ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU PIELONEFRITǍ

Ingrijirea pacientilor cu pielonefrita

PLANUL LUCRǍRII

Motivaţia Capitolul I INGRIJIREA BOLNAVILOR CU PIELONEFRITǍ Capitolul II PLANURI DE ÎNGRIJIRE CU PIELONEFRITǍ Capitolul III CONCLUZII Anexe Bibliografia ALE PACIENŢILOR

MOTIVAŢIE

Numai o viaţǎ scurtǎ ne este acordatǎ pe planeta PǍMÂNT şi fiecare trebuie sa-şi punǎ întrebarea: “Cum aş putea sǎ investesc în puterile mele aşa încât sǎ aduc cel mai mare folos?” “Cum aş putea face mai mult pentru sǎnǎtatea mea şi pentru folosul semenilor mei?” Pentru cǎ viaţa, numai atunci are valoare când este folositǎ pentru atingerea acestor scopuri.

de o parte şi de alte a coloanei vertebrale lombare.calice-mari .rinichi. diferite sǎruri minerale) care trebuie eliminaţi.1. prin schimbările ionice contribuie la menţinerea echilibrului acido-bazic. aportul oxigen poate şi el realiza cantitǎţi excesive de anumiţi electroliţi (apa. . I. NaCl.uretră. Rinichiul mai are şi alte activităţi: prin secreţia de renină contribuie la reglarea tensiunii arteriale. APARATUL SECRETOR se compune din: .uretere . prin eritropoietină controlează eritropoieza.vezică urinară . Rinichiul are formă caracteristică. orgene de excreţie.calice-mici . concentraţia electroliticǎ şi reacţia chimică a lichidelor organismului. .căi urinare: . are două feţe (anterioară şi posterioară) şi două margini (laterală convexă şi medială concavă). iar substanţele nevolatile inutilizabile sau în exces sunt eliminate împreună cu o anumită cantitate de apă. Plamânii elimină CO2 şi alte substanţe volatile. în cea mai mare parte prin rinichi şi accesorii prin sudoare şi materii fecale. circa 300 grame.1 NOŢIUNI GENERALE DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE ALE APARATULUI RENAL Metabolismul celular produce CO2 si anumite substanţe finale provenite în special din catabolismul proteic. Prin eliminarea substanţelor nevolatile rinichiul reprezintă principalul organ care menţine constant volumul.pelvis renal .CAPITOLUL I I.a RINICHI Sunt organe pereche situate retroperitonal.

Piramidele sunt orientate cu baza spre periferie şi vârful spre sinusul renal. îndeplineşte toate procesele complexe care au ca rezultat formarea urinii. . La acest nivel epitelul tubular. Segmentul pronimal al tubului urinifer este constituit dintr-o porţiune contortă. mărginind o cavitate ce continuă lumenul tubului. ascendentă. uretrul şi fibre nervoase vegetative. NEFRONUL Este unitatea morfofuncţională renală. Segmentul distal este format dintr-o porţiune dreaptă. spre lumen.parenchimul renal. formată din microvili. Nefronii care au glomerulii în zona corticală externă are ansa Heule scurtă. acestea se deschid în calicele mici care confluează formând calicele mari (2-3) şi apoi pelvisul renal (bazinet) continuat cu ureterul. extremitatea pronimală. are epiteliul turtit. închisă dilaterală a nefronului. fară microviri. în arteriola aferentă. în imediat contact cu arteriala aferenta. tubul contort proximal (care se află în cortica renală) şi este format dintr-un strat de celule a căror membrană. O piramidă Malpighi cu substanţa corticală din jurul său formează un lob cortical. care ajunge în corticală în vecinătatea glomerulului propiu. care rezultă prin diviziunea arteriolei aferente şi care se reunesc la ieşirea din capsulă. din partea convexă spre cea concavă se observă: . la fel ca şi celulele musculaturii netede a arteriolei aferente. cu structură zonală: corticală şi medulară. deschizându-se în papilele renale. are forma unei cupe cu pereţi dubli. Capsula Bowman. Nefronul este alcătuit duntr-o capsulă şi un tub unifer lung.papilele şi calicele renale: formaţiuni membroase prin care se scurge urina. prezintă o “margine în perii”. Zona corticală este formată în principal din glomeruli. formate din tubi colectori care drenează mai mulţi nefroni. care coboară profund în medulară. Segmentul intermediar (ansa Heule). tubi uriniferi şi vasele de sânge care le aparţin. In adâncitura capsulară se află un ghem de 4-12 bucle capilare (glomerul). subţire este format din două braţe (descendent şi ascendent) unite între ele printr-o buclă. în timp ce nefronii cu glomeruli în zona externă a corticolei (juntamedulari) are ansa lungă. Capsula împreună cu glomerulul alcătuiesc capsulul renal Malpighi. Zona medulară conţine 6-18 piramide renale (Malpighi). prezintǎ modificări şi formează . Selecţionând rinichiul în lungul liniei mediane.In zona marginii concave se găsesc hilul şi pediculul renal în care se văd vasele renale (artera şi vena). care măresc mult suprafaţa membranei.

din care se desprind arterele arcuate.  reabsorbţia. Ultrafiltrarea glomerulară este rezultatul presiunii efective de filtrare. dar este lipsit de proteine. în cavitatea capsulară. se distribuie celulelor musculare din peretele arteriolar şi componentelor tubulare. extrem de subţire. ramură a aortei abdominale. arterele interlobulare. deci este o plasmă deproteinizată. Membrana filtrantă nu se comportă ca o membrană inertă ei. INTERVAŢIA RENALĂ Provine din plexul situat în hilul organului format în majoritate din fibre simpatice. I1b. Artera renală. ce formează o ansă în jurul bazei piramidelor. ULTRAFILTRAREA GLOMERULARĂ Este un proces dirijat de forţe fizice în urma căruia aproximativ 20% din cantitatea de plasmă care irigă rinichii trece prin membrana filtrantă glomerulară. pătrunde prin hil şi apoi se împarte în ramuri interlobare (între piramide). VASCULARIZAŢIA RENALĂ Este extrem de bogată. se colectează în vena renală care se deschide în vena cavă inferioară. se capilarizează din nou în jurul tubului respectiv (în medulară) şi se deschid în venele interlobulare. dar şi din câteva fibre parasimpatice venite prin nervul vag. Fibrele nervoase. FORMAREA URINEI Mecanismul de formare a urinei cuprinde trei procese fundamentale:  ultrafiltrarea plasmei la nivel glamerular. Venele. Urmează o porţiune contortǎ situată în întregime în corticală. prin proprietăţile ei fizico-chimice. având un traiect aproape asemănător cu cel al arterelor. primind 20-25% din debitul cardiac de repaos.aparatul juxtaglomerular care secretǎ reninǎ. care se exercită la nivelul capilarelor glomerulare şi reprezintă suma . apoi în venele arcuate.  secreţia anumitor constituenţi în tubi. situate perivascular. Mai mulţi tubi distali se unesc şi se deschid în tubul colector din structura piramidelor Malpighi. Ultrafiltratul glomerular (urina primară) are o compoziţie electrolitică identică cu cea a plasmei. permite trecerea selectivă doar a unor constituenţi şi blochează trecerea altora. din care glomerulul. După ce se regrupează în arteriole.

nu este limitat de o capacitate maximă şi contribuie la resorbţia a trei constituenţi principali ai ultrafiltrajului: apa ureea şi Cl-. pe baza legilor difuziunii şi a osmozei. menţinându-se astfel homostazia lor plasmatică. REABSORBŢIA TUBULARĂ Este procesul prin care sunt recuperate anumite substanţe utile organismului din ultrafiltratul glomerular. unor vitamine (B12. în vezică ajunge numai 1ml/min (deci se absorb 124ml). În tubul contort şi mai ales în cel colector se realizează reabsorbţia . acidului uric. Cl-. Uree). sulfaţilor şi a principalilor ioni ai filtratului (Na+. astfel încât din cei 125 ml filtraţi glomerular pe minut.5 150 100 150 410 12 5 0 La nivelul tubilor uriniferi au loc procese extrem de active. k+.algebrică a unor presiuni care controlează schimburilor lichidiene la nivelul tuturor capilalelor din organism. FILTRARE REABSORŢIE SECREŢIE EXCREŢIE APA Na+ K+ ClUREE CREATININA ACID URIC GLUCOZĂ (1) (mEq/l) (mEq/l) (mEq/l) (moli) (moli) (moli) (moli) 170 26000 900 18000 870 12 50 800 168. C). anumitor aminoacizi. Procesul este selectiv. Transferul activ se realizează contra unor gradiente de concentraţie sau electrice. cu intensităţi diverite. fiind condiţionat de debitul substanţei respective şi de necesitǎţile organismului. Apa se reabsoarbe în toate segmentele tubului. HCO3).M. Mecanismele de transport. Transportul pasiv se face sub acţiunea unor gradiente fizico-chimice nu necesită consum energetic.5 25850 900 17850 460 1 49 800 100 1 4 - 1. anumiţi constituenţi ai ultrafiltrajului fiind reabsorbiţi complet (glucoza) sau doar parţial (Na+. în sensul că se realizează maximal pentru fiecare substanţă într-un segment tubular prin acţiunea unor mecanisme celulare specifice. alţii fiind iniţial reabsorbiţi şi apoi secretaţi (K+). necesitând un consum de energie furnizată prin hidroliza ATP. activ au capacitate limitată pe unitatea de timp şi intervin în reabsorbţia glucozei. CONSTITUENT U. fosfaţilor anorganici. Reabsorbţia (transportul) diferiţilor constituenţi din ultrafiltrat prin peretele tubului urinifer se face prin mecanisme active şi pasive.

unele numai când se află în concentraţii mari (creatina).D. se realizează de mai mulţi hormoni. SECREŢIA TUBULARĂ Este procesul invers celui de reabsorbţie. I1c REGLAREA ACTIVITĂŢII RENALE Se face pe cale nervoasă (activitatea glomedulară) şi pe cale umorală (activitatea tubulară). Se realizează activ şi pasiv. prin creşterea reabsorbţiei tubulare a ionului. acid uric). Sub acţiunea AND creşte . acţionând la nivelul segmentului distal al nefronului. transportând anumite substanţe din capilarele peritubulare în lumenul tubului. prin influenţarea condiţiilor de irigaţie renală. Stimularea nervilor renali şi a unor zone presoare din bulb. Hormonul antidiuretin (A. Prin eliminarea H+ tubii deţin un rol fundamental în menţinerea echilibrului acido-bazic al organismului.N. având sediul la nivelul tubilor pronimal şi distal. ci doar indirect. Sistemul vegetativ nu contribuie direct la controlul elaborării urinei. se ştie că rinichiul denervat şi chiar transplantat continuă să funcţioneze aproape normal. hipotalamus şi scoarţa cerebrală determină vasoconstricţie renală şi scăderea diurezei până la anurie. Secreţia pasivă implică transportul unor constituenţi în sensul gradientelor de concentraţie şi de aceea nu necesită consum energetic direct. REGLAREA UMORALĂ Considerată a deţine rolul principal. Are rolul de a elimina atât substanţele străine organismului. Stimularea nervilor vegetativi renali produce şi scăderea eliminărilor urinare de Na +. Acest mecanism intervine în secreţia K+. secretat de nucleii hipotalamici şi eliberat din neurohipofiză. Secreţia activă. controlează eliminările urinare de apă. se face împotriva unor gradiente electrochimice şi de aceea necesită un consum energetic ridicat (secreţia de H+). De altfel. a bazelor şi a acizilor slabi.facultativă a apei şi Na+ sub controlul ADH şi aldosteronului. ajustându-se eliminările în funcţie de starea de hidratare a organismului.). cât şi substanţele prezente obişnuit în sânge (K+. glomerulului şi tubilor. REGLAREA NERVOASĂ Se realizează prin fibrele vegetative care se distribuie arteriorelor.

este rezultatul unei adaptări a tonusului musculaturii vezicale la creşterea conţinutului. . Urina. stimulând reabsorbţia de Na+ şi excreţia de K+. Vezica urinară are proprietatea de a-şi mări capacitatea în timpul umplerii. stimulează eliminările renale de fosfaţi. fără modificări importante ale tensiunii pereţilor şi ale presiunii intravezicale. descărcată în jeturi prin cele două orificii ureterale. denumită plasticitate. apoi prin contracţia acestora. Rinichiul în condiţii de irigaţie insuficientă sau ca urmare a unor modificări ale compoziţiei chimice a urinei ajunsă în tubii distali. care se transformă enzimatic în plasmă şi ţesuturi în angiotensina II. produce angiotensina I. Parathormonul mobilizează sărurile minerale din oase. în special pe cel protidic şi prin creşterea generării de produşi finali de metabolism. nu poate reflua în uretere din cauză că acestea au traiect oblic în peretele vezical şi nici nu poate curge prin uretră. Prin unde de contracţie urina este transportată de-a lungul ureterului până în vezica urinară. este eliminată în ureter. concomitent cu diminuarea volumului şi creşterea concentraţiei urinei. descarcă o enzimă-renină-care acţionând asupra unei globuline plasmatice. cel mai puternic vasoconstructor natural şi stimulator al secreţiei de aldosteron. unul neted. acţionând asupra musculaturii arteriorelor glomedulare modifică intens rata filtrării şi prin aldosteron influenţează eliminările urinare de Na+ şi K+. umple calicele şi bazinetul. I1d MICŢIUNEA Urina elaborată de rinichi ajunge prin tubii colectori la nivelul papilelor. involuntar care înconjoară începutul uretrei şi celălalt striat. în special aldosteronul.reabsorbţia de apă în tubii distali şi colectori. Mineralocorticoizii. controlează eliminările urinare de Na+ şi K+ la nivelul segmentului distal al nefronului. controlat voluntar. K+ şi reţine Ca+ şi Na+. VEZICA URINARĂ Este un organ cavitar muscular în care se acumulează urina între micţiuni. deoarece colul vezical este prevăzut cu două sfictere. angiotensina II. măresc diureza. Această propietate. acelaşi efect având şi alterarea legării apei şi a sării în ţesuturi. La nivelul renal. Hormonii tiroidieni intensifică metabolismul celular.

Impulsurile aferente sunt transmise unui centru lombar (simpatic).Înregistrarea presiunii intravezicale a arătat că. inhibă contracţiile. Concomitent distensia vezicală declanşează impulsuri care ajunse la măduvă pe calea nervilor ruşinoşi sunt conduse apoi pe căi aferente nespecifice spre centrii nervoşi superiori. Concomitent are loc relaxarea voluntară a sfincterului extern striat şi urina începe să se evacueze din vezică. . care determină senzaţia necesităţii imperioase de a urina. mărind continenţa vezicală. Micţiunea este rezultatul unor reflexe declanşate de distensia pereţilor vezicali. după o uşoară creştere iniţială la primele jeturi de urină. de unde se descarcă impulsuri care tot prin fubre al enervilor pelvici produc contracţia musculaturii vezicii şi relaxarea sfincterului intern al colului vezical. Procesul evacuării este ajutat de contracţia musculaturii abdominale şi a diafragmului care. ajungând până la nivelul scoarţei cerebrale. iar peste capacitatea fiziologică vezicală (250-400ml) apar contracţii puternice ale musculaturii peretelui vezical. la 150-200ml este resimţită prima dorinţă de micţionare. inhibǎ tonusul muşchiului vezicul. Dacă micţiunea nu este posibilă. determinând senzaţia de a urina. Dacă condiţiile permit. prin centrii medulari. de unde se descarcă impulsuri aferente care. Reflexul medular al micţiunii este controlat de numeroşi centrii supramedulari cu rol facilitar sau inhibitor. crescând presiunea intraabdominală. concomitent măresc tonusul sfincterului extern. când are loc o creştere bruscă a presiunii şi este declanşată micţiunea reflexă când împrejurările permit. impulsurile pornite de la cortex. prin fibrele hipogastrice. comprimă vezica. presiunea înregistreză un platon în tot timpul umplerii vezicale până la volumul de 300-400 ml. impulsurile ajung pe fibre averente din nervii pelvici la un centru sacrat parasimpatic al micţiunii. are loc micţiunea. Refluxul micţiunii este declanşat de distensia vezicală. Prima senzaţie de plenitudine vezicală este percepută la un volum de 100-150ml. relaxează muşchii vezicali şi întăresc tonusul sfincterului neted al colului vezical.

Piocianic. Proteus. Levuri.C. cuprind tot nefronul şi sistemul său vascular.2. Incidenţa este de 3 ori mai mare la femeie comparativ cu bărbatul. Leziunile sunt iniţial tubulare.I. ETIOPATOGENIE: Germenii cei mai frecvenţi întâlniţi sunt: Escherichia Colli (85-90%). litiaza urinară. tumorile prostatei la bărbaţi. unele manevre urologice (sondă a`demeure. la femei (fibrom. Circa 15-20% din cadravele autopsiate prezintă leziuni de pielonefrită. în timp ce Piocianicul este întotdeauna semn de suprainfecţie. edeme şi microabcese. În formele cronice. copii mici până la vârsta de 2 ani. mucoasa căilor uterine este inflamată. ANATOMIE PATOLOGICĂ: În pielonefrita acută. atrofici. hidronefroza. rinichii sunt mici. Klebsiella. chist de ovar). Ulterior. .A. tumorile pelviene. Importanţa lor se datoreşte frecvenţei mari şi în continuă creştere a infecţiilor urinare (cauza obişnuită a infecţiilor interstiţiale).N. În formele cronice se întâlnesc adesea asocieri microbiene care agravează prognosticul. Vârfurile de frecvenţă a pielonefritei interesează nou-născutul.). gravităţii lor (20-60-60% conduc la R. Obişnuiţii factori favorizanţi sunt obstacolele de la nivelul căilor excretoare renale: afecţiuni renale congenitale.de 3-4 ori mai mult decât G. PIELONEFRITA DEFINIŢIE: Pielonefritele sunt inflamaţii acute sau cronice care afecteză ţesutul interstiţial renal (spaţiul dintre nefroni). rinichii sunt mari şi congestionaţi. Stafilococ. La pacienţii sondaţi domină Klebsiella şi Proteus. cistita. iar în spaţiile interstiţiale se găsesc limfocite polinucleare. cateterisme repetate).

cefalee. Manifestările urinare constau în dureri lombare. DIAGNOSTICUL: Se bazează pe două semne capilare: LEUCOCITURIA: este pusă în evidenţă cu ajutorul probei AddisHamburger). Alteori evoluţia este latentă. Intervalul de latenţă este întretăiat de recidive. Se cunosc două forme clinice: -hematogenă (rară).I. cu afectarea tardivă a glomerulilor şi cu evoluţie progresivă spre insuficienţă renală. carcterizată prin inflamaţia ţesutului interstiţial renal. PIELONEFRITA CRONICĂ DEFINIŢIE: Boala cu evoluţie cronică. PIELONEFRITA ACUTĂ Tabloul chimic este de infecţie urinară iar debutul nu se caracterizează întotdeuna prin semnele generale de infecţie: febră cu instalare brună sau progresivă. surde sau cu caracter de colică renală (polakiurie. Complicaţiile sunt rare. frisoane. Boala dureroasă 1-4 săptămâni.3. Când apar şi . Este una dintre cele mai întâlnite afecţiuni renale. diagnosticul fiind stabilit în faza de IR. CLASIFICARE Pielonefrita se găseşte sub formă acută şi cronică. cu semne clinice de suferinţă precoce a tubilor renali. TABLOUL CLINIC: Se contureză după luni sau ani de la episodul acut de pielonefrită. adeseori nocturnă şi micţiune dureroasă). transpiraţie. fiecare puseu acut adăugând noi leziuni renale. de aici rezultă valoarea explorărilor bioligice. BACTERIURIA: se găsesc mai mult de 100000 germeni/ EVOLUŢIA: Este favorabilă în condiţiile unui tratament corect. se găsesc mai mult de 5000 de leucocite. mai frecvent unilaterale. -ascendentă (frecventă). dar cronicizarea este frecventă.

prognosticul de obicei este sumbru. cefalee. EVOLUŢIA: Este îndelungată. . pierderea de electroliţi şi acidoză. leucociturie şi bacteriurie. Diagnosticul în stadiu de IR este sugerat de poliuria cu densitate scăzută. scăderea apetitului şi greutăţii.semne generale. DIAGNOSTICUL: Se bazează pe semnele clinice. oboseală. acestea sunt de infecţie cronică: stări subfebrile sau febrile intermitente.

Uneori febra creşte la 3-4 zile după debut. 5. . TULBURĂRI DIGESTIVE INTENSE: vărsături.  Nelinişte faţă de semnificaţia propriei existenţe.  Eliminare urinară insuficientă calitativ şi cantitativ. ASTENIE. febră (39-40oC).  Lipsa cunoştiinţelor faţă de afecţiunea sa. ANSIETATE 8.ATINGEREA INTERSTIŢIULUI RENAL 11. CEFALEE 9. 4. SIMPTOME. 3.  Comunicare insuficientă la nivel afectiv.  Dificultate în a îndeplini activităţi recreante.I. constipaţie alternând cu semne diareice. PROBLEME:  Alterarea ritmului cardiac şi circulator.  Dificultatea de a se odihni.  Alterarea imaginii de sine. MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ 1. surde sau cu caracter de colică renală. FEBRĂ: debutează violent cu frson. balonare. POLAKIURIE: disurie. HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ 7.4. SEMNE. manifestările urinare fiind pe plan secundar. SCĂDEREA APETITULUI şi GREUTĂŢII 6. 2. unilaterale. STAREA GENERALĂ ALTERATĂ.  Alimentaţie inadecvată cantitativ şi calitativ.  Dificultatea de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori. greaţă. DURERI LOMBARE: mai frecvente.  Deficit de autoîngrijire. TRANSPIRAŢII 10. nicturie.

foaia de observaţie clinică. Pentru aceasta.5. asistenta crează un climat favorabil pentru relaţia medic–pacient–asistentă. Utilitatea şi obiectivitatea examinărilor de laborator depind de modul de recoltare al produselor care se analizează şi de modul cum se efectuează examenul de laborator. confirmă vindecarea sau semnalează apariţia unor complicaţii. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTEVENŢII AUTONOME. Aceste elemente confirmă sau infirmă diagnosticul clinic. exprimând modificările apărute în morfologia. -fereşte pacientul de traumatisme. -să pregătească documentele medicale (fişă de consultaţii. -pregăteşte produse biologice ale pacientului. -să asigure condiţiile de desfăşurare a examinării. Recoltarea produselor este efectuată de asistenta medicală care trebuie să respecte următoarele norme generale: -orarul recoltărilor. -asigură liniştea necesară desfăşurării examenului. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INVESTIGAŢII Una din sarcinile importante ale asistentei medicale este colaborarea şi examinarea clinică a bolnavului. asistenta trebuie să ţină cont de următoarele sarcini: -să pregătească fizic şi psihic pacientul. curenţi de aer. Ajutând medicul şi bolnavul. fiziologia şi biochimia organismului.5. Examinările de laborator efectuate produselor biologice şi patologice le trece în fişele de observaţie.a. . rezultatele examinării).I. reflectă evoluţia bolii şi eficacitatea tratamentului. pentru a le arăta medicului la vizită. Participarea acesteia este o datorie sau o obligaţie profesională. Completează simtomatologiile bolilor cu elemente obiective. INTERVENŢII DELEGATE ŞI TRATAMENT DE SPECIALITATE I. -asigură iluminaţia necesară examinării unor cavităţi naturale a organismului. -să pregătească materialele şi instrumentele necesare examinării.

dar şi de locul unde se va recolta sângele. -păstrarea şi transportul în condiţii optime a produselor recoltate. alcool 70o. -ace sterile de unică folosinţă. Asistenta medicală pregăteşte materialele necesare: -seringă de 2ml de unică folosinţă. Se pregăteşte pacientul psihic. eprubete. Se anunţă să nu mănânce şi să păstreze repaos fizic.6ml).8%. -pregătirea instrumentarului şi a materialelor necesare pentru recoltare. explicându-i cu 24h înainte necesitatea efectuării examinării. RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU V. -completarea buletinului de trimitere la laborotor şi etichetarea produselor recoltate.H. Pacientul este pregătit psihic printr-un regim alimentar.S. colaborarea sa pentru reuşita tehnicii. garou. repaus la pat. -periuţă muşama. -îmbracă mânuşile sterile.4ml Citrat de Na 3. -aplică garoul pacientului pentru a pune în evidenţă vena. -aspiră în seringă 0. vată. -scurge amestecul sânge-citrat în eprubetă şi omogenizează lent. EFECTUAREA TEHNICII -asistenta medicală se spală pe mâini cu apă şi săpun.8%. . -îngrijeşte pacientul după puncţie. -retrage acul şi aplică un tampon cu alcool. -puncţioneazǎ vena şi desface garoul.-efectuează pregătirea fizică şi psihică a pacientului. RECOLTAREA SÂNGELUI Pentru recoltarea sângelui se folosesc materiale şi instrumente în funcţie de scopul pentru care se fac acestea. Efectuarea pregătirii psihice a bolnavului constă în instruirea acestuia privind comportamentul său în timpul recoltării. Se pregăteşte pacientul fizic. -soluţie de Citrat de Na 3. -aşează eprubeta în stativ. tăviţe renale. -aspiră sânge până la 2ml (1. -tehnica de recoltare propiu-zisă. aşezându-l într-o anumită poziţie în funcţie de recoltarea ce se va efectua.

creatinina. -glicemie: 2ml sg/florură Na 4mg pv. RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU H.H.5ml. completând buletinul.5ml Citrat de Na 3. RECOLTAREA URINII Examen sumar de urina Se face sediment urina + ex. -creatină: 5-10ml sânge pv. Conţine anticoagulant (florura de Na).T. RECOLTAREA CU VACUTAINER Eprubete cu dop MOV Se recolteazǎ HLG +F+T. RECOLTAREA SÂNGELUI Pentru: -uree: 5-10ml sânge pv.A.D.8%) Eprubete cu dop ROŞU Nu conţine anticoagulant Se recolteazǎ analie de bio-chimie (ex: uree.+I. Recoltarea se face prin puncţie nervoasă strict 2ml de sânge pe cristale E. -reorganizează locul de muncă. acid uric) Eprubete cu dop BLEU Se recolteazǎ Fibrinogene.L.D.G. Conţine autocoagulant (E.+F. Biochimic .A. -aci uric: 5-10ml sânge pv.8%).) Eprubete cu dop NEGRU Se recolteazǎ V.5ml sânge pv. Eprubete cu dop GRI Se recolteazǎ Glicemie. Conţine coagulant (citrat de Na 3. -etichetează produsul şi-l trimite la laborotor.8%+ 4.-pregăteşte produsul pentru laborator.T. -fibrinogen: 0. Conţine anticoagulant (citrat de Na 3.(acid-etilen-diamino-tetraacetic 1%) 0.S.L.

Materiale necesare: . dupǎ ce în prealabil s-a etichetat. muşama. Se aşeazǎ plosca sub pacient. RADIOGRAFIA RENALǍ SIMPLǍ Definiţie Explorarea radiologicǎ fǎrǎ substanţǎ de contrast. Prima cantitate de urina emisǎ ≈50ml se eliminǎ. Apoi. Se pregǎteşte pacientul psihic: Se instrueşte privind folosirea bazinetului. Toatǎ urina se colecteazǎ într-un recipient şi se trimite la laborator. care poate evidenţia controlul şi poziţia rinchilor. Se pregǎteşte pacientul fizic: Se face toaleta organelor genitale externe. sǎ verse imediat urina în vasul colector. Acest examen este indicat a se face înaintea începerii tratamentului cu antibiotice.Materiale: Urinar. Se pregǎteşte pacientul psihic. Se informeazǎ pacientul asupra tehnicii. ureterali sau vezicali radioopaci. plosca. Se învaţǎ pacientul ca la ora stabilitǎ (3) sǎ urineze şi urina se aruncǎ. sǎ urineze fǎrǎ defecaţie. Se transportǎ la laborator unde se însǎmânţeazǎ şi se pune la termostat. calculi renali. Se recolteazǎ urina de dimineaţǎ. urineazǎ toatǎ cantitatea într-un bazinet curat. Se recolteazǎ prima urinǎ de dimineaţǎ. dupǎ care etichetǎm. alezǎ. fǎrǎ sǎ întrerupem jetul urinar se recolteazǎ aproximativ 5 ml de urinǎ într-o eprubetǎ de unicǎ folosinţǎ. materiale pentru igiena organelor externe. Dupǎ recoltare urina se eticheteazǎ şi se trimite la laborator (un eşantion de 100-150 ml). Proba ADDIS-HAMBURGER Pune în evidenţǎ studiul cantitativ al elementelor figurate şi al cilindrilor. Dupǎ trei ore în care pacientul nu mai consumǎ lichide. Recoltarea urinii pentru uroculturǎ Urocultura stabileşte prezenţa bacteriilor in urinǎ.

Inaintea examinǎrii pacientul îşi goleşte vezica urinarǎ şi se controleazǎ radioscopic dacǎ nu mai existǎ aer în intestin. In ziua precedentǎ examenului regimul va fi hidric: supe. In dimineaţa examenului nu mǎnâncǎ şi nu consumǎ lichide. Examenul se noteazǎ în Foaia de observaţie. utilizând substanţe iodate hidrosolubile.-cǎrbune. evacuatoare. . paste fǎinoase. apǎ. In dimineaţa şi seara precedente examenului se administreazǎ 2 linguri de ulei de ricin şi se efectueazǎ clisma evacuatoare simplǎ. -ulei de ricin. Materiale necesare -toate materiale necesare radiografiei renale simple. Cu 2-3 zile înaintea examenului va consuma un regim alimentar fǎrǎ alimente ce conţin celulozǎ (adicǎ fǎrǎ fructe. -medicamente antihistamice. pâine) şi ape gazoase. Este ajutat sǎ se dezbrace şi sǎ se aşeze în decubit dorsal pe masa radiologicǎ. zarzavaturi. Se anunţǎ şi se explicǎ necesitatea tehnicii. administrate intravenos. legume. In seara precedentǎ examenului va consuma o canǎ cu ceai şi o felie de pâine prǎjitǎ. Pregǎtirea medicamentoasǎ a pacientului Cu 2-3 zile înaintea examenului se administreazǎ cǎrbune şi triferment de 3 ori pe zi câte 2 tablete. I se va explica tehnica şi regmul alimentar necesar pentru reuşita acesteia. Se face pregǎtirea alimentarǎ a pacientului. UROGRAFIA Definiţie Este o metodǎ curentǎ de examinare morfofuncţionalǎ a rinichilor şi a cǎilor urinare. Bolnavul este condus la serviciul de radiologie. -substanţe de contrast: Odiston 30-60-75%. -materiale necasare explorǎrii clismei. Dupǎ examen regimul alimentar este obişnuit. ceai. limonade. Dupǎ efectuarea radioscopiei bolnavul este condus în salon şi instalat comod în pat. Se pregǎteşte pacientul din punct de vedere psihic.

aproximativ la 30. Se efectueazǎ pregǎtirea psihicǎ. ouǎ. alimentarǎ şi medicamentoasǎ descrisǎ la radiografia renalǎ simplǎ (în plus se reduce cantitatea de lichide de la regimul cunoscut). lichidele în cantitate mare. Se pregǎtesc materialele. . Dacǎ pacientul prezintǎ reacţii hiperalergice se întrerupe administrarea şi se anunţǎ medicul.10. -seringi de 20.180 minute. Aplicarea de cǎldurǎ pe regiunea lombarǎ.90. Se comunicǎ pacientului sǎ nu se sperie la unele simptome ce pot sǎ aparǎ: ameţeli. condimentele.60.în funcţie de vârstǎ -5-15 ml Odiston 60% sau 50% La 8-10 minute de la efectuarea injecţiei se executǎ radiografii în serie. complete excluzând alcoolul. Se face testarea sensibilitǎţii organismului la substanţa de contrast. Se injecteazǎ un ml Odiston intra-venos prin omogenizare cu sânge.-medicamentaţia de urgenţǎ. Dacǎ toleranţa este bunǎ se administreazǎ intra-venos substanţe de contrast: -pentru adulţi: -20 ml Odiston 75% -25 ml Odiston 60% -pentru copii . Asigurarea repausului la pat.b INTERVENŢIILE ASISTENTEI MEDICALE ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU PIELONEFRITǍ PRIVIND Asigurarea condiţiilor de microclimat in salon (aerisirea salonului. Regimul acidifiant conţine carne. cofeina. temperatura de 37oC. Asigurarea unei alimentaţii echilibrate. cereale fǎinoase. Examenul se noteazǎ în Foaia de observaţie. Regimul alcanizant conţine fructe. I. Acesta influenţeazǎ pH-ul în sens acid.5. lactate care influenţeazǎ pH-ul în sens bazic. Dupǎ examen pacientul este condus la salon. greţuri sau dureri abdominale care dispar repede şi fǎrǎ consecinţe.2 ml de unicǎ folosinţǎ. -ace de unicǎ folosinţǎ pentru intra-venoase şi intra-musculare.

–inactivǎ pentru Pseudomonas Aeruginosa. Proteus. I.c PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE TERAPEUTICE Tratamentul se administreazǎ de asistenta medicalǎ doar la indicaţiile medicilor. dozele vor fi reduse în caz de I. Colli. Asanarea oricǎror procese infecţioase de vecinǎtate (vulvo-vaginal). –inactivǎ pentru Pseudomonas Aeruginosa (Pioccianic) Klebsiella. –se adminstreazǎ intra-muscular sau intra-venos 500 mg la 12 ore (cure scurte). In general. diaree). –reacţii de hipersensibilitate (cazinofilie). analgezice). Tratamentul etiologic antiinfecţios constǎ în indentificarea germenului prin trei uroculturi consecutive şi testarea sensibilitǎţii prin antibiogramǎ.5. şi la bǎtrâni. Administrarea tratamenului prescris de medic (antibiotice. Evitarea distensiei VU prin golirea completǎ. –nu este toxicǎ: efecte secundare apar rar (greaţǎ vǎrsǎturi. In formele grave se administreazǎ antibiotice majore: -AMPICILINǍ –activǎ în infecţii cu Escherichia. –este nefrotoxicǎ şi ototoxicǎ. Dispensarea diabeticilor corectǎ. Proteus. . Dobândirea obişnuiţelor corecte de eliminare.Regimul este prescris de medic şi se noteazǎ în foaia de temperaturǎ. –se adminstreazǎ per os sau intra-muscular 500 mg – 1g de 4 ori/zi. Educaţia pacientului. a litiazei renale. Klebsiella. -KANAMICINǍ –activǎ în infecţii cu E. Igiena organelor genitale şi a regiuni. Colli. tratamentul are drept scop îndepǎrtarea infecţiei urinare şi apoi tratamentul simptomatic.R. Recoltarea produselor pentru ca examenele de laborator sǎ se facǎ corect.

–se administreazǎ in tratamentul de atac <50 mg/2 ori/zi → 14 zile. diaree). dozele mari administrate la pacienţii cu I. –se adminstreazǎ intra-muscular sau intra-venos 1-3 mg. erupţii cutanate). Pseudomonas. – dacǎ se depǎşeşte doza de 4 g/zi se contraindicǎ în caz de I. edem papilar). – contraindicat la pacienţii cu I. Pseudomonas. Colli. Pseudomonas Aeruginosa. –în tratamentul de întreţinere 250 mg /zi sau la 2 zile. –în tratamentul de lungǎ durere se administreazǎ jumǎtate din doza obişnuitǎ. diaree). Colli.R.Colli.R produc leziuni vestibulare ireversibile.. –este nefrotoxicǎ. -CEFALEXIN –activ în infecţiile cu E. Tratamentul simptomatic constǎ în administrarea de: . -ACID NALIDIXIC sau NEGRAM –activ infecţiile cu bacterii Gram(-) –inactiv la Pseudomonas. Proteus. -CICLOSERINǍ –acţiune bactericidǎ pentru E. repartizate în 3 doze la interval de 8 ore. –nu este nefrotoxicǎ în doze mici. dar dezvoltǎ rapid forme rezistente de bacterii.-GENTAMICINǍ –activǎ în infecţii cu E. –nu este nefrotoxic. –se administreazǎ per os 1g la 6 ore. Stafilococ. diaree. – reacţii secundare (greaţǎ vǎrsǎturi. – reacţii secundare (greaţǎ vǎrsǎturi. Proteus. vǎrsǎturi cefalee. –se administreazǎ per os 500 mg de 4 ori/zi. stǎri depresive. – contraindicat la pacienţii cu I. cefalee. –reacţii secundare (greaţǎ vǎrsǎturi. –în formele mai puţin grave se adminstreazǎ sulfamide.. Klebsiella. -NITROFURANTOIN –acţiune bactericidǎ pentru germeni: Gram(-) şi Gram (+) –produce semne de intoleranţǎ gastricǎ (greţuri. –se administreazǎ per os 5-10 mg/kg corp/zi repartizat in 4 prize.R. Klebsiella.R. Stafilococ. Proteus. care pot prezenta convulsii.

Tratamentul dureazǎ 1-3 luni. contraindicate la bolnavii cu acidozǎ. respectându-se regulat urocultura cu antibiograma.-analgezice: -antispastice: -pentru scǎderea valorilor tensionale: -acidifierea urinii se face cu clorurǎ de amoniu sau METENAMIN. . Se pot face asocieri de antibiotice: ex: AMPICILINǍ+KANAMICINǍ AMPICILINǍ+GENTAMICINǍ Nu se prescriu antibiotice şi sulfamide la persoanele alergice.

I.6. EVOLUŢIE, PROGNOSTIC, COMPLICAŢII

PIELONEFRITA ACUTǍ EVOLUŢIA şi PROGNOSTICUL Sunt favorabile în contestul când tratamentul este aplicat corect şi factorii favorizanţi sunt îndepǎrtaţi. În urma aplicǎrii tratamentului, deşi toate semnele bolii au dispǎrut, nu se poate vorbi de vindecare decât dupǎ controlul repetat al bacteriuriei în urmǎtoarele sǎptǎmâni sau luni. S-a observat cǎ pielonefrita acutǎ, chiar atunci când nu este tratatǎ se amelioreazǎ, febra şi piuria dispar în câteva zile însǎ boala poate trece în cronicitate. În evoluţia pielonefritei este posibilǎ apariţia urmǎtoarelor complicaţii care sunt de fapt foarte rare: I.R.A. necrozǎ papilarǎ, pionefroza, flegmonul prinefritic, septicopioemia. Cea mai frecventǎ complicaţie este însǎ pielonefrita cronicǎ.

PIELONEFRITA CRONICǍ In timpul evoluţiei este posibilǎ însǎ izbucnirea unei infecţii grave, care poate evolua rapid, în câteva zile în exitus. Trebuie subliniat faptul cǎ apariţia H.T.A. reprezintǎ un factor important care duce cǎtre dezvoltarea rapidǎ a I.R.. In general, evoluţia si prognosticul depinde de precocitatea diagnosticului si eficacitatea tratamentulului medical. Complicaţiile pielonefritei cronicei apar odatǎ cu progresiunea leziunilor anatomice. HTA din PNC poate evolua cǎtre malignitate. Uneori este posibilǎ instalarea unor leziuni grave de necrozǎ papilarǎ.

I.7. EDUCAŢIE PENTRU SǍNǍTATE Ingrijiri de prevenire primarǎ Dobândirea obişnuinţelor corecte de eliminare. Evitarea inhibǎrii reflexului de micţiune, deoarece se produce distenzia vezicii urinare STAZA URINARǍ, care poate favoriza formarea calculilor. Evitarea consumului de medicamente cu efect diuretic sau nefrotoxic fǎrǎ prescripţie medicalǎ. Efectuarea corectǎ a toaletei regiunii perineale pentru a evita pǎtrunderea microorganismelor în tractul urinar. Evitarea aportului excesiv de sǎruri minerale. Se vor evita frigul, umiditatea, oboseala, traumatismele, agenţii toxici, afecţiunile cardiovasculare, deoarece sunt factori favorizanţi în apariţia şi voluţia afecţiunilor renale. Se vor efectua exerciţii fizice pentru creşterea tonusului musculaturii perineale şi abdominale, acestea favorizând contracţiile vezicii urinare şi al sfincterului extern al uretrei. Ingrijirea de prevenire secundarǎ Depistarea precoce a infecţiunilor renale şi dispensarizarea lor corectǎ. Tratamentul corect al acestor afecţiuni dupǎ dipǎ sfatul medicului. Colaborarrea asitentei si echipei de ingrijire cu pacientul. Evitarea complicaţiilor. Ingrijiri de prevenire terţiarǎ Reintegrarea în societate a individului cu afecţiuni cronice.

CAPITOLUL II II.A PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI R.S. cu PIELONEFRITǍ
1.CULEGEREA DATELOR Sursa de date: -PACIENTA -ECHIPA MEDICALǍ -FOAIA DE OBSERVAŢIE

Date relativ stabile: -Numele şi prenumele:R.S. -Vârsta: 70 ani -Sex: feminin -Stare civilǎ: vǎduvǎ de 6 ani -Domiciliu: Baba Ana -Ocupaţie: pensionarǎ lucrat ca vânzǎtoare -Naţionalitate: românǎ -Religie: ortodoxǎ -Condiţii de viaţǎ: locuieşte singurǎ într-o casǎ cu 3 camere; în condiţii salubre. Are 2 copii, cǎsǎtoriţi, care o viziteazǎ regulat. -Obiceiuri: îi place sǎ citeascǎ, sǎ croşeteze, sǎ se uite la televizor. Elemente fizice RH – pozitiv Grupa sanguinǎ – 0.1 Date Antropometrice Greutate –69 kg Inǎlţime – 1.51 m

Elemente biografice legate de sǎnǎtate -A. -de 10 ani -nefrectomie stângǎ (din cauza unui accident de maşinǎ întâmplat în urmǎ cu 20 ani) -litiazǎ renalǎ dreaptǎ Motivele internǎrii -Cefalee occipitalǎ -ameţeli -poliatralgii -fatigabilitate Istoricul bolii Veche hipertensivǎ cu rinichi unic chirurgicalǎ. -fǎrǎ importanţǎ -A.2000 . -apendicectomie la 19 ani -H.P.H. X . Se interneazǎ pentru cefalee occipitalǎ. ameţeli.T.C.P. -menarha 13 ani -douǎ naşteri la termen fǎrǎ complicaţii -menopauza la 50 de ani -A. poliatralgii.A.P. fatigabilitate.HTA stadiul II Durata internǎrii 15-25. Este internatǎ la Spitalul Judeţean – Secţia Nefrologie.F. Diagnostic medical la internare Pielonefrita cronicǎ . simptomatologie ce s-a accentuat în ultima vreme fǎrǎ un motiv clinic aparent.

A elimina 2. sǎruri minerale -urina clarǎ diluatǎ sau concentratǎ -micţiuni 10-12/zi -pH 4. alimente.ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR NEVOILE FUNAMENTALE MANIFESTǍRI DE INDEPENŢǍ DE DEPENDETNŢǍ -respiraţie de tip costal superior -dispnee -ambele hemitorace prezintǎ aceleaşi mişcǎri de -palpitaţii la efort ridicare şi coborâre în timpul respiraţiei şi -T.5-7. SURSA DE DIFICULTATE -proces infecţios -afecţiunea HTA st II -alterarea mucoasei digestive -proces infecţios . A respira şi a avea o bunǎ circulaţie 2.A.: 200/100 mm Hg expiraţiei -respiraţie liniştitǎ în timpul somnului -mucoasa respiratorie umedǎ. de consistenţǎ bunǎ -micturie -frecvenţǎ scaun 1/zi -dureri lombare -tulburǎri digestive. A bea şi a mânca 3.NEVOIA FUNDAMENTALǍ 1.5 -polakiurie -cantitate 1200-1400 ml/24h -disurie -scaun normal. secreţii reduse transparente -zgomote cardiace bine bǎtute -reflex de deglutiţie. prezent -vǎrsǎturi alimentare -mucoasa bucalǎ roz şi umedǎ -greţuri -masticaţie uşoarǎ -fatigcibilitate -dentiţie bunǎ (conform vârstei) -inopetenţǎ -consum redus de lichide. greţuri.

Amenţine temperatura corpului în limite normale 8.veşminte adecvate climatului -temperatura mediului între 18-25oC vǎrsǎturi -transpiraţii -poziţii antalgice -dificultate în a se deplasa (a merge. îngrijit -posturǎ adecvatǎ în ortostatism. unghii curate bine îngrijite 9. şezând şi clinostatism -durata somnului 7-9 ore -somn clar cu vise regulate -somn profund -veşminte curate. îngrijite . fricǎ -stare depresivǎ -boalǎ .A dormi.4. aşeza. ridica) -adoarme greu -ochii încercǎnaţi -aţipiri în timpul zilei -stare depresivǎ  -temperaturǎ 39-40oC -frison -transpiraţii -tegumente palide -piele curatǎ. netratarea ducând la complicaţii mai mari -agitaţie. A fi curat. a se odihni 6. A evita pericolele -cunoaşte mǎsurile de prevenire a accidentelor -vârsta -risc de deshidratare -risc de infecţii. anxietate -teamǎ. cutatǎ -durerea -durerea -spitalizarea  -proces infecţios -prezintǎ deprinderi igienice -prezintǎ (dupǎ baie) cǎile nazale libere. a avea o bunǎ posturǎ 5. A se îmbrǎca şi dezbrǎca 7. urechi curate) -pǎr. A se mişca.

A practica religia -credincioasǎ -participǎ la slujbe religioase 12. A comunica -debit verbal normal -ordin biologic. A se realiza  13.10. A se recrea 14. A învǎţa  -receptivǎ la ceea ce este nou    -dezinteres faţǎ de ce este nou -tristeţe -plictisealǎ -lipsa treburilor zilnice  -vârsta  -afecţiunea  . funcţionare adecvatǎ a organelor de simţ -ordin psihologic: exprimare uşoarǎ -ordin sociologic: relaţii armonioase 11.

3. frisoane. Dificultate în a se recrea manifestatǎ prin dezinteres datoritǎ afecţiunii. Eliminare urinarǎ insuficientǎ calitativ şi cantitativ. manifestate prin greţuri.R. Alterarea perfuziei tisulare datoritǎ atingerii interstiţiului renal manifestat prin disurie.C. Dificulltate în a se deplasa datoritǎ durerii manifestate prin poziţii altalgice. localizatǎ lombar -eliminǎri inadecvate cantitativ şi calitativ -alimentaţie inadecvatǎ în surplus calitativ şi cantitativ -dificultǎţi în a respira -alterarea temperaturii corporale -alterarea perfuziei tisulare -dificultǎţi în a se recrea -lipsa cunoştinţelor despre boalǎ PROBLEME POTENŢIALE -dezechilibru hidro-electrolitic -risc de infecţii masocomiale -risc de complicaţii -I. 5. .PROBLEME ACTUALE -disconfort datoritǎ durerii surde. 7. DIAGNOSTIC NURSING 1. vǎrsǎturi.. Alterarea respiraţiei datoritǎ durerii şi HTA manifestatǎ prin dispnee. Alterarea temperaturii corporale datoritǎ procesului infecţios manifestat prin hipertermie. I. GRAD DE DEPENDENŢǍ: II Pacientul are nevoie de echipa de îngrijire pentru a-i explica ce trebuie sǎ facǎ. 2.A. Alimentaţie inadecvatǎ calitativ şi cantitativ datoritǎ tulbulǎrilor digestive. datoritǎ procesului infecţios manifestat prin disurie şi polikiurie. 6. 4.R.

5. decurs de 5 -am administrat un regim bogat în lichide: supe. ionogramǎ -am educat pacienta sǎ aibe un regim hiposodat. ceaiuri diuretice acid uric. uroculturǎ hipoprotidic. ALGOCALMIN localizare.Tulburǎri Pacienta sǎ -am asigurat repaos la pat 15-17 X de micţiune prezinte -am asigurat un climat cald şi confortabil -am recoltat sânge eliminǎri -am calculat bilanţul ingesto-excreta pentru : HLG. PLANIFICAREA. normoglucidic şi testul Addis-educ pacienta sǎ nu consume bǎuturi carboga.Hamburger zoase. sinufizei pubiene INDOMETACIN -am pregǎtit pacienta pentru explorǎri 2 sup/zi radiologice 18-20X idem. -am administrat 0 stare de bine 22 C. APLICAREA. deasupra 1 fl/zi i. CREATININA zile compoturi. VSH. şi urinǎ. local. iradiere 2 fl/zi i. EVALUAREA INGRIJIRILOR PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME DELEGATE 1. Disconfort Pacienta sǎ -am asigurat repaus la pat 15-17X prezinte o -am asigurat condiţii optime în salon: temp.m. -am educat pacienta sǎ adopte poziţii antalgice PAPAVERINǍ -am aplicat cǎldurǎ uscatǎ.m. fiziologice în -am cântǎrit zilnic bolnava UREE.3. grǎsimi -am administrat EVALUARE 15-17X -în urma intervenţiilor pacienta susţine cǎ durerile persistǎ 18-19 X -durerea a scǎzut în intensitate 20-25 X -pacienta nu mai prezintǎ dureri 15-17 X în urma intervenţiilor pacienta mai prezintǎ tulburǎri urinare 18-20 X tulburǎrile s-au diminuat dar nu au dispǎrut . 2.4. antialgice şi fizic 5 zile bine luminat antispastice: -am educat pacienta sǎ descrie corect durerea. fǎrǎ curenţi de aer şi zgomot. aer curat.

Tulburǎri digestive: greţuri.-am asigurat un regim hidric: 2-3l lichide pe 24h -am educat pacienta cum sǎ recolteze sumarul de urinǎ. testul Addis – Hamburger -am observat şi notat zilnic diureza -am asigurat zilnic lenjerie de pat şi de corp -am educat pacienta sǎ-şi schimbe lenjeria de corp ori de câte ori este nevoie şi sǎ-şi efectueze o igienǎ riguroasǎ 3. 21-25 X tulburǎrile urinare au dispǎrut. 21-25 X antibiotic 15.17 X am administrat antiemetice: METOCOPRAMID 1 fl/zi in venǎ. urocultura. vǎrsǎturi -pacienta sǎ se alimenteze corespunzǎtor stǎrii sale pe perioada spitalizǎrii -am asigurat care sǎ favorizeze vǎrsǎturile: decubit dorsal cu capul într-o parte -am protejat lenjeria de pat cu muşama şi alezǎ -am izolat patul cu paravan -am ajutat şi susţinut pacienta în timpul vǎrsǎturilor -am educat pacienta sǎ respire profund la dispariţia senzaţiei de vomǎ -am oferit un pahar cu apǎ aromatǎ pentru clǎtirea gurii -am educat pacienta sǎ schimbe lenjeria de corp ori de câte ori este nevoie -am aerisit salonul -am educat pacienta sǎ consume lichide reci în perfuzie liticǎ -ser fiziologic 9% 500 ml -SCOBUTIL 1 fl -MIALGIN 1 fl 18-20 X -perfuzie liticǎ -antibiotic CIPROFLOXACIN 2 tab/6 ore. pacienta prezentând eliminǎri urinare fiziologice -pacienta a înţeles importanţa respec tǎrii regimului alimentar 15-17 X pacienta susţine cǎ senzaţia de vomǎ s-a diminuat 18-20 X pacienta afirmǎ cǎ numai prezintǎ greţuri. vǎrsǎturi 21-25 X pacienta se alimenteazǎ corespunzǎtor stǎrii sale .

revine între .m.cantitǎţi mici 4. ASPIRINǍ 3 tab/zi oral AMINOFENOZǍ 2 sup/zi 15-17 X pacienta nu mai prezintǎ frisoane 17-25 X pacienta este afebrilǎ 15-17 X am administrat normotensionare NEFEDIPIN 2 capsule/ zi NITROPECTOR 3 cap/zi EXTRAVERAL 2 cap/zi 18-20 X NIFEDIPIN 15-17 X pacienta nu prezintǎ TA în limite normale -respiraţia este corespunzǎtoare vârstei -pacienta nu este agitatǎ 18-20 X T. cum sǎ-şi efectueze baia zilnicǎ 5.Hipertermie -pacienta sǎ -am aerisit salonul frisoane prezinte -am educat pacienta sǎ schimbe lenjeria de câte temperaturǎ ori este nevoie corporalǎ în -am menţinut tegumentele intacte şi curate limite -am aplicat comprese reci pe frunte normale pe -am mǎsurat temperatura perioada -am încǎlzit pacienta cu pǎturi la apariţia spitalizǎrii frisoanelor -am educat pacienta sǎ consume fructe -am calculat bilanţul ingesto-excreta -am învǎţat pacienta cum sǎ-şi menţinǎ tegumentele şi mucoasele curate şi integre.Alterarea -pacienta sǎ -am asigurat condiţiile de microclimat în salon respiraţiei şi prezinte -am învǎţat pacienta cum sǎ facǎ exerciţii de circulaţ0iei resoiraţie şi respiraţie circulaţie -am asigurat repaos la pat corespunzǎtor -am mǎsurat T.A. vârstei şi -am învǎţat pacienta sǎ stea liniştitǎ când cresc afecţiunii pe valorile tensionale perioada -am asigurat pacientei un climat de încredere spitalizǎrii -am asigurat pacientei efectuarea unor activitǎţi recreative 15-17 X am administrat antitermice şi antiinflamatorii: AMPICILINǍ 500 mg la 6 ore i.A.

A.T. Anxietate limitele normale 21-25 X TA este corespunzǎtor vârstei şi afecţiunii 15-17 X pacienta este echilibratǎ hidro-electrolitic 18-25 X pe perioada spitalizǎrii pacienta prezintǎ bilanţ ingesto-excreto corespunzǎtor 15-20 X pacienta nu mai este agitatǎ 20-25 X Pacienta are toate cunoştinţele despre boalǎ Pacienta nu mai este anxioasǎ .T. Risc de deshidratare 2 cap/zi NITROPECTOR 2 cap/zi 21-25 X idem Pacienta sǎ fie -am notat zilnic cantitatea de lichide ingerate şi 15-17 X echilibratǎ eliminate am administrat hidro-electro. 250 ml în perfuzie perioada -am prevenit apariţia escarelor prin masaj în cu complex de spitalizǎrii zonele de presiune vitamine B -am menţinut integritatea tegumentelor prin 18-20 X educarea bolnavei sǎ aibǎ o igienǎ riguroasǎ perfuzie cu complex -am calculat lichidul ingesto-excreta de vitamine B -pacienta sǎ aibǎ o stare de bine psihic pe perioada spitalizǎrii -am pregǎtit fizic şi psihic pacienta -am asigurat un climat de linişte şi securitate -am încurajat pacienta sǎ-şi exprime temerile -am oferit informaţii despre boalǎ şi tratament -am facilitat contactul cu familia  7.-am cântǎrit zilnic pacienta Glucoza 5% litic pe toatǎ -am supravegheat funcţiile vitale P.R.6.

.Am explicat pacientei importanţa unei igiene riguroase.Am monitorizat funcţiile vitale şi am pregǎtit pacienta fizic şi psihic. s-a efectuat dezinfecţia salonului cu cloraminǎ. .6. .Am facilitat pacientei vizitele familiei.Am învǎţat pacienta sǎ-şi schimbe lenjeria de corp de câte ori este nevoie. hipoprotidic. . aer curat. .Am asigurat pacientei un climat confortabil. notarea bilanţului ingestoexcretǎ educaţie pentru sǎnǎtate pregǎtirea fizicǎ şi psihicǎ a pacientei pentru explorǎri şi analize Evaluarea intervenţiilor constante . . normoglucidic.Am cântǎrit zilnic pacienta.Am masat şi pudrat zonele predispuse escarelor .Am încurajat pacienta sǎ efectueze activitǎţi recreactive (citit.Am administrat lichide în cantitate mare. . nu se va consuma bǎuturi carbogazoase şi grǎsimi.Am asigurat lenjerie de pat şi de corp curatǎ . compoturi. bine luminat. . . fǎrǎ curenţi de aer.Am asigurat alimentaţia adecvatǎ afecţiunii sale. Regimul hidric este compus din supe.Am asigurat condiţii optime în salon: T=22°C. croşetat). diuretice. ceaiuri. . regim hiposodat. În urma tratamentului medicamentos şi a regimului alimentar starea pacientei se amelioreazǎ. EXTERNAREA Intervenţii constante Monitorizarea funcţiilor vitale şi vegetative asigurarea unui climat corespunzǎtor în salon administrarea tratamentului prescris de medic asigurarea unui igiene riguroase asigurarea unei alimentaţii ADECVATE asigurarea unor eliminǎri fiziologice asigurarea unei stǎri de bine fizic şi psihic. . .Am asigurat eliminǎri fiziologice prin calcularea zilnicǎ a bilanţului ingesto-excreta.Am asigurat regim hidric corespunzǎtor: 2-3 l lichide / 24 ore.Am însuşit pacientei cunoştinţe despre boalǎ. .

 a evita pericolele Cunoaşte mǎsuri de prevenire a accidentelor. profund. vorbire corectǎ. fǎrǎ modificǎri.  a bea şi a mânca Masticaţie uşoarǎ. Respiraţie de tip costal superior. adecvate climatului.5° TA=160/90mmHg R=20respiraţii/minut Bilanţul autonomiei nevoilor fundamentale la externare  a respira. a se odihni Somn uşor.  a menţine temperatura corpului în limite normale. Circulaţie adecvatǎ vârstei şi afecţiunii.  a elimina Eliminǎri fiziologice. amplǎ.  a se mişca. a avea o bunǎ posturǎ Postura adecvatǎ în ortostatism. scaun normal. duratǎ 7-9 ore conform vârstei.  a dormi.  a fi curat. Zgomote cardiace bine bǎtute.  a practica religia Este credincioasǎ. şezând şi în clinostatism. participǎ la slujbe religioase.  a comunica Exprimare uşoarǎ. Pacienta este afebrilǎ.Bilanţul autonomiei funcţiilor vitale la externare P=87 pulsaţii/minut T=36. activitatea fizicǎ.  a se îmbrǎca şi dezbraca Veşminte alese de pacientǎ. îngrijit. Se îmbracǎ şi dezbracǎ singurǎ. traumatismelor. bunǎ (conform vârstei) alimentaţie adecvatǎ. urina clarǎ.  a se realiza Pacienta acceptǎ informaţiile privind tratamentul.  a se recrea . Prezintǎ deprinderi igienice. a avea o bunǎ circulaţie. liniştitǎ în timpul somnului. tegumente şi mucoase curate şi îngrijite. Este echilibratǎ psihic. relaţii armonioase cu echipa de îngrijire.

supe. hipoprotidic. sucuri neacidulate. manifestatǎ prin HTA. Fiind o veche hipertensivǎ. 2-3 l/zi. Sǎ aibǎ un regim uşor hiposodat. Va continua tratament ambulator cu: Nifedipin. Plan de recuperare Consum de lichide în cantitǎţi mari.  a învǎţa Este receptivǎ la tot ce este nou. normoglucidic. Alterarea perfuziei tisulare datoritǎ atingerii interstiţiului renal manifestat prin disurie. se uitǎ la televizor. ceai din cozi de cireşe. ceaiuri diuretice de mǎtase de porumb.Are activitǎţi recreative: citit. compot. Probleme la externare Circulaţie inadecvatǎ. Va efectua uroculturǎ şi sumar de urinǎ periodic. . o datǎ la 3 luni. croşetat. Sǎ aibǎ o activitate fizicǎ moderatǎ. va efectua controalele periodice la medicul de familie. Sǎ evite bǎile şi duşurile reci. o capsulǎ/8 ore.

CU PIELONEFRITǍ 1.II B. De regulǎ lucreazǎ acasǎ. ocazional consumǎ alcool.A. CULEGEREA DATELOR Sursa de date: . bea cafea 1-2 cafea/zi. Elemente fizice RH –negativ Grupa sanguinǎ – AII Date antropometrice Greutate –80 kg Inǎlţime – 1. -Obiceiuri: fumeazǎ aproximativ 10 ţigǎri/zi. Soţia este casnicǎ şi se îngrijeşte de ceilalţi membrii ai familiei.A. PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTEI V.75 m . -Vârsta: 30 ani -Sex: masculin -Stare civilǎ: cǎsǎtorit -Domiciliu: Ploieşti -Ocupaţie: contabil la firmǎ de construcţii -Naţionalitate: românǎ -Religie: ortodoxǎ -Condiţii de viaţǎ: locuieşte împreunǎ cu soţia şi fiul de 6 ani într-un apartament cu 3 camere.PACIENTUL . Ii place sǎ joace fotbal cu prietenii şi sǎ citeascǎ cǎrţi poliţiste. frumos amenajat.FAMILIA -ECHIPA DE INTERVENŢIE -FOAIA DE OBSERVAŢIE Date relativ stabile: -Numele şi prenumele: V. Are program de lucru lejer.

fǎrǎ importanţǎ -A.XI. Se prezintǎ la medicul de familie de unde i se dǎ bilet de trimitere cǎtre Spitalul Judeţean Secţia Nefrologie.2000 . In urma controlului şi a investigaţiilor fǎcute la spital i s-a pus diagnosticul.H. fǎrǎ importanţǎ -A.C.P. Diagnostic medical la internare PIELONEFRITA ACUTǍ Durata internǎrii: 25-29.P. amigdalectomie la 6 ani apendicectomie la 20 ani Motivele internǎrii -febrǎ -frisoane -transpiraţii -cefalee Istoricul bolii De o sǎptǎmânǎ pacientul este febril fǎrǎ un motiv aparent.P.Elemente biografice legate de sǎnǎtate -A.F. De 4 zile prezintǎ şi frisoane şi transpiraţii reci.

5 -polakiurie -cantitate 1500-1800 ml/24h -disurie -scaun normal. A respira şi a avea o bunǎ circulaţie 2. A elimina 4. A se mişca. A bea şi a mânca 3.5-7. şezând şi  clinostatism SURSA DE DIFICULTATE  -afecţiunea -mediul de viaţǎ -afecţiunea -proces infecţios  .TA =115/75 mm Hg -masticaţie uşoarǎ -inopetenţǎ -dentiţie bunǎ (conform vârstei) -consum redus de lichide -reflex de deglutiţie. prezent -mucoasa bucalǎ umedǎ şi rozatǎ -consumǎ alimente şi lichide în funcţie de nevoi -apetit bun -urina clarǎ diluatǎ sau concentratǎ -micţiuni 10-12/zi -pH 4. a avea o bunǎ posturǎ 2.NEVOIA FUNDAMENTALǍ 1.ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR NEVOILE FUNAMENTALE MANIFESTǍRI DE INDEPENŢǍ DE DEPENDETNŢǍ R= 18 R/MINUT  -respiraţie amplǎ pe nas -ambele hemitorace prezintǎ aceleaşi mişcǎri de ridicare şi coborâre -respiraţie cu tip costal inferior -puls ritmic bine bǎtut P=78 p/minut. de consistenţǎ bunǎ -transpiraţii -frecvenţǎ scaun 1/zi -posturǎ adecvatǎ în ortostatism.

corpului în limite constante 8. prietenii. A se recrea  14. A fi curat şi îngrijit -durata somnului adecvatǎ sezonului. anotimpului -tegumente curate. A se realiza -integritate fizicǎ şi psihicǎ -dragoste faţǎ de munca sa 13.5. A menţine temp. vârstei -somn profund vise regulate -veşminte curate şi îngrijite. funcţionare normalǎ a organelor de simţ -relaţii anevoioase cu familia. A evita pericolele -cunoaşte mǎsuri de prevenire a accidentelor.A dormi. A comunica -debit verbal normal -ordin biologic. urechi curate -piele curatǎ. normal colorate -temperatura mediului ambiant 18-25oC -treziri în timpul somnului  -temperaturǎ 39-40oC -frison -transpiraţii  -afecţiunea  -proces infecţios  -deprinderi igienice riguroase -dentiţie bunǎ -fose nazale libere.-tristeţe -anxietate -plictisealǎ -spitalizare -lipsa cunoştinţelor despre -mediul de viaţǎ . traumatismelor -îşi poartǎ singur de grijǎ 10. normal pigmentatǎ -pǎr şi unghii curate bine îngrijite 9. colegii 11.A practica religia -religios. adecvate climatului.-participǎ ocazional la slujbe religioase 12. A învǎţa -receptiv la tot ce este nou -risc de complicaţii  -mediul de viaţǎ      -inactivitate. a se odihni 6. A se îmbrǎca şi dezbrǎca 7.

-dorinţǎ şi interesul de independenţǎ afecţiunea sa .

datoritǎ spitalizǎrii manifestatǎ prin tristeţe. alterarea perfuziei tisulare datoritǎ atingerii interstiţiului renal prin disurie. Diagnostic nursing 1. alimentaţie inadecvatǎ cantitativ şi calitativ in deficit datoritǎ afecţiunii manifestatǎ prin inapetenţǎ. agitaţie.. anxietate datoritǎ bolii şi necunoaşterii acesteia manifestate prin teamǎ. 4.R. 5.PROBLEME ACTUALE -eliminǎri inadecvate cantitativ şi calitativ în surplus -alterarea temperaturii corporale -alterarea perfuziei tisulare -dificultǎţi în a se recrea -alimentaţie inadecvatǎ calitativ şi cantitativ în deficit -incapacitate de a dormi şi odihni. plictisealǎ. 3. nelinişte. .A. 6. 2. Gradul de dependenţǎ II Pacientul are nevoie de echipa de îngrijire pentru a I se explica ce trebuie sǎ facǎ. recrea -lipsa cunoştinţelor PROBLEME POTENŢIALE -dezechilibru hidro-electrolitic -risc de infecţii masocomiale -risc de complicaţii -I. lipsa cunoştinţelor despre boalǎ. 7. alterarea temperaturii corporale datoritǎ procesului infecţios manifestat prin frisoane hipertermice.C.R. imposibilitatea de a se recrea. eliminare inadecvatǎ cantitativ şi calitativ datoritǎ procesului infecţios manifestat prin disurie şi polozurie. I.

3. EVALUAREA INGRIJIRILOR PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME DELEGATE Tulburǎri Pacientul sǎ -am asigurat repaos la pat 25-26 XI urinare prezinte -am asigurat un climat cald şi confortabil -am administrat cantitative şi eliminǎri -am calculat bilanţul hidric. hipoprotidic.ingestia şi excreţia perfuzie liticǎ. sumarul de urinǎ. testul Addis– 27-28 XI Hamburger -perfuzie liticǎ -am notat zilnic diureza -antibiotice -am asigurat zilnic lenjerie de pat şi de corp NORFLOXACIN 2 tb/12 h per os GENTAMICINǍ 1f/zi i.5 PLANIFICAREA. 29 XI eliminǎri fiziologice .v. APLICAREA. -disurie decurs de 4 ceaiuri.v. ser calitative fiziologice în -am administrat un regim bogat în lichide: supe.4. Prezintǎ eliminǎri fiziologice. 29 XI am administrat NORFLOXACIN 1 tb/12 h per os EVALUARE 25-26 XI în urma intervenţiilor tulburǎrile urinare s-au diminuat 27-28 XI tulburǎrile au dispǎrut. compoturi 500ml -polikiuruie ziile -am educat pacientul sǎ aibe un regim uşor -SCOBUTIL 1f hiposodat. normoglucidic -antibiotice: -am explicat pacientului necesitatea respectǎrii NORFLOXACIN regimului alimentar 2 tb/6 h per os -am cântǎrit zilnic bolnavul GENTAMICINǍ -am explicat pacientului cum sǎ recolteze 1f/6 ore i. fiziologic 9%. urocultura.

compoturi aproximativ 2 l/zi -educ pacientul sǎ nu consume bǎuturi acidulate.m. ceaiuri.Hipertermie frisoane -pacientul sǎ prezinte temperatura corpului în limite normale pe perioada spitalizǎrii -am aerisit salonul -am educat pacientul sǎ schimbe lenjeria ori de câte ori este nevoie -am menţinut tegumentele curate şi uscate -am aplicat comprese reci pe frunte -am mǎsurat zilnic temperatura .la apariţia frisoanelor. am încǎlzit pacientul cu pǎturi şi pernǎ electricǎ -am administrat un regim bogat în lichide:supe. 29 XI ALGOCALMIN 1 f/zi 25-26 XI am administrat Glucoza 5% 250 ml -un complex de vitamine B -diuretice Furasemid 1f 25-26 XI Pacientul febril prezintǎ transpiraţii 27-28 XI Pacientul este uşor febril Transpiraţiile au dispǎrut 29 XI Pacient afebril 25-26 XI pacientul echilibratǎ hidroelectrolitic 27-29 XI pacientul prezintǎ bilanţ ingestoexcreta . AMINOFENOZǍ 2 sup/zi 27-28 XI -am administrat ALGOCALMIN 2 f/zi i. antiinflamatorii: ASPIRINǍ 3 tab/zi per os ALGOCALMIN 2 f/zi i.m. grǎsimi -am calculat bilanţul ingesto-excreta -am masat şi tamponat cu alcool mentolat zonele de presiune predispuse escarelor de decubit -am notat zilnic cantitatea de lichide ingerate şi eliminate -am cântǎrit zilnic pacienta -am prevenit apariţia escarelor prin masaj şi tamponare -am menţinut integritatea tegumentelor prin educarea pacientului sǎ aibǎ o igienǎ riguroasǎ -am administrat un regim lichidian complex: Risc de deshidratare Pacientul sǎ fie echilibrat hidroelectrolitic pe perioada spitalizǎrii 25-26 XI am administrat antitermice.

diuretice -am administrat lichide aproximativ 2-3 l/zi corespunzǎtor 25-26 XI pacient neliniştit. -am oferit pacientului un pahar cu lapte înainte relaxant pe de culcare toatǎ perioada -am educat pacientul sǎ citeascǎ sau sǎ asculte spitalizǎrii muzicǎ înainte de culcare -am asigurat un climat conforttabil -se indicǎ pacientului în cazul apariţiei senzaţiei de greaţǎ sǎ inspire profund.Anxietate Tulburǎri ale somnului 27-28 XI Glucoza 5% 250 ml perfuzie Pacientul sǎ -am pregǎtit pacientul fizic şi psihic. -am educat pacientul sǎ consume un regim  ceaiuri. trist. urinare. bine psihic pe radiologice perioada -am asigurat un climat de linişte şi securitate spitalizǎrii -am încurajat pacientul sǎ-şi exprime temerile -am oferit informaţii despre boalǎ -am facilitat vizitele familiei -am încurajat pacientul sǎ facǎ plimbǎri în aer liber. supe compoturi. când s-au  aibǎ o stare de efectuat examenele de sânge. agitat 27-28 XI Pacientul nu mai este anxios 29 XI pacientul are toate cunoştinţele despre boalǎ 25-26 XI -pacient neodihnit 27-28 XI -pacientul doarme profund. sǎ efectueze activitǎţi recreative -am facilitat contactul cu echipa medicalǎ Pacienta sǎ -am asigurat un mediu ambinat corespunzǎtor  aibǎ un somn -am asigurat un climat conforttabil odihnitor. calm 29 XI pacientul are somn fiziologic 25-26 XI -pacientul refuzǎ regimul alimentar impus Alimentaţia -pacientul sǎ inadecvatǎ prezinte o cantitativ şi alimentaţie calitativ adecvatǎ în .

hipoprotidic.decurs de 3 zile hiposodat. aranjate în farfurie pentru a-I spori senzaţia de foame Lipsa cunoştinţelor despre afecţiune Pacientul sǎ aibǎ cunoştinţe despe boalǎ pe perioada spitalizǎrii -evaluez capacitatea pacientului de a înţelege -aduc pacientului toate cunoştinţele despre boala sa -pun în legǎturǎ pacientul cunoştinţe alte persoane care au aceeaşi afecţiune -pun în legǎturǎ pacientul cunoştinţe echipa de îngrijire -favorizez discuţiile de grup -discut cu pacientul tratamentul şi alimentaţia şi importanţa lor -discut cu pacientul complicaţiile afecţiunii şi _ 27-28 XI -pacientul a înţeles importanţa regimului şi colaboreazǎ cu echipa de îngrijire cu privire la alimentaţia corespunzǎtoare 29 XI -pacientul la externare este alimentat corespunzǎtor 25-26 XI -pacientul nu are cunoştinţe despre afecţiune şi nu colaboreazǎ cu echipa de îngrijire 27-28 XI -pacientul a început sǎ colaboreze cu echipa de îngrijire . normoglucidic -aduc pacientului alimente gustoase. bune.

cum sǎ se fereascǎ de ele şi şi-a insuşit cunoştinţele despre afecţiune 29 XI -pacientul are cunoştinţe despre afecţiune la externare .

-am efectuat dezinfecţia salonului cu cloraminǎ. -asigurarea unor eliminǎri fiziologice. -asigurarea unui climat corespunzǎtor în salon. Nu va consuma bǎuturi carbogazoase şi grǎsimi. Bilanţul funcţiilor vitale la externare . EXTERNAREA Intervenţii constante -monitorizarea funcţiilor vitale şi vegetative zilnic. supe. starea pacientului la externare este bunǎ fizic şi psihic. Externarea In urma tratamentulului medicamentos. diuretice. -am monitorizat funcţiile vitale şi vegetative. -am asigurat un regim hidric corespunzǎtor: 2-3 l lichid pe zi Regimul hidric este compus din ceaiuri.6. regim hiposodat. -asigurarea unei stǎri de bine fizic şi psihic. -am administrat lichide în cantitǎţi mari. -am pregǎtit fizic şi psihic pacientul pentru intervenţii şi explorǎri. -am încurajat pacienta sǎ efectueze activitǎţi recreactive (citit. -am asigurat pacientului lenjerie de pat curatǎ şi bine întinsǎ pentru a nu se produce escarele de decubit. fǎrǎ zgomot. -mǎsurarea bilanţului ingesto-excreta. normoglucide. compoturi. -administrarea tratamentului prescris de medic. -asigurarea unei igiene riguroase. -am facilitat vizitele familiei şi prietenilor. a colaborǎrii şi eforturilor fǎcute de echipa de îngrijire. a regimului alimentar. hipoprotidic. -pregǎtirea fizicǎ şi psihicǎ a pacientului pentru explorǎri şi analize. -am asigurat eliminǎri fiziologice prin calcularea zilnicǎ a bilanţului ingesto-excretor. bine luminat. -asigurarea unei alimentaţii adecvate. fǎrǎ curent. -am asigurat o alimentaţie adecvatǎ afecţiunii sale. Evaluarea intervenţiilor constante -am asigurat condiţii optime în salon: t=22oC. plimbat). -am explicat pacientului importanţa unei igiene riguroase pentru a preveni suprainfecţia. -am cântǎrit zilnic pacientul.

8°C T. a avea o bunǎ circulaţie.  a învǎţa Este receptiv la tot ce este nou. uitatul la televizor.  a-şi menţine temperatura corpului în limite normale. Colaborare armonioasǎ cu echipa de îngrijire.  a practica religia Credincios. Masticaţie uşoarǎ. Pacientul prezintǎ deprinderi igienice.  a se mişca.  a bea şi a mânca. fotbal.  a se recrea Pacientul are activitǎţi recreative: citit. profund. ritmatǎ.  a se realiza Pacientul doreşte sǎ se realizeze în plan profesional. Circulaţie adecvatǎ. a avea o bunǎ posturǎ Postura adecvatǎ în ortostatism.=120/70 mm Hg R=18 respiraţii/minut Bilanţul autonomiei nevoilor fundamentale la externare  a respira.  a dormi. Zgomote cardiace bine bǎtute. traumatismelor. apetit bun. adecvate climatului. tegumente şi mucoase curate şi integre.A. a se odihni Somn uşor. alimentaţie adecvatǎ. Pacientul are temperatura corului în limite fiziologice.  a se îmbrǎca şi dezbraca Veşminte alese conform sexului. amplǎ. .  a fi curat.  a comunica Exprimare uşoarǎ.  a evita pericolele Cunoaşte mǎsuri de prevenire a accidentelor. şezând şi în clinostatism. scaun normal.P=79 pulsaţii pe minut T=36. urina clarǎ. vise regulate. participǎ la slujbe religioase.  a elimina Eliminǎri fiziologice. fǎrǎ modificǎri. Respiraţie de tip costal superior. îngrijit.

umezeala.C. Risc de complicaţii (P. bǎile reci. -Va continua tratament ambulator cu: Biseptol. .Probleme la externare Alterarea perfuziei tisulare. 2-3l /zi. -Va evita frigul. o tabletǎ/8 ore timp de 7 zile.) Plan de recuperare -Va consuma lichide în cantitǎţi mari. -Va consuma un regim uşor hiposodat. o datǎ la 3 luni. -Va repeta sumarul de urinǎ şi uroculturǎ odatǎ la 3 luni.N.

-A.C.64 m Elemente biografice legate de sǎnǎtate -A.A.II C PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI C. cu PIELONEFRITǍ 1. Facultatea de Filozofie românǎ ortodoxǎ locuieşte împreunǎ cu pǎrinţii într-un aparament cu 2 camere în codiţii salubre. 22 ani feminin necǎsǎtoritǎ Ploieşti studentǎ. fǎrǎ importanţǎ menarha la 13 ani (ciclu regulat la 28 zile + 3zile fǎrǎ modificǎri patologice) . frecventeazǎ discotecile şi barurile împreunǎ cu grupul de prieteni Date relativ stabile: -Numele şi prenumele: -Vârsta: -Sex: -Stare civilǎ: -Domiciliu: -Ocupaţie: -Naţionalitate: -Religie: -Condiţii de viaţǎ: -Obiceiuri: Elemente fizice RH – pozitiv Grupa sanguinǎ – AB 4 Date Antropometrice Greutate –54 kg Inǎlţime – 1.H.A.CULEGEREA DATELOR Sursa de date: -pacientul -familia -echipa de ingrijire -foaia de observaţie C.P.F.

P. Nu a urmat nici un tratament. transpiraţii. frisoane. In urma investigaţiilor fǎcute la spital I se pune diagnostic. se prezintǎ la medicul de familie de unde I se face bilet de internare cǎtre Spitalul Judetean.P. starea generalǎ a pacientei s-a degradat. intrerupere fǎcutǎ la cerere. În urmǎ cu 2 zile starea pacientei s-a deteriorat mai rǎu. In urma acestori simptoame.-A. prezentând şi febrǎ. Prezintǎ dureri la urinare şi urineazǎ foarte des. apendicectomie la 13 ani avort la 20 ani (sarcinǎ de 2 luni. Diagnostic medical la internare Pielonefrita acutǎ Durata internǎrii 1-5 XII 2000 . a decurs fǎrǎ complicaţii) Motivele internǎrii -stare general alteratǎ-disurie -febrǎ -frisoane -transpiratii reci Istoricul bolii Fǎrǎ un motive în urmǎ cu o sǎptǎmânǎ.

a avea o bunǎ posturǎ 5. A respira şi a avea o bunǎ circulaţie 2.5-7.NEVOIA FUNDAMENTALǍ 1. fǎrǎ trezie  SURSA DE DIFICULTATE   -proces infecţios   . A elimina 4. A se mişca. A bea şi a mânca 3.ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR NEVOILE FUNAMENTALE MANIFESTǍRI DE INDEPENŢǍ DE DEPENDETNŢǍ R=18 r/min  -respiraţie amplǎ pe nas -ambele hemitorace prezintǎ aceleaşi mişcǎri de ridicare şi coborâre -respiraţie de tip costal superior -tegumente calde. a se odihni 2. consistenţǎ bunǎ -transpiraţii -posturǎ adecvatǎ în ortostatism şi şezând  -durata somnului adecvatǎ conformǎ vârstei şi sezonului -somn profund.5 -polakiurie -scaun normal. rozate P=78 p/min TA=120/80 mm Hg -masticaţie uşoarǎ  -dentiţie bunǎ -reflex de deglutiţie prezent -mucoasa bucalǎ umedǎ şi rozatǎ -apetit bun -urina clarǎ diluatǎ sau concentratǎ -disurie -pH 4.A dormi.

A învǎţa -dorinţa de a acumula cunoştinţe noi  -temperaturǎ 39.6. A comunica -debit normal verbal -funcţionarea normalǎ a organelor de simţ 11. Amenţine -tegumente normal colorate temperatura corpului în limitele normale 8. îngrijit -deprinderi igienice riguroase -dentiţie bunǎ -fose nazale libere -piele curatǎ normalǎ -pǎr şi unghii curate 9. A evita pericolele -îşi purta singurǎ de grijǎ 10. A se realiza -integritate fizicǎ şi pshicǎ -dragoste faţǎ de valoarea meseriei 13.5-40oC -frisoane -transpiraţii   -proces infecţios  -vulnerabilitate faţǎ de infecţii -irascibilitate -tristeţe   -mediul de viaţǎ -afecţiune a spitalizǎrii   -inactivitate -spitalizare -plictisealǎ -lipsa cunoştinţelor despre -mediul de viaţǎ afecţiunea sa . A fi curat. A se îmbrǎca şi -veşminte curate şI îngrijite adecvate anotimpului dezbrǎca 7. A se recrea  14.A practica religia -participǎ ocazional la slujba religioasǎ 12.

manifestat prin irascibilitate. 5. Alterarea temperaturii corporale datoritǎ procesului infecţios manifestatǎ prin hipertermie.R. Vulnerbilitate faţǎ de pericole datoriǎ afecţiunii manifestat prin cunoştinţe insuficiente despre boalǎ.R.A. -vulnerabilitate faţǎ de pericole -comunicare ineficientǎ -dificultate în a se recrea -lipsa cunoştinţelor Diagnostic nursing 1.PROBLEME ACTUALE PROBLEME POTENŢIALE -eliminare inadecvatǎ cantitativ şi -dezechilibru hidro-electrolitic calitativ în surplus -risc de complicaţii=> PNC -alterarea temperaturii corporale -I. . Lipsa cunoştinţelor despre boalǎ datoritǎ mediului de viaţǎ.C. I. Eliminare inadecvatǎ calitativ şi cantitativ. datoritǎ procesului infecţios manifestatǎ prin disurie.. manifestat prin tristeţe. 6. 4. frisoane. Dificultate în a se recrea datoritǎ spitalizǎrii. 2. Comunicare insuficientǎ datoritǎ spitalizǎrii. 3.

APLICAREA.3. compoturi) CIPROFLOXACIN cantitativ şi ziile -am educat pacienta sǎ aibe un regim uşor 2 tb/6 h per os calitativ hiposodat şi am explicat importanţa acestui GENTAMICINǍ 03-04 XII regim 1f/6 ore i. ceaiuri. PLANIFICAREA. nu Hamburger 05 XII mai prezintǎ -am notat zilnic diureza -antibiotice disurie -am asigurat zilnic lenjerie de pat şi de corp 05 XII la externate pacienta prezintǎ eliminǎri fiziologice cantitative şi calitative Alterarea -pacienta sǎ -am aerisit salonul 01-02 XII 25-26 XI . în urma -am cântǎrit zilnic pacienta 03-04 XII intervenţiilor -am explicat pacientei cum sǎ recolteze -perfuzie liticǎ tulburǎrile urinare urocultura. ser pacienta prezintǎ -disurie eliminǎri -am calculat zilnic bilanţul ingestio-excreţia fiziologic 9%. testul Addis – -antibiotice s-au diminuat. sumarul de urinǎ.5.4.500ml eliminǎri -polikiuruie fiziologice în -am administrat un regim bogat în lichide 2-3 -antibiotice: inadecvate decurs de 4 l/zi (supe.m. EVALUAREA INGRIJIRILOR NURSING PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE AUTONOME DELEGATE Tulburǎri Pacienta sǎ -am asigurat un climat confortabil în salon 01-02 XII 01-02 XII urinare prezinte -am asigurat repaos la pat -perfuzie.

Vulnerabilita.m.temperaturii corporale prezinte temperatura corpului în limite normale în decurs de 3 zile -am educat pacienta sǎ schimbe lenjeria ori de câte ori este nevoie -am menţinut tegumentele curate şi uscate la apariţia transpiraţiei -am aplicat comprese reci pe frunte -am mǎsurat zilnic temperatura -am încǎlzit pacienta la apariţia frisoanelor cu pǎturi.m. -este vulnerabilǎ faţǎ de pericole 03-04 XII -În urma intervenţiilor pacienta are .m.Pacienta sǎ te faţǎ de aibǎ o stare de pericole bine psihic pe în 3 zile -am asigurat condiţiile de microclimat în salon -aduc pacientei toate cunoştinţele despre afecţiunea sa -evaluez capacitatea de a înţelege a pacientei -aduc la cunoştinţǎ pacientei toate complicaţiile afecţiunilor sale -fac educaţie pentru prevenirea accidentelor. pernǎ electricǎ -am administrat un regim hidric -am calculat bilanţul ingesto-excreta -am masat zonele predispuse escarelor de decubit -antitermice ASPIRINǍ 3 tab/zi per os ALGOCALMIN 2f/zi i. 03-04 XII ALGOCALMIN 2f/zi i. verific dacǎ sunt respectate toate normele de igienǎ -pun în legǎturǎ pacienta cu alţi bolnavi ce au _ pacienta este febrilǎ -prezintǎ frisoane şi transpiraţii 03-04 XII -în urma intervenţiilor pacienta are temperatura corpului în limite normale 05-XI La externare pacienta este afebrilǎ 01-02 XII -Pacienta nu are cunoştinţe despre afecţiune. 05 XII ALGOCALMIN 1f/zi i.

aceeaşi afecţiune -iau mǎsuri pentru evitarea transmiterii unor infecţii masocomiale Comunicarea ineficientǎ la nivel afectiv Pacienta sǎ comunice cu alte persoane în decurs de 3 zile -asigur pacientei un climat confortabil. anxioasǎ. familiar în salon -dau posiblitatea pacientei sǎ-şi exprime nevoile. dorinţele -invǎţ pacienta tehnici de relaxare şi comunicare -antrenez pacienta la diferite activitǎţi care sǎ-i dea sentimentul de utilitate -facilitez vizite aparţinǎtorilor -pun în valoare calitǎţile pacientei -antrenez pacienta la discuţii cu echipa de îngrijire şi dau detalii despre membrii acesteia. sentimentele. ideile. nu comunicǎ 03-04 XII -pacienta a început sǎ fie comunicativǎ.  Dificultate în Pacienta sǎ -am asigurat un climat confortabil în salon  cunoştinţe despre afecţiune şi complicaţii 05 XII la externare pacienta are o stare de bine fizic şi psihic 01-02 XII -Pacienta este indispusǎ. a înţeles importanţa comunicǎrii cu echipa de îngrijire 05 XII pacienta este comunicativǎ la externare 01-02 XII .

a se recrea aibǎ activitǎţi recreative în decurs de 4 zile -explorez gusturile pacientei pentru petrecerea timpului liber -asigur condiţiile necesare pentru activitǎţi recreative -organizez activitǎţi recreative individuale şi de grup: audiţii muzicale. are o stare de bine psihic 05 XII pacienta are activitǎţi care o recreazǎ 01-02 XII pacienta datoritǎ lipsei de informaţii nu are cunoştinţe despre afecţiune 03-04 XII pacienta este dornicǎ sǎ afle cât . a plimbǎrilor. vizionǎri de filme -facilitez accesul la biblioteca. reviste -îndrum pacienta sǎ facǎ plimbǎri în aer liber -facilitez vizitele cercului de prieteni ai pacientei fǎrǎ a o obosi prea mult Lipsa cunoştinţelor despre afecţiune Pacienta sǎ aibǎ cunoştinţe despe afecţiune în decurs de 5 zile -asigur pacientei un climat sǎnǎtos -explorez nivelul de cunoştinţe a pacientei despre afecţiune -stimulez dorinţa de acumulare a unei noi cunoştinţe -conştientizez pacienta asupra responsabilitǎţi privind sǎnǎtoase -organizez activitǎţi educative şi aduc pacienta  -pacienta este inactivǎ. a vizitei prietenilor. sala de lecturǎ sau aduc pacientei cǎrţi. tristǎ. etc. pacienta este veselǎ. activǎ. plictisitǎ 02-04 XII -în urma discuţiilor cu pacienta.

în legǎturǎ cu alţi pacienţi cu aceeaşi afecţiune -identific obiceiurile şi deprinderile greşite ale pacientei -corecţia deprinderilor dǎunǎtoare sǎnǎtǎţii -verific dacǎ pacienta şi-a însuşit cunoştinţele aduse. mai multe informaţii despre afecţiune 05 XII la externare pacienta are cunoştinţe suficiente despre afecţiune .

-am calculat bilanţul ingesta-excretǎ. a avea o bunǎ circulaţie. A respira. -am monitorizat funcţiile vitale şi vegetative. fǎrǎ zgomot.=115/60 mm Hg R=19 respiraţii/minut Bilanţul autonomiei nevoilor fundamentale la externare 1. supe. Externarea In urma investigaţiilor şi a tratamentulului si a intervenţiilor autonome efectuate.Am explicat pacientei importanţa unei igiene riguroase pentru a preveni complicaţiile si supra infecţiile. Bilanţul funcţiilor vitale la externare P=80 pulsaţii pe minut T=36. regim hiposodat. -am asigurat pacientului lenjerie de pat curatǎ. ceaiuri. la externare este refǎcutǎ complet. -am încurajat pacienta la activitǎţi recreactive. -am cântǎrit zilnic pacienta. normoglucidic.5°C T. aerisit. EXTERNAREA Intervenţii constante asigurarea unui climat corespunzǎtor şi confortabil în salon monitorizarea funcţiilor vitale şi vegetative zilnic asigurarea unui igiene riguroase administrarea tratamentului prescris de medic asigurarea unui regim adecvat asigurarea bilanţului ingesto-excretǎ pregǎtirea fizicǎ şi psihicǎ a pacientei pentru investigaţii - Evaluarea intervenţiilor constante .Am asigurat condiţii de microclimat în salon :T=23°C. fǎrǎ cute pentru a nu produce escare de decubit. amplǎ. Respiraţie de tip costal superior. -am pregǎtit fizic şi psihic pacienta pentru intervenţii şi explorǎri. compoturi. . -am facilitat vizitele aparţinǎtorilor. diuretice.A. -am asigurat o alimentaţie adecvatǎ afecţiunii sale: regim hidric 2-3 litri pe zi compus din supe. -Regimul hidric este compus din ceaiuri. hipoprotidic. compoturi. . ritmatǎ. luminat.6.

3. 13.A elimina Eliminǎri fiziologice. testul AddisHamburger. Probleme la externare Alterarea perfuziei tisulare. o tabletǎ/12 ore timp de 7 zile per os. scaun normal. 2-3l/zi şi un regim hiposodat -Va repeta periodic sumarul de urinǎ. a avea o bunǎ posturǎ Postura adecvatǎ în ortostatism. 9. apetit bun. -Va consuma lichide în cantitate mare. uşoarǎ. 11. .A practica religia Participǎ la slujbe religioase. 4. 5. îngrijit.A învǎţa Pacienta este receptivǎ la tot ce este nou.A se realiza Pacienta doreşte sǎ se realizeze profesional. urocultura. 14. alimentaţie adecvatǎ.A se recrea Pacienta are activitǎţi recreative. Pacienta prezintǎ deprinderi igienice. 12. 7.A evita pericolele Cunoaşte mǎsuri de prevenire a accidentelor.A-şi menţine temperatura corpului în limite fiziologice 8. -Va continua tratamentul ambulator cu: Biseptol. Masticaţie bunǎ. profund. Plan de recuperare -Va evita frigul şi umezeala. fǎrǎ treziri. Colaboreazǎ cu echipa de îngrijire.2. urina clarǎ.A fi curat. climatului. 10. a se odihni Somn uşor.A bea şi a mânca. 6.A dormi.A se mişca.A comunica Exprimare uşoarǎ.A se îmbrǎca şi dezbraca Veşminte alese conform vârstei.

Semne: dureri lombare. surde sau cu caracter de colicǎ renalǎ febrǎ cu delent violent tulburǎri digestive polokiurie. litiaza renalǎ. nicturie HTA -transpiraţii atingerea interstiţiului renal stare generalǎ alteratǎ         Participarea asistentei medicale la investigaţii Una din sarcinile importante ale asistentei medicale este colaborarea şi examinarea clinicǎ a bolnavului. asistenta medicalǎ creeazǎ un climat favorabil pentru relaţia: Medic – pacient – asistentǎ Pentru aceasta asistenta trebuie sǎ ţinǎ cont de urmǎtoarele sarcini:  sǎ pregǎteascǎ fizic şi psihic pacientul  sǎ pregǎteascǎ materialele şi instrumentele necesare examinǎrii  sǎ pregǎteascǎ documentele necesare: fişa de observaţii. Etiologie: Germenii cei mai frecvenţi întâlniţi sunt: escherichia Colli. Stafilococ. Proteus. mai frecvent unilaterale. tumori. dupǎ ce în prealabil le eticheteazǎ  pregǎteşte pacientul fizic şi psihic pentru examene radiologice . Piocianic. rezultatele examinǎrii  asigurǎ condiţii de microclimat în salon  pregǎteşte produse biologice şi le trimite la laborator  transportǎ în condiţii optime produsele recoltate la laborator. afecţiuni renale congenitale. cistita. Klebsiella. Ajutând medicul şi pacientul. Obişnuiţii factori favorizanţi sunt obstacolele de la nivelul cǎilor excretoare renale.CAPITOLUL III CONCLUZII Definiţie: pielonefrita este inflamaţia acutǎ sau cronicǎ care afecteazǎ ţesutul interstiţial renal-spaţiul dintre nefroni. disurie.

Ingrijiri de prevenire primarǎ dobândirea obişnuinţelor corecte de eliminare evitarea inhibǎrii reflexului de micţiune deoarece se produce distensia vezicii urinare. febra dispare în câteva zile. . staza urinarǎ. şi dispensarizarea lor corectǎ. umiditatea. Ingrijiri de prevenire terţiarǎ  reintegrarea în societate a individului cu afecţiuni cronice. tratamentul corect al acestor afecţiuni dupǎ sfatul medicului. evitarea consumului de medicamente cu efect diuretic sau nefrotoxic fǎrǎ sfatul medicului. Ingrijiri de prevenire secundarǎ depistarea precoce a afecţiunilor renale. evitarea aportului excesiv de sǎruri minerale se va evita frigul. PNA→PNC Educaţie pentru sǎnǎtate 1. 2. colaborarea pacientului cu asistenta medicalǎ şi echipa de îngrijire. traumatismele. Evoluţie. boala poate trece în cronicitate. S-a observat cǎ pielonefrita acutǎ. administreazǎ tratamentul medicamentos numai la indicaţia medicului. În urma aplicǎrii tratamentului. evitarea complicaţiilor. chiar atunci când nu este tratatǎ. Prognostic Evoluţia şi prognosticul sunt favorabile în contextul în care tratamentul este aplicat corect şi factorii favorizanţi sunt îndepǎrtaţi. se amelioreazǎ.           3. deşi toate semnele bolii au dispǎrut nu se poate vorbi de vindecare decât dupǎ controlul repetat al uroculturii în urmǎtoarele luni. efectuarea corectǎ a toaletei regiunii perineale pentru a evita pǎtrunderea microorganismelor în tractul urinar. care poate favoriza formarea calculilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful