adevereasca vorbele sfmte: "precum în cer asa si pre pamânt". Taurul. ci îndeplineste pe acest pamânt vointa lui Dumnezeu. Cartea aceasta. care sta acolo de paza soartei poporului românesc. . Taurul sau Gonitoru a ramas tot de atunci. ca sa 'ne cunoastem obârsia. Varsatorul e ciobanul gospodarului. Balanta sau Cântarul reprezinta faptele oamenilor. arata inima curata a Fecioarei. In chilia aceasta este o masa sapa. asa cum i-au ursit-o ursitoarele. se gaseste într-o chilie de piatra la izvorul Iordanului. dupa câte luni sunt într-un an si se numesc: Pestii. a ramas asa cum a aruncat-o Diavolul ca sa tnspaimânte pe om. Rar sunt acei care le pot cunoaste pe toate. ci sunt numai duhuri curate. Calul e tovarasul omului pornit sa ceara îndurarea lui Dumnezeu. Racul.184 MARCEL OLINESCU care se pricep la vraji. Racul a fost pus acolo în amintirea faptei bune. pe când îl rastigneau pe Iisus Hristos. în care fiecare om îsi are scrisa lui. în care sunt scrise toate vietil~ oamenilor. Calul. Gemenii. iar pe dânsa sta cartea. e tapul ~mului ce s-a luptat cu Diavolul. când a aruncat cu cobilita în balaur. Arcasul. de ia nastere pâna la moarte. ca nu pot intra decât cei care n-au corp. dar aceia stiu multe si cele viitoare nu le sunt ascunse. Arcasul e un luptator roman si unii zic ca ar fi chiar Traian. care vroind sa se lupte cu nagodiile Diavolului si-a varsat vedrele cu lapte. furând pironul cel mare. i-e scrisa omului de ml\i înainte si el nu se poate abate cu nimic de la "ce i-a fost scris". Tapul si Varsatorul. Scorpia. Aceasta vointa este scrisa într-o carte anume. în lupta lor de pe câmpiile cerului. Scorpia.

In dimineata de Anul Nou. le arata ursita. lâna si un paharut. oglinda. iar daca e cojit. pâinea un om bun. la radacina unui soc.un vas cu apa. prin care fata cauta sa-si aduca pe cel ursit ei. o opinca. atunci fata se marita în anul acela. atunci ursitul va fi bogat. fetele toama plumb topit sau ceara într. pe rând. Mai ales flacaii si fetele sunt tare dornici sa-si cunoasca ursitul. lâna [-unul] flocos. atunci barbatul va fi sarac. inel. sare. Tot în seara de Anul Nou. pieptanul [-unul] certaret. pe care doreste fata sa-I aiba ca sot. pe aceea sau pe acela care îi e sortit sa-i fie sot de viata.euna. Daca parul cel legat este cu coaja pe el. unul cu numele fetei si altul cu al tânarului. o bucata de pânza si un leu.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 185 Oamenii. va fi negru la fata. ori "data" lor. inelul arata _ un ursit si bogat si frumos. Apoi vin cei de afara si. arzând. ca sa":'icunoasca. Cele mai multe vraji se fac în' noaptea Anului Nou. Daca [vaca] nu se scoala. Cu parul despletit trebuie sa duca un cutit. în palme. Alta: O femeie mai batrâna ia noua farfurii si le pune cu fundul în sus si sub ele se pun noua obiecte. slab si strâmb. în ulcica. Daca fetele vor sa stie când se vor marita. în timpul când femeia pune obiectele sub farfurie. daca gasesc carbunele. ridica farfuriile. paharul [-unul] betiv. în care fetele spera sa vada chipul celui drag. daca parul e noduros sau încovoiat . Marti noaptea fata îngroapa snurul cu care-si leaga chica. ia anumite forme. taie socul si zice: . Daca [vaca] se scoala imediat. un ban. însa. Acei ce ridica farfuriile nu stau în casa. numara parii din gardul ocolului. De aceea fac felurite vraji. Plumbul. care pretind ca pot descifra de departe scrisul oamenilor. Aceste obiecte sunt: pâine. atunci fata va lua în casatorie pe acel tânar. În preseara Anului Nou. Soartea se poate afla în bobi. ca a doua zi sa-I cunoasca. cu ochii legati. fata nu trebuie sa vorbeasca cu nimeni· si nici sa nu se uite înapoi. pieptan. zicând: la anul. fetele. atunci barbatul ei va fi avut.si barbatul va fi batrân. cu un ceas mai devreme. altfel nu. ori peste doi ani. daca parul este drept. în cafea. Asta se repeta de trei ori. Daca gasesc leul. fetele mari pun pe o vatra arsa doua fire de porc ursite. Tot asa. oglinda [. Când merge si vine. îll grajd si împing cu piciorul vaca culcata zicând: "în asta an". sunt tare curiosi sa cunoasca mai dinainte ce o sa li se întâmple si de aceea cauta prin toate mijloacele sa îsi afle scrisa. Sunt multe vrajitoare. Dam unele din ele. în ghioc etc. barbatul va fi tânar si voinic. Cu partea netaioasa a cutitului. se împt.. Daca firele de par. sarea unul sarac. iar la al noulea se opresc si-l leaga cu un fir de lâna rosie. atunci se duc tot în noaptea Anului Nou. Iata acum un descântec de "data". racindu-se. pâna se scoala vaca. carbune.un om] frumos si cochet. atunci o împinge din nou. Ce vor gasi sub farfurie.

mai luând cu ei si o femeie porec1ita "poc1eata". de-a puricele. el cauta s-o cunoasca mai bine. încâ1cita. luminioara. ca si la petrecerile de peste an. e buna de gura si care cunoaste dupa trasaturile fetei si dupa unghii. de-a "urându-se" si altele. Dupa ce aceste lucruri sunt aranjate. fiind însotit de tatal sau. La aceste jocuri iau parte numai feciorii cu fetele. ca la sarbatorile Pastilor. ori fruntas al satului. dar si pentru fixarea variatiilor acestei frumoase teme. câslegi) si foarte rar se-ntâmpla ca o nunta sa se faca vara. (în carnaval. Dam atât pentru pitorescul lor. iar baietii chiar înainte de a face armata. pâna se-ndragesc de-a binelea si se-nteleg sa se ia.Asculte-ve Dumnezeu si ' va deie si . Obiceiurile la nunta sunt cam aceleasi la toti românii. Apoi tine sfat cu batrânii lui împartasindu-le dorinta si acestia ramân cu grija sa afle ce zestre ar avea fata. aici. casatoria. Si tu. de alta. dar numai când aceste zile se stiu ca-s norocoase.186 Buna seara. una din partile Bihorului (dupa Eug. de-a câmpa. NUNTA Al doilea eveniment mare în viata sateanului român enunta. de regula. doua nunti. cât e de harnica fata. doar cu oarecari variatii. feciorii însuratei ochesc câte o fata. E obiceiul. de-a caputu. mai glumeste. Data sa-mi duci. Sosind la locul dorit. urmeaza petitul. care. mioara. Tu sa te duci. Fetele pâna la 18 ani. fac jocuri deosebite. de asemenea. cu care se "lovesc". în jurul bisericii. pe care o cred ei mai potrivita. Petirea se face duminica. In tot timpul ce urmeaza dupa asta. Nunta la Beius si Vascau. sau de vreo alta ruda. Dracule. poc1eata sare la vase ca sa . lunea ori joia. Petitul ori cerutul se face astfel: Tânarul care voieste sa se casato.. fetele cu feciorii sa se adune în cimitir si. . ca: de-a ulita. intra-n casa si zic: "Sa deie Dumnezeu noroc!" Si li se raspunde: . moara. Duminica Tomei. . Si un ban de desplatit. asa cum se spune [ca se potriveste] "sacul cu petecul". socrule. voua numai bme!" Vorbind de una.easca pleaca la parintii fetei. de-a bila. prieten.. Eu am venit. gradul. Românii Se casatoresc devreme. Rusalii etc. MARCEL OLINESCU Ca-ti dau opinca de-ncaltat Si pânza de-mbracat Si bâta de-mproptit. Nuntile se fac de obicei toamna si dupa sarbatorile Craciunului. La jocurile din sarbatori. Cintea) si alta din Basarabia (dupa Pan Halippa).

dealurile. când e catre amurg. pe care eu nu le stiu asa de bine". dar sa întrebam mai întâi de gazda noastra.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 187 bea apa. dragii mei si ai lui D[umne]zeu. Asa a vrut D[uII1Ile]zeu!Apoi sa fie într-un ceas bun si sa ne-mplinim vrerea lui".noroc în pasul ce-l face flacaul si apoi pleaca la casa fetei. fie în stirea lui. te slujesc eu. suntem osteniti. Si. Fata. aleg un graitor. astfel: mirele îsi strânge 20-30 de oameni si. pe yare îl numesc "zvornic" (în alte parti "diavol". ceata socrului mare (de partea baiatului) gasesc aici iar vreo 10-15 oameni în frunte cu socrul mic (de partea miresei). ori în Beius ori în vascau se da raspunsul. mai aleg un~cumatru nanas si dupa asta pleaca cu totii în cea mai mare liniste. cer de la Dumnezeu feric~ire. începe astfel: "Cinstiti adunati. dar poate sa afla vreunul care mi-ar putea sluji.cu totii cu rachiu. noi am venit cu treaba la dumneavoastra. ci pentru ca sa vada daca se gaseste apa. vaile. ca târguI ce s-a întâmplat înainte de asta cu câteva saptamâni (ori luni) îi place sau ba?" La aceasta. ca bunul Dumnezeu ne-a dat noua un prunc si vedem ca si d[umnea]voastra v-a dat o fetita. când se si 'fixeaza termenul (tiuluI) de credinta. nu pentru ca i-ar fi sete. zvornicul socrului mic. si izvoarele. daca va vrea si Dumnezeu. cum îi zareste venind. ca si noi vom fi cu fata si vom da valost (raspuns)". strigând: "Noroc sa dea D[umne]zeu!" Isi strâng mâna socrul mare si socrul mic. sa dati fetita voastra dupa pruncul nostru. In timp ce intra în casa. eu am cam îmbatrânit si nu pot umbla mult. La un moment dat. Daca li se raspunde ca de va fi de la Dumnezel} rânduit si ursit. nu alerg la placinte. am calatorit mult. LOGODNA Credintarea sau logodna se face în ziua hotarâta. o si zbugheste prin vecini. începe iar: "Acum. ca sa nu lasi calea cea cunoscuta si batuta. raspunde: "Cum sa nu ne placa oameni buni. apoi de sarmana palincuta. dupa ce zic cu totii Tatal Nostru cu capetele descoperite. nu fug de friptura. pentru cea necunoscuta si nebatuta. alduiasca-va alduitul D[umneJzeu. In unele parti se obisnuieste sa se spuie: "D-apoi ne vom mai vorbi cu neamurile si joi sa fiti în Bins (Beius) ori în Cod (Vascau) cu ficiorul. "guda"). Vorbirea fiind în toi. de când sunt n-am fugit . atunci totul e aranjat de minune. Inchina . Imediat se iveste un om din ceata socrului mic si zice: "De ma vei plati bine. caci noi va cunoastem si voi pe noi de-asemenea si stiti zicala batrânilor. Noi am dori. zvornicul din partea mirelui. unul dintre cei veniti spune: "D-apoi cinstiti oameni de omenie. caci stie locurile. de regula. ca vorba ceea: «paste iarba pe care o cunosti»" . însa. iar zvornicul socrului mare. caci stie ea de ce vin. Inainte de a pleca.

188

MARCEL OLINESCU

si n-am înconjurat-o; cred ca nici de acum nu voi· mai face, ce n-am facut. Pleaca si-mi porunceste numai!" Atunci zvomicul îi spune: ,,Ada-mi ca sa dau înaintea feciorului nost, partea de noroc" ce i-a fost rânduit de D[urnne]zeu (adica fata). "Deloc (imediat) ma rog, sa mai închinam o data, sa mai prind putina putere, ca am slabit de atâtea porunci". Datina e ca merge de vreo 2-3 ori afara si striga: "Mariuco (sau cum o mai cheama) vina ca te pofteste norocul ce ti l-a dat D[urnne]zeu! Vino de la sapa, de la secere, de la ciurgoi (izvor), ca e în casa ce ti-a rânduit bunul D[urnne]zeu!" Apoi iara intra în casa si zice; - Ei, frate, ne-am cam întârziat cu tocmeala, caci chiar acum s-a dus fetita noastra în sat dupa lapte, dar daca-mi pui ceva peste simbria de mai-nainte, eu ma duc sa o caut. - Du-te numai, ca atâta capeti cât ceri. Sluga iar se duce si peste putin intra facându-se ca de-abia rasufla, aducând de mâna o baba, care-i mai batrâna, si întreaba pe zvomic: "Ei, place-ti, jupâne?" Toti încep sa râda si striga: "Place-ne! Place-ne! ca si asta-i buna, ca nu poate musca, ca n-are dinti, ca e alba ca oaia si stie griji cotofoii (copiii)". Zvomicul zice: "Pentru voi e buna si asta, numai pentru fecior ada alta". Acest lucru se mai repeta si cu alta baba sau c-o copilita, facându-se mai multe glume si marind de fiecare data plata slugii, ca sa fie mai credincioasa (fireste cu câte o închinare din sticla). Dupa ce fata e îmbracata, e adusa înaintea zvomicului. Toti striga: ,,Asta e! Asta! Aveti grija de picioare!" E credinta ca daca mireasa va calca mai întâi pe mire pe picior, va trebui sa se supuna ei toata viata, iar daca mirele o calca, atunci ea va fi supusa lui. Deci, oamenii striga pentru a aduce aminte mirelui, sa o calce el mai întâi. Se aseaza cu toti la masa, fata stând de-a stânga mirelui. ~a dorinta cumatrului se pun pe masa doua marami, ori inelele. In marame sunt pusi bani, un inel, busuioc, tamâie, trei fire de grâu, în unele locuri si usturoi. Nanasul îi întreaba, daca cu voia lor libera se logodesc umil cu altul. În uriele parti se-ntreaba cam asa; "Ioane (ori cum îl cheama) îti place de Mariuca" si pe urma pe cellalt, la fel. Se raspunde: "Da". De multe ori fetele raspund asa de încet, ca de-abia le aude omul - caci asa sunt învatate de babele stiutoare, ca le sta bine. Apoi li se face cruce cu inelele si se schimba, iar dupa schimbarea credintelor, toti cei prezenti striga cât îi tine gura: "Noroc sa dea D[urnne]zeu!" si "Sa fie într-un ceas bun!" Toti se ridica în picioare, iar cumatrul începe rugaciunea Tatal Nostru si apoi se pregatesc de cina.

MITOLOGIE ROMÂNEASCA

189

Înaintea cinei se aduce mai întâi un vas de lemn numit "bosca" (bute cu doua funduri) plin cu vin (rachie) ars, pe care zvoricut' din partea socrului mare umb1ând sa-I dezlege, zice llrrnatoarea oratie: "Oastea lui socru mare, fiti buni si ascultati! Intâi cuvântul bun de la D[umne]zeu si mai pe urma de la socru mic, de la N. N., alduiasca-I D[umne]zeu". Iar socrul mic zice: "Mi-a dat D[umne ]zeu o fata si un fecior - si le spune numele. Eu si cuscrul meu nu am putut face logodna fiilor nostri, numai noi cu ciledurile (familiile) noastre, ci am fost siliti sa chemam si neamurile si prietenii nostri; dar eu vazând în casa mea pe cuscrul meu ca oastea d[omniei] sale, am cugetat sa-i cinstesc cu o bute de bautura buna, legata cu 12 cercurele de aur pe la gura:
Sfârsit sa nu aiba, Precum nu are cele izvoare Reci din munti întregi, Daca bautura va pare amara Vom baga-o în camara. De va va parea dulce, Va vom mai aduce. De va va parea rece, Mai bine va trece. De va va parea calda, O vom tipa În cada; Cine din ea va bea, Bucurie va avea, Si sa dea D[umne]zeu la toti!"

Apoi, iarasi, închina între ei. La cina le da varza umpluta (bot), zama de napi ori croampe (cartofi) cu carne. Cina tine câte doua ceasuri, asa ca toata credintarea (logodna) tine cam 5-6 ore, iar U?e?ri pâna la ziua. Când e timpul de plecare, se scoala zvomicul
SI ZIce:

, - Dragii mei, oastea mea! Faceti bine si ma ascultati, sa va asculte Dumnezeu la ceea ce va veti ruga si îti cere (dar nu atuncea când veti fi amarâti si veti zice: calca-ma, nevoia). Noi trebuie sa ne aducem aminte, de unde vine binele, blaga (binecuvântarea). Bine, dragii mei, ca noi am venit la casa cuscrului nost si fiind cam departe am venit peste vai si dealuri, prin strâmtori si razoare, printre spini si radacini, de buna seama am cam însetosat si flamânzit, dar si cuscrul nost stiind lucru acesta, ne-a cinstit, ne-a omenit cu:
Beutura si mâncare Multumiti-s orisicare; Bere, palinca si vin, Cumu-i data la strain; Cu zarna, curechi, aluat, Multumim cui ni le-a dat. Cu duhan (tutun) si cu sivori (tigari) Sa traiti voi mirisori, Hididisii (vioristii) trag la hori, Jucati, sariti, mai ticiori!

Întrerupând, spune mai departe vorbitorul:
Mâncati, Nu va certati; Beti, Si nu va-mbatati, Lingurile pe picior nu le bagati; Cântati, Nu zbierati! Glumiti; Nu va sfaditi; Râdeti, Nu plângeti; Jucati,

190
Cântati, _ De sfada nu gramadeati; Care aceste porunci le va calca, - Mai adaugându-va una:

MARCEL OLINESCU Nevasta altuia, Nu tucaOm fara de treaba Se va chema!

Ne-a fost destula bautura si mâncarea, trebuie sa ne ducem aminte, de unde vine binele si blaga, sa zicem: Tatal Nostru, începând noi graitul, daca nu-i de fata preotul sau dascalul. Dupa Tatal nostru, zvomicul socrului mare încredinteaza pe fata zvomicului socrului mic, zicându-i: «Cu tine fartate, nu ma pot strica, de aceea mai gusta din uiaga (sticla) asta». Si dupa ce îi da pe viitoarea mireasa în mâna, îi spune ca sa aiba gr{ja de ea si atunci când i-o va cere, sa i-o dea înapoi. Celalalt zvomic da fata parintilor, iar acestia doi se prind de mâna zicând unui altuia:"Sa ne ajute D[umne]zeu sa jucam si la nunta". Apoi graitorul socrului mare face semn oastei sale cu mâna, ori cu capul si toti sunt gata de plecare, strigând în gura mare: "Sa traiasca stapânii lor, cuscrii, dimpreuna cu graitorii". Apoi ies din casa, prinzându-si mâinile - nevestele se saruta si unul, cântând si horind cu surata sa, striga:
Horire-as, horile-mi vin, Da nu pot ca sunt strain; Horire-as, horile-mi plac, Da nu pot ca sunt sarac; Horile mele nu-s bune, Ca trag tot amaraciune.

Astfel, tot chiuind si horind, merg pâna la casa socrului mare, unde îi asteapta iarasi masa îmbelsugata. Aici iar joaca si se veselesc, de cele mai multe ori pâna dimineata, când se despart cu urarea de a se întâlni în pace si sanatosi la nunta.

CHEMATORll
Dupa trecerea credintarei, fata si baiatul îsi aleg câte 2 ficiori numiti chematori (filifei, vifeli), pe care, cu 3 zile înainte de nunta, îi cheama la casa lor (de-i nunta cu cinste), iar de-i filifei în urmatorul mod: iau un tov (bat) neted, împrejurul caruia înfasura sirinca cu care se încing nevestele, si de care mai leaga câteva cârpe (marame) de culori diferite si în care baba stiutoare a cusut tamâie, si grâu mândru (ca sa fie lucru curat). Cu tovelele astfel împodobite, filifeii merg la chemat. Dupa ei, de cele mai multe ori, se tin copiii si umbla din casa-n casa o data cu ei. Chematorii se aleg dintre cei mai chipesi, zvelti si întregi flacai ai satului. Isi pun pene (flori) la palarie si pe piept. ' , Intrând în casa, zic: "Sa deie bunul D[umne]zeu bine!". Sau: "Noroc bun sa deie D[umne]zeu!". Unul dintre chematori, care-i mai istet, spune: ,,Asa-i cuvântul lui D[umne]zeu, apoi a lui N. N. (care i-a trimes din partea feciorului sau fetei) ca i-a dat D[umne]zeu un pic de lucru mirelui, pe ziua de SfTânta]Duminica, dar asa va poftesc si pe D[umnea]voastra, ca pe alte neamuri, ca

MITOLOGIE ROMÂNEASCA

191

pe niste oameni de omenie, cu cinste si cu dragoste, nu la un prea mare terhechi, ci la un prânz de mâncare, la un pahar de bautura, la un joc, doua pâna la noua, de o fi chiar 10 numai sa le putem petrece, cu cinste cu omenie si cu dragoste!" Unii mai zic: ,,Prindeti caii si-i potcoviti si la noi veniti!" Iar altii spun:
Am venit, am ostenit, Cu solia ce-am primit, Sa va facem cunoscut, Lucrul cu bun început, Mirele (ori mireasa) ne-a poftit, Ca pentru el sa urmarim Pe dumneavoastra sa va poftim. La casa domniei sale, La un scaun de hodina. La un prânz de mâncare, La un pahar de bautura, La mai multa voie buna. Va rog, dar, sa va grijiti, Caii sa îi potcoviti, Trebile sa le gatiti, Poimâne la nunta sa veniti!

În cele mai multe locuri, filifeiul scoate ploscuta împanata cu prime (cordelute) si îmbie cu rachiu pe cei prezenti. Cine bea din plosca e sigur ca va lua parte la nunta. Acesti chematori trebuie sa colinde prin comuna, pe unde li s-a spus ca sa mearga, ba se duc si prin alte sate, la diferite rude ale stapânului lor. Dupa ce au terminat, tovele asa împodobite ramân pe grinda la stapânii lor, pâna-n ziua nuntii .. Nunta, de regula, se serbeaza duminica ori joia. In acea zi chematorii cheama din nou pe oaspeti. Când s-a adunat o parte mare din nuntasi, mirele însotit de cumetri pornesc în liniste si se duc pâna la casa miresei, unde-i asteapta, de regula, câtiva nuntasi. Nanasul rosteste câteva cuvinte familiei miresei, multmind parintilor pentru crestere si îl roaga sa le dea binecuvântarea, dupa care zic cu totii un Tatal Nostru. Apoi merg linistiti la biserica.
A

CUNUNIA Babele stiutoare, când o îmbraca, pun în sânu1 miresei, usturoi, un leu, busuioc si alte lucruri, ca sa fie cu noroc si sa aiba cel putin 10 copii. Dupa ce se cununa, mirii pun piciorul pe bitusa, sa fie cu noroc la oi. Cumatrul, ori filifeii duc lumânarile la biserica. Cum prind de veste ca merg la cununie, copiii, nevestele si fetele, fug de-a lungul ulitelor, sa ajunga la sf[ânta] biserica, sa fie de fata la cununie. Terminândl!,-se cununia, vin cu totii spre casa chiuind si cântând de bucurie. In curtea casei îi asteapta un fecior hauind si doua babe stiutoare. Una are în mâna un blid cu apa sfmtita si stropeste cu busuioc pe miri si pe nuntasi. Alta arunca grâu curat peste cei adunati, spunând ca asa sa traga binele la miret (miri) ca pasarile la grâul cel mândru. Dupa cununie, merg oaspetii acolo unde au fost poftiti, nu merg cu totii la mireasa. Jocul e acum slobod. Pâna acum n-a fost permis nimanui sa joace. Adunându-si mirele oastea în numar de 30-50 de oamem,

192

MARCEL OLlNESCU

pleaca cu totii la casa parinteasca a miresei, sub un steag, facut din mai multe cârpe multicolore, iar în vârful steagului sunt pusi mai multi tingalai (clopotei). Stegar nu poate fi decât numai un fecior neînsurat, iar ca plata are un colac. In plasa Beiusului, mireasa strânge mai multe cârpe, care, prin graitori, se împart oamenilor mai de frunte, zicând ca vor fi bune sa se stearga cu ele la coasa si totodata ca sa arate ca fata nu-i lenevoasa si stie sa tese si sa toarca. Steagrul merge tot huind si sarind în roata, dupa nuntasi. Pe lânga fiecare casa pe unde trec, îmbie pe oameni cu rachiu, dupa o veche datina si striga:
Pe delus cu siminic, Mere-o fata si-un voinic, Voinicul mere cântând, Fata mere tot plângând, Voinicul din grai graia De ce plângi, tu, fata mea? Ori locurile nu-ti plac, Ori de mine nu ti-i drag?

Câte un mos merge tinând de mâna o baba si cânta si el:
Batrânete, batrânete, Cum te-as da pe tinerete, Tineretile-s vioi, Batrânetile-s greoi.

Altul se aude cu glas jalnic:
Saraci cararile mele, Cum creste iarba pe ele.

La casa miresei nu-i lasa sa intre, ci li se pune o multime de întrebari, încâ1cite, la care trebuie sa raspunda. Aici sunt înca vreo 30-35 oaspeti, care formeaza oastea a II-a, a miresei. Acestia, cum aud ca vine oastea mirelui (oastea 1), se grabesc sa aseze masa, punând în cele 4 colturi câte o tipoaie (pâine mica), apoi închid usa. Oastea I-a, a mirelui, ajunsa la usa, bate si atunci zvomicul miresei iese în usa si o deschide numai atât ca sa poata vorbi cu zvomicul mirelui si apoi închina cu o sticla cu rachiu. Zvomicul miresei îi întreaba, ca dupa ce umbla si ce cauta. Ei spun ca sunt vânat<]risi ca au urmarit o caprioara pâna acolo unde i-au pierdut urma. Intrebati fiind ca unde le sunt armele, ei raspund ridicând sticlele cu vinars, care au la gurgoi busuioc si fitau (ata rosie). - D-apoi slobozenia de vânat unde-i? Atunci este aratat mirele. Apoi se roaga sa-i lase în casa, ca-i noapte si vreme rea, dar bautura ei au destula. Intrând în casa oastea I-a, cealalta se retrage facând loc primei. Zvomicul 1 da aldamasul zvomicului II si urmeaza ca si la credintare: se aduc mai întâi 'babe, se mareste srmbria slugii si ntimai într-un târziu se aduce mireasa. Dupa ce e adusa mireasa, începe adevarata bucurie si petrecere cu jocuri nebune sti si cu mare veselie.

MITOLOGIE ROMÂNEASCA

193

Mama cu neamurile sale, scotându-si fata din casa parinteasca, descânta:
Plânge fiica si suspina, Ca mergi în tara straina, Si te-or bate fara mila, Te-or mustra fara de vina, Ca ti-ai capatat o soacra, Ca si poama cea mai acra. Ca mila de la barbat, Ca umbra de par uscat Când gândesti ca te umbreste, Mai tare te dogoreste.

Unul zice:
De trei ori pe dupa masa, Sa scoatem floarea din casa Sa ramâna binele, Sa roiasca-albinele.
SI

Cântând astfel niste batrâni [sau] un ficior se arunca în joc chiuieste:
Câte fete [îs] la noi, Fa-le Doamne toate oi, Si pe mine pacurar, Sa le duc Ia Siria, Sa le vând ctlm le-oi putea, Si cu 3 zloti prechea.

Un vecin de-al sau striga si el:
Câte fete-s cu cercei, Toate-asteapta sa le iei; Iara câte-s cu margele, Toate-s dragutele mele.

Unul mai militaros striga:
Huhurezu pe perete, Si se tine-n cap la fete.

La chiuitura asta, fetele chichotesc si se uita unele la altele. Altul continua însa imediat:
Mere mâta-n jucutie, La fete dupa portie: Da' ele n-or saruta, Pâna nu s-or marita.

La care îi raspunde altul:
Câtu-i fata de micuta, Fura banii din ulcuta, Si se duce la duchian, Dupa pipa si duhan, Apoi merge pân-ga Cris. Pâna da de hididis.

Un mos batrân, de la masa, rupe cu chiuitura:
Câti feciori îs cu laibreu Nu platesc un lângatau. Iara câti îs cu cojoc, Nu platesc malai din foc. Iar ficiorii jucausi. Toti îs saraci si culdusi. Si io-s fecior jucaus, Si io-s sarac si culdus.

Feciorul nu se lasa mai pre jos si îi raspunde:
Mosul cu barba carunta, Dracul l-a adus la nunta. Caci nici joaca si nici cânta, Numai tace si manânca.

Dar nici mosul nu se lasa si-i zice:

194
Câtu-i mosu de batrân, Tot ar mânca mar din sân, Si din plosca ar bea vin.

MARCEL OLINESCU

Dupa asta le aduce supa. Graitorul zice:
Ia, dragii mei, luati zeama. Si sa va luati pe seama ...

Dupa ce s-a terminat toata mâncare a, zvomicul II aduce zvornicului 1 o pâine mica de 1/2 de kg., pusa într-un bat si care e înconjurata cu aschii de tufa, ori salca, având forma unei flori dezvoltate. Ea se numeste pasus. Când o da, zvomicul II îi spune sa se pazeasca, fiindca au mult de calatorit si se pot întâlni cu jandarmul ori alti dregatori, care vor crede ca au de-a face cu oameni rai si se vor închide, dar sa adeveriti ca ati fost la curtea noastra, araÎând pasusul acesta. Dupa predare, se scoala zvomicul 1 si începe o cântare numita-n plasele Vascaului si a Beiusului: ,,nevasteasca", iar pe apa Baitei, cântecul se numeste: "Lacati" si se cânta în forma de disputa si pe-ntrecute între oastea mirelui si oastea a II-a, a miresei: Oastea 1
Portarei, Haina si Ce aveti Haina si de poarta draguta, daina si iara daina, voi la noi? daina si iara daina. De ne zaboviti, Haina si daina si iara daina. În casa la masa: Haina si daina si iara daina.

Oastea II
Mire de la masa draga, Nu te lauda, înca cu atâta, mireleo, Ca te-ai întreba Ce sol mi-ai adus, mireleo, Sol întâiei sol?

Oastea 1
Portarei de poarta draguta, Mândru ne-ntrebati, Noi fiumos vom spune Ce sol am adus. Sol întâiei sol Pe sânt Domn din ceri!

Oastea II
Mire de la masa draga, Nu te lauda înca cu-atâta, Ca te-am întreba Ce sol ati avut! Sol, al doilea sol.

Oastea 1
Portarei de poarta Mândru ma-ntrebati, Frumos vom raspunde: Ce sol am avut

MITOLOGIE ROMÂNEASCA Sol al doilea sol Pe mirele mare, Nasul dumisale.

195

Ostea II
Mire de la masa draguta, Nu te lauda Înca cu-atâta, Ca te-oi întreba: Ce sol ai avut? Sol, al treilea sol?

Oastea 1
Portarei din poarta, Mândru ne-ntrebati, Noi fiumos vom spune Ce sol am avut? Pe Osem cel mare, Oastea dumisale.

În cântecul Lacatii în loc de "Oastea dumisale" se zice:
Ca voi sa stiti, Pe cuscri v-am trimes.

Oastea II
Mire de la masa draga, Nu te lauda, Înca cu-atâta, Ca te-am întreba: Ce glas îi mai mare La cap de priinavara?

Oastea 1
Portarei din poarta Mândru ne-ntrebati, Noi frumos ti-am spune Ce glas e mai mare În cap de primavara: Glasul mielului, A plugarului Si a zbeiului.

Oastea II
Mire de la masa draguta, Nu te lauda, înca cu atâta, Ca te-am întreba: Ce punte-i mai mare, Punte peste munte?

Oastea 1
Portarei de poarta draguta, Mândru ne-ntrebati, Noi fiumos vom spune, Ce punte-i mai mare, Punte peste munte. Punte cea mai mare, Punte peste munte: Negura de vara.

Oastea II
Mire de la masa draguta Nu te lauda, înca cu atâta, Ca te-am întreba Ce-i closca cu puii? Daca ni-i ghici Noi te-am slobozi.

Dar tot nu ti-om da N evastuta ta. Nu te lauda înca cu-atâta Ca nu te-om lasa. Noi vi l-am adus. Si de nu ne credeti Cautati si vedeti. De-aici nu-ti iesi. .196 Oastea 1 Portarei din poarta draguta. E grapa cu coltii. Sa fii sânatos. Oastea II Mire de la masa draguta Daca-i rându-asa Fie cum îi vrea. Securi de otel. Oastea II Mire de la masa draguta. . Lasati poarta jos. Pâna nu-ti aduce Hinteu (trasura) fermecat Cu spite pestrite. Mândru ne-ntrebati. Oastea 1 Portarei din poarta draguta. Mândru ne-ntrebati. Oastea II Mire de la masa draguta. Nu te lauda Înca cu-atâta. Padurea om taia. CÂNTECUL LACATII Mirele: Portarei. Noi frumos vom spune MARCEL OLINESCU Ce-i closca cu puii. portarei. Ca nu te-om lasa Pân'-te-om întreba: Cum ai cutezat De voi ati intrat În gradina noastra Si voi ati furat Cea mai mândra floare? Oastea 1 Portarei din poarta draguta. Si om prapadi De-aici vom iesi. Frunza de loboda Mireleo Calea tie-sloboda Ei daina si daina si iara daina. Noi frumos vom spune. Ca sorita-i a noastra Si poarta a voastra. Noi înca avem Topoare de sier (fier). Ei daina si daina si iara daina. Urmeaza o parte ca în Nevasteasca Portareii: si apoi zic: Mirel dragostos.

te-om lasa În E musuroiul Ca cu oastea iesi. E roua de toamna. vale. Podul ce casei. Pâna nu-i ghici. draguta. Pe pamânt sub soare? steagului. apa-i mai mare Si-i deasupra noastra: 197 Portareii: Mirele: . ni-i voia spune gazdei. bune mai deasa Ce munte-i mai mare cea mai deasa. La fiecare casa casa? Umbra cerului. Hrana Cu umbra-i cuvinte omului.Portareii: Mirele: raguta. Care-i cea mai groasa Peste deasupra toti muntii? noastra? Noi Aci Ce-i pe nu pe sub ti-o deal soare. MITOLOGIE ROMÂNEASCA Ca vârful noi numuntelui. vom' si-n da.

descuieti Ca nevasta oi nutri Cu pita de grâu curat. ficiori faleti. Pasari alungând. Înca nu te-om lasa Pâna ce tu nu ni-i grai: Nevasta cu ce-i hrani? Mirele: Portarei.eu am luat Ce mi-o însemnat Bunul Dum:lezeu Pentru traiul meu. S-apoi iar sa spun. Care nu le-ai luat Pe toate le-ai calcat. Portareii: Mirel de la masa draga. Portareii: Mirel de la masa draguta.. Toate vi le-om spune Cu cuvinte bune. Poarta deschideti. O urma mai mare Ca a plugului. Mirele: Portarei de poarta. Catre boi vorbind. Ci. De-aici nu-i scapa Pân' -te-om întreba: Cum de ai intrat În gradina mare Fara-nstiintare. Pe toti îi turteste. Iaca sa spun tare Pamântul nu are. Nici n-am cules. Si-nca tu ti-ai ales Floare pe ~les. Din gura strigând Cu zbicul pocnind.198 Cu nevasta ta (ori . Eu nu am intrat. Soareci nimereste. În gradina voastra Fara stirea voastra. Lasati poarta. Ce urrna-i mai mare Pe delutul mare? Mirele: Portarei semeti. Multe asteptati. Bine voi griji. 'Ca de stire-am dat În flori n-am ales. Pâna ce te-oi întreba: Vara unde-ai înserat Si ce lucru ai gatat? . Ca eu am raspuns La toate ce-ati zis. Cu vin rosu strecurat. Si-astea le-oi ghici. Ce glas îi mai mândru.mireasa ta"). Multe întrebati. Pânu nu-i raspunde Ce glasuri se-aude Când e primavara? MARCEL OLINESCU Pâna-i spune iara În aceasta seara. Portareii: Mirel de la masa draguta. Glas de plugarie. Nici cu asta nu-i scapa.

MITOLOGIE ROMÂNEASCA lama unde-i iernat mare? Ce Raza crac soarelui. ragi. puii. ca ca si acu noi macu. Portareii: Mirele: draga. Ele înca cer. îi mai mare: va trebui. Si om târgui 199 Portareii: draga. Portareii: Mirele: Mirele: . Taind droage late! Cojoace îmbumbate. Cârpe împanate. fi va îi joi raspunde: fi: ce lucru ai lucrat? Closca Si-om Ce Surorile împroasca împunge merge cu ei. mire. Cojoace-mpanate Raspunsul ce de va nu par. ni-i spune: Pâna nu mi-i mai ghici Târgui Palarii Picioare-ncaltate. la dealuri-nalte. draga. Ascutind Pe dealul pe "Craiasa" coasa.

Ne-ai raspuns la toate Astfel ca se poate. merg câtiva cu mireasa sa. sanatoasa Ca o para viermanoasa. Mândra vulpe-am prins. Vulpe cu margele Mândre spârgurele.200 Portareii: Mirel de la masa draga. maica. Ce-l pogor frumos Sa-I treci sanatos. Daca-i rându-asa. Noi le-om descuia. si mergând cu ea cânta: La vadul din sus. Daca-i rându-asa. Cum sunt la voinici. o-nvalmasca. Dragalas ficior. Mirele: Portarei din poarta draga. maica. De-aici nu-i iesi. Ploaie va ploua Lacatile va-nrnuia. Iar ea va merge Peste vai si punti. Ca ·de când ai venit. dupa ce nuntasii se aseaza. Nu va lase-n rau. Buna curs-am pus. Cum ea ti-a spalat. Ajunsi la casa mirelui. Dupa acest cântec. Tâtâni om taia Usi vom descuia. Dumnezeu e bun si da Ploaie din senin. Ca fetita se va îndeparta. Mândri spângurei. Portareii: Mirel frumusel. Tu vei ramâne. Mari paduri au rasarit MARCEL OLINESCU Si tu mi-ai intrat In cameri de lemn Cu zaruri de fier. Usile le-a despica Noi de-aicea vom scapa. Ca nu ti-a placut Cum ea ti-a tesut. Bunul Dumnezeu. Cu acesta se termina cântecul "Lacatii" si calea este libera. Apoi. Oastea mirelui începe atunci urmatoarea hora: Ramâi. Tatal miresei ia mireasa în brate si o trece peste pragurile de la usa casei si a culinei. Usa e colea S-apoi voi îti me. draguta. Altii mai zic: Ramâi. Pitdurea om taia Cu topoare mici. sanatoasa. Cum ea ti-a maturat. pe care o duce de mâna un cumatru sau o nemotenie. Lucrul acesta se face astfel: . li se iese în cale cu un ciubar de apa si· îi stropeste ca sa fie manosi (în unele locuri sunt stropiti cu apa sfmtita). oastea 1 pleaca cu mireasa. Maica draga noastra. Mândra cu cercei.

Portul cel fetesc E mai rusinos. apoi învaluie mireasa fU cârpa si pune deasupra cununa cu flori (cununa de mireasa). Oluri turuind Ca tu ti-i schimba Portul cel fetesc Cu cel nevastesc. Darul moasei . mustre. Dar cel nevestesc E mai portaret. merg sa adape mireasa. celalalt în cealalta si mirele despleteste cosita miresei. ' Mirele arunca o batista pe capul miresei. Rachita palita. Trecând pe la voi. Bine-i sta nevasta. . Învelita.Stii tu ce-ti spuneam Ieri. sub care este asezat un jug în care trag boii. însurat. Cât tine învelitul miresei. N. Iar când intra în casa. alaltaieri. Poale sforaind. iar o femeie îi face pupu (conciu). N. N. Se cânta apoi: ' O mustrase. Bine-ti sta împodobita Rachita cu creasta. dar pe la Beius marama e curat alba.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 201 Mirele cu mireasa merg în gradina sub un pom roditor. ea o da jos si aceasta se repeta de 3 ori. N. steagarulleagana un steag peste mire si mireasa. Dupa ce s-a terminat învelitul. Mergând la ciumi? Cizme tropotind. În plasa Beiusului mai zic unii s-asa: Ciung. ciungurat. unul se aseaza într-o parte a jugului. Bucium retezat Bine-i sta-nsurat. Portul cel fetesc ·Cu cel nevestesc. toti cei prezenti cânta: Rachita împupita. In partea' coului se-ntrebuinteaza o marama mare alba cu flori.

N. Acest colac se rupe de mire si mireasa. graitorui obisnuieste sa spuna: "Sa vedem cine-i cu credinta. gustând din toate blidele si îndemnând si pe ceilalti. da cu olul de un gard. precum si neamuri. dar mai cu seama un cumatru al meu. cu mireasa cu tot. care muscând de trei ori qin colac. o perina. dupa joc. sare dupa colac de-l prinde si fuge cu el înaintea lor acasa.care de obicei se face între 11-12 noaptea . un picior de porc. iar fiecare din meseni aduce câte ceva: un cearceaf. La acela ramâne partea mai mare din colac. chiuind si strigând diferite chiuituri: Asa joaca pe la noi Cu fetele de la voi. . la râul cel mai apropiat. îl aseaza pe o grinda. un 01 si un colac.urmeaza frumosul joc al miresei. sau o pasare curatata. le iese în cale un jucaus bun. . sa ia aceasta mare povara de pe capul miresei". nuntasii pleaca pe la casele lor. N'. Se dau bani de la 1-5-15-20-50-100 lei. Prinzând de veste ca vin corinteii. intrând cu ele astfel Î11 tinda. afara de betivi. Toti vor sa le ia. dupa cum îi lasa inima si punga si în schimbul acestora. iar colacul îl arunca în apa. Asa joaca-n tara noastra Cu fetele dumneavoastra. N. Dintre cei de fata. ceva aluat ori brânza. învârtesc mireasa de 4-5 ori.. închid usa si iar se începe cu întrebarile ca la casa socrului mic. pe toate astea mireasa le pune pe cap.Asa e cuvântul bun de la Dumnezeu si de la socru mare N. In unele locuri. ci a trebuit sa chem si vecinii. Ajungând aici.202 MARCEL OLINESCU care duce cu sine. se începe 'cina. Zvomicul II spune: . li s-au schimbat si numele. un stergar. o tuleste în casa.. Când sosesc corinteii mai aproape. si o fiica cu numele N. socrul mare trimite sol oastei socrului mic si îi pofteste la dânsul. Ne-a dat Dumnezeu un fiu cu numele N. nu lipseste nimeni. iar celelalte lucruri la locurile lor. deoarece si Iisus Hristos a avut un cumatru (pe SfJ:ântul] Ioan). unde se-nvârteste de 3 ori. tragând unul de o lature si cellalt de alta. Dupa ce se termina cina. N. care ramân pâna dimineata.. cu numele N. toata lumea. apoi le pune toate la locul lor. mireasa îsi face cruce cu colacul de 3 ori în apa. Eu nu am putut face casatoria fiului meu numai cu ciledui (familia). . Dupa aceasta se face cinstirea cumatrului mic: 20-100 lei. 2 colaci. care are mai multa credinta. dar se apropie mirele. A doua zi. Din acest colac trebuie sa manânce toti nuntasii. nici chiar cei batrâni. În urma. 3 coti de pânza si o sticla cu vinars. un colac. mireasa este adusa afara. dar schimbându-li-se portul. Acestia vin chiar si neinvitati. cu care ocazie nanasul trebuie sa manânce cu 2 linguri. Oastea aceasta se numeste: "Corintei". unul mai istet. Dupa aceasta. JOCUL MIRESEI De la acest joc.

pe care le-a adus fiecare oaspete. Sa ne ajunga Ia toti pe Ia gura. ce se pun la masa pe colaci). cu cinste si cu omenie. dar adesea pornografica .. iaca stiti ca Ioan al Florii. sunca. în chiuituri si . de ieri. voie buna. Inainte de a se face predarea. la fmul sau. muierea nu ne-a stiut unde suntem. Deie D[umne ]zeu Ia toti noroc. Zicând: de-l va afla flamând. urmeaza jocul nevestelor.' Mai aduse si o uiaga cu bautura. ci în casa... Si asa se anunta toate cinstele. am fi stat la cwnpana. Ca la cârciwna nu are obiceiul sa mearga. Care de noi nu a ramâne Pe din postul StIintei] Marie Sa ne fie Ia toti de veselie. Dupa ce s-a terminat cu cinstea. Apoi începe predarea. care a cugetat mult: "Oare unde poate sa fie sotul ei. ca oare te-oi chema oti ba7 Caci cu unele de acestea. dar totusi te-as fi chemat. Care de gum noastrn-i bun de mâncat. Dupa cina. care are mai multe pIese (feluri). Apoi mai puse pe un talger niste brânza. Mai întâi sa vedem Ce seceratoare buna a facut fina mea (aceasta aduna banii. dragii mei nuntasi. când nu are bani si credit nu are pe ferestre. Ascultati. seara. dar sotia lui credincioasa prinzând de veste ca unde se afla a venit sa-I rascwnpere: ' Cu doi colaci frumosi Din pielita lui Hristos. Acesta raspunde: "Sotul dumitale e în loc bun. ci tot chiuieste si zuieste dimpreuna cu noi. dar acwn au prins de veste femeile noastre ca suntem aici si au venit sa ne rascumpere. sa-I adape. multumind cwnatrului pentru cinste. si se pune sa faca 2 colaci mândri. Ar fi bine sa întreb pe vecinul meu". la masa. zuim si nimica nu platim! De acasa am venit. Fiecare femeie face 2 colaci frumosi si a doua zi. sa va asculte D[umne ]zeu. Sa umble Ia toti pe la gura. graitorul spune: . dar Dumnezeu a rânduit ca sa nu manânce acestea în vârful muntelui. câmati. . ca nici Hristos n-a tipat (aruncat) cinstea. N." Astfel se cinsteste socrul mare. care tine Pâna dimineata .. Primeste gazda-n brate . ca de doua zile nu l-a mai vazut. N. Cu un hârdau de bautura. chematorii si oaspetii primesc de la ~aitor colaci." Dar socrul mare zice: "Dragul meu cwnetre! Sa fi stiut ca d[umnea]ta te-i osteni cu acestea.. De-l va afla setos. frumosi ca pielita lui Hristos. omul si în vârful muntelui ar trai.Ascultati. nu s-a dus acasa. urmeaza cina. cu ce le-a dat D[umne]zeu.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 203 Cumatrul meu a avut si el acasa o sotie. ca de 3 zile tot chiuim." Anuntarea lor e glwneata. de alaltaieri. spate de porc. Mai facu niste aluat.. sa-I sature. rachiu cu miere ori vin.

Mama-i baba stiutoare. tu bolunda. soacra mare. .204 MARCEL OLINESCU Un fecior zice: Nevasta-nvalita roata Toata ziua umbla bata. Hiba-i ca nu 'vrea mama. spre a-l întrece: Veti fi barbati blestemati. Sa te-arunce de cuptor. Altul: Tu muiere. striga: Uiu. mireasa. Venind rândul pe un batrân sa joace. Bun ar fi pus ciuha-n grâu. Nu te du-n crâsma f1amânda! Dupa aceea si te culca. Luând apoi altul mireasa. Soacra mare-i lucratoare. Când îi fi mai suparata. Ca-i negru ca si-un taciune. Mireasa doarme-n picioare. Ea zice ca e beteaga. Un betiv: Toata ziua bea la crâsma. Si-i iese parul prin cusma. Hâda tare n-as lua. Pasari pe grâu nu s-or pune. continua: Hopa. Nici un dinte-n gura n-are. jucând mireasa. tupa. Câteodata catre vatra. Unul ne-nsurat: Însura-m-as. Ca-i bâta pe grinda-n casa. Cât îs spatele de lungi. Altul. Daca barbatul o-ntreaba. Iara mie ce sa-mi fii? Ce a fost mama tatii! Altul: Nevasta.m-as însura. iu! ca bine-i pare. barbatul tau. C-o adusei la soacra mare. Un fecior învârtind o fata: Hop. zice: Nu te supara. Nu te supara asa tare. Ca-ti aducem ajutor. Nu-i treba pieptanatoare. Cioplita în patru dungi. Du-te-acasa de manânca! Unul. însura. De nu beti si nu mâncati! Altii: Mândra mea de mândrâ tare. lelita lelisoara. Mândra tare nu-mi place Ca prea multi draguti îsi face Însura . Fire-ai mamii norisoara.

Mirele. ed. In acelasi timp umbla pe ulita "chileguta" cu sania. A doua zi.i scot pe oameni în ulita. Nunta (ospatul) tine îndeobste 3-4 zile.. altii în haine femeiesti si culeg clisa. dar cam "de-a lumii". sta cu "clopul" (palarie) în cap. . iaca pentru ce. iar mireasa. 3.Dupa apa.) A treia zi.. . In tot timpul ei joaca un joc numit Visai.. flacaul staruie pe lânga un neam. dimineata. oua. dar în stare si onorat si-l alege de "staroste". cântând diferite apropouri glumete si uneori ctriar porcoase la adresa gazdelor sau oamenilor pe lânga care trec. ori nas. ori pe lânga. se duc câtiva din casa în casa si. a cutarui om si am socotit ca ar fi potrivit cu copila A 1. vorba sateanului: Cu nevasta cea frumoasa. smântâna. (In unele parti . Nu-i mânca jintita groasa. 2.Cumetre. Ca se-apuca de jucate. unde e legata de obloane. Ne-au picat un flacau din cutare sat. iau niste tocuri de perina cu pene de gâsca. pentru ca au fugit de la nunta. ba la casele mai bogate si o saptamâna. Acesti[a] fac fel de fel de glume si de caraghioslâcuri. eu am venit. Altul în batjocura adauga: Alba-i rochia de sopon GaIbena-i nana de somn. El pofteste . În text: "de" (n. iar vara cu toba.). va ramâne vaduva. ed. brânza etc. [dupa]l nunta.A din care apuca cu mâna si arunca peste capetele celorlalti corintei. Si uita de vaci cu lapte. De va merge numai cu unul. în unele sate.). e dusa numaidecât dupa cununie la grajd. adica cei îmbracati în haine femeiesti si mascati. În text: "dam" (n. vorbesc cam asa: . unii îmbracati în zdrente negre.moghânghetii".). Este datina de se dau daruri si socrului mic. Atunci 2 oameni lovesc cu tovele . în tot timpul nuntii. mirii merg la [nas]2 de-l petrec si-i dau daruri. jucând cu o nevasta frumoasa. ca sa fie norocoasa la vite. daca acesta nu locuieste prea departe . În text: "cumatru" (n.pe un alt satean onorat din satul miresei si împreuna cu dânsul merge la casa parintilor ei si dupa salutari si vorbiri pe departe. îi asaza pe un scaun numit "deres" si unul porunceste câte tove sa le dea. Dupa ce tinerii s-au înteles si parintii s-au învoit. trebuie sa mearga întotdeauna cu doua vase.bine-nteles în gluma strigând: "Vai tulai Doamne!" Apoi strengaresc prin sat.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 205 Unul. Acum [prezentam]3 o nunta din Basarabia. ed. un cunoscut.

. De acest lucru are grija mirele si conacarii lui (saferii). dar daca drumul e de doua-trei zile. tocmesc tiganii lautari etc. ca sa se gateasca. cânta cântece moldovenesti si nationale.. se pornesc calari la mireasa. In urma cortegiului. cumetre. pe una parintii pun o naframa si-un inel. ca ti-e copila de dat. de bine. Masa aceasta se lungeste pâna dupa miezul noptii. Pe urma. Da' flacaul acela e om bun si cuminte si fecior de gospodar bun. îi pun pe cap un colac. dupa ce mireasa saruta la toti mâna.206 MARCEL OLINESCU dumitale. Dupa acea zi. si vina si daca s-ar placea unul altuia. Apoi conacarii miresei înconjoara pe mire si-l întovarasesc ca o suita pâna la casa miresei.ia inelul si naframa' si astfel se face logodna. chiar si "domnului mire".de obicei sâmbata si daca mireasa e din alt sat. în care se va vorbi despre nunta. cu cât mirele e mai bogat si are mai multi prieteni. Dupa aceea tatal îsi cheama fiica si-i zice: "Du-te si ia-ti ce-ti trebuie". . se pun la mâncare si bautura. masa se lungeste.. purtarile lui si tot ce-l priveste. joi sau vineri :. atunci trimit înainte calareti la satul cel mai aproape ca sa aiba grija de gazde pentru noapte. merg în trasuri si carute neamurile lui. în fruntea ~aruia merge tantos mirele. Acesta trebuie sa-i stiriceasca starea mirelui. In timpul ospatarii se acopere deosebit o masa. daca îi e drag mire'1e. Când se apropie de mire. nu se mai poate strica nunta. Apoi vorbesc de zestrea miresei si datoria smrostelui din partea mirelui este sa scoata cât poate mai mult. C-o zi înaintea nuntii . într-un cortegiu cUA atât mai lung. în timp se afara împuscAadin pistoale. numai mireasa si parintii ei. hotarasc o zi. Atunci amândoua partile se duc la târg. Cortegiul face uneori popasuri pentru hodina. parintii fetei dau voie mirelui sa vie la dânsii dimpreuna cu smrostii din amândoua partile. pun masa. gazde pentru nuntasi. Dupa asta. iar pe cealalta pune mirele parale. conacarii miresei dupa anumite urari. Apropiindu-se de satul miresei. noi om vorbi". cumetre. Tatal miresei raspunde: "Poftim. Intr-o trasura din mijloc sed tiganii muzicanti si tot drumul pâna Ia satul miresei. Mireasa. Având de gând sa-si marite fata. Pe tineri îi recomanda oficial unul altuia si-i blagoslovesc cu "icoana". conacarii mirelui dimpreuna cu cei ai miresei se-ntorc la alaiul mirelui. sa dea de stire ca cortegiul nuntii e lânga sat. Dupa urarile.mirele pofteste la dânSul toata tinerimea satului si neamurile si. Pe conacari îi primeste în pragul casei. La locurile de popas fac zacusca ori chiar masa mare. luând blagoslovenie de la parinti. unde cumpara tot ce le trebuie la nunta. care pe urma se împarte cu sfada si zgomot de catre tovarasii mirelui. sa venim sa vorbim. mirele trimite înainte doi conacari. pe care pun doua farfurii. Acea zi se numeste ziua de raspundere. Dupa aceea. iar pe urma trag câte o hora. Când Se despart. parintele ei alege si el un smroste. iar flacaii se-ntorc calari. Si daca socotesti. Tatal miresei are grija sa pregateasca pe la megiesi.

De când el s-a ridicat. b-i urma de juna (zâna). Iar al nostru împarat. Buna vi-i viata? Dar mila Domnului si-a-mparatului? Multumim lui Dumnezeu Ca nici noua nu ni-i rau. De ce umblam. S-o ia din gradina "domneasca S-o duca în gradina împarateasca. iar mirele cu doi conacari de-ai lui merg la mireasa. Multa oaste a adunat S-a purces cu oastea la vânat. Noi suntem soli de solie De la preacinstita împaratie Din pofta domneasca. hora frumoasa. Ci ni-i de schimbat. Vazând o stea ca ni se lasa Ne-am abatut si noi la ceasta casa. Pe când mirele se apropie de mireasa. Acolo s-o rasadeasca. Boieri dumilor voastre. Ca i-am facut slujba cu adevarat. Când ne[-o] vede[a]. Unul pe altul sa nu ne-nseIam. Si lauda nanasilor. Cu o mâna sa dam. Ca nimeni cuvântul sa nu-l clinteasca. Pe capetele celor 3 cai. unul din conacari. Ca sa fie cinstit parintilor. De frânele cailor legate. Dar al nostru împarat. Pre acesti voinici doi. Preste osti au cautat. Naframiti înfirate. buna ziua. Si s-au sfatuit cu sfetnicii batrâni Si cu feciori de oameni buni. Noi înapoi când ne-om întuma. Unde locuiesc toate fiarele. Rod pe pamânt sa înmulteasca. Cu miere înduIcit. Avem sa va dam colac zaharuit. ce stau în rând cu calaretii. [s_a]l tine bine încredintat. Nu ni-i de dat. Pe aci c-au mai umblat. care-l Întâmpina înconjurata de neamuri. ea pune o pânz~ lucrata de mâna ei. Si ne-au ales pre noi. În text: "se" (n. Am venit sa va întrebam de viata. în scari de-aur s-a-naltat. Ca sa fie împreuna. Si din gura învatati.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 207 Sosind la casa parintilor miresei. Din strasnicie împarateasca. Boieri dumneavoastra. De aceasta floare au dat. Dar cu alta sa luam.). . A gasit o urma de fiara Si-a zis ca nu e de fiara. Noi nu suntem ciocoi. Ca al nostru împarat de buna. Aveti a ne da nafrarniti de in. conacarii ei ramân la poarta. Si noua tutur~r fratilor. Iar al nostru împarat Foarte ca s-a bucurat. ed. având dar si istetime la vorba. ce cautam? Noi seama bine sa ne dam. Mai frumos sa înfloreasca. 1. Si ne-au trimis prin crângul cerului Pe lumina stelelor. Hora frumoasa. zice urmatoarele stihuri: Buna ziua. Sa vâneze câmpii cu florile. Dar sfetnicii mariei sale La un mijloc de cale. Din cai barbati. Iar al nostru împarat. Sau negutatori de boi. Sa ne stergem guritele de vin. Codrii cu izvoarele. Dar stolnicul de casa Cu bun raspuns sa ne iasa. Caii din cap ca vor da Nafrarnitele vor salta.

Mirele iese din casa. primeste urari diri partea oaspetilor. când va veni. el da ordin conacarilor lui sa-i tina cinstea. pentru tatal miresei . conacarii miresei s-apropie calari de ferestrele casei si-l roaga pe mire sa le arate voinicia sa. caltuni. neavând voie sa intre la mire. în timp ce ceilalti sunt luati în râs. sa-i dati. garafe cu vin si rachiu. având în mâna bete lungi legate cu naframe. Rorele se contopesc si jocul continua în voie buna. se apropie cu 2 conacari de-ai lui de mireasa si-i spune ca. Mirele o multumeste cu o moneda de o suta. El nu vine sau cu vreo tarie Sau cu vreo marire. cu oaspetii sai. Când s-<>descalica. Pamântul va cutremura. care primesc cu urale pe mire si alaiul lui. iar din partea mirelui si-a miresei vin. se întrec calari si cine se întoarce întâi. unul din oameni zice "poclonuri1e" exprimate în urmatoarele-versuri: La gazda. ~in! Pamântul [se] va hui. placinte si dulceturi. Patru conacari. Si cu ochi buni sa-i catati! Va gatiti cu care de lan.it sanatosei In casa dumneavoastra. Sau cu sabie frantuzeasca. Si pe noi fruntasii. Singur mirele n-are voie sa intre în casa miresei. saluri si alte vesminte femeiesti. Cu plecaciune: Dupa aceste urari. la vreun neam de-a[l] miresei. pâna vin vomicii sa-i pofteasca la masa. Cu pâni frumoase. Într-a domniilor voastre curti sa ne poftiti. merge la gazda sa. ei . Sa ne poftiti la masa. în timp ce jocul continua neîntrerupt. In urma lor aduc bliduri. Dupa vreo ora~vin la mire vornici. doi din partea mirelui si doi din partea miresei. unde se strâng apoi oaspetii si fac joc. la '~azda! De ne sânteti frati iubiti. unde jocul se prleungeste. [cu] Iautarii cântându-Ie din urma. iar pentru mama. Darurile (plocoane) sunt: papuci.bucati de postav de "contus" (vestmânt barbatesc de sarbatoare). Apoi cei ce-au venit cu mirele se-mparstie pe la gazdele ce li se arata. ' Cu buti de vin. Cu jalovite grase. Dar mergând mirele la masa. în timpul mesei. Dupa ce se mântuie masa. mirele. ci e dator sa ramâna afara si sa joace.208 Si bine v-am gasit sanatosi! Iar al nostru împarat. . mireasa stropeste cu o ramura de busuios pe mire. iar conacari1or le da câte o naframa. cu care ospateaza pe oaspeti. în curând nanasa îi aduce mireasa si ei joaca amândoi. Singur mirele are gazda lui deosebita. ramâne mireasa afara la joc.materie pentru rochie. neputând lasa hora si masa. Prezentând darurile. boieri. MARCEL OLINESCU Ce i-ati juruit. La casa miresei jocul e început de mult de oaspetii ei. In vremea asta mirele trimite conacari cu darurile la mireasa. Apoi poftesc pe toti din partea miresei la casa ei. ciubote si altele. El vine cu închinaciune. Si bine v-am ffu. Mirele se porneste înconjurat de prietenii sai.

mireasa cinsteste conacarii si. si te veseleste. Spuneti. Spuneti. Numai un corabier batrân a scapat Pe o scândura de brad. Iar cuconul mire cu ochi negri le privea Si cu galbeni cumparându-Ie Fetisoarei dumitale potrivindu-le. din neam mare si bogat Pe un bun cal a-ncalecat Si-n târg la Tarigrad a intrat. Soarele rasarea. Negoturile întindea. de aici. Câte sânt întrebuintate La aceasta veselie a dumitale. cucoane mare. Ca. Cu pahare drese. bucura-te. Si asa se roaga dumneaei.MITOLOGIE ROMÂNEASCA Iar de nu vi-i voua de noi. Fetisoarei dumitale. conacarii miresei spun: La gazda. camasa de matase Cu marginile alese. cu preferinta schimburi. Si a dat Dumnezeu. Si înca s-au mai gatit Si s-a mai silit. Si corabia pe mare o pornea. Foarte mult s-a bucurat Si s-a gatit cu faclii aprinse. de le primeste. S-un bâmet de in Cu floricel~ de fir. Si a batut un vânt Din jos de la apus Dinspre marea din sus. De mici. sa le primesti. camasi etc. De toata bogita Leita. Va rugam sa ne faceti cale si carare. Amin! a . Într-a domniilor voastre curti sa ne poftiti. Iar cuconul mire. sosea. Pân' la dumneaiei cinstita floare. Ca corabia de Ia cuconita mireasa soseste! Iar cuconita mireasa Auzind de venirea dumitale. Si-n corabia le punea. Si au mers din val în val Pân'ce au ajuns la mal. sa ne-ntumam înapoi. în corabie le punea. dughenile se deschidea. În hârtie le-nvelea. Bucura-te. în shcirnbul darurilor primite de la mire. Iar de nu vi-i voia de noi. ca sa ne-ntumam înapoi. Ti-a gatit. Si a cârligat corabia în bot. În hârtie le-nvelea. 209 Si s-au sfarâmat de tot. boieri la gazda! Iar de ni sânteti frati cinstiti. cucoana mireasa. potrivindu-Ie. Iar cuconul mirele cu ochi negri privindu-le. cuconita mireasa. Amin! Ascultând acest discurs si privind plocoanele. cuconita mireasa. Va rugam sa ne faceti cale si carare. Când în târg Ia Chisinau se deschidea. Si corabia pe mare o pornea. De tot mesterasul Galbinasul. Poftim. de mari. de la mine seama nu vei vedea!" Iar cuconul mire din neam mare si bogat Mai bun cal a-ncalecat Si în târg Ia Chisinau a alergat. c\1conita mireasa. Si a strigat: "Fa -mparate ce vei putea. cuconita. Si corabia Ia dumneata. Corabia cea de la cuconul mire-ti soseste. îi trimite si la daruri. Pân' la dumnealui craiul cel mare. de ni-o cere pret. bucura-te. cucoane mire si te veseleste. Bucura-te. Si sa poftim pe miri. Prezentându-le.

Mirele ospateaza pe femeile ce-l hiritisesc. Ce fac roada roadelor. Care de la rrtilostivul Dumnezeu sânteti rânduiti. pre Adam. Si cu ochii din mare Si cu duhul srant. Anume: un cârd de femei cu cântece si cu muzica. cu stele. Si marea si cele ce sânt într-însaNumai cu' zisa. oghealuri. jucând si chiuind. covoare. dupa toate. Aici încep a se gati de iertaciune si de drum. Mirele si mireasa. Ca un Dumnezeu. Apoi înconjurat de toti oaspetii si în cântecul muzicii. Cautati pre acesti doi fii ai dumneavoastra îngenuncheati. iar unul din vomicei zice: "iertaciunea": Ascultati. Codrii cu izvoarele. acestor parinti ne v~m ruga. Cu trupul de pamânt. având în mijloc pe mireasa jucata de drustele sale. Dupa aceasta vine la el alta solie. Pe dumnealor fiii sai vor ierta. Si îndata l-a înverzit. . Din recoltul radacinilor. astemând Un Iaicer. A facut raiul la rasarit. Deosebit de pamânt. Si parintilor sa nu greseasca. a poruncit Dumnezeu. Asa si pre dumniavoastra. Cu noi. mirele porneste pentru ultima data la casa miresei. Si de la inima va umiliti. stau în picioare. multumeste conacarilor. s-apropie de gazda mirelui. laicere. Si a adormit Dumnezeu Pre stramosul· nostru Adam . D[umne ]zeu sa va învredniceasca. perini. Si sa-i blagosloviti. ascultati. Ca asa a vrut Sfintia sa. ducând în mâini. Ca nu sânt fii în lume sa traiasca. Si într-însul a zidit Pre stramosul nostru. dându-Ie parale dupa stare. stau în genunchi dinaintea parintilor. prostiri. În mijlocul casei pun doua scaune pentru parintii miresei. primind pocloanele. Si înca l-a împodobit: Muntii cu magurile. Si a vazut Dumnezeu ca nu este . În care locuiesc toate fiarele. Care o privim întotdeauna Si pamântul. Dupa acestea. Si de toate relele îi feresc. bine Sa traiasca omul singur pre pamânt. Când e gata masa. Iar cerul si pamântul L-a împodobit Dumnezeu Cu Soarele. nanasa ia pe mireasa dintre druste si o aduce în casa. Ca si pomii cei roditi. Ceremonia aceasta e cea mai miscatoare. cel ce poate. Si tot felul de poame roditoare Fiecare dupa samânta sa. Dinaintea casei ei. Iar noi cu fiii ne vom smeri Si de rost vom grai: Si dumneavoastra cinstiti parinti. paretare etc. Si cu duh de la inima sa-i iertati. Ca parinitii mult sa osândesc Pân' pe fiii sai îi cresc.210 MARCEL OLINESCU Mirele. Numai cu cuvântul. Cei din casa. Ca asa si Dumnezeu A facut cerul si pamântul. Din duhul Sfintiei sale. Cu osul din piatra. cinstiti nuntasi Si dumneavoastra împrejurasi! . Cu sângele din roua. joaca merge struna. cu Luna.

Iar Dumnezeu i-au blagoslovit si-au zis: Cresteti si va înmultiti ca nisipul marii. Ca blagoslovenia parintilor întareste casa fiilor. De va-ndurati si-i iertati. . In veci. [o femeie din neamurile cele mai apropiate. cinstiti parinti Toate sa ]e primiti. Iar d-atunci. Apropiindu-se mireasa de casa mirelui. împreuna merg la casa mirelui. ed. Si a zidit pre stramoasa noastra Eva. Toata lumea plânge. Fiind ]a dumneavoastra nascuti. Amin! (Si mie un pahar cu vin . Ca unui pom înflorit Ce-i vine vremea sa-nf1oreasca. plâng. saruta mâna mamei mirelui si. Asa a venit vremea si ]a acesti Doi fii ai domniilor voastre Sa se casatoreasca. gustând din amândoua paharele. Ca D[umne]zeu fiilor viata le-a daruit Si zi de casatorit. în lipsa ei. Si aI treilea rând Tot acest cuvânt. Ca sa fie de parinti întariti Si de Dumnezeu blagosloviti . crescuti. E de semnalat ca parintii miresei nu numai ca nu iau parte la cununia fetei lor. Ca vazui os din osul meu Si trup din trupul meu. Si toate în pamânt sa ]e lasati Si pre fii vostri [sa-i] iertati. cinstiti parinti. împreuna cu ea. parinitii miresei si ea chiar. Si Avram pre Isac si Isac pre Iacob Si Iacob pre cei ]2 patriarhi. 211 Care din nunta canagalelor erau alesi. Ca stelele cerului. ori. dar nici nu au voie s-o petreaca vreoleaca macar pâna la marginea satului. Ca chedrii Livanu]ui. tie. mama lui.). si-i b]agosloviti Precum a blagoslovit D[umne]zeu pe Avram. intra în casa. Mireasa.. iese în prag cu doua pahare de vin pe o farfurie. Cum si câmpu] cu ierbele Când porunceste D[umne]zeu câmpu]ui De se usuca verdeata ierbei.. adauga în ritm si rima vorbitorul. Si i-au desteptat Dumnezeu ca dintr-un somn. în care. cum a venit cu mirele dupa mireasa. Asa si Dumneavoastra. tragându-se vita si samânta Pân' la acesti doi fii ai domniilor voastre.) Cât se rosteste lertaciunea. r * În text: "una" (n. Iar blestemul parintilor Risipeste casa fiilor. Vor fi luat multe gresale. Apoi nanasa ia de mâna mireasa s-o scoate din casa parinteasca si o asaza în trasura. stânga.MITOLOGIE ROMÂNEASCA Si a luat o coasta din mâna . Alaiul se porneste în aceeasi ordine. de blagoslovenie. Iar Adam sculându-se ca dintr-un somn Zise: Mu]tumesc. Doamne. Dupa lertaciune vine momentul cel mai miscator. Iata se roaga la dumnia voastra.

Dupa c~ se strâng oaspetii. La SIarsitul mesei unul din nuntasi. cu un pahar si o plosca de rachiu si un bat cu naframa. functionari ori drumeti. Tarfarie) oaspetii sunt chemati de catre vatajite. iu si bine-mi pare Ca-i mireasa fata mare Si frumoasa ca o floare. Dinaintea ei pune o pâine neînceputa. Ca o foare naranjie Cum mi-a fost draga si mie. La placinte. De la biserica se-ntorc în aceeasi rânduiala. o farfurie. La fel se petrece si când mireasa e din acelasi sat. Dupa savârsirea cununiei. Fiecarui din oaspeti. La sfarsitul mesei. se pornesc prin sat si poftesc pe fiecare gospodar cu familia lui la nunta. însa. Tot drumul cânta muzica difente marsUn. Incorp. boieri. La aceasta masa cea mai onorata persoana e nanasa. care-i saruta si le ureaza fericire si noroc. se tocmeste nunta. Afara lautarii cânta. A doua zi. iar în cealalta c-o farfurie cu turte dulci . Dupa dânsii nanasa cu mireasa si cu drustele ei. de cele mai multe ori unul de-ai casei . care ramâne apoi proprietatea preotului. Dupa asta se aseaza toata lumea la masa. se duc sa pofteasca pe nasi. E adusa de acasa cu muzica pâna la casa mirelui. femeile casatorite se aduna la mireasa de petrec "uncropii". Megiesii din sat si cunoscutii vin cu hiritiselele. afara bineînteles pentru oaspetii de seama. Acesti bani îi numara nanasul si dupa ce-i leaga într-o batista îi da miresei. Vatajitele . se porneste alaiul cu tinerii însuratei la biserica. ca sa fie începutul casniciei lor cu spor: unul pune pe farfurie bani.212 MARCEL OLINESCU Mireasa e poftita sa stea la masa. dau câte ceva. pe care-l umple cu vin un vomicel. la rândullor. Dupa asta. îmbracate frumos. nuntasii se-mprastie.în mâna c-un colac. iar flacaii chiuie când si când. iar oaspetii. nanasa ia de mâna pe miri si-i duce în odaia nuptiala. în timp ce nuntasii cânta. Masa e numai pentru cei casatoriti. un Iaicer. o solnita cu sare si pahare goale. În biserica astern sub picioarele tinerilor miri. Cel mai frecvent este: U. Dis-de-dimineata. fiecare dupa putere. iar la urma Iautarii. îmbiind pe fiecare oaspete sa ia câte o turta [dulce] si sa dea parale. mireasa le da câte un pahar. iu. dorindu-Ie sanatate. Dupa ce se sIarsesc hiritisirile. neamurile si cunoscutii arunca spre miri cu grâu sau alune. întocmai ca vatajeii. . mireasa saruta la cei mai onorati dintre vizitatori mâna. Vatajitele merg înainte. Rachiul Miresei. chiuind si cântând diferite cântece. Tinerimea toata petrece afara. noroc si mai ales spor si copii multi. dansând.cu mirii si cu oaspetii. Inainte merge nanasul cu mirele si flacai. In pragul casei îi primeste tatal si cu mama mirelui. iar tineretul joaca. vomicii calari cu plosca plina cu vin si spânzurata peste umar cu cuniua. sau o gâsca. Iautarii cânta un mars si tinerii scot si pe mireasa la joc. Primind hiritiselele.înconjoara masa. adica duminica. La "uncropii" (Uncrop. A doua zi.împreuna . altul aduce o gaina.

Mireasa însa nu e adusa la masa decât dupa ce nasa "a învalit-o". apoi o împleteste din nou. împodobite cu panglici rosii si c-o pereche de colaci. Vatajitele cânta si chiuie. drustele) împreuna cu vatajeii. Iautarii cânta. o sfasca tine o oratie. de haine. tulpanul) de nevasta. Al doilea pahar îl bea în cinstea nasilor si a socrilor. Mititica ca banul. Numai bine s-au întors si pleaca din nou dupa parinitii miresei. Drepata ca o lumânare. pe care. Mireasa plânge. iar celelalte neveste lânga ele. Când ajung la casa nasilor. ca sa se priveasca. Daca si-a cinstit neamul. ca: . nasa aseaza pe mireasa pe un scaun. soacra mare. Dupa ce vin si parintii miresei. La casa socrilor mici. Merg tot asa chiuind si cântând. Vatajeii se leaga peste piept cu cordele rosii. urmati de lautari. sa-i învite si pe ei. Mititica ca lintea. apoi i se da si nevestei cele tinere un paharel de rachiu. Nu sedea cu suparare. "camasa de soacra". Mireasa este datoare sa-i coase o camase. Mai întâi îi pune un bariz rosu. Dupa asta vine îmbracarea soacrei mari. Nasa se asaza alaturi. urmând ca nasii sa vie dupa ei. Ca la maica-ta te-oi duce. pâna se gatesc ei. dupa ce a gustat putin. iar îmbracarea ei se face cu ceremonial. Nasii poftesc toata lumea sa stea punti la masa. Dupa aceasta se-ntorc la casa miresei. iar femeile o nacajesc mereu fie cu vorba. pe care a pus o perina. dezgoveala) se face astfel: Intr-o odaie unde nu e permis sa intre nici un barbat afara de lautari. în care soacrele sunt luate în gluma. La parinitii miresei merg "sfastele" (surorile miresei. iau cu ei sticle cu rachiu rosu. ba îi mai trag de mâneca sa vie cu ele în alai. Nasa o despleteste. Daca si-a pazit mintea. apoi o leaga peste el cu un tulpan. Dupa ce tânara nevasta (acum numai asa i se spune) este învalita. se aseaza toata lumea la masa si cinstesc. o ia nasa si cu sfastele în hora si asa dansând intra în odaia în care se petre~e' si dupa' ce înconjura masa de 3 ori. cântându-i-se diferite cântece. Când o face plopu pere Si rachita visinele. nu mai plânge. Acum se cinstesc cumetrii între ei. ori chiuie: Soacra mare. Invalirea (îmbrobodirea.. O nevasta îi tine o oglinda.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 213 Vatajitele arunca chiuituri satirice tuturor celor ce-i întâlnesc în cale. Când s-Q-ntoarce Gârla-ncoace. . Ca ni-i fiica ca o floare. trebuie sa-I arunce peste cap. fie tragând-o de par. vatajitele îi poftesc la "uncropii" din partea miresei. iar pe deasupra cu un stergar fiumos. în timp ce Iautarii si toata lumea-i cânta: Taci mireasa. punându-i pe cap cârpa (barizul. o aseza pe mireasa în capul mesei. o piaptana.

alesi de ea. întovarasit de câtiva prieteni. asa cum se vede din descrierele de mai sus.e decât un bors bine încalzit. Dupa asta se continua dansul în lege pâna în zori. Asta se facea astfel: Doua femei mai în vârsta o duceau la un gard sau la o salcie. In Muntii Apuseni. ba mai cânta si ea. Apoi se duce într-o camara. cu infinite variatiuni dupa loc. atunci hotarau în care zi sa se faca la primarie învalirea (îmbrobodirea) si declararea ei ca nevasta. N. sim numiti de primar si daca feciorul citat nu se prezenta. în unele parti. mai ales acolo unde parintii se opun. cântând ca preotii: "Cununa-se roaba lui Dumnezeu N. o întrebau de cine este însarcinata? Daca spunea ca ibovnicuI ei e cutare fecior. ca sa se fure mireasa. MARCEL OLINESCU Cât te-ai coace. Poarna acra. o învaleau. cu gardul sau cu salcia asta. unde se îmbraca cu ea.214 Soacra. Nunta. Nasa cea mare da câte o lingura de bors si câte un pahar de rachiu. mai iertator si mai întelegator al slabiciunilor omenesti. unde judele. era invitata printr-un gomic comunal la primarie. doi jurati si mai multi gomicio asteptau. vin noaptea la casa fetei. o mica si saracacioasi! petrecere. e aceeasi în toata Tara Româneasca. fiecarei femei si pe urma si la barbati. dupa un oarecare timp. uncrop. când nasa comanda Iautarilor. unde-o gasesc gata de fuga. se facea învalirea si declaratiunea chiar si în lipsa lui. în vremile de demult. Mirele. apoi se învârteau de trei ori în jurul ei. un cântec lung. s-o lase. soacra. nu se supara. Toti veneau îmbracati ca de . Ca îllto'tdeauna. Cu buna si îmbiindu-o cu bautura. Mai e înca obiceiul. De îndata ce se afla ca fata cutare a gresit si a ramas însarcinata. Fiecare oaspete e dator s-o joace pe mireasa si sa Iese un dar în bani pe un talger. Dulce tot nu te-ai mai face. E obiceiul ca fiecare sa cinsteasca masa cu ce-Ilasa inima. Fata e suita calare alaturi de mire. de obicei. fata se înfatisa însotita de nas si nasa. care nu . Aci dupa ce-i împleteau parul ca la neveste. multe 'fete fug si traiesc cu alesul lor necununati. parintii n-au încotro si-si dau încuviintarea. Se aduce mai întâi "uncropul"." Apoi urma la una din femeile care i-au servit ca nasa. De aci a ramas vorba: cutare fata îi cununata la salcie. daca are glas bun. De te-ai coace. Ba se mai întâmpla ca flacaul. asa-numita "cununie la salca". De cele mai de multe ori dupa fugire. fetele gresite erau cununate în toata forma de juzii comunali si de aceea satenii ziceau ca asemenea fete sunt maritate sau învalite de biraie (primar). La ziua numita. Soacra. iar tovarasii trag cu pistoalele ca sa anunte faptul. Se aduc dupa asta si celelalte bucate. Poporul. Dupa masa se joaca jocul miresei. "cât coada iepurului". a închipuit pentru aceste fete parasite si de cele mai multe ori si însarcinate. Numai dupa asta începe masa.

Chiar si hainele cuiva pastreaza ceva din sufletul celui care le-a purtat. acolo unde oamenii nu ajung cu trupurile lor. N." In urma declaratiunii se ospatau cu bautura ca si la nunta si feciorul absent sau prezent era somat sa se cunune cu ea si la biserica. are si sufletul murdar. cu un cutit. totusi îl vedem uneori. Sufletul. Atunci copilul. Asa li se întâmpla celor care sunt lunateci. Atunci îl si simtim. De aceea.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 215 sarbatoare si învalirea se facea cu solemnitate. cine da ziua. pe lumea cealalta sunt umbrele trupurilor vii. umbra pe care o azvârle camasa întinsa pe funie sau pe gard. asa cum se deosebesc si trupurile lor pe pamânt. N. Dupa aceasta formalitate. cam de la miezul noptii pâna la întâiul cântat a[l] cocosului. S-ar putea întâmpla. pricolici. ziua n-are umbra. Daca arde cineva umbra vreunui om. Omul cu rasuflarea urâta. Atunci când arde. fac ceea ce sunt sortiti sa faca si apoi se întorc înapoi la corpulloL Sufletul iese pe gura si de aceea. Ele chiar pot influenta sufletul. a[l] carui suflet înca nu s-a desprins din sufletul mamei. Sufletul creste si se mareste o data cu corpul. dupa particelele de abur. daca omul are un suflet bun. SufletUl are forma si aspectul omului în care saIasluieste. o femeie însarcinata nu trebuie sa-si lase camasa spalata întinsa peste orisice lucru si întinsa oriunde. dupa cum a taiat vrajitoarea umbra camasii pe pamânt. Cunosti ca sunt haine [le] cutarui sau cutarui om. Cine da foc noaptea. daca . trebuia sa-i plateasca rusinea. ci numai cu sufletele. pe lumea cealalta. acela ramâne fara suflet. Asta se vede si mai bine cu umbra omului. prinse între firele tesute ale hainei. acestea se deosebesc unele de altele. se poate vedea si chipul acelui om. Aburul acesta este suflarea lui Dumnezeu. iar nasa îi împletea parul ca la neveste si o îmbrobodea tot asemenea. care e tot o parte din sufletul omului. acest obicei a fost parasit. vârcolaci sau strigoi. sau daca l-a întinat. schiop sau altcum. De când s-au facut însa legiurile noi. Sufletele acestora colinda noaptea. de azi înainte e neyasta si copilul care îl va naste e al lui N. ca o vrajitoare sau vreo dusmanca sa taie pe pamânt. SUFLETUL Sufletul este un abur închis într-o lacrita în inima. nu are noaptea umbra. iar daca se opunea.. Asa. Sufletele. judele declara: "Tot omul sa stie ca fata N. Sufletul poate parasi corpul în timpul somnului. desi e abur. se va naste ciung. cu care a înviat pe primul om si din care fiecare copil ia o particica prin sufletul mamei. când rasuflam. Fata era pusa pe scaun în mijlocul casei si biraiele la masa.

sa fie iubit de cea mai frumoasa femeie si contrarul. sunt unse cu miere De se uita lumea . mândrutele. când întâlnesc doi tineri. apoi se-ngrozeste si zapacindu-se. Sufletul se cn~de ca are culoarea albastrie. când a sosit ceasul mortii trupului vremelnic. se tânguie. Si cu aprindere. Acei vrajiti de dragoste nu mai vad pe cei ce-i iubesc asa cum sunt. Descântecul de mai sus spune: Cum îl vazura pe N. se distinge urmatoarea caracterizare: Pleaca N. vom arata în alte capitole. Pe carare. ce-i frumos. sau un barbat si o femeie. poate face pe cel mai urât om. toate-n cale - Dragostile acestea. Se-ntâlni cu dragostele Cu Cu Cu Cu dragostile. Sa zica ca e uns cu untu. N. asa cum e aurul. sufletul venind si nemaigasind în acelasi loc gura. nu se gândeste sa caute unde e acum capul trupului.216 MARCEL OLINESCU cineva misca trupul unui asemenea om. în care a salasluit dupa vrerea lui Dumnezeu în timpul vietii lui pe acest pamânt. încât vorba "nu-i frumos. Si-i pusera Soarele-n piept. vinetie. Buzele lui N. mândru. DRAGOSTEA [CHIPUL DRAGOSTEI] Dragostea. si-i lua cu foc. Cu-ncingere. Care cum i-o auzi sfatu Sa zica ca e Împaratu. ci îsi ia zborul spre lumea sufletelor. Din multimea enorma a cântecelor de dragoste si mai ales a descântecelor de dragoste. Luna-n spate. ci mult mai frumosi. N. pe cale. dragostitele. pe care l-a parasit. în care va fi vorba despre viata de apoi. Care cum i-o auzi cuvântu. În fata i-o cata În ~a i-o calca. N. pe care vor sa-i îndragosteasca unul de altul. se nelinisteste. Ce se-ntâmpla cu sufletul. ci-i frumos ce-mi place mie". desi are o atât de mare importanta si influenta în viata oamenilor. le schimba întatisarea si apoi le toarna în suflet para dragostie. nu are în credintele populare o figura prea conturata. Doi luceferi În doi umeri De se uita toata lumea Si tara la el. În gura 1-0 saruta. iar omul este aflat dimineata mort. În brate-l·luara.

Tu sa te încinzi. Caci cel îndragostit niciodata nu pierde nadejdea în împartasirea dragostei si din partea celui iubit. Cum te încinzi Cum te aprinzi. Ochisorii lui Sunt doi luceferei Se mira lumea Si tara la iei. prin care crede ca va putea aprinde si inima celui pe care-l iubeste ea.MITOLOGIE ROMÂNEASCA Si tara la ele. slabesc si se usuca de dorul celui iubit. sfârâind si sarea 'sa trosneasca. încât: Hei! dragoste. Pâna la mine a veni. dragoste! Tu usti mândra pajiste. Sa nu-i dai stare a sta Sa-I încinzi. Cum sa încinge Vatra de foc. N. tiran cumplit De ce m-ai îmbatrânit. De chipul meu. De trupul meu.. N. tu mi-o-nverzesti Si iar lumea-nveselesti. Când a început mierea a se încinge. Cum plesneste sarea. Tu. De cliipul meu. Te aprinz. se revolta. Nici în lung. Nici somn a durmi. Cum se-ncinge mierea. Nici în lat. De chipul meu. Foicica margarint Dorule. încât fetele si flacaii tânjesc de pe picioare. de chipul meu. Asa sa se-ncinga Asa sa se-aprinda N. De trupul meu. le varsa într-o oala noua cu apa neînceputa. miere mare. Focu de vatra. dar fara putere. De trupul meu. Nici la noi în sat. Asa sa se-ncinga Asa sa se aprinza Asa sa plesneasca. Sa nu se staveasca Inima-n N. Dam una din cele nenumarate vraji de dragoste: Se pune miere si sare pe un vatrai. Apoi se baga vatraiul pe o vatra încinsa si se rostesc cuvintele unnatoare: Tu sare mare. 217 Focul acesta e atât de puternic. Eu te încinz. Nici mâncare a mânca. Nici hodin-a hodini. De trupul meu. apoi stropeste . fata îndragostita. Tu mi-o usti. Focul dragostie e atât de pustiitor. Sa-I aprinzi. atunci fata recurge de obicei la vraji si la farmece. Daca vede ca flacaul e indiferent nurilor si îmbierilor ei. Asa sa se-ncinga Inima-n N. Sa nu-i dai stare a sta.. N. Sa te aprinzi. se ofilesc ca florile.

Protestele celor adusi cu "ulcica" sau legati de farmece se aud des în cântecele populare: Foicica de naut. calare pe matura în miezul noptii. salcioara. Duce-m-oi ca un nebun. deoarece toate vrajitoarele îl întrebuinteaza. caci altfel nu s-ar îndragosti nimeni de el. Ca dintr-un fagure de miere. care în tot timpul vrajirii trebuie sa stea dezbracat. De la sân cu draganele. despre care se spune ca ar avea anumite influente vrajitoresti. de la sprincene! Dac-ai sti. Ochii tai ma baga-n boala. În afara de dragoste. De n-ar fi ochi si sprincene N-ar mai fi pacate grele. Si-mi da drumul sa ma duc. De multe ori descântecele acestea nu ajuta la nimic si atunci fetele se duc la babe vrajitoare. Vraja se face numai joia si martea. e-am ajuns ca un nauc. Ea se naste din frumusetea trasaturilor fetei si din nurii corpului. Toate cântecele românilor preamaresc sau jeluiesc calitatile ori defectele fizice. E dragostea pentru frumusetile corporale.218 MARCEL OLINESCU cu un busuioc peste tot corpul pe cel ce vrea sa fie vrajit. dragostea tinereasca si poate singura dragoste. ce-ai Tacut. s-ar îndragosti de hainele lui si dragostea n-ar tine mult. Sez pe loc. deoarece: Frunza verde. Ca cu doua floricele. nici noroc. Si arz în foc. Multi cred ca dragostele vin din "facutul" sau "facatura" fetelor sau a femeilor pricepute. Nici dragoste tinerele. care le fac vraji si farmece. N-am nici minte. De la buze subtirele Muscar-ar neica din ele. care stiu sa aduca pe ibovnicul. în vremea când rasare Soarele. Pe o frunza de alun. Se pare ca sunt mai multe feluri de dragoste. E si cea mai puternica. recurg tot la ajutorul vrajitoarelor. Dac-ai sti. Ochii si sprincenele Fac toate pacatele Si leaga dragostile. Femeile maritate sau vaduve. Ah! lelita Marioara. pe care o admite si o cunoaste poporul. dac-ai cunoaste Dragostea de un-se naste De la gâtui cu margele. care mai greu prind vreun barbat. în care e vorba de farmecele de dragoste: Poruncitu-mi-a mândra Sa ma duc pâna la ea. puico. care se lasa greu. DesTa. sau chiar de s-ar îndragosti cineva. Alunul este des pomenit în toate cântecele. Cele mai multe farmece se fac cu frunze sau cu varguta de alun. caruia . Sufletul de-abia ici si colo e amintit în vreun vers. românul cunoaste un alt sentiment. dac-ai pricepe. Juca-s-ar neica cu ele. Sprincele ma omoara. Dragostea de un-se-ncepe De la ochi.

El reprezinta repulsia sufleteasca pentru tot ce nu poate fi drag. Plecai seara la plimbare Tat urâtu-mi iese-n cale. Boala far' de crezamânt. pentru ceea ce nu poate încalzi sufletul cuiva. [ZBURATORUL] Poporul mai cunoaste si dragostea patimasa. Pune-o buza peste alta Si iata urâtu-i gata. Ca urâtul n-are leac Numai trei scânduri de brad Si lopata de pamânt. pornita în sufletele celor care sunt împiedicati sa se iubeasca. urâtul e ca o boala: Of. urât. indiferent de urâtenia sau frumusetea trupeasca. Draga mi-a fost dragostea Si n-am avut parte de ea. Ra boala esti pe pamânt. Tot urât mi-a fost urâtu. Ce-i fiumos fuge de mine Ce-i urât de min'se tine. De urât pâna traiesti. Mai bine cu boala-n casa De boala te mântuiesti.~ Zburatorul . urât. Si mi l-a daruit SIantu.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 219 îi da tot atât de mare importanta: Urâtul. Atunci se crede ca în ei s-a încuibat un duh raufacator cu înfatisare de balaUr ori de sarpe într-aripat. Urâtul din ce-Î facut? Din omul care-i tacut. Asa-i data la urât. Pentru orice îndragostit. ce se preface într-un sul de foc sau de para si • . urât. fie ca parinitii se-mpotrivesc. decât în mormânt: Decât cu urâtu-n casa. de care nu te scapi. fie ca unul din iubiti e plecat departe sau înca nu si-a gasit iubitul. ori nu raspunde dragostei celuilalt.

. mama . Cei vizitati de Zburator se simt bolnavi. Vezi. pe vaduve si chiar pe feciorii mai slabi de înger.pe frunte. Zburatorul e duhul dragostei trupesti. sau daca poate. rostindu-se în trei zile una dupa alta. pe vremea când se sparge târguI (oborul). pe care oamenii îi numesc Zmeul sau Zburatoru1. Si odolean. atunci când simte ca el . Asa sa se raspândeasca Si lipitura Si Zburatorul Cum se rasândesc raspântii le Asa sa se raspândeasca vrajile Si lipitura Si Zburatorul! Dupa ce fierbe pe foc caldarea cu cele 9 feluri de buruiene. când a unui balaur solzos pentru vaduvele si fetele batrâne. care apoi se arunca cu o oala noua. Iarba ciuta . ici coasta rau ma doare. framântari si neodihna.pentru ca sub forma aceasta se poate strecura mai usor în casa celui drag. Zburatorul apuca pe cel ce doarme. mama. pe nevestele cu barbatul plecat. Asa cum minunat descrie poetul Heliade Radulescu efectele acestui balaur. când a unui baiat frumos pentru inimile înca necoapte. Un foc s-aprinde-n mine. chinuie îndeosebi pe fetele ce de-abia au iesit la hora. ce sudoare! Obrajii . care chinuie pe îndragostiti.padurii! Cum se sparge târgui (oborul) Asa sa se sparga faptul Si lipitura Si Zburatorul. descântecul de mai sus. Matraguna. nu mai au nici o tragere de inima pentru nimica si tânjesc. unul arde si altul mi-a racit! Un nod colea m-apuca. sa nu spuna a doua zi visul ce l-a visat. În trup o piroteala de tot m-a stapânit. dar chiar si pe cele ce le cam trece vremea. ce ma doare si pieptul mi se bate Multimi de vinetele pe sân mi se ivesc. racori ma iau la spate. bolnava se scalda în acea scaldatoare. Leustean. Când are forma unui sarpe . Sânge de 9 frati. Cristineasca. Si mama . El le da visuri de dragoste.220 MARCEL OLINESCU coborând prin COs(horn) în casele oamenilor. Cum se raspândesc raspântiile. îmi ard buzele. ba de multe ori împrumuta chiar forma si fata celui dorit. Ca sa nu mai fie cineva suparat de Zburator. îl saruta si-l chinuie în tot felul. îl musca. Boala e numita lipitura sau chiar Zburatorul si se vindeca prin descântecul urmator: Martea sau vinerea se iau 9 feluri de buruieni si se pun într-o oala cu apa neînceputa spunându-se: Avrameasca. obrajii îmi palesc! Ia pune mâna. Zburatorul e spiritul dragostei oprite si ia formele cele mai bizare. Sub orice forma ar veni. si le lasa de cele mai multe ori vânatai pe trup. îl pisca. mama.

Zburatorii sau zmeii se pot vedea trecând ca o dâra luminoasa.e trimisul Dragostei. arzând cu scorbura cu tot. când dispar în calea unirii celor doi îndragostiti vrajile si piedicile. Si-mi graieste si ma-ntreaba De ce sunt ~u fata slaba? Curtile Dorului . Din zmeul ars. sa fuga. care e un sentiment complex. încât sa încapa în scorbura sau sa se transforme în sarpe subtire sau în june zvelt si frumos. Ei trec atunci spre o casa anumita. asa cum ar fi pajul Cupidon.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 221 se coboara pe horn. Intr-o poezie de dragoste o fata cânta: Vine dorul despre seara. zmeul plesneste de necaz si moare. pentru ca traiesc mereu din sângele si trupurile atâtor îndragostiti. Daca cineva stie scorbura în care se ascunde zmeul. dând foc ziua scorburii. dar se pot schimba si micsora. daca însa e destul de tare si nu se-ntoarce. unde merg sa chinuie sau sa bântuie (cum se mai zice) vreo fata sau nevasta îndragostita. atunci zmeul îl poceste sau 'îl omoara. Ziua ei traiesc în scorburile copacilor batrâni din lunci sau poiene. care-l chinuie noaptea. mai ales în noptile senine de vara. care daca s-ar da cailor i-ar face iuti ca zmeii. Dar de cele mai multe ori Zburatorul nu mai vine. Dar îndata ce i-a dat 'foc. Atunci Zburatorul fuge si nu mai vine pe la acea casa. fara sa se uite îndarat. Ei sunt foarte grasi. curge o untura. In mitologia româneasca Dorul pare sa fi. caci zmeul vazând ca arde îl striga pe nume. Despre ziua vine iara. Daca omul se-ntoarce. sa înfiga un cutit în pamânt. [DORUL] Dragostea se confunda adeAseori în vorbirea poporala cu Dorul. poate sa scape de el.

Apoi. Dorul de tara. MARCEL OLlNESCU C-am iubit fara de rând. Eu zic dorului plângând. îi pot veni toate nenorocirile. El trebuie învelit. Femeiei careia i s-a stins focul. Asa se întâlneste Dorul de parinti. atunci când se-ntorc oamenii de la vreun mort. Du-te. Sa ajungi la badea-n brata. Mândrele pe tabla-s scrise. cât îl iubeste: Du-te. Sa-i soptesti încetisor. dorule. Bate-mi-I-ar stanta cruce! De unde se vede ca Dorul e o fiinta. însa se pomeneste ca în ele sunt scrise toate mândrele pe ri.. râde si se duce. caIatorule. dumnezeiesc. du-te. de la un iubit la altul. ca si cu un lucru smnt. Totusi. pentru ca cel ce-l necinsteste e pedepsit.222 Eu zic dorului cu jale C-am iubit fara de cale. Lasa-ti dorul mai domol. facându-i-se bube la gura. Doru prins-a ma-ntreba Doara cat pe cineva? Fiecare Dragoste îsi are Dorul ei. Din orice parte ar fi trimis. Leganat pe vânt de ceata. Dorul este mereu pe drumuri. Si l-a daruit apoi oamenilor sa se încalzeasca cu el si sa le fie de' folos în muncile lor. Nu se spune cum sunt acele curti.. Nu. badisor. ca e pacat mare. curateste si apara pe oameni de duhurile necurate. . Alta îl trimite sa-i spuna iubitului. asezate în mijlocul codrului. ca la primarie: Ca l-am mai pierdut odata Si l-am aflat la o fata ~ In mijlocul codrului La portile dorului. care viziteaza fetele si seara si-nspre zori si le-ntreaba de suferintele lor. Dorul râde si se duce. Dorul îsi are curtile lui. Nu trebuie sa scuipe în el. Dorul de duca si altele. sa sara peste un foc. Ca nu mai pot de-al lui dor. Si nici sa nu-l blesteme. Îara sa le dea vreun raspuns. Astfel e obiceiul. sagalnic. Tot asa sa nu bata cineva taciunii ca sa-i sfarâme. În alta parte. f1acauLîsi trimite Dorul sa convinga fata: Mai badita. Focul fiind smnt. ca sa scape de duhurile rele si de stafii. De aceea oamenii trebuie sa se poarte cu el. ca. FOCUL Focul e lucru srant. ca sa nu se stânga. de aceea i se si zice: Doru caIatoru. pentru ca mai întâi si mai întâi domnul Iisus Hristos l-a facut din cremene si amnar.iste table. Sa-mi pui capul dupa tine.l mai trimite la mine. Unde-s portile închise.

ca sa nu-i loveasca focu( trasnetul sau . e semn ca o femeie a nascut în sat. ocolesc casa de trei ori si fac cruce cu lumânarea pe pereti în cele patru parti. Mai ales la deocheat. e semn ca vor veni oaspeti la casa. Românii leaga de foc foarte multe credinte. Daca. Când sar scântei din foc. din contra. îi plânge copilul. unde a fost oprit apostolul Petru. oamenii fac focuri prin ograzi. Copiii se aduna în jurul lor si striga: "Hai la facu lu Sumedru". Când se-ntorc acasa. Astfel. Iar la urma încheie asa: "Cum nu vad eu puii. ca va urina în pat. Apoi ciurul se cerne pe vatra deasupra foc}llui si se zice: "puii mei sa aiba parte de cutit. dupa scapatatul Soarelui. de parca taie puii. adica sa se ia foc de la o vatra si sa se puie peste alt foc de la alta vatra. In dimineata loii Mari din Saptamâna Mare [de] dinainte de Pasti. e semn ca te vorbeste cineva de rau.l ca sa fie ferita de foc. se vor casatori în anul acela. De aceea femeile si oamenii nu lucreaza în ziua de Sf. Cu carbuni de la un foc împrumutat în noaptea de Manicatoare. Se fac în numar de 9. deasupra focului de pe vatra. Si înca multe altele. paie si putin baligar. Daca dai foc din casa. Flacaii si fetele sar apoi prin foc. Acesta închipuie focul. Iar la fiecare "pui" taiat zice "puiul meu". Ii mai cerne si deasupra pragului si se zice aceleasi cuvinte. cânq s-a lepadat de Iisus înainte de a cânta cocosii a treia oara. În seara de Vinerea Pastelui. Ilie. e semn ca va fi sfada în casa. Apoi femeia ia un cutit în mâna si taie cu el aschiile una câte una. Daca tiuie carbunii sau focul. Ilie. vine uliul la gaini. In legatura cu focul. ca sa aiba fructe din belsug în vara viitoare. boale si trasnet. încotro sar scânteile.si amestecata cu busuioc. iau câte un taciune din acele focuri si-l arunc prin gradinele cu pruni. în hârbul ei. cauta sa aduca flacara lumânarei nestinsa pâna acasa. Tot asa când se scot puii. el este spalat cu apa neînceputa -: pusa într-o oala . In seara ajunului Sf Dumitru se fac focuri mari compuse din gateje. Când nu ti se aprinde focul în soba. exista un obicei foarte vechi la români a focurilor sumedre. Daca femeia cu copil mic da foc din casa. caci altfel e rau de vite. îti manânca lupii vitele de pe câmp. caci e rau de aprins casa. Sa nu dai foc. Focul e bun de descântat. ca sa fie curat si sanatos ca focul. poti sa iei mana de la vaca celei ce ti-a împrumutat focul. Si din partea aceea vor veni. ei cred ca nu e bine ca vreun copil sa se joace cu focul. de oala si de foc". Când dai foc cuiva lunea. Focul e închinat lui Sf.MITOLOGTE ROMÂNEASCA 223 Când se naste un copil. asa sa nu-i vada nici uliu!" si rastoarna ciurul cu puii afara. focul fâsâie. femeile iau puii si-i pun într-o sita sau [într-]un ciur cu tot atâtea surcele. când vecina vine sa-ti ceara. lumea care vine de la biserica. Sa nu se puna foc peste foc. Cei ce le trec. în unele parti. ci sa cauti unul prin batatura ta. Aci. înainte de a cânta cocosii a treia oara.

ori cad fara sa le fi atins cineva. asa încât .multi n}.lle cred si chiar' daca 'le aud si le vad. . ele' nu pot patrunde. ca sa fie si în viata cealalta luminati si deci curati. Tot asa si de Ilie PaIie si de Foca. totusi obisnuieste sa dea de stire celui care i-a venit rândul sa plece pe drumul fara. îi va muri cineva apropiat. 4) Cântarea cocoseasca a gainilor si mai ales daca gaina cu pricina e neagra. bolnavul va mun. Aceste semne nu sunt cunoscute de toata lumea si nu tintesc anumita persoana. 3) Caderea icoanei din cui. sarbatori care vin imediat dupa Sf. atunci va muri unul dintre caseni. . lazi.224 MARCEL OLlNESCU boli arzatoare. MOARTEA SEMNELE MORTII Moartea. Il) Daca fac câinii gropi pe lânga casa. dusman al duhurilor necurate. deci. va muri curând cineva din casa. 6) Daca i se bate cuiva ochiul tot la rastimpuri. De fiecare mort câte un focsor. de întoarcere. 5) Când câinele urla noaptea prelung. Ilie. sipurile. va muri gospodarul casei. Aceste semne sunt: 1) Pocnirea din senin a obiectelor de lemn din casa: masa. urla câinii vecinilor. scaun. 8) Când cânta cucuveaua pe casa. nu cred ca sunt pentru ei. desi nu mai este vizibila pentru oameni si desi muritorii nu-si mai cunosc sorocul mortii. dulap. 2) Când stic1e(le]. si se arata semnele mortii. însa. 9) Daca facecârtita movila sub peretele casei. Daca la casa bolnavului care trage sa moara. într-o casa e cineva bolnav. Ori daca se rupe jugul de la carul miresei. nu este câine. e semn de moarte. oalele de lut se sparg de la sine. Tot asa e si daca îi cade miresei bradul la nunta. ' . Focul e semn al luminii si. daca se bat si se musca mâtele. câte un focsor mic de gateje. Pentru morti. va sa moara cineva din acea casa. 10) În casa ~ care zace cineva. în Joia Mare dinainte de Pasti. atunci e sigur ca bolnavul va muri în curând. prin anumite semne prevestitoare. 12) Daca boncaluiesc vitele. În casa unde arde focul. Intr-atât e de mare dorul de viata! Când. iar daca nu se poate cel putin o lumânarica. se aprinde. ca în vremurile de demult. 7) Când îngenunchie boul la nunta.

e semn de moarte. Daca te urinezi în balta ori în apa curgatoare. e semn ca are sa moara unul din sori. îti moare mama. va muri cineva. va muri cineva din casa. 23. acela va muri. apoi pâna într-un an unul din ei va muri. moare cineva din casa. 22) Când ramâne în soba ori pe vatra numai un taciune. 18) Daca i se pare cuiva. 29) Daca. va muri cineva din aceea casa. care arde în altar. ca-ti moare cineva din casa. ~2) Daca visezi casa risipita. 33) Daca visezi pe cineva în haine noi. 30) Daca visezi mort din rudele tale. e semn ca moare preotul. 20) Când ti se pare ca trag clopotele la biserica. din întâmplare. ori nevestei. la degetul cuiva.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 225 13) Când rage un bou de la carul miresei. 27) Când cade oglinda din cui si se strica. 24) Când ti se fac pete negre pe mâini. când se vede. de câteva zile. Sa nu se scalde cineva unde se întâlnesc doua ape. e semn de moarte. într-o dimineata. ca-ti moare cineva. e semn ca unul din preotii acelei biserici va muri. e semn de moarte. i s-a uitat moartea în ochi. 34) Daca visezi ca faci straturi. . 35) Daca visezi vaci. când e dusa la casa mirelui. Când . ti s-a facut pe ursita si vei muri. se stinge de la sine. acela va muri. 25) Când pocnesc grinzile. Sa nu tai sâmbata nici un fel de animal. ori ibovnicei. Nu stânge lumina în noaptea de Craciun. Noite negre de-ti iese pe unghii. încep sa cânte. inelul ruginit. ca e rau de moarte. 16) Daca îsi face rânduruca cuibul sub stresina casei. 21) Daca lumânarea. e semn rau. ca-I striga cineva dindarat. DESPRE MOARTE Daca îl înfioara pe om. 28) Daca vreo icoana sau altceva din biserica se crapa. se afla 13 insi la masa. e semn ca va muri cineva din familie. ' 17) Daca se-ntâmpla ca puii de gaina. SUPERSTITII . e semn de moarte. 14) Când cucul cânta aproape de casa si e un bolnav în ea. 19) Pentru cel care pierde vreun inel din· deget. apoi cineva din aceea casa va mun. vei muri în curând. unul din casa va muri. ' 15) Când miauna mâtele si se spurca în casa. 26) Moarte arata ori sotului. e semn ca i se apropie sfarsitul. moare vreun neam. 31) Daca visezi ca ai cazut într-o prapastie.

daca îl observi afara. vazând pe cineva. Nu· e bine ca mireasa sa vada bradul vineri seara. ca e rau de moarte. Cine . Ca sa nu moara. caci se crede ca atunci va muri. Sa nu spui numele copilului în ziua în care-l botezi. sa puna nucile în câte un cerc de lemn de butie ori de la butoi si sa-I îngroape în pamânt. stranuta.). ca-i rau de moarte. trebuie sa adaugi: «Nu fie de-o seama!» Când ti se-ngalbeneste un deget. Daca se însoara un baiat si se marita o fata în acelasi an din aceeasi casa. are sa-ti moara o ruda. cu o mâna sa-si tie camasa. Femeile sa nu umble cu cozile despletite. ca sa nu moara din vreo parte. ar fi acum ca "T. Sa nu arzi trei lumânari deodata. caci astfel unul din ei va trebui sa moara. De se strâmba mireasa la soacra. Când se-ntâlnesc doua fete. ce se afla în casa mortului. sa schimbe câte un ac sau inel ori chiar flori. Când un mire gaseste pe altul în biserica. Daca o femeie se la noua miercuri dupa laolalta.226 MARCEL OLINESCU îti iese ursul în cale. Copilul[ui]. când va fi atât de gros cât a taietorului. va muri. sa nu-l vada. ca sa nu moara din facere. Daca îsi spala o femeie maritata capul vinerea. Când doi soti îsi dau mâna înaintea altarului. care se naste cu spâmel în frunte. când se va face nucul atât de gros cât ~ercul de larg. asemenea când se-ntâlnesc doua nunti. care în anii dintâi creste vazând cu ochii. si-l observi în casa.". Când doi copii îsi fac necesitatile. cel al carui mâna este rece. sa nu zici: «Sarmanul N. ca sa n~ le moara parintii: Sa nu doarma cineva cu fata':'n sus si cu mâinile pe piept. Sotul unui mort nu se piaptana o saptamâna de la moartea lui. îti pare ca seamana cu altcineva care-i mort. Când ginerele nu se rade la nunta. ca-i moare nevasta. e semn de moarte."». . apoi se crede ca-i va muri barbatul. care sunt logodite. acela va muri mai înainte. Ii poti taia însa trunchiul. are sa moara. Femeia îngreunata sa nu scalde sau sa faca alta treaba la mort. îi moare copilul. Nu e bine a se dea mâna cu cineva peste prag * În text: "trece" (n. sa nu-i tai.pune nuci în pamânt. daca traia. Sâmbata si martea nu se taie guri la camasi. Daca o femeie însarcinata [intra]* în mormânt. prune sau orice poama. caci e rau de moarte. sa se lege la ochi.. iar cu alta sa se tie de par. fiind rau de moarte. si-ti cere cineva una. ca nu va trai mult. pentru a avea pomi. tu sa-i dai doua. îi mor parintii. caci trage a moarte. Daca omori o broasca sau mergi cu picioarele înapoi îti va muri un parinte. Copilul. Nucii. ca sa nu i se-ntâmple acelasi lucru. îi va muri barbatul. ca altfel îti moare perechea. 'Ginerele sa nu se duca la' padure ori la moara. ed. ca e rau de moarte. moare soacra. Daca însa ai scapat vorba. de asemenea. are sa moara un strain. moare unul din ei. caci trag a moarte pentru barbatii lor. e a moarte. Ciubotarul sa nu primeasca la dres o ciobota desperecheata. Daca o persoana. Când manânci nuci. fiind rau de moarte pentru acel sot. Când. sa-si rupa putin camasa sau haina. caci moare si acest "T.

ca moare mama-ta. ca sa fuga moartea din casa. n-o face în casa lui ci în alta casa. Acul rupt sa nu-l zvârli. ducând mortul. Sâmbata nu e bine a croi camasi pentru cineva. Sa nu lasi pirostriile pe foc. trebuie sa-si spele mâinile. caci e semn de facerea focului si pentru altii. ci sa-I înImgi undeva. apoi trebuie sa moara cineva din casa. ca-ti va muri cineva din familie. Pe drum. caci e rau de moarte. Sa nu mergi cu un picior încaltat si cu altul. Când bolnavul nu sta cu capul pe perina. Albia sau vana. nici sa te-ntorci. vorba. Dupa ce s-a scos mortul din casa. Când îti mor flacai si fete mari. ca nu cumva acela. Unele femei nu bocesc. si a face strai copilului. Când îti moare copilul dintâi. caci ramân locurile unde au stat oalele si la moarte ramâi cu . cum ati fugit voi. Când se încalzeste apa pentru scaldatul unui mort. ca sa nu-ti mai moara. nu se despletesc si nu se duc dupa primul copil mort. ca sa nu moara cineva din casa. ca s-o scapi. se rastoarna cu gura în jos si nu se mai întrebuinteaza pâna dupa înmormântare. îti mor copiii. pentru ca altfel ar intra din nou moartea în casa si ar cere alte victime. Când zaci si-ti iese stârlici pe trup. nici sa te uiti înapoi. Daca ai gresit. e semn de moarte. Când dai cu matura prin pat. La casa unde a murit cineva. Daca se face o casa noua. în care s-a scaldat mortul. pun tarâte. La casa noua sa nu lipesti bine peretele din dos si sa nu-l varuiesti pâna peste trei-patru ani. Când stapânul unei case noi vrea sa faca pomana. sa nu te învelesti 40 de zile. sa pleci de acasa cu nevasta. daca pllimbul sau ceara ia forma crucii. ca-ti mor parinitii. e bine a aduna petice de la noua case. ca-ti moare soacra. Când se duc sa dreaga mortul (iau un mestecau si-l înfig în mormânt. pentru care ai croit-o. Când mor copiii cuiva. ca daca va învata pe urma. e semn ca se sfârseste. Sa nu mergi înapoi. nici nu tamâiaza 40 de zile. acolo si aprind câlti) se duc si se-ntorc :rara sa scoata o. În casa unde se afla un mort: nu se matura. ca atunci nu va mai muri. sa nu se împinga taSiunii de foc sub vas. femeile topesc ceara sau plumb. Daca se adauga la casa veche ceva nou. ca sa nu moara cineva. ca altfel îti moare un copil. se închid dupa el pe loc usile si ferestrele. fiind rau de moarte si pentru altii din aceea casa. nu se spala rufele si nu se spoieste o saptamâna. pâna nu se înmormânteaza mortul. descult. ca mori. Fata trebuie sa stie sa faca ite înainte de a se marita. fiind rau de moarte si pentru altii din casa. ca va muri unul dintr-însii. Cine se-ntoarce de la o înmormântare. sa moara. îi moare barbatul. pe unde ai trecut. Ingroparea mortului nu se face niciodata lunea. daca ia o alta forma. moare cineva din casa. ca sa nu-i moara si altii. întoarce-te înapoi. fiind rau de moarte. apoi e semn de moarte. apoi se zice ca respectiva va trai. Sa nu lasi cenusa multa pe vatra. Spre a afla ori de vor trai sau muri.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 227 sau crucis. fiind rau de moarte pentru cei ramasi. altfel va muri cineva din casa.Sa nu treci peste piciorul" cuiva. Sa nu te masori cu trestia. ca-ti moare cineva din casa. a caror gospodari nu sunt cununati de al doilea.

se pun mai multe ramurele de Lemnul Domnului sa mocneasca la foc într-o oala si daca pâna a doua zi apa se face rosie.ca si cununa pentru mireasa. ca apoi copilul va muri. ca sa nu treaca peste ele un câine. Pe cine striga bolnavul. caci atunci va muri cineva din familie. Când unui copil îi cresc dintii mai întâi în falca de jos. Daca se pun pelincile unui copil la uscat. fara ca el sa fie în ea. pun deodata paharele la gura.. iar daca e alba. are sa moara degraba. copilul are sa traiasca lung timp. atunci una din ele va mUri. Acela dintre miri r * În text: "din" (n. Sa nu manânce cineva dintr-o râna. acela în curând va muri . ca va muri barbatul. atunci în aceea casa va muri cineva. Daca a ars crucea în cuptor. copilul moare. se face din doua paie o cruce. care adoarme mai întâi. Groapa si masura gropii unui mort se pazesc.). copilul va muri de moarte nenaturala. Acela. fiindca se poate pricinui moartea cuiva. Daca trece cineva peste un copil sau îl masoara cu cotul. e semn ca bolnavul va muri. moare sau se chirceste. mor curând. Când vezi o roseata pe fata unui mort. ca-i va muri cineva din familie. mai moare si altcineva. acela· nu mai traieste mult. nu e bine ca tot din aceea tufa sa se !\. Când cineva vrea sa plece si caii nu vor sa umeasca din loc e semn rau. când e aproape sa moara. acela va muri mai repede. Copiilor. ca una din doua moare. Daca doua persoane. Când un om este bolnav tare. Nu-i bine sa spui bocetele. Nu se pun în cuptor colaci sau pâne fara sot. Daca vede cineva cucul sezând pe un putregai. c-apoi moare gospodina sau fata casei. Daca înf10reste o mirta într-o casa cu mai multe fete.Daca e vreun mort în sat si trece gazarul sau altcineva strigând pe strada. 1_- . Când îti miroase a tamâie într-o casa. Daca-i pica cuiva cutitul din mâna si se împlânta în pamânt. în timpul ospatului de botez. le vor muri parinitii. atunci îti moare cineva din casa în anul acela. care vede cerul deschizându-se si vitele vorbind în ziua de Anul Nou. Cine gaseste bani în pamânt. Mireasa cu mireasa sa nu se întâlneasca la cununie. Nu se scoate matraguna din gradina.228 MARCEL OLINESCU gura cascata si cu ochii deschisi. Daca s-a facut dintr-o tufa de berbenog o cununa pentru mort. care merg pe drum si calca în vigajuri de carute. c-apoi aceea nu va trai mult. vor muri odata. ed. Spre a sti daca va trai cineva sau va muri în anul acesta. e semn ca 'va muri cineva. iar daca îi ies întâi în falca de sus. care se pune sub pasca si apoi se da cu crucea pe lopata în cuptor. tot asa si daca ies ouale urâte. trebuie sa se ia seama sa nu cumva sa arda. va muri repede. Copiii care se nasc sâmbata. Daca aluatul [pentru pasca nu creste. pe care le spun femeile când duc mortul la groapa. e semn ca va trai. Când legeni albia copilului. Acela dintre doi casatoriti. atunci acela va muri în anul acela. se crede ca acela va muri sigur în acel an. Copiii care plâng mult. cobesc a moarte pentru ei sau pentru parintii lor. care beau o bautura.

putine zile are. Daca sicriul e mai lung decât mortul. spre semn ca daca a murit gospodarul. daca unul din ei pierde ceva pe drumul spre casa. se-ngroapa acolo. Daca mor întruna copiii la o familie. ci trece peste ele. Daca nu se-nchide poarta ograzii de la drum. bolnavul se va face sanatos. Când se stârneste deodata furtuna. ca sa aiba pe lumea cealalta pe ce sedea si în ce se . Când te lovesti cap în cap. iar de cade la fund. pe timp când duc vreun mort. Daca cineva s-a îmbolnavit greu si s-a întors singur cu fata la parete. Nas Pentru nas. Femeia care moare însarcinata. unul din logodnici va mmi. a carui lumânare se va trece mai repede. în casa acelei ograzi va muri cineva. iar celelalte vor sta în urma ei. pe ceea lume va trai cu cea dintâi.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 229 va muri mai întâi. Cine a avut pe lumea aceasta mai multe femei. la cea mai apropiata nastere se prinde un cocos. Daca la înmormântare a popii. Daca se strica -în timpul ospatului un pahar. iar de-i prunca o gaina. Când camasa omului se greseste prea lunga. moare. Dupa ce mirii s-au cununat. vânt si ploaie sau viscol. îi mor parintii. Daca lumânarea de la cununie se rupe în doua. va muri. caci a patra îl îngroapa ea pe el. Daca vreun bolnav nu vrea capatâi. Gura Pentru gura însirând toate ce se afla la om. sa nu se mai însoare. Daca ramân la mort amândoi sau numai unul din ochi deschisi. Daca un mort va fi moale. în acea zi se înjuga boii de la acea casa cu jugul rasturnat. în curând va muri unul din casa. si se îmbraca în îmbracamintea cu care a venit cel nascut pe lumea si se zice: Dau cap Pentru cap. atunci se va însanatosi. sa i se dea de pomana un scaunel si un baston. locul ramas gol cheama si alte rude. în fiecare zi. puindu-se în groapa o bucata de tamâie alba si una neagra. unul din soti va muri curând sau va avea o nenorocire. atunci va muri. Când un bolnav se-mpartaseste si anafora sade deasupra vinului în lingurita. sa scuipi repede jos. de este prunc. când s-a nascut si cosindu-se ciocul animalului cu ata tare. Se face apoi o groapa în chilia unde a cazut copilul. Daca la facere. s-a facut undeva moarte de om. Ochi Pentru ochi. de sufletul aceluia. nu mai iesi la a doua înviere. care va scuipa mai în urma. daca însa s-a întors cu fata în casa. Daca unui barbat îi mor trei femei. pe femeie o paleste de ursita si nu se afla nimeni pe aproape. Daca moare într-o casa capul familiei. acela nu va trai mult. toate vor merge pe dos. acela cara noua saptamâni apa câte o cobilita unei rude. de la Joia Mare si pâna la Joia Mosilor. Cui i-a murit cineva. este semn ca va fi urmat de cineva din casa. îi vezi fata. are sa mai moara cineva din casa. acela îsi simte sf'arsitul apropiat. Daca cineva calca peste paiele puse crucis din casa si nu le desparteste cu piciorul.

D'aca mortul sta cu gura deschisa. i se pune sub cap vreji de mazare. nu se petrec. Când moare o fata mare. când soseste la rai. Deci. Cei care vin la mort. Oala în care s-a fiert apa pentru scaIdatoare~ mortilor se îngroapa. Sa nu treci calea mortului. ursitul ei. nici nu se face nimic. Daca cineva nu poate muri. se tine aceasta ca o mare nenorocire. ori se sparge. caci pe lumea cealalta va merge tot asa. caci de o va înnoda. Unui mort i se leaga o para de argint de degetul cel mic de la mâna dreapta. Cine moare de moarte naprasnica. nu se da buna-vremea. Pentru copii nu e bine sa plângi mult. rufaria i se coase cu ata neînnodata. se roaga la oameni ca sa-I ierte.230 MARCEL OLINESCU sprijini. acel mort va merge în rai. Sufletului. sa nu zici buna ziua ori buna seara. Când se da de pomana vin si pâine si cel care le primeste vrând sa bea. aceia lasa parintilor pâinea si averea. Daca un bolnav se canoneste prea greu. acesta e semn ca mortului i-a fost foame si sete. nu se va mai însura. ori cere de pomana. care i-au murit mai înainte. E pacat daca se boceste mortul noaptea. acela asa a fost· ursit sa moara. astfel îsi da duhul. Daca cineva nu poate muri si se chinuie greu. daca schimba cumatrul. aceasta e din vina cumatrului. Daca cineva nu poate muri. greseste si varsa pe jos.' acela are multe pacate si nu-l iarta Dumnezeu. nu-l întâmpina nimeni. Daca moare o femeie însarcinata. Daca mor cuiva copiii. ca sa aiba cu ce plati vama pe lumea cealalta. sa i se puie sub cap un cojoc. c-apoi va muri usor. îi vor trai copiii. nu poate muri. La un mort se coase fara nod. c-apoi acestia pe ceea lume vor trebui sa beie lacramele. Daca ploua în groapa sapata pentru mort. care pe acest pamânt a avut multi copii si rude. Cel ce va muri tânar. care era sa o ia de nevasta. ca-ti amorteste mâna. iar cei care mor spre ziua. Daca muribundul zace pe perne umplute cu pene. Când e femeia însarcinata. presimte ca moare. ca sa nu mai moara si alti. ori e semn ca are sa mai moara cineva din familie. Ca sa poata muri cel ce se chinuieste. Când te duci într-o casa unde este vreun mort. Când unui bolnav îi vin lacrimi si plânge. sa se ridice din pat si sa se puie jos si apoi îndata va muri. caci pentru ei numai buna nu e acea zi sau seara. Unde e mort. toti acestia îi ies înainte. Cel ce a facut strambatati pe . Perna de la mort se face din florile aduse de femei. sa nu ia foc din sat. pentru ca ziua nu-i dau pasarele pace. ca se murdareste când moare. Nu e bine sa vorbesti de morti martea. nici noaptea. Când un bolnav se chinuie mult pâna· ce moare. iar cel care moare batrân va fi vesnic batrân. i se ia perna de sub cap. punându-i-se sub picioare. ca amortesc amândoua mâinile. Daca n-a avut pe nimeni. apoi e bine a-l scalda în scaldatoare facuta de lemn de chin si va muri usor. ca nu-i bine. pe ceea lume va trai tot tânar. E mai bine daca moare omul noaptea decât ziua. Copiii care mor înainte de mieZtlI noptii iau pâinea si averea parintilor.

peste care trece. Acel barbat sau acea femeie . se atinge cu sicriul de trei ori de fiecare prag. Dupa ce moare cineva. în trei seri de-a rândul. e semn ca cei ce l-au îmbracat i-au intrat în voie si ca pe cealalta lume a fost primit cu bucurie în vestrnintele cu care a fost îmbracat. ci se clllnuieste pâna-si da duhul. Cine scalda un mort. însa tot în acel loc în care si-a dat mortul sufletul. trebuie sa i se puie sub cap diferite unelte de moara. la mormânt se duce dimpotriva cu picioarele înainte. fiindca ar fi furat la masura. se masura cu o ata lungimea lui ca sa ramâie norocul în casa. si acul cu care i s-a cusut hainele. In locul unde si-a dat sufletul cineva. Daca se tine corpul mai multa vreme si trupul lui începe sa creasca. ca se împiedica în toale. o bucata de pâine si o lumânare aprinsa. ca sa fie pazit de focul cel nestins. corpul i se scalda într-o albie. una cu apa. In perna care se pune sub capul unui mort. ca sa se duca curat pe ceea lume. nu poate muri usor. pieptanul cu care s-a pieptanat. ca sa nu vada jalea si durerea celor care îl înconjoara. adica gata de plecare. feciorului boieresc i se vâra o prajina în casa pe fereastra si i se pune în mâna. Dupa ce o persoana a murit. sa se puie o secure pe pântece si cresterea va înceta. de manânca si bea în cele trei seri. se arunca noaptea în râu. Omul mort sa nu-l încingi moale. are sa o manânce el pe cealalta lume. se aseaza sapunul cu care a fost spalat. Vinul si pâinea se dau în urma unui barbat sau unei femei ce a fost la mort. Daca moare cineva. se pune o ulcica de vin. De aceea i se pune pe piept un inel de argint sau o secere. se apropie Necuratul de el. fiindca a masurat strâmb ogorul. Sa nu se mature casa si nici sa nu se scuture asternutul.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 231 lume. [de la] cunoscutii si rudele sale. caci bolnavul se chinuieste pâna moare. Daca a fost morar. pieptan de pieptanat si ac de cusut. Daca mortul a ramas cu ochii deschisi. Paiele pe care a fost mortul la spalare. Daca se aseaza mortul cu capul spre usa. Fiindca omul se naste cu capul înainte. Un mort se înmormânteaza cu hainele cele mai bune pe care le-a avut. pâna ce nu iese mortul din casa. tot neamul i se topeste. De aci vine si vorba: "Vede-te-as cu picioarele înainte". ca înfatisându-se înaintea lui Dumnezeu sa fie curat. Când se scoate mortul din casa. în casa aceea are sa fie foamete. Unui mort i se pune orariul pe frunte. Prin asta morh!l îsi ia ramas bun de la casa sa. sau se îngroapa în pamânt. daca nu-i spala lipul tot de sub unghii sau tina de pe corp. e semn ca în viata lui a facut multe pacate. ori e semn ca si-a pierdut moartea în somn. ca sa nu calce nimeni pe ele ca nu e bine. ca sa aiba si pe cealalta lume sapun de spalat. i se închid ochii. Prin unele parti se aseaza mortul cu picioarele spre usa. nu-i bine sa-i tie lumânarea cineva din neamurile mai de aproape. Daca ramâne mortul singur în casa. Când moare cineva. dupa înmormântare. Daca mortul pâna la înmormântare capata miros greu. Daca mortul are fata vesela.

dupa ce s-a scos mortul din casa în ograda. se stinge focul iadului. casnicii umbla . are sa mai tie mult timp ploaia. ce poate arde pe mort. Când pleaca la groapa cu mortul. Oaia sa fie udata cu apa. ca si pânza cu care s-acopere sicriul. va uita de cel mort si nu se va mai întrista. de mâncare si bautura. Dupa ce s-a coborât mortul în mormânt. Dupa ce un mort este înmormântat. Mortul pâna la biserica e mai llsor. se ia apa în oala cu care a fost scaldat. este rau de urât pentru cel care o va lua.232 MARCEL OLINESCU reprezinta persoana mortului. se stropeste în urma-lui. Pe podul care duce la drum. peste care se trece cu mortul si peste care trec si cei ce au venit la mort. pentru ca mâinile sa nu amorteasca. cu acesta se cumpara locul p~ntru mort. daca va înturna cofa cu gura în jos si va bea apa de pe fundul cofei. pentru ca sa nu i-l ceara altul. toti se spala pe mâini cu apa mortului peste groapa. Când un mort se pune în mormânt. dupa ce-l îngroapa. ca sa aiba mortul pe lumea cealalta. se pune în locul lui în pat: pâine. le duce la hotar. dimpreuna cu un colac si o lumânare de pomana. de arde la icoana Maicei Domnului. Lumânarea se duce la biserica. Daca vrei sa moara cineva. se cheama un copil si i se da peste prag o strachina cu faina. sau sa asude. fiecare trecator pune un gatej sau vreasc. tot acela care le-a pus. iar de la biserica dupa prohodire. hainele mortului sau din vitele sale de pomana sau de suflet si prin asta crede ca i se vor ierta mortului pacatele si sufletul îsi va afla pacea vesnica. se trece o oaie sau un miel (în alte parti o gaina) peste mormânt.peste sicriu. scârbindu-se întruna. obosit. se crede ca. Pânza aceasta se da în urma unui sarac. Pe mormântul unui spânzurat. apoi cineva îi da foc. Dupa ce mortul este dus la groapa. . pâna la cimitir e mai greu. Ea închipuie. Daca i-a murit vreunei persoane vreun mort drag si nu-l poate uita. o fata cu tata si mama sa mature prin casa si sa duca gunoiul la hotar. apoi se pune aprinsa la mormânt. . Când pe un mort' îl ploua pe drum. sa se scuture pe mormânt. sare. puntea pe care va trece sufletul mortului în rai. pâna se strânge o gramada mai mare. un pahar cu vin si un somoiog de lâna ne spalata. a doua zi dimineata. ce se crede ca umbla trei zile în jurul casei si gaseste. ca sa se sparga toate neajunsurile. deoarece cu apa aceea scuturata de pe lâna lor. Se crede ca pâna a nu se face sfestania în casa mortului dupa înmormântare. fa-i cu lumânarea furata de la mort. caci de se va lasa afara. Poporul da. zicându-se ca aceasa e lumânarea mortului. Dupa ce un mort se porneste la cimitir. apoi se trânteste în mijlocul casei de se sparge. Când moare un copil sau un om mai în vârsta. In groapa mortului se arunca un ban.fara însa a-l vedea si sti . saule da pe apa. se pune o pânza.pâna la genunchi în sângele mortului. Toate acestea. supararile si sa înceteze de a mai muri cineva din acea casa. se rupe si masura gropii în trei si se pune lânga cosciug. din partea de dinafara.

i se pune în mâna o lumina de ceara aprinsa.sau un copil.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 233 ÎNMORMÂNT AREA Când muribundul e gata sa-si dea obstescul sfarsit. Mai înainte însa se da de stire prin bocet. se da de veste la neamuri si la biserica. Dupa ce mortul a fost astfel asezat.. Mortul trebuie spalat bine. dupa ce si-a dat sufletul. unul din cei mai apropiati dintre rudeniile mortului îi închide ochii. în mijlocul casei. 1 se pun mâinile pe piept: cea dreapta peste cea stânga. pentru un copil mic numai unul. cu hainele cele mai bune sau cu haine facute anume pentru asta.nbracat frumos. fie într-o albie. Daca moare barbatul.si sa sperie astfel pe Necuratul. In mijlocul crucitei se pune un ban. Lânga crucita i se mai pune o icoana. La capul mortului se aseaza câte doua lumânari în sfesnice. ca sa se stie ca acolo a murit cineva. Dar totdeauna e cu picioarele ~spreusa. se preface în strigoi.. Tot asa nu se lasa în odaie nici câini. nici pisici. Aceasta se face pentru ca sa se stie ca mortul e crestin si pentru ca mortul sa vada pe lumea cealalta . pe care a avut-o atunci când si-a dat sufletul. Când se pune în sicriu. cu care mortul îsi va plati luntrea. daca e mai sarac·se trag~mai putine si mai scurt. 1 se mai leaga un ban de degetul mic cu care va plati pe omul ce-l va ajuta sa·treaca puntea la rai. Banii pentru vami i se pun în sân sau se dau de pomana. In cele mai multe parti ale tarii e obiceiul ca sa se aseze în fata casei un bradut sau un pom. cu care va trece râul spre lumea cealalta. pentru ca daca ar trece vreun animal [pe] sub patul mortului.ori alta muiere de a casei începe . si pentru ca sufletul. Peste corp se asterne o pânza alba numita giulgiu. atunci mama sau sotia. Cu pânza aceasta se va apara mortul în contra focului din drumul sau pâna la rai. jolj. In camera mortului se . fie într-o covata sau vana. Pentru batrâni se trag toate clopotele. în zbaterea lui. el s-ar preface în strigoi. Indata dupa asta i se pregateste scalda. In mâini i se pune o cruce de ceara sau chiar lumânarea. Apoi. Apoi ej. Daca nu e splaat bine. imediat dupa moarte sa nu intre în unul din aceste animale necurate. pentru ca. sovor.caci acolo domnestre un întuneric deplin . ~soptind: "Dumnezeu sa-I ierte" ori "Dumnezeu sa-I odihneasca".întorc oglinzile cu fata la parete sau se acopar cu tulpan negru. vina si pacatul e al aceluia care l-a spalat. ca sa se poata prezenta în fata Domnului curat. Dupa aceea e asezat pe o laita cu capul sub icoana ori pe masa. ruspeti ori respeti. unde se trag clopotele. daca mortul s-ar vedea în oglinda. cu pânza aceasta se acopere mortul pe fata. Tot asa daca omul e rriai bogat se trag toate clopotele si mai lung. daca bolnavul a zacut mai mult. ba chiar si soarecii sunt prinsi.

Alaturea de toiag se mai asaza un stergar. În tot timpul acesta rudele mai apropiate îi poarta doliul. Ori de câte ori trag clopotele. pe care mortul îl paraseste. nu trebuie sa dea binete. pentru ca cei a[i] casei sa mai uite durerea. si foarte subtire. apoi iese afara si cânta bocete anumite pentru aceasta împrejurare. pentru ca se zice ca locul rainas cheama alti morti dintre ai casei. o sticla cu apa si pâine. Nu e bine sa fie mai mare. ci doar sa îngâne un "Dumnezeu sa-I odihneasca". Toiagul (privighietoarea. când i se face prohodul. chiar pe locul unde si-a dat raposatul sufletul. " De îndata ce s-~ aflat despre moartea cuiva. Apoi se fac pregatirile pentru înmormântare. pentru ca sufletul sa se poata odihni în ratacirile sale. deoarece el a adus din fundul apei lutisorul din care a facut Dumnezeu pamântul si mai apoi omul. mai ales tinerii si ca sa treaca timpul. imediat încep sa soseasca. Dupa miezul noptii cei ai casei aduc placinte si colaci si rachiu ca sa nu adoarma lumea. pentru ca Dracul sustine ca trupul oamenilor e al lui. iar femeile punându-si tulpan negru. prietenii si cunoscutii. Sicriul (cosciugul. se face rotocol si se asaza la capul sau pe pieptul mortului. Se aprinde apoi. dupa ce a trecut vamile si 4) pomul raiului încarcat cu toate bunatatile. 3) umbrirea si recrearea sufletului în lumea cealalta. Dupa ce e gata. Lipesc o lumina de sfesnicul de la capul mortului si uneori lasa câte un ban. In fiecare noapte se face privegherea mortului (priveghi). mai întâi deasupra lor. numita "toiag". care se aprinde numai la anumite rastimpuri si pe care se reazima mortul. lumina de stat) se face tot atât de lunga cât mortul. coliva si pomul. El se împodobeste frumos cu panglici si cu diferite fructe: smochine. Pomul e de cele mai multe ori un bradut. De aceea. când trece punte a raiului. Apoi se fac colacii pentru paos. Bocirea mortului se obisnuieste în unele locuri sa se faca de trei ori pe zi. nuci. 2) trecatoarea în lumea cealalta. povestesc sau joaca diferite jocuri. copârsaul) se face din lemn de brad si dupa masura mortului. Mai e aprins atunci când se scoate mortul din casa. mai întâi în prag. se aprinde toiagul. apoi la fiecare colt al casei. Când cineva intra în odaia mortului. ori "Dumnezeu sa-I ierte". La priveghi se aduna prietenii si cunoscutii. Mortul trebuie sa stea în casa 2-3 zile. El ar reprezenta dupa credintele populare: 1) pomul vietii plin cu toate bunatatile. mere si altele. iar dupa înmormântarese stinge si e adus acasa.234 MARCEL OLINESCU sa boceasca pe mort. vine sa-I fure si daca n-ar priveghea oamenii. Mai întâi se face o lumina mai lunga. ca sa-si arate parerea de rau pentru cel ce-a plecat si sa mângâie pe cei ramasi.rudele. In sicriu se aseaza o . bar~atii umblând cu capul gol. cum aude ca a murit cineva:. dar poate sa fie si alt pom. în trei seri una dupa alta. toiag de stat. Dracu ar rapi trupul mortilor.

ci de catre o straina. se tamâiaza. ca la moartea fetelor mari sa se îmbrace câteva fete ca druste. Voi surorilor. In casa nu se matura atât timp cât sta mortul. pe care sa se sprijine capul' si în care se pune sapunul. sau de jug. In casa se face o scurta rugaciune. e obiceiul ca cineva dintre a( casei sa sparga o oala. iar femeile îl bocesc. cu care s-a pieptanat mortul ultima data. cei ramasi în casa închid repede usile si ferestrele. se matura si se grijesc toate. . ca sa nu mai vie moartea în casa si sa mai ia pe cineva. Sa nu mi-I zoriti. Unii acopar sicriul. se prind batistele de coarnele boilor.mortul în sicriu. li se prinde câte o basma neagra de umar. Pe una sa-i vie O turtita calda S-o ulcea cu apa! Înmormântarea se face dupa-amiaza. Pâna noi vom face. zorilor. Noua ravasele. De îndata ce a sunat amiaza.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 235 pemita. In capacul sicriului se face o ferestruica. ca sa poata uita mai repede. Pân'n-om gati Cuptoare de pâne. Aci primesc câte o lumânare si o batista. dupa ce s':'a cântat: "Veniti. . iar batistele sa fie albe. Zorilor. Noua cu rachiu! Zorilor. zorilor. Se mai pune siAsfoara cu care lemnarul a masurat lungimea mortului pentru sicriu. Celor care duc nasalia. la femei [sa se rupa] o furca. Când îl scot din casa se loveste sicriul usor de trei ori ~e prag. Pe la nemurele Sa vina si ele. pentru ca cel ramas vaduv sa se poata remarita sau reînsura. Dupa ce s-a scos mortul în ograda. numai atunci. de-i dati mortului ultima sarutare". numai când se pune în mormânt. numai dupa ce l-au scos si au pornit cu el spre biserica sau cimitir. Când e as<:zat. Iar când pleaca. E obiceiul. Tot când se scoate mortul din casa. i se rupe mortului orice nod ar avea în haine. Prin asta mortul multumeste casei ca l-a adapostit si aparat. apoi mortul e scos afara în curte. zorilor. fata în rochie de mireasa. Sa nu mi-I zoriti. Voi surorilor. piaptanul. Sa mi-I ofiliti. În dimineata zilei. când e înmormântat '(în alte parti în fiecare dimineata). altii numai dupa prohodul de la biserica. ' Înainte de a se pune capacul pe sicriu. se uita dupa el. se cânta zorile. . pâ1curi de prieteni si cunoscuti se aduna la casa mortului. Pâna noi om face Noua ferestrele: Pe una sa-i vina Miros de tamâie. Sa vada ca-i jele! Zorilor. Pe alta sa-i vina Colac snumina. cu care s-a spalat. Sa mi-I ofilit. unde se face slujba pentru morti. iar uneori. iar în alt~ parti. Sa nu va grabiti Sa mi-I ofiliti. Noua buti cu vin. fril-tilor. Daca e dus cu carul cu boi. Noua de malai. înainte de a-l scoate din casa. dar nu de catre ai casei.

sa înceapa sa boceasca. Sunt bocete pentru tata. pentru copil. Mândra casa ti-ai facut. pentru mama. . moarte. moarte. chiar când sunt bocitoare de meserie. moarte. Bocetele sunt foarte numeroase. Sa iau pânza de pe fata. De perina as fi scuturat Si moartea s-ar fi speriat Pe omul meu l-ar fi lasat. mila noastra. Matale nu ti-a placut. Nu-i fereastra de privit Si nici scaun de sezut. Far' de usi. Sa ma uit în casa ta. pentru fata mare. Sa stâmpar a mea viata. La stoleri ca mi-ai platit Sa despice-1. Si cum mi te-au scos în prund De-amu nu-i veni mai mult. draga pamânte. Sa-mi dai tu cheile mie. Grija noastra. De unde. Sa iau pânza de pe obraz Sa-mi stâmpar al meu nacaz. e obiceiul ca bocitoarele . spune draga. Ci numai de putr~zit.se pune. Cu cât un mort a fost mai tare si în versuri mai frumoase bocit. cu atât înmormântarea câstiga în prestanta. mortul în '~iCriu: Moarte. Bocitoarele le cânta pe un ton jalnic. * În text: "în" (n.236 MARCEL OLINESCU Când sicriul e scos afara. ed. Ti-ai Iasat-o luminoasa Si-ai catat-o întunecoasa. Aceasta se cân~ atunct . Nu te duci ca sa-nfloresti. pentru orice membru din familie. bocete care se-nvata de [la] bocitoare [Iar bocitoare' si care se cânta cu oarecare modificari la fiecare mort.când. pa su-gutui. Tu acolo nazuiesti. despartirea de cei dragi. draga pamânte Prinde-m-as frate cu tine. sa fi stiut Eu la tine-as fi venit. pentru june. Acolo sa vietuiesti. Ci-acolo sa vecuiesti. când se fac starile. eu. Si din una te-ai bagat Su-perina la cap te-ai asezat Da'. grija noastra. La omul meu la capatâi. moarte. far' de feresti. dar mai ales la cimitir. Si ne-ai facut larg prin tinda Si ti-ai pus mâna pe scara Si ne-ai facut larg pe-afara. Fara usi. Da' cum de te-ai îndurat Si casuta ti-ai lasat. dupa anumite împrejurari. Pa-unde-n casa te-ai bagat? Ca cânele n-o latrat. Si ti-ai pus mâna pe grinda.ale casei sau riaimite . câteva bocete: Tatucuta. ai venit? Nici usa n-o cârtait.Inbrad în doua. Dam pentru frumusetea cu care stiu satenii sa-si îmbrace durerea. Sa ma uit în fundul tau Si sa dau de copârsau. Bocirea se mai face si pe drum. Spune. fara feresti. neuitând sa scoata tipete si lacrimi. Doar as da de fiica mea. Da' te duci sa vestej esti. Ca sa-ti faca alta noua. Pa unde-ai venit alaltasara Pa su-meri. Sunt însa 'si bocete improvizate. Nu te duci sa veselesti. Pamânte. rea mai esti.). Pamânte. Ca ti-ai pus mâna pe masa Si ne-ai facut larg prin casa.

MITOLOGIE ROMÂNEASCA

237

Prohodul se [oficiaza]* în unele parti în ograda mortului, în alte parti la biserica, dupa un anumit tipic. Dupa aceea se pune cortegiul în miscare. Cortegiul e astfel format în majoritatea cazurilor: în frunte merge un copil, ce duce crucea de lemn, ce va fi asezata pe mormânt. Dupa el vin oamenii cu praporii. De obicei numarul praporilor depinde, dupa importanta mortului. Apoi vin oamenii care duc pomenile si paosurile. Pentru oameni se face, în afara de colive, si colaci, în care se înfing niste betisoare împodobite cu diferite poame (mere, nuci, prune afumate, smochine). Dupa ei vine corul, în satele unde biserica are cor, iar daca nu, preotul urmat de unul sau doi dascali sau cântareti. Pe urma vine nasalia sau carul cu mortul. în timpul iernii mortul este dus cu sania. Totusi sunt unele parti în care si vara mortul este dus la groapa cu sania, pentru ca sa-i fie drumul mai lunecos spre cealalta lume. Dupa car, vin neamurile si lumea, care tine sa-I întovaraseasca pe mort pâna la ultimul Iacas. Când m~rtul e june sau fata nemaritata, parintii tin foarte mult sa-I duca cu muzica. De obicei, muzica e formata din lautarii . satului. în unele parti de munte, însa, prietenii celui sau celei moarte aleg dintre dânsii pe cei care stiu mai bine cânta din fluier si acestia întovarasesc cortegiul. Fluierarii însa nu trebuie sa fie mai multi de 10. Cortegiul face în drumul sau anumite popasuri sau stari (stâlpi). Sunt 12 popasuri, pentru ca ele închipuie vamile, pe care trebuie sa le treaca raposatul. În unele parti ele se fac numai la rascrucile drumurilor. fu alte parti, ele sunt hotarâte în anumite locuri din sat. La stari se face o scurta rugaciune si apoi se pleaca mai departe. M~a de stari (popasuri) se obisnuieste sa se mai faca si podurile. In anumite locuri se asterne un stergar, pe care se pune un colac si o lumina si uneori si o sticla cu vin. Tot cortegiul funerar trebuie sa treaca peste acest pod de pânza, care închipuiepodurile peste râurile din lumea cealalta, pe care trebuie sa le treaca sufletul. Stergarul e dat apoi, fie preotului, fie de pomana saracilor, dimpreUna cu colacul si lumina. Ramasul bun, care se ia sub forma sarutarii cele din urma, ce se da mortului, în unele parti se~face la sfârsitul prohodului, la biserica sau în ograda celui mort. In alta parte aceasta despartire se face la cimitir .. De îndata ce s-a apropiat cortegiul de cimitir, bocitoarele încep un bocet:
Bucura-te, tintirime, Ca trandafir mândru-ti vine. Da' nu vine sa-nfloreasca, Ci vine sa putrezeasca.

*

În text: "se face" (n. ed.).

238

MARCEL OLINESCU

iar aproape de groapa, ceastalalta:
Negrule, pamântule, Lacat ai Si cheie n-ai. Ce încui, Nu mai descui. Cine-apuca-a-antra su-tine, Pâna-i lumea nu mai vine. NegruIe, Pamântule, Multi oameni ai adunat Si nu te-ai mai saturat. Multi oameni ai înghitit Si tot nu te-ai haranit.

înainte de a se coborî sicriul în groapa, e obiceiul ca sa i se ia mortului toate podoabele de pret si sa i se rupa toate· cusatu.rile sau nodurile, pentru ca sa nu mai traga si pe alti ai casei dupa eL Re cele mai multe ori, aci se aseaza capacul (pleoapa) peste sicriu. In groapa se arunca si masura gropii (facuta de obicei dintr-un lemn subtire sau din sfoara) rupta în trei bucati. De asemenea, se arunca bani ma.runti, cu care mortul îsi plateste locul, pe care îl ocupa în pamânt, ca sa nu i-l ia altii.. Dupa ce s:-a coborât sicriul, preotul p€eetluiesre groapa anmcând trei lopeti de pamânt, sau facând cu hârletul sau lopata cruce în cele patru parti ale groapii. Toata lumea spune, închinându-se: ,,Dumnezeu sa-I odihneasca!" ,,Fie tarâna usoara!" ,,Dumnezeu sa-I ierte!" Apoi toate neamurile, rând pe rând, si mai apoi si unii prieteni buni sau frati de cruce, arunca si ei câte un pumn de pamânt. Dupa care groparul astupa groapa. E obiceiul în toate tinuturile locuite de români, ca o femeie dintre rudele casei sa dea ori sa arunce groparului o gaina neagra peste groapa. 1 se mai da un colac, o cana de apa sau vin, o lumânare, un stergar si un ban. Acestea ar constitui plata groparului si pomana pentru sufletul mortului. Gaina trebuie sa fie neagra, pentru ca sa rupa vrajile, ce s-ar fi facut asupra mormântului, si sa alunge duhurile necurate din jurul groapei. în unele parti se da un miel si chiar o oaie. Dupa ce s-a astupat groapa, i se aseaza mortului crucea si bradul la capatâi. înca înainte de asta, rudele încep sa plece, iar o femeie priceputa si de-a casei, împarte pomenile la saraci. Fiecare capata un paos (un colac, o lumina si o cana), când mortul a fost mai înstarit, ori coliva si o lumina, daca a fost mai sarac. Se împart si bani. Unii dau de pomana si hainele mortului, pentru ca exista credinta adânc întadacinata în sufletul românilor, ca"tot ce se da de pomana aici pe pamânt, sufletul le capata pe lumea cealalta. Când se întorc de la înmormântare, fie la cea dintâi cismea sau flintâna, fie acasa, toti trebuie sa se spele pe mâini, ca sa se curete de duhurile necqrate. Unii fac niste focuri de frunze si gateje, peste care. sar, ca sa îndeparteze prin foc miasmele mortii si duhurile necurate ce s-ar fi prins de ei. E bine chiar ca, la întoarcere, oamenii

MITOLOGIE ROMÂNEASCA

239

sa vie pe alta cale, ca sa rupa ftrul mortii si sa nu întoarca mortul ca strigoi. Pentru odihna sufletului celui mort, în trei dimineti dupa înmormântare, pâna a nu rasari soarele, cei ai casei se duc la mormânt îi aprind lumânari si-l tamâiaza. În alte parti i se aprind luminile sub icoana timp de 40 de zile, când i se face parastasul. Parastas se face la 3, la 9 si la 40 de zile. Cui nu i se fac parastase, nu se poate odihni în mormânt, iar pacatele mici, care îl opresc sa ajunga la rai, nu pot ft iertate. Tot pentru odihna raposatului e obiceiul ca la întoarcerea de la înmormân,tare sa se faca comândul (comândarea, praznic, saracusta, pomana). In vechime, în preseara înmormântarii, se aduceau câtiva berbeci negri si dupa ce rasareau stelele, venea preotul si :facea o scurta rugaciune. Apoi li se lipeau câte o lumânare între coarne si erau întorsi cu fata spre apus. Un om îi înjunghea, lasând ca sângele lor sa curga într-o groapa sapata în gradina, anumit pentru acest atunCi a prilej, si care era numjta ara. Pielea era data popii si &~ ramas si zicala: "a dat piel~a popii''-;'pentni cel care a murit. Din carnea berbecilor se facea apoi mâncare pentru comând. Acum nu se mai junghie berbeci, ci imediat ce mortul a fost scos din ograda, femeile care au ramas sa curete casa, aseaza mesele si pregatesc bucatele pentru praznic. La praznic sunt invitati toti cei care au luat parte la înmormântare si mai ales preotul. Acesta, dupa ce spune o mica rugaciune pentru odihna sufletului raposatului, face câte o cruce înspre cei patru pereti ai casei si spune: "Dumnezeu sa-I (s-o) odihneasca!", pe care o repeta toti cei prezenti. Apoi se împarte coliva si dupa ea se aduc diferite mâncari, dintre care rar lipsesc sarmalele. Nu lipseste nici vinul si, la ftecare pahar, i se doreste mortului tarâna usoara, iertare si odihna vecinica. În un~le parti: mai e obicei~l ca cineva dintre rudele apropiate ale mortului - sau daca nu poate nimeni, se plateste un om anume, - care sa aduca în 40 de zile apa de la fantâna pentru un sarac. Aceasta se numeste "slobozirea apei" si se face tot pentru viata de dincolo a mortilor si pentru ca astfel duhurile mortii sa se împrastie din jurul casei. Facându-se toate acestea, oamenii sunt de credinta ca sufletul mortului va putea patrunde usor prin toate vamile si va ajunge cu bine în fata Marelui Judecator. Mai rau e de cei care îsi dau singuri moartea, sau de cei care nu mai au pe nimeni, care sa le faca toate rugaciunile si parastasele. Sinucigasii, ca si copiii nebotezati, erau îngropati într-o anumita parte a cimitirului, care în Bucovina se numeste sniamen. Pentru odihna sufletului acestora, ca si pentru acei morti fara urmasi (de aceea românul tine mortis ca sa aiba copii, care sa-I Înmormânteze si sa-i ridice parastasele) se fac rugaciuni la ziua mortilor, la 40 de Mucenici si la zilele Mosilor.

240

MARCEL OLINESCU

La zilele Mosilor se fac rugaciuni pentru toti mortii. Sunt foarte multi Mosi. Asa se cunosc Mosii de Craciun, Mosii de iarna, Mosii de paresiilli, Mosii de primavara, Mosii de Florii, de Pasti, de Rusalii, de Rusitori si altii. La toti Mosii se fac parastase si se dau de pomana saracilor, pentru ca mortii sa nu duca lipsa de nimic pe lumea cealalta si pentru ca si ei sa fie fericiti, acolo unde sunt, când vad ca cei ramasi se gâi1desc la ei.

Miorita. Gravura în lemn de Marcel Olinescu.

VII

TIMPUL

242

MARCEL OLINESCU

NORII
Batrânii povestesc ca la-nceputul începutului, norii erau boii Soarelui. Ei trageau carul cu apa la curtea soarleui. Când Soarele nu se uita la ei, se mai lasau pe tânjala si atunci apa se slobozea peste marginele rantânii si atunci cadea ploaia pe pamânt. Pe semne nu-si taceau mun.9a asa cum trebuia sau lucrau prea încet si atunci Dumnezeu i-a izgonit la marginea pamântului, unde stau ascunsi Într-un tau mare. Ei beau apa din tau si chiar din marile învecinate, pâna se umfla ca niste burdufuri, de stau sa plesneasca. Atunci vin balaurii împingându-i cu coarnele, -iar solomonarii îi plesnesc cu biciurile. Norii o iau la fuga, navalesc în vazduh si fug pe sub ceruri. Dar balaurii nu-i slabesc; îi gonesc din urma si când solomonarii le fac semn, slobod toata apa cu care s-a urriflat. Dumnezeu a pus mai mare peste nori pe SfIântul] Ilie. El porunceste balaurilor, când vrea el sau când îi ordona Dumnezeu, ca sa ridice norii pâna sus în înaltul cerului, si îi cârmuieste cum vrea el si unde trebuie. Norii merg împinsi de suflarea balaurilor.

PLOAIA
Ploaia e-n cer si norii o aduc de-acolo, din împaratia norilor. Dumnezeu, când vrea sa cada ploaia într-un anumit loc, deschide cerurile si sloboade ploile. Ploile cele mai mici, cele folositoare, le sloboade chiar Dumnezeu. Cele mai furtunoase si cu grindina si aduse de balauri, acelea numai solomonarii din voia lor sau din porunca lui Dumnezeu le aduc si le mâna. Când ploua cu Soare, atunci se zice ca Dracu face chef cu nevasta~sa si când se îmbata bine se ia[u] la bataie, iar Dumnezeu râde de ei. Când e seceta, se crede ca cineva a legat ploile. Cei ce pot lega ploile sunt în primul rând tiganii, solomonarii, vrajitoarele si caramidarii, ca sa poata lucra ei. Dupa loc si obicei, se fac diferite dezlegari. Uneori când trebuie ploaie pentru tarini, se invoca ploile prin paparude. Paparudele le fac, de obicei, tigancile tinere. Ele îsi împletesc cununi de bozii pe cap, se-mpestriteaza cu panglici rosii, cu salbe de firfirici si merg sa joace din casa în casa. O tiganca mai în vârsta cânta din gura pe o melodie monotona de dans, cu note scurte, tocate, dar într-un ritm _vioi, un sir de invocatiuni pentru ploaie. Dupa ritmul cântecului, doua sau mai multe paparude joaca sarind si saltându-si fustele cu bozii, batând din palme, ori plesnind din

MITOLOGIE ROMÂNEASCA

243

Norii

degete, întocmai cum fac spaniolii cu castagnetele si repetând exclamatia: Ha! ha! ha! în timpul acesta, stapâna casei ia o cana de apa si o arunca peste ele, udându-Ie de sus si pâna jos. Zarind-o, paparudele se prefac ca fug si fug chiar de-a binelea, daca apa e rece. Tinerii din casa fug dupa ele si tot nu scapa de udeala ce-o invoca. Dupa asta se întorc spre stapânii din casa si [le ureaza noroc, viata lunga, belsug la grâne. Primesc sau o moneda sau o strachina de fasole, de faina, ori câte o haina învechita. Cântecul paparudelor e astfel:

r

Paparuda, ruda, Ia-n' iesi de ne uda Cu galeata, leata, Peste toata gloata. Ploaie, Doamne, ploaie Locuri sa ne moaie, Ploita curata Din ceruri varsata. Unde-i valea saca D-apa sa se faca, Unde-i valea lunga Mai mult sa s-ajunga; Unde-o da cu plugu

Sa mearga ca untu, Unde-o da cu sapa Sa mearga ca d-apa. Ploaie, Domane, ploaie Locuri sa se moaie, Cucuruzele Cât gradinele Orzu Pâna-n podu. Sacara . Cât scara. Grâu Pâna-n brâu.

[Sau:]
Paparuda, ruda Iesi afara de ne uda, Cu galeata leata, Peste toata ceata, Aduceti cheitele Sa descui ploitele De joi pâna joi Sa dea noua ploi.

*

în text: "si-i" (n. ed.).

244

MARCEL

OLINESCU

Tot pentru invocarea ploii se mai face Caloianul. Acesta e un obicei raspândit mai mult prin Moldova, Muntenia si Dobrogea. Femeile si fetele iau lut galben si-l framânta, formând un om în miniatura', ca o papusa. Asta-i Caloianu. Papusa aceasta caraghioasa e pusa într-un cosciug mic si e purtata ca un mort, plâns si bocit, tamâiat si pe urma îngropat între bozii sau lânga fântâna, în timp ce femeile îi cânta la cap:
Caloiene, iene, Caloiene, iene, du-te-n ceriu si cere sa deschiza portile, sa sloboada poile, sa curga ca gârlele, zilele si noptile, ca sa creasca grânele, Caloiene, iene, Caloiene, iene, cwn ne curg lacramile, sa ·curga si ploile zilele si si sa si noptile wnple santurile, creasca legumele, toate ierburile,

[Sau:]
Caloiene, iene, Caloiene, iene, du-te-n ceri la Dumnezeu ca sa ploua tot mereu, zilele si noptile sa dea drumul roadelor, ca sa fie-mbelsugata, roadele, noroadele, tara toata, lwnea toata.

Cum farsa asta nu prea aduce lacrimi la porunceala, fetele îsi freaca ochii cu ceapa, ca sa curga cât mai multe lacrami, fiindca

Paparude

o îngroapa dupa tot tipicul unei adevarate înmormântari. Tot asa se procedeaza si când ploua cu piatra. daca nu i se gasesc fuste negre. ploua. atunci se scaote cociorva si lopata de pâine si se asaza crucis înaintea pragului.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 245 '. iar femeia cu testemel negru si cu cârpe negre îmbracat. Daca ploua de joi. Pe Muma Ploii. Caloianul este dezgropat si aruncat pe gârl!!. sau pe troita fantânii. în schimb. Când ploua prea avan. se lucreaza numai pâna la arni~. iar pe celalalt în haine femeiesti. iar femeia Muma Ploii. In ziua când se face Caloian. cât mai înalta. când ploile c:urg gârla si apa e gata sa inunde ogoarele. Dupa trei zile. ca sa turbure norii si apele. Cu un anumit ceremonial. In schimb. E "bocita". cu atât va fi si ploaia mai îmbelsugata. Femeile si fetele se duc la fantâna. va tine pâna sâmbata viitoare. In acest fel ploile au fost îngropate si soarele ramâne singur victorios. Iar daca ploaia începe sâmbata. Se crede ca totdeauna de sarbatirile evreiesti. De obicei asa se potriveste ca barbatul sa fie în haine albe. cum se-ntâmpla înainte de ploaie. ca Tatal Soarelui sa· arate mai tantos. "cu cofa" cum se zice. iar dupa asta se bea si se petrece. i se fac po~menisi chiar i se da si o gaina neagra peste groapa de pomana. ce strajuieste vreo rantâna. atunci ploaia va tine doua saptamâni. atunci exista un alt obicei. .?f Caloianul se crede ca cu cât se varsa mai multe lacrami. Tatal Soarelui este urcat pe capul unei troite. Barbatul e Tatal Soarelui. Se cauta o troita. iar toporul se-nfige în pamânt si astfel ploaia înceteaza. mai victorios. iau lut galben si fac din el doua chipuri de om: pe unu îl îmbraca în haine barbatesti.

cocosii cânta iarna peste zi. din cuibul de tarca. . negura e albicioasa. va ploua cu furtuna. tipa gaile prin porni.246 MARCEL OLINESCU Ploaia o da Dumnezeu si când vrea sa dea o ploaie. . . .baltile miroase prea puternic. negura cade în jos.oile-s prea zburdalnice.te ustura urechile. dimineata e cerul ros. ploaie calatoare. numai una zboara.umbla porcu cu paie-n gura.fumul nu se urca în sus. C:0cosii aud ~oaca si atunci cânta într-un anumit fel. mustele inteapa tare si nu dau pace oamenilor. Ca te-ajunge srantu Soare Si-ti taie picioarele Cu un mai.seara e umeda. ies amândoua tarcele din cuib. .scânteie la gura cuptorului. Cu un pai Cu caciula lui Mihai.curge apa din oale pe foc.te manânca din senin corpul. nourii au la apus culoare roza.greierii din casa cânta mult si asurzitor.negura e deasa si-ntunecoasa. Asa. când: rândunica zboara pe jos. iar cealalta sta pe cuib. . pisca puricii tare. ca sa. atunci toaca. privighetoarea cânta mereu. tântarii umbla cu droaia. pentru ca sa vesteas<:. copii cânta: Fugi. cânta cocosul seara devreme. pestii sar în sus din apa. . Când ploua cu Soare.racatetul (brotacelul) cânta tare. ies furnicile afara si se aduna la un loc. . Soarele si Luna lucesc curat. un român stie sigur ca va ploua. .seara vor fi norii rosii. asfintitul e senin.mirosul florilor [e] îmbatator. când: rândunica zboara pe sus. . seara spre rasarit se vede curcubeu.zburda viteii. gâsca e nelinistita.Soarele si Luna au un cerc lucitor.vesteasca Si pe oamem. se-ntorc albinele devreme. Soarele arde prea tare.para focului se va plimba pe vase si pirostii. albinele fac zgomot la gura prisacii.asuda vara ferestile. animalele sunt nelinistite si -nu au astâmpar. si se lateste. . . . . Nu va ploua însa si -va fi vreme frumoasa. Oamenii cunosc ca va ploua dupa anumite semne. seara e uscacioasa. . . -. iar când . tipa paunul des si ascutit. .norii. . .ape Sf[ântul] Ilie sa deschida ploile. au coloare galbena. . .sarea se topeste.focul nu arde cumsecade. la apus. .negura se suie în sus.

încât. daca ar intra cineva strain în sat. Mai mare zgomot e jos. adica pe la casele oamenilor. FULGERUL Între Dumnezeu si Dracul cu armata lui de duhuri rele si necurate. Apoi scot voiniceste la apa. vedre. De·-nteles se-nteleg prin semne. Toata lumea din sat lasa lucrul si Iacându-si cruce. pe care o azvârl în fântâni. Unii se suie în clopotnita si încep sa traga toate clopotele si bat toaca cea de fier. de-si umplu hârdaiele si cu garnitele uda bine toata fântâna. sopteste: "Fieraritul". Cei de jos suna si ei din clopotele lor. în Oltenia mai ales. caldari. Dar în tot timpul cât robotesc nu vorbesc nimic. În timpul acesta câinii. se duce un razboi crâncen. Atunci flacaii pleaca spre rantâna.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 247 FIERARITUL Tot pentru a invoca ploaia sa cada pe câmpurile uscate de-seceta si [sa ude] grânele uscate de arsita. clopote de fier. Cântând. Cine se întâlneste cu ei pe drum. caldari si altele. se face Iara voie paparuda. Iata cum se face: _ Se vorbesc flacaii si se aduna de cu seara în curtea bisericii. caci atunci toata vraja se risipeste. ducând cu ei si toaca de lemn. unindu-se toate într-o serenada infernala. garnite. ca astfel s-ar înmulti dracii. ce ar putea scoate zgomot: clopote de vite. Dintre toti sfintii din _cer. de n-am mai putea de rau lor. de vuieste tot satul. clopot de vite sau clopot dogit are sunetul lui. asa ca se face o galagie. Asta tine pâna se însereaza de-a binelea si pâna ce femeile si-au învelit focul în vatra. Mai iau doua-trei hârdaie. chiuind si sunând din clopote. se face. Când au ispravit la rantâna. Se zbat pe la casele oamenilor si unde gasesc o fata dormind pe prispa. o pornesc prin "odai". carora nici asa nu le prea place sunetul clopotelor. de la facerea lumii si pâna astazi. Asta tine pân-n zorii zilei. Dumnezeu îl urmareste cu ceata lui de sfmti si de îngeri si oriunde întâlneste un drac e pedepsit sau omorât. Acesta . când se "slomneste" de ziua si când toti flacaii pleaca pe la casele lor. o uda râzând si glUIJllnd. nu scapa nelaut. fieraritul. Aduc cu ei tot felul de clopote si fiare vechi. s-ar speria de tot taraboiul acesta si ar crede ca e vreme de rezbel sau de razvratire. câteodata si de tuci. cel mai înversunat dusman al dracilor e Sf[ântul] ilie. cu hârdaiele pline de apa. colinda astfel tot satul. urla ca "dupa duca-se pe pustii". unde fiecare clopotel.

ea merge în pamânt 9 stânjeni si pe fiecare an iese câte un stânjen. fiecare dupa firea lui. îsi trimite feciorii sa mai usureze sarcinele si durerile oamenilor. Când vede mai multi draci.). Dracii. atunci SfIântul] Ilie da cu tunul.cel mai mic . pentru ca sunt bune de leac si da putere celui care le are.248 MARCEL OLINESCU se plimba prin nori cu carul sau de foc si ori de câte ori vede un drac. tunetul si durduitul trasnetului. SfIântul] Ilie îl plesneste cu biciul sau cu pleasna de foc. Când cade din cer. Oamenii ca[u]ta astfel de pietre si le scot din adânc. Asa. dar zânei nu i-a placut de el si s-a maritat cu Fat-Frumos si de atunci Crivatul e tot mâpios. mor din atingerea nuielii de alun. cum îl aud. ed.nvârteste" (n.de obicei ea are forma unei sageti -. facându-si cruce mereu. Asta-i Crivatul si-i tare morocanos la fire. turbate. care încotro vede cu ochii prin buturugi. Vânturile bune sunt în numar de 12. c~l mai mare iute de mânie. se da celui care are junghiuri. nu e altceva decât bubuitul si împuscarea tunului lui. ca si serpii pamântului. care ne aduc foloase si ne vor binele si vânturi rele. O astfel de piatra . stricându-le si darâmându-le tot avutul lor si tot ce li se opune în cale. unul vine sa-I racoreasca de zapuseala caldurilor de vara. Când nu loveste pe vreun drac. Nimic nu-i place. caci 12 feciori are Sfanta Duminica si cum Sf[ânta] Duminica e prietena si ocrotirea oamenilor. altul îi aduce ploaie. ramuri de salcii si se poate goni cu ramura de alun. nici Sf[ântul] Ilie nu trasneste. Sf[ântul] Ilie pune în tun si o piatra ascutita cao cutie. cutea se-nfinge adânc în pamânt. pentru ca diavolii nu se pot apropia de cruce noua si astfel nefiind nici un drac prin apropiere. dupa ce se gaseste. Fulgerul.mai neastâmparat. care sunt pomite contra oamenilor. altul îi înmoaie gerul.. VÂNTURILE Sunt vânturi bune. cauta sa sa ascunda. tot nacajit umbla. In contra trasnetului oamenii se feresc cu cununi de sânziene. se spala în 3 ape si rugina ei cu apa în care s-a spalat. când îi trebuie. altul . ca mai mult rau face când se porneste. Caci toti fiii Sfintei Duminici au firi deosebite: unul e mai moale. asa ca num~aidupa 9 ani iese piatra afara la lumina. Pe lânga focul care se vede.) Dar mai ales. de rastoarna tot ce-ntâlneste în cale. îi cu toane ca o fata batrâna. caci si el a fost îndragostit de o zâna. . * În text: . Dar SfIântul] Ilie îi gaseste si-i trasneste si acolo. de-l trasneste. prin cladiri. aruncate pe casa. în hornuri sau chiar în oameni si dobitoace. cu urzici. (Serpii trasnetului. cu care împusca Sf[ântul] ilie pe Necurat. Câteodata o porneste asa hai-hui.

vine vijelias cu furtuna si cu plaaie. întrebând-a. ce aduce p'rirnavara.Asteapta. dar nu si-a gasit înca fata pe plac. adie asa usar de numai te mângâie. caldut si neastâmparat.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 249 . e tat samnaros si numai seara . Când se-mbata. când. Vântul turbat.când îl mai scaala SfIânta] Duminica. ce vine din partile rasaritului. . care bate usurel. Soretul sau Secetosul vine de la rasarit aducând paIe de caldura. SfIânta] Duminica sta mereu acasa si nu se duce decât la biserica. Tat cauta sa se-nsaare. si care aduce plai le calde. Austrul. Vântul cel lin. chiar în mijlacul verii. de stie sau nu. Asa a facut si Arghir. sufla turbat si-n taate partile de rupe frunzele capacilar si-i tare cu taane. care vine dinspre miazanoapte. Vântul cel lin Cei doisprezece copii ai Sfintei Duminici sunt: Crivatul. dar când se-ntaarce de la "vedere" e turbat.t:J. Si . caci vine tacmai de la miazanaapte. El scoate caltul la iarba si mugurul din caaja copacilor.. Vântul de vara.câteodata si ziua. De aceea. Vântul de sub Soare. care vine aspru si rece. Frumosul. Boarea. dar si de seceta si Munteanul sau Turdeanul. Vântul jrunzii. ce-a pameste din partile dinspre saare-apune.. care de-abia paate misca frunza capacilar. a întreaba pe ea. Când merge sa vada vrea zâna e tare bun. cel mai petrecaros dintre fiii Sfmtei Dumînici. BaItaretu care ridica plaile din baltile Dunarii de la miazazi. cine vrea un sfat bun sau cauta pe cineva pierdut sau furat. s-a dus la curtile SfIintei] Duminici si. bate de la miazanaapte. de misca numai frunza si vine tacmai din marile de la miazaZi. pierzând pe prea frumaasa Elena. SfIânta] Duminica i-a raspl1nS: . îi pavestesc tot ce-au vazut maicutii Iar. unde e ascunsa. pâna mi-ar veni feciarii acasa si-i vai întreba pe ei". ce vine din partile rusesti. ca feciori buni ce sunt. In schimb stie tat ce se petrece în lume pentru ca feciorii ei cutreiera pamântul în lung si-n lat si când se-ntarc acasa.

când le prinde. caci sunt tare chipesi la fata si mândri la port Numai dobitoacele. Aceste[a] sunt fetele lui Irod împarat . Feciorii acestia ai Sfintei Duminici nu pot fi vazuti de ochii oamenilor. s-ar certa poate cu ei.carora Dumnezeu le-a luat mintile si umbla nebune. când sufla vântul. Sf[ânta] Duminica sau când le vine lor. atunci vântul care trece pe acolo.orteasca. Afara de acesti feciori ai Sf[intei] Duminici mai sunt si alte vânturi. când a cautat merele rosii sau apa vie. se supara si bate 41· de zile. Cei 12 feciori îsi au locuinta la curtile Sfintei Duminici. Sf. si frunzelor sa se mai primeneasca. Duminica cu fiii ei: Vânturile . îi pot vedea si pentru asta îsi ridica în sus capul. pâna a stiricit de ea si mergând într-acolo. acele dintre ele care sunt curate. când le porunceste Dumnezeu. de stirnesc tot praful din cale. au aflat-o. Tot asa a facut si Fat-Frumos. descopera casele si rup crangile pomilor. le cânta' si ele joaca atunci tontoroiul cel dracesc. Vânturile sunt în genere prietenii oamenilor. care fac numai rau oamenilor si se numesc vânturi rele. iar Dracul. crengilor ca sa se mai dezrp. Dumnezeu îi trimite sa ajute coltului de iarba. Tot el îi trimite sa miste spicele de grâu. pentru ca ele saracele nu se pot misca. STantaDuminica îi trimite sa-i aduca vesti din lume si sa spuie oamenilor crugul vremilor. ca daca i-ar vedea. Deaceea când se spânZura cineva. sa salte afara din pamânt si samanaturilor sa iasa la lumina. când si-a cautat pe sorita lui ileana si feciorul de-mparat. De acolo pornesc vânturile. sa nu se prea coaca numai pe o parte. iar fetele s-ar îndragosti de careva din ei. aur sI-io curatenie ca-n biserica.250 MARCEL OLINESCU care cum venea. Curtile sunt toate de. care dau must poamelor si rosesc fata lor. Ei aduc ploile cele bune. întruna.vântoasele . ci sa le mai arda Soarele pe toate partile. care fac sa creasca samanaturile. îl întreba.

Baba sta pe un scaunel si toarce. fata lui Irod. Volbura e o femeie. dintre cele preîacute de Dumnezeu în vânturi rele: Vântoasele. Baba fuge dupa ele. toase". atunci Dracul îi fluiera si ea joaca. gunoaie. prin mijlocul drumurilor si câmpurilor. care a jucat înaintea lui tatal-sau.e casele. Vântoasele pot sa strice mintile oamenilor. când ceruI e numai încruntat. Baba Vânturilor. Pe lânga ca le descope. iar Dumnezeu a blestemat-o sa tot joace cât va fi lumea lume. sa le dea o durere de cap strasnica. din senin. un dans dracesc. Când se desteapta. Vârtejul ridica tot ce-ntâlneste în cale: paie. volbura iscându-se în mijlocul drumului si luând câmpii. cea blestemata. hârtii si orice obiect usor. se stâtneste un vârtej ca un fum de praf si porneste de obicei în lungul drumurilor sau a soselelor. atunci joaca fata lui Irod. care-i întâlneste în cale si sa-i lase loviti de "Vân-. apropierea ploii. unde se pierde. ori în cazul cel ~ai bun. ce se face mai ales vara. Fata lui Irod are o multime de ajutoare. din când în când. Iar daca se aude si un vâjiit prin vazduh. stau închise într-o bute. Vântoasele sunt dusmanele omului si-i aduc o multim~ de rele. dar. Ele locuiesc în pustiu si pentru ca sunt rele. Asa. pe care o pazeste o baba. trecând apoi pe câmpuri. Volbura . ori le rup pomii. ca sa-i dea capul lui Ion Botezatorul. le prinde de par si le baga înapoi în butoi. Când vedem dar. ducându-Ie si parasindu-le departe în mijlocul câmpului.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 251 VOLBURA Volbura e vârtejul de vânt. o fura somnul si atunci vântoasele scapa si-si fac mendrele pe afara. Ea prevesteste în timp de seceta.

cu suflet si cu corp si [de aceea se spune . se fac frumoase si atragatoare si au fata curata si stralucitoare.. ba în unele locuri si acum. fiindca pamântul se hraneste. cât si pentru pacatele noastre. pe care solomonarii vor sa-i pedepseasca. batându-se cap în cap. Pestii acestia sunt vii si din când în când se mai misca si dau din coada. sau zgârâindu-se cu ghearele si suflând asupra celuilalt aburi înghetati. sarind unul asupra altuia. .). Dar roua mai provine si din alte motive. e o fiinta vie. *. sudoarea pamântului. Stim ca pamântul e înconjurat de apa si sustinut de patru pesti. ca niste betivi. În text: "deci. Aburii acestia si cu piatra înghetata si zdrobita de picioarele înfierate ale balaurului. r GRINDINA Balaurii de multe ori se-ntâlnesc în vazduhuri. pentru ca pamântul. adica se roureaza. umbla niste oameni zdrenta[ro]si din casa-n casa si din sat în sat. cad asupra ogoarelor oamenilor.de apa în toate partile. cu trupurile noastre ale celor sortiti pieirii. pentru chinurile fiului ei cel sfânt. în credinta româneasca. sau când doarme acoperit de o plapuma prea deasa de nori. ed. ca orice vietate.mâncate-ar pamântul". împroscând cu stropi . neavând cu ei decât o desaga în spate si sunt tare bine primiti. asa cum fac ratele când se spala. pentru ca nu i-a ascultat sau s-au purtat rau cu ei. Roua de pe iarba si de pe pamânt e. oriunde se prezinta. el si asuda. ca tot omul. ca cine se spala cu roua dimineata.252 MARCEL OLINESCU ROUA Cea mai frumoasa credinta despre roua e ca picurii de roua de pe florile câmpului sunt lacrimile Maicii Precista. însa. Fetele cred. atunci când e cald. pe care le varsa în durerile ei de mama. SOLOMONARII În vremurile nu tare de demult. Stropii acestia cad sub forma de roua pe pamânt. daca" (n. se sfadesc ca niste babe si la urma se iau la bataie.

tin în mâna o cârja. În scoala asta a solomonarilor numita Solomanta. ca sa cerce pe oameni. Si mai sunt si alte încercari. mai ales. le da putere sa se-nalte în nouri si sa-i stapâneasca pre ei si pre balauri. Ei pot sta în nori. ori poate si mai departe. Pe calea norilor. câta se afla în lumea asta. cât vor ei. ce nu . care de-abia stau sa nu cada. sunt atârnate de un fir de ata pietre de moara. trebuie sa treaca pe sub aceste pietre si multi de frica se-ntorc înapoi. au plecat într-o tara spre soare rasare. undeva prin tara muscalului. asa se-ntorc solomonarii înapoi în tara noastra. Ei stau pe nori ca pe un cal. din ce în ce mai grele. Din pestera aceea. si-n satul de unde au plecat. apoi Dumnezeu. pentru ca trebuie sa treaca prin grele încercari si numai pe aceea îi face Dumnezeu solomonari. în cartea ce se cheama "solomonarie" si dupa ce au trecut cu bine încercarile. câte sunt în tara noastra. prin tarile unde a domnit Por împarat si acolo stau într-o pestera si scriu la o masa de piatra si într-o carte mare toata stiinta si învatatura. Acolo ei stau ca-ntr-o scoala si sunt tare multi. fiindca s-au purtat tot timpul ca niste sfinti. Iar dupa ce au 'ispravit de scris tot ce se poate sti pe lumea asta. numai atunci pot fi facuti solomonari. Dupa ce au învatat toate cartile. De aceea ei umbla rau îmbracati si desculti. Românii cred despre ei ca sunt oameni tare evlaviosi si. Cei care vor sa fie solomonari. Si-i conduce ata cum vor ei. dar nu toti ajung pâna la sfarsit solomonari.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 253 Solomonar calare pe balaur Acestia sunt solomonarii. daca asculta de învataturile crestinesti si daca li-i tare credinta. care trec încercarile cu bine. cu multa stiinta de carte si foarte deschisi la minte. cersind din poarta":'n poarta si cântând "versuri". Numai din când în când se mai scoboara pe pamânt. cu care conduce norul si cartea cu toate învataturile lumii.

atunci solomonarul te rasplateste. cer ajutorul "oamenilor mesteri ". Daca. mergându-ti toate în plin. o mare putere asupra norilor si balaurilor. Daca. ce întuneca cerul. trecându-le vremea si statomicindu-se în satuI lor. Solomonarul e razbunat. iar omul înfricosat se va teme si-l va respecta de acum înainte. ceteste. burdufurile se deschid si apa cade ca din "cota" ori din "galeata". decât cele mai frumoase si mai pline de învataturi crestinesti. însa. Atunci se duce pe gheata pâna în mijlocul iezerului si lovind cu cfuja. în timp ce grindina zdrobeste grânele. îsi scoate cartea din desaga si ceteste din ea. sa mearga înapoi sa creasca. le împlânta în cele 4 parti ale lumii. caci le bat ogoarele cu grindina si furtuna si le merge tot rau. când vad ca se apropie furtuna si ~aresc printre nori balaurul. ca sa alunge napasta de pe capul lor. zicând: "Trage-te în alta parte . Acestia au fost si ei pe vremuri solomonari. sparge gheata ca sa iasa capul balaurului afara. îsi întorc palaria. sa se framânte. încalecând pe spinarea lui. Norii încep sa clocoteasca. au ramas numai cu stiinta si întelepciunea solomonareasca. De aceea. ei se fac oameni cinstiti si gospodari de frunte în satul lor. însa. Atunci oamenii. pun jos încaltamintea cu talpa în sus si stând în picioare pe ele. iar din spate îi împing cu caii lor albi norii de gheata. Înainte se-mbulzesc norii cei negri. pe el si credintele strabune. Daca balaurul ce iese afara e prea mic. So'lomonarii primesc darul si puterile acestea numai pentru un anumit timp de ani. Solomonarul are. îi da pinteni si se suie cu el în înaltul vazduhului. în urma stiintei capatate în scolile solomonaresti. ducându-se la iazul cel mai apropiat. Cunoscând astfel toate tainele solomonaritului. ei stiu sa le frânga puterea. dar. Iar pe laturi vin norii cei slabi cu burdufurile pline de apa si când ajung deasupra ogorului celui ce trebuie pedepsit.254 MARCEL OLINESCU sunt altceva. iar furtuna scutura pomii de roada înca necoapta si smulge pe copacii cei tineri din radacini. ori îi alunga sunt pedepsiti de solomonari. atunci el cheama norii si ploua cât le spune el. l-au alungat si i-au aruncat vorbe rele. atunci arunca frâul în capul balaurului si. Daca oamenii dintr-un sat l-au primit bine si l-au rugat pentru ploaie. Daca i-ai multumit si i-ai omenit cum trebuie si i-ai daruit dupa starea ta. Dupa ce le trece timpul. El cu balaurul sta deasupra si în mijlocul lor si le porunceste ca un capitan în lupta. ca tundra pastorilor. dimpotriva. atunci el pleaca suparat si. versuri din Biblie. pâna îngheata apa din iezer. îi da îri cap cu frâu de coaja de mesteacan. se desculta. punând-o cu fimdul pe cap si scotând din serpar 4 furchite. e destuI de mare. care-i dispretuiesc. Acei. tacând semne în aer. Uneori solomonarii se supara din nimica toata sau asculta la sfaturi rauvoitoare si pedepsesc prea aspru sate nevinovate pentru o vorba rea a unuia. Cu cfuja face semn în cele patru vânturi si vântul cel mai apropiat îi aduce furtunos nori negri.

Daca esti curat Sa vii! CURCUBEUL Curcubeul este brâul cerului. Acel rosu e al meu. facând sa joace lumini pe fata lui. Când vezi pentru prima oara un curcubeu. Curcubeul e un sorb si. iau un fier si facând cu aceasta cruce asupra norilor. sa bea apa din iazul în care s-a adapat un curcubeu. El se coboara ca o panglica si bea apa din iaz. Daca se-ntâmpla ca cineva sa bea apa tocmai în clipa când bea apa si curcubeu. menesc: Cu crucea te opresc. Curcubeu. Primavara . atuncia [a]cela se face o luna fata si o luna baiat. curcubeu. iazul e plin de apa si Soarele i-l arata.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 255 Simioane". mai ales atunci când. Iar daca vad ca vremea ce vine e prea groaznica si ar inunda toate vaile. Tot asa patesc si acei care merg în coate si-n genunchi. încât trage pe oricine s-ar afla lânga iaz. când bea apa. soarbe atât de puternic. trebuie sa-i strigi: . Acel verde e al tau. Daca esti nor necurat Si te du pre munti pustii. dupa ploaie.

care de care mai rumene si mai ochioase. mângâindu':"le si vorbind cu ele. Curcubeul. ca sa poata bea apa prin ea. Si iarba Vara dimprejur e îngalbenita' ca lu- . înca neînverzit. E n~mai în camasa si se plimba printre flori de toate culorile si cu toate mirosurile. Toamna e tot o femeie. printre ele. E frumoasa coz. o dunga de apa si una de glod. ce râd dintre frunzele verzi ca pielea buratecului. dar desi zâmbetul îi' înfloreste pe fata. ochii ei îi sunt mereu tristi si gândurile parca i-ar fi departe. dar cam [de]sucheta. ANOTIMPURILE Într-un loc . Pomii sunt încarcati de fructe coapte. dar de-abia înmugurit. E buna la descântat. mere. înalta si mladioasa.stau în raiul tuturor bunatatilor si Anotimpurile. iar. In mijlocul acestui loc este un pom în floare. Primavara e o femeie tinerica. De aur e si parul femeii.256 MARCEL OLINESCU caci cel rosu e mai frumos si mai vesel si cine îi striga asa. Oamenii o cauta si o strâng ca pe o piatra scumpa si o lasa mostenire din tata în fiu. ca sa bea apa. visine. cirese. cu boi placut. dar bine legata. pere. îsi alege o pietricica rotunda si turtita pe care o gaureste. Vara e tot o fata tânara si frumoasa. De arama si de aur s~t si frunzele copacilo.. îmbracata bine si c-un cojocel cu râuri si cu bumbi de aur. la !acut farmece. ca sa dea mana vacilor. Fel de fel de fructe îi stau în cale aurii si rumenite. va fi vesel tot anul. caci sta îmbracata si-ncaltata pe o bucata de pamânt cu o dunga de iarba verde si alta de pamânt uscat.care o fi acela nu poate sti nimeni .

câte o frunza înca înverzita. colilie. funjgei împânzesc zarea. Doar ici si colo . Iarna e un batrân. cu turturi de gheata la sprincene si la musteti. cu barba alba. îmbracat în 12 cojoace si tot dârdâind de lama .MITOLOGIE ROMÂNEASCA 257 Toamna tisorul. în timp ce din departari nestiute. Pe pomi siruri de vaca· Domnului se soresc la Soare.

258

MARCEL OLINESCU

frig. Pomul de lânga el e uscat, de ramurile caruia, mai atârna, ici si colo, câte o frunza îngalbenita, ca zdrentele si liârtiutele ramase pe bradul tristetii de pe mormântul unui tânar. Pamântul e înghetat bocna si, de câte ori mosneagul umbla, pasul lui tropaie pe pamântul uscat. Nici () floare, decât florile de gheata si nici o alta frunza verde, decât acele a[le] bradului. Iar de câte ori mosneagtilse mai scutura de frig, pe pamânt ninge ..

*

ZI[LELE]

BABELOR SI A[LE] MOSNEGILOR'

,

Când e cap de primavara si prin coaja alunului se aud cele dintâi zvâcniri ale mugurului, Soarele,saturat si el de atâta iarna, pa sa fuga spre rniaz~i :si din pricina ca,· prin asta, el se abate din drumul lui, se clatina temelia lumii. Soarele are la teleguta lui 9 cai, si pentru ca sa poata fugi mai repede spre caldura miezei zilei, ia noua babe rele - stiind ca pentru treaba asta numai babele sunt bune, caci baba e mai rea decât Dracul - si încaleca pe fiecare cal câte o baba, ca sa bata caii si sa-i goneasca, pâna le:;:-o iesi sufletul, ca astfel sa poata scapa cu fuga pe poarta cerului. In vremea asta tot ploua cu viscol si cu ninsoare 9 zile, adica atâtea cât sunt si babele. Dar la poarta cerului sta Sân Toader pazitor. Si fiind si el cam somnoros de veghea si de frigul iernei, Soarele scapa pe poarta si tine-te pârleo! Dar si Sân Toader cum prinde de veste, sare ars de la locul lui si, arupcându-si cojoacele, da fuga la grajdurile ceresti, îsi ia si el 9 cai nazdravani si, încalecând pe fiecare cal câte un mos, dintre acei care au îmbatrânit rnânând caii si stiu rânduiala frânelor, o porneste în goana dupa soare. ' , Si 8 zile de la plecarea lui Sân Toader, tot pamântul si toata

Fuga Soarelui

*

În text: "ziua" (n. ed.).

MITOLOGIE ROMÂNEASCA

259

firea sta amortita, pentru ca 8 cai si 8 mosi nu pot da de veste, încotro a apucat Soarele. Numai Alexa, mosul cel de al 9-lea apuca tocmai pe drumul pe care a apucat Soarele si-l zareste, dând de veste si celorlalti mosi. Si atunci toti mosii fug împreuna dupa Soare. Si în ziua asta toata firea se dezmorteste si ies gânganiile pamântUlui din toate bortile unde au iernat. Ies'la iveala si serpii si broastele si tot ce-a adormit pentru iarna. Iar daca Mos Alexe nu-l zareste nici în ziua [a] noua, atunci toata flIea si toate gânganiile pamântului, trebuie sa doarma pâna-n ziua când Mos Alexe gaseste drumul Soarelui. Si prinzându-l, îl aduc cu alai iar pe drumul, pe care Dumnezeu i':a poruncit sa mearga de la începutul lumii. Si fug 9 zile babele pâna se deie Sân Toader de veste, ca i-a fugit Soarele si fug 9 zile mosii dupa Soare, pâna sa-I zareasca si trec 9 zile, pâna ce Soarele revine la drumul lui din cer, când toate vietatile pamântului se ivesc si înveselesc pamântul, ca semn de buna veste, ca n-are sa piara pamântul. Si, de aceea, de la Baba Dochia, cea mai strasnica baba, sunt 9 zife pâna la Sân Toader si de la Sân Toader 9 zile pâna la Alexe,omul lui Dumnezeu si de la Alexe 9 zile pâna la Buna-Vestire.

BABA DOCHIA
Despre Baba Dochia se spune, ca era cea mai rea baba dintre toate babele rele, pe care le-a purtat pamântul. Asa de rea era, încât si copiii ei, care, cum crestea, fugea unde-i vedea ochii, numai sa

Baba Dochia

260

MARCEL OLINESCU

scape de rautatile si de gura ei. NUmai un singur baiat, cel mai rabdator, poate pentru ca era cam putintel la minte, i-a fost ramas dintre toti copiii. Dragomir, asa îl chema pe baiat, avea o nevasta foarte harnica, dar pentru ca el era tot dus cu oile, biata nevasta multe neajunsuri avea de suferit de la zgripturoaica de Baba Dochia. Nu-i lasa pic de odihna si toata ziua era cu gura pe ea. Ba, de la o vreme îi puse gând rau si vroia cu tot dinadinsul sa se scape de ea. Asa, o trimise într-o zi la râu cu o desaga cu lâna alba s-o spele, pâna s-o înnegri, ca altfel o ia de par si o rapede pâna-n ses de se alege praful din ea. Femeia catranita se duse la râu si o spaIa 3 zile si lâna tot nu se mai înnegrea. stia doar baba de ce-o trimisese, asa c.a acuma credea ca a scapat de nora-sa. Dar, a treia zi, se trezeste biata femeie, care acum nici nu mai vedea bine de atâta plâns si nesomn, cu 2 oameni batrâni, care nu erau altii decât Dumnez~u si SfIântul] Petru, carora li se facuse mila de câte îndura biata femeie si înnegrindu-i lâna, o trimis era acasa. Baba, când o vazu, se uita chindorâs, si la ea si la lâna, dar nu zise nimic. Dupa o vreme iar o trimise la râu, dar de data asta sa înalbeasca niste lâna neagra. Munci biata femeie iar trei zile, dar lâna pas sa 'se înalbeasca. Catre seara iar venira Dumnezeu si SfIântul] Petru, dar acum nu-i mai înalbira lâna, ci-i detera o chita de flori de fragi s-o duca babei. Baba când vazu florile de fragi, uita de lâna si de tot si strigând pe Dragomir, îi zise: - Dragomire, fragile au înflorit si noi înca n-am masurat oile. Hai sus la munte, sa le masuram. Si grabita si furtunoasa cum îi era fIrea, Baba Dochia pleca asa· cum era îmbracata, atunci, cu 9 cojoace pe ea si cu Dragomir cu oile dupa ea. Afara se-ncalzise bine si, cum mergea repede si urca la deal, se încalzi baba, de începu sa lepede la cojoace, pâna ce ajungând sus pe munte, ramasese numai în camesoi si poale. Dadu însa Dumnezeu repede o vifornita cu zloata si înghet, de înghetara si se-mpetrira si Baba si oile si Dragomir. Si de atunci, de ziua Dochiei, care-i a 9-a baba, vme o vifornita' si un frig, ca-n dricul iemei si vai s-amar de cel ce se-ncrede în caldura zilelor precedente. Iar pentru tinere de minte si pâna astazi, stau în vârful muntilor stâncile, pe care poporul le numeste Baba Dochia cu oile ei. .

ZILELE
Zilele sunt niste sfInte,' pe care Dumnezeu le-a pus ca sa pazeasca si sa masoare faptele oa..'l1enilor.Locuinta lor ar fi, dupa lumea basmelor, pe tarâmurile celelalte, iar dupa credintele

MITOLOGIE ROMÂNEASCA

261

drept-credinciosilor, în cer; fiecare zi având un alt cer. Aceste locuinte s-ar gasi astfel asezate: acolo pe unde îsi are Soarele palatele sale se gasesc locuintele SfIântei] Luni si SfIântei] Vineri; la sfrntitul Soarelui locuiesc SfIânta] Marti si SfIânta] Miercuri, iar la Miazazi SfIânta] Joi si SfIânta] Duminica. Numai Sâmbata sta singurica la Miazanoapte. LUNEA Sfânta Lunea e femeie tare batrâna, cea mai batrâna, pentru ca în ziua ei a început Dumnezeu sa faca toate câte le-a facut. E femeie tare sranta si Dumnezeu a pus-o sa tie cheile care descuie cele 7 ceruri. Sfânta Lunea e în fruntea tuturora, de aceea e bine ca lunea sa se-nceapa orice lucru de isprava, pentru ca numai asa ajuta Dumnezeu sa se termine cu bine si în curând. Oricine trebuie sa se bucure în aceasta zi, pentru a fi vesel peste saptamâna, iar daca i-ar cadea suparare, atunci toata saptamâna se va întrista si-i va merge rau pentru te miri ce. Copiii e bine sa fie întarcati tot lunea, ca le va merge bine. Nu e bine sa se dea bani din c(tsa în aceasta zi si mai cu seama dimineata, caci atunci toata saptamâna se vor tot da. E mai bine sa primesti, caci atunci în toate zilele saptamânii vei încasa parale, De aceea negustorii cauta sa dea celui dintâi care intra în pravalia lui, marfa chiar cu un câstig de nimica numai ca sa nu plece fara a fi cumparat ceva, ca atunci vor pagubi în saptamâna aceea. Nu e bine sa-si taie cineva unghiile la început de saptamâna, ca îsi va capata vrajmasi si-l vor urî prietenii. Lunea nu e bine sa mearga cineva în petit, pentru ca se poate întâmpla sa fie refuzat si atunci nici o fata nu va mai merge dupa el. Lune~ nu se-ngroapa mortii, pentru ca luând-o din capul saptamânii, e rau de moarte pentru cei ramasi înca în viata din familie. Sa nu se ia ouale din cuibar, pentru ca gainile nu vor mai oua acolo. Sa nu se puna closca în aceasta zi, ca ies numai cocosi. Lunea nu e bine a se reteza stupii, caci fiind zi de post, le vor merge prost si vor seca. Nu e bine a se da gunoiul afara din casa, ca îti ia uliul gainele si puii. Sa nu dai nimic lunea din casa, ca-ti dai norocul. Lunea nu e bine a se 1aia, ca de este fata, se va marita dupa batrân. Fetele, care se vor spala lunea cu apa adusa de Duminica, nu se vor mai marita. Cine se naste lunea, n-are noroc. Cine posteste lunea, îi merge bine, caci îi va trai copiii si vitele si i se va-mplini orice dorinta. Femeia care n-are copii, sa posteasca 12 luni dupa laolalta, ca va ramânea grea. Cel ce-si pune în cap ceva si vrea cu tot dinadinsul sa i se-mplineasca, sa posteasca totdeauna lunea, ca' i se va împlini. Oamenii cred ca lunea e a sfintilor îngeri si e bine sa posteasca,

262

MARCEL OLINESCU

fiindca atunci când moare omul, Sfmtii Mihail si Gravil, când vor veni sa-i ia sufletul, va merge de-a ch-eptulîn rai, pentru ca multe se vor ierta acelora care vor respecta pe SfIânta] Lunea, postind în toate zilele ei. MARTEA Martea e o femeie batrâna si cârtitoare. Umbla tot posomorâta, si din nimic îi sare tandara. , . În legatura cu ziua de marti, poporul are o multime de superstitii. Astfel: , Martea nu e bine sa pleci la drum; nici sa-ncepi un lucru de capetenie, caci îti merge rau. Tot din pricina asta, nu-i bine sa croiesti camasi sau orice haine, ca e primejdie de moarte. Sau chiar daca le croiesti, sa nu tai gura camasii. Femeile care-si spala capul martea ramân vaduve. Nu e bine sa mearga în pe~t, nici sa nu cunune, pentru ca marti a început Dumnezeu pamântul si trebuie sa .respecte ziua acea~ta. Tot asa sa nu urzesti pânza martea, ca în ziua asta a urzit D[umne]zeu pamântul si cu toate ce se afla pe el. Sa nu începi la plug martea, ca nu se fac bucate. Sa nu tai unghiile, ca e rau de suparare. Daca ploua într-o zi de marti, atunci va ploua toata saptamâna. Cine se muta martea, nu-i merge bine în casa în care se va muta. Cui i se fura o oaie sau i se face de catre cineva un rau oarecare, sa tie zile asupra aceluia, ca va fi pedepsit. Zilele trebuie tinute numai martea si sa ajuneze post negru. Postul îl va tine 7 marti dupaolalta. Iar în a treia marti, cel care a furat sau a !acut paguba îsi va primi pedeapsa de la Dumnezeu, fie îmbolnavindu-se, ori [fiind pagubitr [de] un lucru de seama si numai astfel poate scapa, daca se duce la pagubas si-i cere iertare. MIERCUREA SfIânta] Miercurea e si ea o batrâna, guresa si mofturoasa. Se supara repede, dar si repede îi trece. Miercureea a ramas de cu vrel1)e vaduva si poate din asta i s-a tras firea ei curioasa. In legatura cu ziua ei, poporul crede ca: Miercuri s-a nascut Soarele, si de aceea în orice timp ar fi, cu !legura sau ploi, în ziua aceasta Soarele tot se arata macar o clipa. Insa pentru ca baba e cam sucita, toti cei care se nasc în ziua ei, sunt fara noroc si suciti la fire. Miercuri nu 'se da 'afara cenusa din soba, ca e rau de saracie. MiercUrea se posteste ca e iiua Maicii Domnului. Cine manânca de frupt, i se întâmpla primejdii si napaste, ori cade în vreo boala.
*
În text: "pagubind" (n. ed.).

,

MITOLOGIE ROMÂNEASCA

263

Cine se laie în ziua asta, ramâne vaduv si-l urasc prietenii. Tot asa pateste cine merge în petit sau se cununa tocmai în ziua vaduvei Miercurea. Miercurea nu e bine sa se spele rufele, nu e bine sa se rada, nu e bine sa retezi stupii, nu e bine sa rupi castravetii (ca se amarasc), nu e bine sa faci lesie, sa fierbi camasi si nu se iau ouale [din cuibar, ca se fac pecingene pe obraz ...

r

JOIA

Joia e si ea o femeie batrâna, foarte rea cu oamenii si mai ales cu femeile' rele si lenese, dar binevoitoare cu cei harnici, buni si vrednici. De aceea joia e slobod sa faci si sa începi orice "lucni, ca-ti va merge bine. Cine se-nsoara sau se logodeste sau merge numai în petit joia, va avea noroc în casnicie. Nu e bine, însa, sa se spele cineva pe cap, ca e rau de napasta. Si mai ales nu e bine sa nu faci nimic, ca te pedepseste Sf'anta Joia, dar mai mult Joirnarita .. '
VINEREA

Stanta Vinerea e o batrânica mica si cama dusa de sele, ca acele ce stau în usa bisericii. Are parul alb ca felia casuiui si e cu fata zbârcita ca o pruna oparita. Sf'anta Vinerea e însa o batrânica buna ca o bunicuta, care a vazut si a trait multe.

Sf. Vinerea.

*

În text: "de pe" (n. ed.).

264

MARCEL OLINESCU

Sfanta Vinerea a trecut si în basme, unde, de multe ori, ajuta reti-Frumosi si Ilene Cosinzene în nacazurile si întreprinderile lor. In credintele românesti, Sfanta Vinerea e o batrânica tare credincioasa. De aceea, cine se naste în ziua ei, e om tare credincios la Dumnezeu. E bine sa postesti în aceasta zi, iar celui care tine post negru, îi va ajuta Dumnezeu în tot ce planuieste. Vinerea e cea mai mare zi din saptamâna. Daca fetele tin post în toate vinerele, se fac frumose, le creste parul mare si bogat si se marita bine. Vinerea nu se coase, nici acul sa stea înfipt, ca împungi pe SfIânta] Vinerea. Vineri seara sa nu manânci usturoi, ca,a doua zi ti se împartaseste îngerul. Vinerea nu se coase, nu se toarce, nu se spala rufe, nu se barbiereste, nu se tunde si nici nu se taie unghiile. Nu se fac logodne si cununii. Cine se spala pe cap, îi va cadea parul. Nu se matura prin casa, nici nu se da gunoiul afara, nici nu se da cu matura prin vatra, ca-ti manânca uliul gainele. :Nu se reteaza stupii si nici nu se rup castravetii, ca se arnarasc. In schimb sa se semene si sa se rasadeasca busuiocul, ca va mirosi frumos. În credintele babesti exista si o rugaciune-descântec pentru linistea sufletului si mai ales a femeilor însarcinate înainte de a naste. Iata cum suna aceasta rugaciune:
Sfânta Vineri, Vinerea, Ca-esti la fata tinerea, Inima-ti încaruntea, Nime nu se pricepea, Numai trei fete fecioare, A lui Lazar surioare. Una Maria Malina Una blânda Madalina, Si-una d-alba Rusalina. De cum mi te-au vazut îndata s-au priceput Si în câmp ca mi s-au dus De la Rusalim spre-apus. Pe la revarsat de zori, Sa gaseasca 9 ,flori. 9 flori bune de leac. Ele, flori bune de leac. Ori si cât S-au trudit N-au gasit Ci-au gasit, Pe la-nserate, 9 lumânari curate. Luminile s~au aprins, Raiul s-a deschis, Hristos a învins. Maica-sa a ras Si din gura-a zis: "Cine-o sti si-a spune Asta rugaciune A preasfrntei Vineri Totdeauna joi seara, Câte de 3 ori Si vineri dimineata Câte 4 ori, Scos îl va fi sufletul Din negura, Din pacura, Din vapaia focului, De subt talpa Iadului, Din vita În vita' Pâna-ntr-a saptea vita".

Astfel, SfIânta] Vineri are aci rolul de salvatoare a sufletelor de pe lumea cealalta, din focul Gheenei, dar si [pe] acela de a ocroti pe cei ce se roaga si se-nchina ei.

MITOLOGIE ROMÂNEASCA

265 SÂMBATA

Sâmbata e o femeie blajina si-si are locuinta hat departe, tocmai la miazanoapte. Ea îndrepteaza pe calea cea buna sufletele, ce ratacesc pe ceea lume. De aceea trebuie sa se faca de ziua ei pomana mortilor. Sâmbata e o batrâna, care nu sta un minut locului si umbla de colo pâna colo si agraieste toate sufletele cu vorbele cele mai bune. Pentru ca umbla atât de mult, e încaltata cu opinci de fier. Sâmbata se împartasesc îngerii, de aceea e bine sa nu se manânce nimic de dimineata, pâna rasare Soarele. Tot sâmbata a ispravit de urzit Dumnezeu lumea, de aceea e bine ca în ziua sâmbetei sa ispravesti tot ce ai început, dar sa nu începi nimic în aceasta zi. Sau chiar daca începi, sa ispravesti pâna seara. Deci, nu se croisc haine, nu se taie gura la camasi, nici gura pânzei. Sâmbata, fiind ziua mortilor, se face pomana pentru ei. Nu se unge nici nu se varuieste, caci s-ar unge cu lut gurile mortilor. Nu se pleaca la drum, caci e zi închinata mortilor. Tot din cauza asta si Iadul sâmbata sta închis. E bine sa se spele oamenii în aceasta zi, pentru ca toate boalele si durerile de cap, sa se duca pe apa Sâmbetei. Tot asa e bine sa tai unghiile, sa speli rufe. E bine si sa coci pâine, ca sa poti da de pomana. Câine se îmbolnaveste sâmbata, cu greu scapa, pentru ca în ~ceasta zi toate se sfârsesc si usor poate sa sfârseasca. si cu viata. In schimb, daca începe sa ploua sâmbata, ploaia va tine mult timp. DUMINICA Sfanta Duminica e cea mai sfanta dintre toate, pentru ca ziua ei e închinata lui Dumnezeu, odihnei si pacii. Si pentru ca si Iisus Hristos tot îlltr-o duminica a înviat. Sfanta Duminica intra de dimineata la tot omul în casa. De aceea si SfIânta] Duminica, batrâna tare buna de altmintrelea, se supara tare rau, când lucrezi în ziua ei, sau faci lucruri rele si nepermise si daca nu se da respectul cuvenit ei. Ea e mama vânturilor si afla toate de la fiii ei, iar unde vede ca nu-i maturat si nu-i curat, nu intra. '

Sf. Dumumca

ca-i a foc. Duminica-i zi împarateasca Toata lumea s-a cinsteasca. Daca cioplesti duminica. O tin pentru multe boale. Duminica a lasat Dumnezeu. Cine. Marti . se naste duminica va fi om vesel. Sâmbata se face pomana în sat. * în text: "în" (n. Nu se scalda copilul. Miercurea e o zi mare. Românilor le place sa râda si sa glumeasca pe socoteala tuturor. te tai. Ce sa fac sa sar în pat. Duminica e bine sa se faca nunti si botezuri. faci matreata si pecingene. care sub cuvânt ca sunt mai credinciosi decât sfintii. Si: . Duminica dimineata nu e bine sa dormi. Florile nu se uda.Miercurele.266 MARCEL OLINESCU Duminica este mare pacat a lucra. Sa nu muncesti. Caci n~ vreau sa fac pacate. nici altfel de dobitoc. ca-i colbaiesti fata. tocmai atunci când este slujba la biserica. Sa scap de buba din cap. Daca o f~meie grea coase duminica. Daca te lai. taie pe Dumnezeu. Asa au versuri de luare în râs contra celora. Joi . faci a lup. Au 'facut atunci o saptamâna a lenesilor. Duminica nu se taie pasere. Joile sunt legate. daca în'jugi boii. nu vor sa lucreze nimic. Când versul poporului nu e doina. Daca împletesti. ca se usuca. SAPTAMÂNA LENESILOR . Nu ma prea silesc la munca. da înapoi. Vineri s-au strâns unsprezece vineri. Cine taie. Sâmbata m-am apucat S-am facut o buba-n cap. ca pe urma nu-ti merge bine [Iar acele dobitoace. e gluma. copilul ce-l va naste va fi cu limba cusuta.Joia Iepelor. care suna astfel: De Îa parinti am apucat Lunea. Sa nu maturi în fata Soarelui. Miercuri . pentru ca pe 'cealalta lume dracii te vor apasa cu o~'furca pe piept si te vor pune pe jaratec de foc. Luni este lunei. . pentru ca atunci atât cât creste într-o saptamâna. pe lumea cealalta îti vor arde aschiile pe piept. Iar daca dormi când trag clopotele la biserica. Vinerea-i o zi scumpa. vor trece serpii peste tine.). martea n-am lucrat. ca in. Sa nu ma duc ar fi pacat. cinstea Domnului se fac. Sa ma odihnesc si eu. ed. pentru ca nu o fac din rautate.Macovei.

atunci sotul sau soata va fi harnica si buna. racindu-se. un inel. hui . va fi· sarac. Cutitul înseamna ca viitorul sot sau sotie va fi rea de gura. Plumbul. pune pâne. . Daca nimereste pe cel în care a scris· numele baiatului. cunoscuti si presupusi candidati la însuratoare . Asta se numeste a cauta în vergel. Fetele. A doua zi dimineata baga mâna sub perna si ia un bilet. din care se poate gasi asemanari cu diferiti oameni. URSITA SI MARITIS DE PESTE AN . iar de nu.. O femeie batrâna. fata se va marita în acea iarna . ce asteapta în alta odaie si-i duce la masa. ia diferite forme. Apoi ia de mâna câte un fecior sau o fata. Carbunele înseamna un sot . în alte parti. De ele se leaga busuioc. Parul arata ca sotii vor fi norocosi la vite. se va marita în acel an cu el. daca nu. merge la cotetul porcilor sau în grajdul vitelor si. iar batrâna le prooroceste ursita dupa obiectul ce-l va gasi. care voieste sa stie daca se va marita în cursul anului sau în anul viitor ori peste doi. va fi norocos. Se pune o bucata de plumb pe vatrar sau pe lopatica si se tine-n foc pâna se topeste. unul cu numele fetei si altul cu numele celui ce gândeste ca are s-o ia. zice cu glas tare. În alta parte fetele scriu doua bilete. Daca a doua zi gasesc busuiocul cu promoroaca pe el. Flacaul sau fata ridica la întâmplare un talger.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 267 CALENDARUL VRAJILOR. mai târziu. Amândoua biletele le pun la culcare sub perna. sare. Mai e si alt obicei. cutite.. care sunt cosntruite din doua cracute. 1 IANUARIE În noaptea de Sf1ântul] Vasile fetele pun punti ca sa viseze pe tânarul ce-l vor lua în casatorie.hui atimp (anul acesta). :faraca sa fie vazuta de fetele si flacaii adunati în casa. o batista si un sir de margele. Daca puntea are chida (bruma) este semn ca fata va lua un barbat bogat. piepteni. daca va gasi pâine. în care se poate usor cunoaste chipul viitorului sot. Puntile se fac din ramurele de mar dulce. dând cu piciorul într-un porc sau într-o vita. Fata. par sub talgere pe o masa. Apoi repede se arunca într-un vas cu apa rece. Daca a gasit sare. trei ani. carbuni. o para de argint legata cu un fir de amici rosu. Tot asa se face si cu ceara topita.. si se aseaza în marginea gârlei sau prin locuri ascunse. F ARME CELOR DE DRAGOSTE.urât si negru. pun busuioc la ghizduri le fântânei.

care au ramas nemaritate. pe care le poarta la gât. iar daca se ridica la a doua sau la a treia strigare. adica [înapoi] . postesc toata ziua post negru.). asa va fi si viitorul sot. Daca porcul grohoteste sau vita se misca la prima strigare. fata se marita chiar în câslegii care vin. frumoase si placute tot anul. Daca o fata cade pe gheata pe nestiute. Fetele nemaritate nu manânca nimic în ajunul Bobotezei. ca sa se marite curând. ed. ca sa i se arate în vis scrisul el. fetele mai batrâioare. * în text: "întors" (n.268 MARCEL OLINESCU atimp (anul viitor). 5 IANUARIE Fetele mari pun margelele. când vine cu crucea. sa se marite curând si bine. ca sa fie sanatoase. FEBRUARIE în ziua de zapostit sau [de] lasat de sec. daca e strâmb. nemâncând si nici bând nimica pâna seara târziu. Daca va fi ckept. hui dincolo de atimp" (al doilea an). va fi urât si pocit. va fi batrân si artagos. ca si în noaptea Sflintu1uiVasile. atunci sigur se va marita repede. apoi le ia si le pun la gât. atunCi sotul va fi frumos. cerul se deschide si harul Domnului se revarsa asupra tuturor si toate vrajile se vor împlini. astfel. mândru si bogat. Ia busuioc de la crucea popii si seara. Iar daca se-ntâmpla sa nu se miste deloc. 6 IANUARIE (BOBOTEAZA) Se repeta aceleasi datini ca si la Anul Nou. ca se vor marita dupa Pasti. când se culca. 24 FEBRUARIE E cea mai buna zi de facut de data. Dimineata se duce si-l cauta si cum va fi parul. pe pragul usii. Fata sau flacaul cu ochii legati se duce pâna la &ardul ocolului si numarând parii de la 9 pâna la 1. daca are noduri. pentru ca se crede ca si în noaptea aceasta. ca sa aiba noroc. pune stebla d~ busuioc sub perna pe care doarmne. Fetele si femeile -care au curajul . leaga pe cel numarat unul cu amiciu ros. pentru ca Dragobetele e cap de primavara si primavara e a dragostei. atunci se va marita peste un an sau doi. de ursita si de dragoste. atunci fata mai are sa astepte. ca sa treaca preotul peste ele.se duc noaptea sa se scalde în gârla. . crezând.

busuioc. ca sa fie dragute ca florile si iubite ca ele. ca sa ramâie tinere si frumoase. Dupa ce s-au Iaiat.MITOLOGIE RO~ASCA 269 Când se deschid cerurile De aceea se strâng mai multe fete si pornesc prin lunca sa culeaga tamâioara si alte flori. unele fete mai pun ogrinji din ieslea vitelor si par din coada mânjilor si. îti dau coada'fetei. iar pieptanul sub perna pe care dorm. . tra. In afara de florile bine mrrositoare. sÂN TOADER Fetele au obiceiul în noaptea de Sân Toader. In apa cu care se laie. sa se spele pe cap si sa se pieptene. sa-mi dai coada iepei" si atunci vor capata par frumos. spun.. pun albia sau vasul în care s-au spalat Sl1bpat. izma si alte flori mirositoare. se pune iarba mare. "Toadere. ca sa-si viseze ursitul. 1 MARTIE Cu apa de zapada din ziua aceasta se spala fetele.gândcu pieptanul cât mai departe ca sa le creasca parul mare. bune de dragoste si de ursita. în timp ce se spala. S'ân Toadere.

fetele.· ca sa· fie curate la fata. îl duc acasa si stropesc cu el si cu agheazma. 1 MAI Fetele si nevestele tinere se scoala dis-de-dimineata ca sa se spele. 13 NOIEMBRIE Femeile si fetele duc lumânari la biserica si le aprind de la capatul cu care se pun în sfesnice. placute si dragostoase. aduna si vrajitoarele si femeile pricepute vargute de alun. 14 SEPTEMBRIE Se strânge matraguna si navalnic. ca sa se marite mai repde. de maritat si de dragoste. adusa de la biserica. TODUROSALE Fetele mari. pentru ca sa fie frumoase. care sunt bune de leac si de dragoste. . sacrifica un cocos. cu care fac de data si cu care aduc ursita. asemenea si inimile dusmanilor. 23 APRILIE De Sânjorz. pun leustean sub pragul usii la biserica. SÂNZIENE (24 IUNIE) Se fac cununi de sânziene ori de sulfma galbena si se arunca pe casa.rasari Soarele. Daca a doua zi cununa este cu roua. iar dupa ce au iesit cu totii din biserica. pe mâini si pe fata cu roua ce cade noaptea pe iarba si flori. ISPAS În noaptea de Ispas se duc feciorii si fetele în alunis ca sa culeaga flori de alun. mamele care au fete de maritat. pentru a întoarce inima celui iubit spre ele. cu care fac fetele si nevestele. dragastoase si placute flacailor. pentru ca sa fie norocoase în maritis. pe care îl baga de viu în cuptorul încins.270 MIEZUL PARESIMll MARCEL OLINESCU Fetele se spala pe fata cu apa curgatoare. în timpul când se trag clopotele la biserica. la râu ori la pârâu. acela care a aruncat-o se va însura sau se va marita peste an si va fi cu noroc. înamte de· a . Tot în noaptea aceasta.

în acest timp. atunci chiar în anul acela se va marita. de la prag spre rasarit. ia seama ca sa nu greseasca. A doua zi de dimineata se masoara din nou cu aceeasi cescuta apa din strachina. cât de putina apa. iar de nu pocneste. nu se toarce.· . dupa ce o înfing într-un ac. De la Ajun si pâna la Iordan se matura casa. Tot în ajun. Fata. se va marita. ca sa iasa frumosi din cuptor. Daca samânta pocneste. iau câte o samânta de cânepa si. ca sa-si viseze ursitul. le numara si de vor fi cu sot. dupa ce i-a copt. de cum s-a-nserat. atunci fata se marita în scurt timp. va trebui sa mai astepte. ia un brat de lemne taiate marunt sau de aschii si le pune sub masa. caci de vor fi frumosi si viitorul barbat va fi frumos. sub perina pe care doarme si îsi va visa ursitul. . Dupa ce au stat cu totii la masa si au mâncat. atunci va avea noroc.. Si în aceasta zi se face turta dragostei. Daca se hotaraste casatoria unor tineri în aceasta zi. pentru acelasi motiv. dintr-acea parte îi va veni alesul. 24 DECEMBRIE Fata mare pune toate lingurile cu care a mâncat la masa. perechea aceea va fi foarte fericita. una dupa alta. atunci nu va avea noroc si nu se va marita. Daca va mai ramânea pe fundul strachinii. chiar câteva picaturi. îsi pune sapunul si pieptanul sub perna. Tot asa. o întind la flacara lumânarii. dupa ce s-a Iaut. fetele masoara noua cescute cu apa. În ajunul Craciunului.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 271 30 NOIEMBRIE În seara de Sftântu1] Andrei. 4 DECEMBRIE Fetele P9stesc de ziua Sftânta] Varvara pentru a se marita mai curând. ca sa vie petitorii la casa cu fete mari. asa nespalate. spre icoane. tot ca sa-si viseze ursitul. fata mare se duce afara. 6 DECEMBRIE Fetele se roaga de Sftântul] Nicolai ca sa le dea noroc si un maritis bun. când fata mare face colaci. umplute cu vârf si le toarna într-o strachina. În noaptea de SfIântul] Andrei. Tot în aceasta zi se face"turta de dragoste. taie o bucata dintr-un colac si o da câinelui si încotro va pomi câinele cu colacul în gura. daca ultima cescuta va ramânea neumpluta cum trebuie. fata îsi pune sub cap 41 de boabe de grâu si daca viseaza ca-i ia cineva grâul. Fetele. Iar din contra. care se pune sub icoane.

In timp ce unul recita plugusorul. Gazdele la care merg le dau bani.?telul. Merg din casa-n casa. Dimineata. În noaptea spre Anul Nou se aprinde câte o lumânare la Sf[ânta] Icoana. Inharna 2-4 boi. ca sa mearga bine tot anul. iar la miezul noptii asterne o fata de masa alba pe masa.. iar în care sarea nu se va fi topit. Toate foile se pun într-un loc uscat si unde nu umbla nimeni.272 MARCEL OLINESCU În ajun. plugusorul. în timp ce unul trage buhaiul. Se face calendarul pentru tot anul. hai. când uratorul striga: . acela va fi scrisul ei. acea luna va fi ploioasa. din bici. GERAR) Sf[ântul] Vasile (Sân Vasile. Fata mare iese în gradina. SARBA TORILE SI DA TINE LE ÎN LEGA TURA CU ELE 1 IANUARIE (CALINDAR. Copiii. nuci sau mere. se întovarasesc baieti mai mari si chiar flacai. hai". atunci se va marita în anul acela. a doua zi. panglici sau brad. GHENARIE. când aude clopotul la biserica. fata nu sade la coltul mesei. si dupa ce pleaca toti ai casei la biserica (pentru ca la tara se începe slujba dupa ora 2 noaptea) iese în curte.La plugusor. . înconjoara casa de trei ori si se uita pe fereastra în casa si de va vedea fata unui om. În sara de Craciun. Sân Vasii). începe sa scuture pbmii din gradina pe rând. Fiecare foaie'reprezinta o luna. Începutul anului. acea luna va fi secetoasa. merg din casa-n casa si cânta un cântec sau recita o poezie lunga. în care de cele mai multe ori se aseaza un pom verde împodobit tot asa cu hârtii si panglici colorat~. pâna înceteaza clopotele. se ia fiecare foaie si care va fi cu apa. la masa. pentru ca nu se va marita niciodata sau chiar daca' se va marita. cu plugusorul. la un plug. altul plesneste . fata nu se culca. spre a sti care luna va fi ploiasa sau secetoasa din cursul anului. ceilalti striga: "hai. covrigi. va lua un vaduvoi. iar al treilea suna cu clop<. dupa aceea numara pomii si de vor fi cu pereche. PLUGUSORUL Se umbla în noaptea de Sân Vasile cu uratul. împodobiti frumos cu hârtii colorate. .mai îndemnati mai". plesnind din bici si sunând din clopot. 4-5. Calendarul se face astfel: se pune 12 foi de ceapa si în fiecare foaie câte un strop de sare.

Acestia se duc la casa omului si unul striga bulgareste: soli! (sare). Obiceiul consta în a împodobi o capatâna de porc. Botul are înfatisarea de capra.mai multi. In acest timp alti * Afirmatie falsa. Colindatorii se asaza sub fereastra si cânta câte 10-15 deodata doua versuri. Poarta pe cap un cap de animal cu bot sau de pasere cu cioc. tap. pleaca înspre alte case. valabila eventual pentru localitatile cu populatie mixta. Pisicii le iau si pleaca mai departe. foi de copac. repetând adesea refrenul: Brezaita mosului Pe coada cocosului. preferându-se de scroafa. cu panglici. numiti de ei. Capul este asezat pe o tava. si începe sa sara în patru labe. iar altii din gura: Iesi. lup sau de barza. Tot timpul sare. Dupa ce gospodarul le da bani sau vin. Putin în urma lor sosesc colindatorii cu brezaia. unul din colindatori cânta din fluier. când iese sa plateasca împaratul. fosti bucatari pe la curtile boieresti. Inaintea colindatorilor merg 3 vestitori. care pâna acum a stat ascunsa printre colindatori. pâna termina colindul brezaiei. româno-bulgara (n. c1ampane din cioc si cânta mascari. ed. în asa fel cât le poate c1ampani mereu ca barza. Colindul are multe cuvinte bulgaresti* si se termina la fiecare vers cu refrenul: coladele! Dupa ce termina colindul. apoi altu continua alte doim versuri si tot astfel. facut din doua lemne legate cu o sfoara. brezaie. altul luc! (ceapa) si al treilea: piper! Stapâna casei iese iute si le da câte putin din cele certlte. VASILCA Vasi1ca era un colind mai mult al tiganilor. întocmai ca ursul înaintea stapânului casei.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 273 BREZAIA . ca sa-ti dau paie! Atunci apare si brezaia. Brezaia e reprezentata de un om învelit într-o manta sau într-o zeghe si împodobit cu o multime de basmale si panglici de diferite colori. Flacai si chiar barbati tineri se strâng toti la un loc si fac toti o ceata de vreo 30-40 de insi. . iar altul din dibla. Acestia aleg pe unul dintre ei împarat pentru 2-3 ani. Imparatul este obligat sa dea colindatorilor sai mâncare si bau~ din ziua de Ignat si pâna-n seara de Ajun.). când merg la colindat. ba chiar si. pisici. Se merge astfel pe la casele !TIaimari cu tava în mâna si se cânta la fereastra colindul Vasi1cai. flori artificiale si naturale si mai ales cu verdeturi si legume de bucatarie. din hodaie.

Covoarele. naframile. se cere o mare deprindere. un jude sau birau pentru tinerea ordinei. Cu gatirea bucatelor se însarcineaza gazdoaia caseI. ** în text: "de" (n. si curele cu tinte. ed. apoi la mijlocasi si pe urma la oamenii de rând din sat. feciorii în postul Craciunului se aduna seara la o casa. în dimineata ajunului se aduna si-si aleg un econom sau cârsmar. dupa iesirea elin biserica. cu Iautaru1 si cu turca. bentite de margele si cu clopotei pe la urechi. Afara de aceasta jocul e atât de obositor. mai întâi la fruntasi. care sa poarte grija de ale mâncarii si bauturii. încât tot mereu trebuie sa se schimbe cei doi jucatori. ed. ed. e croita elin covoare scumpe o haina larga întocmai ca o fusta femeiasca si care e împodobita cu tot felul de naframi de matase. unde au sa se ospateze. Primind raspuns favorabil. se aleg doi feciori mai îndemânateci în jocuri gimnastice. în ziua de Craciun. le înapoiaza în aceeasi stare cum le-au si primit. Feciorii având de mai-nainte tocmita o gazda. panglicele si bentitele sunt împrumutate de pe la fetele fruntasilor. se departeaza pentru 6 saptamâni îngerul cel bun si în acel timp ar fi lasat în voia celui rau. De obicei . unde * În text: "Ia" (n. . se opresc si doi din fruntea feciorilor intra si roaga pe stapânul casei sa le permita sa colinde. Fiind toate lucrurile pregatite. având printre comite fel de fel de panglici. Jucatorul intra sub aceasta haina si. Obiceiul acesta e [cunoscut] numai [înr orasele elin Muntenia si pe cale de disparitie. La poarta fiecarei curti. spre a se deprinde [cur* jocul cu "turca". Pentru a juca "turca". De falca dedesubt sunt legate pe la grumazi niste sfori. razimat pe bâta.). ***. ori de tap.274 MARCEL OLINESCU colindatori bat cu piulitele în piua. deoarece ei cred ca de cel care o joaca. pe care. În text: "în" (n. cu care jucatorul îi pune capul în miscare. cum îi place. fiind si câte un ceteras sau fluieras. Sunt rari feciorii care se decid sa joace "turca". face figura unui patruped. un vomic si doi sau trei feciori mai natângi. unde învata a colinda si unde. TURCA Turca este cioplita si sculptata în lemn întocmai ca un cap de cerb.). Capul e întepenit într-o bâta mica si groasa.>lacii primiti. fiindca duc în spinare carnea si c<.). feciorii se aduna la gazda de unde pleaca la colindat cu vâsc si cu iedera [lar** caciula. feciorii intra în curte si se asaza la fereastra. împrejurul bâtei de la grumazi. dupa sarbatori. pe care îi numesc "caii".

iar porcul râma înainte. Sorcova e o ramura de flori artificiale. iar turca face prin curte comedii. Dupa aceasta. Câte paie sunt pe casa Tot atâtia bani pe masa. va capata daruri a doua zi. joaca pe stapâmi casei. recitând la unison colindul urmator: Sorvoca. sa-si cunoasca ursitul. copiii tin calea celor ce ies de la biserica. un colac mare facut din grâu curat. came de râmator. Vesela. mai ales. caci gaina râcâie înapoi. Femeile cele tinere. ca sa se înnoiasca sângele. La anu si la multi ani! Se sorcoveste pe rând fiecare membru al familiei. Sa-mbatrâniti: Ca merii.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 275 se împart în doua coruri. De va fi chida (promoroaca) pe copaci. prietenii si rudele. recitând colindul "turcii". atunci si femeia însarcinata din casa tot baiat va naste. Se mai umbla în alte parti cu calutul . Ca toamna cea bogata. cu nunta taraneasca. Se umbla cu sorcova. În dimineata de Anul Nou. Daca cel dintâi care intra în casa e baiat. rachiu. feciorii intra în casa cu turca spre a juca. cu care cel ce sorcoveste. piftii . ca sa mearga lucrurile cu bine. ori se duc pe la case si-i sorcovesc. Dupa terminarea colindei. Femeile fac piftii (reci. ce e o parodie satirica a obiceiurilor de nunta si [cu] altele. pe fete si chiar pe servitoare. De toate îmbelsugata. cântând alternativ câte o strofa din colinda.care se aseamana întrucâtva cu turca -. daca sunt la casa si apoi mai multumind o data se departeaza. de diferite colori. fetele cauta. • Se bea vin rosu la masa. Se manânca purcel în ziua de Anul Nou si nu gaina. iau pâne. vomicul se apropie de masa împrejurul careia sunt membrii familiei si începe sa vorbeasca. atinge cadentat spatele ori umerii celui sorcovit. De asemenea si vitele vor naste numai parte barbateasca. ci fiecare îsi are sorvoca lui si sorcovesc. bani si câte o donita de vin. Sa traiti. Sorcovarii nu merg în grup. Se face placinta cu ravase. ' Teiminând turca cu jocul.' . de dimineata. racituri) ca sa le fie fata curata si frageda ca piftiile. Cine stranuta în seara de Sf[ântu1] Vasile. asa ca un cor nu e gata pe când celalalt începe acompaniat de lautar. anul va fi mânos. iar pe masa e pusa cinstea: daruri. câmati. Ca perii. In aceasta seara se deschide cerul si multi oameni stau si pazesc sa-I vada când se deschide. dupa multe vraji. În mijlocul verii.

unde duc daruri si petrec pâna seara. Femeile întind pe paturi toate lucrurile si zestrea casei. care îl vede. se va însura curând. Nu se lucreaza nimic. In noaptea de Boboteaza se crede ca se deschide cerul si orice cere omul. iar daca e fata. sa nu le roada moliile. Asa. ca sa fie sanatosi si tari ca lemnul. ca semn de barbatie si spor la lucru. Apoi fac chef. De Anul Nou se mareste ziua. În ziua de Anul Nou. Se fac aceleasi datine ca la SfIântul] Vasile de catre fete pentru ursita. Dupa Boboteaza nu se spala rufele doua saptamâni. despre fetele care au gresit. i 'se împlineste de catre Dumnezeu. Unde sunt fete în casa. nimeni nu doarme. Asta se face la miezul noptii. pentru ca sunt sfintite apele. se învelesc roatele de la car cu paie si apoi dându-Ie foc. va fi tot lipsit. care este buna pentru lecuire de boale. se tin mândre. le rostogolesc de-a dura pe dealurile din marginea satelor. plugarul ia sapa. fiecare om trebuie sa aiba în mâna unealta cu care lucreaza în cursul anului si s-o mânuiasca de trei ori. pietrarul. dulgherul. Daca [cel cel]* coase este baiat. ca tot anul va fi somnoros. nu se da bani împrumut. care . noaptea. ca tot anul va da. 6 IANUARIE În ziua de Boboteaza se face agheazma cea mare. De SfIântul] Vasile femeile se duc cu copiii la moasa. care nu s-au maritat. Daca cosi în ziua de Anul Nou. croitorul. . iar flacaii striga peste sat diferite chiuituri în gura mare.pe grinda.). In munti. Spre Anul Nou. Tot asa fac. se scot toate vitel~ afara din grajd. În timpul când preotul face sfmtirea apei la râu. ori despre muierele care au dragut. cu care da de trei ori în pamânt. si furca cu care ridica de trei ori. ca sa le boteze si sa fie trainice. vor fi poame multe la vara. Preotul merge cu crucea din casa în casa si le stropeste cu apa sfintita. e bine sa arda tot timpul în casa lumina.276 MARCEL OLINESCU si. ed. La Anul Nou de demânecate. De va fi bura pe pomi. ciubotarul. ca sa-i dea . fiecare în felul sau. dimpreuna cu copilul cel mai mic. se duc la moasa care a mosit-o. morarul si altii. în text: "cine" (n. se va marita devreme. ai mare noroc. Iar cine n-are bani în punga. când vine preotul cu crucea în ajunul *. S·IANUARIE Se tine post.

Ioan se duce zapada. sa te speli în acel moment cu apa de râu. dobândesti putere.neiordanit".capul . flacaii. pe care strâng carnea ce o capata. Cântând întruna se repec! si apuca pe fiecare din cei prezenti. . Cine se arunca în apa în ziua de Boboteaza. Cine va intra în apa în aceasta zi. cu care iordanesc oamenii. oriunde s-ar ascunde. busuioc si agheazrna din ziua aceea. Unul dintre ei. durerile de cap. Din ziua de Boboteaza sase saptamâni sunt curate si sfinte chiar în vârful muntilor. Invârtirea ac~asta se numeste "iordanire" si ei nu lasa pe nimenea . luptându-te cu ei. Se stropesc vitele cu aghiazrna. în care strâng si banii. Se ia scaieti. iar altii duc o tepusa. AltUl duce [pamatufuir. e bine ca la Boboteaza. îi prind în brate si-i iordanesc. daca a adus-o SfTântul] Niculai. de piept si de stomac. îi ia în brata si-i învârtesc. ca sa stea logoditorii si clostile pe oua. se vindeca de orice boala ar fi având. Pentru ca sa nu te cuprinda fiigurile. te întineresti.pe care îl si numesc popa. care sunt bune de Al Spurcat. atunci când e cineva bolnav. intrând în fiecare casa si cânta întocmai ca preotul: "In Iordan botezându-te Tu' Doamne" si stropesc cu agheazrna prin casa. . ca sa fie la îndemâna. Nici preotul nu scapa.). usturoi si' tamâie neagra. Apa de la Boboteaza se p'astreaza în sticle. ca sa fie ferite de boale. flacaii merg la preotul satului si-i cer caldarusa de botez. ~ . se aseaza pe coltul patului. Unii gospodari se iau chiar la trânta cu iordanitorii. * în text: "pamântul" (n. chiar si sub paturi si prin podul casei. când ies oamenii de la biserica.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 277 Bobotezei. Pe cei care îi cheama Ion îi duc la gârla sa-i ude si nu-i iarta celui care s-a luptat cu iordanitorii.. vor fi roade la bucate. ca vei fi sanatos tot anul. fiind credinta ca. Se umbla cu Baietii de la 15 ani si mai mult. Se serbeaza onomastica celor [pe] care îi cheama Ion. Cum [se] însereaza o iau de la marginea satului. ed. Ii cauta pe to~. în dimineata zilei de 7 ianuarie. caci luptatorii iordanitori sunt ajutati în timpul luptei de SfTântul]Ion si acesta da în urma putere si celui care s-a luptat cu iordanitorii. De va bate Crivatul în ziua de Boboteaza. de SfTântul] Ioan. Inca din seara de 6 spre 7 ianuarie. . Daca va fi vreme fiumoasa în aceasta zi. duce caldarusa. La Sf. sunt cei care umbla cu Iordanul. 7 IANUARIE Iordanul. va fi un an îmbelsugat în pâne si peste. când se afunda steagul sau crucea în apa. se duc iordanitorii la biserica si. scapa de fiiguri.

Obiceiul acesta e tinut mai mult la munte. se zice ca se roaga lui SfTântul] Petru. FAURAR) În aceasta zi se serbeaza SfTântul] Trif (a se vedea legendele Maicii Domnului). ca altfel îti manânca lupii vitele. ed. 17 SI 18 IANUARIE În aceste zile sunt circovii de iarna. . numite si zilele trasneteloL Poporul crede ca aceste zile sunt cele mai primejdioase si le tine cu mare credinta. caci lupul e cânele Sfiintului Petru si unde-i porunceste el. Dumnezeu a daruit lupul Sf'antului Petru. trasnete si vifore. în vara viitoare îl va ajunge fulgerele si trasnetele lui SfTântul] Ilie. care le orânduieste în fiecare an prada. cum s-a repezit dupa el si daca Dracul nu se urca într-un copac. SfTântul]Petru îi pazeste de prigoniri. cum i-a spus: "fugi dupa Drac". l-a daruit lui Dumnezeu. acolo prada. ca oparesti gura gavatului (lupului).~ceste zile sunt rele de boli mari si de pojar. nu se coase si nu se face nici un fel de munca. Se tine si nu se da gunoiul afara din casa. Când se strâng mai multi lupi la un loc de urla. [supranurnitir "fulgeratoarele". ca sa nu manânce lupii vitele si sa nu asupreasca dusmanii. de junghiuri si de boale. de aceea îi fioros.). 1 . de unde s-o ia si cât sa ia. Altfel nu e bine.278 MARCEL OLlNESCU Daca un flacau a mers într-un an între iordanitori. dar neputându-l face sa se miste. pentru ca-i rau de lupi. sa le rânduiascaprada. . Nu se da de împrumut si nici cenusa nu se da afara din casa. care sunt trei zile rele de fulgere. SfTântuI]Petru e patronul lupilor. Pe oarneni nu au voie sa-i atace decât de la SfTântul] Andrei si pâna la Boboteaza. ca via sa fie pazita de grindina * În text: "numite" (n. care bântuie printre COpIl. Se mai crede ca lupul are trei peri de drac pe cap. In aceste zile nu se spala pe cap. Caci de va lucra. ferindu-se de a lucra. care. trebuie sa· mearga trei ani de-a rândul. 25 IANUARIE Sunt sarbatorile FilipiloL Din aceasta zi si pâna la 2 februarie fem~ile serbeaza pe cei 7 Filipi. Lupul a fost facut de Drac. 16 IANUARIE (SF[ÂNTUL] PETRE DE IARNA) E mijlocul iernii. Nu se lucreaza. FEBRUARIE (FAUR. Pe cei ce serbeaza aceasta zi. E bine sa speli camasi în aceste zile. l-ar fi sfasiat.

pentru ca atunci înseamna ca Dracul s-a corcit cu ele si a pus stapânire pe gospodaria omului. ca sa nu mai moara. si începe a juca învârtindu-se ca într-o arie dinaintea vizuinii. Femeile lipesc cu pamânt vetrele. El tine legata moartea. 2 FEBRUARIE Întâmpinarea Domnului sau Stretenia. va fi an cu belsug. ciuma si holera. de unde a stat. . din care se pastreaza în cursul anului pentru a se da la pasari (hoare). Nu se da gunoiul afara din casa. gura cuptorului si orisice crapatura prin casa. cu doua capete. ca sa nu manânce vara lacustele porumbul. Daca în aceasta zi [nu] e soare si ursul [nu] îsi vede umbra. caci va mai fi înca iarna. ca vitele sa nu nasca oratanii pocite. cu mai multe picioare. Se face coliva. Se mai tine pentru ca lupii sa nu manânce vitele. ca sa te apere Sftântul] Haralambie de ciuma ori de holera si de boala numita lovitura. atunci ramâne afara. Iar daca[-sir vede umbra. ca sa se lipeasca ochii si gura pasarilor.). Soarele se urca tot mai sus si noaptea este tot mai mica. El iese din vizuina.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 279 (piatra. Se da de pomana o strachina de maiai. caci nu mai este iarna. gheata). ca pazitori ai lupilor. 11 FEBRUARIE Sftântul] Vlasie. Se face în aceasta zi pomana. cu un ochi si altele.daca le tii ziua . pentru c~i care au murit de moarte rea. viermilor si la orice insecta ce ataca si manânca holdele si viile. De va fi luna plina. De Stretenie se mai serbeaza Martirii de iarna. ca sa mânce vitele si mai cu seama oile. Aceasta zi e ziua ursului. de aceea e bine sa nu lucrezi în aceasta zi. Se face apa sfintita amestecata cu unt pentru ungerea pomilor contra omizilor. • În text: "nu-s" (n. atunci începe a calatori iarna. ed. daca a dat vreo molima printre ele. 10 FEBRUARIE E Sftântu1] Haralambie. Ei împiedica . În aceasta zi se crede ca se întâmpina vara cu iarna. Se serbeaza pentru ca femeile însarcinate sa nu faca copii schilozi. cum a dat zapada. atunci el se-ntoarce înapoi în vizuina si mai sta înca sase saptamâni. .pe lupi. tot pentru ca sa nu manânce lupii vitele.

Aceasta sarbatoare o tin si pasarile. Strigatele se încep cu formule sacramentale' din pildel~ de mai jos: Alo. more. In munti. batjocorind mai cu seama fetele ramase nemaritate sau feciorii ramasi neînsurati în câslegi. ** . ca 'Sa manânce si mortii. se însira în rând în frunte cu un vataf si încep a striga. Postul tine [sapte]* saptamâni. duminica seara. ies cu hodaitele. la masa. Se face ~Iacinta cu brânza si se petrece în lege cu Iaptari. Când cineva lucreaza în ziua de Dragobete. În text: "sase" (n. masa se lasa neridicata si se pune pe o farfurie. Dupa ce s-a mâncat seara. dimpreuna cu soInita cu sare.). purtându-Ie în mâna si facând cu ele tot felul de figuri. Daca e timp frumos. apoi se logodesc si încep sa strânga cele trebuincioase. pe care le aprind în deal. Dupa ce au ars. Ele se strâng în stoluri si ciripesc. more! Silito. încât din sat par focuri de artificii. pe câte un deal deasupra satului. din fiecare mâncare câte putin. Dupa masa se pun toate oalele cu gura în jos. silito more! Fata lui popa Vasile. ca sa intre curati în post. si pentru ca sa li se para postul mai usor si mai scurt. ed. pentru ca [sapte]* saptamâni nu mai sunt slobode petrecerile. între care se îndeasa bine paie si tuleie de porumb. în care se începe postul. Se fac iertaciunile: vecinii si rudele îsi cer iertare.280 MARCEL OLINESCU 24 FEBRUARIE (DRAGOBETELE) Cu aceasta zi se începe primavara. Seara. Nu are data fixa. Dragobetele fiind cap de primavara. pentru a fi ferit de boli. * În text: "sase" (n. cânta ca toate pasarile. dupa ce s-a înserat. pentru ca se spune: "cu un ou se astupa si cu un ou se destupa gura la Pasti". LASA TUL SECULUI (Zapostitul) Se prinde postul. în atelier sau în curte ca-i rau de friguri. Dragobetele se serbeaza. E ziua dragostei. unii de la altii. toti manânca un ou fiert. Nu se lucreaza însa la câmp. o felie de pâine si un pahar cu vin si se lasa pâna dimineata.). copiii de la 12 ani în sus si flacaii. în care se începe saptamâna alba si în cea urmatoare. Se striga fetele. In unele locuri se bate alvita. tinerii se duc de culeg ghiocei. care au ramas nemaritate. Se scutura si se aseaza în casa. sa sa fii ferit de paguba. ca merge cu spor. ca sa vie binele si averea sa se-ntoarca în casa. Nu se lucreaza. Hodaitele se fac din nuiele cu câte doua ramuri. S-a uitat în rantâna Si de ciuda si banat Ca nu s-o maritat. ed. ca sa faca cuiburi. I-o iesit pe piele varsat. ci se schimba o data cu asezarea Pastilor. Se începe orice lucru pentru casa.

Frati de cruce sunt doi prieteni foarte intimi.MITOLOGIE ROMÂNEASCA Alo. Inaintea lui Sân Toader noua seri nu se toarce. silito. caci se crede ca aceasta coliva este buna a se mânca peste an contra frigurilor. more! Asta-i fata popii nost'. In schimb gâstele sunt îngrijite foarte bine~ ca sa nu le lipseasca nimic. Se face spaIacania (spolocania). ca sa le creasca parul mare. sÂN TOADER Sân Toader este si ea o sarbatoare schimbatoare. cea batrâna. Se spala ceapa. Nu se tradeaza si . printre spata. Si anume cin' le mâna. silito. Ea: cade totdeauna în sâmbata dm prima saptamâna a Postului mare. more. adica se spala toate vasele. In aceasta zi se mai serbeaza Ciricul Pasarilor. more. gata sa sara:în foc si în apa. caci fiarele salbatece vin catre casa si atunci omul acela care a lucrat aduce nenorocirile si salbataciunile peste sat si este urât de toti oarnenii lui tot anul. Legea lor ese iubirea pâna la moarte. more! Silito. unul pentru altul. 281 PARESIMILE Începutul postului mare e a doua zi dupa Iasatul de sec. se lasa si lucrul. ca li se-ntâmpla o nenorocire: Nu se toarce. more! Uiu-iu pe deal în sus. barbatii nu merg la padure. în care s-a gatit în· ele de dulce înainte de post. ca sa creasca mare. In aceasta zi. Se prind fratii de cruce sau fartati si surori de cruce sau surate. Sân Toader tine pe Dracul de par. adica se leaga de cozile cânilor tinichele ori cratiti stricate si în huiduitul copiilor si al oameI1Îl0r. Alo. Prind fetele mâte-n jug. În aceasta zi sunt urmatoarele credinte: Se face coliva si se duce la biserica. nu se sapa. Paste-o iapa-mpiedicata. Doamne. sunt lasati sa fuga pe uliti. Se face tarbaca cânilor. Cum apUlle Soarele. Iar pe sulul dinainte Dracul le mai tine minte. pentru ca sa nu manânce pasarile samânta de cânepa. caci caii le vor paste parul. Iar pe sulul dinapoi Saptezeci de Iaturoi. . Li se mai zice si frati sau fartati din dragoste. si jujeul. Se face alergarea cailor. Doamne. Silito. Printre ite. Bate-o. Tese pânza fara rost. si-o trasneste Ca ea cum le mai plesneste. în timp ce toti râd de spaima lor. N. si-o detuna Ca ea tare le mai mâna. Bate-o. FRA TIA DE CRUCE. Fata lui N. more. Fetele se~spala pe cap. In dimineata de Sân Toader sa nu iasa fetele afara înainte de a se fi laut. caci arnortesc mâinile si capeti dureri de ochi. Se tund coadele la cai si parul de pe lânga coarnele vitelor.

ca si ceilalti consângeni ai mortului. ori în . zicând: "Avusei si eu fartate si n-am avut de el parte".E fata-n par". iar . asa va fi toata primavara si vara. Prinderea se face pe pâne si sare. Ele tin 9 si. duce sicriul dimpreuna cu alti prieteni si-i pastreaza amintirea toata viata. In alte locuri sângele este scurs într-un pahar de vin si baut pe din doua de cei doi fârtati. El ia parte la înmormântare. care era trasa peste frunte si împreunându-o cu chica dindarat. Femeile îsi aleg dinainte câte una din Zilele Ba. . nu se casatoresc între ei. întâia zi de martie se mai numeste si cap de primavara si cum va fi prima zi. amestecându-si sângele. pentru ca-i pacat. Cel care poarta martisor va avea noroc. Fata de 14 ani . ori asa îi va fi norocul peste an. Daca moare unul dintre ei.belor si se zice ca dupa cum este acea zi. mamele lor rostesc de trei ori cuvintele: 'Siill Toadere! Sân Toadere! Cresti cosita fetelor Cât coadele iepelor. dau mâna si fratia este încheiata. Tot de Sân Toader îsi schimba fetele' chica de copila cu cea de fata de maritat. 'Punerea martisorului: este datina ca sa se puna pe gâtu1 copiilor. în unele parti. Fratii de cruce se prind sau când sunt copii de 10-16 ani. câte o moneda de argint ori de aur sau chiar un medalion în diferite chipuri. In timp ce se spala. ' Tot asa se prind si suratele sau surorile de cruce. în alte parti îsi ~resteaza degetul mic si. pâna-I îngroapa. frumoasa sau urâta. Dupa ce s-au prins numai moartea îi mai poate desparti. cum se zice prin unele sate din Transilvania. ' 1 MARTIE (MARTISOR GERMINAR) .Junete". îsi spala în sara de Sân Toader parul cu lesie facuta din propivnic sau parlangian (levantica) si iedera. va fi sanatos si curat ca argintul cu venirea primaverii. si al femeilor uneori. atunci cel ramas în viata umbla cu capul gol. Un frate de cruce valoreaza mai mult decât un frate de sânge. chiar 12 zile. Pruncii fratilor de cruce. adica atunci când sunt flacai la hora si înca nu s-au însurat.282 MARCEL OLINESCU nu se cearta.caci de atunci intra în hora . iar formula de juramânt este aceasta: Eu ti-oi fi frate Pâna la moarte. Prima zi e ziua Babei Dochia sau a Babei Marta. M-oi lasa de pâne si de sare mai bine Decât sa ma las de tine! Dupa rostirea juramântu1ui. .. asa este si caracterul acelei femei. se piaPt?na cu carare în semn ca de-acum înainte e fata mare de maritat. îsi sigileaZa fratia. Azi încep Babele ori Zilele Babelor.si mai în'vârsta. îsi desface chica dinainte. legate de un fir rosu amestecat Cu alb. Secretele lor nimanui nu se spun..

Se aprinde o cârpa sau o zdreanta. . sa înfIgi un cutit în mijlocul pragului si sa zici de trei ori: Marte în casa. când se pune pe un trandafIr fIrul rosu. Cu apa de zapada din aceasta zi se spala fetele. sare si oteJ. care închipuiesc . pentru ca în cursul anului sa nu vada serpi. Se fac mai multe feluri de copturi. In unele parti. pâna se fac 40 de gaurele. iar cu partea din ban se cmnpara cas dulce. iar vitelor li se da dovleci pisati cu samânta de cânepa. pentru ca sa se domoleasca mânia Babei Dochia si pentru ca frigul de primavara sa nu faca paguba în câmpuri.. anul acela va fI bun. Toate femeile pitesc furcile de tors în ajunul celor 40 de sfInti. asa va fI toata primavara. Ca sa nu te manânce purecii. purecii afara. În ziua de 40 de Mucenici. martisorul se tine la gât pâna înfloresc visinii. oamenii ies cu plugul la câmp . care se ung cu 'miere si se presara cu nuci pisate. dupa care se da foc. Feme~e înconjura cu cenusa casa. ca sa vie mai repede primavara. va merge bine stupilor peste an. ce se pun într-o zeama dulceaga de miere. Batrânii bat cu maiele sau ciomegele în pamânt ca sa intre frigul si sa iasa caldura. "Sfinti" si "SfIntisori". daca pamântul este acoperit cu zapada. Acestia se mai nmnesc Brândusi. rupându-l în trei. Se fac colaci în forma Adeom cu cap. când se pune pe o ramura de visin. La 40 de Mucenici. fIrele rosii si albe înseamna ca fata celui care~îl va purta sa se faca alba cmn e crinul si rumena ca trandafIrul. ca fetele sa fIe albe ca si casuI. Femeile fac doua turtite. iar cu mierea de la stupi se ung bradosii sau sfintisorii. ca sa le apere contra mus~ caturilor de serpi si [de] nevastuici.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 283 vara nu-l va apuca frigurile. Banul înseamna îmbelsugare. Nu se lucreaza în aceasta zi. sau a 'unor simple rotocoale. Se stropesc vitele cu mujdei (usturoi pisat si amestecat cu apa). ca sa fIe curate si albe la fata. ca sa nu poata intra serpii în casa. Brândusei. Incepe a se face ziua mai mare. De va ploua în ziua aceasta. Aceasta ca amintire ca asa au fost chinuiti cei 40 de Mucenici arsi în foc si pentru ca e credinta ca cei ce vor sari peste acest foc vor fI sanatosi. Cmn va fI timpul în ziua de 40 de Mucenici. Vin berzele. 9 MARTIE În aceasta zi se serbeaza 40 de Mucenici. In alte parti colacii au forma unui opt. care se împart în amintirea celor 40 de Mucenici. în care împung cu tava de tesut. Se matura ograda si se strânge gunoiul gramada la un loc. grajdurile si toate din curtea gospodarului. zahar si nuci pisate. spre a fI ferite de rele si serpi în timpul anului. ca sa nu aiba:strechie în timpul verii.. Se reteaza stupii. Martisorul se poarta la gât pâna la înflorirea trandafrrilor. iar copiii si tinerii sar peste el.Bradosi". Apoi se iau trei flori de visin: doua se pun la urechi si una sub brâu. cu care se afuma casa.

Sa nu pui rn. caci e rau de cazatura. si ies din pamânt. sa stea toata ziua masa întinsa. Se manânca peste ("De Blagoveste. Se afuma gradinile si pomii. MIEZII PARETILOR . omul lui Dumnezeu. cu ramuri de salcie fu mâni si cânta cântece despre moartea lui Lazar. 25 MARTIE În aceasta zi cade Buna-Vestire sau Blagovesteniile. deoarece Lazar a fost un sfânt. ca este rau de paguba. Fetele se spala pe fata cu apa curgatoare. ung cu mire. îsi pun prin par cordele colorate si umbla din casa în casa. pâna se astupa gaurele. E bine ca în . ca sa fie frumoase si dragastoase. Se ia apa pâna nu rasare Soarele si se pastreaza. pentru ca sa fie feriti de gânganii si serpi. când seara este si denie la biserica.284 MARCEL OLINESCU pe cei 40 de Mucenici si le. caci în aceasta zi înviaza toate gânganiile si serpii.âna pe ou. (MIEZUL PARESIMII) Sau mijlocul Paresimilor. [câte unul] pentru fiecare din cei 40 de Mucenici. sula. 6 APRILIE (pRIER) În aceasta zi e Sâmbata lui Lazar. tot atunci se dezleaga limba si la celelalte pasari. Cum va fi timpul la Buna-Vestire. este bine. In aceasta zi se face si numaratoarea oualor. când trag clopotele la biserica. Sa nu iei în mâna ac. adica mijlocul postului. tot asa va fi si în ziua de Pasti. ca sa nu fuga roiurile . caci vezi numai serpi tot anul. Se umbla cu "Lazarelul": Mai multi copii se îmbraca în haine albe. E bine ca în aceasta zi. Se scot stupii cu albine afara. Nimeni sa nu caute gâlceava. care a murit cazând dintr-un arbore. Se dezleaga limba cucului si cânta pâna la Sânziene. caci ies puii strâmbi si cu doua capete. . câte le-au ouat pâna atunci gainele. sa nu cauti gainele de ou si sa nu pui closte. fiind buna sa se stropeasca albinele. Se crede ca m aceasta zi se dezgheata si se deschide pamântul pentru aratura. pentru ca sa nu se strice pâna la Pasti si de se gasesc cu sot. Nu se lucreaza la lucru voinicesc.. Alexe.aceasta zi fiecare om sa bea 40 de pahare cu vin. Una din aceste turtite o da de pomana primului trecator sau unui vecin. 17 MARTIE Se serbeaza Sf. Se împarte pâine la saraci. cade totdeauna într-o miercuri 9ID saptamâna a patra din post. furca si nimic ce este ascutit. tot tiganul mânca peste"). Se afurna împrejurul caselor si gradinilor cu pomi. la râu.

~ ~ . Lazarelul DUMlNICA FLORIILOR Se culeg tot felul de flori de primavara si se duc la biserica..~' f. Dupa aceea le pun la icoana si le întrebuinteaza în timpul anului contra mai multor boli. pentru ca astazi e ziua Florilor. spre a fi scutit de dureri de grwnaz. adica frumoase. ca sa creasca si sa înfloreasca întocmai ca salcia. 'Ii . .. Sa se puna o crenguta de salcie sfintita de Florii.=-:::.·.iI:.•.:~~ . Se încing stupii cu salcie luata de la biserica si cu care trebuie sa stea pâna la anul. Cillll vin cu ele acasa.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 285 s. Toat atunci se ating si vitele cu salcie sfintita. Masa sa stea toata ziua întinsa.. pentru ca vitele peste an sa fie înflorite. De va cânta broastele pâna la Florii. Se pun ramuri verzi de salcie pe morminte. pe foc.i~. 1'>' . ating cu ele pe copiii cei mici. "". La biserica se împart ramuri de salcie si. în ziua de Florii se înghit mâtisoarele de salcie luate de la biserica. pentru ca stupul sa rodeasca din belsug.. si ca aparare contra grindinei si furtunilor. pentru ca sa nu aiba dureri în timpul anului. pentru ca fumul lor ." .~I':.'" ti:". pe vreme de furtuna ori de grindina. Se încinge mijlocul cu salcie luata de la biserica. vara va fi frumoasa.-----:: ~ I "~".

în loc sa li se duca pomana ce li se da. Se face pomana mare în curtea bisericii. Se crede ca sufletele mortilor vin în fiecare an în aceasta zi. nu se coase. trasnetele si grindina. când tuna sau trasneste si se afurna copiii de speriate. In seara de Vinerea Mare. Se înrosesc ouale.care apoi a fost aprinsa si laAÎnviere-. spre a fi ferite de piatra. În aceasta zi se ajuneaza toata ziua. se aprinde mereu. tot asa va fi si în ziua de Pasti. Se face "focul mortilor". nu se pun in casa. Nu se spala rufe în ziua de Joia Mare. înainte de a cânta cocosii a treia oara. precum si de-ale îmbracamintei. nu se spala rufe în nici o joie. ci' sa lasa afara sub streasina casei. Acestea închipuiesc focul. unde se aduc felurite mâncari si bauturi. facând cruce cu lumânarea pe peretii casei. seara la denie si se lasa acolo pâna în ziua de Pasti. când se cetesc cele 12 Evnaghelii si ce ramâne este bun de ap~s în casa. cu trasnete si grindina. caci la morti.' Se fac colaci si se dau de pomana. ca sa se poata încalzi sufletele la Joc. pentru a le face galbene. se aprinde când este furtuna mare. VINEREA PASTILOR . pentru ca atunci va bate piatra. înainte de a cânta cocosul a treia oara. Nu se coace pâine. pe la vechile locuinte. In dimineata Joii Mari. când s-a lepadat de Mântuitorul Iisus. Se duc 12 oua rosii într-un servet la biserica. Pe unele locuri se fac oua rosii. Cum va fi în ziua de Florii. Fiecare femeie sau fata trebuie sa care doua donite cu apa si sa toame peste iarba si mormintele casei. spre a fi ferit de boale si nacazuri. Se împietresc. de foc si de boale. ori se opresc ploile si va fi seceta. Fiecare crestin este dator sa se duca la biserica si sa treaca pe sub Sf[ântul] Aer. unde asteapta pâna la Mosi si sed sub streasina casei. In unele locuri se da de pomana pentru morti de-ale mâncarii.286 MARCEL OLINESCU împrastie zloata. în urma se îngroapa câte un ou din acelea la hotarele mosiei satului. 1 se mai zice si Vinerea Seaca ori Vinerea Marea. Dupa ce iese de la biserica se duce cu lumânare a aprinsa pâna acasa si. unde a fost oprit Apostolul Petru si întrebat. Din Joia Mare si pâna la Ispas nu se toarce. oamenii fac focuri prin curti. când preotul ocoleste biserica . MIaditele de lozie de la biserica din ~iua de Fiorii. Se ia un bulgare de tamâie. JOIA MARE Pâna în aceasta zi femeile si fetele trebuie sa-si termine torsul cânepii si sa aiba car»asa noua 'facuta pentru Pasti. pentru ca sa fie ferita de trasnet. ocoleste casa de trei ori. se duc laturi din spalaturi. Lumânarea de la Vinerea Mare . De aceea este obiceiul ca sa se faca foc in 'curte dimineata. daca nu se stinge.

i se iarta toate pacatele si merge de-a dreptul în rai. ca le va trece. tot anul sunt bolnaviciosi. toata vara îi va asuda mânile. Cei care nu merg Ia biserica la Inviere. . r ÎNVIEREA Toti se duc la biserica cu o lumânare. acela nu mai are boli în oase. tot anul va' fi somnoros si lenes si îi va ploua lanul.' ca nu este bine. caci toate seaca în urma. În ziua de Pasti se manânca întâi peste proaspat. sa se spele pe cap. Nu se da nimic afara din casa. Cu cel [cu] care ciocnesti mai întâi oua în ziua de Pasti. Cine moare în noaptea de Pasti. sau din curte. In ziua de Pasti nu e bine a calatori. Nu se ara. (leagan.). Lumânarea de la Înviere este buna pentni vremuri-rele cu tunete si piatra. Cine se scalda în Vinerea Seaca înainte de a rasari Soarele. care e facut în amintirea spânzuratoarei lui Iuda.se naste în ziua de Pasti. pe care o tin aprinsa tot timpul cât tine slujba. nu se sadesc pomii.~Se îmbraca o camasa noua. ed. Cei care au scurgere de sânge din nas. iar cei care au durere de cap. carne de iepure sau de vrabie si numai dupa aceea alte bucate. este om noroc6s în toata viata.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 287 cu Sf[ântul] Aer. spre a se aprinde în casa. ca sa fie tot anul vioi ca pestele si sprinten ca iepurele si ca vrabia si sa nu-i fie greu la lucru. te întâlnesti pe lumea cealalta. Cine doarme în ziua de Pasti. dulap). Întoarcerea de la Înviere * În text: "îi" en. sa se raza. nu se seamana. Se da lumea în scrânciob. Cine . Cine pune mâna pe sare. se aprind lumânari la morminte. tocmai când se trag clopotele. Cei ce nu au lumânare se considera ca nevrednici. tesuta si cusuta în timpul ParesimiIor. caci [le va scadea durerea.

care au ramas nemaritate. Aducându-se pasca de la biserica acasa. ca sa nu-ti asude mâinile. se face o mica slujba pentru odihna sufletelor mortilor. In ziua de Pasti flacaii toaca la biserica toata ziua. ci sa le arqnci pe apa. sa pui mâna pe piatra. ca vezi tot bine peste an. se duc finii la nasi cu oua rosii si cozonacÎ. ca sa mearga pe Apa Sâmbetei. ca sa fii sanatos peste an. pâna în tara Blajinilor. Ca sa nu' te doara mijlocul la secere. în ziua de Pasti. Altceva nu lucreaza în aceasta zi. iar fetele cinstesc pe baieti cu oua rosii. In !l0aptea de !. prin holdele pline de roua. dupa ce l-a vândut pe Domnul Iisus. Se pune în pragul casei o brazda de iarba verde si un fier peste care se calca. feciorii uda fetele cu apa. De Mânecatoare trebuie sa te plimbi dimineata pân-n rasaritul Soarelui. Fetele si baietii. pe acela nu-l manânca puricii . în unele sate. flacaii fac la poarta bisericii un foc mare. sa te uiti în cofa cu apa. apoi petrec. . Pe unele locuri. este bine ca sa arda tot timpullumânarea în casa. sa nu manânci oua rosii în ziua de Pasti. Ei umbla din casa în casa cu udatul. cUfI1 te scoli. îl pun pe foc. ard în vazduh trei candele mari. pentru ca sa se faca multa cânepa.asti. Care gusta mai întâi din usturoi sau hrean. în munti se trag cu treascurile. Tot în aceasta zi fetele. ROBOTINUL [ROPOTINUL] Robotinul [Ropotinul] cade martea dupa Pasti. In noaptea Invierii. în ziua de Pasti. ca sa fie tot anul frumosi ca apa. în noaptea de M~ecatoare spre Sflântul] Gheorghe se fac cele mai multe vraji. Ele cred ca facând astfel se vor marita în curând.~A doua zi de Pasti. Se mai zice si Robotinul testelor.288 MARCEL OLlNESCU care s-a spânzurat. In unele sate. de iau sporul câmpului si laptele vitelor. îl ard pâna se roseste bine si baga sub el de viu un cocos. pe care însa nu le vede nimeni. Puterea acestor vrajitoare nu se poate slabi decât cu zgomote de clopote sau cântec de bucium. Daca pasca a crescut frumos. care arde pâna la ziua. se gusta mai întâi din anafora si mai apoi din crucea pascai. . pentru ca tot anul sa fie bun si înibelsugat. fac un test. In aceasta noapte vrajitoarele umbla în pielea goala prin holde. Sa nu arunci cojile oualor rosii afara. va fi un an bun. ' MÂNECATOARE Mânecatoarea se serbeaza în ajunul Sflântului] Gheorghe. Femeile se strâng si fac teste. sa se uite în ffintâna. când se-ntorc de la biserica în ziua de Pasti. dupa-amiaza se duc oariIenii la moffim':tte. ca-ti arunci norocul si rodul bucatelor.în cele trei zile ale învierii.aprind lumânari. Se manânca pasca. cum te scoli.

Oamenii se cântaresc. peste tot unde este vreo intrare. Se spala fetele si femeile si chiar copiii pe fata cu roua în dimineata de Sâpgiorgiu. pentru a feri casa si locurile de duhurile rele. ca sa nu se lipeasca farmecele de cel ce se cântareste. SfIântul] Gheorghe e cel ce-a ucis balaurul necredincios. în noaptea aceasta. De aceea Sânjorzu1 este împotriva tuturor vrajitoarelor si a duhurilor necurate. Sânjorzul). In noaptea de SfIântu1] Gheorghe se pazesc comorile. În cinstea lui se pun craci verzi de pom înfipte în brazde cu iarba verde la usa casei. sau tragându-se clopotul.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 289 Sf[ântul] Gheorghe De aceea. se aude mai în fiecare sat buciumându-se prelung. Se pun brazde verzi de iarba pe pragul caselor si pe stâlpii gardului. Nu trebuie sa doarma nimeni. ca sa fie sanatoase tot anul si sa nu le iasa pete pe fata. care sunt îngropati în pamânt. Nu se da nimic . 23 APRILIE E SfIântul] Gheorghe (Sân Giorgiu. în semn ca a sosit primavara. caci doarme somnul mieilor si tot anul va fi somnoros. la poarta. caci atunci joaca banii. în sflirsit. la usa grajdului si.

nu va fi mana nici la albine. Pe la poalele muntilor (Transilvania) feciorii. Se unge cu leustean usa grajdului si cotetelor. . iar în fereastra . de se va tavali prin roua. Cei ai casei obisnuiesc sa arunce cu apa asupra celui îmbracat în frunze si care întruchipeaza pe Sânjorzul. iar samânta o tin în gura ca sa creasca fnunos si sa aiba miros placut. Se despart mieii de oi. pâna ce stapânul casei le da bani sau vin. Ca vacile sa aiba lapte bun si mult. ca strigoii sa nu poata lua mana de la vaci. În dimineata de SfTântul] Gheorghe înainte de a rasari Soarele. jocuri si chiuituri. si-i poate" si apuca.În aceasta zi se uda fetele de catre flacai. pâcla ori ceata în ziua aceasta. ca sa nu le poata lua mana fermecatoarele. pentru ca sa nu poata vrajitoarele sa le ia laptele. Se aduce apoi. ca la nunta. se întorc spre sat. apa curata de la un izvor sau de la un râu si. De la SfTântul] Gheorghe si pâna la Rusalii se tund oile. caci nici o fata nu ramâne neudata în ziua de Sânjorz. ca atunci va face. Peste cei care ies pentru întâia oara cu plugul la arat de primavara. se duc cu totii în padure. vitele. casa. ÎMPROOR În preziua SfTântului] Gheorghe se face din mladite verzi o stropitoare numita împroor. Când un pom nu face roade. se va tamadui. se stropesc cu împroorul. iar laptele muls în aceasta zi se da saracilor. Apoi iau fiecare casa la rând si joaca. caci dai tot anul. se mulg în ajunul SfTântului] Gheorghe si se lasa sistarul cu lapte afara în gradina. în dimineata zilei de Sânjorz. într-un vas nou. Se ung cu usturoi tâtele vacilor. De va fi rbua multa. aceea este sarbatorita de catre celelalte. unde îmbraca pe unul din ei în frunza de fag si îl pun calare pe cal. se gaureste în ziua de SfTântul] Gheorghe. puterea vitelor si a oamenilor. iar ceilalti se însira în urma lui si în cântece. caci rodesc bine: În noaptea de SfTântul] Gheorghe si înainte de rasaritul Soarelui. Udatul tine pâna la amiaza.se pun spini. se arunca grâu si restul ilearuncat se da saracilor. când vin. De va cadea SfTântul] Gheorghe în zi de post. casenii. lucru ce cam rar se poate întâmpla. cel care va fi bolnav de orice boala. tocmind un lautar. Care fata scapa neudata. Se ung tâtele vacilor de lapte cu usturoi. Busuiocul semanat în ziua de Sângiorgiu e bun de dragoste. nici la oi si nici câmpul si nici pomii nu vor rodi din belsug. e semn de ari bogat. acela vede pe strigoi. Gunoiul din ziua de SfTântul] Gheorghe sa se lepede la radacina pomilor. Caci mai ales în noaptea aceasta umbla strigoii si cine are curajul sa stea în grajd noaptea sub o groapa cu coltii de fier.290 MARCEL OLINESCU din casa. grajdul si aceasta stropire se numeste împroorare. care au lapte. fetele seamana busuioc..

TODURUSALE Sarbatoarea aceasta cade la 24 zile de la Pasti. . Se pun la case. Todurusalele sunt semanatura Rusaliilor. ca el sa coaca cea dintâi coptura. Acestia sunt Armindenii. în icoana. pentru ca [în aceasta zi]"* se înnoieste sângele. ed. Nu se pun boii la jug. având lânga el un bou. Numai cel cu totul nevinovat l-ar putea vedea. fetele. 1 MAI (FLORAR) în aceasta zi este Armindenul. femeile si copiii se spala cu roua ce cade peste noapte pe flori si pe iarba. Atunci se taie si se pune pe foc. Femeile nu tes. ca sa se faca curate si sanatoase. Rapotinul. parte omeneasca. Nu se lucreaza în aceasta zi la câmp. înainte de a rasari Soarele. sau vin rosu. la porti. Se frige un miel la frigare într-o poiana din padure sau chiar la margine de crâng si se petrece cu lautari. Armindenul din fata casei se tine la poarta. E obiceiul ca la aceasta petrecere sa nu se bea decât pelin. adica-se prind surate si [surori]" de cruce. ce e închipuit. ca e rau de vite. Oamenii nu-l potvedea. aruncata cu 24 de zile înainte.). pâna ce se macina grâul nou si când pentru întâia oara se face pâine din acest grâu. 25 APRILIE E Marcu Boilor.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 291 MATCALAUL Se serbeaza lunea sau martea dupa Duminica TomiL Matcalaul e o fiinta. când se serbeaza profetul Ieremia. ca e rau de vifor si trasnet. în aceasta zi ele obisnuiesc sa se matcaleasca. Nu se lucreaza. dar care e vesnic calator. adica exact la mijlocul timPului dintre Pasti si Rusalii. parte îngereasca. Pelinul e bun si pentru ca sa nu te manânce purecii si sa nu te îmbolnavesti de friguri. în text: "sore" (n. pentru ca e ziua Evanghelistului Marcu. ed. Se mai numesc si Todorusele. la usi. Arata ca un june frumos.în text: "azi" (n. *. ori Strat de Rusalii. ca atâta sarbatoare au si ei. umblând în toate partile prin lume. de unde i se trage si numele. ca sa stie oamenii ca vin Rusaliile si sa se fereasca de ele. la car sau la plug. la ferestre si pe la grajduri. Injumatatirea Praznicului. nici nu cos. **. din cauza ca au început sa înjure urât de cele sfinte si s-au spurcat. caci e ziua boilor. ramuri verzi de stejar sau de orice alt arbore.).

ceapa verde si vin pentru morti. . fIind aceasta zi. mâna de la mâna. si daca nu încerci sa le strici jocurile. adica de la Todurusale si pâna la Rusitori. Aceste zâne n~au murit si nu vor muri în vecii vecilor. Se leaga caluserii. ca sa le ai de partea ta. . ele îsi petrec cu Sân Toaderii. având praporii înainte si tot poporul dupa ei. Prima zi când coboara ·printre oameni. merg în procesi[un]e la câmpuri. Se culeg buruienele de leac. caci sunt binecuvântate de ele. femeile. Dupa ce le-au terminat. fete curate si nevinovate.În lume. Toata ziua se tine în mâna si prin sân numai pelin ca s~ piara purecii si sa fIe feriti contra Ielelor. Todurusalele sunt zâne bune si-ti dau pace. malai si chiar friptura. ed. femeile si fetele nu lucreaza. femeile dau de pomana azirna calda. Cu restul vinului petrec.] atuncea se supara rau de tot si pocesc pe acei oameni rai. ca multumire adusa lui Dumnezeu. nu stau decât 5 saptamâni. pentru belsugul daruit oamenilor. Oamenii nu le pot vedea. Unele chiar îi bat si barbatii n-au dreptul sa zica nimica.). unde coc în timpul anului pâine. si cumpara vin si le stropesc ca· sa fIe norocoase si sa poata coace bine în ele. printre oameni. aducându-Ie la biserica. poate-ti prind bine cândva. unde stropesc ogoarele si dupa o mica rugaciune facuta la vreo ruga sau troita. De aceea. cu care joaca hore mândre si horesc cântece frtunoase. Se face la câmp sfIntirea grânelor. ca sa aiba pe drum. * testuri (n. usturoi si leustean pe la portile curtii. Se culege alunul pentru facutul de dragoste. caci se crede ca în aceasta zi sufletele mortilor zboara la cer. precum si pe mormintele mortilor. In aceasta zi. Se pune prin casa peste tot pelin. ISPASUL SAU ÎNALTAREA DOMNULill Cu o zi înainte de Ispas. întocmai ca pe o ofranda. daca nu le faci vreun rau. Todurusalele aduna vârfuri de drumbravnic si fac din ele chite frtunose.292 MARCEL OLINESCU Rusaliile sunt 7 surori. Preotii îmbracati în odajdiile sfmte. pe la ferestrele caselor. fac din pamânt framântat cu baliga si paie "teste"*. ca-ti manânca lupul oile. E bine. E bine sa se tie ziua lor. adunându-se vecina cu vecina. care sunt niste flacai frtunosi si tineri. Nu se da foc din casa. cu care împodobesc parul Sân Toaderilo~. drept razbunare pentru orice le-au facut în timpul anului. [Daca cumva le tulburi. pun toate. În ziua aceasta au dreptul femeile sa se poarte aspru cu barbatii lor. ca în aceasta zi sa. . Se pun flori la ferestrele si usile caselor. pe care Dumnezeu le-a prefacut în zâne. ca sunt rai si n-au sufletul curat . totusi. se semene cânepa si sa se culeaga dumbravnic. fac cununi de grâu si se întorc cu ele.

tot anul nu vor mai fi soareci. In noaptea spre Rusalii. în aceasta zi seaca radacina grâului. De la Duminica Mare înainte. fetele beau apa sfrntita din c1opotelul bisericii. în ziua de Rusalii sa nu se certe nimeni. în aceasta zi se încheie vara. cirese. Sa nu umble în noaptea de Rusalii nimeni în padure sau pe câmp. colarez. poate oricine sa doarma afara pe prispa. frunze de tei sau de nuc si flori. cofite si strachini cu mâncare (friptura de miel. Este mijlocul verii si începe sa descreasca ziua. Când se sfrnteste apa la Rusalii. . ca sa poata hori bine. sa se ia o crenguta din acel tei si sa se arunce afara. este bun sa-I tii. SÂMBATA MORTILOR Se dau de poamna oale. pentru piatra.a se urca în arbori sau locuri înalte si nici a calatori în aceasta zi. ca vin Rusaliile si-i iau 9 mâna sau vreun picior. caci înainte de asta nu era bine. ca-i va trece. Când copilul e bolnav de friguri. la fiecare donita si oala se leaga câte un buchetel de flori si o lumânare pentru sufletul mortilor. ca sa nu te ia din Rusalii. Nu este bine. 11 IUNIE (CIRESAR) E SfIântul] Vartolomeu.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 293 RUSALIILE SAU DUMINICA MARE Se poarta pelin la brâu sau în sân. cu piatra. orez cu lapte. Daca va ploua în aceasta zi. Pâna la Rusalii se tunde lâna de pe oi. Se începe jocul caluserilor si se joaca toata saptamâna Rusaliilor. Pe cine-l doare capul. donite. care se zice ca se duc în aceasta zi pe la mormintele lor. 12 IUNIE Este SfIântul] Onufrie. iar în donite si-n oale cei mai cu dare de mâna pun vin). se pune pelin sub cap. Sa nu doarma cineva afara. . sa fie culcat jos si sa treaca peste el caluserii de trei ori si-i va trece. îi pocesc gura sau cine stie ce rele îi fac. Teiul de la Duminica Mare de la biserica. Se pun. Când începe a ploua cu piatra. Imediat piatra va sta. în casa si la poarta. caci te cuprindeau frigurile aduse de spiritele rele si de lele. pentru ca îl pocesc lelele. sa se afume cu pelin de la Rusalii. spre a fi ferit de lele si Rusalii. care se serbeaza pentru ca e rau de furtuni. Femeile duc la biserica frunze de nuc si de tei. foi de nuc luate de la biserica. Se pun prin lazi. pentru ca aceasta zi se mai numeste si "sarbatoarea soarecilor". pentru a feri hainele de molii. caci acela este luat de lele sau de Rusalii si este bine sa se poarte trei fire de usturoi în sân sau la brâu.

Pe la miezul noptii spre Sânziene. e pocit de' Dragaica (Soimane. Aceasta iarba este foarte mult cautata de tâIhari. în ziua de Sânziene nll se scalda nimeni. In aceasta zi e miezul verii. Cu deosebire usturoiul luat din Sânziene e minunat de bun pentru leacuri. si mai ales cele care descânta si vrajesc. Dupa asta. caci atunci începe cositul. Se culeg sânziene spre a tamadui cu ele lipitura. mai sunt bune si împotriva Ielelor si a frigurilor.la poarta. cu care se crede ca se poate descuia orice încuietoare. Se pune sulfina în haine. nu se va mai îneca tot anul. are sa traiaSca. Cine lucreaza în aceasta zi. spre a le feri de molii si ca sa le parfumeze. pentru ca grâul sa lege rod. În noaptea de Sânziene. fara sa se înece. pleaca de cu noapte pe câmp si aduna din tot felul de ierburi si buruieni. fiecare îsi cerceteaza coronita.fiind ferite holdele de bataia pietrei. raguseste si nu mai poate cânta. . va secera grâul cu spicul sec. În seara de Sânziene. femeile. ca sa nu-i doara salele si ca sa fie feriti de a fi luati din Dragaica. fiecare cununa poarta numele unui membru din familie. iar a carei [cununa] sta pe casa. înfloreste "iarba fiarelor". guturaiul si alte boli. ca e rau de înec. umblând prin roua. rasare Closca pe cer. Nu mai cânta cucul. Cine nu tine aceasta sarbatoare.. pâna la trei ori. iar seara le pun de se usuca si le pastreaza pentru diferite boli. Se serbeaza pentru paza câmpului. De dimineata fetele si flacaii se duc de strâng flori de sulfina. mai ales femeile. A carui cununa cade de pe casa. este semn ca vara va începe cu. caldura si apoi va fi secetoasa. Rusalii.294 14 IUNIE MARCEL OLINESCU Sflântul] Eliseu. Din aceste flori fac coroane si se-ncing peste mijloc. Se încing oamenii cu cicoare peste mijloc. In aceasta zi se fac cununi de sulfina galbena si se pun afara la ferestre sali. Apoi arunca coronite de sulfina pe casa. Se împart sânziene la biserica. Cucul paraseste tara si se duce de îndata ce aude îasâitul coasei. Cununele cazute se arunca. acela are sa moara în acel an. care cânta de la Buna-Vestire pâna acum. când se îneaca cu orz sau cirese. Dupa iesirea din biserica se arunca cununi de sulfina pe casa. 24 IUNIE Nastere~ Sflântului] Ioan Botezatorul sau Dragaica si Sânzienele. pe care le pastreaza peste an pentru leacuri si vraji. în unele locuri se face un foc mare si sar toti peste el. A doua zi. daca e plina cu roua. Sfmte) înnebuneste si joaca întocmai ca ele. Oamenii. în ziua de Dragaica. Daca cucul înceteaza sa mai cânte cu mult înainte de Sânziene. atunci fata sau flacaul acela se va casatori în curând si va avea noroc. nu lucreaza în aceasta zi. cine va trece o apa de trei ori înot.

pentru ca lupii sa nu le manânce vitele. în ziua de Ana Foca arde piatra în apa si joaca Soarele în apa. urda si colarez. 8 IULIE E SfIântul] Procopie sau Pricopul. unde se gaseste cea mai buna' ceapa. La moti se crede ca. în anul acela nu se vor face alune si mici. brânza. Cine va fi batut în aceasta zi. 15 IULIE în aceasta zi cade Ciurica.. Harcodan l-a luat pe sus si l-a lasat tocmai pe vârful Bihariei. care este . Când tuna de Sân Petru. ar veni Harcodan si Domados. Femeile nu se piaptana. Femeile maritate nu manânca mere pâna la Sân Petru. Pricopul arde si topeste piatra în apa si în loc de grindina cade ploaie. duc la biserica spre sfintire: cas proaspat. Se culege pelinul. Se pazesc "pietrele lui Sân Petru". adica face sa dea în copt samanaturile. Satenii. Se serbeaza ca sa nu ajunga omul schiop si ca femeile sa aiba traiu bun cu barbatul în casatorie. va fi batut tot anuL 17 IULIE Cade mucenita Marina. daca ar lucra cineva la Precup. Harcodan sufla ca un sfredel.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 295 29 IUNIE Sân Petru si PaveL Din ziua de Sân Petru nu mai cânta cucul. Pe un boier. Se zice ca Pricopul pricopseste grânele. 1 IULIE (CUPTOR) Sunt SfIintii] doftori fara de arginti Cozma si Damian. lumânari si mere. doua vânturi puternice si primejdioase. iar Domados drept înainte. Se serbeaza ca sa nu se pricheasca grânele. Se serbeaza pentru a fi oamenii feriti de boli. sa nu trasneasca si sa nu dea piatra. Se tine ca sa nu dea vijelii mari.a de pelin. Nu se lucreaza fiind rau de paguba si de lupi. Se da de pomana pentru sufletul mortilor colaci. care a sapat ceapa în aceasta zi. care au vite. Ana Foca si nu se lucreaza la vie pentru ca Soarele îi dogoare via si se va us~a. care se tin spre a nu bate piatra porumbul si via. iar locul se numeste "Gradina Cepelor". în Transilvania. caci le manânca viermii si pica jos. când împart de sufletul mortilor. din care se face ap. Aceasta sarbatoare se mai numeste. Se tine pentru toate bolile femeilor îngreunate.

de trasnet si fel de fel de boli arzatoare. E a belsug sa scuturi marul în ziua aceea si macar doua mere de sunt. Marul este pomul Sfântului Ilie. caci ochiul acela cazând jos. s-a prefacut în ban de aur. ca bate piatra merele. Nu se azvârle cu mere în sus. Se da de pomana pâine si miere. De va tuna în ziua de Sânt Ilie. caci se fac furtuni mari. CaCI atunci se calatoreste vara si pleaca pasarile calatoare. Se duc poame la biserica si se dau de pomana pentru cei morti. sa chemi copiii în gradina si sa le dai de pomana. În ziua de Marina se lipeste de gard o baliga de vaca si se lasa acolo pâna se usuca. tunete. pentru toate bolile rele si pentru ca sa nu se paleasca grânele. Dupa ce s-a terminat slujba. o parte dintre femei nu lucreaza o saptamâna încheiata. Marina este aceea care începe zilele Circovilor Marinei si care tin trei zile. Din ziua de Sânt Ilie. focul îi va arde casa si lupii îi vor mânca vitele. Tot în aceasta zi se mai serbeaza Palia. Cine lucreaza în aceasta zi. nici nu se bat unele de altele. încât i-a scos un ochi. fiindca este rau de foc. trebuie mai întâi sa se dea de sufletul mortilor. i se vor strica samanaturile. Se fac praznice pentru morti. izma si musetelul. de aceea nu se manânca mere pân-n aceasta zi. De va tuna în ziua de Sânt Ilie. nu se cade nimanui a mânca din ele. iar cu cenusa lui se freaca copiii în gura când au bube. Se rafuieste cea dintâi zi de toamna. fulgere si piatra. Poporul îi zice Pintilie Calatorul. Se culeg maturele[le]. De nu vei duce "poamne" la biserica de ziua de SfTântul] Ilie. 22 IULIE Cade Foca.296 MARCEL OLINESCU buna pentru obraz. pomii nu vor da roade în anul viitor. vor seca toate alunele. 27 IULIE SfTântul] Pantelimon. caci pâna în aceasta zi. În aceasta zi a lovit asa de rau pe Tartorul dracilor. Acestei sarbatori i se mai zice în unele parti si Foca si se tine ca fiind rea de piatra si de foc. De ziua lui umbla Sânt Ilie sa trasneasca pe draci. De atunci sunt banii de aur pe pamânt. îl iau si îi dau foc. Se serbeaza . 20 IULIE În aceasta zi cade SfTântul] Ilie (Sântilie). Pâna la SfTântul] Ilie nu se scutura mere. Se da de pomana. pentru ca e buna pentru bube si najit afumându-se cu ea bolnavii. toate poamele vor fi viermanoase. Femeile duc la biserica busuioc si îl pun pe iconostas. caci. care sunt bune de leac. Se serbeaza pentru foc si piatra.

GUSTAR) E ziua Crucii. Aceste sunt bune de friguri si alte boli în tot timpul anului. de oparituri si alte boli. nici mar si nimic ce are cap. Sa te pazesti sa nu fii ocarât în aceasta zi. Nu este bine a se samana nici un fel de bucate. caci el tine vânturile. nici ceapa. Nu se manânca usturoi. In aceasta zi pleaca berzele. ci se rupe cu mâna. se împut jidanii. În aceasta zi se mai tine si Macoveiul Stupilor. ca sa nu fie stricate de cineva. Cum va fi vremea în aceasta zi. nici struguri negri. Pe cine-l doare capul. pe acela îl va durea un an încheiat. 2 SEPTEMBRIE (RAPCIUNE) SfIântul] Simion Stâlpnicul. AUST. contra frigurilor. Nu se taie nimic cu cutitul. pastrându-se mierea în cursul anului. pentru ca se zice ca pe varza (curechi) i s-a taiat capul lui SfIântul] Ioan. Nu se manânca varza murata. Se mai serbeaza pentru grindina si furtuni. Se tine aceasta zi. Femeile o tin ca e rau de lovituri de moarte. Nu e bine sa te sfadesti. nici nu se bea vin. Se serbeaza pentru vânt. Se face pomana pentru cei morti. De asemenea. dându-se fructe de pomana. va fi tot anul. 29 AUGUST Taierea capului Sfântului Ioan se serbeaza cu post. MAsALAR. 15 AUGUST Sfânta Maria Mare. nici chiar pâinea. Daca nu cade bruma. Adormirea Maicii Domnului. ca tot anul vei fi certat. . Se culeg tot felul de buruieni de leac. câteva alune si se pastreaza la loc neumblat. Se îngalbeneste frunza padurilor. si pentru ca vinul si strugurii aduc aminte de sângele varsat. când vara se calatoreste si începe toamna. se reteaza stupii. caci atunci începe a prinde frigurile pe oameni. Se manânca yeste. pâna la Sfânta Marie Mica. Se ia o cracuta cu 7 prune. Se crede ca e cea din urma zi din vara. Sarbatoare mare.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 297 pentru a fi ferit de arsuri. 6 AUGUST Schimbarea la fata. pentru ca usturoiul are cap. 1 AUGUST (AGUST. Se începe a se culege alunele si busuiocul. Nu mai e bine sa se scalde în apa curgatoare. în timpul de la Sfânta Maria Mare si.

14 OCTOMBRIE (BRUMAREL) Sfanta Paraschiva (Vinerea Mare). Se pune în gard o baliga de vaca si se lasa sa se usuce. 8 SEPTEMBRIE Sânta Marie Mica. 28 SEPTEMBRIE Fe1I.1eile serbeaza pe SfIântul] Hariton. Stl1ltFilipii de Toamna. nu se coase. nu se macina. Sa iei din prun cu gura prune si sa le tii în casa.~In ziua Crucii vorbesc toate florile. pentru ca este rau de h. Ziua Crucii . caci le pare rau ca se usuca. cu care fetele fac de dragoste si de maritat.298 4 SEPTEMBRIE MARCEL OLINESCU Se serbeaza martirul Vavila. Se afurna cu ea [e buna] pentru diferite boli. Se serbeaza. ca sa nu se mai apropie trasnetul de casa.. Vinerea Mare se mai numeste si Vinerea celor 12 Vineri. îndeosebi rândunelele. In ziua Crucii daca va tuna. Se strânge matraguna si navalnic. fiindca este rau de trasnet. pentru ca acest sfant si-a petrecut toata viata în padure cu vitele si dobitoacele. Poporul îi zice Lucinul. 14 SEPTEMBRIE înaltarea Sfintei Cruci. 1 se mai zice si Cârstovul Viilor. .lpi. Se serbeaza cu post. 26 SI 27 SEPTEMBRIE . de piatra si de durere de cap. caci se tem sa nu ÎI1nebuneasca. pentru a avea noroc si parte la vite. Prunele din ziua Crucii sunt bune pentru dureri de cap. umflaturi la oameni si la vite. va fi toamna lunga. Se serbeaza. Se duc pasarile calatoare. În aceste zile nu se matura prin casa. pentru ca sa fie vitele ferite de lupi. . Se strâng flori si se p~unsub streasina casei. iar când auzi ca te vorbeste de rau cineva. sa te speli cu pruna cu apa. 18 OCTOMBRIE Se serbeaza Evanghelistul Luca. dinti. Nu se coase si nu se face nici un fel de lucru. caci este ·rau de vite.

8 NOIEMBRIE Arhanghelii Mihail si Gavril. iar de se va culca oaie alba. iau câte un taciune si-t arun~a prin gradinile cu pruni.atât cei vii. ca sa faca prune multe în vara viitoare. geroasa sau moale. Femeile si fetele duc lumânari la biserica si le aprind de la capatul cu care se lipesc de sfesnic. este semn ca iarna va fi grea si zapezi mari. La urma vin babele si le dau colaci. cât si cei morti. Se încep sezatorile. îsi astern sarica în mijlocul oilor. pentru ca tamaduieste toate bolile. Sarbatoare mare. iarna va fi buna. 1 NOIEMBRIE (BRUMAR) Cosma si Damian. Când pleaca spre casa. iarna va fi buna. În noaptea de Sâmedru de va fi luna plina si senin. Focurile acestea se fac din gateje. 11 NOIEMBRIE Sf[ântul] Ioan Milostivul se serbeaza ca sa fie ferite [vitele] de lupi si de serpi. Se serbeaza pentru orice paguba. 14 NOIEMBRIE Sunt Filipii de Iarna. mere. caci ei sunt acei care iau sufletele oarnenilor. paie si putin balegar. Se tunde coarna cailor. Flacaii si fetele sar prin foc. iar de nu va fi luni! plina. pentru ca sa creasca frumos. În ajunul lui Sf[ântul] Dumitru se fac focuri pe lânga care· se adun copiii si striga: "Hai la focul lui Sâmedru". cu zapada multa. 13 NOIEMBRIE Sf[ânta] Mina. La Sf[intii] Arhangheli se desparte vara si da vietatile pe mâna Sfântului Nicolai. Se aprinde o lumânare la biserica si acea lumânare îi va lumina omului în viata vecilor. când mor. ci nor sau ploaie.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 299 26 OCTOMBRIE [SÂMEDRU] Este Sf[ântul] Dumitru. In noaptea de Sâmedru. Filipii sunt în numar de sapte si la 21 noiembrie se termina. nuci. Sub mâna Sfmtilor Arhangheli slmt toate vietatile si o~ehii. Cei ce-l trec se vor casatori în anul acela. De se va culca pe ea oaie neagra. Se începe iarna. precum si inimile dusmanilor. Se serbeaza Iasatul secului . Se serbeaza. ciobanii care vor sa afle cum va fi iarna. Aceasta o fac pentru a întoarce inima celui iubit spre ele. iarna va fi grea. Se fac în numar de 9.

de farmece si de toate relele. pentru ca sa nu le deschida usile. Seara. în aceasta zi. Se serbeaza pentru vedere.300 MARCEL OLINESCU de Craciun. Intra iarna în vara. Se dezgroapa la Sflântul] Gheorghe si se da în tarâte la vite. S-a vadit lumea. De asemenea. ca sa nu-i manânce lupii. va fi fara noroc. nu se coase. spre a fi ferite de lupi. va avea noroc. ci numai se spala rufele. Se seamana grâu sau orz în ghivece pentru flori. Nu se scoate gunoitil din casa. Sflântul] Andrei se serbeaza pentru oamenii care sunt drumeti. care 'se pune sub icoane. Asemenea. de cadere. macar o picatura. A doua zi dimineata se masoara din nou cu aceeasi ceasca apa din strachina. Iar a carui creanga va fi înflorita va avea noroc. Nu se matura. Se ung cu usturoi tâtânele usilor. Inspre Sflântul] Andrei se duce fata la fântâna. Se pune într-o sticluta cu apa crengute de mar. caci înteapa bubatul. Daca va prisosi apa cât de putina. 21 NOIEMBRIE Intrarea în biserica (Ovidenia). nu se tese. Al saselea Filip se numeste Filip cel Schiop. Se fac lumânari pentru morti si se dau de pomana. spre a opri intrarea în casa a strigoilor. Se descânta sarea si se îngroapa înfasurata într-o învelitoare sub pragul usii de la grajd. Femeile nu se Iau si nici nu se piaptana. ca sa nu atace persoanele din casa. Se întâlneste iarna cu vara. uitându-se pe fata apei. de paguba. Nu se lucreaza nici un fel de lucru. e bine sa nu dormi si toata noaptea sa arda lumânari. Se întorc toate oalele. nu se coase. iar de va scadea apa. Filipii apara casele de rele. caci este rau de lupi. caci atunci se deschide cerul. [sic!] Se tine pentru sanatate si se fac 'praznice pentiu morti. îsi vede chipul scrisu- . strachinele si orice vas cu ~dul în sus. pentru fiecare membru al familiei câte o crenguta. se dau de pomana haine si mâncare. dupa~masa. tinând o lumânare de la Pasti. nu se da gunoiul afara din casa si nimic nu este bine sa dai afara. caci vin lupii la casa si manânca oile. Se tine pâna la Anul Nou. Nici focul sa nu se stinga. ca sa opareasca gura lupului.. ca-i rau si-ti manânca lupii vitele. iar la Anul Nou se trimite spre felicitare la cei mai de aproape. mai cu seama pentru cei ce au murit fara lumânare. se pun cu gura în jos toate vasele ca sa fie ferite de paguba. 30 NOIEMBRIE Sflântul] Andrei. Se face praznic pentru copiii morti si [de catre cei] carora nu le traiesc copiii. se pleaca peste ghizdurile fântânii si. Nu se toarce. în seara de Sflântul] Andrei se masoara bine noua cesti de apa si se toarna într-o strachina. tot de frica strigoilor.

strigoi. Fata. si fura câte un resteu de car. se va marita. Se face semnul crucii cu miere pe ·fruntea. acela va fi mai sanatos si mai norocos. Inspre SfIântul] Andrei se toarce. Cina n-a zacut de varsat. cu care împreuna fac sarbatorile "varsatului". Fetele p~desc pe la casele undt': nu sunt de a doua oara cununati. Sa nu împrumuti si sa nu dai nimica din casa. SfIântul] Sava. în aceasta zi femeile nu lucreaza. ca sa fie feriti de varsat. fiec~ lup.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 301 lui ei. de aceea se manânca numai usturoi si se ung usile si ferestrel~ cu el în forma de cruce.. în amândoi obrajii si pe pântece. ca sa nu-ti fure nimeni bucatele de pe câmp. 4 DECEMBRIE (UNDREA. ANDREA) Este SfIânta] Varvara. Strigoii joaca si se bat la rascrucea drumurilor si în jurul caselor vechi sinelocuite. obraz si barbie. fu noaptea de SfIântul] Andrei. se stârnesc furtuni mari în timpul anului. In aceasta zi se manânca numai azirna cu miere. Cine asculta ce vorbesc animalele. ca sa nu le iasa varsatul cât bobul. caci va iesi varsatul veninos. moare. Toate animalele vorbesc în noaptea de SfIântul] Andrei. Se face turta nu ciumei si se caci pazeste usturoiul de. ies fel de fel de vedenii si aratari pe pamânt. Copiii care se îmbarbureaza nu trebuie sa manânce fasole si nici un fel de boabe. prune. Se tine pentru furtuni. Fetele postesc ca sa se marite. [femeia care o face] nu are spor la tors tot anul. catre cântatul cocosului de miezul noptii. ca sa fie aparate de boli. pentru ca mirosul lor sa alunge strigoii. caci de lucrezi. iar daca ies bubele sa fie dulci ca mierea. ci oameni care s-au luat si traiesc în dragoste. Se face turta dragostei. Parintii care au copii ce n-au zacut înca de varsat. mere. Se da de pomana de mânl::are. La SfIântul] Andrei creste ziua cât bobul de mei. In noaptea de' SfIântul] Andrei se aduna lupii si SfIântul] Andrei împarte prada din iarna aceasta. fasole si orisice fruct. Se da turta de pomana cu cânepa si cu felii de dovleac nefiert. în seara de SfIântul] Andrei fetele mari si flacaii pun grâu în câte o strachina cu pamânt si al carui grâu va fi rasarit mai bine si mai frumos. iar femeile ca sa aiba nasteri usoare. cu care. nu cos în aceasta zi. Usturoipl e al SfIântului] Andrei. Se îmbarbureaza copiii cu miere în semnul crucii pe frunte. pime sub cap 41 de boabe de grâu si daca viseaza ca cineva îi fura grâul. ca sa-si viseze ursitul. fac vraji de dragoste. sa se fereasca de a mânca nuci. . Aceleasi credinte sunt si pentru ziua urmatoare. caci va iesi varsatul tot asa de mare ca si fructul mâncat.ca sa aiba omul sat în decursul anului.

Sângele. ca sa-ti mearga tot anul bine si sa ti se împlineasca orice gând. ca e cu spor. sa se unga cu sânge în frunte si obraz. De * în text: . 9 DECEMBRIE Zamislirea SfIintei] An[ar sau Ana Z~stina. fiind bun a se afuma copiii de guturai. e bine ca sa-ti întepi degetul cu un ac. ca macar sa vezi sânge.302' 6 DECEMBRIE MARCEL OLINESCU SfIântul] Nicolae. Ignatul. Dupa ce se usuca sângele cu mei. ca sa fie ferit de varsat. Nu se coase. De la 9 pâna la 12 decembrie ziua si noaptea stau pe loc. în ziua de ajun sa nu dai foc din casa. La Ignat.). ca-ti rup porcii bulendrele de pe gard. nu se toarce. In aceasta zi e bine sa se-nceapa tot lucrul. <> 24 DECEMBRIE.. e strachina de faina si o mâna de bine ca sa se dea de pomana sare. E bine sa te mânjesti cu sânge de porc pe fata. SfIântul] Nicolai e patronul caselor. se macina si se pastreaza. când îl taie. ca sa le dea noroc. tot anul. vei fi în cearta si ocara. caci. ed. în aceasta zi se taie porcii pentru Craciun. ci sa fie zdraveni si întregi. Nu e bine sa lucrezi în ziua de Ignat. Daca de SfIântul] Nicolai da zapada. 20 DECEMBRIE SfIântul] Ignat. La SfIântul] Nicolai este mijlocul postului Craciunului. . daca nu vezi si nu auzi porc taindu-se. Când se taie porcii. Când ninge de SfIântul] Nicolai.Anei" (n. AJUNUL CRACIUNULUI în ajun de Craciun si în zilele ce urmeaza. caci pe femeia care lucreaza. o gaseste Ignatul. La masa în seara de ajun sa nu lasi lingura din mâna. care curge de la porc. care va tine pâna la SfIântul] Ioan. atunci va fi iama grea. înseamna ca sfântul îsi scutura barba. de teama ca sa nu faca copii pociti. de spaima si de naluca: Ignatul îl tin femeile însarcinate. ca sa fii ros la fata si sanatos peste an. Când se aduce în casa porcul taiat. ca sa fie cu noroc. Când se taie porcul. sa te feresti sa te certi sau sa fii ocarât. mai întâi se aduce capatâna cu râtul înainte. Fetele se roaga la SfIântul] Nicolai. se pune într-o strachina cu mei. adica se îmbolnaveste. caci tot anul vei avea suparare în familie. ca sa nu piara porcii de boli.

Se umbla cu icoana Nasterii Mântuitorului Iisus din casa-n casa. de om însurat. acesti colindatori. pentru preoti. cântând cântece anumite pentru stea. în cioban. Craciunul. în unele parti se astern paie prin casa. Oamenii se scoala de cu noapte. 5 si chiar 7 colturi. Se deschide cerul. sa nu dai nimic~ din casa. Colindele au o melodie frumoasa si cu totul aparte. pere. Acestia cânta felurite colinde. Colindul acesta se cânta la unison de catre baieti si fete de pe la 5-13 ani. la moti. Seara vin sa colinde baieti mai mari. în Irod. armonica. clarinet sau duba. în îngerul. De dimineata se umbla cu Buna dimineata la Mos Ajun. pentru· batrân. Ei rostesc colinda aproape de fereastra caselor. când intra în casele oamenilor spun: "bun ajunul lui Craciun". li 25 DECEMBRIE Nasterea Domnului Iisus Christos. ies pe afara si când intra în casa. în Muntii Apuseni. aschii. In ajun se da de pomana pentru morti. Baietii vin costumati în trei magi.. iar când ies: "Noi iesim. care se numesc pitarai. pentru tânar. Craciunul vine pe un cal alb. în unele parti. dupa casa la care merg. mere. caci . din porunca lui IrQd. în ziua de ajun e bine sa nu manânci nimic toata ziua. Asa sunt colinde pentru fete mari. Se umbla cu steaua. pornesc din casa în casa. De se naste un copil în ajunul Craciunului. colindele sunt întovarasite si de muzica instrumentala: vioara. Se umbla cu Vicleimul sau Irozii. Se cânta: Buna Dimineata la Mos Ajun! Ne dati ori nu ne dati? Colindele acestea sunt foarte variate ca melodie si ca text. iau în mâna paie. Cu steaua si cu Irozii se umbla de la Craciun si pâna la Boboteaza. spre aducerea aminte ca Mântuitorul Iisus s-a nascut în iesle pe paie. pentru ca n-ai noroc la vite si-ti dai norocul din casa. chiar flacai pâna la 20 [de] ani. tinerii vor fi fericiti în casatorie. Colindatorilor li se da: covrigi (carora se sptin colindete). bani si vite. dupa ce cânta cocosii de trei ori.MITbLOGIE ROMÂNEASCA 303 asemenea. ca sa ai noroc si sa fii sanatos. de familie. iar de se pune la cale o casatorie. surcele si le baga în soba zgândarind focul ca sa iasa scântei multe. DUmnezeu intra". caci atunci vor avea parte de bucate. va fi norocos. câteodata si bani. de vaduva. care nu sunt altceva decât o reprezentare teatrala a plecarii celor trei magi în cautarea Pruncului nou nascut si a uciderii celor 14 mii de copii mici. dupa ce fauresc o stea dintr-o vesca de la sita cu 4. împodobite frumos cu hârtie colorata. nuci. patru sau chiar cinci si. Copiii de la 7-15 ani se întovarasesc câte trei. dupa rolurile pe care le au. dupa cine locuieste în casa.

304 MARCEL OLINESCU el este un mosneag batrân. ca. ca sa rodeasca. în ajunul Craciunului se ung pâinile si malaiele pe deasupra cu muruiala de faina de grâu. iar cu ramasita muruielei se ung pomii din gradina. ca ele sa nu crape. Daca în ziua de Craciun este nor. în noaptea Craciunului sa maturi cosul. cum e încarcata masa cu mâncari. Miorita. ploaie ori ninsoare. sa rodeasca si sa fie asa de încarcati cu poame. anul va fi bun. în vara"viitoare. Gravura în lemn de Marcel Olinescu. iar funinginea sa o pui la radacina pomilor. .

.VIII DUHURILE NEVAZUTE ...• ...

. Când moare omul. ca sa scape lumea de uneltirile lor. ca o alta sosie a lui. . si atunci omul trebuie sa munceasca singur pentru el. Dar mai mult decât toti . rara ele. Demult. prin cine stie ce tertipuri si acestea sunt duhurile care mai învrajbesc lumea. Intelepciunea lui era asa de mare. Cel sarac are un noroc bogat sau lenes. care sta toata ziua si nu face nimic. care traiesc în libertate si care o duc mereu în lupte pline de siretenie pentru salvarea sau pierderea omului. SPIRITELE NOROCUL BUNE Tot omul îsi are norocul lui. sau sa sparga sticla si sa iasa afara. pie numele lui Solomon. el stia sa stapâneasca duhurile rele si toata armata lui Satano Unele din ele atât de mult îi stiau de frica.306 MARCEL OLINESCU [SPIRITE BUNE . care de care mai urâta si mai pocita. pentru ca oricât ar fi ele de puternice si de rele. nu îndraznesc sa scoata dopul stic1ei. Pe toate acestea. Norocul omului bogat e foarte muncitor. Rar se gasea câte un român sa le poata prinde si sa se lupte cu ele.înteleptii si vrajitorii lumii. pe dopul carora a pus sigiliul sau si le-a aruncat în fundul marii. dar deopotriva de rele. norocul e orb.Pe cele mai rele. încât la cel mai mic semn al lui. ca nu se stie când i-a fost veacul si prin ce parti si-a purtat traiul. atât de tare le e frica de el. Asuda si munceste de dimineata pâna seara. pentru ca ele cred ca Solomon mai traieste înca. Când se naste. Lumea Noroacelor e ca un târg' mare. le descriem în paginile care urmeaza. a nascocit o multime de spirite rele. le-a închis în niste sticle. îi moare si norocul. în ajutorul omului slab. care. i se naste si norocul lui în lumea Noroacelor. a trait mi om tare vestit si istet. unde stau si acum. Sunt însa si duhuri bune lasate de Dumnezeu. numai ca omul lui sa fie bogat. în care traieste norocul fiecarui om. tare demult. La altii. însa. încât se zvonise peste mari si toata lumea venea la el dupa un sfat. 4a care le merge totul în plin. i se supuneau. ar cadea usor în capcanele Dracului. Pe alte duhuri rele le-a"':'nchisîn fundul pamântului. sau mai târziu.SPIRITE RELE] Diavolul ca sa se poata razboi cu Dumnezeu si sa faca fapturilor lui cât mai mult rau sau sa-i îndemne la rele. Numai câteva au scapat atunci de pedeapsa lui Solomon.

Asa. îl asteapta. Odata. Cei ce postesc duminicile si lunile. pe unde trebuia sa vie de la câmp si-i aseza pe un pod. . Si cum nu se pot duce în târguI noroacelor. Cei ce postesc vinerile. atunci acela care a pus-o. zise: "Daca-i omul fara noroc. o punga de bani.. adica pe dos de cum vrea sa fie omul". al carui noroc era lenes. ori de cocostârci. orice-ar face. pentru ca acela va avea mai mult noroc peste an. ursitoarea îi zice: ". când ajunge lânga pod. In fiecare coaja se pune putina sare si asa se lasa pâna a doua zi. Cei ce au cuiburi de lastuni. în noaptea de Sttântul] Vasile se pun afara. Cei ce au pecingeni. s-o gaseasca. Cel ce se naste în camasa. Cine are noroc. Cei ce vad în'noaptea de 'ajun sau de Boboteaza deschizându-se cerul. acela n-are noroc. si norocul lui va fi sarac ori bogat. ce-i veni în minte: "Ma totdeauna am trecut pe podul asta. Se uita fratele dupa el si c1atinând din cap. daca însa n-ai te îneci si pe uscat. pe prichici.!ll ferestrei. Omul nostru. Inchise ochii si trecu pe pod si pe lânga pUnga fara sa se loveasca de ea macar. dar totul era în zadar. Celor care le iese de timpuriu par alb. lenes sau muncitor. daca e grabit îl ajunge. unul norocos si altul. Cei ce au parul rasucit în vârful capului. Dar cine n-are noroc. . Fratele norocos îl ajuta ori de câte ori venea pe la el. Când i se face ursita. de nici nu se misca din loc. cu noroc si arunca-ma în foc". De aceea bine zice vorba cea veche: "Fa-ma. orice-ai face. negi sau semne. atâtea coji de ceapa. Multi cauta sa-si afle norocul. fac diferite vraji. Asa au fost odata într-un sat doi frati. ca daca ai noroc si din foc si apa iesi. daca fuge alearga dupa el.\1ITOLOGIE ROMÂNEASCA 307 Norocul e hotarât de Dumnezeu si de utsitoare. fara noroc ca totdeauna. nici prea rece. se ascunde în calea lui. daca doarme. duminica sau luni. menite pe numele celor din casa. e degeaba". are noroc. Daca crenguta înmugureste si-nf1oreste. dimineata. lenes. cu norocul lui nu se-ntâlneste. La Sttântul] Andrei se pune o crenguta de mar într-un pahar cu apa. când se cauta sa se vada în care coaja este mai multa apa sau în care s-a umezit sarea mai mult. . de rândunele. într-un loc unde nu-i nici prea cald. Cei ce gasesc trifoi cu patru foi.. Norocosi sunt: 'Cei ce se nasc pe vreme buna. facându-i-se mila de stradaniile lui. ca pe un drum batut oare nu l-as putea trece si cu ochii închisi?" Si cum zise si facu. Altii pun tot atunci linguri pline cu apa într-o tava si a cui o fi seaca pâna a doua zi dinimeata. mama. Celor ce le ploua la nunta. ca sa-I cunoasca. Ce n-a facut omul sa-si înfmpe si' el o gospodarie.

pentru frumos. sau pentru dragoste. ce bate cu coada sa în perete.Hai. ·sau are sa moara cineva din acea casa. Zânele vin sa se spele. ca-ti dai norocul afara. la Soare te poti uita. pentru ca sunt curati. înfatisat printr-un sarpe. Fiecare casa îsi are sarpele ei si chiar fiecare om. nu face nici un rau. Ticaitul acesta e facut de sarpe. Nu se stie câte sunt. o zâna a lacurilor si ca au toate o Zâna a Zânelor. alta a pâraielor. casatorindu-se cu el. sau uitându-te în oglinda. SARPELE CASEI . nu dai gunoiul afara la sfârsitul Soarelui. care de fiumoasa ce e.Noroc sa dea Dumnezeu!" sau . • în text: "ca numai" (n. doar ca e de culoare alba din pricina ca traieste la întuneric în zidurile casei. . dar se crede ca e o zâna a florilor. Daca sarpele fuge de la casa. dar ca are atâtia pui câte suflete sunt în casa. Ele locuiesc în palate de cles~. Fiecare casa îsi are norocul ei. acolo aduc noroc. care vin în ajutorul oamenilor. ce se numeste si stima casei. Tot asa sa . Lânga foc se pun: un ciob cu tamâine. la gura homului. sa manânce si sa se încalzeasca la foc. În unele parti e obiceiul ca rniercurea seara si joi dimineata din saptamâna Patimilor.308 MARCEL OLINESCU Tot românul când începe un lucru zice: . ele ajuta pe toti cei ce lupta pentru dreptate. Sarpele casei e blând. o zâna a padurilor. . Cine îsi omoara sarpele îsi omoara norocul.). devin ca si femeile muritoare. una a poieni lor. schimbi si norocul. alta a pasarilor. nu musca. ca-ti fuge norocul. trei azime de pâine si 3 scaune. Multi cred ca daca schimbi locul. dar la dânsa ba. punându-si urechea lipita de peretele casei de lut sau de vaIuga. Unde vin. Sarpele casei e întocmai ca un sarpe obisnuit. noroc!" Românii mai cred ca nu e bine sa manânci în prag. sa se faca focuri prin curti cu lemne de jugastru. ea va ramâne pustie.. încât vine si manânca din blidul cu lapte al copiilor. sarpele casei ori ceasomicul de casa. un pahar cu apa. ed. aude un ticait ca de ceasornic. în parcuri ca rupte din rai si nu au dusmani mai mari ca zmeu. În basmele noastre. Câteodata se-ndragostesc de câte vreun Fat-Frumos si. ZÂNELE BUNE Zânele sunt niste fecioare fiumoase si bune.. Se zice [nu] numai ca· un sarpe are casa. alun si corn. Focurile nu le pot face decât copiii pâna la 15 ani. ca nu e bine. . El aduce noroc casei si de aceea nu trebuie omorât. ba în unele case e atât de blând. Cine asculta cu luare-aminte în timpul verii.

.sa vorbeasca. în schimbul unei închinari sau daruiri de sine dupa moarte. Spiridusul se poate dobândi în mai multe feluri. Daca. fara sa doarma si fara' sa se aseze jos. face trei cruci si matanii spre rasarit. si numai putini pot s-o vada si s-o culeaga din pricina Dracului. fari'!. dar numai doi frati. Acestia trebuie sa se îmbrace curat. Daca cumva unul din ei se lasa înselat de Necuratul si· face ceva ce nu e slobod. oamenii se tin tare si nu se lasa dusi de siretlicurile Diavolului. care. sa calce consemnul si sa râda sau sa vorbeasca. o si culege. unde o aseaza la icoane. se-nvârt o data în jurul ei si stau de priveghere. care de care mai caraghioase. trebuie luata dintr-o padure îndepartata de orice asezare omeneasca. cel mai vârstnic dintre ei se duce la floare. ti-l aduce floarea de feriga. rupe floarea si o pune într-o naframa curata. Floarea de feriga. fara sa râda. care nu voieste sa vada pe om fericit si începe a face fel de fel de dracovenii si ghindusii. alba si stralucitoare ca o stea. doi veri al doilea din veri primari.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 309 FLOAREA DE FERIGA Cel mai mare noroc. Dracusorul acesta e dat de Diavol unui om care a facut legamânt cu Necuratul pentru o vreme anumita. . Asa o duc acasa. Cea mai uzitata e cumpararea lui pentru un anumit timp si pentru un pret de nimic. atunci floarea dispare sau o fura Necuratul. dIn cei ce o pazesc. dimpreuna cu doi veri primari din frati. omul o poate pune la lucrul sau la locul la care voieste sa aiba noroc si dupa aceea treburile îi merg de minune. toti scoborâtori din aceeasi familie. care se iveste în noaptea Sânzienelor între ceasurile 10 si 12. pentru ca sa nu se auda cântec de cocos. care aduce toate noroacele de pe lume omului pe lânga care e aciuat. spre a face pe careva. Dupa câteva zile. SPIRITELE RELE SPIRIDUSUL Spiridusul e un dracusor sau întruparea lui într-o vietate vazuta sau nevazuta. însa. din contra. ' De cules o pot culege si oamenii. In timp cât cei sase oameni stau de paza si privegheaza. In noaptea spre Sânziene se duc la locul unde înfloreste feriga. ' . . De obicei vrajitorii si mai ales babele vrajitoare se serversc de acesti spiridusi la farmecele si vrajile lor. se iveste Dracul. atunci când floarea rasare. cu cam~si albe si sa fie curati de pacate si sa nu fi cunoscut înca femeie. ori doi gemeni. cum rasare. însa.

' . De cele mai multe ori. Spiridusul sta totdeauna gata la porunca stapânului sau. se-ntoarce înapoi în punga ta si mai aduce si altii dupa el. care oricui l-fli da. Ele procedeaza astfel: baga un ban nevrajit în apa neînceputa. îl leaga într-o batista buna si noua si o pune în buzunar. In unele parti se mai crede si în banul norocos. Oriunde îl mâna. spiridusul se obtine dintr-un ou. Nu e sluga mai credincioasa ca spiridusul si nici mai harnica. Spiridusul stie tot si vede tot. ei merg sa ia mana vacilor. In Bucovina se numeste "ancluz".' . iar restul atâmând afara. Omul care are spiridus nu poate merge la biserica si nici la popa. adunata de la 9 rantâni si-l descânta. trage batista si arunca 2 bani jos sau îi pune în loc. Se ia si se cloceste de catre om. tinându-l la subtioara de la 3 pâna la 6 saptamâni. Oul parasit se cunoaste pe aceea ca e mult mai mic decât ouale obisnuite. munai cu un colt. El trebuie tinut într-un vas de lut spoit si hranit bine. cu miez de pâine si nuca. trebuie sa mearga si tot ce-i cere trebuie sa-i aduca. Se cauta un ou parasit de gaina neagra. Spiridusul are înfatisarea unui dracusor mic cât degetarul si negru. dar nu-ti spune decât cele care te duc la rau si la pierderea sufletului.310 MARCEL OLINESCU Spiridusul Vânzarea se face astfel: cel care vrea sa-I vânda. dar se poate întruchipa si într-un pui sau un sarpe mic si negru. iar puiul ce iese e spiridusul. Ancluzul nu se poate obtine decât de la vrajitoare. Cine vrea sa-I cumpere. sa tamaduiasca bolile ce chinuiesc pe oameni si multe altele. Ei aduc calare pe prajina pe ibovnicii necredinciosi si îndeparteaza dragutele de ursitul cuiva. Vrajitoarele fac toate farmecele cu ajutorul lor. adica [în] banul. Banul acela ar avea spiridus sau ar fi chiar el spiridus.

Bietul împarat se vazu nevoit sa faca dupa povata vraciului si o dete atunci unui credincios al lui s-o duca si s-o paraseasca într-o padure.. raspunse: . nici sa vorbeasca cu cineva. dimpreuna cu leul acesta al lui N. nu numai el dar si toata împaratia. de câte pagube cazura pe capul lor. ori vreun vraci. Cu nasterea ei. De acolo.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 311 .Iata. dar mai târziu si ciobanii o alungara. Unde se va schimba leul. sa-I aduci înapoi. gaina care cânta cocoseste si orice animal de casa. PIAZA REA SI PIAZA BUNA Când cuiva îi merge totul si încontinuu rau. în cizma lui. de când le venise în gazda fata cea straina. ca. [acesta] se-ntoarce înapoi. la o coliba. . încât în scurta vreme ajunse împaratul la sapa de lemn. se zice ca în casa aceluia s-a-ncuibat piaza rea. îmbracata ca cersetoare. i se nascu. mai adesea într-un câine negru. Ratacind multa vreme. Daca norocul aduce omului "si pe usi si pe ferestre" o vreme îndelungata [tot ce vrea]. toate îi începura a merge rau si a da îndarat. într-un târziu. caci cu dânsa întrara toate belelele în casa ei. Si pleca fata mai departe si oriunde se oprea si nenorocirile se aciu'iau o data cu ea. te dau dupa Necurat. ea se duse la o stâna. sa-i fii de noroc. sa [nu] se adevereasca cobirea mortii si sa se alunge astfel primejdia nenorocirii de la cei de-ai caseI. tare vestit pe vremea ceea. ca nu se va alege nici praful de el si de copiii lui. Omul trebuie sa-I poarte apoi 9 zile sub calcâi. dar si baba peste câteva zile o ruga sa plece. Dupa asta. nu-i iese si chiar daca n-ar face nimic si ce are.Aceasta e piaza rea a împaratiei tale! Si-l sfatui pe bietul împarat s-o oropseasca. Un filosof sau cetitor în stele. prin moartea ei. ar pierde. iar de ce se apuca. e obiceiul ca sa i se taie gâtuI imediat. Piaza Rea e un duh rau al nenorocului si se-ntrupeaza într-un om. spuse împaratului sa cerceteze pe copiii lui cum dormeau si când i-a spus împaratul ca a gasit pe fata sa ca doarme pe brânci si facuta ghem. si o fata. unde fu primita de o baba. nici sa se-nchine. Povestea fetei cu piaza rea zugraveste pretutindenea credinta în acest duh: Unui împarat cu doisprezece feciori. oriunde si oriciu i-ar da banul. . în cele din umra. Piaza Rea poate sa risipeasca avutul într-o singura zi. Când Piaza Rea se încuiba într-o gaina. caci se luasera de gând bietii ciobani. si nu trebuie sa se spele. [copila] ajunse. unde ciobanii o primira tare bucurosi.

încât. cu parul capului rar. ca niste lampase batute de vânt. Piaza Buna poate fi si un om din casa. trup de pasare si gheare de sorpârla. pasarilor si insectelor. Uneori le si omoara. ci se suceste si se strâmba întruna. Ei aduc numai bine omului.312 MARCEL OLINESCU Piaza Rea se confunda adesea cu saraCia. aripa Satanei. le da o boala urâta numita samca sau spasm. cucuvaiele si pasarile de noapte în general. speriind pe cei prosti si fricosi. care nu sta un minut locului. Mereu bolboroseste cuvinte. care se oplosesc la casa omului. Ea obisnuieste sa vie la paturile femeilor si sa le mareasca chinurile si muncile facerilor. care aduc rau celor cu care se întâlnesc în cale. pocitii. Are ochii rosii ca de foc si-i joaca în cap. daca nu-i poate omorî. Asa sunt spânii. Samca se arata sub diferite înfatisari si femeile nu scapa. Spnt oameni deocheati. si care se tin numai de dracii. Samca e o femeie îngrozitoare la vedere. Locuinta lor e în scorburile copacilor si prin tufisuri. si altii. sa faca rele pe pamânt. care e cu mai mult noroc. In aceasta rugaciune se zice ca Arhanghelul Mihail a prins-o pe Samca. deoarece una fara alta nu se poate. Ca sa scapi de Piaza Rea e bine sa porti o bucata de frânghie. la casa caruia locuiesc. De acolo porneste. Mâinile îi sunt schimonosite si schimonosit îi e si trupul ei. Samca locuieste în fundul Tartarului. când)e vezi. tocmai când se ducea s-o chinuie pe Fecioara Maria. iar pe copii. SAMCA Samca mai e numita si Avestita. cu care s-a spânzurat cineva.' . trimisa de Scaraoschi. te cuprinde greata ori spaima. ce nu se pot întelege. sa-i spuna cum si în ce chip chinuie pe copiii oamenilor. dar lung pâna la ca1câie. Unele au cap de broasca. Arhanghelul Mihail a prins-o de par si a batut-o cu sabia. BREHNELE Brehnele sunt niste duhuri mici. ce-i cu parul rosu. Ei sunt urâti. Tot asa aduc nenoroc calugarii si preotii. de ea decât daca poarta cu ele o rugaciune a Sf1ântului] Arhanghel Mihail si în care se gasesc toate numirile ei. tot asa si banii gasiti. pociti. ca niste spiridusi ghidusari. Piaza Buna sau chejii cei buni sunt de obicei animalele de pripas. încrucisatii. "însemnati". Si a trebuit . croiti din membrele amestecate între ele ale animalelor. Nu fac nici un rau nimanui.

Puha. Glipina. 10. Salmona. Glapeca.~. Nimeni nu l-a vazut. Bine l-a întâlnit. 18. la jumatate de cale.2 mile de loc si nici o treaba nu am la acea casa si la toate ale casei aceleia si' unde s-ar gasi acest zapis cu aceste nume. Carne i-a mâncat. Nadariea. Si asa intru prin casele oamenilor. 14. eu nu ma pot apropia de peste. când sunt uigreunate si iau fata lor când sunt în somn. Hamba. Paha. f ~ . 4.:V. 3. Naca:ra. pe care o capata cei munciti de Samca. de le smintesc maicele. Când. se poate izgoni prin descântecul urmator: A purces pe cale. Grapa. 13. ea vine sub diferite chipuri si-i omoara cu mestesugurile ei vazute si nevazute. li " ~/ ~ :~. L-a întâlnit o Sarnca cu patru picioare." ' Boala.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 313 ~-~~ - -"~'-. 5. Cu aceste 19 nume ale mele merg de smintesc femeile. 16. dar unde sunt numele mele scrise. eu ma fac umbra si lacusta. 7. si de pezevenghe . Si mai curând ma apropii de fata care este însarcinata si de rusinea lumii îsi framânta trupul si[-si] omoara copilul într-însa. Nimeni nu l-a auzit. Gara. 15. Ochii i-a paienjenit. N. Pliastia. Cu par de urs îmbracata pâna în pamânt. Sa-Iornia.. 9. 2. Nervuza. Tisavia si 19.r'- ~ ~~/~~ \~ ~V--4 ~ Brehnele ~ v~~. si de fermecatoare si de care cauta cu ceara sau de care da cu bobii si de care cauta cu' sita sau cu peria si de care nu tine în dreptate cu barbatul sau. "Eu ma fac ogar si pisica eu ma fac. 6. 12. Avezuha.\~ '" ':'. Si am nouasprezece nume: L Avestita. pe carare.. Hillnba. 17. sa spuna ca în timpul somnului. 8. 1L Zliha. Sângele i-a baut. Numai Maica Domnului . Nadarca. Trupul i-a schimonosit Pieptul i':'a stricat. Toate puterile i-a luat. eu ma fac paianjen si musca si toate nalucirile vazute si nevazute eu ma fac.

care a cazut în apa. . un ac si o biciusca de gasit. sa nu gândesti! CEL DIN BALTA Cel din Balta e numele Dracului. Cum Dumnezeu l-a zidit. Peste Marea Neagra l-a arunca. Cu piele de urs îmbracata. Samca e tot una cu Baba-Coaja. trece vreun Ceas Rau sau slab si cauta sa te poceasca. Ceas rau cu sagetatura. Trupul mi l-a schimonosit Pieptul mi l-a stricat. înspairnântându-te. Surit trei ceasuri rele în timpul noptii si nu-i bine sa te prinda vreunul umblând singur pe afara. care sperie copiii neascultatori. De la tine l-a departa. Ceas rau de la miezu-noptii. Unde popa nu toaca. Daca cumva te-a prins si. Cu biciul l-a biciui. Cu matura te-a matura. El umbla noaptea si poceste pe cei ce-i întâlneste întârziati pe drumuri singuratece.:. Sa te duci pe munti. Pe sub munti. ai capatat ceasul rau. Ochii mi-a paienjemt. Lui Dumnezeu nu se roaga. în rachiu cu un pai de matura. Ceas rau cu spaima. Acolo sa vecuiesti.Cum nu m--oi vaicara Si nu m--oi caina. nu-ti poate face nici un rau. în câte trei zile de câte trei ori. De aceea se crede ca. Cu acu l-a împunge si l-a strapunge. Gras si fiumos Când la jumatate de cale M-a întâlnit o Samca cu patru picioare. De N. Rachiul îl bea bolnavul si se mai spala cu el. Când am purces pe cale pe carare. Si N. Ceas rau de cu ziua. Si nime nu m-a auzit MARCEL OLINESCU Si nime nu m-a vazut! Si i-a zis Maica Domnului: ':"'Du-te la cine stie descânta. De la tine s-a pomi. sa ramâie luminat Ca cristalul 'de curat. Acolo sa-i fie cina si odihna.314 Din poarta ceruIui A auzit si l-a vazut Si l-a întrebat: . CEASUL 'CEL RAu Si Ceasul cel Rau e tot un fel de duh. Ceas rau de cu seara. Sângele mi-a baut. Ce te vaicarezi si te cainezi? . Daca-ti faci repede cruce la ureche. Ceasurile cele rele umbla prin vazduh si se cunosc ca zboara prin apropiere. dupa un fel de tiuit. De la tine s-a duce. atunci te vindici cu urmatorul descântec: Ceas rau cu pocitura. Carnea mi-a mâncat. Pentru tine gatite! Acolo sa traiesti. C-acolo-s a tale curti! C-acolo-s mese astemute Si pahare umplute Si scaune astemute. atunci când îti tiuie urechile. când a azvârlit Dumnezeu si Sf'antu Ilie toti dracii din cer si de atunci s-a . Si ma-sa ce l-a facut! Se descânta în trei luni.

Sa le ai la sarbatori! Nu ma scutura pe mine. si cu pietre nestemate cu focuri de-ti iau privirile . In imaginatia mitologica ea apare ca o femeie frumoasa cu înfatisare alba. Ca ti-oi da paqUe vechi Sa le pui la cheotori. Ca-i mai mare . necazuri si chiar. ca si'noi pe pamânt. Ba în mari si-n apele mari. Stima Lacului . Ei sar atunci într-un picior si. daca pot. Pacurici. la foc. stIMA APEI Stima apei este vietatea fiecarei ape. cum nu cresc pe pamânt. nimfa apelor r9mânesti. . Scoate apa din urechi. . dar nimeni nu-i poate cunoaste. pentru ca au forme pe care ochiul omenesc înca nu le-a vazut. Scutura-I peAl din Balta. ca la scaldat. Copiii stiu. . . Dar o nimfa raufacatoare.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 315 . Ei pândesc pe oameni si corabiile lor si cauta sa le faca rau. Cu patruzeci de picioare. frumos împodobite cu flori. când le intra apa în urechi si aud un tiuit. încât nu-i apa cât de mica si de neînsemnata fundul apelor si îsi fac de mâncare' acolo. Si-i mai tare . zic: Aurici. atunci Dracul cauta sa-i ademeneasca la adânc si sa-i înece. 1 sa nu-si aiba dracusorul ei. Ei dau cârceie înotatorilor si tot ei gauresc fundul nailor si îneaca grele si mari corabii. sa-i omoare. apropiata mai mult sirenelor. tinând câte o piatra la urechi. ei au palate minunate. Dracii nu stau linistiti acolo în ape.Au o multime de slujitori. Ei si-au facut locuinte frumoase în înmultit atât de mult. pentru ca focul lor apa nu-l poate stinge.

dar dupa ce îi umple navoadele si corabiile ca mai sa se scufunde. cum moare. Dar dupa ce îneaca atâtea capete. jumatate peste. Acolo sunt pesti câta frunza si iarba. Atunci. Are sânii foarte mari. Iuda a fagaduit sa-i dea în schimbul puiului. numite faraoni. si se îneaca. cum e altul. Unele ape. Iar în timp de seceta. de arsita Soarleui. care s-a dus acolo sa prinda peste si a prins chiar pe puiul Iudei. lasa totul balta. Antofita al lui Vioara. cât se . Când sta în apa. iar de nu poate. Antofita primeste. Fiecare pârâu. voinica si mândra la boi. peste cât o vrea el de mult. jumatate femeie. atunci e jumatate femeie. oricât l-ar tine cineva. Ele stau toata saptamâna. Când se înfurie vreuna. ducând dupa ea apa râului. atunci iese din matca apei si ple. Intr-o balada româneasca se vorbeste de un pescar. se smulge si fuge. Si cum atinge apa. Iuda viclean trimite un val de-i rastoarna corabiile. si porneste drept la apa. râu sau apa statatoare are câte o stima si în fiecare zi cere un cap de om. crescuta în asa masura. când pune piciorul pe pamânt. lucru sau hodina. de se satwa. pe aproape de miezul noptii. cel sortit sa-i manânce capul stima. iar pe Antofita îl plesneste peste ochi cu coada si-l orbeste. încât inunda totul în cale. când apele nu cresc si ele trebuie sa se ascunda în adânc. jumatate pesti. Locul unde e palatul lui se cheama Vidros si e cel mai adânc loc al marii. ce sclipeste ca aurul în bataia Soarelui. se reîntoarce iarasi la matca sau se asaza în iazuri. Tot în mare se gasesc niste fiinte ciudate. VIDRA SAU IUDA Iuda sau Vidra e un spirit al marilor si locuieste în fundul Marii Negre Într-un palat mare si frumos si de acolo conduce împaratia pestilor. noaptea.aca peste câmpuri. Daca e oprit se zbate si. în care sta stima.316 MARCEL OLINESCU salbateca. Toti pestii asculta de el. daca nu capata capul de om. Oamenii îi stiu toanele si atunci se feresc sa intre în el. ce-itine parul lung pâna-n pamânt.. îsi scoate capul afara si îsi cere capul de om strigând: Ceasul a sosit Omul n-a venit. se-nvolbura si urla~ de se aude departe. de oriunde a fi el. se roaga sa-si ude macar picioarele . FARAONI (FEMEILE PESTI) . Poarta camasa cu altita si stergar. ca de la c~r la pamânt. E tot asa de adânc.

::::- framânta marea. ghiocuri si pietre de toata frumusetea. Asa de frumos e cântecu1 lor.oameru de apa . între valurile marii. iar sâmbata. se scufunda în valuri sau se ascund în stufisurile baltÎlor. animale si plante. Rareori aceste femei-pesti ies pe malul marii. Daca e. OAMENll DE APA Românii cred ca si imensitatea apei e locuita de oameni. Ele nu doresc sa fie vazute de ochi de pamântean si. însa. om drept si cu frica lui Dumnezeu. Sunt foarte slabi si nu pot face nimic oamenilor. îsi pierde capul si se îneaca. împrastiindu-Ie pe spuma marii. de le învata toata lumea de la el. se zvârl în valuri. de aceea. când simt ca se apropie pas de muritor. Doar primavara când e cald. tine minte cântecele acele si le aduce apoi pe pamânt. Deci si în apa se gasesc oameni. Ca adica si apele ar avea lumea lor. ies la suprafata marii. Acolo. deci.care sunt ca si noi. ci scot din gura un cârâit ca al ciorilor: cau-cau-cau. încât cine-l aude~ ramâne fermecat SI daca nu e om drept. De aceea. . una galbena si alta albastra. numai ca nu pot vorbi. ascunse pe fundul ti. uitând adesea pe maluri scoici. sunt foarte fricosi. pâna ajung la urechile oamenilor. Cum aud pasi de oameni. se rânduiesc pe mal si pe stânci si se joaca cu siragurile de margele si tot felul de scumpeturi ale marii.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 317 Faraonii ~ --::::::::--=-~. In locul acela se face o dunga rosie. când si marea se odihneste. . ca si pamântu1. se nasc cântecele si faraonii le cânta. Ele se tin de mâini si cânta foarte frumos.

dar pestele se tine dupa el. Când îl ajunge. caci altfel daca n-ar sorbi-o. cu gheare ca secerile. iar pe beregatile gâtului si pe narile nasului iesind[u-i] flacara de foc. cu colti în gura ca ai mistretu1ui. cauta sa scape înotând. lunga si îmbârligata si înnegriti de tutun. Sorbul acesta al marilor locuieste acolo unde se aduna toate apele pamântului. încât un târg întreg ar sta pe spinarea lui. se nasc valurile marii. ori pe Al din Balta. s-a înaltat din fundul ia:dului un fel de fum Înecacios. cu coada ca de vita. se iau la bataie si din fuga si din lupta lor. care nenorocesc pe oameni. ori numai vreun dracusor cât de mic.318 PESTELE MARCEL OLINESCU . care s-a latit în lume. PÂCA Exista în credmta poporului românesc un· duh curios. El se confunda adeseori cu Mama Dracului. care soarbe apa din când în când. ' S-a scremut iadulsi a nascut-o pre dânsa. Asa se fac ploile "cu broastele". De obicei. . soarbe si apa râurilor cu atâta lacomie. când. neagra si urâta ca întunericul Iadului. Pe spinarea lui cresc buruieni ca pe pamânt. ca pe o insula. cu care soarbe apa. cum îl vede. ploua îndelung si mult. Iar în Marea Neagra este unul mai m~re decât toti. E acela al tutunului si al fumatului.. cu coarne în cap ca raschitoarele. Dar cum vede pe Dracu scaldându-se. încât soarbe si broastele. împreuna cu ea. Sorbii se gasesc în toate apele mai mari. raspândind boala si moarte. Se aseamana cu pestii. care cad apoi pe pamânt împreuna cu ploaia. si el solzi lucitori.si atunci totdeauna e semn de seceta -. Când îi e sete . se ia dupa el sa-I înghita. dupa o seceta. s-ar mari mult si ar îneca pamântul. MARll În marea cea mare îsi are locuinta un peste urias. E asa de·mare. Pâca sau Pafa e o baba batrâna cât lumea. care a nascocit toate rautatile. dar are o gura foarte mare. pentru ca are. Dracul. Batrâna si urâta s-a nascut. cu ochii umflati ca de capra. Si. deci si tutunul. SORBUL Sorbul traieste si el tot în ape. privind. si nascocitoare de rele. cu nasul lung si încârligat ca un ardei de cel iute. fum negru ~siduhoare de tutun . înecata. sta nemiscat si pestii si oamenii de apa vin de se odihnesc pe el. înecând pe toti oamenii care se scalda în apa sau care stau numai pe maluri.

mai târziu. vor arde din aceasta buruiana si tragându-1 în pieptul lor. dracii au dus darul lor mamei lor. adica o preamaresc pe Pâca. pe care. Au nascocit atunci o sa1Tlânta. o data cu fumul buruienii acestia pe narile lor" . care. si aducator de atâtea rele. Asa s-a facut tutunul si luleaua. pâc din gura. când trag din lulea. în care au pus frunzele uscate ale buruienii si i-au dat foc. dându-Ie foc.niversare a numelui ei. i-au pus o teava de soc. le-au u~cat si. îsi yor da si sufletul. într-atât le-a placut fumul ce-l scoteau. pâc. Si de atunci toti pipasii si fumatorii preamaresc 'pe Talpa ladului. Dar pentru ca fumul se raspândea în toate partile. Au vazut ei pe îngeri cum ardeau tamâie si cadelnitau pe Dumnezeu preamarindu-1 în cântari si au vrut sa faca si ei la fel. cum nu se mai pomenise pe atunci. Încântati de isprava lor. pomenind numele mamei Dracului. Pâca. a rasarit o buruiana furmoasa. semanând-o în pamânt. . dar buruiana Dracului. Pâca si i-au spus: "Toti cei care te vor preamari pre tine. .MIT<9LOGIE ROMÂNEASCA 319 Pâca Ea a nascut apoi o multime de draci. Oamenii. framântând lutisor în palmele lor. fac pâc. S-au apucat apoi dracii si. s-au gândit sa-i faca un dar rar. ca si ei sa preamareasca pe Scaraoschi al lor. ca fumul sa treaca prin el si sa mearga în gura celui ce fumeaza. Culegând frunzele acestei buruieni. cadelnita Dracului. mama Dracului. au facut un fel de ulcicute de lut. la o a. în loc de toarta. încât imediat le-a venit în minte gândul sa-I dea si oamenilor.

dar atât de des. Cât e de urâta si de spaimântoasa. Mama puiului cauta sa-si scape puiul si neputând sari ocolul. MUMA PADURII . sa-I duca acasa. iar omul. atât de minunata si de variata. Credinta aceasta e provenita din basm si cu ea intram în lumea fiintelor nazdravane. Cu un fir din aceasta iarba. Când o apuca noaptea sau oboseala pe undeva. ascuns prin apropiere. ce creste în livezi si în poenile mlastinoase de la munte si înfloreste în lunile iulie si august. orice încuietoare. sa ieie dimineata un fir din aceasta iarba. încât sa nu poata trece nici o lacusta. Locuinta ei e într-o coliba de lemne în miezul codrilor. merge prin padure bocindu-se. ci va putea zdrobi orice încuietoare de fier. Oamenii de la munte recurg la un anumit siretlic. sa nu umble noaptea prin sat. cu dintii de lâna si cu care se sperie copiii. se duce si cauta iarba fiarelor. ori de tânc. Omul care vrea sa fie tare ca fierul. Are floricele mici albe. în forma unui banut. sa-I puie sub piele si atunci. în gura. ceea ce da întregii plante un aspect rosietic ca de rugina. se deschide de la sine. în jurul ei. uita firul lânga lacat. Pe portita pun un lacat greu. Iar daca atingi numai cu un fir. sprijinita într-o cârja. ce ramâne apoi pe marginea lor ca o picatura de roua. vine si atinge cu ellacatul. din aceasta iarba. la vreme de primejdie. E lunga si adusa de spate. bucuroasa ca si-a scapat puiul. sa taie putin pielea de la palma dreapta. Greutatea e însa în a gasi aceasta iarba. NAZDRA V ANE IARBA FIARELOR Iarba fiarelor e o planta mica. si totusi are . Fac un ocol mic din nuiele. prin care ajung în stapânirea ierbii. Suvitele de par cad ca niste serpi. În acest ocol închid un pui de sobol. Perii acestia slobod un fel de suc cleios. nu numai ca se va întari ca fierul. Mama.320 MARCEL OLINESCU FIINTE . batrâna. care se deschide imediat. Muma Padurii e o baba batrâna. sau sa întârzie în împrejurimile padurilor. Frunzele sunt acoperite cu niste perisori rosietici. în forma unei stelute si frunze rotunde. care a pândit tot timpul. vine de ia firul si-l ascunde în palma sa. La înfatisare seamana cu un copac ciotoros si plin de craci uscate. se stie aciua si în scorburi de copac si chiar se urca în copacii înalti. fie cât de grea si de complicata. atârnând pâna la pamânt.

atunci . sau chiar mor de spaima. de rai si o nacajesc mereu. Daca-i dai un codru de pâine. dându-Ie piept. Daca o întreaba cineva: "Doamna mare. ca sa doanna cât mai mult. S~ zice chiar ca-i alapteaza. Când îi gaseste rataciti prin padure. facându-si semnul crucii. ca-s frumosi si ea e urâta ca ciuma.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 321 Muma Padurii o multime de copii. întocmai ca o baba cersetoare. le pune nume si porecle si când se supura pe vreunul. Atunci ea se încovriga într-un pom si scânceste. îl blestema sa fie taiat sau trasnit. Pe oameni nu-i poate suferi. daca cresc strambi. îi înspaimânta de ramân pociti. de aceea Muma Padurii fura somnul copiilor oamenilor si-l aduce copiilor ei. Oamenii se pot apara de ea. dar care s-au mândrit în fata Mumei Padurii. Îi îngrijeste de când sunt mici. Ii dojeneste. ca la copiii oamenilor. facuti cu Dracu sau cu Mosu Padurii. Ea cunoaste toti copacii din padurea pe care o strajuieste. de ce plângi?" ea îti raspunde: "Mi-e foame ca n-am mâncat de o saptamâna". Copiii acestia sunt grozav. De aceea se gassesc fulgerati tocmai copacii cei mai frumosi.

ed. Cu tamâie de la Soboteaza te-oi afuma *. tamâie. Sa doarma ca tunul Sa taca ca alunul. Muma-Padurilor. Pe sub pat.). Eu te strig. ca la luna noua. De pe trupul copiilor te-oi taia. Pe sub masa Prin pat. Sa o sfarâmati. în vânt turbat te--<>i trimetea. Unde veti afla de Muma-Padurii. Si N. Apoi i se da copilului sa bea si se afurna cu anumite buruieni.). sa ramâna Curat. **. ori plâng prin somn si se învârt în pat. t>'azând~ plângân~ si si-a legat cânii. punându-se în trei locuri la usa. Se vindeca prin descântec. Ca spaimântezi copiii. linima sa i-o mâncati. Alt[ul]**: Tu. îi e frica grozav. Cu dintii ca secerile? Cu secerea te-oi întepa.322 MARCEL OLINESCU îti da pace si-si cauta de treaba. Tu sa-mi raspunzi. Prin casa. ed. Atunci se zice ca sunt bolnavi de Muma Padurii. femeile care trebuie sa mearga la câmp si sa-si Iese copiii singuri. facute cruce. S-o luati. Pe un fecior de împarat. c-un fir de par din capul ei. Tu sa-mi dai odihna [copilului meu]'. Ca argintul strecurat. coltato. li se leaga de capatul fesii. urmatoarele descântece: ~e iau trei carbuni aprinsi si.în text: "alta" (n. . dar chiar si pe copiii mici lasati fara paza si-i manânca. Eu îti dau plânsul meu. Si în apa mare te-oi îneca. Luminat. mai ales ca animalele o simt mai repede decât oamenii si încep sa urle. un ban de argint. caruia i s-a facut mila de ea. Ce vii asa spaimântata Si despletita Asa grozav de urâta. în casa sa n-o mai lasati. sare si ai (usturoi). nu mai pot dormi. Caci Muma Padurii copilul mi-a izmenit Si mi l-a prapadit. Pentru ca sa întâmpine una ca asta. pentru pitorescul versurilor. se Zice: Voi. de fasa. Muma Padurii fura nu numai somnul. vatraiul sau clestele. forfecele. Dam. Sa va fa~eti trei îngeri"buni Sa paziti prin batatura.. Când copiii sunt mici de tot. le pun de paza matura. Copiilor carora li se fura somnul. N. Muma Mumelor. l-a împetrit si pe el si pe câni. . Eu sa-ti dau. Tu sa-mi dai. în text: "a lui ·tau" (n. De cei veniti cu arme si cu câini. Cum dorm pasarile în tine. Asa sa doarma copilul la mine. acesti carbuni.

Oasele zdrobitu-mi-a. Frica-n trup bagatu-mi-a. Oasele s-or dezdrobi. si de· alte blastamatii. în gura ITI-a luat. Descântecul de la mine. Carnea mursucatu-mi-a. . Cu mânile-oi lua. Carnea mursacatu-mi-a. Din inima. Mânile s-or dezlega. sanatoasa. Peste mari-negre oi arunca. Sa ramâie curat. Din SIarcul nasului. urcându-se pe o movila si oprind norii. Ca DUIlUlezeuce l-a lasat. Curând. Muma Padurii. Mânile legatu-mi-a. Ca o iapa nechezând. cu gura m-a luat În pamânt m-a trântit. Frica din trup ti-o iesi. Numai Maica Maria. Are aceleasi ctefecte si însusiri ca si baba lui. ce te . e capabila. ca si Muma-Padurii. alergând. Gras si frwnos Sa vaz Soare rasarind.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 323 Mai dam înca un descântec din judetul Covurlui. bun.Nu tipa. Sângele bautu-mi-a. când e suparata si vrea sa se razbune. Am tipat si m-am vaicarat. Jos ca m-a trântit. Grasa si frumoasa. . Cu tamâia oi tamâia. Toata boala lui. Ca o scroafa gâfliind. . Din fata obrazului. este duhul nazdravan al padurilor. Picioarele împedicatu-mi-a" Limba încurcatu-mi-a în stobor' de camesi înIasuratu-m-a Peste drum m-a aruncat.Cum n-oi tipa si nu m-oi vaita. Buna.Ce ti-i. doar ca e mai prost si mai usor de înselat. Ca o scroafa gâfliind. Toata fiica lui Toata lipitura lui. M-am uitat sa vad Soare rasarind Si-am vazut Mama-Padurii viind. Carnea s-o desmacelari. Cu toporul oi taia. Jos din cer s-a coborât Pe o scara de argint Si-a întrebat: . sanatos. Si leacul de la DUIlUlezeu. Limba încurcatu-mi-a. Sângele suptu-mi-a. stanta Maria. Si-am vazut Mama-Padurii viind. de sub inima. Picioarele s-or despiedica. M-a facut din om neom. nu te. Muma-padurii. Nimeni nu m-a auzit. da ploi cu broaste. Ca m-am sculat. Ca o iapa nechezând. Limba s-o descurca. la cutare Si ea cu foc si cu tamâie [Te-o descânta) Si cu topor. Picioarele împedicatu-mi-a. . Frica-n trup bagatu-mi-a. M-am sculat marti dimineata. Oasele zdrobitu-mi-a. Si cum a venit. . Luminat. Din creierul capului. Astfel trimite serpii padurilor sa suga mana vacilor. vaicara. Mânile legatu-mi-a. ori opreste ploile sa vina asupra unui sat. vaiti? . MOSUL CODRULUI Mosul Codrului. în afara de rautatile pe care le face celor gasiti pe tarâmurile împaratiei ei.

unde au jucat Soimanele. au umblat pe la plosca si în prima zi. cum lucreaza aceste ursitoare. acela ramâne pocit. sa nu se atinga de ea. de bucurie ca s-au revazut. avrarneasa si mai ales usturoi. împaratul Alexandru Machedon. Alexandru. Aceste 9 Soimane sau lele au fiecare lucru1lor si nu se-ntâlnesc decât o data pe an. calul lui Alexandru Machedon si carele dupa moartea lui Alexandru s-a dus în ostroavele marii si traieste acolo si astazi. ci cum a vrut Dmrmezeu. . pe care îl cânta· ele. Iar fetele acelea toate s-au prefacut în lele sau Soimane si umbla în trei parti de lume. Cântecul. Si cel ce Va calca mai întâi. dupa ce-a trecut de împaratia lui Por împarat si de împaratia furnicilor. sau va durmi sub nucu! peste care au trecut si nu va lasa semn. fac o hora îndracita si joaca învârtindu-se ca niste nebune. Alexandru a pus înca plosca aceea cu apa vie intr-un dUlap. au mai baut trei fete si au zburat si ele. având fiecare ocupatia ei. iar cele mai mari se ocupa cu ursitul copiilor. Iar în a treia zi au baut si celelalte trei mai fricoase si au zburat si acelea. vine de-acolo ca lelele nu se pot apropia de locurile unde se afla leustean. mai codindu-se ca ce-o sa li se întâmple. iar trei fete nu sunt. sau va bea apa din fântâna în care s-au scaldat. din care cine bea. A doua zi. Imparatul Alexandru Machedon a luat munai o plosca din aceasta apa. cârtineasa Usturoi de samurastra Toata lume-ar fi a noastra. Am vazut în alt capitol. 3 fete mai curajoase au baut din plosca si pe cum au baut. mai cu teama sa nu pateasca ceva. n-au mai gasit nici un strop si împaratul a trebuit sa moara. chiar la picioarele tronului sau. s-a adapat mai întâi Ducipal. Când se-ntâlnesc.324 IELELE MARCEL OLINESCU lelele sunt niste fecioare foarte frumoase si care ar fi fetele lui Iradie sau ale lui Rusalim împarat. Insa fetele. socotind ca o sa-i fie de-ajuns pentru el. nu mai murea. spunând celor 9 fete ale împaratulut pe care le luase cu sine ca sa-i slujeasca. de n-ar fi în lumea asta Leustean si hodolean Avrameasa. le-au si crescut aripi si au zburat pe fereastra. iar în plosca n-a 'mai ramas nici o picatura. trei fac de dragoste si de urât. care avea la curtile lui~împaratesti. a ajuns în împaratia acestui !radie sau Rusalim. Dar n-a fost asa cum a vrut el. Trei iau vinele de la oamenii pe care îi pocesc. adica o mica streamata câteva fire rupte din brâu sau din haina -. o fântâna cu apa vie. cântând asa: Hai. daca o veni împaratul si o vedea ca din apa s-a baut. Si pe când a fost sa moara. în lipsa stapânului plecat în razboaie. odolean. Din aceasta apa vie.

Pe llITI1a joaca~o hora-ndracita în jurul lui. zale pe piept si clopotei la picioare. de iau mintile celor care privesc: Când vor sa pedepseasca pe vreun om care le-a facut vreun rau. ca daca le chemi prin alt nume decât cel obisnuit. Domnitele. Acestia sunt cei buni la suflet si facatorii de bine. ele nu-ti fac nici un rau. pentru ca românii cred. încât îl adorm în-visuri minunate. pe deasupra caselor. Dânsele.. Nemilostivele. îara sa pateasca ceva. Cântarea lor e asa de frumoasa. îl încânta cu cântecele lor frumoase si atât de dulci si de leganate. Rusaliile. cum îi vine la îndemâna: ori sa i se lege limba. Ele zboara prin vazduh înainte de miezul noptii si trec cântând din zale. alteori au haine stravezii. relele au foarte multe numiri. Soimanele.te sa-si sara. daca vor fi descântati de catre oameni curati la suflet si la trup. ci sunt . Fetele si alte multe . blastamându-1 fiecare.pot vedea. ca nu se poate asemana cu nici o cântare de pe pamânt. chiar cu cea de privighetoare. dar cu frumusetea lor cauta sa piarda pe oameni. atunci relele se apropie de om. Uneori umbla goale. De aceea se mai numesc si Zânele. Vântoasele. . ielele îsi aleg câte o livada mare cu iarba verde sau vreo poiana înrourata din vreun codru si acolo joaca hore zvapaiate. Frumoasele. Numai putini oameni le. din gura ori din clopotei. unde au de pedepsit pe cineva.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 325 lelele rar omul pocit de catre aceste rele. Sfintele. pentru ca românii cred. Dragaicele. Irodiencele. ca numai îngerii din cer le întrec.numai niste naluci în chip de femei tinere si vesele". tot cu aceste ierburi se lecuieste.. relele au foarte multe numiri. ori din-roiii. Ele n-au trup de carne. Vâlvele. În noptile cu luna.

habauc si cu mintea sarita din loc. asa ca de departe se vad ca niste lumini aprinsse ce zboara prin vazdllh. ci numai în crâmpeie. încât pare ca se vede. e bine ca cineva. încât cel care e asezat în mijlocul cercului. vazut jocul lor.. fara sa fie vazuti de lele . Pentru ca sa nu se apropie de gospodariile lor si sa-si pazeasca familia si animalele de mâna Ielelor. si asa se fac cântecele cele fiumoase. Putnii dintre cei care au. În zbenguiala lor. cu capul pe pragul 'casei. Cine bea dupa ele. ramâne pocit pentru toata viata. daca ar lua cineva o faclie aprinsa si s-ar învârti repede. sa se dea de 3 ori peste cap si sa spuna: Sapte fete Care jucati. Asa. Daca tânarul acela se desteapta în timp ce ele joaca. vrajitoarele o pomenesc în cântecele lor. Ielele îi iau la bataie. ramâne zapacit. îl duc fara sa simta. când bea dimineata apa dintr-o fiintâna. fara iarba. învârtituri si jocuri. Când îl vad. iar când li se face sete. Iar cine e mai slab de înger si-l fura vâ. Si cântati. în vreo poiana apropiata si acolo îl învata sa cânte. un pai sau o :frunza. Locul unde Ielele si-au întins hora. Cântecul acela îi revine apoi mai târziu în minte. sau cu iarba arsa ca de arsita. Astfel. de-ti încânta ochii si nu stii pe care s-o admiri mai mult. taranii înfig un cap de cal într-un par. caci ramâne în iarba un rotogol mare. ramâne pocit. beau din fiintâni sau din izvoarele pe care le gasesc în cale. Când îsi serbeaza. Ielele. dar nu tot. Sabatul lor. o data în an. sa lase vreun semn. ca niste zvapaiate. daca gasesc în drumul lor vreun tânar dormind afara noaptea. Ielele fug si nu mai trec pe acolo. repede.si au scapat astfel nepociti spun ca-i minunat: mai întâi se însira în rând si dupa aceea se-nvârtesc în fel de fel de forme. Iar când trebuie sa se desparta. par ca niste fiinte luminoase.326 MARCEL OLINESCU ori pocit sa ramâie. care cer ajutorul duhurilor necurate si ale Diavolului si umbla noaptea calari pe maturi. ca pe o zeita a lor. iar ele joaca în jurul lui. fiind niste naluci. ca un cerc luminos de foc. pâna îi iau puterile. pentru ca pociala sa cada pe acel semn . ele usor pot însela pe întârziatul înnoptat în cautarea unui salas de odihnit.. în sapte tari Si sapte mari Va' departati.. . De aceea. Iel~le zboara din livada în livada. Conducatoarea Ielelor este Doamna Irodia. Tot pe ea o recunosc de stapâna si vrajitoarele si toate femeile. se cunoaste a doua zi. se-nvârtesc roata si asa de iute. din poiana în poiana. Ielele fac tare multe sotii. asa cum ar fi. Iar cine le vede jucând si vrea sa scape teafar.'1:ejul nebunesc al jocului lor luminos.

sau ca au fost vânduti de mici Necuratului. se aude un latrat asemanator celui de câine. Cei mai multi sunt" pricolici cu buna stiinta a lor. care numai dupa moarte se pot preface. E catelul pamântului sau tâncul pamântu- Catelul pamântului . viata lor. Pentru acestia. dar nu pot face nimic contra acestei nenoroCID. CATELUL . de miel. fie ca sa sperie pe cineva. adica vrajitori.cum ar fi cei lunateci -. transformarea în animale e ~ blestem si o sufera ca o rusine. bunaoara sa sece fântânile. departe de sate si mai ales de fântâni. Ei sunt deosebiti de stafil. Mai sunt înca multi oameni. înca în. care pentru un anumit scop al lor. prin apropierea crucilor de piatra si a troitelor. sa sperie copiii si altele. arici. De obicei se schimba în lup si câine. se schimba în animale. sau sa faca anumite rele. Acestia sunt pricolicii rara voie. care rara sa stie. afara de porumbel.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 327 PRICOLICII Pricolicii sunt oameni care se pot preface în animale. din blestemul vrajitorilor. în timpul somnului . PAMÂNTULUI În noptile întunecoase pe câmpurile întinse. sa ia mana animalelor. sau s-au nascut în a treia generatia tot din fata nemaritata. dupa voia lor. se dau peste cap si se schimba într-un anumit animal. Ei se pot schimba în orice animal. pentru ca aceste animale sunt sfinte. cerb si rândunica.

O data pe an. Da' prin vaduri cine trece? Trece Toma cel bogat Cu cinci bice-l bat Suna din inele. invoca pe Irodeasa. adica la recrutarea de flacai pentru joc . chinuie pe cei bogati si neînduratori: Ce suna. unde le leaga . umblând noaptea calare pe maturi prin locurile pustii si facând tot felul de vraji.zurgaIaii si face o rugaciune catre Irodeasa. tului. vataful lor îi duce la o rascruce de 3 hotare. IRODEASA Irodeasa. Dupa asta îsi ciocnesc bâtele. Nu iese decât rareori afara din pamânt si numai ca sa sperie pe cei rataciti.. vÂL VA BAILoR Fiecare mina sau baie. în unele parti ale Transilvaniei. care trebuie sa-i dea un ban. o vietate asemanatoare câinelui si care traieste în fundul pamân. Vaile cu oile. ca pe o zeita de-a lor si o pomenesc în toate cântecele ce le cânta atunci.328 MARCEL OLINESCU lui.care. formeaza un fel de institutie.dupa ce umbla la 9 hotare si iau apa de la 9 izvoare. ca sa-i ajute. doar [ca] e foarte înalt. Vâlva Baii pare un om ca toti oamenii. ce rasuna? Luncile cu juncile. când se procedeaza la legarea caluserilor. Niciodata nu încep jocul. ori pe cei care umbla noaptea hai-hui. când vrajitoarele se aduna într-un anumit loc. cei care intra într-o astfel de ceata. Mai curios e ca Irodeasa este si patroana caluserilor. asa cum numai ele stiu. dar cu haine de . este stapânita de o fiinta supranaturala. care supravegheaza baia si distribuie aurul prin bai. Irodea Doamna sau chiar Aradia Doamna e socotita ca drept conducatoarea lelelor. Mai mult Iiacajeste pe cei morti. fara a nu pomeni numele Irodesei. ca sa-i lase în pace. ca semn de recunoastere între ei. De aceea are culoarea alba si e lung. Zmicele cu caprele. m sunt primiti de preot la cuminicare. pahar de bautura trebuie sa fie aruncat sub masa pentru Irodeasa Poate pentru acest motiv. prima îmbucatura de mâncare si cel dintâ. stropindu-i pe toti caluserii cu apa adunata. Arodia Doamna. strecurându-se prin gaurile pamântului. înainte de a începe petrecania. dupa un cântec popular. e îmbracat bine. Iradia Doamna. stapâna vrajitoarelor si a tuturor femeilor. care cer ajutorul duhurilor necurate si ale Diavolului. cum se spune prin Transilvania. nu ca minerii. Bate' din vergele. iar daca sunt ospatati. Caluserii . prin scobituri si râpe launtrice.

Bodaia e Dracul cel pocit. pentru el Bâja devine o fiinta rea. fie ca le închipuie parintii. Ca s-o-nspaimântez. Bolea ar fi un fel de spiridus. C-urechea dabalata. mergând cu steartui (lampa de miner) în mâna si ciocanind din când în când în piatra. Cât timp se aude zgomotul acela rar al ciocanitului. ca sa-i faca lui rau. zic mamele. vâlva pleaca în alta parte. care dupa un descântec ar fi: Borza îmbrozata. Uneori se aude numai ciocanitul ei. care necajesc si sperie c'opiiL Acestea sunt: Bau. Cu gura cascata. Bâca este aceea care da brânci copiilor sa cada jos din pat sau de pe trepte si chiar pe loc neted. Carnea sa-i manânc. daca un copil se apropie de soba. chiar si Î1J. Acestia îl zaresc cum iese din peretele de piatra. Nu se arata decât uneori si numai oamenilor curajosi. acolo e aur. Sa mi-o îngrozesc S-o sfarm. Cu mâni crapacioase. având darul de a se face cât. minerii sunt multumiti. Sângele sa-I beau. al carui suflet ar fi bauuuu! Babauul sau Babaua. Minerii spun. ca sa-si explice anumite suferinte.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 329 ale lor. care se ascunde în foc. si care se arata cuiva. Babalucul ori Balauca. Si asa s-au creat o multime de fiinte rele. când sunt gata sa faca vreo pozna. Borza blestemata Cu dintii rânjiti. ca acolo unde ciocaneste ea. mai este aur. Viata sa i-o iau. 'Când aurul se ispraveste. S-o înfierbântez. minerii o socotesc ca o fiinta binevoitoare lor. Babâcul. SPERIETORILE Exista o multime de fiinte nevazute.. mama. Daca copilul cu toate astea a pus mâna pe jaratec sau pe soba si s-a ars. care e o fiinta urâta si rea. Astfel. ca sa sperie cu ele pe copiii neastâmparati. pe care. care gâdila copiii: Merge Bolea pe ici. atras fiind de lumina focului. Viata sa i-o sting. . ca sa-I sperie 'si sa nu se friga. pe ici Si face hap-hap de ici. De aceea. gâdilind copiii si apucându-i de nas sau de urechi. Baul care are înfatisarea lupului. Cu ochii beliti. care sperie si ia copiii. Babaluca. s-o zdrobesc. Cu mâni flotocoase. fie ca le creeaza mintea copiilor.Bâja". Borza. de mica si a se vârî în toate lucrurile lor. Si s-o înfiorez. îi spune: . copiii rai.

mare. ed. care îngheata tot în cale. Tot sperietori de copii. se ascunde înapoi. El poate sa-si lungeasca corpul si atunci copiii vad o aratare lunga. MARTI SEARA Marti seara.. Gaga sau Gogul e o baba batrâna. Nu degeaba spune cântecul: Merge Caua pe perete Si manânca sapte fete. La înfatisare seamana cu un purcel si cum e nascut. neavând unde sa se ascunda. CRASNICUL Crasnicul sau Crâsnicul este un dracusor nascut din alipirea unei femei cu Diavolul. Gota ori Goata. Dupa ce îi musca pe toti ai 'casei. Cu el se sperie copiii. . pâna. mai sunt Batrânul. întinzând o mâna de negura. unde-i cmnuie sau îi pune la îngrasat. deschid usa vetrei sau [a] cuptorului si toate neamurile îl fugaresc prin casa. Moima. moasa are grija ca. ca sa-i manânce. ca sa nu iasa afara-n frig. ca toata lumea se teme de ea. stanta Marti e tare grijulie pentru ziua ei si se supara grozav daca vreo femeie îf calca respectul ce i se datoreste. Femeile închid. care nu sunt decât alte numiri pentru aceeasi [fiinta imaginara r. Tiganul. Sau daca i-a scapat moasei. care traieste de când lumea si strânge pe copiii care plâng în sacul ei mare. Pe cine o prinde ca lucreaza în seara de marti. însa. unde a fost zamislit. . imediat ce se naste. A ajuns o batrânica amarnica si rea. Tocmai pentru ca e asa de rau. batrâna cu dintii de lâna. oamenii mor. Turcul si multi altii. caci * În text: "persoana" (n. cauta sa scape prin gura cuptorului. Didiu e un mosneag ceturos. o pedepseste foarte aspru. da buma prin casa guitând si sarind la neamuri sa-i muste.. Mosul. a facut Dumnezeu pamântul si. numai ca sa sperie copiii. De aceea a îmbatrânit rau de tot. Ba chiar se crede ca din muscatura lui.). Stanta Marti e tare necajita si umbla mereu suparata din cauza asta. Pentru ca putina lume îi respecta ziua. Goga. fara început si fara sfârsit si care. îi poate smulge de lânga usa si sa-i duca în tara lui. sa-I înfasure într-un tol si apoi cheama neamurile sa-I ucida cu ciomegele. repede cuptorul si crâsnicul moare în foc . Marti seara nici o femeie nu trebuie sa lucreze si mai ales sa nu dea afara gunoiul. de aceea.330 MARCEL OLINESCU Caul sau Caua are înfatisarea ciudata a unui animal care-si poate schimba glasul si fata: 'dupa cum vrea. ca de o mare napasta. dupa credinta poporului.

ori ceaunul sa vie sa-i deschida. sacaruta.. care era nazdritvana.. Si nu stiu ce face baba. daca vazu si vazu ca nu-i mai poate face nimica. numai se trezeste cu o baba urâta. fata. mi-o facu.si tu mie.Îi.. Fata iese. lucrezi. ca:. ce fuge si.Nu-i nimica. striga: . pe care a fost uitat-o pe soba. sa fierbem tortul.' . îsi lua talpasita si se tot duse. Bab~ fuge. usa! Fata tacu mâlc. Numai o ulcica. batrâna si zbârcita ca o salcie gaunoasa. cum ajunge. ca odata da gata caierul. Apoi începu sa strige masa ori scaunul. când vede ca nu-i nimica. fa.deodata se da în spatele casei si striga: Aoleo! între deal Si-ntre Ardeal. când avea vreme. Odata. Ard casele Sfintei Marti! Cum aude stanta Marti una ca asta. lucra asa. dar mâta ei. întoarce toate lucrurile cu gura în jos si unge cu usturoi toate încheieturile usii si a ferestrelor. ca baba nu vroia sa fiarba tortul..Du-te în sat degraba si ada unul. ci sa opareasca pe fata.iintra în casa.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 331 pedepseste cu atâta rautate pe toate femeile pe care le prinde lucrând în seara zilei ei.Deschide. dar când sari jos. Da' ti-o faceam eu tie. se sparse. JOIMARITA Joirnarita e o femeie urâta. toate îi strigara ca nu pot merge. . iese afara si o zbugheste înspre munti. Iaca îti ajut si eu sa dam tortu gata.se ia dupa ea si-i spune cine[-i baba] si o îp. care n-avea pe nimeni s-o învete. da sa deschida si când vede ca-i încuiata. In vremea asta. . Baba o mai straga o data. pentru ca baba. dupa sfatul mâtei. . Fata repede intra în casa si încuie usa. de te sperii câlld o vezi.Buna seara. .Lucrez. într-o marti seara. fata mare.Acum du-te de scoboara cazanul din pod. o fata saraca. da. Si asa scapa biata fata. dar cum erau cu gura în jos.' fata iar tace. Baba. lunga cât o sperietoare de ciori. se apucase sa toarca niste cânepa ce-i mai ramasese. se întoarce înapoi. urâta. fara s-o chinuiasca Marti Seara. hai? .vata ce sa faca. ca lucra si ea pe apucate.Apoi n-am ca al meu s-a stricat. . . îi raspunse si se grabi sa-i deschida. Isi mai face fata de lucru pe afara si apoi . Pe când. ca n-am alt când vreme. bodogani baba. . îi zise baba grabita. da' ce faci.

apare pe la ferestrele caselor unde sunt fete mari si striga: Câltii. însa.. Sa te-nduri si sa ne dai Cele oua-ncondeiate: Unu mie Unu tie. mai ales la miezul noptii.i câltii? Câltii daca n-ai torcat Mânile ti le-am tocat. Toarce câltii! Ori i-ai tors. Torsa. Puse bine pe perete.. Ei sunt un fel de animale asemanatoare câinilor si care se fac din copiii nebotezati din parinti necununati. din care îi rasar doi-trei dinti stricati si îngalbeniti. ca babele care stau de vând pe vreme rea maruntisuri în piata. In noaptea dinspre Joia Mare. le ia de par si le toaca degetele sau le frige mâinile în jar. numai din cauza ca torc femeile fara lumânare noaptea. În unele parti ale tarii. Când se apropie Joia Mare. care cauta sa manânce Luna si ajungând pâna la ea. Iar femeile le dau oua rosii încondeiate. pentru ca sa faca vraji cu firul tors . Scoate toIul sa ti-l vaz. rup dintr-însa bucati mai mari sau mai mici si atunci Luna se-ntuneca."Tors! tors! tors!" Pe cele ce le gaseste. astfel. Joimarita e spaima fetelor lenese. ori se fac din vazduh. cu cânepa netoarsa. Pe cap poarta o procovita. VÂRCOLACII Vârcolacii sunt niste dihanii. Si unu de tovarasie! La anul si la muiti ani! 'Ori: Câlti.332 MARCEL OLINESCU Umbla despletita ca nebunele ce strâng petecele si hârtiile din gunoaie si rânjeste din toata gura. copiii umbla cu colindul înspre Joia Mare strigând: . Ea vine noaptea si toaca cu vatrariul degetele fetelor. ung ferestile si usile si chiar pe ele însile cu usturoi. Fetele raspund: :. caci e tot asa de rea ca si ea. Ori i-ai ros. Câlti. mai au cânepa netoarsa. care în Joia Mare. acele fIre se fac de la sine . Joirnarita e sora buna cu Muma Padurii. Mâtii. Tors-ai câltii? Doua oua încondeiete. încât fetele îi stiu de frica. Câtii. Si de-I ai. ca niste bolovani în gura unei pesteri. E asa de rea. Câltii. Pe acele fIre stau vârcolacii si .

au si copii pe care îi poarta în . Pe acestia Îi banuiesc oamenii. însa. ca sunt foarte multe. pe care uneori o. cuteaza sa atace si Soarele. Acestia nu manânca Luna numai în timpul întunecimilor. scapa din gura lor si redevine iarasi curata. CIUMA Ciuma este un duh necurat. ca nu mai ramâne decât o dungulita mica. însa. nu mai gaseste în acelasi loc gura prin care a iesit si atunci rataceste în jurul casei. ca sa ajute Luna în lupta ei contra vârcolacilor. Când sufletului de vârcolac îi vine chef sa manânce putin din Luna. se face. zgomot cu orice. lunga si desirata. fac zgomote cu clestele si cu vatraiul. tiganii lautari cânta cu viorile si instrumentele lor. [E] slaba si stafIdita. Oamenii. Soarele. dupa fIgura lor palida si uscata. se lupta cu ei si.rsi lumea. si vârcolaci vii. numai sa fIe zgomotul cât de mare. ca sa se auda pân' la Luna. adica oameni cu însusiri de vârcolac si pe care ii cunosc si consatenii lor. pentru ca este credinta ca daca vârcolacii ar izbuti sa înghita întreaga Luna. pâna o ia apoi pe drumul cel neîntors al sufletelor moarte.ca ciuma". vârcolacii rezemati pe ele sunt puternici si merg încotro vor. ci si în timpul când tipsia Lunei este rosietica. el ramâne adormit pe veci. Uneori vârcolacii.si scapa cu fuga. Daca scoli sau misti pe vârcolacul adormit. Atunci. de-ti vine sa-ti iei lumea-n cap. în care timp sufletul le iese pe gura si merge la Luna si începe s-o manânce. obisnuiesc sa faca un zgomot asurzitor. pirostrii. care se arata oamenilor sub înfatisarea unei babe urâte. Ciumele. cum a fost mai înainte. Cât timp aceste fIre nu se rup. dupa somnul lor adânc. ei devin prea grei. Dar. bat în tingiri sau tavi.MIT€lLOGIE ROMÂNEASCA 333 în calea unui vârcolac. atunci ei ataca corpurile ceresti si le rup cu dintii. pentru ca sa înspaimânte pe vârcolaci si de frica sa fuga. în multe parti se trag clopotele la biserica. are cai mai iuti . sângele Lunei scapa pe la cheutorile gurei vârcolacului si se revarsa pe toata fata Lunei. în sfârsit. Luna îsi recapata din nou vlaga. Astfel. Ciuma umbla cu coasa în mâna. omului cu astfel de suflet îi vine mai întâi un fel de picoteala si apoi o neînfrânta pofta de somn. învingându-i. cum ar secera spicele. secerând la oameni. Alteori atât manânca din ea. prefac în sânge si noi vedem atunci Luna toata înrosita. Asa rup si manânca din Luna. când se simt mai în putere. mâncând prea mult. caci sufletul când se-ntoarce din drumul lui. trag cu pustile. aramie. s-ar sîa. de parca n-ar fI dormit o saptamâna. Românul chiar spune: "urâta. fIrul. frigari si orice fel de fIare. Exista. pe care stau ei se rupe si atunci ei îsi pierd toata puterea.

. rele si nemiloase. hustupina batrâna! Si o bagaîntr-o nuca . Dupa ce-si ispravi osânda.îi raspunse' tot asa si sfântul. ca unul nu era sa mi ramâie. . de i se strepezira dinitii în gura. . când se ivesc pe cer semnele obisnuite cumpene lor mari.Sa ne rugam fratilor si lui SfIântul] Haralambie. Si unde îngenunche tot norodul. Iar dupa trei zile. sa mai slabesti. În mâna are o secere. Dam dupa Alecsandri o astfel de poezie: .Ia sa te mai odihnes. -' .-trei ani si sase luni. si se' pusera pe matanii si rugi fierbinti.Intra aici. cum da cu ochii de Ciuma. . dar sa nu manânce decât radacini. precum sunt întunecirnele de Soare si de Luna. Si trei ani împliniti. Apoi a mai canonit-o trei ani. i-a dat voie sa iasa din nuca si sa umble prin lume.:. . o si înhata de' par. este foarte des pomenita în _ cântecele noastre populare. Iata ce povestiree legata de aceasta legenda. tânar si batrân. Haralambie? Mai lasa-ma ca mi-e dor de came de om! ' .Sa ne rugam. dupa multe rugaminti. cutremurele de pamânt. Haralambie. cât de urâta si scârboasa era -. îi da drumul din lant sa mai dea câte o raita printre oameni. . A fost SfIântul] Haralambie. ce se rup de pe ea de ferfeiute ce sunt. ca vine si. .ca destul ai mâncat la oameni .ti. mic si mare. Iar SfIântul] Haralambie o pazeste.Nu! Mai manânca si ce-ti dau eu. Sunt foarte crude. dec! zisera ceilalti. Si numai când vede ca lumea s-a-nmultit si s-a facut rea.Pai ce sa fac aici. ca si Ciuma.Holera. mai ales când Dumnezeu vrea s-o pedepseasca pentru multele ei faradelegi.. . Umbla despletita cu haine. poate ne-o scapa el! zise un unchias. . o lega c-un lant la marginea unei ape si acolo sta legata si astazi. surato. Holera vine de secera lumea. Aceasta se-ntâmpla mai cu seama dupa razboaie. Se spune ca. Atunci. HOLERA Holera este si ea tot o baba învechita si urâta foc. . dându-i voie sa manânce ghinda de prin padure si înca alti trei ani.ca baba dracului se aciuase acolo în sat si nu se mai da dusa. iaca se pomenesc c-un flacau frumos si înalt ca bradul. caderea stelelor si ivirea stelelor cu coada .. Ciuma nu roase decât radacini. într-o vreme. maica? . Si a purtat SfIântul] Haralambie nuca în sân.îlluarnieros-oaba vic1eana. facuse Ciuma atât[e]a pustiiri între oameni.334 MARCEL OLINESCU niste carucioare. Unul singUr nu s-a lasat intimidat de urâtenia -fetei si de privirile ei înspairnântatoare.Pentru ce sa ma canonesc asa. cu care loveste drept în cap. mâncând padure tânara.

tot tortul lucrat de ele. . Numai te du de la noi. Apoi cloanta iar râdea. mari. pe voi. li pun în razboi si tes pânza. Iarba câmpului ardea. Cu pielea pe trup uscata Si cu parul despletit Tot cu serpi împleticit. se-nveseleste Cu trei fete se-ndrageste. jos la cotul Prutului.apuca. El zarea. Dragul mamii. 335 Cel mai cunoscut mijloc de aparare în contra Holerei este camasa numita de izbânda. Ca-mi ~t dragi ca soarele: N-ati si carul. Ca sa-i ridic zilele. Ea din loc în loc sarea.se strâng într-un numar îndestulator.. De-mi lungeste zilele.. . Oasele si le-ntindea. Sa-mi mai vad copilele. Sa va umflu zilele. Maica-sa grija-i ducea Si cu lacrimi îi zicea: . iazrna calatoare. Toate încep sa toarca fuioare mici de cânepa. La casele Vâlcului.Holera la el sarea. Apuca-n calatorie.:. Vâlcu bea. Când la cotul Prutului. O c1ontata-nveninata. Sa ma duc cu dânsele! Vâlcul biet se otarea. Pânza o iau de pe sul si croiesc o camasa. na-ti si boi. mai drumet. Vâlcul ei se supunea. Cf'va vreau pe toti.MITOLOGIE ROMÂNEASCA Jos pe malul Prutului. Si nev~st~ cu' stergari . fie în mijlocul lui. tort trebuitor si îndestulator pentru o camasa. Sa ma duc cudânsele. Ca Holera-i chiar la Prut Si chiar dincoace-a trecut.Cale-ntoarsa. Lasa-mi-te de betie Si de dalba veselie. zarea. .Nu vreau arme omenesti. în care s-a aciuat Holera. O c10ntata ce râdea. . Si voinicul mort cadea. Altele coase cât mai repede aceasta camasa. Gura pe gura punea. Prin mijlocul câmpului. Boala rea si-ucigatoare! Na-ti calul si armele. într-o casa anumita.Ulea Si pe caf încaleca. Unde mergi asa sumet? . fie la capul satului.Alei. Cu zilele purcedea. Si pe Vâlcu-l cuprindea. De pe' malul Prutului. Drumul la vale-.Cale buna. De Holera nici gândeste. Lumea vine dupa ei si pe când unul tine camasa strânsa . Tu tot bei si veselesti De Holera nici gândesti. Patru boda car pj. Apoi ~esc si nevedesc trecând prin spata si ite. acolo unde e trecerea mai mare. Buza pe buze lipea~ Zilele i le sorbea. Una pentru copii mici" Una pentru fete mari.' . Sa faca negustorie.Merg la casa Vâlcului. Ca eu am arme dracesti . Când e gata camasa. Cu ciocan de foc batute. Am trei coase nevazute. Iata cum e datina sa se faca aceasta camasa: "Femeile dintr-un sat. Vâlcule. Nu >vteau nici' carul 'cu boi. voinicule. Una pentru cei voinici. în mijlocul câmpului. Mândrule. Spini în urrna-i rasarea. o duc doi-trei oameni în drum sau la o rascruce.. . c10anta fa Unde-alergi curând asa? . .

ca sa scape de holera" . Se spune fu.. barbatii si femeile. rele si necazuri. Alte hale se prind de pelincele unui copil mic. De aceea. purtându-se apoi oala pe lânga ugerul oilor.. dar au murit toti împuscati si sagetati.. Pentru asta ciobanii. toti copiii.. numai Dolful a scapat si cu sora-sa mai mica. Ralele ce umbla la miezul noptii pe dealuri se nuniesc Vâlve. ca au fost no~a frati si noua surori.336 MARCEL OLINESCU de guler. pentru ca si nenumarate sunt si pacatele. când om. scai si frunze de salcie cu mâtisoare. pentru ca trecând oile peste vreo vale sau râurel. ca sa nu-l sageteze si pe el. e bine ca sa sufli de trei ori în forma de cruce înainte de a bea dintr-o apa neînceputa sau care a stat o noaptea afara. pe care numai el le manânca si de aceea i se zice chiar si "Rotul merelor de aur". laptele câinelui. pe inima go~Ia. La malul marii este un mar cu mere de aur sau rosii. cum arata. Pe câmpuri. în seara de SfIântul] Gheorghe. pelin. Duhurile. copiii aprind seara. Dupa raul pe care-l stiu face.ca mujdei. necazurile si suferintele oamenilor. mai multe colinde.. când peste si care traieste pe malul si în apa Marii Negre. când e luna noua. Afumarea acesta se face de aceea. le vatama. HALELE Ralele sau Relele ori Altehele nu sunt altceva decât niste duhuri necurate. pe care i l-ar fura Ralele. fie mâncat asa. leustean. dau copilului spasme si duca-se pe pustii. Cel mai bun leac. niste spirite marunte. crengute uscate de tamarica (catina mica). pe care o marita dupa cel carui i se închina colinda. se riumesc Eresurile. care umbla noaptea agatându-se de orice si mai ales ascuzându-seîn apa din care se bea sau în care se scalda copiii cei mici. uitate afara peste noapte si. daca întâlnesc turme de oi. în care s-au bagat plantele: usturoi. trec prin ea. fie cu rachiu . sa nu-si piarda laptele. boz. DULFUL Dulful sau Dolful de mare si chiar Dop si Duhul Marii este o fiinta. ' . îsi afuma oile cu untura de oi. Norodul Ralelor este foarte numeros. contra holerei e socotit usturoiul. fie . însa. Despre înfatisarea lui nu se mai stie bine acum. daca nu se afuma cu secarica. capata si numiri diferite. în general Ralele sunt acelea care dau omulw boala epilepsia (duca-se-pe pustii) si tot ele dau si damblaua. Jarul se pune într-o oala si acolo se arunca o bobita din astfel de unsoare. Pentru ca sa le înduplece sa nu mai umble si sa-i sperie. "L-au pocit Ralele" se spune despre cei loviti de dambla. "slugile dracilor" si de care dracii se servesc pentru a necaji sau chiar a pricinui oamenilor felurite neplaceri.

de cum apune Soarele. tu si cu toate duhurile necurate. au legat-o de vreun copac si au mers si si-au facut lucrurile si. atât copilul. un frate mai mare al ei. Cât timp copilul nu e botezat. Gainile le simt când se apropie si fac: "cru. care vin noaptea dupa cina si pâna la cântatul cocosilor. ca a lor e lumea în noaptea aceea si nimeni. iau dat drumul si ei si noptii. când petrec. Mai batrân decât Miazanoapte e Murgila ori De-cu-Seara. noaptea a tinut întruna. care se da tot la copii. imediat aprinde tamâie. un alt nume pe care poporul din Ardeal îl da Dracului. cutreiera toate drumurile. nici chiar îngerii nu se pot apropia de ei. Duhurile aceste[a] necurate stapânesc pamântul numai pâna la miezul noptii. îsi face cruce si striga: "Cara-te de aici. Si cât a fost legata. Aceasta. Ea e o namila urâta. ca sa nu vie în casa lor si sa-i nenoroceasca. usor o poti însela. încep sa apara duhurile necurate. în care n-a calcat picior de om si-si au fiecare casele lor. si mare cât un car de lan. pe cât e de matahaloasa. Numai cu usturoi se pot apara oamenii. cum curge si noaptea. care lucreaza numai noaptea. neagra la fata. ca si pe cârtite. pentru ca sa-i opreasca de la rautatile lor. . In basmele noastre. când aude vreun zgomot în camera lehuzei. în care se ascund peste zi. apoi iar se culca. Miazanoapte. DUHURILE NOPTll ~ MlAZANOAPTE Cum se-nsereaza. ziua lor cea mai mare e noaptea Sf[ântului] Andrei. caci doar ea poarta noaptea. si matura de pe pamânt toate duhurile necurate. se desteapta putin si închide ziua. pe atât e de proasta. care înghite pe om. îi omoara. cât si mama-sa se afuma cu ea. sub chipul diferitelor animale sau "moime" speriind copiii si pe mamele lehuze si dându-Ie boala numita "frasul" (epilepsia). Daca stii cum s-o iei. mai toti voinicii care au întâlnit-o.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 337 Tot hala e si Lucrul Slab. în calea celor întârziati. ca sa nu se apropie Lucrul Slab de ei. cru. Cea mai cunoscuta e Miazanoapte. . care. întorcându-se. E tare batrân si. cru" iar cocosii bat din aripi si cânta "cucurigu!" Atunci vin si îngerii. se preface într-o negreala matahaloasa. care. Contra lor numai moasa stie ce sa faca. Halele numite si Boglodate sau Lohoane sunt tot niste duhuri spurcate.' de parca nici n-ar fi fost. Când da peste vreun om. se aprinde în fiecare seara în casa o zdreanta de lâna neagra si. urlând si chiuind. Ca si strigoii si stafiile. Merge necurmat de la rasarit spre apus. Ele locuiesc într-o padure batrâna. în lemne si în piatra!" Capetenia acestor duhuri este Iuda. caci nu pot suferi lumina Soarelui. care pazesc pamântul. Iudo. de cum se-nnopteaza.

. însa. In obicieurile noastre la mort. Gravura în lemn de Marcel Olinescu. surorilor Unde-ati zabovit. când e frig. De catre taicuta. se mai lasa si el prada somnului si se trezeste mai târziu. De catre maicuta. La lele-am privit. înfloreste. De catre fratiori. Zorila e tare grabit si stinge stelele mai repede. Si pe ei. se vede ca ele sunt tinere . Zorilor. . se crede ca mai exista niste surori . când au nevoie ca nopatea sa tie mai mult. Vara. Iarna. voinicii Feti-Frumosi ai b~smelor îi leaga.ca ziua.care viIi si aprind luminile diminetii.Zorile . Nu se stie câte sunt. Ca s-a despartit Tânara Mariuta. De catre surori. De n-ati înflorit Si azi dimineata Ca în alte zile? . le-a aprins. Treaba lui e sa stinga luminile cerului. pe care fratâne-sau mai batrân Murgila. Miorita.338 MARCEL OLINESCU Mai tânar decât ei e Zorila sau De-catre-Ziua. Din cântecul pe care îl reproducem. descuie usa zilei. La lele cu lacirmi. Apoi.Noi am zabovit. care de-abia începe.

IX FAPTURI DE BASM .

Nu are puteri supranaturale. pajure. In imaginatia poporului. îl ajuta toate zânele. catre apusul vietei împaratesei. Fat-Frumos are toate calitatile si nici un defect. sau e fiul "Iepei". ca altii într-un an. Fat-Frumos creste într-o zi. ori chiar cu fiica vreunui împarat. care-i da si jumatate din împaratie. imagiantia poporala îi da si nastere ciudata. frumusetea sufleteasca si vitejia fara seaman. Fat-Frumos în lupta cu balaurul . dupa ce îndeplineste faptele pentru care a fost ursit.340 MARCEL OLINESCU FAT-FRUMOS Fat-Frumos este personajul din basmele românesti. pentru bunatatea sufletului sau si pentru curatenia intentiilor si faptelor sale. care întrupeaza fupnusetea trupeasca. E vesnic în lupta cu duhurile necurate. ci ramâne în toate actiunile sale un om. toate duhurile bune si însasi Maica Domnului. ~eprez~ntate prin zmei. pe care. toate babele sfinte. învingându-Ie dupa lungi si interesante peripetii. Muma Padurii si vrajitoare. Pentru ca viata îi e o continua lupta. ori se naste. ca un al doilea Ion Botezatorul. Ori e gasit într-un sicrias pe apa de catre un pustnic. uimeste pe toti cu desteptaciunea sa si. se casatoreste cu neana Cosânzeana sau cu vreo zâna.

pe unde trecea. florile înflorea".doua înfatisari deosebite. dupa ce se bate cu ei si-i omoara. In basme. calare pe calul nazdravan. zmeii sunt niste fiinte cu chip de om. încât la Soare te puteai uita. se duce pâna-n împaratia lor si. iar luceferii pe umeri. cosita de aur. viteaza si frumosa. * o o Zmeul furând fata de împarat În text: "într-o roata" -eno ed. pentru ca e atât de frumosa. si se cununa cu cea mai tânara din domnite le furate de zmei si scapate de 'el. în credintele româ. câmpul înverzeste. zmeul si Fat-Frumos se prefac în [câte-]o roata* de foc de diferite culori. florile înfloreste". care iese totdeauna învingator. Luna pe spate. o înfatisare fioroasa. sunt foarte puternici si umbla de cele mai multe ori pe cai nazdravani cu mai multe inimi. Soarele era însemnat pe pieptul ei. E tot atât de buna. unul para vânata si celalalt para galbena. Zmeii. unul de' para rosie si celalalt de para verde. ZMEUL Zmeul are. ducând-o în palaltele lor de pe tarâmurile celelalte.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 341 ILEANA COSÂNZEANA SÂNZIANA SAU Ileana Cosânzeana este fiica de împarat. o aduce înapoi si traiesc fericiti pâna la adânci batrânete. "câmpul înverzea.I}esti. Când lupta devine mai înversunata. 1 se zice "Ileana Cosânzeana. Petita de toti fiii de împarat din împaratiile cele mai renumite. . dar cu proportii mai mari. pe cât e de frumoasa. iar la dânsa ba. se casatoreste numai cu Fat-Frumos. vin si-o fura. Au o coada solzoasa. de al carei boi s-a dus veste peste tari si mari. cu care face o pereche ce nu se mai afla pe lume. auzind de frumusetea ei. Sunt în lupta vesnica cu Fat-Frumos.). dar Fat-Frumos.

cauta sa aduca pe mosia lor. pe care le fura si le tin închise în palatele lor. ed. Când îl întâlneste I2e Fat-Frumos îl provoaca astfel: "Cum vrei sa ne luptam? In buzdugane sa ne lovim. dar voinicul le loveste cu palosul si sângele negru ce curge din apa sau din arbore. care aruncau apa' în sus. Un erou. dar tot ce se gaseste mai frumos în lume. casele învelite cu argint. plesneste fierea în ea de ciuda. dupa ce se învârteste de 3 ori. care se preface într-un munte. Ea îsi împrospateaza puterile. Si zmeoaica si zmeul pot lua diferite forme. Fata de-mparat arunca o [cute]*. aruncând foc pe nari si pe gura ca dintr-un cuptor. iar ciubucele erau poleite. de unde sunt scapate de Feti-Frumosi. ori în lupta dreapta sa ne luptam?" Zmeii traiesc pe tarâmul celalalt. sau o andrea. sare apoi pe masa. aruncat de departe. în semn ca bucatele sa fie gata. Peretii eraq împodobiti cu chipuri si flori sapate. Mama zmeilor are o figura mai rautacioasa si mai salbateca. Gradini cu fel de fel de flori si pomi cu poame de aur si argint. se asaza singur în cui. In gradini si pe sali se gaseau fantâni. Mosiile lor se-nvecineaza cu tinuturile zânelor. care. alergând ca un vârtej. >1< În text: "carte" (n. când urmaresc pe Feti-Frumosi. Daca nu-i poate ajunge pe fugari. nu se poate povesti. care straluceste la soare ca oglillda. care se preface într-o padure." O apa mare si lata sau un râu de foc desparte mosia oamenilor de cea a zmeilor. în semn de sosire. . Zmeul e cam natâng si adesea înselat de oameni si de Fat-Frumos. Tot asa si fetele ei. dovedesc pe cel ce se ascunsese în ele. Ea trece peste munti. În a doua înfatisare. se strecoara prin bunget. de unde. Nu numai domnite. unde au palate stralucite. care s-a întors de acolo.342 MARCEL OLINESCU . un pieptan. izbeste cu vuiet poarta si usa. Zmeii sunt îndragostiti vesnic de domnitele frumoase. Ea se ia dupa fugari (Fat-Frumos si domnita) c-o falca-n cer si cu alta în pamânt. paduri si ape. povesteste: "Mândrete. în sabii sa ne taiem. Arma zmeilor este buzduganul. se prefac în padure si izvor. zmeul e confundat cu Zburatorul. sorbind din sufletele închise în cada cea plina cu suflete de dupa usa palataului. cu care nu traiesc în bune relatii de vecinatate si care ajuta pe Fat-Frumos sa-i rapuna. deschizându-Ie. ce se preface într-o apa adânca. rantâna si rug.). ce am vazut în palaturile acele.

Coastele i se vedeau si stomacul îi era vesnic lipit de sira spinarii. Setila era un om mic. numai pielea si oasele. hainele de pe el îi cadeau si pareau lungi. ca ogarii vara pe zapusala. dar nu semanau deloc la înfatisare. sa nu moara de foame. fundul capului 'si lucesc ca niste licurici. De slab ce-i.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 343 FLAMÂNZILA E o namila de om desirat si uscat ca un peste afumat. . FIamânzila SETILA Frate cu celalalt. Ochii îi stau îb. fugând în toate partile dupa mâncare. de lasa foamete în urma lui. de ramânea pestii zbatându-se pe uscat. si cu o burta mare ca un burduf. mânca. Tot ce vedea. Pe unde umbla tot stingea. Setila si cu FIamânzila sunt spaipa ogoarelor. îl si sorbea. Umbla vesnic cu buzele fripte de sete si cu limba scoasa si uscata. Unde vedea un râu. Chiar si brazdele de pamânt le mânca si tot striga ca îi e foame. gros cât un poloboc. In urma lor ramânea pamântu1 uscat si toate orataniile fugeau din locurile acelea.

E tartorul piticilor si umbla de colo pâna colo.344 MARCEL OLiNESCU Setila ST A TU-P ALMA-BARBA-COT (TARTACOT) Tot o jumatate de om o fi fost "siStatu-Palrna-Barba-Cot. acolo unde-si are el locuinta si le pazeste ca ochii din cap. cu capul cât nuca. Tovaras de necazuri si de lupta al lui Fat-FIUIUOSsi al lui Harap-Alb. cu ochii cât talgerele. STRÂMBA LEMNE Om voinic. asa cum ar îndoi cineva o nuia. dar face mai mult rau decât bin~. 1 se mai. calare pe !ll butuc. . E totdeauna gata de sotii. Ocupatia lui e sa îndoaie copacii cu mâinile. caruia îi pune frâul în cap si zboara unde-! duce gândul. cu mâinile cât fusele. de care sunt pline povestile noastre: Era o pocitura de om. ' . Om bun. Impreuna cu piticii lui a strâns comori în fundul pamântului. de altfel. zice si Tartacot-cu-barba-cu-tot si umbla calare pe un Iepure SChIOp. si saritor la nevoie. îna'1tde-o palma si cu barba de un cot. de statuTa uriasa si de o putere strasnica. cu picioarele cât drugii si cu sezutul cât o fata de arie. mic ca un copil de 5-6 ani.

MITOLOGIE ROMÂNEASCA 345 / Tartacot Strâmba Lemne .

Nu era chip sa te apropii de dânsul. Toate fapturile si .lucrurile o . sfarâma cu usurinta stâncile si bolovanii si hIlbura apele cu sfarâmaturile lor.346 MARCEL OLINESCU SF ARMA PIA TRA Tovaras de voinicie de al lui Strâmba-Lemne. de parca îl zghihuiau dracii. de-i acoperea pântecele. se punea promoroaca. La înfatisare era urât ca naiba. ca asa tremura de tare. Si ori si pe ce se oprea rasuflarea lui. cea de deasupra se rasfrângea în sus peste scafârlia capului. groasa de-o palma. Sfarma-Piatra GERILA dihanie de om ce se perpeleste la un foc de 24 de stânjeni de lemne si tot striga ca-i e frig. iar cea dedesubt atârna în jos. Avea niste urechi clapauge si niste buzoaie groase si dabalate. Când sufla cu ele. Poate si mai puternic decât el.

La întatisare parea un bot chilimbot. - Ochila . copacii cu vârful în jos. suflau în unghii si plângeau în pumni. Harap-Alb numai o târa cât a stat si s-a uitat la el si a Tacut turturi la gura. OCHILA Era uri om ce avea în frunte numai un ochi. spunea ca vede cu dânsul -si maruntaiele pamântului. Toate lucl1}rile i se aratau gaurite ca sitisca si stravezii ca apa cea limpede. mare cât o sita si când îl deschidea nu vedea nimic cu el. Iar când il tinea închis. vreascurile tiuiau si chiar lemnele de pe foc pocneau de ger. Luna si stelele cufundate în mare. ca fetele babelor batrâne si era spân. Vedea si Soarele cum se rostogoleste pe dupa pamânt. blastamându-si ceasul în care s-au nascut. In vazduh vedea o_ multime de fiinte vazute si nevazute de ochii muritorilor de rând. pietrele tipau. urât si tot încretit. da chior peste ce apuca. Vedea chiar iarba când creste din pamânt. botit.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 347 dimprejur îi tineau hangul: vântul gemea ca un nebun. Iara veveritele gavozdite una peste alta în scorburi de copaci. fie noapte. de partea cealalta a pamântului. Gerila este si tartorul vânturilor de iarna si al frigurilor. fie zi. copacii din padure se vaicarau.

de s-ar fi scuns dupa Luna. Iar daca de acolo zarea vreo pasarica. care le prindeau ori ce-ar fi facut. de putea cuprinde pamântul în brate. dar cu 12 limbi. încât.348 MARCEL OLINESCU PASARILA-LA TILALUNGILÂ Fiul sagetatorului si nepotul arcasului. le rasucea gâtuI cu ciuda si apoi le mânca asa crude si cu pene cu tot. cum le prindea cu mâna din zbor. Gura îi era larga de Pasarila-Latila-Lungila . Avea un cap mare. tot asa de usor se latea. brâul pamântului si scara cerului. sau s-ar fi pitit dupa marginea pamântului. Si asa era de Iacomos. de cele mai multe ori însa avea pâna la 7 capete. sunt niste animale groaznice la vedere si tare crude în apucaturi. deci descinzând direct din zodiac. nu scapau de mâinile lui. Asa ca sarmanele pasari. Dar. tocmai acolo. si parea un om tare de treaba la prima vedere. când îi scapa o pasare de sageata lui. pentru ca în el se întâlnea tot ce era mai urât si mai groaznic de la celelalte animale. inima zburatoarelor si spaima oamenilor. daca cumva scapau de sagetile arcului sau mestesugit. hat departe. era o pocitanie de om. care se deosebesc de balaurii norilor. cu coatele la Luna si capul la Soare. odata se-ntindea de ajungea cu mâna la stele. BALAURII Balaurii povestilor. Un balaur din poveste avea înfatisarea înspaimântatoare. unde scoboara Soarele în mare. ce umbla cu arcul dupa vânat pasari. sau era prea sus.

ca rasplata. fluierând mereu pâna se aduna toti serpii. dupa ce-a înghitit piatra scumpa. dar cei mai multi se târau numai pe pamânt si locuiau în paduri. daca vede fata de om. Astazi. In vechime. toti serpii acestia se strâng unii în altii si-si pleaca capetele în dreapta si-n stânga. Ochii îi erau bulbucati ca la broasca. Intr-o anumita zi de primavara. E o framântare si o încolacire de trupuri. învingând astfel pe toti tovarasii lui. muscaturi. Fat-Frumos si alti eroi de basm s-au luptat cu ei si i-au ucis. Pentru asta sarpele acesta se Aascundeîn cei mai întunecati codri sau în vagaunile cele ' ascunse. era mai usor sa se ascunda. încât cu o lovitura ucidea un taur. însa. Acolo. care cade o data la 7 ani. Fat-Frumos. Coada îi era lunga ca la sarpe. Unii aveau si aripi în spate. SfIântul] Gheorghe. pe care îl înghitea cu cal cu tot. parasit de fratii lui misei. veniti de departe si mai mari si mai mici si mai tineri si mai batrâni. pe rând. pajura îl scapa. se strâng la un loc sumedenie de serpi. dar era acoperit de solzi si de placi de fier ori de piatra. Când se apropie ziua aceea. scotându-Ila lumina. care a înghitit piatra.din nouri. dupa care adormeau si stateau asa zile întregi. sfarâmari de oase. balaurul se hraneste cu pui de pajura sau de zgripturoaica. plesneste de ciuda. în timp ce cel mai batrân sarpe descânta un descântec. . daca 7 ani de-a rândul nu vede fata de om. pâna [ce] cel mai tare se apropie de piatra aceea si o înghite. numai daca te uiti în jos. Balaurul simbolizeaza fortaA unita cu rautatea si pornirile rele. însa. Pe tarâmul celalalt. ca îti vine ameteala. se formeaza o piatra scumpa. Se hraneau cu carne de om. îi scapa puii si atunci. ajunge balaur. Sarpele. când lumea era mai putina. Cica e într-o vagauna asa de pripora. . Locul acela este în munte printre pietre si stânci si-l înconjurat de baIarii. de parca ar fi chemati de vreun glas ori fluier vrajit. Atunci. de unde e scos de solomonari. Narile semanau ca cele de la cal si puteau zvârli foc si para asupra celui cu care se lupta. Din balele acestea. Când' cade jos . amestecate si vrajite. dar asa de puternica. rar sarpe care sa mai poata ajunge balaur. toti serpii încep sa se nelinisteasca. atunci se ascunde într-o fântâna sau [într-]un lac. Un sarpe dintre acestia. Pentru ea se iau toti serpii la bataie. Balaurii se nasc din serpi. numai de el stiut. îsi varsa balele într-un loc ferit.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 349 putea cuprinde un om întreg si semana cu cea de la sarp'e sau de la crocodil. dar avea gheare ca de leu. Daca. asa cum au sopârlele. unduiri de solzuri. cu focuri de soare. în pesteri ori în fântâni. Trupul îi era lung ca [de] sopârla. joaca la Luna si apoi deodata pornesc asa. nu-si mai aflu locul. încât picior de om n-a putut ajunge pâna acolo. Avea patru sau mai multe picioare. Toata ceremonia aceasta se numeste "fiertul margelei". atunci se ascunde în paduri sau în tantâni si înghite oameni si vite. fuge prin paduri si codri si. atunci din sarpe se face balaur.

el putea sari de 3 sulite în sus si patru în lungime. o pedeapsa grozava.350 MARCEL OLINESCU GHEONOAIA SAU ZGRIPTOROAICA . ajutat de zânele cele bune. la fel de urâti si tot asa de rai.zâneloL Se numeste Galben de Soare. Aceste fete sunt prefacute în zgriptoroaice. îngrozitoare la vedere si atât de urâte. ducându-i la casele lor. El va aduce. Pe o nara sufla vânt rece. unde este dscoperit de Fat-Frumos. trupul sfârtecat al lui Fat-Frumos. îi manânca. Când cineva strain' vrea sa se urce pe el. De obicei. Ele îsi au mosia lor. noaptea. prefacut în piatra -sau înlemnit. îl azvârle jos imediat sau . fara de care acesta din urma n-ar putea face ispravile sale minunate. ca vântu1. Asa. zboara ca gândul. pe cât le e rautatea de mare. Fiindca sunt teribil de rele si de' crude. se ascunde sub înfatisarea unei gloabe costelive în vreun grajd împaratesc. Câteodata. dar numai în a face rau. adusa tot de el. Sunt învinse totdeauna de geniul binelui. undeva pe la marginea lumii si cine îi încalca mosiile e vrajit. Intelege vorbele stapânului si chiar poate el singur grai ca oamenii. gheonoaie ori scorpii. fara ajutorul aripilor. în dinti. care îl va învia cu apa vie. Poporul românesc a nascocit pentru fetele încrezute. poporul crede ca ele nu se pot marita decât cu Dracul. Calul nazdravan nu se lasa încalecat decât de stapânul sau. dupa indicatiile . CALUL NAZDRAVAN Este animalul cel mai credincios lui Fat-Frumos. se hraneste cu jar. Calul nazdravan mai are multe însusiri. de unde se bat muntii în capete. zânei celei bune. neascultatoare. zgriptoroaicele vin în sate. de fura copiii care plâng si nu asculta si. care le-ar veni din blestemul parintilor ori din supararea vreunei zâne. si poate ghici viitorul. Presimte tot ce se va întâmpla. care e Fat-Frumos. ori mâncat fript. cu care are si copii. Are puteri supranaturale daruite ei de Dracul. are 4. 7 sau 12 aripi. iar pe a1~ cald. fudule si rautacioase. având chiar darul profetiei. care fac din el o fiinta binefacatoare pentru Fetii-Frumosi ai basmelor noastre.

iar cu apa vie l-au înviat. încât au prins coada calului. APA VIE Alexandru Machedon. calul spune lui Fat-Frumos sa scoata din urechile lui o perie. atunci când se bat. Alexandru a luat si el apa de aceasta si a pus-o în sticle. îndeobste. ca nu mai vazusera pâna atunci asa ceva. pe acela care ar îndrazni sa se strecoare printre ei. la amiaza. însa. Alexandru a întrebat ce e cu aceasta apa si împaratul i-a spus ca. Dar când sa iasa. înalta o prajina. un pieptan sau o cute. care. Dar 'si atunci e pericol mare. atunci când omul îmbatrâneste. câJiei Mama Zmeilor vine c-o falca-n cer si cu alta în pamânt sa-i prinda. apa aceasta ar izvorî din . a luat apa în alt fel: la amiaza. trânta. pentru ca are mai multe suflete. sub picioarele caruia curgea o fântâna. în vârful careia legase o cârpa rosie. . ' Calul nazdravan e foarte istet si stie sa scoata din încurcaturile cele mai grele pe stapânullui. de se face praf pâna la pamânt.strângându-se asa de strâns. "Voinicul cel fara tata". vine si se scalda în apa aceasta. Acolo. aruncate îndarat. Voinicul s-a strecurat calare pâna la f'antâni. ajungând în tara fericitilor. De atunci au ramas caii cu coada jumatate de carne si jumatate de par. ca si pe ele le-ar turti. se prefac într-un zid de piatra pâna-n cer. [într-]o padure deasa. dupa altii în Dânsele (lele). dete peste împaratul Ivant. . care e ca aurul si întinereste ca de 30 de ani. doua fântâni. Cu apa moarta zânele au prins la loc si au lipit oasele si trupul srartecat al lui Fat-Frumos. [într-]un munte sau o apa lata. Numai o jumatate de ceas. Apa aceasta e foarte greu de luat. facându-1 si mai tânar si mai fnnnos de cum a fost. ca sa le aiba la batrânete. s~ odihnesc. s-au prefacut. daca prind de veste. Muntii s-au oprit din lupta si s-au uitat cu ochi bleojditi la cârpa si nu se dumireau ce e. ca un astfel de cal de aceea e asa de puternic si de istet. învatat de zâna cea buna. si muntii acestia si atunci e momentul prielnic de a fura apa.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 351 se urca cu el pâna-n cer si-l arunca de acolo. Se crede. a luat apa în ulcioare si a facut ca1e-ntoarsa. dupa unii în "Ursitoare". bâtld. Una cu apa vie si cealalta cu apa moarta. muntii au prins de veste si s-au luat la. având mai multe inimi. iar încep a se bate si asa de cumplit se bat. Apa aceea se zice. Se zice ca un cal de acesta se obtine tinând la întuneric mânzul nou-nascut pâna la vârsta de trei ani. când Soarele era în cruci. ca ar izvorî din muntii care se bat în capete. dar servitoarele lui {-au furat apa si. pentru ca muntii l-ar turti. pentru ca. încât nici pasarile nu îndraznesc sa treaca pe acolo.

Dupa ce sarpele si-a înviat puiul. însa. Usurelul vântului. Indeosebi o cunosc serpii. Afara de apa vie.?i animalele si cu care se pot învia oamenii si animalele moarte. Gravura în lemn de Marcel Olinescu. Na greul pamântului. N-a vede. lumea basme lor mai cunoaste si o buruiana a vietii. pe care. paraseste iarba si omul poate s-o ia. Asa a facut mama voinicului din poveste si tot asa au facut iepurele. apoi asteapta pâna vine mama puiului cu buruiana în gura. adica: N-aude. . Si pentru ca sa puie mâna pe ea. lupul si ursul. oamenii omoara un pui de sarpe.352 MARCEL OLINESCU BURUIANA VIETII . Miorita. o cunosc num. vulpea. ca sa scape pe stapânul lor.

. . :...--~ ..---. .. -- .- x A DOUA~ VIATA - .•....•.:'"': ..~:~~~~:~ .. ....

se . Moartea era o baba hâda si urâta si slaba. mai omule.354 MARCEL OLINESCU MOARTEA Moartea este un duh nevazut. ca doar vad ca esti om în toata frrea? . de i se putea numara coastele si i se vedeau toate ciolanel~. nestiind pentru cine vine. Si de aceea Dumnezeu a facut-o pe Moarte nevazuta. atunci.Bine. Moartea nu prea era grabita. Ori spuneau: "Ce sa mai lucrez. a tras la casa unui om. Atunci Dumnezeu a hotarât sa fie si ea. Oamenii mai de mult stiau si ziua si ceasul în care vor muri. ce sa-mi fac truda degeaba. iar fata îi era scoflilcita si smochinita. înainte cu multa vreme. pentru ca cei ce o vedeau se speriau si. nu erau atâtia oameni ca acuma. ca sa nu mai sperie pe nimeni si nici ea sa nu mai pateasca nimic. dându-se lenei. Dar Dumnezeu a vazut ca nu-i bine. ca orice duh. nevazuta . ca-si trimite vestitorii ei: Puterile slabesc. ori se luau la bataie cu ea. ci o sa mor atunci si atunci. Ca sa poata trece repede dintr-un tinut în altul. Atâta l-a scârbit pe Dumnezeu lenea si murdaria si nepasarea acelui om. tot n-o sa mor acum. iar o bucata de vreme n-a mai murit nimeni. Moartea. care vine la capatâiul celui ce se pregateste sa treaca pe hunea cealalta si-i desparte sufletul de trup. daca erau mai voinici. încât imediat a hmt oamenilor din minte ziua si ceasul mortii lor. cum stiau ei". Ba. unde-o chema datoria. ca ziceau: "Si daca n-oi avea nimic.' ca oamenii stiind ca au sa moara la un anumit ceas. în ceasul ce il-au orânduit Ursitoarele. Dar nici asta n-a fost bine. Avea degete lungi si subtiri si purta o coasa în spinare. Asa a facut Ivan Turbinca.Da'. . dar pentru ca. dintii erau mari si iesiti în afara. ca mai am 2-3 ani si mor". Moartea. Pe vremea când se vedea. Ochii îi erau dusi în fundul capului. o prindeau si 'o încuiau undeva si atunci nu mai murea nimeni. ori fugeau si lasau tot lucrul lor balta.. care n-avea nici camasa pe el si nici farâmitura de malai de mâncare. un mocan a fost acela care i-a furat coasa Mortii si. Avea timp sa se hfujoneasca cu oamenii. seara. ca si asa am sa mor peste patru ani. se vedea ca orice om si o cunostea toata lumea. sa se odihneasca. nu mai lucrau nimic. . se zice. se vaicareau. Dun1nezeu s-a dus odata pe pamânt cu Sf[ântul] Petru si. de ce nu muncesti si te lasi asa lenei. avea si aripi. '. iar în alte povestiri. când a vrut. ca o pruna uscata. pe vremurile de demult. care nu vroiau cu una cu doua sa-si dea sufletul în mâinile ei.

plângându-se cât îl tineau baierile. cât te-am hranit si cât te-am spalat si te-am îmbracat si acum o sa pieri! Moartea fu miscata de vaicare1ile lui si pentru ca sa nu-l sperie. Chema atUnci pe SfIântul) Haralambie. îi lua sufletul. Si pierea atâta lume. ca sa rapuie un om voinic. Asa. Si asa a si fost. parul albeste. ca o frunza de pe ram si i. Si cum se caina ea ca e slaba. cât am fost de prost. fie ca-I taie cu coasa. cum îi venea la îndemâna. . trebuie sa guste si atunci sufletul se dezlipeste de trup. fie ca-I atinge cu aripa. Dintii cad. trecu pe acolo.Sarac trupul meu.Sa vii sa-I iei dupa o saptamâna. Moartea cere ajutorul bolilor. Când nu poate doborî singura pe cineva. Atunci Moartea povesti toata tarasenia. încât Dumnezeu se puse pe gânduri.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 355 suie ameteala la cap. trebuie sa recurga la înselaciuni. Si mai ales. Alteori. fie ca-I sageata. iata ca se întâlneste cu Frigurile. cu Dumnezeu si Atotputemicul îi porunci sa intre din nou în trupul ramas acolo. Omul însa nu vroia sa moara si se tot ruga de Moarte sa-I îngaduie înca vreo câtiva ani. alegea tot oameni v'oinici. caci se sperie.Vai de mine. cum e datina. ca sa poata sa-si îndeplineasca slujba. dupa o vreme. ochii slabesc. de care i-ar fi fost frica. astepta pâna i se facu sete si când omul plecat peste vadra cu apa sufla mai întâi peste apa. caci începu sa taie la capete cu coasa. Omul. de ce e asa de amarâta. ca prietene ce erau si Frigurile întreaha pe Moarte. odata. la marginea apei. Când s-a întors dupa o saptamâna. Alteori îmbie celor bolnavi sa beie paharul mortii. Moartea nu se încumeta sa dea piept. daca ar fi fost vazuta. Sufletul acelui om. de voie. ca nu voiam sa ma scoata din acest trup. Urechile vâjâie. de nevoie. când vazu ca mortaciunea aceea era putrezita si plina de viermi. baba îsi facu de cap. punându-l sa se bage din nou în spurcaciunea aceea de trup. iar Frigurile îi zisera: . care a prins-o si a legat-o bine cu un lant de fier si astfel legata o tine si-o poarta . încredintata ei de catre Dumnezeu. Vai de mine cât e de urât si de scârbos! Si cât sunt acum de slobod! Si atunci se ruga de Dumnezeu sa nu-l pedepseasca. o bautura amara. Dar sufletul nu vru. Moartea a plecat cu un om la drum. ca sa se razbune de cele ce patise. ca pâna atunci ti-l punem noi bine. de sa-I iei numai c-un deget. Dar dupa ce Dumnezeu orândui astfel ca Moartea sa nu mai fie vazuta. Odata.ese ca un abur pe gura mortului. Moartea ia sufletul omului. Îsi' dau binete. uitându-se la mâinile si la picioarele lui si la trupul lui: . omul era numai bun de moarte. Junghiuri si dureri chinuie oasele.

Numai pe vremuri de rea pacatosenie a oamenilor. De aceea i s-a zis ca e nemiloasa. SUFLETELE MORTILOR . Vazând saracia din casa lor si durerea copilasilor. Ea. când da Dumnezeu razboaie si molime.Astea sunt ghemele cu firul vietii fiecarui om. traiul omului s-a srarsit si eu ma duc sa-i iau sufletul. desi e un duh neobosit [cer umbla zi si noapte. fara nici un sprijin. i se facu mila si s-a dus la Dumnezeu sa-i spuie. Moartea face asa. ca nu s-a îndurat sa-i ia sufletul.). . Casa Mortii e foarte mare si c-o multime de cuie în care erau atâmate câte un ghem: unele mai mari.. lasând de multe ori batrâni sau copii fragezi fara sprijin. când s-a mântuit firul. ' . cum se porunceste de Dumnezeu si de catre Soarta. decât executa poruncile altora. Alta poveste spune ca în loc de gheme.356 MARCEL OLINESCU si azi. deci. iar de copii a avut grija oamenii mai bogati din sat. mii de candele aprinse. Indata ce a închis ochii mortul.. copii de parinti. în casa Mortii sunt candele. Moartea s-a dus si a facut asa cum i-a poruncit Dumnezeu. ed. ca sa aiba pe unde zbura sufletul. Dintre ele se strecurara niste viermi sori mici: -'Vezi viermisorii acestia? Si de acestia port Eu grija. îndata ce-a iesit sufletul din corp în chip de abur pe gura mortului. . se deschide fereastra. decât la cei ce le-a venit soarta sa moara. pentru ca de multe ori a despartit tineri care se iubeau. O singura data s-a lasat Moartea înduiosata de soarta unei femei. el ia chip de porumbel nevazut de ofhii omenesti. din când în când. Pe urma jar o înlantuie si nu-i da drumul sa mearga. întrebându-l ce se vor face copiii? . se sIarseste si viata omului de pe pamânt. Moartea îsi are si ea salasul ei. Patru stateau de o parte si patru de alta siplângeau de ti se rupea inima. care avea 8 copii mici. Un mocan. Dumnezeu dadu cu cârja lui peste piatra. s-a luat dupa Moarte si a ajuns pâna la casa Mortii. * În text: "si" (n. când se ispraveste untul de lemn din candela. altele mai mici si altele de tot mici. si zboara putin deasupra mortului. atunci o lasa si Sf'antul Haralambie mai libera.Ce:"'s astea? întreba ciobanul pe Moarte. nu face altceva. vine si se odihneste. Du-te înapoi la femeie si~i ia sufletul.Vezi piatra aceea? Acolo jos era o piatra mica. mImind din aripi. unde. caruia Moartea îi luase un miel. care se sfarma în bucatele mici. .

daca vede ca rudele si cunoscutii lui tin tot rostul cel cuvenit mortilor. Si cauta apa. Atunci. ce sunt noi pentru ochii lui. în urma. va pierde peste putina vreme. Nedumerit el vede sfantul Soare si Cerul lui Dumneze si larga lume cu toate frumusetile. Atunci zboara si el pe deasupra convoiului si. dar si cu uimire. Daca vede o fantâna alearga ca turturica ramasa singura de sotul ei si bea apa din ciutura plina. de un foc cumplit. zboara la vreo icoana sfanta. aducându-i aminte cine e si ce-a fost si de unde a iesit. sta la capatâiul lui. Si tot asa au facut la capatâiul mortului. sufletul se scalda în apa aceea. sus pe lânga grinda. Iar dupa ce toata lumea a plecat din cimitir. obosit. se uita de acolo. e ca o pasarica. dupa ce bea si se racoreste. orbit de lumina si nestiind unde se afla. ca tot ce i s-a dat sa vada. sufletul ramas singur si fara de nimeni . pe ea. i-au pus un colac. zboara de ici-colo. trist. apoi zboara pe deasupra mortului. Incepe atunci sa-I chinuie o sete grozava. în zapaceala cea dintâi. pâna ce bocetele celor ramasi si a femeilor plângatoare îl întristeaza. zboara afara. Dar nu stie bietul suflet ca oamenii casei s-au îngrijit sa aiba apa nu la fantana. Si acolo iarasi bea apa si sta pe pânza asternuta.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 357 Sufletul. care s-au îngrijit de cu buna vreme sa aseze o galeata ori o oala neînceputa. în calea sufletului. caci sufletul sufera totdeauna dupa ce iese din trup. Caci. apoi iar se-ntoarce si zboara pe lânga casa. o oala cu apa curata si faclie aprinsa. pe care bunul Dumnezeu le-a daruit pamântului si. însa. când se fac starile sau stâlpii. cu teama. însa. ci mai aprope. nici [pe] cea de la fereastra. O vede el mai târziu. se întristeaza si plânge. sta si el pe deasupra convoiului si când nu se fac podurile legiuite pentru morti. asezându-se pe ea. Aici i-au asternut o bucata de pânza alba si. Ca nici pe streasina casei ori pe cheutoare nu sta el multa vreme si iarasi da ocol pe lânga casa si vine si la fereastra deschisa. Apoi se-ntoarce iarasi lânga casa. Sufletul. ori din oala cu apa curata pusa într-adins de oamenii casei. El e de fata si vede toate si toate le judeca. se aseaza pe coltul stresinei de la casa. Si se mândreste si se simte tare bine. Si asa sta sufletul trei zile pe lânga casa si în casa. ce-a scapat din colivie. Iar când da de fereastra deschisa. Zboara putin departe de casa. n-a vazut nici apa de la capatâiul mortului. la ce se petrece în casa. ori pe un cAapat al bârnei de la cheutoarea casei si sade asa suspinând. chiar pe fereastra. da din colt în colt de odaie si. se aseaza de s-odihneste într-un colt al odaii. ca sa aiba sufletul unde sa beie si sa se scalde. nemaisaturându-se cu vederea atâtor minunatii. ca sa poata bea sufletul apa numaidecât. pâna se duce mortul la groapa. care este în casa si. veselindu-se când vede ca trupul lui e plâns din inima curata si ca n-a intrat zavistia între neamurile lui pentru cele ce le-a lasat pe pamântul lor.

Dar daca a murit omul fara lumânare. ca semn ca a sosit. atunci când întâlnesti pe câmp. De aceea e bine ca. se asaza pe pragul casei. vine la casa mortului si cauta sa intre în casa. ori cu vin si cu lumânari. sa-I duci pâna la biserica si acolo sa-i dai drumul sub streasina ei. pentru ca acum ~e putinta sa le vada limpede: prin ochii dumnezeiesti si judecata sf'anta. pusa într-o faclie de ceara. sufletul mortului se ridica de pe cruce si. sufletul n-are voie sa se aseze nici pe cruce. nici pe nimic. izbindu-se de usi si de ferestre. adica sa plece pe lumea cealalta. a sufletelor. în mâna lui. on în orice zi de pomenire a celor dusi dintre noi si lipsiti de usile bisericii. el.ca e doar un vânt . Asa cel putin nu se va mai zbate în tot lungul si latul cerului. El nu poate parasi lumea aceasta sase saptamâni. între cer 'si pamânt. în calatorii sau razboaie si ale celor [de moarte naprasnica. temându-se de întunericul noptii. Dar nici aici nu are loc de stat si de odihna si astfel se chinuieste multe zile. Aceste sase saptamâni le petrece cutreierând locurile prin care a umblat în viata si care i-au fost dragi. alergând fara astâmpar. aprind crestinii la Rusitori lumini pentru sufletele celor chinuite. . el se duce în lume si nu mai r * În text: "si ai celor cu" (n. ci îsi va astepta pe lânga biserica. Dupa trecerea acestor trei nopti. nestiind încotro sa apuce prin întunericul noptii. Iar dupa ce s-a facut noapte. pocneste de la sine câte o icoana în casa. iar la mosii de primavara si la cei de toamna. unde cei în viata au grija sa-i astearna o bucata de pânza alba.tunci. lumina lui Dumnezeu. pentru toti cei ce-au murit fara lumânare. cât timp a fost în trup. se întoarce pe drumul stiut la casa mortului. În cele' du.si închis asa în palmele tale strânse. Dar soarta asta o au numai sufletele celor morti departe de ai lor. prin ulcica plina cu apa curata. si-l dor aripile obosite si nu mai poate si atunci. In urma. ori de ziua mortilor. ori în orice alt loc un om muribund si n-ai o lumânare sa-i aprinzi la cap. Si nuillai facliile aprinse în ziua de Rusitori. lipite de toarta ulcicai. De aceea. se-ntoarce la stresina bisericii. A. vazând ca nu poate intra. Îsi aduce aminte de toate câte le-a facut în viata si de unele se mâhneste si de altele se bucura..tâi trei nopti dupa înmormântare.358 MARCEL OLINESCU pe lume. pace si voie buna sa se aseze undeva sa se odihneasca. li se rascumpara sufletele si ale acestora si ale tuturor. ori în padure. Ori prin locurile cele în care n-a fost si pe care le-a dorit în toata viata lui.). numai acestea îi dau liniste. se aseaza pe crucea mormântului lui proaspat si plânge. sa-i pui palmele la gura si sa-i prinzi sufletul în palme . o ulcica de apa si mucul aprins ramas din lumânarea ce-a ars pe pieptul mortului. ed. atunci în clipa când îsi da duhul. rara tinta si fara stire. ca sa se duca acolo unde se aduna sufletele tuturora. în deznadejdea lui.

ursit sa chinuiasca lumea ca strigoi -. atunci se arunca pe fereastra o ceapa. când i se fac pomenile. înseamna ca trebuie sa-i dea pomana haine. se duce la sorbul pamântului. Se mai fac din oamenii care s-au vândut Diavolului si care îsi fac singuri moartea. vine pe putina vreme. Sufletul se supara si pleaca. are si el tichia pe cap. decât la zilele când se fac legiuitele pomeni dupa mort. daca îi flamând. STRIGOII (MOROII) Strigoii sunt sufletele napastuite ale unor anumiti oameni. ci urmând o soarta groaznica.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 359 vine îndarat. Daca. unde se aduna cu alte suflete într-o gloata mai mare. sa se dea de mâncare saracilor. daca le apare gol. de baut etc. Un astfel de copil e nascut de o femeie. în timpul celor sase saptamâni.daca nu e duh rau. ori la doua saptamâni. pe aceea. Daca e sortit sa mearga la Rai. din când în când. care fIind însarcinata. dus fIind pentru totdeauna. el trebuie sa treaca prin vamile vazduhului. iar pe corp o camasa. pâna la Marul lui Sf[ântul] Patru. dar ei se cunosc. Atunci Satan vine si-i pune pe cap o tichie rosie ca a lui. Strigoii se mai fac din copii nebotezati. apare mereu în vis si tot e nemultumit. însa. i-o ia repede de pe cap si i-o rupe. în care un drac si-a lasat balele sau care a iesit noaptea cu capul gol. dar aceea e de strigoi. numai asa sa ia parte la bucuriile si la durerile celor din casa. De pilda. când i-o vede. Iar daca nu se fac pomenile legiuite [si] el vine si nu afla nimic pentru el. singur sau purtat de îngeri si sa plateasca cuvenitele biruri. Moasa. la 6 zile dupa moarte. ca la nastere au pe cap o tichie sau caita. unde sta Sf[ânta] Maria si arata cararile catre Rai si Iad. merg de nelinistesc somnul si viata cunoscutilor lor si fac anumite fapte ce le sunt dicatate de însasi fiinta lor necurata. ca astfel singur se face strigoi. daca i-e sete. Daca. spre a purcede prin vazduh spre apele Sâmbetei. Strigoii se nasc ca orice copil. iar când copilul se naste. care nu-si afla odihna în timpul noptii. Atunci vine acasa si gusta câte putin din toate mâncarile si bauturile si. sa nu si':"omanânce singur copilul. Dupa sase saptamâni. el lasa pamântul si . Dupa tâlcul acestor vise se descopera nemultumirea. atunci ia nisip si cenusa în gura si pleaca mânios si nu se [mai] întoarce niciodata acasa. sau care mor ucisi de mama lor si din toti copiii care n-au fost crescuti cum trebuie. atunci sufletul nemultumit se arata celor vii în vise. . nu i se fac mortului praznicele cuvenite si toate rânduielile. a baut apa necurata.

Daca nu au cui face vreun rau. mai ales pe noapte cu luna. Pentru asta ele se feresc de a se scalda. iar daca vor sa înece ogoarele sau câmpurile dintr-un anumit loc. Noaptea vin si vor sa faca dragoste cu cei vii.360 MARCEL OLINESCU Strigoii nu sunt numai sufletele celor mmti si care ies noaptea din cimitire. Ei se cunosc pe aceea. mâini paroase si gura larga de capcaun. Sufletele celor prefacuti în strigoi. atunci se încaiera între ei si se bat ca orbetii zicând: "Dau. de care se tem grozav. deoache. dupa un anumit timp de la moarte. Când sunt morti fac diferite blastamatii si sperie lumea. Mai ales cei cu sprâncenele îmbinate. dau. Oricând se pot preface în cai sau [în] alte animale. prin traire împreuna. caci de îndata ce-ar intra în apa. mor subit si pentru totdeauna. numai oamenii se sperie când îi vad si se pot îmbolnavi de duca-se pe pustii. Strigoii se mai fac si din mortii lasati singuri peste noapte si pe sub care a trecut o mâta. li se înfinge un par în sicriu. Dupa ce se iubeste cu cineva. la înmormântare. Strigoaiceleiau roua de pe ierburi si opresc chiar ploile. ci si sufletele celor nascuti strigoi si care noaptea parasesc trupul lor. si umblu prin lume _sa faca rele si blastamatii. prin cap sau prin inima. ca nu manânca usturoi si ceapa si se feresc de tamâie. strigoiaca îi suge sângele si dimineata omul acela gaseste pe corpul lui o pata rosie si o împunsatura ca de ac. când sunt vii. Pe strigoi. ca sa nu se poata ridica din mormânt. dar nu tai". oricât de adânca ar fi apa. decât cele în care au trait în prima lor viata. un soarece sau un câine. tamâie în orice deschizatura a trupului. caci le pare rau dupa viata care au dus-o. dar care vor trai în alte locuri. Daca pe urma tot ies din morminte. foarte multe credinte în legatura cu nasterea si viata strigoilor. Strigoaicele (Vidmele) sunt mai rele. Strigoii traiesc o viata ca si aceea de pe pamânt si chiar se înmultesc tot asa ca si oamenii. Strigoii obisnuiesc sa vie mai des pe la casele lor. numai ·cei nascuti sâmbata îi pot vedea si recunoaste. însa. celor banuiti li se pune. în aceasta privinta. se vor întrupa iar în oameni. între cel dintâi si al treilea cântat al cocosului. ploile ar începe sa curga. sau li se pune un bat. Ei mai au picioare de cal. fie om ori animal. Alti strigoi se prefac în fluturele cap de mort. mai ales în noaptea de Sfantul Gheorghe. Daca. caci ele . Ei vin pe pamânt între oameni. Strigoii au coada. ori de la câillpuri. care i-au mai cunoscut. acolo întâlnesc pe cineva. Strigoii. adica sira spinarii le e prelungita în forma de coada acoperita de par. ca sa nu poata intra Dracul în el si sa-i porunceasca. Ca sa nu se prefaca în strigoi dupa moarte. sesclada mai des în acea parte. Românii au. Ele iau mana de la vite. Atunci nu fac nici un rau nimanui.

Auzi ma? . flacaii ies afara si striga: . va ploua. va fi seceta. afla ca un mort este strigoi. pe strigoi te feresti mimind si ungând toate lucrurile cu usturoi. Ca sa opreasca ploile. . Ori duc acolo ori un cocos negru si la care mormânt se opreste. Dracu-l friga Pe frigare De cea mare! Si cu asta.Cine-i striga. ei Când oamenii afle care mormânt un armasar negru. se face o noua Înmor- . acolo. strigoiacele pun într-o strachina tot felul de graunte. cauta în cimitir sa este gaurit sau are pamântullasat. Cât vor tine turta aceasta pe cuptor.Aud ma! raspund altii. In Bihor. acolo e mormântul cred ca înfricoseaza pe strigoaice (strige). iar deasupra pun samânta de cânepa si un ou si le amesteca tot pâna fac o turta. strigoiului.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 361 Dansul strigoilor nu se îneaca. iar daca o tin la reveneala. la Armindeni. Atunci.

Si mulse vacile mari rosii în galeata mare rosie Si pleca la târgui mare rosu Cu lapte rosu Si striga în târgui rosu: Lapte rosu! Moroii. decât înmormântându-l din nou sau dregându-l. Râmnitoarele Navalira. ori i se toama mujdei de usturoi pe gaura de lânga cruce. Aceasta se-ntâmpla adeseori. soptindu-i acest descântec: Un om mare. La carul mare rosu Si facu un obor mare rosu Si pleca la casa mare rosie Si . ficatul. Si plecara în padurea cea mare. pe unde iese strigoiul afara. Ca maica-sa ce l-a facut. de cele mai multe ori de la rudele apropiate. Si îl puse în carul m~ rosu Si înjuga boii mari rosii. Moroaicele. Lua secure mare rosie înjuga doi boi mari' rosii. oamenii nu pot scapa almintrelea. gaseste dimineata un punct ros pe piele dupa un somn nelinistit. ori rarunchii. Cel caruia i se suge sângele. Oamenii cred ca atunci strigoiul îsi strânge neamurile si prietenii. N. Ca roua în câmp.362 MARCEL OLINESCU mântare. La carul rosu. Râmnitorii. Câteodata poti scapa de strigoi prin descântece. Ficatii. ca sa poata sa vie pe pamânt si sa-si faca treburile ordonate de Necurat. Gaura aceasta e numita "urcelnic" si dupa ea se cunoaste adeseori. Strigoii. adica sa mai prinda puteri. Deochetorii. o frigare ori un par. Iinima. Si facu stobori mari rosii. Strigoaicele. care îngropat e strigoi. Protapul rosu. se ia trei fire de busuioc si un ou ouat de-o gaina neagra într-o sâmbata pe la asfintitul Soarelui si se descânta în capul bolnavului de trei ori în trei zile dupa laolalta.slabire generala . decât sugând sânge de om viu. Si nu se poate întari. ramase Curat. când strigoiul devine primejdios. Mai e credinta ca strigoiul mort. Le plesnira. are nevoie sa se-niareasca. Altora le roade inima. Deochetoarele. Luminat. adica încep sa moara prea multi oameni din aceeasi familie sau din acelasi sat. Roatele rosii. are mereu dureri de cap si [simte o] . ori dezgroapa pe mort pe ascuns si îi înfig prin inima sau cap. . el este "dres" dupa unul din obiceiurile aratate mai sus. Ca steaua în cer.închise vitei mari rosii. Jugul rosu. Si sparse copacul mare rosu.. Iar dupa câtva timp moare. Lisitele rosii Osiile rosii. Sa taie un copac mare rosu. Odata aflat strigoiul. rosu. Toate rosii. Roatele rosii Inima rosie. rosie. Pentru descântec. Care cum lapte din târg luara. de cele mai multe ori. dar.

Ei se aduna în timpul noptii într-un anwnit loc. In noaptea aceea câinii si lupii. Când se-ntorc. când altul striga "usturoi alb". A doua zi a-ntâlnit pe ulitele satului multi oameni si femei lovite si oblojite. Acolo la hotar. El. pe care o au între oameni. strigoii si orice duh necurat. Un om banuind ca si femeia lui e strigoaica. pe când înca sunt în viata. fug de pe pamânt. Strigoii si strigoaicele. . Dracii vin în jurul lor si nu le dau pace. tai. Hâ1joana asta face o larma de se aude pâna departe. le e frica de copii. în timpul vietii lor. s-a uns si el cu unsoarea aceea si a plecat calare pe o spanga de fier. De aceea. Spre Pasti si spre Sftântul] Gheorghe strigoaicele merg de se bat cu dracii la hotar. când e luna noua la hotarul satului. între primul si al treilea cântat al cocosilor. Strigoaicele. în ajunul Craciunului si în noaptea Anului Nou. ca astfel s-ar omorî între ei. iesind pe horn pe la miezul noptii. chiar daca în viata de zi. îi împung cu tapoiul si le dau cu lopaJa în cap. sunt strigoi. pe maturi sau pe lopeti. ni tai". fiecare are alti soti. Oamenii care. neputându-se întoarce înapoi în corpul lor. Când. cu duhul. pentru ca spiritul lor fiind orb nu mai nimeresc locul pe unde au iesit si atunci. sau când cocosii cânta a treia oara. urla prelung si se ascund pe unde pot. Intre ei. dracii. spunând: "Dau si tai" si pe toti i-a ciocârtit. cu spanga. ei merg nwnai cu fiinta lor nevazuta de strigoi. se ung pe dupa urechi în jos pe gât cu o unsoare fermecata. acesta ramâne mort de-a binelea. a început a da. ca oricarui duh necurat. sau în cimitire si pun la cale treburile lor. iar din gura striga: "Tai. merg în fiecare noapte. înainte de a pleca de acasa. calari pe cociorve. traiesc destul de repede si de zbuciwnat. . ei nu-si pot duce si corpul. când se wnbla la colindat. pentru ca fiinta lor nevazuta poate sa le duca corpul lor cât de repede prin aer. d<E obicei o casa parasita. Acolo. se bat între ei cu ce au. Ziua lor fiind tare scurta. La hotar a gasit mii de strigoi si printre ei si pe nevasta-sa. au un înger pazitor mai puternic. s-a prefacut adormit si dupa ce i-a plecat femeia. însa. însa. ori cu melitele în loc de sabii. ei trebuie sa gaseasca corpul lor în aceeasi pozitie cwn l-au lasat. Ele. îsi adorm barbatii înconjurându-i cu niste buruiene fermecate. unde vor ei. ei totusi. la hotar. care aud zgomotul. Aceia toti erau strigoi si fusesera în noaptea aceea la hotar. Atunci nu-i nici un drac pe pamânt. ni tai. ca sa poata pleca de acasa zburând calari pe maturi mii de kilometri în câteva clipe. Strigoii duc o viata cu totul aparte.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 363 Strigoilor. din diferite motive. strigoaicele fac foc mare si joaca. Astea toate le fac strigoii. Bataia între strigoi începe atunci când unul dintre ei striga: "usturoi rosu" si înceteaza. care fiind suflete curate si nevinovate. traiesc ca sot si sotie.

Strigoii sunt deseori pomeniti în basmele si în povestile. cânii sau pisicile. si stafiile vor fi de mai multe feluri.364 MARCEL OLINESCU Strigoii.atunci scapa. Oamenii prind de veste si atunci fac tot felul de vraji. când umbra n-a fost destul [de puternica] sa ocroteasca înaltarea bisericii. Atunci se aduna în locuri anumite.si de aceea e bine ca sa tinem lucrurile din casa cu gura în jos. în timp ce Crivatul le fluiera. Chiuie si fac fel de fel de învârtituri. binevoitor. STAFIA Stafia sau stahia este duhul unui mort. Ca sa poata intra. si daca lucrurile strigate nu sunt întoarse cu gura în jos. Omul cu umbra furata mai traieste 40 de zile si apoi devine stafia acelei zidiri. care ramâne legat de locul unde si-a sf'arsit viata. Mesterul Manole si-a zidit chiar sotia în zid. ba chiar si în poeziile poporului român. de i se umfla inima lui Belzebut. adica iau masura umbrei cuiva cu o trestie si apoi zidesc acea trestie în talpa zidirii. fie ca sa-i mai vada. iar huhurezii si cucuvaiele le tin isonul. În primul rând oamenii îsi cauta singuri o stafie ocrotitoare pentru casele pe care le fac. unde se întâlnesc si cu cei vii si-ntind o hora mare în vazduh. sa vie sa deschida: "Oala dechide-mi". ung usile si ferestrele caselor cu usturoi. Ea nu apare în alt loc si pe asta se deosebeste de strigoi. au si ei adunarea lor în noaptea de SfIântul] Andrei. omul e prevazator . sta Duhul departe de casa. Aceasta stafie e oarecum un duh ocrotitor. Astfel. iar de frica lui Stan sau a Stancai. al carui nume este Oprea sau Stan. ei striga lucrurile din casa. caci Oprea opreste duhurile rele de a se apropia de casa. desi amândoua sunt duhuri si seamana cu trupul. adica geniul pazitor [al] acelei case. una sa nu le spurce mustele. despletite si dezbracate si trag o hora draceasca. s-o deschida. atunci ele capata puteri de la strigoi. ori "lingura deschide-mi". deoarece sperie duhurile rele si pe straini. Mortii de moarte naprasnica însa. Si deoarece împrejurarile în care se dezplipesc sufletele de trup sunt foarte variate. dar si pentru ca sa nu poata da ajutor strigoilor. mai ales prin cimitire sau biserici ruinate. ca un fel de pazitor sau stima a lui. sau al femeilor Stanca. Strigoaicele se prind si ele. dau locului unde si-au gasit . . rudelor sau prietenilor. însa. Se cauta mai cu temei sa se ia masura unui om. care ies din morminte. fie ca sa le faca vreun rau. Daca. se dau jos si deschid usa. ori pun rug pe la icoane si atunci ei nu pot pune mâna pe usa. pe care l-au parasit. Strigoii vin pe la casele cunoscutilor. e obiceiul ca pietrarii sa fure umbra cuiva.

). rosii. negre sau galbene. despre stafii se crede. Ele sperie lmnea care întârzie noaptea prin locurile acelea. de obicei. Românii cred ca sufletele . ca ele se aduna într-un loc unde tin sfaturi si fac petreceri. S-a vazut ca atunci când Arhanghelul Gavril a poruncit sa se opreasca îngerii razvratiti si cu dracii acolo unde i-a prins ordinul Înaintea raiului * În text: "da" (n. Daca si de aci sunt îndepartate prin darâmarea ruinelor. cimitire etc. Cea mai mare rautate pe care o poate [face o stafie e spaima. înfatisarea stafiilor este ca cea omeneasca. case parasite. ed.. Locurile acestea sunt într-adins cautate. In casele parasite se aduna. atunci ele se supara si mnbla prin sate si fac diferite rautati. Asa. . ' r VAMILE VAZDUHULUI.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 365 moartea stafii rele. stafiile a caror case s-au darâmat si nu mai au ce pazi. crime). dar sunt îmbracati în giulgiuri albe.. ca sa nu fie tulburate de oameni si de aceea au predilectie pentru casele vechi (mai ales acelea în care s-au petrec'-!t lucruri nu tocmai curate: hotii. unde s-a spânzurat sau s-a înecat vreun om sau unde a fost ucis vreun trecator .au aceleasi nevoi si trebuinte ca si oamenii în viata.deci si stafiile si strigoii .

Intre cer si pamânt sunt o multime de drumuri nevazute. trece si prin apa din dosul varnii. ce saIasluiesc pe marginele unui iezar mare de pucioasa. sau a facut pacate prea mici. vama ucigasilor. vama lacomilor. vama mincinosilor. care e mai mare peste ei. Dracii s-au asezat la fiecare rascruce de drumuri. Daca pacatele sunt mai grele. cum ar putea sa fie de folos capeteniei lor Scaraoschi. ci Qe toti pacatosii sa-i prinda si sa-i trimeata în iad. mai departe. citeste toate pacatele care trebuiesc vamuite la vama aceea. Vine apoi vamesul. atunci sufletul e luat de subsuori de catre dracusorii care servesc vamile si dus la iad.366 MARCEL OLlNESCU lui. unde e o prapastie adânca si întunecoasa ca o noapte fara stele. însa. ca nu mai poate trece. dupa ce s-au dezmeticit de cele ce patisera. S-or fi sporovait ei multa vreme. Unii zic ca 7. sufletul trece prin vama. Cum ajunge un suflet la vama. Dar nici sufletul rara pacate nu trece asa usor. s-au adunat si au început sa se gândeasca si sa planuiasca. îi ies înainte niste dracusori. altii prin ape. prin cine stie ce indulgente sau viclesuguri. peste care sufletul trebuie sa treaca si sa se spele de pacate. se afla un râulet. adica sa faca niste vami între cer si pamânt. Daca sufletul a putut trece toate vamile. Aceasta e o punte lunga-lunga. vama celor care fac nedreptati si multe altele. Nu se stie câte vami or fi pâna la cer. altii ca 12. Si asa au facut. cum se face trecerea prin vamile vazduhului. Asa sunt: vama hotilor. si dintr-o carte mare . îi mai ramâne cea mai grea încercare: trecerea puntii raiului. Pâna la urma au nascocit o trasnaie. Daca. prin care se ajunge la iad. au asezat un zaplaz de-a curmezisul drumului. dar cei mai multi spun ca ar fi 24. au înfipt niste stâlpi ca la rohatca. dedesubt. multi draci au ramas pe pamânt. Din fimdul ei se aud urlete de jivine si de fel de fel de balauri. Cei care s-au oprit în vazduh. aci i se înfimda. dar îngusta si groasa cât o unghie si ascutita ca o muchie de cutit. ca sa opreasca trecerea si si-au hotarnicit vamile acolo. asa ca sa nu se strecoare vreun vinovat în rai. Iata acum.cu foi negre scrise cu cerneala alba. Daca sufletul a facut pacate si le-a putut trece pe la toate vamile. ba chiar 99. de se curata si pleaca mai departe sa treaca prin celelalte vami. vama intrigantilor. Ca fiecare vama numai un fel de pacate vamuieste. vama betivilor. pe care sufletele trec spre rai. Iar un drac tine un cântar si cântareste pacatele. Dupa zaplazul vamii. Vamesul citeste din cartea lui. iar altii în vazduh. ci cade de pe ea. unde se petrece acelasi ceremonia!. Nu-l sperie nici îngustimea puntii si nici bezna de sub picioare si nici urletele . vama vrajitoarelor. sufletul n-a facut nici un pacat din cele ce se vamuiesc la vama aceea. unde sa vamuiasca sufletele oamenilor. iar îngerul pazitor al sufletului din cartea lui cu foi albe scrise cu cerneala neagra. care îl opresc.

trecând puntea pâna la poarta· raiului. si daca sufletul are o para la deget. dupa ce-i asculta faptele. o da si scapa. îl lasa înauntru. Se încinge o bataie strasnica între aceste doua animale mai apropiate sufletului omenesc. ca sa poata vedea punte a când o va trece peste întunericul iadului si o para. îsi face o cruce si o rugaciune catre Prea Inaltul si merge înainte. pentru ca stie lânga el este îngerul lui pazitor. Mâta se repede la suflet. Acolo e însa câinele credincios. Peste aceasta punte se sfârseste drumul lung si fara întoarcere al sufletului dupa moarte. Dar la mijlocul puntii îi ies înainte o mâta si un câine. care s-o dea vama omului de pe punte. ca pe drumul drept. care.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 367 Sf[ântul] Petru jivinelor din iezaruI pacatelor. si ca dracii l-au parasit la capatul puntii si n-are cine sa-I mai ispiteasca. care se repede la rnâta si n-o lasa. . Vine atimci un om. daca are sufletul neînfricat s~credinta în Dumnezeu. Ea vine cu toate momelele pamântesti sa-I amageasca si sa-I rastoarne în iadul întunecat. ca sa-I dea jos de pe punte. De aceea e obiceiul ca sa se puie la degetul mortului o lumânare. unde e primit de Sfântul Petru.

368

MARCEL OLINESCU

RAIUL
Raiul e o gradina frumosa, cum nu si-o poate închipui minte[a] omeneasca. Dumnezeu a adunat acolo tot ce e mai frumos pe lumea aceasta. Si asa eraiul fata de pamânt, cum e palatul Jui Voda, fata de coliba saraculiii. Nimeni nu-i stie capatul si poate sa fie tot asa de întins ca pamântu1, daca nu mai mare. EI e asezat în cerul al 9-lea si în el sunt curtile si palatele lui Dumnezeu. Tot raiul e o gradina plina de fer de fel de pomi, care mai de care mai fiumosi si cu poame mai dulci ca mierea. Prin pomi. sunt mii si milioane de pasari de tot soiul, una mai frumoasa ca alta, cu pene în toate culorile, de-ti iau ochii si care au un viers asa de minunat si niste cântece asa de frumoasse de-ti fermeca mintile. Cântece de acelea n-a fost irreche omeneasca sa le fi auzit si nici minte sa si le închipuie. Toata gradina e ca un covor de iarba verde, smaltat:a de cele mai frumoase si mai pline de miroasna flori, în mii de culori, printre care lucesc merele de aur cazute din pom. Printre pomi curg pârâiase de apa rece ca gheata si limpezi ca lacrima. Malurile sunt împodobite, din loc în loc, cu poiene cu iarba verde ca smaragdul, printre care lucesc flori în toate culorile pietrelor pretioase. Nu se afla zugrav sa le poata picta si poate nici culori sa se apropie de ele.. Poamele nu se mai srarsesc niciodata, iar când luau Adam si ' Eva câte unul, crestea altul in locul lui. În mijlocul raiclui este un munte de sticla, pe al carui vârf creste muschi si verdeata, dar de suit nu se pot sui decât aceia carora

Raiul

MITOLOGIE ROMÂNEASCA

369

îngerii le arunca o scara de aur. Pe amândoua partile, acestei scari sunt lumini ca niste stele. Sufletele celor buni, precum si îngerii, sfintii si arhanghelii se plimba de colo pâna colo si o duc într-o necontenita desfatare si preamarire a lui Dumnezeu. Ici si colo sunt mese întinse sub pomi, ori pe iarba verde si toata lumea petrece, dar fara sa bea si sa manânce ca la praznicele noastre, pâna-si uita oamenii de ei., Iisus Hristos umbla cu o trasura cu cai si toti copiii când îl vad fug în calea lui, ca le da daruri frumoase si le~vorbeste blând. O ceata de îngeri îl urmeaza, cântând si jucând. In alta parte Maica Domnului cu o multime de mame stau de vorba si vorbesc despre copiii lor. Iar Dumnezeu sta în palatele lui, la sfat cu sfintii si, din când în când, se mai uita pe pamânt, sa mai vada cum merg lucrurile.

IADUL
Iadul se gaseste sub pamânt, în maruntaiele lui. Acol9 e un tinut întins cât pamântul si-i înconjurat cu ziduri înalte, de nimeni nu le-ar putea sari, de acea nimeni nu s-a mai întors de acolo. Doar Iisus Hristos si cu Maica Domnului au fost în iad, dar au întrat si au iesit tot pe poarta. Tot asa a facut si Sf{ântul] Ilie, când s-a dus sa ia înapoi Soarele si odoarele furate de Scaraoschi.

Iadul

370

MARCEL

OLINESCU

La intrarea în iad sunt niste porti grele de fier. Tot iadul e ocupat de râuri de foc si de smoala, de feluri si feluri de unelte cu care dracii chinuiesc sufletele pacatosilor. Iar în mijlocul Tartarului - asa se numeste tot locul pe care sta iadul - sunt palatele lui Scaraoschi, în care se gaseste tronul lui de arama, ca aur n-a gasit Belzebut în iad. Când se deschid portile, pazite cu strasnicie de cei mai afurisiti draci, se vad trei rânduri de morti, ce stau drepti cum stau catanele în front. Numai cei din rândul al treilea pot vorbi, restul stau nemiscati ca pietrele. Dracul, în ambitia lui, a vrut sa-I ajunga pe Dumnezeu, daca nu sa-I întreaca. Rândurile aceste[a] de morti de la intrarea iadului ar vrea sa imite sirurile de heruvimi si serafimi de la intrarea Palatului Domnesc. ' , Cât e cerul de înalt, pe de trei ori e iadul de adânc, pentru ca sunt mai multi pacatosi pe pamânt decât credinciosi. Asa, dupa spusese unora care s-au întors de acolo - adica au fost ca morti câteva ceasuri, o zi sau chiar doua si pe urma, s-au facut bine si în timpul a~esta, sufletul lor a fost în iad - Tartarul ar fi cam astfel alcatuit. In mijloc s-ar gasi o casa mare, mare si întinsa, ca nu i se mai cunoaste capatul. Casa e-mpartita în 4 camere: în camera I-îi, femeile ce si-au înselat barbatii, sunt cufundate în niste cazane mari, sub care arde un foc mare. De sus le cade smoa'la aprinsa pe cap. În camera a II-a se gasesc preotii, care si-au râs de harul lor preotesc si au pacatuit. Ei atârna spânzurati de degetul cel mare de niste cârlige, iar dedesubtul lor arde un foc nestins, care-i arde. Ei simt durerea, dar carnea lor se reface mereu. În alta sala, fiecare pacatos e chinuit dupa felul pacatelor facute. În afara acelei case se-ntinde un tinut asa ca o tara, cu dealuri, vai si ape. În tot locul se ridica vreun loc de chinuire 'pentru pacatosi dupa felul pacatelor lor. Asa, cel care a furat un bostan ori un cos de mere, ori de papusoi, le cara în iad pe un munte ascutit ca o piramida. Tot ce a furat îi atârna acum ca plumbul si, cum ajunge sus si vrea sa-I aseze, îi scapa cosul din mâini si se duce de-a rostogolul înapoi pâna în vale. Si el iar trebuie sa-I ridice si iar îi cade. Cel ce-a spus minciuni, sta cu fata în sus si un sarpe de pe o rachita, îi picura venin în gura. . Cel ce-a furat bani, duce un sac de bani grei' în spate, pâna-i curg naduselile si un drac merge dupa el si-l tot împunge cu o furca, nelasându-i nici o clipa de odihna. Cel ce-a furat haine e plin de rani pe corp si dracii i le deschid mereu, nelasându-Ie sa i se vindece. Zgârcitului îi sta înainte un morman de fiare ruginite si el crede ca e aur si le vântura cu IJ1âna, sticlindu-i ochii de bucurie. Cine n-a dat de pomana mâncare, e vesnic flamând si ar mânca de toate si nu gaseste. Cu ochi hulpavi aseapta sa cada firimiturile de la masa dracilor si se reped, batându-se si zgâri-

MITOLOGIE ROMÂNEASCA

371

indu-se, sa înhate cea mai mica bucatica. Cel ce-a tacut sa cada parul cuiva, e luat de par de câte un drac si lasat sa cada de sus pâna în fundul iadului. Cel ce-a lucrat duminica si sarbatorile, i se trece sufletul prin trei pietre de moara. În iad sunt trei mori ce umbla ca vântul si macina numai suflete pacatoase. Morile sunt de vânt, iar aripil~ 'sunt pline de sufletele pacatoase ale celor ce-au furat din visteria statului. Cei ce au baut averea copiilor lor sau celor încredintati lor, stau pe marginea unei ape si când vor sa b~ie, apa se retrage, iar de mâncare le da dracii numai bucate sarate. In tot locul vezi spânzuratori, oameni care trag la care grele, ori care suie poveri în spinare si dracime peste tot. Iar pe câte un deal vezi câte un cuptor încins de foc, în care ard cei pacatosi, iar dracii îi împing cu frigari de foc si-i întorc cu cociorvele. Râuri de smoala aprinsa curge prin toate partile si prin fumul, putoarea si bezna iadului, numai ochii dracilor sticlesc multumiti de vaietele pacatosilor, ce-si asteapta mântuirea.

ANTIHÂRT

,

E un Hristos mincinos. El va aparea în ziua de apoi si va începe sa predice o religie noua. Are sa fie urât si rau la inima. Tot ce va predica, va fi minciuna si tot ce va spune, va fi ca sa Însele lumea, iar cei ce vor crede în el, vor merge în chinurile iadului. Se va naste dintr-o fecioara, care n-a cunoscut barbat, dar acea fecioara va fi Talpa ladului si va fi de o slutenie îngrozitoare. Antihârt va fi întruparea duhului rau si necurat. El va aparea înainte de sfârsitul lumii, când Dumnezeu va avea [sic!] sa puie capat acestei lumi si va anunta astfel judecata cea de apoi si viata cea vesnica.

SFÂRSITVL P AMÂMNTVL VI
Când se va apropia mântuirea lumii, va fi mai întâi o seceta grozava. Cerul va fi mereu limpede, doar numai când si când va trece câte un nor alb si mic, dar va fi asa de sus, ca picatura de apa nu va cadea. Pâraiele vor seca; vor seca si râurile cele mai mari si apa din ceruri nu va cadea. Soarele va arde ca un foc si la toti li se va parea ca Soarele e mai aproape si mai mare. Câmpurile

372

MARCEL OLINESCU

vor fi arse, ierburile uscate; ars si fara rod va fi tot ce va semana omul. Vitele vor pieri si de foame si de sete. Va fi o foame îngrozitoare, când însusi copilul va tipa în pântecele maicei sale. Nu se va gasi nici mâncare, nici bautura si oamenii se vor bate pentru un codru de pâine. În acest timp de nevoie si lipsa, va aparea Antihârt umblând cu un car închis, în care va zice ca e pâine; însa înauntru nu vor fi decât putregaiuri de arbori, si cu un -alt car, în care va fi un poloboc, ud pe dinafara, dar înauntru va fi gol si uscat. Cu ele va cauta sa însele lumea, spunându-Ie oamenilor: "Veniti la mine, ca eu sunt mai bun decât Dumnezeu. El va pedepseste cu foamete si cu sete, iar eu, iata, va dau· voua si pâine si apa, numai sa va supuneti mie si sa-mi dati ascultare". Lumea va alerga nauca dupa el si-i vor cere si-l vor ruga [cur lacrimi si în genunchi si se vor închina lui si-l vor asculta. Iar Antihârt îi va trimite sa-si ia singur fiecare ce doreste si vor gasi Jutregaiuri si gol si se vor amarî si nici plânge nu vor putea. Si se lor bate cu capul de ziduri si pietre, ca au fost înselati. Antihârt va cutreiera pamântul înselând popoarele, pâna va ljunge la Tarigrad. Acolo îi vor iesi înaii1te Sftântul] Enoch, Sftântul] ilie si Sftântul] Mina, adica singurii sfmti care sunt cu trupurile in ceruri si vor cauta sa-I opreasca, strigându-i: "Ce vii tu sa înseli lumea în nevoie si sa-ti bati joc de suferintele oamenilor?! Du-te înapoi în focul nestins de unde ai venit si unde îti este dat sa locuiesti!" AIltihârt, însa, se va înfuria si va scoate sabia si va taia capul sfintilor. Sângele lor va curge ca un izvor si va inunda pamânturile din jurul Tarigradului, pâna-n pieptul cailor. Iar în jurul lui, pamântul se va aprinde de o -atât de mare nelegiuire si va arde de parca ar fi carbune, pâna la o adâncime de 9 coti. Atunci Dumnezeu se va îridura si va da un vânt groaznic, de va astâmpara arsita si focul. Dar asa de iute va zbura vântul, încât va lua coada boului si o va îndoi pe spate. Vântul va ridica cenusa pamântului pâna la ceruri, de se va întuneca Soarele si va parea ca prin ceata. Cenusa toata va merge în mare si se va lasa pe apa marii, înnegrind-o. Dupa asta va veni o ploaie turbata, ca un potop, de va spala toata fata pamântului si-a va întoarce de nu se va mai cunoaste cum a fost. Acolo unde va Feste urzica, se va înalta portocalul, 'iar în locul bozu1ui-chiparosul. In urma se va scula rusul din tara ruseasca si va cuprinde Tarigradul si atunci va veni judecata de apoi. '

*

în text: "în" (n. ed.).

MITOLOGIE ROMÂNEASCA

373

.JUDECA TA DE APOI
Când va fi învierea mortilor, cu multa vreme înainte semne prevestitoare se vor arata, dar multi le vor vedea si foarte putini le vor cunoaste. Ziua cea mare va cadea într-o duminica si va fi atunci ziua întâi 'a P~stilor. Voievodul Cerurilor, Arhanghelirl Mihail cu trâmbita lui de argint va trâmbita la miezul noptii si se vor ivi trupurile din pamânt, asa cum ies paianjenii; si iar va trâmbita înainte cântarii cucosilor si se vor zidi membrele si bucatile trupurilor împreuna si va fi asa cum au fost odinioara pe pamânt; si iar va trâmbita înspre zorii zilei si vor intra sufletele în trupurile pe care le-au avut pe vremuri, si vor purcede cu bucurie pe pamânt si va fi mare veselie, ca se vor cunoaste fiii' cu parintii si rudele între ele si cunoscutii cu prietenii si se vor bucura de regasirea lor si va fi tot pamântul în stralucire. Toata lumea va fi ca de treizeci de ani. Toti vor fi de aceeasi vârsta: copiii vor creste, iar batrânii vor întineri. Tot trupul si tot sufletul va învia. Nimeni nu va mai ramânea în pamânt si nici un suflet în rai sau în iad. Toti vor pomi spre scaunul de judecata, iar pruncii vor creste în drum. Si va trimite Dumnezeu îngerii sai pe pamânt si vor lua cinstiteÎe vase ale bisericii si sfintele carti si le vor ridica la cer, iar toti dreptii îi vor urma si vor purcede întru întâmpinarea lui Iisus Hristos, carele primind toate aceste vase, le va aseza în palatele lui Dumnezeu în camara cea sÎanta. Iar duhurile cele rele, care au chinuit lumea precum si cele viclene, care au cântat prin biserici mincinoase si au dus pe credinciosi pe drumuri gresite si tot ce este samânta de rau si suflet daruit Diavolului, pe tot pamântul de la rasarit pâna la apus, se vor alipi de Antihârt. Iar Profetul acesta mincinos, vazându-si oastea asa de numeroasa, se va îngâmfa si, încrezându-se pre sine, se va înalta pâna la ceruri si se va pogorî pâna la iad, anuntându-si împaratia sa. Iar cei ce îl vor urma vor înalta din nou vitei de aur pe altarele lui Dumnezeu si însusi Antihârt, în îngâmfarea lui va prinde si va jertfi pe altarele cele noi, pe sfrntii Ilie, Enoch si Ioan Mina de la Sarvelnic, taindu-le capul. Atunci se vor pogorî îngerii pe fata pamântului si-l vor aprinde si va arde 400 de stânjeni în adânc si se vor sfarâma toate magurile si muntii cei înalti si vor pieri toate dobitoacele si hiarele si toate gadinele si pasarile si nu va mai fi nici un om viu pe pamânt. Dupa asta se vor pomi patru vânturi mari dinspre rasarit si vor sufla toata cenusa si scrumul cu toata spurcaciunea si va curata fata pamântului, care va ramânea neteda si alba ca o hârtie. Si va prinde

374

MARCEL OLINESCU

glas atunci pamântul si va striga de 'va rasuna întreaga lume: "lata, azi sunt ca o floare curata înaintea ta, Doamne!" si umplându-se de multa mireasma, se va închina înaintea lui Dumnezeu .. Atunci, cu mare pompa si cinstire se va coborî SIanta Cruce pe pamânt si va lumina ca S'oarele. Înaintea ei vor merge armate nenumarate de îngeri, care vor strajui-o. Tot atunci se va arata si semnul venirii fiului Omului: Iisus Hristos cu putere multa de îngeri se va pogorî pe norii cerului si, asezându-se pe scaunul judecatii, va judeca viii si mortii si va plati fistecaruia dupa faptele sale. Va aseza pe cei drepti de-a dreapta si pe cei pacatosi de-a stânga. Iar pe Antihârt îl va ridica Iisus în slava cerului si-l va tine acolo cu puterea lui, iar Antihârt nu va putea scapa si va sta în vazduh ca tintuit, neputând nici misca. Iar duhurile cele rele vor vedea toate acestea. si tare se vor înfricosa, iar cei pacatosi vor crisca dintii si, tumându-si cenusa în cap, vor zice: "Unde este puterea ta, cu care ne-ai înselat? Am vazut din slava lui Dumnezeu, ca iata vine Iisus Hristos si ne va arunca pe noi în focul cel nestins si în întunericul cel neosabit. Si va fi mare vaier si scrâsnire de' dinti." ' , iar Fiul ~Om~.llui va ucide pe Antihârt numai cu puterea rostirei cuvântului. Ingerii vor trâmbita atunci catre toate vazduhurile si vor striga cu glas mare din cer catre pamânt: "Gateste-te si te pregateste ca o mireasa, ca iata, în curând pogorî-se-va Mielul cu mare alai peste tine si mare judet va dace". Si se va auzi glas peste toata lumea de la margine pâna la sIarsitul pamântului în beznele cele întunecate. Atunci se vor porni toate puterile îngeresti de la marginele cele mai departate ale cerului si toate armiile arhangheli lor si chiar îngerii cei cu ochi multi, neadormiti de nici o veghe, serafimii cei cu 6 aripi, vor forma 9 cete de îngeri, care vor alcatui alaiul cel mare al Marelui Judecator. Alaiul acesta se va pogorî, asa cum sunt datinele la regi si împarati, dar va fi si mai maret, întrecând tot ce s-a vazut pe vremelnicul nostru pamânt, caci fara numar va fi îngerimea si neasemuite vor fi comorile scoase din visteriile cerului si pe care îngerii le vor purta si vor împodobi drumul lui Iisus Hristos. Cadelniti nenumarate vor i:1alta înca pe pamânt. Si va fi pamântul ca o prelungire a raiului. Ahmci îngeri si arhangheli în haine albe si fire de aur, ce vor straluci ca luceferii, vor pogorî pe pamânt Ierusalimul cel de sus si tronul de aur al Fiului Omului, din care va face judecata cea mare. Iar dupa ei, înconjurati de sfinti si de apostoli si de mari puteri de serafimi si arhangheli, cu faclie ce vor lumina ca Soarele si cântând: "SIant, SIant,srant este Domnul Sabaot, plin e cerul si pamântul de marirea lui" se va pogorî Marele Judecator, Fiul Omului si al lui Dumnezeu, cu putere si marire întru împaratia cea fara de srarsit.

MITOLOGIE ROMÂNEASCA.

375

Si va fi asa ca si cum Soarele se va coborî pe pamânt. Si asezându-se Iisus pe tronul sau, înconjurat de sfatul sau, îl vor vedea atunci toate semintiile pamântului si fiecare suflet de om, care a trecut peste acest pamânt. Si se vor închina lui si vor sta prostemati la pamânt în fata lui, cu frica si cu nadejde. Cerurile vor ramâne atunci goale si desarte, caci toate cele spre fiinta lumeasca se vor fi coborât pe pamânt; si îngerime si toti sfiintii. Atunci trâmbitele de judecata vor suna în cele patru vânturi, stele vor cadea din ceruri, iar Luna si cu Soarele vor lumina împreuna, stând de fata la aceasta cumplita judecata. Iadul se va ridica atunci din întunecime le adânci ale beznelor si va veni deasupra fetei pamântului în stânga judecatii. Toate semintiile omenesti vor veni pe rând la judecata, iar fiecare va apare înaintea tronului, straveziu de faptele sale si cu sacul de pacate atârnate de gâtui lui. Mai înainte vor veni duhurile cele necurate si nedrepte. Cu aspra judecata Iisus îi va judeca si pedeapsa grea va lasa sa cada pe capul lor, sortindu-Ie întunericului celui nepatruns, unde este scrâsnirea dintilor si viermii cei neadormiti. Si atât e~te de adânc acest întuneric neosabit, încât daca ar ridica un voinic o piatra si ar arunca-o în acest întuneric, ar trebui sa mearga trei ani pâna va ajunge în fundul iadului. Si dupa asta se vor judeca toti cei care au crezut în stele, în Luna si-n Soare, în zei elinesti sau în animale, adica toate semintiile care n'-au crezut în Tatal, Fi'ul si Sfântul Duh. Pre acestia, dupa ce îi va certa cu aspra vorba, îi va mâna în matca focului spre vesnica curatare. Dupa asta vor veni jidovii care au rastignit pe Domnul Hristos si toti cei care au stiut de El si n-au crezut, ci s-au închinat mai departe la Dumnezeii lor falsi: Pre acestia îi va mâna dedesubtul pamântului, în Tartarul cel cumplit si plin de foc. Dupa ac~ea se vor judeca crestinii botezati, dupa rangurile si credinta lor. Intâi vor veni patriarhii, apoi vladicii, arhiereii, calugarii, preotii, târcovnicii, diregatorii popoarelor si ai noroadelor si mai la urma poporul. Fiecare preot va veni cu ienoriasii lui si va da seama de ei si de felul cum i-a pastorit. Asisderea vor da seama si de feciorii lui. Fiecare ins va fi ascultat si fiecaruia, Domnul Dumnezeu îi va da rasplatire dupa faptele ce le-a savârsit. Si se va împarti tot norodul în doua parti: cei drepti vor sta la dreapta lui Iisus Hristos, iar pe cei pacatosi în stânga lui. Si vor lumina cei drepti ca Soarele si se vor veseli, si cântari de slava vor ridica pâna la Dumnezeu Tatal, iar pe pacatosi îndata îi va lua îngerii cei nemilostivi si cu diavolii si-i vor duce în iad. Si vor cadea în bezna iadului asa ~um au cazut' îngerii lui Lutifer si va misuna iadul de ei, ca viermii într-un hoit.

nici nu se vor marita. va fi si de oameni drepti. Atunci se Va ispravi si cearta cea mare între Dumnezeu si Diavol. nici pizma. a carei cinste si slava va fi în vecii vecilor. Atunci va face Dumnezeu cer si pamânt nou si de la judecata înainte. nici durere si· nici dor. nici gânduri.376 MARCEL OLINESCU Iar dupa asta se va deschide raiul cel luminat si se vor bucura dreptii laolalta cu îngerii. Ci va fi tot o zi si va fi o turma si un pastor si atunci va fi împaratia pacii cele[i] vesnice. Miorita. caci nici picior de diavol . . a iubirii de oameni întru Hristos. nici suspin.nu se va mai putea ridica pâna la împaratia lui Dumnezeu. Si cât numar va fi de îngeri. nici grija de aur si nici de arginti. nici schimbarea anilor si nici ceasuri. care va fi una si vesnica. nici razboi. nici dragoste si nici moarte. nici grai. nici nu va mai fi grija. Gravura în lemn de Marcel Olinescu. nici nu se vor mai însura.

ADDENDA .

.Miorita. Gravura în lemn de Marcel Olinescu.

vrea sa porneasca de la început. Or. Acolo unde mintile înspaimântate.ci mai ales în faliile sufletului nostru. s-o cucerim ca pe o alta America. de la primar. pe care . în profetiile gromovnicilor si în toate credintele superstitioase ale poporului. în credinta stramoseasca. dar mai ales în prezicerile batrânilor iluminati.credere rationala în legile imuabile ale stiintelor noastre savante. ne Înfricosam. intra în domeniul neprevazutului. dragostea si supunerea ce-o datoram Tatalui Ceresc. toate acestea puse în legatura unele cu altele. pe care de atâtea veacuri o sondam. pe orice teapta de cultura am fi.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 379 CUTREMURELE ÎN MITOLOGIA ROMÂNEASCA Cutremurul îngrozitor din luna noiembrie 1940 a avut darul nu numai sa scormoneasca "maruntaiele pamântului". o imaginatie aprinsa de frica de întuneric. a influentat sufletul poporului mai puternic decât credinta. . mai poate fi alTlânat. Acest mare irilmit al "lumii de dincolo" de mijloacele noastre de percepere. ca un termen de neclintit al vietii noastre pamântesti si care.niciodata ca acum 'nu s-a cautat încredere si întarire sufleteasca. însa. ce. sub multiplele straturi de civilizatie. desigur ca cutremurul pare mai înfricosator. pridvorul adevaratei credinti. De sub toate aceste straturi au iesit la suprafata porniri instinctuale. poate fi prevazuta si înconjurata cu anumite mijloace de prevedere. straturile si faliile detarâna pe care tot alte dezastre le-au asezat. cauta alta cale. dar de care ne temem. în Dumnezeu. si. Observatiile necomplete ale tuturor fenomenelor naturale. toata aceasta lume. Orice alta napasta poate fi în cât de mica masura evitata sau cel mult întârziata. nadejdi si siguranta. al necunoscutului. vad falimentul stiintei. e explicabila aceasta orientare spre misticism. Chiar moartea a fost primita de om. sentimente primare. la rigoare. Cutremurul. din dezabuzare livresca si din dezamagire. calea Damascului pentru orice neofit. Dintre toate nenorocirile ce se abat asupra omului cautând cu diavoleasca staruinta sa-I distruga. pe care în zadar încercam s-o învingem. descumpanite din comoditatea încrederii lor. au fost încadrate în singurul concept filosofic despre lume si om.de ce sa nu' o spunem fara sa ne rusinam . al necuprinsului. din instinct sau din teama. de catre minti aplicate spre speculatii filosofice. de în. anumite coincidente bizare în succesiunea unor manifestari ceresti. al lumii.. spre superstitie. ca o pedeapsa divina a pacatului stramosesc. Superstitiile au fost în toate veacurile. unele nelinisti si stari sufletesti greu de explicat.

pe care poporul românesc le-a creat ca sa explice cutremurul. Asa se explica noianul de credinte superstitioase. In cauze felul acesta. s-ar cutremura tare de tot. ori când Hephaestos si Cyclopii loveau furios ciocanele pe nicovalele atelierelor lui subpamântene. când vrea sa-i si pedepseasca. se uita suparat de cele . Din marele numar de mituri si legende. Niculita-Voronca: Datinele si credintele poporului român) spune acelasi lucru. când vede ca pacatele oamenilor au întrecut marginile îngaduintei divine. se uita cu mânie asupra pamântului si atunci pamântul de frica se cutremura" (Sezatoarea. II. Gradele de cutremurare despre care pomenesc comunicatele Institutului Meteorologic sunt vazute astfel de o alta credinta: "Se mai cutremura. se uita Dumnezeu din cer pe pamânt. de legende cu care poporul îsi coloreaza. s-ar darâma casele. rautaciosi. cutremurul era socotit drept o pedeapsa a pacatelor omenesti. 2.a ca Dumnezeu. când vrea numai sa-i vesteasca si sa le aduca aminte de puterea lui si mai tare. mâniei lui Dumnezeu. Daca s-ar uita cu un ochi. Fie ca pamântul se cutremura ori de câte ori Zevs sau Jupiter îsi descarca supararile. 3. uneltirilor Diavolului. Astfel românii cred ca pamântul se clatina în urma: 1. se cutremura mai tare si mai mult. pag. pag.380 MARCEL OLINESCU îl are omul de la sate. Iata în privinta aceasta o credinta moldoveneasca: "Când Dumnezeu vede ca rautatea oamenilor este din ce în ce mai mare. el este atribuit mai multor cauze. când se uita cu o jumatate de ochi. îsi pigmenteaza credinta lui în Dumnezeu. ca o pedeapsa pentru pacatele oamenilor sau ca o prevestire pentru pedepse mai grave. 4. greco-romane sau scandinave i-au dat o mare însenmatate. CUTREMURUL CA PEDEAPSA SI ~ PREVESTIRE DIVINA Cea mai raspândita credinta în poporul nostru este acee. altor cauze minore. Cutremurele au înfricosat totdeauna pe om. fi. 193). an. fie ca se clatina scuturat de furiile neputincioase ale unor zeitati· minore ca Typhon-ul grec sau Locke. inituri si superstitii mai putemice de multe ori decât însasi credinta. ce se întâmplau în lumea olimpiana a zeilor. ci ca o razbunare a unor suparari trecatoare sau a unor nedreptati. 99). atunci se uita Dumnezeu cu un sfert de ochi la el. mai încet. scandinav (zei turbulenti. dar mai nuantat: "Când se cutrmura pamântul. dar mai ales pe omul primitiv~ Toate mitologiile antice indiene. atribuind-o mâniilor zeilor. Credintele si miturile despr~ cutremur sunt foarte numeroase în mitologia noastra româneasca. Cu totul altfel e privit cutremurul pamântului în mitologia româneasca. Când se cutremura usor si putin. . asemanatori întrucâtva cu Aghiuta ori Michiduta din mitul românesc). de asta data bucevineana (E. când se uita Dumnezeu pe pamânt. hotaraste sa cutremure pamântul. miturile antice nu recunosteau drept ale cutremurelo de nu pamânt decât izbucnirile capricioase ale zeilor. de mituri. O alta legenda. felului de asezare a pamântului. an. sale capricioase. acel religios. ar prapadi lumea" (revista Sezatoarea.

o credinta . atunci pîmântul se cutremura.. de fapte nenaturale si evenimente extraordinare. Ciausanu: Superstitiile poporului român .din jud. catapeteasma templului se despica în doua de sus pâna jos. Alte credinte atribuie însusi pamântului. De aceea. vazându-se: "ca e pacatos. varsari de sânge.foarte ciudata. nu mai poate suferi pacatele oamenilor si se scutura de ele" (Artur Gorovei: Credinte si superstitii ale popontlui român: CCI. începe sa se închine. altfel ar tot zgudui-o. când se întâmpla de se cutremura pamâfttul. cutremurul ocupa locul de fnmte. s-ar prapadi lumea" (pag..mânia lui Dumnezeu". Faptul ca orice cutremur. 8." (Gh.u care Dumnezeu a pedepsit popoarele pentru pacatele lor. când pe celalalt. 13. apropiata de cuvintele Bibliei. care îl apasa. cutremurul mai e numit si . se crede ca Pamântul se cutremura de frica. 20). pag. ci si atunci când vrea sa le arate ca ar trebui sa mearga pe caile îndreptarii. molime. în profetiile sale împotriva Babilonului. între marele nenorociri R. si de-aia nu poate da Pamântul ochii cu Dumnezeu fara sa se cutremure" (1. Pentru copiii cei neprihaniti si pentru cei cu inima curata mai tine Dumnezeu lumea. ca si' cQm'etele.. Iar atunci când Domnul Iisus Hristos si-a dat duhul pe cruce. Din toate acestea se vede ca Dumnezeu vrea sa pedepseasca pe oameni pentru pacatele lor prin cutremur numai printr-o privire încruntata. 141). vers. vers. 94) asa cum s-ar scutura omul de praf sau de pleava. ca lumea sa se înfricoseze si sa se întoarca la caile cele de trai curat".Otescu: Credintele taranului român despre cer si stele). prin ipostaza în care îl pune pe Dumnezeu . se glacina încolo si încoace. iata ce scria Matei: Ci Iisus strigând înca o data cu glas mare si-a dat duhul si iata. dar mai cu seama în Muntenia. Astfel. 13). în ziua aprinsei lui mânii (cap. caci nelegiuirea îi este prea grea pentru el (Isaia. Gorj (citata de Tudor Pamfile în: Pamântul dupa credintele poporului) spune urmatoarele: "Uneori Dumnezeu pune un picior pe o parte de pamânt. De aceea lumea.MIT0LOGIE ROMÂNEASCA 381 ce vede. 50 si 51). pag. rascoale. deci. au fost primite de catre toate popoarele ca niste semne dumnezeiesti prevestitoare de mari nenorociri: razboaie. Dar Dumnezeu nu da cutremurele numai ca sa pedepseasca pacfltele oamenilor. de altfel. vers.. din pricina furiei Domnului Savaot. dar numai oleaca deschide ochii. 27. La fel scrie si Amos: "Pentru aceasta. în alte parti. Credinta ac. cu hotarâre pamântul se va sbuciuma si toti locuitorii vor fi cuprinsi de jale (cap. 9). cuvintele citite sau auzite din Biblie si aplicate la observatiile si temerile lor. ori de anumite întâmplari miraculoase. în jud[ etul] Vâlcea se crede ca: "pamântul se cutremura de greutatea pacatelor.easta în cutremurarea pamântului ca o pedeapsa divina este. ca daca i-ar deschide mai tare. Cutremurele. cerurile se vor zgudui si pamântul se va clatina din locul lui. pe margine si alt picior pe cealalta margine a pamântului si se dainaie (se leagana) când pe un picior. F. n-au facut altceva decât-au transpus într-o forma naiva. si se misca în toate partile ca un leagan spânzurat. cap. Isaia spune: "Pentru aceasta. vers 8). 24. Iar tot Isaia mai spune: "Pamântul se clatina încoace si încolo ca omul cel beat. caci pe el sa faptuiesc tot felul de pacate si nelegiuiri. iar pamântul se cutremura si stâncile se despicara (cap. de altfel. pâna s-ar prabusi. vointa de a se cutremura pentru pacatele oamenilor: "Se crede ca pamântul când se cutremura. în popor. . Românii.

an. pe care ele o presimt ca se va abate asupra lor. Iata ce marturisesc unii: "Cutremurul de pamânt e însotit totdeauna de diferite fantome. ca semne si aratare. vremurilor viitoare este. La zilele lui Serasfiur-bei s-au mai cutremurat pamântul a treia oara la iulie 14. Si sa vor ridica razboaie" (Dupa o însemnare facuta în Muntenia). înspaimântate de mânia lui Dumnezeu. spune asa: mare perire va fi si pe acea latura rane multe va fi. care fug cu iuteala fulgerului". 193). cum treceau într-o fuga nebuna: "duhurile necurate. de pilda. într-atât. BaIasel în revista Luminatorul din R[âmnicu] Vâlcea: "Inse(m)nare ca sa s(e) stie 1827 si s-au mai cutremurat în no(a)ptea Nasterii lui H(risto)s a do(ua) o(a)ra. Si în dobitoace va fi pagube. Alta din timpul revolutiei lui Tudor Vladimirescu: . Insa sa zic de care (pricina). la patru ciasuri din za. care vroiau sa se ascunda de mânia dumnezeiasca" (Sezatoarea. cutremurele au fost socotite drept semne prevestitoare a unor întâmplari . strajnica si grozava. furtuni mari.1738 luna mai 31. II. în sufletul poporului. pag. 821. Alta: din niste însemnari vechi publicat~ de preotul T. ca "vitele fug prin paduri". au trimis fel de fel de semne pre pamânt si pre cer: cutrmure. Altii spun ca în timpul cutremurelor de pamânt "vad fugind cai cu ochii cât talgerile". în cartea d[omnu]lui Gr. Bucuresti 1901:' "Intr-acestas an (6979-1471) august 29. Care pentru acel cutremur. Apoi nu stiu ce-o fi. Toate aceste semne nu pot fi decât prevestitoare de mari nenorociri. s-a facut un cutremur mare. lumini ciudate si de zgomote si huruituri subterane . ca pentru ale noastre pacate si multe mândrii si înselatorii si celelalte toate si multe. foarte cu primejdie de moarte si cu pas mare. ca s-au cutremurat întru un an de doua ori în luna lui dechemvrie în 13 zile al doilea în doaozeci si cinci de zile. ori bine ori rau". Alta: . Dupa o luna a fost molima foarte mare" (dupa o însemnare greceasca). iar "câinii urla a pustiu". Ureche) si "Macar ca firesc lucru este acesta. ' Iata ce gasim.821. în vremea ce au sezut Domnul la masa de prânz" (Gr. fratilor. Apoi si sabie de la turceasca împaratie. În întarirea acestei credinte a venit si coincidenta unor mari nenorociri ce s-au abatut asupra bietultii nostru popor. iar pot sa zic. în mintea tuturor. Sa stiti. Si va ucide unul pre altul. sa spun. este întovarasit de fenomene ceresti neobisnuite .aurore boreale. deoarece lumina.. Stejanescu: Cutremurele de pamânt în România. Acest adagiu al celui ce a însemnat aceste rânduri în batrânele ceaslove. iuli 14. nu poate veni de câtde la Dumnezeu. s-au facut un cutremur mare preste toata tara.. iar zgomotele subterane. precum si atunce au însemnat mare varsare de sânge si giugul pagânilor în biata Moldova si în aceste parti crestinesti pâna azi" comenteaza Neculai Costin cutremurul de atunci. si "Sa sa stie ca ~-au cutremurat pamântu în zilele razmiritii lui Ipsilantu si ale lui Tudor. la un cias din zi. care vine totdeauna înaintea cutremurelor de pamânt din timpul noptii. cutremurul. n-ar fi produse decât de duhurile necurate. si spuneau cei batrâni ca nu tin minte sa se fi facut asa cutremur. cutremurul când se întâmpla. ca au cazut cosurile si clopotde sunau singure. Iar altii marturisesc ca au vazut în "vântoasa".382 MARCEL OLINESCU si cel din luna noiembrie [1940].a întarit aceasta credinta. s'au cutremurat pamântu". adica o mie opt sute douazeci si unul. arata destul de lamurit ca.

a ariciului sau numai el singur dupa varianta legendei . 193). si pe noi ne-ar prapadi" (EI. ci întocmai ca popoarele vechi. pag. satenii cred ca pamântul are o forma Iata turtita si întinsa. si când razboiul poate bate ia usa: pentru a ne relua drepturile noastre pierdute din vina lasitatii conducerii de atunci.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 383 viitoare. atunci si pamântul se cutremura. pag.un suport . care a veni între acest razboi si cel din 1914 si de nenorocirile ce s-au abatut asupra tarii noastre acum. când dau pestii din coada. O legenda de prin judetul Dorohoi. Niculita Voronca. Si asa. Dumnezeu i-a dat un sprijin --. sau s-ar clatina mai tare. când am ramas cu hotarele rasluite si cu mult tineret omorât fara de vina. 141). dupa felul si locul de circulatie a legendei. Dupa alta legenda. pe întinsul apelor fara slarsit. de cometa HaIley. pag. Sa cercetam acum fiecare credinta aparte. 94). pamântul -nu are forma sferica. Când pestele clatina din coada. Iar o colinda.'pamântul sta pe un peste mare. Pamântul acesta. a broastei testoase. . ·care duce atât amar de oameni si de animale pe spinarea lui. Aceasta ar fi.Pentru ca pamântuI. De ar vrea sa se întoarca. II. (EI. când s-a cutremurat pamântul în '913 înainte de razboiul nostru în Bulgaria.si care au forma unor clopote. In alte parti se crede ca exista numai doi sau chiar numai un peste: "Fiindca pamântul sta razemat pe coada a doi pesti uriasi. în cârca slantului Simion Stâlpnicul si chiar pe spinarea unor animale puternice.fundul carora Dumnezeu a scos si a plamadit pamântul. spune: Când pestele se trezeste Si pamântulse clateste"_ . pamântul se cutremura" (Sezatoarea an. E de mirare.ca sunt mai multe . sa nu se scufunde de greutatea lor. deci. trestiile se cutremura si cu dânsele se cutremura si pamântul nostru". Pamântul este astfel sprijinit pe spinarea unui peste mare. raspândite pretutindeni în tara româneasca. asa întins ca o farfurie. La margini se îmbina cu cerul. pag. iar pestii stau pe patru trestii si mai mari.puternic care sa-I sustie la suprafata. urias . care are aceeasi varianta.. "Când pestii pe care sta pamântul poarta cozile. atunci. ca legaturi s-au facut în toate timpurile între cutremure si întâmplarile survenite înainte sau dupa ele? Si ca de totdeauna orice cutremur desteapta în suflete teama venirii unor nenorociri apropiate? Cutremurarea pamântului din cauza felului de asezare a pamântului Dupa credintele populare. "pamântul sta pe patru stâlpi pe un peste adormit". a doua cauza a cutremurelor de pamânt. Furtuna în cartea sa: Vremuri întelepte (pag. când acestia misca coada. "ca o tipsie" sau "ca fata unei mese". a mai multor pesti... pe 4 stâlpi de argint. pomenita de preotul D. se cutremura. Niculita Voronca: Datinele si credintele poporului român. sau cu cerurile . 957). cu ajutorul Diavolului. mari si strasnici. . Desigur ca suportul acesta mai slabeste din când în când. din . si atunci pamântul se clatina. e destul sa amintim de zilele noastre. sta pe apa. 69) spune: "Pamântul se cutremura pentru ca sade pe patru pesti. Si ca sa nu mai lungim pomelnicul. el se cutremura (Artur Gorovei: Credinti si superstitii la români.

de aceea. nici nu se zdruncina pretutindeni. Despre unul se zice ca a pierit chiar o data cu Potopul . pamântul s-a crapat pe alocorea. -Aratatorul si Somnorosul.sau alta data dupa unele variante . pag. si a fost înlocuit cu Simion Stâlpnicul. au cutremurat pamântul cu putere. I. Srarsitul lumii va fi legat de moartea acestor pesti. În unele parti se crede ca o zgripturoaica-roade mereu acesti stâlpi. 46). ca pamântul sta. Iar când prind pestii a roade la stâlpii pamântului. de fier sau de ceara.si anume Somnorosul. s-au înciudat foarte rau si începând sa se svârcoleasca. Când a picat stâlpul acela atunci s-a prabusit o bucata de pamânt în apa si de atunci s-a facut în partea aceea o mare foarte mare. dându-le prin aceasta de cunoscut ca posturile sunt rânduite de Dumnezeu ca ei sa le posteasca. ci numai pe trei stâlpi. când scorpia. Apoi mai e credinta. sub muntii Vrancei.-pag. dupa ce femeia a cemut.. Cnd manânca oamenii de fiupt în zilele de post. Asta ar fi si cauza ca cutremurele sunt atât de dese. citat. ca pamântul nu sta pe patru. din acest cutremur. bate cu mânile amândoua capetele capisterei ca sa se scuture malaiul de pe ea: acel malai e al zgripturoaicei.' însa el nu se misca. dupa aceasta legenda. Ascultatorul. adica la munti (Viata Literara. an. 1909. care. bivoli sau zgripturoaice si scorpii).384 MARCEL OLINESC\j Pestii a!?estia sunt de mare însemnatate pentru viata pamântului. 232). boi. . animalele neputând sta mereu linistite. Cosmulei. Tot atunci s-ar fi deschis si izvoarele pamântului. Macedo-românii cred ca pamântul se cutremura când boul de sub dânsul îsi misca urechea (D. I. fie de-a-dreptul pe patru stâlpi de argint sau de piatra. ci numai în acea parte unde sta pe stâlpi.Aceasta zgripturoaica se hraneste numai cu malai si apa date de oamenii de pe pamânt. atunci pamântul se cutremura si se misca. pag. Toate aceste legende arata ca pamântul nu s-ar cutremura decât prin faptul ca este asezat pe un suport viu (pesti. Prin Bucovina se crede ca pamântul se cutremura. se scarpina de acest stâlp (El. de la o vreme. zic o suma de oameni. ridicându-se coamele dealurilor si adaugindu-se vaile. Gradele de cutremurare ar depinde . pag. miscându-se. chiar si [pe] cei de fier si rosul ei produce cutremurul de pamânt. O alta legenda pune în legatura miscarile pestilor cu pacatele oamenilor: "Pestii. când. care sta si astazi . femeile toarna putina apa ca sa le clateasca si pe urma o azvârl încolo: apa aceasta e pentru zgripturoaica. Iar apa i se da atunci când se duc femeile la fantâna sa ia apa: mai înainte de a umplea donitele. nu însa sa se înfiupte sau chiar sa manânce de fiupt în decursul lor. au început sa roada unul din cei patru stâlpi. provoaca la rândul sau cutremurarea pamântului. 7). care hranesc cu apa râurile. Ei se numesc: Incepatorul. care curg prin vai" (Sezatoarea. Se vede ca. Voronca op. 141).si-n timpul de fata -de rod stâlpii pamântului. amintita mai sus. s-a burdusit. Credinte si supertitii aromânesti. În alte parti se crede ca într-o vreme pestii pe care se reazima pamântul. Bucuresti. ursi. unul din stâlpii pamântului ar fi chiar sub pamântul tarii noastre. atunci pestii pamfultului se supara pe dânsii si de aceea se apuca ei . Malaiu[l] i se da atuncea.. legata cu lanturi de stâlpul (aici e vorba numai de un stâlp si nu de patru) pamântului. an. fie prin intermediul pestilor.

legatura între formele materiale ale lucrurilor si cauzele cutremurului. Cred ca s-a ajuns la aceasta p~e. cel care.au mai mult de suferit. deci mai supuse clatinarilor pamântului decât casutele de lemn sau de piatra. se porneste cu o furie nestapânita sa distruga. Diavolul va cauta [sa le]l darâme. simbolizeaza geniul raului. în alte parti. tot ce i se opune mai cu îndâIjire. nu se poate ca poporul sa nu faca vreo legatura între aceste neasteptate cutremure si uneltirile Diavolului. bisericele . e mai tare si se vor închina lui. care sta sub stâlp. ci pentru ca sunt casele Domnului si fiind locul de închinare al poporului pentru Dumnezeu. daca pestele s-ar întoarce cu totul. 355). pentru cel. Poporul în aceste mituri. O legenda spune chiar ca. mai slab si mai nevinovat si deci mai usor pentru el 'de nimicit. ce roade stâlpul. De aci nenumarate legende. In primuf rând vine legenda în legatura cu asezarea pamântului. trei sau chiar un stâlp. pe care îl socoteste drept cel mai mare dusman"al lui. sau o zgripturoaica. pamântul s-ar prabusi de tot. se va întoarce pe cealalta parte si atunci pamântul se va clati" (Candrea. provoaca cutremuruL Acelasi lucru se crede. spre a se vedea si marea fantezie a poporului si modul de uneltire al Diavolului. culcat pe o parte.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 385 de taria miscarilor. un peste. n-a !acut. Când Dracul oboseste de stat într-o parte si-i amorteste bratul. în mitologia româneasca. ca în niste proptele solide. deci. iar când vede ca nu poate.). Diavolul. din care vom da câteva. pag. Graiul nostru. Diavolul. Acolo unde se crede ca pamântul sta pe patru. încât cauza adevarata sunt tot miscarile animalului. an. îl vor uita. legenda mai adauga si un animal. trebuie socotit între multele uneltiri si rautati ale Împaratului Întunericului. în legatirra cu ~ceste credinte. ca oamenii nemaiavând unde sa se închine. ca-I face însusi Diavolul: "Pamântul se reazima pe o osie. mai scunde si mai putin supuse seismelor. tot ce crede ca e mai atasat "de Dumnezeu. adica furca pamântului si o roade Iuda (aici e vorba 1. în credintele poporului. mai mari.casele Domnului . Cutremurele datorate uneltirilor Diavolului Cutremurele. n-a luat în seama înaltimea si marimea cladirii bisericilor. cu capul pe o mâna în atitudinea aceluia care se odihneste. ca si în credinta crestina.ru creat de Dumnezeu."nu pentru ca sunt mai înalte. fara de care poporul nu-si poate închipui ca ar putea exista cel mai mic luc. sprijinit în ele.e prin faptul ca mai totdeauna la cutremure. ci a cautat si aici spiritul. socotind în mintea lui desarta. Speranta. ca în cea mai mare parte din credintele sale. . Bisericile au suferit. Asa se crede ca "pamântul sta pe coarnele Diavolului. Cutremurul. 1. producând atâtea nenorociri ·si aducând atâta jale pe capul bietilor oameni. cauta de la începutul lumii sa puna stapânire pe toata creatiunea lui Dumnezeu. producatorul tuturor relelor si nenorocirilor din lumea aceasta. în text: "s-o" (n. duhul formelor. legende. rozând furcile. Dracul sta într-o râna. Densusianu. Am vazut mai înainte ca pamântui se crede ca sta pe patru stâlpi sau chiar pe patru furci si ca zgriptoroaica. sau vor fi impresionati de darâmarea lor si vor crede ca el. ed. deci.

spune ca atunci când arhanghelul Gavril a ridicat mâna sa opreasca puhoiul dracilor si a îngerilor rasvratiti sa curga din cele 9 vazduhutri. 1. caruia i-a fost mila de oameni. rod pomii si grânele la radacina. au proptit pamântul cu aripile lor putemice. se încaiera futre ei si se bat fu capete ca berbecii. cu atât si sprijinul va fi mai slab. O varianta a acestei legende. cu lanturi de otel. Oamenii.ar auzi pe acesti draci ~atându-se si strigând: "I-auzi. iar . cuflmdat futr-oneagra deznadejde. Povestea e foarte frumoasa dar nu intra în cadrul acestui articol. se vorbeste ca Diavolul cel mare. zdrancane postava si ea (Iuda) aude si sta în loc sa asculte si sa vada ce este. Dumnezeu. asa [fu]cât. în alta legenda raspânditaîn Moldova si Bucovina. ca i se pare ca e Dumnezeu si atunci creste pamântul la loc si nu se mai ispraveste (Legenda doljeana publicata în Ghilusul an.. Diavolul n-a putut fi legat asa usor. dracii au rîmas acolo unde i-a gasit porunca de sus.. o alta denumire a Dracului în poporul românesc) în tot minutul. Câteodata fuca. cuprins de o vaga speranta. pentru ca toti dracii de pe lumea asta nu-i pot ajuta la nimic. cu cât oamenii vor tine mai putine posturi. vazându-se fu primejdie de moarte. ma!" Iata acum o legenda ardeleneasca. Facându-se legatura futre Dumnezeu si crestini si anume ca Dumnezeu sa le puna patru straji la cele patru comuri ale pamântului. Daca nu ar cerne femeia omului malaiul si nu ar scutura capul capisterei. ar fi fost ferecat-de Dumnezeu în timpul izgonirii îngerilor rasculati de Lutifer. De atunci.. de aceea Dumnezeu a futrebuintat un viclesug. bagând de seama ca ce gânduri are. mai. Ea se gaseste povestita pe larg în a mea Mitologie româneasca fu curs de publicare. Acelasi lucru. cai se vor fi slabit legaturile ori necajit ca nu poate face vreun rau cuiva. iar zgomotul lanturilor e huruitul subteran. nr. ~-a razimat odata pe coasta pamântului si a vrut· sa-I rastoame în mare. facatorul cerului si al pamântului. de unul din stâlpii pamântului. zguduindu-si lanturile si scuturând stâlpul pamântului. Cei care sunt în pamânt. ori si cât s-a necajit Necuratul cu slugile lui nememice. doar numai· cerul si pamântul s-au cutremurat. Ingerii Domnului. Când Diavolul s-a vazut ferecat si înca pentru totdeauna s-a scuturat o data din toate puterile lui. din te miri ce. decât ca l-a scuturat de vreo câteva ori. 1.mda pamântul. nici un rau n-a putut face. doar va rupe lanturile racnind cu desnadejde. Din când în când. Cine ar pune atunci urechea la pamânt. Atunci pamântul se cutremura. care msoteste adeseori cutremurele. vrând sa prapadeasca pamântul. le-a fagaduit ca le va sta fu ajutor daca vor posti trei posturi. au rugat pe Dumnezeu ca sa-i scape de mânia Necuratului.386 MARCEL OLINESCU de Iuda Pamântului. dar când da cu mâna în capul capisterei. 8). adica pe oamenii crestini. Dracul sta legat. pag. care si în ziua de astazi e învrajbit cu Dumnezeu. se scutura ca un nebun furios. ar roade si s-ar scufi. Oamenii s-au fuvoit. ce-i pe pamânt! I-auzi. cu primejdia de a muri peste trei zile . Belzebut. Atunci pamântul se clatina de bruftuiturile lor. numai asa ca sa faca rau oamenilor si atrag pe oameni în prapastii. se crede si fu GOlj si în mai multe parti oltene. fu care rautatea Diavolului împreuna cu slabiciunile omenesti sunt aratate drept cauzele cutremurelor: "Necuratul.. Lanturile nu le-a putut rupe si a ramas legat pentru vecie. Le-a mai spus Dumnezeu ca. cu mici variante.

Voronca. El traieste prin ostroavele pustiilor de mari si când îi vine dor de stapânu1lui. 256). înarmati cu arme si îmbracati cu haine pe care focul nu le arde si glontul nu le cuprinde. si în· care cutremurarea pamântului e atribuita unor cauZe diferite. 38). ci va fi lasat pe voia Necuratului. care de multe ori ajunge pâna la fata pamântului . LXXIII. nefiindu-le frica ca se va prapadi pamântul.legatura directa cu pacatele oamenilor sau cu vointa lui Dumnezeu. Dumnezeu se tinu de fagaduiala si.. pag. Gorovei. Astfel. cu gânâ sa le omoare si pamântul sa-I cufunde în fundul marii . care a baut apa vie si nu are moarte. însa. cu ajutorul armelor si al lui Dumnezeu.Crestinii. de numai foc si pucioasa a scuipat si. pentru parasirea credintei si a legii stramosesti. 141). nu numai a cutremurelor într-o forma foarte interesanta. si prinzându-l de brâu. . Iasi e amestecata si credinta ca cine pune urechea la pamânt. De atunci. iar de mânie scuipa numai foc.le simt. în care sa nu manânce decât mâncari de post. gag. pâna când oamenii vor tinea posturile. legând-o de credinta. s-a mânia asa de rau. Legenda aceasta da si explicatia: vulcanilor. au învins pe Necuratul. necheaza de se cutremura pamântul" (Sezatoarea.ca o dovada de credinta si dragoste de Dumnezeu. asa într-o mânie. dar neputând de armele strajerilor se zvârcoleste de se scutura tot pamântul. llT. op. când se cutremura pamântul. tot asa se face legatura între tin~rea posturilor . oamenii simt cutremuraturile pamântului si spun ca e cutrempI (El. în clipele acelea. op. în noptile de catre Filip si Andreiu de iarna (Art. în alte legende amintite. cum ar tremura un om ostenit de prea multa povara. Ca orice vietate si pamântul are clipe de slabiciune. Astea se întâmpla adesea în anii când rodeste mult si atunci tremura. pe care numai putin~. Aceste par sa se potriveasca micilor clatinari de pamânt. Alte cauze ale cutremurului Am mai gasit câteva legende în legatura cu cu~emurul. pe care femeile le uita noaptea pe afara. an. încearca sa iasa deasupra. când strigele (strigoaiceIe) se bat între ele. Când însa oamenii îsi vor uita fagaduiala facuta lui Dumnezeu. de a intrat pâna în fundul pamântului. de parte femenina. si cutremure. ca pedeapsa. prin judetul Vâlcea se crede "ca pamântul se cutremura si când necheaza calul lui Alexandru Machidon.. Ducipalul. unde e si azi. dupa unele spuse. cu limbile melitelor si melitoaielor. cit. s-a aruncat asupra strajilor pamântului.. de când au cele patru straji. de câte ori îsi aduce aminte de oamenii de pe pamânt. la margine de hotar. care apoi de buna seama va prapadi lumea. aude oamenii de pe ceea .a pus patru serafimi cu sabii de foc.MITOLOGIE ROMÂNEASCA 387 crestinii sa tina în schimb patru posturi. ' Necuratul. nici pamântul nu va mai fi pazit. rastumând-o în marea cea fara fund si fara margini" (Gazeta Transilvaniei. Aceasta. Mai e o legenda. De altfel. acestea. 99). în legatura cu credinta ca pamântul e o fiinta vie si. vazând legatura facuta între Dumnezeu si oameni. se cutremura pamântul atunci. citat. ~. l-au trânt asa de tare. Aruncându-se asupra strajilor. In alte dati. traiesc odihniti. ce nu au . pag. III. Intr-o legenda din jud. asa va fi tot mereu. si îsi vor lasa legea. dar si de slabiciunile oamenilor.

ca e primejdie de cutremur (Gorovei. Sa pazesti cele patru posturi. Superstitii în legatura cu cutremurele Daca pamântul. si din multe alte carti apocrife. cutremurele de pamânt sm'tt cele mai înfri-· cosatoare.388 MARCEL OLINESCU lume vorbind. De aceea au circulat în popor si în toate timpurile o multime de cartulii.. II. deci. pentru pacatele cele multe si grele facute de oameni si. Sau când va scapa din lanturile în care e ferecat si atunci va rasturna pamântul cu tot ce e pe el. batându-se între ele si provocând cutremur. 1. scoase din Apocalipsa Sfântului Ioan sau din Cartea Sfântului Vasile cel Mare. în legatura cu sfârsitul pamântului. putine supertitii în legatura cu cutremurele la români. Cutremurul ca prezicere a sf"arsitului pamântului în mitologia româneasca sunt rezervate foarte multe legende în legatura cu srarsitul pamântului. Caracostea. se cutremura si cerul. pag. asa ca unii aud si ce graiesc Blajinii. pâna ar muri si ar arunca tot pamântul peste cap nimicindu-l. asa dar. si asta datorita faptului ca românii cred ca cutremurul este o pedeapsa trimeasa de Dumnezeu. Cartojan). Credinte si supersti.tii la românz) Sunt. cât s&nu poata sta nici un om. D. Sub Marul Rosu e un peste. dar si apa. ziua . an. Gaster. Sa nu lasi limbile de melita în noaptea de Andrei si Filip pe-afara ca vin strigile si le fura. 68 si 303) . unele dupa altele· (Sezatoarea. Pe român.tie româna. luata în înteles propriu. Atunci l-ar lasa în seama lui si Dracul îl va face praf si pulbere. l-a interesat foarte mult judecata de apoi . Asta vine numai de acolo ca marginile pamântului sunt unite cu cele ale cerului_ Când se cutremura pamântul. clopotele tragând. 67. nici dobitoc pre picioarele sale si va cadea toate casele si zidurile si dealurile si tot locul cel înalt si sa fie toata lumea un câmp" (M.marele judet". 27).. Ele vor fi multe si vor veni. pestele s-ar zbate. dar mai cu seama prin tinerea riguroasa a . cât si învierea din morti cu consecinta ei fericta: viata vesnica. voI.. Sunt însa si alte credinte. Crestoma.se cutremura noaptea e a belsug. Când cineva ar ajunge pâna la acest mar si ar fura vreun mar. Asa se spune ca atunci va fi sÎarsitul pamântului.. dar provenind din alte mituri. în toate aceste preziceri. când Dracul va izbuti sa roada toti stâlpii pamântului si pamântul se va scufunda în apa. N.u Marul Rosu.paguba. ca drept credincios crestin. el nu poate fi evitat decât prin ascultarea si respectarea tuturor preceptelor crestine. în care se profetea srarsitul pamântului în fel si fel de variante si de care au facut mentiune toti cei care s-au ocupat cu cartile populare vechi (M. pe care sta pamântul. Cele mai multe sunt de origine carturareasca. Sau când oamenii îsi vor lepada legea lor si nu vor mai posti si atunci Dumnezeu va rupe legamântul cu ei. vitele ragând. pag. Alta legenda e în legatura {. ridicând strajile pe care le-a pus sa apere pamântul contra atacurilor Diavolului. cu acel pom ce strajuieste capatul pamântului. Al saselea semn în a sasea zi "va fi cutremur mare peste toata lumea. Gaster. Vor fi 12 semne minunate înaintea venirii [a doua a] lui Hristos.

mol~e. Toate sunt cunoscute sub numele generic de gromovnic[e] si aproape mI e uncheas sfatos într-un sat sau dascaila biserica sa nu aiba un astfel de gromovnic. nu poate fi presimtit si nici prevazut dupa oarecare semne. si o pascalie. multa pâine va fi si da tot bine a tot omul si carele va pieri. [el ca: toate prezic razboaie. de va fi cutremur. prin care diavolii ne fac sa cadem în pacat. dupa cutremure (seismologhion). iara va fi bucurie.si de aceea mai primejdioase . ci dupa zodii. dupa vremea când tuna (gromovnic). cu titlu de curiozitate. toata lumea se va umplea de scârba. ce se abat peste capul românului. Iar da sa va cutremura pamântul întru amiazazi. Cele mai multe gromovnice poarta titlul urmator: Gromovnic al lui Iraclie-împarat. singurele. evitate prin farmece. ce preziceri aduce acest gromovnic în legatura cu cutremurul din 10 noiembrie. Iar nezabovind. cu respect si atentie. sunt de origine greceasca si au unele o vechime foarte mare. Prezicerile cutremurelor Românii au capatat prin observatii. la tot ce i-ar putea da cât de slabe indicatii asupra vremii ce va veni peste timpuri mai îndepartate. Si astfel au patruns în lumea rurala o multime de carti de prezicere a vremii. dupa însasi denumirea lor. Singur cutremurul. cunostintele foarte minutioase cu privire la schimbarile vremii. Osti nu vor fi. Superstitiile românilor sunt mai mult în legatura cu duhurile nevazute ..MITOLOGIE ROMÂNEASCA 389 tuturor posturilor: lacomia si poftele fiind caile cele mai usoare. Cele mai vechi gromovnice se cunosc din anii 1795 si 1817. Prezicerile sunt nu dupa luni. Si totusi omul de la tara. dupa stele (horoscop). molime la vite si la oameni. care pot fi înconjurate prin descântece. dintre toate aceste napaste. care nu au respectat vechile editii. la influenta lor asupra roadelor câmpurilor si livezilor. Si sa vor înmulti pâinile". nu le va fi bine. care va fi în luna sau saptamâna cutare. Iata ce spune gromovnicul în legatura cu cutremurele din aceasta zodie: _ "Iar da va fi cutremur. Iar da va fi cutremur noaptea. furtuna. Iar [în] oameni[i] cei tineri si în dobitoace va fi moarte. Si semanaturile celor din vreme. Si pâini va fi multa . Dupa aceasta va fi bucurie. care au strabatut dintotdeauna tarile noastre în lung si-n lat. de care m-am servit. la care vin oamenii sa se intereseze de vremea.ale întunericului. Cel din 1817. în acea zi soarele era în zodia Scorpionului. Voi da aci. fie prin calugarii greci. corupte prin anumite practici vrajitoresti si izgonite prin blesteme. între împarati va fi pace si dragoste si oamenilor bucurie. vesnic în lupta cu intemperiile pentru rodul muncii lui si al ogorului pleaca urechea. Ele pot fi prevazute si omul îsi aranjeaza lucrurile astfel ca sa aiba cât mai putine pagube. griItdina. fie prin traduceri în slavona si mai apoi în româneste. Dupa ele s-au tiparit apoi o sumedenie de aceste gromovnice de catre edituri dubioase. Ele ne-au venit. pierire si numai rareori belsug de poame sau . facute de atâtea generatii. carele au fost numaratoriu de steale. E interesant de observat ca în toate prezicerile gromovnicului în legatura cu cutremurele întâmplate în toate zodiile. Iar pâna lânga mare va fi ploi. astfel ca sa fie valabil pentru toate timpurile. din timpurile cele mai vechi si transmise din tata în fiu si din baba în neapoata. seceta. sau pentru care grâna va fi anul favorabil sau nu. Toate aceste carti. la semnele premergatoare unor nenorociri: foamete. are preziceri asupra vremii pentru doua mii de ani. razcoale.

Celelalte sunt consecinte logice ale felului de asezare a pamântului. sub influenta culturii. dar mai ales de teama culturii. Miorita. a preziCerilor gromovnicului. se vede marea însemnatate. cu care am blindat sufletul nostru. nemaifiind cine sa le asculte si sa le creada. . fantezia populara înmultind numai mijloacele de sustinere a pamântului. se clatina si nu mai prezinta siguranta. Din tot ce am însirat pâna aici. sunt în esenta lor influentate de duhul biblic. taranii îsi pierd sau ascund multe din credintele lor. iar miturile se uita.390 I MARCEL OLINESCU sa nu fie altceva decât trecerea în numarul cel mare de credinti superstitioase. chiar în mediul satesc cel mai îndepartat de centrele orasenesti. Totusi. Acele legende care sunt puse. de sub straturile de indiferenta si materialsm feroce. Gravura în lemn de Marcel Olinescu. când însasi temelia pe care am ridicat si continuam sa înaltam toata truda si sperantele noastre. la vreme de grea cumpana. în jurul caruia fantezia populara a tesut legende potrivite sau a localizat mitUri straine apropiate. Astazi. Desigur ca aceste credinte sunt acum mai mult de domeniul trecutului. în legatura cu pacatele oamenilor si cu hotarârea lui Dwnnezeu de a pedepsi aceste pacate. pe care a acordat-o poporul nostru miscarilor seismice ale pamântului. . reapar aceste povesti cu care am înflorit povestea copilariei poporului nostru.

1937. 1938. CONST. 1928. BÂRSEANU. BADIU. CANDREA.tiuni. Pr. Bucuresti. folklore. Bucuresti. 1936: BRAILOIU. ANUARUL ARHIVEI DE FOLKLOR. BÂRLEA.BIBLIOGRAFIE ALECSANDRI. ANTONOVICI. ANUARUL ARHIVEI DE FOLKLOR. 1924. voI. Bucuresti. vraji. Bucuresti. 1924. BREAZUL. Bucuresti. 1928. ECONOM: Monografia comunei Bogdana (fara data) BACHELIN. 1940. 1930). . Litterature. Bucuresti. AXENETE: Din comorile neamului nostru (Datini. VII). IV. jud.: Balade. 1936.: Poezii populare ale românilor. Bucuresti. BERNEA. BANcILA. ERNEST: Botezul în satul Cornova. cântece si strigaturi de nunta. III. vol. VII..: "Ale mortului" din Gorj. publicat de Ion Muslea. voI. II.: Bocete din Oas (Grai si Suflet. 1885. 1. 1893). voI. V. ora. BRAlLOIU. URBAN 1. 1935. Timisoara. Bucuresti. Cernauti. LEO: Esquisses roumaines. Cluj. Timis-Torontal. BANcILA. 1. EM. ANUARUL ARHIVEI DEFOLKLOR. CONST. Bucuresti. Rânduiala).. Bucuresti ~und. 1. MIHAIL: Din psihologia poporana (Deochiul si faptul) (Revista pentru Istorie. voI. 1932.: Românii dintre Vidin si Timoc. 1. BÂRLEA. 1928. Brasov. BUCUTA. PETRU: Colocaritul si vornicitul. NICOLAE: Ion Iovita si monografia comunei Jadani. Sibiu. BILETCHl-OPRISAN. CANIANU. Regale). PETRU: Colindele Craciunului si Pastilor. 1923. GH. ANUARUL ARHIVEI DE FOLKLOR. Bucuresti. colinde si bocete din Maramures. ANDREI si DR. vol. "Biblioteca pentru toti" . farmece si desfaceri). BERNEA. ERNEST: Bradulla înmormântare (rev. ANUARUL ARHIVEI DE FOLKLOR. 254 pag. 1933. V.: Colinde. Bucuresti. Bucuresti.: Iarba fiarelor.: Cântece poporane din Maramures (Descântece. 1903. Arheologie si Filologie. IARNIK: Doine din Ardeal. Sibiu. Pr. 1934. A. voI.

GH. CIAUSANU.: lzvodiri din batrâni.: Superstitiile poporului român . DUMITRASCU. FURTUNA. 1914. N. Cluj. DIMITRIE: Descrierea Moldovei ("Biblioteca pentru toti"). CERNEA. Bucuresti. Craiova. 1936. legende si amintiri istorice.. Bucuresti. Focsani. ARTUR: Datinile noastre la nasteri. ION: Obiceiuri. ELEFTERESCU. 1. 1. DUGAN-OPAIT. Bucuresti. Caransebes. G. OVID: Grai si Suflet. datinele si povestirile poporului român. VALERIAN: Vatajelul sau oratiuni tinute la nuntile taranesti. FURTUNA.OVID: Viatapastoreasca în literatura noastra populara. I. Legende românesti. Bucuresti. N. Hunedoara. credinte si obiceiuri). povestiri si legende românesti. FlRA..: Zacaminte folklorice în literatura noastra contemporana (Fundatiile Regale). ION: Folklor din Râmnicu Sarat. GOROVEI. F. GHEORGHE: Obiceiuri de nunta din judetul Hunedoara. credinte. Blaj. voI. Bucuresti. p. F. 1. DENSUSIANU. CATANA. Din credintele. 1928. jud. 1937. 1933. Bucuresti ("Bibl.: Vorbe de demult (povestiri si legende). Bucuresti. DUMITRASCU. Bucuresti. Taclale. 1938. FlRA.: Cuvinte scumpe. ION: Povesti. G.392 MARCEL OLINESCU CANTEMIR. 1925. DIMA.: Cartile populare în literatura româneasca.: Povesti oltene. DUMITRASCU. FALA.: Culegere de folklor din jud. Valenii de Munte. 1930. colinde din saut/ Mada. DUMITRASCU. TRAIAN: Meteorologie populara (observari. Brasov. G. FURTUNA. N. 1909.: Cartile populare în literatura româneasca.: Povete din întelepciunea poporului român. P. 1915. VII voI. GOROVEI. N. Chisinau. Bucuresti. CARTOJAN. Povestiri. Vâlcea. . 2 voI. t~ti"). 1924. 1929. II. 1933. AL. 1922-1923. N. vraji si farmece (carte populara). D. GEROGE: Povesti populare din Banat. CHELCEA. si POPESCU.: Oratii sau carte de vomicit. 1912. 1913.: Vremuri întelepte.: Strigoii. D. DUMITRASCU. 1906. Descântece.: Mosteniri. Va1enii de Munte. N.. D.: Nunta în jud. CARTOJAN. CIAOSANU. voI. IV parti. GHERMAN. 1914. Vâlcea si împrejurimi. EMANOIL: De toate si din toate pentru popor sau Cartea Neamului. DIACONU. 1929. ARTUR: Credinti si superstitii ale poporului român. CREANGA. 1929.. Folklor basarabean. 1928. M. N. 1. DENSUSIANU. Bucuresti. 1910-1912. Bucuresti. C. 1934.. 1.

1937. 1909.: Nunta la români. 1890. FL. Adunare de descântece. Comorile popo~lui. LUPESCU. Bucuresti. MARIAN. BARBU: Ursitulfetelor si al vadanelor. GOROVEI. FL. D.: Ornitologia populara româna. MlliALACHE.: Nasterea la români. TUDOR: Diavolul mvrajbitor al lumii. MARlAN. PAMFILE. PAPAHAGI. FL. PAMFILE. 1982.: Descântece. P AMFILE. MlliAIL si TUDOR. D. S. credintele si unele traditii legate de ele. Bucuresti. Bucuresti. Buc. MARIAN. S. FL. 1. PAMFILE: Cromatica poporului român. Literatura. PAMFILE. MARIAN. S. Bucuresti. ARTUR: Ouale de Pasti. OTESCU. Bucuresti. PAMFILE. GOROVEI. ISPlRESCU. Bucuresti. 1910. Bucuresti.: Legendele sau Basmele Românilor. S. MARIAN. S. GOROVEI.: Credintele taranului român despre cer si stele. Falticeni. Bucuresti. 1927. TUDOR: poporului român. MARIAN. 1893. dupacredintele poporului român. S.farmece si desfaceri. TUDOR: Vazduhul dupa credintele poporului român. TUDOR: Sarbatorile la români (Sarbatorile de toarna). FL.. 1904. TUDOR: Dusmanii si pnetenii omului.'P. TACHE: Aromânii. Bucuresti. 1915. ARTUR: Datinile noastre la nunta. FL.: Cromatica poporului român. ARTUR: Descântecele românilor. 1920.: Sarbatorile la români. Bucuresti.: I:egendele Maicii Domnului. Bucuresti.: Inmormântarea la români. FL. RADULESCU-CODIN: Îngerul românului. ARTUR: Partea sufletului. FL. 1914. TUDOR: Povestea lumii de demult. obiceiuri RADULESCU-CODIN: si credinte.: Sarbatorile populare cu obiceiurile. Bucuresti. 1883. MARIAN. Bucuresti. S. S. 1925. P AMFILE. LAZAREANU. 1931. Bucuresti. PAMFILE. TUDOR: Sarbatorile de vara la români.: Basme aromâne. c. HARNEA. 1905. Cerul si podoabele lui dupa credintele PAMFILE. MARIAN. LUPASCU. SIMION: Datinele si obiceiurile noastre de Sarbatorile Pastilor. 'P. Bucuresti. retete Istoria lui Alexandru cel Mare Machedon: (Alixandria). S. 1882. 193Q. TUDOR: Comorile dupa credintele poporului român. de doftorii si vrajitorii babesti. . PAMFILE. 1932. Bucuresti. 1931. Focsani. si RADULESCU-COD IN.MITOLOGiE ROMÂNEASCA 393 GOROVEI. MARIAN. PERICLE. FL.: Vraji. TUDOR: Pamântul. PAPAHAGI. Povestisi legende din popor. 1892.: Medicina babelor.

Bucuresti. 1885. G. Bucuresti.: Materialuri folkloristice. LAZAR: Basmele românilor În comparathme cu legendele antice clasice si În legatura cu basmele popoarelor Învecinate. TOCILESCU. SAINEANU. Gravura în lemn de Marcel OJinescu. ELENA NICULITA Y. . DEM.: Poezii populare române.: Studii Înfolklor. 1900. Bucuresti. TEODORESCU. Bucuresti. GR. 1918. YORONCA. Carti popula re românesti: Alexandria Acatistul Maicii Domnului Gromovnic Viata Sf{ântuluij Vasile Reviste ALBINA GRAI SI SUFLET ION CREANGA IZVORASUL SEZATOAREA Miorita. 1895. traditii si obiceiuri din Corbii-Muscelului. ELENA NICULIT A: Datinele si credintele poporului român. Bucuresti. G. YORONCA.394 MARCEL OLINESCU RADULESCU-CODIN: Literatura. 1929.

. . 18 29 41 43 47 50 52 56 58 61 67 67 II. .. Îngerii .... Soarele . Zidirea pamântului Pamântul . Cerul. Dragostea Soarelui . 15 1. . .. Stelele .. OAM·ENI VECHI Rohmanii (Rugmanii) Jidovii sau Uriesii .. Nimicirea Uriesilor .. FACEREA LUMII Dumnezeu ... Marul rosu Caderea îngerilor ..CUPRINS O· sinteza singulara asupra mitologiei române Nota asupra ed~tiei .... 72 73 79 80 82 83 .5 11 MITOLOGIE ROMÂNEASCA Un cuvânt lamuritor . Luna . . Jumatate de om .. Blajinii . Capcânii ori capcaunii .•. Diavolul ..

:Femeile usarnice .396 MARCEL OLINESCU III.. Cain si Abel PotopiIl .... Pacatul stramosesc . Cum se aduce ibovnicul . Tiganii . Libelula sau Calul Dracului . CREAREA OMULUI Crearea omului •. LEGENDE DESPRE MAICA DOMNULUI SI . 102 104 106 111 113 115 116 116 118 118 120 124 125 126 128 128 V. UNELTIRILE DIAVOLULUI CONTRA îNFAPTUIRILOR LUI DUMNEZEU încercarile Diavolului de a face rau lui Dumnezeu Dracul la întrecere cu Dumnezeu . si Craciuneasa lui Iisus •. Crearea Evei . Fecioarei Maria..• Felurile de femei • Moartea lui Adam . Nasterea licuricilor . 86 86 87 88 90 91 92 94 95 96 97 98 99 IV. Iormorogul . Zapisul lui Adam Vârsta omeneasca Munca . Cum a vrut Diavolul sa prinda pe Dumnezeu Sfantul Spiridon si Vrajitoarea Cum se ia rodul holdelor Cum se ia mana vacilor . A doua pacatuh-e a lui Adam .. Sfarsitul potopului Vita de vie . IISUS HRISTOS Nasterea Tineretea Craciunul Nasterea Fecioarei Maria . . Sf{ântul] llie .. 130 132 133 134 . Dr~cul fura cheile raiului Facerea tuturor vietatilor Comorile ' ...

.. Roua . Adormirea Maicii Domnului Maica Domnului . TIMPUL 242 242 247 247 249 251 252 252 252 255 .. Focul .... Ploaia .. Legenda Lumânaricii Racul .. VIATA . -139 139 141 145 146 146 148 148 149 150 VI..• Alte legende despre învierea lui Hristos Armindenul ..•...MITOLOGIE ROMÂNEASCA 397 138 Maica Domnului si Trif .. Semnele mortii Superstitii despre moarte înmormântarea ... Norii .. Maica Domnului si Paianjenul Fuga în Egipt . Grindina Solomonarii .. Ouale rosii . OMULUI 154 167 168 175 177 182 183 184 186 215 216 222 224 225 233 VII.• Scaldatoarea (Ciupa) . Sufletul Dragostea.. Nasterea . Moartea. Curcubeul .•. Cumatria . Ursitoarele Zodiile Soartea Nunta.... înfatisarea Bote'zitl .• Fieraritul Fulgerul Vânturile Volbura. în cautarea lui Iisus .

...•.•..••..... ..... ursita ~i mariti~ de peste an .•.....••......... Zilele . 260 266 267 272 306 306 309 VIII. Sarbatorile ~i datinile în legatura eu ele 256 258 259... Zi[lele) babelor ~i a[le) mo~negilor Baba Doehia .... Ileana Cosânzeana sau Sânziana Zmeul •..... farmeeelor de dragoste.. ...•..••........ Flamânzila ...•...... Calendarul vrajilor.. 320 IX. Moartea . Fiinte gazdravane ... Saptamâna lene~ilor ........ Pasarila-LatiIa-Lungila Balaurii ...Buruiana vietii . 340 341 341 343 343 344 344 346 346 347 348 348 350 350 351 352 X. DUHURILE NEVAZUTE [Spirite bune ..•. Strigoii (Moroii) Stafia ....•. Gheonoaia sau Zgriptoroaiea Calul··nazdravan . Apa vie ....... Strâmba Lemne Sfarma-Piatra Gerila •..•........... Setila .••.. A DOUA VIATA ..•••.. 354 356 359 364 .....•... FAPTURI DE BASM Fat-Frumos ....•.. Oehila .398 MARCEL OLINESCU Anotimpurile .. Sufletele mortilor...Spirite rele) Spiritele bune ...... Statu-Palma-Barba-Cot (Tartaeot) .• SpJritele rele .•••.......•..

.................. Sfârsitul pamântului Judecata de apoi .•........•. 365 368 369 371 371 373 ADDENDA Cutremurele în credinteJe mitologice ale poporului român Bibliografie 379 391 ...........MITOLOGIE ROMÂNEASCA 399 Vamile vazduhului Raiul ladul ..... Antihârt .......

. BL L 19. Editurile SAECULUM 1. între orele 900_1700. Ap.0. 29). (Str. direct de la depozit benefici~za de o reducere de 10°Jlo indiferent de valoarea cartil0cf cumparate.000.000 lei (se ia în calcul c/v titlurilor disponibile în acel moment). 216. oricine cumpara sau comanda carti . Bucuresti . Teodosie Rudeanu.000 lei beneficiaza de o reducere de 15°Jlo.cititorilor interesati .·-ofera. sau le comanda în scris (cu plata ramburs).ro . 5. nr. " LA DISPOZITIA O-VOASTRA i . Comenzile de peste 400. .000 se acorda 20% reducere. Ciucea Nr. Vizitati pagina noastra de internet: www. Relatii suplimentare (depozit) la telefoanele 01/2228645 si 01/2231040. tel/fax 01/2228597.1 t f 1. în valoare de minimum 100. OFERTA SPECIALA Cititorii care achizitioneaza carti .72). La comenzile de peste 1. .saeculum. Beneficiaza de acest avantaj (inclusiv de scutirea de taxe postale) si de o reducere de 10% din pretul de vânzare. cu plata în numerar. cartile . publicate sub egida lor cu reducere de pret în cazul în care le achizitioneaza direct de la depozitul editurilor (str." CARTILE NOASTRE . Cod 74696. siVESTALA .

1. 320 p. Paul Stefanescu.. val. 240 p. M. • B. • Emil Ludwig. 224 p. Enciclopedia României. 192 p. Ovidiu Drimba.. • G... Statul. 352 p. 320 p.. • Horia Matei.. 192 p. val. 128 p. Functllle si misiunea sa. Sursele germane ale creatiei eminesciene.. format 29 x 21 cm. Mihai Gheorghe Andries. 160 p. • • • • • • • • • • • • • • . format 27 x 21 cm. • Florentin Popescu.. IX-X.. Paturi... traducere de Th. Max Toth.... • G. Neagu Radulescu... • Horia Matei. Cucerirea Westului salbatic.. • C. Istoria literaturii universale. 320 p. Complotul securitatii. 160 p. 256 p. 304 p.. Asasinatele politice în istoria României. I-III. 304 p. 228 p.. 560 + 448 p.. interior policromie. 176 p... legat. citate celebre... Platon. Dictionar uzual de neologisme. val.TITLURI DISPONIBILE Lucian Predescu.Price. I-II. . Paul Liekens. Revolutia tradata din România. Person'alitatea statului si organele puterii. Ultimul oras al Atlantidei. Dumitrescu. 976 p. 224 p. • Clayton . Scânteietoarea viata a Iuliei Hasdeu. Voiculescu. Introducere în opera lui Mircea Eliade.. val. • • Iordan Datcu. Marc Aureliu. Ovidiu Drimba. Romanul american al secolului XX. Somadeva. Ovidiu Drimba. Dictionarul etnologilor români. • H Frisch. Destinul unei vieti. Oglinda constelata. Simensky. I-II. Detentiunea si sfârsitul lui V. Versuri. calauza pentru credinciosi. celofanat. Ion Mihalache. Pietrele de la Stonehenge tac. VI~VIII.. 304 p. Richard Reschika. P. Statul.. 416 + 416 p. • Dan Grigorescu.. • Dan Grigorescu. Catre sine însusi. I+II. Diabetul zaharat. Apostol Stan. Scurta istorie a sfârsitului lumii. 160 p. Turnul Babel. 160 p. 192 p. " • • • • • ~ • Apostol Stan. Pan'ciatantra (Cele cinci carti ale întelepciunii). 400'+ 368 + 352 p.. 128 p. Hasdeu. Vasile Sorescu. 416 + 416 p. Clifford. 384 p. 2. • Antonia Rados. Efectul de piramida. 192 p. Manolache.. Gorgias. Cele 7 minuni ale lumii antice.. val. Energia secreta a piramidei. Pr. Dictionar de cuvinte.. IV-V.. Marile enigme ale lumii. 320 + 328 p. • Elisabeta Sosa. expresii. Puterea vindecatoare a piramidelor. R. Eminescu. Enigmele Terrei. • '. cu desene color de Dane Stan. Perciun. Baltasar Gracian. Calinescu. 432 p. Fiul omului. Manfred Dimde. 224 p. Boieri si tarani. Manual al întelepciunii în viata. 368 + 368 p.. 464 + 384 + 416 p.. M Eminescu. 192 p.. I-II. Oracolul. 196 p. 304 p. 304 p. Greg Nielsen. Bacovia. Istoria culturii si civilizatiei. 208 p. Ortografia fara taine.. Revolutia de la 1848.... 352 + 448 p. • Felix R. Religia ortodoxa.. Istoria teatrului universal. • Florin Marcu. P. Protocoalele sedintelor de spiritism.. 192 p. Oceanul povestilor. 320 p. 288 p... • C. 352p.