Măsurarea şi notarea pulsului Pulsul arterial – senzaţia de şoc percepută la palparea unei artere superficiale, comprimată incomplet pe un plan

rezistent. Scop: obţinerea de informaţii privind starea anatomo-funcţională a inimii şi vaselor. Materiale necesare: ceas cu secundar sau cronometru, creion roşu, pix cu pastă roşie sau stilou cu cerneală roşie, foaie de temperatură. Pregătirea psihică si fizică a bolnavului: • Se anunţă bolnavul că i se va măsura pulsul • Se explică bolnavului modul de măsurare, o stare emotivă cretă de necunoscut îi poate modifica valoarea pulsului. • Bolnavul se va menţine în stare de repaus fizic şi psihic 5-10 minute cu braţul sprijinit, pentru relaxarea muşchilor antebraţului Executarea tehnicii: • Spălarea pe mâini cu apă şi săpun • Se reperează şanţul radial pe extremitatea distală a antebraţului, în continuarea policelui. • Se fixează degetele palpatoare pe traiectul arterei şi cu ajutorul policelui se îmbrăţişează antebraţul la acest nivel • Se exercită o uşoară presiune asupra peretelui arterial cu vârful degetelor de la mâna dreaptă şi se percep zvâcniturile pline ale pulsului. • Se numără zvâcniturile percepute urmărind secundarul timp de un minut. • Pentru fiecare linie subţire orizontală a foii de temperatură se socotesc patru pulsaţii. • Se notează un punct roşu la intersecţia frecvenţei şi a timpului • Se unesc punctele notate cu o linie roşie şi se obţine curba pulsului Măsurarea şi notarea tensiunii arteriale Tensiunea arterială: presiunea exercitată de sângele circulant asupra pereţilor arteriali. Scop: descoperirea modificărilor morfofuncţionale ale inimii şi vaselor Materiale necesare: tensiometru, stetoscop biauricular, creion sau stilou cu cerneală albastră, foaie de observaţie,tampon de vata cu alcool. Pregătirea psihică şi fizică a bolnavului: • Se informează bolnavul asupra scopului investigaţiei • Se explică măsurile necesare pentru o măsurare corectă: 15 minute de repaus înainte de măsurare, efectuarea tensiunii se face după cel puţin 3 ore de la servirea mesei Execuţia tehnicii: • Spălarea pe mâinii cu apă curentă • Se aplică strâns manşeta pe braţul bolnavului, sprijinit şi în extensie • Cu mâna stângă se fixează membrana stetoscopului pe artera humerală, sub marginea inferioară a manşetei şi olivele în urechi. • Cu mâna dreaptă pompează aer în manşeta pneumatică cu para de cauciuc până la dispariţia zgomotelor pulsatile.

cavitatea bucală.• • • • • • Privind manometrul. Pregătirea materialelor: • Se pregătesc materialele necesare • Termometrul se verifică pentru a-i observa integritatea. Pregătirea bolnavului şi efectuarea tehnicii: • Se aşează bolnavul în decubit dorsal • Nu se anunţă bolnavul. rect. vagin. • Se notează în foaia de observaţie cu un punct de culoare albastră şi se uneşte cu o linie cu valoarea anterioară • Pentru fiecare linie orizontală a foii se socotesc două respiraţii. În paralel cu eliminarea în atmosferă a dioxidului de carbon rezultat din acestea. până când se aude zgomotul pulsului şi de observă gradaţia din manometru dat de zgomotul trecerii primei unde pulsatile. se decomprimă progresiv aerul din manşetă cu ajutorul ventilului pompei de aer. funcţionalitatea şi dacă mercurul este coborât în rezervor . sticlă cu alcool medicinal. Se notează grafic în foaia de temperatură cu culoare albastră. haşurat. plica inghinală. creion albastru. Astfel se modifică ritmul respirator (nu se mai obţin valorile reale). generatoare de căldură prin dezintegrarea alimentelor energetice. casoletă mică cu tampoane de vată şi comprese de tifon nesterile. ascultând zgomotele pulsului pană la dispariţia ultimei pulsaţii. cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui bolnavului • Se numără inspiraţiile (mişcările de ridicare a peretelui toracic) timp de un minut. stilou cu cerneală sau pastă albastră. Termoreglare: funcţia organismului care menţine echilibrul între producerea căldurii (termogeneză) şi pierderea căldurii (termoliză) pentru păstrarea valorilor constante Scop: descoperirea unor modificări patologice ale valorii temperaturii corpului. • Se aşează mâna uşor. tavă. Se preferă perioada de somn a bolnavului. foaie de observaţie. Măsurarea şi notarea temperaturii Temperatură: rezultatul proceselor oxidative. săpun. prosop. Se memorează a doua valoare tensională – tensiunea minimă – indicată de manometru Se îndepărtează mănuşa de pe braţul bolnavului. Materiale necesare: termometru. Se memorează valoarea tensională – tensiunea maximă – indicată de manometru Se continua decomprimarea. pahar cu ¾ soluţie de cloramină. Observarea şi notarea respiraţiei Respiraţia: funcţia organismului prin care se realizează aportul de oxigen necesar proceselor vitale. sticlă cu ulei de vaselină. 1% până la 5%. foaie de observaţie. Locuri de măsurare: axilă. Materialele necesare: ceas cu secundar.

Recoltarea sputei Materiale necesare: pahar conic sau cutie Petri sau scuipătoare specială. • Se asigură la un bolnav care expectorează cel puţin 2 scuipători de rulaj • Se schimbă scuipătorile în fiecare dimineaţă (când nu trebuie prezentate la vizita medicului) .• Se şterge termometrul cu o soluţie dezinfectantă. Sterilizate şi uscate cu soluţie lizol 3% sau fenol 2. să nu o împrăştie. • Se apropie braţul bolnavului de trunchi cu antebraţul flectat pe suprafaţa anterioară a toracelui • Se menţine termometrul timp de 10 minute • Se scoate termometrul din axila bolnavului şi se aşează pe tava medicinală • Bolnavul este aşezat în poziţie comodă • Se şterge termometrul cu o compresă uscată şi se citeşte gradaţia • Se notează grafic cu un punct de culoare albastră în foaia de temperatură • Pentru fiecare diviziunea a foii se socotesc două diviziuni de grad • Se uneşte cu valoarea anterioară printr-o linie albastră. Pregătirea pacientului şi executarea tehnici: • se anunţa bolnavul • se aşează în decubit dorsal. confortabil.cu capul pe pernă • se ridică braţul bolnavului • se şterge bine axila bolnavului prin tamponare cu prosopul • termometrul se ţine în mână ca un creion în poziţia de scris • se aşează termometrul cu rezervorul de mercur pe pielea centrului axilei. când sputa trebuie supusă unor examene de laborator). cu capul pe pernă sau în poziţie semişezând. şerveţele de hârtie etc. Instruirea bolnavului şi captarea sputei: • Se instruieşte bolnavul să nu înghită sputa. ci numai în vasul pe care-l primeşte în acest scop. să nu scuipe în batistă. spălate. paralel cu toracele.5% amestecată cu sodă caustică( fără substanţă dezinfectantă. Se obţine curba termică.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful