P. 1
Consacrare Si Misionarism

Consacrare Si Misionarism

|Views: 0|Likes:
Published by Clara Constantin

More info:

Published by: Clara Constantin on Jul 30, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/30/2013

pdf

text

original

CONSACRARE ŞI MISIONARISM CUPRINS: 1. Deschidere 165 2. Rugăciune 3. COR 4. Introducere 5. COR 6. Tema I 7. Poezie 8. COR 9. Tema II 10.

Tema III 11.COR 12.Poezie: Imn soliei advente 13.Tema IV 14.Tema V 15.COR+COM 162 16.Poezie: Lumină să se facă 17.Poezie: Va bate ceasul lumii 18.Încheiere A 19.Încheiere B 20.COR 21.Închidere 161 22.Rugăciune 23.Postludiu – ieşire

Deva, 15 mai 1995

INTRODUCERE
Vestirea Evangheliei şi toată lucrarea servirii din iubire, Dumnezeu ar fi putut să o încredinţeze îngerilor din ceruri sau ar fi putut să întrebuinţeze alte mijloace pentru îndeplinirea acestui scop. Dar, în marea sa iubire, Dumnezeu alese să facă pe om împreună lucrător cu Hristos şi cu îngerii sfinţi pentru ca şi omul, după ce a pierdut fericirea Edenului, să poată avea parte de binecuvântarea, bucuria şi înălţarea sufletească ce rezultă din această lucrare dezinteresată. Să urmărim în acest sens câteva exemple edificatoare de bărbaţi şi femei consacraţi acestei lucrări înainte de Domnul Hristos. Menţionăm încă de la început faptul că succesul în viaţa misionară a fiecăruia a constat într-o permanentă şi stăruitoare comuniune cu Dumnezeu prin rugăciune. Numai totala consacrare a putut să aducă mari realizări şi satisfacţii depline trudei lor. Să ne îndreptăm gândul către vremurile când lumea era încă în copilăria ei - timpul antedeluvionar. Zăcea un blestem dublu asupra pământului din cauza păcatului lui Adam şi a omorului comis de Cain. Răutatea omului devenise atât de adâncă şi atât de mult răspândită încât

păreau imposibile. Noe şi mulţi alţii se străduiau să păstreze vie cunoştinţa despre adevăratul Dumnezeu şi să oprească fluviul răului moral. În mijlocul corupţiei morale mereu crescânde. Iosif.Dumnezeu nu o mai putut tolera. Vocea sa solemnă avertiza acea generaţie timp de o sută douăzeci de ani şi el vesti evenimente care. Enoh. Samuel. faptele sale dau mărturie despre sinceritate sa. atât cât putea judeca înţelepciunea omenească. care vorbea prin servul său. iar Metusalah şi urmaşii săi trăiau încă ca să asculte predica lui Noe şi ajutară la clădirea corăbiei. credinţa sa fu desăvârşită şi cunoscută pe faţă. repetase fiilor săi cele ce Dumnezeu îi arătase cu privire la potop. o măsură luată pentru educaţia tinerilor dornici să cerceteze Cuvântului lui Dumnezeu în mod mai profund şi să caute înţelepciune de sus pentru a deveni propovăduitori în Israel. . În timp ce Noe vestea lumii solia sa de avertizare. Să amintim numai mărturia despre Dumnezeu dată oamenilor de către Abraam. Moise. Metusalah. să ne gândim la şcolile profeţilor. căci era vocea lui Dumnezeu către oameni. O mare putere însoţea cuvintele sale. În felul acesta. El şedea ca o stâncă în mijlocul furtunii.

că eu sunt slujitorul Tău şi că toate aceste lucruri le-am făcut după porunca Ta. acesta se înfăţişează pe muntele Carmel înaintea întregului Israel ce fusese strâns acolo. Ilie s-a apropiat de tot poporul şi a zis: . iar dacă este Baal. fiul lui Omri. Iată rugăciunea sa: .TEMA I Să poposim asupra cazului unui alt titan misionar proorocul Ilie."Până când vreţi să şchiopătaţi de amândouă picioarele? Dacă Domnul este Dumnezeu mergeţi după El. mergeţi după Baal". împărat peste Israel era Ahab.“Domnul este adevăratul Dumnezeu! Da. a celor patru sute cincizeci de prooroci ai lui Baal.“Doamne Dumnezeul lui Avraam. înaintea împăratului personal. făcând ce este rău înaintea Domnului mai mult decât toţi cei ce fuseseră înaintea lui. care a domnit douăzeci şi doi de ani. ascultă-mă pentru ca să cunoască poporul acesta că Tu eşti adevăratul Dumnezeu şi să le întorci astfel inima spre bine!” Ce a făcut de data aceasta poporul când a văzut urmarea rugăciunii? Cuvântul Domnului ne spune că a căzut cu faţa la pământ şi a zis: . Fiind confruntat cu preoţii lui Baal. În timpul său. Ascultă-mă Doamne. Domnul . Isac şi Israel! Fă să se ştie astăzi că Tu eşti Dumnezeu în Israel. ani ce fuseseră profetizaţi lui Ahab de către Ilie. şi a celor patru sute de prooroci ai Astarteei. Ilie iese biruitor pentru că el ştie cui să se roage. Poporul însă nu i-a răspuns nimic. La sfârşitul a trei ani de secetă în care nu se formase nici o picătură de rouă şi nu căzuse nici un strop de ploaie. şi ai Astarteii.

"Scoală-te. cetatea cea mare şi strigă împotriva ei. descoperă în faţa împăratului Ahaşveroş pe Dumnezeul său. ca să ducem o viaţă nouă? Trebuie să simţim în inima noastră dorul după lucruri mai bune decât cele oferite de lumea . Iubiţi ascultători. Poporul Iudeu se afla dus în robia imperiului Medopersan. Gândindu-ne şi la mărturisirea Dumnezeului lor făcută în marele Babilon de către tinerii Daniel. noi ne-am mărturisit păcatele noastre. cu peste o sută douăzeci de mii de locuitori în frunte cu împăratul său. dar are favoarea să se răzbune chiar pe vrăjmaşii săi. ne-am hotărât să le părăsim şi ne-am consacrat lui Dumnezeu. căci răutatea ei s-a suit până la Mine. Şi iată-l pe Iona plecând în marea sa lucrare misionară . Anania. să urmărim în câteva cuvinte." Dar unde a ajuns Iona datorită neascultării sale? A trebuit să stea trei zile şi trei nopţi în pântecele unui peşte mare. Din mijlocul locuinţei morţilor s-a rugat Domnului în toată sinceritatea sa şi Domnul l-a ascultat. ajunsă împărăteasă prin darurile providenţei. du-te la Ninive. Tânăra Estera din seminţia lui Beniamin. El primeşte din partea Domnului următoarea poruncă: . ultimul caz de care ne vom ocupa: . Mulţi oameni dintre popoarele ţării au cunoscut atunci pe Dumnezeu şi s-au făcut Iudei. Îi vorbeşte despre apartenenţa sa religioasă şi ca naţiune şi-i pune în faţă necazul cel mare ce s-a abătut asupra poporului său Trei zile şi trei nopţi s-a rugat Domnului şi a postit iar răspunsul nu a întârziat.este adevăratul Dumnezeu!” Acest adevărat Dumnezeu a fost mărturisit şi în împrejurări mult mai grele.cel al profetului Iona.aceea de convertire a unei cetăţi întregi. poporul său nu numai că este izbăvit. Aici avu timp şi prilejul să se căiască de păcatul său. Mişael şi Azaria.

nu se ascunde Cel ce ţine zidirea Fără de număr Minunile Sale-a pe-ntregul cuprins Dacă văpaia inspiraţiei Nu ne mai aprinde gândirea Înseamnă că focul inimilor noastre S-a stins Înseamnă că drumul credinţei Trebuie înţeles Pe el să se urce nădejdea Spre Cel ce vine . să recunoaştem în dorinţa lăuntrică vocea lui Dumnezeu către sufletul nostru şi să răspundem chemării ce ne-a fost adresată.aceasta. NU A SECAT Nu a secat Nici un izvor de iubire Dumnezeu îşi trimite din slavă Toată dragostea Sa Dacă nu simţi marea renaştere spre mântuire Înseamnă că Golgota Nu mai este în inima ta Nu e închisă Nici o fereastră spre veşnicie Dumnezeu Îşi trimite Toată lumina numelui Său Dacă bucuria mântuirii nu te reînvie Înseamnă că Chivotul Nu mai este în sufletul tău Nu.

Înseamnă că drumul ascultării trebuie dres Pe el Dumnezeu să coboare mântuirea La mine. la tine În universul marilor frumuseţi mântuitoare O nouă speranţă numai atunci ne va aduce Când viaţa noastră lângă Chivot va fi roditoare Când rostul jertfei noastre va lumina sub cruce .

" (Ioan 1. Acestui scop suprem i-a închinat toate eforturile. bolnavi. toată inteligenţe şi în final şi viaţa Sa." (HLL) Oriunde se găsea. Adesea se întâlnea cu oameni care fuseseră târâţi de Diavolul în locurile cele mai decăzute. "El n-a trecut pe lângă nici un suflet ca şi cum ar fi fost fără valoare. şi care nu mai aveau putere să se desfacă din mrejele lui. toată puterea.TEMA II ISUS . Căuta să încurajeze pe oamenii cei mai decăzuţi şi pe cei de la care se putea spera mai puţin. putem observa că succesul Său misionar se datorează în mare măsură convorbirilor individuale. ispitiţi şi decăzuţi.dea o învăţătură potrivit cu locurile şi împrejurările respective. asigurându-i că pot ajunge şi ei curaţi şi sfinţi în caracter. El observa problemele oamenilor şi găsea pentru fiecare o solie de mântuire.MARELE MISIONAR MOTO: "Lumina aceasta era adevărata Lumină care luminează pe orice om venind în lume. Oamenilor acestora descurajaţi. ci a căutat să dea fiecăruia leacul mântuitor. cuvinte de care ei aveau nevoie şi pe care le puteau .9) Hristos a iubit nespus neamul omenesc decăzut şi de aceea a părăsit locuinţa Sa cerească pentru a aduce lumina adevărului Său pe singurul loc întunecos din cuprinsul Universului. Studiind activitatea Sa. El ştia să . Isus le spunea cuvinte de cea mai duioasă milă.

toate raportate în Luca 15. Se interesa cu iubire de toţi oamenii şi răspândea în jurul Său lumina unei evlavii fericite.înţelege. .. El a acordat atenţie şi bătrânilor încărunţiţi şi micuţilor copii şi fariseilor şi vameşilor. drahmei pierdute şi a fiului risipitor. se termină cu bucuria "pentru un singur păcătos care se pocăieşti" demonstrând interesul profund pentru un suflet pierdut. Fiecare suflet era preţios înaintea Lui. Hristos a arătat că invitaţia Evangheliei nu trebuie să fie prezentată numai la câţiva aleşi despre care credem că ne-ar face onoare dacă ar primi acesta chemare. aveau acces liber la inima Lui plină de iubire şi milă duioasă – „În legăturile Lui cu oamenii nu întreba: care este crezul tău? De care biserică aparţii? El ajuta pe toţi cei ce aveau nevoie de ajutor. pe aceştia îi încuraja să stăruiască în rugăciune. asigurându-i că vor birui pentru că îngerii lui Dumnezeu erau de partea lor spre a-i ajuta în câştigarea biruinţei. Deşi totdeauna se purta cu demnitate dumnezeiască El se pleca cu cea mai milostivă luare aminte faţă de fiecare membru al familiei lui Dumnezeu.” (HLL 63) Este demn de remarcat faptul că parabolele oi pierdute. Prin discuţia cu femeia samariteancă şi prin vindecarea fiicei femei siro-feniciene.. În toţi oamenii El a văzut suflete căzute pe care avea misiunea de a-i salva! Lucrarea misionară a lui Isus se caracterizează prin totala lipsă a prejudecăţilor. Oamenii. şi a discriminării. religie sau limbă. indiferent de ţară..” (HLL 60). „Pe alţii îi găsea piept la piept în luptă cu vrăjmaşul sufletelor.

Începu să studieze Scriptura într-un chip nou. El vorbea ca unul care are putere.125) "El n-a mustrat slăbiciunea omenească. la ocupaţiile lor zilnice şi se interesa de nevoile lor pământeşti. dar a mustrat cu toată puterea făţărnicia." .TEMA III Isus vedea în fiecare suflet un om căruia trebuia să-i fie prezentată chemarea la mântuire. prezentându-l în modul cel mai direct şi cel mai simplu. El n-a făcut niciodată ca adevărul să pară ca ceva crud. Glasul Lui era ca o melodie pentru cei ce ascultaseră vorbirile monotone ale rabinilor. (HLL 121. El câştiga inima oamenilor trăind între ei ca unul care le dorea binele.Nicodim venise la Domnul cu gândul să stea la discuţie cu El. Modul de exprimare al Mântuitorului era întotdeauna cât se poate de atrăgător. Limba folosită de El era curată. ci totdeauna a dovedit o adâncă iubire pentru omenire. El făcea adevărul să fie frumos. Nicodim primi învăţătura şi o luă cu sine. însă atunci când rostea mustrările Lui drepte. dar Domnul îi vorbi despre principiile fundamentale ale adevărului. aleasă şi limpede ca un pârâu curgător. necredincioşia şi nelegiuirea. (HLL 109) Este important de subliniat faptul că niciodată Isus nu sa angajat în discuţii contradictorii . în ochii Lui erau lacrimi şi vocea Lui era înecată de plâns. ci pentru a primi lumină pentru suflet. Cu toate că vorbirea Lui era simplă." (Slujitorii Evangheliei 117). Sta de vorbă cu ei. Nu prin certuri şi discuţii se luminează un suflet. nu pentru a discuta o teorie.

Hristos nu a neglijat nici de a-i ajuta pe cei nevoiaşi." (HLL 60) Dar cu toată mărimea şi amploarea lucrării Sale. Mântuitorul nu termina şi nu începea nici o zi fără a se consacra lui Dumnezeu şi tocmai în permanenta comuniune cu Tatăl constă succesul lucrării sale. un loc important au ocupat vindecările. "Adesea se retrăgea. În cadrul lucrării misionare a lui Isus. Celor care aveau nevoie le dădea un pahar cu apă rece sau le dădea în linişte însăşi hrana Lui. "Isus căuta să ajute pe toţi cei în suferinţă pe care îi întâlnea. N-avea mulţi bani de dat.pentru ca din nou să vindece bolnavi. dar aceasta era o pregătire pentru activitatea Lui între oamenii ocupaţi cu grijile vieţii. Ajutând pe cei în nevoie." (HLL 109) Să ne ajute Dumnezeu ca privind mereu la Mântuitorul nostru să fim însufleţiţi de acelaşi spirit misionar şi să îndeplinim porunca pe care El ne-a dat-o înainte de a se înălţa: „Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile” . cărora Mântuitorul le-a acordat mai mult timp decât pentru a predica. Totdeauna revenea din acele retrageri . prin munţi pentru a fi liniştit în rugăciune. făcea ca adevărurile pe care le spunea să fie unite cu fapte bune.(HLL 182). dar de multe ori se lăsa nemâncat ca să ajute pe aceia care erau în mai mare lipsă ca El. să înveţe pe cei neştiutori şi să sfarme lanţurile celor prinşi de Satan. misionare.

.IMN SOLIEI ADVENTE Pe drum de milenii. onoare şi viaţă. Spre-o lume mai bună ne-ai fost legământ Motiv de război şi de pace În lupta deschisă-ntre cer şi pământ Eşti solia noastră cu duh de avânt Cuvântul de foc ce nu tace. Da. vine şi ziua.. ieşind de prin ceaţă În inimi şi glasuri prezentă Sub steagul credinţei şi-al păcii în faţă Ai fost pâinea noastră. Sublimă solie Adventă. Cunoaştem şi noi omeneasca durere Dar ştim că şi-n lanţuri Cuvântul nu piere De veacuri cu el ne e partea. Noi ştim adevărul şi el e putere Mai tare ca iadul sau moartea.aceasta ni-i lege Căci cerul ne stă înainte Luceafărul vieţii pe toţi să ne lege În singurul pas ce-l putem înţelege Spre ţara nădejdilor sfinte. pe Isus ‘L-aşteptăm Aceasta ni-i scumpa solie. Şi noi nu ne temem . Sub aripa ei am crescut şi zburăm .

pe căi pământeşti Împinşi de nevoi şi atraşi de poveşti Săpându-şi în lut adăpostul. Noi astăzi le-ntindem solia iubirii Mereu către oameni prezentă Acum este timpul să cânte zefirii Şi trâmbiţi să sune în cinstea-nnoirii TRĂIASCĂ SOLIA ADVENTĂ! Amin! . supuşi îndurăm A şarpelui veche mânie… Fugind de chemarea salvării cereşti O lume îşi caută rostul Pe calea cea largă.La gândul acesta.

.TEMA IV MISIONARISM APOSTOLI ŞI CONSACRARE – LA "O. ca să putem împărăţi şi noi împreună cu voi. iată-vă împărăţind fără noi! Şi măcar de aţi împărăţi cu adevărat. printre semenii lor deznădăjduiţi. transformatoare.confirmat de activitatea lor neobosită. Poate ne întrebăm care sunt raporturile dintre consacrare şi misionarismul biblic apostolic. până la moarte. Convertirea apostolilor Domnului Hristos. derutaţi. Când suntem insultaţi binecuvântăm.” Astfel ilustrează sfântul apostol Pavel slujba ambasadorilor veşniciei. e un fapt istoric . muritori. nişte osândiţi la moarte. fiindcă am ajuns o privelişte pentru îngeri şi oameni. condiţie pe care ne-o putem însuşi dacă ne vom consacra fără rezerve deplin încrezători pe altarul aceleiaşi supreme responsabilităţi. e dovada unei puteri dumnezeieşti. Căci parcă Dumnezeu a făcut din noi apostolii oamenii cei mai de pe urmă. începutul şi condiţia succesului lor ulterior.

apostolilor. . cu aceeaşi sacră iubire. deoarece ei au fost oameni ca şi noi .. un îndemn. pentru ca prin răbdarea şi prin mângâierea pe care o dai Scripturile să avem nădejde. şi va da mânie şi urgie celor ce din duh de gâlceava se împotrivesc adevărului şi ascultă de nelegiuire”. deoarece. Suntem îndreptăţiţi pentru o astfel de cercetare. un avertisment. la aceeaşi fericită nădejde.au făcut urme drepte spre Paradis.Sinceri fiind căutăm să pătrundem secretul realizărilor lor de proporţii spre a evalua (cântări) mai corect sfera noastră de datorie şi succes. statornic.. caută slava. de remediu a deficienţelor de caracter. o mustrare. deoarece ecoul ultimului gong stă gata să anunţe revenirea glorioasă a scumpului nostru Mântuitor şi Domn. cinstea şi nemurirea. şi o făgăduinţă. şi anume. ca şi ei suntem chemaţi de acelaşi Dumnezeu. ca să ne slujească nouă drept pilde. Viaţa fiecărui apostol e un unicat. “Care va răsplăti fiecăruia după faptele lui. va da viaţă veşnică celor ce prin stăruinţa în bine. deoarece "toate acestea li s-au întâmplat lor.

prin discuţiile pe care le-a avut cu cei sinceri. Ar fi putut ataca direct zeii grecilor şi pe oamenii mari ai oraşului putând avea aceeaşi moarte ca . filozofie cu filozofie. Să-l privim pe sfântul apostol Pavel în capitala idolatriei. adânc ancorată în pretenţiile filosofiei. el a devenit fiu de Dumnezeu. sunt o comoară de cunoştinţă pentru comunitate. principiile divine. Cuvintele lui Pavel. ştiinţei şi artei pe nedrept numite astfel (ATENA) şi-n capitala luxului şi orgiilor de tot felul (ROMA). rostul vieţii noastre. în faţa celui mai crud împărat roman: NERO Dar apostolul Pavel nu se lasă sedus de splendoarea şi bogăţia care-l înconjurau. combătând logica prin logică. dându-şi seama de forţa amăgitoare pe care o pot exercita arta şi ştiinţa asupra spiritualităţii umane. Renunţând la înalta sa poziţie socială în favoarea crucii Domnului Hristos. Atenţia asupra lui Pavel a fost atrasă treptat. În Atena. iar argumentaţia sa şi puterea cuvântării sale a captivat atenţia întregului auditoriu.. Principiile expuse erau susţinute în faţa tuturor claselor sociale. chiar celor mai înalţi demnitari ai oraşului puterea sa intelectuală a impus respect învăţaţilor. rostite într-o situaţie când ar fi putut uşor găsi ceva care să agite pe ascultătorii. cauză şi efect. mai derutantă.TEMA V Să reflectăm puţin asupra activităţii lui Pavel ca apostol sfântă enciclopedie de experienţe ce pledează viu pentru puterea asemănării cu Hristos. religioşi şi cu tot aprobul unora stupefiaţi sau elogiul altora. dar cum contrastul cu cât e mai puternic cu atât evidenţiază mai bine. Curajul său a fost nezdruncinat când îi întâmpina pe adversari. elocvenţă cu elocvenţă. Măreţ e fiecare episod al vieţii sale consacrate.. a prezentat distins. pe propriul lor teren. Pavel a întâmpinat păgânismul în forma sa cea mai rafinată.

iubire şi disciplină. Chiar şi azi adevărurile Bibliei trebuie prezentate oamenilor mari ai lunii pentru ca ei să poată alege între ascultarea de legea lui Dumnezeu şi neascultare. la pledoaria apostolului pentru primirea lui Hristos pentru mântuire. Curând avea să fie lovit de judecata lui Dumnezeu sfârşind prin a se sinucide la vârstă de numai 32 de ani. publicul consternat a văzut faţa lui ca o faţă de înger. Adevărurile rostite în acea zi au fost destinate sa zguduie naţiuni şi să-şi impună influenţa lor asupra inimilor omeneşti deşi purtătorul lor a fost martirizat. Să nu ezităm deci să fructificăm orice ocazie. Atunci. dar prin porunca de al înapoia pe Pavel în carceră îşi închise singur. Cuvintele sale sensibilizează chiar pe cele mai împietrite inimi. hrăniţi cu Cuvântul Vieţii. De la Atena la Roma. La Roma. înaintea preacrudului Nero. să primească roadele propriilor alegeri. cu tact plin de iubire dumnezeiască le abătu spiritul de la zeităţile păgâne făcându-le cunoscut pe adevăratul Dumnezeu. Nero însuşi. astfel ea va fi iremediabil pierdută.Socrate . a tremurat de groază la gândul judecăţii viitoare. despoticul imperial. De aceea să nu ne . ci de putere. cu tot ce Dumnezeu ne pune la dispoziţie în acest timp extrem de scurt spre desăvârşirea noastră făcându-ne astfel parte de lucru în via Domnului! Să ne aducem deci aminte să înflăcărăm darul lui Dumnezeu care este în noi. pentru totdeauna.dar. a văzut pacea şi neprihănirea ca vrednice de dorit. poarta spre cer. apostolul Pavel şi-a bătătorit calea cu cununi de stele pentru veşnicie. căci Dumnezeu nu ne-a dat spirit de sfială. între progres etern şi nefiinţă. s-a temut de Dumnezeul apostolului. iar în ultima instanţă. la judecată. între adevărul veşnic şi minciună temporară. Ce sublimă invitaţie pentru a deveni oameni intelectuali. Un sentiment de respect a ţinut pentru câteva timp în frâu spiritul său setos de sânge.

. Dar ici şi colo arde un foc lucind feeric Când peste voi revarsă lumini de sus Prea ‘Naltul Din razele primite să dăruiţi la altul Aprindeţi focuri multe ca negura să treacă.. Şi soli să-nainteze cu Domnul lor oriunde În marile palate şi-n casa cea săracă Să intre Sfânta Carte. .. Să fie risipită!.. lumină să se facă! .ruşinăm de mărturia Domnului nostru şi meditând la tot ce s-a făcut pentru noi.. În lung şi-n latul lumii făpturi înfometate După Cuvântul vieţii aşteaptă Vestea Bună. Aşteaptă soli ai păcii să vină să le spună. să fim apostoli ai prezentului. să inunde.. Solia să pătrundă în suflet. vrea cineva să tacă?!.. Când strigă după Domnul. Lumină să se facă! Acoperă pământul un mare întuneric. lumină să se facă! În insulele mării. în locuri neumblate... Lumină să se facă! Vestiţi cu glas de trâmbiţi că Domnul va să vie Din zori şi până-n noapte daţi ultima solie Să arătaţi Sabatul şi Legea cea măreaţa.. Pe Isus Mântuitorul ce lumii dă viaţă. Vestiţi-le Cuvântul!. ispravnici credincioşi pentru timp şi eternitate! Amin! LUMINĂ SĂ SE FACĂ! Mergeţi în toată lumea să răspândiţi Cuvântul E-a Domnului poruncă să umplem tot pământul. Prin Jertfa Sa cea mare cu omul se împacă – Spuneţi la toţi aceasta.

Lumină să se facă Amin! . Duceţi.. orice suflet. ‘naintea Lui să pleacă. dar. de viaţă fericită. Vestea Bună....Duceţi solia sfântă cu vorbe de iubire Să mângâiaţi pe oameni cu marea răsplătire. Vorbiţi de veşnicie. De marea întâlnire de Domnul pregătită. Când..

da. Dar va fi prea târziu în acea zi Când ceasul lumii va suna-n vecie. Va bate ceasul lumii. Oglinda legii pusă înainte N-o veţi putea privi cu frunţi senina Veţi rămânea atunci fără cuvinte Cu faţa descompusă de ruşine. Şi mila nu va fi.VA BATE CEASUL LUMII! Ţefania 2:1-2 Va bate ceasul lumii în curând Un ultim dangăt va suna-n vecie.. că vă cheamă veşnicia Ca să răspundeţi pentru-a voastre fapte.. Nu râdeţi.. Din letargia scumpelor păcate Vă veţi trezi atunci.. Se va preface odată-n foc mânia Şi va-amuţi batjocura în noapte. nu va fi . Căci nu cu îndurare voi veni Ci cu sclipiri de groază şi mânie. lung va bate Sentinţa grea a zilei de apoi. În inimile surde la Cuvânt El va trezi regret pe veşnicie. târziu şi voi.

. . Nu pot să văd ce va mai fi atunci Va ustura nuiaua conştiinţei.. Cu-n deget ridicat. Mai sunt câteva clipe generoase… Când ceasul tainic ne-ndurat va bate Se vor sfârşi chemările duioase… Va bate ceasul lumii.. Ce triste amintiri vor răscoli Regretele prea mult întârziatei.Când ceasul lumii negreşit va bate.. Când răzbunarea dreptelor porunci O vor afla şi fiii şi părinţii.. De nimicirea voastră n-am plăcere!… Întoarceţi-vă astăzi. Vă spun aceste vorbe hotărâte. Aveţi urechi ce de Isus nu vor s-audă. dar cu durere Oricât mi-ar fi păcatele urâte. ce azi slujiţi cu-atâta trudă La masa libertăţilor nesfinte. Ochi de prinos şi minţi fără de minte. O voi. să nu pieri pe vecie În ziua de furtună şi mânie.. poate mâine Un ultim dangăt va suna-n vecie… Grăbeşte-te.se mai poate.

pe scurt. ş. desăvârşit şi nepătat Domnul nostru Isus Hristos . iar apostolii l-au copiat fidel pe Marele Maestru fată a putea fi intimidaţi.a. învăţaţi. ecoul activităţii lor ca servi devotaţi lucrării divine pe pământ depăşind atmosfera terestră şi bucurând nespus oştile cereşti Şirul acestor conlucrători cu Dumnezeu nu poate fi epuizat într-un program ca al nostru. J. oamenii secolului XXI oamenii zborurilor cosmice. De fapt. Spurgeon. care a reuşit să evanghelizeze lumea cu o singură generaţie de discipoli. a misionarismului simplu.m. ai progresului tehnic.întruchiparea devoţiunii totale. Levingstone. El este acel excepţional profesor. şi dezinteresate. trecând peste timp secolele se succed unul după altul. E înălţătoare o meditaţie în legătură cu aceşti titani ai credinţei mai alea că între ei străluceşte clar. lăsând în urmă epocile lui Luther. câteva aspecte legate de lucrarea lui Dumnezeu prin oameni consacraţi ai timpurilor trecute. cu vieţile lor. Ce o să se întâmple acum? Ce vor face aceşti „înaintaţi”. Miller şi ajungând în mod inevitabil la noi. .d. au fost unelte cu rol crucial în istoria omenirii. bineînţeles. ci pecetluindu-şi mărturia cu sacrificiul suprem. Continuând meditaţia. Harper. Knox. cald şi sincer. pas cu pas cunoaşterea de Dumnezeu şi iubirea de oameni timp de trei ani şi jumătate. oameni care în Mâna Atotputernicului veghetor. oamenii oraşelor superpopulate. însăşi Biblia ne reţine atenţia doar asupra acelor persoane care au avut un rol cu totul de excepţie în marele plan de convertire şi readucere a omului în armonie cu Tatăl său.ÎNCHEIERE A În temele prezentate până acum am putut analiza încă odată.

oricât de avansată ar fi omenirea noastră. Dar. ar defavoriza lucrarea lui Dumnezeu . într-un cuvânt aşa numita “modernizare” a societăţii umane. omul continuă să fie om şi în această calitate a sa. gândul veşniciei". cu progresul continuu al ştiinţei şi tehnicii. prin cine a prevăzut Dumnezeu să facă cunoscut lumii modalitatea în care El doreşte să restabilească armonia între oameni şi voinţa Sa? Cum va reacţiona omenirea la invitaţia lui Dumnezeu?" Şi aceste întrebări parcă frământă. din spaţiul necuprins al incertitudinilor.lucrarea misionară. el caută mereu ceva perfect. cu complicarea tot mai rafinată a relaţiilor interumane.oameni ai secolului vitezei? Sunt întrebări care se ridică spontane. înmulţinduse şi aprofundându-se odată cu modificările survenite în societate. căci însuşi "Dumnezeu a pus în om. frige omenirea. Dar mai presus de toate se ridică întrebări la care ne propunem să ne opri puţin: Ce poate să ofere Dumnezeu omului modern? ÎNCHEIERE B Ce poate să ofere Dumnezeu omului modern? Dacă-i poate oferi ceva. Tot mereu oamenii necredincioşi pun problema ca şi când progresul tehnic şi ştiinţific al societăţii ar aduce prejudicii. gând pe . oricât de înalt tehnicizată ar fi ea.

el va căuta o credinţă pentru minte şi o cântare pentru inimă.. Tocmai acestea i le oferă Evanghelia. Dumnezeu nu are alte mijloace prevăzute pentru această lucrare. cât timp omul va fi om. Dumnezeu. oricât de mari ar fi ele şi indiferent de interpretările ce li s-ar da. al Fiului şi al Sfântului Duh". Matei 28.19. iubitul meu ascultător. menite să înăbuşe să adoarmă sau să mascheze zadarnice căutări sufleteşti. ci nouă. Nu lor.. nici fiinţele necăzute în păcat nu au onoarea de a coopera cu Dumnezeu la încheierea lucrării Sale pe pământ. sunt "o aramă sunătoare şi un chimval zângănitor.Isus porunca: "Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile botezându-i în Numele Tatălui. De aceea. dacă nu cuprind şi descoperirea lui Hristos ca Mântuitor Personal. Nici îngerii. . descoperirile ştiinţifice. nici heruvimii. ne-a dat Marele MISIONAR . De aceea.care omul singur nu poate să şi-l liniştească ci cel mult să-l înăbuşe. prin ce unelte şi prin ce mijloace? Prin copiii Săi: prin mine şi prin tine. Dar.

casă. îngrozite de lucrurile care se întâmplă şi mai ales înspăimântate de ceea ce se va întâmpla. Grozav lucru e să pierzi mântuirea pentru că ai mâinile pătate de sânge. dar sângele lui îl voi cere din mâna ta”.ÎNCHEIERE C Holdele sunt coapte. ca să se întoarcă de la calea lui cea rea. Muncim mult. Ezechiel 33. . vei muri negreşit şi tu nu-i spui. şi nu se întoarce. bani. dar noi suntem datori să semănăm. rugăciune şi lucrare misionară? Cât de des ne amintim că toate vor arde? Şi ce trist ar fi să ne reţină şi pe noi în foc. mai rămâne timp pentru studiu. dar unde sunt secerătorii? Lumea se zbate fără Dumnezeu. Ce hotărâre luăm? Zilele trec fulgerător de repede. pentru că „ n-ai făcut nimic”! „Mergeţi de la mine căci nu vă cunosc”. „Şi ce i-ar fi folosi unui om să câştige toată lumea. răul acela va muri în nelegiuirea lui. ca să-l întorci din calea lui cea rea. Ce facem noi în această situaţie? Stăm nepăsători şi nemişcaţi? Semnele sfârşitului sunt evidente chiar şi pentru cei care pretind că nu cred în revenirea Fiului Omului. Atât de ocupaţi suntem încât uneori ni se pare că ziua n-a fost decât o scânteie pe care tocmai când ai fi observat-o s-a şi stins.9 „Dar dacă vei înştiinţa pe cel rău. dezechilibrate. treburi. dacă şi-ar pierde sufletul?” Noi nu răspundem în faţa lui Dumnezeu pentru roade. găteli. Când zic răului: “Răule. Profetul Ezechiel scrie: „Acum Fiul Omului te-am pus străjer pentru casa lui Israel. Avem nevoie de confort. Există fiinţe disperate. va muri în nelegiuirea lui.

să ducem Biblia-n popor! Amin! . nu reflectă o îndoială? Sau poate o răceală a noastră? .Să ne unim.dar tu îţi vei mântui sufletul.” Oare lipsa noastră de activitate.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->