Tratamentul etiologic

• Antibiotic
• Antiviral • Antifungic

Antibiotice
Obiective:
–  Să înţelegem cum acţionează antibioticele şi rezistenţa la antibiotice, –  Să înţelegem factorii care determină alegerea antibioticelor, –  Să cunoştem diferitele familii de antibiotice.

Antibiotice
•  Să înţelegem
cum acţionează antibioticele şi rezistenţa la antibiotice

Activitatea antibacteriana AB toate substanţele cu acţiune antibacteriană se împart în funcţie de acţiunea antibacteriană în: bactericide (BC): •  produc leziuni ireversibile = moartea bacteriei •  indicatii: infecţii bacteriene severe (meningite / septicemii / endocardite) bacteriostatice (BS): •  inhibă multiplicarea bacteriei fără a o distruge. eliminarea bacteriei din organism fiind asigurată de mijloacele de apărare ale organismului •  Indicatii: infecţii bacteriene uşoare / medii Efectul BC sau BS depinde de: –  Mecanismul de acţiune al AB –  Stadiul de dezvoltare al bacteriei : latenţă / creştere log / platou –  Concentraţia AB la locul infecţiei .

•  Aceasta concentratie critica este cunoscuta ca CMI (concentratie minima inhibitorie).dependent de concentratie •  Daca un antibiotic nu atinge o anumita concentratie.Activitatea antibacteriana a antibioticelor •  Efectul antibioticelor . nu are nici un efect asupra bacteriilor. •  CMI trebuie atinsa (sau depasita) la locul infectiei pentru ca antibioticul sa fie eficient ! .

Parametrii bacteriologici utili antibiodinamiei •  Bacteriostaza: –  Concentratia minima inhibitorie (CMI ) –  Efect postantibiotic (PAE. PALE) AG>BL •  Bactericidia: –  Concentratia minima bactericida (CMB) –  Cinetica bactericidiei (antibiotice timp dependente si concentratie dependente) .

Evaluarea in vitro a activităţii antibacteriene a AB •  CMI = cea mai mică concentraţie AB care inhibă creşterea bacteriană (se exprimă în mg/ml sau g/l) •  CMB = cea mai mică concentraţie AB care distruge 99.99 % din bacterii •  Antibiotic BS = CMB > CMI = CMB > concentraţia serică atinsă cu doze uzuale •  Antibiotic BC =CMI/CMB = 1 =CMB = concentraţia serică atinsă cu doze uzuale netoxice •  Efect postantibiotic (PAE): –  inhibarea creşterii bacteriene şi după ce concentraţia AB < CMI –  AB cu PAE se pot adminitra la intervale mai lungi (aminoglicozide) –  AB fără PAE se admistrează la intervale scurte (beta-lactamine) .

clearance (aria sub curba AUC.Parametrii farmacocinetici utili antibiodinamiei •  concentratii serice si tisulare (infectie extracelulara/intracelulara). biodisponibilitatea. •  nivelul legarii de proteine. volumul de distributie. •  timpul de injumatatire. efect de prim pasaj) .

Parametrii farmacodinamici • QI (quotient inhibitor): concentratia AB in vivo (pic)/CMI (CMI90) valoare mare=eficacitate importanta • cinetica QI: evolutia in timp a raportului concentratie serica/CMI pentru un antibiotic si o bacterie data • AUIC (area under the inhibitory curve): AUC/CMI Cel mai important parametru farmacodinamic .

Principalii parametrii farmacodinamici in relatie cu CMI Conc AB Cmax QI (Cmax/CMI AUIC (AUC/CMI) CMI T>CMI Cmin Timp .

Reguli de administrare ale AB in functie de proprietatile lor farmacodinamice Antibiotic concentratie dependent Cmax/CMI cit mai ridicat posibil C% AUIC CMI Cmin EPA timp Perioada de readministrare .

Reguli de administrare ale AB in functie de proprietatile lor farmacodinamice Antibiotic timp dependent AUIC C% TIMP>CMI CMI Cmin timp Perioada de readministrare .

Parametrii farmacodinamici corelati cu eficacitatea tratamentului antibiotic Parametru AB Cmax:CMI AG FQ AUC:CMI Azitromicina FQ C%dep Optimizarea dozei T>CMI Betalactamine Macrolide Tdep Optimizarea duratei de expunere Act. 9: 38-44 Drusano et al Clin Microbiol Infect 1998.4(Suppl0:S27-S41 Vesga et al 37th ICAAC Abstract F-255 . C%dep Scop Optimizarea dozei Adaptat dupa Drusano &Craig J Chemother 1997. antibact.

Rezistenta la antibiotice La ce foloseste antibiograma? Dar cunoasterea rezistentei de specie? Care sunt factorii care determina rezistenta la antibiotice? .

May. NEJM 338: 1376-78. S.Principiile rezistenţei la antibiotice (Levy. 1998) •  Rezistenţa la antibiotice va apare după un timp dacă acestea sunt folosite frecvent Rezistenţa este progresivă şi se dezvoltă de la nivele scăzute către cele ridicate Organismele rezistente la un medicament sunt mai predispuse de a deveni rezistente şi la alte medicamente Odată rezistenţa apărută declinul ei este lent dacă nu chiar inexistent Folosirea antibioticelor de către o persoană afectează restul persoanelor din mediu •  •  •  •  .

CMI <c tulpina sensibila φ>D CMI>C tulpina rezistenta φ<d c<CMI<C tulpina intermediara d<φ<D Categorii clinice: S=succes terapeutic. O bacterie capabila sa se multiplice in prezenta unei concentratii de antibiotic superioara celei care inhiba majoritatea bacteriilor din aceeasi specie. Tulpina rezistenta.probabilitate mare R=risc ridicat de esec terapeutic I= imprevizibil rezultat .Rezistenta la antibiotice (1) Definitie.

Specie rezistenta. Rezistenta de specie defineste spectrul antibacterian al unui antibiotic R >50% din tulpinile bacteriene apartinand unei specii date sunt rezistente (S <50)/ S<30% S = rezistenta <10% (S>90%)/ S>60% I = 10<R<50% / 30%<S<60% 2 grupe de bacterii: •  specii natural rezistente (R naturala): de specie. innascuta. imuabila. TOATE tulpinile speciei respective •  specii cu R dobandita: intereseaza o anumita proportie din tulpinile unei specii teoretic sensibila .Rezistenta la antibiotice (2) Definitie.

stabila –  transmisa ereditar Plasmidic (80-90% din cazurile de rezistenta): transferabila prin conjugare sau prin transductie (bacteriofagi). .Rezistenţa la antibiotice Suport genetic Cromozomial (10-15% in clinica): –  rara –  spontana (antibioticele realizeaza “presiune de selectie” –  definitiva.

Rezistenta la antibiotice Mecanism chimic •  interferenta cu transport. patrundere si mecanismele de mentinere a antibioticului in bacterie. •  inactivare enzimatica •  modificarea tintei .

industria animală.Factorii care contribuie la apariţia rezistenţei la antibiotice •  Mutaţia spontană şi transmiterea ulterioară a genelor rezistente •  Folosirea antibioticelor în agricultură. abuzul de droguri intravenoase etc •  Folosirea în exces a antibioticelor de către medici •  Călătoriile aeriene internaţionale . lipsa locuinţelor. sanitaţie inadecvată.promotori ai creşterii •  Eşecul în controlul transmiterii bolilor infecţioase •  Factori sociali incluzând supra-aglomeraţie.

Rezistenta bacteriana la antibiotice •  Nu mai este limitată la spitalele mari universitare •  Se poate transmite in comunitate “spitale fără pereţi” •  Nu este doar o problemă a spitalelor •  Reprezintă o provocare globală •  Era pre-antibiotică .

Controlul rezistentei la antibiotice • Folosirea adecvată a antibioticelor • Precauţii aplicate universal în practica medicală (spalarea mainilor!) • Dezvoltarea de antibiotice cu noi locuri de acţiune • Detectarea precoce a rezistenţei la antibiotice • Urmărirea răspândirii patogenilor rezistenţi .

Antibiotice •  Sa intelegem factorii care determina alegerea antibioticelor .

Tratamentul antibiotic Este necesar tratamentul AB? Erori în tratamentul AB Trebuie realizat un prelevat bacteriologic inainte de a incepe AB ? 6 Ce antibiotic? Un singur AB sau asocieri? Consecinţele tratamentului AB neadaptat Cum trebuie prescris AB ? Cum trebuie supravegheat tratamentul AB? Ce facem când pacientul continuă sa faca febra? .

Farmacodinamica Raport COST/EFICACITATE Tratamentul de primă intenţie este probabilist! . susceptibilitate la antibiotice activitate antibacteriană Farmacocinetică. funcţia renală. hepatică etc localizare efecte secundare ANTIBIOTIC AGENT INFECŢIOS putere patogenă. sarcină.Criterii de alegere ale antibioticelor BOLNAV vârstă. alergie.

Etape ale tratamentului antibiotic probabilist F A determina ( NU a izola) germenul probabil F A alege agentul microbian EFICACE împotriva germenului presuspus responsabil şi DIFUZÂND responsabil de infecţie F Evaluarea rezultatelor (după 48-72 ore) şi modificarea eventuală a alegerii iniţiale LA LOCUL INFECŢIEI .

FI mpactul ecologic. . F Impactul economic (raport cost/eficacitate). eficace.Factori legaţi de antibiotic care determină alegerea acestuia F Activitatea probabilă pe germenul suspectat. FD   ifuziunea la locul infecţiei în concentraţii F Toleranţa.

•  Laborator: –  nespecific: HLG. –  starea focarelor infecţioase primare/secundare.etc) determinare de nivel seric de antibiotic. sdr. –  dispariţia elementelor SRIS. NEI/NEB •  Urmărirea efectelor adverse (clinic şi laborator). . –  starea generală. bacteriologice (hemocultură.Evaluarea eficienţei AB şi urmărirea reacţiilor secundare •  Clinic: –  evoluţia curbei termice. inflamator etc –  specific: ex.

fungice) •  Antibiotic inadaptat ca spectru/pătrundere la locul infecţiei •  Folosirea asocierilor inutile (al 2-lea AB nu aduce nimic. parazitare.Erori ale tratamentului antibiotic “Autoprescrierea” de antibiotice Prescrierea de către medic •  Folosirea AB ca “antipiretic” (sindrom febril de cauză neinfecţioasă. boli infecţioase virale. poate fi antagonist sau nu ajunge la locul infecţiei) •  Doze prea mici sau durată prea scurtă •  Durată prea lungă de tratament .

Antibiotice •  Să cunoştem diferitele familii de antibiotice .

glicilcicline Metronidazol Cloramfenicol Rifamicine Polipeptide. lincosamide. fosfomicina . sinergistine. ketolide Aminoglicozide Glicopeptide Chinolone Cicline. lipopeptide Sulfamide Oxazolidinone Acid fusidic.Clasificarea antibioticelor •  •  •  •  •  •  •  •  •  •  •  •  •  Betalactamine Macrolide.

Mecanisme de actiune ale antibioticelor .

Betalactamine •  Familia de AB cea mai utilizată şi cea mai numeroasă ( > 40 molecule) •  Structură chimică de bază : inel beta-lactam •  Caracteristici comune : –  Bactericide –  Spectru larg –  Mecanism de acţiune: inhibă sinteza peretelui bacterian (peptidoglicani) –  Molecula ţintă: PBP .fiecare specie bacteriană are mai multe PBP –  Dependente de timp –  Fără efect post-antibiotic (excepţie: carbapeneme) –  T1/2 scurt (exceptie ceftriaxon. ertapenem) –  Toxicitate redusa .

•  Peneme: ritipenem •  Carbapeneme: imipenem-cilastatin.Betalactamine Dibactami •  Penami (peniciline) •  Inhibitori de betalactamaze: acid clavulanic. ertapenem sulbactam si tazobactam meropenem. •  Cefeme (cefalosporine) •  Carbacefeme: loracarbef Monobactami: aztreonam Tribactami .

V. dibenzatinpenicilina –  Peniciline antistafilococice: meticilina.Betalactamine Penami (peniciline): –  Peniciline naturale: penicilina G. amoxicilina –  Carboxipeniciline: ticarcilina –  Ureidopeniciline: piperacilina –  Peniciline asociate cu IBL: •  Amoxicilina + ac clavulanic •  Ticarcilina + ac clavulanic •  Ampicilina + sulbactam •  Piperacilina + tazobactam . izoxazolilpeniciline (oxacilina. procain penicilina. nafcilina –  Aminopeniciline: ampicilina. cloxacilina).

cefoperazon: BGN inclusiv piocianic latamoxef. cefpodoxim –  C4G: cefpirom. ceftriaxon: actiune pe coci G+ ceftazidim.Betalactamine Cefeme (Cefalosporine): –  C1G: cefalexin (O). anaerobi •  orale: cefixim. cefotetan) –  C3G: •  inj cefotaxim. cefepim –  C5G: ceftarolina (activa pe MRSA) . ceftizoxim: BGN. –  C2G: cefuroxim (O) + cefaclor (O) cefamicine (cefoxitin.

Antimicrob Chemother 1992 CEFEME CARBACEFEME .Aminopeniciline Carboxipeniciline Ureidopeniciline Peniciline antistafilococice Peniciline biosint naturale C1G PENAMI IBL C2G C3G C4G CARBAPENEMI PENEMI Nucleu betalactamic Jarvis WR.

.

Pr Peptidoglican 5nm Spatiu periplasmic (betalactamaze) Membrana citoplasmatica Membrana citoplasmatica PBP .Betalactamine Mecanism de actiune-inhibarea sintezei peretelui bacterian Structura peretelui bacterian Gram pozitiv Capsula ext PS (facultativ) Peptidoglican 20-80nm Gram negativ Membrana externa PL.LPS.

•  activarea unor enzime litice. •  fixarea (covalenta) de PBP (penicillin binding protein) si inactivarea lor. .Betalactamine Mecanism de actiune •  strabaterea obstacolului parietal.

•  Modificarea tintei (PBP) . piocianic in particular).Rezistenta la betalactamine expresia geniului bacterian •  Blocarea “portilor de intrare” ale antibioticului (ex BGN. •  Neutralizarea “inamicului” (betalactamaze).

Clostridium difficile) •  Actinomicete NB: Toate penicilinele sunt inactive pe germenii atipici (Mycoplasma. Rickettsia . Chlamydia.Betalactamine-peniciline Peniciline naturale Reprezentanţi : •  •  •  •  Penicilina G = benzilpenicilina (sodică / potasică): im / iv Penicilina V = fenoximetilpenicilina: po. a jeun Procainpenicilina – retard (24 h): im Benzatinpenicilina – retard (7-21 zile): strict im Spectru antibacterian: •  Coci gram pozitivi: streptococi (ex pneumococ cu excepţia pneumococ cu sensibilitate diminuata la penicilina). Borellia •  Bacterii anaerobe (excepţie: Bacteroides. Leptospira. Legionella. enterococul (inconstant sensibil) Stafilococ beta-lactamazo-secretor (>90% sunt penicilinazo secretori)-rezistent •  Coci gram negativi (gonococ – inconstant sensibil) •  Bacili gram pozitivi •  Spirochete: Treponema.

Leptospiroză Profilaxia plagi prin muscatura de animal. RAA (Benzatinpenicilina) •  Actinomicoze •  Erizipeloid Rosenbach . NU C. scarlatină. erizipel etc Angina Plaut Vincent (fuso-spirilară) Antrax Infecţii cu Clostridii: tetanos.difficile Sifilis.Betalactamine-peniciline Peniciline naturale Indicaţii : •  •  •  •  •  •  Infecţii streptococice: angine.

Helicobacter pylori. Proteus* * Necesita antibiograma (creşterea % de tulpini R la Ampicilină) . E.influenzae* Salmonella*. H. coli*. inactiva pe stafilococ (chiar MS) –  unii BGN: Bordetella perstusis. ampicilina (IV & PO) Spectru = spectrul penicilinei “lărgit”către BGN: –  mai activa decat penicilina pe enterococ. Shigella*. Vibrio.Betalactamine -peniciline Aminopeniciline Reprezentanti: amoxicilina(PO).

secreţii respiratorii •  Penetrează în LCR / SNC mai bine decât penicilina Indicaţii: •  •  •  •  infectii respiratorii cu pneumococ sensibil la penicilina endocardite cu streptococi sensibili (+ aminoglicozid) infecţii (meningita) cu Listeria eradicarea infecţiei cu Helicobacter (+ claritromicină şi omeprazol) •  boala Lyme (Borrelia burgdorferi) . urină.Betalactamine-peniciline Aminopeniciline Farmacocinetică: •  Amoxicilina are biodisponibilitate superioară Ampicilinei •  Se concentrează bine în: bilă.

Reprezentanţi: –  Meticilina – cap de serie (scoasă din uz – nefrotoxicitate) –  Izoxazolilpeniciline: Oxacilina (po biodisp slaba. im / iv) Spectru = spectrul Penicilinei G cu mentiunile –  foarte active pe stafilococii penicilinazo-secretori Meti-S (NU SAMR) –  inactive pe enterococi. osteoartrite) cu stafilococ Meti-S (+ aminoglicozid) –  Infecţii stafilococice cutanate / părţi moi –  Antibioticoprofilaxie în ortopedie .Betalactamine-peniciline Peniciline antistafilococice (rezistente la beta-lactamaze/penicilinaze). endocardite. pe G(-) –  de 4 ori mai puţin activă pe restul bacteriilor din spectrul penicilinei Indicaţie de elecţie : –  Infecţii sistemice (bacteriemii.

Proteus. Enterobacter. Serratia. Citrobacter •  inactive pe stafilococ. puţin active pe enterococ •  creşterea % tulpini rezistente la Ticarcilina : antibiogramă !!! Indicaţii: •  Infecţii cu BGN sensibili (+ aminoglicozid).Betalactamine-peniciline Peniciline antipiocianic (Pseudomonas aeruginosa) (carboxipeniciline) Reprezentanţi: Ticarcilina : iv Spectru: •  spectrul Ampicilinei + BGN secretori de beta-lactamaze: Piocianic. Nu în meningite •  Se mai foloseşte doar asociat cu inhibitor de betalactamază (clavulanat) •  Chiar şi în aceste condiţii. multe dintre tulpinile de Ps aeruginosa sunt R .

Betalactamine-peniciline
Peniciline Anti-pseudomonas (ureidopeniciline)
Reprezentanţi: Piperacilina iv Spectru: –  Activitate similara cu penicilina pe G pozitivi –  Activitate buna pe G negativi: inclusiv Pseudomonas (piocianic), K.pneumoniae, Enterobacter, Creşte % de tulpini rezistente la ureidopeniciline: necesitatea antibiogramei!) –  Activitate buna pe anaerobi incluzand Bacteroides fragilis Indicaţii: •  Infecţii severe cu BGN sensibili (+ aminoglicozid): biliare, abdominopelvine, pulmonare, + meningiene •  Se foloseşte singur sau asociat cu inhibitor de betalactamază (tazobactam) în infecţii severe •  În aceste condiţii, multe dintre tulpinile de Ps aeruginosa sunt sensibile

Betalactamine -peniciline
Inhibitorii de beta-lactamază:
–  acţiune antibacteriană intrinsecă redusă (sulbactamul) –  fixează şi inhibă ireversibil betalactamaza (cu excepţia cefalosporinazei) Beta - lactamazele : penicilinaze, cefalosporinaze, beta-lactamaze spectru larg, carbapenemaze –  enzime bacteriene care inactivează beta-lactaminele –  principalul mecanism al rezistenţei la beta – lactamine

Reprezentanţi:
–  Acidul clavulanic –  Sulbactamul –  Tazobactamul

Reprezentanţi:
–  –  –  –  Acic clavulanic + Amoxicilină Acid clavulanic + Ticarcilină Sulbactam + Ampicilină Tazobactam + Piperacilină

Betalactamine -peniciline
Inhibitorii de beta-lactamază:
Asocieri de Beta-lactamine + Inhibitori de beta-lactamază:
–  Inhibitorul de beta-lactamază protejază beta-lactamina contra beta-lactamazei –  Restabileşte activitatea antibacteriană a betalactaminei, (spectrul este cel al BL din asociere) –  Sunt active pe anaerobi inclusiv B.fragilis (mec de R este secretia de BL-aze) Amoxicilină + acid clavulanic: po, iv –  Utilizare: infecţii buco-dentare, ORL (otite / sinuzite), pneumonii, BPOC ac, celulite, urinare după antibiogramă (% mare de E. coli rezistent) Ticarcilină + acid clavulanic iv –  Indicatii: infecţii severe cu BGN rezistenţi la alte betalactamine (NU meningite) Piperacilină + tazobactam iv –  Indicatíi: infecţii severe, nozocomiale, plurimicrobiene gram + / gram – (NU meningite)

Sulbactamul există ca preparat separat, poate fi administrat concomitent cu alte betalactamine

Ampicilină-sulbactam 3. Cefoperazonă-sulbactam Includ între indicaţii: infecţii intra-abdominale infecţii la neutropenic. muşcături 2. Amoxicilină-clavulanat: infecţii respiratorii. Piperacilină-tazobactam 5.Indicatii asocieri BL cu IBL 1. ORL. inclusiv risc de Ps aeruginosa . Ticarcilină-clavulanat 4. stomatologice.

germeni atipici. Listeria. stafilococ MR.Betalactamine-cefalosporine Cefalosporine –  Sunt impartite in generatii in functie de spectru •  Cu fiecare generatie (1-3) creste activitatea pe G(-) si scade activitatea pe G(+) capacitatea de a rezista hidrolizei prin BL-aze •  Mai stabile la β lactamaze decat penicilinele –  Inactive pe enterococ. germeni fara perete .

Proteus –  Inactive pe stafilococul Meti-R. enterococ.coli. urinare. atipici Infecţii: ORL (angine. S. piocianic.aureus (nu SAMR) (NU enterococi) –  Activitate modesta pe G(-) E. infectii bronşice.S.pneumoniae (nu PRP). cutanate .Betalactamine -cefalosporine Cefalosporine generatia a I-a Reprezentanţi: Cefazolin(IV+IM)/Cefalexin (PO) Spectru : penicilina G + Oxacilină (stafilococ)+ Ampicilină (Bacili Gram negativi) –  Activitate buna pe G(+) . otite). listeria.

nu SAMR) •  active pe BGN – antibiogramă •  Lărgire spectru: –  Moraxella. Neisseria –  Bacteroides fragilis (cefoxitin. cefotetan) •  active pe cocii gram pozitivi (nu enterococ.Betalactamine -cefalosporine Cefalosporine de generaţia a II-a: Spectru mai larg : C1G + BGN secretori de betalactamaze + anaerobi Bacteroides fragilis (cefamicinecefoxitin. cefotetan) Infecţii: ORL (angine recidivante/sinuzite). infectii bronşice. Haemophilus. abdominale .

cefalosporine Cefalosporine de generaţia a III-a: Spectru larg: C2G + BGN rezistenţi (piocianic. enterobacter) •  foarte active pe BGN •  mai puţin active pe cocii gram pozitivi decat C2G •  Ceftazidima. cefotaxima) •  meningite (ceftriaxona) •  antibioticoprofilaxia în chirurgia abdominopelvină Farmacocinetică: •  ceftriaxona are T 1/2 lung : 1-2 administrări /zi •  se concentrează bine în LCR (ceftriaxona) •  se concentrează biliar (cefoperazona) .Betalactamine . nozocomiale cu BGN (ceftazidimă + aminoglicozid) •  infecţii cu pneumococ rezistent la penicilină (ceftriaxona. cefoperazona: foarte active pe piocianic / BGN rezistenţi •  Moxalactam: foarte activ pe anaerobi •  Cefotaxima / ceftriaxona: mai activă pe coci gram + Indicaţii: “De rezervă” “De uz spitalicesc” •  infecţii severe.

Listeria. Cefpodoxime •  activitate variabilă pe Acinetobacter •  active pe Enterobacter. Serratia.Betalactamine -cefalosporine Cefalosporine de generaţia a III-a: Active pe piocianic Activitate scazuta pe piocianic Cefoperazona Cefotaxim Ceftazidim Ceftriaxon Cefixime. pneumococ cu R înaltă la penicilină. enterococ. Citrobacter. . Morganella. Aeromonas •  inactive pe: Stafilococ MR.

Betalactamine -cefalosporine Cefalosporine de generaţia IV: Reprezentanţi: Cefpirome (IV).aeruginosa) Afinitate crescuta pt PBP si rezistenţă foarte mare la betalactamaze Indicaţii: •  infecţii nozocomiale severe •  infecţii bacteriene la neutropenici .Cefepime (IV) Spectru similar C3G: foarte active pe piocianic şi C2G: cocii gram pozitivi –  Activitate buna pe G(+) incluzand: –  Activitate pe G(-) asemanatoare C3G (incluzand P.

Betalactamine -cefalosporine Cefalosporine de generaţia V: ceftarolina fosamil " Microrganisme Gram-pozitive "   Staphylococcus aureus. Invlusiv pneumococ rezistent la penicilina "   Enterococcus faecalis (nu faecium) "   Listeria "   Microrganisme Gram-negative "   Escherichia coli "   Klebsiella pneumoniae "   Klebsiella oxytoca "   Morganella morganii NU sunt sensibile: "   Chlamydia. inclusiv tulpinile meticilino-rezistente (MRSA) "   Streptococcus spp. Mycoplasma "   Legionella "   Proteus "   Pseudomonas aeruginosa "   Enterobacteriaceae* ESBL si R la carbapeneme .

C.difficile . Legionella. aerobe / anaerobe (beta-lactamazosecretoare) –  ertapenem este inactiv pe piocianic –  creşterea % tulpini rezistente de enterococ şi piocianic – antibiogramă ! –  inactive pe: stafilococ Meti-R.Betalactamine Carbapeneme Reprezentanţi: –  Tienamicină = Imipenem – Cilastatin (Tienam) : iv. Chlam / Mycopl / Rickettsii. im Imipenemul este inactivat de dehidropeptidaza renal cilastatin: inhiba enzima inactivatoare –  Meropenem : iv –  Ertapenem (Invanz): iv / im Spectru “ultra-larg” : –  toate bacteriile gram + / -. enterococul R la AG.

  Infecţii severe localizate sau generalizate cu germeni probabil multirezistenţi (în special infecţii nosocomiale) •  Pneumonii •  Infecţii intraabdominale •  Endocardite •  Abcese cerebrale.Betalactamine Carbapeneme Indicaţii : 1. endocardite şi nu este activ pe Ps aeruginosa . meningite (meropenem) 2. Stări febrile la neutropenici Farmacocinetică: pătrundere moderată în LCR (mai bună pentru meropenem) Probleme: •  Imipenemul NU se utilizează pentru infecţii SNC: risc convulsii •  Ertapenemul NU se utilizează în meningite.

influenzae. P. catarrhalis Enterobacterii Pseudomonas aeruginosa •  Indicaţii: infecţii severe cu BGN certe/probabile.Betalactamine Monobactami: AZTREONAM •  Spectru: BGN aerobi K. marcescens H. pneumoniae. S. mirabilis. M. la pacienţi alergici la alte beta-lactamine .

#aeruginosa# Flora#orala# Anaerobi( Flora# intestinala# # # # # # # # # Cefamicine# # # # # C.#difficile# # # # # # # # # Klebsiella# # # # # # # # # # # # # # # # # # # # ±# ±# ±# ±# # # # # Penicilina#G.#influenzae# P.#fragilis# # # # # # # # # # # # # # # # # # Tigecyclina# S.#pneumonia# Bacterii(Gram(negative( Streptococi#de# grup#A# Nesseria#.#Moxifloxacina# Eritromicina# # # # # # # Azitromicina# # # # # # Clindamicina# # # # # # # # # MR#(Tygeciclina)# # # # Cicline# # # # # # Cloramfenicol# # # # # # # # # Cefalosporine(G1( (cephalexin)( Cefalosporine(G2((cefaclor)( # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # Moxifloxacina# # # # # # # # # # # # # ±# # B.#V# Oxacilina# # # # Amoxicilina.# meningitides# H.#aureus# Serratia# Proteus# E.#coli# .#Ampicilina# # Amoxicilina/#clavulanat# # ±# Ticarcilina# # # # Piperacilina# # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # ±# # # # ±# # # # # # # # # # # # # Cefalosporine#G3# Cefalosporine#G4# # Aztreonam# Imipenem/#cilastatin# Vancomicin/Teicoplanin#PRP# # # # # # MR# ±# # # # # # # # Gentamicina# ±# # # # # # # # Tobramicina# ±# # # # # # # # Amikacina# # # # # # # Ciprofloxacina# # # Levofloxacina.#epidermidis# S.Bacterii(Gram((pozitive( Listeria# Streptococi#de# grup#B# Enterococi# S.

–  tip 4 hipersensibilitate întârziată (febră+/. candidoze. hipoprotrombinemie •  Digestive: diaree.fenomene tip boala serului) Alergia incrucisata intre peniciline si cefalosporine 10 (20%). convulsii (doze mari penicilină. carbapeneme) •  Hematologice: citopenie. –  tip 2: citopenie. greaţă. pseudolitiază veziculară (ceftriaxon) •  Hepatice: creşte TGP (ureidopenic.Reacţii secundare la betalactamine •  Hipersensibilitate: –  tip 1 fenomene anafilactice. vărsături. monobactam. IBL). tulburări de agregare plachetară. carbapenem). –  tip 3 (fen Arthus) vascularite. (CPM-aminopeniciline. •  Neurologice: halucinaţii vertij. colestază (IBL) .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful