Despre reincarnare

Informatii referitoare la reincarnare au existat (si mai exista) in Biblie si in unele texte apocrife. Biserica primelor secole a acceptat teza reincarnarii, sustinuta si de Iisus. In anul 553 insa, la cel de al cincelea Conciliu Ecumenic de la Constantinopol, teza reincarnarii a fost anatemizata, fiind considerata drept o eroare dogmatica. Imparatul Justinian (leitmotivul sãu: "Afurisit fie cel care, de aici incolo, va mai crede in preexistenta sufletului !") a impus clerului propriul sau crez, a pus sub arest pe Papa Vigilius (spre a nu conturba Conciliul !) si a obligat episcopii sa accepte noua dogma. Justinian a considerat ca teza reincarnarii acorda omenirii o prea lunga perioada de timp pentru atingerea unei trepte mai inalte de dezvoltare a constiintei. Dupa anul 553, credinciosilor li s-a spus de catre biserica ca au la dispozitie o singura viata pentru a reveni din nou la stadiul dinaintea comiterii pacatului originar. Noua teza a lui Justinian, propagata masiv in randul enoriasilor de pretutindeni in cursul secolelor urmatoare, continuata pana azi, a dus la erori si mai mari de comportament ale oamenilor, majoritatea incercand sa traiasca din plin asa-zisa unica viata. Biserica a exclus treptat aproape toate textele, documentele si cele 31 evanghelii apocrife, neconforme noii linii dogmatice trasate. Cu toata cenzura impusa textelor originare, s-au mai pastrat pe alocuri unele referiri ale lui Iisus la reincarnare (Evanghelia lui Ioan [3,1-8], deasemeni afirmatiile lui Iisus despre reincarnarea profetului Ilie in trupul lui Ioan Botezatorul din Evanghelia lui Matei [11,14 si 17,10-13], sau cele spuse de Iisus fariseilor, in legatura cu faptul ca el ar mai fi trait odata pe pamant, inca inaintea patriarhului Avraam [Evanghelia lui Ioan, 8,56-58]). Alte pasaje biblice care aduc indicii asupra reincarnarii: "Ieremia" (1,5), "Cartea Intelepciunii" (2,5 si 8,20), "Cartea lui Kohelet" (12,6), "Evanghelia lui Matei" (26,52), "Evanghelia lui Ioan" (9,1-3), "Epistola lui Pavel catre Filipeni" (2,6-7), "Epistola soborniceasca a lui Iacov" (3,6). Deasemenea, in documentele necanonice (apocrife): "Evanghelia dupa Pistis Sophia", "Evanghelia lui Toma" s.a. REINCARNAREA IN DIVERSE CURENTE DE GANDIRE
referat.clopotel.ro

pentru a se putea uni cu brahman. pentru ca aceasta eliberare sa intervina. identificarea salutara a Sinelui (atman) cu Absolutul (brahman) nu poate avea loc decat daca Sinele o rupe cu ciclul infernal al existentei (samsara).ro . Abia in Upanisad. pana ce ajunge la adevarata libertate. se pot observa unele influente reciproce intre religia originara. cu toate ca si aici ea a trecut printr-o serie de reinterpretari. Exilat in corp. adica cu sirul de reincarnari succesive. Dupa ciclul nasterilor si roata destinului. dar indiferent de forma pe care o ia doctrina lor. Este vorba despre un sistem de credinta care asocia nemurirea sufletului cu ciclurile de reincarnari. existenta trupeasca e considerata ca o pedeapsa.GANDIREA GREACA La baza acesteia se afla unele comunitati prac ticante ale religiei inspirate de Orfeu (orfismul). prin urmare reincarnarea functioneaza in acelasi timp ca o fatalitate de care trebuie sa te eliberezi si ca o sansa de eliberare. sufletul trebuie sa scape de tristul destin al reincarnarilor si nu poate sa o faca decat prin asceza (adica prin abstinenta de la consumul de carne). el nu-si schimba decat trupul. Numerosi filozofi au fost marcati de aceste credinte. Scopul spiritualitatii hinduse este acela de eliberare de aceasta legatura karmica. revolutia adusa de Upanisad. in Nirvana. vechea teorie a platii a fuzionat cu ideea de reincarnare. dar nu moare cu adevarat: din reincarnare in reincarnare. Ca urmare. Incarnarea sufletului apare ca o pedeapsa pe care sufletul si-a atras-o prin propriile sale greseli. cum pretind adeptii occidentali ai unui hinduism deformat. HINDUISMUL Ideea de reincarnare se exprima cel mai pregnant in hinduism. Baghadavad Gita si evlavia populara. In orice caz. Cele mai vechi texte (Rigveda) nu pomenesc nimic despre aceasta idee. In Upanisad. Principiul care dirijeaza calatoria dintr-un corp in altul este dorinta sau legea karmei.C. omul se naste o singura data. aparute in Grecia incepand cu secolul 6 i. scopul ramane acela de eliberare a sufletului. e necesara o initiere religioasa sau o constientizare filozofica.clopotel. Prin Bakhti (curent de devotiune) se referat. Salvarea inseamna oprirea revenirilor pe pamant si nicidecum inmultirea numarului de reincarnari. Nu e vorba aici de o noua nastere.

Nu se are in vedere nemurirea sufletului. ca un calm desavarsit. Non-permanenta sufletului. ea este de asemenea legata de o viziune pesimista a materiei si istoriei. Ideea de reincarnare este centrata total asupra omului si faptelor sale. crede in existenta unei relatii stranse intre reincarnare si legea karmei. ci pe detasarea care conduce la Nirvana. Nirvana: in budismul clasic este definit intr-o maniera negativa. cat psihologic. Pentru Albert Schweitzer. dar nu si prin explicarea raului si mortii prin reincarnare. o transformare neincetata. Omul nu este agentul propriei eliberari din ciclul reincarnarilor. de o conceptie pesimista a existentei. El nu este de fapt nimic. Doar curgerea vietii pare sa asigure continuitatea reincarnarilor. foarte apropiata de cea greaca privind trupul inchisoare. aceasta idee este contemporana cu predominanta ideii de reincarnare. BUDDHISMUL Buddhismul. nu este un loc. inteles ca o privatiune de orice dorinta. Accentul nu este pus pe fuziunea cu brahman. el exprima starea de eliberare. ALTE CURENTE DE GANDIRE: referat. Terapia se bazeaza pe critica iluziilor legate de dorinta si pe renuntare.ro . Sunt totusi numeroase diferente fata de hinduism: Privind conceptia eliberarii omul se poate elibera singur de lume si de suferinta.clopotel. Hinduismul culmineaza printr-o mistica a eliberarii. de non-dorinta. Dar anumite secte il vad ca pe locul de beatitudine. de fericire deplina atinsa la sfarsitul procesului de eliberare de catre individul care a trecut printr-o serie de reincarnari. ca si hinduismul. o curgere. aceasta mistica este legata de o negare a lumii. continuitatea subiectului uman nu este decat iluzie si aparenta. Sufletul este un flux. Este aici o mare diferenta fata de ezoterismul occidental care se considera ca derivand din hinduism. ea propune un demers mai putin mistic.insista asupra harului divin ca unic mod de salvare.

ca doctrina despre reincarnare este o explicatie etica multumitoare a nedreptatilor din aceasta lume. scopul era de a fi eliberat de fatalitatea reincarnarilor. Pentru Lessing (1729-1781). Rozicrucienii: aceast curent afirma. Cabalistii nu sunt toti de acord asupra ideii de reincarnare. ca Hristos a dat ucenicilor sai invataturi despre reincarnare. Pentru Rudolf Steiner. Este o teosofie in forma ebraica. Influenta sa a fost foarte mare in sec. Se observa la el. aceasta ipoteza atribuie lui Hristos teoria dupa care Ioan Botezatorul ar fi fost Ilie reincarnat. de unde ar reiesi o ocultare. Filozofii moderni: Ideea de reincarnare a atras mult o serie de filozofi moderni. ca in toate teoriile moderne ale reincarnarii. indispensabil dezvoltarii referat. care dau impresia de a te gasi in fata unei compilari doctrinare. o ascundere a existentei reincarnarii timp de 2000 de ani. dar ca le-a poruncit sa nu vorbeasca nimanui despre aceasta. in care reincarnarea isi joaca rolul in functie de problemele care se ivesc in constiinta populara. aceasta constituie o ipoteza. o deplasare de accente si chiar o rasturnare completa a sensului reincarnarii. ca reincarnarea si legea de la cauza la efect sunt in perfecta armonie cu astrologia. fondatorul antropozofiei a trecut prin initierea Rozcrucienilor. de care ar trebui sa se elibereze.Gnosticismul: este o ipoteza iudeo-crestina alcatuita din mai multe curente crestine aparute in cursul celui de al doilea secol dupa Hristos. printre altele. Cabala ebraica: exista din vremea celui de al doilea secol dupa Hristos.19 si se mai pastreaza inca reminiscente importante in Brazilia si Filipine. pentru Arthur Schopenhauer (1786-1860). Pentru hindus.clopotel. ca reincarnarea nu este un simplu fapt de credinta. ea este un element important al unei filozofii extrem de pesimiste (care ar putea fi prezentata ca o filozofie a plictiselii). dar propasirea ei s-a facut intre sec. Spiritismul: Reincarnarea se regaseste in curentul spiritist al lui Allan Kardec (1804-1869). Printre altele. Antropozofia: Rudolf Steiner (1861-1929). Sunt multe adaptari succesive. ci devine un instrument pozitiv. accesibil capacitatilor oculte ale initiatului si ca orice fiinta este parte integranta din Dumnezeu (tema care se regaseste azi in curentul New Age). reincarnarea nu mai este o lege ingrozitoare a existentei. ci ceva sigur.ro . 13-16.

Ceea ce alieneaza omul. referat. nu este trupul sau.spiritualitatii si a libertatii.clopotel. Pentru Rudolf Steiner. Nasterea intr-un corp este ceva minunat in sensul biblic al creatiei omului dupa chipul lui Dumnezeu. Hristos constituie impulsul central si hotaritor al istoriei mondiale.ro . ci atitudinea in fata vietii. dar nu de corp. Sufletul trebuie sa fie eliberat de aceasta nepotrivire. Aceasta conceptie este legata de evolutionismul si ideea de progres a lui Steiner. Suferinta legata de karma destinului provine dintr-o nepotrivire a sufletului fata de posibilitatile pe care i le ofera viata actuala.