P. 1
Cartografierea sociala a Bucurestiului

Cartografierea sociala a Bucurestiului

|Views: 43|Likes:
Published by Mirela Dragos
sociologie
sociologie

More info:

Categories:Types, Research
Published by: Mirela Dragos on Jul 30, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/17/2014

pdf

text

original

SNSPA Facultatea de Ştiinţe Politice

Departamentul de Sociologie

Cartografierea socială a Bucureştiului

Cartografierea socială a Bucureştiului
SNSPA Facultatea de Ştiinţe Politice

Departamentul de Sociologie
Specializarea Sociologie funcţionează în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice din anul 2000, ca specializare autorizată, acreditată în 2007 şi reacreditată în 2010. Atât prin proiectele de cercetare, cât şi prin programele de mobilitate studenţească sau a cadrelor didactice şi prin proiectele de colaborare în cadrul programelor doctorale de nivel european, Catedra de Sociologie din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice a dobândit o largă expunere internaţională, dezvoltând parteneriate operaţionale, dar şi strategice cu instituţii prestigioase de învăţamânt superior şi de cercetare la nivel european si nu numai. Cadrele didactice ale Catedrei de Sociologie au fost şi sunt implicate în proiecte de cercetare de nivel naţional şi internaţional, în calitate de directori de proiect sau membri ai echipei de cercetare. Mai mult, specializarea Sociologie din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice este recunoscută pentru atenţia acordată caracterului aplicativ al instruirii, existând o preocupare permanentă de a oferi studenţilor oportunitatea implicării în activităţi profesionale. Catedra de Sociologie desfăşoară proiecte de cercetare autofinanţate/ în regim de voluntariat, programe de practică studenţească şi participări la viaţa academică, publicarea în reviste de specialitate, organizarea de sesiuni de comunicări ştiinţifice, seminarii tematice, conferinţe şi dezbateri, naţionale şi inernaţionale. Prezenta cercetare s-a realizat cu sprijinul cadrelor didactice, doctoranzilor, masteranzilor, precum şi studenţilor din Facultatea de Ştiinţe Politice din SNSPA. Mulţumim autorităţilor locale care au sprijinit operatorii noştri în munca de documentare. Mulţumim Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional pentru sprijinul acordat acestui proiect. Acest raport a apărut cu sprijinul partenerului nostru în acest program, Primăria Sectorului 1

2

2

Cartografierea socială a Bucureştiului
SNSPA Facultatea de Ştiinţe Politice

Departamentul de Sociologie
Şeful Catedrei de Sociologie: Prof.univ.dr. Vintilă Mihăilescu Directorul progamului: Conf.univ.dr. Alfred Bulai, Prodecan Facultatea de Ştiinţe Politice
Concept design metodologic cantitativ: lect.dr. Cătălin Stoica
Coordonator secretariat: asist.univ.dr. Gabriel Hâncean Coordonatori echipe de cercetare: Cristina Boboc, Roxana Cuciumeanu, Sergiu Sbârcea, Diana Druga, Larisa Oancea, Livia Grinţescu Hărţi: Mihai Culescu Coordonator verificare şi audit al activităţii de teren: lect.univ. Raluca Nahorniac Secretariat cercetare: Sebastian Ţoc, Elena Gheaţă, Matu George, Muscă Mădălina, Mihail Andrei, Iris Şerban, George Hodorog, Trifan Elena, Furmuzel Vlad, Iacoboaea Denisa, Vlad Ana Maria, Veronica Grădeanu Operatorii de teren: Studenţii anului I de la Facultatea de Ştiinţe Politice

3

3

Cuprins Cuprins / 4 Metodologie / 5 Bucureştiul politic şi administrativ /8 Bucureştiul între devianţă şi anomie / 47 Metodologie Bucureştiul cultural. Tradiţie şi diversitate /73 Bucureştiul minorităţilor / 86 Bucureştiul şi bucureştenii / 93 4 4 .

Metodologie 5 5 .

Strategia de eşantionare a utilizat tehnicile de eşantionare probabilistă multistadială. Perioada de verificare şi auditare a culegerii datelor operatorii utilizaţi în cercetare 21 aprilie . estimate pentru decembrie 2009. educaţie şi ocupaţie.METODOLOGIE Programul de cercetare “Cartografierea socială a Bucureştiului” a avut o dimensiune multitematică şi s-a realizat atât pe baza unui demers de cercetare atât cantitativ. prin raportare la datele Institutului Naţional de Statistică. Marja de eroare statistică este de +/. 6 6 . ale dinamicii proceselor urbane. multistratificată cu selecţie aleatoare la nivelul a 100 de puncte de eşantionare. Dimensiunea valorică a abordării a reprezentat pivotul construcţiei instrumentului de cercetare. social şi cultural.59% Metoda de culegere a datelor: intervievare în sistem “face to face”. vârstă. Perioada de culegere a datelor: 18 aprilie – 3 mai. Cercetarea de tip cantitativ. atitudini şi reprezentări asupra calităţii vieţii. Eşantionul corespunde structurii populaţiei Bucureştiului. problemelor curente ale oraşului şi ale ţării. Volumul total al eşantionului: 1487 de persoane. pe categorii de gen.5 mai. a utilizat metoda anchetei sociologice pe un eşantion reprezentativ la nivelul Bucureştiului pentru populaţia cu vârsta de peste 18 ani.2. cât şi calitativ. evaluări perceptive ale oraşului la nivel arhitectonic. infracţionalitate şi anomie. la domiciliul respondenţilor. Au fost verificaţi şi evaluaţi toţi Conceperea chestionarului a avut la bază operaţionalizarea următoarelor dimensiuni de cercetare: percepţii.

alte persoane direct legate de temele de cercetare. Interviurile s-au realizat cu taximetrişti. viaţa de noapte a oraşului. personalul cultelor din Bucureşti. Interviurile s-au realizat în perioada martie . poliţişti. cultură şi minorităţi etnice. Acestea s-au grupat astfel: Anomie şi infracţionalitate urbană.mai 2010 de către masteranzi şi doctoranzi ai Facultăţii de Ştiinţe Politice din SNSPA 7 7 . capabile în a oferi informaţii pentru temele mari de interes ale cercetării calitative. meşteşuguri tradiţionale. patroni sau manageri de restaurante. gastronomie multiculturală.METODOLOGIE La nivel calitativ s-au realizat interviuri de profunzime cu persoane cheie.

Bucureştiul politic şi administrativ 8 8 .

Credeţi că în Bucureşti lucrurile merg într-o direcţie bună sau greşită? NS NR. ea este dată de perspectiva generală negativă asupra vieţii şi corelează cu atitudinea privitoare la evoluţia ţării. însă. D ir e c tie g r e s ita . 7 1 % 9 9 . 7% D ir e c tie buna. evident. 22% Aproape trei sferturi din populaţie are o percepţie generală negativă asupra evoluţiei oraşului.

nefiind în mod direct probleme ale oraşului. este unul mare. Este evident că prima problemă la un scor dublu faţă de următoarea este starea drumurilor oraşului. 10 10 . ele au fost însă introduse în analiză. urmată de curăţenie şi de trafic. de 17 %.Care este cea mai gravă problemă care ar trebui rezolvată în Bucureşti? S ta r e a d r u m u r ilo r C u r ă ţ e n ia o r a ş u lu i T r a fic u l De lin c v e n ţă /in fr a c ţ io n a lit a te S ta r e a s p it a le lo r . p o lic lin ic ilo r L o cu ri d e p ar care L o cu r i d e m u n că C a n a liz a r e a T r a n s p o r tu l în c o m u n L ip s a s p a ţ iilo r v e r z i In s u f ic ie n ţ a lo c u in ţ e lo r Ilu m in a t u l p u b lic C o s tu l în tr e ţ in e r ii C o n s t r u ir e a d e g r ă d in i ţ e . Trebuie menţionat că unele răspunsuri au apărut spontan. dar din acest motiv au un procent mic. Nivelul preocupării pentru infracţionalitate. ş c o li A lt ă p r o b le m ă A lim e n t a r e a c u a p ă NS /NR 4 4% 2 3% 22% 17% 12% 10% 10% 10% 9% 8% 6% 4% 3% 2% 2% 2% 11% Procentele reprezintă răspunsurile cumulate ale variantelor multiple pe care subiecţii le puteau alege. dar şi ale răspunsurilor libere ale acestora.

11 11 . Culorile din barele din hartă indică ierarhia problemelor. pe primele trei locuri. Au fost definite 12 cartiere. În cadrul acestora s-au impus. şapte probleme stringente (din câteva zeci semnalate de subiecţi).Care este cea mai gravă problemă care ar trebui rezolvată în cartierul în care locuiţi? Pe harta alăturată sunt trecute primele trei probleme remarcate de subiecţi la nivelul fiecărui cartier. Prima culoare din stânga barei reprezintă cea mai importantă problemă semnalată în cartierul respectiv.

Doar o treime din respondenţi consideră un avantaj să lucrezi într-o firmă românească. 45 12 12 . dar cei care sunt total împotriva acestei idei sunt doar 8 % m ic a m asu ra. 33 d e lo c . 44 d e lo c . 1 1 NR. 14 m ic a m asura.În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii… Capitalismul este singura soluţie pentru România M are m asu ra. practic acelaşi procent se află la polul opus ceea ce demonstrează o polarizare clar conturată faţă de această temă. 33 Aproape jumătate din populaţie nu consideră capitalismul singura soluţie pentru România. 12 In prezent este un avantaj să lucrezi într-o companie românească M are m asu ra. 8 NR.

iar aproximativ jumătate consideră slab îndreptăţită o astfel de teză. 29 m ic a m asura. 2 0 NR.În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii… Schimbarile din societatea noastră au adus mai multa dreptate după 1989 O cincime din populaţie respinge total ideea că schimbările de după 1989 au reprezentat o creştere a echităţii şi justiţiei sociale. d e lo c . 4 M are m asu ra. 47 13 13 . Puţin peste un sfert din bucureşteni consideră perioada postdecembristă ca una a echităţii şi justiţiei sociale.

oportunităţi personale directe. dar pentru bucureşteni este încă înalt. 44% considerând în mare măsură că integrarea europeană le aduce M a r e m a s u r a .În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii… Integrarea in Uniunea Europeana îmi deschide mie personal mai multe oportunităţi Optimismul faţă de oportunităţile aderării este unul temperat. în timp ce o treime consideră aceste oportunităţi într-un spaţiu slab perceptiv şi indirect. Doar 8% 44 resping tranşant această idee. 34 14 14 . d e lo c . 5 m ic a m a s u r a . faţă de perioadele preaderării. 1 7 NR.

Cu toate acestea. 41 m ic a m a s u r a . o treime din bucureşteni are totuşi rezerve în a considera regimul actual ca unul superior. prin comparaţie cu cel comunist. exprimând reţineri în acest sens. 7 M are m asu ra.În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii… Sistemul actual este mai bun decât cel de dinainte de 1989 Doar 16 % au o orientare negativă clar conturată faţă de regimul actual. Cei 41% care au mentionat acordul faţă de afirmaţie reprezintă ponderea celor care dau o definiţie pozitivă regimului postdemebrist. 36 15 15 . 1 6 NR. d e lo c .

60 În privinţa raportării la sistemul de învătâmânt doar 8% din bucureşteni consideră. La polul opus aproape două treimi consideră că sistemul de învăţământ anterior lui 1989 era superior celui actual. 8 NR. că sistemul de învăţământ anterior lui 1989 era mai prost decât cel actual şi circa un sfert înclină parţial în această direcţie. fără rezerve. m ic a m a s u r a . 9 M are m asu ra. 23 16 16 .În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii… Sistemul de învăţământ era mai bun înainte de 1989 d e lo c .

pana trece criza. 61% N U . 14% N S / N R . 25% D A. 14% N S / N R .Dumneavoastră sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii… Ar fi bine să nu dam înapoi banii împrumutaţi din străinătate de un guvern. 8% N U . 78% 17 17 . parlamentul ar trebui să fie desfiinţat D A. dacă acesta i-a gestionat prost Pentru o perioada de timp.

ar trebui sa guverneze armata Pedeapsa cu moartea ar trebui să fie reintrodusa D A . 7 7 . 8 .8 7 % N U . 5 .4 5 % 18 18 .1 8 % N S / N R . 1 3 .7 0 % N U . 5 9 . 3 4 .8 5 % D A .9 4 % N S / N R .Dumneavoastră sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii… Pe perioada crizei economice.

0 5 % D A .6 0 % 19 19 .6 6 % N U .2 9 % N S / N R .2 9 % N S / N R . 6 . 1 0 . 5 .1 1 % N U . 1 8 . 8 4 . 7 5 .Dumneavoastră sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii… Partidele politice ar trebui desfiinţate Instituţia Preşedinţiei ar trebui desfiinţată D A .

0 1 % 20 20 . 1 0 . 8 .6 5 % N U .9 6 % N S / N R . 3 6 . 8 3 .4 5 % N S / N R . 5 . 5 5 .5 9 % N U .Dumneavoastră sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii… Primăriile de desfiinţate sector ar trebui Veniturile pe care le realizează oamenii de afaceri ar trebui limitate D A .3 4 % D A .

2 7 % 1 3 .4 6 % Aproape 70% din Bucureşteni sunt pasivi din punct de vedere al interesului pentru politică.9 6 % F o a rte m u lt M u lt P u ţ in F o arte p u ţ in D e lo c NS NR 21 21 . dar pe de altă parte şi al atitudinii negative faţă de scena politică. Procentul este un rezultat pe de o parte al lipsei normale.5 8 % 1 3 . Din aceştia aproximativ o treime declară ca sunt puţin interesaţi de politică.9 9 % 1 4 .Cât de mult sunteţi preocupat de evoluţia situaţiei politice a României? 3 1 . pentru anumite segmente de populaţie.7 4 % 2 3 . 2 . de interes. Doar 28 % declară că sunt foarte mult sau mult preocupaţi de viaţa politică.

Cât de mult sunteţi preocupat de evoluţia situaţiei politice din Bucureşti? 3 0 .1 4 % 1 4 .4 6 % 2 4 . 3 . în fapt. cea care defineşte poziţiile şi atitudinile dominante la nivelul general al scenei politice. în lipsa identităţii politicii locale în raport cu cea centrală. statistic totuşi.7 8 % 1 4 .9 3 % 1 2 . (Acestea.6 3 % F o a rte m u lt M u lt P u ţ in F o arte p u ţ in D e lo c NS NR 22 22 . sunt relativ neimportante).0 6 % Dupa cum se poate observa pasivitatea în raport cu dinamica vieţii politice este similară şi la nivel local. chiar dacă interesul este mai mare cu câteva procente. Explicaţia rezidă.

populaţia Bucureştiului are mai multă încredere în primariile de sector. F o a rte m u lt ă M u lt ă P u ţ in ă F o a rte p u ţ in ă NS NR P rim ă ria C a p ita le i P rim ă ria d e s e c to r 23 23 . ceea ce conduce la o diferenţă totală de 14 procente. decât în primaria capitalei.Câtă încredere aveţi în? 46% 33% 30% 21% 26% 25% 5% 10% 3% 3% După cum se observă în grafic. Procentul celor care au foarte multă încredere este dublu (10% faţă de 5 %). Este de remarcat că numărul celor foarte nemulţumiţi de ambele tipuri de primării este aproximativ acelaşi. Cele cinci procente se adaugă la cele nouă care constituie diferenţa de la varianta “multă încredere”.

Aproximativ o treime din bucureşteni are încredere multă şi foarte multă în presă. Încrederea mai mare în internet este dată de faptul că numărul celor care nu au avut o opinie. Deşi încrederea este mai mare în presă. ea are totuşi un procent relativ mic. 2 %4 % NS NR T e le v iz iu n i Z ia re In te rn e t 24 24 .Câtă încredere aveţi în? 40% 40% 28% 32% 25% 25% 23% 21% 27% 13% 11% 4% 4% F o a rte m u lt ă M u lt ă P u ţ in ă F o a rte p u ţ in ă Încrederea publică în televiziune şi presă scrisă este similară. dat fiind că în general nu utilizează internetul. este mult mai mare. de exemplu cele politice. aproximativ un sfert din populaţie. comparativ cu alte instituţii.

9% 27% 12% 50% 39% 24% 5% 29% Fo a r te p u ţ in ă /D e lo c P u ţ in ă M u lt ă Fo a r te m u lt ă 25 25 . Diferenţele până la 100% sunt date de non răspunsuri. la nivelul bucureştenilor. în ierarhia de faţă.Câtă încredere aveţi în… Preoţi Judecători Medici Profesori Jurnalişti 22% 34% 13% 30% 28% 41% 4% 22% 26% 9% 14% 50% Nivelul cel mai înalt al încrederii în diverse categorii profesionale. Urmează preoţii şi jurnaliştii. unde medicii şi profesorii sunt de regulă în primele patru . ceea ce ne aduce în apropierea ierarhiei prestigiului profesional din ţările occidentale. se centrează asupra profesiunilor de medic şi de profesor. ca indicator al anomiei sociale.cinci poziţii. Ei stau un pic mai bine faţă de celelalte profesiuni asociate justiţiei (vezi graficul următor). avem pe ultimul loc judecătorii. şi.

în acelaşi timp în care cota de încredere în preşedinte a ajuns la doar 21 %.Câtă încredere aveţi în… Politicieni Preşedinte Poliţişti Procurori Judecători 61% 32% 4% 1% 46% 31% 6% 45% 29% 3% 32% 40% 3% 28% 41% 4% Fo a r te p u ţ in ă /D e lo c P u ţ in ă M u lt ă 22% 17% 21% 15% Am reintrodus judecătorii în acest grafic pentru a putea compara încrederea în această categorie în raport cu cea investită în poliţişti şi procurori. nivelul este relativ acelaşi. 5%. După cum se observă. Fo a r te m u lt ă Reperezentanţi ai instituţiilor fundamentale ale statului Media sub 20% 26 26 . cu o uşoară ascendenţă a judecătorilor şi poliţiştilor faţă de procurori. Este de semnalat că încrederea în politicieni este la o cotă extrem de mică. Diferenţele până la 100% sunt date de non răspunsuri.

5 procente.0 0 % 1 7 . UNPR (independenţi) si UDMR.0 0 % 3 .0 0 % Culegerea datelor s-a realizat integral înaintea propunerii măsurilor Guvernului de reducere a salariilor şi pensiilor.6 procente. Prin urmare situaţia actuala este una care suportă modificări cel mai probabil de cel puţin 5 .5 0 % P D -L PNL PSD PRM Altu l N u a ş v o ta 27 27 .Daca duminica viitoare ar fi alegeri pentru Consiliul local al Capitalei. iar UDMR aproape 1 la sută.0 0 % 6 . La categoria alte partide sunt incluse PNG. 2 1 . Primele două au aproximativ 1. cu ce partid aţi vota? 3 5 .0 0 % 1 7 .

2 Mai mult de jumătate din populaţia Bucureştiului a acordat o notă de 4 sau mai mică premierului Emil Boc.9 0 % 8 .5 28 28 .8 3 % 2 .0 8 % Media Simpatizanţi PD-L 6.3 3 % 1 0 . Este demn de remarcat că simpatizanţii PD-L i-au acordat note care formează media 6.5 2 5 .1 1 % 9 . de cinci sau şase.Cât de mulţumit sunteţi de modul în care şi-a exercitat până în prezent funcţia de Prim Ministru Emil Boc? NS NR N o ta 1 0 N o ta 9 N o ta 8 N o ta 7 N o ta 6 N o ta 5 N o ta 4 N o ta 3 N o ta 2 N o ta 1 N o ta 0 6 .9 4 % 1 1 . Din aceştia un sfert au acordat nota 1.2 9 % 7 .1 4 % 5 .5 2 % 3 .4 9 % 7 .5 5 % Media 4.6 2 % 1 . Aproximativ 20 % au acordat note “de trecere”.

respectiv 5.0 7 % Aproximativ 40% din bucureşteni au acordat o nota minimă.9. 6 . iar cea mai mică.0 6 % 1 3 .3 7 % 1 6 . şase sau şapte). Pe sectoare cea mai mare medie a obţinut-o în sectorul 2.4 1 % 8 . respectiv 5.7 3 % 0 . “de trecere” sau modestă primarului Sorin Oprescu: (cinci. 28% din bucureşteni au acordat o notă mai mică de patru.9 9 % 7 .Cât de mulţumit sunteţi de modul în care şi-a exercitat până în prezent funcţia de primar Sorin Oprescu? NS NR N o ta 1 0 N o ta 9 N o ta 8 N o ta 7 N o ta 6 N o ta 5 N o ta 4 N o ta 3 N o ta 2 N o ta 1 N o ta 0 6 .0 0 % 5 .2 5 % 4 .5 7 % Media 5.4.1 9 % 5 . în sectorul 3.7 1 4 .9 2 % 1 1 .5 4 % 29 29 .

7 C ris tia n P o te ra ş 6.5 30 30 .1 L iv iu N e g o i ţă 7 .6 M a ria n Va n g h e lie 4 .2 Observăm că doar cu două excepţii. Prin urmare domnul Oprescu are o cotă de satisfacţie mai mare doar în raport cu primarul sectorului 5 C ris tia n P o p e s c u P ie d o n e 7 . toţi primarii de sector sunt apreciaţi mai bine decât primarul Capitalei.? An d re i C h ilim a n 6 . chiar şi primarul sectorului 6 are o medie egală cu cea a primarului general.7 N ic o a le O n ţ a n u 7 . domnul Vanghelie şi domnul Poteraş.6 Media generală 5 .Cât de mulţumit sunteţi de modul în care şi-a exercitat până în prezent funcţia de primar de sector…. În fapt.

? S e c to r 1 5 S e c to r 2 4 .8 0 % S e c to r 4 1 6 . ….6 0 % S e c to r 2 1 9 . În graficul de mai jos avem procentul celor care au declarat că nu stiu cine sunt parlamentarii lor. Observăm că cei mai cunoscuţi parlamentari sunt cei din sectoarele 5 şi 1.6 0 % 31 31 .1 S e c to r 3 2 1 .Cât de mulţumit sunteţi de parlamentarii din colegiul dvs.8 0 % 4.7 S e c to r 5 3 . iar cei mai puţin vizibili cei din sectorul 3 S e c to r 3 4 S e c to r 4 3 .3 S e c to r 5 8 .8 0 % Media generală S e c to r 6 1 9 .6 S e c to r 1 1 3 .7 Se poate observa că notele date pentru parlamentari sunt mult mai mici decât cele acordate pentru primarul general sau pentru primarii de sector.2 0 % S e c to r 6 3 .

pe baza analizei răspunsurilor spontane ale subiecţilor la întreabrea “Care este primul gând care vă vine în minte atunci când auziţi numele…. a u to s tra z i s u s p e n d a te s a ). 3 2 .8 1 P ro ie c te a le p rim a rie i (d ru m u ri.5 8 P rim a r (a s o c ie re c u fu n c tia .Asocieri mentale spontane cu numele primarului general Sorin Oprescu N S N R . În dreapta sunt prezente categoriile de analiză pe dimensiunea neutră.5 2 % Atrb u te p o z itiv e . m e d ic . 1 0 . 4 .2 4 % A s o c ie ri p ro fe s io n a le (p ro fe s ie . 4 6 .1 5 A trib u te n e g a tiv e . 6 .9 0 % /a lte le . p a rc u ri.4 6 A trib u te n e u tre . c u ra te n ie .1 5 % Asocierile s-au bazat pe “teste de limbă”. fa ra v a lo riz a re ). c h iru rg . s p ita l.). 3 . 2 0 . 2 2 . Pe pagina următoare sunt categoriile pozitive şi negative 32 32 . “ Pe acest grafic şi pe următorul sunt prezentate categoriile rezultate din analiză.

Asocieri mentale spontane cu numele primarului general Sorin Opescu Atribute negative Atribute pozitive A trib u te p o z itiv e p e n tru u n p rim a r (g o s p o d a r.25% Atrib u te le g ate d e in fatisare .). h a rn ic . Este de remarcat însă că din totalul de atribute asociate lui Sorin Oprescu. e scro c e tc. S im p a tic ). d ar si in ju rii (p o rc. 6. iar ponderea celor pozitive şi a celor negative este aproape egală. 1 2 . id io t. 16. b e tiv e tc.6 4 % 33 33 .21% După cum se observă cele mai multe atribute sunt neutre. 7 .9 4 % In co mp e te n ta. maimu ta. p ro st.). in clu siv h o t. p rim a r b u n .) . c in s tit. c a re fa c e e tc . doar 8% sunt ancorate într-o zona care are legătură cu ocupaţia de primar. T ra s a tu ri p o z itiv e d e p e rs o n a lita te (e x .

Daca duminica viitoare ar fi din nou alegeri prezidenţiale cu cine aţi prefera să votaţi? C rin An to n e scu T raian B ă se scu G ig i B e cali M irce a G e o an ă S o rin O p re scu Victo r P o n ta C o rn e liu Vad im T u d o r Altu l 12. N U a ş v o ta 22% 20% 2% 7% 4% 10% 4% 3% 28% Întrebarea a fost mixtă. Menţionăm din nou că cercetarea nu a acoperit perioada în care sau propus măsurile de austeritate de către Guvern şi prin urmare aceste date au fost probabil influenţate cu câteva procente. 34 34 . cu răspuns preformulat şi cu opţiunea de a menţiona şi alte personalităţi.

Daca ar fi să aveţi puterea să desfiinţaţi un partid care ar fi acela? P D -L PNG PNL PRM PSD UDM R Altu l N iciu n u l T o ate NS NR 22% 3% 2% 14% 12% 8% 1% 3% 5% 30% Întrebarea vizează sfera de divergenţă maximă a electoratului. Această situaţie fiiind în mare măsură normală prin poziţia acestui partid în guvernare. PSD şi UDMR. sferă cuplată. prin natura întrebării utilizate şi cu un nivel maxim de intoleranţă faţă de pluripartidismul scenei politice. Au mai capitalizat respingeri majore PRM. 35 35 . Cea mai puternică respingere este faţă de PD-L.

36 36 .9 0 % 1 . acordând note de 8.9 0 % 0 . 9 şi 10 pentru gravitate. iar 10 pentru gravitate maximă N o ta 1 N o ta 2 N o ta 3 N o ta 4 N o ta 5 N o ta 6 N o ta 7 N o ta 8 N o ta 9 N o ta 10 0 .6 0 % 1 4 .8 0 % 1 2 .9 0 % 1 6 .4 0 % Media 7.Cât de gravă credeţi că este situaţia în care se află România? Nota 1 este acordată pentru situaţie deloc gravă.48 Mai mult de jumătate din populaţia Bucureştiului consideră foarte gravă situaţia ţării.2 0 % 1 1 .6 0 % 1 1 .7 0 % 4 .4 0 % 2 3 .

lipsă de angajare şi scepticism social.2 5 . o parte mare din subiecţi a dat orizonturi exagerat foarte mari.2 ani Mai mult de jumătate din populaţia Bucureştiului consideră că sunt necesari mai mult de 25 de ani pentru a rezolva problemele României.9 2 6 . 37 37 .În câţi ani se vor rezolva principalele probleme ale României ? 1-5 an i 6-10 11-15 16-25 25-100 100 d e an i N icio d ata88 NS NR 3 .2 1 2 . în mod simbolic.6 2 0 .6 3 . Ceea ce înseamnă că orizontul de speranţă privitor la rezolvarea problemelor depăşeşte o generaţie.9 Un astfel de orizont induce însă pasivitate socială.9 Media 32. 1 7 .6 9 . Dat fiind că. a determinat ca media să depăşească trei decenii.

9 7 38 38 .2 3 ju rn ali ş ti 5 .2 4 Cei mai corupţi în opina publică a bucureştenilor sunt de departe politcienii. cu o notă de 8.4 p o litisti 7 . Este de remarcat că reprezentanţii sistemului de justiţie sunt priviţi nediferneţiat având medii foarte asemănătoare.Cât de corupţi credeţi că sunt următorii? S-au acordat note de la 1 la 10. 1 pentru deloc corupţi şi 10 pentru foarte corupţi p o liticie n i 8 . care deşi sunt tot politcieni sunt percepuţi diferit dat fiind că oamenii se raportează la ei mai puţin generic datorită cunoaşterii directe a unora din aceştia. Cel mai bine sunt văzuţi în acest clasament jurnaliştii. urmaţi de primari.3 6 p rim ari 7 .36. ju d e c ă to ri 7 .2 7 p ro cu ro ri 7 .

4% D A. N U . 79% 39 39 . 17% 17 % din bucureşteni declară că în campaniile electorale cel puţin o dată cineva a încerat să le ofere bani sau produse pentru a vota un anume candidat sau partid. Aceasta înseamnă că unul din şase electori este ţinta unor acţiuni de tip mită electorală. care nu au valoare promoţională. ci doar la bani sau produse de consum.A încercat cineva să vă dea bani sau produse în campania electorală ca să votaţi cu un anume partid? 1 din 6 Ţintă a mitei electorale N S N R . Subiecţilor li s-a precizat să nu se raporteze la produsele promoţionale.

17% N S N R . 81% 40 40 .Participarea la manifestaţii de protest… Aţi participat vreodată la o manifestaţie de protest? Aţi participa la o manifestaţie de protest alături de un grup care susţine un lucru pe care îl credeţi şi dumneavoastră? Factor de creştere a interesului pentru proteste de 100% N S N R . 59% N U . 5% D A. 2% D A. 36% N U .

O treime din bucureşteni s-ar bucura dacă ar reveni comuniştii la putere şi ar aresta politicienii actuali. 22% Gradul de stres şi de nemulţumire faţă de politicienii din spaţiul public a atins o cotă foarte mare. 1 1 % A ş fi b u c u ro s p e n tru c ă m u l ţ i d in tre e i o m e rita . dar nu aş avea cum să re a c ţ io n e z . 8% N S N R . La polul opus doar 8% din bucureşteni sunt dispuşi să protesteze într-o asemenea ipotetică situaţie asumându-şi chiar riscuri majore cum ar fi cel al închisorii. 2 3 % A ş fi îm p o triv ă . dvs. cum aţi reacţiona?… A ş p ro te s ta c u ris c u l în c h is o rii . 37% 41 41 . A ş fi b u c u ro s p e n tru c ă to ţ i a r m e rita -o .Dacă ar veni din nou comuniştii la putere şi ar aresta toţi politicienii actuali.

cum aţi considera mai degrabă următoarele categorii de persoane? 45% 28% 28% 17% 19% 11% 6% 4% 1% 10% 4% F a n a tic i 26% 2 4 .8 2 % 14% 13% 10% 16 la sută din bucureşteni consideră legionarii ca fiind revoluţionari sau eroi. E r o i a i R e v o lu ţ io n a r i E x a lta ţ i n e a m u lu i As a s in i N S /N R le g io n a r i c o m u n is ti s e c u r i ş ti 42 42 .5 5 % 2 1 .Gândindu-vă la trecut. Doar 14 procente consideră legionarii ca asasini.4 5 % 1 7 . este ponderea subiecţilor care consideră acelaşi lucru despre comunişti. Securiştii sunt mai puţin bine văzuţi faţă de legionari şi comunişti. Foarte aproape. 15%. aproape dublu este procentul pentru comunişti şi mult mai mare pentru securişti 45%.

14 % au o atitudine radical negativă. La aproape 20 de ani de la mineriadele derulate în capitală. dat fiind încărcarea simbolică a acestei categorii timp de două decenii.1 0 % 1 1 . minerii au o imagine mai bună decât în trecut. P ro te s ta ta ri D e c e m b rie 8 9 M in e ri d e la m in e ria d a 43 43 . o cincime din bucureşteni îi consideră fanatici.7 0 % 7% 5% 1% As a s in i N S /N R E r o i a i R e v o lu ţ io n a r i E x a lta ţ i n e a m u lu i F a n a tic i Revoluţionarii din Decembrie. dar un sfert din bucureşteni îi consideră eroi sau revoluţionari. ocupă cea mai bună cotă de apreciere. cum aţi considera mai degrabă următoarele categorii de persoane? 42% 34% 22% 20% 20% 14% 3% 1 9 . aceeaşi pondere îi consieră exaltaţi.Gândindu-vă la trecut. categorie definită generic.

în timp ce doar 10% au fost menţionări corecte de taxe locale şi respectiv 25% pentru taxe naţionale. Dacă ne raportăm doar la cei care au precizat numele unor taxe 65% din acestea au fost greşite. Nu ştiu numele 25% niciunei taxe T a x a g re s ita . iar alţi 19% au menţionat doar una. şi 16 % impozite naţionale. 10% Im p o z it lo c a l. 1 6 % Im p o z it g re s it. 44 44 . 65% Menţionare corectă sau incorectă de impozite locale sau naţionale 57% Im p o z it n a tio a n a l. 5% 35% Nu ştiu numele niciunui impozit T a x a lo c a la . 95%.Numiţi două taxe locale şi două impozite pe care dumneavoastră le plătiţi Menţionare corectă sau incorectă de taxe locale sau naţionale T a x a n a tio a n la . dintre menţionările făcute doar 5% au fost greşite. au fost corect menţionate respectiv 79% impozite locale. 79% 57% din bucureşteni nu au putut menţiona nicio taxă locală. Trebuie spus însă că 35% din subiecţi nu au numit niciun impozit. Situaţia este mult mai bună pentru impozite. iar alţi 25% au menţionat unul singur.

ca şi următorul au fost deschişi (fără răspunsuri preformulate). Observăm că cea mai mare parte a acestor atribute gravitează în zona protecţiei sociale şi a siguranţei cetăţeanului.a . caracteristică mai degrabă pentru urbanul mare.3 % 1 2 .2 % 1 5 . Răspunsurile libere ale subiecţilor au fost recodificate şi compuse în categoriile alăturate.4 % 1 .2 % 1 4 .8 % 1 0 . lib e r ta tilo r .4 % 1 .7 % Acest item. P e n s ii A s ig u r a r e a lo c u r ilo r d e m u n c a S a n a ta te a Fis c a lita te Ed u c a tia A lte le N ic iu n a NR 1 9 . 73% 45 45 . Atributele din categoria respectării drepturilor cetăţenilor au şi ele o cotă foarte mare.2 % 1 .? P r o te c tie s o c ia la /a s is te n ta s o c ia la S ig u r a n ta R e s p e c ta r e a d r e p tu r ilo r .9 % 1 4 .9 % 3 .Care credeţi ca este principala obligaţie pe care statul o are faţă de Dvs.0 % 5 . le g ilo r s .

în timp ce activismul civic în raport cu statul este foarte redus probabil în jur de 15 -20%. o aveţi faţă de stat? p la ta im p o z ite lo r r e s p e c ta r e a le g ilo r s p ir it c ivic (s a fiu u n b u n c e ta te a n ..2 % 2 . se bazează pe recodificarea unor întrebări deschise.9 % 1 6 .5 % 0 .0 % 2 .. c o r e c t. de aproximativ 10%.1 % Acest grafic.) m u n c a (s a m u n c e s c .) P a tr io tis m .9 % 1 0 . s a fiu c in s tit. Observăm în primul rând că cea mai importantă obligaţie pe care cetăţenii o percep este plata impozitelor şi taxelor (aproape 40% din subiecţi). ca şi anteriorul. de tipul respectării legilor. Dacă vom compara cele două grafice observăm că pretenţiile faţă de activismul statului au o cotă de 73%.Care credeţi ca este principala obligaţie pe care Dvs.9 % 4 . 46 46 .5 % 1 .0 % 2 3 . lo ia lita te vo tu l A lte le N im ic NR 3 8 . Un sfert din bucureşteni dau obligaţiilor lor faţă de stat doar o definiţie generică. Datoriile de tip civic au o cotă foarte mică. pasivă.

Bucureştiul de la devianţă la anomie 47 47 .

faţă de cei aproape un sfert care consideră că se simt în foarte mică măsură în siguranţă.65 % 2 2 . aşa cum se va putea vedea în paginile acestui capitol.4 % In fo a rte m are m ă s u r ă In m a re măsu ră In m ic ă măsură In fo a rte m ic ă m ă su ra NR 48 48 . La nivelul Bucureştiului distribuţia este aproape egală între cei care se simt în siguranţă şi cei care nu au acest sentiment.In ce măsură vă simţiţi în siguranţă să circulaţi în zona în care locuiţi după lăsarea întunericului? 3 5. cei care se simt în foarte mare măsură în siguranţă sunt totuşi puţini aproximativ 12 % din bucureşteni.1 3 % 1 1 . 2 .3 7% 28 . La extreme însă.4 3 % Există diferenţe majore în privinţa problemei siguranţei pe cartiere.

Cele trei culori reprezintă severitatea evaluată de subiecţi a infracţiunilor pornind de la roşu.Harta infracţionalităţii în Bucureşti În urma anchetei calitative. 49 49 . Observăm o dispunere concentrică. bazată pe interviuri realizate cu poliţişti care lucrează direct pe stradă. foarte grave. ca şi cu taximetrişti şi prin corelaţie cu datele rezultate din cercetarea cantitativă a rezultat harta alăturată. a infracţionalităţii. în oglindă. la galben cele mai puţin grave.

131. 36 Linile de autobuz: 104. În afara liniilor trecute pe hartă. 32.Harta furturilor din mijloacele de transport în comun din Bucureşti În urma anchetei calitative. 220. ca având o mare incidenţă au mai fost semnalate: Liniile de tramvai: 16. 331. 226. bazată pe interviuri realizate cu poliţişti care lucrează direct pe stradă. 682. 335. 330. 105. ca şi prin corelaţie cu datele rezultate din cercetarea cantitativă a rezultat harta alăturată. 50 50 . 182. 282.

5 0 % 1 .0 0 % 1 .1 0 % 1 . Au fost definite 12 cartiere bucureştene compuse din analiza unor itemi de autopercepţie a zonei de locuire (cartierului).0 0 % Procentele reprezintă ponderea din totalul celor cărora li s-a spart locuinţa în ultimele 12 luni. vi s-a întâmplat să vi se spargă locuinţa şi să vă fie furate bunuri? C EN T R U T IN ER ET U L U I B U C .8 0 % 1 . 51 51 .1 0 % 2 .9 0 % 2 . După cum se vede. tendinţa este ca rata spargerilor să fie invers proporţională cu ponderea populaţiei sărace din cartiere.5 0 % 2 .5 0 % 6 .3 0 % 4 . raportat la fiecare cartier în parte.În ultimele 12 luni. N O I-C H IT IL A BALTA ALBA M IH A I B R A V U B ER C EN I D R U M U L T A B ER EI C O L EN T IN A R A H O V A / FER EN T A R I M IL IT A R I P A N T EL IM O N 6 . că aici mai contează şi prezenţa sau absenţa unor structuri infracţionale ca şi a unui sistem de protecţie mai mult sau mai puţin performant.7 0 % 6 . Cu siguranţă.

72% N U .. 14% N R .? …să vă fie furate bunuri pe stradă sau în alte locuri (de ex. furt de acte. 5% N U . 3% D A . 26% N R . portofel. 85% N U . 2% D A . ameninţat etc. vi s-a întâmplat …. 2% D A . 93% 52 52 .) …să fiţi agresat/ă fizic pe stradă sau în alte locuri publice? N R.În ultimele 12 luni. dar şi din autoturism) …să fiţi agresat/ă verbal pe stradă sau în alte locuri publice? (de exemplu să fiţi înjurat.

agresare verbală pe stradă sau în alte locuri publice NR.Aţi raportat cel puţin o dată (FURTUL. de regulă. 60% 53 53 .) … la Poliţie? Au suferit cel puţin una din următoarele agresiuni: spargerea locuinţei şi furt de bunuri din locuinţa. 14% D A. AGRESIUNEA ETC. AGRESIUNEA ETC. 65% NU. 1% D A. 35% Doar un sfert din populaţie raportează actele deviante în care sunt victime şi.) … la Poliţie? NR. doar pentru situaţiile deosebit de grave Au raportat cel puţin o dată (FURTUL. furt de bunuri pe stradă sau în alte locuri. 26% NU.

14% D A. 4% NU. NR.) … la Poliţie? (FURTUL. 60% D A. 18% Aproape trei sferturi din plângerile declarate de bucureşteni la poliţie nu au fost rezolvate până în prezent NU. aceasta a rezolvat până acum cazul sau nu? NR.In urma declarării la Poliţie. aceasta a rezolvat până acum cazul sau nu? Au raportat cel puţin o dată AGRESIUNEA ETC. 78% 54 54 . 26% In urma declarării la Poliţie.

1 % 3 6 .3 % fr ic a b ir o c r a tie lip s a tim p u lu i a lte le NR 55 55 .1 % 9 .7 % 5 . 60% 2 3. 14% D A.) … la Poliţie? De ce nu aţi raportat la Poliţie? (Întrebare deschisă).[PENTRU CEI CARE NU AU RAPORTAT LA POLITIE]. 26% lip s a d e g r a vita te a fa p te i in e fic ie n ta p o litie i lip s a d e in c r e d e r e in p o litie NU. recodificată în următoarele categorii NR.1 % 3 .4 % 1 6 . AGRESIUNEA ETC.5 % 2 .0 % 4 . Care a fost principalul motiv pentru care nu aţi raportat la Poliţie? Nu au raportat (FURTUL.

9 % 5 . sunt doar 25 % din respondenţi. Dacă luăm însă în calcul faptul că o parte din bucureşteni nu folosesc aceste mijloace decât ocazional (circa 30%) descoperim un procent semnificativ mai mare al incidenţei acestui fenomen. 25. ce aţi făcut ? N u a m fo s t m a r to r la u n a s tfe l d e e ve n im e n t N u a m fa c u t n im ic p e n tr u a n u p ă ţ i c e va A m a te n ţ io n a t vic tim a A m a tr a s a te n ţ ia c e lo r d in ju r 4 5 .9 % Aproape jumătate din populaţie a declarat că nu a fost martoră la un astfel de incident.7 % N S /N R 56 56 .5 % 1 9 .5 % 0 .5% A m in te r ve n it s i a m o p r it h o tu l A m a ş te p ta t s ă c o b o a r e h o ţ u l d u p ă c a r e a m a te n ţ io n a t vic tim a A ltc e va 5 .7 % 1 3 . de tip civic. Este interesant că jumătate din bucureşteni au fost cel puţin o dată martoră la un furt din mijloacele de transport în comun.7 % 2 . restul având atitudini pasive.Dacă aţi observat vreodată un furt în mijloacele de transport în comun.9 % 5 . Cei care au avut o atitudine activă.

Controlorii RATB anunţă că vor intra în grevă pentru 3 zile. Ce credeţi că ar face majoritatea bucureştenilor care circulă cu RATB-ul în timpul celor 3 zile de grevă a controlorilor?

M a jo rita te a b u c u re ş te n ilo r s i-a r lu a (ta x a ) in c o n tin u a re b ile te ; 1 7 ,2 8 %

N S /N R ; 6 ,9 9 %

Acest item a vizat percepţia asupra modului în care “ceilalţi” respectă normativitatea. Întrebarea testează anomia ca şi percepţie asupra stării anomice. Trei sferturi din respondenţi consideră că într-o situaţie ca cea descrisă bucureştenii nu şi-ar mai lua bilete, doar 18% afirmând categoric că s-ar respecta normele indiferent de starea de grevă.
M a jo rita te a b u c u re ş te n ilo r n u s ia r m a i lu a b ile te ; 7 5 ,7 2 %

57

57

Indiferent dacă circulaţi sau nu cu RATB-ul de obicei, ce aţi face dvs., în aceste 3 zile de grevă a controlorilor RATB?

N S /N R ; 9 %

N u m i-a ş m a i c u m p ă ra b ile te ; 48%

Asumarea comportamentului deviant este mai mică, doar 48% din respondenţi declară că nu şi-ar mai lua bilete. Acesta este unul din motivele pentru care, de regulă, maximizăm numărul celor pe care îi considerăm consonanţi cu noi ca model deviant. Ponderea mare a percepţiei devianţei, peste 75% (din graficul anterior) se poate explica astfel.

M i-a ş c u m p ă ra (ta x a ) în c o n tin u a re b ile te ; 43%

58

58

Dacă găsiţi pe stradă un portofel, ce faceţi?

Il p r e d a u la o s e c ţ ie d e p o li ţ ie Il ia u ş i în c e r c s ă ia u le g ă tu r a c u p r o p r ie ta r u l Îl p ă s tr e z T r e c m a i d e p a r te ş i îl la s a c o lo A ltc e va Ia u b a n ii s i d u c a c te le la p o litie 9 . N S /N R

4 7 ,2 % 3 7 ,0 % 7 ,1 % 5 ,0 % 0 ,5 % 0 ,5 % 2 ,6 %

La nivel declarativ asumarea normativităţii, impusă de modelul civic al vieţii în comunitate, este înaltă, doar 7% declară că şi-ar însuşi un portofel găsit pe stradă. Este de semnalat faptul că doar jumătate din respondenţi ar apela la autorităţi, având încredere în acestea, ducând portofelul la poliţie.

59

59

N S /N R . Ponderea este extrem de mare. 4 % D A. directa (nu de la televizor sau din ziare) de vreun om care a furat ceva care aparţinea statului sau de la o instituţie de stat? Unu din cinci cunoaşte pe cineva care fură statul O cincime din bucureşteni cunosc direct cel puţin o persoană care a furat ceva de la stat. Aceasta înseamnă că un bucureştean adult din cinci cunosc o astfel de persoană. 19% N U . 77% 60 60 . ştiţi din experienţa dvs. ci doar ca percepţie asupra acesteia.Dvs. chiar dacă nu o luăm ca realitate.

indiferent că este de stat sau privat? Unu din patru cunosc pe cineva care fură de la serviciu D A. Asta înseamnă cu unul din patru bucureşteni cunosc direct pe cineva care fură ceva. indiferent ce.Dar de cineva care a furat de la serviciul la care lucrează. atunci procentul celor care cunosc o astfel de persoană creşte la 25%. inclusiv privat. N U . 70% 61 61 . 5 % Dacă extindem sfera furtului de la domeniul statului la orice tip de serviciu. 25% N S /N R . de la serciciul pe care îl are.

8 % 2 2 . O treime din populaţie care asumă valoarea centrală a normelor.4 % 62 62 . d a r n u e s te c h ia r a ş a g r a v N u e s te p r e a c o r e c t.Daca un şofer de la o firma păstrează câţiva litri de benzina pentru el. d a r in z iu a d e a z i d o a r a ş a te p o ţ i d e s c u r c a S u n t d e a c o r d a tâ t tim p c â t e s te p e n tr u p r o p r iu l c o n s u m NS /N R 2 9 .7 % 6 . 6 . Avem astfel trei categorii. o altă treime care nuanţează caracterul imperativ al normativităţii şi altă treime deschisă spre încălcarea normelor pe baza unor justificări tipice pentru o societate anomică. cum apreciaţi acest lucru? Es te to ta l c o n d a m n a b il Nu e s te b in e .3 % Şi acest item a vizat măsurarea nivelului anomiei sociale de la nivelul capitalei.9 % 3 4 .

Daca vreţi să va reparaţi ceva in casa si apelaţi la cineva care face rost de materiale sustrăgându-le de pe un şantier, cum reacţionaţi daca ştiţi ca astfel lucrarea dvs. va fi mult mai ieftină?

S u nt tota l îm potr iv ă

4 5,5%

De pin de foa r te m ult d e c â t de ie ftin a r p ute a s ă fie S unt to ta l d e a c o r d , pe n tr u c ă n u m ă p r ive ş te pe m in e de un de s unt m a te r ia le le

18 ,1 %

25 ,3 %

Şi acest item a vizat măsurarea nivelului anomiei sociale prin raportarea directă la subiectul respondent şi nu impersonal ca în întrebarea precedentă. Datorită personalizării, aproape jumătate din repsondenţi (46%) au apelat la valoarea imperativă a normei, 18% au încercat o nuanţare a caracterului imperativ, iar 25% şi-au declinat responsabilitatea pe baza transferului acesteia către cel care furnizează un bun furat. Ponderea de 25% este cea care reprezintă sfera de receptivitate maximă faţă de orice tip de activitate infracţională fiscală de tip evaziune, furt etc.

NS /NR

11 ,2 %

63

63

Va grăbiţi si traversaţi strada printr-un loc nepermis şi va prinde un poliţist. Credeţi că...

Ar tre bui s ă va ie rte da c a ii da ţ i o s pa g ă ; 3 ,2 %

NS /NR; 6 ,9 %

Acest item a măsurat gradul de acceptanţă a sancţiunilor în raport cu propria persoană, indicator de bază al stării anomice. Aproximativ jumătate din respondenţi se află în zona acceptanţei maxime, aproape 40% se află în spaţiul negocierii normelor şi sancţiunilor asociate acestora şi numai 3% au acceptat ideea că ar întări ilegalitatea dând şpagă.
Ar tre bui s ă va a m e nde ze ; 5 2 ,4 %

Ar tre bui s ă va ie rte , pe ntru c a nu e s te c hia r a tâ t de gra v; 3 7 ,6 %

64

64

Dumneavoastră ştiţi de unde aţi putea să luaţi ţigări sau băuturi alcoolice netimbrate (mai ieftine)?
Unu
din Trei bucureşteni ştiu de unde pot cumpăra ţigări sau băuturi alcoolice netimbrate
D A ; 30,3%

N S /N R ; 4,2%

N U ; 65,4%

Este de remarcat faptul că deşi autorităţile nu reuşesc să descopere şi să urmărească eficient evaziunea fiscală, bucureştenii, în proporţie de aproape o treime, ştiu de unde pot să cumpere ţigări sau băuturi alcoolice netimbrate. Este foarte probabil ca o parte a acestor 30 % să şi cumpere astfel de produse în mod curent sau ocazional, ceeea ce reprezintă la nivelul Bucureştiului cel puţin o jumătate de milion de oameni.

65

65

? DA Un bătrân care fura o pâine pentru ca nu are ce manca Un tânăr şomer care umblă cu RATB fără bilet in căutarea unui serviciu Un tânăr care vinde filme/muzica înregistrată de pe internet Un vecin care asculta muzica prea tare Un vecin care parchează maşina pe locul altcuiva Un comerciant care vinde ţigări de 6 6 .74% 45.Credeţi că ar trebui sancţionat (pedepsit) fără nicio rezervă..48% 2 6 .56% 4 6 .6 4 % contrabandă la jumătate de preţ 54.2 % 8.0% NU 8 9 .75% 36.0 % 17.9% 49.1 % 47.27% 7 9 .2 % Toleranţă anomică faţă de încălcarea normelor 66 66 ..

77% nu au vrut să răspundă dacă şi ce sume au dat şpagă ultima dată. 8% au declarat că au dat mai mult de 100 lei.7 milioane de euro 4% 3% 1-10 ro n 4% 10 -5 0 ron 3% 5% 2% 1 00 -5 00 50 02 0 00 1% p e ste 20 0 0 NS NR 180000 RON N im ic 5 1-1 0 0 67 67 . din aceştia însă 1 procent a declarat sume care depăşesc 2000 lei Suma totală declarată ca şpagă dată “utlima dată”. insemnând ultimele luni până la “in urmă cu trei ani” reprezintă o sumă totală de aproximativ: 77% 6 . Din total eşantion. însă când aţi dat ultima dată şpagă şi ce sumă? Dacă extrapolăm datele estimate din eşantion la nivelul populaţiei adulte a Bucureştiului. (luând în calcul pâna la trei ani în urmă această perioadă) reprezintă o sumă între 6 şi 7 milioane euro Din populaţia investigată. putem spune că sumele reprezentative plătite ca şpagă “ultima dată”.Nu vă voi întreba cui.

10% NS NR. dvs.Faţă de persoanele care consumă droguri uşoare. 68 68 . că nici măcar la tratament nu trebuie trimise aceste persoane. considerând ca nedeviant consumul de droguri uşoare. 7 3 % Practic trei sferturi din bucureşteni consideră că cei care consumă droguri sunt bolnavi şi ar trebui trimişi la tratament şi nu la închisoare. cum credeţi că este mai bine să se procedeze? C o n su m a to rii d e d ro g u ri u şo a re n u a r tre b u i c o n d a m n a ţ i şi n ic i trim i şi la tra ta m e n t. 1 1 % C o n su m a to rii d e d ro g u ri u şo a re a r tre b u i să fie trim i şi la tra ta m e n t (în lo c să fie c o n d a m n a ţ i la în c h iso a re ). 10% din subiecţi consideră. 7% C o n su m a to rii d e d ro g u ri u ş o a re a r tre b u i să fie c o n d a m n a ţ i la în c h iso a re . însă.

Chiar şi la nivel de simplă percepţie. acest procent este unul foarte mare. 18% Aproape o cincime din bucureşteni cunosc personal pe cineva despre care ştiu că se droghează. Procentul este unul foarte mare chiar dacă luăm în calcul supralicitările şi simplele etichetări specifice percepţiei acestui fenomen. 10% DA.Cunoaşteţi personal pe cineva despre care ştiţi sigur ca se droghează? Unu din cinci bucureşteni cunosc pe cineva care se droghează NS N R. 72% 69 69 . NU .

Harta reprezintă acele zone intrate în percepţia publică ca zone în care se pot găsi uşor traficanţi de droguri. prezentată anterior.Harta vânzărilor de droguri în Bucureşti În urma cercetării calitative inervievând “martori cheie” la nivelul poliţiştilor. Putem observa că există o anume corelaţie cu harta infracţionalităţii. 70 70 . taximetriştilor şi al altor categorii de persoane am realizat harta alăturată.

Punctele albastre de pe hartă indică cele mai importante bordeluri. Evident că la o magnitudine mai mică fenomenele prezentate se extind şi la alte arii urbane. cel mai adesea. Harta cuprinde cele mai importante zone intrate în percepţia publică a categoriilor de persoane care au informaţii relevante despre aceste fenomene.Harta prostituţiei din Bucureşti Harta reprezintă zonele intrate în percepţia publică ca zone în care se pot găsi uşor prostituate sau bordeluri. ca “saloane de masaj”. aşa cum sunt definite ele de intervievaţi. definite eufemistic. 71 71 .

Harta reprezintă zonele în care au loc curse nocturne. Grădina Zoologică. taximetriştilor şi a altor categorii de persoane am realizat harta alăturată. 72 72 .Harta curselor ilegale de maşini din Bucureşti În urma cercetării calitative inervievând “martori cheie” la nivelul politistilor. Baneasa pe DN1. ilegale de maşini. potrivit intervievaţilor Harta cuprinde cele mai importante zone intrate în percepţia publică. cum ar fi Şoseaua de centură. Au fost menţionate generic şi alte zone.

Tradiţie şi diversitate 73 73 .Bucureştiul cultural.

concert.0 % 1 0 .0 % 7 0 . operă/opereta s p e c taco l d e m u z ic a p o p u la ra c o n c e rt d e m u z ic a c la sica c irc 1-2 ori pe an: muzee.? Niciodată în ultimul an: spectacol de muzica populară.In ultimele 12 luni.0 % 4 0 . teatru.0 % 2 0 .cinema 0 . circ.0 % 8 0 . muzee Cel puţin o dată pe lună.0 % 6 0 ..0 % 3 0 . teatru 9 0 .. cât de des aţi fost la .0 % s p e c taco l d e d iv e rtism e n t / re v ist ă o p e ra / o p e re t ă c o n c e rt d e m u z ic a u ş o a ra / ro ck / e tc muz e e c in e m a te a tru La 2-3 luni: cinema.0 % 5 0 .0 % C e l p u ţ in o d ata p e lu n ă L a 2 -3 lu n i O d a tă d e d o u ă o ri p e a n N icio d at ă in u ltim u l an 74 74 .

0 % 1 5 .? M all 5 0 .0 % H ip e r-m arke t P a rc s ă p tă m â n a l 1 -2 o ri p e lu n ă L a 1 -2 lu n i D e c âte v a o ri O d a t ă d e p e an d o u ă o ri p e an M ai p u ţ in d e o d a t ă p e an 75 75 .0 % 0 .0 % 1 0 .0 % 3 5 .0 % 5 .0 % 4 0 .0 % 3 0 ...Cât de des mergeţi la.0 % 4 5 .0 % 2 0 .0 % 2 5 .

3 0 % 3 3 .1 5 % 3 1 . Procente cumulate.Numiţi trei dintre cele mai importante teatre din Bucureşti T e a tru l N a tio n a l T e a tru l B u la n d ra T e a tru l N o tta ra T e a tru l O d e o n T e a tru l d e C o m e d ie T e a tru l M ic T e a tru l d e P a p u si T e a tru l C o n sta n tin T a n a se T e a tru l M a sc a T e a tru l Io n C re a n g a T e a tru l N a tio n a l d e O p e re ta 1 7 . 12% nu au nominalizat niciun teatru 76 76 .3 5 % 6 .7 3 % 9 .6 2 % 9 .9 4 % 7 6 .0 5 % 3 .4 8 % 1 4 .9 9 % 6 .4 8 % 1 6 .5 3 % Este de remarcat faptul că dintre teatrele nou apărute după 1989 doar teatrul Masca are un grad de cunoaştere care îl face să intre în ierarhia primelor 11 teatre bucureştene.

Bucureşti. 3 D etc. 36% nu am nominalizat niciun cinematograf 77 77 . dar ele nu sunt deschise decât unui număr relativ mic de bucureşteni. Mai interesant este faptul că în memoria bucureştenilor a rămas un număr mare de cinematografe precum Gloria. Volga. Dacia. Timpuri Noi.Numiţi trei dintre cele mai importante cinematografe din Bucureşti P a tria S ca la M u ltip le x M o vie p le x P ro C in e m a S tu d io G lo ria C o tro ce n i M a ll L u ce a fa ru l H o llyw o o d M u ltip le x 3% 3% 5% 4% 6% 10% 10% 9% 30% 40% Este de remarcat faptul că cele mai cunoscute cinematografe sunt anterioare lui 1989. % cumulate. 40% din bucureşteni au menţionat cinematograful Patria şi circa o treime Scala. dealtfel. nu se disociază foarte clar de acestea şi adeseori anumite specificaţii tehnice suint singurele care râmân în memeoria socială. de exemplu IMAX. au puţină identitate fiind confundate cu mall-urile în care se regăsesc. Ele. fiind mult mai marketizate. cele mai multe fiind închise de mai mulţi ani. Cinematografele noi sunt mult mai cunoscute decât teatrele. Eforie. Luceafărul. Victoria etc. Lira.

3 0 % 2 9 .1 9 % (Din primele cinci muzee nominalizate. 17% din respondenţi nu au nominalizat niciun muzeu Cu peste 1% au mai fost nominalizate:Muzeul National de Arta Contemporana Muzeul Aviatiei Muzeul Literaturii Romane Muzeul Zambaccian Muzeul Amann Muzeul Cotroceni Muzeul George Enescu 78 78 .0 3 % procente cumulate. două se vizitează parţial. primul este inchis.7 5 % 3 2 .1 8 % 5 0 .6 1 % 3 .Numiţi trei dintre cele mai importante muzee din Bucureşti M u z e u l N a tio n a l d e Isto rie N a tu ra la A n tip a M u z e u l N a tio n a l d e Isto rie M u z e u l S a tu lu i M u z e u l T a ra n u lu i Rom a n M u z e u l N a tio n a l d e A rta a l R o m a n ie i M u z e u l M ilita r N a tio n a l M u z e u l M u n ic ip iu lu i B u c u re sti M u z e u l d e G e o lo g ie 1 1 .4 1 % 5 1 . şi al patrulea urmează probabil sa se inchidă pentru reparaţii) 3 .7 7 % 2 2 .

4 8 % Procente cumulate.1 1 % Rom e x po 1 9 .6 4 % G a le riile O riz o n t 6 .2 9 % S a la P o liv a le n ta 1 .2% din respondenţi nu au nominalizat nicio sala de expoziţie 79 79 .7 5 % S im e z a 1 .6 8 % C e rc u l M ilita r N a tio n a l 1 .6 6 % S a la P a la tu lu i 2 .Numiţi trei dintre cele mai importante săli de expoziţie din Bucureşti S a la D a lle s 2 8 . 57.

8 % Cu peste 1% au mai fost nominalizate librăriile: Cosbuc.8 % H u m a n ita s 6 .2 % Procente cumulate.3 % D iv e rta 1 3 . Teora (mulţi fâcând însă confuzii între edituri şi librării) C re a n g a 3 . Caragiale Papirus.7 % S a d o ve a n u 1 6 .8 % C a rtu re sti 1 9 . Adevarul.7 % S a la D a lle s 3 . Luceafarul.8 % din respondenţi nu au nominalizat nicio librărie 80 80 . 41.Numiţi trei dintre cele mai importante librării din Bucureşti Em in e sc u 4 1 .

1 % 2 1 .3 % 5 .8 % 5 .2 % Procente cumulate.Numiţi trei dintre cele mai reprezentative clădiri din Bucureşti C a sa P o p o ru lu i A th e n e u l R o m a n H o te l In te rc o n tin e n ta l P a la tu l C E C T e a tru l N a tio n a l B u c u re sti P a la tu l V ic to ria C a sa P re se i L ib e re O p e ra P a la tu l R e g a l U n iv e rsita te a A rc u l d e T riu m f P a la tu l C o tro c e n i 9 .6 % 7 0 .4 % 9 .7 % 4 .0 % 7 .7 % 6 .3 % 4 .6 % 4 . 11.7% din respondenţi nu au nominalizat nicio clădire Cu peste 1% au mai fost nominalizate clădirile: Palatul Telefoanelor Sala Palatului Palatul Şutu Biblioteca Centrală Universitară Banca Nationala Casa Centrala a Armatei Tribunalul Bucureşti Cercul Militar National Mitropolia Primaria Bucuresti Academia Romana Academia de Studii Economice Hanul lui Maniuc 81 81 .2 % 2 0 .

9 % 2 . fiind in zone de trafic auto.6 % 3 .4 % 3 .0 % 2 .6 % 3 . una din cele mai scumpe.6 % 2 9 . iar de 0.6 % 2 .4 % 9 .7 % De remarcat că niciuna din primele trei statui nu poate fi fotografiată de aproape.50% din subiecţi sub numele de “cartoful înţepat” Procente cumulate.0 % 7 .Numiţi trei dintre cele mai reprezentative statui din Bucureşti M ih a i V ite a z u l L u p o a ic a M ih a il K o g a ln ic e a n u Em in e sc u A v ia to rilo r c e le d e la u n iv e rsita te (n e d ife re n ţ ia t) C a ra g ia le Le ul C A R o se tti S p iru H a re t G h e o rg h e L a z a r A le x a n d ru Io a n C u z a 3 .4 % 1 4 .0 % 2 6 . 37.7% din respondenţi nu au nominalizat nicio statuie Cu peste 1% au mai fost nominalizate statuile: Carol Davila Coposu Stefan Cel Mare Carol Enescu Eroii Sanitari 82 82 . Statuia Eroilor Revoluţiei române. a fost nominalizată de 0.34% din subiecţi sub numele de “cea de la CC”.

7 % A v ia to rilo r 5 .0 % Ero ii re v o lu tie i 2 . 53.8 % Procente cumulate.5 % Cu peste 1% au mai fost nominalizate: Arenele Romane Atheneul Roman Leul Fantana Miorita Foisorul De Foc Eroii Aerului Casa Poporului Ero u l N e c u n o sc u t 3 .7% din respondenţi nu au nominalizat niciun monument De remarcat că o mare parte din subiecţi nu face distincţie clară între monumente şi statui.3 % 8 . 83 83 .3 % E ro ii sa n ita ri 3 .9 % L u p o a ic a 3 .Numiţi trei dintre cele mai reprezentative monumente din Bucureşti A rc u l d e T riu m f M a u so le u l d in P a rc u l C a ro l Ero ilo r 6 .1 % 2 3 .

6% din respondenţi nu au nominalizat nicio cladire De remarcat că niciuna din clădirile administrative guvernamentale. La fel de interesant este faptul că nicio clădire construită după 1989 nu intră în topul celor mai frumoase 20 de clădiri ale Bucureştiului.4 % H o te l In te rc o n tin e n ta l 3 .3 % P a ltu l C o tro c e n i 1 .0 % Au fost făcute 144 de nominalizări. Un mall şi clădirea BRD. 84 84 . unităţi de învăţământ.1 % Procente cumulate. P a la tu l C EC 4 . În primele 60 apar dealtfel doar două clădiri construite după 1989.Care credeţi că este cea mai frumoasă clădire din Bucureşti? C a sa P o p o ru lu i 3 5 . spitale sau biblioteci publice nu intră în topul acestei categorii.6 % P a la tu l R e g a l 1 .6 % A th e n e u l R o m a n 1 1 . 21.5 % C a sa m e m o ria la E n e sc u 1 .

0 8 % C e n tru l isto ric 1 . Diversitatea clădirilor urâte. însă.7 4 % De remarcat relaţia antitetică pentru o parte a populaţiei în raport cu Palatul Parlamentului. În tradiţia raportărilor politice postdembriste 10% din populaţie continuă să se raporteze negativ la acest edificiu.6 1 % Procente cumulate.8% din respondenţi nu au nominalizat nicio cladire Au fost făcute 282 de nominalizări. este mult mai mare şi mai puţin diferenţiată.6 1 % L ip sc a n i 0 .Care credeţi că este cea mai urâtă clădire din Bucureşti? C a sa P o p o ru lu i 1 0 . ceea ce este normal.5 6 % B lo c u rile (n e d ife re n ţ ia t) 1 . G a ra d e N o rd 0 .0 8 % C a sa R a d io 0 . 56. 85 85 .

Bucureştiul minorităţilor 86 86 .

8 4% 48 17 10 6 3 3 2. B u lg a ri P o lo n e z i S a rb i cro a ti slco ve n i A ltii 87 87 . Bucureştiul era un oraş cosmopolit dacă ne gândim că numai puţin de zece minorităţi aveau peste 1% pondere în structura internă a minoritarilor.5 1 1 1 7. 16 % Evre i M a g h ia ri G e rm a n i Rom i R o m ân i. Mai mult de jumătate erau evrei.Comunităţile etnice istorice din Bucureşti 1930 -2010 Situaţia la recensământul din 1930 E tn ici str ă in i.5 G re ci A rm e n i R u şi lip o ve n i slo ve n i La recensământul populaţiei din 1930 ponderea în Bucureşti a minorităţilor etnice era de 16%. urmaţi de maghiari şi germani.

în special datorită părăsirii ţării în perioada comunistă (spre exemplu evreii sau nemţii). prin scăderea numerică a acestora. Ponderea în populaţie 19 6 2 2 2 3 94 81 98 98 98 97 De remarcat evoluţia negativă a ponderii populaţiei etnice minoritare în Bucureşti. dar şi în mod relativ. în special din mediul rural. Pe de o parte. 1930 1956 1966 1977 1992 2002 88 88 . Această pondere a scăzut prin două mecanisme.Comunităţile etnice istorice din Bucureşti 1930 -2002. prin creşterea populaţiei oraşului pe baza unui aflux semnificativ de etnici români din alte zone.

Faţă de 16% în 1930. Cea mai mare parte a minorităţilor nu depăşeşte 1% din cei 3% etnici străini consideraţi 100%. 9 7% 48 G re ci 3 În prezent situaţia s-a schimbat radical în Bucureşti. dar la foarte mare distanţă. urmaţi de maghiari. evrei şi germani. 3% Evre i 4 M a g h ia ri 10 G e rm a n i 4 Rom i R o m ân i. A rm e n i 1 R u si lip ve n i 2 A ltii 20 89 89 .Comunităţile etnice istorice din Bucureşti în prezent E tn ici str ă in i. ponderea actuală a grupurilor etnice minoritare este de doar 3%. Aproape jumătate sunt acum romi.

Bucureştiul gastronomic – restaurante cu specific etnic 9 .4 2 2 .3 6 1 3 . cum ar fi restaurantele belgiene.1 8 4 .3 2 8 .8 4 3 . 36 şi respectiv 31. Cele mai multe sunt cu profil italian.6 5 .4 5 5 .8 8 Au fost identificate în cadrul cercetării calitative 388 de restaurante cu specific etnic unde s-au realizat interviuri şi observaţii sociologice care s-au focalizat asupra specificului cultural al acestora.0 3 4 1 .1 3 . braziliene. Au fost identificate însă şi alte tipuri de bucătării în pesisajul urban bucureştean. coreene. urmate de cele franceze şi cele chinezeşti. 160. iraniene etc. b u c a ta r i e   i ta l i a n ă b u c a ta r i e   l i b a n ez ă b u c a ta r i e   j a p o n ez ă b u c a ta r i e   fr a n c ez ă b u c a ta r i e   tu r c ea s c ă b u c a ta r i e   m ex i c a n ă b u c a ta r i e   c h i n ez ă fu s i o n a l tel e 90 b u c a ta r i e   a r a b ă b u c a ta r i e   gr ec ea s c ă 90 .8 2 2 .

2009 după țara de origine. IRAK SIRIA IRAN SUA                 ALTE   TARI VIETNAM             EUROPA 91 91 . Se poate observa că până în acest moment China.12. Moldova şi Turcia furnizează cei mai mulţi imigranţi în Bucureşti.Bucureştiul străinilor .Imigraţia legală în Bucureşti 13% 4% 2% 17% 3% 5% CH INA LIBAN TURCIA 21% IORDANIA M OLDOVA 22% 2% 4% 3% 4% Diversitatea multiculturală a Bucureştiului a fost surprinsă în cercetarea calitativă şi de analiza comunităţilor etnice formate din imigranţii legali din București. cetățeni din state terțe posesori ai unui drept de ședere valabil la 31.

2 % A L T E S C O P U R I. 9 % S P EC IA L IZ A R E. 1 % Cetățenii din state terțe.Bucureştiul străinilor – Motivele stabilirii în Bucureşti A c tivit ă ţ i r e lig io a s e . 1% A c tivit ă ţ i c o m e r c ia le C O M ER C IA L E.12. 2009. 5% R e z id e n ta te m p o r a r a (M F_ U E). 5 % S T U D EN T . 9 % R e z id e n ta p e r m a n e n ta (M FR o ). posesori ai unui drept de ședere valabil la 31. 2 5 % 92 92 . R e z id e n ta te m p o r a r a (M FR o ). 1 % R EIN T R EGIR EA FA M IL IEI. sunt prezentaţi în graficul alăturat în funcţie de motivele şi justificările declarate de aceştia pentru stabilirea în România. 3 % A N GA J A R E. 1 9 % EL EV . 1 9 % S ED ER E P ER M A N EN T A .

Bucureştiul şi bucureştenii 93 93 .

6 4 % 3 .3 2 % 5 .6 0 % 1 5 .2 4 % 5 3 . iar cu excepţia Parcului Herăstrău toate se află în centru.4 7 % 6 .9 2 % 5 . procente cumulate 94 94 . Dacă ar fi să le oferiţi în calitate de ghid un tur al oraşului Bucureşti.Să presupunem că aveţi nişte prieteni străini care vin să va viziteze.1 4 % 1 2 .5 2 % 1 7 .1 9 % Bucureştenii se mândresc la nivel de arhitectonică urbană simbolică cu un capital care este centrat doar pe obiective anterioare lui 1989.6 4 % 1 2 .0 3 % 2 1 .5 8 % 3 . Majoritatea acestor obiective se află în sectorul 1. care ar fi principalele 3 locuri/obiective din oraş pe care le-aţi arăta oaspeţilor străini? P a la tu l P a rla m e n tu lu i P a rc u l H e r ă str ă u C e n tru l isto ric M u z e u l S a tu lu i P a rc u l C i şm ig iu A te n e u l R o m â n A rc u l d e triu m f M u z e u l d e a rta M u z e u l d e isto rie T e a tru l N a ţ io n a l G r ă d in a b o ta n ic ă M u z e u l ţă ra n u lu i O p e ra R o m â n ă 6 .2 5 % 4 .

? ACORD oamenii.4% 7 1 .6 9 % 13.4% 5 3 .. îşi ţin promisiunile Vânzătorii sunt oneşti 2 6 . de obicei.0 9 % DEZACORD 72.35% 42.Sunteţi de acord cu următoarele enunţuri.86% 95 95 .6 7 % 3 4 .8 % Este bine să eviţi să te confesezi colegilor de muncă sau prietenilor.. pentru că vor folosi această informaţie pentru a-ţi face rău Oamenii muncesc mai bine atunci când sunt supravegheaţi îndeaproape de şefii lor Nu poţi avea încredere într-o persoană până nu ajungi să o cunoşti 25.6% 83.2 % 6 3 .

n ic i d e za c o r d Ac o rd Ac o r d to ta l NS NR D e za c o r d to ta l D e za c o r d N ic i a c o r d . n ic i d e za c o r d Ac o rd Ac o r d to ta l 2% NS NR D e za c o rd to ta l 96 96 .In ce măsură sunteţi sau nu de acord cu următoarele afirmaţii? În ciuda a ceea ce spun unii oameni. nu mai merită să mai aduci copii pe lume 37% 39% 28% 24% Optimism social 6% 18% 17% 11% 16% 2% 4% 2% D e za c o rd N ic i a c o r d . situaţia oamenilor obişnuiţi se înrăutăţeşte După modul în care evoluează lucrurile.

n ic i d e za c o r d Ac o rd Ac o r d to ta l 10% 3% 2% NS NR 97 97 .In ce măsură sunteţi sau nu de acord cu următoarele afirmaţii? In ziua de azi. oamenii ar trebui să se concentreze asupra prezentului şi să lase ziua de mâine la voia întâmplării Nu are rost să te adresezi autorităţilor întrucât acestea sunt prea puţin interesate de problemele oamenilor obişnuiţi 40% Două treimi din bucureşteni sunt orientaţi puternic către viitor. n ic i d e za c o r d Ac o rd Ac o r d to ta l NS NR D e za c o r d to ta l D e za c o r d N ic i a c o r d . dat fiind ameninţarea pe care acesta o poate reprezenta. 22% 32% 31% 24% 17% 11% 6% 2% D e za c o r d to ta l D e za c o r d N ic i a c o r d . Aproximativ aceeaşi proporţie o reprezintă şi cei care nu au încredere în autorităţi şi din acest motiv nu au orizont de speranţă faţă de acestea.

7 3 % 34% Încrederea în familie sau persoane foarte apropiate reprezintă orizontul maximal al încrederii 1 7 .3 3 % 7% 2% 2% D e za c o r d N ic i a c o r d .0 3 % D e za c o r d to ta l În fo a rte m are m ăsu ră NC NR 98 98 .3 5 % 1 3 .2 8 % 17% 1 7 . n ic i d e za c o r d Ac o rd Ac o r d to ta l NS NR D e lo c În fo a rte m ic ă m ăsu ră În m ic ă m ăsu ră În m a r e m ăsu ră 3 .In ce măsură sunteţi sau nu de acord cu următoarele afirmaţii? In ziua de azi nici nu mai ştii pe cine poţi conta Sunt momente în care nu pot avea încredere în partenerul meu Anomie severă 38% 3 0 .8 5 % 1 0 .2 2 % 7 .

În general.Daca va gândiţi la oamenii pe care îi cunoaşteţi direct. cu o uşoară abatere pozitivă. acest gen de raportare se întâlneşte din dorinţa de evitare a autopoziţionării negative şi cu conştiinţa faptului că respectivii nu aparţin zonei celor bogaţi. 9% 2% 11% 12% 3% m u lt m a i p ro s t m a i p ro s t la fe l m ai b in e m u lt m a i b in e N S /N R 99 99 . faţă de dumneavoastră aceştia trăiesc… 63% Majoriatea populaţiei investigate se autopoziţionează în zona centrală a scalei veniturilor.

2 7 .2 0 % a m m a i m u lţi bani m uncesc m ai m u lt am n o ro c ş tiu s ă m ă d escu rc a m o s itu a ţ ie m ai bună a m a n u m ite a v a n ta je 52% 14% 14% d in c a u z e e x te r n e .De ce credeţi ca trăiesc mai prost ? (Întrebare deschisă) e m e r it u l m e u . 9 . 1 1 .1 7 % n u i ş i g e s tio n e a z ă b in e b a n ii m u n c e s c m a i p u ţ in m a i s la b e d u c a ţ i a u c o p ii 39% 22% 7% 7% 5% 5% 5% 3% 3% 2% 2% nu sunt bani 41% 10% a s ta e s itu a ţ ia n u s e im p lic ă a u c r e d ite n u a u a m b i ţ ie 5% 5% n u s u n t lo c u r i d e m u n c ă 20% 19% v a r s ta e c r iz ă 9% n u a u lo c u in ţă a u v ic ii n u is i in g r ije s c s a n a ta te a a d m in is tr a ţ ie p r o a s t ă 6% tr ă ie s c la ţ a r ă 2% ta x e p r e a m a r i 2% s u n t b a tr a n i 1% 100 100 . 5 1 .8 6 % N R .2 7 % d in v in a lo r .

76% Întrebarea utilizată a fost una deschisă şi a vizat analiza câmpului perceptiv al auto poziţionării pe scala veniturilor.28% 2 1.96 % 14 .08% 3 . efortul sau competenţa.0 4% 2.De ce credeţi ca trăiesc mai bine? (Întrebare deschisă) au sa larii m ai m ari a u b a n i m a i m u lti au v e n itu ri m ai m ari a u a v u t a lte o p o rtu n ita ti a u p e n sii m ai m ari a u si alte v e n itu ri a u u n lo c d e m u n c a au aface ri ile g ale s u n t d e s c u rc a re ti au aface ri s u n t a ju ta ti d e a ltii su n t m ai m u lti s alar iati in fam ilie s u n t m a i tin e ri au re latii m u n c e s c m u lt au facu ltate e c o n o m is e s c m a i b in e NR 6.36% 4 .36% 1.76% 14. fiind doar exprimări ale stării de fapt. În acest grafic raportarea s-a făcut la persoane care trăiesc.7 2% 2.0 4% 1. 101 101 .40% 2.7 2% 2.40% 3 . Puţine răspunsuri valorizează munca. mai bine decât subiecţii.76% 4 .7 2% 2.12% 4 .7 2% 2. câştigă.76% 4 . Observăm ca majoritatea răspunsurilor sunt tautologice.

3 4 % 8 .0 5 % 1 5 .4 7 % 0 . condamnă indivizii săraci ca atare.4 1 % 1 .1 6 % 1 .8 1 % 0 . puţin peste o cincime.4 0 % 0 .5 0 % 3 .Cine este vinovat pentru situaţia grea in care se află unii oameni? (Întrebare deschisă) o a m e n ii in s is i s ta tu l g u v e r n a n t ii p o lit ic ie n ii s i p a r t id e le s o c ie ta te a R e g im u l p o lit ic P r e s e d in t e le B a s e s c u c r iz a e c o n o m ic a c ir c u m s t a n te le P a r la m e n tu l Ilie s c u lip s a lo c u r ilo r d e m u n c a c o m u n is m u l s a la r iile s i n iv e lu l d e t r a i le g ile p r o a s te Bo c si PDL c o r u p t ia n im e n i NR 3 .3 4 % 0 .4 0 % 0 . Este interesant de observat. corupţia nu este percepută ca o explicaţie a sărăciei 102 1 9 .6 7 % 0 . Dacă vom cumula însă răspunsurile care vizează absenţa protecţiei statului sau sistemul guvernamental in diverse forme atunci avem o pondere foarte mare a acestui tip de explicaţii (48%).5 0 % 102 .8 1 % 0 .3 5 % Întrebarea utilizată a fost una deschisă şi a vizat analiza câmpului perceptiv al auto poziţionării pe scala veniturilor cu referinţă la cei poziţionaţi mai prost decât subiecţii.1 4 % 1 7 . Observăm ca cele mai multe răspunsuri.2 0 % 0 .6 7 % 0 .0 3 % 3 .7 3 % 2 2 .

N u m e rg la b is e ric ă 12% NS NR 1% 103 103 . b o te z u ri e tc . de la săptămânal la o dată la câteva luni. Practic jumătate din populaţia Bucureştiului declară că merge regulat la biserică. n u n ţ i. iar alţi 38% că merg doar la evenimente speciale. 38% Doar 12% din bucureşteni declară că nu merg deloc la biserică.Cât de des mergeţi la biserică ? s ă p tă m â n a l 14% 1 -2 o ri p e lu n ă 18% o d a t ă la c â te v a lu n i 18% D o a r la e v e n im e n te le s p e c ia le d e g e n u l p a ş te .

Câţi bani aţi dat cel mai mult în ultimul an la biserica? Dacă extrapolăm datele estimate din eşantion la nivelul populaţiei adulte a Bucureştiului. putem spune că sumele declarate ca plătite la biserică în ultimul an. reprezintă o sumă de aproximativ 10 milioane euro. doar 3 % au declarat că nu au dat bani. 67 % nu au vrut să declare sumele date. Nu . 12% 11 3 11 4 3 1 N im ic 1-1 0 ro n 1 0 -5 0 r o n 51 -100 100 -50 0 p e ste 50 0 NR Din cei care merg la biserica. 5 3 % 104 104 . 35% D a. In ultimul an aţi primit vreo chitanţă/bon fiscal de la Biserica pentru sumele pe care le-aţi plătit ? 10 milioane de euro 67 N S N R .

3% D A. 92% Întrebări care vizează orientările valorice ale populaţiei în raport cu dimensiuni precum tradiţional modern.Dvs. 71% 105 105 . 26% N U . anomic .non anomic etc.pasiv civic necivic. activ . N U .intolerant. ce credeţi… …este normal ca un bărbat să îşi pălmuiască nevasta daca aceasta greşeşte? este bine ca profesorii să mai urecheze elevii la şcoală? N S N R . 2% D A. tolerant . 5% N S N R .

al celor care au fost marcaţi de restauraţia atitudinii antiştiinţifice. care a fost potenţată după 1990 prin introducerea forţată a religiei în sistemul educaţional şi cel public. noncritic şi non democratic.5 9 % O mare problemă pentru cultura politică şi civică a bucureştenilor o reprezintă numărul enorm.Dvs. 1 7 . de tip obedient. 6 0 .2 2 % M a im u ţă .8 6 % 106 106 . D um nez eu. aproape două treimi. ce credeţi? Omul se trage din maimuţă sau a fost creat de Dumnezeu? N S N R . 2 1 .

Vă este frică/teamă de.. Viitor 4% 28% 68% Spitale 3% 44% 52% Cutremur 5% 32% 65% Moarte 3% 48% 48% Singurătate 43% 54% DA NU NS NR 107 107 .. Cel mai mult bucureştenilor le este frica de cutremur. Poliţie 4% 14% 5% 82% Întrebările din această pagină şi din următoarea au vizat fricile urbane majore ale populaţiei bucureştene. Cu roşu avem procentul celor care declară ca le este frică. de spitale şi de singurătate.. La polul opus se află poliţia.

Bucureştenilor le este cel mai puţin frică de vecini. la fel ca şi frica de spitale..Vă este frică/teamă de. justiţie Necunoscuţi Taxe 4% 61% 34% 52% 44% 4% După cum se observă în acest grafic. 3% Câini vagabonzi 4% 44% 52% Vecini 4% 9% 87% Cerşetori 5% 25% 71% Tribunale. care vine în ierarhia generală imediat după teama de singurătate şi de moarte. tribunalele şi cerşetorii. 59% 37% DA NU NS NR 108 108 ... Urmează taxele. cea mai mare teamă o au bucureştenii faţă de câinii vagabonzi. (vezi graficul anterior) urmată pe locul doi de teama de necunoscuţi.

respectiv 3 % în cafea. 30% N U . N S N R . 29% N S N R . 69% N U . Tot 30% este şi ponderea celor care au apelat la cineva care să le ghiciească în cafea. Mai mult. 3% D A. 3% D A.Dumneavoastră vi s-a ghicit vreodată în cărţi sau în cafea? Aproape 30 % din populaţie a apelat cel puţin o dată la cineva care să le ghicească în cărţi. 67% 109 109 . 4 % din bucureşteni declară că ştiu chiar ei să ghicească în cărţi.

aţi fost la vrăjitoare? 3% din bucureşteni Ghicit în palmă declară că au fost la vrăjitoare cel puţin odată N S N R . 72% 5 5 . în timp ce 3% din bucureşteni declară că ştiu chiar ei să ghicească în palmă..1 4 % 110 110 .Dumneavoastră… vi s-a ghicit vreodată în palmă? . cel puţin o dată şi numai puţin de 40% au fost descântaţi.aţi fost vreodată descântat?.0 9 % N U . 4 1 . Descântat N S N R . 25% Aproape unui sfert din populaţia bucureştiului i s-a ghicit în palmă.6 3 % D A . 3% D A. numai puţin de 11% declară că ştiu să descânte. Mai mult. 3 ...

8 % 4 1 .7 % 111 111 . Hipermarketurile se referă la complexele mari unde majoritatea populaţiei se deplasează cu autovehicule. Evident.8 % Cei mai mulţi bucureşteni merg la piaţă sau la magazinele mici din zona de locuire.5 % m a ll 1 . N S /N R 3 .1 % a lt ă s itu a ţ ie 1 .0 % 1 7 . Este de subiliniat faptul că aproximativ 18% din bucureşteni cumpăra cel mai des produse de la micile magazine de lângă casă. iar cele mai multe se află la marginea oraşului. întrebarea vizează percepţia dominantă faţă de propriile comportamente de achiziţie de produse. (41%). s u p e r m a r k e t d in a p r o p ie r e a lo c u in ţ e i H ip e r m a r k e t (d e p la s a r e a u to ) m a g a z in d e la n g ă b lo c s u c a s ă 3 4 .Dumneavoastră de unde cumpăraţi cel mai des produse alimentare? P ia ţă . inclusiv la magazinele gen “supermarket” din pieţe sau de la parterul blocurilor.

Numărul bucureştenilor este evident foarte mare.2 % 80% din bucureşteni cumpără bunuri. cu frecvenţă mai mare sau mai mică. 1 2 . de la supermarket. dar din graficul anterior realizăm că. 6 .2 % D a . nu este vorba de prima opţiune. pentru cea mai mare parte a bucureştenilor. Au fost făcute precizări subiecţilor de aşa natură încăt aceştia să se raporteze la marile magazine de acest tip şi nu la cele mici care doar se autointitulează astfel.Cumpăraţi produse alimentare si nealimentare de la supermarket? (Hipermarket) N S /N R . 112 112 .6 % N u . 8 1 .

4 % 2 .9 % 2 .4 % 6 .4 % 7 .9 % 6 . raportat la alte magazine.9 % 1 3 . 113 113 .3 % Ordinea acestor magazine este dată de analiza răspunsurilor libere ale subiecţilor care fac frecvent cumpărături de la aceste magazine.7 % 5 . …Care este supermaketul cu cel mai nepoliticos personal? C o ra M e g a im a g e C a re ffo u r R eal M e tro B illa K a u fla n d P e n n y m a rk e t Auchan P ro fi S e lg ro s to a te n ic i u n u l 1 7 .Dacă “DA” (Cumpăraţi produse alimentare si nealimentare de la supermarket)….8 % 6 . Ponderea se referă la proporţia celor care au menţionat respectivul supermarket din totalul celor care au făcut menţiuni.1 % 3 .1 % 1 1 .4 % 2 . Trebuie menţionat. că o parte din această cotă este dată totuşi de vizibilitate şi de numărul mare de clienţi. la fel ca şi la graficul următor.0 % 5 .

3 % C o ra D a .5 % 1 2 . 4 .5 % 7 . In total au fost făcute 44 de nominalizări 114 114 . 1 7 .8 % 1 7 . la care? C a rre fo u r N S /N R .Aţi fost înşelat vreodată la un supermarket? Dacă da.5 % M e g a im a g e Real N u .4 % 1 6 . 7 7 .0 % 2 .7 % 2 .2 % 4 .9 % 8 .6 % 6 .7 % M e tro B illa Auchan K a u fla n d P rim a v a ra Procente valide.

fiind cunoscute în special datorită publicităţii făcută pentru ele.4% 1. restaurante noi.Vă rugăm numiţi trei restaurante preferate in Bucureşti Ca ru c u Be re La M a m a Ca s a Ca ps a Cina KFC Tra ttoria Ha nu lu' M a nuc Athe ne P a la c e P e rla Ca s a Doina M c dona ld's Ca s a a rm a te i Am ba s a dor P izza Hot City Grill P e s c a rus Ta ve rna S a rbului Ha nul Drum e tului 10. Apar. de fapt. de asemenea.3% Observăm că cele mai cunoscute obiective ale oraşului din această categorie sunt cele cu rezonanţă istorică.3% 1. Au fost nominalizate în total 424 de restaurante.0% 2.6% 2.4% 2. lanţuri de deservire şi din acest motiv ele au fost menţionate.8% 1.2% 1.6% 7.5% 4.6% 2. multe.7% 1.3% 1.3% 1.4% 1.3% 1. 115 115 .3% 1. Din primele 20 de obiective menţionate aproximativ două treimi sunt anterioare lui 1989.4% 1.

8 % 0 .0 % 1 .2 % 2 . Se poate observa. 116 116 . Au fost nominalizate în total 320 de cafenele.7 % 1 . Din primele 16 doar un singur obiectiv este anterior lui 1989. iar pe de altă parte. Explicaţia este dată în primul rând de faptul ca existau mult mai puţine astfel de obiective înainte de 1989.Vă rugăm numiţi trei cafenele.8 % 0 . cluburi sau baruri.4 % 1 .8 % Observăm că situaţia la categoria baruri.0 % 0 .1 % 4 . cafenele şi cluburi este radical opusă.5 % 1 .4 % 1 . că au fost făcute mult mai puţine menţiuni. de altfel.8 % 2 .3 % 1 .4 % 1 .3 % 1 . cluburi sau baruri preferate din Bucureşti T u ra b o Maxx Ba m boo P la y e r P rin c e ss B e la g g io C a fe n e a u a A c to rilo r F ra te lli T w ic e C lu b A D u m a rs K ry sta l El c o m a n d a n te T o n ka C a fe p e d ia 1 . în marea lor parte au fost transformate sau închise.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->