EMILIA SAVIN M BASiLÎUS ABAGER • ALEXANDRU ROMAN

GRAMATICA PRACTICĂ A LIMBII GERMANE

oo
EDITURA ŞTIINŢIFICA
BUCUREŞTI. 1W6

CUPRINSUL

Cuvînt introductiv

17

\ FONETICA (A 1 Introducere

49) 21 22 23 24 30 30 30 31 31 32 32 33 35 35 36 37 39 '. . 40 43 45 45 47

Alfabetul ortografic — sunetul — a l f a b e t u l f o n e t i c Alfabetul (ortografic al) limbii germane Alfabetul fonetic. E x t r a s din Alf a b e t u l f o n e t i c i n t e r n a ţ i o n a l (API) Semnele diacritice suplimentare Despre vocalele limbii germane Cantitatea vocalelor germane Calitatea vocalelor germane Corelaţia între cantitatea şi calitatea vocalelor germane Vocalele cu Umlaut (ä. ö, ii) Diftongii germani (au, ei, ai, cu, äu) Pronunţarea vocalei iniţiale Despre consoanele limbii germane Aspirarea consoanelor (p), (t), (k) Asurzirea consoanelor sonore [b], ,[d], [g] Coarticularea consoanelor Accentul în cuvînt şi în propoziţie .

Accentul în cuvînt Accentul în propoziţie (accentul sintactic) Intonaţia Intonaţia în interiorul propoziţiei. Urcarea şi coborîrea tonului . . . Intonaţia la sfîrşitul propoziţiei. Cadenţa finală

CUPRINSUL

Pronunţarea literelor alfabetului (ortografic) german îri cuvintele de origine germană şi în cele de origine negermană mai frecvent folosite Exerciţii

49 80

MORFOLOGIA Părţile de vorbire (B 1 — 21) Substantivul (C 1 - 203) Clasificarea substantivelor după sens Substantive, concrete şi abstracte (Geniu substantivelor determinarea genului substantivelor Determinarea genului substantivelor masculine Determinarea substantivelor feminine Determinarea genului substantivelor neutre Genul substantivelor compuse Genul substantivelor formate din iniţiale sau din fragmente . . . Substantive cu geriuri diferite Substantive cu aceeaşi formă la singular şi plural dar cu i u ţ e l i ; diferit x . Substantive cu aceeaşi formă la singular, dar cu înţeles diferit şi ev. forme de plüxal diferite Substantive de gen oscilant -Humăful substantivelor^ _.>. 103 107 107 107 109 110 110 112 113 115 116 117 117 117 1 ÎS HS 119 122 122 124 12S 125 126 123 1-7 128 131 134 135 136 137 137 137

Substantive defective de număr Formarea pluralului substantivelor tele f f f r u p e de plural N^azurm speciale de formare a pluralului Njjubstaţiţive cu pluralul dublu Substantive cu înţeles diferit la plural iiiv ' Substantive cu acelaşi înţeles la plural *Declinatfä\substantivelor Declinarea'.substantivelor comune Declinarea tare, slabă şi mixtă Cele\ patru reguli practice pentru declinarea substantivelor . . . . RapoVtul. între cele trei declinări şi cele patru reguli Substantive\.caţe nu se încadrează în cele patru reguli Substantive cu'forme duble la nominativ singular Substantive cü forme duble de declinare ^Oeclinarea substantivelor proprii Declinarea numefor de persoană

CUPRINSUL

'//Declinară a numelor de persoană neprecedate de articol sau pronume #;/Declinar£ a numelor de persoană precedate de articol sau pronume i pDeclinare a numelor de persoană precedate de u n titlu fceclinarea nui iqlorlgeografice y P Declina« a numelor geografice neprecedate de articol sau pronume © D e c l i n a « a numelor geografice precedate d e . a r t i c o l sau pronume Declinarea alter substantive proprii Substantive co npuseţ V ^ E l e m e n t e ţ e ţ c o m p o n e n t e ale substantivelor compuse Caracteristicile şi funcţiile celor două elemente componente . . . Formarea! substantivelor compuse Substantive formate din iniţiale sau fragmente Exerciţii

137 139 140 140 140 141 142 143 143 143 146 149 150

Declinarla articolului . întrebuiatkrea articolului hotărît . . . Întrebuinţarea articolului nehotărît . . întrebuinmrea articolului nehotărît negat Omiterea anticolului Contopirea Wticolului hotărît cu prepoziţii Exerciţii . . Adiu.ct.ivul CB 1 - 74.L întrebuiiitarea adjectivului Declinare^ adjectivului atributiv CSCeleltrei reguli de decimare a adjectivelor Adjectivul atributiv nedeclinat Cazuri speciale de decimare a adjectivului atributiv . AdjecÄve folosite numai atributiv sau numai predicativ Alte părţi de vorbire declinate ca adjectivele atributive Comparaţia adjectivelor PozitivuM Comparativul . Superlativul "Cazuri speciale de comparaţie .-...Exerciţii -Pgftaumi-ltt fF 1—-mf—~~~~~r~7~T~r-". Pronumele personal Declinarea pronumelui personal Funcţiile pronumelui es Pronumele reflexiv Pronumele reciproc

163 164 166 166 166 169 170
-»6 176 178 178 180 181 182 183 184 184 185 186 U 190

. .—.'. .~T . ,, 7"T~~~r~r--r-^ =3 ^J99 200 201 203 205 207

•',

CUPRINSUL

Pronumele d e m o n s t r a t i v Pronumele p o s e s i v Declinarea pronumelui posesiv Întrebuinţarea pronumelui posesiv Pronumele i n t e r o g a t i v Pronumele r e l a t i v Acordul pronumelui relativ Pronumele n e h o t ă r î t Pronumele nehotărîte folosite numai substantival Pronumele nehotărîte folosite substantival sau adjectival Exerciţii Numeralul (G 306 - 331) Numeralele c â r d i n a l e Formarea numeralelor cardinale Declinarea numeralelor cardinale Întrebuinţarea numeralelor cardinale Substantivizarea numeralelor cardinale Exprimarea aproximaţiei numerice Numeralele o r d i n a l e Formarea numeralelor ordinale Întrebuinţarea numeralelor ordinale Numeralele o r d i n a l e a d v e r b i a l e Numeralele f r a c ţ i o n a r e Numeralele d i s t r i b u t i v e Numeralele v a r i a t i v e ( s p e c i a l e ) Numeralele m u l t i p l i c a t i v e Numeraele de r e p e t i ţ i e Exerciţii Verbul (H 1 - 352) împărţirea verbelor Verbe predicative şi auxiliare Verbe tranzitive şi intranzitive Verbe reflexive Verbe personale şi impersonale Verbe perfective, imperfective şi iterative împărţirea verbelor după conjugare Verbe tari Verbe slabe Verbe care oscilează între conjugarea tare şi cea slabă Verbe neregulate Conjugarea verbelor Formele finite Diateza activă

208 215 215 218 219 222 225 226 226 230 242 259 260 261 263 264 267 268 268 269 270 271 271 273 274 274 275 275 231 2S1 2S1 2S" 285 286 287 287 2S8 290 29U 292 293 295 295

Indicativul Timpurile simple Prezentul Imperfectul Timpurile compuse Perfectul şi mai mult ca perfectul Viitorul şi viitorul anterior Conjunctivul Timpurile simple Prezentul Imperfectul Timpurile compuse Formele perifrastice '

295 295 295 299 302 302 306 307 307 307 308 310 311 312 312 314 314 314 317 317 319 319 321 321 322 322 322 326 328 333 334 334 334 336 338 338 339 339 339 340 341 345 346 347

Imperativul Formarea imperativului Imperativul negativ Diateza pasivă Diateza pasivă a acţiunii Diateza pasivă a stării Construcţii cu sens pasiv Verbele compuse Verbele compuse separabil Verbele compuse inseparabil Verbele compuse atît separabil cit şi inseparabil întrebuinţarea modurilor şi timpurilor

v

-. . ,

întrebuinţarea indicativului întrebuinţarea timpurilor indicativului întrebuinţarea conjunctivului Sensul, traducerea şi întrebuinţarea verbelor modale şi a verbului lassen Cazuri speciale de întrebuinţare a verbelor modale Formele infinite (nominale) ale verbului Infinitivul Formele infinitivului întrebuinţarea infinitivului Traducerea infinitivului Participiul Participiul I Sensul participiului I întrebuinţarea participiului I Traducerea participiului I Participiul I I Sensul participiului I I întrebuinţarea participiului I I Traducerea participiului I I

Participiile adjectivizate Modele pentru conjugarea verbelor Exerciţii Adverbul (I 1 - 69) Adverbele de 1 o c Adverbele de t i m p Adverbele de m o d Adverbele de c a u z ă Comparaţia adverbelor Adverbele p r o n o m i n a l a Adverbul pronominal i n t e r o g a t i v Adverbul pronominal d e m o n s t r a t i v Adverbul pronominal r e l a t i v Traducerea adverbelor pronominale Adverbele relative Exerciţii Prepoziţia (J 1 - 53) Recţiunea prepoziţiilor Prepoziţii cu g e n i t i v u l Prepoziţii cu d a t ' " v u i Prepoziţii cu recţiune v a r i a b i l ă Prepoziţii cu a c u z a t i v u l Prepoziţii cu d a t i v u l ş i a c u z a t i v u l Poziţia prepoziţiilor Sensurile prepoziţiilor Exerciţii Conjuncţia (K 1 - 47) Clasificarea conjuncţiilor Clasificarea conjuncţiilor după f o r m a i o r . . . . ! Clasificarea conjuncţiilor după f u n c ţ i a l o r Principalele conjuncţii Clasificarea conjuncţiilor după i n f l u e n ţ a l o r a s u p r a . t o p i c i i Observaţii privind întrebuinţarea unor conjuncţii Tabelul conjuncţiilor Exerciţii Interjecţia ( 1 / 1 — 6 ) Principalele interjecţii

348 349 367 386 387 390 391 392 393 394 394 395 396 397 39S 39S §06 4Ü7 407 408 408 411 411 412 413 431 439 439 441.' 441 444 --; 44S 451 456 456

SINTAXA Propoziţia (M 1 - 250) Clasificarea propoziţiilor Clasificarea propoziţiilor după s t r u c t u r ă Clasificarea propoziţiilor după s c o p u l c o m u n i c ă r i i Propoziţia enunţiativă Propoziţia interogativă Propoziţia exclamativă Propoziţia imperativă Propoziţia optativă Clasificarea propoziţiilor după a s p e c t Propoziţia afirmativă Propoziţia negativă Cuvintele de negaţie din limba germană Subiectul Subiectul nedeterminat şi subiectul impersonal Dublarea subiectului Omiterea subiectului Predicatul Predicatul v e r b a l Predicatul n o m i n a l Acordul predicatului cu subiectul Acordul verbului finit Cazuri speciale de acord Acordul numelui predicativ Atributul Atributul a d j e c t i v a l ..• Atributul s u b s t a n t i v a l Atributul genitival Atributul prepoziţional Apoziţia Atributul c o n j u n c ţ i o n a l Atributul v e r b a l Atributul a d v e r b i a l ' Elementul predicativ suplimentar Complementul ..-., Complemente cazuale -:, Complementul la a c u z a t i v Complementul la d a t i v Complementul la g e n i t i v Complementul p r e p o z i ţ i o n a l Complementul i n f i n i t i v a 1 Complemente m u l t i p l e . . . 461 461 461 462 463 463 464 464 467 468 468 468 469 471 473 474 474 475 476 478 480 480 481 486 487 488 489 489 491 492 495 496 496 496 497 499 499 501 504 505 508 508

Complementul circumstanţial Circumstanţialul de 1 o c Circumstanţialul de t i m p Circumstanţialul de m o d Circumstanţialul de c a u z ă Exerciţii Fraza (N 1 - 232) Fraza formată prin coordonare Fraza formată prin subordonare Forma propoziţiilor subordonate Poziţia propoziţiilor subordonate Gradul de dependenţă al propoziţiei subordonate Funcţia propoziţiilor subordonate Propoziţia s u b i e c t i v ă Propoziţia p r e d i c a t i v ă Propoziţia a t r i b u t i v ă Propoziţiile c o m p l e t i v e Propoziţia completivă directă Propoziţia completivă indirectă Propoziţia completivă prepoziţională Forma propoziţiilor completive Propoziţiile circumstanţiale . • • Propoziţia c i r c u m s t a n ţ i a l ă d e l o c Propoziţia c i r c u m s t a n ţ i a l ă d e t i m p Propoziţia c i r c u m s t a n ţ i a l ă d e m o d Propoziţia c i r c u m s t a n ţ i a l ă d e c a u z ă Forma propoziţiilor circumstanţiale Propoziţiile secundare prescurtate Construcţii infinitivale Construcţii participiale Atributul dezvoltat Traducerea atributului dezvoltat Transformarea atributului dezvoltat într-o propoziţie relativă Elipsa Elipsa propriu-zisă Elipsa în sensul mai larg al cuvîntului Propoziţia contrasă Perioada Vorbirea directă şi indirectă Transpunerea vorbirii directe în vorbire indirectă întrebuinţarea modurilor şi timpurilor în vorbirea indirectă întrebuinţarea modurilor in propoziţia principală

510 511 512 514 516 517 530 53 u • 533 534 537 538 539 539 540 541 542 543 543 544 544 545 545 545 548 551 556 556 557 560 561 562 atributivă 564 565 565 5^5 567 569 569 571 572 577

. . .

••

întrebuinţarea timpurilor conjunctivului în propoziţia principală întrebuinţarea modurilor în diferite tipuri de propoziţii secundare . . O dinca cuvintelor şi a propoziţiilor Oidinea cuvintelor în propoziţie Locul predicatului Locul verbului conjugat Locul elementelor nepersonale ale predicatului şi al numelui predicativ Paranteza sintactică Paranteza verbală Paranteza propoziţiei secundare Locul subiectului Locul complementelor Locul complementelor circumstanţiale Locul elementului predicativ suplimentar Locul atributului Locul negaţiei nicht Schemă rezumativă pentru locul negaţiei nicht determinat de anu­ mite părţi de propoziţie Ordinea propoziţiilor în frază Ordinea propoziţiilor secundare . . , » . . . . Propoziţia subiectivă , Propoziţia predicativă Propoziţia atributivă Propoziţia completivă Propoziţia circumstanţială Influenţa propoziţiei secundare prepuse asupra topicii propoziţiei principale Exerciţii

578 579 584 584 584 584 589 590 591 593 595 600 602 603 603 605 607 608 609 609 609 610 610 611 612 612

ORTOGRAFIA (P 1 - 321) Ortografia sunetelor Vocalele lungi Vocalele scurte Vocalele cu U a l a u t Diftongii Consoanele Scrierea cu iniţială majusculă sau minusculă Scrierea in cuvinte despărţite şi într-un cuvînt Reguli generale Reguli speciale Verbul ca element de bază Adjectmil ca element de bază 631 631 632 633 635 635 647 659 659 660 660 672

Adjectivul sau participiul precedat de nicht. Adverbe, prepoziţii şi conjuncţii formate din grupuri de cuvinte, ca element de bază Despărţirea cuvintelor în silabe Cuvinte de origine germană Cuvinte simple Cuvinte compuse Cuvinte de origine negermană (neasimilate) Cuvinte simple Cuvinte compuse Denumirile străzilor (pieţelor) Apostroful

673 674 675 675 675 677 678 678 679 679 681

PUNCTUAŢIA (R 1 - 2 0 2 ) Punetul Punctul combinat cu alte semne de punctuaţie Virgula Virgula în cadrul propoziţiei Virgula în cadrul frazei Virgula combinată cu alte semne de punctuaţie Punctul şi virgula Două puncte Două puncte combinat cu alte semne de punctuaţie Semnul întrebării Semnul întrebării combinat cu alte semne de punctuaţie Semnul exclamării Semnul exclamării combinat cu alte semne de punctuaţie Linia de dialog şi de pauză Linia de pauză folosită în locul altor semne de punctuaţie Alte întrebuinţări ale liniei de pauză Linia de dialog şi de pauză combinată cu alte semne de punctuaţie Ghilimelele Ghilimelele combinate cu alte semne de punctuaţie 687 689 690 690 695 703 704 705 706 707 708 709 711 711 712 713 714 714 716

. .

Parantezele Parantezele rotunde combinate cu alte semne de punctuaţie Punctele de suspensie Punctele de suspensie combinate cu alte semne de punctuaţie . . . .

717 718 719 720

ANEXE Tabel de verbe tari şi neregulate Tabel de verbe cu recţiune specială şi de verbe reflexive S 2 —66 . . . Tabel alfabetic al verbelor cuprinse în anexa S 2 — 66 Verbe corespondente Tabel de adjective şi participii adjectivizate cu recţiune specială Tabel alfabetic al adjectivelor şi participiilor cuprinse. în T 1 —15 . . . Cheia exerclţiilor Indice de materie Bibliografie 723 734 778 792 794 805 811 893 911

CUVÎN T

INTRODUCTIV

Interesul mereu crescînd ce se manifestă la noi pentru studiul limbii germane, ca limbă de circulaţie mondială, face necesară elaborarea unor lucrări care să ajute la însuşirea acestei limbi precum şi la perfecţionarea celor care au deja dobîndite cunoştinţe de limbă germană. în seria acestor cărţi se încadrează şi prezenta ,, Gramatică practică a limbii germane". în lucrarea de faţă sînt tratate mai amplu acele probleme care prezintă importanţă deosebită pentru folosirea practică a limbii germane, renunţînduse la multe chestiuni de amănunt (de exemplu construcţii rar folosite sau pe cale de dispariţie etc.), precum şi la probleme legate de istoricul limbii germane sau în legătură cu dialectele acesteia etc. S-a insistat în mod deosebit asupra acelor particularităţi gramaticale prin care limba germană se deosebeşte de limba română şi care, prin urmare, creează dificultăţi speciale. în ceea. ce priveşte terminologia folosită, precum şi în formularea unor reguli gramaticale, s-a făcut, de multe ori, apel la ,, Gramatica limbii române", ediţia a Ii-a, editată de Academia Republicii Socialiste România. Autorii au fost însă nevoiţi uneori să folosească termeni care nu apar în gramatica limbii române, dat fiind faptul că unele fenomene gramaticale germane nu au echivalent în limba română. Astfel, la capitolul Fonetică se vorbeşte despre „cadenţa finală ascendentă sau descendentă" care prezintă interes pentru rostirea corectă a unor propoziţii; la Articol apare denumirea de „articol nehotărît negat" (kein — keine — kein); la Pronume se foloseşte ter­ menul de „pronume reciproc" (einander); la Adverb se întîlneşte denumirea de „adverbe pronominale" etc.; la Sintaxă se folosesc termenii de: complement cazual, prepoziţional, infinitival etc. Majoritatea acestor termeni caracteristici gramaticii germane sînt de mult cunoscuţi la noi, intraţi în circulaţie prin intermediul manualelor de limbă germană. Alţi termeni, cum ar fi „verbe preteritoprezente", „atribut dezvoltat" şi, în mod special, termenul mai recent folosit de germaniştii noştri „propoziţia secundară camuflată" sînt mai puţin cunoscuţi. La locul respectiv din lucrare s-a dat definiţia feno­ menului şi s-a explicat — dacă a fost nevoie — termenul folosit. Pentru lămurirea fiecărei probleme, autorii s-au străduit să dea exemple care cuprind aspectele esenţiale ale fenomenului gramatical respectiv. Exem2 — Gramatica practică a limbii germane 17

18

CUVINT INTRODUCTIV

piele sînt formulate într-o limbă simplă, fără prea mari greutăţi lexicale. Rareori s-au folosii ca exemple citate din opere literare germane la care s-a recurs în special atunci cînd acestea ilustrează o anumită tendinţă nouă în limbă sau un anumit fenomen gramatical în stilul beletristic. Exemplele sînt însoţite de explicaţii. De la caz la caz, s-a dat tradu­ cerea în limba română a exemplelor, mai ales a acelora care ilustrau o carac­ teristică a limbii germane sau o diferenţă între modul cum o anumită construc­ ţie gramaticală apare în limba germană faţă de limba română. 'Pentru înţelegerea mai bună a fenomenelor prezentate, s-au folosit diferite mijloace de evidenţiere grafică, semne, scheme etc. După fiecare capitol urmează o serie de exerciţii prin care cel care lucrează cu această carte se poate convinge imediat şi practic, dacă şi în ce măsură şi-a însuşit materialul. Ţinînd seama de faptul că problemele de gramatică sînt prezentare linear şi nu concentric, la alcătuirea exerciţiihr, autorii s-au străduit să evidenţieze cît mai pregnant fenomenul gramatical respectiv, evitînd construcţiile prea complicate. Exerciţiile se adresează, în primul rînd, celor ce se află la începutul studiului limbii germane. Cheia exerciţiilor, aflată la sfîrşitul cărţii, permite verificarea imediată, rapidă şi sigură a felului în care au fost executate exerciţiile. De cele mai multe ori sînt date numai acele elemente care trebuie rezolvate, nu întregul text al propoziţiei sau al frazei. Sperăm că această lucrare va fi de folos tuturor acelora care învaţă limba germană, sau care o vor consulta pentru a lămuri şi a aprofunda anumite probleme de gramatică.
AUTORII

FONETICĂ

INTRODUCERE

Cunoaşterea temeinică a limbii germane presupune cunoaşterea caracteristicilor fonetice ale acestei limbi precum şi aplicarea unor reguli de pronunţare, fără de care vorbitorul ar risca să fie înţeles greşit sau să nu fie înţeles de loc. Este cert că limba germană nu prezintă aceleaşi dificultăţi fonetice ca multe alte limbi, de exemplu, limba engleză; totuşi există şi în limba germană o serie de probleme şi dificultăţi fonetice, mai ales cînd cel care o învaţă porneşte de la imaginea ei g r a f i c ă , de la l i t e r ă , în loc să aibă ca punct de plecare, s u n e t u l . Este suficient să amintim că în limba germană doar 7 % din cuvinte se rostesc aşa cum se scriu 1 , pentru a demonstra că studiul sistematic al acestei limbi este de neconceput fără cunoaşterea principalelor ei carac­ teristici fonetice, mai ales a acelora prin care ea se deosebeşte de limba română. Este evident că cel care vrea să înveţe limba germană ca limbă s t r ăi n ă, trebuie să se ghideze consecvent după regulile pronunţării l i t e r a r e (Hochlautung). Dialectul este, din punct de vedere fonetic, nu numai incom­ parabil mai dificil decît limba literară, ci ar fi totodată o piedică în dorinţa firească de a se putea înţelege cu t o ţ i acei care cunosc limba germană, nu numai cu acei care vorbesc dialectul respectiv. î n viaţa de toate zilele, regulile pronunţării literare nu sînt aplicate cu toată stricteţea, faţă de limba riguros reglementată a teatrului, a radiou­ lui, a şcolii etc. Toate aceste abateri, concretizate în limba uzuală (Umgangs­ sprache), constau, în esenţa lor, în aplicarea mai puţin consecventă a anu­ mitor reguli de pronunţare ale limbii literare. Oricine doreşte să vorbească limba germană corect, trebuie să cunoască şi să aplice consecvent nu numai regulile morfologiei şi sintaxei, ci şi pe cele ale fonologiei limbii germane literare.
1

A 1

A 2

A3

A 4

Weithase Irmgard : Kleines

Vortragsbuch, 2. Aufl., Weimar, 1955, p. 8.

ALFABETUL

ORTOGRAFIC - SUNETUL FONETIC

-

ALFABETUL

Alfabetul ortografic, totalitatea literelor folosite pentru redarea sune­ telor unei anumite limbi, diferă de la o limbă la alta. Â 5 Alfabetul ortografic g e r m a n nu a fost creat în funcţie de speci­ ficul fonetic al limbii germane ci se bazează pe alfabetul l a t i n la care s-au adăugat cîteva litere şi combinaţii de litere. Acest împrumut de la vechii romani a avut ca urmare faptul că alfabetul ortografic german ajută numai într-o anumită măsură la pronunţarea corectă a sunetelor limbii germane; în unele cazuri — de exemplu la pronunţarea diftongilor — orto­ grafia induce chiar în eroare printr-o imagine grafică diferită de pronunţare. Principala lipsă a alfabetului ortografic german constă în faptul că aceleiaşi litere îi corespund sunete diferite, şi, invers, aceluiaşi sunet îi cores­ pund litere diferite. Astfel, în fiecare din următoarele cuvinte, literei e îi corespunde un a 11 s u n e t : în geben, primul e este lung şi închis, cel de-al doilea însă slab (corespunde cu ă din măr), în Geld, e este scurt şi deschis, în der (neaccentuat), scurt şi închis. Grupul de litere eh se pronunţă altfel în ich decît în acht; scriem d în cuvintele du şi und, însă îl pronunţăm o dată sonor (ca în dungă) şi o dată t surd (ca în crunt) etc. Invers, sunetul fricativ palatal Ii (pronunţat ca în Miîmea) poate fi redat prin grupul de litere eh (ich), dar şi prin litera <j (de exemplu în wenig). Sunetul t (ca în tutun) poate fi redat prin t, tt, th, d. A 7 Pentru a putea reda cu precizie sunetele fiecărei limbi, independent de inexactităţile şi capriciile ortografice, Asociaţia fonetică internaţională a creat un Alfabet fonetic internaţional, în care fiecărui semn îi corespunde un singur sunet — şi invers, fiecărui sunet doar un anumit semn. Acest alfabet fonetic este de un deosebit folos nu numai pentru specialişti ci şi pentru toţi acei care doresc să-şi însuşească o limbă străină, mai ales atunci cînd nu au posibilitatea de a se ghida după exemplul permanent al unui profesor competent. De sigur, folosirea alfabetului fonetic cere un efort în plus, multă stăruinţă şi atenţie, însă avantajele lui se resimt chiar din prima etapă a studiului limbii străine. Pentru a înlesni înţelegerea valorii fonematice a sunetelor limbii ger­ mane, dăm mai j os alfabetul ortografic al acestei limbi (cu transcrierea fone-

A 6

t< xte transcrierile fonetice sînt trecute în paranteză dreaptă. un extras din alfabetul fonetic cu exemple cît mai apropiate (ca valoare fonematică) din limba română şi cîte un exemplu din limba germană. M a ä b c d e f s h i j k 1 m 3 4 o ö p q r s ß t u ü v [o:] [0-] [a:] [=:] [be:] [tse:] [de:] [e:] [ef] [ge:] [ha:] [i:] [pt] [ka:] [si] [an] [sn] O Ö P Q R S T U Ü V [pe:] [ku:] [«] [ES] [es t s e t ] [te:] [u:] [y:] [fao] [ve:] [Iks] [ypsibn] [tset] W w X Y Z x y z N 1 A î n această carte. ALFABETUL (ORTOGRAFIC AI.) LIMBII GERMANE Litera (majusculă şi minusculă) Denumirealiterei în transcriere fonetică 1 2 Litera (majusculă şi minusculă) Denumirea literei în transcriere fonetică A 8 1 A Ä B C D E F G H I J K I. .tică a denumirii fiecărei litere) şi apoi.

închis c. sehr [ze:r] der (neaccentuat) _der_. gähnt [gs:nt] hält [hslt]. See [ze:]. e e e slab c (adverb) . wenig [Ve:nlc] > [d] [d3] d (doldora) dort ['dort].A 9 ALFABETUI. ră (oclusivă [Vldar] dentală) africată sonoră dseh. Mayer ['maearj August [ao 'gUst ] bin [bin].l] hat [hat] drei [drae].ga] [e:] [e] [ei] Ce] [3] e lung. ah rior) a scurt (anterior) a diftong ei. (fricativă palatală) ÎI [?J h (Mihnea) ich [Ic]. Ebbe [ : sba] consoană sono­ b. (în anumite gingaş) Gin [dzlu] cuvinte de origine en­ gleză) e lung. e scurt. i ö + e. Mahl [ma. deschis ä. eh închis e e (lege) e (mers) her [he:r]. Dschungel ['dsUgal]. FONETIC EXTRAS DIN ALFABETUL FONETIC INTERNAŢIONAL (API) Sunetul cores­ punzător 2 Sunetul cores­ Semnele cores­ punzător din punzătoare ale limba română (în Exemple din limba germană alfabetului măsura în care german există) 3 4 5 Semnul fonetic 1 ta:] [a] [ae] [ao] [b] a lung (poste­ a. ee.5 sntlman]. deschis ä. aa. äh e scurt. Widder consoană sono­ d dd. Saal [za:l). Bär [bs:r]. Heyse [haeza]. ai. Geld [ g d t ] Tage ['ta. i (ger. bb ră (oclusivă bilabială) consoană surdă eh. g + e . ey a r J diftong au a (lapte) ai (mai) au (augur) b (bubuie) Tag [ta:k]. (prepalatală) Gentleman ['d. Mai [mae].

închis i scurt. offen ['ofan]. ie. o. ieli. gg ră (palatal-velară) g (urmat de a. ihn [i:n] Diplom [di'plo:m]. Philosoph [filo'zo:f] [g] Garn [garn]. kk.Semnul fonetic Sunetul cores­ punzător 2 Sunetul cores­ Semnele cores­ punzător din punzătoare ale limba română (în alfabetului măsura în care german există) 3 4 Exemple din limba germană 1 5 [f] consoană surdă î. Tag [ta:k]. f (fanfară) (fricativă labiodentală) ph (în anumi­ te cuvinte de origine ne­ germană) consoană sono­ g. eggt [ekt]. E 9 9 e ['sg 3 ! [h] consoană frica­ h tivă laringală i lung. u) (ga­ ră. deschis i (în cîteva i (pic) cuvinte : ie) consoană sono­ j ră (fricativă prepalatală) i (iarbă) wir [vi:r].9. u) (cal. închis i. c (nu­ a. Biene ['bi:na]. latal-velară) mai în anu­ cort. y) i scurt. die (neaccentuat) [di]. o. Akkord [a'kort]. v. Dandy ['dendi] in [In]. Clown [klaon] . Hacke ['haka]. gumă) h (hangar) Ofen ['o:fen]. vier [fi:r]. gorun. ih haben ['ha:ban] [i:J [i] [I] i (în cîteva cuvinte: ie. e (urmat de (oclusivă pa. cum) mite cuvinte de origine negermană) kalt [kalt]. vierzehn ['flrtse:n] ja [ja:] [j] [k] consoană surdă k. sieht [zi:t]. 99. fî. ck.

Chauffeur [Jo'f0:r] [0] böse ['b0:z9]. K a m m [kam] n (iias) nennen ['nsnan] [n] [ü] consoană sono­ ng. Ingenieur [In5eni'0:rj Ökonomie [izkoiio Uli: ] Löffel ['keihlj [0] [ce] . cu (în anumite cu­ vinte de origine fran­ ceză) ö scurt. Boot [boit].de k(în rădă­ y sau c (dan­ jDaîiiv oar. închis o. oo. Welle ['vela] [m] m (Mamaia) Mond [mo:nt]. au (în o (forfotă) anumite cu­ vinte de origine fran­ ceză) închis o. m m lă (bilabială) consoană sono­ n. o scurt. deschis o. au (în anumite cu­ vinte de ori­ gine france­ ză) o scurt. den­ tală) î (lulea) lesen ['le:zan]. Mohn [mo:n] November no 'v embar 1: Chaussee [Jo'se:] [o:] [o] [3] închis o. pa. Höhe ['110:3] . 8fa.K latal-velară) cina cuvîn. n n ră (nazală. ră (nazală. bancă) tului) o lung.Semnul fonetic Sunetul cores­ punzător l Semnele cores­ I Sunetul corespunzătoare ale Ipvmzător din lim ba română (în alfabetului măsura în care german există) 3 4 Exemple din limba germană 1 2 0 [1] consoană sono­ 1. deschis 8 5 hing. închis ö 1 8 scurt. 11 ra (dentală) consoană naza­ ni. n urmat Q urmat de lang [lan].găt. dort [dort] . oh Ofen ['orfan].

feb p (purpură) (oclusivă. K a t a r r h [ka'tar] das [das]. Boykott [Txw'kot] [P] consoană surdă p. rrh r (rar) ră (vibrantă) Mat [ra:t]. pp. rh. d t (tutun) . s ( + t ş (şoşon) sau p) t. Weib [vaep ]. tt. ä u . Fräulein ['fro0laen].Semnul fonetic Sunetul cores­ punzător Semnele cores­ punzătoare ale alfabetului german 3 Sunetul cores­ punzător din limba română Exemple din limba germană (în măsura în care există) 4 5 1 2 [0] diftong eu. 1! dă (fricativă) s (sesizare) i—i m w consoană surdă (fricativă. und [Unt] consoană sur­ s. Gruß [gru:s] schon [Jo:n]. ss. prepalatală) con oană surdă (oclusivă. dentală) scli. bilabială) Fappel ['papal]. th. essen ['ssan]. în cîteva cuvinte germane şi în anumite cuvinte ele origine en­ gleză) neun [no0n]. rr. schrubbt [jrUpt] [pf] [r] africată surdă pf Kampf [kämpf] consoană sono­ r. stellen ['Jtslan]. Theater [ t e ' a : t a r ] . starr [Jtar]. oy (în nume proprii. Spiel [Jpi:l] Tat [ t a : t ] . hatte [ h a t a ] . b. Nestroy [ ' n s s t o 0 ] ahoi [a 'ho0 ]. Rhythmus [' rYtmUs ]. ol.

chartern [ 'tJartarn ] [«:] u lung.• Tourist [ t u r i s t ] Runde ['rUnda" . labio-dentală) v (vorbă) wer [ve:r]. Route ['ra:ta] [U] u scurt. i (dentală) anumite cu­ (ceai) vinte de origine en­ gleză) Tscheche [ ' t j s c a ] . închis u. Katze [ k a t s a ] . deschis u. eh (în c + e. ou (în anumite cuvinte de origine fran­ ceză) tun [tu:n~. zz (semioclusivă. ou anumite cu­ vinte de ori­ gine franceză) Musik [mu'zi:k~ . November [no'vsmbar] . ou (în anu­ mite cuvinte de origine franceză) (în u scurt. închis u. tz. Ruhe ['raia] .Semnul fonetic Sunetul cores­ punzător Sunetul cores­ Semnele cores­ punzător din punzătoare ale limba română (în Exemple din limba germană alfabetului măsura în care german există) 3 4 5 1 2 [ts] consoană surdă z. Journalist [sTJrna'Hst] [v] consoană sono­ w. dentală) ţ (ţurţure) zwei [tsvae]. uh. v ră (fricativă. Skizze ['skltsa] [tj] africată surdă t s c h .

i (în j (Jar) ră (fricativă. iili. y (în anumite cu­ vinte de 0rigine neger­ mană) închis ii. Büro [by'ro:] . fühlt [fy:lt]. y (în anu­ mite cuvinte de origine ne­ germană) für [fy:r]. . Physiker ['fy:zikar] [y] ii scurt. anumite cu­ palatală) vinte de 0rigine fran­ ceză) Ingenieur[In3eni' Genie [je'ni:] 0:1]. deschis ii. dentală) z (zumzet) sausen ['zaozan] [3] consoană sono­ g + e. închis ii. Hymne [ h Y m n a ] M consoană sono­ s ră (fricativă. Physik [fy'ziik] [Y] ii scurt. y (în anu­ mite cuvinte de origine negermană) füllt [fYlt] .Semnul fonetic Sunetul cores­ punzător Semnele cores­ punzătoare ale alfabetului german 3 Sunetul cores­ punzător din limba română Exemple din limba germană (în măsura în care există) 4 5 1 2 M consoană surdă eh (fricativă velară) h (ahtiat) Bach [bax] [y:] ii lung.

: [ba'/arbaetan] = bearbeiten. Avînd în vedere obiectivele practice ale lucrării noastre. : [/a :sa] = Chance A 11 BESPKE VOCALELE LIMBII GERMANE Cele două criterii de bază pentru împărţirea vocalelor limbii germane sînt: a) cantitatea : vocale lungi — vocale scurte1 b) calitatea: vocale închise — vocale deschise. He în vocale lungi şi foarte lungi (Carl und Peter Martens: Phonetik der deutschen Sprache. Walter de Gruyter. . in K. vocalele lungi se subîmpart. Mannheim. ' î n unele lucrări de fonetică. München.m. Dudenverlag des Bibliographischen Instituts. Hermann Böhlaus Nachfolger. iar vocalele germane scurte sînt mai scurte decît voca­ lele româneşti care sînt neaccentuate. Volk und Wissen. 1961. Berlin. : ['koman] — kom­ m e n . s. Aussprachewörterbuch. VEB Bibliographisches Institut. 1964). .A 10 SEMNELE DIACRITICE SUPLIMENTARE [:] = vocala precedentă este lungă. de ex. Leipzig. (Despre accent vezi A 62 — 96) A 12 CANTITATEA VOCALELOR GERMANE Prin împărţirea lor în vocale lungi şi scurte. 1961). : noch [nox]. Max Hueber Verlag. [fsr'li:ran] = verlieren Observaţie Acest semn nu se foloseşte în cuvintele monosilabice . 1964. Berlin. de ex. H a r t h : Deutsche Sprechübungen. care se găseşte şi în lucrarea clasică a lui Siebs: Deutsche Hochsprache. : [ta:k] = Tag ['] = silaba următoare are accentul principal. fie în vocale lungi şi sermlungi (Wörterbuch der deutschen Aussprache. ne-am mulţumit cu împărţirea cantitativă în două grupe mari. [/] = vocala care urmează nu se leagă de sunetul precedent (vezi A 2 4 ) . de ex. Vocalele lungi ale limbii germane sînt mai lungi decît cele accentuate ale limbii române. ['mlt/arbaet] = Mitarbeit [~] = vocala se pronunţă nazal. de ex. Weimar. Deosebirea cantitativă între vocalele germane lungi şi cele scurte este deci mai mare decît deosebirea cantitativă între vocalele accentuate şi cele neaccentuate ale limbii române. în Duden.a. in Caristiaa Zaeliariass Kleine praktische Phonetik.I . 195S. vocalele limbii germane se deosebesc de cele ale limbii române în care nu există decît vocale de durată medie (în silabă accentuată) şi vocale puţin mai scurte (în silabă neaccen­ tuată) . 1962. de ex.

Iva vocala a. komme ['kama]. Bär [bs=r]. See [ze:]. befrage [ba'fra=ga] A 16 . des­ chiderea gurii fiind deci mai mare decît la vocalele închise . vocalele i. iar limba este mai îndepărtată de cerul gurii. totodată. stellt [Jtelt]. L. zählt [tssdt] . li sînt în general închise cînd sînt lungi. o. la e apar cele mai multe v a r i a n t e : e lung poate fi atît închis cît şi deschis. şi deschise cînd sînt scurte. există un e slab (oarecum asemănător cu ă românesc) . der [neaccentuat) [der]. limba şi maxilarul inferior fiind ridicate. căci adesea sensul (şi ortografia) unui cuvînt se schimbă în funcţie de cantitatea vocalei: Schaf [Jarf] (a lung) = oaie — Schaff (Jaf] (a scurt) = ciubăr Stahl [Jta=l] (a lung) = oţel — Stall [ftal] (a scurt) = grajd kam [ka:m] (a lung) = venea — K a m m [kam] (a scurt) = pieptene CALITATEA VOCALELOR GERMANE A 13 Vocalele închise se rostesc cu buzele cît mai apropiate una ie alta. CORELAŢIA ÎNTRE CANTITATEA ŞI CALITATEA VOCALELOR GERMANE A 14 Există o anumită corelaţie între cantitatea şi calitatea vocalelor ger­ mane : î n silabă accentuată. în anumite cuvinte se rosteşte e scurt închis. Cele 5 variante ale vocalei e sînt deci: 1) e lung închis [e°] 2) e lung deschis [£•] (redat ortografic totdeauna prin ä) 3) e scurt deschis [s] (redat ortografic prin e sau ä) 4) e scurt închis [e] 5) e slab (neaccentuat) [a] Weg [ v e i ] .a rostirea vocalelor deschise. u. buzele sînt îndepărtate una de alta. importanţă practică are numai valoarea ei cantitativă: a lung si a scurt: a lung [a. er [neaccentuat) [er] sage ['zajga]. geht [ge-t] . maxi­ larul inferior este coborît. în silabă neaccentuată. o.î n vorbire trebuie să se acorde multă atenţie cantităţii vocalelor.] h a b t [ha^pt] sagt [za=kt] K a h n [ka^nj Ahle ['a-ls] a scurt [a] h a t [hat] Sack [zak] kann [kan] alle ['ala] A 15 Dintre toate vocalele. hält [helt] .

a) Diftongul au [ao] Diftongul au [ao] se produce prin trecerea glisantă de la un a scurt. laut [laot]. închis. äu) Redarea ortografică a diftongilor germani poate să inducă în eroare. Täler ['tedar]. [e] ä se rosteşte totdeauna ca un e deschis. Mädchen ['me^Şan]. ei. ü) a) ä (a Umlaut) [s:]. Tüll [tYl]. la un o foarte scurt. eu. zwölf [tsvoelf]. iar limba se ridică aproape pînă în poziţia lui e închis. Accentul cade pe prima parte a diftongului. unul într-altul. Primul element vocalic. totodată pînă aproape de poziţia lui i închis. închis sau deschis: ö lung închis [a--] böse ['ba--zs]. [ce] ö se rosteşte cu buzele rotunjite ca la o închis. trüb [try-p].VOCALELE A 17 CU UMLAUT (ä. ö scurt deschis [oe] können ['koenan]. accentuat. glisant. löst [l0. ä lung [ > ] ä scurt [s] Bär [betf]. închis sau deschis: ü hmg închis \y--~\ Rübe ['ryba]. Maus [maos]. A 21 . Kälte ['kslta]. este ceva mai lung decît cel de-al doilea. [Y] ii se rosteşte cu buzele rotunjite ca la u închis. deşi scurt. ü scurt deschis [Y] füllt [fYlt]. üben ('y:ban] . ö. fällt [feit].st] . aşa cum se pronunţă în graiul tran­ silvănean. ö poate fi lung sau scurt. fie scurt. Löffel ['lcefal]. Calitativ. Durata rostirii unui diftong german este egală cu aceea a unei vocale lungi. auf [aof]. rostirea lor corectă fiind cu totul alta decît scrierea. A 19 c) ü (u Umlaut) [y:]. hört [h0rrt]. A 18 b) ö (o Umlaut) [0]. limba ridicîndu-se DIFTONGII A 20 GERMANI (au. neaccentuat: au = [a -> o] Exemple: auch [aox]. ai. Fiecare diftong german este format din două elemente vocalice care trec nemijlocit. hält [helt]. fie lung. ü poate fi lung sau scurt. Gürtel ['gYrtal]. ä seamănă cu primul e din „mere".

> = [o->0] Exemple : heute ['hD0ta].. neaccentuat: eu . ey A 22 . ai. fie din acelaşi cuvînt. în silabă accentuată î n limba literară vorbită (Hochlautung). sein [zaen]. äu [00] A 23 Atît eu cit şi äu reprezintă ortografic un diftong care se produce prin trecerea glisantă de la u n o scurt. läuten ['loatan]. ay [ae] ei. Leute [ l o a t a ] . : dieser von allen geachtete Arbeiter). a vocalei ini­ ţiale accentuate. Astfel se va pronunţa corect: der / Abend (nu : der Abend) . deschis. der/erste. b) Diftongul ei. vocala de la începutul unei silabe cu accent principal sau secundar nu se leagă de sunetul precedent (consoană sau vocală). ey. H a u t e ['hoaţa].e] ai. unbeholfene Alte) . fie din cuvîntul premergător. apoi îl reamitem brusc la pronunţarea vocalei. dieser von/allen ge/achtete/Arbeiter (nv. Heyse f'haezs].Observaţie Diftongul german au se pronunţă asemănător cu diftongul românesc au din august. ) = [a . Mai [mae]. Saite ['zaeta]. Zäune ['tS30na]. PRONUNŢAREA VOCALEI INIŢIALE 1. eins [aens]. la un e foarte scurt. Der Be/amte be/achtete/alles (nu : Der Beamte beachtete alles). drei [drae]. accentuat. el se produce prin tre­ cerea glisantă de la u n a scurt. c) Diftongul eu. die schöne. augur. Mayer ['maear]. Rain [raen]. a y / Exemple: Ei [ae]. întrerupem curentul fonator al sunetului precedent prinir-o pauză cit de scurtă. nicidecum ca hiatul au din automobil [ a . ay redau ortografic acelaşi diftong. alte Uhr). . oberste Ast) . . neun [noan] . /oberste/Ast (nu: der erste.u t o . închis./unbeholfene/Alte (nu : eine arme. Ki'/innere/ihn/an die/Arbeit! (nu: Erinnere ihn an die Arbeit!)./alte/Uhr (nu : die schöne. ] . ai. die/Arbeit (nu : die Arbeit) . eine/arme. închis. A 24 . accentuat la u n ö foarte scurt. Pentru a realiza această pronunţare specific germană. ey. neac­ centuat : ei. autor [a-utor] etc.

Reaktion. woraus. este posibilă. Bauer. herunter etc. Theater. worüber etc. theatralisch etc. Poesie. für/einander. pentru a evita confuzii. woran (nu : wor/an).. voraus (nu : vor/aus). realistisch. întrucît nu în ea constă adevărata caracteristică a vocalei iniţiale accentuate ci în întreruperea fonaţiunii înaintea vocalei şi în reemiterea bruscă a curentului fonator la rostirea ei. heraus. Reaktionär. Interesse. caracteristică mai ales pentru teritoriul lingvistic nord-german. Trauer etc. vollends. darin. darüber etc. A 33 î n cuvintele compuse însă. hinauf (nu : hin/auf). mit/einander etc. O astfel de pro­ nunţare dură. însă nicidecum obligatorie. A 31 e) anumite cuvinte de origine negermană la a căror pronunţare nu se mai ţine cont de etimologia lor s t r ă i n ă : Abiturient. worin. lauern. Poet. warum.. Astfel de cuvinte s î n t : a) adverbele pronominale demonstrative (compuse cu dar-) şi cele inte­ rogative respectiv relative (compuse cu wor-) : daran (nu: dar/an). A 26 A 27 A 28 b) adverbele de loc compuse cu her. hauen. bei/einander. herauf (nu : her/auf). trauen. A 32 2. hin. interessant. vorüber etc. worauf. hinaus. reagieren. Initiale. poetisch. daraus. hinunter etc. şi einander. hinein. Poem. real. în silabă neaeeentuată Vocala iniţială a unei silabe neaccentuate se leagă în general de sunetul precedent: bauen (nu : bau/en). Observaţie î n cuvintele compuse formate din prepoziţie elemente componente nu se leagă: an/einander. herein. coup de glotte).34 FONETICA Observaţie A 25 Adesea se cere ca vocala iniţială accentuată să fie pronunţată explo­ ziv. Numai în anumite cuvinte vocala accentuată de la începutul silabei se leagă fără pauză de sunetul precedent al cuvîntului. Adept. ca un fel de zgomot surd (Knacklaut. darauf. Realist. uneori şi vocala de la începutul silabei neac­ centuate trebuie articulată după o scurtă întrerupere a curentului fonator. Logarithmus. Realismus. vor: A 29 c) pronumele reciproc einander [nu : ein/ander).. cele două A 30 d) anumite compus: cuvinte compuse care şi-au pierdut caracterul de cuvînt allein. .

emisiunea acestor trei consoane fiind întovărăşită de o emisiune de aer care se aude ca un foarte uşor [h]. Peter. Theater. aspirată a consoanelor [p]. knattern. Ente. [k]. Pronunţîndu-se însă un [p] aspirat l e ex. verklingen. [t]. chibritul se A 39 . ift}> PL \k~\ sînt aspirate mai puternic a) la începutul cuvîntului: A 35 Paar. Rampe. erkennen.DESPRE CONSOANELE LIMBII GERMANE $5 î n substantivul compus Eijersatz de pildă cele două elemente compo­ nente nu se leagă (deşi al doilea element începe cu o vocală neaccentuată) pentru a evita o eventuală confuzie cu Eier-satz. Mantel. Astfel se pronunţă Waul (cu p aspirai. u n [p] neaspirat (în Pavel). Pronunţîndu-se de ex. în her (übersetzen. [t]. trüb kann. kommen. wanken. ţinut în faţa gurii. thun (cu t aspirat. în silaba neaccentuată din interiorul cuvîntului. Paul. atît accentul cît şi pronunţarea nelegată ne ajută să evităm confuzia cu heruber-setzen. b) în interiorul cuvîntului. aspiraţia este mult mai slabă sau lipseşte: Ampel. klingen. în . plündern. Sack. zerplatzen betonen. A 37 d) în cuvintele de origine negermană înaintea unei vocale neaccentuate: A 38 Krokodil. spre deosebire de c românesc neaspirat din comoară)1. Schaukel. prangen Tau. Gepolter. [Ii] Un fenomen caracteristic pentru limba literară vorbită este aspirarea A 34 consoanelor surde [p]. [k] în anumite poziţii. Kran. kennen. Rat. mai ales înaintea unei pauze: Iaimp. ertönen. la începutul silabei accentuate: empor. al). brit aprins. u n ci. BESPME CONSOANELE LIMBII GERMANE ASPIRAREA CONSOANELOR [p]. A ^o c) la sfîrşitul cuvîntului. spre deosebire de p româ­ nesc neaspirat din Pavel). [t]. vertiefen bekommen. Kreis. kommen (cu k aspirat. trinken. spre deosebire de t neaspirat din tunet). se poate demonstra deosebirea dintre pronunţarea aspirată ş : . 1 Brin*r-b experienţă foarte simplă. Tee. pochen. erkranken. ertragen. R a u p e . nu se stinge.

-sam. -lieh. [ t ] . Winds [vlnts] . [ t ] . Magd [ m a i t ] . Wegbereiter ['veibaraetar]. d. ASURZI A 41 REA CONSOANELOR SONORE [b]. Windmühle ['vlntmyda]. [ t ] . [k] se aspiră (vezi A 37) b) în interiorul cuvîntului. literele b. Pseudonym [psaedo'nyiin. Pîahl [pfaJ]. Kinds [klnts]. Jagd [iakt]. [kv] : sechs [zeks]. b. sind [zlnt]. -nis. [k] (redate prin literele b. d. g) sînt numai slab aspirate . -ling. leibeigen ['laep/aegan]. lieb [li:p]. -lein. Leib [laep]. zwei [tsvae]. Xaver ['ksa^var] . quetschen ['kvetjan] [ks] . î n a i n t e a sufixelor care încep cu o consoană sonoră (de ex. raubt [raopt]. d. Farbton ['farbtooi]. seid [zaet]. weglaufen ['veklaofsn]. [d]. [t]. Quelle ['kvela]. lag [lai]. Tagarbeit ['tai/arbaet]. d. [k] neaspirat.36 FONETICA A 40 [p]. [t]. î n această poziţie. c) în interiorul silabei. Tag [ t a i ] . î n cuvintele cu literele b. Katze ['katsaj . g î n interiorul cuvîntului şi al silabei. Kind [klnt]. : -bar. Weib [vaep]. dacă urmează o altă consoană: gibt [gbpt]. liebst flippst]. [ps] : Pfeîd [pfetft]. mag [ m a i ] . g redau ortografic consoanele surde [PL [ t ] . [k]. wagt [ v a i t ] . Qual [kvad]. adesea aspiraţia lipseşte chiar complet. la sfîrşitul silabei : abändern ['ap/endam]. Bindfaden ['blntfa:dan]. Psychologe [psygol'o^ga] [ts] . în funcţie de schimbarea poziţiei: [b] [P] A 43 A 44 A 45 A 46 A 47 leben ['le^ban] lieben ['li^ban] rauben ['raoban] [d] lebt [le=pt] liebt [li:pt] raubt [raopt] [t] binden ['blndan] des Kindes ['klndssl Länder ['lendar] [g] bind [blnt] Kind [klnt] Land [lanţ] W legt [leit] sagst [zaist] Tag [ t a i ] legen ['leagăn] sagen ['za:gan] Tage ['ta^ga] .]. [g] A 42 I n anumite poziţii. [k]: a) la sfîrşitul cuvîntului: ah [ap]. [tj] : zu [tsu=]. [k] nu se aspiră în următoarele combinaţii cu alte consoane : [pf] . g se p r o n u n ţ ă [p]. g se pronunţă [p]. -sei) b. Vogt [foit]. Tscheche ['tjsca]. [p]. Wanduhr ['vant/u*]. d. [p]. -sal. g se observă adesea o alternanţă între pronunţarea sonoră şi cea surdă. Mund [mUnt].

dacă prin compunerea cuvintelor se A 50 alătură consoane identice sau asemănătoare.t ] . Kunst 2. [dampf]. Amme ['ama]. Lippe •» * " b) consoane diferite Fiind alăturate în cuvintele simple. mittun A 58 (c) [k . Bett [bst]. Abprall ['appral]. Wandtafel ['vanttatfal]. t. Freundinnen.DESPRE CONSOANELE LIMBII GERMANE 37 CO A R TIC ULA REA CON SO A NELOR 1. schwitzt [JVItst]» [glsntst]. consoana dublă din rădăcina unui cuvînt se pronunţă la fel ca o consoană simplă. r.d] Raddampfer ['mlttum] ['ra.tdampfar]. essen ['esan]. zerrt [tsert]. n. [rsnt]. Bann [ban]. în cuvintele compuse Cu totul diferită este situaţia.p ] .g] weggehen ['drükknopf]. k) ambele se pronunţă cu o singură închidere şi deschidere a canalului vocal (deci ca pentru pronunţarea unei singure consoane). [t . Dampf zuckst [tsUkst]. f. în cuvintele simple a) consoane identice (dublarea consoanelor) Consoanele b. Luftdruck ['lUftdrUk]. Halle ['hals]. intervalul dintre închidere şi deschidere (explozie) fiind însă mai mare decît la pronunţarea unei singure consoane oclusive : (a) [p . d. 1. î n loc de zz — tz. 2 x A 54 ['vekkoman].k ] . fiecare cu valoarea ei fonematică : Arzt [asrtst]. g — p» A 51 t. glänzt • A 49 consoanele diferite se pronunţă [kUnst]. precedată de o vocală scurtă 3 . î n loc de kk se scrie de obicei ek. Spre deosebire de alte limbi (de exemplu italiana). z2 pot fi dublate în radă« « « cuvîntului dacă vocala precedentă este scurtă. 3 Acelaşi rol pur ortografic îl are dublarea lui n la pluralul substantivelor feminine deri­ vate cu sufixul -In : Genossinnen. pronunţarea este alta. wegkommen . p. Această dublare este numai ortografică şi nu are nici un rol fonetic. a) Dacă se alătură două consoane explozive (oclusive) (b. [p ~ b ] A 52 Abbau ['apbao]. Deşi la alăturarea consoanelor identice imaginea grafică este aceeaşi ca la dublarea consoanelor în rădă­ cina cuvîntului. Druckknopf ['vskge^an]. k1. rennt. [ l l p a ] . hofft [hoft]. [k . g. d. Sackgasse ['zakgasa]. Schleppboot ['Jlepbo't] (b) [t . s. m.

Stiefvater ['Jti . Raummangel ['raomnianal]. în propoziţia Sie gab Peter ein Buch. Spielleiter ['JjpMlaetar]. fără nici o întrerupere. [J] se dublează ^>mi compu­ nere. Analog. Fiscbschuppe ['flJJUpa]. unnachsichtig A 60 (e) [J . einnehmen ['aenne=răan]. auffallen ['aoffalan]. [p] final din gab şi [p] iniţial din Peter se pronunţă la fel ca în Abprall. A 60) sînt valabile şi pentru acele cuvinte necompuse din cadrul unei propoziţii care sînt strîns legate în vorbire. [1].1] Saallampe ['vaOlokaâ] ['zaJlampa].13 Büschschwein ['bTJJJvaen]. [in] final din am şi [m] ini­ tial din Morgen se pronunţă la fel ca în substantivul compus Raummangel. Raumoieter ['raonmiefei ]. hinneigen ['hlnnaegan]. Fleisefastand sehiff ['loefjlf]. [m]. intensitatea emisiunii descreşte după articularea lui [m] şi în continuare. Sessellehne ['zssalle : na].ffa-tar] Baummarder Stroiamesse ['Jtrormmesar] A 5S (d) [n ['TJnna=xzIctIc] n] Annahme ['annaans]. Wahllokal A 57 A 58 (b) [f Auffahrt (c) [m - f] ['aoffatftj. Lösch- COARTICULAREA CONSOANELOR ÎN PROPOZIŢIE A Cil Indicaţiile pentru coarticularea anumitor consoane în cuvintele com­ puse (vezi A 50. lungindu-se prin aceasta consoana: E r kam am Morgen. emisiunea curentului fonator se prelungeşte (în comparaţie cu pronun­ ţarea consoanelor simple) . deoarece sensul propoziţiei nu cere o pauză între ele.38 FONETICA A 55 A 56 b) Dacă consoanele [f]. creşte din nou. [n]. 111 ] ['baommardar]. Waschschüssel ['vajTYsal] ['fiaejjtant]. Astfel în propoziţia Er kam am Morgen. intensitatea lui descreşte după articularea con­ soanei şi creşte apoi din nou. adică cu o singură închi­ dere şi deschidere a canalului vocal. . fără să se producă însă vreo întrerupere în emisiune: (a) [1 . intervalul între închidere şi deschidere fiind însă mai mare decît la pronunţarea unui singur [p] : Sie gab Peter ein Buch. adică fără întreruperea curentului fonator. Schiffahrt ['JI££ă=rt].

(însă: Majore. Excep ţie: leben. Leben. x î n cuvintele. Arbeiterin. parteilich. raion Konsum = consum übersetzen = a traduce Spre deosebire de limba română. dacă aceasta este scurtă. parteiisch. printr-o subliniere a vocalei accentuate.ACCENTUL ÎN •CÜVINT ŞI IN PROPOZIŢIE 3S ACCENTUL ÎN CUVÎNT ŞI ÎN PROPOZIŢIE în limba literară vorbită. pe de alta. der Major — die b) unele familii de cuvinte al căror cuvînt de bază este un nume geo­ grafic (de continent sau ţară): Afrika Amerika Asien Europa Arabien Prankreich Italien Kanada Portugal — — — — — — — — — Afrikaner Amerikaner Asiate Europäer Araber (Araber) Franzose Italiener Kanadier Portugiese — — — — — — — — — afrikanisch amerikanisch asiatisch europäisch arabisch französisch italienisch kanadisch portugiesisch. fiindcă adesea prin mutarea accentului se modi­ fică înţelesul cuvîntului: Abteilung = separare 1 Konsum = cooperativă (de consum) übersetzen = a trece (pe celălalt mal) Abteilung = secţie. Arbeiterschaft. arbeiten. El trebuie respectat întocmai. accentul fix). der Sektor — die Sektoren. Parteilichkeit parteilos. sufixul -or este accentuat. Arbeiter. Arbeiterinnen. Partei. accentul german este fix: atît în A 63 cursul flexiunii cît şi în derivări el se menţine pe aceeaşi silabă: Arbeit. accentul principal este indicat printr-itn punct sub vocala accentuată. în limba germană accentul este mai puternic decît în celelalte limbi europene. pe de o parte ca o caracteristică a limbii germane. dacă aceasta este lungă. . Un accent muzical bazat pe înălţimea sunetului există doar în anumite dialecte germane. însă : lebendig. arbeitete. accentul se bazează pe intensitatea curentului A 62 fonaior (accent dinamic). iar diftongii accentuaţi sînt evidenţiaţi prin cîte o linioară dede­ s u b t u l fiecărui element component în p a r t e . care nu sînt transcrise fonetic. Accent mobil au : A 64 a) substantivele masculine de origine negermană terminate în sufi­ xul neaccentuat -or: der Professor — die Professoren.

eisenbahn. s t u d i e r e n . accentul secundar nu se notează. Eisenbahn. accentul nu cade A 67 c) î n cuvintele formate cu sufixe negermane. Hofnisse. Lieferant. Glasur. Friederike. Marje. brauchbar. P a r t i e . Â 66 b) Numai în cîteva cuvinte simple de origine germană pe rădăcină: Forelle. Haltestelle. Atît cuvîntul determinativ cit şi cel de bază sînt compuse: (1 + 2) + + (3 + 4). Roswitha. Wacholder. Straßenbahn . Wohnblock. ' î n transcrierile fonetice. Berlin. A 70 b) cu trei sau mai multe elemente componente Cuvîntul determinativ este compus.' Garten. Werkzeugausgabe. în exemplele noastre îl indi­ căm prin seninul: Eisenbahnstation. Cuvîntul determinativ este simplu. Cuvinte simple şi derivate a) î n cuvintele simple şi derivate se accentuează în general {prima silabă) : rădăcina Erde. Mathilde. î n acest caz. Andreas. accentul secundar1 pe cuvîntul de b a z ă : Fahrkartenschalter. meister haft. cel secundar pe primul element al cuvîntului de bază : Kraftwagenbe.3. .3). Cuvinte compuse a) cu două elemente componente: Accentul cade pe primul element component (cuvîntul determinativ) : Bergwerk. Straßenbahnhaltestelle. W o c h e . accentul cade pe sufix: Bücherei. Schreib­ tisch. cade pe prima silabă : atît simple cit şi compuse. î n t r . Staats. Elisabeth.standteii. Kindheit. Zweigstellen leiter. dunkelblau. lebendig. accentul principal cade pe primul element component al cuvîntului determinativ. în special cu -ei şi -ier. Schnellzug. heute. Verkehrsflugzeug. Accentul principal cade pe primul element component al cuvîn­ tului determinativ. cel de bază compus: 1 + (2 -f. Hermelin. großartig. accentul secundar pe primul element component al cuvîntului de b a z ă : Dampfschiffahrt. Eigenschaft. A 89 2. A ßH d) î n numele proprii. Steinkohlenbergwerk. Heilbronn. accentul nu Fontane . Holunder. adesea.u n astfel de cuvînt accentul principal cade pe cuvîntul determinativ. cel de bază este simplu: (1 + 2) -j. Hannover. seltsam. Malerei. Marlene. Fahrkarte. Wissenschaft.m ACCENTUL FONETICA ÎN CUVîNT A 65 1. musizieren. Bremerhaven. P a r t e i . Leben.schaffner. Monat. Saarbrücken.

weggehen. blutjung. accentul secun dar pe al treilea : Dreilei . weg-. Mißartung. bei-. schwarzratgold s a u : blaugelbrot.ACCENTUL ÎN CUVlNT ŞI IN PROPOZIŢIE 41 Adjectivele compuse care exprimă o comparaţie între elementele cornponente. auf-. Fünfmarkschein. A 72 în compunerile triple în care primul element nu este o prepoziţie. mißbrauchen. blitzblank. weggehen. (b) inseparabil Accentul cade pe rădăcina verbului: durchbrechen. unmenschlich^ unmöglich. mitnehmen. Mißverständnis. A 75 (c) Verbele formate cu miß­ miß + verb simplu : Accentul cade pe rădăcina miß + verb compus Accentul cade pe miß: mißgestalten. Mißgunst. annehmen. stockfinster. Untiefe. {însă : mißartet. schwarzrotgold. aus-. mit-. Dreikäsehoch. accent u l principal cade de obicei pe al doilea element component. mißmutig. Sechsjam^plan. mißverstehen. zurückkommen. Mißerfolg. Aussicht. A 73 c) verbele compuse (a) separabil: Accentul cade pe particula separabilă: -^ *'* aufstehen. wiederholen.) mißhellig. an-. mitkommen. übersetzen. umgehen. Nachsehen.münze. . Untat. mach-. A 78 d) particule accentuate şi particule neaccentuaie (a) Sînt totdeauna accentuate: ab-. Observaţie Accentul pe miß îl au de asemenea substantivele şi adjectivele formate cu acest prefix: Mißbrauch. A 76 verbului A 77 mißachten. mißgünstig. tuat: un- A 79 de obicei accen­ Abgafoe. vollziehen. mißglücken. mißfallen. ein-. einsehen. au 2 sau chiar 3 accente principale aproape egale ca intensitate: aalglatt. însă: Fünfuhr tee. mausetot. mutterseelenallein. mißlingen. A 71 Adjectivele compuse formate prin alăturare au accentul pe fiecare element component sau numai pe ultimul: blaugelbrot.

hergeben. Umfrage. durch-. Insassen. Unterricht. Hingabe hinterrücks. mißgünstig. untergehen. hinstellen. Mißerfolg. mißlingen. überlaufen. Entlohnung. voreilig. Überzeugung umfrieden. zer-. Umsicht unterbringen. Neaccentuai dafür. Untergang. un­ tersinken. Unterredung vollbringen. vorzeiten widerfahren. hiermit hinauf. durchleben. umfallen. emp-. Mißverständnis obliegen. Umfahrung unterscheiden. überdenken. umgarnen. widerspiegeln.42 FONETICA A 80 (b) Sînt totdeauna neaccentuate: he-. imstande. hinter-. Wider­ legung. Widerhall. Unterhaltung. hinterlassen. in-. Mißartung obliegen. dar a iif. vorher. Bericht. hier-. Hinterland inständig. Durchgabe. widersetzen. hierher hingeben. empfangen. vollenden. durchsehen. obüber- übergreifen. umwerfen. dar-. um­ stritten. Vorsicht. unter-. umhalsen. ver-. her-. Umschwung. heraus. herauf. Vollzug voran. Vollmacht vorgehen. Darstellung durchbrechen. Durchsicht Herstellung hierbleiben. Hintergehung inindem. Widerspruch. erhalten. vollziehen. Obacht. miß- mißgestalten. Überblick. untertags. unter­ werfen. unterwegs. Überbau. überführen. verzichten. über-. überreden. mißartet. widersetzlich. Widerruf. voll-. darüber durchbrechen. Durch­ querung herstellen. darstellen. er-. unterentwickelt. Mißbrauch. widerspenstig. vollfüllen. Über­ legung. Vorzug widerhallen. Widerrufung herüber herbringen. widerklingen. Inschrift inwendig Inland. Vollendung. mißverstehen. obwalten überbieten. ge-. vollkommen. voraus. um-. vorhanden vorhin. vorläufig. damit daran. instand. -widerrufen. widerlegen. wieder-. hinaus. vortrefflich. zuA ccentuat dadardurchherhierhinhinterdableiben. Überforderung. dagegen. wider-. ob-. inwieweit mißachten. hinterlistig. Dasein darbringen. hinunter hinterbleiben. dasein. mißbrauchen. vor-. vorstellen. Widerstand um- unter- vollvor- wider- . widerwärtig. hinter­ treiben. hierauf. inwiefern. Zerstörung A 81 (c) Pot fi accentuate şi neaccentuate: da-. vorbei. Überstunde umbringen. Obhut obwalten. vorzeigen. Obsorge. Untertan vollaufen. hin-. ent-. miß-. herab. untersuchen. Gebrauch. Überlastung. vollmachen.

S-Bahn ['esba:n]. DKW [slka^'ve:]. purtătoare a accentului principal al cuvîntului. zuletzt. Wiederwahl zufallen. Jahrtausend. Wiederkehr. Prescurtări a) în prescurtările citite cu denumirea alfabetica a fiecărei litere accentul cade pe ultima literă: R K P [srka='pe=-]. accentul se bazează pe intensitatea mai mare a curentului fonator. Wiederaufbau. neasimilate Pentru aceste cuvinte nu se pot da reguli în privinţa accentului. Jahrhundert. Viertelstunde (însă: viertelstündig) A 82 3. Zufall. Accentul sintactic principal î n propoziţie. A 83 b) în prescurtările citite cu valoarea fonetică a fiecărui sunet accentul cade în general pe prima silabă: NATO ['nartq]. wiederkommen. Wiedergabe. î n orice propoziţie germană. F D G B [sfde:ge='beO. la fel ca în cuvînt. Nume duble î n numele duble accentul principal cade pe al doilea element component: Schleswig-Holstein A 86 5. Cuvinte de origine negerniană. zufrieden. Jahrfünft. zunächst e) Cuvinte compuse în care accentul nu cade pe primul element: allein. dar nu trebuie să coincidă. Accentul în propoziţie şi ridicarea tonului p o t . landeinwärts. stromabwärts. zuerst. Se va consulta un dicţionar. Lebewohl. fie cît de scurtă. A 87 ACCENTUL ÎN PROPOZIŢIE 1. einander. wiederaufbauen. Zulauf. zugrunde. tagaus-tagein. ZK [tset'ka*]. zumeist. UNO [ W o ] [însă: UNESCO [u'nssko]) A 84 c) în cuvintele formate din literă şi cuvînt accentul cade pe litera citită cu denumirea ei alfabetică: D-Zug ['de:tsu:k]. adesea accentul coincide chiar cu o coborîre a tonului. Jahrzehnt. wiederaufnehmen.ACCENTUL ÎN CUV1NT ŞI IN PROPOZIŢIE 43 •miedet'- •wiederbekommen. pe o anumită silabă. zugute. U-Bahn ['u:ba:n] A 85 4. nicidecum pe înălţimea sunetului. Zunahme zukommen. cade totodată şi accentul A 88 A 83 . D D R [desder/'sr]. Wiederholung zudem. zugeben. wiederbeleben. wiederherstellen.

anumite părţi de vorbire. principal . lob will in die Stadt gehen. nucleul logic. = Eu vreau să merg în oraş (nu în altă parte). fie neac­ centuate) este mai mare decît in orice altă limbă europeană. prepo­ ziţiile. Modificarea accentului secundar al propoziţiei duce. nu cu un vehicul) în oraş. Ich will in die Stadt gehen. = = = = Eu Eu Eu Eu vreau vreau vreau vreau să merg în oraş (nu altul). de asemenea la modificarea sensului. să merg (pe jos. să merg în oraş (nu în altă parte). Complet neaccentuate în propoziţie sînt silabele neaccentuate ale cuvin­ telor. cu aju­ torul cărora se scot în evidenţă ideile secundare auxiliare ale propoziţiei. de cele mai multe ori. gehen. gehen. *~~* Insuficienta scoatere în evidenţă a accentului sintactic principal face ca adesea străinii. ca articolele. chiar dacă accentul principal rămîne acelaşi. A 93 A 94 3. cuvintele cu accentul al propoziţiei sînt tipărite aldin. Criteriul pentru determinarea accentului principal în propoziţie este cel al importanţei cuvîntului pentru ceea ce vrem să spunem. gehen. afectiv sau voliţional al propoziţiei are accentul sintactic principal. x î n exemplele noastre referitoare la această problemă. Silabele neaccentuate Afară de cuvintele cu accent sintactic principal sau secundar. orice parte de vorbire afară de pronumele relativ poate să primească accentul principal al propoziţiei. cele cu accentul secundar sînt tipărite cursiv. să fie totuşi cu greu înţeleşi de către germanii obişnuiţi cu evidenţierea sonoră a elementului sintactic central. Din această cauză orice parte de propoziţie. diferenţa de intensitate dintre accentul principal al cuvîntului şi silabele neaccentuate este mult mai mică decît în cuvintele cu accentul sintactic principal sau secundar. mai există cuvinte care nu au o importanţă deosebită pentru ceea ce spunem. Accentul sintactic secundar Pe lîngă accentul sintactic principal există în propoziţia germană însă şi unul sau mai multe accente secundare. î n limba germană diferenţa de intensitate între silaba cu accentul sintactic principal şi restul silabelor (fie accentuate. = Eu vreau să merg (pe jos) în oraş. aceasta înseamnă că silaba respectivă este mai puter­ nic accentuată decît toate celelalte silabe cu accente principale. accentul acestor cuvinte este slab . care articulează corect şi vorbesc fără greşeli gramaticale. de intensitate medie. Cuvîntul care exprimă reprezentaţia dominantă. Accentul secundar al propoziţiei — ca şi cel principal — poate să cadă numai pe o silabă cu accentul principal al cuvîntului respectiv. ale cuvintelor din propoziţie. Următorul exemplu demonstrează cît de mult se poate modifica sensul unei propoziţii prin schimbarea accentului sintactic principal 1 : leii Ich Ich Ich will will will will in in in in die die die die Stadt Stadt Stadt Stadt gehen. î n propoziţie. (nu trebuie) să merg în oraş. Ä 92 2.44 FONETICA Â 90 Â 91 sintactic principal.

se pot da următoarele reguli pentru accentul în propoziţie : a) Atît accentul principal cît şi cel secundar al propoziţiei pot să . Orice accent. corespunzînd unei perfecte stări de destindere psihică. ^puternic -mai slab -slab . Diferenţierea lor (accent principal. neaccentuate.'de indiferenţă"1 al tonului nostru. . şi în propoziţie.INTONAŢIA 45 î n concluzie. Intonaţia corectă uşurează în mare măsură înţelegerea celor spuse.. principal sau secundar. în cadrul propoziţiei. prepoziţii (de obicei) • principala • secundar— • slab­ • fără accent ei principal. acelaşi grad de intensitate.adă numai pe silaba care p o a r t ă accentul principal al cuvîntului. articole. fie cu cealaltă deviere de la nivelul normal al tonului. fără accent INTONAŢIA Prin intonaţie se înţelege linia melodică a propoziţiei vorbite. mai ales în frazele cu o construcţie gramaticală mai complicată. b) Accentele principale ale cuvintelor nu au. 1 Prin nivel normal sau de indiferenţă al tonului se înţelege acel ton care cere cel mai mic efort muscular în cursul vorbirii. Cu cît este mai mare această diferenţă de nivel. trebuie să coincidă fie cu una. A 97 INTONAŢIA ÎN INTERIORUL URCAREA ŞI COBORÎ REA PROPOZIŢIEI TONULUI A 98 Pornind de la nivelul normal sau . secundar sau slab în propoziţie) se face în funcţie de importanţa relativă a cuvintelor. cu atît mai mult este scos în evidenţă accentul. A 95 A 98 Importanţa cuvîntului în propoziţie tccentul în propoziţie : în cuvhif: \ (a) Nucleul propoziţiei (noţiunea centrală) (b) Noţiuni secundare (auxiliare) (c) Fără importanţă deosebită (d) Silabe secundare. O intonaţie necorespunzătoare poate să ducă chiar la confuzii. felul speci/ic limbii respective în care se ridică şi se coboară tonul în timpul vorbirii. p u t e m urca sau coborî tonul în cursul vorbirii. Silabele neaccentuate ale cuvintelor rămîn.

Er hat es getau. (Categoric. (Mai puţin categoric.) sagte E r sägte es mir. cuvîntul se rosteşte totdeauna cu urcarea tonului. Fiind supusă dorinţei de exprimare a vorbitorului. (Indiferent. mai imperativ. pentru a intona potrivit spiritului limbii germane. (Şi mai categoric.) (Calm. mai obiectivă sau chiar de indiferenţă (dacă diferenţa de nivel este foarte mică). gehen Wir geilen heute in die Stâdt.) (Calm. obiectiv. ea are un caracter subiectiv. Er es mir.46 FONETICA î n limba germană nu se pot da — decît cu o singură excepţie — reguli general valabile pentru urcarea sau coborîrea tonului în interiorul propo­ ziţiei . heute in die Stadt. nici de punctuaţie.) A 102 c) Partea propoziţiei cuprinsă între primul si ultimul ei accent trebuie să difere ca nivel al glasului de ambele accente.) es mir. Wer h a t es se­ Â 99 Tu tân? bitt Ä 101 b) Accentul cu urcarea concomitentă a tonului are un caracter mai ener­ gic. aici intonaţia nu depinde nici de structura gramaticală a frazei. sagte Er E r sägte es mir.) (Indiferent.) . chiar vehement (dacă diferenţa de nivel este foarte mare) . trebuie să ţinem seamă de următoarele. dimpotrivă. Wir Wir gellen Wir S«ien heute in die StddL (Categoric.) heute in die Stadt. această diferenţă de nivel melodic va fi cu atît mai mare cu cît mai mult dorim să scoatem în evidenţă accentele. Totuşi. Â 100 a) Dacă propoziţia începe cu un cuvînt purtând accentul principal al acestei propoziţii. accentul care coincide cu o coborîre a tonului dă vorbirii o nuanţă mai calmă.

INTONAŢIA 47 INTONAŢIA LA SFÎRŞITUL PROPOZIŢIEI CADENŢA FINALĂ De deosebită importanţă în exprimarea orală este cadenţa finală a rircărei propoziţii. cadenţa descendentă se foloseşte pentru a da unei întrebări : ä r ă cuvînt interogativ o nuanţă fie de obiectivitate pronunţată. Cadenţa finală descendentă A 104 Această cadenţă dă propoziţiei un caracter de încheiere definitivă a gîndurui exprimat. fie de •upărare sau chiar ameninţare (vezi însă A 105). . Cadenţa descendentă se foloseşte în propoziţiile enunţiative. adică linia melodică cuprinsă între ultima silabă cu accent sintactic şi sfîrşitul propoziţiei. ea este în funcţie de conţinutul propoziţiei. de constatare obiectivă şi calmă. exclamative şi în cele interogative e u cuvînt interogativ : Uneori. dar şi de nuanţa specială pe care vrem să i-o dăm. cadenţa finală poate să fie : a) descendentă b) ascendentă c) uniformă > > * A 103 1. Cadenţa finală nu are un caracter atît de subiectiv ca intonaţia din interiorul propoziţiei. După conţinutul propoziţiei. imperaHve.

fiind doar o pregătire pentru ceea ce urmează.) Hause. Cadenţa finală ascendentă Această cadenţă caracterizează în general. însă A 104). fie de deosebită politeţe. Hause ? Kommen Sie bald nach bald Kommen Sie (Mai insistent. cadenţa uniformă este foarte frecventă în construcţiile . gesund ? Br ist schon gesund ? schon Br ist (Mai insistent.) Hause.) (Mai calm. Cadenţa finală uniformă Această cadenţă este caracteristică pentru propoziţiile în care nu este dusă pînă la sfîrşit.] A 106 3. nach bald nach Sie kommen bald Platz! bitte Platz! Nehmen Sie bitte (Şi mai categoric.) Hause ? nach (Mai calm.48 FONETICA A 105 2.) (Categoric. (Şi mai categoric. Din această cauză. întrebările fără cuvînt rogativ (vezi. menţinerea tonului la acelaşi nivel este u n indi­ ciu că enunţul este incomplet. (Categoricj«^ Sie kommen Nehmen Sie Numai cadenţă finală ascendentă au propoziţiile interogative fără cuvînt interogativ şi cu topica propoziţiei enunţiative.) inte­ Cadenţa finală ascendentă se mai foloseşte însă şi în acele propoziţii enunţiative san imperative cărora vrem să le dăm o nuanţă fie de subliniere categorică.

dacă în flexiune.n].) Gramatica practică a limbii germane . în formulele de adresare sau anunţare. scli.şi subordonare —. in afară de cazul cînd silaba următoare începe cu eh. apar forme în care a este în silabă deschisă Tag [Ta-ge) [ta:k]. Ich. weiß eines : Das ist > nicht (Energie. Photograph ['zUlta'. fal-len. Max [maks].' Ich weiß eines: Das ist nicht (Mai calm. 2. Sultan 1 Silaba este deschisă dacă se termină în vocală (ha-beti. st. R a t [ra:t]. Kun-de. [foto'gra:f]. in silaba care se termină într-o singură consoană (afară de eh. Tat [ta:t]. lo-ben. haben ['haibsn]. deschisă1. seh.) Genossen und Genossinnen ! Wir be > PRONUNŢAREA UTERELOR ALFABETULUI (ORTOGRAFIC) GERMAN ÎN CUVINTELE DE ORIGINE GERMANĂ ŞI ÎN CELE DE ORIGINE NEGERMANĂ MAI FRECVENT FOLOSITE Litera sau grupul de litere Pronunţarea a Se pronunţă [a:] A 107 1. Frage ['fra:gş]. însă: Bach [bax]. x). s. rasch [raj]. Gilbe [ga:ba].PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 4S sintactice mai complicate — frazele prin co. apathisch [a'pa:tlj"]. în silabă accentuată. Ma-gen) şi închisă dacă se termină în consoană (Gar-ten.

langsam 8. t. Pronunţarea 3. ja [ja:]. Harz. B a r t [ba:rt]. în anumite cuvinte înainte de tsch Bratsche ['bra^Ja]. Schwarte ['JVa:rta]. de obicei în sufixul (neaccentuat) -ian Baldrian ['baldria:n]. [hairts]. fragst [fra:kst]. Gemach [ga'ma:x]. Papa [pa'pa:]. ratsam ['ra:tza:m]. d. stach [fta:x]. artig f'aartlcj. -sal. 12. . p. numai în silabă accentuată da [da:]. -sam Nachbar ['naxba:r]. Insă: H a ß (Hasses) [bas]. însă: Stachel ['Jtaxal]). 10. dacă urmează ß.50 FONETICA Litera sau . în anumite cuvinte a) accentuat: J a g d [ja:kt]. menţinut în flexiune înainte de -e Maß (Maße) [ m a s ] . grupul de litere „ . f + 1 sau r Adler ['a:dlsr]. (însă: barsch [bar/]). Barsch [ba:rj]. Heimat ['haema:t]. Papst [pa:pst]. înaintea mai multor consoane. naß (nasser) [nas]. Tratsch [tra:tj]. k. watscheln [Vartjgln]. nach [na:x]. La sfîrşitul cuvîntului. 9. Watsche [va:tja]. Bnzian ['entsia:n]-. 7. saß (saßen) [za:s]. 6. Afrika ['a:frikä]. înaintea grupurilor de consoane formate din b. Magd [ma:kt]. în anumite cuvinte în care este urmat de eh brach [bra:x]. 4. Heirat ['haera:t]. dacă rădăcina are (conform 1 şi 2) a lung [a:] h a b t (rădăcina hab-) [ha:pt]. zart [tsa:rt]. -nam. 5. Arzt [a:rtst]. Natrium ['na:triUm]. 11. Schmach [Jma:x]. în sufixele (neaccentuate) -bar. ['laecna:m]. Grobian ['gro:bia:n]. Leichnam ['larjza:m]. b) neaccentuat: Februar ['fe:brua:r]. Tags [ t a k s ] . Januar ['janua:r]. g. sprach [Jpra:x} Sprache [Jpra:xa]. în anumite cuvinte în care este urmat de r + consoană Art [a:rt]. Jaguar ['ja:gua:r]. Schicksal ['JIkza:l].

seh. Masche ['majs]. H a x e ['haksa] 2. de ck. an [an]. în alte forme ale cuvîntului. Krach 5. seh. am [am]. Sache ['zaxo]. waschen ['va/an]. dacă este urmat de o consoană dublă. Drama ['dra:ma]. Tolpatsch ['tolpătj]. 9) Dampf [dampf]. lasch [laf]. Akkusativ ['akuzati:f]. Laster [ l ă s t a r ] . -sal. prin ss: Baß [bas] (Basses). K a m m [kam]. was [vas]. în silabă închisă. dacă rădăcina se termină în două sau mai multe consoane. lax [laks]. înainte de ß dacă acesta este înlocuit.PRONUNŢAREA LITERELOR ALFAEETULUI GERMAN 51 I. b Dollar ['dolar]. kann [kan]. das [das]. Thema ['te:ma]. x lachen [ l a x a n ] . dacă silaba următoare începe cu eh. Kasten ['kastan]. Drama 7. hatte ['hata]. Bach [krax]. dramatisch[dra'martlX] (însă: ['dra:rna]). 3. dacă nu există forme în care a apare în silabă deschisă ab [ap]. -sam şi (în general) -ian precum şi a cuvintelor indicate la A 107. man [man]. în silaba finală neaccentuată a) la sfîrşit Aula ['aola]. b) dacă este %irmat de x sau de două consoane Borax ['boaraks]. tz fallen ['falgn]. s {vezi însă A 107. în orice silabă neaccentuată afară de ultima Akademie [akade'mi:]. R a n d [rant]. Paß [fas] (Passes). Katze ['katss]. în silabă deschisă. Spalt [Jpalt] . ['karg]. chaotisch [ka'o:tIJ]. c) dacă este urmat de o singură consoană. Max [maks]. 1) . cu excepţia sufixelor neaccentuate -bar. conform A 107. grupul de litere „ Pronunţarea Se pronunţa [a] A 108 1. [bax]. H a ß [has] (Hasses). Raster ['rastsr]. 6. backen ['bakan]. Gsst [gast]. Magda ['niakda]. lassen 4. st. Harald ['ha:ralt]. în eh. rasch [raj]. 12. înaintea unei singure consoane. daß [das]. Komma ['koma]. Karre ['lasan]. (msă: Chaos ['ka:os].it era sau . machen ['maxan]. Monat ['mo:nat]. . -nani.

52 FONETICA I/itera sau . nächst [netest]. Grammatik [gra'matlk]. dacă un cuvînt înrudit are forme cu [ a : ] Barte ['bs:rta] (Bart [ba:rt]). A 109 a» Se pronunţă întotdeauna [a:] Aal [a:l]. în silaba care se termină într-o singură consoană (afară de eh. Städte [ ' f t e t a ] . h a t [hat]. Gemälde [ga'mxtlds]. kämst [ks:mst]. Nachbar ['naxba:r]. bräche ['breica] (brach [bra:x]). Käfer ['ks. Walfisch ['valfIX].-far]. 4.•] accentuată deschisă Äther ['s:tar]. Gefäß [ga'fes]. Aas [a:s]. Paprika ['paprika]. Januar ['jarmair]. de ck. sprächst [ / p r e i s t ] (sprach) [fpra:x]. înaintea mai multor consoane. dacă în flexiune apar forme cu ä în silaba deschisă Bär [bs:r]. Tram [tram]. i Pronunţarea 8. sch). tz Hämmer ['hsmar]. Mädchen ['nis:tcanl. Wäsche [Vefa]. ca Gebärde [ga:be:rda]. (însă: nach [na:x]). Observaţie Fac excepţie cuvintele în care silaba următoare sch. Spätzin [ J p s t s l n ] . A 110 ä Se pronunţă 1. 5. gemäß [ga'msts]. [ga'ms:s]. dacă rădăcina are [s :] Bärchen ['be:rcan]. hast [hast]. dacă în rădăcină este urmat de o consoană dublă . Fiaker [fi'akar].'an].mlIţ]. A 111 Se pronunţă [s] 1. K a p [kap]. Walnuß ['valnüs]). (însă: Wal [va:l]). In anumite cuvinte. nämlich rätst [rs:tst]. Waage ['va:ga]. Atlas ['atlas]. säen ['ze. grupul de litere -r. Männer ['menar]. Kosak [ko'zak]. h ä t t e ['hsta]. s t : lächeln ['lscaln]. 2. gemäß Rätsel ['rertsal]. începe cu eh. . säst [zs:st]. Mär [niE'-r]. ['nE-. în anumite cuvinte. Nässe ['nesa] . în silabă [s :. Gäste [-'gssta]. Bäcker ['beksrj. Gräte [ r gre:ta]. ca: Ananas ['ananas]. 3.

häßlich ['hesllc]. în anumite cuvinte. 4. Sauce ['zo:sa]. Träume . dacă rădăcina se termină în două sau mai multe consoane diferite hältst [h'eltst]. Se pronunţă [o] sau [o] în silaba neaecentuată a cuvintelor origine franeeză Chauvinist [Jovi'nlst] . H a a s [haos]. Kai [kae]. Saite ['zaets]. A 113 A 114 Se pronunţă [s:J sau [e:] în anumite cuvinte de origine engleză fair [fear]. traumatisch [trao'ma:tIJ]. Archäologe [arcso'lorga]. Kaiser ['kaezgr]. Hain [haen]. ai Se pronunţă [ae] în cuvintele germane şi în anumite origine negermană cuvinte de A 112 Bai [bae]. A 115 Se pronunţă [o:] în silaba accentuată din cuvinte de origine franceză de  116 A 117 Hausse ['ho:sa]. în orice silabă neaecentuată [pr£pa'ra:t]. Hai [hae].PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN litera sau grupul de litere Pronunţarea 2. Main [maen]. Mai [mae]. Präparat [prszi'dsnt]. au Se pronunţă [ao] în cuvintele germane şi în cele mai multe cuvinte de origine greacă sau latină Auto r'aoto]. Dämpfer ['deropfar]. t a i e ['laea]. Waise ['vaezg]. läuten ['lo0tsn]. Rain [raen]. Präsident Äquator [s'kva:tor]. äu Se pronunţă [00] ['tro0ma]. Se -pronunţă [e :] în anumite cuvinte de origine franceză Baisse ['bs:sa]. A 118 Häuser ['hojäzsr]. Trainer ['trs:nar] sau ['tre:nar]. Mainz [maents]. 3. ca gräßlich ['grssllc]. Chauffeur [Jo'f0:r]. bauen ['baogn].

Erbse (Brb-se) ['srpss]. A 12Î Se pronunţă [p] 1. 3) ebnen ['e:bnan]. 2. lebst [le:pst]. n.. übrig ['y:brlc]. A 122 bb Se pronunţă [b] în rădăcină între două Yoeaie Ebbe ['eba]. schrubb ! [JrUp]. la începutul cuvîntului vocale şi al silabei precum şi înaintea unei Baum [baom]. Liebling ['li:pllrj]. abändern ['ap/endsrn]. Mayer ['maear]. înaintea consoanelor surde gibt [gi:pt]. 2. Gablung ['ga:bIXJn]. . bleiben ['blaebsn]. gelb [gelp]. hübsch. löblich ['l0:pllc]. h a b t [ha:pt]. la sfîrşitul cuvîntului robb ! [rap]. verbrennen (ver-brennen) [fsr'brenan] Garbe ['garba].54 FONETICA Litera sau grupul de litere A 119 ay Se pronunţă [ae] în cuvintele de origine germană Bayern ['baesrn]. krabbeln ['krabaln]. înaintea sufixelor care îneep cu o consoană (sonoră sau surdă) (vezi însă A 120. înaintea sufixelor precedate de 1. Laubwald ['laopvalt]. schreibt [jraept]. 3. 2) Büblein ['by:plaen]. A 120 b Se pronunţă [b] 1. bin [ b i n ] . r (vezi însă A 121. [hYpJ-]. A 123 Se pronunţă [p] 1. Taubheit ['taophaet]. Klub [kTDp]. Malaya [ma'laea]. Rofefee ['roba]. la sfîrşitul cuvîntului şi al silabei ab [ap]. Erlebnis [sr'le:pnls].

Laubbäume ['laopb30rno]. ['ko:z. horchen ['horcsn]. y • A 129 mächtig ['msctlc]. Mechaniker [me'cauiikar]. 8. Cherusker [ce'rUskar]. G?«/. mancher ['mancar]. înaintea consoanelor surde ['JrUpto] robbst [ropst]. A 128 Se pronunţă [s] în anumite cuvinte de origine engleză.ima]. Centavo [sen'ta:vo]. Chiria ['ci:n. 2. Chatice [Jă:sa].ă consoane Böttcher f'boetţar]. Cosima [fcrupi'e:]. . 4. r Cafe [ka'fe:]. franceza şi spaniolă. räuchern ['ro0csrn]. respectiv încep cu î> abbauen ['apbaoan].. e. psychisch ['psyiclj]. Croupier A 1*» Se pronunţă. Reich [raec]. eueh [30c]. Küche ['kYcs]. Cicero f'tsitsero]. o sau u Cäsar ['tse:zar]. eh Se pronunţă [c] 1. o. ich [Ic]. dacă este urmat de o altă vocală decît a. i. dacă este urmat de e.. Köebin ['koecln]. A 124 alăturate e Se pronunţă [k] în anumite cuvinte de origine negerniană dacă este urmai de a. [ts] în anumite cuvinte de origine latină sau greacă. după toţi diftongii în afară de an Laich [laec].a].PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 55 Litera sau grupul de litere Pronunţarea 2. y Ceeii [SÎSI]. A 127 Se pronunţă [t|] în cuvintele de origine italiană A l'M Cicerone [tjitj'e'rpme]. Clown [klaon]. Cupido [ku'pi:do]. schrubbte Se pronunţă [p] + [b] {vezi A 52) în cuvintele compuse în care două elemente componente se termină. u sau î. ©. i. Raubbau ['raopbao]. Chirurg [ c i r U r k ] . welelier [ V s l c a r ] . la începutul cuvîntului dacă este ürmat de e sau i Chemie [ce'mi:]. ii. după ä.

Epoehe [e'poxa]. Buch [bu:x]. Christoph f'krlstof]. deoarece s face parte din desinenţa st. ind. Se pronunţă [k] 1. u Bach [bax]. sechs [zsks]. la începutul A 131 au auch [aox]. (du) wachst se scrie şi persoana a I i . Ochse ['oksa]. Charta ['karta]. deci se pronunţă [daxs]. în sufixul A 130 -ehen Frauchen ['fraocsn]. Charakter [ka'raktsr]. Se pronunţă [x] 1. după diftongul 3. Dachs [daks]. s este început de element component. genitivul substantivului Dach [dax] se formează prin adăugarea desinenţei s (Dachs). (a da cu ceară) s de asemenea face parte din rădăcină.56 FONETICA litera Sau . Cherson [xsr'son]. Melancholie [melar^ ko'li:]. A 133 2. î n verbul wachsen. Chronik ['kro:nIk]. o. dacă este urmat de a. I n Buchseite ['bu: xzaeta). persoana a I i . anumitor nume proprii de origine slavă. Mädchen ['me:tgan]. r Chaos ['ka:os]. început de element component al unui cuvînt compus sau început de sufix. prezent este (du) wachst [vakst] . în ambele cuvinte se pronunţă deci [x] + [z]. în wachsam [Vaxza: m ] început de sufix. 3. î n Dachs. Chlor [klo:r]. Cholera ['ko:lera].a sing. 2. Chor [ko:r]. o. în anumite nume proprii Chiemsee ['ki:mze:]. pronunţîndu-se însă [vaxst]. f . în anumite cuvinte de origine greacă. ci este desinenţă. Chrom [kro:m]. wachsen ['vakssn]« A 132 Observaţie: N u trebuie să confundăm pronunţarea lui eh urmat de un s * din rădăcină [ks] cu cea a lui eh urmat de un s care nu face parte din rădăcină. s face parte din rădăcină. după a. Charkow ['xarkof]. dacă este urmat de s în rădăcina unui cuvînt germaiî Achse ['akss]. deci se pronunţă [daks] . Raucher ['raoxar].a a verbului wachen [Vaxan]. I. grupul de litere Pronunţarea 5. Christian ['kr-Iştian}.

A 139 addieren [a'dkrgn]. n. Se pronunţă [d] 1. wandern ['vandorn]. Bad [bart]. la sfîrşitul cuvîntului A 138 sau al silabei ['vlntfarj]. la începutul euvîntului şi înaintea unei vocale drei [drae]. înaintea sufixelor precedate de i. widmen [VCtmart]. Lands [lants]. Paddler ['padlor]. golden ['goldan]. Dschungel ['dzUnall. în general. Advokat [atvo'ka:t]. Mädchen [ ms:tc3n]. Gaucîio ['gaotjo].urmai de o consoană {în afară de x) lädst [ls:tst]. dd Se pronunţă. [d] ['vîdar]. Kinds [klnts]. A 134 A 135 ck Se pronunţă totdeauna [k] A 136 Ecke ['eksl. randlos ['raatlos]. 2. îiaekt [hakt]. Adler ['a:dlar]. . Se pronunţă [t] 1. înaintea r consoanelor surde sufixelor care încep cu o consoană {vezi însă A 137. 3) ['handlürj]. Widder schno d drig [Jn odrl c ]. Redner ['re:dnor]. r {vezi însă A 138. Handlung niedrig ['ni:drlc].P R O N U N Ţ A R E A LITERELOR ALFABETULUI G E R M A N 57 Litera sau grupul de litere Pronunţarea 0 bşer va ţ ie [k] se pronunţă şi în substantivul Oreliester [br'kestar] Se pronunţă [tj] în cele mai multe cuvinte de origine engleză şi în cuvintele de origine spaniolă chartern ['tjartarn] . înaintea 3. Ordnung ['ordnUrj]. 4. Windfang Geldbeutel [ l geltb"o0t'äl]. Paddel fpadal]. und [Unt]. Rock [rok]. în general. Geld [gslt]. niedlich ['ni:tllcj. 2) ad. în prefixul Adjunkt ['at'jUrjkt]. A 137 2. dort[dort].

5. Schwert [JVe:rt]. x). Pferd [pfe:rt]. Efeu ['e:fo0]. erster ['e:rstsr]. Städte [. A 141 e Se pronunţă [e : ] 1. Dresden ['dre:sdan]. lädt [ls:t].e:kst]. verwandt [f sr'vant]. Herd [he:rt]. A 142 Se pronunţă [e] numai în silabă neaecentuată 1. Zos ['tso:e]. Pronunţarea A 140 dt Se pronunţă [t] beredt [bs're:t]. înaintea mai multor consoane dacă rădăcina are [e: ] cuvîniului. Theater [te'a:tsr]. schwer [JVe:r]. den (accentuat) [de:n]. Mecklenburg ['metklsnbXJrk]. elegant [ele'gant]. (însă: chemisch ['ce:mlj]). numai în silabă accentuată bebte ['be:pte] (beben ['beibsn]). deschisă dacă silaba este Chemie [ce'mi:].'Jţe:ta].şi re (de origine latină) detonieren [deto'ni:rsn]. erst [e:rst]. Krebs [kre:ps]. în anumite cuvinte. Mephisto [me'flsto]. Schleswig ['Jleisylc]. her [he:r]. . werden [Veirdan]. Melancholie [melarjko'li:]. beredt [bs'rett]. 3. Faksimile [fak'zi:mile]. ß. . Erde ['e:rds]. Esel ['e:zsl].58 FONETICA Ditera sau . Beschwerde [bs'JVe^ds]. 2. dacă în flexiune e apare în silabă deschisă bequem [ba'kveim]. Wermut [Ve:rmu:t]. Melodie [melo'di:]. Weg [ve:k]. wandte [Vandte]. la sfîrşitul buinţate unor cuvinte de origine negermană. în cuvintele asimilate de origine negermană. nebst [ne:pst]. 4. Theodor ['te:odo:r]. la sfîrşitul Ade [a'de:]. je [je:]. wer [ve:r]. şeh. der (accentuat) [de:r]. în silabă accentuată. Reparatur [repara'tu:r]. 3. mai rar între» Aloe ['a:loe]. grupul de litere T. de obicei în prefixele de. Herde ['hetrds]. Kescher ['ksjör]. gestern ['gestern]. Keks [ke:ks]. wert [ve:rt]. Dante ['dante]. 2. Erz [e:rts]. Elefant [ele'fant]. Insă: Rechen ['rscsn]. Kamel [ka'me:l]. st. ca dem (accentuat) [de:m]. deschisă în afară de cazul cînd silaba urmă­ toare începe cu eh. Republik [repu'bli:k]. x beben ['be:bsn]. Regen ['re:gan]. în silabă accentuată înaintea unei singure consoane (în afară de eh. Wert [ve:rt]. Wegs [ve:ks]. Hexe ['hskss]. seh. er (accen­ tuat) [e:r]. legst p.

[d]. ß. ck. laufen ['laofn]. [k]. zer[Et't»ţ:lan]. besser ['besar]. wes [ves]. Wagen ['va:gan]. Eurpides [o0'ri:pidss]. es [es]. [s]. Ecke ['eka]. ver-. Kern [kern]. herein empfinden [emp'flndan]. den (neaccentuat) [den]. ca Chef [Jsf]. în anumite cuvinte. Herberge ['herberga]. nennen ['nsnan]. sprechen ['Jprecan]. lebendig [le'bsndlc] (însă: leben [der]. kommende ['kamanda]. des [des]. jedoch [je'dox]. 2. [ 3 ]. 4. [ts] : lesen poate fi pronunţat [ p le:zn]. Deci se p r o n u n ţ ă : berichtigen [ba'rlctjgan] şi Kindchen ['klntcan]. Sowjet [zo'vjst]. der (neaccentuat) (neaccenuat) [er]. Infinitivul terminat în -igen [-Igan] şi diminutivele în -eben [-can] se pronunţă însă totdeauna cu [a]. Männer ['menar). ca dem (neaccentuat) [dem]. tz hell [hsl]. la sfîrşitul cuvîntului. [f]. Se pronunţă [a] numai în silabă neaccentuată în silabă finală şi în desinenţe aber ['abar]. mai ales în cuvintele de origine latină şi greacă Debet ['de:bst]. A 145 . Hotel [ho'tsl]. dacă urmează o consoană dublă. Sokrates ['zo:krates]. Hauses ['haozas]. arbeitete ['arbaetata]. înaintea unei con­ soane. dacă rădăcina. Elend ['e:lsnt]. enthalten [ent'haltan]. her-. Herzog ['hertso:k]. keß [kes]. în silabă neaccentuată. în cb 5 seh. Hexe ['heksa]. Maschine [ma'Jimal. sauberer ['zaobarar]. [x]. Lexikon ['lsksikon]. Becher ['bscar]. erzählen [hsr'aen]. 5. Hermelin [hsrtna'lim]. Retter ['rstar]. Zerfall [tser'fal]. Se pronunţă [e] A 143 1. [t]. er ['le:ban]). [J]. în prefixele neaeeentuate emp-. Atem ['a:tam]. 3 poate fi omis în terminaţiile -eî şi -en dacă ele sînt precedate de [b].PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 50 litera sau grupul de litere Pronunţare: 4. 3. [c]. se termină în două sau mai multe consoane. [rsj]. sau de [v]. resch Dreß [dres]. weg [vek] (insă: Weg [ve:k]). Rebhuhn ['rephu:n]. ent-. [z]. în anumite cuvinte. Hebel ['hefbal]. setzen ['zstsart]. Verfall [fsr'fal]. [pf]. [p]. er-. A 144 Observaţie î n vorbirea uzuală. fragten ['fra:ktanj.^rapidă. Elen ['e:len]. x Geld [gelt]. [g].

. für [fy:r] . I<eute ['lo0tb]. îî Se pronunţă [f] auf [aof]. Teer [te:r]. Zeus [tsa0s]. rigoros [rigo'ro:s]. Schi« [Jli]. Idee [i die:]. Gras [gra:s]. hofft [hoft]. sau [0] (neaccentuat) [redak't0:r]. Eidetik [ae'de:tlk]. See [ze:]. schaffen ['Jafan]. neun [ n o 0 n ] . nein [naen]. Lüge ['ly'-gö]. Heu [ho0]. Milieu [past0ri'zi:rt]. Porree ['pore]. A 152 g Se pronunţă [g] 1. fünf [fYnf]. leeren [leiran]. gleich [glaeg]. Affe ['af3) . grupul de litere T-. Meer [me:r]. dacă este urmat de o vocală sau de o consoană sonoră Gabe ['ga:ba]. la începutul cuvîntului sau al silabei. bei [bae]. Redakteur A 151 f. geben ['ge:bân]. drei [drae]. . A 149 eu Se pronunţă [00] în cuvintele de origine germană şi greăeă euch [o0c]. A 150 Se pronunţă [0:] (accentuat) de origine franceză Ingenieur [In5eni'0:r]. 2. Frau [frao]. A 147 Se pronunţă [e] în silabă ncaeeentuată Kanapee f'kanape]. Gmünd [gmUnt]. Europa [o0'ro:pa]. Rheuma ['ro0ma]. Pronunţarea  146 ee Se pronunţă [e:] în silabă accentuată Allee [a'le:]. Komitee [komi'te:]. în interiorul cuvintelor înaintea nnei vocale biegen ['bi:gan]. ein [aen]. Lage [la:ga]. Euripides [o0'ri:pidss]. A 148 ei Se pronunţă [ae] în cuvintele de origine germană şi în cele mai multe cuvinte de origine negermană Bäckerei [bska'rae]. Gnu [gnu:]. în cuvintele pasteurisiert [mili'0:]. Frikassee [frika'se:].63 FONETICA I4tera sau .

segle ['ze:gls]. Aggressor [a'gresor]. Feigling ['faekllrj]. Weg [ve:k]. înaintea unui 1 sau r din rădăcină Schmuggler ['JniUglar]. r I» cuvintele Agronom [agro'no:m]. zweisprachig A 154 gnädig ['gns:dlc]. weglaufen [Vsklaofsn]. weg [vsk]. între vocale Bagger ['bagar]. wenig ['tsvaej"pra:xlc].4 PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 61 Litera sau grupn] de litere Pronunţarea 3. înaintea unei consoane (dacă nu este urmat de sufixul o silabă cu [c]) -lieh sau vereinigt [fsr'/aenlct]. Insă: Königreich ['k0:nlkraec]. Dogge ['doga]. n. A 157 2. Zugbrücke [ J tsu:kbrYka]. Se pronunţă 1. la sfîrşitul [9] în sufixul cuvîntului -ig ['tsvantsle]. Magma ['magma]. Wagnis ['va:knls]. regnen ['reignan]. lioggen ['togan]. [5] în cuvintele de origine franceză dacă este urmat A 155 Gărage [ga'raiga]. zwanzig 2. Egge f s g a ] . înaintea unui sufix precedat de I. Tag [ t a i ] . Diagnose [dia'gnorzs]. tragbar ['tra:kba:r]. regsam ['re:kza:m]. [Vemlc]. Signal [zl'gna:!]. tagaus—tagein [tak'/aos — t a k ' / a e n ] . m . zwanzigste ['tsvantslcsts]. Äuglein ['o0klaen]. r de origine latină şi greacă A 153 sufixelor care begegnen [bs'geignaa]. 4. [d~ ] în unele cuvinte de origine engleză A 156 cjg Se pronunţă [g] 1. möglich ['m0:kllc]. Feigheit ['faekliaet]. i Se pronunţă Gin [ d j l n ] . Se pronunţă [k] la sfîrşitul cuvîntului sau al silabei (şi înaintea încep cu o consoană) lag [lak]. n. . wenigstens ['ve:nlcstans]. Sieg [zi:k]. Se pronunţă de e. Girant [31'raiitJ. flaggen ['flagan]. înainte de 1. männiglich ['msiilkllc].

flaggst [flakst]. rrh = [r]. ruhig ['ru:l9]. Johannes [jo'hanas]. A 161 este mut si indică lungimea vocalei precedente 1. Zither f t s l t a r ] . Hund [hUnt]. A 159 S n S'e pronunţă [nj] în cuvintele de origine franceză Champagner [Jam'panjsr]. sehen ['ze:sn] . flagg [flak]. . între două vocale dacă este urmat de e slab [a]. A 16® k Se pronunţă [h] 1. Insă: Uhu ['u:hu]. Mahagoni [maha'go:ni]. th = [t] dacă ele fac parte din aceeaşi silabă a anumitor cuvinte de ori­ gine negermană Philosophie [filozo'fi:]. steht [Jte:t]. între vocală şi consoană geht [ge:t]. în interiorul cuvîntului la începutul silabei. s t e h ! Lfte:]. Gehart ['ge:/a:rt]. o h o ! [o'ho:]. Verleihung [fer'laeTJij]. sieh! [zi:]. . gehen ['ge:an]. Theodor ['te:odo:r]. Zähigkeit ['tss:Ickaet]. hier [hi:r]. înaintea unei consoane surde eggte ['skta]. Katarrh [ka'tar]. 2. 2. la sfîrşitul cuvîntului sau al silabei g e h ! [ge:]. dacă este urmat de o voeală în afară de e slab [a]. behalten [bg'haltsn]. la îneeputul cuvintelor de origine germană şi al celor mai multe cuvinte de origine negermană haben ['ha:ban]. 2. fähig [ffe'If]. A 162 este mut în grupurile de litere ph = [f]. i sau u neac­ centuat E h e ['e:sj. Ahorn ['a-.horn].$2 FONETICA Ivitera sau grupul de litere Pronunţarea  158 Se pronunţă [k] 1. Hotel [ho'tsl]. R h y t h m u s ['rytmUs]. după voeală. ahoi! [a'ho0]. Zahl [tsa:l]. i sau u neaccentuat a h a ! [a'ha:]. 3. Verzeihung [fer'tsaeUrj]. la sfîrşitul cuvîntului sau al silabei egg [ek]. Haus [haos]. Historiker [hIs'to:rikar]. eggbar ['skba:r]. Vehikel [ve'hi:ksl]. rh = [r]. Kognak ['konjak]. sieht [zi:t].

. Livree [li'vre:]. Kritik [kri'ti:k]. în silabă neaccentuată deschisă din cuvintele de origine negerinană brachial [braxi'a:l]. seh. Alwin ['alvi:n]. însă: Kapitel [ka'pltal]. Fibel ['fi:bal]. Kali ['ka:li]. widrig ['vi:drlc]. dacă. Aspirin [aspi'ri:n]. dacă silaba următoare începe cu eh. Fiber ['fi:bar]. în silabă accentuată. la sfîrşilul cuvîntului (numai în silabă accentuată^ Kroki [kro'ki:]. în flexiune i apare în silabă deschisă Appetit [ape'ti:t]. Mixer ['mlksar]. x sicher ['zlcar]. deschisă. ca dir [di:r]. în silabă accentuată. Â 164 2. E u t i n [o0'ti:n]. dacă rădăcina are [i: ] gibst [gi:pst]. Nische ['ni:Ja]. în afară de cazul cînd silaba următoare începe cu eh. însă: Nische [ r ni:Ja]. Schi [Ji:]. Distel ['distal]. Kiste ['klsta]. 5. Musik [mu'zi:k]. 4. Idee [i'de:]. Politik [poli'ti:k]. Igel ['i:gal]. Zitrone [tsi'tro:na]. wischen ['vljari]. mir [mi:r]. în numele proprii terminate în -in (accentuat sau neaccentuat) Berlin [bar'lim]. Portion [portsi'om]. Se pronunţă [i] 1. Juli ['ju:li]. sch. st. Mineral [mine'ra:!]. ß. wir [vi:r]. wider [Vi:dar]. înaintea mai multor consoane. la sfîrşitul cuvîntului. Fabrik [fa'bri:k]. Erwin ['srvi:n]. 3. în anumite cuvinte. 6. Diplom [di'plo:m]. x Biber ['bi:bar]. Kuppin [r"ü'pi:n]. Se pronunţă [I] A 165 1. Gummi ['gXJmi]. st. Kredit [kre'di:t]. Kolloquium [ko'lorkviUm]. nisten ['nlstsn]. deschisă. intim [In'ti:m].PRONUNŢAREA UTERELOR ALFABETULUI GERMAN 63 Litera sau grupul de litere Pronunţarea i Se pronunţă [i:] A 163 1. înaintea unei singure consoane (afară de eh. J u n i ['ju:ni]. 2. în silabă accentuată. x). sch. direkt [di'rskt]. Tiger ['ti:gar]. Titel ['ti:tal]. în silabă neaccentuată Alibi ['a:libi].

vielleicht [fi'laect]. în sufixele -lieh neaccentuate : -ieht. Biene ['bi'. 3. Spielerei [fpr.64 FONETICA Litera sau grupul de litere Pronunţarea 2. Spanier [Jpa'. Lehrerin ['le:rsrln]. A 166 ie Se pronunţă cu ei [ i : ] în silabă accentuată şi în substantivele derivate. Mitte ['raita] . Iltis [Iltis]. Pilgrim ['pligrlm]. List [llst]. Fisch [flf]. -im. sieht [zi:t]. bist [bist]. vier [fi:r]. die (pronume demonstrativ) [di:]. ß. A 170 ier Se pronunţă (iar) cînd este sufix de origine germană Armenier [ar'niemiar]. dacă este urmat de o consoană dublă sau de ek. dich [die]. Birke ['blrka]. liegt [li:kt]. mit [mit]. Poetik [po'eitlk].ls'rae]. . A 169 Se pronunţă [ia] în silaba finală neaecentnată a acelor cuvinte de origine latină. -ig. în care -ie a provenit dintr-un i a : Familie [fa'rnr. dacă în rădăcină seh. 5. dick [dlk]. Nix [nlks]. freudig ['fro0dlg].ng]. A 167 Se pronunţă [i] în silabă neaccentuată die (articol. gratis ['gra:tls]. sie [zi:]. 4. Kind [klnt].niar]. Kanadier [kana'diar].lia]. x este urmat de două sau mai multe consoane binden ['blndsn]. wird [vlrt]. -ik. pronume relativ) [di]. Ferien ['ferrian]. Dickicht ['dlklct]. înaintea unei singure consoane. bis [bis]. sitzen ['zltsan']. immer ['Irnar]. tz billig ['blllc]. A 168 Se pronunţă [I] în cuvinte ca Viertel ['flrtsl]. în silabă închisă. trügerisch ['trygarlj]. -in. wie [vi:]. -iseh. -it. -is. Defizit ['de:fitslt]. hin [hin]. ich [Ig]. vierzehn ['flrtse:n].. in [In]. freundlich ['fro0ntllc]. dacă în celelalte forme ale cuvîntului i n u apare în silabă deschisă bin [bin]. vierzig ['flrtslc]. Biß [bis].

Portier [porti'e:]. Kajüte [ka'jy : t s ] . m m Se pronunţă [m] A 180 Baum [baom]. Koje ['ko:js]. Akkord [a'kort]. 5 — Gramatica practică a limbii germane . Juan [xu'an]. Wald [valt]. Mahl [ m a l ] . j Se pronunţă [j] cu excepţia cuvintelor de origine franceză. kk Se pronunţă [k] A 177 kalt [kalt]. A 174 A 175 A 176 2. [x] în cuvintele de origine spaniolă Don Quijote [don ki'xo:te]. cu excepţia anumitor sau spaniolă cuvinte de origine franceză A 179 alle [ala]. Atelier [atoli'e:]. nehmen ['neimsn]. ni. însă: Rentier ['rsnti:r]. Jagd [ja:kt]. Turnier [tTJr'ni:r]. Zimmer ['tslmar]. II Se pronunţă [1]. ( = ren). Amme [a'mg]. [gtg:] in cuvintele de origine engleză Job [d30b]. je [je:]. Offizier [ofi'tsi:r]. laut [laot]. soll [zoi]. Scharnier [Jar'ni:r]. b) [i'e:] : Bankier [barjki'e]. Rentier [rsnti'e:]. Zoll [tsol]. Kavalier [kava'li:r]. fällt [feit]. Â 173 Se pronunţă 1. Se pronunţă [1] • r A 178 bleiben ['blaebân]. [5] in cuvintele de origine franceză Journalist [gUrna'lIst]. k. Jackett [ga'ket-]. krumm [krUm] . Kind [ k l n t ] . Akkordeon [a'kordeon]. Kamarilla [kama'rllja]. Juwelier [juve'li:r]. 3.PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN Litera sau grupul de litere Pronunţarea Se pronunţă [i :r 1 sau [i:e:] în cuvintele de origine franceză A A 171 172 a) [-i:r] : Barbier [bar'bi:r]. Papillote [papI'jo:tg]. Okkasion [okazi'o:n]. v/arm [varm] . Akkumulator [akuniu'la:tor]. klein [klaen]. kommt [komt]. leben [ le:bgn]. kennen ['kengn]. brillant [brll'jant]. John [dgon]. engleză sau spaniolă ja [ja:]. ( = renticr).

Engadin ['sggadiin]. ungleich ['Unglaec]. Junge ['jUga]. Ding [dig]. Angriff ['angrlf]. cuvîntului bang [bag]. inkonsequent ['InkonzekvEîit]. Zunft [tsUnft]. Kongo Mangan [mag'ga:n]. Gunst [gUnst]. syn- enklitisch [sn'kr^tlj]. 2. sinkt [zinkt]. Zeitung ['tsaetUg]. A 185 nk. sau de g . kon-. U n t e r ­ bringung ['UntarbrlgUg]. dacă este urmat de e slab [a]. [okv]. ['koggo]. eng [sg]. Weinglas ['vaengla:s]. Ingrimm ['Ingrlm].66 FONETICA Litera sau grupul de litere Pronunţarea A 181 n Se pronunţă [n] l. x în rădăcina cuvintelor de origine ne­ germană Band [bant]. Sprung [JprUg]-. Se pronunţă [îjg] în rădăcină dacă este urmat de o altă. Gong [gag]. Sphinx [sflrjks]. Wunsch [vUnJ]. dehnt [de:nt]. A 182 ng Se pronunţă [ri] în rădăcina cuvintelor de origine germană şi a anumitor cuvinte de origine negeraiană 1. dringt [drlrjt]. q u .dacă nu este urmat de g sau k în rădăcina cuvintelor de origine germană. Linse [ i l n z a ] . i sau u neaccentuat Angina [ag'gi:na]. S y n ­ kope [zyn'ko:pa]. Se pronunţă nx [ţjk]. danke ['dagkaj. în prefixele en-. dacă este urmat 3. singen ['zlgan]. fungieren [fUg'gi:ran]. 2. abhängig ['aphcglc]. klingt [kllnt]. de i sau u neaecentuat bringen ['brlijslij. nqu. Manguste [mag'gUsta]. Kongreß [kon'gres]. Gnu [gnu:]. p n e u m a ­ tisch rpiio0'ma:tlj].. in-.. U n g u n s t ['UngUnstl. [rjks] în rădăeină ['vlgksr]. k . Winker [dellţj'kvsnt] . England ['sglant]. dacă [n] şi [g] s-au alăturat prin compunere angeben ['ange:ban] (an + geben). la sfîrşitul A 183 de o consoană Angst [agst]. Ungarn ['Ungarn]. A 184 Se pronunţă [ng]. Delinquent Bank [bank]. vocală decîf e slab [a]. . Phalanx ffadaijks].

hoch [ho:x]. la sfîrşitul cuvîntului. A Î88 2. A Î86 jin Se pronunţă [n] A 187 Banner ['baiiar]. Ostern ['oistsm]. loben ['lorban]. x Boa ['bo:a]. seh. Montag f'mo:nta:k]. wenn [vsn]. de eh. Philosoph rot [ro:t]. Kloß [klo:s] (Klöße). Mond [mo:nt]. deschisă. în anumite cuvinte. în silabă accentuată înaintea unei consoane (în afară seh. Hallo [ha'lo:]. Ofen ['o:fan]. Proletariat [proletari'a:t]. Philosophie [filozo'fi:]. dacă sunetele respective s-au alăturat prin compunere ankommen ['ankarnsji]. Kloster ['kkxstsr]. lobte ['lo:pta]. în silaba neaeeentuată. 4. înaintea mai multor consoane. t o n t [to:nt]. schon [Jo:n]. Floß [flo:s] (Floßes). deschisă în afară de cazul cînd silaba urmă­ toare începe cu eh. Poem [po'e:m]. Photograph [foto'gratf]. Katalog [kata'lotk]. groß [gto:s] (große). 6. unklug ['Unklu:k]. Ozean ['o:tsea:n]. Weinkeller ['vaenkslsr] . Se pronunţă [o] 1. holen ['hoign]. x). 5. Herzog ['hertso:k]. dacă rădăcina în silabă accentuată are [o :] holst flio'lst]. Dozent [do'tssnt]. dacă în flexiune o apare în silabă deschisă Brot [bro:t]. din cuvintele de origine negermană Anatomie [anato'mi:]. st. 3. droben ['dro:bsn]. Los [lo:s]. Steinquader ['Jtaenkva^sr]. vor [vo:r]. Protest [pro'test]. în silabă accentuată. Kleinod ['klaeiio:t]. Woge ['vo:gs]. dekorieren [deko'ri:rsn]. Vogt [fo:kt]. Zoologie [tsoolo'gi:]. Trost [tro:st]. Dom [do:m]. [filo'zo:f]. kennt [ k s n t ] .PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 67 Litera sau grupul de litere Pronunţarea nk şi nqu se pronunţă [nk] şi [nkv]. o Se prommţă [o:] 1. Borat [bo'ra:t]. Boden ['bo:dan]. Büro [by-'ro:]. ca Almosen ['alnio:zsn]. Botse [io:tsa]. dacă acesta nu este înlocuit în alte forme ale cuvîn­ tului prin ss bloß [blo:s] (bloße). Ton [to:n]. A 189 . înainte de ß. Hotel [ho'tel].

dort [dort]. în silabă accentuată. dacă este urmat de o consoană Bischof fbljof]. dacă este urmat de o consoană dublă sau de ek. Grog [grok]. deschisă. Groschen ['grofan]. Kino ['ki:no]. 6. Portal [por'ta:l]. desto ['desto]. Sproß [Jpros] (Sprosses). Log [lok]. în silabă accentua tă. grupul de litere „ . x Woche ['voxa]. Möwe töricht ['t0:rlct]. st. 2. seli. erröten [er'r0:tan]. tz kommen ['koman]. deschisă. erlosch [er'loj]. 5. înaintea unei singure consoane. la sfîrşihil cuvîntului. Doktor ['doktor]. în silabă neaeeentuată Auto ['aoto]. 3. ['m0:va]. însă: Doktoren [dok'to:ran]. deschisă. doch [dox]. Rotte ['rota]. noch [nox].68 FONETICA Litera sau . x böse ['b0:za]. ['zoka] 4. Troß [tros] (Trosses). J o t [jot] (însă: Jod [jo:t]). A 191 ö Se pronunţă [0:] 1. kosten ['kostan]. vorwärts ['vorvsrtsj (însă: vor [fo:r]). în silabă închisă. Vorteil ['fortael]. zornig ['tsornlcl . Wort [vort]. ca Brombeere ['brombe:ra). dacă o nu apare în alte forme ale cuvîntului în silabă deschisă ob [op]. ori de eh. x sau ß înlocuit în alte forme ale cuvîntului prin ss Doktor ['doktor]. von [fon]. sch. Â 190 Se pronunţă [o] 1. seh. la sfîrşitul cuvîntului în silabă neaeeentuata. Wolle ['voia] . st. Höhe ['h0:a]. Box [boks]. în afară de cazul cînd silaba următoare începe cu eh. Pronunţarea 2. dacă silaba următoare începe cit eh. dacă în rădăcină este urmat de două sau mai multe consoane. Boxer ['boksar]. vom [foni]. hören ['h0:ran]. Omnibus ['omnibUs]. sportlich ['fportllc]. o din -oren fiind în silabă accentuată. Toane ['tonal. în anumite cuvinte. Socke Schmarotzer [Jma'rotsar]. . Hochzeit ['hoxtsaet] (însă: hoch [ho:x]).

ca Behörde [ba'h0:rds]. dacă este urmat de o consoană dublă sau de ck. înaintea de ß. Gehöft [g3 r li0:ft]. öffnen ['cefnsn]. . Höcker 3. Löscher 193 cu ['lcejsrl. hörst [h0:rst]. înaintea mai multor consoane. völlig ['fcellc]. Böschung ['bceJUrj]. Ökonomie [0kono'mi:]. ['heekar]. dacă silaba următoare începe eh. Se pronunţă [0] 1. Frisör [fri'z0:r]. 5. Röcke ['rceka]. cuvîntului în silabă accentuată 6. ['Tcepfsn]. graziös [gratsi'0:s]. Söldner ['zceldnar]. . möglich ['m0:kllc]. trösten ['tr0:st9n]. în silabă neaeeentuată f\ Se pronunţă [ce. dacă în flexiune ö apare în silabă deschisă Erlös [er'l0:s]. dacă acesta nu este înlocuit prin sg. dacă în rădăcina este urmat de două sau mai multe consoane fördern ['feerdsrn]. Körper ['koerpar]. möblieren [m0'bli:r3ii]. dacă rădăcina are [O:] sau [0:] höchst [h0:cst]. Köcher ['keeesr]. 2. 4. la sfîrşitul Bö [b0:]. Götze ['geetss]. în silabă neaeeen t u a t ă deschisă a cuvintelor de origine A 192 negermană [konfode- Komödiant [korn0di'ant [Însă: Komödie [ko'm0:di3]). în silabă accentuată dc-sehisă. sch Knöchel f'kncecsl]. zwölf [tsvcelf]. Österreich ['0:staraec].PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 69 Litera sau . können ['kcsnsn]. în silabă accentuată înaintea unei singure consoane. în alte forme ale cuvînluhii stößt [Jt0:st] (infinitivul: stoßen).] 1. Ö1 [0:1]. plötzlich ['picetsllc]. 3. în anumite cuvinte. schöpfen wörtlich ['vcertllc]. 2. rösten ['r0:stan]. Konföderation ratsi'om]. Pronunţarea 2. la sfîrşitul cuvîntului Malmö ['malm0]. grupul de litere _. Iz Böller ['bcelsr]. löblich ['l0:pll9].

A 194 oe Se pronunţă ca şi ö 1. B. în anumite nume germane Goethe f'gerta]. Ragout [ra'gü:]. în anumite cuvinte de origine străină Diarrhoe (sau: Diarrhöe) [dia'ra:]. Moor [mo:r]. ale cuvîntului Rößlein ['rceslaen] (Rosse). deschisă. Boiler ['bo0l3r]. Konvoi ['kanvojŞ}. Goetze f'gcetss].radoir [budo'arf]. înainte de ß dacă acesta este înlocuit prin ss în alte form. A 200 ou Se pronunţă [u: ] în silaba accentuată. Moos [ m o s ] . 2. Insă: Zoologie [tsoolo'gi:]. Voigtländer ['fo:ktlsndgr]. Se pronunţă [o:] în unele nume germane Voigt [fo:kt]. Schlößchen ['Jlcesşgn] (Schlösser). A 201 Se pronunţă [u] în silaba neaccentuată. A 199 Se pronunţă [u:] în cuvintele de origine engleză Tooping ['lu:plrj]. Route ['ru:ta]. A 195 oi A 196 A Î97 Se pronunţă diftongul [00 ] în cuvintele care nu sînt de origine franceză ahoi [a'ho0]. A 198 00 Se pronunţă [o:] cu excepţia cuvintelor de origine engleză Boot [bo:t]. Zoologe [tsoo'kKga]. Zoo [tso:]. Toilette [toa'leta]. Se pronunţă [o'a :] sau [oa] în cuvintele de origine franceză Boudoir [budo'a:r]. deschisă. zoologisch [tsoo'lo:gIJ]. din cuvintele de origine franceză Boulevard [buîa'vair]. Tourist [ t u ' r l s t ] . . din cuvintele de origine franceză Bravour [bra'vu:r].70 FONETICA Litera sau grupul de litere Pronunţarea 4.

în numele proprii A 207 germane Boye ['bo0a]. Oybin [o0'bi:n]. A 20b Bowle ['bo:la]. Se pronunţă [o :] în unele cuvinte de origine engleză ['slo:foks]. ['telto]. Pankow ['parjko]. în cuvintele de origine engleză Boy [bo0]. Teltow ' t r s p t o ] . Slowfox Se pronunţă [ao] în anumite cuvinte de origine engleză ['käobo0j. . Croy [kra0]. origine franceză Bourgeois [bUrgo'a]. Virchow ['vlrţo sau 'flrcoj. neppen ['nspan]. Hoyer ['ho0ar] . Wespe [Vespa] . rülpsen ['rYlpsanj. p. Suppe ['zUpa]. Cowboy <oy Se pronunţă [00] 1. Rippe ['rlpa]. Peter ['pe:tar]. Tappen ['lapan]. închisă.PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 71 Litera sau . Se pronunţă [oaj ] în cuvintele de origine franceză A 208 loyal [loa'ja:l]. 2. Treptow ['tre:pto sau A 203 Se pronunţă [of] în transcrierea germană a numelor ruseşti A 2Ö4 Asow [a'zpf]. Boykott [ b o 0 ' k o t ] . pp Se pronunţă [p] A 209 Apfel ['apfsl]. Journalist [sUrna'lTst]. Oper ['o:par]. Pronunţarea Se pronunţă [u] în silaba neaccentuată. din cuvintele de A 4***" ow Se pronunţă [o] în silaba neaeeentuată clin numele germane de origine slavă Tützqw ['lYtso]. grupul d e litere T. Suworow [su'vorof]. A 208 Clown [klaon]. .

Quantum ['kvantXJm]. Philister [fi'llstar]. A 213 t. langsam ['larjza:m].) rh5 rrîl R a d [ra:t]. Smaragd [sma'rakt]. Diarrhoe [dia'rö:]. r şi o vocală Base ['batza]. Skizze ['skiltsa]. [kVar'ta:!]. rr. sauber f'zu:xan]. Robert ['ro:bert] . cu excepţia cuvintelor de origine franceză şi spaniolă bequem [ba'kve:m]. harren ['haran]. La începutul cuvîntului. . Besen ['be:zan]. Riese ['ri:za]. Rhetorik [re'to:rIk]. Schicksal ['Jlkza:!] . Narr [nar]. Terror ['tsror] . sind [zlnt]. Rhein [raen]. între vocale. lose ['lo:za]. Rhythmus ['rYtmtJs]. Philosoph A 211 qu Se pronunţă [kv]. precum şi între consoanele sonore 1. Quirl [kvlrl]. Ferse ['fsrza]. A 214 s Se pronunţă [z] 1. 3. Barren ['baren]. Swing [svln]. m. gerade [ga'ra:da]. n. Rhinozeros [ri'no:tserDs]. Skrupel ['skru:pal]. ['zaozan]. A 212 Se pronunţă [k] în cuvintele de origine franceză şi spaniolă Quai [ke:]. sausen Else ['elza]. ['zaobar]. Quartal Quelle ['kvsla].72 Ditera sau grupul de litere FONETICA Pronunţarea A 210 ph Se pronunţă [f ] în rădăcina anumitor cuvinte de origine negermană Geograph [geo'gra:f]. Don Quixote [don ki'xo:te]. în sufixele -sal. Qual [kva:l]. -sam Drangsal [ r drarjza:l]. Katarrh [ka'tar]. la începutul cuvîntului. dacă este urmat de o consoană în afară de p sau t Skala ['ska:la]. sucliens 2. A 215 Se pronunţă [s] 1. în interiorul cuvîntului. mühsam ['my:za:m]. Mühsal ['my:za:l]. pinseln f'plnzaln]. sehr [ze:r]. Graphik [filo'zo:f]. quitt [ k v l t ] . Slawe ['sla:va]. quer [kve:r]. Amsel ['amzal]. Rheuma ['ro0ma]. f'gra:flk]. Sonne ['zona]. achtsam ['axtza:m]. înaintea unei vocale Saal [za:l]. Szene ['stse:n3]. Se pronunţă [r] (în cuvinte de origine negermană. Physik [fy'zi:k]. Karren ['karan].

seh Se pronunţă[j]. t Erbse ['srpsa]. ausarbeiten ['aos/arbaetanj. Wurst [vUrst]. Versprechen [fsr'/prscan]. în interiorul şi la sfîrşitul cuvîntului daca este urmat de p sau t Espe ['espaj. 4. Mannes [ m a n a s ] . sprechen ['jprscan]. ek. Häuschen ['ho0scan]. în interiorul cuvîntului. 5. p. dürsten ['dYrstan]. lösbar ['k>:sba:r]. stellen ['Jţelan]. schön [tsljt]. k. waschen ['vajan]. bis [bis]. Strumpf [TtrTJmpf J. este urmat de p sau t Spalt [fpalt]. | 0 : n ] . lispeln ['llspalnl. după h. Gans [gans]. Laster ['lăstar]. das [das]. Kekse [ r ke:ksa]. falls [fals]. aus [aos]. cu excepţia anumitor cuvinte de origine negermană r A 217 Asche ['ala]. Krebse ['kre:psa]. bist [ b i s t ] . klecksen [kleksen]. rasch [raj]. Se pronunţă [|] la începutul cuvîntului şi al unui element component dinir-un cuvînt compus. Durst [dUrst]. Spur [fpu:r]. H a u s [haos]. Röschen [r0:scan]. înaintea sufixului -ehen A 216 Hälschen ['hslscan]. Bestand [ba'jtant]. Zeugnis ['tsoeknls]. Glasarbeiter ['gla:s/arbaetar]. zischt Observaţie Grupul de litere seh = [J] nu trebuie confundat cu grupul consonantic rezultat din alăturarea unui s din rădăcină la eh [c] din sufixul -ehen. Speer [|pe:r]. Buseli [bUJ]. es [es]. Häuschen ['hoescan]. alăturare în care atît s cît şi eh îşi păstrează valoarea Haus -f ehen = Häuschen Maus + clien = Mäuschen ['hooscan] ['mo0scan] Se pronunţă [sk] în anumite cuvinte de origine italiană A 210 Scherzo ['skertso] . Peitsche ['paetja]. Fenster ['fenstar]. Wir­ belsturm ['vlrbalJtTJrm]. dacă. la sfîrşitul cuvîntului şi al silabei als [als]. Stahl [|ta:l]. Häcksel [ keksal]. Raspel ['raspel].PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN Pronunţarea 2. Zeitspanne ['tsaetjpana]. Kopfsprung ['kopfjprürj]. ist [Ist]. 3. Angst [agst]. Wespe ['vespa]: bester ['bsstar]. Stein [Jtaen]. schlaksig ['jlaikslc]. Röslein ['r0:slaen]. Rätsel ['tetsal].

ß Se pronunţa [5] dacă precedă.74 FONETICA Pronunţarea A 219 A 220 ss. küssen ['kYsan]. These ['te:za]. Wort [vort]. Thron [tro:n]. tertiär [tsrtsi's:r]. Schule ['ju:la]. zärtlich ['tfertlljc}: A 222 Se pronunţă [ts] în cuvintele de origine latină dacă este urmat de i neaeeentuat plus vocală Nation [natsi'om]. Gasse ['gaşa]. A 221 t Se pronunţă [t] Art [a:rt].xah]. Theater [te'a:tar]. Diphtherie [dlfte'ri:]. witzeln ['vîtsalnj. deschisă. Süße ['zy:sa]. daß [das]. Bruder ['bruidar]. d Dschungel ['dsUnal]. Dschunke pdjfTJjjka. Wette [Vata]. Tomate [to'ma:ta]. Portion [portsi'o:n]. suchen ['zu. Ufer ['u:far]. mußte ['mUsta]. Gruß [gru:s]. Thomas ['to:mas]. müssen fmYsan] . A 223 th Se pronunţă [t] în afară de cazul cînd t şi h s-au alăturat prin compunere Athlet [at'le:t]. Wucher ['vu:sar]. trete» ['tre:tan]. Demokratie [demokra'ti:]. Station [Jtatsi'o:n]. A 226 u Se pronunţă [u : ] 1. exceptînd cazul cînd silaba urmă­ toare începe cu x [ks] Blume pbhi:ma]. Mitte ['mita]. hatte ['hata]. partiell [partsi'el]. trotz [trots]. Diphthong [dlf'ton]. A 224 tt Se pronunţă [t] bitten ['bltan]. Kuchen ['ku:xan]. Thymian ['tymia:n]. ißt [Ist]. sitzt [zltst]. în silabă accentuată. bieten [rbi:tan]. Kuß [kUs].] Se pronunţă [s] essen ['esan]. . A 225 tz Se pronunţă [ts] Katze ['katsa]. Straße ['Jtraisa]. Schuster [ju:star]. satt [zat].

Sirup ['zi:rUpj. in silabă accentuată înaintea unei consoane (în afară ele sch) dacă în flexiune u apare în silabă deschisă Betrug [bg'trudc]. fluid [flu'i:t]. verrucht [vn:ks]. din cuvintele de origine îicgemiana aktuell [aktü'el]. desehisă. Ruß [ru:s] (Riilles)- 5. Masik [mu'zi:k]. fluchte [fhiixtah suchst [zu:xst]. Stipendium [jti'pîiidiUm]. Universität [univErzi't£:t]. în sufixul -turn ['vakstu:ni]. în anumite cuvinte. dacă în flexiune silabă deschisă A 228 u nu apare în Autobus faotobUs]. înaintea mai multor consoane dacă rădăcina are [u :] bucht [bu:xt]. Schrifttum ['|rlfttu:m]. . wusch [vu:J]. Urwald însă: Urteil ['Urtael]. u:rba:r]. Fiskus fflskUs]. Rum [rUm]. în silaba neaccentuată. [i'8r'ru:xtj.P R O N U N Ţ A R E A LITERELOR ALFABETULUI G E R M A N Litera sau grupul •de litere Pronunţarea 2. ca în silabă accentuată du [du:]. Ursache ['uirzaxs]. nun [nu:n]. fußen ['fu:s9ii]. zu [tsu:]. Kanu ['kä:nu]. Klub [klUp]. Zentrum ['tsentrUm]. Blut [biu:t]. Uhu Se pronunţă [U] 1. Wachstum 7. Medium ['me:diUm]. Mut [mu:t]. wuchs Se pronunţă [u] A 227 1. înaintea unei singure consoane. Uniform [uni'form]. la sfîrşitul cuvînlului. 4. la sfîrşitul cuvînhtlui în silabă neaccentuată ['u:hu]_ Emu ['e:mu]. Gruß [gru:s] (Grüße). in -prefixul accentuat ururalt ['u-r/alt]. Buch [bu:x]. Tueli [tu:x]. urbar [ . 6. Geburt [ga'bu:rt]. dacă este urmat de ß -f e sau de II menţinut în alte forme ale cuvîntului înainte de e Fuß [fu:s] (Fußes). Wust [vu:st]. Lapsus ['lapsUs]. Gnu [gnu:]. Kautschuk ['kaotfUk]. Wuchs [vu:ks]. Duplikat [dupli'ka:t]. Kakadu ['kakadu]. gut [gu:tj. 2. ruchlos ['ru:xlo:s]. Peru [pe'ru:]. Fluch [flu:x]. Altertum [ ' a l t a r t a m ] . 3. Kulisse [ku'llsa]. ['u:rvalt]. 8.

kuschen ['kUJan]. Geruch [ga'rUx]. Luxemburg ['lUksambUrk]. Kostüm [ko'stymi]. Füßchen ['fy:scan] (Füße). Futter ['f U t a r ] . dacă în fle­ xiune ü apare în silabă deschisă Gemüt [ga'my:t]. Tücher ['ty:c'ar]. Hund [hUnt]. drüben ['dry:ban]. în anumite cuvinte. 2. înaintea mai multor consoane. huschen ['hU/an]. lügen ['ly:gan]. minus ['mi:nUs]. 3.e sau ß menţinut în alte forme ale cuvîntului înainte de e grüßte [gry:sta] (grüßen). Molekül [mole'ky:l]. Luxation [lUksatsi'o:n]. hüsteln ['hy:staln]. Wüste ['vy:sta]. x Bulle ['bUla]. Nüstern ['ny:starn]. Pfuscher ['pfUJar] (insă: wusch [vu:J]). Spruch [JprUx] . Busch [bUJ]. dacă în rădăcină este urmat de două sau mai multe consoane. Urteil ['TJrtael]. Flüche [ r fly:ca]. Muster ['mUstar]. lügst [ly:kst]. üben ['y:ban]. Butter ['bUtar]. zucken ['tsUkan]. ca für [fv:r]. Durst [dXJrst]. Nutzen ['nUtsan]. müde [my:da]. Putz [pTJts]. şeii? tz. ca Bruch [brUx]. prin ss bunt [bUnt]. plus [plus]. Luxus ['lUksXJs]. deschisă Bücher ['by:car]. Brust [brUst]. 4. dacă rădăcina are [y:] Gemüts [ga'myrts]. um [ U m ] . Verdruß [fer'drUs] (Verdrusses). muß [mUs] (müssen]. 5. Küchlein ['ky:claen]. înainte de e.76 Litera sau grupul de litere FONETICA 2. A 229 ii Se pronunţă [y : ] 1. 3. übrig ['y:brl9]. schwül [JVy:l]. Zunft [tsünft] . Plüsch [ply:J]. düster [ r dy:star]. ori ß înlocuit în celelalte forme ale cuvîntului. . dacă urmează ß -f. dumm [ d u m ] . Kuß [kTJs] (Kusses). übte ['y:pta]. 4. Ruck [ r U k ] . în anumite cuvinte. Tür [ty:r]. Vestibül [v£Sti'by:l]. Nuß [nUs] (Nüsse). süß [zy:s] (süße). în silabă accentuată. wüst [vy:st]. Lust [ l ü s t ] . dacă în rădăcină este urmat de o consoană dublă sau de ck. Wurst [vTJrst]. Kunst [kUnst]. în silabă accentuată înaintea unei singure consoane.

parfümieren rparfy'nrhran]. Veilchen ['faelcan]. mürbe ['îiiYrbal. schütteln [fYtaln]. Küste ['kYsta]. Vater ['fa:tar]. dürr [dYr]. însă: E v a ['e:va] sau ['e:fa]. în rădăcina. Nerv olivgrün [o'li:fgry:n]. în cuvintele mai noi de origine negermană. Grütze ['grYtsaJ. David ['da:flt]. în cuvintele de origine germană şi în cele asimilate. în orice poziţie Frevel ['fre:fal]. Gürtel ['gYrtal]. von [fon]. üppig ['Yplc] . Bürde ['bYrda]. deschisă. vor [fo:r] . Barve ['larfs]. Vogel ['foigal]. precum şi la sfîrşitul silabei sau al cuvîntului aktiv [ak'titf]. Küche ['kYca]. küssen ['kYsanj. 3. Vesuv [ve'zu:f]. e. Wilhelmshaven [vilheims'ha:fan]. A 231 2. rüsten ['rYstsn]. Schlüssel ['JiYsal]. nervig ['nsrvlc] sau ['nsrflc]. Würfel ['vYrfsl]. din cuvintele ele origine negermană kostümieren [kosty'mi:ran]. Mütze ['mYtsa]. Rüstung ['rYstXJrj]. viel [fi:l]. clacă. înainte de 4. Stativ [fta'ti'f]. este urmat de două sau mai multe consoane Büchse ['bYkss]. drücken ['drYkanj. voll [fol]. 1'eit [faet]. Sprüche ['JprYcs]. van Beethoven [fan 'be:tho:fan]. Se pronunţă [y] A 239 în silaba neaceentuaiă. müßte ['rnYsta] (müssen). ca Brüche ['brYca]. înaintea unei con­ soane surde. flüstern ['flYstarn]. Se pronunţă [f] A 232 1. Bremerhaven [bre:mar'ha:faii]. Volk [folk]. Düster ['iYstar]. [nsrf]. Hannover [ha'no:far] (însă: Hannoveraner cu [f] sau [v]). Brüste ['brYsta]. flüchtig ['flYctlş]. stützen ['JtYtsan]. gebürtig [ga'bYrtlş] (însă: Geburt [gş'bu:rt]). Vers [fsrs]. Devkoje [lsf'ko:ja]. Stück [JtYk]. brav [bra:f]. Rücken ['rYkan]. prin ss Fliißchen ['flYscan] (Flüsse).PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 77 litera sau grupul de litere Pronunţare. Kutte ['riYta]. . dacă este urmat de o consoană dublă sau de ek. vier [fi:r]. lüstern ['lYstarn]. iz brüllen ['brYlan]. de origine negermană (inclusiv numele proprii). dacă urmează ß înlocuit în alte forme ale cuvîntului. in anumite cuvinte. Vogt [fo:kt]. Würde ['vYrda]. 2. verzückt [fer'tsYkt] . Villach ['fllax]. Dativ ['da:ti:f]. Se pronunţă [y] 1. mündig ['mYndlţ]. Pfütze ['pfYtsa].

Luxus ['lUksUs]. Lützow ['lYtso]. bravo ['bra:vo]. Wein [vaen]. A 238 A 239 x Se pronunţă [ks] [x] în cuvintele de origine spaniolă Hexe ['liaksal. înaintea sufixelor care încep cu o consoană Lö wehen ['l0:ican]. P a n k o w s ['parjkoar]. zwei [tsvae]. Villa ['vila]. Gewehr [ga've:r]. A 235 Se pronunţă [f] 1. unei vocale înainte* Aktivist [akti'vlst]. Violine [vio'lirria]. Xaver ['ksatvsr]. A 234 w Se pronunţă [v] la începutul şi în interiorul cuvîntului Gewebe [gs've:bs]. Vokal fvo'ka:!]. 2. Stative [Jta'tirvo]. Wald [vait". Novelle [noVels]. Nu se pronunţă în terminaţia -ow a numelor germane de origine slavă (şi în cuvintele derivate) Bülow ['by:lo]. A 237 wh Se pronunţă [v] în cuvintele de origine engleză Whisky [Vlski]. . Pankow ['parjko]. zwölf [tsvoelf]. November [no'vEinbsr". Sklave ['şkla:vs]. Vasall [va'zal]. lax [laks]. wo [vo:]. Möwlein ['m0:vlaen]. în terminaţia A 236 -ow a numelor ruseşti transcrise în germană Asow [a'sof]. dativisch [da'tirylj]« Klavier [kla'vi:r]. grupul de litere _ . Xerxes PkSErksES].78 FONETICA Litera sau . braver ['bra:var]. Pronunţarea A 233 Se pronunţă [v] în cuvintele mai noi de origine negermană. Se pronunţă Don Ouixote [don ki'xotte]. . nervös [nsr'v0:s]. Löwe ['l0:Va]. I w a n o w [iva'nof]. Trep­ t o w ['treipto]. Vase [Va:za]> Verbum ['vErbUm]. Juwel [ju'ved]. Virtuose [vIrtu'o:zs]. Ximenes [xi'menes]. Olive [o'li:vs].

Physiker ['fy:zikar]. Hygiene [lrygi'ema]. Rowdy ['raodi]. dacă este urmat de două sau mai niulte consoane Ägypten [s'gYptan]. Asyl [a'zy:l]. Satyr ['za:tYr]. Zypresse [tsy'prssa].füsj. Hypnose [hYp'mxza]. Sylt [zYit]. Gynäkologie [gynskolo'gi:]. Pyramide [pyra'mi:da]. System [zYs'te:m]. Ysop ['i:zop]. 2. Se pronunţă Ti] la sfirşitul cuvintelor de origine engleză *** Bandy ['dsndi]. Zyklus ['tsyiklTJs]. Physik [fy'zi:k]. y apare în silabă Se pronunţă [y] în silabă neaceeiituată. în silabă finală neaceentuată înaintea Onyx ['omYks]. Se pronunţă [Y] A 242 1. Beryll [be'rYi]. A 240- 2. York [jark]. [y] sau [Y] în cuvintele de origine greaeă Se pronunţă [y : ] 1. lyrisch ['ly:rl|]. A 246 . Zypern ['tsy:parn].PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 79 Litera sau .hypo'te:za]. Byzanz [by'tsants]. *» silabă accentuată. deschisă A 241. deschisă Analyse [ana'ly:za]. unei consoane Se pronunţă [ae] în cuvintele de origine engleză A 243' A Nylon ['naelon]. Mythus ['my. ca A 245' Ysenburg ['i:sanbLrk]. Lyzeum [ly'tse:Llm]. psychisch [psy:clj]. cu excepţia celor de origine greacă Rayon [re'jo:]. Gymnastik [gYin'nastlk]. Typhus ['ty. Hyäne [hy'sma]. înaintea unei singure consoane dacă în flexiune deschisă anonym [ a n o ' n y m ] . Synthese [zYn'te:za]. grupul de litere Pronunţarea y Se pronunţă [ y : ] . Yankee ['jferjki]. Se pronunţă [j] în anumite cuvinte de origine negermană. Psychologie [psycolo'gi:]. Mystik ['mYstlk]. Hypothese . Se pronunţă [i: ] în cuvinte. Sherry ['Jsri].tlls]. Hymne ['hYmnal. Libyen ['li:bysn]. Labyrinth [Laby'rlnt]. Symbol [zYm'botl].

[i:]. [i:] ft:]. [o:]. Razzia fratsia]. [e:]. Rostiţi vocalele redate prin semnele corespunzătoare atent la cantitatea şi calitatea vocalelor. Panzer ['pantssr].9]. EXERCIŢII Vocalele şi diftongii Vocalele lunsi si închise 1. [a ].J. [o:]. zwanzig ['tsvantsl. bronzieren [bro's^rsn]. A 249 zz Se pronunţă [ts] Bajazzo [ba'jatso]. [u. [e ]. Zahn [tsa:n]. Bronze ['bro:sa]. Skizze ['skltsa]. [e:]. [a:]. [o ]. [ u : ] . [u ji [u]'. [o:] [e:]. [ e : ] . [o:]. ganz [gants]. sozial [zotsi'a:!]. (vezi: A 13—15) ale alfabetului fonetic. beizen ['baetssnj. [u:] . Flöz [Ö0:ts]. A 248 Se pronunţă [z] şi [s] în anumite cuvinte ie origine negermană Gaze ['ga:za]. [a:]. [a:].:] [a:]. [o:]. duzen ['duttssn]. [e:]. Fiţi foarte [a:]. [i:j. [i.80 Litera sau grupul de litere FONETICA Pronunţarea A 247 z Se pronunţă [ts] Arzt [a:rtst]. [i:].

ihn. [e] [U]. 161) e ee eh erst. [U]. zu U h r . [a]. K a h n [e:] (vezi: A 141. so Boot. Meer. 161) bar. Fiţi foarte atent la cantitatea şi calitatea [a:] a aa ah (vezi: A 107. ihr [o:] (vezi: A 188. Mohn. wem. Zahl. [I]. liier. Hohn. du. sie sieht. wer. Tier. Floh [u:] (vezi: A 226. tief. See. E r z . [e]. K u h Vocalele scurte şi deschise 3. mir. tot. Saal fahl. Tohn. mehrt. [e]. I^os. Mahl. [I] [o]. kam. [I]. [e]. klar. [o]. n u r . fehl i : ] (vezi: A 163. 14) foarte [a]. Rat. 166. [6]. Jahr. [ s ] . kahl. nun. Teer. Maat. da. Citiţi cuvintele cu glas tare. wahr. Tee e h r t . Schuh. Moor. ja A a l . Mohr. w a r . wir Brief. 161) u uh Brut. [D]. Tat. Haar. her. rot. Sohn. 2. [o]. Keks leer. [s] [e]. Tor. [a]. (vezi: A 1 3 . Schnee. [ U ] . 161) i ie ieh ih dir. Mehl. [o] [s]. [a]. Knie. Moos Ohr. 146. Rostiţi vocalele redate prin semnele corespunzătoare ale alfabetului fonetic. Vieh ihm. R u h m . [a]. Ton. Fiţi atent la cantitatea şi calitatea vocalelor. lieh. hohl. [o]. [ a ] . lehrt. nie. wen. gut. Huhn.EXERCIŢII SI vocalelor. [ I ] . fuhr. [U] 6 — Gramatica practică a limbii germane . sehr. 109. 161) o oo oh groß. 198.

uns. Bucht.:]. vorn.82 FONETICA 4. Dorn. hat. spät. [0-1 [0 0 . im. ernst. Citiţi cuvintele cu glas tare! Fiţi foarte atent la pronunţarea vocalelor cu Umlaut! [e:] (vezi: A 110. hell. daß. Fisch. Korn.. Dast. Nuß. dort. [0] oa 6. kann. am. Mast. [0-1 [y:]. Horn.. vom. Fell. Faß. mit. das. Ort. bist. [0:] [*:]> [*:]. muß. Fiţi foarte atent la cantitatea şi calitatea vocalelor. naß» dann. [0 O. von [U] (vezi: A 228) u um. Kuß. [ y : ] . [ = : ] . satt. Herr [I] (vezi: A 165) i ich. dich. noch. Narr [s] (vezi: A 143) e elf. matt. [y-l [y-l [ 0 : ] . es. [s:j [0:] [s:]. gern. H. an. bunt. fett. Citiţi cuvintele cu glas tare. trüg . Durst. in. Rostiţi vocalele cu Umlaut redate prin semnele corespalfabetului fonetic. 161) ä Bär. des. Fluß. voll. Fläz. [£••]. hast. fast. [a] a {vezi: A 108) ab. Schuß Vocalele eu Umlaut (vezi: A 17—19) Lungi 5. sich. Kunst. nicht. [y:]> [ y : ] . Tisch [o] (vezi: A 190) o oft. [£:]> [*. doch. Brust. ist. Volk.

süß. späht. [te]. Glück. [Y]. fällt. Tüll. jäh [0:] {vezi: A 19. küßt. könnt. [oe]. [ae]. [ao] [00]. Ö l . höchst. wäscht [ce] {vezi: A 193) ö gönnt. [ae] . [s]. t ö n t . [e]. [ao]. füllt. [ae] . C**i/» CM g/as tare.1. zwölf [Y] (vezi: A 231) u brüllt. dürr. bös. [Y]. brüsk. spült fühlt. Müll. stöhnt [y:]j {vezi: A 229. [ao] . Fiţi foarte atent la pronunţarea ! [e] rci J (»«*: A 111) j ä hält. kühn 7. [s]. [Y]. [ae]. Rostiţi vocalele cu Vmlaut redate prin semnele alfabetului fonetic. [00]. 161) o Sil öd. Gör. 161) u iih Scurte für. Stör. z ä h l t . loscht. [ao]. höhnt. [ae]. Bö . grüßt. [oe] [e] [ce] [ce] vocalelor cu Umlaut. [ao]. kühl. [00] .2 3 ) 9. zückt Diftongii {vezi: A 2 0 .EXERCIŢII 83 aii fahrt. kühlt. schön. [s]. [ce]. [e]. Mönch. [e]. Ö h r . [e] . [Y]. [ae]. [Y]. 8. schwül. [ce]. [ce]. [Y]. dröhnt. Rostiţi diftongii redaţi prin semnele corespunzătoare ale alfabetului fonetic. rückt. Stück. [ae] [ao]. [J0] . [[ce]. [00]. dünn. löst. drückt. M.

[ae] {vezi: K22. laben. atmen. 112. leben. Bai. Mai Bey May (nume propriu) [ao] {vezi: A 21. währen. bei. Sau. I.[a] Bären ['be:ran]. räumt. (ich) gäbe.aich. Lage. Maid. Bau. zagen. Paul. Esel. Baum. kein. Citiţi cuvintele cu glas tare. drei Hain. edel [V. flau. Flaum. Gabe. Heu. neun. Gläser. heut. 144) 11. Ähre. Fiţi foarte atent la pronunţarea diftongilor. I^aib. Säge. Main. mahlen. Waagen. [e:] [9] eben ['e:ban]. Ei. . Rebe. mein. Frage. zählen. Tage. 115) au Au. schälen. Eis. säen. Raum. Rabe. haben. kaum. Maul. Bein. Tränen. Ware. zäumt. Bauch. Schau. Traum. faul. auch.dal]. fein. zahlen m . laut. Bräu Vocalele urmate de e slab [a] {vezi: A 16. Segel. legen. Fiţi foarte atent la pronunţarea fiecărei vocale. blau. treu bräunt. rauh [30] {vezi: A 23. Kai. traut. (ich) käme. träge. klein. (ich) läge. Maut. Mainz. -wählen. 118) eu äu euch. eins. Pfau. Streu. grau. Tau. Hai. neben. Wein. Aale. neu. Rain. Käfer. 119) ei ai ey ay Eid. Frau. Zähne. läh­ men. Sage. Haare. fräsen ['frs:zan]. feucht. Citiţi cuvintele cu glas tare. sagen. ein. täuscht. nein. Saum.84 FONETICA 10. weit. jäten. Gaul. Nu daţi pe [9] cu [e] sau [e] ! confu [a:] - [a] aber ['a:bar]. fahren. Atem. tagen. Nabe. lau. aus. Täler. geben. nähreu. deutsch. baden. Adler ['a:dlar]. seit. Fähre. Brei. Wagen. Stein.

brüten. löten. (des) Ruhmes [y:] - [3] übel [y:bal]. lehren. Möwe. Süden. nieder. Tore. Drüse. Führer. teilen. weilen. wieder. wegen. Bogen. Schule. Sucher. Bruder. meiden. neiden. Fühler. Öse. ohne. lehnen. Kuchen. Tiegel. Husten. Türen. pusten. Mühle. wohnen. führen. tönen. [0:] - [3] öde ['0:da]. Eimer. Blume ['blmma]. Eile. Mode. Beere. Kaiser. leider. einer. keine. lösen. Zug* . W u c h e r . Löhne. Söhne. Köter. Oper. Fehler. Biber ['bi:bar]. Kröte. nehmen [i:] - [3] Igel [T. Schuster. Lehrer. fühlen. Öle. Fiber. Seide. schulen. Leere. Mieder. Bohlen. oder ['odar]. Droge.gal]. toben. frönen. Buche. lieben. preisen. wüten. Fieber. bohren. fluchen. reisen. Titel. Fuhre. lohnen. Eifer ['aefar]. Geier. (sie) fuhren. Kohle. W o g e . Boote. Feier. löhnen. zögern. Busen. Meere. Köder. höhnen. zeigen. Triebe. Rüge. mögen. Muße. kühlen. Hobel. I tu-'] [3] | Ufer ['u:far] . Tiger. Löwe. Fibel. fügen. dröhnen. Hügel. ruh ten [ae] [a] Eier ['aear]. Lehre. ködern. Lehne. Weiber. Weise. Zeiger. Heide. Tiere. Bohrer. Wiege. Seite. sieben. deine. suchen. Ziege. Düse. Toren.EXERCIŢII 85 Wege. beide. Bluse. Bühne. Ohren . Moder. üben ['y:banj . Wüste. . Bohne. hören. zieren [o:] - [a] oben ['cxbanj. werden. Glieder. Drohne. kühler. Seele. Kleider. bieder. Lüge. eigen. Schüler. wider. Moore. Vogel. müde. Riese. Öfen ['0:fan]. rösten. fehlen. stöhnen. bluten. viele. Boden. böse. wiegen. Riegel. Flieder. Moose. trügen. Blüte. Güte.

Boden. Bayer. täuschen. Maurer. Treue. räumen. Beulen. Blätter. haben. bräunen. Brille. . [b] b- {vezi: A 120. Meute. Deute. verbringen. Bett. lieben. Scheibe. Citiţi cuvintele cu glas tare. taumeln. Freunde. Trauer. Bote. Rückblick. blau. Eugen [. böse. B r u n n e n . Beutel. breit. bin. Bräutigam b. Zeuge. bellen. Bau. loben. eben. Mauer. Bär. Verbraucher -baber. blasen. Fiţi foarte atent la pronunţarea tatea si calitatea vocalelor1. [00] [3] euer ['o0ar]. Bauer. zeugen . bläuen. Möbel. bauen-. Saite. faulen. freuen. bläu­ lich . b u n t . E u t e r . Daumen. lauern. blöken. H ä u t e . B ü h n e . 122) Bahn. Block. Traufe. Brösel.. kauern. î n cuvintele m o n o ­ silabice. kauen. aceste semne indică n u m a i cantitea vocalei. de asemenea. braun. braten. Eule. Beute. dar şi la canti­ 12. säubern 1 Sublinierea unei vocale a r a t ă că vocala este accentuată şi lungă (diftongii accentuaţi sînt. Feuer. Bayern [ao] [a] Auge ['aoga]. sieben. Lauge. brbrüllen. Waise. Gaumen. Ball. Freude. Daube. Kräuter. Mäuse. dauern. Zäume Consoanele Consoanele [b] — [p]. [g] — [k] consoanelor. Waldbrand. brennen. Beule. heute. teuer. n o t a ţ i prin cîie o Unioară sub cele două elemente componente). Dauer.be. sauber. brät. Bäume. rauben. Häuser. Mauern. zurückbleiben. Stäbe. Dau. trauen. neben.în cuvintele compuse ausbreiten. S t u b e n . bei. beugen.FONETICA Daie.!o0ganj. B l u t . glauben. Häupter. läuten. Auster. [d] — [ t ] . außer ['aosar]. B l ü t e . bleiben. laufen. taugen. Brom. Träume. Buben. Maier (nurne propriu) . blenden blblind. Buch. Klaue. äugeln . deuten. binden. toben. bauen. R ü b e . iar u n punct dedesubtul vocalei a r a t ă că aceasta este accentuată şi scurtă.

reparieren. lüpfen -mpfDampfer. Pfote. gebt. -rb halb. 121. Pol. Schnupfen. Paket. Laubwald. P u n k t . schrubbst -ppLappen. prahlen. leiblich. Taubheit -b + s E r b s e > Krebs -bh-\-consoană surdă robbst. Ebbe. plätten. -p -b . Pfuhl. Peter. web !. Weibchen. Preußen Psalm. Schnepfe. Oper. Pfuschen. lobst. rupfen. schrubbt. lieblich. Plombe. grub. löblich. Tropfen. Robbe. Pforte. Papier. Sippe. Rapier. Turban . starb. Klub. Bübchen. Pappel. ob. läppisch. pflegen. Plakat."Pfeil Pflaster. weiblich. verstaubt. Gipfel. prächtig. Lupe. Laub. Korb -b în cuvintele compuse ableiten. piepen. Rappe. plaudern. Pfau. Leibwächter. Puls. werben. Psyche. leb !. doppelt. pökeln. Pfört­ ner. Pfund. Hopfen. tippen. Pfänder. gelb . Plüsch. grob. peilen Pfad. mürbe Krabbe. Leibschmerzen. gäbst. vergilben Arbeit. Klöppel. Pfosten. Pfirsich. Pfeil. Pfahl. pünktlich. Knäblein. proben. übst. Pause. Dieb. Lum­ pen . Erlebnis. pneumatisch Pracht. 123) ppfpfl~ plpnprps-p- Paar. Psychologie Papagei. h o b t . köpfen. prima. Wappen. lebst. Pirsch. pressen. Liebling. schiebst. p l u m p .consoană surdă gabst. Rupert (nume propriu) . Staub. dämpfen. ü b t . Preis. Kampfer. geworben. prüfen. Körbe. Plebejer. Stümper -pfApfel. Lampe. Pferd. Pfand^ Pfeffer. robbt. Weib -lb . Pfütze. Rüpel. 49. Garbe. Sieb. Grab. Pinsel. Leib. habt. hüpfen. liebst. Pflicht Plage. stampfen. betäubt -»b-frsufix Stäubchen. P r u n k . gelber. Planet. Erlaubnis. IJrbe. Raupe . T r u p p e . Post. Süppchen Tip ab. Pleuel Pneu. Paprika. Wipfel. abmachen. Pächter. plötzlich. foppen. tapfer. Pelz.EXERCIŢII 87 -lb-rfo-bb- Album. Pfennig. Pleite. schrubben [p] {vezi: A 209. kämpfen -b-f.

Trauer. dünn. Soda. m u t i g . Täter. wieder. t r ü b e n . brauchte. Täler. dein. T r u n k . Halde. P u l t e . Dänemark. suchte . Thorax. möchte» t ü c h t i g . dürfen . dort. luftig. Tür. heute trachten. teuer. Teich. Nudel. treten. Behörde. Geschlechter. Sünder. doch. -d+ln-\-sufix [r Adler. Tiger. du. reichte. dösen. Note. 140) Tafel. Theorie. Freude Helden. bedürftig. Schauder. Thermophor. edel. Orden. dir. Radler. Thusnelda. Grete. weilte. Raubtier. w u r d e n . dem. tosen. I^äden. öfter. Lernte. werden. P u d d i n g [t] ttrth- (vezi: A 221. schnoddrig -ddaddieren. beide. obgleich. löten. 223. Trommel» Tropfen. Dächer. gülden . Schote. Freunde . t u n . Daumen. Tal. Wälder. den. träumen Theater. Dörfer. dräuen Dschungel. Ränder. d r ü b e n . töricht. Tau. Ordnung . Handlung. gescholten. Ton. bieten. These. Bude. schrubb! [d] (vezi: A 137) ddrdsch-d-ld -nd -rd da. Obdach. Köder. Ordner. Taten. obschon. leiten. golden. Dochte. bieder. Troddel. Gebärde. Teller. Gulden. trösten. geschäftig. D u f t . dich. Obhut. heulte. Paddel. jeder. Redner. Tuch. das. Tor. droben. sämtlich. halten. tragen. W ü r d e . Adler. Feuchte saftig. Kinder. Trödler. Wade. Mode. Barde. triefen. Widder. gelten. deutsch Draht. Kladde. Teil. Teufel traben. obwohl.gg FONETICA -bb lobgierig. Trubel. trinken. drinnen. lîdda. maulte. treten. drei. senden. dröhnen. Treppe. raten. richtig. giftig. 224. brächte. Gutes. Thüringen. Bande. Paddler. T ü t e . Träger. Thomas. drehen. Staubsauger. amtlich. Täter. Titel. Thron. geräumt -t-cht-ft-lt-mt- . draußen. Süden. tausend. gereimt. G u t e . treiben. melden. Tee. W u n d e . heftig. 138. drunten. Wandlung. Triebwagen r o b b ! . Thrazien.

Feindschaft. Geist. stündcu o lieh. Boot. hauste. läuft kalt. ' hätte. M u t . Geläut acht. Wildfang -rt-st- [g] 9" (vezi: A 152) Gabe. Gast. Schädling. Gäste. Torte. nimmt. Zelt. k u s c h t . Werte. Gift. mault. wetten. g u t . Gift. randlos. Rost. Beet. W ü s t e . Not. kreischte -ttPlatte. Gestüt . gerächt. Günter : Gau. heult Amt. Mutter .EXERCIŢII 89 Garten. nehmt. mit. consoană Bildnis. Wert. kund. hofft. redselig. Kiste. Wind. Wildnis. Bord Bindfaden. Gehöft. Wundarzt. Kindheit. reimt. Verwandter -&-\-sufix kundbar. w ü h l t . laut. Rad. lohnt. Gier. Land. kommt. verwundbar. B r u s t . Kind. Weste.. Schutt Stadt.. Schrott. mischte. Faust. geben. P u l t . weit. G u r t . beredt. echt. Gote. Gurte . lädt. Gold. wandte. Geständnis. statt. g r ü ß t . Stündlein. Glied. feucht Saft. gesandt. räumt Fant. Hirt. löscht. Landmann. kauft. südlich. Garten. kuschte. betten.. gilt. rosten. Gitter. Gold.. lustig. Gärten. Heft. Wild. Motte. Handarbeit. lind. Göpel. Findling. rund. eingezäunt Art. sott. tauschte. verwandt Bad. gut. Futter. Licht. wörtlich. Gondel. Neid bald. sandte. und ward. höhlt. Hirten. fett. feindlich. Docht. tauscht. schleust. schadlos. währt. H ü t t e -dtStädte. Fäuste -sehthaschte. Rest. Gewitter. hascht. taucht^ leicht. steht. ist. sind. Geld. Gäulchen . rosten. Gerät. Ritt. Schild. holt. litt. tödlich. kreischt matt. Geld. F u r c h t . führte basteln. Herd.' T o d . Lied. Bett. duldsam. wird. Ratte. Freundschaft -t -cht -ft -lt -mt -nt -rt -st -seht -tt -dt -d -ld -nd -rd -d în cuvinţele compuse Rat. hält. Feld. kennt. heilt. führt Gast. v e r d ü n n t . Mond. löschte. bildsam. Kindchen. scheint. mischt. n ä h m t . Gesandter. Geriicht. Mädchen. Gurt. geil. kindlich. Wand. dort. Gurke. wähnt. Bund. W e i d mann. bitter. Tat. Götter.. R o t t e . b u n t . Wahl. Geschäft. geistig. Gesundcare începe heit. Kindlein. L u f t . Leid. hört. v e r s t u m m t . laßt. Rädlein. raunt. Schuld Hand. keift. höhnt. gestern. gären.

131. crescendo [kre'Jsndo] eh. (sich) ereignen. Käfer. Chrom. Gletscher. Grille. Woge. 185) kahl. Cupido. klopfen. Kunde. o. Auge. Gräte. glück­ lich. Greis grGras. Carmen. Christian. Glaube. Glied. Charta. . eggen. mögen. Taschengeld. Kiste. Schmuggler. Charakter. Chaos. gläubig gnGnade. segnen. kaum. Kreide. Knäuel krKragen. Knöchel. Knie. greulich g-în cuvintele compuse Ausgabe. kleben. eingehen. Gläser. Kettle klKlage. Egge. Kugel. Schmuggel. greifen. u. Träger. Chloroform. Dogge. Chry­ santheme Chemnitz. chronisch. L. 158. Chur (nume geografice) Chlodwig. Glut. Grete. Krebs. streiken häkeln. gleiten. Flagge. Klingel. kaufen. Gnu. k l u g . Klümpc h e n .90 FONETICA Glas. Kragen. 153. Chiemsee. Korn. baggern. Knauf. Camping ['ksmplrj]. k n u r r e n . Glöcklein. flaggen. Clown [klaon]. Keil. knüpfen. în anumite cuvinte de origine negermană Cafe. Cocktail ['kokte'. Kiel. Kröte. Pauke. Eugen su ix . pökeln. tragen. K u n s t . r (în cuvinte de origine greacă) şi în anumite nume proprii . Gruppe. l. Segnung -Qţţ+vocala Bagger. Fuge. l.urmat de a. begegnen. Roggen. Clique ['kllka]. Fischgräte gl- -g- -y+L+ f fragen. kräftig. Krone. R ü g e . eigen. Kehle. Kneipe. Jugend. Klöppel. 136. Komma. Koma. Kör­ per. grau. K ü s t e . Brokat. Christoph -k- Haken. Knopf. Segler.l]. legen. Gnom. Knäblein. gnädig . k r u m m . klaren. Cholera. Choleriker. Chronik. Kegel. schmuggeln. Kind. Glocke. grob. Kater. 125. Segen. kneten. Koffer. K r ü c k e . r. o. kreuzen c—\-a. Chor. Vogel. Waggon "[va'gö:] [k] k(vezi: A 177. regnen. Bogen. Große.uke. Kuchen. Choral. kraus. Ekel.. Chronist. Chlor. Kleider knKnabe. Grütze. Pike. Regen. Krieg. Hausgarten. Cosima ['ko:zima]. klauben.

0C^-Se> Buchse. klug . zeigst.în anumite cuvinte de origine negermană Melancholie. Okkasion. feixen . wechseln. Xenia. -gg Hag.EXERCIŢII 9î ~ek- backen. siegt. trägt.. Bänke. möglich. Werk Frack. welk. Berg. Türke -g. Blick. Stärke. Sakko -lkBalken. lögst. Birke. Rücken -kkAkkord. -g în cuvintele compuse Taglöhner. s ä u g t . melancholisch. Akkreditiv. Zucker. Tag. Wäglein. saugt. Büchse. trügst. Feigheit. trinken. Burg . ducken. boxen. 138. sieg­ los. Balg. Borke. ulken -nk. Magd. Block. 131) x-ks-cks-ehs-xXanthippe. Buxus . regsam -eh. Wolke. bäckt. Akkordeon. flagg !. legst. lögt. eggst. sieghaft. Hacke. Dünkel -rkharken. K u c k u c k . Gliiekspilz . sägst. Okkupant. Steg. saugst. Deichsel. liegst. -ks -cks Schlaks. log. Xylograph. Krieg. Keks. säugst. Zicklein. Xaver. knicksen. okkult. trugt. wog. Wegweiser. links. Onkel. Deck. t r ü g t . Zeug . Bug. trunken . 177. Dank [dank].[gk] danken. zeigt. merken. Sarg. gg urmat de o consoană surdă lagst. Weichsel Faxen. bocken. stecken. flugs. Wecker. wogst. Schurke. schräg. Zeugnis. eggt. Teig. leg. Nixe. Stück -II. Hexe. regt. Knicks . Weg. hocken. Glück. flaggt -fj urmat de un sufix care începe cu o consoană unsagbar. Sieg. Flugzeug. (des) Tags. Kalk. klecksen. Xylophon schlaksig knacksen. ticken. Reek. Koks stracks. stark. karg. Taktik. lag. Höcker. wichsen. Orchester -k -ek Erotik. Zugführer [ks] (vezi: A 238. Akkusativ. egg !. Nelke. Sack. Deck. denken. Xerxes. sägt. zwecks. flaggst. b u k . Bock. Feigling. Häcksel Achsel.

Zweig Bravo. Fall. L ö w e . Schwärm. Wolf. zwan­ zig. geschwollen. Schwund. Fleck. fertig. Fiţi foarte atent la pronunţarea consoanelor [v] şi [/] [v] w- {vezi: 234. galvanisch. Wunde. Fin­ ger. S c h w u r . Fohlen. Zwerg. Inventar. Vene. Fieber. Vaseline. W u t . [z] — [s] 13. Philanthrop. Folge. nervös -w- -v- [f] -f (vezi: A 151. Völker. 210) flfrvph- Fabrik. Lawine. Zweck. zwei. Citiţi cuvintele cu glas tare. Pho­ netik. F r u c h t . Ventil. Schwester. Wjnd. Vieh. Fuchs. Vokabel. Phrase . Phantom. Vulkan K r a w a t t e . Universität. Violine. finden. Klavier. vulgär. Veilchen. Feuer flach. frisch. wann. Vlies Phantasie. Vers. zwischen. fahren. feudal. Fuchs. geschworen. Phiole. Schwüle . fördern. vibrjeren. Feder. schwin­ den. sechs. Väter. Zweifel. Dachs. Philister. fliegen. Phase. Wuchs Max. Konversation. Novelle. früh Vater. Feier. fällen. was. November. Woche. Fleiß " Frage. Schweiß. flößen. Wurst. jeweils. wringen Vasall. Faust. wir. Phönix. J u x Consoanele [v] — [f]. Veit (nume propriu) . Korvette. Frost. wählen. Phosphor . fix. Wrack. Juwel. wie. faul. Zwieback. Fleisch. färben. fehlen. Fex. Flügel. Weg. wöchentlich. fühlen. frösteln. schwören. privat. investieren. F u g e . 233) v- Wald. Föhre. weiß . Flur . K u v e r t . Revier. zwölf. fünf. schwer. zwar. Flaum. Flocke. voll. v o r . wer. Phlegma . vier. schwimmen. Box. Phänomen. Welt. ge­ zwungen . schweigen. Diwan. Vokal. 232. Physiologie . schwärmerisch. frivol. zwicken. Kaviar.92 FONETICA -chs -X Lachs. frech. Oehs. Fläche. schwarz. W ü s t e . fein. wo. fräße.

Sekretär. Skandal. Wurf brav. Vesuv. Smoking. Nerv Geograph. Nase. Philosophie. Skrupel. böse. Sketch. Briefe. David. bimsen. Larve. Neffe. Efeu. Huf. Küfer. Dorf. offen. sie. Riese. Schleuse. Ferse. Philosgph 14. Bilsenkraut. Eisen. Sphinx Schaf. Delphin . schlafen. Söhne. losen. Busen. hausen. emsig. seufzen Asien. Smaragd. Dativ. Skorpion. Besen. Summe. Esel. läse. See. Photograph (sau Fotograf). Hilfe. salopp. Super­ lativ. Skelett. Salat. Prophet. schroff. werfen. Käfer. Häuser umhalsen. smart. Seuche. rufen. Risiko. morsen. Sozialismus. Slowene. Hase. sieben. Hof. Sommer. D ü s e . schief. Fiţi foarte atent la pronunţarea consoanelor [z] şi [s] -i -rf -v ~ph [z] s- (vezi: A 214) Saal. Semi­ nar. Hose. reif. scharf. Citiţi cuvintele cu glas tare. Snobis­ mus . auf. Schiffe . Teufel hälfen. Skulptur. Nerven Aphorismus. Pensum. Geographie. September. skandieren. Öfen. K u r s u s . Substanz. sauber. Elfe. einsam Arsen. 220) Skala. suchen.EXERCIŢII 93 A-lf-rf -v-ph- Affe. Süden.. Pinsel. Ruf. dürfen. aktiv. Seil. lesen. Hafen. Stufe. schürfen Beethoven ['be:tho:fan]. Stativ. schärfen. so. Hülse Amsel. Färse. Ofen. Sensation. Pause. Skepsis. H a n n o v e r . Skizze. Musik. Graphik. Signatur. Telegraph (sau Telegraf). Frevel. Subjekt. Wölfe Harfe. sagen. Semestar. Slawe. niesen. treffen. Gelse. Slalom. sozial. säubern. Slowake. kaufen. sehr. bumsen Franse. Lauf. Eifer. laufen. Sklave. Schlaf. Seife. Snob. Graphologe. Griff. Symphonie . Phonograph. Säge. Käufer. Levkoje. geholfen. sein. steif Bedarf. Börse -s-ls-ms-nsj-rs- [s] s- (vezi: A 215. S u p p e . Skorbut. leise. pulsen.

Deich. Dächer. Biß. Baß. Dolche. wes. tüchtig . Muße. Knospe. basteln. was. rächen. wöchentlich. fließen. Hündchen. Schöße. draußen. flüchtig. dreißig. s ü ß . gießen. Mechaniker. bester. Citiţi cuvintele cu glas tare. Elch. des. m u ß . ehemisch. büßen. Schoß. fürchten Frauehen. . solche mancher . (der) zwanzigste -eh- -Ich-nch-reh-chen (sufix) -ig-fco»soană -eh -ig Blech. Fässer. Fleiß. Seuche Kelehe. Schlösser. essen. sicher . Deiche. welcher. Märchen. es. Obus . welch. Fäuste fassen. Haus. euch . saßen. mächtig. Meister. Küste. Flosse. wissen. bis. kosten. Chirurgie Becher. richtig. küssen Maße. Häuschen. aus. Gefäß'. Bücher. Dichter. Dolch. Eerche. Cherusker. Tücher . Stündchen. heiß 15. wenigstens. Feste. Roß. horchen. Fluß. als. Kindehen. München Barchent. häßlich. chinesisch. reich. Veilchen beglaubigt. Kiste. Strolch. Kessel. gratis. Riß. Frechheit. Gans daß. Tantehen. Moos. Chemiker. 154) Chemie. reichen. schnarchen. H a l s . rosten. Storch. dich. Feuchte. knus­ pern $ (sich) räuspern. Paste. Zeugnis. Stör­ che. Mädchen. Chinese. das. wispern. Preußen. Milch. grüßen. Kreis . R o s s e . Maus. Knöchel. Wespe. Gasse. Kelch. Childerich (nume pro­ priu). Mönche. Los. -s -ß Aas. Eis. lispeln. Meehanik. Haß. Wüste . laiehen. Gas. Soße ['zo>]. ewig. Eiste. Autobus. husten. Fiţi foarte atent la pronunţarea consoanelor [ş] şi [ x ] . Bisse.94 FONETICA -s- -ss-ß- Aspirjn. F u r c h e . manch. verständigt. Lärche. mich . Kleister. Boß. Schuster . Raspel. Spieß. keß. flechten. China. vereinigt. durch dreißig. lästern. [5] eh- {vezi: A 129. frech. Espe. ich. solch. Chirurg. Kuß.

Pranken. Citiţi cuvintele cu glas tare. Z a n k . Henkel. Dach. zwangen. Wucher. Fink. Rechnung. Singular. Rauch. wuchtig. lachen. Zink Banken. Kranke. Zwang. Macht. Langobarden. Ahnung. kochen. Ding.EXERCIŢII 95 [X] (vezi: A 130) -eh- Achat. Fach. Angola. klangen. Klang. Angorakatze. Hangar. Achtung. tunken. Flamingo. Joch. Drang. hangen. Taueher -eh ach. krank. hoch. Dank. tangieren. fauchen. buchen. Drohung. Gesang Feigling. Hang. Raucher. Ring. flach. [rj] (vezi: A 182) -ng bang. Tangente. Anglist. lang. winken. verschlungen ijg] (vezi: A 183) -ng- Angina. pachten. Fenker. Runge. l i n k s . Ingrid. Kuchen. gelungen. Fang. Heilung. Z u n g e . Mongole. betrunken -nk- . Rauch. lange. Hunger. Gang. Drachen. Teilung. funken. Unke. fangen. lenk!. nach. danken. Range. Zange. Gemach. Fiţi foarte atent la pronunţarea grupurilor consonantice [rjg] şi [ţjk]. Buche. doch. Woche. unken. Jüngling. schwanken. Mangan. sinken. t r ä n k e n . Funke. Singapur. blinken. Junge. krachen. bangen. drangen. pochen. lochen. Sprößling. n o c h . schlank. Schwank. Schlauch consoanei nazale [g] şi a 16. Ordnung. Bauch. Enkel. Stange. Kongo. Wange. Hauch. Tank. trink !. t a n k e n . acht. lenken. gedrungen. Ungarn [nk] (vezi: A 185) -nk Bank. Nei­ gung. Hering . hauchen. kränken. trinken. Meinung. gezwungen. Bach. gelang. Dschun­ gel. Zwilling . Schlange. langen. Frühling. Zeitung -ng- bange. Tunke.

Fall — voll. Sehne — Söhne [a] [D] ab — ob. diese — Düse. Saal — Sohle. Grieß — grüßt. Schatten — Schotten. Seele — Säle. zagen — zogen [e:] [s:] Beeren — Bären. Falke — Volk. haben — hoben. Riemen — rühmen. Kinder — Künder. Ast — Ost. Wagen — Wogen. Kehle—Köhler. spielen — spülen. Citiţi FONETICA următoarele perechi de cuvinte diferenţiind foarte atent vocalele şi diftongii" [a:] - [o:] aber — Ober. Maß — Moos. rieben — Rüben. Matte — Motte. Tier — Tür. Ger — Gör. walken — Wolken. Acker — Ocker. vier — für. kehre—Chöre. mehren — Mähren. Riege — Rüge. sieben — üben. Reeder — Räder [i:] - [y:] Biene — Bühne. Meere — Mähre. Ehre — Ähre. Rabe — Robert. Stete — Städte. Hehler—Höhle. Ziege — Züge [e:] [0:] Besen — Böse. Brille — brülle. Rast — Rost. b a t — Boot. Tanne — Tonne. Beete — bäte. brieten — brüten. R a t t e — Rotte. heben — höben. legen — lägen. sagen — sogen. Rasen — Rosen. Fie­ ber — über. Eehne— Bohne. Eiste — . Affen — offen. sieden — Süden. Hindin — Hündin. Dach — doch. birgt — bürgt. — Dünen. Ader — oder. lesen — läsen. schielen — Schüler. laben — loben. Wanne — Wonne [I] [Y] bist — Büste. K a m m — Komma. baden — Boden. sehen — säen. schaben — scho­ ben. Segen — sägen. lesen—lösen. Wache — Woche. Meere — Möhre. wallen — wollen. redlich — rötlich. Sack — Socke. First — Fürst. Heere — höre. liegen — lügen. Bart — bohrt. Elen — Ölen. dienen. satt — sott. Kiste — Küste. Gericht — Gerücht. mieten — Mythen.96 17. geben — gäben. stehlen — stählen. Trieb — t r ü b .

Miete — Mitte. sticken — Stücke.Bulle.floß. Weg — weg. Ahn — an. Saat — satt. ticken — Tücke. Sohlen — sollen. Miene — Minne. sie — sich. Muße — muß. Ekel — Ecke. Helle — Hölle. Rogen — Roggen. Bienen — binnen. raten — Ratten. Iren — irren. Gruß . Eotse — Dotter. nach — Nachen. Buhle . vier — vierzehn. Maat — m a t t . Elfen — Wölfe. Mächte — möchte. elf — zwölf. spricht — Sprüche. rote — Rotte < hoch — Hochzeit. Schnee — schnell. wen — wenn [i:] [I] ihm — im. wirft — Würfel [s] ~ Ece] bellen — Böller. habe — hat. wohl — voll. Haken — hacken. bahnen — bannen. stecke — Stöcke.ob. Schloße — Schloß. Robert — Robbe. Kehle — Kelle. Recke — Röcke.EXERCIŢII S7 Düste. ihn — in.J o t [u:] [U] Buch . groß — Gosse. Wärter — Wörter Ca:] [a] Aale — alle. fahl — Fall. Wohl — Wolle. H u h n — Hund. Keks — keck.Tusch.Urteil 7 — Gramatica practică a limbii germane . Eos — Schloß. Hof — hoffen.Kuß. kam — Kamm. Schote — Schotte. Ton — Tonne. K a h n — kann. scharen — scharren. Sohn — Sonne. Urwald . schlief — Schliff. vor — Vorteil. ihnen — innen.F u r t . schief — Schiff. Floß . Sehne — Senne. Stil — still. Bohne — Bonne. wichtig — tüchtig. Kerbe — Körbe. prusten — Brust. strafen — straffen. R u h m — R u m . wir — wirr. S t a a t — Stadt. J o d . her — Herr. ruchlos — Geruch. siezen — sitzen. h a b t —hast. stehlen — stellen. Tuch . bieten — bit­ ten. Stahl — Stall. legt — leckt.Bruch. Droge — Dogge. Bier — Birke [o:3 - [o] 1 Ofen — offen. kennen — können. lecken — locken. nisten — Nüstern. Obst . Koma — Komma. fuhrt . W a h n — Wanne [e:] - M eben — Ebbe. fehlt — Feld. Moos — Most. Rist — rüsten. ihr — irr. wohne — Wonne. Rechen — röcheln. Mist — müßte.

Geleit — Geläut. Feier — Feuer. Eiter — Euter. beim — Bäume. lauft —läuft. feil — Fäulnis. Faust — Fäuste. [>. frei — Freude. heiser — Häuser.. 18. Raum — Räume.[a:] lagen sagen wagen haben. Saum — Säume. Eier — euer. Seile — Säule.] lägen [e:] — legen >:] ti:] [y:] [u:] [o:] . Haus — Häuser. F r a u — Fräulein. eigen — Eugen. sau­ ber — säubern. cu glas tare.98 FONETICA [ae] [00] Beile — Beule. E a u t — Leute. rauben — Räuber. Keile — Keule. reiben — Räuber. kam Saat B. freien — freuen. haut — heute. ragen . Braut — Bräute. . zeigen — zeugen [ao] — [00] Baum — Bäume. Meise — Mäuse. heiter — Häute. drei — treu.. Reihe — Reue. regen Rebe käme sät — seht [ao] Aue Augen Baude faul Faust Kieme sieht [00] euer Eugen Gebäude Fäulnis Fäuste [ae] Eier eigen beide feil feist lieben Riegel— rügen Rübe trögen Hubert. Fiţi foarte atent la diferenţierea voca­ lelor şi diftongilor. logen sogen wogen — lögen — liegen — lügen sägen — Segen — sögen — siegen wägen — wegen — wögen — wiegen heben — höben — Hiebe Träger Fähre leben . blau — bläulich.h o b e n trügen — trugen -.. Rabe ... Citiţi următoarele serii de cuvinte. heilt — heult.. Taut — Häute.. Eile — Eule. tragen fahren laben . Zaun — Zäune.t r o g e n führen — fuhren loben Rogen Robert Koma -- . Traum — Träume. laut — läuten. leiten — läuten..

vocalele! diferenţiind [b] [p] Vocală lungă Vocală scurtă (sau diftongi) haben laben Rabe Waben neben sieben Rübe liebe oben stauben rauben Bein Beil — — — — — — — — — — — — Happen Lappen Rappe Wappen neppen Sippe Rippe Lippe stoppen Staupe Raupen Pein peilen [d] [t] Vocală lungă Vocală scurtă (sau diftongi) Lade Made Schaden Wade Feder Reeder reden weder Leder bieder Flieder wieder Mode oder Fuder Weide Seide — — — — — — — — — — — — — — Latten Matte Schatten Watte Vetter Retter retten Wetter Letter bitter Flitter Gewitter Motte Otter Futter Weite Seite [s] [g] [k] [zj Vocală lungă Vocală scurtă Vocală lungă Vocală scurtă (sau diftongi) (sau diftongi) nagen ragen wagen zagen — — — — Nacken Racker wacker zacken Gase Hase lasen Rasen — — — — Gasse hassen lassen Rassen . Citiţi următoarele perechi de cuvinte.EXERCIŢII 99 Frau Frauen grau Haus laut Maus rauben rauchen Raum Schauer - Fräulein freuen gräulich Häuser läuten Mäuse Räuber räuchern Räume Scheuer - frei freien greinen heiser leiten Meise reiben reichen Reime scheinen foarte atent atît consoanele cît si 19.

[z] în anumite poziţii. geliebt. Liebling — Leib. [d]. gibt. leb. weiblich [k] [d] Räder Länder Kinder Rinder Winde wildern [z] blasen lesen Gläser Mäuse Häuser preisen > [t] — Rad. ländlich — Kind. lesbar — Glas. unerträglich — wagst. leiblich — Weib. fraglich sagst. Kindheit — Rind. hab. unsäglich — trägst. unwegsam . Radkranz — Land. fragte. Blasinstrument — liest. trug. blies. sag. Habsucht — gibst. häuslich — Preis. [g]. lieb. Wildspur > [s] — bläst. lies. gehabt. (zu) Lebzeiten — liebst. gab — lebst. Tagarbeit — Weg. täglich. Preisaus­ schreiben [g] — > fragen sagen tragen wagen Tage Wege — fragst.190 FONETICA legen Regen Säge Stege wegen fliegen siegen stiegen rügen Krüge — — — — — — — — — — lecken Recken Säcke stecken wecken flicken sickern ersticken Rücken Krücke Besen Wesen äsen fräsen Riese Biese Wiesen Geisel Meise Weise — — — — — — — — — besser wessen essen fressen Risse Bisse wissen Geißel Meißel weiße 20. Glasfabrik — Maus. lebt. Rindfleisch — Wind. [b] haben geben leben lieben Leiber — Weiber > [p] — habt. Windfang — Wild. Citiţi următoarele serii de cuvinte şi fiţi foarte atent la asurzirea consoanelor sonore [b]. Mäuschen — Haus. trag. Wagnis — Tag. wagt.

MORFOLOGIA .

.

gut pronumele (das Fürwort): ich. interjecţia (das o ! ach ! o weh! — das Dingwort) : Bl Geschlechtswort): . articolul (das der. der erste. lernen. gehen hier. schön.P A S T I L E DE VORBIRE (Die Wortarten) Cuvintele limbii germane se grupează — ca şi în limba română — de regulă în zece clase. mein. halb Zeitwort): Umstandswort): Verhältniswort): Bindewort): darum Empfindungswort): arbeiten. er. aber. wegen conjuncţia (das und. Acestea s î n t : substantivul (das Hauptwort Genosse. denn. für. kein adjectivul (das Eigenschaftswort): fleißig. Kind. dieser. jed. an. aus. heute. Genossin. ein.er numeralul (das verbul (das adverbul (das prepoziţia (das Zahlwort): eins. numite părţi de vorbire. immer in.

Părţile de vorbire p o t fi deci clasificate în două mari grupe : Părţi de vorbire flexibile Părţi de vorbire neflexibile Substantivul Articolul Adjectivul Pronumele Numeralul (vezi B 11) Verbul B 3 B 4 1. der — die . der gute Arbeiter— die guten Arbeiter. er. ich — wir. die. ein guter Arbeiter. adică sînt neîlexibile. Adverbul (vezi B 12) Prepoziţia Conjuncţia Interjecţia şi numeralul îsi modifică î n limba germană există trei genuri: a) masculin (männlich): der Mann. forma după gen. es. der erste b) feminin (weiblich): die Frau. altele nu. die erste c) neutru (sächlich): das Kind.104 MORFOLOGIA B2 Unele părţi de vorbire îşi modifică forma pentru a exprima diferite raporturi şi nuanţe gramaticale. eine. das ein gutes Kind. ai. das erste B 5 Distingem două numere: a) singular (Einzahl) b) plural (Mehrzahl) der Mann — die Manner . sie. adică sînt flexibile. Substantivul. cui?) wem? (cui?) wen? was? (pe cine? ce?) B 6 . articolul. număr şi caz. gute Arbeiterin. a. adjectivul. ale. der erste — die ersten î n limba germană există patru Cazul Nominativ Genitiv Dativ Acuzativ (Nominativ-Werfall) (Genitiv-W esfall) (Dativ-W emfall) (Akkusativ-Wenfall)l cazuri: întrebarea corespunzătoare wer? was? (cine? ce?) wessen? (al. der.

der kürzeste 3. număr şi caz. kurz b) gradul comparativ (Mehrstufe): schöner.II-a.sg.a. număr şi caz şi modificări cerute de gradele de comparaţie: a) gradul pozitiv (Grundstufe): schön. pe lîngă formele determinate de gen.) er fragt (indicativ) — er frage (conjunctiv) ich frage (prezent) — ich fragte (imperfect) ich frage (activ) — ich werde gefragt (pasiv) B îl B 12 B 13 Modificarea verbului după persoană. a III-a ich du er — wir.sg. — sie. şi forme determinate de persoană: pers. mein dein sein — unser — euer — ihr B 7 B 8 B 9 B 10 4. I pers.PĂRŢILE DE VORBIRE 105 Modificarea substantivului. număr. a II-a pers. 2.) ich frage (pers. pronumelui şi numeralului după cazuri se numeşte declinare (die Deklination — die Beugung).Lsg.) — du fragst (pers. adjectivului. La unele pronume deosebim.pl. des ersten altele nu suferă nici un fel de modificări: einerlei 5. Unele numerale suferă modificări de formă: der erste. trecerile de la o parte de vorbire la alta fiind foarte frecvente în limba germană.I.I. Părţile de vorbire declinabile se mai numesc şi noniina (singular: notnen). Verbul îşi modifică forma d u p ă : a) b) c) d) e) persoană număr mod timp diateză ich frage (pers. între diferitele părţi de vorbire nu sînt graniţe fixe. Unele adverbe îşi modifică forma după gradele de comparaţie : a) gradul pozitiv: gem b) gradul comparativ: lieber c) gradul superlativ: am liebsten 6. g 14 B 15 B Î6 . articolului. — ihr. Adjectivul suferă pe lîngă modificările de formă determinate de gen. timp şi diateză se numeşte conjugare (die Konjugation) Părţile de vorbire neflexibile se numesc particule (în sensul larg al cuvîntului). kürzer c) gradul superlativ (Höchststufe): der schönste.) — wir fragen (pers. mod.

sg. ausgezeichnet c) Din substantive la o formă declinată se pot forma adverbe: (des) Abends (G. spannend.106 MORFOLOGIA B 17 De exemplu: a) din orice parte de vorbire se pot forma substantive. fenomen numit adjec­ tivizare : reizend... de la der Abend) ->• abends (des) Morgens (G. se pot forma prepoziţii sau conjuncţii: der Dank (substantiv) -> dank (prepoziţie) während (participiul prezent al verbului währen) ->. verbe la participiu etc.. de la der Morgen) ->• morgens d) Din substantive. ca adjective. während es regnete conjuncţie = în timp ce ploua statt einer Antwort prepoziţie = în locul unui răspuns ....während (conjuncţie) e) Unul şi acelaşi cuvînt. Participiul prezent: lächelnd — das lächelnde Kind Participiul perfect: übersetzt — der übersetzte Text Din verbele la participiu se pot forma adjective. de multe ori.. poate îndeplini funcţia de prepoziţie sau de conjuncţie: während des Regens prepoziţie = In timpul ploii . seit ich hier bin conjuncţie = de cînd sînt aici B 18 B 19 B 20 B 21 ... fără să-şi modifice forma.das Ich essen -* das Essen fünf -> die Fünf aber -*• das Aber b) Participiüe se întrebuinţează.sg. statt zu antworten conjuncţie = în loc să răspundă seit einem Jahr prepoziţie = de un an . fenomen numit substantivizare: alt ->• der Alte ich ->.

SUBSTANTIVUL (Das Substantiv — Das Hauptwort — Das Dingwort) Substantivul este partea de vorbire flexibilă care denumeşte fiinţe. die Freundschaft C 1 CLASIFICAREA SUBSTANTIVELOR DUPĂ SENS SUBSTANTIVE CONCRETE ŞI ABSTRACTE (Konkreta — Gegenstandsnamen und Abstrakta — Begriffsnamen) Substantivele eonerete denumesc fiinţe şi obiecte care în generai pot fi percepute cu ajutorul simţurilor: die Mutter. das Kind. fenomene din natură. Observaţie î n limba germană toate substantivele se scriu cu iniţială majusculă (vezi P 138) : . însuşiri. der Sohn C 2 Substantivele concrete se subîmpart în substantive proprii şi comune. spre a le deosebi de altele din aceeaşi cate­ gorie. das Übersetzen. stări. das Buch. die Schule. lucruri. Dezember . der 30. August. die Bank. der Deutsche. der Sohn. der Tisch. acţiuni. der Sturm. der Franzose C 3 — nume de evenimente istorice : der 23. 1. Substantivele proprii (Eigennamen) denumesc numai anumite categorii de fiinţe şi lucruri. de exemplu: — nume de popoare: der Rumäne. relaţii între oameni. die Müdigkeit.

lucruri. das Dorfmuseum — nume de străzi.108 MORFOLOGIA — nume de persoane: Anna. Substantivele comune se subîmpart î n : a) nume apelative (Gattungsnamen) . das Wasser. de acelaşi fel. Substantivele comune (Gemeinnamen) denumesc fiinţe. reviste. Bukarest — numiri ale întreprinderilor şi instituţiilor: die Eisenbahnwetkstătten . Neue Berliner Ilhistrierte. die Butter mai mici C 8 Substantivele abstracte exprimă — în opoziţie cu cele concrete — : — acţiuni: das Gehen. : die Bahnhof Straße.Bukarest" — titluri de ziare. Erlkönig — nume de clădiri: das Goethehaus. der Wald.. die Donau. das Eisen. der Baum C 6 b) nume colective (Sammelnamen) .Rot Grivifa". fenomene etc. fiinţa sau obiectul izolat numindu-se altfel decît totalitatea : die Geschwister ( = Bruder und Schwester) das Heer ( = viele Soldaten) das Gebirge ( = viele Berge) £ 7 c) nume de materii sau substanţe (Stoffnamen) . Vasile Alecsandri. der Hund. Friedrich Schiller — numele lunilor anului: (der Monat) April. die Karpaten. ele se referă la o pluralitate de fiinţe sau obiecte identice. sau la un singur obiect sau o singură fiinţă din categoria respectivă: das Tier. das Singen . das Obst. considerate ca un întreg. die Universität . opere literare: Neuer Weg. das Lernen. Mai. ele se referă la o categorie de obiecte sau fiinţe.. Peter. pieţe e t c . părţile ale obiectului poartă denumirea întregului: das Leder. die Milch. der Platz des Palastes der Republik C 4 C 5 2. August — numiri geografice: Rumänien.

ein Vater.C 10 narea genului gramatical al substantivelor. kein Haus — das sächliche Geschlecht): I n limba germană există doar puţine reguli precise privind determi. iar der Teller este de gen masculin. deşi t o a t e trei denumesc obiecte. die Teuerung — însuşiri psihice : die Klugheit. die Tugend.. das Schwesterchen. Astfel sînt. Numai cu oarecare aproximaţie se poate determina genul substantivului după înţeles sau după terminaţie — căci regulile acestea comportă multe excepţii. die Schönheit — relaţii între fiinţe sau obiecte: die Ähnlichkeit GENUL SUBSTANTIVELOR î n limba germană există trei genuri gramaticale : 1. eine Mutter.SUBSTANTIVUL 109 — stări: die Freude. das Messer de gen neutru. das Weib etc. genul feminin (das Femininum die Frau. keine Tochter — das weibliche Geschlecht): 3. de exemplu. . die Gabel de gen feminin. genul neutru (das Neutrum das Kind. Este. genul masculin (das Maskulinum — das männliche der Mann. deşi desemnează fiinţe. absolut necesar ca fiecare substantiv să fie învăţat cu articohil său. de aceea. ein Mädchen. das Fräulein. de genul neutru substantive c a : das Brüderchen. die Tapferkeit — însuşiri fizice : die Kraft. De multe ori lipseşte chiar concordanţa dintre genul natural şi cel gramatical. kein Lehrer ^ Geschlecht): w 2. die Zufriedenheit.

der Osten. der Feldspat. după înţeles a) în general.numele punctelor cardinale: der Norden. der Taifun. der Frühling. der Tischler. der Blitz. der Großglockner . der Kalk Excepţie: die Kreide C 18 h) cele mai multe nume de munţi: der Moldoveanu. der Mittag. numele proprii sau comune denumind fiinţe de sex băr­ bătesc : ~~~-—-——_^__ der Mann. der Herbst. der Student. C 12 b) nun^iß--amMm^maLQZL. pentru mascul şi femelă. der Schnee. der Rumäne. der Tau. das Söhnchen. der Quarz. der Montag. der Morgen. die Frühe C 14 C 15 C 16 C 17 d) . der Wolf. der Winter Excepţie: das Frühjahr C 13 c) numele hmil^ der Januar. Excepţii: die Nacht. der Hund. der Passat (dar: die Bora) g) numele mineralelor şi ale rocilor: der Glimmer. (dar: der Rabe etc. der Süden. Paul. der Sommer. der Ivöwej der Hahn. der Abend etc.110 MORFOLOGIA DETERMINAREA GENULUI SUBSTANTIVELOR DETERMINAREA GENULUI SUBSTANTIVELOR MASCULINE C 11 De genul masculin sînt: 1. der Westen e) numele fenj)mgndor_jnaturii: der Regen. der Frost f) numele vînturilor: der Föhn. der Granit. der Donner. der Hagel. der Brocken. die Drohne etc. der März. der Mittwoch etc. der Basalt. der April etc. der Dienstag.

der Kranich der Honig. der Kontine«Z. der Philharmoniker -Ismus : der Kommunis-MMS. der Orkan der Kapitä» der Summa«« 1 der Afrikaner der 'Musikant.SUBSTANTIVUL 111 i) multe nume de monede: der Leu. der Forint. der AspirawZ. der Graphiker. der Realismws. der Amateur. die Lira. das SiegeZ etc. der PokaZ (dar : das MateriaZ) der Ozean.) der Arbeiter. der Frank. der Gulden. der Pfennig. das Pfund Sterling). C 19 2. der Schilling. der Lew.asZ der Autobus. der Schnee. die KugeZ. der Sozialism«s. der Kavalier. der Essig. der HimmeZ. pentru substantivele ter­ minate în -ment vezi C 47) . der Trolley&ws der Subtrahe««". die Feder. der Teller (dar : die Butter. der Archivar der Sekretär. der Frisewr -graph : der Geograph -ier[i:r] : der Pionier. der Franken (dar: die Mark. der Sperling. -et: der PlaneZ -eur: der Ingenieur. der Organismus 1 In -e» se termină şi infinitivele substantivizate.făcînd p a r t e ' d i n rădăcină) der Schnaps. der Divide»«! der Stude»Z. das Lesen. die Krone. der Konsona»Z der Bibliothekar. der KanflZ. der Fahr«'. Acestea sînt '^să fără excepţie de genul neutra: das Lernen. der Dollar. der Aktionär. das Zeiche« etc. der Rubel. der Residenz (dar : das PatenZ. das Zimmer. der WissenschaftZer der Frühling. der Schwips b) cele mai multe substantive cu următoarele sufixe de origine negermană • C 21 der AdfflîraZ. der Vulkan. der See. der Vortier -iker : der Mechaniker. das Fenster etc. deoarece sufixul este -ing. der Parlamentär (dar : der sau das Militär) der Kommunard der Kontras/.) der Teppich. der Wagen (dar: das Kisse». der Juvelier -ier [ie] : der Bankier. der Schädling (dar: die Reling.) der Rege«. der KünstZer. der Käfjg (dar: das Reisig) der Tisch/er. das Schreiben. der Bottich. das MitteZ. der Böge». -a!: -an : -an : -and : -üner : -unt r -ar : -är : -ard : -ast: -bus : -end : -ent: . der Klee. der Tee der ArtikeZ. der HobeZ (dar: die GabeZ. der Offizier. -l. dxr Klaps. der Ball. după terminaţie a) cele mai multe substantive -ee : -el: -en 1 : -er : -iefa : -ig : -Ier : -ling : -s : terminate în: C 2( der Kaffee.'der Lehrer.

die Zehn. das Mädchen) C 23 b) multe nume de arbori: die Fichte. das Weib. die „Bremen" f) numele unor instrumente muzicale: die Bratsche. die Wölfin. die Eiche. der Pfirsich C 26 C 27 e) cele mai multe nume de vapoare: die „Transilvania". das Saxophon) C 28 g) numerale cardinale substantivizate: die Eins. der Artist. die Orgel. die Fünf . die Traube. die Tochter. Anna. Demokrat Philologe. die Maus. die Erle. die Trommel (dar: das Klavier. der Holunder) C 24 C 25 c) multe nume de flori : die Tulpe. pentru mascul şi femelă . das Akkordeon. die Kastanie Excepţii: i der Apfel. numele proprii sau comune ale fiinţelor de sex feminin: die Frau. die Tinde (dar: der Akorn. das Fräulein. die Taute. der Astronom Professor. der Gt&phologe Agronom. die Hündin. der Flieder. der Motor. das Fdelweiß) d) majoritatea numelor de fructe : die Birne. der Regulator Fhilosoph Modws.1Î2 -ist: «krat: -löge : -nom: -or: -soph : -us : der der der der der der der MORFOLOGIA Kommunist der Sozialist der Optimul. die Schlange. die Rose. die Flöte. die Lilie. die R a t t e etc. der Kasws (dar: das sau der 'Virus) der Jurist DETERMINAREA GENULUI SUBSTANTIVELOR FEMININE C 22 De genul feminin sînt: 1. die Mandoline. die Buche. die Nelke (dar: das Veilchen. die Rumänin. die Henne (dar: die Ameise. die Tanne. după înţeles a) în general. die Geige. die Löwin.

die Garderobiere. die Ära. die Gravüre. după înţeles a) în general numele fiinţelor das Kind. die Plaudere«. die Kombine. die Figur "Lektüre. die Dosis "Nation. die "Etikette. die Differe«. die Musift. das Erbe) "ei: die Bücherei. die Fremde. die Eleganz. die ~Emaille. die Eigenschaft. die "Erde. die FakuUäL die Qualität Natur. die Prämisse.? Misere. die Liebe. die 'Kindheit. die Reportage. die Tuberkulose. die Freundlichkeit "Schaft: die Freundschaft. die Dista«^ "Bagatelle. die "Pinzette Geographie. die Noti^ Neurose. die Höflich&eif. das Fohlen. die Lotterie (dar: das Genie) Materie. die Fabrik. die Bürde (dar: das Unde) "e : die Höhe. die Marmelade. die Morelle Audienz. die Wunde.de. die Zitadelle. die Moräne "Bilanz. die Toilette. die Lehren«. die Etage Medaille. die "Narzisse Alternative. die Verwandtschaft "ung : die Acntung. die Familie. die "Margarine Kulisse. die "Sektion. die "Literatur. die "Nahrung b) cele mai multe substantive cu următoarele sufixe de origine negermană : -a : -ade: -age : .SUBSTANTIVUL 113 2. die Kultur.a ü l e: -üne : -anz : -eile : -enz : -ere : -ette: -ic : -ie [fe] : -ik : -ille : -ine : -isse : -ive : -iz : -ose : -sis : -(t)ion: -tat: -(t)tH': -tire : die die die die die die die die die die die die die die die die die die die die die die die die Kamera. die Physik Kamille. die Freque«^. die Kanaille Wigräne. die Defensive Miliz. die Justiz. după terminaţie a) substantivele cu următoarele sufixe de origine C. die Übung. die Aula. die Furunkulose (dar : der Matrose) Basis. die Spielerei "heit: die Scliönheit. die Treue (dar: das Auge. die Kalorie. die "Portiere Zigarette. 29 germană: "de: die JS-vm. die Einheit "in (neaccentuat) : die Genossi«. die "Union Universi/äi. die Studenţi» "keil: die Fruchtbar/îeii. die Prokura (dar : das Sofa) Brigade. die Broschüre C 30 DETERMINAREA GENULUI SUBSTANTIVELOR NEUTRE De genul neutru sînt: 1. die "Folie Politik. die Pupille Kabine. die Ballade. die "Fontane. die Bildung. das Lamm S — Gramatica practică a limbii germane tinere: € 31 . die Schokolade Garage.

das Singen g) adjectivele substantivizate. das Banat. die Antillen C 41 C 42 C 43 f) infinitivele substantivizate: das Lernen. die Bronze) C 35 e) numele continentelor. majoritatea numelor de ţări. das Schlechte li) numeralele fracţionare : das Drittel. das Blei. die Volksrepublik Polen. die Dobrudscha b) numele de ţări în a căror componenţă intră substantivele Republik. Sînt de gen feminin: a) numele ţărilor şi ale regiunilor terminate în -ei. exprimînd o noţiune abstractă: das Neue. Union: die Sozialistische Republik Rumänien. der Sudan. (der) Iran. das Getreide. -ie. die Normandie. (der) Jemen. das Gehen. das Schwein. die Moldau. das Rind. de regiuni şi de localităţi ca: der Balkan. das H u h n c) multe nume colective (în special cînd sînt formate cu prefixul geşi terminate în -e): das Gebirge. das moderne Bukarest C 36 C 37 Excepţii: 1. das Viertel . die Lausitz. die Deutsche Demokratische Republik. -a : die Tschechoslowakei. -e. die Krim. die Türkei. das Schaf. das Gold. das Silber. das neue Rumänien. das Sechstel. Se folosesc numai la plural: Unele nume de ţări şi de grupe de insule ca: die Niederlande. Sînt de gen masculin: Unele nume de ţări. das Helium. (der) Haag C 40 3. das Gute. die Adria 2. (der) Irak. de regiuni şi de localităţi: das alte Europa. das Geflügel C 34 d) cele mai multe nume de metale şi cele de elemente chimice: das Eisen. der Schwefel. das Brom (dar: der Stahl. die Sowjetunion C 38 C 39 c) unele nume de ţări şi de regiuni ca: die Schweiz. die Ukraine. das Schöne.114 MORFOLOGIA C 32 C 33 b) numele de animale domestice (folosite pentru mascul şi femelă): das Pferd. die 'Vereinigten Staaten (von Amerika).

das Labs«/. die Empfängnis. das Cis 2. der Irrtum b) cele mai multe substantive cu următoarele sufixe de origine negermană: -em: das Poem. das Nikotin -inro : das Stipendium. das Argument. die Erlaubnis. das Dogma. das Häcksel (dar: der Stöpsel) Viertel Altertum. das Aquarium -ma: das Komma. das Fakt«m -ut: das InstitwZ C 47 GENUL SUBSTANTIVELOR COMPUSE Substantivele compuse primesc genul substantivelor de bază (vezi C 185) : C 48 der Augenblick die Volksuniversität das Warenhaus (das Auge + der Blick) (das Volk + die Universität) (die Ware + das Haus) . das Segment ~ol: das KarboZ -um : das Musewm. das Z. das Gefängnis Schicks«/. das Hüiett -id : das Oxitf -in (accentuat) : das Benzi«. das Scheusal Rats«/. das B ü n d e l t e « Vräulein Ereignis. die K e n n t n i s . die Mühsal.SUBSTANTIVUL 115 i) diminutivele : das Väterchen. die Finsternis. das Thema. două substantive terminate în -tum sînt de genul masculin: der Reichem. das Eigen?«?»! Excepţii: die Drangsal. după terminaţie a) cele mai multe substantive cu următoarele sufixe de origine germană: -ehen -lein : -ais : -sal: -sei: -tel: -tarn : das das das das das das das Mädchen. das Mütterchen C 44 C 45 C 46 j) numele literelor alfabetului şi ale notelor muzicale : das A. das hohe D. das Album. das' Drama -ment: das Dokument. die Fäulnis. die Trübsal. das Theore» -ett: das Menuett. das Amulett. das Daboratorium.

\ ^ i -i fdeşi cuvîntul de bază este der Teil GegenteilJ y •——•. chiar dacă cuvintele lor de bază sînt de alt gen [der Berg. Numele de oraşe — substantive compuse — sînt de genul neutru. die Furt) : das alte Wittenfeei'^.Td£. deşi cuvîntul de bază este die Woche Abteil. . Cuvintele compuse cu Meter sînt: a) de genul masculin dacă exprimă o unitate de măsură: der Kilometer b) de genul neutru dacă arată un instrument de măsurat: das Barometer.: der Vorteil. Din această cauză. das bekannte Erfurt € < 51 C 52 C 53 3.(=_^jg_Rumänische Kommunistische Partei) VdKJ {— deZ-Ygrband der Kommunistischen Jugend) DDR [= die Deutsche Demokratische Republik) Akku ( = der Akkummulator) Lok (— die Lokomotive) Labor (= das Laboratorium) O-Bus ( = der Oberleitungsomnibus — der Trolleybus) C 55 Excepţii: das Foto deşi cuvîntul care stă la bază este die Fotografie S . der Anteil)*.die der die der die das der RKP . unele substantive compuse cu Teii sînt de genul masculin (de ex. se întrebuinţează şi la genul neutru. Cîteva substantive izolate : der das j das die Mittwoch. deşi cuvîntul de bază este der Mut Observaţie C 50 Substantivuk. altele — mai puţine la număr — sînt de genul neutru.116 MORFOLOGIA C 49 Excepţii: 1. der Nachteil.das Kino deşi cuvîntul care stă la bază este der Kinematograph . das Thermometer GENUL SUBSTANTIVELOR DIN C 54 FORMATE DIN INITIALE FRAGMENTE SAU Substantivele formate din iniţiale sau din fragmente au genul substan­ tivului care stă la baza prescurtării (vezi C 214—221) : . 2. Großmut.

au totuşi genuri diferite. uneori chiar şi acelaşi înţeles. clip? uns Moment împrejurarea (fie See marea der See lacul der Verdienst cîştigul das Verdienst meritul der Weise înţeleptul die Weise melodia Plural die die die die die die die die die die die die etc. -dAe Bänder der Bauer ţăranul die Bauern das (mai rar der) Bauer colivia die Bauer der Bund alianţa. deşi au aceeaşi formă. panglica .die Bände legătura. uniunea die Bünde das Bund mănunchiul die Bunde . SUBSTANTIVE CU ACEEAŞI FORMA EA SINGULAR ŞI PEURAE C 57 DAR CU ÎNŢEEES DIFERIT Singular der Junge băiatul 'itlgg^Junge puiul (de animal) Ber Kunde clientul jjie Kunde vestea <ier Moment momentul. lanţul -die Bande legătura materială sau ab­ stractă . Jungen Jungen Kunden Kunden Momente Momente Seen Seen Verdienste Verdienste Weisen Weisen SUBSTANTIVE CU ACEEAŞI FORMĂ EA SINGUEAR DAR CU ÎNTEEES DIFERIT SI CU FORME DE PEURAE DIFERITE Singular ier Band das Band das Band Plural C 58 volumul. tomul .SUBSTANTIVUL 117 SUBSTANTIVE CU GENURI DIFERITE C ^6 Există în limba germană un număr de substantive care.

corul corul (loc în biserică) moştenitorul moştenirea coridorul cîmpul. cîmpia conţinutul.r . die Markstücke. volumul salariul pălăria paza maxilarul pinul conducătorul scara marca (moneda) măduva catargul îngrăşarea (vite) orezul mlădiţa. Zubehör . das das das das der der das das der Keks Knäuel Kompromiß Lampion Liter Meter Plaid Rada. emblema impozitul cîrma.. volanul nebunul poarta die Chöre die Chöre. . Markscheine — die Maste(n) die Masten — die die die die die die die Reiser Schilde Schilder Steuern Steuer Toren Tore i ff C 59 SUBSTANTIVE DE GEN OSCILANT der der der der der das der das der sau sau sau Sau sau sau sau sau sau die das das das das der das der das Abscheu Bonbon Dotter sau die Dschungel Filter Gelee Gong Gummi Katheder der der der der das das der der das sau sau sau sau sau sau sau sau sau etc." > der die der die die das der die der das der das die das der das Chor sau das Chor Erbe Erbe Flur Flur' Gehalt Gehalt Hut Hut Kiefer Kiefer Leiter Leiter Mark Mark Mast Mast Reis Reis Schild Schild Steuer Steuer Tor Tor MORFOLOGIA •«-»_~. Chore die Erben — die die die die die die die die die die die Flure Fluren Gehalte Gehälter Hüte _ Kiefer Kiefern Leiter Leitern Mark.118 der *-der /der Vas «der die der das der die ^^v. vreascurile scutul firma.

das Getreide. August b) multe nume colective: das Geflügel. das Publikum C 62 C 63 Observaţie Numele colective se întrebuinţează şi la plural cînd exprimă o plura litate limitată. în limba germană distingem două n u m e r e : singularul (der Singular. das Fleisch. die Butter. pluralul (der Plural. die Donau C 61 — nume de persoane: Mihail Eminescu. Friedrich Schiller (vezi C 161. Numai la singular se întrebuinţează: a) în general numele proprii [vezi C 3) : — denumiri geografice : Rumänien. individualizată : das Regiment — die die Familie — die Regimenter Familien c) nume de materie întrebuinţate cu înţeles general: die Milch.SUBSTANTIVUL 113 NUMĂRUL SUBSTANTIVELOR Ca şi în limba română. C 162) — denumiri ale evenimentelor istorice: der 23. das Gold. C 60 Există însă un însemnat număr de substantive defective de număr. das Vieh. SUBSTANTIVE DEFECTIVE DE NUMĂR 1. die Mehrzahl). die Einzahl). das Laub. î n mod obişnuit. adică substantive care se întrebuinţează fie numai la singular. fie numai la plural. das Leder C 64 . das Obst. un substantiv are o formă pentru singular şi o formă pentru plural: der Mann die Frau das Kind — die Männer — die Frauen — die Kinder jj .

ele se întrebuinţează şi la p l u r a l : Der Tisch hat vier Füße. das Gehen. zwei Waggon Eisenerz. Die Säcke werden gesondert berechnet. das Gute. vier Paar Schuhe. Substantivele de gen feminin se întrebuinţează şi la p i u a i : zwei Flaschen Bier drei Tonnen Eisenerz vier Portionen Eis fünf Schachteln Streichhölzer drei Tassen Tee care exprimă măsuri sau cantităţi . das Wissen. drei Glas Bier. zwanzig Sack Zement. das Glück. einige Schritt weiter Observaţii €71 1. drei Dutzend Taschentücher. Dutzends von Arbeitern besuchen den Klub der Fabrik. întrebuinţate cu înţeles concret se pot folosi şi la p l u r a l : der Tanz (dansul) — die Tänze die Grausamkeit (actul de cruzime) — die Grausamkeiten die Schönheit (aspectul sau elementul frumos: femeia frumoasă) — die Schönheiten C 67 C 68 e) infinitivele substantivizate : das Lernen. zehn Blatt Kohlepapier. das Böse neutru: Observaţie C 69 Denumirile culorilor se întrebuinţează şi la plural pentru a exprima diferite n u a n ţ e : Die zwei Rot ergänzen sich.120 MORFOLOGIA C 65 d) în general substantivele abstracte: die Ehrlichkeit. Hier sind zwei Gläser mit Bier. der Fleiß Observaţie C 66 Substantivele abstracte. die Liebe. An der Rampe stehen zwei Waggons mit Eisenerz. Einige Paare drehten sich noch im Kreise. Dacă aceste substantive exprimă obiectul concret ca a t a r e fără să indice măsura sau cantitatea. das Streben f) adjectivele substantivizate dacă sînt de genul das Schöne. C 72 2. die Güte. dacă sînt precedate de un numeral cardinal (mai mare decît 1) sau de un numeral nehotărît: zwei Fuß breit. C 7§ g) substantivele de genul masculin sau neutru care exprimă măsuri şi cantităţi.

fiind totodată precedate de un numeral cardinal rnai mare decît 1 sau de un numeral nehotărît: Das kostet fünfzig Pfennig (zwei Mark. die Passiva. die Niederlande. însă. die Musikalien. Substantivul die Mark E r breitete die Markstücke are pluralul Markstücke sau Markscheine. Der Preis beträgt zwei Rubel (drei Dollar. die Altwaren. di Einkünfte. nu la valoarea globală : Br betrachtete aufmerksam die fünf Pfennige Pfunde). denumirile plante şi animale: die Amphibien. die Lebensmittel. Vereinigten Staaten von Amerika die Pyrenäen. Denumirile monedelor care se termină plural chiar atunci cînd exprimă valoarea: Das Buch kostete drei Kronen. die Eltern. die Kosten. 3. la plural cînd ne referim la fiecare monedă sau bancnotă în parte. drei Schilling). L 75 C 76 und Markscheine vor sich aus und prüfte sie aufmerksam. ca o unitate distinctă. die Weichtiere ştiinţifice pentru categorii de c es C 81 e) unele numiri geografice: die Karpaten. die Kurz­ waren. die Anden. Der Preis betrug nur einige Rupien. mehrere englische Pfand). die Pocken. se întrebuinţează la 2. (die Schillinge. în -e. die Rauchwaren. die Geschwister. die drei Vollars. die Finanzen. Aceste denumiri de monede se întrebuinţează. die Röteln d) de cele mai multe ori. die Spesen. die Spirituosen. die Flitterwochen c) unele denumiri de boli : die Meseni. C 73 Observaţii 1. .SUBSTANTIVUL 121 li) denumirile monedelor germane şi ale anumitor monede negermane care nu se termină în -e. die Selbstkosten. die Zinsen (numai r a r : der Zins) C 82. die fünf ^ '^ 2. die f) anumiţi termeni comerciali: die Aktiva. die Apenninen. die Gebrüder de persoane: C 77 C 70 C 79 b) substantivele care denumesc anumite perioade de timp: die Ferien. Numai Ia plural se întrebuinţează: a) substantivele care denumesc grupe die Leute. die Chemikalien. die Alpen.

Numai la singular apar substantive ca: die Eile graba. substantivele pot fi grupate în cinci grupe. der Honig mierea C 84 Numai la plural apar substantive ca: die die die die die Karpaten Pyrenäen Anden Vereinigten Staaten von Amerika Niederlande Carpaţii Pirineii Anzii Statele Unite ale Americii Ţările de Jos C 85 Numai la plural în limba germană. der Mut curajul. dar la singular şi la plural în limba română apar substantive ca: die Einkünfte die Ferien die Zinsen venitul — veniturile vacanţa — vacanţele dobînda — dobînzile C 1S6 La singular şi la plural în limba germană.122 MORFOLOGIA Observaţie C 83 Uneori substantivele defective de număr din limba germană sînt defec­ tive de număr şi în limba română. dar numai la plural în limba română apar substantive ca: die Nudel der Rogen die Brille — die Nudeln — die Rogen — die Brillen tăiţeii icrele ochelarii C 87 La plural şi la singular în limba germană. în funcţie de felul în care îşi formează pluralul: . dar numai la singular în limba română apar substantive ca: die Erbse — die Erbsen die Bohne — die Bohnen mazărea fasolea FORMAREA PLURALULUI SUBSTANTIVELOR CELE CINCL GRUPE DE C 88 PLURAL î n limba germană. öÄe Ehrlichkeit cinstea.

die Zeugnisse C 89 2. Substantivele derivate cu sufixul -nis dublează pe s înaintea unei desinenţe: das Zeugnis. u sau diftongul au formează pluralul cu Umlaut.SUBSTANTIVUL 123 PLURALUL SUBSTANTIVELOR Grupa I — fără desinenţă .-f Umlaut der Wagen. 3. — die Wagen der Vater der Tag + Umlaut die Bank das Kind _ -f-Umlaut totdeauna fără Umlaut totdeauna fără Umlaut das Buch der Junge — die Väter — die Tage — die Bänke — die Kinder — die Bücher — die Jungen Grupa a Ii-a — cu desinenţa -e Grupa a IlI-a cu desinenţa -er f cu desinenţa Grupa a IV-a { [ -n sau -en der Mensch -— die Menschen Grupa a 1 cu desinenţa V-a \ ! -s das Radio — die Radios Observaţii 1. Toate substantivele grupei a I I I .a care au în rădăcină vocalele a. Substantivele feminine derivate cu ajutorul sufixului -in (neaccentuat) dublează pe n la p l u r a l : die Genossin. Cele mai multe substantive din grupa a V-a sînt de origine străină. die Genossinnen C 90 C 91 4. des Zeugnisses. o. C 92 .

î n acest caz se adaugă pe lîngă numele de materie fie -sorten fie -arten: das Obst — die das Getreide — die Obstsorten Getreiăearten C 96 3. C 97 4. Majoritatea substantivelor compuse cu -cuvmtul"de' bază formează pluralul cu -leuie: "%-"der Heigmann der 'K. în special pentru denumirea sorturilor din materia respectivă. substantivele terminate la nominativ singular î n : a) -ium sau -um formează pluralul înlocuind pe -um prin -en: das Stipendiww — die Stipendien das Museum — die Museen Observaţie C 98 Substantivul das Stadion terminate în -ium: formează pluralul la fel ca substantivele das Stadicm — die Stadien C 99 b) -a formează pluralul înlocuind terminaţia -a prin desinenţa -en das Drama — die Dramen . Ich habe heute einige Schreiben . dar cu înţeles die Ehemänner = bărbaţii căsătoriţi. die Eheleute = soţul şi soţia C 95 2. Substantivele de plural: abstracte folosite cu sens concret pot avea şi forme erhalten. Astfel. der Sports-mann der Schneemann — die Bergleute — die ~Kauileute — die Staatsmänner [die St>orts/««te — [die Sportswä»M«c — die Schnee»jä»»2£r Observaţie C 94 Substantivul der Ehemann deosebit: are la plural două forme. Cîteva substantive (de origină negermană) au forme proprii de plural. „ .aaimann dar : der Staatsmann . Uneori este necesar ca numele de materie să fie folosite şi la plural.Î24 MORFOLOGIA CAZURI £ 93 SPECIALE DE FORMARE A PLURALULUI -mann- 1.

deşi au aceeaşi formă la singular. der Globus — die Globusse C 102 SUBSTANTIVE CU PLURALUL DUBLU C 193 Există în limba germană un număr de substantive care. blocul blocul (de casă) \ die Bande die Bank \ die Banken der Bau / die Baue \ die Bauten der Bloch s die Blöcke > die Blocks . construcţia b u ş t e a n u l . au totuşi forme diferite la plural. lanţul banca (pe care se stă) banca (instituţie) vizuina clădirea. cordonul legătura. alteori cu acelaşi înţeles. uneori cu înţeles diferit. cătuşa. SUBSTANTIVE CU Î N Ţ E L E S D I F E R I T EA P E U R A E das Band / die Bänder y die Bänke panglica .SUBSTANTIVUL 125 sau adăugind desinenţa -s das Sofa — die Sofas -us formează pluralul cu desinenţele germane -e sau -en: der Kurs«s — die Kurse das (der) Virws — die Viren c ioe sau cu desinenţa negermană -i: der Modws — die Modi sau fără desinenţă : der Kasus — die Kasus d) -bus dublează la plural pe -s la care se adaugă şi desinenţa -e: der Autobus — die Autobusse C 101 Observaţie Substantivul Globus formează pluralul în două feluri: der Globus — die Globen.

die Kommata ] virgula căluşeii cartonul | capitalul cheiul globul balconul balonul . cuvîntul (în context) cuvîntul (izolat) cuiva) das Ding y die Dinge \ die Dinger das Gesicht y die Gesichte \ die Gesichter die Mutter y die Mütter \ die Muttern der Rat y die Räte \ die Ratschläge der Strauß y die Strauße \ die Sträuße das Wort y die Worte \ die Wörter C Î04 SUBSTANTIVE CU ACELAŞI ÎNŢELES LA PLURAL der Ballon •{ die Ballons die Ballone"'' der Balkon 7 die Balkons? 4 ] die Balkone J der Globus / die Globen V ) dje Globusse [ der Kai / die Kaie ] die Kais>. arcul coala (de liîrtie) lucrul.126 MORFOLOGIA der Bogen / die Bogen. cotitura.( die JKapitaleX das Kapital / die Kapitalien j der Karton (\ die Kartons ] die KartonejCj das Karussell / die Karusselle^] die Karussells das Komma (f die Kommas x. obiectul lucrul (fleacul) viziunea faţa mama piuliţa consilierul. consiliul sfatul (dat struţul buchetul vorba. die Bögen ^ die Bogen c u r b a .

SUBSTANTIVUL 127 / die Numeralien 1 das Numerale { > \ die Nmneralia J das Polio s die Portos 1 \ die Porti y das Pronomen ' \ . genitivul. în limba germană există patru cazuri: nominativul. dativul şi acuzativul. die Schemas schema N die Schemata j das Spektrum / der Streik \ der Test \ das Thema / die Spektren ] \ > die Spektra j / die Streiks j die Streike ] / die Teste 1 die Tests f • die Themen 1 \ die Themata j der Toast y die Toaste I \ der Trust \ das Visum die Toasts / die Truste die Trusts . . der Schal \ das Schema j numeralul t a x a posti die Pronomen ] \ die Pronomina J die Schale ) | ] pronumele şalul die Sehais . die Visa 1 \ die Visen | j ! viza trustul toastul tema testul spectrul greva DECLINAREA SUBSTANTIVELOR DECLINAREA SUBSTANTIVELOR COMUNE Deklination der Gemeinnamen Prin declinarea unui substantiv se înţelege trecerea lui prin toate cazurile C 105 gramaticale.

A. ori desinenţele -e. C 110 ^ J / a dativ plural__£!&h^l££rfâx[&Lm^^ -n. D. N.ehrers \ dem I/ehrer-^ den L. în afară de snhst&ntivele-feminine care nupzimesciasmgulur~nivi~crdesi-neniă. feminine şi neutre. A.ehrer der des dem den die der der die Garten Gartens Garten Garten Mutter Mutter Mutter Mutter Plural die der den die die • der den die die der den die L. B. ~ejv-Ş Toate substantivele care primesc la plural Umlaut (cu sau fără desinenţă fac parte din declinarea tare. Fiecare din cele trei declinări se caracterizează prin felul în care substan­ tivele formează genitivul singular şi nominativul plural. C 169 La dativ singular aceste substantive pot primi desinenţa -e.-ş sau -es. G. C 108 Substantivele masculine şi neutre de declinare tare nu primesc la acu­ zativ singular nici o desinenţă.ehrer L. G. D.. Din dselmarea tare fac parte substantive masculine. celelalte Trefc&z^^ C 111 Fac~*excepţie substantivele al căror nominativ plural se termină în -en sau -s deoarece la acestea toate cazurile pluralului sînt identice. der I/ebrer -v des I. G. N.ehrer Lehrern L.Î28 MORFOLOGIA DECLINAREA C 196 TARE. A. Acestea primesc la genitivul singular desinenţa . acuzativul şi nominativul singular au deci aceeaşi formă. dacă la genitiv singular primesc desinenţa -es. SLABĂ ŞI MIXTĂ Substantivele germane se grupează în mod tradiţional în substantive de declinare tare. slabă şi mixtă.ehrer Gärten Gärten Gärten Gärten Mütter Mütter Müttern Mütter . C 107 1. C 112 EXEMPLE DE DECLINARE TARE Singular N.r iar la nominativul plural ori aici o desinenţă.

N. G. A. G. j EXEMPLE DE D ECLINARE SLABĂ C 113 C 114 Plural Singular N G D A N G D A N G D A der des dem den der des dem den die der der die Junge Jungen Jungen Jungen Mensch Menschen Menschen Menschen Frau Frau Frau Frau die der den die die der den die die der den die Jungen Jungen Jungen Jungen Menschen Menschen Menschen Menschen Frauen Frauen Frauen Frauen 9 — Gramatica practică a limbii germane . II. N. Substantivele feminine nu primesc la singular nici o desinenţă. iar la plural au la toate cazurile desinenţa -n sau -en. A. desinenţa -n^sau -en.SUBSTANTIVUL 129 Singular N. 2. A. III şi V. D. D. Din declinarea slabă fac parte substantive masculine şi feminine. afară de nominativul singular. D. der des dem den das des dem das das des dem das Tisch Tisches Tisch (e) Tisch Kind Kind(e)s Kind(e) Kind Auto Autos Auto Auto Plural die der den die die der den die die der den die Tische Tische Tischen Tische Kinder Kinder Kindern Kinder Autos Autos Autos Autos Observaţie Din declinarea tare fac parte substantivele care se încadrează în grupele de plural I. G. Substantivele masculine primesc la toate cazurile.

b) Substantivele feminine nu primesc desinenţa la nici unul din cazu­ rile singularului. Din cele de mai sus rezultă că : C 119 a) Substantivele masculine pot fi de declinare tare. G. N. substantivele masculine şi cele neutre de declinare tare C 120 . în mod neobligatoriu. A. C 115 3. substantivul primeşte la toate cazurile aceleaşi desinenţe: -n sau -eu. substantivele neutre se pot declina tare sau mixt. Deelinarea m i x t ă se caracterizează prin genitivul singular al decli­ nării tari (desinenţa -s sau -es) şi nominativul plural al declinării slabe (desinenţa -n sau -en) Substantivul la acuzativ singular neprimind. la dativ singular pri­ meşte.nici o desinenţă. : das Auge. slabă sau mixta .130 MORFOLOGIA Observaţie Din declinarea slabă fac parte cele mai multe substantive masculine şi t o a t e substantivele feminine din grupa a IV-a de plural. EXEMPLE DE DECLINARE MIXTĂ C 116 C 117 C 118 Singular N. D. das Bett). are totdeauna aceeaşi formă ca şi nominativul singular. D. C 139) precum şi toate substantivele neutre din aceeaşi grupă (de e x . substantivele feminine se pot declina tare sau slab . der des dem den das des dem das Staat Staat(e)s Staat(e) Staat Auge Auges Auge Auge die der den dei die der den die Plural Staaten Staaten Staaten Staaten Augen Augen Augen Augen Observaţie Mixt se declină un număr foarte redus de substantive masculine din grupa a IV-a de plural (C 88 . A. G. dacă la genitivul singular a avut desinenţa -es. I^a plural. desinenţa -e. C 137 .

. -en feminine: -n. -en (fără Umlaut) -s. cazurile nominativ. die der der die Frau Frau Frau Frau eine einer einer eine Frau Frau Frau Frau keine keiner keiner keine Frau Frau Frau Frau C 122 1 Pentru a putea aplica cele patru reguli. aşa cum a fost expusă pînă acum. este necesar să cunoaştem genul substantivului respectiv şi forma sa la nominativ plural. toate cazurile singularului avînd deci aceeaşi terminaţie. -es feminine: - Slabă masculine feminine Genitivul singular masculine: -n. Substantivele feminine nu primesc la singular nici o deşinenţă. D. substantivele masculine de declinare slabă primesc la toate cazurile (afară de nominativul singular) desinenţa -n sau -en. la dativ uneori desi­ nenţa -e şi acuzativul identic cu nominativul. neutre : -s. G. *"*"" Regula I. -en (fără Umlaut) CELE PATRU REGULI PRACTICE PENTRU DECLINAREA SUBSTANTIVELOR '/H împărţirea declinărilor. nu este însă satisfăcătoare pentru toţi acei care învaţă limba germană ca limbă străină. cu excepţia substantivelor al căror nominativ plural se termină în -n sau -s. -es Nominativul plural (cu sau fără Umlaut) -n. Din punct de vedere practic. A. Singular N. dativul primind desinenţa -n. genitiv şi acuzativ sînt totdeauna identice. SCHEMA CELOR TREI DECLINĂRI C 121 Mixtă masculine neutre Declinarea Genul substantivelor Tare masculine feminine neutre masculine. La plural.SUBSTANTIVUL i 131 sau mixtă au la singular la genitiv desinenţa -(e)s. se recomandă următoarele p a t r u reguli cu ajutorul cărora declinarea substantivelor limbii germane poate fi însu­ şită uşor şi rapid 1 .

Substantivele de orice gen au la plural trei cazuri identice: nominativul. dativ plural. D. N. care nu primesc la nomina­ tivul plural desinenţa -n sau -en. substantivele primesc desinenţa -n.132 MORFOLOGIA C 123 Regula a Ii-a. -en sau -s. D. N. der Junge — die Jungen der Mensch — die Menschen Singular N. Substantivele masculine. A. D. A. G. precum şi toate substantivele neutre primesc la genitivul singular desinenţa -s sau -es. . A. care primesc la nominativ plural desinenţa -n sau -en. Substantivele masculine. 1. primesc această desinenţă şi la cazurile genitii. aceste substantive au aceeaşi terminaţie la toate cazurile pluralului. G. der des dem den der des dem den Junge Jungen Jungen Jungen Mensch Menschen Menschen Menschen ein eines einem einen ein eines einem einen Junge Jungen Jungen Jungen Mensch Menschen Menschen Menschen kein keines keinem keinen kein keines keinem keinen Junge Jungen Jungen Jungen Mensch Menschen Menschen Menschen C 124 Regula a Iu-a. G. cu excepţia sub­ stantivelor care se termină la nominativ plural în -n.3. Substantivele cu desinenţa -es la genitiv singular pot primi la dativ singular desinenţa -e: der Schüler — die Schüler das Haus — die Häuser Singular N. G. der des dem den das des dem das Schüler Schülers Schüler Schüler Haus Hauses Haus(e) Haus ein eines einem einen ein eines einem ein Schüler Schülers Schüler Schüler Haus Hauses Haus(e) Haus kein keines keinem keinen kein keines keinem kein Schüler Schülers Schüler Schüler Haus Hauses Haus(e) Haus C 125 Regula a IV-a. dativ şi acuzativ singular. A. genitivul şi acuzativul. D.

-(e)n A. -e. -n. toate subst. -(e) A. -. -en. -er G. en. -(e)n D. -n. D. -n. A. - IV Toate subst. -er (b) N . pi. die der den die Schüler Schüler Schülern Schüler keine keiner keinen keine N. — G. -(e> D. -er D. -n. D. -. A. -en. -ern A. das Auto — die Autos Plural N. -. G. masculine care nu pri­ mesc la N.-s A.-s G. -n. -n. -en III Subst. -en. masculine care primesc la N. D. neutre Singular N. -e.SUBSTANTIVUL der Schüler — die Schüler. 1 Singular N. A.-s . G. der Junge — die J u n g e n . — G. -(e)n (a) N. -n. pi. la plural Desinenţele celor patru cazuri Singular N. -e. Schüler Schüler Schülern Schüler Autos Autos Autos Autos die der den die Jungen Jungen Jungen Jungen Autos Autos Autos Autos keine keiner keinen keine Jungen Jungen Jungen Jungen die der den die keine keiner keinen keine SCHEMA DECLINĂRII SUBSTANTIVELOR DUPĂ CELE PATRU REGULI PRACTICE C 126 Regula Categoria substanti­ velor I Toate substanti­ vele femi­ nine II Subst.-s D. -en. G. -en.

-lein: des Gürtels. des Dampies.A ortografic: des Abends. Desinenţa -s o primesc: a) totdeauna substantivele terminate în -el. des Atems. des Mastes C 133 C 134 2. des Vorteils. des Gartens. Declinării IHlrTRr a suostantivelor masculine îi corespunde iregula a Ii-a. constataşi următoarele: 1. -er. dacă sînt nearticulate şi depind de o prepo­ ziţie : C 135 des Holzes. 4. însă: aus Holz . -em. însă: mit Gemüt. ß. x. substantivele de origine germană care sînt monosilabice. des Fräuleins b) de obicei substantivele care nu au accentul pe ultima silabă (deci. . -eben. Declinării tari şi slabe a substantivelor feminine îi corespunde r-egala-t. substantivele compuse). z. Desinenţa -es o primesc la genitivul singular (masculin şi neutru: : C 131 a) totdeauna substantivele care se termină într-o consoană sibilantl (s. des Schnees. C 136 b) Substantivele cu desinenţa -es la genitiv singular nu primesc desi­ nenţa -e la dativul singular. 3. -eu. des Wochentags.s t : des Tages. des Putsches C 132 b) de obicei. des Gemütes. 3. tseh): des Hauses. des Reflexes. des Mädchens. în primul rînd. Declinării tari şi celei mixte a substantivelor masculine şi neutri îi corespunde regula a Ill-a 2. des Gemüts. Desinenţa -e la dativul singular: a) o pot primi numai substantivele care au la genitivul singular desi­ nenţa -es. C 127 C 128 C 129 C 130 Observaţii 1. t o t u ş i : zu (nach) Haus sau Hause . sau se termină în trei consoane ori în -sch. slabe şi mixte de oricm gen îi corespunde regula a I\ka. cele care se termină într-o vocală sau vocală -f. Declinării la plural a substantivelor tari. cele care au accentul pe ultima silabă. des Fisches. des Sitzes. tz.134 MORFOLOGIA RAPORTUL ÎNTRE CELE TREI DECLINĂRI ŞI CELE PATRU REGULI Comparînd cele trei declinări cu cele patru reguli practice. Desinenţa -e la dativul singular este pe cale de dispariţie. des Arbeiters. des Maßes. des Schuhs. des Stolzes.

des Zinses — die Zinsen C 139 . Singular N. care se declină după regula a IlI-a. des Nervs — die Nerven Schmerz. des Konsuls — die Konsuln Lorbeer. substantivele masculine*'de origine negermană. des Muskels — die Muskeln Nerv. des Lorbeers — die Dorbeeren Muskel. sînt: der der der der der der der der der der der der der Dorn. des Gevatters — die Gevattern Konsul. A. Astfel. der Professor — die Professoren etc. des Strahls — die Strahlen Vetter. D.SUBSTANTIVUL 135 SUBSTANTIVE CARE NU SE ÎNCADREAZĂ ÎN CELE PATRU REGUEI Există un număr destul de redus de substantive care nu se încadrează în cele patru reguli de declinare a substantivelor. des Schmerzes — die Schmerzen See. des Dorn(e)s — die Dornen Gevatter. Substantivele din această categorie sînt totdeauna neregulate. des Stachels — die Stacheln Strahl. des Vetters — die Vettern Zins. Alte Substantive masculine. des Staates — die Staaten Stachel. G. terminate la C 137 nominativ singular în -or neaccentuat şi cu desinenţa -en la nominativul plural se declină după regula a IlI-a (deci cu desinenţa -s la genitivul singular). deşi după gen şi desinenţe se încadrează în regula a Ii-a. prin accentul lor m o b i l : der Traktor — die Traktoren C 138 2. des Sees — die Seen Staat. 1. deşi după gen şi desinenţe ar trebui declinate conform regulei a Ii-a: der Motor — die Motoren. der des dem den Motor Motors Motor Motor der des dem den Professor Professors Professor Professor Observaţie.

das des das Herz Herzens Herz dem Herzen . G. A. D.136 MORFOLOGIA SUBSTANTIVE CU FORME DUBLE LA NOMINATIV SINGULAR C 146 Anumite particularităţi de declinare prezintă următoarele substantive mas­ culine care au forme duble la nominativ singular: F o r m a uzuală der Friede F o r m a mai rar î n t r e b u i n ţ a t ă der Frieden Declinarea des Friedens dem Frieden den Frieden des Funkens dem Funken den Funken (rar) des Gedankens dem Gedanken den Gedanken des Glaubens dem Glauben den Glauben des Namens dem Namen den Namen des Samens dem Samen den Samen des Willens dem Willen den Willen der Funke der Funken der Gedanke der Gedanken der Glaube der Glauben der Name der Namen der Samen der Same der Wille ' der Willen €141 Asemănător se declină şi substantivul neutru das Herz — die Herzen Singular N.

de un pronume. Mariens Mutter C 14» . Numele de persoană -feminine terminate în -e pot forma genitivul şi în -ns: Luisens Bruder. c 14$ DECLINAREA NUMELOR DE PERSOANĂ DECLINAREA NUMELOR DE PERSOANĂ NEPRECEDATE D E ARTICOL SAU P R O N U M E 1. Numele de persoană atît cele masculine cît şi cele feminine la genitivul singular desinenţa . Hildes Heft Goethes Gedichte.s : Alexanders Buch.SUBSTANTIVUL 137 SUBSTANTIVE CU F O R M E D U B L E D E D E C L I N A R E Cîteva substantive din limba germană oscilează între două declinări: Singular der Bauer der Buchstabe der Nachbar der Oberst der Untertan des Bauern des Bauers (mai rar) des des Buchstabens Buchstaben Plural die die die Bauern Buchstaben Nachbarn C 142 des Nachbarn des Nachbars des Obersten (mai vechi) des Obersts (mai recent) des Untertanen des Untertans (mai vechi) (mai recent) die Obersten die Untertanen DECLINAREA SUBSTANTIVELOR PROPRII (Deklination der Eigennamen) Declinarea numelor proprii diferă în oarecare măsură de declinarea numelor comune. de un titlu etc. die Dramen Schillers primesc C 144 Observaţie 1. La declinarea numelor proprii trebuie ţinut seama de faptul dacă acestea sînt sau nu precedate de articol.

-ß. Deseori. -st. în cazul acesta. C 149 b) o construcţie prepoziţională cu von. Numele de persoane terminate în -s. -tz nu pot primi desinenţa -s. -z. Lehrer prüft Hans. C 147 € 148 2. la genitiv. este precedat de un atri­ but adjectival: des Meinen Hans C 152 I/a dativ şi acuzativ. numele propriu stă totdeaunm în urma substantivului determinat) : Der Bruder von Hans ist der Freund von Max.. posibil numai în scris. genitivul numelui propriu stă înaintea substantivului pe care îl determină. (des Vierzehnten) C 155 Dacă numele de familie este legat de prenume prin prepoziţia „von".138 MORFOLOGIA € 146 2. -x. se declină atît substantivul cît şi adjectivul sau numeralul: Die Bedeutung Stephans des Großen. numele de persoană nu primesc nici o desinenţă. se declină numai ultimul substantiv: Ich lese Vasile Alecsandris Gedichte. atunci" se declină: . în locul acesteia se foloseşte: a) un apostrof (procedeu mai vechi. numele propriu neprimind nici o desinenţă (este cel mai frecvent procedeu. C 153 Dacă numele propriu este compus din două sau mai multe substantive. Mutter ruft Otti zu Tisch.ax. € 154 Dacă numele propriu este format dintr-un substantiv şi un adjectiv sau numeral. se declină numele de familie: die Opern Karl Maria von Webers C 156 Dacă al doilea nume este considerat nume de localitate. Ich Ich Der Die begegnete gestern Peter.ens Freund d) uneori substantivul propriu. der Luxus König Ludwigs XIV. substantivul determinat nu are articol: Peters Freund kommt heute n i c h t . numele trebuie să preceadă substantivul determinat) : Hans' Bruder ist Max' Freund. helfe Helga. dar: Der Freund Peters kommt heute nicht. € 150 C 151 c) mai rar o desinenţă veche a genitivului: -ens: Hanse»s Bruder ist ~M.

Wir besuchten die Schmidts. C 158 Observaţii Numele de persoane pot fi însoţite de articol: 1. . pentru indicarea precisă a Dem Alexander gab Peter das Buch. nici un fel de desinenţă: Die Arbeit des Peter ist sehr gut. Wir wohnten eine Woche bei den Schmidts. DECUINAREA NUMELOR D E P E R S O A N Ă P R E C E D A T E D E ARTICOD SAU P R O N U M E Numele de persoane precedate de un articol sau de un pronume nu primesc. dacă acesta este precedat de von Eschenbach. dacă este vorba de toţi membrii unei familii: Gestern waren die Webers bei uns. purtînd acelaşi n u m e : die Grimms (die Brüder Grimm) C \Q\ 2. der kleinen Hilde C 159 un substantiv: Hilde des Schülers P e t e r . der Schülerin 2. dacă este vorba de mai multe persoane. Uneori numele de persoane apar şi la plural. în vorbirea familiară: cazului: Dort ist das Buch der Helga. dacă numele propriu este precedat de : un adjectiv : des kleinen P e t e r . la singular. dacă acesta este urmat de determinant: Wir studieren Wolfram von Eschenbachs Werk. . determinant: C 157 Wir studieren das Werk Wolframs b) numele de localitate. 3. mese desinenţa -s : Die Webers fahren in diesem Sommer ans Meer. Die Arbeit der Hilde ist auch gut.SUBSTANTIVUL 139 a) prenumele. î n cazul acesta ele pri- C 180 Observaţii Numele de persoane se întrebuinţează la plural: 1.

C 165 Dacă un nume de persoană este precedat de mai multe titluri legate prin und. fie toate titlurile: Die Arbeit des Akademiemitgliedes Professor (sau Professors) Weber ist sehr interessaat. se declină fie numai primul. Kollege. Die Frage des Genossen (Kollegen. Herr folosite ca apoziţie pe lîngâ un nume propriu se declină totdeauna: Genossen (Kollegen. Herrn) Webers Frau ist Lehrerin. . se declină toate titlurile: Die Arbeit des Direktors und Ingenieurs Ionescu ist sehr interessant. Substantive ca Genosse. Herrn) Weber ist interessant. Berlins Straßen sind breit. adică primesc la genitiv singular desinenţa -s (vezi C 144): Die Hauptstadt Rumäniens ist Bukarest. Substantivul Doktor folosit ca titlu rămîne invariabil: die Frage des Doktor Weber Doktor Webers Frage C 167 2. C 166 O b s e r v a.ţii 1. C 164 Dacă un nume de persoană este precedat de mai multe titluri articulate.149 MORFOLOGIA DECLINAREA NUMELOR DE PERSOANE PRECEDATE DE UN TITLU C 162 Dacă numele de persoană este precedat de un titlu nearticulat se declină numai numele de persoană: Der Ingenieur verstand Direktor Wehers Frage nicht. C 163 Dacă un nume de persoană este precedent de un titlu articulai se declină numai titlul: Die Frage des Direktors "Weber war nicht leicht. DECLINAREA NUMELOR GEOGRAFICE DECLINAREA NUMELOR GEOGRAFICE NEPRECEDATE DE ARTICOL SAU PRONUME C 168 Numele geografice neprecedate de articol sau de pronume urmează regulile declinării numelor de persoane.

substantivul rămînînd n e s c h i m b a t . numele precedînd substantivul d e t e r m i n a t : Paris' Straßen sind schön. C 176 . -z. C 169 C 170 b) o desinenţă veche a genitivului: -ens (procedeu învechit): Parisens Museen sind sehenswert. -ß. -x. se procedează ca la numele de p e r s o a n e : se declină numai numele geografic. precedate de articol sau pronume. declinării substantivelor comune : Prag ist die H a u p t s t a d t der Tschechoslowakei. Die Fresken von Kloster P u t n a sin d weltberühmt. -tz nu pot primi desinenţa -s. posibil numai în scris). precedate de un adjectiv atributiv. adesea se foloseşte construcţia prepo­ ziţională cu von: Kloster Putnas Fresken sind weltb erühmt. precedate primesc nici o desinenţă: de un substantiv apelativ cu articol. î n locul ei se foloseşte : a) un apostrof (ca procedeu mai rar folosit. -st. C 171 C 172 c) o construcţie prepoziţională tivul determinat) : die Straßen von Paris cu von (numele urmează după substan- D E C L I N A R E A N U M E L O R GEOGRAFICE P R E C E D A T E ARTICOE SAU P R O N U M E DE Numele geografice. formează genitivul atît cu desinenţa -s cît şi fără această desinenţă: die Brfolge des sozialistischen die Erfolge des sozialistischen R u m äniens Rum änien C 174 dar numai fără desinenţa -s (vezi C 169): die Straßen des alten Paris Numele geografice. urmează regulile C 173 Numele geografice de gen masculin şi neutru.SUBSTANTIVUL 141 Numele geografice terminate în -s. C 175 Ich zeige dem Freund die Sehenswürdigkeiten der Stadt Dacă numele geografic este precedat de un substantiv nearticulat. Wir bewundern die Schönheit unserer Karpaten. nu Bukarest.

cît şi fără ea: des 1.142 MORFOLOGIA C 177 Numele geografice cu o terminaţie neobişnuită în limba german". m. des Engländers — die Rumänen — die Engländer Observaţie C 181 Der Deutsche. (ersten) Septembers des 10. -— ein Deutsche»". publicaţiilor sau operelor de artă. indiferent dacă stau între ghilimele sau nu: I n den Gestalten des „Erfolgs" zeichnete L. (zehnten) September C 183 Cînd se indică o zi festivă. Deutsche». August. numele lunii rămîne invariabil: des 23. cît şi fără desinenţă: der Lauf des Mississipi(s) der Lauf des Kongo (s) DECLINAREA C 178 ALTOR SUBSTANTIVE PROPRII Titlurile cărţilor. des Rumänen der Engländer. numele străzilor. des Deutsche« etc. T~ der Deutsch«. şi f. einer Deutsche« etc. clădirilor urmează regulile declinării substan­ tivelor comune. i die Deutsche«.pl. C 182 Numele lunilor formează genitivul atît cu desinenţa -s. der Deutsche« etc. Dezember . des 30. -— eine Deutsche. urmează regula decli­ nării adjectivelor {vezi E 13. constelaţiilor. der Deutsche« etc.etc. E 15) m. eines Deutsche« etc. organizaţiilor. mează genitivul atît cu desinenţa -s. C 179 Numele proprii indicate la C 178 sînt invariabile. -— Deutsche. fiind un adjectiv substantivizat. Feuchtwanger die Klassenkräfte der kor­ rupten bürgerlichen Demokratie. dacă sînt precedate de un substantiv apelativ: Willi Bredel ist der Verfasser des Romans „Die Väter".sg. C 180 Numele de popoare urmează regulile declinării substantivelor comune: der Rumäne. Die architektonische Gestaltung des „Platzes des Palastes der Republik" ist meisterhaft Der Beschluß des Komitees für die Verteidigung des Friedens wurde allgemein b e g r ü ß t Ich habe Schillers „Räuber" gelesen. ] die Deutsche.

SUBSTANTIVE COMPUSE (Zusammengesetzte Substantive) Foarte multe compunere.das Zimmer (profesorul) (camera) —* das Tiehxerzimmer (cancelaria profesorilor) C C C C C 186 187 188 189 190 . a) b) c) d) e) Cuvîntul de bază exprimă totdeauna noţiunea care stă la baza substantivului.SUBSTANTIVUL 143 Dacă sînt precedate de Anfang. (das Grundwort): Muttersprache / \ cuvînt determinativ cuvînt de bază £ 185 CARACTERISTICILE ŞI F U N C Ţ I I L E CELOR D O U Ă E L E M E N T E COMPONENTE 1. compus. determină genul substantivului compus. numele lunilor rămîn. poate fi compus. P r i m u l element component al unui substantiv compus este cuvîntul determinativ (das Bestimmungswort). orice substantiv compus constă din două elemente componente. dintre care fie­ care. . substantive din limba germană sînt formate prin ELEMENTELE COMPONENTE ALE SUBSTANTIVELOR COMPUSE Cu excepţia anumitor compuneri speciale {vezi C 208—212). asemenea.ehrer -f. Er kommt Ende Mai. cel de-al doilea este cuvîntul de bază. Ende. • se declină şi formează pluralul substantivului compus. este totdeauna un substantiv sau o parte de vorbire substantivizată. este neaccentuat: der L. de C 184 Ich komme Anfang August nach Bukarest. la rîndul său. invariabile : Mitte. Wir fahren Mitte September ins Gebirge..

G. subordonată) modifică noţiunea de bază: der Geiz (zgîrcenia) faul (leneş) -\. A.144 Singular N. das Hochhaus des [Hochhauses dem Hochhaus das HochÄaws die HochAäaser der Hochhäuser den Hochhäusern die HochMwser C 191 2. das l&htetzimmer des "Liehxerzimmers dem "Liehxetzimmer das Ijehtctzimmer MORFOLOGIA 1 Plural die der den die Tiehietzimmer Jjehxetzimmer liehterzimmem Tjehrexzimmer hoch + das H a a s -»• das Hochhaus [înalt] [casa] [blocul turn] N.gen (zgîrcitul) r * der Faulpelz (leneşul) este de egală importanţă pentru sensul substantivului compus ca noţiunea de bază: die Butter (untul) das Hemd (cămaşa) der Strich (linia) + + + das Brot (punea) -* das Butterhtot (felia de pîine cu unt) die Hose -*• die Hemdhose (pantalonul) combiuezonul-chilot der P u n k t (punctul) -* der Strichpunkt (punctul şi virgula) C 192 Cuvîntul determinativ poate fi un substantiv sau o altă parte de vorbire: Cuvînt determinativ Substantiv das Haupt Adjectiv groß -f cuvînt de bază -*• substantiv + die Stadt + die Stadt -*• die compus Hauptsta. G.xa. A. D.it -*• die Großstadt .der Kragen (gulerul) + der Pelz (blana) -*• der Geizk. Cuvîntul determinativ exprimă o noţiune care determină noţiunea de bază: die Frage (întrebarea) neben (lîngă) + das Zeichen -+ das Fragezeichen (semnul) (semnul întrebării) -f.der Satz (propoziţia) -*• der Nebensatz (propoziţia secundară. D.

Multe verbe terminate în -nen precedat de o consoană păstrează desinenţa infinitivului. Verbele care intră în compunere avînd funcţia de cuvînt determi­ nativ pierd desinenţa infinitivului: wohnen stehen waschen + das Zimmer + der Platz + die Maschine das Wohnzimmer der Stehplatz die Waschmaschine C 193 2. pierzînd însă primul -n-: zeichnen rechnen trocknen -f Heft = 4. / Langeweile wegen der ' ° \ Langenweile / \ Langeweile X.Aufgabe = + Boden = Zeichenheft Rechenaufgabe Trockenboden C 194 Cuvîntul determinativ este invariabil: (Vezi exemplele de la C 192) Numai într-un număr mic de substantive compuse se poate declina şi cuvîntul determinativ (de obicei u n adjectiv): die Langeweile (mai r a r : Langweile) .a»gerweile C 195 C 196 Cuvîntul determinativ este accentuat: C 197 die Stadt + das Viertel -*• das Stadtviertel die Freundschaft + der Dienst -> der Freundschaftsdienst 10 — Gramatica practică a limbii germane .SUBSTANTIVUL 145 Pronume wem? Verb wohnen Numeral zwei Prepoziţie vor Adverb + + + + + + der Fall das Zimmer das R a d die Stadt der Schritt der Satz ->• der Weml&ll -*• das Wohnzimmer —y das Zweirad -*• die Forstadt — > der Fortschritt fort Conjuncţie daß -> der dajS-Satz Observaţii 1.

» das Wörterbuch die Briefmarken + das Album — > das Briefmarkenalbum C ^0§ singular: 2 . das Jahrtausend. das Unionsgesetz. alăturarea elementelor componente. urnă sunet sau unei silabe de -(e)s-: Cuvînt determinativ : die das die der Maus Instrument Geburt Freund Sunet sau silabă i Cuvînt de de legătură : \ bază: + + + + -e-en-s-esSubstantiv compus: — — — — das der der der Mauseloch Instrumentenbau Geburtstag Freundeskreis -(e)n-. + + + + das der der der Loch Bau Tag Kreis C 201 Astăzi.e « . A Itertumsîorscher. cuvîntul de bază la die Wörter + das Buch .146 MORFOLOGIA C 198 Numai în cîteva cuvinte compuse — făcînd abstracţie de compune­ rile speciale arătate în C 2 1 0 . der Lieblingsschület. 2. -ung: die Schönheitspflege. -ling. -tum. a) De regulă. -ion. intercalarea intercalarea unui sunet sau a a unei silabe de legătură leaătuvă. se omite adesea vocala finală -e a cuvîntului determinativ: das H a u s die Erde + die Aufgabe -> die Hausaufgabe -f die Kugel -* die Erdkugel b) cuvîntul determinativ este la plural. . C 212 — accentul nu cade•••pe cuvîntul deferminativ ci pe cel de bază: das Jahrzehnt. fără intercalarea unui sunef sau a unei silabe de legătură: a) ambele elemente sînt la singular . die Universitätsbibliothek. -tat. das Jahrhundert. der Tapferkeitsbeweis. -sehaft. consoana s se foloseşte din ce în ce mai mult ca element de legătură. der . die Leistungsschau . N u există reguli general valabile cînd poate şi cînd nu poate fi folosit acest s. s apare : ( a ) î n substantivele ale căror cuvinte determinative sînt infinitive substantivizate: der Lebenslauf C 202 (fo) j n substantivele derivate cu sufixele -heit. der Genossenschaftsbauer. -keit. die Viertelstunde FORMAREA SUBSTANTIVELOR COMPUSE C 199 Substantivele compuse se formează p r i n : 1.

-seh.SUBSTANTIVUL 147 b) Nu se intercalează -s. Compunerea multiplă se realizează în diferite feluri: a) Cele două elemente componente ale unui substantiv compus sînt la rîndul lor cuvinte compuse: (a) Cuvînt determinativ compus -f. die Herzkrankheit. der Werîall. die Gn*/?botschaft.cuvînt de bază simplu: das Vaterland -f. das Nebenzirmner nume- C 205 c) Unul şi acelaşi cuvînt determinativ poate să apară în diferite substantive compuse cu sau fără element de legătură (fie s. -ß.după (a) substantivele determinative feminine monosilabice die Uhrzelt C 203 dacă s î n t : bisilabice terminate în ~e die Kältewelle de origine străină terminate în -ur sau -ikder Naturîrexmă. -tz: das . die Musikschule (b) substantivele determinative terminate în -s. das Viereck.die Liebe — > die Vaterlandsliebe C 208 (b) Cuvînt determinativ simplu + cuvînt de bază compus: die Kohle + das Bergwerk — > das Kohlenbergwerk (c) Ambele demente componente sînt compuse: die Eisenbahn + die Fahrkarte — > die Eiseiibamifahrkarte . fie altul) : Namengedächtnis — Namensgedächtnis Tabakvergiftung — Tabakspfeife — Tabak(s)papier Mannweib — Mannentreue — Mannestat — Mannsbild C 206 d) Intercalarea consoanei s poate servi la diferenţierea sensului între anumite substantive compuse formate din aceleaşi elemente componente: der Landmann (agricultorul) die Tagarbeit (munca de zi) — der Landsmann (compatriotul) — die Tagesarbeit (munca unei zile) C 207 I n limba germană există numeroase substantive formate printr-o com­ punere multiplă. die Fleischsappe. pronume. role.Reisfleisch. adverbe sau prepoziţii: der KüUschrarrk. -z. die Platzkarte C 204 (c) cuvintele determinative exprimate prin adjective.

pe primul cuvînt {vezi exemplele de mai sus). dar şi enunţiative eliptice de subiect cu verbul la persoana I singular) : (das) Rührmichnichtan. (der) Störenfried. b) Substantivul compus constă din trei sau mai multe cuvinte simple: C 209 (a) Substantivul se formează prin alăturarea unui substantiv şi a unui grup atributiv de cuvinte: sauere Gurken I atribut + Zeit Saueregurkenzeit atribut zwei Zimtner + "Wohnung — > Zweizimmerwohnung I atribut î atribut C 210 în cuvintele formate prin alăturarea a trei cuvinte simple. der Fünfleischein. (der) Tunichtgut (das) Stelldichein. de obicei.148 MORFOLOGIA Observaţie Este recomandabil să se evite substantivele compuse din mai mult de patru cuvinte. die Rotkreuzschwester însă: der Fünfuhrtee Dacă primul cuvînt este o prepoziţie. accentul cade de obicei pe al doilea cuvînt. die Vorkriegszeit C 211 (fr) Substantivul compus este format din cuvintele alăturate ale unei propoziţii (de cele mai multe ori imperative. accentul cade pe aceasta: die Nachkriegsentwicklung. însă: Reißaiis (nehmen) . (der) C 212 în aceste substantive compuse accentul cade. dacă primul element nu este o prepoziţie: der Dreikäsehoch. das Unterseeboot. (der) Saufbruder. Taugenichts.

Substantivele formate din fragmente se alcătuiesc : 1.C. cu denumirea alfabetică a fiecărei litere (vezi A 8) der V d K J (= der Verband der Kommunistischen Jugend) C 213 C 214 C 215 C 216 C 217 2.SUBSTANTIVUL 149 SUBSTANTIVE FORMATE DIN INIŢIALE SAU FRAGMENTE (Initialwörter und Kurzwörter) î n limba germană. das Taxi (în loc de das Taxameter) C 218 b) a cuvîntului determinativ: die Platte (în loc de die Schallplatte). das Eisen (în loc de das Bügeleisen) c) a unui element situat între alte două elemente : der Füllhalter (în loc de der Füllfederhalter). cu valoarea fonetică a fiecărei litere (vezi A 9) die IIa (— die Internationale l.sporte) Osram ( = Osmium + Wolfram) . ca de altfel şi în limba română. prin omiterea unui element al unui cuvînt compus. se folosesc din ce în ce mai multe cuvinte formate din iniţiale şi din fragmente. şi a n u m e : a) a cuvîntului de bază : der Ober (în loc de der O&erkellner). prin trunchierea unui cuvînt mai lung: die Uni (în loc de die Universität). prin compunerea din fragmente ale mai multor cuvinte care formează o unitate lexicală : DEUTRANS ( = -Deatsche 7>a«. Substantivele formate din iniţiale sînt alcătuite din iniţialele mai multor cuvinte care constituie o unitate lexicală. Cuvintele din iniţiale se rostesc: 1.R. legat. Fernsprechteilnehraerverzeichnis) das Fernsprechverzeichnis (în loc de das 2. în limba germană nu se pun puncte între elementele cuvintelor formate din iniţiale: die R K P = P.uftfahrtausstellung) î n limba germană se folosesc adesea cuvinte formate din iniţialele unor cuvinte negermane: U S A ( = Vnited States of America — die Vereinigten Staaten von Amerika = Statele Unite ale Americii) die U N O ( = Vnited fiations Organisation — die Organisation der Vereinten Natio­ nen = Organizaţia Naţiunilor Unite) Spre deosebire de limba română. das Labor (în loc de das Laboratorium) C -19 C —0 3.

die Wachsamkeit. Scoateţi substantivele precedent) : din textele de mai jos şi grupaţi-le după sens (ca în exerciţiul A. Bredel) . der Freund. Otto. der Lehrling. das Mehl. die Uhr. die Zufriedenheit. das Kind. die Bevölkerung. die Butter. die Tinte. Max. das Metall. das fernen. sie habe den Pelzkragen von einer Freundin für fünf Mark gekauft. die Stein­ kohle. der Dreher. der Stolz. das Geflügel. die der D-Zug ( = der Durchgangswagenzug). Am Abend dieses friedlichen Ereignisses gingen sie zu viert ins Theater. Till Eulenspiegel sah eines Tages auf der Landstraße einen Fuhr­ mann mit einem Wagen und zwei Pferden. die Karpaten. Meyer. das Banat. Frieda Brenten trug einen braunen Fuchspelzkragen. der Stahl. der Bauer. Luise. das Obst. das Buch. proprii nume apelative. E r fragte Till: „ K a n n ich noch bis zum Abend in die Stadt k o m m e n ? " B. 2. der Meister. das Haus. das Fenster. der Rhein. die Fabrik. das Erdöl. der Wolf. die Taube. die Gruppe. das Gewässer. die Straße. colective şi de materii) : — comune .150 MORFOLOGIA C 221 Unele cuvinte sînt formate prin îmbinarea de c u v i n t e : unor iniţiale cu fragmente ( = die Untergrundbahn). die Belegschaft. der Zug. das Salz. die U-Bahn S-Bahn ( = die Schnellbahn) Observaţie Pentru genul cuvintelor formate din iniţiale şi fragmente vezi # 5 4 B EXERCIŢII 9 l. Anna. das Singen. das Benehmen. Der Mann hatte große Eile. der Traktor. Der Mann gab sich mit dieser Erklärung zufrieden. Ihrem über diesen Erwerb erstaunten Mann war die Fabel aufgebunden worden. die Ehre. Budapest. der Kalk. der Gast. der Reichtum. (W. Grupaţi substantivele de mai jos după sens (abstracte — concrete. Homer.

Tanne. heimkommend von der Schule. Schweiz . die Verhaftung des Vaters stumm ohne Tränen zur Kenntnis genommen. Hochmut. Huhn. Kaufmann. Anmut. Mädchen.öwe. b) Eigentum. Basalt. Taube. Rubin. Sie habe geglaubt. Kamerad. Kohl. wie meistens bei den Fremden. Laboratorium. doch bisher habe sie immer nur Nein gehört. Aufmerksamkeit. Ironie. Sperling. Treceţi substantivele de mai jos la plural. Lehrling. Freund. Bekanntschaft. . die Verhältnisse seien undurchsichtig. Auge. Knäblein. c) Meinung. •*•'*. er habe sie in der Nacht um Hilfe gebeten. Annette. Der Deutsche habe ein Kind. Käse. Schule. Die eigene Wirtin fürchte sich sehr vor den Deutschen u n d sei erbost über die Flucht des Knaben. L. Seghers) 5. Weisheit. den K n a b e n unterzubringen. E r habe Vertrauen zu ihr. Puneţi articolul hotărît al următoarelor substantive. Verbindung.das der das der das der das Buch Lehrer Glas Stuhl Kind Tisch Autof der Löffelt der das der der die der das die Student |j/-v Fenster \i Wald » T" Mann ÖMt*/ Klasse fy Genosse ij/ Kino (57 Hand H die das das der die der der der Vorlesung Brotf* Mädchen Baum Stadt Freund Monat Hafen das das der der die der die das Jahr Zimmer Garten Park Suppe Hof Woche Dorf . Mongolei. a) Onkel. Dummheit. sie habe ihn auch frühmorgens in ein kleines Cafe "gebracht. Schau­ spieler. die F u r c h t sei zu groß. Der Knabe habe. Station. Aktion. wie sich inzwischen herausgestellt hatte. Buche. Wagen. Weib.EXERCIŢII 151 apoi grupaţi-le pe genuri: 3. Gedanke. Wüste. Heiterkeit. jedoch. Blei. Diener. Blindheit. Leid. . . D a sitze er nun und warte. Determinaţi articolul hotărît al substantivelor din textul următor şi grupaţi-le pe genuri: Sie erzählte. Sommer. die Mutter sei tot. Astro­ nomie. Irrtum. Herrschaft. Theater. Salz. Sonne. . (nach A. daß gestern mittag die Gestapo einen Mieter verhaftet habe.. Brüderschaft. Fenster und Waschbecken scheuernd. aus einem deutschen Konzentrationslager vor einigen Jahren entflohen war. clasificîndu-le pe grupe de formare a pluralului : . Mond. einen Knaben von zwölf Jahren. der sich im Hotel als Elsässer eingetragen. es sei leicht. H a h n .

cu articolul nehotărît următoarele substantive : der Student. die Tante. următoarele substantive: der Laden das Fenster das Feld Declinaţi. D.'7)""ötti öffnet 0KjagioQ& Fenster|ltW Speisesaal^ g) Ötto= stellt â/d Bücher in (XJÜb(A. (A. (das Kind. Model: (Respectaţi D.152 MORFOLOGIA "h Declinaţi. das Mädchen.) Schrank. die Mappe. . die Genossin. der Junge.) Der Verkäufer gibt .. . ein Buch (der Schüler.Declinaţi. das Kind. Studentenheim. die Schülerin. . . k) | p t Studeril$fciesen dort Zeitung. la singular şi la plural. următoarele substaniitel der Hund. das Mädchen. cu articolul hotărît. einen Bleistift. der Bruder. . Buch und legt es auf .prüft JfeiStudentguWalter. h) Brich bringt jetzt ß&lGläs-ßt ':''•" i) ÄClMappe $$U Lehrers ist dort. ins Kino (die Freundin. \/ .) b) Der Lehrer prüft . D. " .) • h './-'" v d) gU^Student Walter ist Otto^ Freund. I / \e) | p # S t u d e n t i n Brika bringt ein. .ist groß. . die Frau. A. D. .und Zeitschrift? .. . \ j) . . der Student. / Klub räum . . der Junge. die Lehrerin. . der Arbeiter. Ji. . (der Schüler. (der Schüler. • VAAV .'. der Hof das Heft die Tafel der Student der Wald das Kino der Kollege das Auto die Uhr la singular. . .b) Das ist/&Ü'Mappe mfc/Studenlă/ Walter.) f) Die Arbeit .) . K -vSv Completaţi cu articolul hotărît şi cu desinenţele substantivului: \ . G. cu articolul nehotărît negat.• : a) Hier w o h n t ö ^ t S t u d e n t W a l t e r / ' r < .• •-. (der Bauer.) Tisch.) cazul indicat. a) Ich gebe . d) Die Mutter ruft . dU Kollegin.) c) Der Arbeiter antwortet . ist gut. . der Kollege. das Fräulein . Der Verkäufer gibt dem Jungen einen Bleistift. . c) / ^ P r o f e s s o r . . (der Junge. la singular şi la plural. die Studentin.) e) Otti geht mit . das Buch L Completaţi eu substantivele din paranteză la singular.

ein Brief). . studentul. Traduceţi 1 în limba germană. A. din următoarele grupe de cuvinte şi determinaţi-le genul. das Glas -f. die Speise + das Zimmer.das Gestell. ein Füllhalter). Ich gebe (der Freund. . Profesorul întreabă . . der Tee -f die Tasse. (fata.die Far­ ben -f. (primul subst. . der Keller -f das F e n s t e r . die Mutter + die Sprache. . Die Mappe (der Student) liegt auf dem Tisch.. das Haus + die T ü r . Camera . der Mann + der Chor.die F a b r i k . B. y^a^-Formaţi substantive compuse Traduceţi-le în limba română. das Telefon -f. der Teer -f. d a s Kind + der W a g e n . .das Mädchen . der Freund). die Blume -fder G a r t e n .EXERCIŢII 153 Folosiţi substantivele din paranteză. colegul).das H e i m . die Zeit + die Schrift. der Student -f. das Dand + der Mann. (Der Freund) h a t (der Brief) noch nicht gelesen. studentul. Das Studium fällt (die Studentin) leicht. der Regen + der Schirm. la nominativ plural) das Kind + der G a r t e n . (profesorul. copilul. studentul) citeşte o carte. fratele. folosind substantivele din paranteză la cazul potrivit: a) b) c) d) e) Studenţii salută .der Halter. der Schlaf + der S a a l . Ich schreibe (der Freund. . . . prietenul. studenta). la cazul potrivit: a) b) c) d) e) /) g) Ich erfülle (die Bitte. (prietenul. Studentul arată . . . das Kind -f. (colegul. das Buch + die K u n d e . der Vater + das D a n d . fratele) sala de lectură. das Buch -f. (elevul. studenta) este luminoasă şi curată. das Brett + die W a n d . Dieser Student besucht (der Professor) oft. der Mann + die Abtei­ lung . .der Apparat. das Haus + die Tür -f der Schlüssel.

. . Epos „Tristan und Isolde".der Dienst. die Produktion + der P l a n . g) I m Süden (?) D D R befinden sich (?) Harz. Literaturseminar. (?) Neckar und (?) Mosel. die Freiheit + der Kämpfer. der Lehrling + die Ausbildung. .die Fähigkeit. dacă e cazul. Rednergabe. das Altertum + die Kunde.'. die Meisterschaft -f. die Freiheit + das Lied. / ) (?) Berlin ist (?) Haupstadt ( r ^ D D R . . . . (Heine) . die Produktion -f. . Zeitschrift. Dramen. Anschrift nicht.die Medaille.. d) Viele Touristen besuchen (?) schöne Weimar. . Schriften. . die Ver­ gnügung + die Reise. Wassersport. . . Wasserleitung. b) Italien ist das Geburtsland von (?) Boccacio und (?) Dante. Haus­ frau. i) (?) Bonn liegt am linken Ufer (?) Rheins. (Goethe) cJ^Liese liest ein Gedicht . . die Tapferkeit -f. (Professor Schulze) . . (Paul) i) I n diesem J a h r studieren wir. Bücherschrank. das Eigentum -f das R e c h t . Platzanweiser. Produktionsgenossenschaft. (cu intercalarea lui -s-) die Leistung -f. . große Dichter Goethe lebte viele J a h r e in (?) Weimar. Ortsangabe. h) Die Nebenflüsse (?) Rheins s i n d : (?) Main. . (?) Thüringer Wald. (Erika) g) Anna ist . die Freundschaft + der Beweis . das Eigen­ tum + der Anspruch.154 MORFOLOGIA C. der Lehrling -+. Dramen. (Friedrich Schiller) e) Wir studieren . (Schüler) b) Der Professor zeigt uns . Traduceţi-le. 14. e) I m Norden grenzt (?) D D R an (?) Ostsee. cu articolul hotărît: a) (?) Bukarest liegt an (?) Dîmboviţa. {?) Erzgebirge und (?) Eibsandsteingebirge. Jugendverband. (der Dichter Eminescu) d) I n der Bibliothek finden wir . Completaţi. die Produktion 4. Hausnummer. Arbeitsbedingung.das Heim . Kopftuch. la cazul genitiv : a) Der Student liest . (Gott­ fried von Slraßburg) j) Ich kenne .] Freundin studiert Medizin. . Bild.der Ablauf. Schwester kennengelernt. /)'. Kopfzerbrechen. Geburtstag. Determinaţi genul următoarelor substantive compuse. die Freundschaft -f.die Beratung. Kollegin. Warenhaus. .das Spiel. c) (?). (Maria) h) Ich habe . . Completaţi cu numele propriu dhi paranteză.

Ieri a fost familia Müller ( = au fost Minierii) la noi. Ai văzut opera „Oedip" de Enescu ? Am citit „Fraţii J d e r i " de Mihail Sadoveanu. î n acest an citim (noi) opera lui Wolfram von Eschenbach. (Europa) h) Die Bewohner . ist Washington. (der Nil) j) Am rechten Ufer . . Traduceţi în limba germană : a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) m) n) Camera lui Alexandru este mare şi luminoasă. . . . (Doktor Schmidt) o) Der Sohn . . . Ghidul arată vizitatorilor noile blocuri ale oraşului Piteşti. Muzeele Romei sînt renumite în lumea întreagă. . . Johann Wolfgang von Goethe) 15!. (der Professor Meyer) n) . Prietena Anei locuieşte la Constanţa. . . . sind sehr hoch. . . (Vasile Alecsandri) l) Wir bewundern die T a t e n . . (Stephan der Große) m) Das Buch . . Gedichte werden auch heute gern gelesen. haben ein Kulturheim gebaut. Petre un volum de Mihail Eminescu. (Rumänien) Die Ruinen . (der Main . Umgebung ist wunderschön. . . . Soţia colegului Müller este vînzătoare. sind interessant. werden immer schöner. ist Ingenieur geworden. . . (der Professor • und Ingenieur Meyer) 17. die Weser und die Donau. . . (das Dorf Muncel) i) Ägypten verdankt seine Fruchtbarkeit den regelmäßigen Über­ schwemmungen . . . wurde angenommen. (Predeal) Die Berge . . . Completaţi cu numele geografice din paranteză. . die Elbe. . . la cazul genitiv : a) b) c) d) •e) Die Städte . (die Donau) g) Einige bedeutende Flüsse . .EXERCIŢII 155 k) . . (Noi) Admirăm blocurile noului Bucureşti. (das alte Rom) . sind der Rhein. . sind nicht immer blau. Studenţii conservatorului studiază operele lui Karl Maria von Weber. Studentul Alexandru îl vizitează adesea pe colegul său Hans. (die Schweiz) Die H a u p t s t a d t . (der Kollege Müller) p) Der Abänderungsvorschlag . Tatăl dăruieşte micului. . R a t hat dem K r a n k e n geholfen. (die Vereinigten Staaten von f) Die Wellen . ist sehr interessant. . Poeziile lui Eminescu sînt foarte frumoase. . liegt die Vaterstadt .

respectînd cazul cerut de întrebare : Model: substantivele din paranteză la numărul Wer kommt vom Bahnhof ? (der Reisende) Die Reisenden kommen vom Bahnhof. ein Mädchen. der Bruder) e) Wem zeigt die Mutter das Bild? (der Junge. ein Satz) 20. punînd substantivele din paranteză la cazul potrivit Wer liest ein Buch ? (der Schüler) Der Schüler liest ein Buch. Răspundeţi la întrebările de mai jos. der Bruder. ein Freund. ein Bekannter. eine Zeitung) d) Wessen Buch liegt hier ? (ein Student. a) b) c) d) chen) e) Wer Was Wem Wen arbeitet in der Fabrik? (der Genosse. der Bruder. ein Wörter­ buch) l) Was schreibt der Junge ? (ein Brief. ein Bleistift. a) Wer sitzt hier? (ein Junge. eine Freundin) k) Was hast du dort? (ein Füllhalter. die Straßenbahn. der Gärtner. ein Junge) g) Wem gibst du das Buch ? {ein Professor. der Wagen) hilft Otto ? (das Mädchen. eine Zeitschrift. eine Assistentin) h) Wem schreibt er einen Brief ? (eine Freundin. ein Kollege) i) Wem dankst du für den Brief? (ein Mädchen. die Studentin. Răspundeţi al singularului : Model: MORFOLOGIA la următoarele întrebări. ein Student. punînd plural. das Mäd­ Aufsatz) I Was schreiben die Schüler ab? (die Übung. der Schüler) d) Wem hilft Anna ? (die Kollegin. ein Schüler) f) Wessen Ball liegt hier? (ein Kind. die Kollegin) ruft Peter ? (der Kollege. der Arbeiter. der Junge. das Kind) f) Wen sehen wir im Garten? (der Bauer. das Kind) g) Was schreibt Peter ab ? (das Gedicht. A. der . eine Schülerin.156 19. ein Mädchen) e) Wessen Zeugnis ist das ? (eine Studentin. eine Kollegin) j) Wen besuchst du oft? (ein Kollege. ein Freund. eine Studentin) c) Was liegt hier? (ein Buch. ein Mädchen. eine Übung. ein Junge. der Text. eine Frau)] b) Wer studiert an der Universität Bukarest ? (ein Freund. die Mutter. die Schwester. das Gedicht. die Genossin) fährt dort ? (das Auto. a) Wer bestellt den Boden? (der Bauer) b) Was schreiben Sie jetzt ? (die Übung) Nummer 18 c) Wessen Arbeit liest der Lehrer? (der Student. die Rechnung) B. ein Freund. eine Freun­ din. das Mädchen.

. . .) Leiter dieser Fabrik ist ein tüchtiger Ingenieur. . Completaţi propoziţiile Model: — — — — de mai jos cu substantivele potrivite. . .. . Otto stellt die Leiter an die Wand. . . . (A. . (der Band. . . das Wort) f) Am Lachen erkennt man die . das Band) b) Die Feuerwehr brachte hohe . . Otto stellt . . . .) Tau ist ein sehr dicker Strick. (die Mutter. an die Wand. b) . Auch im Winter sind die . .EXERCIŢII 157 la plural: 21.) Kunden. .) Tau auf den Gräsern und Blättern. . Completaţi cu articolul corespunzător la singular: a) Der Fahrer sitzt an . . n i c h t ! " Der Lehrer sagte : „Schreibt für morgen alle unbekannten . . (das Wort. . . .) Kunde von dem Erfolg unserer Mannschaft machte uns große Freude. (N.) Messer dient zum Schneiden. . noch immer grün. des Werkes. . die Leiter) c) Man stellte neue . . schmückten den H u t . f) . (A. a) Schmale . i) Ich nehme . (das Tor. . (N.) Leiter. . . . (die Leiter. Die . in den Saal. . (N. die Bank) d) Kinderreiche . . . der Stadt.) Bodensee wird von vielen Reisenden besucht. steige hinauf und pflücke die Äpfel. organisierten eine schöne Feier.) Steuer des Autos. . . (N. (die Bank. . (der Kiefer. die Kiefer) i 22. Genosse Müller ist jetzt . . Die Gesamtausgabe der rumänischen Klassiker beträgt jetzt jährlich Millionen . . . . . die Mutter) e) Der Vater sagte dem J u n g e n : „Vergiß meine . h) Der Verkäufer bedient . (der Leiter. (D. . d) Am frühen Morgen liegt . . der Leiter) Genosse Müller ist jetzt der Leiter des Werkes. (N. . . c) . . aus dem Text h e r a u s ! " . e) . (N. Am Abend sah Till Eulenspiegel vor sich die . . F ü r diese Maschinen brauchten wir viele Schrauben und . der Kulturheime organisierten einen Wettbewerb. . der Tor) g) Der Wolf h a t starke . . Die Angestellten der . erhalten in unserem Land eine Unterstützung. . . . g) .

158 MORFOLOGIA 23. Completaţi cu desinenţa pluralului: a) Viele Genosse. k) Hier verkauft man (?) Milch..kennt jetzt das ganze Volk. h) (?) Rostbraten ist versalzen. j) (?) Käse und (?) Butter sind im Kühlschrank. j) I n seinem letzten Werk stellt der Schriftsteller das Deben der Bauerin unserer Zeit dar.. d) Zum Nachtisch habe ich (?) Kompott bestellt. und (?) Kaffee und (?) Zucker sind in der Speisekammer. b) (?) Kaffee ist nicht süß. i) Zum Mittagessen h a t t e n wir (?) Reissuppe. und ihre Auge. Puneţi articolul hotăfît — dacă este necesar — înaintea substantivelor nume de materii a) (?) Butter auf dem Tisch ist ganz frisch. f) Die Name.sangen bei der Schulfeier ein Friedenslied.dieser Held. und eine große Freude erfüllte die Herz..besuchen die Abendschule.aus dem Katalog. e) (?) Fleischsuppe schmeckt mir gut. f) Ist (?) Braten auch schmackhaft zubereitet ? g) Ich esse gern (?) Hering mit (?) Salat. . i) Die Kind. d) Schnell schrieb er die Bestellnummer der Buch.. c) Geh in die Bäckerei und kaufe dort (?) Brot. b) Am Kaffeetisch saßen zwei F r a u -und sprachen über die letzten Erzählung. g) Viele Mensch.eines jungen Schriftstellers.und drei deutsche Zeitschrift. m) Gib mir bitte ein Glas (?) Wasser.der Mensch. (?) Braten und (?) Gemüse.erblickten die neuen Spielsache-. (?) Butter (?) Fleisch und (?) Fisch.. ein Sttick( ?) Zucker. n) Willst du (?) Bier oder (?) Wein? o) Ich ziehe (?) Kognak (?) R u m vor. h) I n diesem J a h r abonniere ich vier rumänische Zeitung.strahl­ ten vor Freude. ej In den Fächer. c) Die Kind.besuchen diese interessanten Vorlesung. I) (?) Fisch von gestern war sehr gut. gib mir. 24. k) Er saß allein im Zimmer und blätterte eifrig in den alten Zeit­ schrift. (?) Brot ist aber auf dem Tisch. bitte.sah ich einige alte Feder.

g) Ich habe auch (?) (A.J i) Alle (der Kollege. omis articolul înaintea substan­ tivelor tipărite cursiv (Vezi şi D 23—39).) schwachen Marie fiel diese Arbeit schwer. G. A. Completaţi — dacă e necesar — cu articolul. N. N. ca sau fără articol.) (der Baum.) in Ihr Vokabelheft ein! h) Literatur und Geschichte sind meine (das Lieblingsfach.) e) Insekten und Würmer fressen (das Blatt.) kamen zur Versammlung.) Paul gab mir das Buch nur für heute.) kranken Paul gefiel das Märchen.) c) Früher waren in unseren (das Dorf. c) (?) (N. N. und (?) (N.EXERCIŢII 159 indicat: 25. wer von Ihnen kommt zu Professor Mej r ers Vortrag? / ) Fährst du auch aufs Dand. respectînd cazul indicat: a) I m Herbst fliegen viele (der Vogel.) aus Stroh. g) Tragen sie die neuen (das Wort. A. sagt. A. A. . d) I n diesem Konzert sangen die Künstler schöne (das Lied.) kleine Vera streng an. 27.) Ausflug. morgen gehst du nicht ins Theater. junge. N. Kollege. Citiţi următoarele propoziţii şi explicaţi pentru ce s-a. respectînd cazul a) Der Vater sah (?) (A. A. e) Wir gratulierten (?) (D. Kinder. d) (?) (D. c) Guten Tag. G. was ihr auf dem Herzen habt. Pvtneţi substantivele din paranteză la plural. das ihm (?) (N. a) Nun. Kollegen. A.) und (das Feld.J (das Haus.) f) I m Kühlschrank standen unsere (das Glas. N.) (das Dach. Vater i Hast du die heutigen Zeitungen gelesen ? d) Denken wir auch an unsere Kinder. h) Sie haben mir nichts geantwortet. f) (?) (D. D.) Alexander zum Abendessen eingeladen. 26. b) Weißt du was.) unternehmen einen Ausflug und wandern durch (der Wald.J kranke Paul im Bett und dachte au (?} (A. Mutter ? g) Du hast Goethes Gedicht nicht gut studiert. Sie dürfen im Sommer nicht in der Stadt bleiben.j glücklichen Alex und drückten ihm herzlich die Hand. mein Junge. b) Am Abend lag (?) (N. e) Genossen.) in wärmere (das Land.) kleine Marie erzählt hatte.) b) (der Pionier. N) mit Milch gefüllt.) Otti half ihr nach Kräften.

h) Viele Bewohner unserer Republik fahren mit ihren eigenen (Auto. D. A. D. d) Der Student hat (Wort. A. D. b) H a s t du schon weiße {Band. respectînd cazul a) Ich gehe in die Bibliothek und nehme zwei (Band. A. r) F r i c h şi-a cumpărat o pălărie nouă.) von Schillers Werken. n) Clientul vine în magazinul cu autoservire şi cumpără ce doreşte. A.160 23. Ei au numit această navă u n excelent laborator.) unseres Randes stolz. . N. m) Vestea despre succesele echipei noastre s-a răspîndit repede. p) F u r t u n a a rupt parîma vasului. / ) Biblioteca universităţii oraşului Bucureşti este foarte mare.) für das Kleid deiner Tochter gekauft? c) Auf vielen Gebieten der Wissenschaft stehen unsere (Fachmann.) an erster Stelle. Trad uceţi în limba germană : a) S t u d e n ţ i i mulţumesc profesorului. v) Dezvoltarea industriei este posibilă numai pe temeiul ştiinţei pro­ gresiste. g) Studenţii citesc acolo cărţi. e) Vergiß nicht (Wort. ziare şi reviste. u) Oamenii noştri de ştiinţă şi inginerii au obţinut mari succese în domeniul automatizării producţiei. dar panglica nu-mi place. j) Străzile oraşului sînt largi şi lungi. k) Conducătorul acestei întreprinderi este un inginer capabil. t) Cosmonauţii au lăudat pe constructorii navei cosmice.) ans Me er. i) M a n k a n n den neuen Film in mehreren (Kino. era deja în largul mării. Puneţi indicat: substantivele MORFOLOGIA din paranteză la plural (cu sau fără articol). b) Prelegerea profesorului este foarte interesantă. die er dir vor deiner Abfahrt sagte! f) Wir sind auf (Reichtum. d) Dan vizitează o întreprindere. c) Studentul Alexandru scrie prietenului o scrisoare.) deines Vaters. g) I m Sommer blühen in unseren (Park. o) Dimineaţa se vede rouă pe frunze şi pe iarbă. h) Mariana dă prietenei lui Alexandru o carte. A. A. e) Prietenul lui Andrei are multe cărţi. s) N .) besucht? 29.) die schönsten Blumen. i Prietena Anei este studentă. /) Mihai ia scara şi culege merele.) sehen. j) H a s t du schon unsere (Museum.) nicht gut gelernt.a m mai văzut vasul.

/• n. die Mutter n. ein nehotărît negat Singular Plural kein ( = nicht + ein ) keine (== nicht + eine) — — keine kein ( = nicht -j. der Vater / . Plural der"H die — — die das _ Articolul m.ein ) 1. articolul nehotărît si articolul nehotărît negat. ein ~ / . Substantive cu articolul hotărît Plural m. eine — — nu există n. î n limba germană deosebim: articolul hotărît. n. D1 1 hotărît Singular m. Articolul \ 1 nehotărît Singular Plural m. das Kind 11 — Gramatica practică a limbii germane Väter ' Mütter Kinder .ARTICOLUL (Der Artikel — Das Geschlechtswort) Articolul este partea de vorbire flexibilă care însoţeşte şi determină un substantiv sau o parte de vorbire substantivizată. /.

n. articolul hotărît.162 MORFOLOGIA 2. ein /. în limba germană. ein Vater Kind Plural Väter Mütter Kinder eine Mutter 3. kein Vater / . Observaţie î n limba română articolul hotărît este. die Alte. Substantive cu articolul nehotărît Singular m. Substantive cu articolul nehotărît negat Singular m. kein Kind Plural ~~ Väter — Mütter Kinder D 2 în limba germană. nehotărît şi nehotărît negat sînt întotdeauna proclitice şi neaccentuate. keine Mutter n. das Lernen . unul dintre elementele distinctive ale substantivului şi ale substantivizării: der > Student die eine keine > Studentin kein das Kind der Reisende. enclitic. fiind sudat cu sub­ stantivul pe care-1 determină: der Schüler Singular die Schülerin das Kind — elevuZ — eleva — copiluZ die Schüler Plural \ die die Kinder — elevi« — copiii Schülerinnen — elevefe D 3 Articolul este.

se întrebuinţează la D5 . die der den die nu există1 Articolul nehotărît negat m. kein keine kein G. der der die n. keine keiner keinen keine 1 Substantivele precedate la singular de articolul nehotărît plural fără articol: ein Schüler — Schüler. D. A. Plural y. G. D. m. A. ein • eines einem einen /• eine einer einer eine ein. N. G. eine Schülerin — Schülerinnen. Singular N. A.ARTICOLUL 163 DECLINAREA ARTICOLULUI D 4 Articolul hotărît nehotărît m. n. eines einem ein _ Plural N. das des. dem das. ein Kind — Kinder. keines keiner keines D. der des dein den /• die. keinen keine kein / • nicht + ein = kein dar N. keinem keiner keinem A.

de obicei. = E u merg într-un parc. der S u d a n . de regiuni şi de localităţi după cum urmează: a) de cele mai multe ori. 2. în general. pentru precizarea cazului.înaintea unor nume de ţări. I c h gehe in einen Park. la gradul superlativ (atributiv D 9 4. înaintea adjectivelor şi predicativ) (vezi E 56—58): Peter ist der beste Schüler. D 6 D 7 2. E r ist der fleißigste. După prepoziţia bis nu se pune articol: Ich brauche das Buch bis Dienstag. în vederea evitării unei confuzii: I c h ziehe Wein dem Bier vor. după prepoziţii (de obicei) : Ich komme aus der Stadt. nearticulat: Ich gehe heute in die Stadt. D 11 5.164 MORFOLOGIA D 5 ÎNTREBUINŢAREA ARTICOLULUI HOTĂRÎT Articolul hotărît se întrebuinţează în limba germană: 1. Otto und Anna gehen in die Schule. Die Bücher u n d die Hefte liegen auf der Bank. pentru desemnarea unui obiect unic în jelui Die Sonne scheint. sau a unui obiect cunoscut ori amintit anterior: Der Vater meines Kollegen ist Lehrer. = E u merg azi în oraş. î n limba română — spre deosebire de limba germană — substantivul precedat de prepoziţie sau precedat de articolul nehotărît este. der Haag . înaintea celor de gen masculin: der B a l k a n . Der Junge heißt Erich. Hier ist ein Junge. pentru desemnarea unei fiinţe cunoscute ori amintite anterior. său: D 8 3. Observaţii D 10 1. D 12 6.

(însă: Ich ziehe ihn Peter vor. die Türkei. înaintea numelor lunilor: Die ersten Tage des August(s) waren sehr schön. înaintea numelor de munţi şi ape: der A l t . genitival sau prepoziţional) : das der das das schöne Bukarest kleine Peter Rumänien des 19. die D o n a u . die Alpen D 14 9.) 8. în vorbirea familiară înaintea numelor de persoană: Der Paul kommt heute nicht.ARTICOLUL 165 b) totdeauna înaintea celor de gen feminin: die Sozialistische Republik Rumänien. Mitte sau Ende rămîn nearticulate: E r kommt Anfang (Mitte. die E l b e . adjectivele respective rămînînd invariabile: Dieses Buch findet man in ganz Bukarest. înaintea numelor de persoane. Jahrhunderts Bukarest von heute D 15 Observaţie Numele geografice precedate de adjectivele ganz sau halb nu primesc articol. das Elsaß 7. D 16 10. der Mississipi. Ende) August nach Bukarest. die Tschechoslowakei. die Vereinigten Staaten von Amerika •. E r bereiste halb Rumänien. die K a r p a t e n . D 17 D 18 11. Observaţie Numele lunilor precedate de A nfang. dacă este necesară precizarea cazului : D 13 Ich ziehe Hans dem Peter vor. . Ich habe die Marie gesehen. die Schweiz. die Moldau Excepţie: Antarktika c) totdeauna înaintea celor întrebuinţate numai cu formă de plural: die Niederlande. der R h e i n . d) înaintea cîtorva nume de ţinuturi de gen neutru: das B a n a t . der K o n g o . înaintea numelor proprii determinate printr-un atribut (adjectival. die Sowjetunion. Das Fest sollte Ende Juli stattfinden.

Ich habe keine Zeit. . cînd substantivul are un sens general: Die Tanne ist ein Nadelbaum. o acţiune sau o noţiune de timp. ÎNTREBUINŢAREA ARTICOLULUI NEHOTĂRÎT NEGAT Articolul nehotărît negat se întrebuinţează: 1.166 MORFOLOGIA ÎNTREBUINŢAREA ARTICOLULUI NEHOTĂRÎT Articolul nehotărît se întrebuinţează: 1. în general: Fleiß nützt immer. pentru negarea unui substantiv precedat de articolul nehotărît: Ich habe einen Bleistift bei mir. cînd fiinţa sau obiectul sînt amintite pentru prima dată: Ein Genosse antwortete mir. OMITEREA ARTICOLULUI Articolul se omite: D 23 yj) înaintea substantivelor abstracte care exprimă o însuşire. D 19 D 20 2. Martha und Hans arbeiten im Garten. Br h a t keine Kinder. Br h a t Kinder. Arbeit macht uns froh. nedeterminate printr-un atribut: Mein bester Freund heißt Emil. D 21 D 22 2. o stare. Wir bleiben bis Mitte Oktober hier. Krankheit kommt oft unerwartet. pentru negarea substantivului neprecedat de articol: Ich habe Zeit. Ich habe keinen Bleistift bei mir. D 24 \2^\ înaintea numelor de persoane.

Andersen) (1y înaintea numelor continentelor şi a celor mai multe nume de ţări. însoţite de atribut (vezi C 159). predicativ care indică naţionalitatea.ARTICOLUL 167 Observaţie Pentru numele de persoane. " 27 f 6 / înaintea numelui nenţa politică. (§/ înaintea substantivelor nume de materii. E r ist Kommunist. Junge! Zeitungen I Hilfe ! Feuer! de adresare. Rumänien wird von zahllosen Touristen besucht. provincii şi localităţi: Der höchste Berg Europas ist der Montblanc. geben Sie mir bitte die Zeitung! K o m m mal her. Deutsch und Geschichte. Wir machen am Sonntag einen Ausflug nach Predeal. exclamări D 31 . Seine Großeltern leben in Siebenbürgen. *** \ßj înaintea substantivelor care indică grade de rudenie: Und dann waren Mutter Pauline und Fritz allein. profesia: Wir sind Rumänen. Excepţie: die Rechte (plural): E r studiert die Rechte. folosite în sens general: D 30 Diese Bank ist aus Holz und Mein Kind ißt gern Obst. Sie ist Lehrerin. aparte- " 28 Vlyînaintea denumirii materiilor de studiu: " 29 Wir haben heute Rumänisch. Chr. D 25 D 26 ( 4 ^ dacă substantivul (de cele mai multe ori nume propriu) este precedat de uîi atribut genitival: Ottos Brüder (însă: die Brüder Ottos) Des Kaisers neue Kleider (J. Mein Freund studiert Philosophie. Eisen. [9/ înaintea substantivelor folosite ca formule sau chemări: Kollege.

titluri etc. Dieser Schüler ist sehr fleißig. dacă accentuăm numărul sau cantitatea (întrebarea corespunzătoare fiind: wieviel)? Wir haben zwei Stunden. Platz nehmen. acesta se foloseşte cu articolul hotărît. — Wir machten Ausflüge. [Wieviel Stunden haben wir?) E r kaufte vier Bälle. Bonbons. D 36 ^3/ înaintea numeralelor cardinale. : T Î n Genossen R a d u Ionescu' An Herrn (Frau. înaintea pronumelor întrebuinţate atributiv (de obicei) : Hier ist mein Buch. de toţi şi amîndoi. (Wieviel Bälle kaufte er?) (Kl a cumpărat patru mingi) Observaţie D 37 Dacă numeralul cardinal e subordonat. în locuţiuni verbale (cu şi fără prepoziţii)*: zu Fuß gehen.163 MORFOLOGIA D 32 f lOJîn adrese. (Was gab er dem Kind?) (Bl i-a dat copilului cele p a t r u mingii.:. . Alle Kinder sind schon da. » 34 / l 2 ^ în enumerări. Beide Mädchen freuten sich. atunci articolul trebuie Ich kaufte mir ein Euch. nu la număr sau cantitate: E r gab dem Kind die vier Bälle. eine Feder und einen Bleistift. din punct de vedere logic. Fräulein) Müller Grammatik der deutschen Sprache D 33 \\Aj la plural. este articulat.) D 38 14. Sport treiben. dacă la singular substantivul ar fi fost însoţit de arti­ colul nehotărît: * Wir machten einen Ausflug. substantivul însoţit de pronumele posesiv. D 35 pus: Observaţie Dacă substantivele sînt enumerate la singular. Äpfel. la fel substantivul urmat de pronumele de­ monstrativ. Schokoladentafel. dacă substantivele sînt la plural: Die Geschenke wurden auf dem Tisch ausgebreitet: Bananen. î n acest caz între­ barea se referă la substantiv. zu Mittag (Abend) essen. Observaţie î n limba română. Klavier spielen. D 39 15. substantivului.

Arbeiter und Wissenschaftler. . în stilul beletristic: Knabe sprach: „Ich breche dich" . alles gut. la simpla numire a unui substantiv: Was bedeutet Definition ? Was versteht man unter Kybernetik ? ß 43 CONTOPIREA ARTICOLULUI HOTĂRÎT CU PREPOZIŢII Articolul hotărît se contopeşte adeseori cu unele prepoziţii: Prepoziţia zu an auf durch. Eile mit Weile! Ende gut. j> 41 18. (J. alle t u n ihre Pflicht. für in um über vor an bei hinter in über unter von vor zu Articolul der Prepoziţia + articolul zur ans aufs durchs fürs ins ums übers vors am beim hinterm im überm unterm vom vorm zum D 44 das • dem f ' . legate de obicei prin und sau o prepoziţie: Männer und Frauen. înaintea unor grupe de substantive.ARTICOLUL 169 16. D 40 17. în expresii idiomatice şi în proverbe: Über Stock und Stein Stein und Bein schwören Lügen haben kurze Beine. Sommer und Winter ist die Landschaft gleich reizvoll. . Röslein sprach: „Ich steche dich" . . Goethe) D 42 19. . Tag für Tag besuchte der Arzt den Kranken. W.

. Prüfung. Mappen ist schön. Mappe. . Bruder die Bilder. . — Vater. Hand. E r zeigt . Blatt. Hauses. — Kind. . . Die Aufgaben . Häuser naß. . . . . Schwester. . . . . Das Buch . . Messer. De exemplu: însă: Br ging ins Zimmer. Wand. . Schule. m. Completaţi cu articolul hotărît corespunzător genului şi numărului substantivului A. Mädchen. Bild hängt an der Wand. Lehrling. singular următoarele substantive precedate de A. . Arbeiter. Lehrerin. B. Otto öffnet die Fenster . Bleistift. 2. . Blume. . Plural a) N. . Schülerinnen singen ein Lied. . die Wand. Ich gebe . . n. . . Straße. Wagen. Kleid. Korb. Studenten lernen fleißig. Singular a) N. . Hof. f. Bücherei. . Zimmer. . Häuser der Stadt sind schön. . C. Bruder. Haus. Schwester ein Heft. Der Vater gibt . Schüler. . Vater arbeitet. b) G. c) D. Lampe. Schüler sind gut. Mutter kocht das Bssen. — Mutter. . Der Lehrer prüft . Citiţi şi apoi scrieţi la nominativ articolul hotărît. Kind ein Buch. . b) G. E r ging in das Zimmer. . Holz. Schrank. EXERCIŢII 1. Anna schreibt . Nach dem Regen sind die Dächer . Bruders ist dort. Die Farbe . Buch. d) A. Bank. . Bild. . Fenster. . articolul nehotărit. Ofen. Stuhl. . Pferd. Baum. Fabrik. Heft. Stadt sind breit. . . . Die Mutter hängt . Bild an. . Aufgabe. . articolul nehotărit negat. dessen Tür offen stand. Auge. Die Straßen . Garten.170 MORFOLOGIA D 45 Formele contopite se realizează mai rar atunci cînd substantivul este determinat de un atribut (sau de o propoziţie atributivă). B. Stadt. . Tisch. Wald. . .

Schwestern im Garten. Zimmers. . . . I c h antworte Freund. E r öffnet die F e i s t e r .. Buch. Schülers liegt dort.EXERCIŢII 171 c) D. . . Füllhalter. de mai jos. . Bäuerin arbeitet im Garten. Die Mutter hilft . Studentin. . . Das Buch . . Feder. . 5. Der Vater gibt . . . Bleistift liegt auf dem Tisch. . Student fehlt heute. b) G. Der Bruder hilft . . Die Mutter ruft . Der Lehrer prüft . . Blume liegt auf dem Tisch. Kind. . . Schüler. . Das Buch . Schülern ein schönes Bild. . . Meine Schwester heißt Helene. Bleistift. . . Hier sind die Bücher . Lampe. Buch. . Unsere Prüfung findet Ende Mai statt. d) A. Anfang September fahre ich ins Gebirge. Fenster. Studentin liegt dort. . Mädchen Kuchen. Die F r a u zeigt . . gibt . . Kind spielt im Garten. Traduceţi în limba română şi explicaţi pentru ce s-a omis. Otto d) A. . Schülerin geht in die Schule. . . Ich antworte . . . înaintea substantivului a) Wer arbeitet im Garten ? b) Was liegt auf dem Tisch ? c) Wessen Buch liegt dort ? d) Wem antwortest d u ? e) Wen ruft die Mutter? f) Was kaufst du j e t z t ? . . . . . . Mädchen. . Jungen den Weg. Ich kaufe jetzt . . Buch liegt auf dem Tisch. Ich kaufe jetzt . . Das Buch . Anna und Otti schreiben . . . Completaţi cu articolul nehotărît corespunzător genului şi cazului a) N. . . punînd articolul hotărît. . . . . . . . . . . Der Student h a t . . . Ich kaufe jetzt . Die Mutter ruft . . Mädchen arbeitet im Garten. c) D. . Der Lehrer zeigt . Răspundeţi la %wmătoarele întrebări. . Jungen. . Die Mutter öffnet . Otto nimmt . Schülerin. . Die Mutter bringt . Kind das Buch. Hier ist Ottos Heft. . . substantivului 3. . Mappe. . . Ich sehe dort das Licht . Die Mutter ruft .. atricolul nehotărît. . . Solche Wohnblocks sehen wir jetzt in ganz Bukarest. . 4. Kollegin. . Ich antworte . . în propoziţiile articolul substantivelor tipărite cursiv: Ich bin t i s Mittwoch fertig. Mädchens liegt dort. Gärtner arbeitet im Garten. Aufgaben. . Schülers.

(W. Die kleine Anna ißt gern Kuchen. Mein Freund studiert Geographie. Ich fahre mit Vater ins Gebirge. fließt sie an zwei archi­ tektonisch grundverschiedenen hohen Granitbauten vorbei. Sehr viele ausländische Touristen besuchen Bukarest. neben dem Buch liegt ein Heft. Bredel) h) Kurz bevor die Alster in die Elbe mündet. Der Schrank ist aus i7o/z. In Asien leben viele Völker. Mein Junge spielt gern Violine." g) Die Rüscher lag in ihrem Bett. Explicaţi de ce substantivele tipărite cursiv sînt folosite cu articolul hotărît: a) Ich schreibe mit dem Füllhalter. antwortete dieser. Jahrhunderts. c) Der kleine Karl ist sehr fleißig. 6.172 MORFOLOGIA Mircea ist Student. f) „Kommst du mit?" fragte Hans den Paul. Als Begleiter bekam er den Soldaten Bader mit. Bredel) i) „Der Gefreite Meyhof" hatte sich schon das dritte Mal freiwillig auf Beobachtung gemeldet. d) Sehr viele ausländische Touristen besuchen das schöne Rumänien. „ich bin zu müde.Die~e Brücke ist aus Stein. Ich sehe dort vier Jungen und fünf Mädchen. e) Das Bukarest von heute ist viel schöner als das Bukarest des 19. b) Das Buch liegt auf dem Tisch. Er bleibt aus Bequemlichkeit zu Hause. (Erich Weinert) . Paul Rüscher hockte abseits am Küchenherd. Mein Fren«B arbeitet jetzt in Siebenbürgen. (W. „Nein".

EXERCIŢII

173

rV? Completaţi cu articolul nehotărît negat kein :

a) Wir haben ein gutes Wörterbuch. Wir haben f*tfo gutes Wörterbuch. b) Der Student Paul braucht einen neuen Füller. Der Student Paul braucht &&& neuen Füller. c) Ich kann schreiben. Ich habe Tinte. Otto kann nicht schreiben. E r hat / ^ * * Tinte. d) Der Professor prüft heute einen Studenten. Der Professor prüft heute /*WAStudenten. e) Peter und Mihai haben saubere Vokabelhefte. Otto und Anna haben jt&in^auberen Vokabelhefte. f) Die Studentin Helga hat eine neue Aktentasche. Diese hat /v&.'v neue Aktentasche.

lö. Contopiţi prepoziţia

cu articolul :

a) b) c) d) e)

In dem Garten sind viele Bäume. Peter geht heute in das Kino. ***£ Emil und Otto stehen an dem Fenster. (**** Hans geht auch an das Fenster. (Wt'''* Anna und Monika spielen in dem Garten, WM.

174

MORFOLOGIA

f) g) h) i) j) k)

E r war gestern bei dem Arzt. Marie fährt heute zu der Großmutter. Der Bruder fährt morgen auf das IyandAnton wirft einen Stein in das Wasser. Hinter dem Haus ist ein großer Garten. Ich habe dieses Buch von dem Vater.

11. Completaţi cu articolul corespunzător. Unde este cazul, contopiţi prepoziţia cu articofaiî

A. ăl Soldaten biwakierten auf . . . Acker; Saint-Just und . . . Sergeant gingen von . . . Gruppe zu . . . anderen. Gewehre wurden gereinigt, . . . zerissenen Kleidungsstücke ausgebessert; . . . älteren Soldaten erteilten . . . jüngeren Kameraden Unterricht in . . . Behandlung und in . . . Laden . . . Gewehrs. Viele Soldaten h a t t e n aber auch alle Viere von sich gestreckt und schliefen. Saint-Just fragte, was für einen Streit es gegeben hatte, vorhin, als er vorbeigekommen war. . . . Offizier Claude Reboux wollte mit . . . Antwort nicht recht her­ aus. Schließlich verstand Saint-Just, daß . . . Soldat . . . Essen aus W u t umgeschüttet hatte. „Aus W u t ? " wiederholte . . . Kommissar verwundert. „ . . . S o l d a t ? " „Ach", erwiderte . . . Sergeant, dem es peinlich war, darüber zu sprechen, „Jacques Vidal ist magenkrank; er kann unser Essen nicht vertragen." (W. Bredel) B. Kiki erkennt . . . Freund. Er kann nicht mehr mit . . . Schwanz wedeln, aber er zieht ganz deutlich . . . Oberlippe ein wenig, hinauf, daß . . . weißen oberen Zähne blinken. Kiki lacht zum letztenmal. Dann schließt er . . . klugen, schönen, hellbraunen Augen. . . . ganze Nacht nimmt . . . Baracke Abschied von Kiki. Immer fünf bis zehn Mann schleichen über . . . nächtlichen Hof. . . . halbe Nacht liegt . . . Baracke wach und spricht von Kiki, . . . toten Kameraden. Peppa erfährt über Kikis Tod erst an . . . folgenden Mittag.In . . . Nacht ist sie an . . . Stacheldraht. Wir werfen ihr . . . kleinen Sack hinüber. Sie h a t Kiki draußen in . . . Freiheit begraben. Sie h a t uns versprochen : . . . Tages wird sie uns . . . Grab zeigen. (Fr. Wolf)

12. Traduceţi

în limba

germană:

a) Studenţii învaţă acum germana. b) Otto face o traducere. El nu are (nici) un dicţionar. c) Ana scrie o scrisoare. E a nu mai are cerneală şi lasă scrisoarea neterminată.

EXERCIŢII

175

d) e) f) g) h) i) j)

Vezi acolo copiii? Da, ei se joacă în grădină. Nici un student şi nici o studentă nu lipsesc azi. Micul Anton este acum în Moldova la bunici. Acest sportiv este cunoscut în întreaga Buropă. El pleacă la mijlocul lui septembrie la munte. Oltul şi Şiretul sînt afluenţi ai Dunării. Mihai studiază istoria, Anton filozofia, iar Paul dreptul.

ADJECTIVUL
(Das Adjektiv — Das Eigenschaftswort)

E 1

Adjectivul exprimă o caracteristică, o însuşire a unei fiinţe sau a unui lucru.

E 2

ÎNTREBUINŢAREA ADJECTIVULUI Adjectivul se întrebuinţează: atributiv:
der fleißige Freund (vezi M 139)

ca nume predicativ:
Der Freund ist fleißig, (vezi M 94)

cu funcţie de complement circumstanţial:
Mein Freund lernt rasch, (vezi M 248)

ea element predicativ suplimentar:
Mein Freund lernt fleißig, (vezi M 186)

substantivizat:
Der Alte (bătrînul) — die Alte (bătrîna) — das Alte (vechiul)

E 3

1. Adjectivul atributiv este variabil, acordîndu-se cu substantivul pe care-1 determină:
der fleißige Freund — das fleißige Kind ein fleißiger Freund — ein fleißiges Kind

ADJECTIVUL

177

2. Adjectivul întrebuinţat ca nume predicativ, neprecedat de articol, E 4 spre deosebire de limba română, este invariabil.
Mein Freund Meine Freundin Meine Freunde 1 . ist | \ Prietenul meu Prietena mea 1 / \ este j \ / \ \ harnic. harnica. harnici. harnice.

fleißig.
1 / \ sind Meine Freundinnen j Prietenii mei j \ sînt Prietenele mele J

Adjectivul cu funcţia de nume predicativ se acordă însă cu subiectul în gen, număr şi caz, dacă e precedat de articol.
Deine Ansicht ist eine ziemlich merkwürdige. Dein Fall ist ein recht interessanter. Diese Bücher sind die interessantesten.

E 5

Această întrebuinţare a adjectivului ca nume predicativ precedat de articol este destul de rară. 3. Adjectivul întrebuinţat cu funcţia de complement circumstanţial E 6 este invariabil:
Der Schüler Die Schülerin Die Kinder Die Schüler antworten antwortet > richtig.

4. Spre deosebire de limba română, adjectivul întrebuinţat ca element E 7 predicativ suplimentar este invariabil:
] J kam Das Mädchen j Die Jungen kamen Die Mädchen j ' Der Junge Băiatul i froh nach Haus.
J

Fetiţa _ „ . ... Baieţu Fetele

] / ? a venit •, N j \ > I / } au venit \ I \

\ ' voioasă I . . voioşi voioase

voios

5. Adjectivele substantivizate urmează regulile declinării adjectivelor E 3 atributive (B 13, E 14, E 15):
der Alte — die A l t e n ; ein Alter — zwei Alte

Adjectivele substantivizate de gen masculin şi feminin persoane:
der Alte (bătrînul die Alte ("bătrîna) der Fremde (străinul) die Fremde (străina)

denumesc E 9

Adjectivele substantivizate de gen neutru exprimă noţiuni abstracte: E 10
das Neue (noul, tot ce este nou) das Schöne (frumosul, tot ce este frumos) 12 — Gramatica practică a limbii germane

178

MORFOLOGIA

DECLINAREA ADJECTIVULUI ATRIBUTIV EH Adjectivul atributiv stă de obicei în faţa substantivului pe care-1 deter­ mină şi se acordă cu acesta
a) în gen: y ein guter Kollege. Das ist ^— eine gute Kollegin. \ ein gutes Kind. b) în număr : Das • c) în caz: trotz schönen Wetters bei schönem Wetter ohne schönes Wetter ist mein guter Kollege, sind meine guten Kollegen.

E 12

Desinenţele adjectivului atributiv mai depind şi de faptul dacă ad­ jectivul este precedat sau nu de un cuvînt determinativ, cu sau fără desinenţele articolului.

CELE TREI REGULI DE DECLINARE

A

ADJECTIVELOR

Regula I pentru deelinarea adjeetivului atributiv {Declinarea slabă) E jq Adjectivul atributiv precedat de articolul hotarît sa*u de un pronume cu desinenţele articolului hotărît primeşte la nominativ singular masculin, feminin şi neutru precum şi la acuzativ singular feminin şi neutru desinenţa -e, iar la celelalte cazuri ale singularului şi la toate cazurile pluralului, desinenţa-en. (Pronume cu desinenţele articolului hotărît sînt: dieser, jener, jeder, wel­ cher, solcher, derselbe, derjenige, alle (ftl.), beide etc.) Singular m. N. G. D. A.
-e-

Plural n.
—e

/-e-

m. N. G. D. A.

/•

-e

ADJECTIVUL

179

Singular m. N. G. D. A. der des dem den fleißige fleißigen fleißigen fleißigen Schulet Schülers Schüler Schüler Plural m. N. G. D. A. die der den die fleißigen fleißigen fleißigen fleißigen Schüler Schüler Schülern Schüler f. (Schülerinnen, (Schülerinnen, (Schülerinnen, (Schülerinnen, n. Kinder) Kinder) Kindern) Kinder) die der der die

/•
fleißige Schülerin fleißigen fleißigen fleißige das des dem das

n. fleißige fleißigen fleißigen fleißige Kind Kindes Kind Kind

Regula a II-a pentru declinarea adjectivului atributiv [Declinarea mixtă) Adjectivul atributiv precedat de articolul nehotărît de articolul nehotărît negat kein sau de pronumele posesiv adjectival [mein, dein, sein etc.) primeşte la cazurile nominativ şi acuzativ singular desinenţele articolului hotărtt, iar la genitiv şi dativ singular şi la toate cazurile pluralului desi­ nenţa -en. Singular N. G. D. A. m. -er /e r^-en -e
m. N. G.
~D. A.

n. —es -es
Singular

Plural m. f. N. G. D. A.

n.

/•
Bruder Bruders Bruder Bruder Plural m. f. | Schwestern, ( Schwestern, ( Schwestern, ( Schwestern, n. Kin< 1er) Kinc1er) Kin< lern) Kim 1er) meine meiner meiner meine

n. Kind Kindes Kind Kind

mein meines meinem meinen

kleiner kleinen kleinen kleinen

kleines kleine Schwester mein meines kleinen kleinen meinem kleinen kleinen mein 'kleines kleine

N. G.
T>. A.

meine meiner meinen meine

kleinen kleinen kleinen kleinen

Brüder Brüder Brüdern Brüder

180

MORFOLOGIA

Regula a IÎI-a pentru declinarea adjectivului atributiv (Declinarea tare) E 15 Adjectivul atributiv neprecedat de articol sau de un pronume cu desi­ nenţele articolului precum şi adjectivul atributiv precedat de andere, einige, etliche, mehrere, verschiedene, viele, wenige primeşte la singular şi plural desinenţele articolului hotărît, afară de genitivul singular masculin şi neutru care primeşte desinenţa -en. Genitivul singular masculin şi neutru primeşte însă şi el desinenţa articolului hotărît (-es) dacă substantivul are desinenţa -en. (Pronume fără desinenţele articolului hotărît sînt: etwas, nichts, manch, solch, welch etc.) Singular m. /• -er -e -er |-en[(-ßs) -er -em -e -en n. -es |-en| -em -es
Singular m. N. G. D. A. fleißiger fleißigen fleißigem fleißigen Schüler Schülers Schüler Schüler

N. G. D. A.

N. G. D. A.

Plural m.f.n. -e -er -en -e

/•
fleißige Schülerin fleißiger fleißiger fleißige

n. fleißiges Kind fleißigen Kindes fleißigem Kind fleißiges Kind

Plural. m. fleißige Schüler fleißiger Schüler fleißigen Schülern fleißige Schüler f. (Schülerinnen, (Schülerinnen, (Schülerinnen, (Schülerinnen, n. Kinder) Kinder) Kindern) Kinder)

N. G. D. A.

ADJECTIVUL ATRIBUTIV NEDECLINAT E 16 1. Adjectivul atributiv apare uneori nedeclinat. în cazul acesta el stă în general după substantiv, mai rar înaintea lui. Forma nedeclinată a adjectivului atributiv se întîlneşte:

ADJECTIVUL

181

a) în limbajul poetic, în cîntecele populare, în basme, legende, expresii, proverbe:
Röslein rot (Goethe), bei einem Wirte wundermild (XJhland), kein schöner Land (cîntec popular), Jung Siegfried (cîntecul Nibelungilor), auf gut Glück (expresie), Gut Ding will Weile haben (proverb).

E 17

b) în limbajul comercial, reclame etc.:
I n unserem reichen Sortiment: Wintermäntel, dunkelblau, geschnitten und preiswert. grau und schwarz, modern

E 18

c) în substantivele compuse:
Jungfrau, ^[Ömarkt, Schnellzug, Schwarzmeerküste.

E 19 E 20

d) în grupurile de două sau mai multe adjective atributive strîns legate prin înţelesul lor şi unite în scriere prin cratimă sau formînd chiar un adjectiv compus; în acest caz se declină numai ultimul adjectiv, celelalte rămînînd totdeauna nedeclinate:
Ich benötige ein deutsch-rumänisches Wörterbuch. Wir sind uns der historischen Bedeutung der marxistisch-lexumstisciien Lehre bewußt. Das Mädchen hatte ein blau-rotes Band im Haar. Zahllose Patrioten kämpften und siegten unter der blau-gelb-roten Fahne unseres Vater­ landes.

2. Invariabile, indiferent de poziţia şi funcţia lor, sînt adjectivele de origine negermană care denumesc culori:
beige ['bs:g9], chamois [J amo'a], creme ['kre:m], lila, oliv, orange [o'răgs], rosa etc.: Sie trug ein elegantes rosa Kleid. Das Haar wurde von einer lila Schleife zusammen­ gehalten.

E 21

CAZURI SPECIALE ADJECTIVULUI

DE DECLINARE ATRIBUTIV

A

1. Dacă substantivul este precedat de mai multe adjective atributive, toate se declină la fel {vezi însă E 20) :
Er ist ein lieber, fleißiger, braver Junge mit schönen, vielseitigen Anlagen.

E 22

2. La adjectivele terminate în -el vocala e se omite în cursul declinării; la adjectivele terminate în -en şi -er ea se omite în special în limbajul poetic :
dunkel: ein dunkles Zimmer; eitel: ein eitler Mann offen: mit off(e)nen Augen; heiter: mit heit(e)rer Miene

E 23

182

MORFOLOGIA

E 24 E 25

3. î n cursul declinării adjectivului hoch, eh devine h:
Der Baum ist hoch — Ein hoher Baum steht vor dem Fenster.

4. Adjectivul atributiv precedat de articolul contopit cu o prepoziţie se declină la fel ca adjectivul precedat de articolul hotărît (regula I) :
im neuen H a u s ; am richtigen P l a t z ; zur rechten Zeit

E 26

5. Adjectivul care determină un alt adjectiv sau un participiu şi nujun substantiv este invariabil:
ein unbeschreiblich schöner Anblick ein freundlich lächelndes Mädchen von ständig wachsender Bedeutung

ADJECTIVE

FOLOSITE SAU NUMAI

NUMAI ATRIBUTIV PREDICATIV

i

E 27

1. Adjectivele folosite numai atributiv sînt: a) adjective care caracterizează un substantiv după poziţia sa în spaţiu sau în timp; ele sînt adesea derivate cu sufixul -ig din adverbe de loc sau timp:
die heutige Zeitung; der gestrige Anruf; das hiesige Museum; die linke {rechte) H a n d ; die obere (untere) Stufe

E 28

b) adjective care exprimă materia din care este făcut un obiect sau care indică originea lui; ele sînt de obicei derivate cu ajutorul sufixelor -en, -ern, lieh, -isch:
der goldene (silberne) Bing, die hölzerne Tafel, der väterliche R a t , die siebenbürgische L,andschaft

E 29 E 30 E 31 E 32

2. Adjectivele folosite numai cu funcţia de nume predicativ sînt: a) adjective de origine negermană ca:
prima, futsch, quitt

b) adjective provenite din substantive ca:
angst, bange, barfuß, brach, feind, gram, leid, not, schade, schuld, wohl

c) expresii idiomatice ca:
gang und gäbe, klipp und klar, null und nichtig, recht und billig

d) anumite adjective ca:
abhold, eingedenk, gar, getrost, gewillt, habhaft, irre, teilhaftig, zugetan etc.

ADJECTIVUL

183

Observaţie Dacă sînt folosite cu înţeles figurat, adjectivele de la 1 a) pot avea şi funcţia de nume predicativ:
Sein B e n e h m e n war hölzern. (Purtarea sa era stîngace.) Br war sehr väterlich zu dem J u n g e n . (Se p u r t a cu b ă i a t u l ca u n părinte.)

E 33

ALTE

PĂRŢI DE VORBIRE DECLINATE ADJECTIVUL ATRIBUTIV

CA

Ca adjectivul atributiv se mai declină: 1. Numeralul ordinal: Regula I
Singular N. der G. des D. dem A. den zweite zweiten zweiten zweiten Wagen Wagens Wagen Wagen

E 34
zweites zweiten zweiten zweites Buch Buches Buch Buch

Regula a II-a
ein eines einem ein

2. Participiul I (prezent) şi II (perfect), folosit atributiv sau substantivizat: Regula a II-a
Singular N. G. D. A. der des dem den spielende spielenden spielenden spielenden Reisende Reisenden Reisenden Reisenden Junge Jungen Jungen Jungen ein eines einem ein ein eines einem einen spielendes spielenden spielenden spielendes Reisender Reisenden Reisenden Reisenden Kind Kindes Kind Kind

E 35

Singular

N . der G. des D. dem A. den

Regula a III-a
Plural N. G. D. A. die Reisenden der Reisenden den Reisenden die Reisenden Reisende Reisender Reisenden Reisende

I,a fei:
Singular Plural der Angestellte — ein Angestellter die Angestellten — viele Angestellte

184

MORFOLOGIA

E 36

3. Adjectivele

substantivizate: Regula I Regula a
das des dem das Schöne Schönen Schönen Schöne ein eines einem einen

II-a
eine einer einer eine Fremde Fremden Fremden Fremde

Singular

N. G. D. A.

der des dem den

Deutsche; Deutschen; Deutschen ; Deutschen;

Deutscher; Deutschen; Deutschen; Deutschen;

Regula a
Plural N. G. D. A. die der den die Deutschen Deutschen Deutschen Deutschen Deutsche Deutscher Deutschen Deutsche.

Ill-ct

COMPARAŢIA ADJECTIVELOR
(Steigerung der Adjektive)

E 37

Adjectivul poate lua anumite forme pentru a arăta eä e însuşire există în grade diferite la două sau mai multe obiecte sau chiar la acelaşi obiect (în momente deosebite). Gradele acestea — numite gra.de de comparaţie -= Se exprimă p r i n : pozitiv, comparativ şi superlativ.

POZITIVUL
(Die Grundstufe)

E 38

Gradul pozitiv

reprezintă forma de bază a adjectivului :

P e t e r ist fleißig Else h a t ein schönes Bild.

Cînd intervine un raport de comparaţie la gradul pozitiv, elementele comparaţiei se leagă prin (eben) so (tot atit) . . . wie (cit, ca) şi stau la ace-' laşi caz:
Andrei ist (eben)so fleißig wie du. Ich habe ein (eben)so schönes Bild wie du. Ich sehe ihn (eben) so gut wie dich.

ADJECTIVUL

185

Pozitivul întărit prin außerordentlich, äußerst, besonders, höchst, sehr, überaus, zu are valoare de superlativ (vezi E 52) :
E r ist außerordentlich gewissenhaft. Sie hat ein sehr schönes Bild.

E 39

COMPARATIVUL
(Die Mehrstufe)

Comparativul arată gradul mai mare sau mai mic al însuşirii unui E 40 obiect faţă de aceeaşi însuşire a altui obiect sau a aceluiaşi obiect, în împre­ jurări diferite:
Bukarest ist größer als Konstanza. Bukarest ist heute größer als vor zehn Jahren. Konstanza ist kleiner als Bukarest.

Comparativul se formează din adjectivul la pozitiv
schön + er — schöner jung + XJmiaut + er -

( + Umlaut)

+ er:

Umlaut primesc multe adjective care au vocalele a, o sau u în rădăcină.
pozitiv : comparativ : lang, länger, groß, größer, kurz kürzer

E 41

Nu primesc Umlaut la comparativ : 1. Adjectivele terminate în -bar, -c, -el, -en, -er, -haft, -ig, -lieh, -sam şi în diftongul -au:
pozitiv :
comparativ : pozitiv • comparativ : dankbar dankbarer boshaft boshafter los« loser artig artiger dunkel dunk(e)ler txmlich tunlicher oiîen off(e)ner aufmerksam aufmerksamer mager mag(e)rer schlau schlauer

E 42

2. Adjectivele de origine negermană :
logisch logischer

E 43 E 44 E 45

3. participiile întrebuinţate ca adjective:
passend passender

4. anumite adjective monosilabice c a :
barsch, blank, brav, bunt, dampf, fahl, falsch, flach, froh, hohl, kahl, klar, knapp, lahm, matt, morsch, platt, plump, rasch, roh, rund, sacht, sanft, satt, schlaff, schlank, schroff, starr, stolz, straff, stumpf, toll, voll, wahr, wund, zahm, zart

186

MORFOLOGIA

E 46

Observaţie Unele adjective oscilează între forma cu şi cea fără Umlaut, de exemplu :
banger sau bänger, blasser sau mai r a r : blässer, frommer sau frömmer, gesünder sau mai r a r : gesander, glatter sau mai r a r : glätter, karger sau mai r a r : kärger, krummer sau mai r a r : krümmer, nasser sau nässer, schmaler sau schmäler

E 47

La comparativul adjectivelor terminate în -el, se omite totdeauna vocala -e-:
dunkel — dunkler

L,a comparativul adjectivelor terminate în -en, -er, vocala -e- se omite adesea:
heiter — heit(e)rer trocken — trock(e)ner

La comparativ, adică atunci cînd e vorba de o inegalitate, termenii de comparaţie se leagă între ei prin als (decît). E 49 Ca şi la pozitiv, termenii de comparaţie stau şi la comparativ la acelaşi caz:
Er ist älter als ich. Ich sehe ihn besser als dich.

E 48

E 50

Comparativul poate fi întărit prin noch, ungleich, viel, weit etc.
E r spricht noch rascher als sie. Unsere H a u p t s t a d t ist heute viel größer als vor dreißig Jahren.

E 51

Adjectivul la comparativ, întrebuinţat atributiv, urmează regulile declinării adjectivelor la pozitiv:
der des schönere schöneren etc. ein schönerer eines schöneren etc. Roman Romans Roman Romans schönere schöneren etc. eine schönere einer schöneren etc. die der Geschichte Geschichte Geschichte Geschichte das des schönere schöneren etc. ein schöneres eines schöneren etc. Mädchen Mädchens Mädchen Mädchens

SUPERLATIVUL
(Die Höchststufe)

E 52

Superlativul arată gradul cel mai înalt sau cel mai scăzut al însuşirii unui obiect:
Bukarest ist die größte Stadt unseres Vaterlandes. Das ist der kürzeste Weg zum Bahnhof.

ADJECTIVUL

187

Superlativul se formează din adjectivul la pozitiv (-f- Umlaut) + (e)st :
schön -\- st = schönst jung + Umlaut -f st «= jüngst­ süß -\- est = süßest-

,

şi la

Primesc Umlaut la superlativ comparativ.

numai acele adjective care îl primesc

E 53 E 54

Vocala e se intercalează la superlativ totdeauna la adjectivele monosilabice terminate în : -d, -s, -ß, -st, -t, -tz, -x, -z precum şi la polisilabicele cu aceleaşi terminaţii, dacă sînt accentuate pe ultima silabă:
süß dreist pozitiv: fad kraus fadeste krauseste süßeste superlativ: dreisteste spitz fix kurz pozitiv: sanft interessant spitzeste interessanteste superlativ: sanfteste fixeste, kürzeste însă: gefürchtet — gefürchtetste, passend — passendste, reizend — reizendste

Observaţie^ Adjectivul groß, deşi se termină în ~ß, nu intercalează e la superlativ :
pozitiv: superlativ: groß größte

E 55

Superlativul

se întrebuinţează

îndeosebi: hotăE 56

1. atributiv. î n cazul acesta este, de regulă, precedat de articolul rit şi urmează regulile declinării adjectivelor atributive:
der schönste Roman des schönsten Romans etc. die schönste Geschichte der schönsten Geschichte etc. das schönste Märchen des schönsten Märchens etc.

2. circumstanţial. î n cazul acesta este precedat de am şi se termină în -en: am schönsten sau de aufs şi se termină în -e: aufs schönste 3. predicativ. Ca superlativ predicativ se foloseşte: a) superlativul precedat de am b) superlativul precedat de articolul hotărît;
Andrei ist am fleißigsten sau Andrei ist der fleißigste.

E 57

E 58

Superlativul

poate fi întărit p r i n : aller, weitaus, bei weitem etc.

E 59

Das ist die «Weegünstigste I/ösung. E r ist weitaus (bei weitem) der fleißigste Schüler.

188

MORFOLOGIA

CAZURI

SPECIALE

DE

COMPARAŢIE

1. Cîteva adjective formează gradele de comparaţie în mod neregulat:
Pozitiv Comparativ besser mehr minder weniger Superlativ am "besten der, die, das beste am meisten der, die, das meiste am der, am der, mindesten die, das mindeste wenigsten die, das wenigste

E 60 E 61 E 62

gut viel wenig

E 63 E 64

nah hoch

näher höher

am nächsten der, die, das nächste am höchsten der, die, das höchste

E 65

2. Un grup de adjective au numai două grade de comparaţie: pozitivul (după formă comparativ, după sens pozitiv) şi superlativul.
der \ r .. „..__ äußere die —^ äußerste das / der v die — — innere das / innerste der v untere die - ^ unterste das / der \ die das der die das der die das
r _,

obere oberste

der die das der die das

["hintere ' [hinterste

mittlere mittlerste •vordere vorderste

[ niedere niederste

E 66

3. Pentru a compara două însuşiri ale aceluiaşi obiect, se pun înaintea adjectivului la pozitiv: mehr, eher, weniger.
Ich war mehr tot als lebendig. E r ist eher fleißig als klug. Sie ist weniger fleißig als klug.

E 67

.4. Participiile au grade de comparaţie numai dacă sensul lor adjecti­ val predomină sau dacă au devenit adjective:
reizend — reizender — reizendste ausgezeichnet — ausgezeichneter — ausgezeichnetste

J

ADJECTIVUL

189

5. Cu valoare de superlativ (aşa-zise superlative populare — Volkssüperlative-) se întrebuinţează anumite adjective compuse al căror cuvînt deter­ minativ are o valoare expresivă mai m a r e :
Äieyschlank, schneeweiß, uralt

E ß8

6. Adjectivele sau participiile compuse — cu excepţia celor de la punc­ tul 5 — formează gradele de comparaţie: a) prin trecerea cuvîntului de bază la gradele de comparaţie — dacă elementele adjectivului compus şi-au pierdut sensul originar:
Pozitiv •weittragend de însemnătate mare Superlativ -weittragendst de cea mai mare însemnătate

E 69

b) prin trecerea cuvîntului determinativ la gradele de comparaţie — dacă elementele adjectivului compus nu şi-au pierdut sensul originar:
Pozitiv vielhietend care oferă mult Superlativ meistbietenA care oferă cel mai mult

E 70

c) I/a anumite adjective compuse se observă oscilaţii; uneori se trece cuvîntul de bază la gradele de comparaţie, alteori cel determinativ:
Pozitiv weitgehend Superlativ weitestgehend •weitgehendst

E 71

7.jUnele adjective nu au grade de comparaţie: a) Adjectivele de origine negermană care denumesc culori:
rosa, beige

E 72

b) superlativele populare :
todernst, stockfinster

E 73

c) adjectivele care prin sensul lor nu pot fi supuse comparaţiei:
schriftlich, mündlich, tot, taub

E 74

. Hörsaal (groß). Zimmer und zeichnen mit. .. m) .Blei­ stiften (klein. b) Der Lehrer erklärt der . Aktentasche (neu). Schrank (neu) ? g) Ist das ihre . . b) Hier ist eine .. . Zeitschrift. Sprichwort (deutsch) ? e) Ist das eine . . . Übersetzung (letzt) ? h) Das ist eine . . bunt).ISO MORFOLOGIA EXERCIŢII i cu adjectivele din paranteză. . . . . das ist eine . la a) . . I) In diesem Garten sind nur . Verben \neu. Bild (groß). . interessant). d) Ist das ein . . . <h a) Die Kinder sitzen in einem . c) Dort befindet sich der . . . i) Rechts hängt ein . . . . Kinder werden gelobt (fleißig). .. . Antwort (falsch) ? / ) Was kostet unser . . Blumen (rot). Buch (neu). . . . Schülerin die Übung mit den . . (lieb. Wörter (schwierig). Freund. . Übung (schwer). „. . . . k) Das sind . j) Hier ist dein . .. . schwach).

. cazul acuzativ: Jfl Completaţi cu adjectivele din paranteză folosind a) Else liest den . Ausstellung besuchen (groß). . neu). g) Ich kann diesen Prospekt nicht übersetzen. . . . Felder (grün. dieser schöne Garten. schön). . f) Sein Freund arbeitet an einem . Ich lese meinem . ich brauche noch meine . Wörterbuch. . Konzert zu spät (letzt). interessant). Professor (modern. . . . . . . . kalt). Fehler ? — Nein. . ienes schöne Bild. . . . . neu). . . . . reich). . dieser ^r ii n pJlW:a I d j g ^ J . . bekannt). Lehrbuch noch ? — J a . . . . . . Freund Otto mit seinem . . Wörterbuch mit (gut. bring dein . . . la cazul potrivit: ' '{Declinaţi la singular urtnătoarele grupuri de cuvinte: der große—Bus. b) Ich habe kein . Laboratorium arbeitet ein .diese lange Straße. Film (interessant. Freund und bringt ihm einige . . Zeitungsartikel über den . . Bier (klein. .<. . jeder gute Sportplatz. Schreibtisch [bequem). Tee (heiß). . f) Wir werden morgen die .^ i i sügft „Mannj . Tagen fährt mein . *c ••ţi cu adjectivele din paranteză. . . Mädchen: „ I m Kühlschrank steht eine Flasche . . d) Die Mutter sagte dem . Film {neu). Wörterbuch bei mir (gut). Ich arbeite an einem . gut. neu). . Bücher (krank. . . iedes kleine Kind. . Auto aufs L a n d (schön. . . Wasser (kalt). . . . b) Macht er . . f) Wir haben dieses Buch mit . . g) Aus dem Zug sahen wir . Zwergen vor (klein* E r kam zu unserem . Wälder und . .EXERCIŢII 19Î c) d) e) tapfer). denn ich habe kein . die neue Wohnung. . Lehrbücher (alt). . . d) Otto besucht seinen . Geschichten (lustig). a) Otto wäscht sich am Morgen mit . Roman (groß. . . . das moderne Warenhaus. h) I n diesem . Interesse gelesen. . es ist ein . Sohn ein Märchen mit . c) Ich trinke gern . kein kranker Mensch. . e) Mein Freund erzählt viele . er macht keine . e) An . Fehler mehr c) Brauchst du dein . .

Das Haus lag inmitten eines . schön). . I m . . B. Läufer zum Sieg (bekannt^ JjS Bin Reporter besuchte den . Läufer (bekanntet* l Die . / ) Citesc acum scrisoarea bunului meu prieten. Gegend (gut. . Uhr ist sehr klein (neu%& Otto ist mit der . c) Lemnul moale al mesteacănului nu este aşa de preţios ca lemnul tare al fagului verde. Dorf lag am Ufer eines . . breit). Monat hatte ich Urlaub (vorig). . Läufer nimmt auch an diesem Wettkampf teil (bekannt^ ]/ Dort steht das Auto des . . Läufers (bekannten . Gartens (blühend). . keine tiefen Stellen. . . g) Arăt cu plăcere vizitatorilor frumosul club. . yt Die Freunde gratulierten dem . Wald (dicht). . Freund machte ich . Uhr liegt auf dem Tisch (neu$* Das Zifferblatt der . . .192 MORFOLOGIA Declinaţi la plural următoarele grupuri de cuvinte: meine gnţeri Freunde unsere neuen Filme. diese schönen Jflnţngn. Ich wohnte in einem . . . . . Uhr zufrieden (neujßA/^ I c h ziehe die . . . . . A. . . . . . . . Kind (krank)^ ' la cazul corespunzător: J . Tagen ging ich baden (heiß). Ausflüge und besichtigte die . C. jene hohen Wohnblocks Traduceţi în limba germană: a) Ai citit noua carte a acestui tînăr poet? b) Marile păduri ale patriei noastre sînt bogate în animale sălbatice. . d) Lemnul bradului verde se foloseşte în industria hîrtiei. . An . . . Kind eine Arznei (krank)ăM'" Der Arzt untersucht das . . . Kindes besser (krankt Die Mutter gab dem . inter­ essant. folosind cazul potrivit: \ Tr* Completaţi cu adjectivele din paranteză. Ich fuhr in ein . . Flusses (still. . . und mit . keine alten Häuser. Ich habe mich erholt. Kind h a t t e hohes Fieber (krankt/ Heute ist der Zustand des . Mit meinem . . . . . . . Das . . . e) Am citit traducerea excelentă a acestei silitoare studente. . Uhr immer am Abend auf (neujb Das . f< Completaţi cu adjectivele din paranteză. a) b) c) d) a) b) c) d) a) b) c) d) Der . interesanta expoziţie şi marea sală de festivităţi a uzinei noastre. . I m Garten blühten viele . . Haus (schön). Dorf (klein). Kräften kehrte ich zu meiner Arbeit zurück (frisch). Nicht weit vom Dorfe war ein . Blumen (duftend). . .

. alt Mein Bruder ist älter als meine Schwester. hoch. liegt auf dem Pult (der junge Lehrer). Touristen kommen im Sommer nach Mamaia (auslän­ disch^. das junge Mädchen. ist fehlerlos (diese fleißige Schülerin. c) Der Betreuer führt . angenehm. eine Zeile übersprungen (diese schöne Erzäh­ lung) . groß b) der Bleistift. . i) Otto begrüßte voller Freude . . . . (Respectaţi cazul): a) Wir kennen . gesund.) h) Marie. . scheintot. f) Du hast beim Desen . silbern. lang . ernsthaft V/7ÎL M 7 Formaţi Model: din cuvintele date propoziţii. im Wörterbuch (das unbekannte Wort — la pl. wiedergeben (der deutsche Text). b) Die Arbeit . trocken. . farbig. ü" c) In unserem . . . . . . . faulig. ''• d) Der Füllhalter .. hölzern. das kleine Mäd­ chen. (sein alter Freund — la pl. Kulturheim finden oft . lebendig. modern. . e) Du sollst den Inhalt . fertig. durch die Stadt (la pl. . musikalisch. Schauspieler treten im Kulturheim unseres Werkes auf (bekannt$ß\j e) Die Arbeiter unseres Werkes besuchen alle . . falsch gesungen (das neue Lied). meine Schwester. . rund.EXERCIŢII 193 i ^ţs^Completaţi cu adjectivele din paranteză: a) Alle . dieses berühmte Museum). schwindlig. dar See. klug. du hast die erste Strophe . die alte Dame).. . fest. »13 J Grupaţi adjectivele de mai jos in: a) adjective care pot fi comparate . . . der junge Leh­ rer. .eckig. der ausländische Tourist. g) Wir suchten die Übersetzung .). gegenwärtig. . sprachlich. a) das Meer. trecînd adjectivele la comparativ : mein Bruder. noch nicht (dein kleiner Bruder. . bunt. der neue Student). . der Füllhalter. stark. rot. fortschrittlich. dicht. . Menschen kämpfen für den Frieden (fortschrittlich^/^ i > b) Viele . Theatervorstellun­ gen statt (neu'$interessant)i&ß**" d) V i e l e . . kurz. . . Darbietungen im Kulturheim (musikalisch^^ [1121 Completaţi propoziţiile de mai jos cu cuvintele din paranteză. . b) adjective care nu pot fi comparate.

. dick mein Zimmer. der Bruder. als der Apfelbaum dort (hoch). hart. . klug. als deine (schwer). . b) Sie fand in der Bibliothek ein . . . g) Dieser Film machte auf ihn einen . begabt. im Sommer. Klasse (jung). d) Sie beeilen sich. dein Zimmer. Überzeugender ă ^ a l l e Wor. a) Der (kurz) Weg führt durch den Wald. Eindruck als jener (tief). mächtig . die Tage. Eisen. groß. a) b) c) d) e) Dein Bruder Hans arbeitet mit größerem Fleiß ß~~ du.194 MORFOLOGIA c) d) e) f) g) h) i) das Buch.te wirkt die Tat. der Lesesaal. als die Arbeit seiner Kollegen (wichtig). fiţi atenţi la declinarea adjectivului. hoch Stahl. . Weg (kurz). fleißig. groß die Schwester. d) Mit einem (gut) Wörterbuch könnte ich auch diesen Text über­ setzen."arm. gut. Completaţi cu adjectivele din paranteză la gradul comparativ: a) Diese Ljnde ist . ipK Completaţi propoziţiile următoare cu als sau w i e . alt Treceţi adjectivele din paranteză la comparativ. kurz. e) Ich möchte ein (spannend) Buch lesen. Ich habe ein besseres Buch fift er. Buch (spannend). begrüßte die Delegation. . b) Er kam auf einem (kurz) Weg. . schjank ţîifc&eine Tanne. . jung mein Vater. kurz der Hörsaal. . . Das Boot schoß^chnell Ä^eiru Pfeil davon. c) Mein . wichtig.. . Bruder ist jetzt" erst in der 7. Ein Mädchen. / ) Wir finden heute in den Eäden unserer Stadt (schön und gut) Waren als früher. tief. f) Meine Arbeit ist . e) Seine .[schwer. die Nächte. . meine Mutter. . . darum wählen sie einen . h) Er sagt immer. Formaţi superlativul următoarelor adjective: f interessant. c) Eine (schön) Überraschung konnte sie mir nicht machen. Schwester studiert Mathematik (alt). das Heft. seine Arbeit sei . g) (fleißig) Menschen erzielen in ihrer Arbeit (gut) Ergebnisse.

Aber um den See herum ist er (lang).den Rumänen und brachte ihm einige Bücher. Completaţi adjectivele şi participiile substantivizate cu desinenţele corespunzătoare: a) Bin Fremd.. (hoch). .Andrei locuieşte mai departe şi Paul foarte departe. Sohn studiert Chemie (alt&tfm J* Der Vater erzählt immer fy^(interessant^fyX^ Der Student Peter lernt ffTQpitjM Q#L ' Diese Frage ist Completaţi cu adjectivele date. Stadt an der Spree ist Berlin (bedeutendste & . Ana scrie mai frumos decît Otto. ist er . . . c) Ein Rumäne lernte den Deutsch. sagt Peter. . Das Kulturheim ist .kam gestern nach Bukarest. erwidert Otto. daß mein Gepäck . la pozitiv. „Ich wette. . . . b) Fr ist Deutsch£/l. Das Schulgebäude ist aber . i s t ! " ruft Hans (schwer). Alaltăieri a fost mai rece. ... Kind der Familie ist nur zwei Jahre alt" ( kleinS䣣\i Der . b) Care lună este mai lungă. . . 21« Traduceţi în limba germană: a) Cea mai scurtă lună a anului este februarie. ".folosind la superlativ adjectivele din paranteză: «) b) c) d) e) f) g) Der O . dar duminică a fost ziua cea mai rece din această iarnă (a acestei ierni). comparativ şi superlativ : a) Die Studenten suchen auf der Karte den Weg für ihre Wanderung. El este cel mai înalt munte al ţării noastre. f) Astăzi este rece. ist unser Weg 8 km |* Gehen wir durch den Wald. 22. Fluß Rumäniens ist die Donau (groß). e) Ceahlăul este înalt. . Peter sagt: „Wenn wir die Landstraße benutzen. Negoiul este însă mai înalt decît Ceahlăul. însă Mariana scrie cel mai frumos. " . . . .. iunie sau iulie? c) Locuiesc departe. . d) Am anderen Morgen besuchte der Deutsch.x Das .kennen und führte ihn mit seinem Wagen in die Stadt. .i EXERCIŢII 195' UT Completaţi. b) Dieses Haus ist . ± A Die . c) „Mein Gepäck ist . . . . d) Otto scrie frumos. . „Mein Rucksack ist aber be­ stimmt .

f) Sein Vater ist Beamt#tin einem Büro in Bukarest. în adjective atributive: a) Unser Klassenlehrer ist jung. Klassenlehrer. . ich bin zu meinen Verwandt­ auf Besuch gekommen.und Interessant. Acest călător este german.zum Geburtstag! . Klassenlehrer ist unser Deutschlehrer.! Traduceţi în limba germană: a) b) c) d) e) /) g) h) i) Poeţii cîntă frumosul şi binele. înţeleptul nu vorbeşte prea mult. Der Genosse spricht mit unserem .sehen. i) Peter sagte: „Ich möchte etwas Kalt. es gibt nichts Herrlicher. rief: „Glauben Sie mir." j) In diesem Museum können wir viel Schön.als das Meer!" h) Der Reisend. Bătrîna povesti copiilor o istorioară frumoasă. Wir haben einenjfe^Classenlehrer. . Transformaţi adjectivele predicative tipărite cursiv. g) Der Fremd?.trinken. k) Ich wünsche Ihnen alles Gut. Unser . . . Noul învinge vechiul. .bewunderte die herrliche Natur. Medicul prescrie bolnavului un medicament. Peter mulţumi călătorului pentru informaţie. Călătorul îl rugă pe funcţionar să-i dea un alt formular.196 MORFOLOGIA e) Haben Sie Verwandtem Bukarest ? Ja. 25. Băieţii o ajută pe bătrînă să ducă geamantanul la gară.

. . c) Der Tag ist schön. Schüler standen auf dem Bahn­ steig. . . . . . Sehen Sie den. Obst. d) Der Wohnblock ist groß. . Tag. Hier ist noch ein . . Jungen zufrieden. . Completaţi cu adjectivele folosite atributiv: a) Der Schüler ist diszipliniert. d) Die Kirsche ist reif. . . Wir essen gern . . Das . Wohnblock dort ? Auch hier sehe ich einen . . Bald kommen . . . . Das . . Anca ist ein . . . . 27. Mädchen. . . . . . Der Klassenlehrer ist mit den . Jungen sind richtig. . . . c) Fratele meu mai mic este foarte mulţumit cu noua sa bicicletă. . Ein . . Schüler half dem Lehrer. Wohnen Sie in dem . Die Übersetzungen der . Kirschen. . . Mädchen zeigt seine Hefte. . Der . . Mädchen pflückten Kirschen. e) Das Obst ist reif. . . Wohnblock. . Anca!" c) Ali« Jungen sind aufmerksam. Wohnblock. Mädchen half bei der Ar­ beit. Die . . Mädchen half gern. . Die . Mit großem Appetit aß er das . Tage. . . Obst essen. Wann pflückt ihr die . DieXehrerin sagt dem . b) Das Mädchen ist eifrig. b) Oaspeţii străini vor face mîine o interesantă excursie la Predeal. . Tage des Sommers. . . . Tag ist zu Ende. Schüler stiegen ein. . Kirsche ! Ihr sollt nur . Bald kommen die .ßTraducefi în limba germană: a) Duminica viitoare vom merge din nou la operă. . . . . Mädchen: „Sehr gut. JungeiKantworten richtig. Wohnblock dort ? 26. Kirschen ? Gib dem Kind eine . und wir können aufs Dand fahren. . . .EXERCIŢII b) Das Mädchen ist fleißig. Heute war ein . Ein .

Cîinele acesta este credincios stăpînului său. Mica fată păli de frică. . Vara trecută am cunoscut-o pe sora ta mai mică. Sînt gata de călătorie. Pictorul este îndrăgostit de minunatul peisaj. Ducrările celor mai mulţi studenţi ai grupei noastre sînt bune. Ai văzut noul meu televizor? Argintul nu este un metal atît de scump ca aurul. Dragă prietene. Acest învăţat este convins de justeţea teoriei sale. Erika merge la cea mai bună prietenă a sa. Aceasta este cea mai înaltă clădire a oraşului. îţi doresc toate cele bune de Anul nou 1 Este ceva nou de văzut în această expoziţie? Fiul mai mic al prietenului meu studiază medicina. Sora mea este mai tînără decît mine. Drumul acesta este lat numai de un pas. Iyîngă mine în compartiment stătea un domn mai în vîrstă.198 MORFOLOGIA d) e) -f) g) ft) i) j) k) I) m) n) o) p) r) s) t) u) v) î n acest nou bloc este un foarte bun ascensor.

un sub. Er lernt fleißig. niemand etc. Das ist sein Buch. pronumele reflexiv (das Reflexivpronomen — das rückbezügliche Fürwort) : sich pronumele reciproc (das reziproke Fürwort) : einander Pronomen — das wechselbezügliche pronumele demonstrativ Fürwort) : dieser. du. Das ist Karls Buch. jemand. welcher etc. de obicei.F 3 pronumele personal (das Personalpronomen — das persönliche Fürwort) : ich. . wir etc. (das Demonstrativpronomen — das hinweisende pronumele posesiv (das Possessivpronomen — das besitzanzeigende Fürwort) : mein.PRONUMELE -• (Das Pronomen — Das Fürwort) Pronumele este partea de vorbire care înlocuieşte. pronumele interogativ (das Interrogativpronomen — das fragende Fürwort) : wer ? was ? welcher ? pronumele relativ (das Relativpronomen — das bezügliche Fürwort): der.F 1 stantiv. Der Schüler lernt fleißig. dein etc. pronumele nehotărît (das Indefinitpronomen — das unbestimmte Fürwort) : man. jener etc. în limba germană distingem opt feluri de pronume : > .

\ persoana I plural mr J 2. persoana căreia i se adresează vorbitorul: singular du 1 . } persoana a Ii-a plural w J singular 1 .. Alte pronume pot fi folosite atît adjectival cît şi substantival: Ist dieser Tisch frei? Nein. . persoana despre care se vorbeşte: singular masculin er feminin sie neutru es plural masculin feminin > neutru persoana a IlI-a sie ' . . aber jener ist frei. dieser Tisch ist besetzt. ? Sie — forma (pronumele) de politeţe 3. persoana care vorbeşte: singular ich 1 . . PRONUMELE PERSONAL (Das Personalpronomen — Das persönliche Fürwort) F 4 Pronumele personal este un pronume folosit substantivat. .200 MORFOLOGIA F 3 Unele pronume se întrebuinţează numai substantival: Ich sehe niemand. El desemnează: 1. Anumite pronume pot fi substantivizate: Die Meinigen lassen Sie herzlich grüßen.. Man h a t uns nicht verständigt.

Observaţii 1. G. Pronumele personal se declină în felul următor : Singular Persoana I Persoana a II-a m. în limba germană. A. în funcţie de context. G.PR0NUME1E 201 DECLINAREA PRONUMELUI PERSONAL Pronumele personal îşi schimbă forma la persoana I şi a Ii-a după F £ număr şi caz. ca în limba română: Merg azi în oraş = Ich gehe heute in die Stadt. ich meiner (mein) mirmich . B. D. n. D. pronumele personal cu funcţia de subiect nu poate fi omis. iar la persoana a IlI-a şi după gen. es *" seiner (sein) ihm es < er seiner (sein) ihm ihn sie ihrer (ihr) ihnen sie F 7 Sie Ihrer Ihnen Sie F 8 . N. I^a persoana a IlI-a plural nu se mai face deosebirea de gen. F & Persoana a III-a /• sieihrer (ihr) ihr. G. Astfel sie (plural) se traduce. sie. du deiner (dein) dir dich Plural N. prin ei sau ele. uns ihr euer euch euch Pronumele de politeţe Singular şi Plural N. A. wir unser uns. A.

— Prietenul meu. de obicei. printr-un pronume personal precedat de o prepoziţie: Gedenke seiner! = Gîndeşte-te Im el! F 13 b) se întrebuinţează în limba germană numai după anumite verbe {vezi S 29) sau adjective (vezi T 3). Ihn habe ich nicht besucht. Genitivul pronumelui personal: F 12 a) se traduce în româneşte de obicei. Mein Freund.o singură dată : prin substantiv. în limba germană pronumele per­ sonal nu are o formă accentuată şi alta neaccentuată. besuchte mich gestern. complementul (exprimat printr-un substantiy. î n limba română. — Pe care dintre cei doi băieţi l-ai chemat ? Welchen der zwei Jungen hast du gerufen ? — Pe acesta nu l-am chemat. Spre deosebire de limba română.202 MORFOLOGIA F 9 2. numai la modul imperativ. 5. den ich lange nicht gesehen hatte. ci numai yma jigigimL'i mie îmi. deoarece pentru fiecare persoană nu există decît o singură formă a pronumelui personal. Pronumele personal cu funcţie de subiect se omite. prin forma accentuată a pronumelui personal sau printr-un alt pronume) este adesea dublat printr-o formă neaccentuată a pronumelui personal corespunzător. în limba germană.=expiimaţ. m-a vizitat ieri. jGomplemen*ttl-es-te--deci-. mi mir mi-. pronume L-ai vizitat pe prietenul tău > Hast du deinen Freund besucht? — Pe el nu l-am vizitat. la persoana a Ii-a singular şi plural: Komm her ! Kommt her! F 10 3. . -mi4. F 11 în limba germană o astfel de dublare nu este posibilă. wohl aber seine Eltern. ich habe den anderen gerufen. dar i-am vizitat pe părinţii lui. pe care nu-/ văzusem de mult. -mi. l-am chemat pe celălalt. Diesen habe ich nicht gerufen.

FUNCŢIILE PRONUMELUI ES Pronumele es poate să îndeplinească funcţii extrem de variate dintre care unele sînt limitate la propoziţia principală şi chiar la o anumită topică a acesteia: 1. . deinesgleichen etc. Traducerea în limba română a pronumelui personal de persoana a F 16 II1-a singular şi plural este în funcţie de genul substantivului 'românesc pe care-1 înlocuieşte: Die Partei führte unser Volk zum Siege. înainte de -halben.. Karl ? (Vater ? Genosse ?) Kommen Sie. ihretwegen etc. euertwillen etc. din motive eufonice. pronumele personal de persoana a II-a. sein se folosesc numai în F 15 anumite expresii şi în limbajul poetic: Vergiß mein nicht! das Vergißweiwicht . unsertwillen. atît cu înţeles de singular cît şi de plu­ ral. 7. . . fie principală fie secundară. Se scrie totdeauna cu majusculă. mata) se F 17 întrebuinţează. Sie ist die führende Macht im Staate. deinethalben etc. \ F 1§ 1 . cere totdeauna ca predi­ catul să fie la persoana a IlI-a plural: Wohin gehen Sie. meinetwegen. F 14 6. -willen. neutru. . ihr) se scrie cu majusculă. Consoana t se intercalează. Par­ 8. = tidul a condus poporul nostru la Tictorie. -wegen. El este forţa conducătoare în stat. Ca subiect. ihrerseits. Pronumele de politeţe Sie (dumneata-dumneavoastră. meinesgleichen. în orice propoziţie. Genossin ! (Genosse ! Genossinnen !) 9. es poate fi între­ buinţat cu următoarele funcţiuni: * a) Ca pronume personal de persoana a IlI-a singular. dacă se referă la persoana căreia îi scriem: Lieber Georg ! Wie geht es Dir ? . în scrisori. dein. wegen : gleichen : seits : willen : meinethalben.PROKUMEtE 203 c) poate forma compuse cu: halben . Ihrerseits etc. Liebe Freunde! Wie geht es Euch ? . în limba germană. singular şi plural F 1§ (du. Formele vechi ale genitivului: mein.

Hörst du nicht. Da es spät wurde. daß (es) ihm graute. (Unde este copilul ? — El este aici. daß es sich im Freien gut arbei­ ten läßt? — ca subiect gramatical. (b) pe lîngă verbele impersonale ocazionale: — pentru a exprima un subiect nedeterminat : Es klingelt. tradus de regulă. Wer meiß nicht. — ca subiect gramatical.) Wie ist dieses Buch ? — Ich glaube. în forma reflexivă impersonală: Es liest sich gut in der frischen Luft. intraductibil: (a) pe lîngă verbele impersonale permanente (propriu-zise) — care exprimă fenomene ale naturii: — care exprimă stări sufleteşti: Wieder regnet es. conform genului substantivului românesc căruia îi corespunde : Wo ist das Kind 1 — Es ist hier. . es poate fi omis: Mir graut (es). în propoziţia principală şi în orice propoziţie secundară. daß *s hier viel zu sehen gibt. daß (es) ihn fror. Ich weiß. prin aceasta sau o : Weiß er es schon? — Ich glaube.) F 21 c ) Ca pronume impersonal. (Ştie el deja aceasta ? — Cred că o ştie. daß es interessant ist. Es wurde spät. daß es klingelt ? — ca subiect gramatical. în expresii impersonale: Es geht ums Ganze. Wir sahen. dacă verbul exprimă o stare fizică sau spiri­ tuală : Es friert mich. Es graut mir. în cazul ordinei inverse. (Cum este această carte ? — E u cred că ea este interesantă. principală şi în orice propoziţie % secundară. î n caz de inversiune. es poate fi omis: Mich fror außerordentlich. în propoziţia. daß es ums Ganze geht ? Es gibt hier viel zu sehen. folosite imper­ sonal : Es ist schon spät. daß er es schon weiß.) F 20 b) Ca pronume demonstrativ substantival. warteten wir nicht länger. Alle sehen. Wer weiß nicht. pe lîngă verbele sein şi werden. daß es bald regnen wird. — ca subiect gramatical. Wir wußten.204 MORFOLOGIA în acest caz se traduce prin el sau ea.

Ich wasche mir die Hände. . Singular E r -l Sie / wäscht sich die Hände. ocupînd în acesteia locul I : y^ pentru a dubla subiectul propriu-zis care urmează în acest ca^f după F 22 finit. Plural Sie —: waschen sich die Hände A. daß sie morgen kommen. F 25 Pronumele reflexiv are. Plural Sie — waschen sich. Ich wasche mich. daß hier immer eifrig gearbeitet •wird. D. cadrul a) verbul Es se întrebuinţează numai în propoziţia principală. daß die Gäste bald kommen. F 23 3. Wir wissen. însă: Immer wird hier eifrig gearbeitet.PRONUMELE 205 2. masculin. Wir wissen. Es i A. la cazul dativ şi acuzativ. N 46) : Es steht fest. o singură formă proprie : F 26 JQ ich care se întrebuinţează pentru persoana a IlI-a singular şi plural. Insă: Bald kommen die Gäste. Singular E r -l Sie ) wäscht sich. Es poate fi folosit în regentă cu rol de cuvînt corelativ pentru a atrage F 24 atenţia asupra secundarei {vezi N 42. Es I D. în limba germană. Ich erhole mich. eminin şi neutru. PRONUMELE REFLEXIV (Das Reflexivpronomen — Das rückbezügliche Fürwort) Pronumele reflexiv arată că acţiunea exprimată prin verb se răsfrînge asupra subiectului propoziţiei: Ich merke mir die Regel. Acordul predicatului se face cu subiectul propriu-zis: J Es kommen bald die Gäste. b) ca subiect gramatical al unei diateze pasive impersonale : Es wird hier immer eifrig gearbeitet.

(îmi procuri biletul. A. A. D. unser uns uns Persoana a II-a euer euch euch Persoana a III-a şi forma de politeţe ihrer selbst sich sich 0 b s e r v.) Du besorgst mir die Karte. meiner mir mich Persoana a II-a deiner dir dich Persoana a III-a seiner (ihrer) selbst sich sich Plural Persoana I G. dativ şi acuzativ singular şi plural. (Ne procuraţi biletele. (îmi procur biletul.) Du besorgst dir die K a r t e . 2.) . (îţi procur biletul.) Wir besorgen uns die Karten.) Ihr besorgt uns die Karten.208 MORFOLOGIA F 27 La persoana I şi a II-a. Pronumele reflexiv la genitiv se foloseşte foarte rar. acolo unde formele sînt identice: Pronumele reflexiv la dativ (complementul ţ i subiectul reprezintă una şi aceeaşi persoană) Pronumele personal la dativ (complemen­ t u l şi subiectul reprezintă persoane diferite) Ich besorge mir die Karte. D. rolul pronumelui reflexiv este îndeplinit de pronumele personal la dativ sau acuzativ. (Iţi procuri biletul. Pronumele reflexiv nu trebuie confundat cu pronumele personal. (Ne procurăm biletele. a ţ i i 1. Singular Persoana I G.) Ich besorge dir die K a r t e . (Vă procurăm biletele. (Vă procuraţi biletele.) Ihr besorgt euch die Karten. la genitiv.) Wir besorgen euch die Karten.

(Ne întîlnim cu prietenul nostru. E i s-au vizitat unii pe alţii (Ele s-au vizitat unele pe altele).) . gg.) Pronumele personal la acuzativ Du triffst mich.) PRONUMELE RECIPROC (Das reziproke Pronomen — Das wechselbczügliche Fürwort) F 28 F 29 Pronumele reciproc exprimă raporturi de reciprocitate : Wir machten einander Vorwürfe.) Wir treffen uns mit unserem Freund.) Ihr trefft euch mit euerem Freund. (Ne întîlniţi. —•»•«__ Sg.F 30 mele reflexiv sich. Dativ: Ihr helft einander.) Ihr trefft uns. Pronumele reciproc einander este invariabil. (Sie trafen einander. pi. * (Vă întîlniţi cu prietenul vostru. pi. Şi în depărtare se gîndeau unii la alţii (unele la altele). Voi v-aţi ajutat unul pe altul (una pe alta). Voi v-aţi ajutat unii pe alţii (unele pe altele). el poate avea funcţia de genitiv. E i s-au vizitat unul pe altul (Ele s-au vizitat una pe alta). pi.PRONUMELE 207 Pronumele reflexiv la acuzativ Ich treffe mich mit meinem Freund. dativ şi acuzativ. (Mă întîlnesc cu prietenul meu. (Mă întîlneşti.) Du triffst dich mit deinem Freund. (Te întîlnesc. mai ales cînd caracterul de reciprocitate rezultă din context: Sie trafen sich. singular şi plural: Genitiv: Auch in der Ferne gedachten sie einander. (Te întîlneşti cu prietenul tău. Şi în depărtare se gîndeau unul la altul (una la alta). (Vă întîlnim. Cu valoarea de pronume reciproc se întrebuinţează adesea şi fironu. sg.) Wir treffen euch.) Ich treffe dich. Acuzativ: Sie besuchten einander.

hintereinander. El se între­ buinţează atît adjectival cît şi substantival. (Fraţii se iubesc unul pe altul. auseinander. E r kommt diese Woche zu mir. füreinander. jenes Mir gefällt jener Stoff besser. ineinander. untereinan­ der. voreinander. .208 MORFOLOGIA F 31 Pronumele einander se întrebuinţează deseori compus cu prepoziţii: aneinander. aufeinander. zueinander. — Un frate îl iubeşte pe celălalt.) PRONUMELE DEMONSTRATIV (Das Demonstrativpronomen — Das hinweisende Fürwort) JF 32 Pronumele demonstrativ indică apropierea sau depărtarea (în timp sau în spaţiu) a fiinţelor sau lucrurilor la care se referă. iE 33 Pronumele demonstrative sînt: der. dieselbe. dieses Gefällt dir dieser Stoff ? jener. Observaţie După multe verbe tranzitive întrebuinţarea pronumelui reflexiv sieh cu funcţia de pronume reciproc poate da naştere la confuzii: De ex. das I s t der Tisch frei ? dieser. jene. se poate i n t e r p r e t a : — Fiecare frate se iubeşte pe sine. durcheinander.: Die Brüder lieben sich. nacheinander. gegen­ einander. voneinander. zwischeneinander etc. nebeneinander. die. pentru evitarea unei confuzii. beieinander. î n asemenea cazuri. Fährst du mit dieser oder mit jener Straßenbahn ? I c h fahre mit jener. se foloseşte pronu­ mele reciproc propriu-zis : Die Brüder lieben einander. dasselbe Du bist derselbe geblieben. derselbe. miteinander. diese.

se întrebuinţează F 34 cel mai frecvent. meine Freunde. Das. das Pronumele demonstrativ der. n. die. meine Freundinnen. în timp ce articolul hotărît este neaccentuat. meine Freundin. A. Der (neaccentuat) Schüler lernt.PRONUMELE 209 derjenige. Der (accentuat) Schüler lernt. N. das dessen dem das Plural m. das. întrebuinţat substantival. die deren. = Acest elev învaţă. die. das. întrebuinţat adjectival. atît la singular cît şi la plural: ( mein Freund. forma neutră a pronumelui demonstrativ. das. meine Bücher. solcher. derer der die n. f. se poate referi la substantive de orice gen. diejenige. der sich zu allem bereit erklärt. Pronumele demonstrativ der. El se deosebeşte de articolul hotărît prin aceea că este accentuat. die F 36 se declină în felul următor: Singular m. derer denen die Observaţii 1. die. pronumele demonstrativ der. der. G. die. der dessen jdsar"'/• die deren. solches Noch ein solcher Füller liegt dort. D. F 35 se declină ca articolul hotărît (vezi D 4). die. mein Buch. solche. { 14 Gramatica practică a limbii german« t . dasjenige E r ist immer derjenige. = ElevuZ Învaţă. selbst (selber) E r selbst (selber) muß sich entscheiden. folosit substantival p 37 cu verbul sein. plural die.

210 MORFOLOGIA F 38 2. jenes. m. diese. jene. dieses. daß sie immer unpünktlich ist. dieser jener dieses jenes diesem jenem diesen jenen /• diese jene dieser jener dieser jener diese jene n. pentru a evita anumite confuzii (vezi F 76). F 4Î ) 6. dieses jenes dieses jenes diesem jenem dieses jenes Plural m. dieser. jenes F 42 Pronumele demonstrativ dieser. dieses şi jener. Trebuie evitate confuziile între derer şi deren: derer se referă la un substantiv sau pronume din propoziţia care ttrmează: Gedenke derer. D. Das habe ich dir schon oft gesagt. Das poate fi folosit în regentă cu rol de cuvînt corelativ pentru a atrage atenţia asupra secundarei: Das ärgert mich. aceea) se referă la fiinţa sau obiectul depărtat sau necunoscut. Pronumele jener. plural jene (acela. A. plural diese (acesta. es gibt deren noch viele. F 39 3. aceasta) se referă la fiinţa sau obiectul apropiat sau cunoscut. n. se înlocuieşte în limba literară de obicei printr-un adverb pronominal demonstrativ {vezi J 55-61). Genitivele dessen şi deren înlocuiesc uneori pronumele posesiv de persoana a III-a. deren se referă la un substantiv sau pronume din propoziţia precedentă: Wir sammelten gestern Himbeeren. F 40 5. Dacă pronumele das este precedat de o prepoziţie. jene. diese jene dieser jener diesen jenen diese jene . f. Atît dieser. cît şi jener se declină cu desinenţele articolului hotărît: F 43 Singular N. G. Pronumele substantival das se poate referi la o propoziţie întreagă (pronume demonstrativ de generalizare) : Du mußt pünktlicher und gewissenhafter sein. die dir geholfen haben. 4. diese.

diejenige. dieselbe.* dasselbe şi derjenige. însuţi etc. în cuvintele compuse se foloseşte numai selbst. das şi pronumele demonstrativ selber. ich selbst (selber) = eu însumi. ca adverb. dar. ( = lju însumi i-ani spus-o. nu şi selber: S«?S>s<bedienung. 2.) 2. . atît la singular cît şi la plural: Dies (es) sind meine Bücher. selbstredend. Selbst.F 44 buinţa (la nominativ şi acuzativ singular) forma prescurtată invariabilă dies: Sie sprachen noch dies(es) und jenes. Trebuie evitată confuzia între selbstpronume şi selbst adverb (=chiar). Această formă se foloseşte mai ales substantival. spre deosebire de acesta. El arată identitatea unui obiect cu sine însuşi. însămi du selbst (selber) = t u însuţi. ( = Chiar şi eu eram obosit. aceeaşi) F 49 este compus din articolul hotărît der. F 45 selbst. dasjenige Pronumele derselbe. dasselbe. Derselbe Lehrer unterrichtet uns auch heute noch. selbe. selber / _ ~ ^ „ Pronumele demonstrative selbst.) din limba română. jenes euere. dieselbe. plural dieselben (acelaşi. de aceea se mai numeşte şi pronume de identitate. seZ&siverständlich F 48 • derselbe. stă înaintea substantivului sau pronumelui deter­ minat : Selbst ich war müde. Dies (es) şi jenes folosite substantival cu verbul sein se pot referi la un substantiv de orice gen. stă în urma substantivului sau a pronumelui de­ terminat : Ich selbst sagte es ihm. însăţi Observaţii 1. die. selber corespund pronumelui de F 46 întărire (însumi. Wir studieren dasselbe Fach. dies konnte er aber nicht versprechen. Ich b a t ihn zu k o m m e n . sînt invariabile.) F 47 Selbst. în locul pronumelui demonstrativ neutru dieses se poate între. ca pronume.PRONUMELE 211 Observaţii 1.

der ~ = wem denjenigen. Dacă se spune: „Mein Bruder und ich haben denselben Füllhalter". diejenige. în stilul oficial cancelaristic cînd urmează o propoziţie atributivă relativă şi cînd pronumele demonstrativ der ax putea fi con­ fundat cu articolul der: Er machte nur diejenigen Übungen. greşeală care se face uneori în limbajul comercial. Wer (= derjenige. die. dasjenige. wem. aflat la începutul propoziţiei şi urmat de pronumele relativ der. dasselbe şi derjenige. F 51 F 53 î n locul pronumelui demonstrativ derjenige.212 MORFOLOGIA Observaţie F 50 Este greşită înlocuirea pronumelui personal er. das la ace­ laşi caz. die \ / _ F 54 Pronumele demonstrative derselbe. der) andern eine Grube gräbt. adică cele două persoane au fiecare cîte un stiloul. aceea care).) Tot greşită este întrebuinţarea lui derselbe cînd nu este vorba de o iden­ titate. în special. d e n e n / denjenigen. können dasselbe (corect este es) aber nicht annehmen. Are sens determinativ selectiv. Corect este: „Mein Bruder und ich haben den gleichen Füllhalter" sau: „Mein Bruder und ich haben Füllhalter derselben Marke". die. Pronumele derjenige. Astăzi se întrebuin­ ţează. dieselbe. die­ jenige. Prima parte a acestor pro­ nume (der. die \ ' ° ' N = wer diejenigen." dieselbe. se întrebuinţează pronumele relative wer. die / dasjenige. die ihm leichter vorkamen. dasjenige. plural diejenigen (acela. ca un adjectiv precedat de articolul hotărît: . den \ diejenige. wen pentru per­ soane şi was pentru obiecte. dasjenige au declinare asemănătoare. înseamnă că cele două persoane au un singur stilou. das) se declină ca articolul hotărît. ci numai de o asemănare. dasselbe. Analog: diejenige. die — p = wen diejenigen. dem v derjenigen. sie. este compus din articolul hotărît der şi pronumele demonstraF 52 tiv jener -f sufixul -ig. dar de aceeaşi marcă. das diejenigen. (Wir haben Ihr Angebot erhalten. die / demjenigen. es prin derselbe. partea a doua. fällt selbst hinein. diejenige.

N. 3. într-o formă prescurtată nedeclinabilă. solches Pronumele demonstrativ solcher. solches. G. G. solches solchen (solches) solchem solches m. urmat de articolul nehotărît: solch (ein. dasselbe desselben demselben dasselbe dasjenige desjenigen demjenigen dasjenige m. kein solches. pl. solches. n. N. G. eine solche. D.F 56 col sau de pronume {vezi E 15): Singular] m. n solche solcher solchen solche solche solcher solcher solche . D. adesea identitatea. derselbe desselben demselben denselben derjenige desjenigen demjenigen denjenigen Plural n. Neprecedat de articol se declină ca un adjectiv neprecedat de arti. eine. F 55 o astfel de. A. A. ein solches. D. neprecedat de articol: solcher. solcher solchen (solches) sochem solchen / • Plural n. 2. atare) indică. N. sau de articolul nehotărît negat: kein solcher. precedat de articolul nehotărît: ein solcher.PRONUMELE 213 Singular m. solche. solche. plural solche (un. keine solchen. pl. solche. f. A. El apare: 1. dieselben derselben denselben dieselben diejenigen derjenigen denjenigen diejenigen f. keine solche. calitatea. ein). dieselbe derselben derselben dieselbe diejenige derjenigen derjenigen diejenige solcher. solche. f. în general.

214 MORFOLOGIA Observaţie F 57 Genitivul masculin şi neutru solches se foloseşte azi mai rar. b) înaintea unui adjectiv atributiv: Solch schönes Wetter h a t t e n wir selten. m. A. n. Bin solcher interessiert mich. Numai rareori este folosit şi substantival: Der Kall ist schwer. cel mult înaintea genitivului unui substantiv cu desinenţa -en sau -n : Solch« Kranke« Arzt zu sein ist nicht leicht. Dacă pronumele solcher este precedat de articolul nehotărît negat. el se declină la plural ca un adjectiv precedat de articolul hotărît. G. Se declină numai adjectivul. f. la plural se declină ca atunci cînd este neprecedat de articol (vezi şi schema precedentă). î n acest caz se declină numai articolul. . F 60 Forma prescurtată solch se întrebuinţează : a) înaintea articolului nehotărît : Solch eine Überraschung lasse ich mir gern gefallen. Solch ein Buch liest man gern. D. F 58 Precedat de articolul nehotârît sau nehotărît negat se declină ca adjec­ tivele precedate de articolul nehotărît. N. solche. keine keiner keinen keine solchen solchen solchen solchen (k)eine (k) einer (k) einer (k)eine solche solchen solchen solche (k)ein (k) eines (k) einem (k)ein solches solchen solchen solches Observaţie F 59 Dacă pronumele solcher este precedat la singular de articolul nehotărît. nehotărît negat sau un pronume posesiv: Singular m. solches se întrebuinţează astăzi în special F 61 adjectival. Observaţie Pronumele solcher. (k)ein (k) eines (k) einem (k) einen solcher solchen solchen solchen / • Plural n.

es seiner ! 4sein wir IL ihr III. sie Sie er seiner 1 sein pron. pers. ir mein unser euer ihrer Ihrer 1 1 1 1 i i unser euer ihr Ihr Observaţie Pronumele posesiv de politeţe se scrie cu iniţială mare. meine Heimat. euer Buch Observaţie Noţiunile posesor şi obiect posedat trebuie înţelese în sensul larg al cuvîntului: unser Vaterland. Nom. meiner Gen. > Bleistift mein / eines \ meines )Bleistifts / eine \ Feder meine / einer \ meiner } / Feder .PRONUMELE 215 PRONUMELE POSESIV (Das Possessivpronomen — Das besitzanzeigende Fürwort) Pronumele posesiv înlocuieşte atît numele posesorului cît şi pe cel al F 62 obiectului posedat. Se întrebuinţează în majoritatea cazurilor adjectival: mein Füllhalter. ich II. sie ihrer 1 \ ihr I. ihre Tinte. I. Nom. pron. F 63 Fiecărui pronume personal îi corespunde un pronume posesiv: pron. pers. du deiner 4dein III. număr şi caz cu obiectul posedat: ein \ . unsere Hauptstadt Pronumele posesiv s-a format din genitivul pronumelui personal. pos. F 64 DECLINAREA PRONUMELUI POSESIV F 65 Pronumele posesiv se acordă în gen.

a pers. %. die \x>~.f. «x ^ i ~ » mein meines meinem meinen dein deines deinem deinen meine meiner meiner meine deine deiner deiner deine ^ •4 Vi. ein \ Bruder sein / eines \ seines / 'Bruders F 67 La plural.a ihr pers.BleistiJ. pers. a I l I . pers.a sie Pronume de politeţe: Sie F 69 m. mein meines meinem mein dein deines deinem dein wi. I wir pers. 4 « <% DECLINAREA PRONUMELUI POSESnr Singular Plural n.n. F 68 Alegerea pronumelui posesiv este în funcţie de posesor Posesor sgpers. meine meiner meinen meine deine deiner deinen deine mm ZrjlMi «"• <^*«« i • f. a I i . a I i . a I l l .N.> ihr — > sein —»• unser -*• euer —*• ihr — > Ihr pi. pronumele posesiv se declină cu desinenţele articolului hotărît: N.216 MORFOLOGIA F 66 J^a singular.> mein —*• dein — > • sein . I .a ich du f er sie es Pronume posesiv . -& .te V/^Federn /OHcfte meine*^ N. IS. pronumele posesiv se declină cu desinenţele articolului nehotărît: N.

sein seines seinem sein ihr ihres ihrem ihr sein seines' ' seinem sein unser uns (e) res uns (e) rem unser euer eu(e)res eu(e)rem euer ihr ihres ihrem ihr Ihr Ihres Ihrem Ihr m. seiner .=> seine <% ihre ihrer ihrer ihre seine seiner seiner seine uns(e)re uns(e)rer uns(e)rer uns(e)re eu(e)re eu(e)rer eu(e)rer eu(e)re ihre ihrer ihrer ihre Ihre Ihrer Ihrer Ihre seine seiner seinen seine uns(e)re uns(e)rer uns (e) ren uns (e) re eu(e)re eu(e)rer eu(e)ren eu(e)re ihre ihrer ihren ihre Ihre Ihrer Ihren Ihre . seine ^ seiner 2 .f. sein seines seinem seinen ihr ihres ihrem ihren sein seines seinem seinen unser uns (e) res uns (e) rem uns (e) ren euer eu(e)res eu(e)rem eu(e)ren ihr ihres ihrem ihren Ihr Ihres Ihrem Ihren Observaţie Vocala e din paranteză poate fi omisă.n.PRONUMELE 217 Singular <m. seine seiner seinen seine ihre ihrer ihren ihre y. Plutal n.

) . das) meine. plural denumeşte de obicei. ocupaţii: Ich habe das Meinige getan. atributiv: Mein Lehrer lebt jetzt in Braşor. Uneori. F 73 3. care rămîne nearticulat: unsere Schule = şcoala noastră mein Buch = cartea mea F 72 2. Pronumele posesiv poate fi substantivizat. î n acest caz este invariabil: Der Bleistift ist mein. pronumele posesiv se întrebuinţează substantival fie : a) neprecedat de articol. în cazurilor. rude. în cazul acesta se declină ca articolul hotărît: I s t das Ihr Füller ? J a . b) precedat de articol: în cazul acesta se declină ca un adjectiv pre­ cedat de articol: I s t das Ihr Füller ? J a . deine. pronumele posesiv se întrebuinţează şi predicativ. es ist die meinige. treburi. F 74 c) în locul formelor : der (die. F 71 Observaţie î n limba germană. denumeşte o persoană apropiată. ( = Am făcut ceea ce îmi incumbă (este de datoria mea).218 MORFOLOGIA ÎNTREBUINŢAREA jr 70 PRONUMELUI POSESIV majoritatea 1. es ist der meint. F 75 4. ein Uns(e)r(ig)er întrebuinţat la singular. seine etc. pronumele posesiv atributiv se pune înaintea substantivului. se pot între­ buinţa şi formele derivate cu sufixul -ig: Ist das deine Uhr ? Ja. persoane apropiate: Viele Grüße von den Meinfigjen. Pronumele posesiv adjectival se întrebuinţează. în cazul acesta se declină ca adjectivele substantivizate şi se scrie cu majusculă: die Uns(e)r(ig)en.) l/â. ( = Multe salutări de la ai mei. es ist meiner. spre deosebire de cea română. lucruri personale. Alteori.

der beste Schüler ? ein Buch liest du ? ein Buch. PRONUMELE INTEROGATIV (Das Interrogativpronomen — Das fragende Fürwort) Pronumele interogativ poate ţine locul unui nume aşteptat ca răspuns la o întrebare. F 79 Welcher? şi was für ein? se întrebuinţează atît substantival cît şi ad­ jectival : Welcher Welches Was für E r liest Schüler kommt ? ist . Pronumele interogative sînt: wer ? was ? Wer spricht ? Was sagt er ? F 77 F 78 welcher ? welche ? welches ? Welcher Schüler fehlt heute? was für ein? was für eine? was für ein? Was für ein Film ist das ? Wer? was? se întrebuinţează numai substantival. —Maria merse cu Hilda şi fratele ci în oraş. —Maria merse cu Hilda şi fratele acesteia la cinema. Was lesen Sie ? Ich lese ein Buch. Pronumele posesiv de persoana a IlI-a se înlocuieşte prin genitivul F 76 pronumelui demonstrativ der. pronumele ihren a fost înlocuit prin deren pentru că referirea nu era destul de clară. das. s-ar fi putut înţelege că este vorba atît de fratele Măriei cît şi de al Hildei. Wer kommt ? Ein Schüler kommt. cînd genul subiectului este identic cu genul complementului.PRONUMELE 219 5. pentru a înlătura o confuzie posibilă : Maria ging mit Hilde und deren Bruder ins Kino. Dacă s-ar fi spus ihrem Bruder. Maria ging mit Hilde und ihrem Bruder in die Stadt. — Was für eines ? . Observaţie î n prima propoziţie. Con­ fuziile acestea apar în special. die.

F 81 Pronumele interogativ was? se referă la lucruri sau la o stare. pl. Welcher Schüler fehlt heute? Heute fehlt der beste Schüler. was se foloseşte adesea adverbial. de obicei. Die Schülerin Anna fehlt heute. Was ist das ? Das ist ein Buch. F 82 Pronumele wer. Was hast du heute gemacht ? Ich habe ein wenig gelesen. G. Welches Kind weint? Das Meine Kind weint.220 MORFOLOGIA wer ? was ? F 80 Pronumele interogativ wer ? se referă la persoane indiferent de gen. was se declină în felul următor: Singular N. welche. la singular şi la plural. cu un adjectiv precedat de articolul hotărît. I^a propoziţia interogativă introdusă prin acest pronume se răspunde. el se poate referi la naţionalitate. D. Italiener oder Spanier ? E r ist Italiener. . J 54). Was ist er. se înlocuieşte în limba literară de obicei printr-un adverb pronominal {vezi J 52. Die Schüler Andrei und Hans fehlen heute. Was ist er von Beruf ? E r ist Arzt. în limba uzuală. are sens selectiv. Welche Schülerin fehlt heute? Heute fehlt die beste Schülerin. Dacă pronumele was este precedat de o prepoziţie. adică se referă la o anumită fiinţă sau un anumit obiect. welche. A. wer? wessen ? wem? wen? was? wessen ? was? Plural lipseşte Iftj Observaţii 1. welches. predicatul stă tot­ deauna la singular: Wer fehlt heute ? Der Schüler Andrei fehlt heute. p 84 2. profesie etc. cu înţelesul de ce ? sau în ce scop ? F 83 Was wartest du noch? = Warum (wozu) wartest du noch? welcher? welche? welches? F 85 Pronumele interogativ welcher. î n propoziţia cu wer ca subiect.

la singular şi plural: Welches ist der beste Schüler? die beste Schülerin ? das beste Buch ? y die besten Schüler? Welches sind . Pronumele welch (fără desinenţă) poate fi întrebuinţat şi în *" 89 exclamări: Welch eine Überraschung! was für ein ? was für eine ? was für ein ? Pronumele interogativ was für ein ? was für eine ? was für ein ? pl. I^a întrebarea introdusă prin acest pronume se răs­ punde de obicei cu un adjectiv precedat de articolul nehotărît: Was für ein Schüler ist Peter ? — Br ist ein guter Schüler. welche ? welcher ? welchen ? welche ? F 86 m. f. D.PRONUMELE 221 Declinarea pronumelui interogativ welcher? regulile declinării articolului hotărît : Singular ? welches ? urmează Plural m. F 90 was für ? se referă la calitatea. se întrebuinţează adesea genitivul welchen (in loc de welches) : Die Kinder welchen F r e u n d e ? (însă: Die Kinder welches Genossen?) -F 88 3. welches ? welches ? welchem ? welches ? Observaţii 1. deoarece ein nu poate fi întrebuinţat decît la singular: . G. welcher ? welches ? welchem ? welchen ? f. Was für eine Schülerin ist Helga ? — Sie ist eine gute Schülerin. înaintea unui substantiv al cărui genitiv singular are desinenţa -es. La pronumele was für einse declină numai ein (ca articolul nehotărît).die besten Schülerinnen ? \ die besten Bücher? 2. A. F 91 La plural se întrebuinţează numai forma was für ?. welche ? welcher ? welcher ? welche n. la însuşirile caracteristice ale unei fiinţe sau ale unui obiect.—. N. n. Pronumele welches + verbul auxiliar sein se referă la substantive F 87 de orice gen.

ein urmează regulile declinării arti­ colului hotărît: Was für einer ? v. uneori für nu urmează imediat după was: Was machst du für einen Vorschlag ? 3. für für ein? eines? einem? einen ? was was was was für für für für /• eine? einer? einer? eine? n.-^ . G. t Î . f. ist Student. was was was was für für für für ein? eines? einem? ein? Plural m.. G. în faţa numelor de materie. Pronumele interogativ was für ein! poate fi întrebuinţat şi în excla­ mări : Was für eine Überraschung ! PRONUMELE RELATIV (Das Relativpronomen — Das relative Fürwort) F 96 Pronumele relativ leagă propoziţia subordonată. N. jQ„_^waş fur? Observaţii 1. de regulă: Was für Holz brauchen Sie ? F 95 4. de un substantiv (sau pronume) din propoziţia regentă: Der Freund. pe care o introduce. A.* • V*. n.. der mich besucht hat.. în cazul acesta ein. în limbajul uzual. D. articolul nehotărît ein se suprimă. eine.222 MORFOLOGIA Singular m.'*• • Was für eine ? Was für eines ? F 92 F 93 F 94 2. was was was was für für. Uneori pronumele interogativ was für ein! se întrebuinţează şi substantival.

F 97 welcher. dem glaubt man nicht. die. A. die deren denen die . das. N. der dessen dem den ' / • n. welche. este cel mai vechi şi cel mai frecvent pronume F 99* relativ. D. lebt in der DDR. cu singura deosebire că la genitiv feminin singular şi la genitiv plural are numai forma deren: Singular m. El provine din pronumele demonstrativ der. das dessen dem das die deren der die Plural m. der. das Der Dichter. A. N. D. Pronumele relativ are rol de conjuncţie. erntete reichen Beifall. ist richtig.PRONUMELE 223 Pronumele relative sînt: der. die. und wenn er auch die Wahrheit spricht. î n acelaşi timp. welche die "Verfasserin des Romans „Das Siebte Kreuz" ist. plural die. G. n. f. G. was Was du sagst. die. îndeplineşte şi funcţia unei părţi de propoziţie. welches Anna Seghers. der aus seinem Werk vorlas. das şi se declină ca acesta. die. wer Wer einmal lügt. das F 98 Der.

welche. D. welches. A. are acelaşi sens ca der. f. Din limbajul birocratic a trecut în limba F 101 literară . h a t recht. N. n. das. el nu exprimă nici gen. welches dessen welchem welches F 100 wer. was F 102 Pronumele relative wer şi was sînt pronume substantivale de generali­ zare. nici număr: Wer das gesagt hat. welches Pronumele relativ welcher. pl. pronumele relativ der. în general. D. welche. welche deren welchen welche n. Pronumelui wer ü poate corespunde un pronume demonstrativ din propoziţia regentă: Wer das nicht mit eigenen Augen gesehen hat. Welcher se declină ca pronumele interogativ. azi se preferă. welcher dessen welchem welchen /• welche deren welcher welche Plural m. Pronumele interogativ welcher a fost întrebuinţat abia în secolul al XV-lea. F 103 Pronumele wer se poate referi numai la fiinţe. G. N. die. . Se întrebuinţează numai la singular. dar se întrebuinţează mai rar.224 MORFOLOGIA welcher. G. Singular m. welche. cu excepţia genitivului singular şi plural. Se declină ca pronumele inte­ rogative corespunzătoare {vezi F 82). fiind o formă greoaie. A. cu funcţia de pronume relativ. der glaubt es nicht.

(complement prepoziţional) 15 — GrsoMttica praetieä a ÜMM g i m n e wohnt i a der Nähe. complement indirect. : alles. în limba literară. la care se referă: Der Kollege. die Das Mädchen. den ich gestern anrief. (atribut genitival) Der Freund. das Die Kollegen. 62). was du t u n konntest. (complement indirect) Der Freund. la pronumele demonstrativ neutru (substantival) das: Sie sprachen über das.PRONUMELE 225 Pronumele was se poate referi: 1. la un pronume nehotärit. Dacă pronumele was este precedat de o prepoziţie. mit mir sprachen. dessen Kinder mich besuchten. die ' mit mir sprach. was sie noch. der Die Kollegin. ACORDUL PRONUMELUI RELATIV Pronumele relativ se acordă în gen şi număr cu substantivul (sau F 105 pronumele) din propoziţia regentă. direct sau prepoziţional) : Der Freund. atribut genitival. (subiect) Der Freund. dem ich das Wörterbuch gegeben habe. die ) Die Mädchen. Cazul pronumelui relativ este determinat de funcţia sa sintactică F 106 în propoziţia relativă (subiect. printr-un adverb pronominal relativ (vezi J. (complement direct) Der Freund. die ] Die Kolleginnen. de ex. fährt morgen in Urlaub. der mich besuchte. « « / dm ich vergebeas wartete. se înlocuieşte de obicei. substantivizat: 4. manches. zu t u n hatten. fahren morgen in Urlaub. was mich sehr freut. 3. 5. etwas. was Sie sagen. la un adjectiv neutru la superlativ. . vieles: Alles. ist richtig. F 104 2. la toată propoziţia regentă: Er antwortet immer rasch und richtig. nichts. D a s war das Beste.

wenige. jedwedes. die. ander. ist sehr schön. einige. mancher. jedermann. sämtlich . F 110 Numai substantival sînt folosite pronumele : einer. keine. etwas. Das Kind. limita dintre pronumele şi numeralele nehotărîte neputînd fi stabilită cu precizie. jede. war nicht zu Hause. welcher der Briefträger einen Brief geben sollte. eines. jegliche. jeglicher. jemand. Unele pronume nehotărîte se întrebuinţează numai substantival. manches . keine. altele substantival sau adjectival. jedwede. keines. keiner. einige — etliche. J7 u i Substantival sau adjectival se întrebuinţează p r o n u m e l e : all. man. jegliches . Die Gegend. lebt in der DDRwelches das Buch bekam. manche. eines a « se întrebuinţează la p l u r a l : . wenig. jedweder. beide. etliche. nichts . fără să s specifice* Ele urmează regulile declinării articolului hotărît. eines. keiner. ein bißchen . î n această gramatică se consideră pronume nehotărîte şi numeralele nehotărîte: alle. F 109 PRONUME NEHOTĂRÎTE FOLOSITE SUBSTANTIVAL NUMAI einer. keines F 112 Aceste pronume se referă la o persoană oarecare. eine. F 108 Uneori anumite adverbe interogative îndeplinesc funcţia relative {vezi J 67—69): Das Haus. mehrere. das u r m a t de forme identice ale articolului hotărît der. viel. eine. (def) (dt^) welche die Verfasserin berühmter Romane ist. welches : Anna Seghers. war sehr spärlich besiedelt.226 MORFOLOGIA F 107 Pronumele relativ der. wohin (= in die) er kam. fără a da însă o indi­ caţie precisă asupra acestuia. mehrere . das poate fi înlocuit prin pronumele relativ welcher> welche. wo (— in dem) er wohnt. freute sich sehr. viele.. die. einer. de pronume PRONUMELE NEHOTĂRÎT (Das Indefinitpronomen — Das unbestimmte Fürwort) Pronumele nehotărît înlocuieşte u n substantiv. jeder. niemand. ein paar . jedes. eine. Die Frau. beide .

Keinem kann man so etwas zumuten. -eine der besten Schülerinnen. D. eines poate fi precedat de articolul hotărît) F 114 în acest caz el se declină ca şi adjectivul atributiv precedat de articolul hotărît şi poate fi folosit la p l u r a l : Singular m. Pronumele (k) einer. G. (k)eine. schließlich sagte eine: „Wir müssen einen su­ chen. (k) einer (k) eines (k) einem (k) einen /• (k)eine (k) einer (k) einer (k)eine n. Es war schon spät. einen einen einen einen . Hast du Kirschen gekauft ? — Ich habe keine gekauft. Die Genossinen warteten eine S t u n d e . eine. der den Schlüssel h a t . einer von den besten Schülern. Acesta este unul dintre cei mai buni elevi. keine keiner keinen keine n. N. Aceasta este una dintre cele mai bune eleve. N. F 113 Pronumele einer. Acesta este u n u l . f. der des dem den eine einen einen einen die der der die /• eine eimen einen eine das des dem das n eine einen einen eine Plural m. " Keiner sieht gern Ungerechtigkeiten. (k) eines stă de multe ori înaintea ünui genitiv partitiv (un substantiv la genitiv plural exprimînd o parte dintr-un tot) sau înaintea unui substantiv la dativ precedat de prepoziţia von. Am­ bele construcţii au acelaşi înţeles: Das ist einer der besten Schüler. die der den die n. da rief einer au. f. G. (k) eines (k) eines (k) einem (k) eines Plural m. D. eines der besten Kinder. denn ich benötige keine. dintre cei mai buni copii. A.PRONUMELE 227 Singular m. Das ist — —eine von den besten Schülerinen eines von den besten Kindern. A.

jemand . G. nedefinit. provenit din jeder + Mann. derartiges zu vollbringen. se referă numai la persoane şi are aceeaşi formă pentru toate genurile . F 117 im există E s ist nicht jedermanns Sache. n. G. j emand jemand (e)s j emand (em) jemand(en) f. necunoscut: Wer h a t es ihm gesagt ? — Irgendeiner. la dativ şi acuzativ singular pot fi folosite cu sau fără desinenţă: Singular m. A. davon wollten die anderen nichts wissen. D. I. nu au plural. f. Se întrebuinţează numai în stilul beletristic. el apare foarte frecvent în corelaţie cu pronumele der (die. n. jedermann jedermanns jedermann jedermann Plural m. niemand niemand (e)s niemand (em) niemand(en) Plural m. das) andere: Der eine sagte dies. acest pronume poate fi întrebuinţat şi adjectival. jedermann F 116 Acest pronume. D. n.228 MORFOLOGIA Precedat de articolul hotărît. Man darf das nicht jedermann sagen. f. n u are plural. I^a genitiv singular primeşte desinenţa -s. f.a genitiv singular primesc desinenţa -(es) . der andere das. denn nicht jedermann kann es richtig deuten. A. n. nu există . N. niemand F 118 Ambele pronume se referă la persoane necunoscute şi au aceeaşi formă p e n t r u toate genurile. "Was den einen Genossen gefiel. F 115 Prin compunerea lui einer cu irgend se întăreşte nuanţa de nespecificat. Singular m. N.

niemand hat nach dir gefragt. ist auch nicht zu helfen. dativ şi acuzativ singular.F 123 cuit prin cazurile corespunzătoare ale pronumelui einer: Man soll eines gedenken.PRONUMELE 229 H a t jemand nach mir gefragt ? — Nein.119 Adesea pronumele jemand şi niemand sînt urmate de anders. Einem. Acest subiect cere totdeauna un predicat la persoana a IlI-a singular : Man klopft an die Tür. = Acest magazin se deschide la ora 8. I^a cazurile genitiv. "1 J Man soll während der Sitzung nicht rauchen. b) Ich will mit niemand anders sprechen als mit ihm {vezi şi F 141) F . a) Jemand anders muß das erledigen. F 120 man Acest pronume. niemandes Feind. se accentuează nuanţa de necunoscut. = Aici trebuie să aştepţi mult. Bei diesem L ä r m kann man einen nur schwer verstehen. Bl se redă : F 125 a) prin pasivul reflexiv : Dieses Warenhaus öffnet man um 8 TJhr. Fragen Sie doch jemand(en). . denn ich habe keine Zeit. Dacă irgend precedă pe jemand. are funcţia de pronume neliotărît de persoana a IlI-a singular şi se poate referi la una sau mai multe persoane. F 124 Pronumele man nu are corespondent în limba română. pronumele man este înlo. b) prin persoana a Ii-a singular: Hier muß man lange warten. niemandes Freund. deci poate fi folosit numai F 122 cu funcţia sintactică de subiect. Man soll immer seine Pflicht t u n . dem nicht zu raten ist. indiferent de gen. — Ich kann jetzt mit niemand(em) sprechen. der das weiß. f y ein M a n n \ I man ^— eine Frau I ^ \ ein Kind ' j j man / \ Männer y. F r ist ein ungeselliger Mensch. F . El are un singur caz: nominativul singular. provenit din nominativul singular al substantivului F 121 Mann. der sich als wahrer Freund erwiesen hat. Pronumelui man îi corespund pronumele reflexiv sich şi cel posesiv sein: Man m u ß sich diese Regel g u t merken. um ihn etwas zu fragen. nespecificat: Irgend jemand k a m zu ihm.

= Trebuie să fim atenţi la pronunţare.n. E r arbeitete mit aller (= ganzer) Kraft. F 128 Pronumele all se declină cu desinenţele articolului hotărît: genitivul singular masculin şi neutru. . e) prin pronumele cineva: Man h a t dich angerufen.f. v „ ' . / w a r e n anwesend. . D. N. = Bl a citit toate lucrările. poate să primească însă desinenţa -en. . all poate fi folosit cu înţeles de ganz: Aller Fleiß ( = der ganze Eleiß) ist nutzlos. . Alle \ „ . El se deosebeşte deci de ganz care exprimă un întreg. mai ales înaintea unui subsantiv abstract. wenn er zu spät kommt. numărul lor complet. un tot: E r h a t alle Arbeiten gelesen. \ Genossinnen / \ Toate tovarăşele. alles alles (allem) allem alles Plural m. „ . E r h a t die ganze Arbeit gelesen. aller alles (allen) allem allen /• alle aller aller alle n. dacă substantivul primeşte desinenţa -es: Singular m. F 127 I^a singular. = El a citit toată lucrarea (lucrarea întreagă). = Lumea povesteşte. = Te-a căutat cineva la telefon. . alle aller allen alle . d) prin cuvîntul lumea : Man erzählt sich. PRONUME all F 12G NEHOTĂRÎTE SAU FOLOSITE ADJECTIVAL SUBSTANTIVAL Acest pronume se foloseşte mai mult la plural] în acest caz el exprimă totdeauna o totalitate de fiinţe sau lucruri. A. . / Genossen \ / Toţi tovarăşii. G. .230 MORFOLOGIA c) prin persoana I plural: Man muß auf die Aussprache achten.

Pronumele ander mai poate arăta faptul că două lucruri sau fiinţe F 134 sînt de calitate sau de natură diferită: Dieser Stoff gefällt Ihnen nicht ? Bitte. Nicht der Kampf aller gegen alle ist der Inhalt des Lebens. wir haben allen Grund ( = toate Urmat de articolul hotărît sau un pronume -\. fleißig. spre deosebire F 129 de limba română. Pronumele all nu este niciodată precedat de un articol. poate să aibă două înţelesuri : F 131 1. 2. F 135 • - . Sie haben an alles gedacht. precedat de articolul hotărît: der (die-. was möglich war. Wir müssen allen Mut. totul. după all substantivul rămîne. E s bedurfte aller Kraft. Un adjectiv substantivizat. allen (alles) Mutes. das) andere = celălalt . Trotz all seines Zornes. der Lage Herr zu werden. all die Entbehrungen konnten seinen Mut nicht brechen. Avînd acest înţe­ les. toate: Wir haben alles getan. Alle (all) seine Freunde standen ihm in allen (all) diesen unangenehmen und schwierigen Situationen hilfreich zur Seite. sondern die Arbeit aller z u m Wohle aller. Der eine (Genosse) arbeitet an der Drehbank. all seiner Erbitterung beherrschte er sich. mit aller Entschlossenheit. der anders (Genosse) an der Bohrmaschine. alle Kraft aufbieten. Ander poate fi întrebuinţat: 1.substantiv. ander apare adesea în corelaţie cu einer. Forma neutră alles. folosită substantival. alle Enttäuschung und alles Leid gingen an ihm spurlos vorüber. hier haben wir auch anderen. auf sie stolz zu sein. toată lumea: Alles freute sich über den Sieg unserer Mannschaft. Nach den J a h r e n der Ausbeutung und Unterdrückung kamen endlich andere Zeiten.PRONUMELE 231 Aller Gram. Alle Genossen (— toţi tovarăşii) arbeiten motivele). de cele mai multe ori near­ ticulat. all poate să F 130 rămînă nedeclinat (în general la singular) sau poate fi declinat (mai ales la All die Not. I c h wünsche Ihnen alles Gute. F 132 ander Cu ajutorul acestui pronume se neagă identitatea unei anumite fiinţe F 133 sau a unui anumit lucru cu o altă fiinţă sau un alt lucru. primeşte desinenţele adjectivului atributiv precedat de articolul hotărît {vezi E 13). E r kämpfte mit allem Mut. precedat de alles. toţi oamenii. all das Leid.

n. n. Die anderen Waren liefern wir bis 1. N. = De o altă marfă nu poate fi vorba. anderenj F 140 Neprecedat de articol Singular m. Plural m. D. (nici) o altă. N. der des dem den andere anderen anderen anderen die der der die F 138 /• andere anderen anderen andere 1 das des dem das m andere anderen anderen andere die der den die Plural m. neprecedat de articol: anderer. pînă la 1 iunie. keine keiner keinen keine anderen anderen. Andere Waren können wir bis 1. = Alte mărfuri nu p u t e m livra. Juni.f. anderer anderen (rar: anderes) anderem anderen /• n. A. f. Eine andere Ware kommt nicht in Frage. G. .232 MORFOLOGIA 2. D. G. din păcate. A. A. D. (k)ein anderes — (nici) un altul. (k)ein (k) eines (k) einem (k)ein anderes anderen anderen anderes Plural m. anderes = alt. (k)ein (k) eines (k) einem (k) einen anderer anderen anderen anderen /• (k)eine (k) einer (k) einer (k)eine andere anderen anderen andere n.n. f. andere. F 136 3. . (k)eine andere. Precedat de articolul hotărît : Singular m. = Celelalte mărfuri le livrăm pînă la 1 iunie. F 137 Declinarea pronumelui ander urmează cele 3 reguli ale declinării adjec­ tivului atributiv (vezi E 13-B 15). N. anderen. anderen anderen anderen anderen F 139 Precedat de articolul nehotărit: Singular m. Juni leider nicht liefern. andere anderer anderen andere andere anderer anderer andere anderes anderen (rar: anderes) anderem anderes .. G. precedat de articolul nehotărît sau nehotărit negat (k)ein anderer. altă Traducerea pronumelui ander este în funcţie de articolul care îl precedă .

se foloseşte de F 143 cele mai multe ori la plural. Neprecedat de articolul hotărît. = Acest cuvînt trebuie să fie tradus altfel. dem andern. . . se foloseşte adesea în legătură cu jemand şi niemand: Dort k o m m t jemand anders. A. declinîndu-se cu desinenţele articolului hotărît: Plural m. Ich habe das Buch von jemand anderem bekommen Ich habe niemand anderen gesehen. jemandem §i anderen . Adverbul anders. Genitivul singular neutru anderes. se traduce prin altfel. neprecedat de nici un pronume. die andern. beide F 142 Acest pronume se referă la două fiinţe sau lucruri care sînt presupuse ca fiind cunoscute.! 1. = N-am văzut pe Am primit cartşa de la altcineva. n. beide este accentuat. 2. Dieses Wort muß anders übersetzt werden. devenit adverb (anders). . El poate fi folosit precedat sau neprecedat de articolul hotărît. Pe teritoriul lingvistic sudgerman se mai folosesc după j . m G. beide beider beiden beide F 144 Substantivul precedat de beide rămîne totdeauna nearticulat: Beide Männer (Frauen.). Kinder) saßen auf einer Bank. Ich habe mit beiden Jungen gesprochen. vocala e urmată de -n poate fi omisă: eines andern. (sau . nimeni F 141 Observaţii 1. D. — Acolo vine altcineva. H i e r ist das Zimmer beider Jungen.PRONUMELE 233 Observaţie La declinarea lui ander. = Ich habe niemand anders gesehen. f. niemand formele declinate ale lui ander: Dort kommt jemand anderer. Ich habe das Buch von jemand anders bekommen.

f. ca înţelesul: ambele lucruri (chestiuni). însă mai mare de doi sau trei. E r h a t t e noch einiges (etliches) Geld und trug es auf die Sparkasse. Sie hatten noch einiges (etliches) zu erledigen. F 146 2. se foloseşte numai forma substantivală neutră beides. A. măsuri etc. E s dauerte einige (etliche) Zeit. G. beides beidem beides Beides ist möglich: daß er kommt und daß er nicht kommt. bis wir fertig waren. Einige (Etliche) Gäste waren noch nicht erschienen. şi una şi alta etc. Beides primeşte la dativ şi acuzativ singular. întrebuinţează numai la plural şi se declină ca un adjectiv atributiv precedat de articolul hotărît {vezi E 13): Plural m. D. genitivul nu se întrebuinţează: Singular Neutru N. N. Precedat de articolul hotărît (die beiden) pronumele este slab accen­ tuat sau . Wir müssen mit beidem rechnen. . Der Lehrer sah einige (etliche) Arbeiten durch. desinenţele articolului hotărît.neaccentuat se. nu tocmai mare. Auf der Straße traf ich den Vater der beiden. Nach der Sitzung sprach ich mit den beiden (Genossen. A. Genossinnea).234 MORFOLOGIA F 145 I.a singular. Mädchen) verließen die Stadt. n. F 148 Singularul acestor pronume se întrebuinţează mai ales înaintea substan­ tivelor nume de materie pentru a indica un interval de timp. einig — etlich ~F 147 Pluralul ambelor pronume indică un număr nedeterminat de fiinţe sau obiecte. die der den die beiden beiden beiden beiden Die beiden Freunde (Freundinnen. auf beides vorbereitet sein. D.

PRONUMELE 235 Observaţie Pronumele etlich are o nuanţă arhaizantă şi se foloseşte tot mai rar. einige etliche einiger etlicher einigen etlichen einige etliche Es bedarf einigen Mutes. dar spre. Mit ein paar (=einigen. einiger etlicher einigen etlichen einigem etlichem einigen etlichen /• einige etliche einiger etlicher einiger etlicher einige etliche n. etliche) Stunden daran zu arbeiten. G. das gesteckte Ziel zu erreichen. f. N. ein bißchen. einiger Anstrengung. n. ein Paar Schuhe = o pereche de ghete F J52 ein bißchen Acest pronume se referă la noţiuni cunoscute pentru a indica o cantitate mică dintr-un tot. F 153 . deosebire de ele este invariabil: Ich habe nur noch ein paar ( = einige. Ein paar Schuhe = cîteva ghete. etlichen) Büchern und Heften kam sie aus der Stadt zurück F 151 Observaţie Nu trebuie confundat pronumele nehotărît ein paar ( = cîţiva. Ambele pronume se declină cu desinenţele adjectivelor (vezi E 15) : Singular m. fiind înlocuit prin einig. einiges etliches einigen etlichen einigem etlichem einiges etliches F 149" F 150 atributive Plural m. Mit einigem Glück bekommen wir doch schönes Wetter. A. ein paar Acest pronume este sinonim cu pluralul lui einig şi etlich. El este invariabil : Wünschen Sie noch Zucker ? J a . cîteva) cu substantivul ein Paar ( = o pereche). D. Die Antworten einiger waren ausgezeichnet.

N. . jeder jedweder jeglicher jedes (jeden) jedwedes (jedweden jegliches (jeglichen) /• jede jedwede jegliche jeder jedweder jeglicher jedes jedwedes jegliches jedes (jeden) jedwedes (jedweden) jegliches (jeglichen) n. jedweder este mai accentuat decît jeder şi se foloseşte într-un limbaj ales. F 154 F 156 Dacă (irgend) etwas este urmat de un adjectiv. G. în stilul solemn. h a t t e aber keine Gelegenheit dazu. (irgend) (irgend) (irgend) (irgend) etwas etwas etwas etwas Schönes Schönen Schönem Schönes F 157 jeder. G. acesta se substantivi­ zează şi se declină ca un adjectiv atributiv. jegliehe. : . jegliches Aceste pronume individualizează un tot şi indică fiecare unitate inparte.236 MORFOLOGIA etwas Acest pronume invariabil indică în mod foarte general o canti-l täte sau parte nedeterminată. Mit etwas Fleiß und Eifer h ä t t e er die Arbeit rechtzeitig beenden können. se deosebesc însă prin valoa­ rea lor stilistică: jeder se întrebuinţează cel mai frecvent şi în orice stil . jedweder. A. D. F 155 Iyipsa de determinare cantitativă poate fi subliniată prin irgend. jeglicher se foloseşte numai în limbajul poetic. (cît de) mică. dacă substantivul primeşte desinenţa -(e)s: Singular m. jedwede. genitivul singular masculin şi neutru poate să primească desinenţa -en. neutru la singular neprecedat de articol: Singular N. E r wollte mir (irgend) etwas sagen. sau un lucru oarecare. jeglicher. jedes. Jeder. jedwede?. de aceea ele nu au forme de plural. jedweder şi jeglicher sînt sinonime. jede. F 158 Aceste pronume se declină ca articolul hotărît.

da jeglicher von der historischen Bedeutung unserer Tage überzeugt ist. hatte für (einen) jeden ein gutes Wort. pronumele jeder nu are^genitiv şi se înlocuieşte cu eines (einer) jeden. în acest caz el se declină ca un adjectiv atributiv precedat de^articolul nehotărît {vezi E 14) : F 160 Singular m. (însă n u m a i : Sorgfältigste Betreuung jedes Genosse» . war zu jedem freundlich. N. Wir wollen die Meinung eines jeden anhören und uns dann ein Urteil bilden. G. traducerea este : oricine. ein eines einem einen jeder jeden jeden jeden eine einer einer eine /• jede jeden jeden jede ein eines einem ein n. wie tüchtig sie ist.PRONUMELE 237 Singular m. Frauen. (ein) jeder se poate referi la persoane de orice men. jedem jedwedem jeglichem jeden jedweden jeglichen /• jeder jedweder jeglicher jede jedwede jegliche ti. jedes jeden jeden jedes Jeder Genosse weiß. E r sprach mit einem jeden. dem Schwachen zu helfen. Sorgfältigste Betreuung jedes (jeden) Besuchers ist gesichert. A. Pronumele jeder poate fi precedat de articolul nehotărît. D. einen R a t . Folosit substantival.) E s ist Aufgabe jedweden Mannes. darf keiner untätig oder gleichgültig bleiben. F 181 . Es ist jedem (=Männern. Kindera| gestattet. . • Heute. . jedem jedwedem jeglichem jedes jedwedes jegliches F 159 i'A-M Folosit substantival. D. den Park zu betreten.

Manche Kinder mögen keine Süßigkeiten. G D. f. N. n.238 MORFOLOGIA maneh F 162 Se declină ca jeder. so. F 164 Pronumele manch poate fi folosit nedeclinat (deci invariabil). Manch Schönes und Interessantes sah er auf seinen weiten Reisen. A. mai ales în limbajul poetic. mehrere F 165 Acest pronume este sinonim cu pluralul einige şi cu ein paar. n. aber nur wenige konnten ihm raten oder helfen. f. El se întrebuinţează numai la plural şi se declină ca articolul hotărît: Plural m. Die Schüler (so) (gar) mancher Lehrer wissen deren Arbeit erst spät zu schätzen. dar spre deosebire de acesta. dacă după el urmează articolul nehotărît. are şi plural: Singular m. E r wandte sich an (gar) (so) manchen. A. t u t aber viel. mehrere mehrerer mehreren mehrere . manche mancher manchen manche Pronumele manch poate fi întărit prin gar. Mancher spricht wenig. un adjec­ tiv atributiv ( + un substantiv) sau un substantiv neutru (numai la nomi­ nativ sau acuzativ) : Mit manch einer Geschichte wußte er die Kinder zu ergötzen. F 163 mancher manches (manchen) manchem manchen /• manche mancher mancher manche n. manches manches (manchen) manchem manches Plural m. (Gar) (so) manch gefährliches Abenteuer h a t t e er zu bestehen. N. G. D.

Uneori se întrebuinţează (ca all) la singular.PRONUMELE 239 Mehrere (Jungen und Mädchen) wollten Ball spielen. El se F 168 referă atît la fiinţe cît şi la lucruri. n. D. F 18$ Plural /• sämtliche sämtlicher sämtlicher sämtliche n. nichts nichts nichts nichts Interressantes Interessanten Interessantem Interessantes Observaţie Cazul genitiv se întrebuinţează foarte rar. F 160 nu se poate referi la persoane. N. avînd înţelesul lui ganz ( = întreg. Wir wußten von nichts. la fel ca acesta. nichts poate fi întrebuinţat adjectival numai F 167 înaintea unui adjectiv substantivizat. nichts Acest pronume invariabil este antonimul lui etwas şi. sämtliche sämtlicher sämtlichen sämtliche sämtlicher sämtlichen sämtlichem sämtlichen . Die Eltern mehrerer Kinder kamen in die Schule. Sämtlich se declină ca un adjectiv atributiv: Singular m. darum konnten wir nichts erledigen. Ich habe das schon von mehreren gehört. acesta din urmă declinîndu-se ca un adjectiv neutru la singular. wird er zu -nichts Besserem kommen. G. f. E s bedarf sämtlicher Entschlußkraft. E s gibt heute nichts Neues. G. neprecedat de articol: Singular isr. sämtlieh Acest pronume este sinonim cu alle. A. um mit dem Lehrer zu sprechen. tot) : Sämtlicher Vorrat wurde aufgebraucht. Spre deosebire de etwas. sämtliches sämtlichen sämtlichem sämtliches m. die Arbeit in Angriff zu nehmen. A. Wenn er nicht fleißiger ist. T>. este însă mai accentuat.

N. G. wenig F 171 Pronumele viel indică un număr relativ mare de fiinţe sau lucruri. die der den die vielen meine meiner meiner meine viele vieler vieler viele mein vieles meines vielen meinem vielen mein vieles vieles vielen (vieles) vielem vieles meine vielen meiner meinen meine viele vieler vielen viele Pronumele viel şi wenig 1. însă niciodată nu poate fi urmat de acestea : Sämtliche Fragen konnten besprochen werden. viel. sämtlich poate fi precedat de articolul hotărit (mai rar) sau de un pronume posesiv (frecvent). Seine sämtlichen Schüler waren pünktlich zur Stelle. A. f. D. Die Erörterung sämtlicher Fragen wurde verschoben. F 173 der viele des vielen dem vielen den vielen mein vieler meines vielen meinem vielen meinen vielen vieler vielen (vieles) vielem vielen die der der die Plural n. N. "Viele Fragen stehen auf der Tagesordnung. întrebuinţate adjectival apar : a) declinate. antonimul său wenig un număr relativ mic. daß sämtliche erledigt werden können ? Die sämtlichen Schüler dieser Klasse waren g u t vorbereitet. D. G. glauben Sie. A. atît precedate cît şi neprecedate de arti­ colul hotârît sau de un pronume. N. das viele des vielen dem vielen das viele SS»"'~*'<îgR fviele vielen vielen viele viele vielen vielen viele m. dacă sînt precedate de articolul hotărît sau de un pronume: Womit befördern wir das viele Gepäck {die vielen Buchet) ? Mit seinen vielen Koffern besetzte er das ganze Abteil. . A. G. n. Ambele pronume se întrebu­ inţează la singular şi la plural. D. F 172 Pronumele viei şi wenig se declină ca un adjectiv atributiv: Singular m.240 MORFOLOGIA F 170 Spre deosebire de all.

Nomi­ nativul singular masculin se întrebuinţează de obicei fără desinenţă [viei. Sie kamen mit wenig Gepäck. Ich würde viel(es) darum geben. cîteva). I n dieser Stadt gibt es nur wenig Sehenswertes. E r wünschte mehr Kuchen. 2. Comparativul este invafiabil şi nu poate fi precedat de articol sau pronume: I h r h a t t e t weniger Arbeit als wir. wenig) : Wo viel Licht ist. weil sie ihre Behauptungen mit vielen Beispielen belegten. E s gleicht in viel(em) seinem Vater.PRONUMELE 241 b) neprecedate de articolul hotărît sau de un pronume. = El dorea mai mult cozonac. Die Ausführungen vieler Genossen waren interessant. sinonim cu ein paar ( = cîţiva. aber viel guter Laune. Bei einer besseren Planung werden sie mit weniger Arbeitskräften mehr erreichen können als bisher. la plural însă declinate. Viele Genossen meldeten sich zum Wort. = E l dorea mai mulţi cozonaci. Nu trebuie confundat comparativul invariabil mehr {— mai mult) cu pronumele nehotărît mehrere. viei şi wenig apar F 174 la singular mai ales nedeclinate (invariabile). E r h a t t e mit seinen Kindern immer viel Freude und nur wenig Ärger. Viel este totdeauna declinat în expresia: Vielen D a n k ! F 178 F 17D Viel şi wenig pot avea grade de comparaţie. E r wünschte mehrere Kuchen. viel Interessantes gesehen. die Wahrheit zu erfahren. da ist auch. 16 — Gramatica practică a limbii germane . viel Schatten. acesta se substantivi. nur wenige hatten nichts zu sagen.F 177 zează — deci se scrie cu iniţială majusculă — şi se declină ca un adjectiv neprecedat de articol sau pronume. forma declinată prin multe. F 175 Observaţie Forma nedeclinată se traduce adesea prin mult. întrebuinţate substantival apar nedeclinate şi declinate: Ich habe Ihnen viel(es) zu erzählen. Wir haben viel Interessantem beigewohnt. aber auch weniger Erfolge. Unsere Landwirtschaft verfügt heute über viel mehr Traktoren als noch vor wenigen Jahren. Mit mehr Fleiß h ä t t e er mehr erreicht. F 176 Dacă viel sau wenig sînt urmate de un adjectiv.

/* ist noch sehr klein. Wir haben nicht genug Brot zu Hause. wer. î n cazul acesta ein nu se declină : (ein wenig." ]/ i b) Das Kind spielt im Garten. . ihm a) Der Lehrer fragte: „Peter und Otto J wohin geht ihr j e t z t ? " . Kommt heute wer zu uns ? = Vine azi cineva la noi ? Insă: Wer kommt heute zu uns ? = Cine vine azi la noi ? Hast du was in der Tasche ? = Ai ceva în buzunar ? însă: Was hast du in der Tasche ? = Ce ai în buzunar ? Was ich in der Tasche habe ? Was Schönes. pronumele welcher. Trebuie evitată confuzia cu pro­ numele interogative wer şi was. = Er gibt ein Buch. ein Buch. nimm dir welche. antworteten: . wir müssen noch welches kaufen. <. was F 183 Wer se întrebuinţează aproape numai substantival. welcher ca pronume F 182 Se foloseşte numai substantival. = ein bißchen) Mit ein wenig Eifer und Pleiß hätte er mehr erreicht. . was. = Ce am în buzunar ? Ceva frumos» EXERCIŢII Completaţi cu pronumele personale. . gibt . . f/ . . Ele au funcţia de sinonime ale pronumelor jemand şi etwas şi se traduc deci prin cineva.242 MORFOLOGIA F 180 Pronumele wenig poate fi precedat de ein. Dort sind Zeitschriften. F 181 Aproape numai în limbajul uzual se întrebuinţează nehotărîte. ceva. corespunzătoare substantivelor tipărite cursiv: î: Der Junge gibt dem Vater ein Buch.. . . wer. was atît substan­ tival cît şi adjectival. . gehen in den Garten.

.. g). . la cazul dativ. . . Die neue Lehrerin ist tüchtig und gerecht. * .Der Lehrer diktiert den Schülern den Text. Das ist ein schönes Bild.jeden Tag. .. Sie. er. gibt Otto sein Heft ? (ich. g h) Otti bringt den Stuhl ins Zimmer. .. \ Der ältere Bruder hilft der Schwester gern.. . . . . Die Schüler zeigen der Lehrerin die Aufgabe für heute..v? Die Lampe steht dort. InlocWiţi substantivele tipărite cursiv cu pronumele personal la dativ: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) Der Schüler Müller' bringt dem Deutschlehrer eine Kreide. sie — erklärt der Lehrer alles? (er. Der Vater gibt der Tochter ein Buch. sie — singular.» •. gab . stellt . . . Die Studenten haben der Assistentin ein Buch gebracht. ? 3 . Alle hörten dem Direktor aufmerksam zu. sie — plural) erzählt die Großmutter eine Geschichte? (wir. Răspundeţi >' a) Wem b) Wem c) Wem d) Wem singular. ich) . d) Die Kinder lesen ein Buch ist sehr interessant. . wo seid ihr? Ich sehe . Ich spreche schon seit 10 Minuten. an das F e n s t e r . . Das Buch h a t der Assistentin gefallen.. das Buch/ p .>. . « Mein kleiner Bruder ist sehr fleißig. . e) Ein Schüler brachte Kreide.Ldem Lehrer. ^ <2> înlocuiţi cuvintele tipărite cursiv cu pronumele personal la cazul acuzativ: a) b) c) d) e) /) g) h) i) Hier ist mein Federhalter.Hörst du K\:1\ "nicht? Ä* .. gab . Brauchst du '. ihr) e) Wem antwortet der Schüler ? (er. ij >. .> helfen .EXERCIŢII 243 c) Der Vater arbeitet im Zimmer. . ihr) . j h v ' Der Professor erklärt den Studenten ein neues Problem. . . Willst du . Wir übersetzen \ b ft zuerst ins Rumänische. " " Der Text ist unbekannt.Otto und Peter helfen dem Großvater bei der Arbeit im Garten. Wir besuchen ..• nicht. . hat eine schwere Arbeit für morgen. 4. / ) Marie gab der Lehrerin das Buch.. la întrebările următoare. . Die Besucher übergaben den Arbeitern ein Geschenk. er. sehr gern. :• auf den Tisch stellen ? Kollege Weber ist krank. > . Wohin hängt ihr I. wir) bringt Peter das Buch? (du.'. die Schüler lieben . folosind pronumele din paranteză. . . .. Die Lehrer loben j IV' *' Kinder. du. . .

( . .. . ) hörte ein schönes Lied . Completaţi cu pronumele din paranteză. er ähnelt mir.) bald. .) Lieber O t t o ! Ich habe . Ich wünsche . a) Ich . . (D. (D. .'. daß ich .).) in den Sommerferien besuchen. nur habe ich leider keine Zeit gehabt.. es interessiert mich. ( . B. (A.. b) Ich . .). . .).Dein Freund Erich 6.) zusammen schöne Ausflüge machen.244 MORFOLOGIA 5. ( . la cazul indicat: a) Ich sage es nur (du) und (er) (D. Antworte . . .). hörte ein schönes Lied.. .) mein neuestes Buch bringen. . . . ig) Ich habe (Sie) bei der Arbeit geholfen (D. sehr. . b) Ich . hast einen guten F r e u n d . ) oft. . ) h a t einen guten F r e u n d . &)'Ihr ladet (ich) und (er) ein (A. hörtest ein schönes Lied. . ) sehr. ) wird dieses Buch kaufen. Dann werden . . . .' (N. (A. (N. . ( . . . ) 7. ich denke sehr oft an . sg. ) h a t einen Bruder. er ähnelt . .) Deine Arbeit wieder aufgenommen? Ich werde . . oft. wir. (A. f. .).. e) Der Vater kauft (ich) und (sie.. er ähnelt .) gute Besserung und grüße . . . . (D. (Respectaţi cazul indicat. f) Dein Bruder brachte (wir) dieses Buch (D. daß .). .) einen Monat lang krank warst. (D. ) habe einen guten F r e u n d . a) Ich . er besucht mich oft. . . . . . . . d) Der Lehrer war sehr zufrieden. (D... . (D.. .) ganz vergessen habe. werde dieses Buch kaufen. (D.). .). .) herzlich. . . . ( . er) (A. c) E r kennt (du) und (er) nicht (A.) zu schreiben. . es gefiel mir sehr. . . .. .). . . . . . . wirst dieses Buch kaufen. ( . .. . Aber glaube . Deine jüngere Schwester sagte . Wie geht es . habe einen Bruder.) lange nicht geschrieben.. . Completaţi cu pronumele personale corespunzătoare. ( ..). . .) neue Schuhe (D. . . . es gefiel .Treceţi pronumele singular: tipărite cursiv la persoana a II-a şi a IH-a (masculin şi feminin) A. er lobte (ich.. . (N. Ich werde .. . er besucht . es interessiert . ( .. (D. es gefiel . (A. du.. . Du wirst denken.. hast einen Bruder. er> besucht .) jetzt ? Hast . es interessiert . . .

Ihr sucht . El îi dă lui cartea. auf den Film. es) freut .'. . Ihr freut . Ich suche mir ein schönes Buch aus. Pe mine (el) nu mă vede. Sie suchen . . E a cumpără cărţi şi caiete. Du freust . . dar nu ţi-o dau. . dar pe tine te vede. . b). . dar t u îmi dai acum revista. î ţ i dau cartea.. Er (sie. L-am vizitat ieri.-. Mîine merg cu tine la cinema. Vino şi t u cu n o i ! (Eu) î ţ i arăt cartea. Du suchst . es) sucht . caiete şi creioane.EXERCIŢII 245 ' 8. ein schönes Buch aus.*ein schönes Buch Wir suchen. . auf den Film. El este foarte mare. Dă-mi şi mie o carte. . Pe ea n-am văzut-o. Sie freuen .. auf den Film.. Un vînzător le dă cărţi. ein schönes Buch aus. auf den Film. Wir freuen . Traduceţi în limba germană: a) b) c) d) e) f) g) h) E u locuiesc în Bucureşti. . ein schönes Buch aus. (Eu) Vă dau (vouă) o carte. . . î m i dai cartea lui ? Dumneavoastră aveţi poeziile lui Eminescu ? Daţi-i şi dumnealui un volum! Daţi-ne (dumneavoastră). . Er (sie. . . E-ai văzut ? Ee-ai invitat şi pe ele ? Dumneavoastră mergeţi azi la cinema ? Aţi văzut-o şi dumneavoastră? "f Completaţi cu pronumele reflexiv corespunzător: a) Ich freue mich auf den Film. . vă rog. . o carte de acolo! 9. Mergem în oraş. . . ein schönes Buch aus. Traduceţi în limba germană: __/ a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) m) n) (Eu) î ţ i arăt magazinul universal. aus. auf den Film. . .

g) Alle Studenten bereiten . . a) b) c) d) e) f) g) Ich schreibe nicht mit meinem Füllhalter.) Wäsche. euer — D. sondern auf deinem. . (seine) (dein) . Sie merken . Er merkt . h) Beschäftigen sie . .) Bruder.) Bruders Peter. Du nimmst das Buch (dein. .auf eine Kontrollarbeit vor. sein — A. diese Regel.. diese Regel. unser. diese Regel. . (ihr) Karl liest nicht in seinem Buch. (unser) Mein Freund brachte nicht meine Sachen. . . d) E r bereitet . . Ich bereite Wk. dein. auf die Prüfung vor.. an den Tisch und sieht meine Übungen durch. Ich sorge für die Sauberkeit (mein. Wir merken . .. . Dort ist es hell. . . Completaţi cu pronumele reflexiv corespunzător la dativ : f) a) b) c) d) *) Ich merke . (dein) I c h sitze nicht auf meinem Platz. . .. . dein.) Zimmers. Wir zeichnen nicht mit eueren Bleistiften. unser — A. diese Regel. b) Die Lehrerin setzt . Du merkst .) Freund aus der Stadt. lieber an das Fenster.a u f jede Vorlesung gründlich vor. mein — G. diese Regel. Wir zeigen (unser. . < e) Ich habe jetzt keine Zeit. Ihr merkt . (mein) E r schneidet die Wurst nicht mit seinem Taschenmesser. Mnser — G. Anna ruft (dein. . . jetzt mit einem neuen T h e m a ? Completaţi cu pronumele posesive din paranteză. Die Wäscherin sorgt für die Sauberkeit (sein. mein. dein—G. sg. . c) I c h setze . / ) Die Studenten dieser Gruppe beschäftigen Aji/mit der Grammatik der deutschen Sprache.fährt nicht in seinem Wagen. ihr. reflexiv corespunzător: 12. Otto kommt mit (unser. nicht. . {sein) Otto. diese Regel. Completaţi cu pronumele a) Der Lehrer setzt . . la cazul indicat: a) b) c) d) e) /) g) I c h kaufe ein Geschenk für (mein. . . E r kommt an die Tafel und korri­ giert meinen Fehler.) Mutter.) Freund das schöne Bukarest. euer — D. (unser) Ich kaufte das Geschenk nicht für meinen Bruder. euer. . .246 MORFOLOGIA 11. Completaţi propoziţiile de mai jos cu pronumele din paranteză : Model: I c h sitze nicht auf meinem P l a t z .

. das sind (sie) Bücher. cu locuitorii săi. meine Kollegin..) Treceţi apoi complementele la plural: cazul a) Wen rufst du so oft an ? (mein Bruder.) gemütlichen Zimmer. (er) Heft ist immer sauber. mein Bruder). . . (D. . (wir) Zimmer ist hell und groß. 17. c) Von wem hast du dich vor der Abreise verabschiedet ? (mein Bruder. . (N. . (D.. .) Eltern viel Zeit in . mein Kollege. dein Wörterbuch) e) Was darf er nicht vergessen ? (sein Buch. e) Sie hat uns heute zum Tee eingeladen.) Arbeit in der Fabrik. cu rîurile sale. . d) (Eu) îl văd zilnic pe prietenul meu.) Großeltern. Genosse Xehrer? Completaţi cu pronumele posesive potrivite. (Respectaţi cerut de întrebare. . Die Studenten lernen hier. Traduceţi în Hmba germană: a) El îşi iubeşte patria sa. (D.(du) Schwester ist noch sehr jung. . Sind das (Sie) Bücher. .) kleinen Garten. munca sa. Respectaţi cazul indicat: a) „Wartest du hier a u f .) Kameraden nicht ? d) In den Ferien fahre ich mit . .) Schwester aufs I^and zu . folosind cuvintele din paranteză.) Freund?" fragte mich der Lehrer. seine Fahrkarte. f) Er erzählt uns viel von . sein Gummi. c) Mie îmi place acest ţinut cu clima sa. . .) Î 8 . Răspundeţi la următoarele întrebări. b) Wir verbringen im Sommer mit . (D. am Abend treffen wir uns in . c) Warum schreibt ihr .EXERCIŢII 247 prin ^ŞgPCornpletaţi cu pronumele pronumele personal: posesiv corespunzător persoanei indicate în paranteză a) b) c) d) e) /) g) (ich) Tisch steht am Fenster. meine Freundin) b) Wen holst du jeden Abend ab? (mein Vetter. . (A. b) Gospodina se îngrijeşte de (sorgt für) familia sa. de bărbatul său. de copiii săi. copiii săii. mein Neffe. mein. sein Paß.e Nichte) d) Was suchst du hier ? (mein Bleistift. (D. (ihr) Bücher liegen auf der Bank. (D.

an. i) Die beiden Clowns lachen . . und der Sohn liebt den Vater. Completaţi. (Noi) î l iubim pe profesorul nostru. . j) I m Gänsemarsch gehen heißt . d) Ich stand neben dir. Unde locuieşte unchiul t ă u ? Unde locuieşte prietenul (prietena) dumneavoastră ? aneinander. c) Ich zanke mit dir nicht. . •acheinander. miteinander. Wir standen . . . . d) Otto und ich haben alles . . (Tu) Eucrezi cu plăcere în biroul t ă u ? E i ascultă prelegerea profesorului lor. . b) I n der Schule saßen wir . folosind pronumele reciproc: a) b) c) Dentru Noi nu ne certăm niciodată (unul cu altul). aus.. Cei doi prieteni se iubeau mult unul pe altul şi făceau totul u n u l altul. . . neben­ 19. Wir sind . N-am mai auzit mult timp unul de altul. . vereinbart. . . ben a) Der Vater liebt den Sohn.. . voneinander: a) Die Sozialistische Republik Rumänien und Bulgarien grenzen . . E l îl vizitează adesea pe prietenul său. und du standest neben mir. beieinander. Emil îl vizitează adesea pe unchiul său. Traduceţi în limba germană. . gehen. . h) Hans und Peter sind gute Freunde. . / ) î n diesem P a r k stehen die Bänke dicht . Sie lie­ . Completaţi cu pronumele reciproc corespunzător: die Volksrepublik •. . c) Die Züge kamen kurz . und du bist auf mich böse. 21. . und du zankst mit mir nicht. folosind: einander. Wir zanken nicht . Sie kämpften . f) Die Freunde teilten das Geld . . böse. (Eu) Merg acum la prietenul tău. . . e) Wir wußten lange Zeit nichts . 20. . . . . . b) Ich bin auf dich böse. e) Cäsar kämpfte gegen Ariovist und Ariovist gegen Cäsar. . . .248 MORFOLOGIA e) f) g) h) i) j) k) I) m) Vara (eu) fac adesea excursii cu familia mea. Sie zanken nie . g) Nach einem Streit gingen sie böse .

Gib . . Kind den Ball.) e) (D.) 4) (A. . Rîndunelele stau adesea una lîngă alta pe acoperiş. aşezaţi-vă acum una lîngă a l t a ! Una lîngă alta.. Kindern den Ball. Singular Genosse ist ein guter Arbeiter.". Wir geben . . . . Studentinnen singen ein Friedenslied. .. 22. .) a) (N. Gîştele merg una după alta. a) (N. B. Arbeiter erfüllen immer den Plan. . Studenten immer in der ersten Bank. Wir sehen Otto h a t Buch vom Vater. . Schülerinnen bunte Bilder. Kollegen ist gelungen. . neuen Häuser. . . nts spatele celeilalte! Fraţii se ajutau cu plăcere (unul pe altul) la lucru. Die Ausflügler bewundern .)*Idn sehe . Schülerin deine Arbeit. Zimmers ist braun. Respectaţi cazul şi numănip A. .. Warum stehen die Türen . Pe terenul de sport strigau toţi de-a valma. Zeig . Seara stăm adesea unul lîngă altul şi conversăm pînă tîrziu. . Wohnungen sind immer sauber. b) (G.) .) Die Arbeit . Plural . oamenii se despărţiră unul de altul.. . . Kinder spielen oft im Park. E i se vizitează adesea (unul pe altul). . ^ Wir sehen . . Klasse stand offen. . . Die Arbeit . . Studenten ist interessant..) b) (G. Schüler gern. Schüler dein Buch. Die Tür . Die Lehrerin zeigt . .) Zeig . Zimmer immer offen! Der Lehrer hilft . Genossin ist unsere Lehrerin. .EXERCIŢII 249 d) e) una în f) g) h) i) j) k) l) Cele trei avioane aterizară unul după altul. indicat: cu pronumele demonstrative dieser şi jener.. Die Tür . c) (D. . . Die Fenster . . Kind lernt immer gut. I m Sommer besichtigen wir . . . d) (A. . Parks. neuen Wohnviertel. Ana şi Otti. Wohnung zum erstenmal. După şedinţă.

) Wohnblocks dort haben alle Beqeumlichkeiten.) spielt in der Schweiz. . Plural a) Wir werden .) Häuser arbeiten in den „Autobu­ zul-Werken". (D. respectînd cazul a) Für .) Dohn wie die Männer. (D. ..(N.) ans Meer. . c) Die Wohnungen . . (A.) Zimmern. . . i) Die Wohnblocks . 24.) Bücher aus dem Bücherschrank! i) Siehst du dort . Singular a) Ich komme aus Mesteceni. .) Hause vorbeiging. dasselbe. waren die Fenster noch immer beleuchtet.) Haus wohnt mein guter Freund Peter.. . (N. h) . c) . .(N. b) Als ich eine Stunde später an . (A. . (A. g) Wann wirst du mit . In . (A.) Bildern fertig? h) Bringe mir . (N. (A. b) Die gelben Tapeten in . f) Die Teppiche bleiben in . . (N.) Roman ist von Marin Preda. . . . (G. e) Die neuen Einwohner . .) schöne Schutzhütte hier gehört unserem Sportklub. . (G. . . . .) engen Straßen dort können keine Straßenbahnen fahren. (N. d) . j) Gehen wir in den Garten! Die Blumen . d) Durch . (D. g) „Wilhelm Teil" und „Die Jungfrau von Orleans". .) Zimmern gefallen mir sehr. (D. e) In . . . . . (N.) von Petre Vintilă.) ist für die chemische Industrie ein wertvolles Ausgangsprodukt.250 MORFOLOGIA 23. . (N. Completaţi cu pronumele demonstrative dieser sau jener respectînd cazul indicat: A. .) Tourist fährt ins schöne Prahovatal. Completaţi indicat: cu pronumele demonstrative derselbe.) Gartens sind wunderschön. . . dieselbe. . . sind Dramen von Schiller. .. .) dient überwiegend Heizzwecken. . . brin­ gen Sie alles morgen in die Werkstatt.) Dorf wurde ein neues Kul­ turheim gebaut. . . . . . .) Arbeitsleistung erhalten die Frauen in unserem Lande . .) Wohnviertels dort haben alle Bequem­ lichkeiten. . (A. . . . (D. (D.) in Frankreich. . . . .) interessante Museum. (A. .) Genossen hier haben eine schöne Arbeit geleistet. .. .) alten Möbelstücke in Ordnung bringen . . (N. / ) Braunkohle und Steinkohle sind zwei wichtige Rohstoffe.. . . B. (G. (G.) Touristen? j) . (N. Die Ausländer besuchen oft . b) Hier sehen Sie das Dorfmuseum. .

. .) Arbeiter verdient immer große Anerkennung. (N. unde este cazul. (A. b) Karl şi Fritz sînt buni prieteni.J. (N. I n eine . . . pl. . d e n n der Zug fährt um 10 Uhr ab.). . (A.) Zeit leben. .) Schule besuchen. (N:). verdient unsere Anerkennung. .) Theatervorstel­ lesen . (N. (D.) Alter haben. p l j . . d) e) lungen.) Auto möchte auch ich fahren. . Bei einer . solches. (D. Landsleute sind Eeute. Zeitgenossen sind Menschen. . f) g) Mein Freund und ich.) Buch ist immer interessant. . . Traduceţi. . (N. respectînd cazul indicat. . gehe ich eine Wette ein.) Arbeiters wird immer gut bezahlt. c) El este acela care mi-a adus cartea. .) Flugzeug möchte ich auch fliegen. . Mit . Mit einem .) Weg und arbeiten in .) Kenntnissen wirst du es weit bringen. 26.) Wohnung ist sehr bequem. c) .) Bücher und essen zu Mittag in . . Completaţi cu pronumele solcher.EXERCIŢII 251 c) Hause. .) Kälte kann man nicht ohne Mantel ausgehen. I n einem . locuiesc în acelaşi bloc.) Eand stammen. solche. . die aus .. respectînd cazul indicat: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) m) Ein . . Wir sind gute Freunde.) Studenten. . (G. Eine . die am schönsten singt. wir wohnen seit einer Woche in . . . (A. .) Gaststätte. e) Mit . .) Haus sind viele Zimmer. (D. wird der Lehrer eine schlechte Note geben.). . der das behauptet. (A. (D. (D. folosind pronumel* demonstrative Ei a) Această casă este foarte frumoasă. (A. die nicht rechtzeitig kommen. . Ich möchte auch eine . die fleißig arbeiten. dasjenige. (D. . die ihre Arbeit nicht richtig machen werden. sg. . . Die Arbeit eines . (N. .) Hörsaal sind viele Plätze. I n einem . der fleißig arbeitet. Altersgenossen sind Menschen. . (D. . .) Fabrik. . . b) . (D. Completaţi cu pronumele demonstrative derjenige. die . . wird einen Preis bekommen. înlocuiţi. . 25. . . . . die in . (N. f) Stipendien erhalten nur . Ein . d) . (A. . . (D. . cu formele corespunzătoare ale pronumelui wer.) haben . (A. . (D. (D. . . acela ţesător. . Ich liebe einen . . diejenige. (Fiţi atenţi la acord \) a) . (D. . . corespunzătoare: 27. besuchen oft .) Menschen nicht. (D. dar aceea trebuie renovată. bleiben zu Hause. . .) Handtasche kann man alles Nötige hineinlegen. . I n einem . acesta este strungar.

femeile primesc într-un stat socialist salariu ca şi bărbaţii. Sînt răsplătiţi totdeauna aceia. E u însumi voi duce cartea înapoi la bibliotecă. folosind substantivele din paranteză: 29. Petre însuşi te-a văzut ieri în parc. der Student. folosind a) Cine vrea aceasta carte ? (eu. Răspundeţi.252 MORFOLOGIA d) acelaşi e) f) g) h) i) . Astfel de fructe cresc numai în ţările calde. B. Prietenul său şi fiul acestuia m-au vizitat adesea. 30. a) b) c) a) b) c) d) Wer ist der Besitzer dieses Hauses? (der Arbeiter) Wessen Buch liegt dort ? (der Schüler. noi. Răspundeţi. das Kind) Was ist das Schaf? (ein Tier) Wessen Wolle brauchen wir ? (das Schaf) Wem schert der Schäfer die Wolle ? (das Schaf) Was zieht der Bauer auf? (Schaf. Un astfel de profesor este un adevărat model pentru elevii săi. un televizor) c) Ce este el ? (strungar. ei) b) Ce este acolo? (un tablou. Der Vater gibt dem Kinde einen Ball. die Schülerin. profesor) . Formulaţi întrebări referitoare la substantivele tipărite cursiv : Model: a) Der Vater ist Dreher. Asemenea tractoare se fabrică acum şi la noi.) cuvintele din paranteză '. o vază. Petre a mers ieri cu Radu şi cu prietenul acestuia la teatru. Das Buch gehört mir. î m i iau cartea mea şi pe aceea a fratelui meu. Wessen Gedichte sind schön ? a) b) c) d) e) f) Der Bruder ist Student. Nu nega. Sora ei şi fiica acesteia nu locuiesc în Bucureşti. 28. tu. Peter legt das Heft auf den Tisch. Die Schwester meines Freundes ist Eehrerin.j) k) I) m) n) o) p) r) s) Pentru aceeaşi muncă. Pe o astfel de vreme rămîn mai bine acasă. care muncesc cu sîrguinţă. Wer ist Dreher ? b) Die Gedichte dieses Dichters sind schön. Ai auzit t u însuţi această noutate ? Aceasta n-o crede nici el însuşi. pl. lăcătuş. Traduceţi întrebările în limba germană. A. Ich rufe den Bruder zu Tisch. medic. Petre şi cu mine studiem la aceeaşi facultate. das Mädchen) Wem gehört dieses Buch ? (der Junge.

c) Peter ist der Mann. . Formulaţi întrebări cu ajutorul pronumelor »vas für ein. .'i Ich wohne lieber in einer kleinen Stadt. Das kleine Mädchen hat eine Puppe. duminică) Ce fel de aparat de fotografiat ai? (un aparat mic) Ce fel de om este Anton? (un om prietenos şi săritor). weichen Filzhut. marţi.) « r lange nicht gesehen hatte.. interogative was für ein. . citesc. cartea lui. was für eine. g) -Ich kannte früher kaum diesen Schriftsteller. e) Der Student begegnete auf der Straße seinem Freund. Er ist an jenem Tage angekommen. Ich gehe mit dem ausländischen Studenten spazieren.) Roman ich jetzt mit großem Interesse lese. .. .) Werke in der letzten Zeit weltbe­ k a n n t wurden. (A. (N. Welcher Student h a t immer gutre Noten? a) b) c) d) e) /) Der berühmte Chemiker entdeckte neue Kiemente. (A.) ich in den Ferien gelesen habe. . cartea ei) Ce flori vă plac dumneavoastră ? (garoafe şi trandafiri) Ce zi a fost ieri? (sîmbătă. . b) Das ist das beste Buch. Peter ist ein freundlicher. scriu) A cui carte o citiţi ? (o carte de Sadoveanu. Formulaţi întrebări cu ajutorul pronumelor interogative Model: Der fleißige Student h a t immer gute Noten.EXERCIŢII 253 d) e) f) g) h) i) Ce faceţi dumneavoastră acum? (desenez. (G. die : a) Die Ausstellung. Schwere Lastwagen dürfen hier nicht fahren. (A. d) Das ist ein herrlicher Badeort. die. . . . das. (A. Ein hoher Berg bietet eine weite Aussicht. war sehr schön. — Was für ein Schüler ist Peter ? a) b) c) d) e) /) g) h) i) Ich lese gern historische Romane. . Der Vater trägt einen grauen. Completaţi cu formele corespunzătoare ale pronumelor relative der. . was für : Model: Peter ist ein fleißiger Schüler.) wir besichtigten. welcher. Ich wohne in einem kleinen Haus. . . welches: 3 1 . . I m kalten Norden baut man Holzhäuser. offener Mensch. . . Ausländische Touristen besichtigen die Nationalgalerie. .) mir helfen kann. f) Das ist der Professor. joi. welche. pl. pl. (G. . . . 32. Ich bin auf dem rumänischen Dampfer gefahren. . .) ich Ihnen empfehlen kann. Die berühmte Sängerin fand einen großen Beifall. 33.

. b) ..) ich gesprochen habe. . pl.) durch ihre Schönheit berühmt ist und . a cărui carte o citeşti. Camera în care lucrez este mică dar luminoasă. . nu merge la gară. . ich gesehen habe. gar i s t . (D. . . (D. ein Meister werden will. . Aici este cartea pe care ţi-ai dorit-o. 35. . . . (G.) Museen viel besucht werden. (D. . f) Sag mir alles. . A venit studentul căruia i-ai promis cartea. . .) 1876 die Festspiele in Bayreuth begrün­ dete. Traduceţi în limba germană. sind Aus­ länder. c) Dies ist das Schönste. . dem bleiben die Füße unbe­ deckt. .. das Buch noch nicht gelesen hat. .) jährlich Messen s t a t t ­ finden und . . der rostet! h) Das ist alles. klar i s t . k) Eltern. pl. auf . d) Erzähle mir alles. . . . . . . .) Kinder sich gut entwickeln. ..) ich gefahren bin. Tramvaiul. j) Leipzig ist eine Handelsstadt. h a t t e Verspätung. ich bei mir habe. freuen sich.254 MORFOLOGIA h) Die Gonossen. folosind pronumele relative corespunzătoare: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) Acesta este tovarăşul. rastet. Cunosc pe scriitorul. . pl. . care a venit azi de la Constanţa. . . . . wahr ist. . .) er berühmt gemacht hatte. n) Richard Wagner. du in den Ferien erlebt hast. (G. . . (N. I) Bald kommen die Prüfungen. in . .. Studenţii au în acest cămin tot ce le trebuie. (G. în care ai urcat. sprich. pe care o citeşti acum. . sich nicht nach der Decke steckt. . (N. . i) Trink. g) . . . begraben.) wir uns schon jetzt fleißig vorbereiten. kann es morgen in der Bibliothek finden. . Ţi-am spus tot ce vroiai să ştii. i) Rom ist eine Stadt. (A.. e) . . . mit . . iß. . . . N u spune nimănui ce-ţi istorisesc acum. m) Der Zug. . Completaţi cu pronumele relative wer sau w a s : a) F r ü h ü b t sich. Lucrarea pe care o corectează profesorul nu are nici o greşeală. (A. mit . Cunosc cartea. . 34. Tatăl t ă u ţi-a cumpărat t o t ce ţi-ai dorit (= la imperfect). wurde 1883 in dieser Stadt.) Buchhandel weltbekannt ist. du zu sagen hast.

an die Tür geklopft ? Nein. nach mir fragt. c) Wenn ." s) Als ich kam. . waren alle schon bei der Arbeit. geklopft. i) Goethe ist einer der größten Dichter der Weltliteratur. denn alles interessierte ihn hier. Beide lernen sehr gut. . alle saßen im Garten. 36.. p) Ich bekomme alles. e) Er besichtigte das ganze Gebäude. . Scoateţi pronumele nehotărîte din textele de mai jos: a) Gib mir etwas Zucker. die keiner kann. u) Jetzt muß ich in ein paar Stunden alles rein abschreiben. . der jetzt Zeit hätte. . . g) Besuchen Sie Ihren kranken Freund. .. n) In der letzten Zeit habe ich viel gelesen. daß ich in einer Stunde wieder da bin. . P) Wenn einer viel reist.. Nachricht hinterlassen. Einige haben auch ihre Musik­ instrumente mitgebracht. o) Jedem gefallen ist eine Kunst. etwas davon gesagt. ." 37. f) Viele von uns haben in diesem Sommer Wassersport getrieben. .. . . /). daß dieses Buch auch einem anderen gefallen wird ? k) Ich glaube nicht. sag bitte.EXERCIŢII 255 corespunzător. g) „Haben Sie zu Hause . j) Glaubst du. I) Ich habe zwei gute Freunde. denn manche von uns sind große Musikfreunde und wollen gern Musik hören. b) Kennen Sie . c) Nur wenige kamen an diesem kalten Wintermorgen auf den Sportplatz. öffnete das Fenster und legte etwas auf das Fensterbrett. d) Jede Woche schreibe ich meinen Eltern über meine Arbeit. der mir helfen kann ? Nein. . . was ich für mein Studium brauche. . d) Von wem hast du diese Neuigkeit ? Ich habe sie von . denn es war schönes Wetter. dann kann er was erzählen. gehört e) . . . . Completaţi cu pronumele nehotărîte niemand sau jemand la cazul a) Hat . . r) „Wer hat Ihnen das gesagt?" — „Irgendeiner erzählte mir die Neuigkeit. ich kenne . das wird ihm viel Freude machen. es hat . war im Zimmer. ich habe . h) Keiner von uns wird das Buch so schnell lesen können. daß Sie wegge­ hen?" „Nein. t) Das Unglück geschah durch irgendein Versehen. das Kompott ist zu sauer. daß jeder so schön singen wird wie du. m) Dort kommen meine Kollegen.

in unserer Bibliothek. . nach dem richtigen W e g ! E r kaufte sich . . da kommt . viel getanzt und gesungen. Completaţi cu pronumele nehotărîte corespunzătoare: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) K a n n mir . ! Nein. schön. dort ist . ihm viel besser. . Ai văzut pe cineva în curte? Nu. du irrst dich. wir gehen nach Hause. täglich begießen ! Frage doch . . . . . în curte nu este nimeni. . M-a căutat cineva ? . . . bitte. . c) I n diesem Frühling regnet . . . f) An diesem Abend h a t . . g) „Wie geht . . . . . . muß auf eine richtige Aussprache achten ! 4 1 . . . deinem B r u d e r ? " — „Danke. meine Freunde haben mich gestern besucht. . jetzt geht . . von euch ein Buch leihen ? Eine gutgelungene Arbeit macht . klingelt. . . j e) I n der Deutschstunde spricht . kann keinen Ausflug machen. Să nu spui nimănui ce ţi-am povestit acum. . . . Completaţi cu pronumele a) Überall studiert . . . . b) Dieser Professor antwortet (jeder Student) gern. Traduceţi în limba germană. . . . c) Ich werde (einige Freunde) in der Ausstellung treffen. b) Alle diese Bücher findet . . . . .256 MORFOLOGIA 38. Folosiţi cuvintele din paranteză la cazul potrivit. Blumen muß . nehotărîte man sau es: 40. viel Freude. oft. folosind pronumele nehotirîte: a) b) c) d) e) N-am văzut pe nimeni. . 39. spät. darf morgen fehlen! Erzähl uns. Zeitungen. . . d) H a s t du es (alle Genossen) gesagt? e) Der Portier spricht jetzt mit (einige Ausländer). a) Die Arbeitsbedingungen (alle Studenten) sind in unserem Lande ausgezeichnet. die Werke von Goethe und Schiller. . . d) Auf dem Bande war . Schönes! Schau." h) . . . aber jetzt ist . . . nur deutsch. machen Sie die Tür auf! i) . .

v) L-am văzut pe prietenul tău. zum Geburtstag gratulieren (er). b) Weswegen zanken Sie sich . pe care nu-1 cunosc. (über). j) N-a venit factorul nostru. (aus). in Heimatkunde helfen (ihr — pl). daß . avem toate motivele să fim mîndri de ei. . . . t) Amîndoi lucrează bine. . 42. . . n-am spus nimănui noutatea. Ich bin überzeugt. . recht schön (Sie) ! Wir werden . Ich lege das Buch fort und (sich setzen) auf meinen LieblingsKomm nach der Stunde zu . Ich danke . a celuilalt în oraş. .i) Prietenul meu are doi fii. ci o alta. s) Mai dă-mi şi alte c ă r ţ i .). Completaţi cu pronumele reciproc einatîder sau a) Die Sportler begrüßten . x) Am auzit noutatea deja de la mai mulţi. dar în zadar. . . . Venea din oraş cu cîteva cărţi. . (ich). unul este strungar. und blätterten in einer 43. . Casa unuia este lingă lac. (bei) Zeitschrift. (mit) ? c) Die Mädchen saßen am Abend . . . . . ihr-pl. . g) h) i) j) Wir wollen . . I) Prietenul meu Anton este unul dintre cei mai buni studenţi ai institutului nostru. i-am lăudat pe amîndoi.EXERCIŢII 257 f) N u te-a căutat nimeni. . E r wohnte eine Woche lang bei . . nichts passieren wird (er. . Die beiden Mädchen (sich kämmen) vor dem Spiegel. (sein) Freund. Fritz spielt lieber mit . h) Ce mai este nou în oraş ? Astăzi nu-i nimic nou. Completaţi cu corespunzătoare la forma potrivită: a) b) c) d) e) f) zlatz. d) Sie gingen dann rasch . . e) Karl schlug die Beine . g) Ai spus aceasta cuiva ? Nu. (mein) Freunden. . ci u n altul. u) Cîţiva studenţi vor merge astăzi la muzeu. am timp destui. Bruder (sein). r) Celelalte cărţi le găsiţi numai în biblioteca Academiei. p) Nici un altul nu lucrează aşa de bine ca el. . . n) Vă urez de ziua dumneavoastră de naştere toate cele b u n e ! o) Am încercat totul. celălalt ţesător. Schwester als mit . m) Tovarăşii noştri lucrează foarte b i n e . k) N u mi-ai dat cartea aceea. I n der Pause erzählte ich alles . Gramatica practică a limbii germane . . .

c) Aici sade sora mea. Traduceţi în limba germană: a) Formăm acum propoziţii cu toate pronumele pe care le-am învăţat. toţi şedeau în grădină. j) Muncitorii acestei fabrici au depăşit planul. căci în acea zi e a foarte cald.258 MORFOLOGIA k) . . d) El se grăbeşte căci prietenul său îl aşteaptă.. aceasta este servieta ei. i) Trebuie să-ţi povestesc ceva important. căruia i-am promis această carte.. I) Toţi oamenii se grăbiră spre casele lor. . î ţ i trimit prin fratele t ă u cartea ce ţi-ai dorit-o. fi) N u spune nimănui ce ţi-am istorisit acum. g) î n grupa noastră studenţii se ajută cu plăcere unul pe altul la studiu. Prietenul tău.Dacii" trebuie să-şi procure bilete cu trei zile înaintea reprezentaţiei. b) î n camera mea de lucru se află (=stehen) un birou ( = m a s ă de lucru). cum ţi-am promis. Multe salutări de la al t ă u prieten Andrei . dar plouă aproape zilnic. . . m) Copacii ale căror ramuri loveau triste în fereastra mea si-au pierdui • ultimele frunze. Din păcate nu te pot vizita în această vacanţă.. k) Vremea nu e rece. căci era foarte rece în acea.o lucrare importantă pe care vreau s-o termin la vreme. căci ştiu că acum te pregăteşti p e n t m o lucrare de control. f) Te voi chema mîine la telefon. e) Prietenul nostru Radu ne povesteşte adesea despre fratele sân Mircea care este foarte silitor şi talentat. h) Nimeni nu era în casă. der es bei der Übersetzung braucht (derjenige). sehen Sie in der Bibliothek ? (wer. sollen die Schüler mitbringen ? (was) m) Auf . s) Dragă prietene. Eltern in die Schule (ihrfl o) Geben Sie das Wörterbuch . warten Sie hier im P a r k ? (wer) n) Am Sonntag kamen alle Pioniere mit . ne aşteaptă în parc la ora 10. o) Cine vrea să vadă filmul românesc . n) Am trecut unul lîngă altul fără să ne vedem. căci a m . seară. L a acest birou lucrez eu zilnic. . . r) Vino ! Trebuie să ne grăbim. 44. . . căci era ceaţă deasă. was) l) . .

zwei etc. în capitolul Pronumele nehotărît. numerale multiplicative — (Vervielfăltigungszahlen): zweifach. zweimal etc. zweitens etc. numerale variative — (Artzahlen — Gattungszahlen) : zweierlei. je fünf etc. vierfältig etc. der zweite etc. numerale de repetiţie — (iterative Zahlwörter — Wiederholungszahlen): einmal. numerale ordinale (Ordinalzahlen — Ordnungszahlen): der erste. numerale ordinale adverbiale — (Ordnende Zahladverbien — Eintei­ lungszahlen) : erstens. viererlei etc. în cea mai mare parte. numerale fracţionare — (partitive Zahlen — Bruchzahlen): ein Fünftel. Observaţie Numeralele nehotărîte sînt tratate. Din punctul de vedere al conţinutului. graniţa dintre numeral şi pronume nefiind fixă. numerale distributive — (Verteilungszahlen) : je drei. G 3 . ein Zehntel etc.NUMERALUL (Das Numerale — Das Zahlwort) Numeralul este partea de vorbire care exprimă un număr sau ordinea G 1 numerică a obiectelor. deosebim: G 2 numerale eardinale (Kardinalzahlen — Grundzahlen): eins.

. die Hälfte). astfel: Numeralele cardinale pot fi considerate în general adjective atribu­ tive (zwei Schüler) — care de obicei nu se declină — şi în unele cazuri chiar substantive (Dutzend. ca şi cele distributive (je zwei Schüler) şi multiplicative (die dreifache Arbeit) sînt adjective.). Numeralele cardinale răspund la întrebarea invariabilă wieviel ? sau mai rar la wie viel ? Wieviel Uhr ist es ? — Es ist ein Uhr. adverbe sau substantive. NUMERALELE CARDINALE (Die Kardinalzahlen — Die Grundzahlen) G 4 Numeralele cardinale exprimă un număr sau o determinare numerică a obiectelor. Mit wieviel (mai r a r : wie vielen) Freunden (Freundinnen) hast du gesprochen ? Observaţie Nu trebuie confundat adverbul interogativ invariabil: wieviel ? (cît ? cîtă ? cîţi ? cîte ?) cu adverbul wie urmat de numeralul nehotărît accentuat viel (viele. ele au totuşi ceva comun: toate exprimă o cantitate sau o ordine numerică. Numeralele ordinale adverbiale (erstens). vieles — viele )= cît de mult (multă. Considerăm totuşi numeralele parte de vorbire separată pentru că indiferent dacă sînt adjective. Million etc. cele variative (zweierlei) şi iterative (zweimal) sînt adverbe. Numeralele ordinale (der erste Schüler).260 MORFOLOGIA De fapt numeralul n-ar trebui să constituie o parte de vorbire aparte. Wieviel (mai r a r : wie viele) Hefte brauchst du ? — Ich brauche drei Hefte. multe) : Wieviel Personen waren im Saal ? = Cîte persoane au fost în sală ? Mit wieviel Personen h a t er gesprochen ? = Cu cîte persoane a vorbit el ? însă: Wie viele Personen waren im Saal! (Cît de multe persoane au fost în sală!) Mit wie vielen Personen h a t er gesprochen! = Cu cît de multe persoane a vorbit el! G 5 0 1 2 3 Numerale cardinale sînt : nuli 4 vier eins 5 fünf zwei 6 sechs drei 7 sieben 8 9 10 11 acht neun zehn • elf . el întrunind cuvinte din cadrul altor trei părţi de vorbire. mulţi. Numeralele fracţionare sînt adjective sau substantive (eine halbe Stunde.

zwei. dreihunderteins. tausendeins.59) : in Kapitel eins. sînt numai substantive. c) in numeralele compuse cînd eins este ultimul element component şi nu este urmat de un substantiv: hunderteins. das Tausend) exprimă o unitate de măsură şi plu­ ralul o mulţime nedefinită: Der Preis beträgt 25 Lei das Hundert. b) la calculat: eins und eins ist zwei. G S singularul (das Hundert. G 9 Forma eins se întrebuinţează: a) la numărat: eins.NUMERALUL 261 31 einunddreißig 1 001 tausendeins 40 vierzig 1 876 tausendachthundert50 fünfzig sechsundsiebzig 60 sechzig 2 000 zweitausend 70 siebzig 3 316 dreitausenddreihundert80 achtzig sechzehn 90 neunzig 4 000 viertausend 100 hundert 900 000 neunhunderttausend 101 hunderteins 1 000 000 eine Million 200 zweihundert 1 000 Millionen = 1 Milliarde 333 dreihundert1 000 Milliarden = 1 Billion 24 vierundzwanzig dreiunddreißig 1 000 Billionen = 1 Billiarde 30 dreißig 1 000 tausend 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 zwölf dreizehn vierzehn fünfzehn sechzehn siebzehn achtzehn neunzehn zwanzig einundzwanzig Numeralele hundert şi tausend apar şi ca substantive. . Milliarde etc. Numeralele pînă la 12 (inclusiv) sînt simple. . 33s versammelten sich Hunderte (Tausende) von Menschen. cele între zeci şi cele formate cu sute şi mii sînt compuse.. e) cînd stă în urma substantivului. avînd valoarea unui numeral ordi­ nal (vezi G . Numeralele Million. zehntausendeins d) cînd nu este urmat de un substantiv : Es ist eins. numeralele între 13 G 7 şi 19. î n cazul acesta. G 8 Numeralul 1 (unu) are două forme: eins şi ein. drei . FORMAREA NUMERALELOR CARDINALE 1.

262

MORFOLOGIA

G 10

Forma ein se întrebuinţează : a) în numeralele compuse cînd urmează un alt element component:
einund r— dreißig vierzig

b) cînd este urmată de un substantiv
E s ist ein Uhr. hundert««« Bücher.

G 11

2. Numeralele între 13 şi 19 se formează din zehn (zece) precedat nemij­ locit de un număr care exprimă unitatea: vierzehn, fünfzehn, achtzehn, neunzehn Excepţii: 16 = sechzehn (nu: sechszehn) 17 = sishzehn (nu: siebenzehn)

G 12

G 13

3. Zecile se formează prin adăugarea sufixului -zig la unitate:
vier + zig vierzig fünf + zig acht + zig neun + zig

\?

\ /
fünfzig,

\ /
achtzig,

\ /
neunzig

G 14

Excepţii: zwanzig, dreißig, sechzig, siebzig

G 15

4. Numeralele între zeci (adică între douăzeci şi treizeci, treizeci şi patruzeci etc. pînă la 99) se formează, spre deosebire de limba română, din unităţi urmate de zeci. Legătura dintre unităţi şi zeci se face prin und:
dreiundvierzig patruzeci şi trei

Q ig

5. De la o sută pînă la un milion (exclusiv) numeralele se formează din hundert sau tausend etc. precedate de un numeral care arată numărul sutelor, respectiv miilor şi urmate, după cum este cazul, de sute, unităţi şi zeci:
848 = 9 876 = achthundertachtundvietzig neuntaws£»(2achthundertsechsundsiebzig

G 17

6. Numeralele pînă la un milion se scriu într-un cuvînt:
958 644 = neunhundertachtundfünfzigtausendsechshundertdreiundvierzig.

NUMERALUL

263

DECLINAREA

NUMERALELOR

CARDINALE

Unele numerale cardinale pot fi declinate. 1. Numeralul cardinal ein are forme pentru toate genurile şi toate cazurile singularului. E l se declină : a) ca articolul nehotărît (vezi D 4) (a) dacă este urmat de un substantiv. Numeralul se deosebeşte în cazul acesta de articol numai prin faptul că este accentuat:
E r h a t nur einen Tag gefehlt. Sie spielte <mir mit einer Puppe, nicht mit beiden.

G 18 G 19

(b) dacă este urmat de un substantiv la singular şi precedat de hundert, tausend etc. î n cazul acesta se leagă de hundert sau lausend prin und şi se scrie într-un cuvînt ca şi numeralele cardinale nedeclinate:
Ein Buch mit hundertundeiner Seite.

I c h h a b e die Märchen aus T a u s e n d u n d e i n e r N a c h t gelesen.

Observaţie Dacă substantivul precedat de numeral este însă la plural, se declină şi und se omite adesea:
Ein Buch mit hundert (und) ein Seiten. Sie erzählte die Märchen in tausend(und)ein Nächten.

ein nu

G 20

b) ca articolul hotărît dacă nu este urmat nemijlocit de un substantiv şi nu precedă articolul h o t ă r î t :
/ einer Hier ist ^— eine \ eines der besten Studenten. der besten Schülerinnen. der besten Kinder.

G 21

dacă

c) ca adjectivul precedat de articolul hotărît (adjectiv de declinare slaba), este precedat de articolul hotărît:
Ich habe zwei Freunde ; nur der eine, mit dem Sie gerade sprachen, arbeitet in Bukarest.

G 22

î n cazul al doilea şi al treilea nu există o limită precisă între numeral şi pronume (vezi F 109). 2. Numeralul ein nu se declină: a) înaintea numeralelor fracţionare folosite în operaţii aritmetice:
Ein Drittel multipliziert mit ein Viertel.

G 23

b) înaintea substantivului Uhr, cînd acesta exprimă o r a :
Seit ein Uhr warte ich auf Sie.

G 24

264

MORFOLOGIA

G 25

c) înaintea conjuncţiilor bis, oder, und etc. urmate de zwei, ander, alles etc. :
Warten Sie noch ein bis (oder) zwei Tage ! Ich habe es von ein und dem andern sagen hören. Mein Kind ist mein ein und (mein) alles.

G 26

d) înaintea conjuncţiei und urmată de pronumele demonstrativ derselbe, dieselbe, dasselbe numeralul ein se foloseşte de regulă fără desi­ nenţă ; doar uneori apare şi desinenţa:
Wir haben ein(en) und denselben Geschmack. Wir sind aus ein (er) und derselben Stadt.

G 27

3. Numeralele zwei şi drei se pot declina numai dacă nu sînt precedate de articol sau pronume. Ele se declină primind la genitiv şi dativ desinenţele cazurilor respec­ tive ale articolului hotărît (plural) : N. zwei drei G. zweier dreier D. zweien dreien A. zwei drei Genitivul numeralelor zwei şi drei se foloseşte atît cînd ele sînt urmate de un substantiv cît şi atunci cînd stau singure:
Hier sind die Bücher zweier Kollegen. Die Bücher dreier von ihnen liegen dort.

G 28

G 29

Dativul lui zwei şi drei se foloseşte numai atunci cînd aceste două numerale nu sînt urmate de un substantiv:
Ich konnte nicht m i t allen Kollegen sprechen, sondern nur mit zweien ; mit drei Kollegen spreche ich morgen.

G 30

De la numeralul drei în sus apar forme declinate ale numeralului, în special în construcţii fixe:
E r streckte alle viere von sich.

ÎNTREBUINŢAREA G 31

NUMERALELOR

CARDINALE

Numeralele cardinale exprimă ora, fie singure fie însoţite de substan­ tivul Uhr, resp. Minute.
limbaj familiar Este Este 12 12.05 Es ist „ „ zwölf Uhr 5 (Minuten) nach 12 limbaj E s ist ,, „ oficial zwölf Uhr zwölf Uhr fünf

NUMERALUL

265 zwölf Uhr zehn zwölf Uhr fünfzehn zwölf Uhr zwanzig

Este Este Este

12.10 12.15 12.20

E s ist „

Este

12.25

Este Este Este

12.30 12.35 12.40

„ „

Este Este

12.45 12.50

„ „

10 (Minuten) nach 12 E s ist ein Viertel nach 12 ,, „ sau : Viertel eins 20 (Minuten) nach 12 „ sau : 5 (Minuten) nach Viertel eins s a u : 10 (Minuten) vor halb eins (ein Uhr) 10 (Minuten nach ,, Viertel eins, s a u : 5 (Minuten) vor halb eins (ein Uhr) halb eins (ein Uhr) ,, „ 5 (Minuten) nach halb „ „ eins (ein Uhr) 10 (Minuten) nach halb „ eins (ein Uhr) s a u : 5 (Minuten) vor drei Viertel eins drei Viertel eins „ „ zehn (Minuten) vor eins sau fünf (Minuten) nach drei Viertel eins 5 (Minuten) vor eins eins (ein Uhr) „

zwölf Uhr fünfund­ zwanzig

zwölf Uhr dreißig zwölf Uhr fünfund­ dreißig zwölf Uhr vierzig

zwölf Uhr fünfund­ vierzig zwölf Uhr fünfzig

Este Este

12.55 13

„ „

„ „

zwölf Uhr fünfund­ fünfzig dreizehn Uhr

Numeralul eins urmat de substantivul Uhr apare sub forma ein:
E s ist eins sau E s ist ein Uhr.

G 32

Cînd serveşte la indicarea timpului, substantivul Uhr se întrebuin­ G 33 ţează numai la singular:
Wieviel Uhr ist es ? — E s ist 5 Uhr. Um Wieviel Uhr kommen Sie zu mir ? — Ich komme um 6 Uhr.

Altfel, substantivul Uhr (== ceasul, ceasornicul) se întrebuinţează şi la plural:
I m Schaufenster sah ich viele, schöne Uhren. Wieviel Uhren sind dort ?

Anii de la 1 100 pînă la 1 999 se exprimă în sute:
E r ist (im Jahre) 1950 (neunzehnhundertiünfzig) geboren.

G 34

266

MORFOLOGIA

Cr 35

I,a întrebarea wann ? anul poate fi exprimat fie prin numeralul dinal precedat de im Jahre, fie folosindu-se numai numeralul cardi
Der zweite Weltkrieg begann im Jahre 1939. Der zweite Weltkrieg begann 1939.

Cr 36

Folosirea prepoziţiei in înaintea numeralului cardinal, prin anal&pe cu limba română, este greşită. Numeralele cardinale se întrebuinţează în operaţiile aritmetice:
2 + 4 = 6 6 —5 = 1 7 x 2 = 14 9 : 3 = 3 4 2 = 16 4 3 = 64 y 16 = ^64 3% = 4 4 zwei und (plus) vier ist sechs sechs weniger (minus) fünf ist eins sieben mal zwei ist vierzehn neun (geteilt) durch drei ist drei vier hoch zwei ist sechzehn vier hoch drei ist vierundsechzig Quadratwurzel aus 16 (ist) gleich 4 Kubikwurzel aus 64 (ist) gleich 4 drei vom H u n d e r t (drei Prozent)

Cr 37

Cr 38

Unităţile se numesc Einer, zecile ,, ,, Zehner, sutele ,, ,, Hunderter, miile ,, ,, Tausender. Numeralele cardinale au uneori valoarea numeralelor ordinale. î n cazul acesta ele stau în urma substantivului, eins, zwei, drei fiind totodată invariabile:
im Kapitel eins, die Schüler der Klassen zwei, laut Paragraph drei, auf Seite sechzekm

Cr 39

Numerele de telefon se scriu în grupe de cîte două cifre şi se citesc pronunţîndu-se fiecare cifră:
15 16 8 3 : eins fünf eins sechs acht drei

Cr 40

Numeralele cardinale se folosesc pentru indicarea numărului unei case, al unui vehicul public:
E r wohnt Alecsandristraße 25. Ich fahre mit der Linie 3.

G 41 G 42

în loc de zwei se spune, atît la telefon cît şi la radio, zwo pentru a nu se confunda cu drei. în locul numeralului zwei se întrebuinţează şi beide (die beiden). Spre deosebire de zwei, beide exprimă atît unul (una) . . . cît şi celălalt (cealaltă).
Beide Freunde besuchten mich gestern {vezi F 142).

NUMERALUL

267

SUBSTANTIVIZAREA

NUMERALELOR

CARDINALE

Numeralele cardinale substantivizate sînt de genul feminin. Ble se G 43 întrebuinţează : a) pentru indicarea unui vehicul public: tramvai, autobuz etc. G 44
Ich fahre m i t der Drei (sau: m i t der Linie 3) nach Hause.

b) pentru indicarea unui calificativ:
Mein Sohn h a t heute eine Zehn in Geschichte bekommen. Die Eins ist bei uns die schlechteste Note.

G 45

c) la denumirea echipelor de fotbal:
Die Bukarester Elf

G 46 G 47

d) pentru a exprima virsta aproximativă; în cazul acesta numeralul substantivizat, este de obicei precedat de o prepoziţie:
E r ist an die (über die) Dreißig. Ich wünsche Ihnen, die Achtzig zu erreichen.

Din numeralele cardinale derivă şi forme substantivizate în -er. Acestea sînt de genul masculin: der Zehner, der Hunderter etc. Aceste forme se întrebuinţează: a) pentru indicarea valorii unei monede, bancnote:
Das kostet mich einen

G 48 G 49 G 50

b) pentru indicarea unui calificativ, în special în sudul şi în sud-estul teritoriului lingvistic german {vezi G 45).
Mein Sohn h a t heute einen Zehner bekommen. Der Einser ist bei uns die schlechteste Note.

Observaţie Forma der Einser nu trebuie confundată cu der Einer (vezi Q 37). c) pentru indicarea unui vehicul public (în special în Austria) :
Ich fahre m i t dem Dreier nach Hause.

G 51 G 52

d) pentru indicarea aproximativă a virstei unei persoane:
E r ist ein gut erhaltener Fünfziger. Sie ist eine gute Fünfzigerin.

Formele substantivizate în -er pot fi întrebuinţate şi adjectival. î n cazul acesta este exprimat, de regulă, un deceniu:
I n den achtziger Jahren des vorigen Jahrhunderts ( = între 1880 şi 1890).

G 53

268

MORFOLOGIA

EXPRIMAREA

APROXIMAŢIEI

NUMERICE

G 54

Aproximaţia numerică se exprimă: 1. printr-un numeral precedat de: a) beinahe, etwa, fast, gegen, nahezu, über, ungefähr, unter etc ; substan­ tivul însoţit de numeral este articulat sau nearticulat:
(die) (die) (die) (die) etwa (gegen, ungefähr) zwanzig Personen (cele aproximativ douăzeci de persoane) beinahe (fast, nahezu) zwanzig Personen (cele aproape douăzeci de persoane) über zwanzig Personen (cele peste douăzeci de persoane) unter zwanzig Personen (cele sub douăzeci de persoane)

G 55

b) an, um; substantivul însoţit de numeral este articulat sau nearti­ culat :
an (um) (die) zwanzig Personen (aproximativ, în jurul a douăzeci de persoane)

G 56 G 57 G 58

c) mehr als :
mehr als zwei Stunden (mai mult de două ore)

2. prin Hundert sau Tausend folosit la plural:
Hunderte (Tausende) von Menschen (sute [mii] de oameni)

3. prin repetarea aceluiaşi numeral, în special cînd e vorba de cifre mari; cifra repetată este precedată de und aber:
Hunderte (Tausende) de oameni) und aber Hunderte (Tausende) Menschen (sute [mii] şi sute [mii]

NUMERALELE ORDINALE
(Die Ordinalzahlen — Die Ordnungszahlen)

G 59

Numeralele ordinale exprimă concret sau abstract o anumită ordine sau un anumit loc pe care îl ocupă o persoană, un obiect sau o acţiune. Numeralele ordinale răspund la întrebarea: der, (die, das) wievielte ?
Der wievielte Kandidat antwortet jetzt ? — Der zweite Kandidat. Die wievielte Auflage dieses Werks ist das ? — Bas ist die vierte Auflage. Das wievielte Experiment ist das ? — Das ist das zweite Experiment.

NUMERALUL

269

FORMAREA

NUMERALELOR

ORDINALE G 60

Numeralele ordinale se formează: 1. pînă la 19 — din numeralele cardinale -f- -ţ~j zehn -{- t = der zehnte 2. de la 20 — din numeralele cardinale + -stzwanzig -J- st = der zwanzigste E x cep ţii : der (die, das) erste; der (die, das) dritte; der (die, das) achte; der (die, das) siebte. Observaţii

G 81

1. Numeralele ordinale sînt, de obicei, precedate de articolul hotărît. G 62 2. î n locul numeralului ordinal der (die, das) siebte se foloseşte mai G 63 frecvent forma mai veche: der (die, das) siebente. 3. La numeralele ordinale compuse, numai ultimul număr primeşte G 64 sufixul -(s)t:
der neunzehnte Juli der sechsundzwanzigste J a n u a r der dreihundertfünfnndsechzigste Tag des Jahres

Numeralul cifrei: 1. = der, die, 2. £= der, die, 3. = der, die, 4. = der, die, 5. = der, die, 6. = der, die, 7. = der, die, 8. = der, die,

ordinal notat cu cifre se indică printr-un punct pus în urma das das das das das das das das erste zweite dritte vierte fünfte sechste siebente achte 12. = der, die, das zwölfte 19. = der, die, das neunzehnte 20. == der, die, das zwanzigste 21. = der, die, das emundzwanzigste 30. = der, die, das dreißigste 100. = der, die, das hundertste 101. = der, die, das hunderterste 365. = der, die, das dreihundertfünfundsechzigste 1000. = der, die, das tausendste 1001. = der, die, das tausenderste

G 65

9. = der, die, das neunte 10. = der, die, das zehnte 11. = der, die, das elfte Numeralele ordinale urmează regulile declinării adjectivelor:
der erste Aufsatz — erster Aufsatz — sein erster Aufsatz die erste Lektion — erste Lektion — seine erste Lektion das erste Konzert — erstes Konzert — sein erstes Konzert (vezi I5B, B 15)

G 66

270

MORFOLOGIA

ÎNTREBUINŢAREA

NUMERALELOR

ORDINALE

G 67 G 68

Numeralul ordinal se întrebuinţează: a) adjectival:
Ich wohne im dritten Stock,

b)

substantival:

Die drei ersten sollen herauskommen. (Primii trei să iasă.)

G 69

c) Numeralul ordinal poate fi substantivizat. î n cazul acesta el exprimă un rang, o ierarhie
Br ist der Erste (— der beste Schüler) in unserer Klasse. Die drei Ersten sollen herauskommen. (Cei trei premianţi să iasă.)

etc.:

G 70

Numeralele ordinale adjectivale se scriu cu iniţială mare dacă fac p a r t dintr-un nume propriu (eveniment istoric, sărbătoare naţională, nume geografic, titlu) :
Der "Neunte Parteitag der Rumänischen Kommunistischen Partei Der Dreiundzwanzigste August Der "Erste Mai

G 71

Numeralele ordinale care fac parte din numele împăraţilor sau regi­ lor se scriu fie cu cifre romane cu punct după ele, fie în litere cu iniţială mare:
Heinrich IV. ( = Heinrich der Vierte)

G 72

Numeralul postpus se declină la fel ca celelalte numerale Numeralele ordinale servesc la exprimarea d a t e i :
Am 19. Juli feiert sie ihren Geburtstag.

ordinale.

Observaţii G 73 l, Pentru aflarea datei precise se folosesc întrebările : der wievielte ? şi am wievielten
Der wievielte ist heute ? — Heute ist der 20. (= zwanzigste) April. Am wievielten kommt er ? — E r kommt am 20. (= zwanzigsten) April.

G 74

2. Pentru indicarea datei în scrisori se folosesc: a) numeralul ordinal precedat de am:
Bukarest, am 16. ( = sechzehnten) April 1968

NUMERALUL

.

271

b) numeralul ordinal la acuzativ, precedat de articolul h o t ă r î t :
Bukarest, den 16. ( = sechzehnten) April 1968

c) numeralul ordinal la nominativ,
Bukarest, 16. ( = sechzehnter) april 1968

neprecedat de articol: nici o

G 75

Numeralul ordinal combinat desinenţă:
Andrei ist der zweitbeste

cu un superlativ nu primeşte

Student unserer Gruppe.

NUMERALELE ORDINALE ADVERBIALE
(Die ordnenden Zahladverbien — Die Einteilungszahlen)

Numeralele ordinale adverbiale exprimă ordinea într-o înşirare; ele se formează din numeralele ordinale -\- ens: erstens, zweitens, drittens, vier­ tens, fünftens etc. Observaţii 1. î n gramatica limbii române, numeralele ordinale adverbiale nu sînt considerate numerale (erstens = în primul rînd). 2. î n general, numeralele ordinale adverbiale se folosesc pînă la cel mult 20.

G 7ft

G 77

NUMERALELE FRACŢIONARE
(Die partitiven Zahlen — Die Bruchzahlen)

Numeralele fracţionare exprimă o parte dintr-un tot; ele se formează G 7Jf din numeralele ordinale fără t -j- -tel ( = Teil = parte) : fünft -ftel—fünftel, ein Drittel, ein Viertel; ein fünftel Meter, ein viertel Kilo. Numeralele fracţionare sînt de regulă substantive, dar pot fi între- G 7$ buinţate şi adjectival. Ca substantive — cu excepţia numeralului die Hälfte — ele sînt de genul neutru şi urmează regula declinării substantivelor neutre : das Drittel, des Drittels etc. întrebuinţate adjectival, ele sînt invariabile, cu excepţia numeralului G 8ft h a l b , care se declină ca un adjeciiv atributiv (vezt E 13—15).
Der Motor arbeitete nur mit halber Kraft. Sie trafen sich auf halbem Wege. Ich wartete eine halbe Stunde. E r arbeitet in unserem Unternehmen seit zwei und einem halben Monat.

272

MORFOLOGIA

G 81

Precedat de numeralul nedeclinat ein şi formînd cu el un numeral cornpus, halb nu se declină nici el, iar substantivul determinat se pune la plural:
Hier haben Sie ein(und) einhalh Brote. E r kam vor zwei (und) einhalh Stunden hier an.

Observaţie G 82 în loc de ein(und)einhalb se foloseşte adesea anderthalb care rărnîne în general nedeclinat:
Meine Nichte ist anderthalb J a h r e alt. Er nahm anderthalb Brote. Mit anderthalb Portionen werden die zwei Kinder bestimmt satt.

G 83 G 84

Die Hälfte este substantiv şi se declină ca substantivele feminine:
Mit der Hälfte der Substanz können Sie den Versuch auch durchführen.

Toate celelalte numerale fracţionare sînt invariabile cînd sînt folosite atributiv (fiind scrise cu iniţiala mică) :
ein viertel Zentner Mehl — mit einem viertel Zentner Mehl; drei achtel Liter Sahne — der Preis der drei achtel Liter Sahne ; zwei hundertstel Sekunden — in zwei hundertstel Sekunden.

G 85

O excepţie în privinţa scrierii este numeralul fracţionar Viertel (viertel). El se scrie ca şi toate celelalte numerale fracţionare, cu iniţială mare cînd este folosit substantival, cu iniţială mică atunci cînd este folosit atributiv:
Ein Viertel des Weges liegt hinter uns. E s ist schon Viertel zwei. Geben Sie mir, bitte, ein viertel Kilo Butter.

G 88

Spre deosebire de celelalte numerale fracţionare, Viertel (viertel) for­ mează cu drei un numeral compus:
Ich habe schon Dreiviertel des Stoffes wiederholt. Sie können den Versuch auch mit Dreiviertel der Substanz durchführen. E r kommt in einer dreiviertel Stunde. Geben Sie mir bitte dreiviertel Kilo Butter.

G 87

Există numai două excepţii a) la indicarea orei:
Es ist drei Viertel eins.

în care drei Viertel se scrie separat:

b) la numărat:
ein Viertel, zwei Viertel, drei Viertel etc.

NUMERALUL

273

De obicei numeralele fracţionare se scriu în cifre, de exemplu :
1 /2 1/3 1/4 3/4 4/6 ein halb (în matematică : ein Zweitel) ein Drittel ein Viertel Dreiviertel vier Sechstel 1 1/2 2 1/4 3 1/2 4 3/4 5 4/6 6 5/16 18 4/8 eineinhalb sau anderthalb zwei einviertel drei einhalb vier dreiviertel fünf viersechstel sechs fünfsechzehntel achtzehn vierachtel

G 88

1/100 ein Hundertstel 2/101 zwei Hunderteintel 2/202 drei Zweihundertzweitel

23 1/1000 dreiundzwanzig eintausendstel

Numeralele zecimale se scriu şi se citesc în felul următor
2,613 = zwei Komma sechs eins drei

G 89 G 9tt

Numeralele fracţionare apar deseori în cuvinte compuse; în cazul acesta numeralul este cuvîntul determinativ:
ein Vierteljahr, eine Viertelstunde, ein DreiviertelxjO.ehrh.eit

NUMERALELE DISTRIBUTIVE
(Die Verteilungszahlen)

Numeralele distributive exprimă o grupare numerică şi se formează a) cu ajutorul numeralelor cardinale precedate de je:
je einer, je zwei, je drei

G 91

b) cu ajutorul numeralelor ordinale precedate de zu:
zu zweit, zu dritt, zu viert

Numeralele distributive formate cu je urmează regulile declinării numeralelor cardinale:
Sie bekamen je einen Füller als Prämie.

G 92

Numeralele distributive precedate de zu sînt invariabile:
Sie gingen zu dritt in die Ausstellung.

Numeralele distributive răspund la întrebarea: je (zu) wieviel?
18 — Gramatica practică a limbii germane

G 93

274

MORFOLOGIA

NUMERALELE VARIATIVE (SPECIALE)
(Die Artzahlen — Die Gattungszahlen)

G 94

Numeralele variative exprimă un număr de categorii, de specii diferite şi răspund la întrebarea : wievielerlei ? G 95 Ble se formează a) din numeralele cardinale -f- -erlei: '
zweierlei, dreierlei, fünferlei etc.

b) din all, viel, manch etc. + -eriei :
allerlei, mancherlei, vielerlei

G 96

Numeralele variative sînt adverbe (vezi G 3) şi deci invariabile:
Das Kleid ist aus zweierlei Stoff gearbeitet. Sie sprachen über allerlei Fragen.

G 97

Numeralele variative formate cu ajutorul numeralelor cardinale mari indică un număr mare, însă neprecizat:
Er findet immer hunderterlei Ausreden.

NUMERALELE MULTIPLICATIVE
(Die Vervielfältigungszahlen)

G 98 G 99

Numeralele multiplicative arată în ce proporţie creşte o cantitate. Ble răspund la întrebarea: wievielfach ? şi se formează a) din numeralele cardinale + -fach sau -fältig :
einfach, zweifach, zehnfach, hundertfach, hundertfältig

b) din mehr, viel, mannig + -fach sau -fältig :
mannigfach, mehrfach, vielfach, vielfältig, mannigfaltig

Observaţie Sufixul -fältig este învechit şi se foloseşte numai rareori. G 100 G 101 Pentru numeralul zweifach există şi forma doppelt. Numeralele multiplicative pot fi folosite ca adjective şi ca adverbe. Folo­ site adjectival, ele urmează regulile pentru declinarea adjectivelor:
Geteilte Freude, doppelte Freude. (Proverb) Mit hundertfachen Ausreden suchte er sich zu entschuldigen. Doppelt genäht hält besser. (Proverb) Mannigfach erprobt, entspricht das Gerät allen Anforderungen.

EXERCIŢII

275^

NUMERALELE DE REPETIŢIE
(Die iterativen Zahlwörter — Die Wieaerholungszahlwörter)

Numeralele de repetiţie arată de cîte ori se săvîrşeşte o acţiune. Ele G 102 răspund la întrebarea; wie oft? sau wievielmal? şi se formează a) din numeralele cardinale + -mal : G 103
einmal, zweimal, viermal etc.

b) din: alle, einige, manch, viel etc. -{--mal:
allemal, einigemal, manchmal, vielmal

c) din: viel, mehr etc. + -mals:
vielmals, mehrmals

Numeralele de repetiţie sînt adverbe şi deci invariabile. Unele dintre G 104 ele pot primi sufixul -ig. Prin aceasta ele devin adjective care se declină ca orice adjectiv (vezi K 13—15) :
eine einmalige Gelegenheit; trotz mehrmaliger Aufforderung; nach zweimaligem Versuch

EXERCIŢII
1. Citiţi si scrieţi în litere :

1 , 2, 3, 4,

11, 21, 121, 1 111 12, 22, 222, 2 222 13, 33, 333, 3 333 14, 44, 444, 4 444
6 666

7, 17, 77, 777, 7 777 B. 8, 35, 24, 46, 57, 68, 73, 88, 102, 95, 173, 937, 207, 258, 365, 437, 566, 1 327, 1 875, 2 378, 15 375, 21 287, 105 737, 375 238, 537 453, 1 735 842, 35 075 836, 26 373 865.

6, 16, 66, 666,

276 2. Completaţi cu numeralul

MORFOLOGIA

corespunzător, în litere:

Eine Stunde h a t 60 Minuten, und jede Minute hat 60 Sekunden, also h a t die Stunde 3 600 Sekunden. Der Tag hat 24 Stunden, also h a t der Tag 1 440 Minuten und 86 400 Sekunden. Eine Woche h a t 7 Tage, also hat die Woche 168 Stunden, 10 080 Minuten und 604 800 Sekunden.
3 . (Citiţi şi apoi scrieţi operaţiile în litere.)

a) 78 + 3 = 81 ; 110 + 25 + 8 456 + 1 253 = 9 844 b) 124 - 18 = 106 c) 18 X 3 = 54; 120 X 4 = 480 d) 570:2 = 285
4. Citiţi şi apoi transcrieţi exprimare). în litere, următoarele ore (folosiţi modurile diferite de

Es ist: 1,15; 1,05; 2 , 4 5 ; 4,30; 12,30; 12,45
5. Traduceţi (transcriind unde este cazul, numeralele cardinale în litere).

&) Pe această stradă sînt p a t r u blocuri noi. Fiecare bloc are cîte opt etaje, iar la fiecare etaj sînt cîte şase apartamente. Sînt deci în total 192 de apartamente. b) î n această fabrică lucrează trei schimburi de muncitori. I^a fiecare schimb lucrează cîte 350 muncitori; lucrează deci în total 1050 de muncitori. c) Ea cantina acestei fabrici iau masa 267 de muncitori şi 135 mun­ citoare, deci în total 402 persoane. d) Clubul fabricii are o sală de bibliotecă cu 275 de locuri, o sală de festivităţi cu 850 de locuri şi o sală de sport care cuprinde 2 500 de spec­ tatori. e) Ea 8.45 voi merge la gară, pentru că vine prietenul meu cu accele­ ratul 302. f) Astăzi, la 9.15 plec cu acceleratul 101 la Predeal. g) Unchiul Emil are doi fii, primul este student, al doilea elev. h) Ea acest concurs s-au adunat mii de oameni. i) Prietenul meu a lipsit numai o zi, pentru că a fost bolnav. j) Aceasta este o poveste din 1001 de nopţi. k) Peter şi Otto studiază la una şi aceeaşi facultate. I) E u am luat caietele a doi colegi; caietele a trei dintre ei au rămas pe catedră.

EXERCIŢII

277

m) Eminescu s-a născut în anul 1850 şi a murit în anul 1889, iar Caragiale s-a născut în anul 1852 şi a murit în anul 1912. n) Da examenul de germană am luat un opt. o) Ce vîrstă aveţi ? — Am peste 60 de ani. — Vă doresc să ajungeţi la 90. fi) Pălăria asta mă costă un sutar. r) Vecinul meu este un octogenar. s) La meciul de ieri au fost aproximativ douăzeci de mii de spectatori. t) Mii şi mii de oameni ai muncii din patria noastră au primit noi locuinţe.
6. Citiţi şi scrieţi în litere :

a) der 23. b) der 18. c) der 12. ment — der 4. d) Dudwig chard III.

VIII. - der 8. V. - der 24. I. - der 1. V. - der 8. I I I . V. - der 15. IX. - der 8. VII. - der 15. III. Monat - die 1. Woche — der 3. Tag - das 216. Experi­ Käufer XIV. - Napoleon III. - Peter I. - Heinrich IV. — R i ­

7. Completaţi numeralele ordinale cu desinenţele corespunzătoare :

a) Heute ist der zwölf- Dezember. b) Am fünfzehn- September beginnt das neue Schuljahr. c) Am sechst- März werde ich nach Predeal fahren. d) In der zwei- Stunde haben wir Deutsch. e) Der erst- Student hat gut geantwortet, aber dem dritt- hat der Professor eine schlechte Note gegeben. f) Die Antwort des zwei- Studenten war nicht ganz richtig.;
8. Citiţi şi transcrieţi în litere următoarele date :

a) der 5. Oktober; b) am 10. Juni; c) den 21. Mai; d) der 9. Februar; e) den 10. Oktober; f) heute, den 22. März ; g) in der Nacht vom 5. zum 6. April.
9. Traduceţi în limba germană. Scrieţi numeralele ordinale în litere :

a) Paul s-a născut la 22 mai 1917. b) 31 decembrie este a 365 sau, o dată la patru ani, a 366-a zi a anului. c) Paul este primul student al grupei nr. 265.

278

MORFOLOGIA

d) Mărci poştale găsiţi la al 3-lea ghişeu. e) Acceleratul 105 pleacă la 22,15. Eu am locul trei, în al doilea com­ partiment din vagonul al şaselea. f) 21 martie este prima zi de primăvară, iar 21 iunie prima zi de vară. g) Paul îşi serbează ziua (lui) de naştere la 15 mai. Ea 12 mai voi pleca şi eu la Piteşti şi voi rămîne acolo pînă la 18 mai. h) Nu pot veni mîine cu voi, căci în primul rînd n-am timp, iar în al doilea rînd, această excursie este prea obositoare pentru mine.
10. Citiţi si scrieţi apoi în litere următoarele numere :

a) — ; — ; — ; — ; — ; — ; — ; i — ; 1,02;0,5; 1,25; 2,50 a} 2 4 8 20 4 5 15 2
d>)

T

4 ~ 4 ' 8

8 ~ 8 *9

~9~ ~ 9

I I . Citiţi şi scrieţi în litere următoarele procente I

a) 13% - 2 5 % - 50% - 7 5 % - 125% - 250% b) 90% der Studenten; 75% der Ernte; 50% der Bücher
12. Traduceţi în limba germană t

a) Te-am aşteptat în faţa cinematografului o jumătate de oră. De ce ai întîrziat? b) Cît fac o optime şi cu trei şeptimi? c) Nu pot mînca toată prăjitura. Ia jumătatea asta! d) Cîţi ani are fiul tău cel mai mic? — (El) Are un an şi jumătate. e) Aştept aici deja de un sfert de oră şi nu vine nimeni. / ) Cît durează acest film ? Cred că durează două sau două ore şi jumătate. g) î n acest oraş locuiesc 1,7 milioane de oameni.
13. Completaţi cu numeralele distributive '

a) Sie standen . . . (4) in einer Reihe. b) Sie gingen zu . . . (4) ins Restaurant. Nachdem sie gegessen hatten, gaben sie dem Kellner . . . (20 Lei), und jeder bekam . . . (3 Lei) heraus. c) Nach dem Wettkampf erhielten die Studenten . . . (1) Füllhalter als Prämie. d) Sie kommen jeden Tag . . . (3), setzen sich an den Tisch hier und bestellen . . . (1) Portion Eis, dann . . . (2) Kuchen, zahlen und gehen weiter.

EXEKCIŢII 279 14. . (Manch-) ist es mir gelungen. . . (3) auf Berge über 4 000 m gestiegen. . (5) auf Berge über 3 000 m. . . . . h) E r versuchte . b) Mein Freund Herbert ist ein begeisterter Bergsteiger. . . (1). .. . . . (2) in Jugoslawien. dann . (1) ! f) Der Alte versuchte in das ewige . . Completaţi cu numeralele iterative corespunzătoare : a) Drei Freunde kamen in ein Restaurant und bestellten . und Beton. daß sie . sondern . . . . (1) in der D D R . (2) auf Berge über 3 500 m und . . aber noch (0 \) in Bulgarien. (all). . (4) S c h u t z : Eisenschienen. von dem sagen die Menschen: E r mißt mit . Mein Freund Peter ist ein . . (10) und . (viel-) Olympiasieger. . . . (viel-) Wert ersetzt. (all) Fragen besprochen. . . . (mehr-) ersetzt. . 16. . (1) seines Gebens etwas A b ­ wechslung zu bringen. u m rechtzeitig fertig zu werden. b) Verstehst du nicht. . . (2) Maß. . . E r h a t ihm den Schaden im . aber . . . (mehr-) Zusammenhang genannt.. Completaţi cu numeralele variative . .. e) Ich habe das Experiment schon . . . . i) E r unternahm . . Der Schutzgraben h a t t e einen . Completaţi cu numeralele multiplicative : a) b) Steine c) d) e) f) E r h a t t e einen . g) Auf dieser Sitzung wurden . d) Wer ungerecht ist. (manch) Ausreden. (3) in der Tschechoslowakei. . (einige-) gemacht. . . c) Der Vater sagte zu dem Jungen : „Das ist einfach nicht zu glauben Î I c h habe dir nicht nur . . (3). . E r ist . . (3) Schwei­ nebraten. . E r hat ihm den Schaden . . (100) gesagt. Sein Name wurde in . . gelb. (mehr-) nicht. rot und blau. . . aber es war umsonst. . (2) Kuchen und . . (2) Stoff benötigt ? c) Wievielerlei Farben h a t dein Kleid ? . (1) Eis. E r war . . . Erde. . . (2) Garn. . . 15. (3) Sieg errungen. . . . e) Mir ist die ganze Geschichte ganz . d a ß du mit deinem Fahrrad nur auf dieser Strecke fahren darfst! d) Bogdan h a t viele Reisen gemacht. a) Meine Schwester trägt einen Pullover aus .

. j) O cincime din producţia acestei fabrici se exportă. a fost de trei ori în Polonia. . (215) Studenten haben . Ihre Familie wohnt dort schon seit . . . . . e) La ce oră vine acceleratul 301 ? Astăzi vine la 21. care s-a reprezen­ t a t p e n t r u prima dată pe scena teatrului din Mannheim. . (aller-) Neuigkeiten. scriind numeralele în litere : a) 23 August este ziua eliberării patriei noastre de sub jugul fascistb) Friedrich Schiller s-a născut la 10 noiembrie 1759 la Marbach şi a murit la 5 mai 1805 la Weimar. . . (7) Monde. . (mehr-) Jahren. . . . f) Unsere Erde h a t nur . Sie wohnt im . (2) bei mir und erzählte mir immer . . j) . . . . de cinci ori în Uniunea Sovietică. (15). (3) Tage später kam er doch noch . . . (3) gesehen. 18.280 17. . d) Als ich kam. . c) Prima sa mare operă dramatică a fost „Hoţii". (8) Stockwerken. . die anderen . g) Von . . h) Există două feluri de cămile: cu una sau cu două cocoaşe. dar niciodată în Ungaria. . (manch-) Kinder in den Kindergarten. . (190) an dem Vortrag teilge­ nommen. Mai konnte er nicht kommen. i) Dank dem sozialistischen Wettbewerb stieg die Produktion des -Betriebes u m . . darum bekommen Sie ein Geschenk. (10 000) Besucher der Ausstellung. . . Traduceţi în limba germană. . . (1) Mond. . d) Da 1 Mai oamenii muncii din lumea întreagă (genitiv) serbează ziua solidarităţii lor internaţionale. f) Băiatul meu a luat u n zece la examenul de germană. g) De la 10 pînă la 28 martie elevii au avut vacanţa de primăvară. der Saturn hat aber . . dar uneori are 5—10 minute întîrziere. (1/4) der Erzeugnisse wird ausgeführt. Completaţi propoziţiile MORFOLOGIA următoare cu numeralele corespunzătoare : a) Meine Freundin Hilde wohnt in einem Wohnblock mit . c) Meine Freundin Helga war in dieser Woche schon . (13%). ich habe ihn schon . h) Am . de două ori în Bulgaria şi de şase ori în Cehoslovacia. (4) Stockwerk. . . (1) Frühstück gehen . . . aber . . .35. e) Nach dem . (25) waren bei einem Wettbewerb. sagte ein Beamter an der T ü r : — Sie sind der . (1) bei uns vorbei. i) Unchiul meu a făcut multe călătorii în viaţa s a . . b) Dieser Film ist sehr interessant.

timp compus: diateză pasivă: condiţional: " ich ich . starea H 1 existenţa: übersetzen. 2. wohnen ÎMPĂRŢIREA (Vollverben und VERBELOR Hilfsverben) VERBE PREDICATIVE ŞI AUXILIARE După funcţiile pe care le îndeplinesc în propoziţie. Verbele auxiliare se împart în: a) Verbe auxiliare de timp. Wann gehen Sie in die Stadt ? Der Schrank steht an der Wand.ich ich ich habe geschrieben bin gelaufen werde lesen werde gefragt würde fragen . erwachen. 1. üben.H 4 puse ca şi a diatezei pasive şi a condiţionalului. acestea ajută la formarea timpurilor com. deci ele pot forma H 3 singure predicatul unei propoziţii: Wir lernen Deutsch. vergehen.VERBUL (Das Verb — Das Tätigkeitswort' — Das Zeitwort) iau Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă acţiunea. sein şi werden. Verbele auxiliare de timp sînt: haben. bleiben.H 2 ţite în verbe predicative şi în verbe auxiliare. verbele pot fi împăr. Verbele predicative au un conţinut bine definit.

a unei intenţii etc. E r ist (— befindet sich) in Bukarest. de modalitate sau modale. verb auxiliar de mod = a părea. Verbele auxiliare de mod sînt: r können: mögen: Möge sie nur kommen! dürfen: Dürfen Kinder zu diesem Film gehen? müssen: I m Alter von sieben Jahren müssen alle Kinder zur Schule gehen.ehrer. a unei permisiuni. adică de elemente de legătură între subiect şi numele predicativ: E r ist I. a face să. der kann. a unei dorinţe. a unei necesităţi. acestea ajută la exprimarea unei modalităţi. { . adică pot forma singure predicatul propoziţiei: Wer will. Wir müssen in die Stadt. De exemplu: H 8 lassen < verb predicativ verb auxiliar = a lăsa. sollen: Sie sollen auf seinen R a t hören! wollen : Wollen Sie Medizin studieren ? H 7 Verbele auxiliare de mod pot fi întrebuinţate şi ca verbe predicative. de exemplu : a unei posibilităţi. Ich lasse das Buch hier. a unei obligaţii. E r wird Ingenieur. Sie hat ( = besitzt) ein neues Tonbandgerät. Die Übung scheint schwer zu sein. Die Sonne scheint. ca verbe auxiliare de mod. . Unele verbe predicative pot fi întrebuinţate cu sens modificat. verb predicativ = a străluci. Ele formează predicatul numai împreună cu un verb predicativ. Er läßt ihn kommen. H 6 b) Verbe auxiliare de mod.282 MORFOLOGIA H 5 Verbele sein şi werden pot avea funcţia de verbe copulative. Verbele auxiliare de timp apar uneori ca verbe predicative. = a dispune.

1. adică fără exprimarea complementului la acuzativ: Ich schreibe jetzt (einen Brief). verb auxiliar de mod = a trebui. la acuz. E r gehört JJ J J JJ J g VERBE TRANZITIVE ŞI INTRANZITIVE (Transitive und intransitive Verben) Din punct de vedere al complementului. Verbele care pot avea un complement la acuzativ (complement direct) H 14 sînt tranzitive: Ich schreibe einen Brief. la acuz. H 16 c) Numeroase verbe tranzitive pot avea pe lîngă complementul lor H 17 la acuzativ şi un alt complement: compl. Ich brauche einen neuen Mantel. la aeuz. la inf. + compl. + compl. + compl. Br pflegt nach Tisch spazieren zugehen. verbele se împart î n : verbe H 13 tranzitive şi verbe intranzitive. b) Alte verbe tranzitive pot fi întrebuinţate absolut. verb auxiliar de mod = a merita. ^ Ich beglückwünsche Sie zu Ihrem Geburtstag. > } Ich nenne ihn meinen Freund. compl. Das Buch gehört mir. ] } Ich schreibe meinem Bruder einen > Brief. verb predicativ = a avea nevoie de. a) Unele verbe tranzitive nu pot fi folosite fără un complement la H 15 acuzativ: Ich erwarte meinen Freund. verb predicativ = a aparţine. compl. } Ich höre ihn kommen. la acuz. 1 i Sie versicherte mich ihrer Freundschaft. la acuz. verb auxiliar de mod = a obişnui. a se cuveni. .VERBUL 283 Die Mutter -pflegt das Kind. la gen. + compl. la acuz. la dat. a face parte. prepoz. + compl. JJ JQ { { { verb predicativ = a îngriji. compl. E r braucht nicht zu kommen. compl.

/ ( \ y \ / \ verb tranzitiv = a vindeca.. verb tranzitiv = a sparse. verb intranzitiv = a se vindeca. verb intranzitiv = a fierbe. . Die Mutter kocht die Suppe. tive. (d) două complemente: unul la dativ şi unul Ich helfe Ihnen gern bei der Übersetzung. în limba română sînt tranzitive (vezi S 66). * a verb intranzitiv — a se sparge. verb tranzitiv = a găti. prepoziţional: Observaţie H 23 Verbele care se construiesc cu un complement prepoziţional verbe prepoziţionale (vezi M 220). Der Arzt heilt den cînd intranzi­ Kranken. a) Unele verbe intranzitive nu pot avea nici un fel de complement: Ich gehe rasch. se numesc H 24 prepoziţional: H 25 Unele verbe sînt — cu sens schimbat — cînd tranzitive. Die Rechnung stimmt. în limba română sînt reflexive şi altele. verb tranzitiv = a acorda. E r stimmt das Klavier. H 21 (t>) u n complement la genitiv: Der Kranke bedarf der Ruhe.. . care în limba germană sînt intranzitive sau chiar tranzi­ tive. Verbele care nu pot avea un complement la acuzativ sînt verbe intran­ zitive {vezi M 201 complement intern). Die Suppe kocht. de exemplu: . Das Glas zerbricht. Die Wunde heilt rasch. verb intranzitiv — a fi exact (just). care în limba germană sînt reflexive.284 MORFOLOGIA H 18 H 19 2. Das Kind zerbricht das Glas. stimmen / zerbrechen ( \ Observaţie Unele verbe. H 20 b) Alte verbe intranzitive pot a v e a : (a) u n complement la dativ: Ich begegne meinem Freund. H 22 (c) un complement Ich warte auf den Bruder. heilen . etc.

sich sehnen etc. — cu pronumele reflexiv la dativ: sich aneignen (a-şi însuşi). sich vornehmen (cu sensul: a-şi propune). t compl. la acuzativ Analog: Ich Wasche meinem Schwesterchen die Strümpfe.VERBUL 285 VERBE REFLEXIVE (Reflexive Verben — Rückbezügliche Verben) Verbele însoţite de un pronume reflexiv sînt verbe reflexive. mai puţine cu un pronume reflexiv la dativ: I c h freue mich über das Buch. care pot fi folosite şi fără pronume reflexiv. sich mer­ ken (cu sensul: a ţine minte). vezi F 25 — 27. T Î compl. ci este considerat com­ plement : Ich wasche mich. predicat 2. H 29 Pronumele reflexiv nu mai face parte din predicat. sich gedulden. Ich kaufe mir das Buch. La verbele reflexive permanente. pronumele reflexiv face parte inte. Ich eigne mir (Sie Regel an. sich schämen. reflexive ocazionale. la dativ acuzativ Spre deosebire de limba română. sich widersetzen. " Ich freue mich. reflexive permanente (propriu-zise) care pot fi întrebuinţate numai H 27 cu pronumele reflexiv: — cu pronumele reflexiv la acuzativ: sich begnügen. în lMiba germană pronumele reflexiv stă în urma verbului conjugat. reflexive. Ich merke mir die Regel. predicat. Observaţie Verbe reflexive cu un pronume reflexiv la genitiv se întîlnesc foarte rar. Î compl. la compl. . la acuzativ Ich wasche mir die Strümpfe. sich vorstellen (cu sensul: a-şi închipui). la compl. Eu îmi cumpăr cartea. Cele H 26 mai multe verbe reflexive se întrebuinţează cu un pronume reflexiv la acuzativ.H 28 grantă din predicat: Ich beeile mich. î Î compl. la dativ acuzativ Analog: Ich Wasche meine Strümpfe. Eu ma bucur. sich entschließen. H 30 Pentru conjugarea verbelor. Verbele reflexive se împart în: 1.

Hier gefällt (es) mir. H 35 Verbele impersonale se împart în: a) impersonale permanente. dar la toate genurile (verbe unipersonale) : Der Baum \ Die Blume > bläht. Mir graut (es). 1. Verbele impersonale stau fie la infinitiv. la persoana a IlI-a singular: schneien : es schneit. verbele se împart în verbe personale şi impersonale. J v IlI-a H 33 2. cu un anumit subiect la toate persoanele: lernen ich du lerne lernst wir lernen ihr lernt sie 1 . Verbele personale pot fi legate. pronumele es poate fi omis : Es gefällt mir hier. Es graut mir. (b) verbul geben (es gibt) cu sensul de a exista : Es gibt viel Schönes zu sehen. J. blitzen (es blitzt) . Verbele impersonale permanente sînt: (a) verbele care exprimă fenomene ale naturii: regnen (es regnet) . Observaţie H 34 în unele cazuri.286 MORFOLOGIA VERBE PERSONALE ŞI IMPERSONALE (Persönliche und unpersönliche Verben) H 31 După caracterul lor personal. . Das Veilchen I Die Bäume Die Blumen Die Veilchen } > blühen. aceste verbe pot fi întrebuinţate numai la forma impersonală. de regulă. fie cu pronumele es ca subiect. don­ nern (es donnert) . lernen Sie 1 sie > lernt es I Observaţie 0 H 32 Cîteva verbe personale se întrebuinţează numai la persoana a singular şi plural.

stehen. blühen. (sich) setzen. welken Hm 3. verbluten. ergrünen. {sich) stellen. entlaufen. hüsteln. Verbele perfective exprimă o limitare în timp. adică începutul sau H 39 sfîrşitul unei acţiuni sau stări: aufblühen. Verbele iterative exprimă repetarea unei acţiuni: heucheln. 1. Verbele imperfective exprimă acţiunea sau starea fără vreo limitare în timp: schlafen. imperfective şi iterative. este necesar H 42 să-i cunoaştem cele trei forme de bază (fundamentale) (Grundformen). streicheln H 41 ÎMPĂRŢIREA VERBELOR DUPĂ CONJUGARE Pentru a conjuga un verb la toate modurile şi timpurile. IMPERFECTIVE ŞI ITERATIVE (Perfektive. imperfektive und iterative Verben) Din punctul de vedere al duratei acţiunii verbale şi al gradului ei de H 38 realizare. verwelken 2. (sich) legen. nennen . laufen. sitzen. blühen. ausschlafen. verblühen. grüßen. verschließen. losgehen.) b) impersonale ocazionale : verbele acestea sînt verbe personale între. lernen. şi anume: infinitivul prezent: fahren.H 37 buinţate impersonal: Die Pflanze wächst. eintreten. warten.VERBUL 287 Observaţie H 36 După es gibt se întrebuinţează un complement la acuzativ (căruia în limba română îi corespunde subiectul propoziţiei : Es gibt hier guten W'ein.] (c) cîteva verbe care exprimă stări sufleteşti: grauen (es graut . gehen. kränkeln. bluten. verb persona! E s wächst und blüht überall. nörgeln. erwarten. verbrennen. verbe impersonale ocazionale i VERBE PERFECTIVE.mir) .' [Aici este (există) un vin bun. deosebim verbe perfective. gruseln (es gruselt mir) (Pentru omiterea pronumelui es vezi M 78. schmeicheln. trinken. brennen. liegen. einschlafen.

După felul în care verbele formează formele lor de bază.Schimbarea vocalei radicale care se produce a) totdeauna la imperfect: inf. Vocala radicală a infinitivului este identică cu vocala radicală a participiului I I . Verbele tari pot fi împărţite în trei grupe. le împărH 43 ţim în verbe tari şi slabe. schwamm. nannte participiul I I : gefahren. lernte. Grupa I.288 MORFOLOGIA imperfectul indicativ (pers. genannt. Un număr relativ mic de verbe se conjugă neregulat. imperf. prez. I I . geschwommen. I sing. dar diferă de vocala radicală a imperfectului (1-2-1): Infinitiv a a a e 0 0 Imperfect u i ie a a ie Participiul II a a a e o o Infinitiv tragen fangen halten lesen kommen stoßen Impei •fect trug fing hielt las kam stieß Participiul II getragen gefangen gehalten gelesen gekommen gestoßen . imperf. Această schimbare a vocalei radicale a verbelor tari se numeşte A blaut. part. H 44 La verbele slabe vocala radicală nu se schimbă în cursul conjugării. La verbele tari vocala radicală se schimbă în cursul conjugării. prez.) : fuhr. schwimmen. Vocala radicală a infinitivului diferă atît de vocala radicală a imperfectului cît şi de vocala radicală a participiului I I (1—2—3) : Infinitiv i i i ie e S (1) Imperfect a a a a a a (2) Participiul II o u e e o o (3) Infinitiv beginnen finden bitten liegen werfen gebären Imperfect begann fand bat lag warf gebar Participiul II begonnen gefunden gebeten gelegen geworfen geboren II 48 Grupa a II-a. : fuhr b) de multe ori şi la participiul II: inf. II 45 VERBELE TARI J J 46 I I 47 Caracteristici principale: 1. : fahren . gelernt.

trans­ formă această vocală în i sau ie (vezi H 86). Vocala radicală a imperfectului este identică cu vocala radicală a participiului I I . Cele cu e în rădăcină. dar diferă de vocala radicală a infinitivului (1-2-2): Infinitiv Imperfect Participiul II o u o 0 0 H 49 Infinitiv Imperfect Participiul II geschwollen geschunden geglommen geflossen gegoren geschworen gelogen gesogen geschienen geglichen e i i ie o u o 0 0 0 ä ö ü au ei ei (1) o 0 o 0 ie i (2) o ie i (2) schwellen schinden glimmen fließen gären schwören lügen saugen scheinen gleichen schwoll schund glomm floß gor schwor log sog schien glich 2. b) Vocalele a. La imperfect indicativ la persoana I şi a I I I .VERBUL 289 u au oi (1) ie ie ie (2) u au ei (1) ruf ea laufen heißen rief lief hieß gerufen gelaufen geheißen Grupa a III-a. Participiul II (perfect) se termină în . o. o primesc Umlaut la prezent indicativ.a singular (vezi H 83).a singular nu se adaugă nici un fel de desinenenţe: ich er ?ab ich er schrieb ich .e n : geschrieben gekommen H 51 gegeben Caracteristici secundare : H 52 a) Verbele cu a. u din rădăcina imperfectuhii indicativ se transformă în Umlaut la imperfect conjunctiv: Imperfect indicativ ich k a m ich hob ich f«hr Imperfect conjunctiv ich käme ich höbe ich führe H 53 19 • Gramatica practică a limbii germane . la persoana a I i . au. kam H 50 3.a şi a I I I .

altele de conju­ gare slabă. Der Sturm bewegte die Wellen. H 58 Verbe cu forme tari şi slabe fără deosebire de sens: Infinitiv backen dünken ersehallen glimmen klimmen mahlen melken salzen sieden trielen weben Imperfect backte (buk)1 dünkte (deuchte) erschallte (erscholl) glimmte (glomm) klomm (klimmte) mahlte melkte (molk) salzte sott (siedete) triefte (troff) webte (wob) Participiul II gebacken gedünkt (gedeucht) erschallt (erschollen) geglimmt (geglommen) geklommen (geklimmt) gemahlen gemolken gesalzen gesotten (gesiedet) getrieft (getroffen) gewebt (gewoben) H 59 Verbe cu forme tari şi slabe cu deosebire de sens: Infinitiv bewegen / Imperfect bewog Participiul II bewogen = a îndupleca bewegt = a mişca \ bewegte Ich beweg ihn zur Abreise. . alteori cu deosebire de sens. Participiul II se termină în -(e)t: gelernt geordnet VERBE H 57 CARE OSCILEAZĂ ÎNTRE CONJUGAREA TARE ŞI CEA SLABĂ Unele verbe au astăzi unele forme de conjugare tare. uneori fără. iVw schimbă niciodată vocala radicală: lernen ordnen lernte ordnete gelernt geordnet H 55 H 56 2. La imperfect primesc -(e)t + desinenţele imperfectului {vezi H 101) ich lernte ich. ordnete 3. 1 î n p a r a n t e z ă sînt trecute formele mai puţin obişnuite.230 MORFOLOGIA VERBELE SLABE H 54 Caracteristici: 1.

saugen / \ sog saugte gesogen = a suge (despre fiinţe) gesaugt = a suge. Die Pumpe saugte das Wasser aus dem Brunnen. Wohin h a b t ihr die alten Möbel geschafft? . a transporta. Täglich werden vom rumänischen Rundfunk Nachrichten in deutscher Sprache gesendet. a emite (la radio) Wir haben den Eltern ein Telegramm gesandt (gesendet). Mutter schaffte den ganzen Tag in Küche und Garten. Die zwei Jungen hauten sich tüchtig.) Das Kind sog (saugte) an der Flasche.. Ich pflegte am Abend einen kleinen Spaziergang zu machen. a duce I n schweren Jahren des Kampfes und der Entbehrung schuf Beethoven seine unver­ gänglichen Meisterwerke. schaffen / \ scha f schaffte geschaffen geschafft = a crea — a lucra. a transmite . gel gehauen = a lovi (cu o armă) geh&nen = a lovi. / \ hieb hnute Nach der Arbeit pflog (pflegte) sie der Ruhe. . / \ hing hängte gehangen — a fi atîrnat (agăţat) gehängt = a atîrna (a agăţa) Der Mantel hing im Schrank (hat im Schrank gehangen). und viele griffen zu den Waffen.VERBUL 291 Infinitiv erschrecken / \ Imperfect erschrak erschreckte Participiul II erschrocken = a s e speria erschreckt — a speria Das Kind erschrak. a bate (pe cineva) (gekaut) Der Offizier hieb mit dem Säbel um sich. a fierbe (fig. Warum ist es erschrocken? Ein Hund erschreckte das Kind (hat das Kind erschreckt).. ..) Der Most gor (gärte) schon. pflegen / C Pfl®g Pflegte gepflogen gepflegt = (apare numai în anumit expresii idiomatice) = a îngriji. / \ gor gärte gegoren = a fermenta gegärt — a fermenta. Die Mutter pflegte das Kind liebevoll. Sie haben sich gehauen. a obişnui . senden / sandte (\ sendete gesandt ° gesendet = a trimite = a trimite . a aspira (tehn. bis ihr Vater kam. Wir hängten das Bild an die Wand (haben.. Es gärte unter den ausgebeuteten Völkern.

sollen. wiegen VERBELE H 60 H 61 H 62 H 63 NEREGULATE Neregulat se conjugă: 1. wollen (vezi H 9 3 . verbele auxiliare de timp: haben. mögen. sein. H 102). verbul wissen (vezi H 9 3 . 3. müssen.292 Infinitiv schleifen Imperfect scWi MORFOLOGIA Participiul II / // geschliffen = a ascuţi \ schleifte geschleift = a tîrî W a r u m hast du dieses Messer nicht geschliffen? E s ist schon ganz stumpf. dürfen. Observaţie Verbele auxiliare de mod: können. 2. stehen. verbele auxiliare de mod: können. a adresa gewendet = a întoarce (o haină) (wendete) gewandt wenden E r wandte (wendete) sich an den Pförtner und b a t ihn u m Auskunft. E r steckte den Schlüssel in die Tasche und verließ das Haus. H 103). stak stecken \ steckte (mai frecvent steckte) gesteckt = a fi pus (băgat) gesteckt = a b ă g a . s wandte C wendete = a întoarce . H 64 4. Gleichgültig wandte sie ihm dem Rücken. müssen. / wog gewogen = a cîntări C a o \ wiegte gewiegt = a legăna Ein Kleinkind muß regelmäßig gewogen werden. werden (vezi H 92 . Der Mann schleifte den Baumstamm bis zur H ü t t e . Der junge Mann wandte (wendete) keinen Blick von ihr. a pune Der Schlüssel stak (mai frecvent: steckte) in der Tür. Dein Anzug muß unbedingt gewendet werden. mögen. tun (vezi H 94). cîteva verbe de conjugare slabă: a) brennen brannte gebrannt kennen kannte gekannt nennen nannte genannt rennen rannte gerannt . dürfen. H 65 5. a îndrepta. wol­ len şi verbul wissen formează grupul verbelor pre teri toprezente (vezi H 94). Der Braten brannte an. H 103). . Die Mutter wiegte das Kind und sang leise ein Schlummerlied. sollen. verbele: gehen. denn sie wendete ihn nicht oft genug.

Formele finite (personale) sînt formele conjugate ale verbelor. a emite (la radio) . c) bringen brachte denken dachte / dünkte \ deuchte gebracht gedacht gedünkt gedeucht (rar) consonantice.) wenden — wandte — gewandt sich wenden — wandte sich — sich gewandt wenden — wendete — gewendet mai înseamnă şi a întoarce (o haină). au şi Ablaut (e —a —a). deşi au caracteristicile verbelor slabe (-te la imper­ fect şi . a întoarce (privirea. î n cadrul conjugării deosebim forme finite şi forme infinite. . î n t r e formele neregulate şi cele regulate ale acestor verbe există unele deosebiri semantice: senden — sandte — gesandt înseamnă a trimite. iar senden — sendete — gesendet mai înseamnă şi a transmite.VERBUL 293 Verbele acestea. spatele etc. b) senden (sich) wenden sandte sendete wandte wendete gesandt gesendet gewandt gewendet H 66 Verbele senden şi wenden. înseamnă a schimba (direcţia). faţa.t la participiul II). au şi forme regulate. H 67 Verbele acestea au pe lîngă Ablaut şi alternanţe Observaţie î n t r e formele regulate şi cele neregulate ale verbului dünken nu există deosebiri semantice. CONJUGAREA VERBELOR H 68 H 69 Modificarea formei verbului se numeşte conjugare. pe lîngă formele neregulate de tipul verbu­ lui nennen. a expedia. înseamnă a se adresa.

I pers. Diatezele H 77 Diateza este forma pe care o ia verbul pentru a exprima raportul dintre acţiune şi autorul acţiunii. Timpul î l 71 Verbul exprimă prin formele lui momentul acţiunii. Modul Modul este forma pe care o ia verbul pentru a arăta felul în care vor­ bitorul consideră acţiunea. î n limba germană deosebim trei moduri: H 74 a) indicativul (der Indikativ — die Wirklichkeitsform) (vezi H 81 — H 115) : er fragt H 75 b) conjimetivul (der Konjunktiv — die Möglichkeitsform) (vezi H 110— 131) : er frage H 76 c) imperativul (der Imperativ — die Befehlsform) (vezi H 136— H 144) : fragen Sie! 4. mod şi diateză. a IlI-a forma de politeţe (singular şi plural) ich frag« du fragst er fragi Plural wir ihr sie Sie frage« frag« frage« frage« 2. Vergangenheit): ich habe gefragt (b) mai mult ca perfectul (das Plusquamperfekt — die 3. Futur — die 2. verbul se modifică după persoană şi număr. a Ii-a pers. Persoana şi numărul (vezi B 5 . î n limba germană există: a) diateza activă (das Aktiv — die Tätigkeitsform): ich frage b) diateza pasivă (das Passiv — die Leideform): ich werde gefragt . Singular pers.294 MORFOLOGIA II 70 î n cursul conjugării. Zukunft) : ich werde gefragt haben H 72 H 73 3. 1. al stării sau al existenţei. Vergan­ genheit) : ich hatte gefragt (c) viitorul (das 1. Acest moment se redă prin a) timpuri simple: (a) prezentul (das Präsens — die Gegenwart) : ich frage (b) imperfectul (das Imperfekt — das Präteritum — die 1. Futur — die 7. timp. B 10) Celor trei persoane ale singularului şi pluralului le corespund anumite desinenţe. Zukunft): ich werde fragen (d) viitorul anterior (das 2. Vergan­ genheit) : ich fragte b) timpuri compuse: (a) perfectul (das Perfekt — die 2.

mai rar de prepoziţia durch) (vezi H 155) : Der Vater wird von dem Sohn erwartet.H 81 late) primesc următoarele desinenţe : Singular pers. Partizip — das Mittelwort der Gegenwart): fragend (b) participiul II (perfect) (das 2. I pers. nici numărul.VERBUL 295 Diateza activă arată că acţiunea este făcută de subiectul gramatical: H 78 Der Sohn erwartet den Vater. el este redat prin complementul de agent (de cele mai multe ori însoţit de prepoziţia von. H 8® nici modul (vezi H 221—231). Diese zwei Stadtviertel werden durch eine neue Straßenbahnlinie verbunden. Diateza pasivă arată că subiectul gramatical suferă acţiunea. Cînd H 79 autorul lucrării este exprimat. Formele infinite (nominale) nu exprimă nici persoana. Partizip — das Mittelwort der Vergangenheit): gefragt FORMELE FINITE (Die Finitformen — Die Personalformen) DIATEZA (Das ACTIVĂ Aktiv) INDICATIVUL (Der Indikativ — Die Wirklichkeitsform) TIMPURILE SIMPLE PREZENTUL (Das Präsens — Die Gegenwart) La prezent verbele de orice categorie (afară decîteva verbe neregu. Formele infinite sau nominale sînt: a) Infinitivul (der Infinitiv — die Nennform) : fragen b) Partieipiile (die Partizipien) : (a) participiul I (prezent) (das 1. a Ii-a pers. a 111-a forma de politeţe -e Plural -en -(e)st -(e)t -(e)t -en -en .

tragen). saugen. kommen. formează astfel prezentul indicativ: ich veranlasse du reranlaßt er reranlaßt etc. schallen. au (de ex. deşi au a. schaffen.296 MORFOLOGIA schreiben ich schreib« du schreibe er j sie \ schreib* es wir schreibe« ihr schreib* •j sie l schreibe« Sie H 82 Vocala e se intercalează la persoanele a II-a şi a I l I . H 83 Verbele tari suferă uneori modificări în rădăcină (vezi H 46).a singular: tragen ich trage du trägst er trägt etc. . Verbele slabe nu primesc Umlaut nici dacă la baza lor stă un verb tare. verbul slab veranlassen. schnauben. au sau o în rădăcină verbele : hauen. stoßen ich stoße du stößt er stößt etc. Astfel. stoßen) în rădăcină primesc Umlaut la persoana a II-a şi a I l I . lawfen) sau o (de ex. De exemplu. la baza căruia stă verbul tare lassen. laufen ich lauie du läufst er läuft etc. H 84 H 85 Nu primesc Umlaut. rerbele tari care au a (de ex.a singular şi la persoana a II-a plural la acele verbe a căror rădăcină se termină î n : -elin (recÄMen) -ekn (troc/men) ~d -dm -dn (finden) (widmen) (ordnen) finden ich find« du findes* er | sie f finde* wir find«« ihr find«* sie -Ifn -an -t (öffnen) (begeben) (bieten) -tm (a*roen) Sie ) find.

scheren. -ss. de exemplu lesen. primesc la persoana a II-a singular numai desinenţa -t. fie slabe. saken.a singular a indicativului prezent în i scurt. essen. schimbă.a singular indica­ tiv nici o desinenţă : halten ich halte du hältst er sie } hält treten ich du er sie es trete trittst ) } tritt ' ich dar: du er sie es lade lädst j } lädt ' Observaţie Verbul treten dublează pe t la persoana a II-a şi a I l I . H 88 denken. heben.a şi a I l I . halfen) sau d (de ex. stehen. sehen.a singular fiind astfel identice: lesen ich lese du liest er sie es grüßen ich du er sie es grüße grüßt | / grüßt > essen ich esse du ißt er | sie / ißt es > H m } lu . stecken.a singular. gehen. geben. a căror rădăcină se termină în -s. weben. -Iz. Verbele cu rădăcina terminată în t nu primesc la persoana a I l I .a şi a IlI-a singular. -x.VERBUL 297 Verbele tari care au vocale e în rădăcină (de ex. de la caz la caz pe e în i sau ie la persoana a I i . persoanele a I I . bo^en. H 87 Nu transformă pe e în i(e) următoarele verbe : bewegen (a îndupleca). -ß. siteen.a singular a indicativului primesc Umlaut sau schimbă pe e în i(e). dacă la persoana a Ii-a şi a I l I . dublînd pe m.a şi a I l I . grüben. pflegen. fie tari. H m laden) nu intercalează la prezent vocala e. -z. sehen ich gebe du gibst er | sie > gibt es > ich du er sie es Sähe siehst 1 i sieht i nehmen ich du er sie es nehme nimmst | !• nimmt ' H 86 Observaţie Verbul nehmen schimbă pe e lung la persoana a I i . Verbele tari cu rădăcina terminată în t (de ex. nehmen). Verbele. genesen.

la per­ soana I singular prezent ^oa^e /&' omisă vocala e i w sufix. wollen. sollen. müssen. wissen k önnen ich du er sie es kann kannst | > kann ' mögen ich mag du magst er \ sie } mag es I dürfen ich du er sie es darf darfst | } darf ' ich du er sie es muß mußt | ) muß J sollen ich du er sie es soll sollst y j* soll ' wollen ich du er sie es will willst | j will ' wissen ich weiß du weißt er 1 sie ) weiß es I . mögen. dürfen.298 MORFOLOGIA sahen ich salze du salzt er \ sie ) salzt es I sitzen ich sitze du sitzt er 1 sie / sitzt es ' boxen ich boxe du boxt " sie 1) box es > H 91 La verbele derivate cu sufixele -ein (zweifeln) şi -ern (zittern). iar la persoana I şi a IlI-a plural trebuie omisă vocala e din desinenţă: zweifeln ich zweif(e)le du zweifelst er j sie > zweifelt es ' wir zweifelf/jn ihr zweifelt sie 1 *!*««»-« ich zitt(e)re du zitterst er 1 sie | zittert es ' wir zitteren ihr zittert sie ) Sie / « « t t e r g n Sie / zweif e'0n H 92 Verbele auxiliare de timp formează prezentul în mod neregulat : haben ich habe du hast er | sie j h a t es ' wir haben ihr h a b t sie ie 1 haben Sie Sie / sein ich bin du bist er | sie f ist es ' wir sind ihr seid werden ich du er sie es wir ihr sie Sie werde wirst 1 \ wird 1 werden werdet > werden sie 1 Sie j sind H 93 Prezentul verbelor preteritoprezente (vezi H 63) este de fapt un vechi imperfect (preterit. care a primit sens de prezent. astfel se şi explică denumirea preteritoprezente dată acestui grup de verbe format din: können. vezi H 182).

. sie 1 % dürfen J. IMPERFECTUL (Das Imperfekt — Die 1.. . a IlI-a -en formă de politeţe -en . wollen K wissen Sie / Sie/ Verbele stehen şi gehen formează prezentul regulat. sie ) j. Astfel verbele tari au la imperfect Ablaut (vezi H 46). I -en pers. Verbul tun primeşte la persoanele I şi a IlI-a plural desinenţa ich tue du tust er i sie > t u t wir t u » ihr t u t Sie H 94 Sie J l tr es J Verbele neregulate de conjugare slabă urmează regulile conjugării verbelor slabe (vezi H 81).. nu au nici H Si o desinenţă la persoana I şi a IlI-a singular.VERBUL 2S9 wir sollen ihr sollt sie sollen Sie wir können ihr könnt Kkönnen wir ihr sie sie Sie mögen mögt ) Imc mögen j wir müssen ihr m ü ß t sie ) -. Vergangenheit) H 85 Conjugarea verbelor tari la imperfect se deosebeşte fundamental de conjugarea verbelor slabe. iar la celelalte persoane se folo­ sesc desinenţele prezentului: Plural Singular pers. Pentru formarea prezentului verbelor compuse. vezi H 169. a Ii-a (e)st -(e)t per. ) Will i wir wollen ihr wolit sie ] . müssen wir dürfen ihr dürft Sie j wissen Sie J ich Weiß du weißt er i sie ) weiß es J wir wissen ihr wißt wollen ich du er sie es Will willst .

-ß intercalează.a -(e)te -(e)test -(e)te Plural -(e)ten -(e)tet -(e)ten . vocala e la persoana a I i . în mod obligatoriu. vocala e la persoana a I i .a plural intercalarea lui e este facultativă: lesen ich las du lasest er \ f sie > las es I wir lasen ihr las(e)* sie 1. la persoana a I I .300 MORFOLOGIA ich gab du gabst er » sie j gab es 1 wir gaben ihr gab* l gaben Sie | 5 H 97 Verbele tari a căror rădăcină se termină în -t sau -d pot intercala. la persoana a I i . > lasen Sie j II 99 Unele verbe prezintă Infinitiv leiden sitzen ziehen şi alternanţe Imperfect litt saß zog consonantice: Participiul gelitten gesessen gezogen II II 100 Pentru a forma imperfectul verbelor slabe se adaugă la rădăcina acestora următoarele desinenţe : Singular pers. -es.a singular. I pers.a pers. a I i . la imperfect.a plural intercalarea vocalei e este obligatorie: finden ich fand du fand(e)s/ er sie es fand wir fand«» ihr fände* ) fanden H 98 Verbele tari a căror rădăcină se termină în -s.a singular. la imperfect. a I U .

dürfen ich durfte du durftest etc. -dm. -tm (vezi H 82) : antworten ich antwortete du antwortetest er sie \ antwortete es wir antwortete« ihr antwortetet sie Sie antwortete» H 101 Verbele auxiliare de timp formează imperfectul neregulat: sein ich war du warst etc haben ich hatte du hattest etc. ich mochte du mochtet etc.VERBUL 301 fragen ich fragte du fragtest er sie j^ fragte es wir fragten ihr fragtet sie Sie fragte» Vocala e o intercalează verbele a căror rădăcină se termină în -cim. wollen ich wollte du wolltest etc. H 102 Verbele pre teri toprezente formează imperfectul ca verbele können ich konnte du konntest etc. wissen' ich wußte du wüßtes/ etc. ich mußte du mußtest etc. -dn. -gn. -d. slabe: H 103 {vezi H 100) Verbele gehen. sollen ich sollte du sollte* etc. -t. stehen şi tun formează imperfectul în felul următor: ich ging du gingst er i sie | ging es > wir gingen ihr gingt sie gingen Sie stehen ich stand du stand (e) st er 1 sie ? stand es > wir standen ihr standet l standen Sie f tun ich t a t du t a t (e) st er | sie . •ckn. werden ich wurde du wurdest etc. t a t es I wir taten ihr tatet sie taten Sie H 104 . -fîn.

3St l • st gegangen Sie es 1 Rar întrebuinţat. H 66) dünken ich deuchte 1 (dünkte) du dcuchtesi (dünktest) etc. rennen ich rannte du ranntest etc. denken ich dachte du d a c h t e t etc. wenden ich wandte — ich wendete du wandtest — du wendetest etc. (vezi H 5 9 . senden ich sandte — ich sendete du s a n d t e t — du sendetest etc. sau sein participiul II Singular ich habe gefragt du hast gefragt er i sie !• hat gefragt es I Plural wir haben gefragt ihr habt gefragt haben gefragt Sie ich bin gegangen du bist gegangen M Plural wir sind gegangen ihr seid gegangen sind gegangen J3ie }. kannte du kanntest etc.rennen ich brannte du branntest etc. Vergangenheit) Plusquamperfekt H Î06 Perfectul şi mai mult ca perfectul se formează cu verbul auxiliar haben sau sein şi cu participiul II (perfect) al verbului de conjugat: Perfectul == prezentul . nennen ich nannte du nanntest etc. kennen ich. (vezi H 5 9 . cu singura deosebire că primesc şi Ablaut (vezi H 65 . TXMPUBULE COMPUSE PERFECTUL Das Perfekt • Die 2. H 67) : b. Vergangenheit ŞI MAI und Das MULT CA PERFECTUL — Die 3. .302 MORFOLOGIA H 165 Verbele neregulate de conjugare slabă formează imperfectul ca ver­ bele slabe. H 66) bringen ich brachte du brachtest etc. haben.

. Perfectul neregulat al verbului sehen. [ + infinitivul ' x prezent Ich habe den Text leicht übersetzen Perfectul neregulat al lui Vit hat seinen Freund kommen können. <f sau \ + participiul ? > sein </ Plural wir hatten gefragt ihr Aaö«2 gefragt hatten gefragt II H 197 Sie Plural wir waren gegangen ihr wart gegangen waren gegangen "1 sie f zwar gegangen es Sie Observaţie Pentru formarea participiului I I (perfect) vezi I I 260 — 283.VERBUL 303 Mai mult ea perfectul = imperfectul Singular ich AaM« gefragt du hattest gefragt er j sie . verbul lassen şi verbele care exprimă percepţii senzoriaîe formează perfectul şi mai mult ca perfectul în două feluri: 1. H IOD I Haben Sie ihn nicht gesehen? ! l Perfectul regulat al lui sehen. ele formează perfectul şi mai mult ca perfectul în mod regulat: Ich habe das wirklich nicht gewollt. un infinitiv este urmat de altul. Verbele modale. Aaöe gefragt Singular ich war gegangen du warst gegangen yhaben. Dacă nu stau pe lingă un alt verb.m.c. 2. de aici denumirea de infinitiv dublu. perîectul / ! H 108 = haJ)en /la prezent \ \ la imperfect / können. Observaţie î n cazul de faţă. I Perfectul regulat al lui wollen. Dacă aceste verbe stau pe Ungă un alt verb la infinitiv: perfectul \ m.

perfectul: b) Toate verbele reflexive: Ich habe mich darüber sehr gefreut. adică : (a) Verbele care exprimă o mişcare fără o direcţie precisă: Das Kind hat am Morgen eine halbe Stunde geturnt. E r hat das Zimmer betreten. Glücklicherweise ist nichts Ernstes passiert. aufgemacht. Ich bin meinem Freund begegnet. E r ist ins Zimmer getreten. Sie haben das ganze Land bereist. Was ist geschehen ? Mein Versuch ist mir gelungen (geglückt. glücken. ci o stare pe loc: gestanden. gelingen. (b) Verbele care nu exprimă (c) Verbele care exprimă Wir haben ausgezeichnet o mişcare. passieren.304 MORFOLOGIA H 110 Cu verbul auxiliar haben formează perfectul şi mai mult ca a) T o a t e verbele tranzitive (fără excepţie) : Ich habe ihn etwas gefragt. H 111 Cu verbul auxiliar sein formează perfectul şi mai mult ca perfectul a) Verbele intranzitive care exprimă: (a) direcţia unei mişcări: Der Junge ist nach Hause gelaufen. geschehen. . d) Verbele impersonale E s Aa#e den ganzen Tag geregnet. bleiben. Excepţii: Verbele sein şi bleiben. b) Anumite verbe c a : sein. e) Verbele intranzitive care nu exprimă direcţia unei mişcări cerea de la o stare la alta. (b) trecerea de la o stare la alta: Ich bin erst spät eingeschlafen. Sie ist zu Hause geblieben. Der Reisende hat zehn Minuten am Schalter o stare (de durată) : geschlafen. begegnen. mißlungen). Hast du dir die Adresse gemerkt? c) Verbele modale: permanente: sau tre­ Ich Aa&« das nicht gekonnt. aber schon sehr früh Sein Bruder ist Arzt geworden. mißlingen.

geheilt.: awsführen. eintreten e n t . entkommen er-: ertrinken. (a înota) schwimmen (a înota) Ich bin ans andere Ufer (schwamm — geschwommen) Ich habe gestern zwei Stunden geschwommen. (a conduce [un vehicul]. a duce cu un vehicul) (a se sufoca) Die Kinder sind im fast erstickt. ausgehen ein. geschmolzen.: ««gehen. cînd exprimă o mişcare fără direcţie precisă sau o durată. auftreten aus.: enteilen. Der Ast ist unter der Last der Früchte gebrochen. a frînge) ţa se rupe) E r hat sich das Bein gebrochen. Cu sein ele cînd sînt folosite intranzitiv şi exprimă totodată direcţia unei mişcări sau trecerea de la o stare la alta. erwachen iort. (a se prăbuşi. fortlaufen v e r . 20 Gramatica practică a limbii german« . (a se vindeca) heilen (a vindeca) (heilte — geheilt) Der Arzt ha I den Kranken rasch Die Wunde ist rasch geheilt. weglaufen z e r . vergehen weg. Ele se conjugă cu haben cînd sînt folosite tranzitiv. verfließen H 112 Unele verbe cu două sensuri se pot conjuga atît cu haben cît şi cu sein. geschwommen. «Mahren auf-: ««/stehen.: »erblühen.: abgehen. a cădea brusc) Ich bin auf der Treppe gestürzt. . gefahren. stürzen (stürzte — gestürzt) (a răsturna) Das Volk hat die Monarchie gestürzt.VERBUL 305 Observaţie Verbele care exprimă trecerea de la o stare la alta sînt perfecţive şi de multe ori compuse cu prefixele: ab.: fortgehen. entgehen. (a se topi) schmelzen (a topi) Der Schnee ist in der Sonne (schmolz — geschmolzen) den Schnee Die Sonne geschmolzen.: verfallen. Astfel de verbe s î n t : cu haben cu sein brechen (brach — gebrochen) ersticken (erstickte — erstickt) fahren — gefahren) (a rupe. Kohlengas II Î Î 3 (a merge cu un vehicul) (fuhr Er hat den Wagen nach Hause Er ist mit dem Wagen nach Hause gefahren.: weggehen. (a sufoca) Das Kohlengas hat die schla­ fenden Kinder fast erstickt.

ANTERIOR — Die Vor Zukunft) denn warme — Die Zukunft und Das 2. (a 5« rupe) Der Faden ist zerrissen. Futur H 114 Viitorul se formează din prezentul verbului auxiliar werden şi infini­ tivul prezent al verbului de conjugat: Viitorul = werden (la prezent) -j. Viitorul anterior = werden la prezent + infinitivul perfect Plural ich werde gefragt haben du wirst gefragt haben er ] sie > wird gefragt haben es > wir werden gefragt haben ihr werdet gefragt habe» sie 1 ? werden gefragt haben Sie I . (a pleca) Viele Vögel sind in Ivänder gezogen. (a t r a g e . (a se strica. VIITORUL (Das 1.MORFOLOGIA cu haben trocknen (trocknete — getrocknet) verderben (verdarb — verdorben) zerbrechen (zerbrach — zerbrochen) zerreiben (zerriß — zerrissen) ziehen (zog — gezogen) (a usca) Die Sonne hat die Wäsche bald getrocknet. a deteriora) Die Wärme hat das Fleisch verdorben. (a sparge) Das Kind hat einen Teller zer­ brochen. a sfîşia) Ein Wolf hat das Schaf zerrissen. a se deteriora) Das Fleisch ist in der W ä r m e verdorben. (a strica. er war zu dünn. a scoate) Die Dokomotive hat mehr als 50 Wagen gezogen. (a se sparge) Heute ist ein Teller zerbrochen.infinitivul prezent fragen Singular ich werde fragen du wirst fragen er 1 sie [ wird fragen es > Plural wir werden frage» ihr werdet fragen sie 1 \ werden frage» Sie > H 115 Viitorul anterior se formează din prezentul verbului auxiliar werden şi infinitivul perfect al verbului de conjugat. Futur ŞI VIITORUL cu sein (a se usca) Die Wäsche ist in der Sonne bald getrocknet. (a rupe.

chiar şi verbele neregulate formează conjunctivul pre­ zent în mod regulat: fahren Singular ich. I -e -en pers. fahr« du î&hxest er 1 sie > fahr« 08 J Plural wir iahten ihr taktet sie % t fahre» Sie ' Singular ich geb« du gebest er 1 geben Plural wir geben ihr gebet sie 1 } gebm Sie 1 sie i geb« es ' . a IlI-a -e -en forma de politeţe -en Iva conjunctivul prezent nu se produce nici o alternanţă vocalică (Umlaut. la care se adaugă desinenţele caracteristice ale conjunctivului: Aceste desinenţe sînt: Singular Plural pers.VERBUL 307 gehen Singular ich werde gegangen sein du wirst gegangen sein er | sie ) wird gegangen sein es > Plural wir werden gegangen sein ihr werdet gegangen sein sie 1 } werden gegangen sein Sie > CONJUNCTIVUL (Der Konjunktiv — Die Möglichkeitsform) TIMPURILE SIMPLE Modul conjunctiv are în limba germană tot atîtea timpuri ca şi modul H 118 indicativ. a Ii-a -est -et pers. H 118 alternanţa e — i) . PREZENTUL Conjunctivul prezent (conjunctivul I) se formează la toate verbele din H Î17 rădăcina verbului la infinitiv. cu cele ale indicativului. Multe forme ale conjunctivului coincid.

a singular conjunctiv prezent: Singular ich sei du sei (e) st er ) sie > sei es ' Plural wir seien ihr seiet sie l > seien Sie > Observaţie H 120 Persoana I singular şi plural şi persoana a I l I . -chn. ea primeşte U m l a u t : . -gn. verbul auxiliar sein şi verbele neregulate gehen.308 fragen Plural ich frag« du fragest er | sie ) frag« es J MORFOLOGIA können Plural ich du er sie es könne könnest j ) könne ' wir können ihr könnet sie 1 / könne« Sie wir frag«» ihr fragst sie 1 f frage« Sie J J H 11§ Verbul sein. -ffn. prin excepţie.a singular conjunctiv diferă de forma corespunzătoare a indicativului: persoana a I I I . Verbele tari. Verbele de orice categorie au fără nici o excepţie la conjunctivul imperfect aceleaşi desinenţe ca la conjunctivul prezent (vezi H 177). -dm. o sau u. stehen. Conjunctiv ich fragte etc.a prezent: indicativ: er antwortet. dacă vocala radicală a imperfectului indicativ este a. tun formează conjunctivul imperfect din indicativul imperfect. H 123 3. Verbele slabe şi verbele modale sollen şi wollen au conjunctivul imperfect identic cu indicativul imperfect : Imperfect Indicativ ich fragte etc. -im.a plural ale conjunctivului prezent coincid la toate verbele cu formele indicativului prezent. 2. nu primeşte nici o desinenţă la persoanele I şi a I l I . La verbele slabe — precum şi la verbele tari care nu modifică vocala radicală la prezent indicativ — a căror rădăcină se termină în -d. er findet er finde IMPERFECTUL H 121 H 122 1. numai persoana a I l I . -l. conjunctiv : er antworte .

ich wendete du wendetest etc. imperfect ich nennte du nenntest etc. o. ich kennte du kenntest etc. verbele preteritoprezente (cu excepţia lui sollen şi wollen). Verbele auxiliare de timp haben şi werden. denken. formează conjunc­ tivul imperfect din indicativul imperfect. Observaţie Verbul dünken are la conjunctivul imperfect aceleaşi forme ca la indi­ cativul imperfect: deuchte sau dünkte. u primind Umlaut: Imperfect Indicativ ich h a t t e ich w«rde ich konnte ich mochte ich dwrfte ich mwßte ich wwßte ich brachte ich dachte Conjunctiv ich h ä t t e ich würde ich könnte ich möchte ich dürfte ich müßte ich wüßte ich brächte ich dächte H 124 5. senden. Verbele neregulate brennen. rennen. kennen. păstrînd însă vocala e a prezentului: Conjunctivul ich brennte du brenntest etc. ich sendete du sendetest etc.VERBUL 309 Imperfect Indicativ ich rief ich kam ich war ich stand ich t a t Conjunctiv ich riefe ich käme ich wäre ich stände [sau stünde) ich t ä t e 4. wenden H 125 formează conjunctivul imperfect din indicativul imperfect. . nennen. verbele bringen. ich rennte du renntest etc. vocala radicală a.

ich werde gegangen sein du werdest gegangen sein er werde gegangen sein etc. sein sau werden) la conjunctiv: perfectul conjunctiv = prezentul conjunctiv • ich habe gefragt du Jiabest gefragt şxr-~7tăbe gefragt H 127 .hal)enN sau . H 131 Observaţie / Viitorul anterior conjunctiv se întrebuinţează extrem de rar.sein / participiul II ich sei gegangen du sei (e) st gegangen er sei gegangen etc.iiabenN sau v sein / + participiul II ich wäre gegangen du wärest gegangen er wäre gegangen etc. H 128 mai mult ca perfectul _ imperfectul. . însă cu verbul auxiliar (haben. H 130 viitorul anterior == werden la prezent conjunctiv -f infinitivul perfect conjunctiv ich werde gefragt haben du werdest gefragt haben er werde gefragt haben etc. . fiind înlocuit prin perfectul conjunctiv (vezi H 127). conjunctiv ~~ conjunctiv ich hätte gefragt du hättest gefragt er hätte gefragt etc.310 MORFOLOGIA TIMPURILE COMPUSE H 126 Timpurile compuse ale conjunctivului se formează ca timpurile cores­ punzătoare ale indicativului. H 129 viitorul conjunctiv == werden la prezent conjunctiv + infinitivul prezent ich werde fragen du werdest fragen er werde fragen etc.

infinitivul prezent ich würde fragen du würdest fragen etc. a) Condiţionalul I se formează din imperfectul conjunctiv al verbului werden (würde) şi infinitivul prezent al verbului de conjugat. * Condiţionalul II are valoarea conjunctivului mai mult ca perfect. Deci: Condiţionalul II = werden la imperfect conjunctiv + infinitivul perfect i H 134 ich würde gefragt haben du würdest gefragt haben etc. 1. Deci: Condiţionalul I = werden la imperfect conjunctiv -f. Cele mai frecvente forme perifrastice sînt condiţionalul şi forme perifrastice cu verbe modale. Condiţionalul (der Konditional — die Bedingungsform) are două H 133 timpuri: condiţionalul I (prezent) şi condiţionalul II (perfect). etc. — cînd anumite forme ale conjunctivului sînt mai rar folosite. ich wäre gefahren = ich würde gefahren sein du wärest gefahren = du würdest gefahren sein er wäre gefahren = er würde gefahren sein etc. b) Condiţionalul II se formează din imperfectul conjunctiv al verbului werden (würde) şi infinitivul perfect al verbului de conjugat. \\ . etc.VERBUL 311 FORMELE PERIFRASTICE conjunctivul se înlocuieşte deseori prin forme perifrastice: H 132 — cînd anumite forme ale conjunctivului coincid cu cele ale indica­ tivului {vezi H 120. Condiţionalul I are valoarea conjunctivului imperfect: ich käme = ich würde kommen du kämest = du Würdest kommen er käme = er würde kommen etc. H 122) . etc. ich h ä t t e gelernt = ich würde gelernt haben du hättest gelernt = du würdest gelernt haben er h ä t t e gelernt = er würde gelernt haben etc.

er sei schon längere Zeit i n Bukarest. (Man sagt.) E r soli schon längere Zeit in Bukarest sein. fără desinenţa -st şi fără pronume personal : Prezent du lernst du antwortest du gibst —> — > — > -* Imperativ lern!' antworte! gib! . o rugăminte: Wollen Sie (bitte) still sein ! [Seien Sie (bitte) still!) Er soll herkommen. Persoana a Ii-a singular a imperativului se formează din persoana a Ii-a singular a indicativului prezent.a plural şi pentru forma de politeţe.) Sollte er das gesagt haben? (Glauben Sie. daß er das gesagt hätte?) Sie will das von dir gehört haben.) Das dürfte stimmen. Forme perifrastice cu verbe modale (vezi H 61) se pot întrebuinţa în locul conjunctivului atît în propoziţia principală cît şi în cea secun­ dară pentru a exprima: a) un îndemn. o îndoială: Möchte er doch vorsichtiger sein. o posibilitate. (Sie behauptet. un sfat. a I i . (Das stimmte wahrscheinlich. un ordin. (Das ginge. (Er komme her!) E r soll mehr lernen. (Er lerne mehr !) b) o dorinţă: o deliberare.) c) o nesiguranţă.312 MORFOLOGIA H 135 2. un rugăminte: Kommen Sie zu m i r ! Seid aufmerksam ! Hilf mir bei der Übersetzung! îndemn. Das mag gehen. (Wäre er doch vorsichtiger. daß sie das von dir gehört habe. o presupunere. FORMAREA IMPERATIVULUI H 137 Imperativul are forme petru persoana a I i .) IMPERATIVUL (Der Imperativ — Die Befehlsform) H 136 o Imperativul este modul prin care se exprimă un ordin.a singular.

fără pronume personal: ihr lernt ihr antwortet ihr gebt — > lernt I — > antwortet! —*• gebt! a H 140 Forma de politeţe (singular a prezentului. desinenţa e poată să apară şi la alte verbe: lernf«. cu excepţia verbelor wissen (wisse ! wißt! wissen Sie!). a I i . sein şi werden se formează din rădăcina conjunctivului prezent: Pers. literară.a plural: Forma de politeţe : hab(e)! hab(e)t! haben Sie! sei ! seid ! seien Sie! werde! /werdet! werden H 142 Sie! Verbele prefer iioprezente. a I i . la imperativ. cu inversiune: şi plural) este identică cu forma de politeţe H 14î Sie lernen Sie antworten Sie geben — > lernen Sie! —* antworten Sie ! — * . ! iahr(e) ! Acest e nu poate să apară la verbele cu alternanţa e — -i(e) la prezent. Deci n u m a i : lies ! gib 1 nimm-! H 138 O singură excepţie de la regula aceasta o formează verbul sehen / în special în limbajul ştiinţific se întrebuinţează şi forma siehe: Sich(e) Abbildung 1 ! H 139 Persoana a II-a plural a imperativului este identică cu persoana Ii-a plural a indicativului prezent. H 143 .c .geben Sie! Imperativul verbelor auxiliare de timp haben.a singular:' Pers.a şi a I l I . şi wellen (rar) (welle ! wollt: wollen Sie) nu se întrebuinţează la imperativ.VERBUL 313 Verbele care primesc Umlaut la prezent la persoana a I i .a singular îl pierd la imperativ: du fährst — » • fahr! du läufst! —> lauf! Verbele derivate cu sufixele -erat şi -eîn primesc desinenţa . vocala e din sufix poate fi omisă : du steuerst + e du lächelst + e -*• *•> steu(e)rel lach (e) le ! I n limba.

al verbului de conjugat: Prezent: er wird gefragt sie wird gefragt = = el este întrebat ea este întrebată ei sînt întreba/« ele sînt întrebare sie werden gefragt = H 148 La perfect. geworden (participiul I I al auxiliarului werden) pierde augmentul ge~. Spre deosebire de limba română. = (Această marfă se vinde (s-a vîndut) uşor. a I i .a plural: Forma de politeţe: antworte nicht1. a I i . rămînînd numai worden: Perfect: Mai mult ca perfect: Viitorul II: ich bin gefragt worden ich war gefragt worden ich werde gefragt worden sein Diateza pasivă = werden (la forma cerută) + participiul II (invar u H 147 Diateza pasivă a verbelor germane poate fi tradusă în limba română: a) prin diateza pasivă (vezi H 145) b) prin pasivul reflexiv: Diese Ware wird (wurde) leicht verkauft. unde diateza pasivă se formează cu auxiliarul a fi şi participiul verbului de conjugat — participiul acordîndu-se în gen" şi număr cu subiectul —. urmat de adverbul de negaţie nicht : Pers. mai mult ca perfect şi viitorul II. invariabil. antwortet nicht! antworten Sie nicht! geh nicht! geht nicht! gehen Sie nicht! Pentru Construcţii cu sens de imperativ {vezi: M 22 — 31) DIATEZA (Das Passiv — Die PASIVĂ Leideform) DIATEZA PASIVĂ A ACŢIUNII (Das Handlungspassiv) H 145 Diateza pasivă arată că subiectul suferă acţiunea.314 MORFOLOGIA IMPERATIVUL NEGATIV H 144 Imperativul negativ este identic cu imperativul afirmativ.) .a singular: Pers. în limba germană diateza pasivă se formează de regulă cu auxiliarul werden {vezi însă H 156) la timpul şi modul cerut şi participiul II.

Sport zu treiben. dacă H 152 locul I este ocupat de o altă parte de propoziţie. Schwester näht Blusen. . Verbele tranzitive care pot avea numai un complement al lucrului au formă de pasiv pentru persoana a IlI-a (singular şi plural) şi uneori şi un pasiv impersonal [vezi H 153) : Activ Ich Ich Die Die lerne dieses Gedicht. Es wurde ihm von allen geraten. Sport zu treiben. Schwester n ä h t eine Bluse. El se formează cu H 148 imperativul auxiliarului sein (şi mai rar: werden) şi participiul II al ver­ bului de conjugat: Sei (rar : "Werde) gegrüßt! Infinitivul prezent şi perfect al diatezei pasive se formează conform H 143 regulei de mai sus cu infinitivul prezent. acest subiect stă totdeauna pe locul 1 în propo­ ziţia principală: Activ Pasiv Alle rieten ihm. sie. Diese Gedichte werden von mir gelernt. Pasiv Dieses Gedicht wird von mir gelernt. Sport zu treiben. wirst von ihm gefragt. werdet von ihm gefragt. geworden este înlocuit prin worden : Infinitiv prezent pasiv : gefragt werden Infinitiv perfect pasiv : gefragt worden sein Cele mai multe verbe tranzitive pot fi întrebuinţate la diateza pasivă. werden von ihm gefragt. E s überraschte ihn. Sie wird von der Schwester genäht. Sport zu treiben. respectiv perfect al auxiliarului werden şi participiul II al verbului de conjugat. b) Subiectul impersoanl es se omite în propoziţia principală. Anumite verbe intranzitive pot forma un pasiv impersonal: H 151 a) cu subiectul es. lerne diese Gedichte. daß ihm von allen geraten wurde. Ich Du Er. Wir Ihr Sie Pasiv werde von ihm gefragt.VERBUL 315 Imperativul diatezei pasive se întrebuinţează rar. Sie werden von der Schwester genäht. werden von ihm gefragt. precum şi în orice pro­ poziţie secundară: Von allen wurde ihm geraten. es wird von ihm gefragt. H 150 Nu au însă forme pentru toate persoanele decît verbele care au un comple­ ment al persoanei: A ctiv Er fragt mich.

sondern geschlafen! E s wird hier nicht geraucht! Hier wird nicht geraucht! II 154 Verbele impersonale şi reflexive permanente precum şi cele mai multe verbe care exprimă o stare (chiar dacă sînt tranzitive : bestehen. . .. de obicei cu prepoziţia von. ° } La acest film se riae mult. b) subiectul propoziţiei cu sens activ devine în propoziţia cu sens pasiv complement de agent. „. exprimat prin pronumele nehoman. tărît c) subiectul propoziţiei cu sens activ. Die Gesundheit wird durch Rauchen geschädigt. [ b) pentru exprimarea unui ordin sau îndemn categoric : E s wird jetzt nicht mehr gesprochen.316 MORFOLOGIA II 153 Pasivul impersonal (al verbelor intranzitive şi tranzitive) se între­ buinţează în special: a) cînd subiectul este necunoscut sau nu are importanţă în contextul respectiv: Es wird bei diesem. Bei diesem Film wird viel gelacht. Der Schüler wird vom Lehrer gefragt. Dieses Warenhaus wird um 8 "Uhr geöffnet. sondern geschlafen! Jetzt wird nicht mehr gesprochen. nu mai apare sub nici o formă în propoziţia cu sens pasiv : A ctiv: Pasiv: Man öffnet dieses Warenhaus um 8 Uhr. mai rar cu prepoziţia durch: A ctiv: Pasiv: Der Lehrer fragt den Schüler. S-a vorbit despre multe. anumite părţi de propoziţie îşi schimbă funcţia sintactică: a) complementul la acuzativ din propoziţia cu sens activ devine subiectul propoziţiei cu sens pasiv: A ctiv: Der Lehrer fragt den Schüler. Observaţie H 155 I^a transformarea propoziţiilor cu sens activ în propoziţii cu sens pasiv. Über vieles wurde gesprochen. Film viel gelacht.. E s wurde über vieles gesprochen.. Pasiv: Der Schiller wird vom Lehrer gefragt.. Rauchen schädigt die Gesundheit. } T . enthalten) nu au diateză pasivă.

is£ geöffnet gewesen. = Textul este deja tradus. übersetzt). (Acţiunea suferită de subiect s-a desfăşurat în trecut. (Acţiunea suferită de subiect s-a terminat. acţiune care s-ar exprima prin wurde. . Pasivul cu sein se traduce numai prin pasivul cu a Der Text ist schon übersetzt. (Acţiunea este în curs de desfăşurare.m. fi. war geöffnet gewesen. » a r geöffnet. Das Fenster war geöffnet. cerută H Iot» Spre deosebire de diateza pasivă cu werden care exprimă desfăşurarea acţiunii pe care o suferă subiectul.) Das Fenster ist geöffnet. rezultată dintr-o acţiune suferită de subiect: Das Fenster wird geöffnet. . " 1511 CONSTRUCŢII CU SENS PASIV î n limba germană există anumite construcţii.VERBUL 317 DIATEZA PASIVĂ A S T Ă R I I (Das Zustanăspassiv) Diateza pasivă a stării se formează cu auxiliarul sein la forma şi participiul II (invariabil) al verbului de conjugat: Prezent: Imperfect: Perfect: M. = Fereastra se deschide (acum). (Acţiunea suferită de subiect s-a t e r m i n a t . Verbul auxiliar sein u r m a t de z« şi de infinitivul prezent activ al unui alt verb. wird geöffnet sein. pasivul cu sein exprimă o stare durativă.) Dieser Brief war ins Deutsche übersetzt. H Î6C . scrisoarea era t r a d u s ă . în propoziţia cu pasivul meniul de agent : stării nu apare — în general — complc- H 158 Das Fenster wurde vom Jungen geöffnet.. Rezultatul acţiunii. în momentul din trecut la care ne referim. unele foarte frecvente. = Fereastra este deschisă. care au sens pasiv şi se folosesc pentru a înlocui diateza pasivă: 1.. war . übersetzt exprimă deci o anumită situaţie durativă în care se află subiectul după ce a suferit acţiunea respectivă. wird geöffnet gewesen sein. ca perfect: Viitor I: Viitor II: Das Das Das Das Das Das Fenster Fenster Fenster Fenster Fenster Fenster irf geöffnet.) H 157 Analog: Dieser Brief wurde ins Deutsche übersetzt.

318 MORFOLOGIA în această construcţie verbul sein se traduce prin verbele modale a trebui sau a putea.) Sie ist oft im Theater zu sehen. cel de-al doilea verb trebuie să fie un verb care poate fi întrebuinţat la diateza pasivă (vezi H 150). (Cartea i-a fost dăruită.. prin participiul sau infinitivul prezent pasiv. zu lösende Gleichung. care trebuie să fie tradus. . . trebuie tradus . . geboren. der zu übersetzende T e x t . . . erbalten. = . = verteilt werden. ele fiind greoaie. . . fie prin locuţiuni verbale corespunzătoare înţelesului celor două verbe: Er h a t das Buch geschenkt bekommen. Construcţia aceasta se redă prin supinul folosit atributiv. = abgeschlossen werden. kriegen etc. Locuţiunile acestea nu sînt recomandabile din punct de vedere stilistic. zum Versand gelangen. . . este de tradus. Dieser Text ist zu übersetzen. . H 162 3. = Este cazul sä fie pedepsit. = A primit cartea cadou. zum Abschluß gelangen. .) ÎI 163 4. sau printr-o propoziţie relativă în care predicatul este format din verbele modale a trebui sau a putea şi participiul sau infinitivul prezent pasiv al verbului românesc: . . . . (. de asemenea. î n această construcţie. = diese Gleichung. H 161 2. iar infinitivul prezent activ al celui de al doilea verb prin conjunctivul prezent pasiv. zur Verteilung kommen.partici­ piul II al unui verb tranzitiv. Aceste construcţii se traduc fie prin pasiv..) . Participiul prezent al unui verb tranzitiv. der zu übersetzen ist . este posibilă traducerea prin a fi -f suj.) E r gehört bestraft. = E r muß bestraft werden. Se preferă pasivul verbelor corespunzătoare: zur Aufführung gelangen zum Versand gelangen zum Abschluß gelangen zur Verteilung kommen = aufgeführt = versandt (versendet) werden. care trebuie tradus . etc. der Text. (Ea poate fi văzută adesea la teatru. .) (. der übersetzt werden muß (. = Dieser Text muß (soll) übersetzt werden. . folosit atributiv şi pre­ cedat de zu. Verbele bekommen. . die nicht gelöst werden = această ecuaţie de nerezolvat. (Acest t e x t trebuie sä fie tradus. Anumite locuţiuni verbale ca: znr Aufführung gelangen. textul de tradus . . . . . . . . .) = . diese nicht kann.) Observaţie Traducerea lui sein prin a trebui sau a putea rezultă din context. = Sie kann oft im Theater gesehen werden.. . . . . (El trebuie pedepsit. ... = Das Buch wurde ihm geschenkt. (care nu poate fi rezolvată). -f.

particula este neaccentuată şi rămîne totdeauna legată de verb (pentru particula miß. la timpurile prezent şi imperfect precum şi la imperativ. Verbele pot fi compuse separabil sau inseparabil.R \ /^-ausgehen zurückSz-^^ ^-^-zurückgehen los H . adverbe. (Marfa bună se vinde repede.vezi însă H 178). == Dieses Buch wird leicht gelesen.^ ^ gehen = | | = Ţ Ţ ~ _ — losgehen Heim + .) VERBELE COMPUSE î n limba germană există verbe care sînt compuse cu prefixe.) Schließlich fand sich das Manuskript. particula este accentuată şi se separă de verb în anumite condiţii. în propoziţia principală. substantivele şi verbele care servesc la formarea verbelor compuse sînt numite în această gramatică particule. La verbele compuse separaMl. (Aceasta se înţelege de la sine. adjectivele. adverbele. Forme reflexive ale anumitor verbe (reflexive şi nereflexive) : H 164 Dieses Buch liest sich leicht. (Această carte se citeşte uşor. Ruf (Ruft) (Rufen Sie) mich später an! .) Das versteht sich von selbst.VERBUL 319 5. particula se separă de verb şi trece pe ultimul loc al propoziţiei: Ich rufe (rief) Sie später an. adjective. = Schließlich wurde das Manuskript gefunden.) Gute Ware verkauft sich rasch. = Das wird von selbst verstanden." / ' ^\^-~-heimgehen spazieren -f ^-Spazierengehen H 168H 185 Prefixele. La verbele compuse inseparabil. (In cele din urmă s-a găsit manuscrisul. = Gute Ware wird rasch verkauft. prepoziţii. H 167 H 16S VERBELE COMPUSE SEPARABIL H 169 La verbele compuse cu particulă separabilă.entgehen aus . substantive şi chiar cu alte verbe : prefix: prepoziţie: adverb ': adjectiv : substantiv: verb: erifŞi^ . deci accentuată. prepoziţiile.

hergeben. gegenüberstellen heimbringen. antun an-: auîhoren. beisetzen. hinstellen. H 172 La participiul perfect. fortziehen fori-: freigeben.o r e n : heruffispazi«'e» — herumspaziert.se omite-: a) în verbele cu compunere dublă (adică la verbe la care separabilă este urmată de o particulă inseparabilă) : anvertraut. ansagen. darlegen. heimkehren heim-: herbringen. so gäbe ich ihm das Buch. vorgehen. vorlassen . aufmachen. wie deroer kauft particula b) în verbele care se termină în sufixele accentuate de origine negermană -icrcn sau . anzuvertrauen. aassagen. freihalten.v-: hingehen. particula se separă de verb : Käme er rechtzeitig zurück. Als er mich anrief. zurückgekommen particulă H 173 I^a participiul perfect ge. freimachen frei-: gegenüber-: gegenüberliegen. augmentttl «je. particula nu se separă de verb : Wenn er mich anruft. war ich nicht zu Haus. festsetzen. hintreten hin-: losfahren. abstellen a!)-: anlegen.320 MORFOLOGIA H 17© î n propoziţia secundară.se intercalează între şi verbul simplu: angerufen. naehkoxnmen. fortsetzen. nachlassen nach-: vor-: vorbringen. zii se intercalează între particulă şi verbul simplu: anzurufen. ausstellen aus-: beilegen. abrufen. aufstellen ani-: auslegen. anerkannt. herumrumor«« — herumrumort H 174 La infinitivul prepoziţional. beitragen bei-: bloßlegen. zurückzukommen. anzuerkennen I I 175 Cele mai uzuale verbe compuse separabil se formează cu : ablegen. herstellen hc. feststelle]! fest-: fortbringen. losgehen. heimgehen. einstellen ein-: festhalten. bloßstellen bloß-: darbieten. eingeben. darstellen dar-: einbringen. teile ich ihm das Ergebnis mit. loslassen los-: nachgehen. H 171 î n propoziţia secundară camuflată fiind aceeaşi topică ca în propoziţia principală {vezi N 22).

zutragen zurückbringen. vorbeiziehen zugehen. însă accentuată în unele H 178 verbe cu compunere simplă şi în toate verbele cu compunere dublă: miß­ bilden. frontul) hintertreiben a dejuca übersetzen a traduce unterhalten a distra umschreiben a reda figurat. zerstören H 177 Particula miß. zurückhalten VERBELE COMPUSE INSEPARABIL H 176 Verbele acestea urmează regulile conjugării verbelor simple.272). vergeben. zusagen.) unter-: unterhalte:«: a ţine (dedesubt) umschreiben a transcrie um-: wieder-:: wiederholen a aduce din nou durch-: hinter-: über-: 21 — Gramatica practică a limbii germane inseparabil durchbrechen a sparge (rîndurile. cu singura deosebire că la participiul I I nu primesc augmentul ge~: Infinitiv empfehlen erfinden gefallen vollbringen Participiul empfohlen erfunden gefallen vollbracht II Particule totdeauna inseparabile sînt: fee-: emp-: ent-: er-: §e-: ver-: zer-: befreien.. zurückgeben. sensul verbului variind după felul compunerii: separabil durchbrechen a răzbi hintertreiben a goni übersetzen a trece peste (o apă etc. verzeihen zerbrechen. mißverstehen (pentru formarea participiului II vezi H 271 . enthalten.este de asemenea inseparabilă. zerreißen. •wiederholen a repeta a parafraza .VERBUL 321 vorbei-: zu-: zurück-: vorbeifahren. vorbeigehen. ATÎT VERBE COMPUSE SEP ARABIL CÎT ŞI INSEPARABIL Unele particule pot fi atît separabile (accentuate) cît şi inseparabile H 17& (neaccentuate). erzeugen gefallen. ersetzen. begehen. bekommen empfangen. empfinden entgegnen. entstellen erhalten. empfehlen. gewähren verführen. mißgestalten. gelingen.

322 MORFOLOGIA Alte particule pot fi folosite atît separabil (accentuat) rabil (neaccentuat). Morgenstunde hat Gold im Munde. "Bit wird schon abgereist sein.) : Drei mal drei ist neun. însă numai la verbe diferite: voll. o nesiguranţă Er wird wohl bald da sein. b) uneori un ordin. o posibilitate. {vezi M 12) : o probabilitate.: wider. (loh. Die Kinder sind gesund. Becher) Wir glauben an das Wahre. un îndemn Du bleibst hier ! Du wirst hier bleiben ! {vezi M 25) : c) rareori o presupunere. p a s i v : ich werde gefragt) exprimă a) Durata în prezent a unei acţiuni ori stări sau permanenţa e i : Ich schreibe einen Brief. Wir kämpfen für den Frieden. Schöne. maxime etc. findet der Ausflug statt. Freie und Gute.Prezentul (activ: ich frage. Wenn das Wetter schön bleibt. b) o constatare general valabilă (proverbe.: separabil vollfüllen widerhallen inseparabil vollbringen widerlegen cit şi insepa­ ÎNTREBUINŢAREA MODURILOR ŞI TIMPURILOR ÎN TREB UINŢA REA H 180 Indicativul exprimă a) în general o realitate INDICA TI V UL UI obiectivă: R. fProverbJ . Î N T R E B U I N Ţ A R E A TIMPURIILOR INDICATIVULUI H 181 1.

. " . . ". mai rar perfectul simplu.. H 182 b) o acţiune sau stare durativă în Ich verbrachte meinen Urlaub im Gebirge. Astfel se explică de basmele germane încep cu . was er wollen wird. în limba germană întrebuinţează imperfectul ca timp al povestirii. . Schiller) e) o acţiune sau stare începută în trecut care mai continuă în prezent. was wälzt sich dort Die langen Gassen brausend fort ? Stürzt Rhodos unter Feuers Flammen ?" (Fr. dann wird er sein Studium beenden. was er wollte ( = .) Observaţie de se ce cu Spre deosebire de limba română unde în naraţiune se foloseşte H 183 obicei perfectul compus. iar cele româneşti „A fost odată . mai ales dacă determinările temporale exprimă viitorul sau dacă vrem să prezentăm viitorul ca absolut sigur: Morgen fahre ich nach Sinaia. . war selb­ ständig und konnte tun. perativ : Du gehst jetzt essen ! în acest caz prezentul are valoare de im­ 2. p a s i v : ich wurde gefragt) exprimă a) o acţiune sau stare încheiată în trecut. Nur noch kurze Zeit. f) un îndemn sau ordin. wird selbständig sein und wird t u n können.Es war einmal. dann beendete er sein Studium. Ich wohne schon lange in diesem Stadtviertel. în această întrebuinţare el mai poartă şi denumirea de preterit: Schiller wurde im Jahre 1759 geboren. . pe care vrem s-o prezentăm mai viu. fără nici o legătură cu prezentul. . d) o acţiune sau stare terminată în trecut. Imperfectul (activ: ich fragte. trecut: c) o acţiune sau stare repetată în trecut (ca în limba română) : Das Kind fragte immer wieder: „Warm kommt V a t e r ? " d) gîndurile unei persoane îndreptate către viitor: E r dachte und dachte . mai plastic (prezent istoric) : „Was rennt das Volk.VERBUL 323 c) o acţiune sau stare viitoare. . . continuitatea ei este exprimată prin anumite cuvinte sau grupuri de cuvinte : Wir lernen seit drei Monaten Deutsch. Dieses Buch kaufe ich bestimmt.

wenn ich es gelesen habe. dann beendete er sein Studium. . und haben . perfectul sau s t ă r i : exprimă anterioritatea unei acţiun Nachdem ich die Arbeit beendet habe. va / » d e sine stătător şi va putea realiza ce va dori. ich bin gegangen. . Observaţii H 186 Pe teritoriul lingvistic german de sud şi sud-est se foloseşte adesea perfectul în locul preteritului." (Börne) trecut: d) în locul viitorului I I (anterior). p r i n : aces­ (a) imperfect: Das Kind fragte und fragte.) (b) perfect simplu sau compus: Die Fee gab dem Kind einen Ring und sagte. în funcţie de context. î n raport cu prezentul. o acţiune sau stare încheiată în „Was war. was er wollte. . war selbständig und konnte erreichen. ist für immer gewesen.) H 185 3. şi el îşi va termina studiile. pasiv : ich bin gefragt worden) exprimă a) o acţiune sau stare din trecut. . . o acţiune sau stare terminată viitor: Ich gebe dir das Buch wieder. c) mai rar. Wann ist der Junge erkrankt? b) valabilitatea obiectivă a unei acţiuni trecute. Bukarest ist im 15. ( = . (Copilul întreba şi întreba.324 MORFOLOGIA H 184 Avînd în vedere diferitele funcţii ale imperfectului german. în locul preteritului. a unei afirmaţii sau constatări referitoare la t r e c u t : Aurel Vlaicu hat das erste rumänische Plugzeug gebaut. t a poate fi tradus în limba română. ( = Zîna îi dădu (i-a dat) copilului un inel şi spuse (a spus). terminată însă în prezent sau cu ur­ mări asupra prezentului: Ich habe die Arbeit gerade beendet. er ist wohl krank geworden. Jahrhundert gegründet worden. sind oft spazierengegangen die schönen Tage genossen. . pentru o acţiune sau stare încheiată în trecut: I n den Ferien haben wir viele Ausflüge gemacht. ( = Încă puţin timp.) (c) viitor: Nur noch kurze Zeit. Perfectul (activ: ich habe gefragt. wenn ich es gelesen haben werde.) în e) o presupunere în privinţa unei acţiuni sau stări t r e c u t e : E r ist nicht gekommen. gehe ich in die Stadt.

( .) 6. . wie sie einst gewesen war. {= Ich glaube.) d) valabilitatea obiectivă a unei acţiuni sau a unei stări viitoare.) Das Ergebnis wird schon richtig sein. . Mai mult ca perfectul (activ: ich hatte gefragt. ging ich. werde ich den Brief beendet haben. dacă predicatul din propoziţia principală este la imperfect. es will regnen. Viitorul I (activ : ich werde fragen . Mai mult ca perfectul se întrebuinţează mai ales în propoziţia sevun. Observaţie Adesea acţiunea viitoare este exprimată cu ajutorul verbului modal H 190 wollen şi infinitivul prezent al verbului predicativ [vezi H 209) : Darüber wollen wir noch sprechen. b) un ordin deosebit de energic. daß das Ergebnis richtig ist. Wenn er mich besuchen wird. es wird regnen. (Darüber werden wir noch sprechen. wird nie sein Ziel erreichen. încheiată înaintea unei alte acţiuni sau stări exprimate prin imperfect: Nachdem ich.) Nimm den Regenmantel. a unei afirmaţii sau constatări referitoare la viitor: Wer nicht zielbewußt arbeitet. in die Stadt. viitorul I are valoare de imperativ {vezi M 26) : Du wirst jetzt endlich schweigen! Ihr werdet euch morgen bei mir melden! Sie werden mir morgen berichten! c) o presupunere sau probabilitate în privinţa prezentului (de obicei la persoana a IlI-a) : E r wird wohl krank sein. Viitorul anterior (activ: ich werde gefragt haben. H 187 pasiv: ich war gefragt worden) exprimă o acţiune sau stare trecută. 5.VERBUL 325 4. ich war gegangen. o somaţie categorică (de obicei la per­ soana a II-a). Raportul dintre mai mult ca perfect şi imperfect este deci acelaşi ca cel dintre perfect şi prezent: un raport de anterioritate. werde ich längst nach Hause zurückgekehrt sein. pasiv : ich werde gefragt werden) H 189 exprimă: a) o acţiune sau stare viitoare: Ich werde dich anrufen. anterioară unei alte acţiuni sau stări: Bis er mich anrufen wird. ( = E r ist wahrscheinlich krank. I n einigen Stunden werde ich wieder frisch und munter sein. ich werde gegangen H 191 sein: pasiv: ich werde gefragt worden sein) exprimă a) o acţiune sau stare viitoare. die Arbeit beendet hatte. .H 188 dară. fiind întrebuinţat astfel. Marie war nicht mehr so kräftig.

conjunctivul exprimă în limba germană: a) o acţiune posibilă (conjunctivul potenţial) : Br könnte hier arbeiten. pentru a formula mai politicos o propunere sau rugăminte. b) o presupunere în privinţa unei acţiuni sau stări trecătoare de obicei la persoana a I l I . î n cazul acesta comunicarea capătă o notă de politeţe. füge der Lösung einen Löffel Zucker hinzu. (El o fi venit deja.) Das müßte er schaffen. (El ar trebui să realizeze aceasta. (El ar putea lucra aici. Prin urmare. de modestie (conjunctivul diplomatic sau al modestiei) : Möchten Sie mir folgen ? (V-aş ruga să mă urmaţi.) Sie wird das Buch verloren haben. Viitorul anterior are valoarea prezumtivului din limba română: E r wird schon gekommen sein. viitorul anterior este numai rar folosit cu funcţia sa temporală.) ÎNTREBUINŢAREA H 194 CONJUNCTIVULUI Conjunctivul îndeplineşte în limba germană atît funcţiile conjunc­ tivului cît şi pe cele ale condiţional-optativului din limba română.) b) o îndoială (conjunctivul dubitativ) : Das hätte er getan ? (El să fi făcut aceasta ?) c) o concesie (conjunctivul concesiv) : So sei es d e n n ! (Fie aşa!) d) o dorinţă (conjunctivul optativ) : E s lebe der Frieden in der ganzen W e l t ! ( Trăiască pacea în lumea întreagă I) e) o dorinţă nerealizată sau a cărei realizare est e Käme er heute ! (De-ar veni astăzi!) Wäre er doch gekommen ! (De-ar fi venit \) nesigură: f) Uneori. de obicei este înlocuit prin perfect {vezi I I 185). conjunctivul este întrebuinţat pentru a atenua un ordin sau îndemn.) Dürfte ich Sie besuchen ? (Mi-aţi permite să v ă vizitez ?) Conjunctivul poate avea şi valoarea d e : g) imperativ (vezi M 28) : Man. de ezitare.) . (Ea o fi pierdut cartea. (Să se adauge la soluţie o lingură de zahăr.a .326 MORFOLOGIA Observaţie II 192 H 193 Fiind o formă greoaie.

denumirea de con­ junctiv I şi. în locul denumirii de conjunctiv prezent. daß er das Buch gelesen habe.) înţelesul temporal al formelor conjunctivului este diferit de cel al formelor indicativului. Pentru întrebuinţarea timpurilor conjunctivului vezi N 192 — 196. Astfel. (De-ar veni astăzi).VERBUL 327 h) indicativ (vezi M 12) : H 19o Damit wären wir fertig. (Spune că a citit cartea. fui. Conjunctiv Conjunctiv Conjunctivul Conjunctivul extrem de rar. conjunctivul imperfect 3. (Spune că ar fi citit cartea. am fost. pe cînd indicativul imperfect are sens de trecut (Ich war = eram. se întrebuinţează din ce în ce mai mult. daß er das Buch gelesen hätte. perfect: mai mult ca perfect : viitor are înţeles de viitor. atît conjunctivul prezent cît şi conjunctivul imperfect exprimînd o acţiune sau stare prezentă sau chiar viitoare: Conjunctiv prezent: Diese Entdeckung diene zum Wohle der Menschheit. în locul denumirii de conjunctiv imperfect. conjunctivul prezent 2. aceea de conjunc­ tiv II. . (Cu aceasta am fi gata.) î n propoziţia principală nu se pot folosi toate timpurile conjuncţivului.) Conjunctiv imperfect: Käme er heute. conjunctivul mai mult ca perfect. î n t r e conjunctivul perfect şi conjunctivul mai mult ca perfect nu există deosebiri de timp ci numai de mod. ci n u m a i : 1.) H 198 Br sagte. conjunctivul imperfect are sens de prezent sau chiar de viitor (Ich wäre = aş fi.) I m p o r t a n t de reţinut este faptul că între conjunctivul prezent şi con­ junctivul imperfect nu există nici o deosebire de timp ci numai una de mod. P e n t r u întrebuinţarea imperativului vezi M 20. (Această descoperire să servească binelui omenirii. ambele forme fiind folosite cu înţeles de trecut. viitor anterior (conjunctivul viitor I I )se întrebuinţează H 197 Er sagte. Observaţie Datorită faptului că între conjunctivul prezent şi conjunctivul im­ perfect nu există nici o deosebire de timp.

) Der Kranke kann das Zimmer nicht verlassen. wo er wohnt. Seit wann kennen wir u n s ? Diese Melodie kenne ich.) E r kann den Brief geschrieben haben. de a avea cunoştinţă de ceva în urma unei informaţii: Wissen Sie. Verbul wissen se traduce ca şi können prin a şti. (Se poate [s-ar p u t e a . dar se întrebuinţează în special cu sensul de a fi informat de ceva.) 2. pe lîngă infinitivul perfect activ al unui verb predicativ: a putea. (Bolnavul nu poate părăsi camera. capacitatea. permisiunea.) Observaţie Trebuie să fim atenţi să nu confundăm pe können cu wissen şi kennen.) Die Geschichte kann wahr sein. presupunerea — priceperea dobîndită printr-o anumită activitate — nesiguranţa. adesea la modul optativ condiţional. a şti (-a cunoaşte). wo die nächste Haltestelle ist? După verbul wissen urmează deseori o completivă: Verbul kennen se traduce prin a cunoaşte. la diateza reflexivă. (Povestea poate să fie adevărată. < daß er Sie erwartet hat. ar fi posibil] ca el să fi venit. a fi fami­ liarizat cu: Ich Henne den Inhalt dieses Films nicht. (El ştie să înoate bine.) H 198 H 199 b) a şti E r kann gut schwimmen. (Vă pot ajuta la traducere. incertitudinea. (Se poate [s-ar p u t e a : ar fi posibil] ca el să fi scris scrisoarea. pe lîngă infinitivul prezent activ al unui verb predicativ: a) a putea E r kann heute kommen. îndoiala traducerea 1. . echivalent ca sens cu e posibil E r kann gekommen sein. TRADUCEREA Şî ÎNTREBUINŢAREA VERBELOR MODALE ŞI A VERBULUI LASSEN können sensul — posibilitatea.) Ich kann Ihnen bei der Übersetzung helfen.328 VERBUL SENSUL. (El poate veni astăzi.

pe lîngă infinitivul perfect al unui verb predicativ: a putea.) concesiv: was er will. mir ist es gleichgültig. aş vrea) Ich.) Uneori verbul mögen dă propoziţiei un sens E r mag tun. a fi posibil Sie mag es gesagt haben. să-mi dea telefon. presupunerea. (Aş dori — doresc — să-mi cumpăr cartea aceasta.) — dacă mögen stă la conjunctiv imperfect : e) a dori (ich möchte = aş dori.VERBUL 329 mögen sensul — posibilitatea.) d) prin optativul condiţional al verbului predicativ Möge ich ihn recht bald wiedersehen. pe lîngă infinitivul prezent activ al unui verb predicativ — dacă mögen stă la indicativ : a) a putea Er mag wohl 20 Jahre alt sein. (Ea poate să păstreze cartea. probabilitatea.) Observaţie Imperfectul conjunctiv este forma la care verbul mögen se întrebuin­ ţează cel mai mult.) Sie mag das Buch behalten. (El să facă ce o vrea.) — dacă mögen stă la conjunctiv prezent: c) prin conjunctivul prezent al verbului predicativ vorbirea indirectă. indiferent. vezi N 181) (în special în Mein Bruder sagte ihm. (Fratele meu i-a spus. (Nu mi-a plăcut niciodată să dansez. permisiunea (sens ase­ mănător cu können) — plăcerea (sens asemănător cu gern haben) — rugămintea — dorinţa atenuată — concesia traducerea H 200 •" *"* 1. er möge mich anrufen. (El poate să aibă 20 de ani.) b) a-i plăcea Ich habe nie gern tanzen mögen. möchte mir dieses Buch kaufen. (De l-aş revedea cit mai curînd. 2. mie îmi este / . (Ea poate să fi spus aceasta.

) H 206 sollen sensul — necesitatea (obligaţia morală) — ordinul. pe lîngă infinitivul prezent al unui verb predicativ a trebui Wir müssen diese Arbeit noch heute beenden. pe lîngă infinitivul prezent sau perfect al unui verb predicativ — dacă dürfen stă la conjunctiv imperfect prin probabil eă sau prin modul prezumtiv al verbului predicativ Er dürfte bald zurückkommen.330 MORFOLOGIA H 202 H 203 dürfen sensul — permisiunea — probabilitatea.) H 204 müssen sensul — constrîngerea. a putea Der Junge darf heute ins Kino gehen. (Băiatul are astăzi voie să meargă la cinema­ tograf. pe lîngă infinitivul prezent activ al unui verb predicativ — dacă dürfen stă la indicativ: a) a avea permisiunea. (Toţi oamenii trebuie să moară. necesitatea obiectivă — presupunerea. necesitatea logică traducerea 1. presupunerea — rugămintea sau o întrebare deosebit de politicoasă traducerea 1.) Alle Menschen müssen sterben. voinţa — nesiguranţa.) Sie muß das Buch zu Hause vergessen haben.) Darf ich Sie um eine Auskunft bitten ? (Pot să vă cer o informaţie ?) — dacă dürfen stă la conjunctiv b) a putea (la optativ) imperfect: Dürfte ich Sie um ein Glas Wasser bitten ? (Aş putea să vă cer un pahar cu apă ?) 2. (Probabil că ei au fost (ei or fi fost) la munte. (El trebuie să mai fie bolnav. a avea voie. (Trebuie să terminăm lucrarea aceasta încă astăzi. nedumerirea — conformitatea cu o situaţie dată — presupunerea .) Sie dürften im Gebirge gewesen sein. (Ea trebuie să fi uitat cartea acasă. (Probabil că se întoarce în curînd. pe lîngă infinitivul prezent sau perfect al unui verb predicativ: a trebui. probabilitatea. a fi de presupus eă Er muß noch krank sein. dorinţa.) H 205 2.

) H 207 b) prin conjunctivul verbului predicativ (a) pentru exprimarea perifrastică a imperativului: Du sollst nicht mehr in der Stunde sprechen. (Se spune că el a fost /ar fi fost/ bolnav. daß ich morgen zu ihm kommen solle. dacă acesta este la infinitivul perfect: Er soll nur nicht krank sein.) Sie sollten das nicht sagen. dann sollen wir unsere kranke Freundin besuchen. wir sollten pünktlich sein. a se cuveni Man soll immer pünktlich sein. was ich dazu sagen soll.) 2.) Er soll krank gewesen sein. (Se spune că este /ar fi/bolnav.) Sie soll es nur nicht vergessen haben • (Numai să nu fi uitat. apoi urmează să vizităm pe prietena noastră bolnavă. dacă este pe lîngă infinitivul prezent al unui verb predicativ: a) a trebui. (Se spune că el a fost /ar fi fost/ avansat.) Ich weiß nicht. (Mergem la cine­ matograf. sollen se traduce prin conjunctivul prezent al verbului predicativ (dacă acesta este la infinitivul prezent) şi prin conjunctivul perfect al verbului predicativ.) (c) în propoziţii interogative.) Dacă o astfel de propoziţie este negativă şi cuprinde totodată şi adverbul nur.) E r sagte mir.) (b) în propoziţii completive. aş putea traduce textul. în indirectă : deosebi în vorbirea şi întrebarea E r sagte mir. (Trebuie să fim totdeauna punctuali. (Nu ştiu ce să spun cu privire la aceasta. în special dacă verbul sollen stă la imperfect: Sollte es wirklich so sein ? (Să fie într-adevăr aşa ?) c) a urma să Wir gehen ins Kino. pe lîngă infinitivul prezent sau perfect dacă sollen stă la indicativ prezent se spune că al unui verb predicativ E r soll krank sein.VERBUL 331 traducerea 1. (N-ar fi trebuit să faceţi aceasta. (Dacă mi-aţi aduce dicţionarul. (Să nu mai vorbeşti în oră.) d) dacă sollen stă la conjunctiv ţionalul prezent al verbului predicativ imperfect. (Numai să nu fie bolnav.) E r soll befördert worden sein.) .) Ihr h ä t t e t das nicht t u n sollen. (Bl mi-a spus să vin mîine la el. so könnte ich diesen Text übersetzen. (El mi-a spus să fim punctuali. prin condi­ Sollten Sie mir das Wörterbuch bringen. (N-ar trebui să spuneţi aceasta.

o pretenţie nejustificată traducerea 1.) b) dacă wollen este la prezent. (El susţine că a fost [ar fi fost] criticat pe nedrept. la persoana I plural prin conjunctivul prezent al verbului predicativ (cu valoare de imperativ). uneori pe lîngă infinitivul prezent al unui verb predicativ: a afirma. das seine Schwester sein will. deseori precedat de hai Wir wollen > y jetzt gehen. Goe­ the. a dori E r will sich einen neuen Füller kaufen.) Wollen wir ' c) prin indicativul viitor al verbului predicativ.) ^-^-^2. pe lîngă infinitivul prezent activ al unui verb predicativ a) a vrea. E r will zu Unrecht kritisiert worden sein. Goethe auswendig lernen. (G. W. (El afirmă că nu v-a văzut [nu v-ar fi văzut]). (Profesorul i-a pus pe copii să înveţe pe din afară poezia „Gefunden" de J . categoric) — o afirmaţie neîntemeiată. (Facem o plimbare frumoasă.332 MORFOLOGIA H 208 H 209 wollen sensul — voinţa. a lăsa Der Arzt ließ den Kranken nicht aufstehen. permisiunea traducerea pe lîngă infinitivul prezent activ al unui verb predicativ a) a dispune." apoi vom vizita expoziţia. a da voie.) . E.) H 210 H 211 lassen Se foloseşte adesea ca verb modal sensul — dispoziţia. dorinţa — un îndemn (puternic. a cere. a pretinde. a face să. îndemnul. a susţine Ein Briefchen von meinem Herrn an das gnädige Fräulein. Lessing) (O scrisoarea din partea stăpînului meu către domnişoara care pretinde că este [ar fi] sora lui. un ordin atenuat. (El vrea să-şi cumpere un stilou nou. pe lîngă infinitivul perfect. dann wollen wir die Ausstellung besuchen. (Medicul nu i-a permis bolnavului să se scoate. W.) Er will Sie nicht gesehen haben. a pune Der Ivehrer ließ die Kinder das Gedicht „Gefunden" von J .) b) a permite. (/Hai/ să mergem acum. dacă serveşte la for­ marea unei forme pgrÄÄstice a viitorului {vezi H 189): Wir machen einen jchÄnefiSpaziergang.

deoarece exprimă doar îndemnul pentru o acţiune oarecare. gern haben) = a-i plăcea Ich mag diesen Schauspieler nicht. în cazul acesta: können = a şti Können Sie Deutsch ? Er ist ein tüchtiger Mann.) CAZURI SPECIALE DE ÎNTREBUINŢARE A VERBELOR MODALE a) Verbele modale pot fi întrebuinţate şi ca verbe predicative. migen (sens asemănător cu gefallen.) Uneori lassen nu se traduce. şi anume ca verbe tranzitive. Ich lasse mir einen Mantel machen. dürfen = a avea voie Das darfst du nicht. (Schüler) wollen = a vrea E r will Ihr Bestes. (îmi fac u n palton. (Hai să mergem. er kann etwas. (Kl vă transmite salutări.) d) a transmite Er läßt Sie grüßen. lassen (sens asemănător cu zurücklassen) = a lăsa Ich habe das Buch auf dem Tisch gelassen. [Schiller) seilen = a trebui Du kannst. Laßt uns gehen.VERBUL 333 c) prin conjunctivul prezent al verbului predicativ (cu valoare de imperativ) deseori precedat de hai. welches will. müssen = a trebui Alle anderen Dinge müssen. Observaţie Cu verbul lassen s-au format multe construcţii fixe: am Leben lassen an jemandem kein gutes Haar lassen im Stich lassen kein Auge von jemandem (etwas) lassen die Finger von etwas lassen . der Mensch ist das Wesen. denn du sollst. Das Kind mag die Suppe nicht.

(gehen.) (b) Verbele heißen. FORMELE INFINITIVULUI H 223 î n limba germană există p a t r u forme de infinitiv: Infinitivul Infinitivul prezent perfect activ: pasiv: activ: pasiv : fragen gefragt werden gefragt haben gefragt worden sein . modul sau timpul. essen etc.334 MORFOLOGIA b) Uneori verbul predicativ care depinde de verbul auxiliar poate fi omis. FORMELE INFINITE (NOMINALE) — Die ALE VERBULUI (Die Infinitformen Nominalformen) H 221 Infinitivul şi participiile ocupă un loc intermediar între nomen (sub­ stantiv şi adjectiv) şi verb. participiul între verb şi adjectiv. numărul. î n cazul acesta propoziţia conţine de regulă un circumstanţial de loc sau de t i m p : Ich habe meinen Schlüssel verloren. Formele nominale nu pot marca persoana. şi a n u m e : infinitivul între verb şi substantiv. din cauza aceasta formele infinite se numesc şi forme nominale. tun. und jetzt kann ich nicht in die Wohnung Ich muß (will) nach Predeal (fahren). INFINITIVUL (Der Infinitiv — Die Nennform) H 222 Infinitivul denumeşte acţiunea exprimată de verb. fiind subînţeles. Was soll das (heißen) ? Was kann ich (tun) ? Br darf keine Bier (essen). Verbele mai frecvent omise sînt : (a) Verbe de mişcate.

.) O şcoală nouă trebuie (să fie) con­ struită aici (adică : trebuie construită ^ acum). să fi devenit gegeben haben = a fi dat. (adică: în trecut. Infinitivul prezent pasiv se formează din participiul II al verbului de conjugat şi infinitivul prezent al verbului werden: gefragt werden — a fi întrebat.VERBUL 335 Prin infinitiv prezent sau perfect nu se înţelege timpul prezent sau trecut al acţiunii. con­ Ich höre > . schrei(e)n. 2. . zögern). >ihn kommen. la unele verbe. să fi dat H 229 4. y > Ihnen alles erzählen.) . în -n (după consoanele 1 şi r de ex : lächeln. să fie adunat. \ Ich wollte/ \ Ich will \ Vreau să vă povestesc totul. • ^ m vrut sa va povestesc totul. H 228 i muß < Eine neue Schule \ ^mußte' / h i e r gebaut werden. să fi avut gewesen sein = a fi fost. trau(e)n. folosit în propoziţie. „ . Ich hörte ' ^11 aud venind (adică în momentul de faţă). simultană cu acţiunea exprimată prin verbul la forma personală. H 224 H 225 H 226 H 227 Infinitivul prezent (activ şi pasiv). zieh(e)n. \ O şcoală nouă trebuia (să fie) struită aici (adică în trecut). ^TLt-am auzit venind (adică a venit mai de m u l t ) .\. Infinitivul perfect activ se formează din infinitivul prezent al verbului haben sau sein şi participiul II al verbului de conjugat: gehabt haben = a fi avut. 3. ( a ( ji c ă : acum în momentul de fată. . 1. gesammelt werden = a fi a d u n a t . să fi fost geworden sein = a fi devenit. ci faptul că acţiunea este neterminată (infinitivul prezent) sau terminată (infinitivul perfect). neterminată. să fie întrebat. î n limbajul familiar sau cel poetic vocala e din terminaţia infiniţivului se omite uneori după o vocală sau după consoana h : geh(e)n. gehen) sau. exprimă o acţiune durativă. antworten. Infinitivul prezent activ se termină în -en (fragen. Infinitivul perfect pasiv se formează din participiul II al verbului de conjugat şi infinitivul perfect activ al verbului werden (fără augmentul ge-) : gefragt worden sein = a (să) fi fost întrebat gegeben worden sein = a (să) fi fost d a t H 230 .

. ca infinitiv substantivizat: Das Lernen bereitet mir viel Freude.. Sie soll krank sein. 2.zu. Ich will ihn heute anrufen. I. folosit în propoziţie. • 4. ca infinitiv prepoziţional (precedat de zu) : Ich versuche dieses Buch im Original zu lesen.. sollen. Infinitivul simplu (fără zu) se întrebuinţează: a) după verbele modale (können. wollen) şi verbul lassen: Ich kann schwimmen. . anterioară celei exprimate prin verbul la forma per­ sonală : Er muß viel gelernt haben = Trebuie să fi învăţat mult. ohne mich zu bemerken. Ich habe die Absicht.336 H 231 Infinitivul perfect (activ şi pasiv). ohne . . zu. müssen.zu (vezi N 129—132) sau un infinitiv prepoziţional precedat de unul sau mai multe elemente sintactice: Ich fahre nach Sinaia. zu Hause zu bleiben. exprimă o acţiune terminată. 3. dürfen. ca infinitiv dezvoltat. um mich zu erholen. H 233 5. E r läßt Sie grüßen. statt zu Hause zu bleiben. adică un infinitiv precedat de um . ÎNTREBUINŢAREA INFINITIVULUI H 232 Infinitivul poate să apară: 1.. statt . mögen. Er muß in die Stadt gegangen sein = Trebuie să fi mers în oraş. E r ging ins Kino. Ich möchte ihn sehen. Darf ich Ihnen eine Zigarette anbieten ? E r muß mehr lernen.a verbele compuse separabil particula zu se intercalează între verb şi particulă: vorlesen — vorwiesen (vezi H 154). cu valoarea unui imperativ (vezi M 22).. ca infinitiv simplu: Ich •will Deutsch lernen. E r ging an mir vorüber. Die Aufgabe muß gemacht worden sein = Tema trebuie să fi fost făcută.

heißen (= befehlen). ihn zu treffen. Ich sehe ihn kommen. H 238 Observaţie Verbul haben urmat de infinitivul prezent al unui verb exprimă o necesitate: Ich habe den Text zu übersetzen — Ich muß den Text übersetzen. e) după verbele bleiben. helfen. . lehren. Sie zu sehen. kommen. lernen. H 235 H 236 d) în anumite expresii. Er macht von sich reden. Wer hat ihn das t u n heißen? Ich helfe ihnen gern den Koffer tragen. Er tat nichts als klagen. Die Mutter schickt das Kind schlafen. . Dieser Brief ist abzuschreiben (vezi : H 160). hören. b) un adjectiv (sau participiu folosit adjectival) cu funcţie de nume H 239 predicativ: E s ist mir leider nicht möglich. ihr Kind wiederzusehen. H 234 sehen. fie prin a trebui -f conjunctiv prezent: . laufen: E r geht (fährt. noch heute hinzugehen. spüren: Ich höre ihn sprechen. I n unserer Hauptstadt gibt es sehr viel Schönes und Interessantes zu sehen. kommt) das Buch kaufen.. Der Lehrer gab uns auf. Se traduce fie prin a avea + supin. Die Mutter war glücklich.VERBUL 337 b) după verbele care exprimă percepţii senzoriale ca: fühlen. . Der Lehrer lehrt die Kinder lesen. . H 237 schicken: Ich bleibe hier ein wenig sitzen. r Ich habe tur morgen viel zu lernen. ( \Trebuie să învăţ pe mîine mult. Ich bin entzückt. Infinitivul precedat de zu se întrebuinţează pe lîngă: a) majoritatea verbelor (vezi însă H 233—237) : Ich wünsche (hoffe. gehen. /Am pe miine mult de învăţat. Die Genossin hat einen Brief abzuschreiben (vezi şi H 236). I m Alter von sieben Jahren lernen die Kinder schreiben und lesen. c) după verbe de mişeare ca: fahren. glaube). 22 — Gramatica practică a limbii germane .. T . după verbele haben. ein Gedicht auswendig zu lernen. läuft. tun şi machen: E r hat gut reden. .

= El poate veni. = II aud venind. bald wieder gesund zu werden. noch heute abzureisen. TRADUCEREA INFINITIVULUI H 243 Infinitivul se traduce în limba română prin: 1. == El vrea să vină. supin: Ich habe zu lernen. A. = Are intenţia să vină. în desfăşurare nelimitată: das Übersetzen = tradusul (activitatea în sine a traducătorului) . gerunziu: Ich höre ihn kommen. conjunctiv : Er will kommen. d a r : die Übersetzung = traducerea (rezultatul activităţii traducătorului) II 242 Infinitivele substantivizate sînt totdeauna de genul neutru şi nu au plural. Der junge Mann war vom Bestreben geleitet. Die Worte des Arztes bestärkten ihn in seiner Hoffnung (Zuversicht). Infinitivul substantivizat are un sens abstract şi exprimă activitatea ca atare. Gelegenheit). PARTICIPIUL (Das Partizip — Das Mittelwort) H 244 H 245 Participiul ţine prin natura lui atît de verb cît şi de adjectiv. H 241 Pentru întrebuinţarea infinitivului dezvoltat vezi N 129—132. 2. în limba germană există participiul I (participiul prezent) : fragend participiul II (participiul perfect sau trecut) : gefragt . Er hatte keine Lust (Zeit. = Am de învăţat. keine Möglichheit). Er wünscht zu kommen. ins Kino zu gehen. die Absicht zu arbeiten = intenţia de-a lucra. unter allen Umständen sein möglichstes zu tun. infinitiv: Er kann kommen. 3.338 MORFOLOGIA H 240 c) toate acele substantive care pot avea un atribut verbal {vezi M 183) : Ich habe die Absicht (den Wunsch.

VERBUL 339 PARTICIPIUL I Participiul I se formează din infinitivul fragen antworten ordnen regeln fahren geben verbului -\. der singt die fahrende Straßenbahn = die Straßenbahn. = Am auzit păsările care cîntau (adică în trecut). die gelöst werden muß die nicht zu lösende Aufgabe = die Aufgabe. Ich hörte die singenden Vögel. care este simultană cu acţiunea exprimată prin verbul predicativ . exprimă o necesitate sau o posibilitate şi se întrebuinţează numai atributiv : die zu lösende Aufgabe = die Aufgabe. = Aud păsările care cîntă (adică acum. exprimă o acţiune în desfăşurare. die singen werden. Ich hörte die Vögel. ein spielender Junge II 250 . el nu exprimă deci o acţiune prezentă decît atunci cînd o exprimă şi verbul predicativ : Ich höre die singenden Vögel. adjectival ş. das spielt H 248 Participiul I al verbelor tranzitive "este uneori precedat de prepoziţia zu {vezi H 161). c a : a) adjectiv a t r i b u t i v : der spielende J u n g e . în momentul de faţă). Ich werde die singenden Vögel hören. = Voi auzi păsările care vor cînta (adică în viitor). die fährt das spielende Kind = das Kind. II 247 Participiul I are de obicei sens activ : der singende Vogel = der Vogel. î n cazul acesta are u n sens pasiv. Ich höre die Vögel die singen. die sangen. a. Ich werde die Vögel hören.d: II 246 fragend antwortend ordnend fahrend gebend SENSUL PARTICIPIULUI I Participiul I. die nicht gelöst werden kann H 249 ÎNTREBUINŢAREA PARTICIPIULUI I Participiul I se întrebuinţează : 1. denumit şi participiul prezent.

este invariabil. sau printr-un participiu : ein überzeugendes Beispiel = un exemplu convingător lebende Sprachen = limbi vii ein glänzender Schauspieler = un actor strălucit 3.340 MORFOLOGIA H 251 b) adjectiv predicativ: Mein Freund ist leidend. d) element predicativ suplimentar {vezi . deseori terminat în -tor. substantivizat: der Reisende. ein Reisender. . 4. 3. întrebuinţat ca adjectiv atributiv. H 256 2. viele Reisende H 257 Participiul I substantivizat urmează regulile declinării adjectivelor atributive {vezi E 13—15). H 255 Participiul I. die Reisenden. c) adjectiv cu funcţie de complement circumstanţial: E r lernt spielend. Participiul I. în construcţiile participiale {vezi N 133). das schläft) — copilul care doarme 2. H 253 H 254 Cu această funcţie se întrebuinţează de obicei participii adjectivizate {vezi H 295). TRADUCEREA PARTICIPIULUI I H 258 Participiul I se traduce: 1. în atributul dezvoltat {vezi N 140—142). Dieser Apparat ist spielend leicht zu bedienen. H 252 Participiul I se întrebuinţează ca adjectiv predicativ cînd este adjectivizat {vezi participiile adjectivizate H 294—295). . printr-un gerunziu: die steigende Produktion = producţia crescîndă . element predicativ suplimentar sau complement circumstanţial. printr-un adjectiv. întrebuinţat ca adjectiv predicativ. urmează regulile decli­ nării adjectivelor atributive {vezi E 13—15).) : E r t r a t lächelnd ins Zimmer. printr-o propoziţie relativă: das schlafende Kind ( = das Kind.

(denumit augment) : Infinitiv schreiben tragen Participiul geschrieben getragen II H 259 H 260 î n limbajul familiar. die Leidende = suferinda. Dacă verbul este accen­ t u a t pe prima silabă.a formarea participiului II trebuie ţinut seama de conjugarea din care face parte verbul respectiv. die Vorsitzende = preşedinta în PARTICIPIUL II L. gescheh(e)w. Astfel: Participiul II se formează: a) la verbele tari din rădăcina verbului.VERBUL 341 4. formează participiul I I fără augmentul g e . b) la verbele slabe din rădăcina verbului. augmentul ge-: Infinitiv suchen arbeiten Participiul gesucht gearbeitet II H 261 H 262 Sufixul -et îl primesc verbele care formează imperfectul în -ete (vezi H 101). printr-un adjectiv ori gerunziu substantivizat sau un substantiv. Verbele slabe care sînt accentuate pe prima silabă primesc. der Vorsitzende = preşedintele die Reisende == călătoarea . la care se adaugă -(e)t. el primeşte la participiul I I prefixul ge. de asemenea. vocala e din sufixul -en se suprimă uneori. vezi H 46) şi cu sufixul -en. der Leidende = suferind. special cînd participiul I german este substantivizat: der Reisende = călătorul.: Infinitiv verschreiben erlernen begehen ernennen studieren bearbeiten Participiul verschrieb«» erlernt begange« ernannte studiert bearbeitet II H 263 . în special după vocale sau după consoana h: geschrie(e)». slab sau neregulat — nu este accentuat pe prima silabă. uneori cu modificarea vocalei radicale (Ablaut. c) Dacă verbul — fie tare.

augmentul |gegefrühstückt gelangweilt gemaßregelt geurteilt gewetteifert H 268 O excepţie este verbul notlanden care formează participiul I I \notgelandet. verbele compuse separdbil (vezi H 172). accentul căzînd pe altă silabă a particulei decît prima : herauskommen auseinandersetzen kam heraus setzte auseinander herausgekommen auseinandergesetzt Pentru verbele compuse dublu particulă neseparabilă vezi H 173. Cîteva verbe derivate stă la începutul verbului: frühstücke» (Frühstück) langweile« (I. verbele simple lesen loben tun wissen ca: las lobte tat wußte gelesen gelobt getan gewußt H 265 2.fac parte şi acele verbe compuse separabil. sînt H 264 1. H 267 3. deci cu participiul I I cu augmentul ge-.-eu verbuluîc ^ (—) + -(e)t Accentuate pe prima silabă.342 MORFOLOGIA . Neaccentuate ge. I^a aceste verbe ge.se inter­ calează între particulă şi verb : einsteigen anrufen feststellen teilnehmen stieg ein rief an stellte fest nahm teil eingestiegen angerufen festgestellt teilgenommen H 266 Din categoria verbelor care formează participiul I I cu augmentul ge. a căror particulă are două sau mai multe silabe.s î n t : pe prima silabă.ang(e)weile) maßregele (Maßregel) urteile« (Urteil) Wetteifer« (Wetteifer) cu particulă separabilă armată de din substantive frühstückte langweilte maßregelte urteilte wetteiferte compuse*. deşi nu este compus separabil. deci cu participiul I I fără augmentul .verbeten Participiul II <f = (ge-) + rădăcina \ verbe s/a&e J+Ablaut) -f.

Unele verbe compuse cu particula miß.este.{vezi H 176). wider-. ent-. wieder. Particula miß.accentuată intercalează augmentul ge.şi verb : ttrßbilden mißgreifen mißbildete mißgriff mißgebildet mißgegriffen M 271 3. hinter-. verbele compuse inseparabil cu particulele : durch-. accentuat fie pe prima. verbele compuse cu particulele inseparabile / ) .(înainte de Participiul gehört mißbiancht verziehen verbrochen II H 269 Observaţii 1. la unele verbe. Verbul mißdeuten. fie pe a doua silabă. emp. miß. verbele terminate în -ieren. über-. formează participiul I I în trei feluri: mißdeutet gemißdeutet şi mißgedeutet H 272 2. um-. Cu toate acestea rămîne inseparabilă: mißbehagen mißgestalten mißverstehen mißbehagte mißgestaltete mißverstand mißbehagt mißgestaltet mißverstanden B 270 2. voll-. în majoritatea lor de origine negermană: Infinitiv studieren 'korrigieren Participiul studiert korrigiert II H 274 cîteva de origine germana c a : buchstabieren buchstabiert 4. unter-. verbele terminate în -eien.între miß. ge-. zer-: Infinitiv fcesteigen empîangen entgehen erzählen Participiul bestiegen empîangen entgangen erzählt II Infinitiv gehören mißbrauchen verzeihen erbrechen be-. accentuată (vezi H 178).VERBUL 343 1. er-. ver-. Participiul prophezeit kasteit II M 275 prophezei«» kasteien .(vezi H 179) : Infinitiv durchleuchten hinterlassen übersetzen umarmen Participiul durchleuchtet hinterlassen übersetzt umarmt II Infinitiv untersuchen vollziehen widersprechen wiederholen Participiul untersucht vollzogen widersprochen wiederholt II H 273 3.

deoarece ei face parte din rădăcina verbului. gespie(e)n) nu aparţine acestei categorii de verbe.) H 278 6. pentru că sînt bolnav. dintre care cele mai uzuale s î n t : Infinitiv französeln posaunen Participiul französelt posaunt II Infinitiv rumoren stibitzen trompeten Participiu rumort stibitzt trompetet îl H 277 I/a verbele tari. u n număr de verbe care nu pot fi cuprinse într-o anumită categorie. participiul I I este identic cu infinitivul. II (Sînt suplinit de către colegul meu. De exemplu: Infinitiv vertreten vergessen Imperfect vertrat vergaß Participiul vertreten vergessen II î n cazul acesta numai după context ne putem da seama dacă este vorba de infinitiv sau de participiul I I : Ich werde meinen Kollegen vertreten. verbele compuse dublu adică (cu o particulă separabilă urmată de una inseparabilă. prez. compuse cu particulă inseparabilă. dacă verbul are aceeaşi vocală radicală la infinitiv şi la participiul perfect.344 MORFOLOGIA Observaţie Verbul tare speien (spie. weil er krank ist. viitor infinitiv (II voi suplini pe colegul meu.) dar şi : Ich werde von meinem Kollegen vertreten. pasiv part. H 276 5. pentru că este bolnav. deşi au accentul pe prima silabă: Infinitiv abberufen vorverlegen zurückerstatten Imperfect berief ab verlegte vor erstattete zurück Participiul II abberufen vorverlegt zurückerstattet H 279 Unele verbe pot fi accentuate fără deosebire de sens atît pe prima cît şi pe a doua silabă. Accentuate pe prima silabă. weil ich krank bin. ele primesc la pârtiei- .

dacă sînt întrebuinţate în legătură cu un infinitiv. Ich habe ihn gesehen. formează participiul II în mod regulat: Ich habe vieles gewollt. Ich habe ihn kommen sehen. der geprüft wurde die geschriebene Übung = die Übung.la începutul verbului. dacă nu sînt urmate de nici un infinitiv. H 281 Verbele modale. manches gekonnt. Verbul werden formează participiul II în două feluri: 1. se foloseşte infinitivul prezent: Ich habe kommen können (nu gekonnt). der abgefahren ist ist H 285 .cînd este întrebuinţat ca verb copulativ sau ca H 280 verb predicativ: E r ist Ingenieur geworden.cînd este întrebuinţat ca verb auxiliar de timp (la diateza pasivă) : Br ist gefragt worden. fără augmentul ge. 2.H 283 piului II. die eingetroffen der abgefahrene Zug = der Zug. ist inzwischen geworden. cu augmentul ge. în locul pârtiei. neaccentuate pe prima silabă formează participiul II fără augmentul ge-: Infinitiv liebkosen liebkosen willfahren willfahren Participiul ^liebkost liebkost gewillfahrt willfahrt II Pentru verbele accentuate fie pe prima fie pe a doua silabă. SENSUL PARTICIPIULUI II Participiul II al verbelor tranzitive are sens pasiv: der geprüfte Schüler = der Schüler.VERBUL 345 piui II augmentul ge. precum şi verbele care exprimă percepţii senzoriale. 2. H 282 1. Was noch nicht war. die geschrieben wurde H 284 Participiul II al verbelor intranzitive are sens activ : die eingetroffene Delegation = die Delegation. însă cu sensuri deosebite. vezi H 179.

b) la diateza pasivă : toate timpurile ich werde (wurde. infinitivul prezent (vezi H 227) şi perfect (vezi H 230) : . o acţiune începută în trecut şi care continuă şi în prezent: Das ist das von mir bewohnte Haus. cu ajutorul lui se formează : a) la diateza activă: perfectul: Ich habe gelernt. = Aceasta e casa locuită de mine (adică: locuiesc şi acum în casa aceasta în care m-am m u t a t mai demult. gefragt worden sein H 288 Din funcţia verbală a participiului I I rezultă faptul că acesta p®ate avea complemente cu care formează construcţii participiale (vezi N 133). Dacă are funcţie nominală.Der Versuch scheint gelungen. ich bin gekommen (vezi H 106). würde etc. gekommen sein (vesi H 229). mai mult ca perfectul : Ich h a t t e gelernt.) gefragt (vezi H 145—H 146). spre deosebire de participiul I exprimă : 1. de complement circumstanţial : . die beendete Arbeit ein schön geschriebener Aufsatz. participiul se întrebuinţează : a) ca adjectiv atributiv: der geschriebene Aufsatz. Dacă participiul I I are funcţie verbală. am 2. gelernt h a b e n . o acţiune terminată în trecut: Das ist der von mir übersetzte Text.) ÎNTREBUINŢAREA PARTICIPIULUI II H 287 1. infinitivul perfect : ich war gekommen (vezi H 107). . gefragt werden. 2. eine rasch beendete Arbeit b) ca adjectiv predicativ : . = Acesta este textul tradus de mine (adică: terminat traducerea lui). - c) ca adjectiv cu funcţie Er spricht ausgezeichnet.346 MORFOLOGIA H 286 Participiul I I .

este de regulă adjectivizat {vezi H 294). viele Angestellte H 289 Participiul I I întrebuinţat ca adjectiv atributiv sau atunci cînd este substantivizat urmează regulile declinării adjectivelor atributive {vezi E 1 3 . printr-un H 294): adjectiv (dacă 'participiul II este adjectivizat) {vezi bekannt = cunoscut. gewandt = abil 3 . Participiul I I avînd funcţie verbală. gelehrt — s a v a n t . participiul I I al verbelor tranzitive: der geprüfte Schüler der Geprüfte H 290 H 291 H 292 2. ein Angestellter — die Angestellten. TRADUCEREA PARTICIPIULUI II Participiul I I se t r a d u c e : 1.E 15). Ca adjectiv şi substantiv se poate întrebuinţa n u m a i : 1. prin participiul perfect (sau printr-o propoziţie relativă) : der unterschriebene Brief = scrisoarea (care a fost) semnată H 293 2.VERBUL 347 Participiul I I . cu funcţie de complement circumstanţial sau ca element predicativ suplimentar este invariabil. gebildet = cult. veziM 23. d) ca element predicativ Ich traf ihn erregt an. întrebuinţat ca adjectiv predicativ sau cu funcţie de complement circumstanţial. suplimentar {vezi M 186): e) substantivizat: der Angestellte. der Verwandte = ruda . printr-un substantiv (dacă participiul I I a fost substantivizat) : der Angestellte = salariatul. sau întrebuinţat ca adjectiv predicativ. participiul I I al verbelor intranzitive der verstorbene Schriftsteller der Verstorbene perfective : P e n t r u folosirea participiului I I cu valoare de imperativ.

bekannt. gelaunt. participiul I : abwesend. besorgt. participiul I I : ausgezeichnet. berühmt). .348 MORFOLOGIA PA R T ICI Pil LE A DJEC TI VIZA TE H 294 Multe participii sînt adjectivizate. abwesend) sau participiul I I (begabt. î n unele cazuri. reizend 2. berühmt. betrunken. Participiile adjectivizate pot forma grade de comparaţie : Er ist begabter als sein Bruder. î n alte cazuri. Das ist die belebteste Straße unserer Stadt. begabt. mißgestimmt. verwandt. gelehrt. verschwiegen. erfahren. avînd însă un alt înţeles decît participiul său adjectivizat: auszeichnen = a distinge bekennen = a recunoaşte dar : ausgezeichnet — excelent d a r : bekannt = cunoscut H 295 Participii adjectivizate mai frecvent folosite s î n t : 1. anwesend. dringend. Heute ist die Hitze noch drückender als gestern. celelalte forme ale verbului au dispărut. păstrîndu-se numai participiul I (anwesend. belebt. verbul s-a menţinut.

sie es wir ihr e r Conjunctiv ich du er sie es wir ihr sie Sie habe habest | } habe I haben habet haben \ t hat I haben habtj liaben er sie es wir ihr sie Sie vv". werdet. 1 • t ist ' sind seid sind Sie } Indicativ ich werde du wirst er l sie i wird es > wir werden ihr werdet sie Sie werden Coniunctiv ich du er sie es wir ihr sie Sie werde werdest ] | werde ' werden.MODELE PENTRU CONJUGAREA VERBELOR VERBELE AUXILIARE DE TIMP (vezi H 4. werden . H 60) haben i sein 1 Prezent ~\ II 296 Indicativ ich bin du bist Conjunctiv ich du er sie es wir ihr ie sie Sie Sie sei sei (e) st sei seien seiet 1 / seien Indicativ ich habe du hast . den.

e.350 MORFOLOGIA H 297 Indicativ ich du er sie es wir ihr sie Sie hatte hattest | ? hatte ' hatten hattet hatten I m p er.} wurden er Sic l Conjunctiv ich würde du würdest er 1 sie ) würde es ' wir würden ihr würdet Sie würden II 298 Perfect Indicativ Conjunctiv^ ich habe du hast er 1 sie \ h a t es ' wir haben ihr h a b t gehabt ich habe du habest er I sie | habe es ' wir haben ihr habet Sie i haben sfe } haben .. sie i wäre es ' wir wären ihr wäret sie ) wären 1 sie ? h ä t t e es ' wir hätten ihr h ä t t e t sie I hätten Sie Indicativ ich wurde du wurdest \ sie ) wurde es * wir wurden ihr wurdet sie . ich wäre du wärest er 1 .f e c t Conjunctiv ich h ä t t e du hättest er Indicativ ich war du warst er i sie > war es ' wir waren ihr wart sie 1 aren Sie \ wc Conjuncţi'.

1 ist • sie es I wir sind ihr seid er 6r Sei sind Indicativ ich du er sie es wir ihr sie Sie bin bist ist sind seid \ sind l sie ) sei es i wir seien ihr seiet sie I Sie s e i e n 1• Conjunctiv geworden ich sei du sei (e) st er 1 sie \ sei es ' wir seien ihr seiet sie Sie seien geworden Mai Indicativ ich du er sie es wir ihr s e mult ca perfect Conjunctiv hatte hattest | ) hatte ' hatten hattet gehabt î. l i Sie ^hatten ich hätte du hättest er j sie [ hätte es j wir hätten ihr h ä t t e t sie Sie h ä t t e n gehabt .VERBUL 351 Perfect Indicativ ich bin du bist gewesen Conjunctiv ich sei du sei (e) st gewesen .

352 MORFOLOGIA Mai Indicaţi v ich war du warst er 1 sie \ war es ' wir waren ihr wart sie ) mult ca perfect Conjunctiv gewesen Sie} waren ich wäre du wärest er 1 sie \ wäre es ' wir wären ihr wäret sie 1 gewesen | Sie( waren Indicativ ich du er sie es wir ihr sie Sie war warst 1 ? war 1 waren wart \ waren geworden Conjunctiv ich wäre du wärest er I sie wäre es 1 wir wären ihr wäret sie > wären Sie geworden H 300 Indicativ ich du er sie werde wirst | \ wird Viitorul I Conjunctiv ich werde du werdest er i sie \ werde es > wir werden ihr werdet sie i Sie werden es ' wir werden ihr werdet sie Sie werden /haben -sein ^werden /haben -sein ^ wer den .

VERBUL 353 Viitor Indicativ ich werde du wirst er l sie ) wird es ' wir werden ihr werdet ÎI l II (anterior) Conjunctiv ich werde du werdest er l sie i werde es > wir werden ihr werdet sie Sie werden H 301 ^gehabt haben -gewesen sein ^geworden sein /gehabt haben x—-gewesen sein \geworden sein Sie} werden Infinitivul Prezent Perfect haben gehabt haben sein gewesen sein werden geworden sein H 302 Imperativul hab(e) ! hab(e)t! haben Sie ! sei! seid! \ seien Sie! Participiul Prezent Perfect habend gehabt seiend gewesen werdend geworden werde! werdet! werden Sie! H 303 H 304 VERBELE AUXILIARE DE MOD ŞI VERRUL {vezi H 6 . H 61) Prezent Conjunctiv ich könne du könnest er ] sie [ könne es ' wir können ihr könnet sie ] Siel können LASSEN H 305 Indicativ ich mag du magst er sie mag es wir mögen ihr mögt sie ) Sie/ m o § e n Conjunctiv ich möge du mögest er sie möge es wir mögen ihr möget sie 1 Sie/ m ö § e n Indicativ ich kann du kannst er 1 sie ) kann es ' wir können ihr könnt sie Sie/]L können 23 — Gramatica practuă a limbii germane .H 8.

354 Prezent Indicativ ich darf du darfst er ] sie \ darf es ' wir dürfen ihr dürft Conjunctiv ich dürfe du dürfest er i sie ? dürfe es > wir dürfen ihr dürfet Indicativ ich muß du m u ß t er l sie f muß es > wir müssen ihr m ü ß t sie 1 g j e [• müssen Conjunctiv ich müsse du müssest er st} dürfen 11} dürfen Conjunctiv ich du er sie es wir ihr solle sollest j \ solle ' sollen sollet sie es wir ihr sie . lassen Conjunctiv ich lasse d u lassest er .1 sie ? lasse es > wir lassen ihr lasset Sie I ^ assen . 1 | müsse ' müssen müsset müssen Indicativ ich soll du sollst er l sie ) soll es ' wir sollen ihr sollt | f e } sollen Indicativ ich will du willst er | sie | will es ' wir wollen ihr wollt Conjunctiv ich du er sie es wolle wollest j \ wolle i • wir wollen ihr wollet | f e ) sollen Sie } wollen S?e ) wollen Indicativ ich lasse du läßt er 1 sie > läßt es I wir lassen ihr laßt si Sie.

355 Imperfect Indicativ ich konnte du konntest er l sie ? konnte es i wir konnten ihr konntet • konnten S i e /" Conjunctiv ich könnte du könntest er -l sie ) könnte es ' wir könnten ihr könntet sie } Sie! könnten Indicativ ich mochte du mochtest er | sie ) mochte es ' wir mochten ihr mochtet sie ] S i e /1 mochten Conjunctiv (rieh du er sie es wir ihr sie Sie möchte möchtest möchte möchten möchtet möchten Indicativ ^ich durfte du durftest er i sie ? durfte es > wir durften ihr durftet S i e / durften Conjunctiv ich dürfte du dürftest er i sie ) dürfte es ' wir dürften ihr dürftet sie 1 S i e / dürften ImiîSativ ich mußte du mußtest er | sie } mußte es ' wir mußten ihr mußtet .( • mußten Siei Conjunctiv ich müßte du müßtest er | sie > müßte es ' wir müßten ihr müßtet sie müßten Sie Indicativ ich sollte du solltest er i sie > sollte es ' wir sollten ihr solltet ^. e \ sollten tele ich sollte du solltest er | sie i sollte es ' wir sollten ihr solltet ^Isollten Indicativ ich wollte du wolltest er j sie } wollte es ' wir wollten ihr wolltet £ 1 wollten Conjunctiv ich wollte du wolltest er j sie | wollte es i wir wollten ihr wolltet g j e ''' wollten .

sie. es habe wir haben ihr habet sie haben Sie können mögen dürfen müssen sollen wollen lassen gekonnt gemocht gedurft gemußt gesollt.mögen*jf -dürfen^ müsser • sollen * wollen Massen ich habe du hast er..können) .356 MORFOLOGIA Imperfect Indicativ ich ließ du ließest er | sie ) ließ es ' wir ließen ihr ließt « M ließen Conjunctiv ich ließe du ließest er -l sie ) ließe es i wir ließen ihr ließet f M liefen H 307 Indicativ Perfect (vezi H 108) Verbul modal folosit ca verb predicativ gekonnt gemocht gedurft gemußt gesollt gewollt gelassen Verbul modal folosit ca verb auxiliar . gewollt gelassen f . es hat wir haben ihr habt sie haben Sie Conjunctiv ich habe du habest er. sie.

es hätte wir hätten ihr hättet sie hätten Sie [ können mögen dürfen müssen sollen wollen lassen V iito rul Indicativ ich werde du wirst er. es werde wir werden ihr werdet sie ) werden Sie J können mögen dürfen müssen sollen wollen lassen . sie. 1 hatten Sie j Nassen Conjunctiv ich hätte du hättest er. mögen er. sie.dürfen wir hatten ^ t p ~ . es wird wir werden ihr werdet |ee [werden können mögen dürfen müssen sollen wollen lassen I gekonnt gemocht gedurft gemußt gesollt gewollt gelassen gekonnt gemocht gedurft gemußt gesollt gewollt gelassen 11 309 Conjunctiv i ich werde du werdest er.VERBUL 357 Mai Indicativ m u It c a perfect (vezi H 108) H 300 ich hatte können du hattest y\. es hatte yy^^.— müssen ihr hattet NNT~^ s °H e n e \ ^ wollen !J. sie. sie.

wollen. gedurft. wollend. lassen gekonnt^^^^ gemußt. dürfen. sollend. dürfend. e 1 werden Sie I Conjunctiv ieh werde du werdest er. mögend. es werde wir werden ihr werdet s Viitorul II (anterior) gekonnt gemocht gedurft gemußt gesollt gewollt gelassen haben ^f l werden Sie J gekonnt gemoehtgedurft gemußt gesollt gewolltgelassen Imperativ haben H 311 laß! wolle l1 H 312 Prezent: Perfect: laßt! wollt lassen Sie! wollen Sie ! Infinitiv können. müssend. gelassen ereralte verbe modale nu au imperativ . gemocht. mögen. gesollt. gemußt. g e m o c h t — ~ ^ ^ > haben gesollt—Knaben gedurft— gewollt' gelassen 7 Participiu II 313 Prezent: Perfect: könnend.358 MORFOLOGIA H 310 Indicativ ieh werde du wirst er. müssen. sie. sollen. lassend gekonnt. es wird wir werden ihr werdet ^. gewollt. sie.

sie. Verbe slabe: Infinitiv: fragen. es fragte wir fragten ihr fragtet ich arbeitete du arbeitetest er. es arbeite wir arbeiten ihr arbeitet sie arbeiten Sie H 315 ct Conjunctiv Identic cu indicativul (vezi H 121) Se } ha ^ H 316 Conjunctiv ich habe du habest er. es arbeitete wir arbeiteten ihr arbeitetet sie arbeiteten Sie Perfect Indicativ ich habe du hast er.e4 arbeiten Sie/ I m p e rfe Indicativ ich fragte du fragtest er. sie. es habe wir haben ihr habet s e gefragt gearbeitet gefragt gearbeitet Sie j J 1 haben . sie. sie. wir fragen ihr fraget"""] § £ . es h a t wir haben ihr h a b t sie haben Sie H 56) H 314 Conjunctiv £}ha^ ich frage du fragest x er. es fragt wir fragen ihr fragt ich arbeite du arbeitest er. e s i r a g e . } fragen ich arbeite du arbeitest er. sie.VERBUL 359 VERBELE SLABE ŞI TARI DIATEZA ACTIVĂ 1. sie. sie. sie. es arbeitet wir arbeiten ihr arbeitet ®1. arbeiten (vezi H 54 Prezent Indicativ ich frage du fragst er.

es werde wir werden ihr werdet sie 1 S i e / werden II (anterior) Conjunctiv gefragt gearbeitet gefragt gearbeitet H 318 Indicativ ich werde du wirst er. es hätte wir hätten ihr h ä t t e t sie Sie h ä t t e n I Conjunctiv ich werde du werdest er. /haben wir werden gearbeitet/ ihr werdet gefragt \ gearbeitet^ haben Sfe} werden H 328 frag ! fragt! fragen Sie ! H 321 Prezent: fragen. sie.. arbeiten Sie} Imperativ werden arbeite ! arbeitet! arbeiten Sie ! Infinitiv Perfect: gefragt h a b e n . sie.360 MORFOLOGIA H 317 Mai Indicativ ich h a t t e du hattest er. gearbeitet haben . sie. sie. . es wird wir werden ihr werdet Viitorul ich werde du werdest er. . sie. es hatte wir hatten ihr h a t t e t sie Sie hatten mult ca perfect Conjunctiv ich h ä t t e du hättest er. sie. es werde gefragte . es wird wir werden ihr werdet sie Sie werden Viitorul fragen arbeiten fragen arbeiten H 319 Indicativ ich werde du wirst er.

es gebe wir geben ihr gebet sie i Sie) § e b e n ich laufe du laufest er. arbeitend Perfe et. sie. sie. sie. es h a t wir haben ihr habt sie | haben Sie ich bin du bist er. es liefe wir liefen ihr liefet sie 1 Sie] liefen H 325 Conjunctiv ich gebe du gebest er. sie. es gibt wir geben ihr gebt ich laufe du läufst er.VERBUL 361 Participiu Prezent: fragend. sie. sie. es gab wir gaben ihr gabt ich lief du liefst er. es gäbe wir gäben ihr gäbet ich liefe du liefest er. laufen {vezi H 46 — H 53) Prezent Indicativ ich gebe du gibst er. sie. es ist wir sind ihr seid gegeben gelaufen Sie} sind . Verbe tari: Infinitiv: geben. gefragt. es lief wir liefen ihr lieft Conjunctiv ich gäbe du gäbest er. sie. es laufe wir laufen ihr laufet H 323 U ] geben Sie} laufen H 324 gfe} gaben Sie} liefen Sie} § ä b e n Perfect Indicativ ich habe du hast er. sie. es läuft wir laufen ihr lauft sie Sie laufen Imperfect Indicativ ich gab du gabst er. sie. gearbeitet H 322 2.

sie. sie. sie. sie. es war wir waren ihr wart sie waren Sie gegeben gelaufen Conjunctiv ich hätte du hättest er. es sei wir seien ihr seiet sie seien Sie ca perfect gegeben gelaufen mult- Indicativ ich h a t t e ^ d u hattest er. es wird wir werden ihr werdet sie ie 1 werden Sie Sie j ich wäre du wärest er. es habe wir haben ihr habet sie haben Sie H 326 Mai ich sei du sei (e) st er. sie. sie. es wäre wir wären ihr wäret sie Sie waren I Conjunctiv ich werde du werdest er.362 MORFOLOGIA Perfect Conjunctiv ich habe du habest er. es werde wir werden ihr werdet sie werden Sie gegeben gelaufen Viitorul geben laufen geben laufen . sie. sie. es hatte wir hatten ihr h a t t e t sie hatten Sie ich war du warst er. es hätte wir hätten ihr h ä t t e t sie hätten Sie H 327 Indicativ ich werde du wirst er.

1 werden Sie j e II (anterior) Conjunctiv ich werde du werdest er. es wird wir werden ihr werdet ^.VERBUL 363 Viitorul Indicativ ich werde du wirst er. sie.H 154) activ: fragen pasiv : gefragt werden Prez Indicativ ent Conjunctiv ich werde du werdest er. laufend Perfect: gegeben . es wird wir werden ihr werdet sie werden gefragt gefragt . es werde wir werden ihr werdet ^. 1 werden Sie I e H 328 gegeben haben gelaufen sein gegeben haben gelaufen sein Imperativ gib ! g e b t ! geben Sie ! lauf ! lauft! laufen Sie ! Infinitiv Prezent: geben . gelaufen H 331 DIATEZA PASIVĂ Infinitiv Infinitiv CU W E R D E N {vezi H 145 . sie. es werde wir werden ihr werdet sie werden H 332 ich werde du wirst er. laufen Perfect gegeben haben : gelaufen sein H 329 H 330 Participiu Prezent: gebend . sie. sie.

es wird wir werden ihr werdet sie werden Sie / m perfect Conjunctiv ich würde du würdest er. sie. es wäre wir wären ihr wäret sie Sie | waren u l I Conjunctiv ich werde du werdest er. sie. sie. sie. sie. sie. es würde wir würden ihr würdet sie ) würden Sie | gefragt gefragt Perfect Conjunctiv ich sei du sei (e) st er. es wurde wir wurden ihr wurdet sie wurden Sie H 334 Indicativ ich bin du bist er. sie. es werde wir wrerden ihr werdet sie werden Sie gefragt worden gefragt worden mult gefragt worden gefragt worden Viitor gefragt werden gefragt werden . es war wir waren ihr wart sie Sie waren H 336 Indicativ ich werde du wirst er.364 MORFOLOGIA H 333 Indicativ ich wurde du wurdest er. es sei wir seien ihr seiet sie seien Sie ca perfect Conjunctiv ich wäre du wärest er. sie. es ist wir sind ihr seid sie sind Sie H 335 Mai Indicativ Ich war du warst er.

VERBUL : 365 ViitorulII Indicativ ich werde du wirst er. es werde wir werden ihr werdet sie Sie \ w e r d e n H 337 gefragt worden sein gefragt worden sein Imperativ sei (werde) gefragt! seid (werdet) gefragt! seien (werden) Sie gefragt! Infinitiv Prezent: gefragt werden Perfect: gefragt worden sein H 338 H 339 DIATEZA PASIVĂ CU S E I N {vezi H 156-159) I. sie. ich war beruhigt gewesen Viitorul I ich werde beruhigt sein Viitorul II ich werde beruhigt gewesen sein Imperativ sei beruhigt! seid beruhigt! seien Sie beruhigt! Infinitiv Prezent: beruhigt sein Perfect: beruhigt gewesen sein H 346 H 347 ich ich ich ich ich ich Conjunctiv sei wäre sei wäre werde werde geärgert etc. m. geärgert geärgert gewesen geärgert gewesen geärgert sein geärgert gewesen sein H H H H H H 340 341 342 343 344 345 . sie. c a p er f. es wird wir werden ihr werdet Sie! werden (anterior) Conjunctiv ich werde du werdest er.a formarea acestei diateze. auxiliarul werden se înlocuieşte prin auxiliarul sein: Indicativ Prezent: ich bin beruhigt etc. I ni p er f e et: ich war beruhigt Perfect: ich bin beruhigt gewesen M.

sie. es würde wir würden ihr würdet sie } S i e / würden fragen ich würde du würdest er. sie. es würde wir würden ihr würdet | J } würden gefragt werden gefragt worden sein H 352 Pasiv (cu sein) ich würde geärgert sein etc. es würde wir würden ihr würdet Sie] bürden H 351 ich würde du würdest er.366 MORFOLOGIA Condiţionalul H 348 Prezent (condiţionalul I) (vezi H 132—H 134) Activ Perfect (condiţionalul II) H 349 ich würde du würdest er.H 30) H 355 cu pronumele reflexiv la acuzativ sich waschen — a se spăla cu pronumele la dativ reflexiv sich merken — a ţine minte . es würde wir würden ihr würdet gefragt haben Sie} Pasiv würden H 350 ich würde du würdest er. H 353 VERBE REFLEXIVE (vezi H 26 . sie. sie. ich würde geärgert gewesen sein etc.

helfen. zuhören. begegnen 2. zählen. enttäuschen. öffnen. Grupaţi verbele de mai jos în tranzitive si intranzitive : laden.EXERCIŢII 367 Indicativ Prezent ich wasche mich du wäschst dich er j sie ! wäscht sich es I wir waschen uns ihr wascht euch sie waschen sich Sie waschen sich Observaţie Celelalte moduri şi timpuri se formează ca la toate celelalte verbe. ähneln. mit dem er ins Kino gehen wird. messen. drehen. danken. pronumele reflexiv aşezîndu-se după verbul conjugat: ich werde mich waschen ich werde mir merken ich habe mich gewaschen etc. beleben. über­ holen. halten.. . Alegeţi verbele tranzitive şi pe cele intranzitive : a) Der Student Otto schreibt schnell die Übung für die Deutschstunde. ich habe mir gemerkt etc. denn der Professor h a t den Studenten einige interessante Bilder gezeigt. jagen. feilen. folgen. winken. b) Der Freund kommt erst spät am Abend. gehorchen. drohen. denn er erwartet einen Freund. ich du er sie es wir ihr sie Sie merke mir merkst dir merkt sich merken uns merkt euch merken sich merken sich EXERCIŢII 1. benützen.

meinen Mantel an den Haken. . b) Peter . . . . h) Der Sohn hat das Glas zerbrochen. e) Die kleine Marie. b) Dank unermüdlicher Forschungsarbeit können unsere Ärzte immer mehr Krankheiten heilen. bis gestern hier an der Wand. E s . das Gemälde an die Wand. c) I m Sommer erfrischt ein Bad. rechnete und rechnete. B. die Kähne der Fischer. c) Ich . das kleine Kind in den Armen. a) Das schöne Gemälde von Grigorescu . Wellen . antwortete Paul. . — „ E r steckt doch im Schlüsselloch". . dann nimmt sie den Topf und stellt ihn auf einen Tisch. 10 kg. aber die Rechnung stimmte nicht. i) „Wohin hast du nur den Schlüssel gesteckt?" rief Otto erregt. la imperfectul hängen A. . d) Nach langer Trockenheit erfrischt ein Regen die ausgedörrte Wiese. Definiţi. d) I m Nebenzimmer stimmte der Nachbar sein Klavier. . 4. . funcţia tranzitivă şi intranzitivă a verbelor tipărite cursiv : a) Die Verletzung heilte wider Erwarten schnell.368 MORFOLOGIA c) Auf der Treppe begegnete er seinem früheren Kollegen Max. . wiegen a) Die b) Das c) Die d) Das Mutter . Ich sehe sie nicht mehr. Ottos Schwester. 3. eine Landkarte. . . în textul de mai jos. . . Completaţi propoziţiile de mai jos cu forma potrivită indicativ : a verbelor date. ungefähr 3 kg. wo früher die Landkarte hing. d) Dort . . g) Ich bin sehr vorsichtig. Gepäck war zu schwer für das Kind. „Siehst du ihn nicht?" j) Die Mutter kocht das Essen in der Küche. f) Eine gute Köchin kocht gute Speisen. und die Mutter tadelt ihn. f) Die Mutter kommt ins Zimmer und hängt ein Bild an die Wand. mit dem er einige Minuten sprach. Paket . . . denn diese Vase zerbricht sehr leicht. Sie wartet bis die Suppe kocht. e) Wasser kocht bei 100° C.

mich. în verbe perfective. Otto atîrnă h a r t a de perete. Vîntul mişcă firma încoace şi încolo. E s lag im Bett und schlief. E r setzte sich an den Tisch. 24 — Gramatica practică a limbii germane . 6. Kind . Michelangelo a creat opere nemuritoare. im Vestibül auf das Ende der Verhandlung gewartet u n d sich von Meta Harnisch erzäh­ len lassen. Străinul se adresă prietenului meu şi-1 rugă să-i arate drumul. Traduceţi în limba germană folosind a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) m) n) o) p) Abia tîrziu îl înduplecă (el) să vină cu noi. alle drei. über seine Worte. vor dem Tier. Der Student sitzt am Tisch und liest ein interessantes Buch. Tatăl meu lucră şi lucră şi economisi bani pentru o casă. . imperfective şi iterative: a) b) c) d) e) f) g) Das Kind war krank. . Copilul se sperie şi începu să strige tare. . Mama legăna copilul pînă adormi. . 7. Die Schwestern standen etwas betreten d a b e i . Grupaţi verbele tipărite cursiv. Croitorul îmi întoarse costumul cel vechi. Bătrînul tîrî legătura de vreascuri pînă la coliba sa. Die Mutter streichelte das Kind u n d gab ihm eine Tafel Schokolade. . Aussehen . din textul de mai jos: Zu Hause wußten sie schon alles. apoi îl vîrî în servieta lui. a) b) c) d) Das Das Sein Wir Erlebnis . . Sie hatten. . Diese Blumen verwelken sehr schnell. slabe şi neregulate. E r läuft den ganzen Tag. ihn tief.• \ EXERCIŢII 369 erschrecken C. Guvernul trimise o delegaţie în străinătate. Pădurarul ascuţi bine toporul şi merse apoi în pădure. und a m Abend ist er dann todmüde. Scoateţi pe trei coloane verbele tari. . nahm ein Buch und wartete. verbele la imperfect : 5. denn noch gestern hatten sie nur Geringschätzung gehabt für Diederichs Rolle im Prozeß. Emil cîntări pachetul în mînă. Der Großvater legte sich ins Bett und schlief bald ein. Aici atîrna un tablou. Frau Heßling umarmte ihren Sohn unter stummen Tränen. Cîinele latră şi sperie copilul. . Postul de radio Bucureşti transmitea zilnic veşti de la campionat. was vorging.

. c) Du verabschiedest . sich anziehen 11. h) Vînzătorul îi dă lui Dan pachetul şi acesta părăseşte mulţumit magazinul. nehme heute den Regenmantel. mit seinem Freund. zu Hause von deiner Mutter. der heutige Tag sichere für alle Zeit ihre gesellschaftliche Stellung in Netzig. c) Dan aleargă repede în grădină şi duce (tragen) coşul în casă. sich freuen. Completaţi propoziţiile următoare cu pronumele reflexiv corespunzător: a) E r unterhält . Conjugaţi la indicativ prezent verbele de mai jos: sich kämmen. ia o haină din dulap şi i-o dă. in der schönen Vergeßlich­ keit des Sieges. ließ Wein zum Essen auftragen. sich interessieren. u n d er erklärte ihnen. 10. . e) (Tu) Dai totdeauna prietenilor tăi fructe din grădina t a ? f) Medicul intră (betreten) în camera de consultaţie. arbeite schon zwei Stunden. . d) Tata îl vede pe bătrîn.370 MORFOLOGIA die sich nun als glänzend erwies. — Nu-1 vezi ? Este în grădină şi încarcă legume în căruţă. mit dem neuen Plan vertraut. . Treceţi propoziţiile următoare la toate persoanele indicativului prezent: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) Ich Ich Ich Ich Ich Ich Ich Ich Ich Ich begrüße den Lehrer. 9. . Mann) 8. . b) Ich mache . i) Ce ţine el în mînă ? — Un buchet de flori. laufe heute im Wettspiel. Azi e ziua ei de naştere. Traduceţi în limba germană : a) T u socoteşti. — Cui i-1 dă ? — î l dă cu siguranţă colegei noastre Hilda. verlasse den Hörsaal. dar nu găseşti soluţia. rufe den Bruder. (H. Aber Diederich. El ţine în mînă o seringă. . gebe dem Bruder das Buch. sehe dort schöne Blumen. lese das Buch bis Sonntag. b) El deschide uşa camerei şi răsuflă u ş u r a t : prietenul său aşteaptă încă şi citeşte un ziar. g) Nu-1 văd pe Radu. fahre am Sonntag aufs Land.

. Die Kinder verabschiedeten . k) Grăbeşte-te! Este tîrziu. . mit den Sportlern. . leicht die Telefonnummern ? Siehst du . îi spuse t a t ă l fiului său Petre. . Traduceţi în limba a) Andrei se îmbracă repede. im Hörsaal. Ich . . . Completaţi propoziţiile a) b) c) d) e) /) Welchen Film hast du . d) îmbracă-te repede. . de mai jos cu pronumele reflexiv la dativ: 13. . Bücher immer in derselben Buchhandlung ? Wünscht . iar eu îmi cumpăr mănuşi. lebhaft mit deinem Freund (sich unterhalten). auf dem Platz. i) Alexandru se bucură. . . . für diese Sportler. . in der Schule immer für Leichtathletik {sich interessieren). . E a se decise pentru cea albă. E l se grăbeşte. N-au întîrziat.d) e) f) g) h) i) Wir versammeln . . gern Bilder an ? Überlegt ihr . j) Hans îşi cumpără o pereche de şosete. . . . e) De ce nu mai vine Emil la tine ? E bolnav sau v-aţi certat ? f) Maria ceru vînzătoarei o bluză albă şi u n a bleu. gestern im Stadion (sich versammeln). Wir . Ich sitze in den Ästen des alten Kirschbaumes und esse Kirschen. întîrziem şi Andrei ne aşteaptă în parc la ora 10. căci aparatul de fotografiat este bun. de aceea acum mă grăbesc. Treceţi verbele tipărite cursiv la imperfectul indicativ: Die roten Kirschen im Garten beginnen~dunkler und süßer zu werden. . . . . g) Ieri am întîrziat. . Sie freuen . . . Die Arbeiter versammeln . über den Sieg ihrer Mannschaft. im Sommer über das schöne Wetter (sich freuen). . . Hier. b) Cele două fete se bucurau. . . următoare cu verbele din paranteză la imperfect: 12. Der Trainer unterhält . h) Vino repede. der Junge auch einen Fotoapparat ? germană: 14. Completaţi propoziţiile a) b) c) d) Du . c) E u îmi aprind acum o ţigara. . auf der Straße von ihren Eltern. immer alles genau ? Kauft ihr . kann mich die heiße Sonne nicht finden. Trebuie să ne grăbim. . . I h r interessiert . 15. neulich angesehen ? Merkst du . . Auch der Großvater findet mich . E r .

. . T i n k o ? " (Erwin Strittmatter) 16. . Großvater steht schon vor der Gartentür. sich haben sau sein pentru a forma perfectul: a) Mircea . . den Felsen erreicht. Tinkoo!" J e t z t muß ich gehen. h) Gestern . wissen. . lernen. Jeden Mittag denke ich. f) Das Tier . Am plătit la casă şi am luat aparatul. . Unchiul său a cumpărat un aparat şi i 1-a dăruit de ziua lui de naştere. d) Maria îmi arătă cărţile sale. ij Ein Storch . . . . e) Ein Unbekannter . „Tinkoo. ihnen zwei Frauen begegnet. Completaţi propoziţiile cu auxiliarele fahren. . „Wo bist du. c) Eines Tages . . . Tinkoo!" Der Großvater ruft mich. sie zusammen in den nahen Wald gegangen. . c) Prietenul meu Andrei îşi dorea un aparat de fotografiat. gestern einer Besprechung von Eehrern beigewohnt. Traduceţi în limba germană. Acesta îşi mişca nervos trompa încolo şi încoace. Avea o bibliotecă frumoasă. Covjugaţi următoarele verbe la perfectul indicativ : gehen. sich bei einem Bauern nach dem richtigen Weg erkundigt. . . aufmachen. . 17. aber der Jäger . . . Aber er vergißt mich nicht. ihm nach­ geklettert. . f) Fetiţa se bucură. Seine offene Weste hängt von seinen Schultern wie die Flügel eines Vogels. er vergißt mich sicher hier. b) Er . Puneţi verbele la imperfect: a) î n grădina zoologică am văzut diferite animale sălbatice. . den kleinen Anton im Ferienlager kennengelernt. e) î n raionul pentru instrumente muzicale erau felurite aparate de radio. über unsere Köpfe hinweggeflogen und . „Tinkoo. . reuen 18. Ich bin eine Arbeitskraft. Ich will mich lieber ins Heu legen als auf das Feld gehen. gj Ich . căci mama i-a cumpărat o păpuşă mare. Mi-am cumpărat unul. begegnen. . mit ihm schnell Freundschaft geschlossen.372 MORFOLOGIA hier nicht. d) I m Walde . . wir auf dem Felde gewesen. sich inmitten einer Sumpfwiese niedergelassen. b) Acolo era şi un elefant. kennen.

. .. . . Schofför . . . und . . . sich auf dem Eis den Fuß gebrochen. (sein. . . . . . .. . Reiter . und . gestern nach Braşov . 19. . . h) Peter über das Geschenk sehr . . . . Sonne . . . am Meer . gehen). . schnell geheilt. den Schnee geschmolzen. b) Peter . ich meinen Freund . die Wäsche auf dem Boden getrocknet. und . sehen). . . das wilde Pferd doch geritten. . . sie dann froh nach Hause gekommen. (studieren). I) Die Fltern . . Mutter . . . . . . j) Ich . . . in der Sonne geschmolzen. sich gut . . . . . . zu Hause . (fahren). . die Bücher . ihm bis zum Theater gefolgt. die Wunde geheilt. erst spät am Abend zurückgekommen. . Musik . Frühling:ssonne . . Abend . die Trauben gereift. ins ÎZimmer getreten. . Schnee . e) Der Vater . întrebuinţaţi verbele din paranteză la perfectul indicativ: a) Mein Freund . . . . Ihnen das Buch . . . . und . kommen). . k) Frich und E v a . Completaţi cu haben sau sein: a) Der Der Der Ich c) Der Die d) Das Ich e) Der Am f) Die Die g) Der Wir h) Die Der i) Die Die P Junge . . . in der Sonne gereift. (sein. Mathematik . . (bleiben. . . . . k) Sonntag . . mich zum Bahnhof gefahren. . . dem Neffen einen Fotoapparat . und am Abend . (bei­ bringen). . . den Eltern nicht gefolgt. in der Wärme des Bodens getrocknet. . . den ganzen Tag gespielt. (lernen). c) Gestern . m) Otto . . (nehmen. das Wasser getreten. . . . . .. . . . wir einen Ausflug aufs Land gemacht und . auch vorige Woche mit demselben Schofför gefahisn. Wunde . . Trauben . .EXERCIŢII 373 j) Die Kinder . . . . Arzt . . . . . . . . sehr gut Deutsch . . . Wäsche . f) Der Onkel . (sich freuen). . . . . Ast des Baumes . (kaufen). . . Kind . . . . . d) Kurt . . . einen schönen Film . . . . (versprechen). . er ins Dorf geritten. seinem Freund die deutsche Umgangssprache . Schwimmer . . gebrochen. . . (sich besorgen). . . . hören). i) Gestern . wir im Kino . in den Park . sich erholen). . . der aus der Provinz (be­ suchen. g j Er die Fahrkarte schon gestern . 20.

. e) Am venit la tine ieri. c) Am dus cartea înapoi la bibliotecă. 22. Completaţi cu verbele din paranteză. nachdem er den Brief (schreiben). MORFOLOGIA respectând timpul dat: a) Duminică au venit la Bucureşti bunicii mei. denn er . b) Erich a venit la mine. . Traduceţi în limba germană. g) Dan spielte mit seinem Freund Schach. căci s-a antrenat foarte bine. Acolo am coborît şi am mers pe jos pînă la fîntina arteziană. . Am aşteptat în sala de aşteptare şi am citit cîteva ziare de azi. e) Clientul a comandat chelnerului o friptură şi o sticlă de bere. f) Pentru cine ai cumpărat aceste flori ? Ee-am cumpărat pentru Erika. d) Gestern traf ich meinen Freund. după ce t u plecaseşi. Traduceţi în limba germană. . als der Zug schon (abfahren). g) N u am găsit cartea la biblioteca facultăţii şi m-am dus de aceea la biblioteca Academiei. apoi a plătit şi a plecat. folosind în a doua propoziţie verbele la mai mult ca perfect: a) Acest sportiv a ieşit învingător la ultimul concurs. nachdem er die freudige Nachricht (erhalten). c) E r kam zum Bahnhof. mit dem ich in Bukarest (studieren). h) Trenul a sosit cu o întîrziere de 25 minute. f) E r gab gleich ein Telegramm an seine Frau auf. nachdem dieser aus der Schule (kommen). (vorbereiten). Azi e ziua ei de naştere.374 2 1 . folosite la mai mult ca perfect: a) Dan ging auf die Post. . după ce am citit-o. d) Cu cine ai fost la cinema? — N-am fost la cinema. sich zu Hause sehr gut . 23. e) Mircea antwortete in der Stunde richtig. nachdem diese von ihrer Reise (zurückkommen). El a mîncat şi a băut. după ce l-am chemat la telefon de două ori. b) (Eu) l-am dus cu automobilul meu prin oraş şi le-am a r ă t a t noile cartiere. am mers la t e a t r u cu prietenul meu Radu. b) Erika besuchte ihre Freundin Emilia. după ce a cumpărat totul. d) Maria s-a întors acasă. c) Am mers cu automobilul pînă la Casa Scînteii. ea ne-a invitat pe toţi la ea.

Traduceţi în limba germană : a) Echipa noastră va cuceri sigur un loc mai bun în clasament. d) Ce limbă străină veţi studia dumneavoastră ? — (Eu) Voi studia germana. Volkes gekämpft h a b e n ! d) Der Student (lernen) so. besichtigen.EXERCIŢII 375 24. Conjugaţi la viitor: a) Ich vergesse meinen Freund nicht. Conjugaţi următoarele verbe la viitorul indicativ : vorlesen. und des Sozialismus! c) Man (vergessen) nie. Die ausländischen Touristen besichtigen das interessante Museum. vara aceasta. Badet ihr täglich im Meer? Am Abend gehen unsere Studenten gern am Meeresufer spazieren. c) î n vacanţa de vară voi merge la mare şi voi lua cu mine undiţa. e) Ce sport veţi practica în vara viitoare ? (Eu) Voi învăţa înotul. I m Sommer erholen sich die Studenten im schönen Erholungsheim. die Sozialistische Republik Rumänien! b) Jeder Mensch (stellen) seine ganze Kraft in den Dienst des Friedens. întrebuinţaţi verbele din paranteză la conjunctivul prezent: a) Es (leben) unser geliebtes Vaterland. sich erholen 25. 27. 28. b) Un ciclist al clubului nostru va lua parte la întrecerea de mîine. daß unsere Vorfahren für das Wohl unseres. E r verbringt zwei Wochen in der Moldau. 26. Treceţi propoziţiile următoare la viitor: a) b) c) d) e) f) Diese Arbeiter verbringen ihren Urlaub im Gebirge oder am Meer. b) Ich nehme an der Versammlung teil. helfen. anrufen. daß er die Prüfung gut besteht! e) Der Student lonescu (mögen) am Nachmittag zu mir k o m m e n ! / ) Man (nehmen) dreimal täglich je zwei Pillen! .

. halten du legst ab. . du . 31. c) Wenn er sorgfältiger schriebe. f) Wenn ich Zeit gehabt hätte. (machen). hältst ihr lernt. .. . . . . . bereiten sich vor. . Completaţi propoziţiile principale folosind verbele din a) la conjunctiv imperfect (dacă este cazul). . . . Completaţi propoziţiile principale folosind verbele din paranteză la mai mult ca perfec­ conjunctiv: tul a) Wenn ich meinen Fotoapparat ihn dir bis Montag . (lernen). (geben). . gebt auf Sie legen ab. (fragen). . . ich ihn dir für ein paar (geben). verläßt. e) Wenn heute das W e t t e r schön wäre. . . . .376 MORFOLOGIA 29. haltet Sie lernen. bereitet euch vor. .. .. wir . . . Puneţi verbele din paranteză la imperativ (singular. . gibst auf ihr legt ab. c) Wenn du dich ein wenig beeilt (sich verspäten). . . . . . . plural şi forma de politeţe) : a) (lesen) den Text noch einmal vor ! b) (gehen) in den Lesesaal und (holen) die deutschen Zeitschriften! c) (geben) der Freundin die Übersetzung und (helfen) ihr bei der Übung ! . a) b) c) d) e) f) du lernst. (gehen). b) Wenn ich Zeit gehabt hätte. (statt­ finden). . sprichst. sprechen.. sitzen.. der Ausflug . . . Predeal . . d) Wenn die Freunde uns besucht (sich freuen). sehr . . er weniger Fehler . hätten. . . . sprecht. wenn ich es wüßte. Tage 3 9. sitzt. . f) Wenn er Zeit hätte. . er dich . d) Aber Otto. . . verlaßt. . e) Wenn ich das Buch gehabt hätte. nicht . . . ich dich nicht . b) Wenn er in der Stadt wäre.. bereitest dich vor. geben auf 32. (besuchen). Treceţi verbele de mai jos la imperativ: zurückbekommen hätte. . . er den Text noch einmal cc>uber . ich das Gedicht auswendig ich zu ihm . . ich ich auch meinen Großvater in hättest. . . . . .. . .(ab­ schreiben). (anrufen). . b) la condiţional prezent: paranteză a) Wenn ich einen Fotoapparat h ä t t e . sitzt.

(Spazieren­ gehen). ! 33. . . . die Adjektive ! . . . . dann Sätze im Imperativ \" (über­ setzen. mich heute aus der Stadt .•. . . . . ihr . . c) la perfect: paranteză a) Mein Freund .. . g) Mit Hilfe eines Thermometers . . die Knie \" (laufen. . anziehen). vorwärts! . .. sauber! nicht so tief über dein Heft! . . alle unbekannten Wörter . . . . schnell . machen) b) Der Turnlehrer befiehlt den Schülern: . Sie mir noch eine Tasse Tee . ! (teilnehmen) an dem Fest . 34. b) la imperfect. . heben. . d) Vor der Vorlesung . . . sich beugen. i) Hans . . . j) Ich . . (feststellen). den T e x t ! . der Arzt die Temperatur . ich meine Kollegen . schnell . ! . . .. bis wir beginnen ! (ablegen) alle Prüfungen bis Montag . nicht die Übungen für morgen \" (schreiben. . ! . . . (aufmachen. . .EXERCIŢII 377 d) heute e) f) g) h) i) j) (fahren) jetzt schnell nach Hause und (wiederholen) das Lied für abend! (sich setzen) auf den Platz und (warten). h) Otto . . . (wiedersehen). . . . unterstreichen. die Tür . . . eingießen. ! (aufmachen) jetzt alle Fenster . (aussteigen) ? f) Der Kranke .. am Ausflug ins Gebirge . . wir noch ein wenig im Park . . . . bringen. . . jetzt . und verläßt den Saal (aufstehen. hinausgehen). c) Alle . . . . Completaţi cu verbele din paranteză la imperativ : a) Der Gast bittet den Kellner: „ . . b) I m Sommer .. . (mitnehmen). . Completaţi cu verbele din ' a) la prezent. . . . . . . . S i e mir noch zwei Brötchen! . .. . Sie dann die Rechnung \" (geben. bilden). . . . und . . . . . . vergessen) d) Der Lehrer sagte den Kindern : . . beugen) c) Der Lehrer ermahnt den Schüler: „ . herausschreiben. . . (anrufen). . . . (aufstehen). . . im Herbst immer meinen Regenmantel . e) An welcher Haltestelle . . (teilnehmen). . die Arme ! . seinen Mantel . . . .-. Sie mir auch etwas Butter f . ! (fragen) mich heute nichts ! (anrufen) mich um drei Uhr . . . . . . .

h) Paul . '""38L Completaţi propoziţiile de mai jos cu verbele modale din paranteză-la prezent: • a) Der Student Paul Q&(1 einen Text aus dem Deutschen ins R u m ä nische übersetzen (sollen). . müssen).. . um 10 Uhr wieder zu Hause sein" (können. man machen (sollen). . er doch ein Wörterbuch benutzen (müssen). wollen). b) Nu vă urcaţi în acest t r a m v a i ! Urcaţi-vă în troleibuzul 8 8 . . d) I n der Stadt . Hier . h) Te rog. müssen). . . . acela trece pe lîngă stadion. . man nicht baden (können). . . . mir das Buch noch nicht geben. g) Ihr . . . c) Er . . man lesen (müssen). denn wir . . . . du heute mitgehen?" (können). JJ Kr . Traduceţi în limba germană: MORFOLOGIA a) Studenţii grupei noastre participă duminică la o excursie. . f) Scuză-mă că te-am deranjat. . .. Heute . . e) Vreau să-1 sun pe prietenul meu la telefon. er . die Übersetzung gut machen (wollen). einen langen Aufsatz schreiben (können. . aber ich . Completaţi cu verbele modale din paranteză la prezent şt apoi tradvtceţi : . 3 ^ . Diese Übung . . es erst lesen (kön­ nen. V a) b) queren c) d) e) f) g) h) . Diese Prüfung . aber bei der Übersetzung dieses Textes . . f) E r . Bei rotem Eicht der Verkehrsampel . . . . . die Fenster noch nicht öffnen (dürfen).378 35. . morgen auf den Bahnhof gehen (sollen). Diesen Film . P a r t i ­ cipi şi t u ? Te rog să mă suni mîine la telefon. man die Straße nicht über­ (dürfen). dar trebuie să-ţi comunic ceva im­ portant. Dieses Buch . Er antwortete : „Ich . . e) Ich fragte meinen F r e u n d : . man ablegen (müssen). man nicht in der Sonne lassen (sollen). vreau să-ţi povestesc ceva interesant. . . gut übersetzen (können). denn das Wasser ist zu kalt. Diese Blumen . man nicht laut sprechen (dürfen). g) Euaţi receptorul şi formaţi numărul. . die Autos nicht zu schnell fahren (dürfen). . . . vino să mă iei (abholen) deseară de la birou. c) Cobori şi tu la această staţie ? d) Deseară îl revăd pe prietenul meu din tinereţe. . i) Wir . . . . . . . heute nicht Schlittschuh laufen. . man auch nächste Woche sehen (können).

e) . zu Hause bleiben. Completaţi cu verbele din paranteză la perfect şi traduceţi: a) . (müssen). . . . dar abia la ora 7. ich noch nicht ausgehen. c) Gestern . . . . . . b) Peter muß um 8 Uhr in die Bibliothek gehen. . ^ z. . ich dieses Buch nicht in der Bibliothek finden . . . (wollen. . . denn er will das Buch unbedingt finden. ihr immer aufmerksam sein! c) Ich .EXERCIŢII 379 Completaţi cu un verb modal potrivit: a) Marie . b) Wir spielen das Theaterstück „Mutter Courage" . . . . Sie . er in den Papierladen gehen . heute . 39> Traduceţi. ich darf. d) Maria nu are voie să meargă la teatru. . nicht . . şi treceţi apoi xay la imperfect o) la perfect propoziţiile: a) Maria şi Monica vor să meargă la conferinţa profesorului Müller. . fiindcă trebuie să scriem pentru mîine o compunere. . dieses Spiel lernen. . es vorher gründlich studieren . b) Peter trebuie să vină deseară la mine. . er auch mit uns ins Theater gehen . denn viele Studenten . . . . (wollen. wir . . . ? Ja. müssen). . . wollen). . . . doch da er keine Tinte mehr hatte. . (können. m. .ur Vorlesung gehen . ich wieder zu Hause sein. . e) Medicul îl puse (lassen) să cheme un taxi. ich um 10 Uhr in der Bibliothek sein. aber ich kann nicht. d) Peter . c) Pot scrie această scrisoare. . . . . du mich begleiten ? — Nein. . Auch ich . . b) I n der Stunde . . es auch lesen . ich habe noch Fieber. du schon gut Deutsch sprechen ? — Nein. . fleißig lernen.. . . . denn er . du auch mitkommen ? d) Andrei . noch nicht. einen Brief schreiben . . müssen). er . f) . g) Heute . . .. . können. aber um 9 Uhr . . . aber er . heute nicht ins Theater gehen. . . sehr gut Schach spielen. . . Treceţi verbele modale din propoziţiile următoare la perfect: Darfst du mit ihm ins Kino gehen? — J a . . . du um 7 Uhr zu mir kommen ? — J a . . . . pentru că trebuia să viziteze un bolnav. .. . . aber ich . morgen das Museum des Dorfes besichtigen. . . . .

Eminescu". Traduceţi în limba germană : a) Prietenul meu a vrut să-mi trimită fotografiile. sie darf. £sks^rietenul meu a fost bolnav. dar n-a p u t u t . c) Funcţionarul n-a p u t u t să-i dea nici o informaţie. denn sie muß eine Übersetzung machen. 43.380 MORFOLOGIA c) Ich kann nicht so lange vor dem Kino warten. Sie fahren mit dem Zug oder mit dem Autobus. hören jetzt ein wenig Radio. d) Vreau să-ţi trimit cartea. 3 . dar nu p u t u să mai găsească bilete. b) Otto vru să meargă cu acceleratul. 42. dar nu pot astăzi. singen jetzt einige deutsche Volkslieder. f) "Nu ştiam că ai vrut să-ţi cumperi această carte. Wir wollen die Ausstellung besuchen ! imperative. Transformaţi propoziţiile afirmative sollen: Model: Ich gehe in den Hof. Sie übersetzt den langen Text ins Rumänische. Transformaţi propoziţiile afirmative în propoziţii Model: wir besuchen die Ausstellung. gehen mit diesen Touristen ein wenig spazieren. Soll ich in den Hof gehen ? în propoziţii interogative cu ajutorul verbului a) b) c) d) e) f) g) h) Ich spreche nicht mit ihm. aber sie kann nicht. de aceea nu are voie să plece la mare. 44. wir wollen. g) Nu am p u t u t găsi cartea la librăria nr. Wir husten noch stark. . Ich fahre um 10 Uhr in die Stadt. Wir beeilen uns. d) Wollt ihr an dem Wettspiel teilnehmen ? — J a . Wir lesen die Bücher bis Dienstag. Vreau să încerc mîine. folosind verbul wollen a) b) c) d) Wir Wir Wir Wir gehen gleich ins Stadion. E r holt die Landkarte. aber wir können nicht. e) Darf Else ihre Freundin besuchen ? J a . a trebuit să o caut la librăria „M. denn wir dürfen das Zimmer nicht verlassen. E r geht heute nicht ins Theater.

. . In unserer Stadt . Treceţi verbele din paranteză la viitorul I indicativ pasiv: I n Bukarest . c) Der Vortrag . . . Dieses Haus . auch Autobusse (herstellen). . 48. . . von dem Träger ins Abteil . . . Formaţi diateza pasivă a stafii (cu ajutorul verbului seinj: a) b) c) d) a) Die schwere Aufgabe wird erfüllt. . Treceţi verbele din paranteză: A. ( . viele neue Wohnblocks . . . . noch viele Wohnblocks (bauen). . in Deutsch (prüfen). . . . (verbinden). . . . . . g) Wir laufen ein wenig Schlittschuh. . . . . . . ( . . ) (bringen). . ) (reparieren). . . von allen Studenten . In diesem Werk . . ) (beantworten). aus dem Text . . . . b) Dieses Buch wird übersetzt.EXERCIŢII 381 e) Wir tanzen am Abend im Klub. von dem Lektor . . . . in viele Dänder Europas (exportieren). . . jetzt . immer mit der Praxis . hier von der Ampel . e) Die Sehenswürdigkeiten der Stadt . . . . von dem Professor . . (umbauen). . jetzt ohne Wörterbuch Alle neuen Wörter . (regeln). ( . (beantworten). . (prüfen). . ( . la perfect a) Das Gepäck . ( . . . . . von einem guten Uhrmacher . . Die Studenten . . Dieser Text . Diese Frage . f) Die Fragen zum Text . von den ausländischen Tou­ risten (besichtigen). . Die Theorie . . e) Die Kontrollarbeit . (übersetzen). . 4'5A Treceţi verbele din paranteză la prezentul indicativ pasiv: i) b) c) d) e) f) g) h) (bauen). . . ^J 47. von Professor Müller gestern . Der Verkehr . Die Studenten dieser Gruppe . von allen Studenten richtig . . la imperfect] indicativ pasiv. . . ) (halten). . d) Die Theaterkarten . . . c) Die Staatsoper wurde bereits eröffnet. b) Meine Uhr . ( herausschreiben). von Otto schon vorgestern . ( . . B. . . Die Produkte unsere -Landwirtschaft . . ) (besorgen). . ) (kontrollieren). . f) Wir spielen Tennis. .

(erzählen). d) Studenţii grupei noastre vor fi examinaţi abia mîine. Traduceţi în limba română : a) Heute muß diese Frage gründlich besprochen werden.. e) Sie haben die Möglichkeit. Formaţi infinitivul kaufen. . zeichnen 50. lesen. . . . (aufstehen. . . f) Der Vater h a t den Kindern versprochen. Die Fahrkarten werden bestellt. . b) Operele lui Goethe au fost traduse în limba română. carte-a fost tradusă de u n tînăr scriitor. 52. (teilnehmen). Noul său volum de versuri a fost premiat. ea va fi tipărită în acest" an. . I 51. . Completaţi cu infinitivul (cu sau fără zuj al verbelor din paranteză : a) Das kranke Kind darf heute . b) Die Besucher haben den Kulturleiter gebeten. . d) Else muß ihrer kranken Mutter .. {bekanntmachen). sie mit der Arbeit des Klubs . pasiv (prezent şi perfect) al verbelor : 49. Alle Einkäufe wurden gemacht.382 MORFOLOGIA d) e) f) g) h) Diese breite Straße wird asphaltiert. verlassen). (helfen). c) Dieser Text muß noch einmal gelesen werden. und das Zimmer für zwei Stunden . . (kaufen). b) Diese Krzählung kann ohne Wörterbuch übersetzt werden. Deine Bitte wird jetzt erfüllt. waschen. gj. bringen.. . Sadoveanu. Das Fenster wurde geöffnet. c) Acum se traduce în limba germană un nou roman al lui M. ihnen ein neues Buch . übersetzen. etwas über die Arbeit in der Fabrik . c) Mein Vater h a t uns versprochen. an dieser Vorstellung . . fjJJ Această.J Traduceţi în limba germană : a) Această casă a fost construită într-o lună. d) I m Lab Oratorium unseres Institutes können verschiedene Ver­ suche durchgeführt werden. g) Unchiul fu condus la gară de nepotul său.

. zu schreiben. d) Vrei să mergi cu mine la muzeu ? Acolo sînt multe lucruri intere­ sante şi frumoase de văzut. Dieses Gedicht <At zu übersetzen. c) Bătrînul spuse: — Sînt obosit. blicken. und will dann die Übung für morgen . Die Studenten t)w* diesen Aufsatz zu schreiben. I al verbelor de mai jos : 55. Die Arbeit t/j£ fortzusetzen. e) Otto se bucură mult să-şi revadă prietenul. . f) Problema e grea. Dieser Motor MT. încerc de o oră să găsesc o soluţie. h) E s ist mir gelungen. . (lösen). lachen. fgJJVom încerca să-1 sunăm la telefon pe Andrei. Mă aşez puţin aici. j) E s ist wichtig. dar nu-1 pot înţelege . kommen. singen. Der Ingenieur^ <y$ diese Arbeit fortzusetzen.EXERCIŢII 383 g) Der Lehrer läßt die Schüler viel deutsch . . vorbeigehen. Completaţi cu haben sau sein la prezent: a) b) c) d) e) f) g) h) i) Dieser Aufsatz W . — Pot să vă ajut ? întrebă Peter. . Şi el vrea să vadă acealtă piesă. rauchen. lächeln . b) î l auzi vorbind ? — Da. Vă ajut cu plăcere să duceţi geamantanul în com­ partiment. (sprechen). Nu poţi să-1 primeşti ? E u n-am voie să ies. . . warten. an dieser Kundgebung . fremde Länder . 53. (kaufen. (kennenlernen). . stehen. ankommen. . . Der Mechaniker bfi\ diesen Motor zu untersuchen. im Klub verschiedene Zirkel . i) Der Direktor beschloß. untergehen. . . (orga­ nisieren). . eine schwere Aufgabe . k) Es ist sehr interessant. Sie i?ß\ dieses Gedicht zu übersetzen. Dieses Gedicht £fyt. vorbeşte prea încet. finden. Traduceţi în limba germană: a) î l văd venind. zu untersuchen. schreiben). (teilnehmen). 54. I) Hans geht ein Heft . Formaţi participiul fragen. für Dienstag zu lernen. .

. auf ihren Sohn. . . . . (öffnen) Dies i h n ! f) Der Kranke schläft nicht. . (fehlen). er liegt nur mit . . Lektor (vorbeigehen). . . . b) Der Student Paul antwortete . Laboratorien der Akademie ziehen viele Wissenschaftler an (ausstatten). b) Die Antarktis war in den . . . e) Ein . im Korridor (schweigen). . . . . Menschen (warten). . an der Blume auf und nieder (summen). J a h r e n das Ziel zahlreicher Expe­ ditionen (vergehen). . Assistent fragte den Gruppenverantwortlichen nach dem . c) Der Mechaniker betrachtete . 58. f) E r gab uns ein . .384 MORFOLOGIA 56. d) Die mit der modernsten Apparatur . adverbial a) Die Demonstranten zogen am Ersten Mai . Schauspieler (glänzen). . der so schön sang (lächeln). . . Geschichten erzählen (fesseln). h) Eine Biene flog . d) Die kleine Else kam gestern . . . atributiv a) Das b) Die c) Der Studenten dort . . nach Hause (weinen). g) Mein Freund erzählte . Mädchen ist meine Tochter (warten). Touristen wollen Predeal besuchen (ankommen). Augen (schließen). g) Die . 57. . . . . Completaţi cu verbele din paranteză la participiul II folosit atributiv: a) Unsere Expedition wird die . . . Brief liegt auf dem Tisch. . . Kinder (spielen). e) Ich wartete . c) An der Haltestelle der Straßenbahn stehen viele . Monat fahre ich zu den Großeltern aufs Tand (kommen). . . . . . Kind ins Bett (schlafen). die alte Maschine (grübeln). B. Sonne (untergehen). . c) Die gestern . f) Die Mutter schaute . . . . d) I m . . . . . dem Professor (stocken). von seiner Reise (lachen). . . h) Alle Studenten grüßen den . b) Mein Freund kann viele . Inseln des Stillen Ozeans be­ suchen (bewohnen). durch die Straßen (singen). . Folosiţi verbele din paranteză la participiul I: A. . g) Die Mutter legte das . Folosiţi cu funcţie atributivă participiul prezent al verbelor din paranteză: a) Der Alte beobachtete die . Beispiel (überzeugen). . . Touristen beobachteten die . . . Frage war sehr interessant. e) George Vraca war ein . (stellen).

Traduceţi în limba germană : a) Mulţi oameni curajoşi şi-au jertfit viaţa pentru progresul ştiinţei. d) Din cauza vremii rele a trebuit să aştept două zile în acest oraş. 25 — Gramatica practică a limbii germane . i) Ieri au fost fraţii mei la mine. E s t e foarte frumoasă. t) Prietenul meu avea intenţia ca după examen să călătorească î n străinătate. c) Oamenii vor cinsti întotdeauna pe curajoşii eroi. n) Martin este un muncitor îndemînatec. b) Pe la 1455 a tipărit Gutenberg prima sa carte cu ajutorul noii sale descoperiri.EXERCIŢII 335 59. f) După amiază mergem să ne plimbăm puţin prin parc. r) Mă bucur că aţi venit. ci şi-a continuat cercetările sale. mi-am procurat biletele încă de ieri. m) Am ascultat ieri o captivantă istorisire. j) Mircea deschise cartea şi începu să citească tare şi clar. o) Vrei să iei şi t u parte la serbarea noastră ? — Da. p) Piesa aceasta a fost scrisă cu siguranţă de un mare artist. Abia ieri am p u t u t călători mai departe. k) Am lucrat toată săptămînă fără a pierde timp. Putem merge. iau şi eu p a r t e . s) Acest cercetător n-a ţinut seama de primejdiile ce-1 ameninţau. g) Trenul n-a plecat încă. I) Prietenul meu este u n excelent orator. dar în trei minute pleacă. e) Doresc să studiez dreptul la Universitatea Bucureşti. dar probabil a fost scurtat. h) Acesta este textul ? — Da. Obişnuiesc să mă viziteze în fiecare săptămînă.

Astfel adverbele pot a r ă t a : — unde se petrece acţiunea: Hier lerne ich. acestea ocupînd un loc intermediar între adverbe şi pronume. iar astăzi sînt considerate prepoziţii: apar ca adverbe um. — . adverbe. graniţa dintre adverbe şi prepoziţii. — din ce cauză se petrece acţiunea : Ich gehe darum oft in die Biblio­ thek. stări sau însuşiri. bei. darum. zu au fost iniţial totuşi aceste prepoziţii mai I 4 . anders. Astfel: an. ca şi adverbele relative (Relativadverbien) [vezi I 67) — adică adverbe care îndeplinesc funcţiunea de pronume relative. — Adverbien der Zeit): Weise) : adverbe de mod (Modaladverbien adverbe de cauză (Kausaladverbien daher. in (=ein).cînd se petrece acţiunea: Heute lerne ich. manchmal etc. überall etc. möglicherweise. adverbe de timp (Temporaldverbien heute. morgen. auf. aus. Din unele adverbe s-au format prepoziţii. ob (=auf).ADVERBUL (Das Adverb — Das Umstandswort) I 1 I 2 Adverbul este partea de vorbire neflexibilă care arată o caracteristică a unei acţiuni. vor. Uneori. De aici rezultă împărţirea adverbelor în adverbe de loc (Lokaladverbien — Adverbien des Ortes) : hier. respectiv dintre adverbe şi conjuncţii (vezi K 3) nu este fixă. — Adverbien des Grundes): I 3 î n cadrul capitolului de faţă se vor studia şi adverbele pronominale (Pronominaladverbien) {vezi I 49). — Adverbien der Art und gern. — cum se petrece acţiunea: Ich lerne gern in der Bibliothek. sonst etc. din altele conjuncţii. dort. folglich. besonders etc. sehr. bald.

19 I 10 2. vorn(e). rechts. woher ? Ele exprimă 1. (Cursurile s-au terminat. links. pronume. nirgends' ~* * hinten.) Die Tür ist zu. numai unele adverbe pot avea grade de comparaţie. adjective şi alte adverbe: Sie arbeitet gem. rückwärts. Er verspätet sich zu oft. traducîndu-se prea: Die Aufgabe war für das Kind zu schwierig. I 7 Adverbele determină în primul rînd verbe dar şi substantive. mişcarea într-o anumită î n t r e b a r e a : wohin ? direcţie. Wer wohnt dort oben? I 8 Adverbele nu se pot declina şi nici conjuga. seitwärts I li E x e m p l e : her. dort. heim etc. unten. bergab . vorwärts. wohin P. oben.) Die Zeit ist um. überall. bergauf. î n t r e b a r e a : wo ? E x e m p l e : hier. ADVERBELE DE LOC (Lokaladverbien — Adverbien des Ortes) Adverbele de loc răspund la întrebările : wo ?. nach und nach (treptat) nach wie vor (mai departe. draußen. stromauf. hin. stromab . aufwärts. — Haben Sie die Zeitung von heute ? Welches Kind h a t die Tür zugeschlagen ? Dieses da. locul unde se petrece acţiunea sau starea arătată de verb. în continuare) 15 b) în expresii fixe cu verbul sein: Der "Unterricht ist aus. drinnen.ADVERBUL 387 a) în construcţii fixe c a : ab und zu (din cînd în cînd) durch und durch (de tot. abwärts.) 16 prin c) Zu apare ca adverb şi pe lîngă u n adjectiv sau adverb. în întregime) auf und ab (încoace şi încolo) . (Uşa este închisă. Mein Freund ist äußerst gewissenhaft. (Timpul a trecut. .

b) hin + ein = hinein : intrarea prin depărtare de vorbitor: (Ich blieb draußen. mişcarea dintr-o anumită î n t r e b a r e a : woher ? direcţie. Er kommt her Merg încolo. hin direcţia dinspre vorbitor: Ich gehe hin. I 15 V 1 Ieşirea a) her + aus = heraus : ieşirea spre vorbitor: Er kam (zu mir) heraus. von unten etc. de regulă. trecerea. her şi hin determina nuanţa specială de mişcare spre sau dinspre cel care vorbeşte. I 13 Cuvintele wo ?. E! vine încoace. I 14 Intrarea a) her 4. de I 12 3. Multe adverbe care răspund la întrebarea woher sînt precedate de prepoziţia von. V = vorbitorul . daher. wohin ? sînt considerate adverbe locale. überallher Exemple : anderswoher. a. conform înţelesului acestora : intrarea. von oben. de exemplu nach außen.388 MORFOLOGIA Multe adverbe care răspund la întrebarea wohin sînt precedate prepoziţia nach. hin her Adesea adverbele her şi hin se combină cu adverbul ein sau cu anumite prepoziţii pentru a exprima. irgendwoher. : her pentru a indica direcţia spre vorbitor.ein = herein : intrarea spre vorbitor: Er kam (zu mir) herein. ieşirea. Adverbele her şi hin se folosesc. î n toate aceste adverbe compuse. de exemplu: von außen. ca particulă separabilă pe lîngă verbe de deplasare ş. nach links etc. woher ?.) Er ging hinein. dorther. urcarea. nach unten. coborîrea.

) E r ging hinunter Trecerea a) her -+. 119 ._^Z' hinauf: E r k a m (zu mir) herauf. ) E r ging Urcarea a) her + auf — herauf V . b) hin + aus = hinaus: V *- ieşirea p r i n depărtare ţ l c h b l i e b d r i n n e n . ca particule ale unor verbe compuse separ abil. de vorbitor: hinauf. ( I c h b l i e b o b e n . ) E r ging Coborîrea a) her + unter (sau ab) = herunter (herab) : c o b o r î r e a spre (herab).über = herüber —*V : t r e c e r e a spre vorbitor: herüber.ADVERBUL 389 de v o r b i t o r : hinaus. I c h gehe j e t z t Er kam dann hinein. heraus. I 18 E r k a m (zu mir) b) hin + über = hinüber : t r e c e r e a p r i n depărtare de v o r b i t o r : (Ich blieb s t e h e n . : u r c a r e a spre vorbitor: i ie h) hin -f auf: u r c a r e a p r i n depărtare (Ich blieb u n t e n . ) E r g i n g hinüber. de vorbitor : vorbitor : I 17 E r k a m (zu m i r ) herunter b ) hin + linier (sau ab) = hinunter (hinab) : c o b o r î r e p r i n depărtare (hinab). Observaţii 1. Compusele adverbelor her şi hin se întrebuinţează. de obicei.

vorher. runter în loc de herunter.* • aduerb links oben rechts unten vorn(e) adjectiv -* —> link ober obig recht -». Jemand klopfte. Şi alte adverbe pot apărea ca particule ale unor verbe separabile. Astfel se poate întîlni raus în loc de heraus (sau chiar hinaus). Foarte frecventă este folosirea (într-o propoziţie eliptică) a lui herein! cu înţelesul intră! (ca răspuns cînd cineva bate la uşă). Verbul kommen se combină. voran. wie oft? Ele exprimă 1. 6. vorbei.390 MORFOLOGIA I 20 I 21 I 22 2. 4. nohenher I 24 Unele dintre aceste adverbe (prepoziţie +<T < ^') se întrebuinţează as­ tăzi numai ca adverbe de timp: nachher. ohne mich zu bemerken. Wann kommen Sie zurück ? I 25 Din multe adverbe de loc s-au format adjective. cu her(şi cu compusele aces­ tuia). vorüber. de exemplu: abwärts. î n limbajul uzual se întrebuinţează adeasea forme prescurtate ale compuselor lui her şi hin. hinterher. verbul gehen cu hin (şi cu compusele sale).unter —> vorder > \ —*• ADVERBELE DE TIMP (Temporaladverbien — Adverbien der Zeit) I 26 I 27 Adverbele de timp răspund la întrebările: wann?. 3. aufwärts. voraus. î n t r e b a r e a : wann ? . Ich antwortete sofort: „Herein!" Cu înţelesul contrar (ieşi bajul uzual: raus)! 1 23 afară!) se întrebuinţează hinaus ! (în lim­ Auf seine Frechheit h a t t e ich nur eine A n t w o r t : „Hinaus !" 5. momentul în care începe. wie lange?. rauf în loc de herauf.* inner . zurück E r ging an mir vorbei. de obicei. Uneori prepoziţiile cu care se combină adverbele her şi hin se p u n în faţa acestora. seither. se petrece sau se termină o acţiune. care se folosesc mai mult a t r i b u t i v : adverb außen dort hier hinten innen adjectiv äußer —> dortig hiesig —r hinter .

in welcher Weise ? E x e m p l e : anders. zuletzt. (vor)gestern. damals. drittens I 33 . modul propriu-zis — adică felul în care se desfăşoară o acţiune I 32 sau se prezintă o stare sau o însuşire. jetzt. noch. auf welche Weise ?. I 31 in welcher Weise ?. viel. inzwischen. überhaupt. jederzeit. morgens. zweimal. lange. cantitatea. bestens. E x e m p l e : allezeit. je(mals). wenig. heute. zeitweise. schließlich. demnächst. I 28 3 frecvenţa acţiunii întrebarea : wie oft ? Exemple: abermals. wohl (= gut) hoffentlich. noch. einstweilen. seinerzeit. wie stark ? E x e m p l e : etwas. wieder. genug. unlängst. nochmals. öfters.ADVERBUL 391 E x e m p l e : abends. I 29 Ca adverb de timp este socotit şi cuvîntul interogativ wann ? Multe I 30 adverbe de timp provin din substantive: substantiv der der der die der Morgen Mittag Abend Nacht Mittwoch adverb -» — * — * • -* —>• morgens mittags abends nachts mittwochs ADVERBELE DE MOD (Modaladverbien — Adverbien der Art und Weise) Adverbele de mod răspund la întrebările: wie?. vorher. tropfen - 2. auf welche Weise?. bereits. erst. jüngst. früher. wie sehr ? Ele exprimă 1. nie(mals). vorläufig bisher. einst. mehr. sichtlich. wahrlich. nachher. întrebările : wie viel ?. dann. nachts. immer. întrebările : wie ?. zweitens. zuerst. meistens. vielmals. häufig. schon. ziemlich. blindlings. manchmal. eben. nächstens. oft. augenblicklich. wie stark ?. ewig. früh. măsura. gern. endlich. zuweilen mehrmals. selten. wieviel ?. glücklicherweise. (zu)künftig 2 durata acţiunii. întrebarea : wie lange ? stets. einmal. (über)morgen. spät. bestens. weise.

freilich. = Am mult de lucru. = Cartea mi-a plăcut mult. viel traducîndu-se prin mult şi sehr prin foarte dar şi prin mult. sehr. întrebarea : wie sehr ? Exemple : äußerst. durchaus. weshalb?. kaum. womit ? . wes­ wegen?.MORFOLOGIA I 34 3. -lings. wirklich. etwa. Adverbul sehr se foloseşte pentru exprimarea unei intensităţi. fast. Bei seinem Unfall ist ihm glücklicherweise nichts Ernstes zugestoßen. de exemplu: adjectiv kurz schwer adverb —y kürzlich —*• scirwetlich adjectiv blind jäh adjectiv glücklich unbekannt adverb —*• blindlings — * • yählings adverb — * • glücklichere»««« —*• unbekannterweise Kürzlich machte ich einen Ausflug nach Predeal. wahrlich. beinahe. wofür?. o dorinţă. nicht. wie viel ? sînt considerate adverbe de mod. übrigens. beinahe Cuvintele interogative wie'?. umsonst. wenn doch. zu welchem Zweck?. Das Buch gefiel mir sehr. sogar. nämlich. gradul. I 37 Multe adverbe de mod s-au format din adjective + lieh. o proba­ bilitate sau o precizare. adică o afirmaţie sau o negaţie. = Sînt foarte mulţumit. so ziemlich Observaţie I 35 Adverbele viel şi sehr se confundă uneori. fast. bloß. ADVERBELE DE CAUZĂ (Kausaladverbien — Adverbien des Grundes) I 38 Adverbele de cauză răspund la întrebările : warum?. ja. nur. Ţ op 4. o proximitate. keineswegs. vielleicht. -weise. unter welcher Bedingung? wodurch ?. sicherlich. I Adverbul viel se foloseşte pentru exprimarea unei cantităţi. genug. E x e m p l e : doch. wozu?. gewiß. nein. unmöglicherweise. keinesfalls. höchst. wahrhaftig. Ich habe viel zu tun. doch. wahrscheinlich. modalitatea. und zwar. daß doch. Ich bin sehr zufrieden. überaus. überhaupt. intensitatea. o îndoială. wohl.

concesia. întrebarea : mit welcher Einräumung ? trotzdem E x e m p l e : dennoch. nötigenfalls. jedenfalls. de altfel singura modi. weswegen ?. gleichwohl. hierdurch. {vezi E 37) Pozitiv oft Comparativ öfter Superlativ am öftesten Anumite adverbe formează grade de comparaţie în mod neregulat: Pozitiv Comparativ Superlativ am ehesten bald eher am frühesten früher gern am liebsten lieber am meisten sehr mehr viel wenig am mindesten minder gut wohl am besten besser I 45 . deswegen. zu welchem Zweck ? E x e m p l e : dazu. 2 . gegebenenfalls. damit. daher. wofür?.I 44 ficare pe care ele o pot suferi. deshalb. weswegen ? Exemple : darum. wodurch ?. davon. condiţia. întrebările : warum ?. instrumentul. întrebările : wodurch ?. womit ? COMPARAŢIA ADVERBELOR (Die Steigerung der Adverbien) Unele adverbe pot avea grade de comparaţie. weshalb ?.ADVERBUL 393 Ele exprimă 1. Întrebările : wozu ?. hiermit I 43 Ca adverbe de cauză sînt socotite şi cuvintele interogative : warum ?. Gradele de comparaţie ale adverbelor se formează la fel cu ale adjec­ tivelor întrebuinţate adverbial. SCOpul. womit ? Exemple : dadurch. hierzu. dafür. weshalb ?. hierfür folglich I «*« I 40 3. sonst I 41 4. I 42 5. întrebarea : unter welcher Bedingung ? Exemple : andernfalls. cauza unei acţiuni sau a unei stări.

denumirea de adverb pronominal este folosită numai în acest sens restrîns. I 49 ADVERBUL PRONOMINAL INTEROGATIV (Das interrogative Pronominaladverb) I 52 Adverbul pronominal interogativ înlocuieşte pronumele interogativ I 53 was ? precedat de o prepoziţie {vezi însă I 54). Prin adverbe pronominale în sens restrîns se înţeleg adverbe compuse care înlocuiesc un pronume interogativ. relative. cu excepţia celor arătate la I 61. hin. des bessere« ( = besser) des nähere« ( = näher) I 48 Alteori — în special adverbele monosilabice — exprimă lativul printr-o formă în -ens : bestews. adverbial: adverbele exprimă comparativul prin aşa-zisul genitiv des öfteren ( = öfter). wo ?. höchstens super­ Iva adverbele compuse. frühestews. Pozitiv wenig Comparativ weniger Superlativ am wenigsten f 47 Uneori. î n cele ce urmează. zumindest ADVERBELE PRONOMINALE (Pronominaladverbien) Adverbele pronominale. demonstrative. El se formează din adverbul wo şi prepoziţia respectivă. în accepţia largă a cuvîntului. . superlativul nu primeşte nici o desinenţă: zumeist. hier.394 MORFOLOGIA I 46 Adverbul wenig are şi forme regulate. se inter­ calează între wo şi prepoziţie consoana r. spätestens. woher ? etc. demonstrativ sau relativ precedat • de o prepoziţie. her. adverbele pronominale se împart în trei grupe: interogative. dacă prepoziţia începe cu o vocală. sînt adverbe formate din rădăcina unor vechi pronume: da. se referă numai la obiecte sau la noţiuni abstracte. I 51 Adverbele pronominale. dort. I 50 î n funcţie de pronumele pe care le înlocuiesc. wohin ?.

entgegen. es. precedat de o prepoziţie (vezi 151). Adverbul pronominal demonstrativ = da ( + r ) + prepoziţie I 55 I 56 da -f durch — dadurch da + für = dafür da + r + auf —darauf . ohne. mit dem Autobus oder mit der Straßenbahn ? Worüber (în loc d e : ţXhe*-~w~as) haben Sie gestern gesprochen ? Cele mai frecvente adverbe pronominale interogative s î n t : bei . precedat de o prepoziţie. sie. intercalîndu-se consoana r.an //auf durch /x^Z-aus für wor gegen %z^l—*n NN^-über mit wo Yum nach hinter von vor zu Nu se pot forma adverbe pronominale cu prepoziţiile care cer cazul genitiv (vezi J 5) precum şi cu următoarele prepoziţii: außer. nächst.ADVERBUL 395 Adverbul pronominal interogativ = wo (+r) + prepoziţie zvo -f. b) pronumele personal er. samt. bis.bei = wobei wo -j. Adverbul pronominal demonstrativ se formează din adverbul da şi prepoziţia respectivă. seit I 54 ADVERBUL PRONOMINAL (Das demonstrative DEMONSTRATIV Pronominaladverb) Adverbul pronominal demonstrativ înlocuieşte a) pronumele demonstrativ neutru das folosit substantival.durch = wodurch wo + r + an = woran wo -f r + aus = woraus Wofür (în loc de : Fjjx^mtis) arbeiten und kämpfen wir alle ? Womit (în loc d e : I\>lit-^wu~s) fahren Sie in die Stadt. gegenüber. gemäß. binnen. dacă prepoziţia începe cu o vocală.

. es sitzt darauf (în loc de : ajif-TÄU? = auf dem Stuhl). daß wir mehr Sport treiben müssen.prono­ minal interogativ (vezi I 53).an /^auf xx^-aus dar^C^—in X\^-über ynm Nmter p 0 t forma adverbe pronominale demonstrative cu prepoziţiile I 54. darunter waren auch zwei Schriftsteller. was ich Ihnen gesagt habe. drum. î n limbajul uzual se folosesc şi forme prescurtate ale adverbelor pronominale demonstrative. darunter. accentul cade pe prepoziţie. poate folosi un adverb pronominal demonstrativ dacă acesta de o propoziţie relativă: Denken Sie an das (nu: ăszeaC\). Auf dem Marktplatz befand sich eine große Menschenmenge. drin. Sitzt d as Kind auf dem Stuhl ? — J a . cînd ele înlocuiesc pro­ numele personal er.396 MORFOLOGIA Wir sprachen darüber (în loc d e : iitw-^tas). drauf. ADVERBUL I 62 I 63 PRONOMINAL Pronominaladverb) RELATIV (Das relative Adverbul pronominal relativ înlocuieşte pronumele relativ was (vezi F 102) precedat de o prepoziţie. drunter. dar numai atunci. De altfel. es : dran. prepoziţie relativă I 61 Adverbele pronominale demonstrative. Cele mai frecvente adverbe pronominale demonstrative sînt : /bei / durch /für /gegen -hinter -mit da4E^—nach -neben ^von s vor zu zwischen I 59 I 60 ]S[U s e indicate în 2Vw se este urmat . dazwischen se pot referi la persoane dacă este vorba de o parte dintr-un grup : Die Delegation bestand aus sieben Mitgliedern. în special daneben. draus. El are aceeaşi formă ca şi adverbul. drüber. davon. sie. t t I I Denkst du an seinen Rat ? — Natürlich denke ich daran (în loc de : jin~—rhlf = an den Rat) I 57 I 58 Adverbul pronominal demonstrativ are accentul pe da cînd sensul său demonstrativ este deosebit de pronunţat. dazwischen zahlreiche Frauen und Kinder.

mir das Wörterbuch zu bringen.acuzativ = a se obişnui cu) Woran lehnte er sich ? = De ce se rezema el ? (sich lehnen an + acuzativ = a se rezema de) î n funcţie de recţiunea celor trei verbe. sensul pronumelui înlocuit şi recţiunea verbului de care depinde adverbul pronominal. Neglijarea recţiunii verbului poate să ducă la confuzii grave. (în curînd s-a obişnuit ( —) să fie punc­ tual. worüber (în loc d e : gbe^fSas) wir noch nicht gesprochen hatten. t l Alles. t I Das Schönsie. TRADUCEREA ADVERBELOR PRONOMINALE Pentru a traduce corect un adverb pronominal.y la ce ? woran ? —. wozu (în loc d e : zv^oüSs) er sich jedoch nicht leicht entschloß. (Eu i-am amintit ( —) să-mi aducă dicţionarul. war ein Sonnenaufgang im ţ I Gebirge. adverbul pronominal intero­ gativ woran ? se traduce deci în trei feluri: .cu ce ? \ de ce ? Adverbele pronominale demonstrative cu funcţia de corelative ale unor propoziţii secundare rămîn adesea netraduse: Bald gewöhnte er sich daran. führte er gut zu Ende. womit (în loc d e : nţii-iSas) er sich beschäftigte. căci unul şi acelaşi adverb pronominal se traduce în mod diferit pe lîngă verbe cu recţiune diferită.) I 66 .ADVERBUL 397 Adverbul pronominal relativ = wo ( + r ) + prepoziţie ' ^ Adverbele pronominale relative pot fi folosite numai în cele patru situaţii în care se foloseşte pronumele relativ was (vezi F 104) : Wir sprachen über das. pünktlich zu sein. trebuie să ţinem seamă I 65 de trei elemente: sensul prepoziţiei. Er maßte seinen Fehler offen zugeben. De exemplu: Woran denken Sie 1 = La ce vă gîndiţi ? (denken an -f acuzativ = a se gîndi la) Woran gewöhnte er sich nur schwer ? = Cu ce s-a obişnuit el (numai) cu greu ? (sich gewöhnen an -\. woran (în loc d e : ga~~T0fis) er sich erinnerte.) Ich erinnerte ihn daran.

war schlecht gewählt.398 EXERCIŢII ADVERBELE RELATIVE (Die Relativadverbien) I 67 Adverbele wo. draußen. W. . dorthin : a) Paul kommt und fragt: „Sind alle Studenten unserer Gruppe . wohin. in den Sie fahren ? wohin Sie fahren ? Ich kenne die Stadt. I 69 înlocuirea pronumelui relativ precedat de o prepoziţie printr-un adverb relativ este obligatorie. für ein halbes Jahr EXERCIŢII 1. aus der sie kommt. . Kennst du das Land. în locul pronumelui relativ precedat de prepoziţie dacă acesta serveşte la exprimarea locului* mai rar a timpului: in dem ich jetzt wohne. Wie heißt der Kurort. Der Augenblick in dem er das sagte. links. Sie fuhr in die Moldau. . wohin ihn sein Unternehmen geschickt hatte. und . wo ich jetzt wohne. provincie. wo er seinen Urlaub verbracht hatte. wo die Zitronen blühn? (J.. ?" „Nein". im Garten sind mehrere Studenten. î n acest caz. dacă pronumele relativ se referă la un nume de oraş. antwortet Paul. drüben. . . wo er das sagte. Goethe) I 68 Adverbele relative se întrebuinţează. Completaţi cu adverbele de loc hier. war schlecht gewählt. „Nicht alle sind . etc. îndeplinesc uneori funcţiunea de pronume relative. . . wo ihre Eltern leben. hinten. vorn. rechts. im ande­ ren Saal sind auch einige. woher sie kommt. ţară. unten. E r kam aus Predeal. auf der Terrasse sind vier Studentinnen. . . . Hier ist das Studentenheim. . Der Ingenieur kam aus Afrika. woher. în special. . ele se numesc adverbe relative. . oben. continent etc.

. . . von rechts. stromaui. von links. auf dem Fuß­ boden liegt ein großer Teppich. d) .. sehen wir schöne Blumen. e) . . i m Zimmer ist es sehr angenehm. f) Otto steigt in die Straßenbahn ein und geht nach . konnten sie ihre Netze aus­ werfen.. . aber . . . . nach rechts. . . auf dem Fußboden liegt ein Bleistift. . . und Sie werden bald an Ort und Stelle sein. . . auf dem Feld weht der Wind stärker als in der S t a d t . . . auf das Katheder. . und dann . . . e) Der Weg geht . d) Die Fischer ruderten . . . 2. c) . . . gesucht. . aber ich habe es . und . . . . sind sie so schön wie in diesem Park. Completaţi cu adverbele de loc überall. . . stromab. . . . . nach links. . . denn er will bald aussteigen. . . / ) . . . nirgends. i) . sind die Fenster. denn es kamen immer wieder Eisblöcke. . . an der Decke hängt eine schöne Lampe. . . . . . . leg ihn . ' c) Ein Auto k a m . g) . . . . so daß kein Unglück geschah. ist das Katheder. . . .EXERCIŢII 399 b) . . . ein anderes . . h) . und . . b) Wo ist bitte das Theater ? — Fahren Sie . aber . . biegt . dann . im Saal ist es kalt. bergauf.. bergab : a) Dieses Buch habe ich . . die T ü r u n d . im Garten sind Obstbäume. und so geht es stun­ denlang weiter.. sehen wir grüne Bänke. gefunden. . . aber es waren gute Fahrer. . . und .. . .. . . ist der Kleiderrechen.

400 MORFOLOGIA g) Ein Bergsteiger klettert den steilen Felsen \ ^ 5 J ^ h) Der große H u n d stand einen Augenblick vor dem Zaun. . . ^ i) Andrei ist erkältet und darf n i c h t s ? ! ' . .. . sagt Andrei. c) Prietenul meu a fost peste tot. . nirgends. Acolo în faţă este o fîntînă arteziană. 4. Completaţi cu adverbele de timp sau complementele circumstanţiale corespunzătoare : a) Ich stehe . dar nicăieri n-a fost. 5. der unten im Hof vorbeigeht: „Komm ein bißchen << â 1 ^!" Dieser kommt und s a g t : „ I m Floreasca-Saal soll ein interessanter Wettkampf stattfinden. „aber ihr sollt dann herkommen und mir allej^erzählen". und die Treppe j . . priveşte spre mine în sus şi strigă: — Vino j o s ! Vom face o plimbare pînă la Ploieşti! Este prietenul meu Alexandru. Cineva face semn cu mîna spre mine. 6. ies afară. . b) De afară aud claxonul. . . Peste tot vezi flori multicolore şi copaci verzi. ich bleibe zu Hause. sînt la stînga şi la dreap­ ta multe bănci. asa de interesant ca în acest oraş. . f) Unsere Werkstatt bekommt die Ersatzteile für die Traktoren nicht mehr von K r o n s t a d t . „Sehr gern". (nach 12 Uhr) gehe ich in die Bibliothek. . . (nach 19 Uhr) bin ich immer zu Hause. c) Heute ist ein herrlicher Frühlingstag. darum ruft er Bogdan. . war er so glücklich wie in seiner Heimat. . cum istorisea. . . läuft zur Tür . . wir möchten . De aici şi pînă acolo sînt numai o sută de paşi. denn in Predeal waren wir vorige Woche. gelesen. . in der Welt. dann sprang er ^t«öS«. De sus nu văd cine e şoferul. überall. lieber . . b) Wohin gehst du morgen früh ? Ich gehe . cobor în jos pe trepte. ^ 4 anderswoher. j . . wir bekommen sie jetzt . aber . . Traduceţi în limba germană: a) Aici în parc este foarte frumos. . unei maşini. deschid uşa casei şi trec dincolo spre el. Pe alee. fahren. irgend wohin. . Completaţi cu adverbele de loc nehotărîte corespunzătoare irgendwo. . . Să mergem pînă acolo. . anderswohin. sagt Bogdan.ss'<s^ .wir nach Predeal fahren? Nein. immer u m 6 Uhr auf und gehe . . . woher: a) Woher weißt du das ? Ich habe es . De aici nu se vede lacul.. Acesta deschide portiera. d) Wollen. ich weiß nicht genau . . Deschid uşa. . e) Otto war . (vor 12 Uhr) bin ich in der Universität und . b) . Ich will mit Hans hingehen!" „ G u t " . Privesc pe fereastră afară şi văd jos pe stradă u n automobil. um 11 Uhr schlafen.

g) Hier steht ein fremder Regenschirm. j) Es ist . 15 Minuten. j) Citesc zilnic ziarul de dimineaţă. Azi plouă şi s-a făcut frig. erst um 10 Uhr. dar el a venit mai des la mine. 7 . . . es gibt heute . . und . . . 8 . denn drüben habe ich . 2 6 — Gramatica practică a limbii germane . c) Cîndva străzile oraşelor erau luminate cu lămpi de petrol. . . . . (Freitag) habe ich immer sechs Stunden. denn ich fahre . . . (Mittwoch) und . . zu glauben. poate vin poimîine. d) Te voi vizita odată. . . schwer ist. . . . h a t ihn jemand vergessen. . . e) Wir haben in diesem J a h r einen . dar azi şi mîine nu pot. denn es schmeckt mir. . f) Acum nu-ţi pot da cartea. Completaţi cu adverbe de mod : a) Ich esse . langen Winter. — Dumneavoastră trebuie să mîncaţi seara mai devreme. trebuie să studiez pentru examen. . . Din cînd în cînd merg şi eu la el. . b) Pe străzile oraşelor noaptea ard multe lămpi electrice. Medicul i-a interzis fumatul pentru totdeauna. Ele se aprind seara şi se sting dimineaţa. . deoarece duminica sînt totdeauna e) Fratele meu Andrei a avut o uşoară intoxicaţie de nicotină. und werde es morgen aufsagen. . apoi să faceţi o scurtă plimbare. . . 20 Minuten mit der Straßenbahn. und . / ) Der Himmel wird immer dunkler. . sîmbăta nu sînt niciodată acasă. . i) Adesea vine Gerhard la mine şi jucăm şah. (Montag) und . Traduceţi în limba germană : a) De cîtva timp nu mai pot dormi bine noaptea. h) Der Schnellzug 103 h a t heute große Verspätung . b) Ich lerne dieses Gedicht . . . d) Wünschen Sie etwas zu essen? — J a . căci vreau să-ţi v ă d noua locuinţă. daß diese Lektion . ( = ich hoffe) bekomme ich hier etwas Gutes. De asemenea. (Sonnabend) bin ich ganz frei. . dar acum peste tot ard lămpi electrice. . . .EXERCIŢII 401 c) . . der Koch ist krank. (Dienstag) nur vier Stunden. c) Ich habe nicht gewußt. După aceea ţi-o dau pentru totdeauna. gewartet. citesc săptămînal o revistă ilus­ trată şi primesc lunar o revistă tehnică. . noch Regen. Obst. g) Pînă ieri vremea a fost frumoasă. nu trebuie să mai dormiţi după amiaza. h) L-am văzut rareori în parc şi de fiecare dată era singur. . Vino duminică. — Nu. daß alle Bücher so rasch verkauft wurden. . i) Wann kommst du nach Hause zurück ? . (Donnerstag) nur drei Stunden.

dar. eu aproape am ador­ mit. f) Filmul de ieri seară a fost neobişnuit de lung. eu îmi fac totdeauna temele singur. t i m p de o săptămînă. . ai copiat de la colegul t ă u ? — Nu. Peter asculta mai încordat decît ceilalţi. i) Ţi-a ajutat Paul la rezolvarea acestei probleme ? — Din contră. putea să telefoneze. . . este prea mic. . dar degeaba. după aceea va face. probabil a fost împiedicat. din păcate. h) Poate merge Petre la bunică-sa?—Da. . . eu nu copiez niciodată. e) Studentul Andrei este foarte silitor. cu siguranţă vom mai avea în­ gheţ şi zăpadă. . b) Anna arbeitet viel. m) El va învăţa desigur această poezie pe dinafară. aber mit einem Düsenflugzeug. 1 1 Traduceţi în limba germană: a) Toţi ascultau încordaţi pe povestitor. dar în nici u n caz singur. I) l . . . b) Iartă-mă. . g) — Karl. plimbări scurte prin parc. Die ältere Schwester liest . ins Theater. . Ich gehe . . j) Bolnavul trebuie să mai stea cam trei zile în pat. . . nu intenţionat.402 9. el va trece fără îndoială exa­ menul. d) Ai rezolvat problemele în întregime ? Nu. Treceţi cuvintele tipărite cursiv la gradul comparativ şi superlativ : a) Peter geht gern ins Kino. Marianne arbeitet . . dar cel mai încordat asculta micul Frich. . dar din greşeală. primăvara mănînc cu mai multă plăcere cireşe. ultimele două. aber Pauline arbeitet c) Das Mädchen liest gut. 10. Der Junge liest . aber heute bleibe ich zu Hause. . Mein Bruder kommt . Traduceţi în limba germană :< MORFOLOGIA a) Petre citeşte rar şi clar. c) Primăvara a venit foarte devreme. f) Paul arbeitet geschickt. . . . . primele trei erau foarte uşoare. în orice caz. b) Mănînc totdeauna cu plăcere fructe. mit einem Flugzeug . d) Ich komme immer spät nach Hause. Otto . dar vara mănînc cu cea mai mare plăcere pere. apoi cel p u ţ i n două zile n-are voie să părăsească c a m e r a . apoi traduce repede şi corect textul. aber arbeitet ihr Bruder Hans. aber der Vater kommt e) Mit dem Schnellzug reist man schnell. eu i-am ajutat lui.ţi-am rupt desenul. k) N u ştiu de ce n-a venit Paul la mine. căci este foarte frumoasă. .a m comunicat totul în scris. întreabă profesorul. zilnic. prea grele.

Sie denkt oft an ihre Kindheit. folosind cuvintele din paranteză : 13. Diese Wohnung besteht aus drei Zimmern. daß wir morgen schon um 6 Uhr fahren können. a) Wovon erzählt uns der Lehrer? (seine Arbeit) b) Womit fährst du zum Bahnhof? (der Autobus) c) Worauf antwortete dein F r e u n d ? (meine Frage) d) Wofür gibt der Professor diesem Studenten eine Zehn ? (seine gute Antwort) e) Worauf bereiten sich die Studenten vor? (die Jahresfeier) f) Womit beginnt die nächste Stunde? (ein Diktat) g) Woran denken Sie jetzt? (unser Ausflug) h) Wozu braucht er das Wörterbuch? (die Übersetzung) i) Woran arbeitet sein Freund? (ein neues Thema) j) Wovon sprechen die Studenten? (die letzte Vorlesung) 14. h a t sich . e) Vin cel mult pentru două zile.. . warst doch gestern . E r sprach über das neue Buch.:'. denken. . a) Du b) E r c) Sie d) Du gehen. d) Cu o astfel de maşină se pot produce cel puţin o sută de bucăţi de becuri pe oră. Mein Freund interessiert sich für die deutsche Literatur. Completaţi cu adverbul pronominal demonstrativ . e) Sie können. . . Formulaţi întrebări potrivite la părţile de propoziţie tipărite cursiv : a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) E r spricht oft von seiner Arbeit. gewundert.. daß er so früh zurückkam. 12. will nicht . . E r starb an einem Herzschlag. Răspundeţi. . sorgen.. . wie sie den Saal schöner schmücken . . E r freut sich auf den Film. . Beethoven wurde durch seine Symphonien berühmt. . Unser Land ist reich an Erdöl. einverstanden. daß wir heute früh angeln unterhalten sich .EXERCIŢII 403 c) Minerii lucrează cel mai greu dintre toţi muncitorii. Die Lehrerin dankt den Schülern für die Blumen. Der Student dankt dem Freund für das Buch. Der Professor erzählte uns von seinen Forschungen. . mußt .

. . . m)Astăzi. n) Uneori îl văd în parc. . . eu nu pot să vin sus ! g) Vino înăuntru. Sie gehen. . d) De sus auzi glasurile copiilor. Cînd o văzu pe Inge. . .. 15. . daß die Straßenbahn kommt. . war auch ein Schauspieler. Sie jetzt kommen? Kennen Sie das Haus. dar mai tîrziu îl puteţi suna la telefon. er auch will. Paul unde a rămas ? Nu-1 vezi acolo jos? b) Nicăieri nu este aşa de frumos ca la munte. i) Vino afară. i) j) Wie heißt die Stadt. . — E u cred că peste tot în ţara noastră este frumos. woher : a) b) c) d) e) /) g) h) kann. 16. . . . h) Gestern arbeitete unsere Gruppe im Park. . Completaţi cu adverbele wo.404 MORFOLOGIA f) Wir warten . . e răcoare. o) Deocamdată îţi p o t lăsa cartea. Sie kommen und . mîine şi poimîine nu plec de acasă. . Professor Weber wohnt ? Wo liegt der Kurort. . . el a repetat-o mai tîrziu. . Ich war auch . . . p) Primiţi reviste zilnic? — Nu noi primim reviste numai o dată pe săptămînă: duminica. . Ich weiß nicht. . . k) E u am spus asta mai înainte. . . er alle diese Sachen hat. . . . este atît de frumos ! j) Prietenul meu a trecut pe lîngă mine fără să mă vadă. . . dar de cele mai multe ori este singur. E r kann gehen. wohin. e) De unde vii şi încotro te duci? f) Vino jos. er gekommen ist. . . Welches ist das Kino. Sie im Sommer fahren ? Er zeigte mir den Platz. . i) Die Bauern arbeiten . c) E l mergea încoace şi încolo prin grădină. Traduceţi în limba germană : a) Aici sus este foarte frumos. poate că între timp o vei găsi la librărie. . merse repede la ea. Sagen Sie mir. . . daß die Ernteerträge möglichst hoch sind. vreau să-ţi arăt ceva ! h) Du-te înăuntru şi ia-ţi jacheta. ich das Buch finden Er geht wieder hin. g) Die deutsche Delegation bestand aus vier Mitgliedern. I) Momentan Karl nu este acasă. . . . der neue Film läuft ? Nennen Sie mir auch die Buchhandlung. . . das Unglück geschehen war.

Prin aceasta ne vom îmbogăţi cunoştinţele geografice. dacă n-ar fi bine să facem dumi­ nică o excursie. o sută de luminări pentru un spectacol. puteţi înnopta aici. barca de salvare era aproape. — Şi eu sînt pentru. Din fericire. v) Mai înainte scenele erau luminate cu luminări şi trebuiau cel puţin. s) E adîncă apa ? Destul de adîncă şi extrem de rece. u) Da nevoie. z) Da ce vă gîndiţi ? — Mă gîndesc.EXERCIŢII 405 r) S-a aruncat orbeşte în apă. t) Cam treizeci de ciclişti luau parte la întrecere. x) Despre ce a vorbit ieri directorul ? — Nu ştiu despre ce a fost vorba. Cine e contra ? — Nimeni nu e contra. Aproape toţi erau ciclişti încercaţi. .

— cu acuzativul (vezi J 24) : Dieses Buch ist für ihn. ** E r wohnt seit einem J a h r in Bukarest. .prepoziţiei (vezi J 5—29). M 248. J 1 b) al complementului (vezi M 220. prepoziţiile se pun în faţa substantivelor. J 3 De obicei. M 246. J 2 Prepoziţia nu este o parte de propoziţie de sine stătătoare. ci ser­ veşte numai ca element introductiv: a) al atributului (vezi M. J 28) Seit einem Jahr lerne ich Deutsch. M 250) .PREPOZIŢIA (Die Präposition — Das Verhältniswort) Prepoziţia este partea de vorbire neflexibilă care exprimă raporturi sintactice de dependenţă între părţile unei propoziţii. Es steht außer allem Zweifel. — cu dativul (vezi J 5. daß er sehr tüchtig ist. c) al circumstanţialului (vezi M 243. Cîteva prepoziţii pot sta însă atît înaintea cît şi în urma. Prepoziţiile se construiesc — cu genitivul (vezi J 5) : des schlechten Wetters bleibe ich zu Hause. Depen­ denţa cazului de prepoziţie se numeşte recţiunea sau regimul (Rektion) . J 4 Prepoziţiile se construiesc în limba germană cu un anumit caz. sau aproape numai în urma substantivelor (vezi J 29—31) : Was machen Sie nach dem Unterricht ? Meiner Meinung nach h a t er recht. 156) : Sein Interesse für das Studium der deutschen Sprache ist groß. M 237 — M 238) : Ich warte auf ihn.

abzüglich. eingangs. inklu­ sive. namens. behufs. părţi de vorbire invariabile şi în special în faţa adverbelor de loc şi de timp precum şi în faţa unor adjective: E r kommt von oben (rechts. anfangs. angesichts. seitlich. mangels. zwecks etc. unbeschadet. unterhalb. längsseits. links). zugunsten. bezüglich. infolge.aaslatt. während. vermöge. innerhalb (vezi J 16). längs.. bei-. frnf. . anstelle. ausschließlich. derseits. vermittels. E r ist seit gestern (heute) hier. anhand. seitwärts. ungeachtet. . um — willen. aufgrund1. zeit. zusätzlich/zuzüglich. ausgangs. oberhalb. Verschieben wir den Spaziergang auf morgen. einschließlich. cînd cu acuzati­ vul {vezi J 27): Ich. bin in der Bibliothek. Ich gehe in die Bibliothek. hinsichtlich. vorbe­ haltlich. betreffs. Die Eisenbahn fährt längs dem Fluß. Unele prepoziţii se pot folosi atît cu genitivul cît şi cu dativul (vezi J 11-23): Die Eisenbahn fährt längs des Flusses. seitens. fwegen/ von-wegen. infinitivului: RECŢIUNEA PREPOZIŢIILOR (Rektion der Präpositionen) PREPOZIŢII CU GENITIVUL abseits.statt. zufolge. .j.außerhalb. -halb). Prepoziţia zu se foloseşte şi în faţa Ich versuche den Text zu übersetzen. halber (-halben. Uneori prepoziţiile stau şi în faţa unor' . diesseits.PREPOZIŢIA 407 — sau sînt bicazuale. inmitten. unfern. construindu-se cînd cu dativul. jenseiţs. zuun­ gunsten. anläßlich. mittels. gelegentlich. rucksichtlich. kraft. exklu­ sive. E r hält das für falsch. laut (vezi J 18). unweit. .

ob..dativ: Dieses Dorf liegt unweit Bukarests. bei. von. ab cere. zuwider etc. Unele prepoziţii cu genitivul apar şi ca E r wohnt abseits des Weges. wegen substantivul se intercalează între ambele elemente ale prepoziţiei: um Ihrer Gesundheit willen . dank. nach. sau chiar de desinenţa substantivului. nebst. fern. cazul dativ. . willen şi von . binnen. . Entgegen. mai ales dacă substantivul stă fără articol şi fără atribut. gegenüber. prepoziţia ab se poate folosi (în limbajul uzual) şi cu acuzativul. dar şi (<mai puţin literar) : Ab nächste Woche ist er in Bukarest.". seit. mit. se scriu într-un cuvînt cu pronumele respectiv (vezi F 14). Ab nächster Woche ist er in Bukarest. außer. aus. halb. um . J 7 2. willen determină un pronume. zunächst. samt. . în funcţie de nivelul stilistic al comunicării. în general. La prepoziţiile compuse um . wegen. Substantivul precedat de prepoziţia ab se foloseşte fără articol : Der Preis versteht sich ab (unserem) I/ager. um meinetwillen J 10 PREPOZIŢII CU DATIVUL ab.. meinethalben . gemäß. . meinetwegen .408 MORFOLOGIA J 6 Observaţii 1* Uneori. J 11 PREPOZIŢII CU RECT IU NE VARIABILĂ J 12 La unele prepoziţii recţiunea variază. Dieses Dorf liegt unweit von Bukarest. adverbe: I prep. Dacă prepoziţiile halben. genitivul după prepoziţii se înlocuieşte prin von -\. E r stellt immer abseits. întrebuinţată temporal. mitsamt. de verbul predicativ. nächst. I adv. J 8 3. von Rechts wegen J 9 4. zu.

altfel se construieşte cu dativul (adesea cu prepoziţia von) : Innerhalb Innerhalb eines Monates wird er bestimmt gesund. substantivul rămîne nedeclinat. se foloseşte cu genitivul. Dacă genitivul -plural este identic cu nominativul se întrebuinţează dativul: Laut Gesetzen. müssen wir so vorgehen. * J 16 längs se întrebuinţează cu genitivul sau cu dativul: J 17 Längs des Ufers (dem Ufer) standen zahllose Weiden. J 18 şi acuzativul plural. die dieses Problem regeln. laut cere. nu este corectă şi trebuie evitată. (von) drei Tagen ist er wieder gesund. entlang [vezi J 26) innerhalb . sau Ich geriet ganz außer mich. neînsoţit de mittels cere genitivul: Mittels eines gelungenen Versuches konnte er die Richtigkeit seiner Behauptung beweisen. J 15 Recţiunea cu genitivul. J 19 . Genitivul a p a r e numai în anumite expresii: Er reiste außer Landes. Dacă prepoziţia este urmată de un substantiv la singular.PREPOZIŢIA 409 außer cere în general dativul: Außer ihm fehlte niemand. binnen cere în general dativul: -Binnen einem Monat erhalten Sie das Buch. dacă desinenţa substantivului per­ mite recunoaşterea cazului. articol sau atribut. Laut Gesetz . dank cere numai dativul: Dank seinem Fleiß bestand er die Prüfung mit sehr gutem Erfolg. genitivul: Laut dieses Gesetzes dürfen wir nicht anders vorgehen. deşi destul de frecventă. J 14 Genitivul se foloseşte numai în limbajul poetic : Sie werden binnen zweier Wochen von mir hören. în general. laut Befehl. Sie befanden sich außer Hauses. laut Rundschreiben. J 13 După verbele de mişcare se poate folosi însă şi acuzativul : Ich geriet ganz außer mir.

Mai puţin literar : Trotz dem schlechten Wetter . substantivul rămîne nedeclinat: Wir verständigten sie mittels Telegramm. Insă : Wegen des Mißerfolgs meines Freundes . die er beantworten mußte. Cazul dativ se foloseşte totdeauna în: trotzdem. J 20 trotz cere cazul genitiv. J 23 Prepoziţiile zufolge. blieb er noch im Büro. însă. de obicei . zugunsten şi zuungunsten se folosesc. dativul: a) dacă substantivul este precedat de un alt substantiv la genitiv cu desinenţa -(e)s: Wegen Pauls Mißerfolg war ich sehr enttäuscht. b) Dacă Substantivul neînsoţit de articol sau atribut adjectival este tare şi la plural (genitivul plural fiind identic cu nominativul şi acuzativul plural) : Wegen Briefen. . Se foloseşte. .410 MORFOLOGIA Dacă este urmat de un substantiv la singular. . . Dativul se mai foloseşte în währenddem. neînsoţit de articol sau atri­ but. nicidecum la întrebarea wie lange? J 22 wegen cere cazul genitiv : Wegen des schlechten Wetters blieben wir zu Hause. (Pentru contopirea prepoziţiei wegen cu pronumele personal vezil? 14). Se foloseşte însă dativul dacă substantivul este la plural nearticulat şi de declinare tare (avînd genitivul plural identic cu nominativul şi acu­ zativul plural) : Während vier Jahren arbeitete er in einer Fabrik. în limbajul uzual se foloseşte însă frecvent cu dativul: Trotz des schlechten Wetters ging ich spazieren. trotz alledem J 21 während cere genitivul : Während des Urlaubs will ich von diesen Dingen nichts wissen. trotz allem. Cu während se poate răspunde numai la întrebarea wann ?.

J25 însă : E r begleitete mich bis zur Post. zwischen Prepoziţiile acestea cer 1. dativul a) cînd verbul conjugat exprimă o stare sau acţiune pe loc. fără indicarea direcţiei (care se desfăşoară tot timpul în acelaşi loc). über. Bis nächsten Monat muß die Arbeit fertig sein. auf. hinterem. PREPOZIŢIILE CU DATIVUL ŞI ACUZATIVUL j 27 an. vor. 2. neben. cazul substantivului fiind determinat de prepoziţia respectivă şi nu de bis. pC—- . dacă sînt precedate de substantiv: seinem Wunsch zufolge seinem Freund zugunsten PREPOZIŢII bis durch entlang für gegen CU ACUZATIVUL ohne per sonder um wider X J 24 Observaţii 1. dacă sînt urmate de substantiv : zufolge seines Wunsches (da zugunsten seines Freundes şi zufolge seinem Wunsch) b) cu dativul. J 26 Pusă în faţa substantivului. unter. adesea însă. ea se întrebuinţează în legătură cu o altă prepoziţie. Prepoziţia entlang se pune de cele mai multe ori în urma substantivului : Wir gingen den Fluß entlang. Prepoziţia bis folosită singură cere acuzativul. ori o miş­ care.PREPOZIŢIA 411 a) cu genitivul. prepoziţia entlang cere dativul: Wir gingen entlang dem Fluß spazieren. considerat adverb.

Ich gehe in die Stadt. Vor einem Monat war ich bei ihm. unde?). Post. EÄ. der Tribüne vorbei. Das Kind läuft hinter die Tür. Am nächsten Dienstag fahre ich ins Gebirge.begleitete mich bis vor das Kino. Ich hänge ein Bild über das Bett. î n t r e b a r e a : wohin? (încotro?. Ich legte den Brief unter das Buch. E r geht neben mir.ins *zur -auf an Stadion. POZIŢIA PREPOZIŢIILOR J 29 Majoritatea prepoziţiilor precedă partea de propoziţie cu care se con­ struiesc : .412 MORFOLOGIA J 28 î n t r e b a r e a : w o ? (unde?) b) cînd stau în faţa unui circumstanţial de timp care răspunde la între­ barea wann? (cînd?) 2. acuzativul cînd verbul conjugat exprimă o mişcare. Ich lege das Buch auî den Tisch. Wir gehen < . Setzen Sie sich zwischen mich und sie. Wo ? Wohin ? Er ist am Strand. den Bahnhof. Er geht an den Strand. E r sitzt zwischen mir und ihr. Ich bin in der Stadt. Der Brief liegt unter dem Buch. Das Kind stellt hinter der Tür. Wir trafen uns Vor dem Kino. Das Buch liegt auî dem Tisch. E r setzte sich neben mich. Wann ? In einem Monat fahre ich ans Meer. o deplasare. Über dem Bett hängt ein Bild. Observaţie Prepoziţiile auf şi über se întrebuinţează de regulă cu acuzativ dacă ntroduc complemente prepoziţionale {vezi M 220). cu indicarea direc­ ţiei.

întrebarea: von wo ab? = traducerea de la ab unserem Betrieb 1 î n capitolul acesta se tratează prepoziţii cu mai multe sensuri şi. în special. J 32 . dacă au altă întrebuinţare decît corespondentele lor din limba română.PREPOZIŢIA 413 Totuşi. acuzativ) {vezi J 12) ab se întrebuinţează în special în limbajul comercial şi administrativ . Atît în faţa cît şi în urma acesteia stau prepoziţiile: entgegen entgegen dem Bericht = dem Bericht entgegen numai J 30 gemäß gemäß seinem Wunsch = seinem Wunsch gemäß nach (cu sensul de gemäß = conform) nach dem Gesetz = dem Gesetz nach ungeaehtet ungeachtet des schlechten Wetters = des schlechten Wetters ungeachtet wegen wegen des schlechten Wetters = des schlechten Wetters wegen î n special după cuvîntul entlang {vezi J 26) : gegenüber determinat stau prepoziţiile: J 31 das Ufer entlang = entlang dem Ufer dem Park gegenüber — gegenüber dem Park Dacă prepoziţia gegenüber determină un pronume. zufolge dem Befehl zufolge — zufolge seines Befehls SENSURILE PREPOZIŢIILOR1 ab — dativ (rar. atunci stă în urma lui: E r benahm sich mir gegenüber sehr liebenswürdig. local — punct de plecare în spaţiu cazul: dativ . sens: 1. unele prepoziţii pot sta şi în urma sau chiar aproape în urma părţii de propoziţie cu care se construiesc.

1 a ) . întrebarea : wohin ? traducerea : la. cazul: dativ . temporal — punct de plecare în timp cazul: dativ. întrebarea : wo? traducerea : la. momentul acţiunii. cazul: dativ. cu indicarea direc­ ţiei. Am Ende (Anfang) des Monats war ich fertig. precizare putul sau sfîrşitul unei perioade. cazul: acuzativ . in der Nacht. începînd cu ab erstem (ersten) Februar J 33 an / \ dativ acuzativ sens: 1. (b) ocupaţia unei persoane în cadrul unei instituţii : cazul: dativ. în limbajul uzual şi cazul acuzativ. sau cu o suprafaţă orizontală suprapusă. în Ich hänge das Bild an die Wand. fără indicarea direcţiei: (a) contactul cu suprafaţă verticală ori. Excepţii in der Früh. privind înce­ b) părţile zilei: cazul: dativ. Das Bild hängt an der W a n d . Abend) war ich in der Bibliothek. Am Vormittag (Nachmittag.414 MORFOLOGIA 2. local a) Verbul conjugat exprimă p stare sau o acţiune pe loc ori o mişcare. stehe am Fenster (an der Tür). î n t r e b a r e a : wo? t r a d u c e r e a : la. întrebarea : wann ? traducerea : la E r ist am 20. Ich gehe an den Strand. an nu se traduce. — contactul cu o suprafaţă verticală ori cu un obiect aşezat verti­ cal sau cu o suprafaţă orizontală suprapusă. 2. Die Lampe hängt an der Decke. de pe Ich. întrebarea : ab wann ? traducerea: de la. întrebarea: wann?. al cărei rezultat este caracterizat la pct. pe Friedrich Schiller war Professor an der Jenaer Universität. temporal a) data calendaristică. . cu u n obiect aşezat vertical. o deplasare. pe. de. April geboren. b) Verbul conjugat exprimă o mişcare.

la Wie sagt man das auf deutsch ? Auf diese Weise m u ß geantwortet werden. perioada. Bier auf Wein. an apare în expresii : an Bord. pentru Ich fahre auf einen Monat ins Gebirge. la. 4. a u l / dativ \ acuzativ sens : 1. cu indicarea direcţiei: — contactul cu un plan orizontal (sens propriu sau figurat) : cazul: acuzativ. 3. întrebarea : auf wie lange ? traducerea : pe. 4. 2. traducerea : după Wein auf Bier. întrebarea : wie ? traducerea : în. la Ich lege das Buch auf den Tisch. succesiunea (cu substantivul repetat) cazul: acuzativ . adjective şi participii (vezi T 4-5). 3. temporal — durata. an este cerut şi de verbe {vezi S 31—33). das r a t ' ich d i r . întrebarea : wo ? traducerea : pe. (Proverb) . E r legt großen Wert auf Ihre Meinung. local a) verbul conjugat exprimă o stare sau o acţiune pe loc. an Ort und Stelle etc. în Das Buch liegt auf dem Tisch. ori o mişcare. modal cazul: acuzativ . E r empfing uns aufs freundlichste. întrebarea: wohin? traducerea: pe. Auf diesem Gebiet ist sie sehr bewandert. fără indicarea direcţiei: — situarea pe un plan orizontal (sens propriu sau figurat) : cazul: dativ.PREPOZIŢIA 415 Observaţie an (die) este adverb. o deplasare. exprimă o aproximaţie şi nu influenţează cazul substantivului care urmează: Das ist ein Dorf mit an die 600 Einwohnern. cazul: acuzativ . das laß sein. b) Verbul conjugat exprimă o mişcare.

aufs Geratewohl J 35 6. auf apare în multe construcţii fixe : auf Wiedersehen . woraus ? traducerea : din Das war ein Zitat aus der „Lorelei". auf dem laufenden halten. timpul şi m o d u l : Alle Studenten bis auf einen haben die Prüfung bestanden. pe lîngă verbul sein. întrebarea : aus welcher Zeit ? traducerea : din Ein Märchen aus alten Zeiten. . auf gut Glück . 5. (H. întrebările : woher ?. 4. în special. local — desprinderea din interiorul unui spaţiu sau al unui obiect. de adjec­ tive şi participii [vezi T 6—T 8). î n cazul acesta exprimă sfîrşitul unei acţiuni sau al unei stări: Um 13 Uhr ist der Unterricht aus.416 MORFOLOGIA 5. materia întrebarea : woraus ? traducerea : din Dieses Kleid ist aus echter Seide. auf keinen F a l l . . . J37 Observaţie Aus poate să fie întrebuinţat şi ca adverb. cauza sau urmarea întrebarea : warum ? traducerea : din Er h a t es aus Überzeugung getan. Prepoziţia auf este cerută şi de verbe {vezi S 35 —S 37). J 36 aus — dativ sens: 1. temporal — punctul de plecare în timp. Heine) 3. woraus ? traducerea : din Er kommt aus dem Park. Prepoziţia auf se construieşte şi cu bis pentru a exprima limita unei extensiuni în ce priveşte spaţiul. provenienţa întrebările : woher ?. auf Schritt und T r i t t . Trinke nicht aus der Flasche ! 2.

întrebarea: wann ? traducerea : pe. 2. bei meinem E i n t r i t t . Ich habe dieses Zitat bei Goethe gefunden. întrebarea : wo ? traducerea: Ungă Buftea liegt bei Bukarest. perioada. 27 —' Gramatica practică a limbii germane J 39 . în timp de. Sie sitzt immer bei den Büchern. în timpul. J %& b) apropierea în spaţiu. local străbaterea unui spaţiu (sens propriu sau figurat). bei apare şi în construcţii fixe: beim besten Willen. Sie ist bei der Arbeit. 3. 4. bei weitem 5. temporal durata. întrebările: bei wem?. bei meiner Ehre .PREPOZIŢIA 417 bei — dativ sens: 1. Observaţie Bei este folosit uneori cu all. bei jeder Gelegenheit. cu Bei gutem Wetter gehe ich gern spazieren. simultaneitatea. Bei dieser Gelegenheit habe ich es erfahren. bei all. adjective şi participii {vezi T 8) • durcb — acuzativ sens: 1. E r arbeitet bei Tag und bei N a c h t . local a) prezenţa la o persoană (sens propriu sau figurat) . are deci sens concesiv: Bei all seiner Mühe konnte er es nicht schaffen. bei guter Laune . activitatea întrebarea : wobei ? traducerea : la E r ist beim Frühstück. wo? traducerea: la Ich war bei einem Freund. Wir kommen bei Tage an. vecinătatea. bei schönem W e t t e r . bei este cerut şi de verbe {vezi S 38). este asemănător ca sens cu trotz.

apare deseori în construcţii fixe. temporal întrebările: für wie lange ? traducerea: pentru E r k a m für einen Monat zu uns. 4. întrebarea : wie ? traducerea : cu Ich habe den Brief Wort für Wort gelesen. Diese zwei Stadtviertel werden durch eine neue Trolleybuslinie verbunden. 4. agentul. 2. durch die Nase sprechen. Durch angestrengte A r b e i t h a t er sein Ziel erreicht. temporal . durch Not und Gefahr gehen. J a h r e hindurch widmete er sich dieser Arbeit. Viele Jahrhunderte hindurch kämpfte das rumänische Unabhängigkeit. Wir kämpfen für den Frieden. Volk für seine Freiheit und 3. succesiunea (se repetă substantivul de care este legat) (vezi J 48). de obicei apare sub forma hindurch'} se pune după substantiv. wofür ? traducerea: pentru Partei und Regierung sorgen für die Werktätigen. cauza întrebările: durch wen?. E r fehlte die ganze Woche hindurch ( = durch). valoarea întrebarea: für wieviel? traducerea: de I c h habe Bücher für 100 Lei gekauft. uneori nu se traduce. întrebarea: wie lange ? traducerea: de-a lungul. durchs Examen fallen. de-a rîndul.' o perioadă. wodurch? traducerea: prin Ich schicke dir den Brief durch einen Freund. wodurch ? traducerea : prin Wir machten einen Spaziergang durch die Stadt. einen Strich durch die Rechnimg machen . 3.413 MORFOLOGIA întrebările : wo ?. mijlocul. 2. destinaţia întrebarea : für wen ?. J 4© für — acuzativ sens : 1. de exemplu: durch Mark und Bein. sah sie durchs Fenster. . instrumentul. Ich.

für este cerut şi de verbe (vezi S 41). E r wollte gegen den Strom schwimmen. . pus în urma . Was ist ein Segelflugzeug gegen ein Düsenflugzeug ? 7. wofür ? traducerea : pentru. traducerea: la. für poate avea şi sensul de gegen ( = contra) : Sind diese Tabletten für Kopfschmerzen? 7. aproximativ E s waren gegen zehn Personen anwesend. local opoziţia (sens propriu sau figurat) . 6. atitudinea întrebările: gegen wen ?. temporal întrebarea : wann ? traducerea : spre. întrebările : gegen wen ?. faţă de Wir wetteten fünf gegen eins. ' . în schimbul Ich habe ihm Geld gegen Quittung gegeben. traducerea: circa.. r Andrei tauscht Briefmarken gegen Schallplatten. prepoziţia gegen este întărită prin adverbul hin. 4. adjective si participii (vezi T 10). aproximaţia (pe lîngă un numeral). wogegen ? traducerea : faţă de E r war immer nett gegen mich. . substantivului determinat: gegen die Karpaten hin 2. 6. obiectul unui schimb "'• • întrebările : für wen ?.PREPOZIŢIA 419 5. adjective şi participii (vezi T 9).-a • > 1. 3. obiectul unui schimb (sens asemănător cu für). Gegen den Tod ist kein K r a u t gewachsen. in locul Ich gehe für dich auf die Post. proporţia. traducerea: contra. J 41 Uneori. wogegen ? traducerea : contra Wir sind gegen den Krieg. . gegen — acuzativ sens: u. comparaţia. 5. gegen este cerut şi de verbe (vezi S 42). către Ich war gegen Abend bei ihm.

o regiune. modal — cazul dativ . Nacht. întrebarea : wann ? traducerea: în In dieser Minute h a t er es mir gesagt.. local a) verbul conjugat exprimă o stare sau o acţiune pe loc sau o mişcare. in este cerut şi de verbe (vezi S 44—47). o deplasare. întrebarea: w>hin ? traducerea: în. Stunde. im Banat). (b) spre o ţară. E r ist im J a h r e 1950 geboren. întrebarea: wann ? traducerea: în Ich war in den Ferien auf dem Land. Ich gehe in die Stadt (in den Film.420 MORFOLOGIA J 42 / dativ in< \ acuzativ sens : 1. întrebarea: wo ? traducerea: în Stehen Sie mir nicht im Ivicht. in apare şi în anumite construcţii fixe ca: im großen und ganzen. temporal a) momentul viitor : cazul dativ . 4. dacă denumirea respectivă este precedată de articol (vezi J 45. fără indicarea direcţiei. Wir leben in Rumänien. in die Wege leiten. cazul dativ. 3. Jahr dacă sînt precedate de articol sau pronume: cazul dativ . întrebarea : wo ? traducerea : în Das Heft liegt in der Mappe. im einzelnen. cu indicarea direcţiei. im besonderen. 1): E r fährt in die Deutsche Demokratische Republik (in die Schweiz in die Türkei. cazul acuzativ. . adjective şi participii. • (a) spre interiorul unui obiect sau al unui spaţiu: Ich lege das Heft in die Mappe. t r e t e n . întrebarea : wann ? traducerea : peste Ich rufe in zehn Minuten wieder an. ins Konzert). sich im klaren sein. Ich verbrachte meine Ferien in Siebenbürgen (in der Moldau. la 2. c) în faţa substantivelor: Minute. b) o perioadă: cazul dativ . sich ins Fäustchen lachen in Kraft 5. E r ist in der Stadt. Woche. in die Moldau). b) verbul conjugat exprimă o mişcare. Monat.

mit — dativ J 44 Prepoziţia mit corespunde. Locuţiunile prepoziţionale formate cu prepoziţia cu se traduc în limba germană. 2. în majoritatea cazurilor. diese Arbeit innerhalb eines Monats zu beenden. în interiorul Das geschah innerhalb meiner Wohnung. — Der Preis ist um 5 % gefallen. d) conţinutul: ţin pahar cu apă — ein Glas Wasser e) o creştere sau descreştere.PREPOZIŢIA 421 innerhalb — genitiv sens: 1. = Sie ist um zwei J a h r e älter als ihr Bruder. ca zufrieden: Ich bin mit diesem Schüler zufrieden. de multe ori. gemäß cu tot = trotz . c) asemănarea: Seamănă cu mama lui. local întrebarea: wo ? traducerea: înăuntrul. temporal întrebarea: wann ? traducerea: în cursul. = Wochenlang kam er nicht zu mir. E a este cu doi ani mai în vîrstă decît fratele ei. prepoziţiei cu din limba română.) Observaţii 1. Prepoziţia cu nu se traduce în germană prin mit cînd introduce părţi de propoziţie care exprimă: a) succesiunea: an ca an = J a h r für Jahr b) durata: Nu venea cu săptămînMe la mine. o diferenţă: Preţul a scăzut cu 5 % . prin prepoziţii simple: potrivit cu = gemäß conform cu = laut. în termen de E s war nicht leicht. J 43 2. = E r ähnelt seiner Mutter. (Sînt mulţumit de aa-st elev. Nu se traduce prin cu după unele adjective. în timp.

/oca/ a) direcţia spre o ţară. J 45 '&& nach — dativ sens: . legate între ele prin cu: Milchkaffee = cafea cu lapte mit este cerut şi de verbe {vezi S 1-2.. ••••••• Die Fenster meines Zimmers gehen nach Süden. 30) ist er schuldig. . conformitatea . 1). peste E r rief mich nach zehn Minuten wieder an.. /«.. spre un spaţiu.. S 48—49). întrebarea: wonach ? traducerea : după. ^ întrebarea: wohin ? traducerea: în. . . succesiunea întrebările: nach wem?. modelul . vezi J . E r zeichnet nach der Natur. . 2. întrebarea : wann ? traducerea : după.. " •" . • 3.422 MORFOLOGIA •.înaintea numelor de localităţi. Uneori. regiune. .. E r k a m nach seinem Freund... . wonach ? traducerea •: după Das ist eine Reproduktion nach Grigorescu. în conformitate cu Nach dem Gesetz (sau: Dem Gesetze nach. substantivele compuse din limba germană se redau in limba română prin elementele respective simple.. înaintea numelor de ţară sau de regiune. .. ' : rifţxo . întrebarea : wohin ? traducerea: spre J.•:•• " 3. . 4. temporal momentul w urma căruia se^ petrece o acţiune. 5.: . . r. . . dacă denumirea geografică respectivă nu este precedată de articol {vezi J 42. b) direcţia spre un punct cardinal.. . Meiner Meinung nach haben Sie recht. f Ich fahre nach Ungarn* E r fährt nach Moskau. localitate. 1. i . întrebările: nach wem?. wonach? traducerea: după. . .. . .. în urma Bitte nach Ihnen.... conform. adjective şi participii {vezi T 11). Prepoziţia nach indică direcţia şi în expresia nach Haus{e) (acasă).

Er ging über die Straße. S 50—51) şi adjective (vezi T 12). / . întrebarea : wohin ? traducerea : peste.J:cazul dativ . peste • ' Ein Bild hängt über dem Bett. • o durată în legătură cu o acţiune sau o stare care începe într-un mo­ ment din trecut şi durează pînă în prezent. din Ich lerne seit einem J a h r Deutsch.J 47 b) verbul conjugat exprimă o mişcare. întrebarea : wohin ? traducerea : deasupra. întrebarea: seit wann? traducerea: de. indicarea unei rute etc. fără contact cu acesta. : . -. a unei ape etc. Seit poate fi şi conjuncţie (vezi K. Seit jenen Tagen waren sie gute Freunde. 16). o deplasare. prin.PREPOZIŢIA 423 6. - (b) traversarea unei străzi. cazul acuzativ . local : ş-i?: a) verbul conjugat exprimă o stare sau o acţiune pe loc ori omişcare. Seit gestern ist er hier. fără contact cu acesta. cazul acuzativ . .. (a) o acţiune petrecută deasupra unui obiect. fără indicarea direcţiei: deasupra unui obiect/în mod obişnuit. . /dativ über< t." '• • * • . întrebarea: woP traducerea: deasupra. Trebuie să fim atenţi să nu confundăm pe seit cu von (vezi J 50) sau cu vor (vezi J 51). peste Ich hänge ein Bild über das Bett. 2. J 46 Observaţie •_•>'•'•••'•••. ' seit — dativ sens: temporal . uneori prepoziţia nu se traduce. nach este cerut şi de verbe {vezi S 13. 1. '•-' T . \ acuzativ sens : 1. ^ •*•'• Wir gingen über den Kogălniceanu-Platz. Ich fahre nach Vatra-Dornei über Iaşi.

sitzen um den Tisch. Prepoziţia über este cerută şi de verbe {vezi S 14. referirea. hindurch Cazul acuzativ. local o stare sau o mişcare în jurul unei persoane sau a unui obiect (sens concret sau figurat) întrebările: wo?. temporal a) durata. Ich habe die Nacht liber gelernt. în legătură cu E r komponierte ein l i e d über die Freiheitskämpfer. mativ E s war um Mitternacht herum. întrebările: wann ?. wohin?. relaţia cazul acuzativ . wie viele ?. um wieviel Uhr ? traducerea: în jurul. temporal întrebările : wann ?. 3. întrebarea: wie lange? traducerea: peste. Der Fluß tritt über die Ufer.424 MORFOLOGIA 2. worüber ? traducerea : despre. Über 200 Personen waren anwesend. 5. 2. aproxi­ . Auseinandersetzungen rund um dieses Problem dauerten stundenlang. cu privire la. um întărit prin herum indică ora aproximativă. adjec­ tive şi participii (vezi T 13). Annahme eines Beschlusses über die Förderung der Ideale des Friedens und der Freiheit in den Reihen der J u g e n d . setzen uns um den Tisch. . um wieviel Uhr ? traducerea: la ora exactă. V S 52—54). de-a lungul. . J 48 um — acuzativ sens: 1. privind. depăşirea cazul acuzativ. întrebările: wie lange?. worum? traducerea: în jurul Wir Wir Wir Die stehen um ihn. Dieser Berg ist über 2000 m hoch. F r war um 5 Uhr hier. 4. tot (uneori nu se traduce). wie hoch? traduce• rea: peste Der Vortrag dauerte über zwei Stunden. întrebările : über wen ?. um wen?. asemănător ca sens cu durch.

4. wozu? traducerea: pentru E s war ein Streit um nichts und wieder nichts. întrebarea : warum ? traducerea : de dragul. cauza. E r ist um zwei J a h r e älter als sein Bruder 5. weswegen?. S 55—56). weshalb?. întrebarea: wo ? traducerea: sub. 7. pentru E r t a t es um der Ruhe willen 9. de obicei: a pierde. succesiunea traducerea : după. E r k a m um das Wörterbuch. . a face să piardă: I c h k a m um meinen Füller.PREPOZIŢIA 425 3. 8. fără indicarea direcţiei: (a) în spaţiul situat dedesubtul unui obiect. printre Wir saßen unter den Zuschauern. Du mußt das Heft unter den Büchern suchen. adjective sau par­ ticipii (vezi T 14). (b) între mai multe persoane sau lucruri. worum ? Verbul -f ##* se traduce. J 49 \ acuzativ sens: 1. cazul dativ . 6. întrebarea: um wieviel? traducerea: cu. ori o mişcare. / dativ unter < . cazul dativ. întrebarea: wo ? traducerea : între. local a) verbul conjugat exprimă o stare sau o acţiune pe loc. um este cerut şi de verbe (vezi S 15. E r brachte ihn um sein Geld. valoarea întrebarea : um wieviel ? traducerea: de Ich kaufte Bücher um 200 I<ei. scopul întrebările: warum?. diferenţa (pe lingă adjective la gradul comparativ). um poate fî întărit prin willen. în cazul acesta are sens cauzal.. Der Teppich liegt unter dem Tisch. pierderea întrebările: um wen ?. şi J a h r um J a h r verging.

.. (a) în spaţiul situat dedesubtul unui obiect. von wem? traducerea: de la. Prepoziţia unter înlocuieşte uneori genitivul partitiv. între. Wasser ist das gesündeste unter allen Getränken ( . cazul: acuzativ . cazul: acuzativ . (b) între mai multe persoane sau lucruri. întrebările: woher?. Der wissenschaftliche Zirkel steht unter der Leitung eines Kollegen.. traducerea : sub Das Thermometer sank auf vier Grad unter Null. Ich möchte mit Ihnen unter vier Augen sprechen. . Du m u ß t das Heft unter die Bücher gelegt haben.. între (vezi J 53). Kinder unter 14 Jahren dürfen diesen Film nicht sehen. subordonarea cazul: dativ . modal cazul: dativ . . 4. relaţia de reciprocitate cazul: dativ. sub. întrebarea : wann ? traducerea : sub Unter der Herrschaft Alexander Ion Cuzas fand die Vereinigung unserer statt. 1. durată. inferioritatea numerică. . 5. Unter zwei Übeln muß das kleinere gewählt werden. Unter den Geschwistern gab es nie Mißverständnisse.. temporal epocă istorică. .426 MORFOLOGIA b) verbul conjugat exprimă o mişcare.. . din' /von einem Freund. Ich gebe Ihnen das Buch nur unter der Bedingung. local mişcarea dintr-un loc într-o anumită direcţie. cu indicarea direcţiei.' 2. Fürstentümer 3. • -. traducerea: printre. întrebarea : wohin ? traducerea : printre Wir setzten uns unter die Zuschauer. . •< "• . o deplasare.. întrebarea: wie ? traducerea: CM. Seine Arbeit ist unter aller Kritik. cazul: dativ . . întrebarea : wohin ? traducerea : sub Wir legen den Teppich unter den Tisch. aller Getränke). Ich komme \ \ von Bukarest. J 50 von — dativ sens: . daß Sie es mir bald zurückbringen.

pentru a exprima sfîrşitul şi prin an pentru a indica începutul perioadei respective. din. întrebarea: vom wievielten ? traducerea: de la. woher?. . atributul substantival denumeşte • autorul unei opere. .. traducerea: de pe I m Herbst fallen die Blätter von den Bäumen. von wie lange? von wann an? von wann .. a. întrebările: von wann . a) traducerea: dintre b) traducerea : din E r aß von der Speise.::... traducerea: din Die Gemäldegalerie von Dresden (Dresdens' Gemäldegalerie) ist weltberühmt.. Ich h a t t e vom 11. desprinderea '. 1 ' 3. pe. exprimă o parte dintr-un tot. ziehe fünf von zehn ab.. auf wann ? traducerea : de la . de localitate. de ~D<: Biief ist vom 20. April... . a) precizarea unei date..: a) de un obiect întrebările: von wo?. .:.¥ . Ich mußte von heute auf morgen wegfahren.. Von heute an habe ich Urlaub.PREPOZIŢIA 427 2 .. Mai Urlaub. sau de instituţie .::-\. b) o perioadă de timp între două momente cunoscute. de E s folgt eine Pause von zehn Minuten. E r ist einer von den besten Studenten (einer der besten Studenten). c) vîrsta întrebarea: in welchem Alter >'traducerea': de Goethe ist im Altes: von. temporal . April bis zum 11...\ _.. .. în locul genitivului. 83 J a h r e n gestorben..T. deseori marcate prin bis zu sau auf. .. . . 5.. b) dintr-o cantitate ::i •• '-:•'•• întrebarea: von Wieviel ? traducerea : din Ich. de . 6. . . bis wann?.. 4. >. dacă atributul substantival este un nume de ţară. pînă la. traducerea: prin genitiv : Der Abendstern von Eminescu ( = Eminescus „Abendstern") ist eines der schönsten Gedichte der rumänischen Literatur.. .>.....

8. von este cerut şi de verbe {vezi S 16 * S 26). cazul. b) verbul conjugat exprimă o mişcare. Prepoziţia vor se mai întrebuinţează pe lîngă verbe {vezi S 17. adjective sau participii. fără indicarea direcţiei (sens propriu sau figurat) : — poziţia în faţă unei persoane sau a unui obiect. cauzal întrebările: warum?. . temporal — numai cu dativul momentul întrebarea: wann ? traducerea : în urmă cu. întrebarea : wo ? traducerea : în faţa E r steht vor uns. 2. weswegen? traducerea: de Sein Gesicht strahlte vor Freude. 4. 7. 3. E r steht mir noch vor Augen. / dativ vorC \ acuzativ sens: 1. adjective şi participii.* J 51 a) verbul conjugat exprimă o stare sau o acţiune pe loc. Vor dem Essen war ich im Kaufhaus. o deplasare. S 59 -—60). April übersiedeln. Ich werde vor dem 16. ori o mişcare. E r steht vor dem Fenster. înainte (de) Vor einem J a h r war er in Bukarest. cu indicarea direc­ ţiei.428 MORFOLOGIA — dacă atributul substantival stă la plural şi are un caracter general traducerea: prin genitiv Das sind Arbeiten von Studenten. von se întrebuinţează în construcţiile pasive traducerea: de E r wird morgen vom Lehrer geprüft. cazul: dativ . S 27. local •. wohin? traducerea: în faţa E r stellte sich vor das Fenster. întrebarea. weshalb?. acuzativ.

zu welchem Zweck? traducerea: spre. 5. prepoziţia zu se foloseşte şi în expresia Haus(e). în î n această accepţiune zu se foloseşte mai rar: Heinrich Heine ist zu Düsseldorf geboren. la. proporţia întrebarea: wie? traducerea: la Nach der ersten Halbzeit stand das Spiel 2 zu 3. întrebările: zu wem ?. raportul. distribuţia (pe lîngă numerale) traducerea: cîte Wir saßen zu zweit in der Bank. E r h a t es zu Ihrem Besten getan. întrebarea : wo ? traducerea : la. momentul este precizat întrebarea : wann ? traducerea : la. de obicei. b) o stare sau o acţiune pe loc. temporal. 2. J 52 Observaţie Prepoziţia zu nu poate servi la indicarea direcţiei dacă ea este urmată de numiri geografice {vezi J 42 şi J 45). pentru Ich sage es Ihnen zu Ihrer Beruhigung. 4. zu Pentru indicarea locului. E s war zur Zeit der Vereinigung unserer Fürstentümer. Sie werden uns zum Wochenende besuchen. E r gellt zum Bahnhof. local a) mişcarea într-o anumită direcţie. 3. wohin ? traducerea: la Ich gelie zu einem Freund. pe E r kam zur rechten Zeit.PREPOZIŢIA 429 zu — dativ sens: 1. •• • . scopul întrebările: wozu?.

traducerea: între Ich gehe zwischen 6 und 7 zu ihm. în faţa numeralelor adverbiale traducerea : pentru zum erstenmal 7. întrebarea : wo ? traducerea : între I m Kino saß ich. Sie muß zwischen 20 und 30 sein. cazul: dativ . o deplasare. Juli und dem 10. S '28. poziţia între două sau mai multe persoane sau obiecte. 4. printre Zwischen mir und meinem Bruder gab es nie das kleinste Mißverständnisi >:••'/'• '•'--'• . cu indicarea di­ recţiei sau mişcarea spre interiorul unui spaţiu situat între două sau mai multe persoane sau obiecte. Das Radiotischchen steht zwischen dem Bett und dem Schrank. Prepoziţia zu este cerută şi de verbe (vezi S 18. adjective sau participii (vezi T 15). aproximaţia. S-29. reciprocitatea cazul: dativ: traducerea: între. cazul: dativ. temporal intervalul de timp în care se petrece o acţiune. S 61—62). întrebarea : wann ? traducerea : între Zwischen dem 14. în cazul acesta zwischen este urmat de numerale. fără indicarea direcţiei. zwischen meinem Bruder und meiner Schwester. 2. local a) verbul conjugat exprimă o stare sau o acţiune pe loc ori o mişcare. August habe ich Urlaub. J 53 b) verbul conjugat exprimă o mişcare. / dativ zwischen \ \ acuzativ sens: 1. Cazul: acuzativ: întrebarea : wohin ? traducerea : între. E r setzte sich zwischen mich und meinen Freund.430 MORFOLOGIA 6. 3.

.. dieser Beweise konnte er nicht länger leugnen. jenseits..mußten wir in einem Dorfe übernachten. kehrte er um. a) Ungeachtet . traducerea : între Der Altersunterschied zwischen mir und meinem Mann ist nickt groß. ist eine schöne Schutzhütte.. . .. (das schlechte Wetter) .des Arztes) b) Diesseits . . . rauchte der Patient. des stark. Zwischen (şi nu unter) meinem Freund und meiner Freundin entstand ein kleiner Streit.. Completaţi cu substantivele din paranteză. .. . .. . meiner Schwester wird mein Bruder kommen.. . statt şi cu desinenţele corespunzătoare: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) . mußt du dich mehr schonen.. (der Fluß) c) Wegen . Deci: Zwischen meinen Freunden entstand ein kleiner Streit./ EXERCIŢII 433 Observaţie Pentru exprimarea reciprocităţii se întrebuinţează şi prepoziţia unter (vezi J 49/4).. . trotz.. .gingen wir ins Theater. um . . eines Unfalls verspätete er sich.. .Regen. EXERCIŢII IV Completaţi cu una din prepoziţiile angesichts.stand eine alte Mühle. . der Ferien trieben wir viel Sport. der Dîmboviţa liegt ein klein. dar unter se poate întrebuinţa numai dacă substantivul. willen... infolge. eines schönen Gartens stand ein schönes Haus.Dorf... des Dorf.. inmitten.. 5.. . eines Motorschaden. are sens colectiv. relaţia cazul: dativ. . wegen. Unter meinen Freunden entstand ein Heiner Streit. oberhalb. .. der F a h r t unterhielten wir uns und erzählten lustige Geschichten. în timp ce zwischen poate fi folosit şi dacă fiecare dintre substantive este luat în parte. respecttnd cazul cerut de prepoziţii: 2. deiner Gesundheit . (der Rat .. . .. lîngă care stă. n ä h r e n d .

(ihre Gesundheit) o) E r ging langsam längs . Traduceţi în limba germană. baute man ein Altersheim. f) Dincoace de Alpi este o altă climă decît dincolo de AlpL g) Cu t o t părul său alb. befindet sich das Operettentheater. . f) (die Überschwemmung) ist dieser Weg unbefahrbar. e) î n locul aparatelor comandate el primi numai o scrisoare. ist es heute sehr warm. sprang er ins Wasser und rettete das kleine Kind. (die breite Landstraße) i) Inmitten . . (der schöne Park) j) Während . .. Completaţi cu prepoziţiile corespunzătoare. . (eine Woche) n) U m . kamen sie zu spät.432 MORFOLOGIA d) Trotz . . . j) 4. . prietenul meu nu are încă 50 de ani. i) (der starke Wind). . (mein Bruder) m) Innerhalb . . wird er das Bild fertig malen. . (der schlechte Weg) g) Jenseits . (die Gefahr) l) S t a t t . b) Die meisten I^eute tragen jetzt Armbanduhren . magazinul este închis. sah ich den Freund kommen. folosind prepoziţii care cer genitivul: a) î n timpul concediului am fost la mare. . d) î n locul tatălui poate să meargă unul dintre fii. h) Mai sus de poştă drumul coteşte spre stînga. waren viele Sportfreunde. d) (das schlechte Wetter) konnte der Ausflug nicht stattfinden. (das große Spielfeld) 3. . (das Rathaus) f) Infolge . . erhebt sich das wunderbare Mausoleum. . . (die Schienen) p) Außerhalb . . machten wir viele Ausflüge. . . g) (unser Aufenthalt) in Rom besuchten wir das Kolosseum. o) (der Atlantische Ozean) liegt Amerika. willen muß sie ins Gebirge fahren. . . . . . (der kalte Winter) e) Unweit . Folosiţi cuvintele din paranteză la genitiv: a) . . trainierte er täglich. . . e) (eine Woche) h a t er drei Romane gelesen.. (der Sommer) k) Ungeachtet . baute man ein Kinderheim (der See) h) Abseits . h) (eine Rose) kaufte sie eine Nelke. c) P e această distanţă circulaţia feroviară este deranjată în urma inundaţiilor. . . . b) Fiind în renovare ( = din cauza renovării). i) De un an locuiesc în afara oraşului. (die Taschenuhren) (das vergangene Jahr) bin ich jede Woche im Theater gewesen. (dieser Betrieb) ist das Photographieren verboten.

ich habe einige neue Schallplatten. dem Hörsaal und geht . nach. . ein Jahr. dem Unterricht ein wenig spazieren. m)Nn departe de gară se clădeşte acum un mare hotel. . Ich bekomme oft Briefe . i) . . Ich studiere . Peter und Paul waren gestern . Wir gehen .. (die Tasche). meinen Großeltern. Peter kommt . . kommt morgen . e) Die Handwerker arbeiten . (lange Zeit. . 5. Traduceţi în limba germană. c) După muncă. der Kollege Wagner. . . 28 — Gramatica practică a limbii germane . außer. . (eine Woche.. .. . seit. meinem Bruder bekommen ? . meinem Freund Paul kommen heute . dem jungen Studenten kenne ich die ganze Gesellschaft. (du. (das Deutsche) ins Rumänische. I) Conform prescripţiei medicale. . Alle Kollegen . . . seinem Freund Paul. . du. mit.. . von. . j) Ich habe ihn . einem Jahr die deutsche Sprache. . întrebuinţînd substantivele din paranteză 6. . der Groß­ vater) ? d) Andrei und Paul kommen . drei Jahre) besuche ich die Fremdsprachenkurse..G. . . k) . (ich. der Film) gehen wir in ein Restaurant. . ein guter Bleistift). (das Konzert. Completaţi la dativ: a) Fr zieht die Uhr . care cer dativul: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) m) n) Morgen fahre ich . . . .. folosind prepoziţii care cer dativul: a) Am primit o scrisoare de la prietenii mei din R. . . (ein Kugelschreiber. aus. ihr Freund). cu prepoziţiile corespunzătoare. der Vorlesung ? Hast du das Buch . . . (der Kapitän) wurden alle gerettet.. einer Woche regnet es täglich. einem Buche ab. . g) Er kam erst . . h) . . .EXERCIŢII 433 j) într-un an prietenul meu a scris două romane. meinen früheren Kollegen. . mir. . (ihre Werkzeuge).. mir. 7. bei. tineretul nostru face sport. . Sie.D. mir. . meinem Kollegen zusammen. Paul schreibt ein Gedicht .. . c) War Peter gestern . . . Ich arbeite oft . Completaţi cu prepoziţiile zu. der Krieg) nicht mehr gesehen. el nu poate mînca fructe crude. . f) Ich schreibe lieber . .. . k) î n virtutea legii ai acest drept. (die Abfahrt) des Zuges. Wohin gehst du . . . b) Duminică voi merge cu părinţii la bunici. . Bitte.. b) Ich übersetze jetzt ein Buch .

. Otto sitzt . . . der Küche und geht . . . . Astăzi vine prietenul meu din provincie. (der Tisch. der Park). . (der Freund. a) Die Stadt Bukarest liegt an . . die Bänke. dem Tischchen. einer Glasfabrik. . Das Kind sitzt . das Kind). . (eine neue Wohnung) ein. die Tür). între 1 şi 22 august. . Die Mutter hängt ein Bild . . Die Mutter setzte das Kind . Datorită bunei îngrijiri. das Badezimmer. (das Sofa).. . voi veni la tine cu magnetofonul meu.. . . . . das Land. c) Das Manuskript des Dichters lag auf . . . Alexanders Bild hängt . la cazul cerut de prepoziţie 9. . . îl voi aştepta la gară. (die Dîmboviţa). das Fenster. . bolnavul este acum în afară de primejdie. . e) Paul liest das Buch in . Conform înţelegerii noastre. . k) Die Mutter hängt das Bild über . Completaţi cu prepoziţia potrivită. Willst du heute . das Kino oder . . contopind-o cu articolul acolo unde e cazul: 8. Am Abend gehe ich immer . Morgen fahren die Studenten unserer Gruppe . die Mutter. . . . . i) E r setzt sich neben . b) I m Sommer fahre ich an .-. . . zwischen . den Tisch und brachte das Essen. . . . dem Tisch u n d liest. . den Schreibtisch. g) E r stellt den Schreibtisch vor . j) E i n großer Baum wächst neben . . ' E r stellte den Stuhl . d) Der Dichter legte das Buch auf . (der Tisch). . dem Tisch. Das Radio steht . . . . Completaţi cu substantivele din paranteză. der Tisch). . (die Bibliothek. . .. die Oper gehen ? Alexander u n d Peter sind . . . . Ludwig vine de la stadion cu prietenul său Max. . f) Die Familie Popescu zieht in . der Muttter und blättert . dem Hörsaal. . . . den Park. (das Fenster). . dem H a u s ist ein kleiner Blumengarten. După fiecare oră avem o pauză de zece minute. . Otto arbeitet . Anul acesta îmi voi petrece concediul la Mamaia. h) Der Stuhl steht vor . dem Haus ist eine Haltestelle der Straßenbahn. . einem Büchlein. .434 MORFOLOGIA d) e) f) g) h) i) j) k) Din ziare şi reviste aflăm multe (lucruri) noi şi interesante. . (der Schrank) und . (das Haus. . . . a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) m) n) o) p) r) Andrei und Paul sitzen . dem Sofa. die Bank). dem Gebirge. . (das Ledersofa. . die Schule). Die Studenten sind jetzt . (das Meer). der Tisch. . Paul şi-a petrecut concediul la prietenii săi. . . (die Bank. . . . . Die Mutter kommt .

. (die Wand). fiel in . sagte: . iar în grădină cresc minunate flori. (der Bücherschrank). e) Barza caută broaştele în iarba înaltă. atîrnă pălăria în cuier. h) Mîine seară voi merge la operă. . (der Tisch) steht ein roter Papierkorb. luă un pahar şi merse în bucătărie. . .. p) Den Fernsehapparat stellen wir auf . b) Grădinarul merse în casă. (das kalte Wasser) und holte den Mann an . der an.aßt ihn. c) Ea marginea satului se află o şură veche. k) între fereastră şi dulap se află o măsuţă. . Paul o ia şi o aşază între masa de lucru şi sofa. . . .I. Pe lunca aceasta sînt multe broaşte. . m) Unter . le prinde şi se ridică în aer. f) Paul puse sticla goală pe masă. (das Wasser). . . la cazul cerut de prepoziţie: Bums und der Reiche Der große schottische Dichter Burns ging einmal an . . (das Ufer) und sahen das. n) Das Kind warf den Ball unter . zwischen . d) î n spatele surei se află o luncă mare la malul unui pîrîu. wieviel er wert ist. Pe bancă stă un tînăr şi citeşte o carte.(die Unglücksstelle) vorbeikam. .. . . . das Sofa. Traduceţi în limba germană: a) î n faţa casei se află o grădină. . Ein Spaziergänger. (der Fluß) werfen \" Der Dichter. . (der Eßtisch) hängt eine große Lampe. . (unser Haus) liegt ein Garten. . g) Maria aduse vaza de flori în cameră. Das sah ein armer Junge. iar sub nuc o bancă. (das Ufer) der Themse spazieren. j) Floarea de colţ creşte numai pe munţii înalţi. Completaţi cu substantivele din paranteză. pe acoperişul surei şi-a clădit cuibul o barză. zwischen . vielleicht weiß er besser. (das Haus). luă apoi florile care se aflau pe masă şi le puse în vază. ein reicher Mann. . . i) Eîngă vechea fîntînă se află un nuc mare. Der reiche Mann gab dem Jungen nur eine Kupfermünze. (El) puse apoi paharul la gură şi bău apa.. . . Viele Menschen standen an . (das Sofa) u n d . . . o aşeză pe masă. puse uneltele în colţ şi păşi apoi în cameră. . . . . . . iar pe măsuţă pune aparatul de radio. în bucătărie (el) ţinu paharul sub robinet. . . (der Schreibtisch). (der Tisch. (das Ufer). (das Tischchen). o) Das Radio steht an .EXERCIŢII 435 l) Über ." 1 1 . (der Schrank) und . s) Der Junge läuft hinter . 10. Sie waren empört und riefen : „Wir wollen ihn lieber in . . . die Bank). r) Hinter . Dieser sprang in .

. . e) Das Kind spielte. . .. (das Fenster) ! c) Die Studentengruppe ging singend durch . . h) Die Studenten der zweiten Gruppe kämpfen heute gegen . la cazul cerut de prepoziţie: a) Die Studenten gingen jetzt durch . die Mitte des vorigen Jahrhunderts geboren. . . . für. . . den Garten und zeigte mir schöne Blumen. (ein langer Korridor). .. ihre Achse und . seine Überzeugung. . zu einem Baum. b) Sieh durch . den Krieg. aber nicht . ohne. Weib und Kind. . bis. h) Die Briefe werden .. . .. . . . . das Fenster. der junge Arbeiter).. d) Else kaufte für . der alte Großvater) eine Zeitung. . . g) Ich schicke die Nachricht . Completaţi cu prepoziţiile MORFOLOGIA dureh.. war die E r n t e . . . (der Eßtisch). . . p) Obwohl das Wetter schlecht war. j) (der Weg) . . n) Alle fortschrittlichen Menschen kämpfen . . . r) Dieser Junge handelt . um. . o) E r handelt nie . . über die Wolken.. . . alle Vernunft. . . f) Mein Freund führte mich . der Vater) ins Theater. . entlang zogen sich dichte Wälder. und der Ball flog . wider. . 13. (der Vater. . . . c) Der Stein flog . .. die Post befördert. die Sonne. . entlang . der gute Aufsatz). . I) Die Erde bewegt sich . den schwerverletzten Soldaten. m) Der Professor ging langsam (der Korridor). (mein Freund. . entlang: a) Dieser Weg führt den Bach .436 12. Hoffnung. Erwarten gut. gegen. den Frieden. . (der schöne grüne Wald).. I) Du handelst gegen (mein Wunsch). .. e) Der Dehrer lobte den Schüler für . . k) Ohne . (der alte Bauer. . i) Morgen gehe ich ohne . . k) Dieser Mann ist .. . (unsere Mannschaft). (die schöne Arbeit. . . (ein guter Bleistift) kann ich dieses Bild nicht zeichnen. . . b) Die Kinder liefen den Kanal . . . m) Eminescu wurde . . seine Kinder. Freunde. . d) Das Flugzeug flog . j) Die Krankenschwester schreibt den Brief .. g) Die Pioniere saßen um . Completaţi cu substantivele din paranteză. meinen Bruder Karl. f) Am Abend saß die ganze Familie um . i) Der Vater arbeitet .

i) Prelegerea începe la ora 17. (das Krankenzimmer) . apoi alergară de-alungul zidului vechiului castel. g) . . (der Tod) und .EXERCIŢII 437 14. aber es ist besser. . (die Dummheit) ist noch kein Kraut ge­ wachsen. (das Bett). . I) Vei primi cartea prin el sau prin prietenul lui. i) Der Kranke liegt . Juni) gekommen. trecînd substantivele şi pronumele din paran­ teză la cazul cerut de prepoziţie : a) Der Kranke rauchte . . . blaue Donau). . n) Ştiu. (10. . . (die DDR) und dann . und die Erde bewegt sich . (eine alte Witwe). . er ist also erst . . b) F ă r ă ajutorul t ă u nu pot să traduc acest text.. . er wohnt . f) împotriva voinţei sale. (das Verbot des Arztes). . . . . . . . el trebui să părăsească oraşul. . . . d) Mein Freund studiert . . (das Sofa). . . . c) Reist du . wir legen ihn . . . (die Sonne). . k) împotriva voinţei sale nu voi cumpăra nimic.. b) Dieser Dichter ist . . (sein letztes Drama) berühmt geworden. (3 Monate) in Bukarest. dar din greşeală a plecat la ţ a r ă fără acesta. (die schöne. I) Wir «jehen . (Frankreich). (die große Hitze) und . m) î n jurul automobilului stăteau mulţi pietoni. . . Traduceţi în limba germană : a) Noi luptăm pentru pace. (das Ausland) ? J a . . k) Ich habe diese Musik heute . h) Die E r n t e war . . (Fuß) . . (die lange Trocken­ heit) ziemlich gut. . . •j) Am cumpărat pentru tine o carte şi pentru sora t a o cutie de bomboane. El a fost totdeauna împotriva mea. (das erste Mal) gehört. împotriva războiului. cotiră la dreapta după colţ. j) E r ist . (die Universität). ... . ich reise . (die Universität). Completaţi cu prepoziţiile corespunzătoare. . (die Erde) bewegt sich der Mond. h) Orele de consultaţii ale profesorului sînt pentru noi foarte importante. d) Paul a cumpărat un cadou pentru bunici. e) Sportivii alergară prin pădure. 15. . g) î n jurul mesei stăteau în seara aceea numai doi băieţi şi jucau şah. f) . c) Pionierii mărşăluiră cîntînd pe străzile oraşului. . e) Wien liegt .

El se sperie şi fugi în pustiu. Copiii se aşază vara sub brad şi se joacă cu jucăriile lor. Fîntînă se afla într-o pădure deasă. îi strigam: „La revedere. Cînd pleca toamna spre sud. să mergem pe jos pînă la statuia de acolo. h) Ea expoziţia tehnică stăteau mulţi oameni în jurul noii locomotive Diesel româneşti.. Şi eu mă culc cu plăcere la umbra lui şi citesc o carte. (er) ist niemand . barză dragă! Vino la primăvară din nou la n o i ! " d) î n spatele casei se află (== stă) u n b r a d înalt. . Din cauza vremii rele n-am p u t u t merge şi în periferiile marelui oraş. . k) După absolvirea institutului.438 MORFOLOGIA m) Dieser Mann wohnt ganz allein. f) î n vremea noastră se vorbeşte foarte mult despre viaţa pe alte planete. ajută-mă! î n afară de tine nu mă poate ajuta nimeni. Vino. n) E r ist ein unfreundlicher Mensch. . r) Cu mare plăcere întreprind oamenii muncii călătorii prin minunata noastră patrie. (das Zimmer). către ţările mai calde. îşi clădea cuibul pe acoperiş şi-şi petrecea la noi toată vara. . m) Te rog. c) î n fiecare primăvară venea pe acoperişul casei noastre o barză. (das schlechte Wetter) blieben wir zu . . I) Paul ne-a istorisit ieri mult despre excursia sa în Moldova. . . i) Pînă la plecarea trenului mai avem treizeci de minute. Leul privi în fîntînă şi văzu acolo un alt leu. e) î n faţa casei este o bancă. . tinerii specialişti lucrează în diferite sectoare ale economiei noastre. n) î n timpul şederii noastre la Paris am vizitat multe muzee. . 16. . iar nu departe de casă este un mic chioşc. . b) Mama cumpără pentru copiii ei diferite jucării. încearcă să traduci acest t e x t din germană în română fără dicţionar. g) Te rog. (er) kommt niemand. Traduceţi în limba germană: a) Un iepure merse odată cu un leu la o fîntînă. (das Haus). . o) .

funcţia lor. zu. Es regnet. K 4 CLASIFICAREA CONJUNCŢIILOR Conjuncţiile pot fi clasificate după: forma lor. E r spricht und schreibt sehr gut Deutsch. De obicei. statt (anstatt) . partea de vorbire respectivă se consideră conjuncţie dacă introduce propoziţia. şi adverb dacă se află în interiorul ei: E s regnet. Ich blieb zu Hause. Wenn du mir das Wörterbuch bringst. zu. N 132). K 2 b) anumite adverbe: Ich gehe jetzt nach Haus. . . < • ohne jemandem etwas zu sagen. nachher möchte ich die Ausstellung besichtigen. . K 1 Cu funcţia de conjuncţie apar şi alte părţi de vorbire: a) prepoziţii ca: um . K 5 . . influenţa lor asupra topicii. ich bleibe darum ( = adverb) zu Haus.CONJUNCŢIA (Die Konjunktion — Das Bindewort) Conjuncţia este partea de vorbire neflexibilă care leagă între ele părţi de propoziţie sau propoziţii. K 3 între unele conjuncţii şi adverbe nu există o delimitare precisă. darum ( = conjuncţie) bleibe ich zu Haus. folosite în construcţiile infinitivale finale şi modale (vezi N 129. ohne . übersetze ich den Brief ins Deutsche und gebe ihn dir morgen. I um ein Buch zu lesen. zu. { statt ihn zu besuchen. Der Weg macht dort eine Biegung. da übersieht man die ganze Gegend. . .

seitdem etc. princ. corelative: între elementele componente care apar în corelaţie se intercalează părţi de propoziţie sau chiar propoziţii întregi: ebenso . halb . Conjuncţiile coordonatoare (beiordnende Konjunktionen) leagă două părţi de propoziţie cu aceeaşi funcţie sintactică sau două propoziţii de acelaşi fel. (prop. als etc.... doch . . adică principală cu principală sau secundară cu secundară de acelaşi grad. (prop. entweder . nachdem. adică alcătuite dintr-un singur element: umä. weil.) (conj. and(e)rerseits (anderseits) etc. coord.. denn. desto .) coord. K 10 1. direct) Der Sturm nahm rasch zu.. wie wenn K 8 3. teils .. wie.) Ich blieb zu Haus. zwar . sondern (auch) . weder . coord. CLASIFICAREA K 9 CONJUNCŢIILOR DUPĂ FUNCŢIA LOR După funcţia lor conjuncţiile sînt de două feluri: coordonatoare şi subordonatoare..) (p r °P. simple. weil (prop.. doch. aber. . (conj.. zwar . b) scrise separat. adică alcătuite din două elemente componente : a) sudate într-un singur cuvînt: darum.440 MORFOLOGIA CLASIFICAREA CONJUNCŢIILOR DUPĂ FORMA LOR K 6 K 7 După forma lor conjuncţiile sînt de trei feluri: 1.. deswegen. indem. statt daß. bald . compuse. de gradul I) . als wenn. halb .. und die Temperatur sank. Vater und Mutter sind in der Stadt. (subiect) (conj. einerseits . noch. nicht nur . . ohne daß.. ... princ. bald . . es regnete de gradul I) und ich sehr erkältet war. ..secund. secund. succedîndu-se nemijlocit: eis ob.) nicht die Freundin. (compl. .) (prop. oder. pritic. teils . . (conj. je . 2.) (subiect) E r lud den Freund ein. aber (compl. direct) coord. aber.

jetzt.. sondern auch \ sowohl . . . doch. gleichwohl. . sowie. wie (auch) . Conjuncţiile subordona toare (unterordnende Konjunktionen) leagă o propoziţie secundară de regenta ei (fie principală. . and(e)rerseits (anderseits) . (prop.. ja. wenigstens. desgleichen. hinwieder (um) immerhin. daher. (P r o P. weniger b) subordonatoare während 4.) er nicht ans Meer fahre. Konjunktionen) K 15 1 Pentru exemplele de întrebuinţare a conjuncţiilor coordonatoare în propoziţii. jedoch. . Conjuncţii locale (ortsbestimmende a) coordonatoare da. . nichtsdestoweniger. zudem. weder .. b) subordonatoare Nu există. . einesteils . iar pentru conjuncţiile subordonatoare N 41 — N 121.. erst . sondern. • .. einerseits . als (auch) . jetzt. de gradul II) PRINCIPALELE CONJUNCŢII1 1. sowohl . subord. sonst b) subordonatoare Nu există 3.. .. . . princ. teils . .. dorthin etc. weiter..CONJUNCŢIA 441 2. bald. erstens . hernach. und zwar . de gradul I) weil (conj. allein. zuletzt etc. fie secundară de grad superior) : Er sagte mir.. außerdem. oder. (prop. . zweitens. yezi N 2 — N 18. drittens e t c . teils . bald . halb . indes.) K 11 es ihm der Arzt verboten habe. Conjuncţii adversative (entgegensetzende a) coordonatoare Konjunktionen) K 14 aber. Conjuncţii copulative (anreihende a) coordonatoare Konjunktionen): (vezi N 7) K 12 auch. 2. .) daß (conj. . (ausschließende Konjunktionen) (vezi N 8) K 13 oder. subord. Conjuncţii disjunctive a) coordonatoare andernfalls. dessenungeachtet. nicht nur .. nur. entweder . ander (e) nteils.. hingegen. halb . secund. ferner. dagegen. dann . dahin. .secund. . dennoch. indessen. .

indem. indes(sen). conjuncţiile locale. ebenso. K 16 5. indes (sen). ohne zu K 18 b) conjuncţii comparative (a) coordonatoare (b) subordonatoare (vergleichende wie Konjunktionen) als. . mittlerweile etc. zuvor etc. wie. als. anterioritate: dann. so . desto de măsură progresivă sau proporţională (proportionale (a) coordonatoare (b) subordonatoare je. bis. je. . gleichwie.442 MORFOLOGIA b) subordonatoare Nu există. wie posterioritate: bevor. als wenn. als ob. .um so. . . Conjuncţii temporale (zeitbestimmende a) coordonatoare — exprimă raporturi d e : simultaneitate : da.. . sooft. ca şi cele temporale. wenn. während. hernach etc. sobald. je nachdem K 20 d) conjuncţii restrictive (a) coordonatoare (in)sofern. sowie. wenn. vorher. genauso. ohne daß. ehe anterioritate: als. kaum daß K 17 6. eher. Konjunktionen) b) subordonatoare — exprimă raporturi d e : simultaneitate: als. posterioritate: vordem. se apropie şi mai mult de caracterul adverbelor decît celelalte conjuncţii. so . Conjuncţii modale (die Art und Weise bestimmende a) modale propriu-zise (a) coordonatoare so Konjunktionen) (b) subordonatoare (an) statt daß. seitdem. also. (an) statt zu. Datorită sensului lor lexical de sine stătător. . darauf. wie. indem. seit.desto. (in)soweit (einschränkende Konjunktionen) . wie. nachdem. wie wenn K 19 c) conjuncţii Konjunktionen) um so.

selbst. daß.CONJUNCŢIA 443 (b) subordonatoare (in) sofern. ohne daß. zu e) Conjuncţii condiţionale (bedingende Konjunktionen) (a) coordonatoare andernfalls. Conjuncţii cauzale (begründende Konjunktionen) a) Conjuncţii cauzale fropriu-zise (rein kausale Konjunktionen) (a) coordonatoare denn. nur daß 7. folglich. ja. daher. deswegen. wenn anders. zumal (da) b) Conjuncţii conclusive (folgernde Konjunktionen) (a) coordonatoare also. sofern. trotzdem. wiewohl . (in) wieweit.. wofern f) Conjuncţii concesive (einräumende Konjunktionen) (a) coordonatoare allerdings. sonach K 22 (b) subordonatoare Nu există. zwar . aber auch. sonst K 25 (b) subordonatoare falls (im Falle). somit. soviel. ungeachtet. infolgedessen. deshalb. um . trotzdem. darum. demnach. freilich. aber. doch. c) Conjuncţii consecutive (Konjunktionen (a) coordonatoare N u există. selbst wenn. wennschon. wohl. .. (auf) daß. so daß d) Conjuncţii finale (die Absicht angebende Konjunktionen) (a) coordonatoare darum. wenn wenngleich. mithin. dennoch. obwohl.. nun da. weil. wenn.. obschon. (in) wiefern. . dazu K 24 (b) subordonatoare damit. der Folge) K 23 (b) subordonatoare als daß. wohl . nämlich K 2Î (b) subordonatoare da. obzwar. zwar. K 26 (b) subordonatoare obgleich.

CLASIFICAREA DUPĂ INFLUENŢA CONJUNCŢIILOR LOR ASUPRA TOPICII K 31 K 32 Conjuncţiile determină în limba germană.(und ich erzählte ihm alles. 1. ob ( = dacă) se întrebuinţează în special la introducerea propoziţiilor secundare subiective. . 2 Sie weiß. allein. ja. u n d . K 28 Conjuncţiile daß şi ob K 29 K 30 P e lîngă conjuncţiile enumerate mai sus. sondern. kann nicht kommen. denn. într-o anumită măsură. oder./daß er zu mir kam / und ich ihm alles erzählte. . Pentru evitarea confuziei între ob = dacă şi wenn = dacă vezi K 47. . Din acest punct de vedere. sondern auch fleh. indem 8. damit.444 MORFOLOGIA K 27 g) Conjuncţii instrumentale (das Mittel angebende Konjunktionen) (a) coordonatoare Nu există. completive şi atributive cu sens de întrebare indirectă {vezi N 55). există şi cele două conjuncţii daß şi ob care servesc la exprimarea unor raporturi sintactice de sub­ ordonare fură: daß ( = că) serveşte în special la introducerea propoziţiilor subiective {vezi N 43) şi completive {vezi N 61) . daß . nicht nur . 2 /Er kam zu mix./ denn ich fahre ins Gebirge. daß . conjuncţiile coordonatoare pot fi împărţite în două g r u p e : conjuncţii care nu influenţează ordinea cuvintelor în propo­ ziţie şi altele care o influenţează. forma propoziţiei pe care o introduc. Conjuncţiile coordonatoare care nu influenţează ordinea cuvintelor în propoziţie s î n t : aber. (b) subordonatoare dadurch.

Mein Freund ist krank. a) Conjuncţia allein ( = însă. heute regnet es aber. Cele mai importante sînt: daher. Mein Freund ist krank. trotzdem. ich will ihn darum besuchen. Conjuncţiile coordonatoare care influenţează ordinea cuvintelor în K 33 propoziţie au provenit în cea mai mare parte din adverbe. deswegen. 1 sub. darum will ich ihn besuchen. darum. fără a-şi schimba sensul şi fără a influenţa ordinea cuvintelor : K 37 { aber heute regnet es. dennoch. E s regnete heftig. teils Conjuncţiile adverbiale sînt aşezate totdeauna la începutul propoziţiei K 34 şi cer inversiunea. daß er morgen kommen wird. sonst. nu însă şi părţi de propoziţie: Ich wollte ihn besuchen. Aceleaşi cuvinte în mijlocul propoziţiei sînt adverbe şi nu influenţează ordinea cuvintelor din propoziţie. de unde şi denu­ mirea lor de conjuncţii adverbiale. Ich bleibe zu Hause.CONJUNCŢIA 445 2. 2 . bald . . sub. Verbul conjugat al propoziţiei secundare stă pe ultimul loc {vezi N 236). . adică aşezarea verbului conjugat înaintea subiectului. ultimul loc Ich weiß. trotzdem ging ich spazieren. 1 sub. allein ich h a t t e keine Zeit. 2. Conjuncţia aber poate sta pe lîngă orice parte de propoziţie. dar) poate să lege două propoziţii. weil ich viel zu t u n habe. . heute aber regnet es. teils . K 35 Conjuncţiile subordonatoare introduc totdeauna o propoziţie secundară K 36 pe care o leagă de regenta ei (care poate fi o propoziţie principală sau se­ cundară). . verbul conjugat este precedat nemijlocit de conjuncţie {vezi O 64). deshalb. K 38 . bald. ultimul loc OBSERVAŢII PRIVIND ÎNTREBUINŢAREA CONJUNCŢII UNOR 1.

în calitate . als ( = als ob — vezi N 87) 6. cu sensuri extrem de vari­ ate şi avînd. fiind sinonimă cu und. Wie sehr wir ihn auch baten. Was er auch sagen mag. d) Numai în propoziţia secundară. asemenea. 3. wohl. . . ca şi cum mi-ar fi prieten). în calitate de prieten) K 40 b) wie ( = ca. în felul . . wir haben ihn auch nicht erwartet. E r ist nicht gekommen. E r arbeitet gut. Această conjuncţie poate fi folosită în propoziţia principală şi în cea secundară. ebenfalls.446 MORFOLOGIA b) în interiorul propoziţiei. sinonim cu freilich. er wollte nichts davon hören. ein Akkordeon und auch ein Tonbandgerät. mai mult valoarea unui adverb decît a unei conjuncţii. traducerea: şi. aber Heiner als seine Schwester. alles ist wohl überlegt. de asemenea. c) La începutul propoziţiei principale cu inversiune sau în interiorul ei (fără influenţă asupra topicii). 1 serveşte pentru exprimarea unei inegalităţi dar şi a unei identităţi: E r ist höher als ich. b) Cu acelaşi sens şi aceeaşi traducere ca la (a) în interiorul propo. doch wohl. ca prieten. K 41 5. traducerea : ori . was . . als — wie K 39 a) als ( = decît. cu sau fără influenţă asupra topicii. E r h a t ein Klavier. . ( = . . si negativ: nici nu. desgleichen. 4. als (cînd) şi wenn (cînd) {vezi N 70). traducerea: ce-i drept. ist willkommen. cu sens concesiv de generalizare pe lîngă o altă conjuncţie sau pronumele relative wer. E r sprach zu mir wie ein Freund. la începutul sau în interiorul propoziţiei. Ich besuche heute nicht nur meine Eltern. er h a t t e es auch versprochen. cu sens concesiv restrictiv sau adversativ. Ich allein h a t t e keine Zeit. . ziţiei principale sau secundare pe lîngă o altă conjuncţie coordonatoarepentru a lega două părţi de propoziţii de acelaşi fel. E r h a t das Buch gebracht. allein are sensul: numai. ihn zu besuchen.". er arbeitet auch rasch. . sondern auch meinen Bruder. auch are multiple întrebuinţări. ca. adesea. E r arbeitet gut. E r sprach zu mir als Freund. ) serveşte pentru exprimarea unei egalităţi sau asemănări: Sie ist fleißig und intelligent wie ihre Schwester. auch arbeitet er rasch. auch se întrebuinţează cel mai frecvent: a) La începutul unei propoziţii principale cu inversiune sau în inte­ riorul ei (fără influenţă asupra topicii) cu funcţia de legare sau completare. . c a i a prieten. Wer auch kommt. singur. (.

fără influenţă asupra topicii. nici măcar. Das ist auch etwas Schönes! j) î n anumite expresii: wenn auch ! (ei şi ! ) . chiar şi . als auch leagă între ele numai părţi de propoziţie. Auch das Einfachste darf m a n nicht oberflächlich behandeln. Sport treiben und viel Spazierengehen. f) î n interiorul propoziţiei principale. Mein Freund ist sowohl klug als auch fleißig. traducerea : chiar. cu sens concesiv. desto (utn so) rascher werden Sie die deutsche Sprache erlernen. fiind sinonim cu selbst. fără influenţă asupra topicii. wir machten unseren täglichen Spaziergang. zum Teufel auch ! (dă-i dracului !) . verbul conjugat ocupînd primul loc (prin inversiune). cu sens cauzal. desto. daß er kommt. intraductibil. şi. cu adevărat. Auch das kleinste Tier ist ein Meisterwerk der Natur. sinonim cu gewiß. i) Ironic-depreciativ în interiorul unei propoziţii principale sau secun­ dare. daß auch er das behauptet h a t t e . pe lîngă con­ juncţiile wenn. traducerea: chiar. Fiind camuflate. Kommt er auch ? Versprochen h a t er es. er verdiente es aber auch. bestimmt. Alle wußten. um so sînt totdeauna urmate de cîte un comparativ. auch das noch ! (asta a mai lipsit!) 7. . ob. E r sieht schlecht a u s . Ob es auch schneite und stürmte. traducerea: într-adevăr. sogar. h) Neaccentuat. fără influenţă. sogar . K 43 . Conjuncţiile nämlich. Je fleißiger Sie sind. g) î n propoziţia principală şi cea secundară cu funcţia de cuvînt determinativ apozitiv cu sens de întărire. K 42 8. sowohl . . je . . nämlich mehr schlafen. wirk­ lich. so k o m m t er doch. . ob ich mich auch darauf verlassen kann.CONJUNCŢIA 447 e) î n interiorul propoziţiei secundare. asupra topicii. . traducerea: doar. în aceste propoziţii se omite wenn sau ob. so kommt er doch nicht heute. . Wenn er auch kommt. Ich weiß nicht. nicht heute. Conjuncţiile je . în interiorul propoziţiei interogative sau optative prin­ cipale sau secundare. cu siguranţă. de sigur. Der Genosse wurde heftig kritisiert. Sie müssen etwas für Ihre Gesundheit tun. negativ : nici. K o m m t er auch. adesea pe lîngă aber. nu şi propoziţii. fiind sinonim cu selbst. er war auch krank. accentuare.

insoweit (subordonator = în măsura în care) Insofern (insoweit) ich im Bilde bin. insofern. trotzdem es heftig regnete. oder du fährst mit dem Autobus. weder . acolo) arbeitete angestrengt. da er immer wieder gestört wurde. Weder er noch ich haben davon etwas gewußt. doch ich bin nicht hingegangen. K 45 10. seitdem (subordonator == de cînd) Seitdem er in unserem Betrieb arbeitet. ordinea cuvintelor este influenţată de con­ juncţiile : also. 12. trotzdem K 47 (subordonator = obwohl = deşi. insofern (insoweit) können Sie ihm vertrauen. Weder habe ich davon gewußt. also muß ich allein gehen. wenn (dacă) — ob (dacă) Wenn (condiţional = dacă) nu trebuie confundat cu ob ( = dacă).448 MORFOLOGIA K 44 9. De cele mai multe ori. ist er immer pünktlich und gewissenhaft. da klingelte plötzlich das Telefon. noch h ä t t e ich es vermutet. . trotzdem (coordonator = dennoch == totuşi. E r h a t mich eingeladen. doch bin ich nicht hingegangen. insofern. kann man ihm nichts vorwerfen. daß . seitdem arbeitet er in unserem Betrieb. . . oder du fährst mit dem Autobus. . (subordonator = fiindcă. fiind sino­ nim cu falls. noch Du kommst nicht mit. . seitdem. E r h a t mich eingeladen. indessen entweder . insoweit. trotzdem da Er da Er (coordonator = atunci. doch. insoweit (coordonator = într-atît. trotzdem ging er aus. im Falle. seitdem (coordonator = de atunci) E r kam vor drei Jahren nach Bukarest. . Wenn cu accepţia dacă introduce propoziţii condiţionale. . Entweder gehst du zu Fuß. cu toate că) E r ging aus. cu toate acestea) E s regnete heftig. Cîteva conjuncţii pot fi atît coordonatoare cît şi subordonatoare: da. jedoch. K 46 11. du kommst mit. E r war nicht mein Kollege. insofern. oder. ) . . (în caz c ă . Entweder du gehst zu Fuß. sondern der meines Bruders. deoarece} konnte nicht arbeiten. . Also es bleibt dabei. După conjuncţia sondern urmează de obicei o propoziţie contrasă (vezi N 151). pînă aici) E r ist ein ehrlicher Mensch.

. jetzt . indes. fer­ ner. . completive şi atributive cu sens de întrebare indirectă. einesteils . . immer­ hin. ob nu poate fi înlocuit prin falls sau im Falle. dennoch. allein. n o c h etc. als (auch). einerseits . nichtsdestoweniger. Terbul conjugat poate sta atît pe primul cît şi pe al doilea loc. sowie. După conjuncţiile tipărite epaţiat. . dahin. servaţi» Subordonatoare - 2 disjunctive - 3 adversative während 4 locale Ofe - Conjuncţiile tipărite cursiv a u influenţează ordinea cuvintelor în propoziţie. Niemand kann jetzt sagen. ja. j e d o c h . wie (auch). indessen. daß . . daß) es regnet.) CONJUNCŢIILE Coordonatoare 1 copulative auch. bleibe ich zu Haus. da. . . Im Falle. . weiter. außerdem. sondern auch. . bald . . etc. dessenungeachtet. rămîn acasă. . andernfalls. Wenn (Falls.. daher.. hingegen. . sonst etc. . a n d e r e n ­ teils. . e n t w e d e r . dann. dorthin etc. hinwieder (um). teils. erst .. und. sondern. Dacă (în caz că) plouă. sowohl . ..CONJUNCŢIA 449 Ob ( = dacă) introduce propoziţii secundare subiective.. und zwar. um. . . bald. an­ d e r e r s e i t s . halb . aber.. oder. .. . nicht nur . teils . (Nimeni nu poate să spună acuţii ducă va ploua. zweitens . da­ gegen. . jetzt. ob es regnen wird. .. zudem. sowohl . erstens . halb. . o d e r . ^9 — Gramatiea practica a liaabii gerwia*e . wenigstens. . . drittens . zuletzt etc. gleichwohl. d o c h . desgleichen. . . . weniger etc. hernach. w e d e r .

kaum daß. s t a t t zu als. dazu andernfalls. doch. wenn anders. seit. . somit. (in)wiefern. trotzdem. wenngleich. darum. je nachdem (in) sofern. . (in) soweit (in)sofern. weil. seitdem. infolgedes­ sen. . . daher. folglich. selbst wenn. wie etc. sonst allerdings. s t a t t daß. auch. indem daß. aber. zumal (da) also. dann. wofern obgleich. indes (sen). also. u m . . •wie. zuvor etc. so daß damit. wie. so . freilich. darauf. als ob. zu falls (im Falle daß). . demnach. (desto) . wie. (umso). vordem. sowie. bevor. . wie. obzwar. während. . indem. . sofern. zwar. daß. nämlich da. selbst. so . wenn. weit. damit. trotz­ dem. ohne zu. wie wenn je . sobald. je . ungeachtet. genauso. zwar. nun (da). wenn. n u r daß (inwie­ 7 cauzale a) cauzale propriu-zise b) conclusive denn. indessen. (auf) daß. gleichwie. wohl. als wenn. u m so. desto indem. dennoch. wenn schon. mithin.MORFOLOGIA Coordonatoare 5 temporale da. . Subordonatoare als. soviel. ohne daß. wenn. wiewohl dadurch. ob . . sooft. . w o h l . ohne daß. . sonach (als) daß. ja. nachdem. deswegen. c) consecutive d) finale e) condiţionale f) concesive darum. sowie. . selbst auch. . obschon. bis. ehe. vorher. aber g) instrumen­ tale 8 âe pură subor­ donare sintac­ tică - - daß. hernach. des­ halb. . obwohl. 6 modale a) modale propriu-zise b) compara­ tive c) de măsură progresivă (proporţio­ nale) d) restrictive als.

. einerseits . . Schillers Freundschaft m i t Goethe dauerte nur einige J a h r e . . ist er zu müde. . ist der Film zu langweilig. Goethe waren gute Freunde. . . Tinte . . c) Der faule Schüler h a t t e . aber. nirgends gefunden. weder . . . besser du arbeitest. j) Peter. darum gehe ich nicht ins Kino. . . . . f) Peter . kommst du mit. .EXERCIŢII 451 EXERCIŢII 1. . . . i) .. du bleibst allein zu Hause. desto . Completaţi cit conjuncţiile corelative entweder . . besuchst du mich am Abend ? d) Am Nachmittag gehe ich ins Kino ... Completaţi cu conjuncţiile coordonatoare: und. oder . . ich habe keine Zeit mehr. . fleißiger er arbeitet. . bessere Noten wird er bekommen. . . mehr wirst du verdienen. . . . . mit der Übersetzung noch nicht fertig. du trägst es später in die Bibliothek. . . . nicht nur . . von größter Bedeutung. . habe ich viel zu lernen. . . . oder: a) Schiller . . je . wir haben zum Erfolg beigetragen.. . . d) . alles sauber ge­ schrieben. e) E r h a t das Buch überall gesucht. f) er. c) Komme ich am Nachmittag zu dir. . ist . . b) E r arbeitet heute schon lange. noch . . . . . es . . . Papier. a n d e r e r s e i t s : a) . Radu konnte das schwere Problem lösen^ . . . . nicht an derselben Fakultät. 2 . . . . Anna studieren in Bukarest. h) . . um das Experiment noch einmal durchzuführen. gibst du mir das Buch. . . . . . . sondern a u c h . b) E r h a t alle Probleme gelöst. . e) . ist es zu spät. sie war für beide Dichter. . g) . besuche meinen kranken Freund. . . .

. sondern : coordonatoare adversative allein. E r fährt immer sonntags nach Sinaia. . ich ankomme. . . . zu Hause . Completaţi cu conjuncţiile ehe. unsere Freunde mit dem Autobus fuhren. . . indessen. hast du auch schlechtere Noten als dein Freund. . . Completaţi cu una din conjuncţiile cauzale daher.452 MORFOLOGIA 3. ich wieder in Bukarest bin. . Auch ich brauche das Buch. . . . . . . . c) E r ging weg. . . . bleiben. darum. E r ging schließlich in die Staatsbibliothek. g) . Du bist müde. deinem kleinen Bruder helfen. gebe ich es dir für drei Tage. Ich werde dich anrufen. während. hörte der Regen auf. es zu spät ist. . . seitdem. er nach Bukarest kommt . e) Marianne ging zu ihrer Freundin Helene. . E r brachte mir seinen Regenmantel. . . Ich habe dir das Buch bringen wollen. . E r ist sehr müde. . deswegen : a) Du lernst nicht immer so fleißig. a) b) c) er das d) e) f) g) h) i) Ich wollte auf die Bärenjagd gehen. könntest du noch eine Viertelstunde warten. sooft. dennoch. . ohne daß. . antworten. . . Ich werde dich anrufen. diese sie einge­ laden hatte. . ich zu dir komme. doch. ins Theater. alle Karten waren ausverkauft. . waren alle schon im Saal. . Paul es durchführte. . Er besucht mich. werde ich Sie besuchen. . mir fehlte die Zeit. f) Der Student setzte sich. Ich bringe dir das Buch zurück. d) Peter führte das Experiment durch. . . naehdem. infolgedessen. b) E r ging an mir vorbei. . . . ich es gelesen habe. wenn. E r will nicht ins Kino gehen. immerhin. bevor. . zu Hause vergessen. . . . Schreib schnell die Übung ab. . ging er in die Stadt. . deshalb. . . Completaţi cu conjuncţiile aber. . . . . . Completaţi cu una din conjuncţiile modale (an)statt daß. . auch dort fand Buch nicht. . . ich kam. es . . . . . . ich ihn bemerkte. . . . . er ein eigenes Auto hat. ohne zu. grüßen. . Peter wollte ins Theater gehen. will er an der Sitzung teilnehmen. 5. temporale als. . . Wir gingen zu Fuß. . 4. . sie ihn zuerst grüßten. . statt z u : a) Der Assistent grüßte die Studenten zuerst. sobald : a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) . 6. . Du sollst nicht spielen. also. .

helfen. .". das Spiel interessiert mich sehr. . damit. b) Es ist sehr spät. (auf) daß. . . . Completaţi cu una din conjuncţiile finale darum. c) E r sprach ruhig. . . . . werde ich meinen kranken Freund besuchen. . obgleich (obwohl). . der Weg zur F a k u l t ä t ziemlich lang ist. d) Die Profitgier der Unternehmer war während der bürgerlich-guts­ herrlichen Zeit maßlos. . besichtigen. trotzdem (subord. d) Es war schon spät. b) Unser Freund lud uns alle ein. .EXERCIŢII 453 b) Ich will die Gemälde von Grigorescu sehen. . das Wetter heute so schlecht ist. . . . . . auch nur ein Wort seine Aufregung verriet. . ohne daß. . c) .. . . . den Bauern bei der E r n t e . . wir den Ausflug nicht mehr machen konnten.). b) Das Wetter war so schlecht. . .. die Familien der Werktätigen bequemer wohnen. . d) . . . e) I n Kronstadt stiegen die Gäste aus. zu a) Ich brauche das Buch unbedingt. . . c) Dieser Student hat ausgezeichnet geantwortet.) : zwar . 9. c) Es wurden viele Wohnblocks gebaut. gehe ich für ein paar Minuten in den Klub unserer Fabrik. . . trotzdem (coord. bin ich sehr müde. 8. daß. . .. . so daß : a) Dieber warte ich noch einige Minuten. . aber. die S t a d t . gehe ich in die Nationalgalerie. e) Ich gehe ins Stadion. trainiert der Sportler auch heute stundenlang. . um . selbst wenn. . . . . a) Das Wetter ist sehr schlecht. verloren Hunderte Kumpel Arbeit und Brot. . . ich zu Fuß gehen mußte. . Completaţi cu una din conjuncţiile consecutive als daß. 7. d) Unsere Studentengruppe fährt aufs Dand. keine Straßenbahn k a m mehr. . ich bei solchem Wetter zu Fuß gehe. gehe ich in die Bibliothek der Akademie. . . / ) Mein Freund Max geht immer zu Fuß. Completaţi cu una din conjuncţiile concesive dennoch. . es regnet. wir seine neue Wohnung sehen. . bekommt er die beste Note.

ich an den Übungen arbeitete. a) b) c) d) e) f) Ich besuchte Peter in Braşov. Completaţi cu una din conjuncţiile copulative corespunzătoare: a) Mein Freund sprach gut Deutsch. ich Zeit habe. es war noch sehr klein. Completaţi während. . nachdem. Freunde . . j) . . . .. komm zu mir. . du Zeit hast. . heute ins Kino zu gehen. Completaţi cu conjuncţiile coordonatoare corespunzătoare : a) Andrei lief schnell nach Hause.. . . d) Ich habe .. m) . . . . . . k) Der kleine Peter ist sehr intelligent. seinen Freund besuchen . lachte das Mädchen. . er sie gelesen hat.. . . (.. weinte es. es regnete in Strömen. . sobald. . e) Erich hatte eine Eidechse gefangen . . . i) . c) Erich benötigte einen Rucksack. . . . für die Indu­ strie. 12. er hatte das Deutschheft ver­ gessen. . . .. Hans bringt uns die Bücher. die Ausstellung. sie wollte Marmelade kochen. . . . . . . . . hat er mir seine Hilfe versprochen. Ich rufe dich an. . Zeit . h) Peter konnte gestern . bevor. . / ) Zuerst werden die Studenten ein Museum besichtigen. . . . kam mein Freund zu mir. e) Er hatte in dieser Stadt . hat er jetzt keine Zeit. /). . d) Sie beeilten sich nicht. arbeitet er noch gern im Garten. . I) .. ging er zu seinem Freund Heinz.454 MORFOLOGIA 10. . . . b) die Studenten. . . . . . . . Verwandte. er war zu müde. . . .. sangen sie schöne Volks­ lieder. ist mein Großvater schon alt. . ...) für die Kunst unseres Landes. . . .. ich weggehe. . ruf mich gegen 10 Uhr an. tanzten die Jungen und Mädchen. . . . . ins Kino gehen. . . . wenn : cu conjuncţiile temporale subordonatoare als. um den Text so rasch zu übersetzen. brachte sie ins Terrarium. . . . Ich schreibe dir. . ich will dir etwas erzählen. g) Zuerst wird geplant. . . . . b) Frau Meyer kaufte Himbeeren. ich dort war. . . wird die Arbeit begonnen. . gingen sie zu Fuß. Dust. Komm zu mir. 1 1 . ihre Kitern nahmen an der Feier teil. . . . er ist ziemlich faul. c) Die ausländischen Touristen interessierten sich . . . . . .

nach Hause kam. . . . i) A trecut pe lîngă mine. . . . fand ich den Brief auf dem Tisch. . Ich erfuhr.. E r lud mich zu sich ein. . . . . ich nicht ins Kino gehen will. . voi merge la gară. das Buch in der Bibliothek zu finden ist. . . . . die Reise sehr schön war. c) Ştiu că ai mult de lucru. E r fragte. Traduceţi în limba germană : a) Martin şi Andrei sînt studenţi silitori şi talentaţi. fără să mă vadă. . totuşi ai mai putea să faci şi traducerea aceasta. pentru a procura biletele. b) Am v r u t să v ă d acest interesant film. f) Es regnete immer stärker. . f) Mai înainte de a vedea o piesă. . e) După ce a vizitat expoziţia. . i) . Peter erzählte. pentru a-1 conduce pe unchiul meu. căci este foarte bun. g) î n d a t ă ce vin la Bucureşti. Completaţi cu conjuncţia a) b) c) d) e) f) g) Er fragte mich. . . . . Erich a scris u n interesant referat. so daß. Sag ihm. Completaţi cu una din conjuncţiile obwohl. . 15. . . . k) Pe cînd studiam la Bucureşti. . wir zu Hause bleiben mußten. . die Sonne scheint. er sich verspätet E r h a t mir das Buch nicht gebracht. . t e voi vizita. . er das Buch gelesen hat. n) După ce am vizitat expoziţia. ci la teatru. d) Mi-a spus că nu vrea să meargă la cinema. daß sau o b : ich zu ihm gehen muß. de aceea voi merge în oraş. well: a) b) c) d) e) hatte. ging er in den Park. Ich weiß nicht. damit. er schon seit einer Woche in Bukarest weilt. I) E i au mers în oraş şi şi-au cumpărat cartea. . ist es kalt. ich morgen Zeit habe. wir diese Angelegenheit besprechen. . 14. . h) Vreau să văd filmul acesta. lasen oder spielten Schach. es regnete. o) Cu cît vei învăţa mai mult. . m) l-am telefonat prietenului meu şi acesta mi-a spus că va veni ime­ diat la mine. . h) . ich das Wörterbuch gefunden habe. o citesc atent. ne-am mai plimbat o oră. Ich weiß nicht. blieben wir zu Hause. dar n-am avut timp. . 13. Der Schüler schämte sich vor dem Lehrer.EXERCIŢII 455 g) Es regnete fast täglich. trotzdem. . cu atît vei face mai mari progrese.. l-am cunoscut pe fratele tău. j) Deşi este tîrziu. Das Wetter war schlecht. ich in Sinaia war.

nu au recţiune şi pot să stea lingă nume la orice caz. L 2 Interjecţiile nu sînt cuvinte propriu-zise.INTERJECŢIA (Das Ausrufewort—Das Empfindungswort) Interjecţia este partea de vorbire neflexibilă. De multe ori. (heißa). hei. L 1 PRINCIPALELE INTERJECŢII L 4 1. eiapopeia . cu valoare exclamativă cu ajutorul căreia se pot exprima senzaţii. sentimente. juchheisa (juchheißa) c) de aprobare: aha. o(h) f) de mîngîiere: ti. hm. • tili. manifestări de voinţă sau se pot reproduce anumite sunete şi zgomote. sensul lor precis reiese numai din context. hurra. sentimente a) de plăcere: ah b) de bucurie sau entuziasm: ei. L 3 Există interjecţii propriu-zise care nu au nici o legătură cu alte părţi de vorbire şi interjecţii provenite din alte părţi de vorbire. topp d) de satisfacţie: aha e) de dor. juchhe. heisa. nostalgie: ach. nu exprimă noţiuni. stări sufleteşti. Interjecţii care arată senzaţii fizice. nu au funcţie sintactică.

pfui. puh p) de dispreţ. o(h). o weh k) de frig: hu. oha. herrje. oho n) de dezaprobare. mîhnire: ha. hott. nanu i) de îndoială. put. hallo. na. spaimă : hu. na h) de mirare sau de surprindere: ah. igitt. oje. pst. he. huhu. Interjecţii care exprimă o manifestare a voinţei sau a unei dorinţe L 5 Cele mai frecvente sînt: a) pentru chemarea unui om: ahoi (a'h'0). huhu 1) de căldură: puh m) de supărare. brr. pscht. autsch. oje. miez. aha. oha. hu. hoho. st c) pentru chemarea şi oprirea unui animal: brr. na o) de greaţă: ah. ironizare : ätsch r) de teamă. refuz: ach (was). au. ciudă. hm . hm. sch. ho. . desconsiderare : bah. ojemine. de durere: ach. bäh. holla b) pentru exprimarea îndemnului de a sta liniştit: basta. ach weh. na j) de neplăcere. weh. put. papperlapapp q) de batjocură. de nesiguranţă: hm . auweh. miez. heda.INTERJECŢIA 457 g) de liniştire: na. herjemine. uh 2. oho. na. hoho. ach. oh.

dideldum (muzica) . miau (pisica) . mäh (oaia) . summ (albina) . hick (sughiţ) . Mingelingeling (clopoţel) . tapp. knacks (spargerea unui obiect) . ta-tü (vehicul cu sirenă). plumps (cădere). quiek (purcelul) . hopp. summ. hoppla. meck (capra) . gach. bum (toba m a r e . tack.458 MORFOLOGIA L 6 3. plitsch (revărsarea unui lichid). ta-tü. hops. uff (respirînd greu). krah (corbul) . nah (căscat). ham (clopote) . husch (viteza). tschilp (vrabia). quak (broasca) . c) în legătură cu diferite zgomote: bim. paff (armă de foc). Cele mai frecvente interjecţii onomatopeice sînt: a) în legătură cu omul: ah (ezitare. Interjecţii onomatopeice Aceste interjecţii reproduc anumite sunete. bum. pardauz. kuckuck (cucul) . muh (vaca) . b) în legătură cu animalele: bäh (oaia) . tack (mitraliera). gack (găina) . . tapp (paşi greoi) . pauză în vorbire) . krach (explozie) . fie alte sunete. fie însoţitoare ale unor acte fiziologice ale omului sau ale unor animale. piff. piep (pasărea) . ticktack (ceasor­ nicul). klirr. hatschi (strănut) . tack. kikeriki (cocoşul) . iah (măgarul) . poticnire). hui. tunul) . hopsa (săritură.

.fi iSW.SINTAXA I . .

.

propoziţiile se studiază : după structura. CLASIFICAREA PROPOZIŢIILOR M 2 De regulă. o anumită atitudine faţă de o anumită situaţie : Der Frühling kommt. dată propoziţiei. Bs ist spät. unitatea care exprimă.PROPOZIŢIA 9 (Der Satz) Propoziţia este unitatea de bază a vorbirii. gramatica tradiţională deosebeşte: propoziţia simplă şi fraza. Cunoscutul lingvist Derch susţine că pînă în prezent existăjpeste 200 definiţii date acestei unităţi sintactice. M 1 printr-un cuvînt sau prin mai multe cuvinte aflate în diferite raporturi sintactice. după aspect. Propoziţia simplă este formată numai^din cei doi termeni de bază: subiect şi predicat. nu este completă. Die Blume subiect blüht. CLASIFICAREA PROPOZIŢIILOR DUPĂ STRUCTURĂ După structură. O definiţie atotcuprinzătoare nu există. Wohin gehen Sie ? Kommen Sie! Fertig! Definiţia de mai sus. predicat M 3 . după scopul comunicării.

M 9 O treaptă intermediară între propoziţie şi frază o constituie propozi­ ţiile cont?ase (vezi N 151). predicat multiplu sînt considerate ÜE 7 Propoziţia în care. complement E r wohnt in Bukarest. subiect multiplu Das Kind spielt und tanzt. 1 5 Ca propoziţie monomembră poate fi considerat în limba germană imperativul (persoana a Ii-a singular şi plural). CLASIFICAREA PROPOZIŢIILOR DUPĂ SCOPUL COMUNICĂRII ^f 10 î » funcţie de scopul comunicării. propoziţia poate fi: enunţiativă. elemente predicative suplimentare. einen Brief. imperativă şi optativă. exclamativă. interogativă. atribut Ich schreibe Jl 8 Prin îmbinarea a două sau mai multe propoziţii legate între ele prin conţinut se formează îraza {vezi N 1). suplimentar Der Bruder des Freundes ist Student. . adică ambele părţi principale sînt exprimate: înyăţ = Ich lerne.462 SINTAXA M 4 Spre deosebire de limba română. Lern! Lernt! jl 6 Propoziţiile cu subiect sau cu predicat multiplu propoziţii simpli: Andrei u n d Helga spielen. atribute) se numeşte propoziţie dezvoltată. mai există şi părţi de propoziţie secundare (complemente. majoritatea propoziţiilor sînt bimembre. pe lîngă părţile de propoziţie principale. dement pred. circumstanţial Sie k a m fröhlich nach Hause. în limba germană. circumstanţiale.

. Interogativa totală directă nu este introdusă primtr-un cuvînt . Du sollst mehr üben. Der Schnellzug fährt um 7 Uhr ab. întrebarea depinde în propoziţia interogativă indirectă de un cuvînt cu sens de informare (de cele mai multe ori. un verb) : E r fragte mich. E r fragte mich. de a cunoaşte ceva. ob ich schon lange Deutsch lerne. Sie könnte besser lernea. în cazul acesta este M 14 vorba de o propoziţie interogativă directă. Propoziţiile interogative pot fi totale sau parţiale. o afirmaţie. PROPOZIŢIA (Der INTEROGATIVĂ Fragesatz) Propoziţia interogativă exprimă dorinţa de a afla. M \% Prin propoziţia interogativă se formulează deci întrebări: Kommen Sie heute zu mir ? Wann können Sie kommen ? întrebările pot fi adresate direct interlocutorului. -wie ich heiße. o posibilitate sau un ordin: E r dürfte es gesagt haben. Propoziţiile interogative directe sînt propoziţii principale: Wie heißen Sie ? întrebările pot fi reproduse de vorbitor. o M 12 presupunere. în cazul acesta este vorba M 15> de o propoziţie interogativă indirectă (vezi N 23). J o h a n n Wolf gang Goethe wurde im Jahre 1749 geboren. Propoziţiile interogative indirecte sînt propoziţii subordonate.PROPOZIŢIA 463 PROPOZIŢIA (Der Aussagesatz ENUNŢIATIVĂ — Der Feststelhmgssatz) Propoziţia enunţiativă exprimă o constatare. în propoziţia interogativă totală întrebarea se referă la predicatul M Iß* propoziţiei. propoziţia enunţiativă exprimă o îndoială. o nesiguranţă. Uneori. o observaţie M 11 sau o simplă comunicare: Die Tanne ist ein Nadelbaum.

un adevăr incontestabil. (Sau: Sie trifft heute ein. este un cuvînt interogativ (pronume interogativ. M 17 J n propoziţia interogativă parţială întrebarea se poate referi la ori­ care parte de propoziţie. adverb pronominal interogativ sau adverb interogativ. I^a o interogativă retorică nu se aşteaptă nici un răspuns: Georg kam herein. un sfat. un îndemn. sau printr-o propoziţie enunţiativă: Trifft die Delegation heute ein? — J a . Wer ist gekommen ? Woran denken Sie so angestrengt ? Wo arbeiten Sie in der letzten Zeit ? Mit wem waren Sie in der Stadt ? M 18 Uneori. propoziţia^îmbracă forma interogativă numai pentru a accen­ tua o constatare.: Wie schön sie i s t ! Welch ein herrliches W e t t e r ! Das h ä t t e er nicht t u n dürfen! PROPOZIŢIA (Der Aufforderungssatz IMPERATIVĂ — Der Befehlssatz) M 20 Propoziţia imperativă exprimă un ordin. în funcţie de această intonaţie.464 SINTAXA interogativ. „Warum alles der Frau erzählen müssen?" (A.) Kommen Sie morgen ? — Nein. Propoziţiile imperative pot fi rostite cu intonaţie foarte variată. bucurie. uneori precedat de o prepoziţie). ob die Delegation heute eintreffe. Aceste propoziţii. fie directe. (Sau: Ich komme morgen nicht. afară de predicat.) Elementul introductiv al interogativei totale indirecte este conjuncţia ob: Er fragte mich. doch etc. indignare etc. . denumite interogative retorice. o dispoziţie. se folosesc pentru realizarea unor efecte de stil. fie indi­ recte. o recomandare. pot fi redate mai multe nuanţe. Seghers) zum Teufel hat er PROPOZIŢIA (Der EXCLAMATIVĂ Ausrufesatz) M 19 Propoziţia exclamativă exprimă stări afective: admiraţie. Elementul introductiv al interogativei parţiale. nein. Die beiden traten schnell auseinander. o rugăminte. Răspunsul se poate da prin ja.

•<.••• Sprechen Sie bitte langsamer! M 21 2. c) prin verbul modal wollen. o obligaţie morală: :''. pentru a exprima un îndemn. prin hai. alteori mai politicos. luaţî l ö t ) 30 — Gramatica practică a limbii germane . 0 constrîngere: Sie müssen auf eine richtige Aussprache achten! • . wir wollen uns verabschieden ! (B tîrziu. Să fie linişte. Se traduce în româneşte. Ordinul (în sensul larg al cuvîntului) poate fi exprimat: 1.. în special participiul perfect al verbelor perfective. wollen Sie Platz nehmen. mult mai categoric decît ordinul exprimat prin imperativ.. prin imperativ: Komm zu mir ! .PROPOZIŢIA 465 Astfel: Ruhe! poate însemna : '•:• Vă poruncesc (ca) să fie linişte. în acelaşi timp. pentru a exprima o necesitate subiectivă. să mergem mai bine pe jos \) E s ist s p ä t . prin participiul perfect: Rauchen verboten ! A ufgestanden 1 • M 23 Se întrebuinţează. cu valoare de imperativ. pentru a exprima o necesitate obiectivă. să ne luăm rămas bun!) Bitte. armat de un verb la con­ junctiv. 3.'••'• ' Sie sollen mehr arbeiten ! M 24 b) prin verbul modal müssen. • Wollen wir lieber zu F u ß gehen! (Hai. (Vă rog. de obicei. prin infinitivul prezent activ : Schlafengehen l Bitte einsteigen ! Nicht hinauslehnen ! M 22 Ordinul exprimat prin infinitiv are un caracter impersonal şi este. printr-un verb modal sau verbul lassen şi infinitivul unui verb predicativ: a) prin verbul modal sollen. uneori mai categoric.. 4. Vă rog faceţi linişte.

uneori cu inversiune: Du kommst sofort h e r ! Ihr kommt sofort h e r ! Sie kommen sofort h e r ! Wir 6 sehen ! 1 . er möge ihn später anrufen. pentru a exprima o rugăminte. prin indicativul prezent. J. persoana a I i .zu -\. vezi N 181) : Er b a t seinen Freund.infinitiv Du hast zu folgen ! I h r habt zu folgen ! Der Text ist zu übersetzen ! : M 28 8. la imperativ.466 SINTAXA d) prin verbul modal dürfen cu negaţie. (Sa mergem !) Gehen wir! J M 26 6. prin pasivul impersonal : Jetzt wird nicht mehr gesprochen! E s wird gearbeitet! .) puţin M 25 g) prin verbul lassen. pentru a exprima un îndemn categoric: Laßt uns keine Zeit verlieren ! (Să n u pierdem timp!) mai 5. atenuat (mai ales în vorbirea indirectă. prin conjunctivul prezent (persoana a III-a. M 29 Conjunctivul prezent cu valoare de imperativ exprimă un ordin mai puţin categoric decît imperativul. Uneori se întrebuinţează şi la persoana I [vezi N 192). 9.. prin forma de politeţe ca şi prin persoana I plural. prin indicativul de politeţe) : viitor (persoana a II-a singular şi plural şi forma Du wirst sofort herkommen! Ihr werdet sofort herkommen ! Sie werden sofort herkommen! M 27 7. deseori avînd ca subiect pronumele nehotărît man) : ^ Man nehme diese Arznei dreimal täglich ein ! Man schäle die Äpfel pfel und entferne das Gehäuse. (El 1-a rugat pe prietenul său să-1 cheme mai tîrziu la telefon.a singular şi plural. Sie können gehen ! (Puteţi merge !) pentru a exprima un îndemn.„„ „ „ . un un sfat: ordin f) prin verbul modal mögen. prin haben sau sein -\. în special cînd se interzice ceva : Ihr dürft nicht laut sprechen ! (Nu aveţi voie să vorbiţi tare !) e) prin verbul modal können.

nur. ordinele sînt întărite prin adverbe modale ca doch.Bl 36 Uzate: Wäre er nur gekommen! Wenn er nur gekommen wäre I .M 34 zabile: Lang lebe unser lieber V a t e r ! Conjuctivul imperfect se foloseşte pentru a cărei realizare este nesigură sau imposibilă: Käme er doch rascher! Wenn er nur käme! exprimarea unei dorinţe M 35 Conjunctivul mai mult ca perfect se foloseşte în cazul unei dorinţe nerea. Propoziţiile optative se construiesc cu conjunctivul prezent. wenig. nerealizabilă sau nerealizată: Wäre er hier! Wäre er hier gewesen! M 32 Propoziţiile optative se întrepătrund cu propoziţiile exclamative şi cu cele imperative. imperfect M 33 sau mai mult ca perfect. Conjuctivul prezent se foloseşte pentru exprimarea unei dorinţe reali.PROPOZIŢIA 467 10.M 31 stens: Folg mir doch ! Seien Sie wenigstens aufmerksam! PROPOZIŢIA (Der OPTATIVĂ Wunschsatz) Propoziţia optativă exprimă o dorinţă realizabilă. prin propoziţii eliptice: Kopf hoch ! Kein Wort mehr ! Keinen Schritt weiter! Der nächste bitte ! v M 30 Uneori.

Aspectul negativ al propoziţiilor se realizează prin î n propoziţiile negative negaţia se referă la predicat Er kommt heute nicht. î Î negaţie. propoziţia: Mit dem Ausflug ist's jetzt aus. PROPOZIŢIA (Der bejahende AFIRMATIVĂ Satz) M 40 statt. (Satzverneinung): . Giordano Brunos Hypothesen über die Bewegung der Gestirne haben sich als richtig erwiesen. se confirmă sau se adevereşte ceva : Der I X . Astfel. PROPOZIŢIA (Der verneinende NEGATIVĂ Satz) M 41 M 42 M 43 Prin propoziţia negativă se neagă sau se respinge c e v a : E r kommt. CLASIFICAREA PROPOZIŢIILOR DUPĂ ASPECT M 39 După aspect propoziţia poate fi! afirmativă sau negativă. în funcţie de context. Parteitag der Rumänischen Kommunistischen Partei fand im Monat Juli 1965 Eminescu ist der größte rumänische Dichter. î n vorbire. U n a şi aceeaşi propoziţie poate cumula mai multe funcţii. unul din mijloacele cele mai sigure de a distinge propoziţiile este intonaţia.468 SINTAXA Observaţie M 37 Uneori nu se pot delimita precis categoriile de propoziţii. heute nicht. Prin propoziţia afirmativă se afirmă. M 38 poate fi atît enunţiativă cît şi exclamativă.

) Doch este răspunsul pozitiv la o întrebare totală negativă: Kommen Sie nicht? — Doch. nichts. ca răspuns negativ la o interogativă totală afirmativă sau negativă: Haben Sie ihn gesehen? — Nein. y? M 47 Observaţie J a . M 45 1 î n limba germană.) Kommen Sie nicht? — Nein. E r wird das nicht ungern t u n . ( = Ich komme nicht. keineswegs: Hat--ei das Buch? — Nein.•• |f . verbul poate fi însoţit numai de o singură negaţie : Ich habe nie von ihm gehört. Excepţie Prepoziţia cu sens negativ ohne şi cuvintele formate cu prefixul negativ un.Ja. este răspunsul pozitiv la o întrebare totală afirmativă: M 48 M 49 Kommen Sie heute? -r.: E r kommt nicht heilte. ' * Ich gehe nicht ohne Sie ins Theater. . . nimmer.) : Nein este o negaţie exclamativă care înlocuieşte o propoziţie întreagă. . Î Î CUVINTELE D E N E G A Ţ I E D I N U M B A GERMANĂ Cuvintele de negaţie mai frecvent folosite s î n t : adverbele nicht. ..:• . Sie haben keinesfalls (keineswegs) recht. .PROPOZIŢIA 469 Negaţia se poate referi numai la uncuvînt din propoziţie (WortverM 44 neinung). nein. Sie war nie (niemals) bei mir. î n cazul acesta însă propoziţia nu mai este considerată negativă. Ich finde den Schlüssel nirgends. Ich habe ihm nichts zu sagen.se pot întrebuinţa pe lîngă alte negaţii. M 46 tt 41 • • .. sondern morgen. er h a t das Buch nicht. .(= Ich komme heute. nie.\>Wi • : . spre deosebire de limba română.)•: M 50 . >~hî. N-am auzit niciodată de el.•. nirgends. (= Ich habe ihn nicht gesehen. ( = Ich komme. . . keinesfalls. Ş-"••'•*.

Haben Sie I/ust (Zeit). fie însoţit de ar Iul nehotărît ein. irgendwo atunci nicht şi cel d doilea cuvînt se înlocuiesc în felul u r m ă t o r : nicht ein (er)— jemandetwas irgendwannirgendwo — -». nu este subiect şi stă pe locul I al p : ziţiei: Einem Kind gebe ich dieses Buch nicht. er treibt nie(mals) Sport. precedat de negaţia nicht. eine. jemand. heute ins Kino zu gehen? — Nein. fie nearticulat. j Î M 52 Dacă adverbul nicht este u r m a t de articolul nehotărît ein. Nein. ich sehe niemand(en). [însă: Ich habe keine Zeit. kein se întrebuinţează şi în faţa substantivelor cai mod obişnuit stau fără articol (nume de materie şi substantive abstrai Haben wir Butter zu Hause ? — Nein. n înlocuieşte prin kein. wir haben keine Butter.) M 55 Ein. keine. M 53 Kein. | M 54 Negaţia nicht se menţine. .niemand -*. keine. irgendwann.kein(er) -». sondern semen Freund gesehen. Nein.470 SINTAXA M 51 Nicht este o negaţie sintactică care poate nega atît t o a t ă propoz: cît şi orice cuvînt din propoziţie: Ich habe ihn heute nicht gesehen. ein folosit ca numeral.nie(mals) ~— nirgends Schreibt er einen Brief ? Siehst du jemand(en) ? Haben Sie etwas in der Mappe ? Treibt er irgendwann Sport ? zu finden ? I s t dieses Modell Nein. {însă: Ich gebe dieses Buch keinem 1 Zeit habe ich nicht. t ein sau de etwas. dieses Modell ist nirgends zu finden. Nein. I t Nicht ich habe ihn gesehen. er schreibt keinen Brief. dacă substantivul. sondern mein Freund.nichts -*. ich habe keine Lust heute ins Kino zu gehen. J Î Ich habe nicht ihn. kein: I n diesem J a h r habe ich nicht Tag gefehlt. ich habe nichts in der Mappe. Nein.

schlaîlos M 60 M 61 Negaţia poate fi întărită. Meine Freundin war krank. Mein Freund kam zu mir. Das Kind schläft. keine. Die Tanne ist ein Nadelbaum. gar. kein ci nicht : Raufen Sie Schlittschuh ? — Nein. .PROPOZIŢIA 471 î n cazul acesta atît nicht cît şi ein sînt accentuate. ganz und gar: "Bis ist durchaus (überhaupt.einige Freunde angerufen . Dieser Schüler ist sehr fleißig. keines si niemand {vezi F 112): sînt pronume substantivale M 57 Ich habe . Alte cuvinte de negaţie sînt : a) Conjuncţiile weder . SUBIECTUL (Das Subjekt — Der Satzgegenstand) Subiectul denumeşte persoana sau obiectul despre care se vorbeşte în M 62 propoziţie. El exprimă autorul unei acţiuni sau stări.. H a t jemand nach mir gefragt ? — Nein. ohne mich vorher anzwrufen. ohne Er h a t weder gestern noch heute angerufen. purtătorul unei carac­ teristici sau unei însuşiri: Mein Freund arbeitet in einer großen Fabrik. keiner war zu Hause. niemand h a t nach Ihnen gefragt. keine. noch.. ohne daß. . M 56 Pronumele keiner. gar. Ungeduld. mühelos.. ohne daß ich es wußte. überhaupt. . î n faţa substantivelor care intră în componenţa locuţiunilor verbale nu se foloseşte kein. zu : M 58 b) Prepoziţia ohne: Kommen Sie ohne Ihren Bruder ? M 59 E x i s t ă şi prefixe şi sufixe de negaţie : «»aufmerksam. ich laufe nicht Schlittschuh. ganz und gar) nicht möglich. Cuvintele cele mai des folosite pentru întărirea negaţiei sînt durchaus.

c) printr-un adjectiv: Ehrlieh währt am längsten. Brecht) Ein jeder leidet. Wer baute das siebentorige Theben ? (B. ::. ) Was l i e ^ a u f d e I n Tisch ? Z>«s Übersetzen aus dem Rumänischen ins Deutsche fällt mir noch schwer. • M 66 î n limba germană subiectul poate fi exprimat: 1.472 SINTAXA M 63 \ Subiectul stă de obicei la nominativ şi răspunde la întrebările wer ? (referitor la persoane) şi was ? (referitor la lucruri sau noţiuni abstracte) : Er fährt ans Meer 1 . Irren ist menschlich. ' . Goethe) M 70 (Pentru exprimarea subiectului prin pronumele nehotărît man vezi -) e) printr-un numeral: • f) printr-un verb: (a) la infinitiv: Zwölf ist ein Dutzend. Die Meinigen lassen dich herzlich grüßen. •-'•• '•-•"'' ' d) printr-un pronume: I m großen und ganzen sind wir uns einig. . (J. S%e fahren ans Meer J Der Brief liegt auf dem Tisch. --. und das heißt ein Kämpfer sein. : .. (J. predicatul este la singular. ''~r "•••"•.. Aller guten Dinge sind drei. Goethe) Heute fehlt niemand. . 1 Die Briefe liegen auf dem Tisch. . î n propoziţiile cu wer? sau te>as? ca subiect. W. Numai în unele expresii subiectul apare la genitiv : Meines Bleibens ist nicht länger. Das Heute unseres Landes ist schön. W. b) prin orice parte de vorbire substantivizată . printr-un singur cuvînt : a) printr-un substantiv: Der Junge besucht die Schule. . Die Drei fährt an unserem Fenster vorbei.. Dieser Alte b a t mich u m Auskunft. — Was fällt I h n e n noch schwer ? M 64 M 65 ':'t'.f Wer fährt aus Meer? ct . ..*• . der nur für sich selbst tiandelt. Dieser ist ein Mensch gewesen. .

.' a) pronumele man pentru a exprima un subiect nedeterminat {vezi M 70 F 121): Man Darf Man Wie soll nicht bei schlechtem' Licht lesen. Dacă însă subiectul nu este cunoscut.PROPOZIŢIA 473 ' (b) la participiul II (perfect) : Aufgeschoben heißt nicht aufgehoben. se întrebuinţează C' '•. eine Lösung zu finden. subiectul trebuie. Das Wenn und Aber machte ihn unentschlossen. o interjecţie: Vorwärts ist unsere Losung. printr-un grup de cuvinte format din a) diferite părţi de vorbire : Selbst getan ist bald getan. g) printr-un adverb. kann man dort die Freizeit verbringen? ". o conjuncţie. spre deosebire de limba română. Oh drückt eine Überraschung aus.->. Und ist eine beiordnende Konjunktion.-:.• . Seit regiert den Dativ. 41) : M 68 SUBIECTUL NEDETERMINAT ŞI SUBIECTUL IMPERSONAL î n limba germană..-. M 67 b) părţi de vorbire de acelaşi fel coordonate între ele (în cazul acesta subiectul este multiplu) : Helga und Andrei laufen gerne Ski. M 69 de regulă. An die zwanzig Leute waren anwesend. man hier rauchen ? liest bei uns gern Heines Gedichte.••: .. 3. subiectivă.<. exprimat {vezi M 4). printr-o propoziţie subordonată(propoziţie Was Sie sagen. E s war nicht leicht. ist richtig. 2. vezi N. Sein Für und Wider ärgerte mich. -o prepoziţie.

sau: Heute kommt auch mein Freund. începem propoziţia cu pronumele es. la persoana a I i . läutet. r OMITEREA SUBIECTULUI M 75 î n limba germană subiectul se poate omite numai rareori. Welches ist dein Atlas ? M 73 DUBLAREA SUBIECTULUI Dacă în propoziţia enunţiativă principală vrem să scoatem în evidenţă subiectul. F 87). M 72 Caracter impersonal pot avea şi pronumele dies. Sie kennenzulernen. (vezi F 21) : . iar subiectul trece în urma verbului. freut mich. Es — verb conjugat — subiectul T I Es kommt heute auch mein Ţ Freund. . gibt hier viele Sehenswürdigkeiten.474 SINTAXA M 71 b) pronumele es pentru a exprima un subiect impersonal Es Es Es Es Es regnet. das. astfel propoziţia de mai sus ia forma u r m ă t o a r e : Auch mein Freund kommt heute. welches în legă­ tură cu verbul auxiliar sein (vezi F 45. l propriu-zis: M 74 Dacă pe primul loc trece o altă parte de propoziţie. es dispare. Das war ein schöner Urlaub. El lipseşte 1. ist (wird) warm.a : Sprich lauter! Sprecht lauter! . în propoziţia imperativă cu verbul la imperativ.

4. . Danke schön. Goethe) 3. predicatul M 80 poate fi: 1. . Es wurde ausführlich über diese Frage gesprochen. Bedaure. verbal. = Es friert mich. Ich erwartete dich vor dem Stadttheater. adică format dintr-un verb cu conţinut noţional (cu un înţeles de sine stătător) la o formă finită.PROPOZIŢIA 475 Subiectul se pune însă chiar în aceste propoziţii dacă vrem să-1 scoa­ tem în mod deosebit în evidenţă: Bürg du für dich. . Subiectul impersonal es se omite dacă o altă parte de propoziţie M 78 ocupă primul loc în propoziţie: a) pe lîngă verbele impersonale care exprimă o stare fizică sau spiri­ tuală şi se construiesc cu un complement la dativ sau acuzativ: Mich friert. uneori. Mein Bruder liest die Zeitung. Verbele cu conţinut noţional se numesc verbe predicative [vezi H 3). b) pe lîngă un predicat la diateza pasivă impersonală: Über diese Frage wurde ausführlich gesprochen. und deinen eignen L e i b ! (Fr. (J. în limbajul poetic: War so jung und morgenschön. M 79 î n funcţie de părţile de vorbire prin care este exprimat. M 76 M 77 W. Sein Freund ist Ingenieur. Diese Schülerin ist sehr fleißig. în anumite expresii: Bitte. cum este sau ce este subiectul. Mir graut vor der Kälte. = Es graut mir vor der Kälte. PREDICATUL (Das Prädikat — Die Satzaussage) Predicatul este partea principală de propoziţie prin care se exprimă ce face. Schiller) 2.

•' : '"••'•. > > i& PREDICATUL VERBAL (Das verbale Prädikat) ' '• • M 82 Predicatul verbal exprimă. Verbele reflexive propriu-zise pot forma predicate verbale simple. o acţiune sau o stare. M 83 Predicatul verbal poate fi simplu sau compus. -• .Sprechen Sie l a u t e r ! -• .. adică format dintr-un verb copulativ (vezi H 5 . predicatul simplu. pro­ numele reflexiv făcînd parte integrantă din predicat:.. Răspunde la întrebările: Was tut das Subjekt ? Was geschieht mit dem Subjekt ? Sie besichtigen die vor kurzem eröffnete Ausstellung. de regulă. Man werfe einen Blick » u n s e r e schöne Zukunft. Daß ich so traurig bin.' H :. adică predicatul format dintr-un singur element: Wir bewunderten die herrliche Aussicht. •'••'•'. 'Vi 2. Ich weiß nicht. predicatul compus.rtiai multe elemente: E r hat fließend Deutsch gesprochen. 1. Diese Wohnblocks werden den Werktätigen zur Verfügung gestellt.:>.1 Din punct de vedere al formei deosebim: 1. . adică predicatul format din.-••..'. -. Predicatul verbal simplu poate fi exprimat printr-un: a) verb la prezent (indicativ sau conjunctiv la diateza activă) : Das Kind spielt. Das Telegramm muß sofort aufgegeben werden. • b) verb la imperfect (indicativ sau conjunctiv la diateza activă) : E r arbeitete in einer Fabrik. (H. M 8. Wenn sie nur heute käme! c) verb la imperativ Lernft) fleißig! . E r beeilt sich. was soll es bedeuten. Eulenspiegel machte sich aus dem Staub.476 SINTAXA 2. •'. J.> .-'•-. nominal.' t. Heine) . M 88) la o formă finită şi un nume predicativ: Das Goethehaus ist der größte Anziehungspunkt Weimars.

brauchen. heute geprüft. pflegen. E r pflegte wöchentlich ins Theater zu gehen. Ich stehe Ihnen jederzeit zur Verfügung.PROPOZIŢIA 477 2. Wer mag das wohl sein ? Wer soll es ihm gesagt haben ? Dürfte ich Sie um eine Zigarette bitten ? E r muß es gewesen sein. b) printr-un verb la diateza pasivă : Mein Bruder wird (wurde) Kr ist geprüft worden. übergab er es dein Vorsitzenden. Ist diese Übung zu schreiben ? . mai mult ca perfect sau viitor) : E r hat lange auf Sie gewartet. E r braucht nicht zu eilen. în special substantive care. haben. Halten Sie mich nicht zum Narren. Wir werden mit dem Zug und nicht mit dem Plugzeug reisen. Sie scheint die Regel nicht verstanden zu haben. Sie lassen dich herzlich grüßen. scheinen. Von morgen an nehmen wir dieses Problem in Der Klavierspieler halt nicht Takt. Bitte nehmen S-'e Platz. Wir halten mit unserer Zeit Schritt. Wann nehmen Sie Urlaub ? Sie nehmen sich alles zu sehr zu Herzen. Nachdem er das Protokoll aufgesetzt hatte.' Angriff. -finfinitivul unui verb predicativ precedat de zu : E s beginnt zu schneien. . Predicatul verbal compus poate fi exprimat I I 84 a) printr-un verb la un timp compus (perfect. infinitiv: d) prin verbele beginnen. au adesea alt sens decît părţile componente luate fiecare în parte.-\ e) printr-o locuţiune verbală cu verbul la o formă E r nimmt zu dieser Frage Stellung. Wir haben diesen Text bi r morgen zu übersetzen. Observaţie Locuţiunile verbale sînt grupuri de cuvinte alcătuite din verbe şi alte M 85 părţi de vorbire. Treiben Sie Sport ? finită. c) printr-un verb modal sau verbul lassen + Ich will Ihnen etwas Interessantes erzählen. împreună. sein etc. Sie stellt Ihnen ihr Buch zur Verfügung. Sie wird schon gekommen sein.

bleibt gesund. Er M 89 Ca verbe copulative apar şi verbele nennen. befindet sich) seit einem Monat in Bukarest.) consideră verbele copula­ tive verbe predicative şi numele predicative ca parte de propoziţie inde­ pendentă. Seine Sprachkenntnisse kamen ihm dabei sehr zug PREDICATUL NOMINAL (Das nominale Prädikat) M 86 Principala funcţiune a predicatului nominal constă în caracterizarea subiectului prin calificarea sau identificarea acestuia. . Astăzi unii lingvişti (Glinz. Sie heißt Helga. heißen. scheinen. dar şi alte verbe ca bleiben. 2. Ca verbe eopulative se folosesc în special verbele sein şi werden.478 SINTAXA Unitatea lexicală a locuţiunilor verbale se manifestă deseori şi prin faptul că substantivele care intră în componenţa lor se scriu cu iniţială mică sau se scriu într^un cuvînt cu prepoziţia care le precedă. Observaţii II 90 1. Sie haben recht. scheint gesund. M 87 M 88 Predicatul nominal este întotdeauna compus. Verbele copulative se întrebuinţează uneori ca verbe predicative : E r ist ( = wohnt. E r dünkt sich sehr geschickt. Das Buch k a m mir abhanden. J u n g etc. Predicatul nominal răspunde la întrebările: \Wie ist? sau Was ist das Subjekt ? Sie ist fleißig. preisen şi rufen la diateza pasivă : E r wird Peter genannt. Br ist Lehrer. wird gesund. sich dünken: ist gesund.

M 99 M 100 M 101 M 102 studieren. Wir waren guter Dinge (Laune). h) o construcţie cu als sau wie E r gilt als tüchtig. E r ist der erste.PROPOZIŢIA 479 Funcţia de nume predicativ o poate a v e a : a) un substantiv la nominativ: Die Zeitung Neuer Weg ist das Organ der Volksräte der Sozialistischen Republik R u m ä ­ nien. i) un infinitiv Das heißt arbeiten. M 98 g) un adverb Der Unterricht war um 12 Uhr aus. d) un adjectiv sau un participiu E r ist immer lustig. invariabil {vezi E 26). meines Geschlechts u n d Rangs. M 95 M 96 M 97 f) un numeral Wir waren zu dritt. Bist du anderen Sinnes geworden ? „Elisabeth ist meines Stammes." M 92 (Fr. Spre deosebire de limba română. . M 93 Dieses Problem ist von großer Wichtigkeit Seien Sie ohne Furcht (Angst). adjectivizat: M 94 Unele adjective nu pot îndeplini într-o propoziţie altă funcţiune decît aceea de nume predicativ {vezi B 29—32). Schiller) . E r ist derselben Meinung (Überzeugung) wie du. c) o construcţie prepoziţională (adică substantiv precedat de prepoziţie): (Bedeutung). Sie heißt wie ihre Mutter. Sie ist reisend. Medizin zu k) o propoziţie subordonată {vezi N 44) M 103 Er wird. j) o construcţie infinitivală Sein sehnlichster Wunsch war. e) un pronume Das Buch ist mein. în special în construcţii fixe) : E r ist rumänischer Herkunft. de regulă. în limba germană adjectivul predicativ este. Sie sind gleichen Alters. M 91 b) un Substantiv la genitiv (mai rar. was sein Vater war.

480 SINTAXA ACORDUL PREDICATULUI CU SUBIECTUL ACORDUL M 104 VERBULUI FINIT cu subiectul: Verbul finit se acordă de regulă în număr şi persoană Ich besichtigte gestern das Dorfmuseum. dv. dv. a) verbul conjugat stă la plural. . Was habt ihr besichtigt ? L M 105 î Î { Verbul finit stă totdeauna la persoana a IlI-a plural. dacă articolul hotărît face parte din titlu sau îl precedă: .1 (. d-ta ai dreptate.Die Räuber" sind ein Jugendwerk Schillers. muzicale etc. .Wilhelm Meisters Lehrjahre" | Mannesalter.. Drama.und Entwicklj Î lungsroman. / ]_ ţ \ (.) M 106 Dacă subiectul este exprimat printr-un substantiv la plural care repre­ zintă titlul unei opere literare. aveţi dreptate. .): Das Drama . b) Verbul conjugat stă la singular. dacă articolul nu intră în compo­ nenţa titlului şi nici nu-1 precedă: . Gedicht etc. I T Die „Lehrjahre" Goethes sind der bedeutendste deutsche Erziehungs. j . . aveţi dreptate. / Liebe Freunde. . Was hast du besichtigt ? I î Î I Wir besichtigten gestern das Dorfmuseum.. \ / \ Sie haben recht. indiferent dacă acesta se referă la o singură persoană (putînd fi tradus prin d-ta) sau la mai multe persoane: Lieber Freund. . Roman. I j Der Roman „Wilhelm Meisters Lehrjahre" vereint Elemente von Goethes Jugendentwick- t lung und Mannesalter. .Die Räuber" ist ein Jugendwerk Schillers. vereint Elemente von Goethes Jugendentwicklung und T Este recomandabil ca în astfel de propoziţii titlul să fie precedat de un substantiv {Werk. dacă subiectul este exprimat prin pronumele personal de politeţe Sie..

b) dacă termenii subiectului multiplu sînt la singular şi reprezintă o expresie fixă: Groß und klein aß mit Appetit.PROPOZIŢIA 481 La indicarea timpului ca şi în operaţiile aritmetice verbul conjugat stă la singular : E s ist drei Viertel zwölf (Uhr). Regula de bază pentru realizarea acordului în număr dintre verbul M 108 conjugat şi subiectul multiplu este: în propoziţia cu un subiect multiplu — indiferent dacă termenii lui sînt la singular sau la plural — verbul con­ jugat stă de obicei la plural: Vater und Mutter fahren morgen ins Gebirge. Caragiale" machten einen Ausflug ans Meer. Das Sprechen und Erzählen in einer fremden Sprache fiel ihm anfangs nicht leicht. und Feind waren sich in dieser Hinsicht einig: Der Krieg mußte beendet c) dacă termenii subiectului sînt la singular. Drei mal drei ist neun. Zeit und Geld fehlte ihm nicht. sînt legaţi prin und şi reprezintă titlul unei opere literare. Verbul conjugat se întrebuinţează însă la plural. . î n propoziţia cu subiect multiplu verbul conjugat stă la singular: M 109 a) dacă termenii subiectului sînt la singular şi sînt consideraţi ca for­ năind o unitate logică: Arbeit und Fleiß führte ihn zum Erfolg. X. d) dacă termenii subiectului sînt infinitive (indiferent dacă sînt sau nu sînt substantivizate) : Helfen und raten ist die Pflicht aller anständigen Menschen. I .Max und Moritz" ist ein beliebtes Kinderbuch. M 107 CAZURI SPECIALE DE ACORD Acordul în număr al verbului conjugat cu un subiect multiplu. muzicale etc. dacă dorim să accen­ tuăm că termenii subiectului exprimă o pluralitate : Freund werden. Lehrer und Schüler der Mittelschule . Jung und alt verfolgte die Spiele mit Spannung. Hermann und Dorothea ist ein hervorragendes Epos Goethes.. 3 1 — Gramatica practica a limbii germane . ..

beziehungsweise) verbul conjugat se acordă cu acel termen care stă pe Ungă el: Mircea oder seine Schwestern werden heute der Mutter helfen. el se acordă cu termenul care îl precedă: Vater arbeitet und I T Mutter auch. verbul finit se acordă. verbul conjugat se foloseşte. de la caz la caz. entweder — oder. nicht ich. a) Dacă termenii subiectului multiplu sînt legaţi printr-o conjuncţie coordonatoare disjunctivă (oder. sondern auch seine Frau haben (hat) uns gestern besucht. hat ihm geholfen. c) dacă termenii subiectului multiplu sînt la singular. Er winkte und seine Frau und die I Î Die zwei Jungen 1 sangen und das kleine Î c) Dacă unul din termenii subiectului multiplu este negat. la singular sau la plural. verbul conjugat poate sä stea atît la plural cît şi la singular: a) dacă verbul finit stă înaintea termenilor la singular ai subiectului multiplu: und Mit dieser Frage beseliäftigtc(n) sich der Direktor. der Parteisekretär. M 111 î n propoziţia cu subiect multiplu. de regulă. b) Dacă verbul conjugat este intercalat între doi termeni ai subiec­ tului multiplu.482 SINTAXA M 110 î n propoziţia cu subiect multiplu. . der Chefingenieur b) dacă termenii subiectului multiplu sînt la singular şi legaţi prin conjuncţiile copulative weder — noch. Entweder die Schwestern oder Mircea wird heute der Mutter helfen. Mädchen.. sînt legaţi prin und şi precedaţi de kein sau jeder: Kein Schüler und keine Schülerin dürfen (darî) unpünktlich sein. teils — teils Weder Vater noch Mutter haben (hat) ihm das gestattet. cu termenul pozitiv : Nicht seine Abenteuer. j î Sein Bruder. Kinder. Nicht nur mein -Freund. seine Charakterstärke soll der Jugend Vorbild sein. nicht nur — sondern auch. Jeder Arbeiter und jede Arbeiterin werden (wird) diese Neuerung begrüßen. der Gruppen-verantwortliche.

beziehungsweise). pronumele personal (la persoana I sau a Ii-a) se reia de obicei în propoziţia relativă.a . Dacă însă propoziţia relativă nu urmează imediat după subiect. j ri î 2. persoana I are preponde­ renţă asupra persoanelor a I i . Dacă între termeni există un raport de coordonare copulativă {und.a asupra per­ soanei a I l I .M 112 maticale diferite.PROPOZIŢIA 483 Acordul în -persoană al verbului conjugat cu un subiect multiplu Dacă termenii subiectului multiplu sînt exprimaţi prin persoane gra. reluarea pronumelui personal în propoziţia relativă este facultativă. acordul verbului finit se face în funcţie de raportul dintre termeni: 1. M 113 sowie. ~-~r—~ ~—y~j\ 11 t L M 114 2.a şi a I l I . I ţ Entweder lesen sie das Buch oder ihr.). Dacă propoziţia relativă se referă la un astfel de subiect din regentă şi urmează imediat după el. I Î ' Nur ich oder du kannst das Paket beheben. I Î Entweder liest du das Buch oder ich. verbul conjugat se acordă cu termenul care stă pe Ungă el: Nur du oder ich kann das Paket belieben. sowohl — als auch. entweder — oder.a : Nur ich und du (er) waren gestern im Theater. Acordul verbului conjugat din propoziţia subiect de persoana I sau a Ii-a din regentă relativă care se referă la un M 115 1. ihr könnt nichts dagegen tun. acor- . iar persoana a I i . I Î Adesea cele două subiecte exprimate prin persoane gramaticale dife­ rite sînt cuprinse într-un al treilea subiect la p l u r a l : Ich und du (er). I Î Nur du und sie wart gestern bei mir. wir wissen es genau. hättest es mir sagen müssen. Dacă între termeni există un raport de coordonare disjunctivă (oder. verbul conjugat se acordă în acest caz cu pronumele personal r e l u a t : Du. Du und sie. weder — noch etc. der du es wußtest.

de obicei.484 SINTAXA dul se face fie cu pronumele personal reluat. I Î M 118 2. verbul conjugat stă. Menge. nu pe substantivul care exprimă cantitatea: Eine Menge Bücher befanden sich im Schrank. fie cu pronumele relativ (dacă cel personal nu a fost reluat) : der ich selbst ratlos bin. I Î Eine Menge von Büchern befand sich im Schrank.) M 120 4. substantivul cu 3. Reihe la singular 1. . verbul conjugat stă la singular. dacă substantivul determinant este precedat de un adjectiv atributiv sau de prepoziţia von: Eine Menge interessanter Bücher befand sich im Schrank. dacă punem accentul pe substanti­ vul care exprimă cantitatea şi nu pe substantivul determinant: Eine Menge Bücher befand sich im Schrank. Haufen. ! : î Acordul verbului conjugat cu un subiect exprimat care indică o cantitate printr-un substantiv M 117 Dacă subiectul este exprimat printr-un substantiv ca Anzahl. ! M 116 | 3. verbul conjugat stă la singular.. dar mai puţin frecvent: Ein Paar Strümpfe kosten . . der heute am schönsten gesprochen hat. | Dutzend Î Eier kostet nicht viel.. pronumele personal de persoana I sau a I i . acordul verbului finit făcîndu-se cu pronumele relativ: Du warst es. . ^ ^ ratlos ist. Dacă înaintea propoziţiei relative se află pronumele es. E m Dutzend Bier kosten.a nu se mai reia. i r (Corect. I Î . verbul conjugat stă la plural dacă substantivul determinant este la plural şi dacă punem accentul pe el. : „-^ I M 119 T dacă. Wie kann ich dir raten. la singular fu acţia de subiect exprimă un număr precis : Ein Ein Paar Strümpfe kostet 20 Lei.

I î M 122 2. acordul verbului conjugat se face cu numele predicativ : Es ist mein Freund. M 124 ! l Es sind meine Freunde. verbul conjugat stă de obicei la plural: Fünf Liter M i l c h kosten zehn Lei fünfzig. Kilomcter. dies. es are funcţia de pronume personal şi este subiect propriu-zis. urmat de verbul sein: Das ist mein bester Freund. Dacă subiectul este exprimat printr-un astfel de substantiv la piural. indiferent la ce număr este folosit substantivul determinant: 1 Kilogramm Birnen hostet 4 Lei. Tonne la singular. I Î Acordul verbului conjugat cu subiectul exprimat prin pronumele es M 123 1. es are funcţia de pronume demonstrativ şi este urmat de verbul sein .PROPOZIŢIA 433 Acordul verbului conjugat cu un subiect exprimat care indică o măsură sau o greutate printr-un substantiv M 121 1. Dacă subiectul este exprimat printr-un substantiv ca Meter. Ţ 2. ! M Î25 î ! Welches ist dein Platz ? Î l Welches sind eure Plätze ? T I . Î I Acordul se mai face cu numele predicativ. die dort sprechen. dacă subiectul este exprimat prin das. was sau welches şi. T I Das sind meine besten f Was ist Gold? Î I Was sind Schätze ? Freunde. Gramm. der jetzt spricht. verbul conjugat stă de obicei la singular. es ! schläft. acordul se face regulat fia singular): Schläft das Kind ? — Ja.

Numele predicativ exprimat printr-un substantiv vorbire substantivizată se acordă cu subiectul a) în număr şi caz: Bukarest ist die Hauptstadt der Sozialistischen Republik Rumänien. E l \ Sie sind fleißig. dar : Sie ist Minister. . ! î Es fror sie. dul verbului conjugat se face cu acesta şi n u cu es : Es kommen dort einige junge Leute.486 SINTAXA M 126 3. şi este subiect impersonal. Numele predicativ exprimat printr-un adjectiv sau altă parte de vorbire cu valoare de adjectiv este. es are funcţia de pronume impersonal acordul se face regulat ('la singular) : Es regnet. M 131 M 132 El este variabil n u m a i : a ) dacă subiectul propoziţiei trebuie încadrat într-o categorie anumită : Diese Aufgabe ist keine leichte. M 130 2. /harnic. I M 127 î acor­ 4. invariabil: \ Sie-^ J5S / ist fleißig. în limba germană. es dublează subiectul propriu-zis al unei propoziţii principale. / sînt \ Ele / \ harnice. Mein Bruder ist Beamter. ! î it ACORDUL M 128 NUMELUI PREDICATIV sau o parte de 1. de regulă. spre deosebire de limba română. dacă există forme speciale pentru genul respectiv: Sie ist Lehrerin (Schneiderin etc. >este<. Ea / \ harnică.). h) dacă este exprimat printr-un adjectiv la superlativ precedat de articolul h o t ă r î t : Seine Arbeit war die beste. Ei \ / harnici. M 129 b) uneori şi în gen.

un numeral sau un adverb. Alle Bürger der Sozialistischen Republik Rumänien haben das Recht zu atributul adverbial (das adverbiale Attribut — die umstandswörtliche fügung) Haben Sie die Zeitung von gestern ? Bei­ . nach mir gefragt ? Er trägt einen gut genähten Anzug. atributul substantival (das substantivische Beifügung) Geben Sie mir eine Schachtel Zigaretten ! Attribut — die hauptwörtliche atributul verbal (das verbale Attribut — die zeitwörtliche Beifügung) studieren. wessen?. mai rar un adjectiv (respectiv participiu). doppelt şi völlig) : Sein Einfluß war ein besonderer. M 133 M 134 d) dacă adjectivul poate fi întrebuinţat numai într-o formă declinată (adjectivele în -er. Liebknecht) Hast du.PROPOZIŢIA 487 c) dacă este exprimat printr-un numeral ordinal: Er ist der zweite. Sie h a t erst jetzt angerufen. M 136 wieviel? etc. Heäga. Felurile atributului se stabilesc după părţile de vorbire prin care este M 137 exprimat. was für ein?. da muß jeder sich abmühen u n d klettern. auch wenn er den besten Führer hat. Astfel deosebim: atributul adjectival (das adjektivische Attribut — die eigenschaftswörtliche Beifügung) Rumänien h a t sich in ein modernes. Zur Wissenschaft gibt es keine gebahnte Heerstraße. Zwei seiner Freunde nehmen an dem Wettspiel teil. ATRIBUTUL (Das Attribut — Die Beifügung) Atributul este partea de propoziţie secundară care determină un substantiv sau pronume. (W. M 135 Atributul răspunde la întrebările welcher?. industrialisiertes Land verwandelt.

Bredel) printr-o propoziţie secundară {vezi N 48) : Die Erzeugnisse. Atributul adjectival este în general variabil {vezi E 13—E 15). ATRIBUTUL ADJECTIVAL (Das adjektivische Attribut — Die eigenschaftswörtliche Beifügung) M 138 M 13S A t r i b u t u l adjectival răspunde la întrebările welcher!. Haben Sie das neuerschienene Buch ? M 141 3. numai uneori în urma acestuia {vezi O 109—O 117). angenehm berührt von der ihm beigelegten Bedeutung.488 SINTAXA Atributul poate fi exprimat şi printr-o construcţie infinitivală {vezi N 128): Er hatte die Möglichkeit. am Ausflug teilzunehmen. de obicei. . Atributul adjectival stă în limba germană. Das ist eine modern eingerichtete Wohnung. die diese Fabrik herstellt. ab und m e i n t e . printr-o construcţie participială {vezi N 136): trocknete sich gründlich Brenten. M 14i 2. sind sehr gesucht. wieviel? Atributul adjectival poate fi exprimat prin 1. adjective: was für ein! Bukarest ist heute ein großer Garten und wird von Tag zu Tag schöner dank der uner^ müdlichen Arbeit Tausender von Werktätigen. înaintea sub­ stantivului. August" faßt über 100 000 Zuschauer. (W. eine Fahrkarte zweiter Klasse nach Sinaia! Das „Stadion der 23. participii : Er ließ den ruhenden Freund allein. . numerale adjectivale : Bitte. . pronume adjectivale : Welches ist Ihr Lieblingsschriftsteller ? Darf ich Ihnen meine Schwester vorstellen ? H 142 4. M 143 M 144 M 145 Observaţii Unele adjective nu pot îndeplini într-o propoziţie altă funcţiune decît pe aceea de atribut {vezi B 27).

. . autorul acţiunii (genitivul subiectiv) : M 150 Genitivul subiectiv se foloseşte în special pe lîngă substantive verbale derivate din verbe intranzitive sau reflexive. printr-un substantiv la acelaşi caz cu substantivul determinat: apoziţia (die Apposition). 3. . printr-un atribut 4. apartenenţa (genitivul apartenenţei) : statt. E r erhielt einen Brief mit folgendem Inhalt:. E r erhielt einen Brief folgenden Inhalts: Genitivul calitativ se înlocuieşte astăzi de obicei prepoziţional: E r erhielt einen Brief folgenden Inhalts:. . . M 147 î n limbajul uzual. = Hier liegt das Buch von Helga. M 148 M 149 Unsere Vorlesung findet heute in einem R a u m des obersten Stockwerkes 3.PROPOZIŢIA 489 ATRIBUTUL SUBSTANTIVAL (Das substantivische Attribut — Die hauptwörtliche Beifügung) Atributul substantival poate fi exprimat M 148 1. din verbe tranzitive. printr-un substantiv cu prepoziţie: atributul prepoziţional (das Prăpositionalattribut). 4. calitatea (genitivul calitativ) : . printr-un substantiv la genitiv: atributul genitival (das Genitivattribut). . printr-un substantiv precedat de als sau wie: atributul eonjuncţional (das Konjunktionalattribut). ATRIBUTUL GENITIVAL . 2. posesia (genitivul posesiv) : Das ist die Mappe eines Kollegen. mai rar. genitivul posesiv se înlocuieşte deseori şi pentru evitarea unor confuzii printr-o construcţie prepoziţională cu von: Hier liegt Helgas Buch. . Der Sieg des Friedenslagers liegt uns allen am Herzen. 2. (Das Genitivattribut) Principalele raporturi exprimate de atributul genitival sînt 1.

werden wi derholt. obiectul acţiunii (genitivul obiectiv) : Genitivul obiectiv se pune în special pe lîngă substantive vate din verbe tranzitive : die Entdeckung Amerikas verbale de Construcţia formată din substantivul verbal + genitivul obiectiv poa fi transformată într-o propoziţie în care substantivul verbal devine pr dicat. Pe lîngă unele^ verbe tranzitive se poate folosi atît genitivul subiecţi cît şi cel obiectiv. die Erfindung des Gelehrten —^Der Gelehrte erfand. Einige meiner Fragen blieben unbeantwortet. e) un numeral ordinal: Der zweite der aufgerufenen Schüler ist ihr Bruder. das Auftreten des Schauspielers -> Der Schauspieler t r i t t auf. c) u n pronume nehotărît: Sein Bruder ist einer der besten Schiller der 9. = Die Wörter. o parte dintr-un tot (genitivul partitiv) : Cuvîntul determinat de genitivul partitiv poate fi a) un adjectiv la comparativ: Die jüngere seiner Schwestern ist Ärztin. î n cazul acesta genitivul subiectiv exprimă o persoane genitivul obiectiv un obiect sau o noţiune abstractă: die Übersetzung des Kollegen — > Der Kollege übersetzt. M 151 5.490 SINTAXA Construcţia formată din substantivul verbal + genitivul subieci poate fi transformată într-o propoziţie cu sens activ în care substantiv verbal devine predicat şi genitivul subiectiv subiect (de unde provi şi denumirea de genitiv subiectiv) : die Strahlen der Sonne —ţ Die Sonne strahlt. iar genitivul complement al unei propoziţii cu predicat la diate. die Übersetzung des Textes . = Der Text wird übersetzt. d) u n numeral cardinal: Zwei meiner Landsleute sind verdiente Eehrer. activă sau subiect al unei propoziţii pasive: die Wiederholung der Wörter — > Man wiederholt die Wörter. = Das Schreib wird beantwortet. M 152 6. . die Beantwortung des Schreibens —*• Man beantwortet das Schreiben. Klasse. b) un adjectiv la superlativ: Die meisten unserer Kollegen nahmen am Ausflug teil.» M a n übersetzt den Text.

(H. M Î57 . cînd este precedat de u n adjectiv: ein Glas saurer Mileh dar şi ein Glas saure llileli.' ein Teller heiSer Suppe dar şi ein Teller heiße Suppe însirarea de atribute genitivale (lanţul bil {vezi M 165).. ein Teller Suppe .dativ einer der besten Studenten = einer von den besten Studenten M 153 b) uneori unter -f dativ E r kaufte den teuersten der Anzüge. genitivic) nu este recomanda­ ATRIBUTUL (Das PREPOZIŢIONAL Präpositionalattribut) Atributul prepoziţional se exprimă printr-un substantiv precedat de o M 156 prepoziţie: Ein Märchen aus alten Zeiten> £>as kommt mir nicht aus dem Sinn. Heine) Prepoziţia cu care se construieşte atributul prepoziţional este deseori identică cu prepoziţia cerută de verbul care stă la baza substantivului regent: Die Antwort auf die Frage möchte ich hören. cînd substantivul determinat exprimă u n grup bine definit sau o categorie precisă. (Antworte auf die Frage !) Sein Interesse für Literatur ist groß.PROPOZIŢIA 491 î n locul genitivului partitiv se pot folosi: 1. cînd substantivul exprimă o măsură sau o greutate : determinat Kilogramm î l 155 eine Flasche Wein . construcţii prepoziţionale : a) von -+. 2. = E r kaufte den teuersten unter den Anzügen. M 154- Construcţia unter + dativ în locul genitivului partitiv se foloseşte» în special. ein Mehl g Genitivul p a r t i t i v este mai des întrebuinţat. apoziţii: acestea se întrebuinţează. eine Tasse Milch . (Er interessiert sich für Literatur). ein Glas Wasser .

la cazul nominativ. 4.159 1. dacă atributul genitival este un nume Die Straßen von Bukarest geografic: Straßen). dacă vrem să evităm o confuzie : Die Bilder von Theodor Aman. ) . dacă înaintea substantivului neprecedat de articolul hotărît se află un numeral cardinal care nu se întrebuinţează ia genitiv: die Meinung von fünf Freunden M 163 M 164 Dacă atributul este precedat de un adjectiv se poate renunţa la von: Die Meinung fünf guter Freunde. sau -z : „Das K a p i t a l " von Marx (în loc de Marx' „Kapital") M 158 M 180 2. dacă atributul genitival este un nume de persoană. . de regulă. întrebuinţarea atributului prepoziţional cu von în locul atributului genitival este îndreptăţită M . 5. indiferent de cazul termenului determinat: I c h gab den F a h r p l a n Paul. în special dacă este terminat în -s. Aman. apoziţia stă. dacă atributul genitival are un caracter nehotărît: Das scheinen Hefte von Schülern zu sein (în loc d e : Hefte der Schüler. conducătorul excursiei noastre. M 165 Dacă am s p u n e : Die Bilder Theodor Amans. Am d a t mersul trenurilor lui Paul. -x. dacă vrem să evităm u n lanţ genitivic [vezi M 155): Das Endspiel der Schulmannschaften von Ploieşti ( = der Stadt Ploieşti). sind sehr belebt (în loc d e : Bukarests 11 161 M 162 3. . î n limba romînă. -ß. dem Leiter unseres Ausflugs. A (Die POZIŢIA Apposition) Bi 166 Apoziţia este un atribut substantival care se acordă în general în caz cu substantivul sau pronumele determinat. aar şi : die Meinung von fünf guten Freunden. 6. .492 SINTAXA Atributul prepoziţional construit cu prepoziţia von se foloseşte din ce în ce mai des în locul atributului genitival. s-ar putea înţelege şi că este vorba de tablouri aflate în posesia lui Th.

2) : . Sprechen wird er die Sprache hoffentlich bald erlernen. Herrn. Genossin. {vezi M 155. Ist Professor denumirile (Doktor. neizolată faţă de termenul determinat. Mit solchen Übungen wie Lesen. poreclele date unor personaje istorice: Stephan der Große herrschte von 1457 bis 1504. omiterea ei ar îngreuna sau ar face imposibilă înţelegerea comunicării: Mihail Eminescu. Frau. e) denumirile. Kollege.PROPOZIŢIA 493 Apoziţia poate fi exprimată p r i n : substantive sau părţi substantivizate a) nedeterminate de alte elemente sintactice: de vorbire M 167 Ich ging zu meiner Kusine Helga. profesiunilor: Direktor) Popescu zu sprechen? c) denumirile gradelor de rudenie : Herr. Jahren zahllose moderne Wohnblocks errichtet. Fräulein) Marinescu an. epitetele. Onkel Emil ist leider nicht gekommen. în acest caz ea este strîns legată de acest termen şi are caracter determinativ . Fräulein : Bitte rufen Sie Genossen (Genossin. g) substantivele care înlocuiesc un genitiv partitiv Bitte ein Glas Tee. der Haupstadt der Sozialistischen Republik Rumänien. Bitte zwei Flaschen dunkles Bier. Übersetzen. b) titlurile. Frau. b) determinate de alte demente sintactice : I n Bukarest. Heinrich der Vierte war einer der bedeutendsten Herrscher Prankreichs. Ihr Bruder studiert an der Universität Bukarest ( = in Bukarest). Kollegen. wurden in den letzten Apoziţia poate fi 1. Direktor Marinescu M 188 Cele mai frecvente apoziţii neizolate s î n t : a) Erika Werner ist meine Freundin. Er studiert an der Universität Bukarest. Mircea der A Ite . Ingenieur. Professor lonescu. d) substantivele apelative Genosse. f) substantivele (vezi M 146) : care înlocuiesc un atribut genitival sau prepoziţional Familie Popescu ( = des Kollegen Popescu) ist verreist. Kollegin.

Ich besuchte Erich. Ich beriet mich mit ihm als meinem ältesten und erfahrensten Ich sprach zu ihm wie einem Bruder. M Î74 2. Genossin. Kollege. M 172 In urma elementului determinat stau următoarele apoziţii neizolate : a) denumirile. b) apoziţiile care înlocuiesc un atribut genitival sau prepoziţional. Cele mai importante s î n t : î. wird unver­ gessen bleiben. altele în urma elementului determinat. denumirile profesiunilor. Abateri de la regula acordului în caz a apoziţiei cu elementul determinat M 175 Există numeroase abateri de la regula acordului în caz a apoziţiei cu elementul determinat. Fräulein. Tot în urma elementului determinat stă. şi apoziţia izolată. ken­ M 170 O apoziţie izolată postpusă unei zile: Sie ist am Sonntag. b) titlurile. ( = der ein Pianist von Weltruf ist. mai ales dacă ea determină un atribut genitival: Die Arbeit dieses Mannes. Freund. poate sta la cazul nominativ. în acest caz ea este despăr­ ţită de acesta prin virgulă sau linie de pauză. Locul apoziţiei Unele apoziţii stau înaintea. Apoziţia poate fi legată de termenul determinat prin conjuncţiile als sau wie (apoziţia conjuncţională).Apoziţia poate fi alăturată termenului determinat fără nici o con­ juncţie (apoziţia juxtapusă). Legătura apoziţiei M 173 cu elementul determinat 1. geboren.494 SINTAXA M 169 2. c) denumirile gradelor de rudenie. . dem 7. are caracter explicativ şi poate fi considerată o propoziţie secundară p r e s c u r t a t ă : Ich lernte im vorigen J a h r diesen jungen Menschen. Tante Ilse wird uns morgen besuchen. Vorkämpfer der Arbeiterbewegung in unserem Lande. einen Pianisten nen. Herr. März este şi data care urmează după numele 1959. Frau. den Bruder meiner Kollegin. d) substantivele apelative: Genosse. de regulă. M Î7Î înaintea cuvîntului determinat stau următoarele apoziţii neizolate: a) prenumele. neprecedată de articol. c) apoziţiile care înlocuiesc un genitiv partitiv.) von Weltruf. izolată faţă de termenul determinat. epitetele date unor personaje istorice. Apoziţia izolată postpusă.

Arzt am Krankenhaus Hie Pintilie. neprecedată de articol. Dacă atributul conjuncţional determină un adjectiv sau participiu M 182 (deci nu este apoziţie). eines Vorkämpfers der Arbeiterbewegung in unserem Lande. . stă. dacă ea este precedată de articol: Die Arbeit dieses Gelehrten als des eigentlichen Schöpfers der neuen Theorie wurde von allen Fachleuten geschätzt. wird unvergessen bleiben. nu fiul!) Der Sohn meines Freundes. la nominativ. wird als ausgezeichneter Fachmann anerkannt. Dacă atributul conjuncţional determină un substantiv sau pronume. M 180 A TRIB U T UL CONJ UNC ŢIONA L (Das Konjunktionalattribut) Atributul conjuncţional se exprimă printr-un substantiv sau pronume M 181 legat de elementul determinat prin conjuncţiile als sau wie. î n apoziţia conjuncţională cu als. nu sînt admisibile abateri de la regula acordului. Apoziţia cu als care determină un atribut genitival se acordă însă totdeauna cu acesta. substantivul neprecedät de articol. (Der Ingenieur ist als ausgezeichneter Fachmann bekannt. daca apoziţia cu als. Arztes am Krankenhaus lue Pintilie.) d e m e n t predicativ suplimentar (. mai ales dacă apoziţia determină un atribut genitival: Die Arbeit dieses Lehrers als (verständnisvoller) Erzieher der Jugend trug reiche Früchte. . el stă la cazul la care ar sta. ist ein erfolgreicher Forscher. de obicei. nu prietenul este medic!) M 177 2. M 179 De asemenea. M 178 însoţit sau neînsoţit de un atribut. M 176 b) dacă prin lipsa acordului s-ar produce o confuzie: Der Sohn meines Freundes. Die Anstellung seines Sohnes als (stellvertretender) Direktor der Fabrik freute meinen Freund sehr. ist ein bedeutender For­ scher.PROPOZIŢIA 495 Apoziţia izolată postpusă care determină un atribut genitival se acordă însă totdeauna cu acesta a) dacă apoziţia este precedată de articol: Die Arbeit dieses Mannes. (Fiul.) element predicativ suplimentar Ingenieurs . determină un substantiv sau pronume la dativ : Ich sprach zu ihm als meinem besten Freund. el are funcţia de apoziţie şi se acordă de obicei în caz cu elementul determinat (vezi M 166). (Prietenul este medic. dacă ar fi element pre­ dicativ suplimentar (vezi M 185): Die Erklärung des als ausgezeichneter Fachmann bekannten (anerkannten) war richtig.

b) printr-un substantiv precedat de un adjectiv: E r t r a t guter Laune ins Zimmer. Zweck etc. Neigung. Ich habe die Absicht. Möglichkeit. Pflicht. Lust. Entschluß.496 SINTAXA / ) M 183 ATRIBUTUL VERBAL (Das verbale Attribut — Die zeitwörtliche Beifügung) Atributul verbal se exprimă printr-un verb la infinitiv precedat de prepoziţia zu. Bewilligung. Gewohnheit. Substantivele folosite mai des cu atribute verbale sînt: Absicht. M 18G Elementul predicativ suplimentar se exprimă a) printr-un adjectiv sau participiu : E r ging heiter weg. Ver­ gnügen. Genehmi­ gung. întrucît însoţeşte un verb conjugat şi exprimă în acelaşi timp o caracteristică a subiectului-sau complementului. Kennst du das Ergebnis des Wettspiels von gestern ? Das Gemälde dort rechts ist ein echter Grigorescu. Wunsch. Der Tisch nebenan ist besetzt. simultană cu acţiunea predicatului: E r kam fröhlich nach Hause. ATRIBUTUL ADVERBIAL (Das adverbiale Attribut — Die umstandswörtliche Beifügung) M 184 Atributul adverbial se exprimă printr-un adverb cu sau fără prepoziţie. Spaß. E r saß schweigend im Sessel. Gelegenheit. . Augenblick. die Einladung anzunehmen. Eifer. Ich trinke den Tee heiß. c) printr-un adjectiv precedat de o prepoziţie : Er h ä l t ihn für klug. Verbot. Zeit. ELEMENTUL M 185 PREDICATIV (Der prädikative Zusatz) SUPLIMENTAR Elementul predicativ suplimentar ocupă un loc intermediar între pre­ dicat şi atribut.

rasch este complement circumstanţial de mod. î n prima propoziţie traurig se referă la subiect. pe cînd în propoziţia: E r kam rasch ins Zimmer. E s war mir nicht möglich. T Uneori este greu de făcut o delimitare între elementul predicativ suplimentar şi circumstanţialul de mod. E r kam als Arzt zu mir. 2. in der Tür. o stare sau o însuşire. D a s ist ihm bekannt. dar Er } El 1 ~. E r war traur în propoziţia a doua rasch lămureşte mai de aproape predicatul verbal. adjectivul respectiv exprimînd felul în care subiectul a intrat în cameră. Spre deosebire de limba română. e) printr-o construcţie participială eliptică: Sie kam herein. este deci foarte apropiat de un nume predicativ. în propoziţia: E r kam traurig ins Zimmer. Astfel. } kam lachend zurück = _ > s-a întors rîzînd. = E r kam ins Zimmer. = Bl s-a întors bolnav. die Augen voller Tränen. traurig este dement predicativ suplimentar. E r stand. früher zu kommen. COMPLEMENTUL (Das Objekt — Die Ergänzung) Complementul este partea secundară de propoziţie care determină M 188 •un verb sau un adjectiv predicativ (respectiv participiu) indicînd asupra cui se îndreaptă sau cui i se atribuie^o acţiune. Hut und Stock in der Hand. Sie kam krank zurück. 32 — Gramatica practică a limbii germane .PROPOZIŢIA 497 d) printr-un adjectiv sau substantiv precedat de als: Man h a t ihn als gesund entlassen. Observaţii l. Er kam ins Zimmer. Ich treffe ihn. în limba germană elementul pre­ M 187 dicativ exprimat prin adjectiv sau participiu este întotdeauna invariabil : E r kam krank zurück. = E a s-a întors bolnavă.

Der Junge half dem Alten beim "Überqueren der Straße. Complemente la genitiv (Genitivobjekte — Ergänzungen im Wesfall)'. E r enthielt sich der Stimme. printr-un adverb pronominal: Wir werden Sie demnächst besuchen. adică complemente neînsoţite de prepoziţii. Der Lehrer war mit dem Aufsatz des Schülers zufrieden. printr-un substantiv sau o parte de vorbire substantivizată: Wir besichtigten gestern das Dorfmuseum. die Prüfung zu bestehen. . M 189 2. 3. Ich erwog noch einmal das Für und Wider. M 192 complemente prepoziţionale (Präpositionalobjekte — Verhältnisergän­ zungen). 2. 5. adică complemente însoţite de prepoziţii: Sie gehört zu unserer Familie. 6. M 191 î n limba germană deosebim: complemente cazuale (Kasus objekte). Complemente la dativ (Dativobjekte — Ergänzungen im Wemfall)'. Wir alle freuen uns darauf. a. ş. printr-un pronume: Ich bin mir dessen bewußt. o propoziţie secundară : Mein Freund erzählte mir.498 SINTAXA Raportul de dependenţă dintre complement şi verb sau adjectiv se numeşte regim sau recţiune. printr-un infinitiv : Mit sieben Jahren lernen die Kinder lesen und schreiben. Complemente la acuzativ (Akkusativobjekte — Ergänzungen im Wenfall): Ich traf gestern einen Kollegen. Ich begegnete gestern einem Kollegen. : a) o construcţie prepoziţională: E r nahm an der Versammlung teil. 3. M 190 Complementul poate fi exprimat: 1. daß er einen schönen Ausflug gemacht habe. daß ich mehr lernen m u ß . b) o construcţie infinitivală : E r hofft. 4. printr-un grup de cuvinte. Complementele cazuale la rîndul lor se împart în: 1.

M *«"» plementul la acuzativ care se referă la verbe tranzitive se numeşte şi com­ plement extern.PROPOZIŢIA 499 complemente infiniţi vale (Infinitivobjekte — Nennformergänzungen). la genitiv (vezi M 235). adică două sau chiar trei complemente pe lingă unul şi acelaşi verb : Ich schrieb meinem Freund einen Brief. Complementul la acuzativ răspunde la întrebările wen? sau was? M 195 Der Lehrer fragt den Schüler. un alt complement la acuzativ (vezi M 236). obiectul asupra căruia se exercită nemijlocit o acţiune sau care este rezultatul unei acţiuni. . Du mußt dir an deinem Bruder ein Beispiel nehmen. adică complemente exprimate prin infinitive: E r wünscht zu ruhen. indicînd. Com. I Î Verbele care au complement la acuzativ sînt de obicei tranzitive. Der Schüler wird vom Lehrer gefragt. un complement prepoziţional (vezi M 237) sau infinitival (vezi M 239). (Was schreibt der Vater?) într-o propoziţie. La transformarea unei propoziţii cu predicatul la diateza activă într-o M 197 propoziţie cu predicatul la diateza pasivă. în majoritatea cazurilor. COMPLEMENTELE CAZUALE (Die Kasusobjekte) COMPLEMENTUL (Das Akkusativobjekt LA ACUZATIV im Wenfall) M 194 — Die Ergänzug Complementul la acuzativ (sau direct) determină de obicei verbe tran­ zitive. pe lîngă un complement la acuzativ mai poate sta M 196 de multe ori şi un complement la dativ {vezi M 234). Er gratuliert Ihnen zu Ihrem Geburtstag. complementul la acuzativ al pro­ poziţiei active devine subiect al propoziţiei pasive tyezi H 155) : Der Lehrer fragt den Schüler. M 193 complemente multiple (M eingliedrige Objekte). (Wen fragt der Lehrer?) Der Vater schreibt einen Brief.

auslassen. setzen. (B. legen. um-.500 SINTAXA Tranzitive sînt numeroase verbe compuse inseparabil cu parti­ culele be-. er-. spricht alle Wörter richtig aus. gewohnt. (A. luată izolat. Astfel. müde. über-. zer-. M 199 M 201 Uneori complementele la acuzativ pot determina şi un verb intran­ zitiv. deşi prepoziţia aus cere dativul. statt Endlich bin ich den Husten los. stellen etc. daß er nicht gekommen ist. chiar dacă prepoziţia. Adjectivele pe lîngă care îl întîlnim mai frecvent sînt : los. Observaţii M 204 1. Brecht) M 202 Se poate întîmpla ca un complement la acuzativ să determine un verb impersonal (permanent sau ocazional). ver-. aussprechen sînt tranzitive : Ich dar Ich Er Sie komme aus der Stadt : arbeitete den Plan aus. daß er nicht gekommen ist. hinter-. Complementul la acuzativ determină verbe impersonale a) cînd exprimă subiectul logic : Es wundert inieh. de ex. b) cînd vrem să exprimăm ceva extraordinar. ca şi anumite verbe care exprimă direcţia unei mişcări. M 203 Pe lîngă adjective. î n limba română acelaşi complement direct poate fi exprimat de două ori: o dată prin substantiv şi a doua oară prin pronumele > neaccentuat . complementul la acuzativ apare destul de rar. gewahr. sau : Mieh wundert. cere dativul. Koks und Erz. nötig. b) din sfera semantică a verbului respectiv: Da zog der Soldat seine Konsequenz und starb den Heldentod. în cazul acesta complementul la acuzativ se numeşte complement intern. h a t einen Satz ausgelassen. durch-. Breitenhof er) E s hagelt Schläge. verbele ausarbeiten. {vezi S 68). ceva neobişnuit: E s regnete Eisenstücke. M 200 Unele verbe compuse cu prepoziţii pot cere un complement la acuzativ. Complementul intern exprimă conţinutul acţiunii şi se realizează a) din aceeaşi rădăcină cu verbul : Er kämpfte einen harten Kampf.

î T îţi telefonez = Ich rufe dich an. pe Ungă un complement la dativ. ori în folosul sau în detrimentul căruia se săvîrşeşte acţiunea exprimată prin verb. care în limba română cer un complement la acuzativ. ori prin forma accentuată şi cea neaccentuată a aceluiaşi pro­ nume . sie_ habe ich nicht gesehen. Există însă şi verbe pe lîngă care nu poate sta decît un singur comple­ ment la dativ (vezi S 19): E r kam mir zuvor. î î Te aştept = Ich warte auf dich. şi invers verbe. . p o t cere în limba germană u n complement la acuzativ: Te ajut = Ich helfe dir. das Buch. pe ea n-am văzut-o Ich habe ihn gesehen. Complementul la dativ răspunde la întrebarea wem ? M 207 Das Kind antwortete der Mutter. întrucît nu există forme neaccentuate ale pronumelui personal: L-am întrebat pe prietenul meu dacă are cartea. care în limba română cer u n complement la dativ. poate sta deseori M 208 şi un complement la acuzativ (vezi M 234) sau un complement prepozi­ ţional [vezi M 237) : E r gibt mir morgen Ich danke Ihnen für Antwort. ( Wem ist der Junge ähnlich ?) într-o propoziţie. Gehen Sie ihm voran. 2. ob er das Buch hat. M 205 se construiesc în limba germană cu un complement la dativ sau prepozi­ ţional. (Wem antwortete das Kind ?) Der Junge ist dem Vater ähnlich. Ich fragte meinen Freund. Unele verbe. în limba germană însă complementul la acuzativ nu se dublează.PROPOZIŢIA 501 corespunzător. Pe el /-am văzut. Ich komme Ihnen gleich nach. (vezi S 2) î Î COMPLEMENTUL (Das Dativobjekt LA im DATIV Wemfatt) — Die Ergänzung Complementul la dativ indică în general obiectul căruia i se atribuie M 206 o acţiune sau o însuşire.

gleichgültig Wieviel bin ich Ihnen schuldig ? -bar: dank&«r. d) nach-: nachgehen. entgegengehen Mein Bruder kam mir entgegen. M 211 Dintre adjective se construiesc cu dativul: a) multe adjective formate cu sufixele -lieh: ähnlich. — numai acuzativul: Ich nahm den Brief entgegen. Man h a t ihn feierlich beigesetzt. Ich entgegnete i t u n : „Ihre Begründung ist falsch. entgegnen Dieses Wort ist mir entfallen. beiwohnen Mein Freund stand mir bei. / ) zu-: ^hören." c) entgegen-: entgegenfahren. nachlaufen Wir müssen der Saehe nachgehen. peinlich Das ist mir leider nicht möglich. e) wider-: widersprechen. Fange Zeit trug er dem Freund diesen Streich nach. Die Kinder brachten den Eltern vollstes Vertrauen entgegen. undankbar E r ist dem Freund dankbar. verbele compuse cu aceste particule cer — dativul şi acuzativul: Dem Argument des Vorredners hielt er folgendes entgegen.502 SINTAXA M 209 Complemente la dativ sau la dativ şi acuzativ cer multe verbe compusd cu particulele a) bei-: beistehen. E r m u ß t e die Beleidigung widerrufen. widerstehen E r widersprach mir. möglich. Werden Sie der Feier beiwohnen ? b) ent-: entfallen. zusagen Einem solchen Redner hört man immer gern zu. . -ig: schuldig. M 210 Dacă verbul de bază este tranzitiv.

bekommen. zunicken Sie glaubt ihm alles. E s t u t mir wohl (wehe). Diese Speise behagt (bekommt) mir. fie care îţi place? M 213 . zuträglich: Schmetterlinge sind den Bäumen schädlich. de exemplu: lîs geht ihm gut (schlecht). helfen. Verbele şi adjectivele (respectiv participiile) care cer un complement M 212 la dativ pot fi împărţite în cîteva grupuri semantice: 1. . sich nähern etc. 4. b) ähnlich. entfallen. gewachsen. folgen. nahen. nützen. mißtrauen. entfliehen. verhaßt. b) fern. 3. E s fällt mir leicht (schwer). b) behaglich. gefallen. 2. Observaţii 1. entkommen. überlegen. heiß). entgegenkommen. o asemănare sau o deosebire : a) ähneln. ergeben. o afecţiune sau ostilitate: a) drohen.PROPOZIŢIA 503 b) adjective din construcţii impersonale. gleich Das ist mir gleich. î n limba germană. nu poate fi reluat (vezi M 204). nah Dieser Gedanke ist mir fern. Mir gefällt dieser Stoff. mißfallen. bequem. trauen. gleichen Der Rasen glich einem grünen Teppich. zugetan. entgehen. o înclinaţie. Es ist mir warm (kalt. widersprechen. welcher gefällt dir ? Mie îmi place stofa aceasta. verbe şi adjective care exprimă o apropiere sau o îndepărtare : a) ausweichen. entge­ genlaufen. complementul la dativ (analog cu cella acuzativ). schädlich. schmeicheln. gewacheen. feindlich. vorwerfen. zugetan: Er ist der Aulgabe gewachsen. un folos sau o pagubă : a) behagen. schaden etc. Wir nähern uns dem Zentrum der Stadt. b) angenehm. begegnen. nützlich.

sich enthalten> sich entsinnen. M 218 Mai bine s-a menţinut complementul genitival pe lîngă a) cîteva verbe intranzitive: bedürfen.504 SINTAXA M 214 2. COMPLEMENTUL (Das Genitivobjekt LA GENITLV im Wesfall) — Die Ergänzung M 215 Un număr relativ mic de verbe şi de adjective pot fi determinate de un" complement la genitiv. E r freute sich über den Erfolg — în loc d e : E r freute sich des Erfolgs. Complementul la genitiv răspunde la întrebarea wessen? Dieser Arzt erfreut sich eines großen Ansehens. = Te sfătuiesc. De"multe ori. sich bedienen. Ich erinnere mich an Sie — în loc d e : Ich erinnere mich Ihrer. = Şi-a adus aminte de promisiunea sa. în loc de: sich freuen + genitiv:. sich erbarmen. c) cîteva verbe tranzitive (vezi S 3) : Man enthob den nachlässige» Beamten seines Amtes. = Te ajut cu plăcere. entbehren. complementul genitival se înlocuieşte adesea prin complementul prepoziţional. ermangeln. sich bemächtigen. sich rühmen. M 216 în limba română complementul la genitiv din limba germană este redat printr-o construcţie prepoziţională : E r entsann sich seines Versprechens. M 217 Astăzi. complementul la dativ din limba germană corespunde unui complement direct din limba română : Ich rate dir. b) cîteva verbe reflexive permanente sau ocazionale : sich annehmen. = Te cred. harren etc. Astfel se întrebuinţează din ce în ce mai mult: sich erinnern -|. sich vergewissern etcr Bei dieser Übersetzung müssen Sie sich des Wörterbuchs bedienen. . Ich glaube dir. în loc de: sich erinnern + genithr sich freuen + über + acuzativ . sich erfreuen. gedenken.an + acuzativ. Der Kranke bedarf der Ruhe. Ich helfe dir gern. Vor Aufregung war mein Kollege keines Wortes mächtig. sich besinnen.

gewiß. (un)kundig. verdächtig. Astfel în loc de : se întrebuinţează: fähig + genitiv fähig -\. aller Sorgen ledig sein etc. = Mă gîndesc la el. daß er keines Wortes e) cîteva construcţii fixe: seines Amtes walten. jeder Grundlage entbehren. sich eines Besseren besin­ nen. gewärtig. teilhaftig. E r beschreibt eine Reise. mächtig. würdig etc.genitiv schuldig -J.jf 220 tive sau participii adjectivizate. Complementul prepoziţional din limba germană este redat în limba JJ 221 română fie printr-o construcţie prepoziţională. fähig. este însă legat de elementul determinat prin prepoziţii: Complement cazual Ich erwarte den Freund. Ich denke an ihn. Ich warte auf ihn. ca şi cel cauzal. adjec. Aflăm complementul prepoziţional al persoanei. Er schreibt über seine Reise. sicher. eingedenk.dativ satt + genitiv satt f ~ acuzativ schuldig -j.an -f. Complementul prepoziţional pătrunde treptat şi în locul complementutui genitival de pe lîngă adjective. E r ist zum Verrat nicht fähig. gemäß. Complement prepoziţional Ich warte auf den Freund. fie printr-un complement cazual. überdrüssig.dativ E r ist des Verrats nicht fähig. M 21^ COMPLEMENTUL PREPOZIŢIONAL (Das Präpositionalobjekt — Die Complementul prepoziţional depinde. jeder Beschreibung spotten. der Ruhe pflegen.M 222 regativ şi prepoziţia cerută de verbul respectiv: Ich erinnere mich an ihn. de verbe. müde. = îl aştept. — An wen erinnern Sie sich ? . habhaft. satt.PROPOZIŢIA 505 d)"cîteva adjective: bar. wert. Mein Kollege war so überrascht. ledig.zu -\. folosind cuvîntul inte. bedürftig.

De exemplu: glauben -J. wartet auf Sie.. este necesar ca fiecare verb şi adjectiv prepoziţional german să fie învăţat cu recţiunea corespunzătoare.) teilnehmen -f.506 SINTAXA M 223 Aflăm complementul prepoziţional al lucrului. = Credem în victoria p ă c i în t o a t ă lumea.acuzativ == a crede în .^ erkennen -f.) . \ dativ = a (se) răzbuna pe . = Copiii trebuie obişnuiţi cu ordinea. = E l nu se răzbună pe nimeni. E r besteht auf seiner Meinung. iar prepoziţia depinde de recţiunea verbului.acuzativ = a (se) obişnui cu .) (sich) rächen + an. şi prepoziţiei vor care cere numai dativul: Dativ Ich erkenne ihn an seiner Stimme. Seine Arbeit besteht im Übersetzen. (Kinder müssen an Ordnung gewöhnt werden. verliebte sich in eine ärgerte sich über den Schauspielerin. Das Kind erschrak vor dem großen Hund... (Wir glauben an den Sieg des Friedens in der ganzen Welt. (Er rächt sich an niemandem.. a adjectivului sau a parti­ cipiului. folosind adverbe pron' minale interogative... Womit sind Sie zufrieden ? M 224 Cazul complementului prepoziţional este determinat de prepoziţii. (Er nimmt an der Sitzung teil.an -f... Woran erinnerst du dich ? Wir sind mit dem Ergebnis zufrieden.an -f.. formate cu prepoziţia cerută de verbul respectiv k I 52-54): Ich erinnere mich an den Inhalt des Romans. Er Er Er Er Acuzativ wandte sich an Sie. = El vă recunoaşte după voce. = E l participă la şedinţă. Avînd în vedere că multe dintre verbele şi adjectivele prepoziţionale din limba germană nu au în limba română aceeaşi recţiune.. (Er erkennt Sie an der Stimme. Fehler.an + dativ = a recunoaşte după . M 225 Prepoziţiile cu recţiune bicazuală se folosesc fie cu dativul fie cu acuza­ tivul — în funcţie de verbele sau adjectivele respective — cu excepţ prepoziţiei über.an -f.) (sich) gewöhnen -f.dativ = a participa la . care se construieşte aproape numai cu acuzativul.

M 226 în dauna complementelor cazuale. uneori se folosesc paralel ambele feluri de recţiuni: în loc de: '| se foloseşte aproape exclusiv: lachen + genitiv ^% lachen -f.. (Das Wesen der Sprache besteht nicht nur in Wörtern.) existent.) M 228 sich freuen -j.. Wir schreiben der Firma. .acuzativ = bucuros de . .) bestehen + aus + iafeV — a se compune (a consta) din . pe Ungă mine. Există însă şi verbe şi adjective care por fi întrebuinţate 1.an -f.in + dativ = a consta în . b) cu complemente cazuale. (un examen) (Er bestand die Prüfung. — Ich beantworte Ihre Frage.) bestehen + auf -f.dativ = a insista asupra (Er besteht immer auf seiner Meinung. .PROPOZIŢIA 507 vorbeigehen + an -j.1 8 .acuzativ = a reuşi la ... . S 31-62) Complementul prepoziţional se întrebuinţează din ce în ce mai mult.. (Unsere Familie besteht aus drei Personen.) bestehen a exista (Dieser Betrieb besteht seit zwei Jahren.) 2. — A trecut prin faţa mea. . {vezi S 4 . M 229 .-:i verzichten + a«/ + acuzativ — a renunţa la .acuzativ De obicei.über -f. I c h verzichte »w/ die Reise.dativ = a trece (pe jos) pe Ungă .. prin faţa (Er ging an mir vorbei.2 8 ..) . bestehen -f. /ro/j -f w&ey rf.. cw aproape acelaşi sens cu complement prepoziţional sau cu complement cazual: Ich antworte auf Ihre Frage. cu sens schimbat a) cu diferite complemente prepoziţionale: sich freuen + auf + acuzativ == a aştepta cu bucurie (Ich freue mich auf den Ausflug. .über + acuzativ = ^ a se bucura de ceva fie trecut. . S 2 2 .acuzativ schreiben + dativ ": F3 schreiben -f. . . prepoziţionale sau fără complement: bestehen -(. .. — Wir schreiben an die Firma. fie prezent : (Ich /rewe mich über das Buch. unul şi acelaşi verb sau adjectiv poate avea numai o anumită M 227 recţiune: ->.

ansehen E r sah die Bilder an. wann?. M 231 De asemenea. Der Direktor des Betriebs berichtete den Gastes von der Entwicklung seiner Einheit. COMPLEMENTE MULTIPLE (Mehrgliedrige Objekte — Mehrgliedrige Ergänzungen) M 233 Se poate întîmpla ca un verb să fie determinat de două sau chiar de trei complemente : Eine Gruppe Jugendlicher überreicht den Gästen Blumen. Ich hin ungeduldig zu erfahren. daß ein Gewitter kommt. Erst jetzt hoffe ich zu verstehen.auf + acuzativ aufhören (Schüler sollen auf ihre Lehrer hören. trebuie făcută o delimitare între complementele pre­ poziţionale şi cele circumstanţiale. Die Kinder spielen verstecken.) Hoffentlich Kört der Regen bald auf. S 22—29. wie es Ihnen ergangen ist. cu verbele compuse cu prepoziţii (vezi H 167). wohin?. Complementele prepoziţionale răspund la întrebări formulate cu ajutorul prepoziţiilor. sehen + an ~~-f dativ Man sieht an den Wolken. infinitivul prepoziţional (precedat de zu).508 SINTAXA M 230 Nu trebuie confundate verbele cu complement prepoziţional (verbele prepoziţionale {vezi S 4—18. pe cînd complementele circumstanţiale se află cu ajutorul adverbelor: wo ?. wie? etc. S 31 — 62). Verb prepoziţional: Verb compus cu prepoziţie: hören -f. Complement prepoziţional: Br wartet auf Sie. (Auf wen wartet er?) Complement circumstanţial : E r wartet auf der Straße. woher?. (Wo wartet er ?) COMPLEMENTUL INFIMTIVAL (Das Infinitivobjekt — Die Nennformergänzung) M 232 Complement infinitival se exprimă prin : infinitivul simplu (fără zu). . (Pentru întrebuinţarea infinitivului simplu şi a infinitivului precedat ie zu vezi H 233-240).

besichtigen. entbinden. gefragt.PROPOZIŢIA 509 Cel mai frecvent. erzählen. gefragt. Freund (ihn) nach Ihrer Adresse eine Unterredung. berichten. Verbele acestea au un complement al persoanei şi un complement al lucrului: E r lehrt mich Geschichte. kaufen. . Aceste două complemente sînt cerute de anumite verbe din domeniul juridic: anklagen. entheben. heißen ( = befehlen). 2. Complement la acuzativ + complement la acuzativ M 236 Cîteva verbe pot fi determinate simultan de două complemente la acuzativ (acuzativul dublu). etwas) und das (etwas). Construcţia cu complementul la acuzativ + complementul la dativ se întrebuinţează adesea a) după verbele de declaraţie: beantworten. Complement la acuzativ + complement la genitiv M 235 în construcţia aceasta. Vor­ fragen etc. Complement la acuzativ + complement la dativ M 234 în construcţia aceasta complementul la acuzativ exprimă lucrul. iar complementul la genitiv lucrul: E r versicherte mich seiner Freundschaft. b) după verbele care exprimă că se dă sau se ia ceva: abgewöhnen. stiften. beschuldigen. befehlen. kosten etc. {vezi S 3). complementul la acuzativ exprimă persoana. 3. schenken. widmen. verkünden. überführen etc. : Du mußt dir das Rauchen abgewöhnen. întîlnim acuzativul dublu în special după: a) lehren. b) fragen şi bitten Verbele acestea se construiesc cu un acuzativ dublu numai dacă com­ plementul lucrului este exprimat printr-un pronume nehotărît sau demon­ strativ : Ich Er dar Ich Er habe meinen b a t mieh dies : habe meinen b a t mich um Freund (ihn) vieles (das. Die Großmutter steckte ihrem Enkel fünf Lei zu. ent­ ledigen. dies. zustecken etc. complementele multiple se combină în felul următor: 1. bewilligen. iar complementul la dativ persoana : Er gibt Ihnen morgen das Geld. leihen. berauben. Diese Arbeit h a t mich viel Mühe gekostet. borgen. : Der Lehrer erzählte den Kindern eine lustige Geschichte. spendieren.

behüten vor. hindern an. aber man nennt sie Lenchen. machen E r heißt mich kommen.. etc. rufen. COMPLEMENTUL (Das Adverbiale CIRCUMSTANŢIAL — die Umstandsbestimmung) — Die Adverbialbestimmung M 240 Circumstanţialul (complementul circumstanţial) este partea secun­ dară de propoziţie care exprimă in ce împrejurări se săvîrşeşte o acţiune sau există o însuşire. -\. -). M 237 4. helfen -f. raten -f.für -f. Complement prepoziţional + complement prepoziţional Complementul prepoziţional poate fi combinat şi cu un alt complement prepoziţional.510 SINTAXA î n ambele situaţii. + zu + dat. a) heißen. dar : Sie nannte mir seinen Namen.dat. Complement eazual + complement prepoziţional Această construcţie se întîlneşte a) la un număr destul de mare de verbe tranzitive : abschreiben von. Complement eazual + complement infinitival Această construcţie este astăzi restrînsă la un număr redus de verbe. + bei + dat. danken -j. belohnen für. M 238 5.dat. beglückwünschen zu. . schelten Verbele acestea se construiesc cu un acuzativ dublu dacă ambele com­ plemente" exprimă aceeaşi persoană: Sie heißt Helene.. sehen.. . lassen. befördern zu.zu + dat. spüren Ich fühle den Frühling kommen. nu numai cu unul eazual: Ich m u ß mich bei ihm für das Buch bedanken. + auf + acuz. lehren.' gratulieren + dat. b) la cîteva verbe intranzitive: antworten + dat. hören. rufen. beneiden um. E r sprach m i t mir über dieses Problem. complementul persoanei este la acuzativ. b) verbele percepţiilor sensoriale: fühlen. erklären für. warnen vor etc.acuz. c) nennen. einladen zu.dat. lernen. Al doilea acuzativ după nennen. schelten este adesea interpretat ca element predicativ suplimentar. erkennen an. M 239 ca: 6.

unul dintre acestea lămurind pe celălalt: Hier oben ist es schön. 3. întrebarea : woher ? Sie kommt vom Bahnhof. întrebările : wohin ?. Sie geht nach Hause. Die Kinder laufen bis zum Wald. direcţia sau limita în spaţiu a unei mişcări. întrebarea: wo? E r verbrachte seinen Urlaub in Sie ist zu Hause. circumstanţialul de mod (die Adverbialbestimmung der Art und Weise —die Modalbestimmung): E r ging langsam hinaus. . E r s t a m m t aus dem Banat. circumstanţialul de cauză (die Adverbialbestimmung des Grundes—die Kausalbestimmung): Der Ausflug findet wegen des schlechten Wetters nicht statt. punctul de plecare. M 242 2.PROPOZIŢIA 511 Distingem următoarele feluri de circumstanţiale: M 241 circumstanţialul de loe (die Adverbialbestimmung des Ortes — die Lokalbestimmung) : E r wohnt in Bukarest. Predeal. într-o propoziţie pot sta şi două circumstanţiale" de loc. printr-un adverb de loc (vezi J 9) - M 243 . locul propriu-zis unde se desfăşoară acţiunea. wie weit ? E r fährt nach Predeal. Circumstanţialul de loc poate fi exprimat 1. CIRCUMSTANŢIALUL DE LOC (Die Adverbialbestimmung des Ortes — Die Lokalbestimmung) Circumstanţialul de loc exprimă : 1. circumstanţialul de timp (die Adverbialbestimmung der Zeit Temporalbest' Vor Sonnenuntergang brachen wir auf.

3. întrebarea: wann? E r steht täglich um sechs Uhr auf. (b) la genitiv (genitivul local): Wohin (Woher) des Weges ? Geh deines Weges ! 3. wo die Schlafzimmer suls und seiner Familie lagen.512 SINTAXA a) cu prepoziţie: Von weitem sahen wir den Zug kommen. 2. bis wann ? Einen Augenblick war es still. E r wohnt Bahnstraße 25. (Th. M 245 într-o propoziţie pot sta şi două circumstanţiale de timp. . unul dintre acestea lămurindu-1 pe celălalt: Gestern früh fuhr er ins Gebirge. 2. întrebările : wie lange ?. durata acţiunii. Mann) des Kon­ CIRCUMSTANŢIALUL DE TIMP (Die Adverbialbestimmung der Zeit — Die Temporalbestimmung) M 244 Circumstanţialul de timp exprimă : 1. E r lernt seit einem Jahr Deutsch. momentul acţiunii. printr-un substantiv a) cu prepoziţie : Wir wohnen in einem neuen Stadtviertel. adesea în legătură cu un adverb: Wir stiegen den Berg hinauf. b) fără prepoziţie : (a) la acuzativ (acuzativul local). Bis heute hielt sie sich i n Bukarest auf. printr-o propoziţie secundară {vezi N 63) : Rechts führte die Treppe in den zweiten Stock hinauf. frecvenţa acţiunii. b) fără prepoziţie : E r wartet draußen auf Sie. seit wann ?. întrebarea: wie oft ? Wir gehen manchmal auch während der Woche ins Theater.

printr-o construcţie participială (vezi N 137) : In Bukarest eingetrojjen. 33 — Gramatica practică a limbii germane . 4. über etc. a a v u t sau va avea loc o acţiune. Acuzativul temporal este uneori întărit prin hindurch. April seinen Geburtstag. printr-un substantiv a) cu prepoziţie: In einem Jahr beendet er sein Studium. Den ganzen Tag über regnete es. Die Besprechung dauerte zwei Stunden. Unele forme ale genitivului temporal au devenit adverbe de timp : des Vormittags -* vormittags. x Prin acuzativul temporal se exprimă. Genitivul temporal exprimă un moment neprecis în care are.PROPOZIŢIA 513 Circumstanţialul de timp poate fi exprimat 1. M 246 b) fără prepoziţie : Verstehen Sie jetzt sein Benehmen ? 2. (b) la genitiv Eines (genitivul temporal) : Tages wird er es erfahren. E r feierte am 76. Das ganze Jahr hindurch arbeitete er an einem Wörterbuch. deseori însoţit de determina­ tive (adjective. des Morgens -» morgens. printr-o propoziţie Seitdem ich Grammatik secundară (vezi N 64) : lerne. mache ich weniger Fehler beim Sprechen. de regulă. besuchte die Delegation das Dorfmuseum. printr-uri adverb de timp (vezi J 26) a) cu prepoziţie : Seit gestern regnet es ununterbrochen. 3. des Abends -J. b) fără prepoziţie (a) la acuzativ (acuzativul temporal).abends etc. durata unei acţiuni. numerale) : Er bleibt einen Monat bei seinen Eltern.

felul în care se desfăşoară o acţiune sau se prezintă o stare (circum­ stanţialul de'mod propriu-zis). intensitatea (circumstanţialul de măsură). întrebările: mit wem?. wie stark ?. 5.5U SINTAXA CIRCUMSTANŢIALUL DE MOD (Die Adverbialbestimmung der Art und Weise — Die Modalbestimmung) M 247 Circumstanţialul de mod exprimă : 1. întrebările : wie ?. lucrul sau împrejurarea care însoţeşte acţiunea (circumstan­ ţialul sociativ). Sie spricht fließend Deutsch. E r geht nie ohne seine Frau ins Kino. î n t r e b ă r i l e : wie?. o comparaţie cu alte obiecte sau acţiuni (circumstanţialul Comparaţia poate fi a) de egalitate : E r spricht Deutsch wie ein Deutscher. Meines Erachtens haben Sie recht. comparativ). materiei). măsura valabilităţii unei comunicări: Vielleicht besuche ich euch morgen. womit?. in welchem Grade ? Sie kämpften auf Tod und Leben. 2. unter welchen Umständen ? Kommen Sie mit Ihrem Bruder zu uns. ohne was?. materia din care este făcut u n lucru (circumstanţialul î n t r e b a r e a : woraus ? Dieser Anzug ist aus Wollstoff. Hoffentlich ist morgen schönes Wetter. gradul. E r antwortete mit einer Verbeugung. aufweiche Weise? E r antwortete laut. Für einen Anzug braucht man drei Meter Stoff. E s ist heute um 5 Grad kälter als gestern. valoarea. b) de inegalitate: Er ist jünger als ich. măsura. Wahrscheinlich wird es heute regnen. wieviel ?. 6. wie sehr ?. Dieser Teppich kostet 3000 Lei. ohne wen?. Er t u t es ohne Interesse. 4. . 3. fiinţa.

teils. d) la genitiv (genitivul modal). durch die Straßen der Stadt. Sprechen Sie bitte lauter. b) o construcţie participială (vezi N 137(b) . Br folgte langsamen Schrittes. Unele dintre genitivele modale şi-au pierdut substantive. {vezi J S T 75) (Th. şi anume a) o construcţie infinitivală lîr fuhr weg. Sie ging unverrichteter Dinge weg. Meines Wissens verhält sich die Sache anders. 3. N 138) : Die Pioniere zogen. un adjectiv sau un participiu Das Kind ist beinahe gefallen. ein Lied singend. E r saß. Sie sagte es mit b) cu conjuncţie (eventual şi prepoziţie) : Flug. ohne sich von mir zu caracterul lor de (vezi N 131 — N 132) : verabschieden. în special în expresii: Ich meine es allen Ernstes. o propoziţie secundară: Br ging zum Katheder. M 248 : 2. indem er den Kopf in schnellem Wechsel hob und senkte. den Kopf in die Hände gestützt. 4. Mann) . însoţit de regulă de un numeral: Das Kind ist erst einen Monat alt. printr-un grup de cuvinte.PROPOZIŢIA 515 Circumstanţialul de mod poate fi exprimat 1. und starrte vor sich hin. printr-un adverb. de exemplu: anfangs. Sie sang bezaubernd. printr-un a) cu substantiv prepoziţie: Bedauern. Diese Zeitschrift kostet einen Leu. Die Zeit verging mir wie im c) la acuzativ (acuzativul măsurii).

516

SINTAXA

CIRCUMSTANŢIALUL DE CAUZĂ *
(Die Adverbialbestimmung des Grundes — Die Kausalbestimmung)

M 249

Circumstanţialul de cauză exprimă : 1. cauza reală a unei acţiuni, stări sau însuşiri (circumstanţialul cauzA propriu-zis). întrebările: warum?, weshalb?, weswegen?, aus welchem Gründern
Wegen des schlechten Wetters blieben wir zu Hause. Aus Trotz wollte er nicht antworten. Schmerzen. Der Kranke stöhnte vor

2. consecinţele pe care le^ are sau le poate avea o acţiune sau staisj (circumstanţialul consecutiv). î n t r e b ă r i l e : wie ?, mit welcher Folge ?
Der Schüler löste die Aufgabe zur größten Zufriedenheit des Lehrers. Auf das Telegramm hin kehrte er nach Hause zurück.

într-unele gramatici, circumstanţial de mod.

circumstanţialul

consecutiv

este

considerat] întrebările:

3. scopul unei acţiuni (circumstanţialul wozu?, zu welchem Zweck?
Die Kinder fuhren zur Erholung an die See. Wichtige Maßnahmen wurden zur Ausweitung

de scop sau final)

unserer

Handelsbeziehungen

getroffen.

î n locul circumstanţialului consecutiv şi al celui de scop, se întrebuin­ ţează frecvent propoziţia consecutivă (vezi N 101), respectiv cea finali (vezi N 102). 4. o condiţie de a cărei îndeplinire depinde realizarea acţiunii sau stării (circumstanţialul condiţional). întrebările: unter welchen Bedingungen?, in welchem Falle ?
Bei gutem Wetter machte die ganze Familie Ausflüge. Ohne Anstrengung können wir nichts erreichen.

5. un obiect sau o situaţie care ar putea să împiedice realizarea unei acţiuni sau unei stări (circumstanţialul concesiv). î n t r e b a r e a : trotz welchen Umstandes ?
Ungeachtet seiner Müdigkeit setzte er den Weg fort. Der Ausflug fand trotz des schlechten Wetters statt.

EXERCIŢII

517

6. mijlocul sau instrumentul prîa care se realizează acţiunea stanţialul instrumental). î n t r e b ă r i l e : wodurch?, womit?
Der Boden wird bei uns mit modernen Maschinen bearbeitet. Durch Aufmerksamkeit wurde der Fehler rechtzeitig bemerkt.

(circum­

7. subiectul logic al acţiunii exprimate printr-un verb la diateza pasivă, legat de verb prin prepoziţiile von sau durch (circumstanţialul de agent):
Ein interessanter Vortrag wurde von dem Direktor des Betriebs gehalten.

Circumstanţialul de cauză poate fi exprimat 1. printr-un adverb cauzal {vezi J 38) :
Er kam zu spät, aber ich war deshalb nicht böse.

M 250

2. printr-un substantiv 3. printr-un infinitiv :
Geh lernen !

precedat

de prepoziţie :

Wegen des Regens konnte der Ausflug nicht stattfinden.

4. printr-un grup de cuvinte, şi anume a) o construcţie infinitivală (vezi N 129) :
E r kam zu uns, um sich zu verabschieden.

b) o construcţie participială 5. printr-o propoziţie

(vezi N 137) (vezi N 97) :

Die Sache so angesehen, hat er recht.

secundară

Weil es schon spät war, mußten wir uns beeilen. Der Nebel war so dicht, daß wir nichts sehen konnten.

EXERCIŢII

1. Formaţi propoziţii

enunţiative .'

a) In, das Kino, laufen, ein Film interessant. b) Erich, wollen, der Film, sehen, und, gehen, zu, die Kinokasse. c) Er, wollen, sein Freund Peter, mitnehmen. d) Erich, gehen, an, das Telephon, abnehmen, der Hörer, und, die Xummer, wählen.

518

SINTAXA

e) f) g) h)

Niemand, antworten, denn, Peter, nicht, zu Hause, sein. Erich, gehen, allein, in, das Kino. Der Film, sein, interessant, sehr. Am Abend, Erich, kommen, guter Laune, nach Hause.

2. Formaţi propoziţii

interogative totale directe :

a) b) c) d) e) f) g) h) i) j)

Inge, mit, der Autobus, fahren ? du, mit, dein Freund, in, die Ausstellung gehen? Karl, heute, schreiben, seine Mutter? der Student, antworten, auf, die Frage, der Professor, richtig? die Kinder, dürfen, in, dieser Film, gehen? Werner, begleiten, der Vater, zu, der Bahnhof, können? der Professor, halten, heute, die Vorlesung, in, der kleine Hörsaal ? wir, können, in, diese Buchhandlung, auch, Bücher, deutsch, f i n d e » du, lesen (la perfect indicativ), der Roman, neu, dieser Schriftsteller ? die Studenten, in, die Ferien, ans Meer, fahren (viitor I indicativ) lj

3 . Formulaţi

propoziţii

interogative

parţiale

referitoare

la cuvintele

tipărite

curs

a) b) c) d) e) f) g) h) i) •j) k) I) m) n) o) f>) r) s) t) u)

Die Sitzung findet am Abend statt. An der dritten Haltestelle steigt er aus. Ich begleitete den Gast auf den Bahnhof. Morgen werde ich ihn wieder anrufen. Dort hängt der Regenschirm des Lehrers. Der Professor zeigt den Studenten herrliche Bilder aus der ganzen Welt. Der Student denkt an den schönen Ausflug von Sonntag. Ich besuchte die Schule in dieser Stadt. Peter arbeitete in der letzten Zeit in den ,,Autobuzul" — Werken. E r sprach gestern mit unserem Lehrer über den geplanten Ausflug. Wir arbeiten alle für die Steigerung der Produktion. Walter muß heute in die Bibliothek gehen. Peters Vater ist Dreher und arbeitet in der Maschinenfabrik. Ioana kauft sich einen hellen Stoff. E r kann nur 1,20 m hoch springen. I n diesem Regal stehen zehn Romane und nur drei Gedichtbände. Der Lehrer erzählte heute in deutscher Sprache eine Anekdote. Mein Freund braucht das Wörterbuch für eine Übersetzung. E r überraschte uns mit seiner Nachricht. Ich bleibe drei Tage im Gebirge.

EXERCIŢII

519 imperative, folosind imperativul sau

4. Transformaţi propoziţiile următoare în propoziţii forme perifrastice ale imperativului:

a) I h r seid diszipliniert und arbeitet fleißig. b) Du arbeitest jetzt im Obstgarten. c) Du übernimmst die Deitung der Gruppe. d) Sie (forma de politeţe) berichten in der Sitzung über die Erfolge der Gruppe. e) Ihr helft dem neuen Studenten bei der Übersetzung. f) E r ist jetzt aufmerksamer. g) Du gehst am Nachmittag nicht ins Kino. h) Ihr kommt sofort zurück. i) Wir fahren jetzt, denn sonst wird es zu spät. j) Wir gehen jetzt, denn der Freund wird schon ungeduldig sein. k) Du hast Geduld. I) Du bist aufmerksam.
5. Transformaţi wenn: propoziţiile afirmative în propoziţii optative, folosind eventual conjuncţia

a) b) c) d) e) /) g) h) i) j)

Der Vater kommt jetzt nach Hause. Ich finde das Buch in der Buchhandlung. Der Vortrag ist nicht zu lang. Der Ausflug findet am Sonntag statt. E r kommt auch zum Wettspiel. Peter arbeitet immer sorgfältig. Ich habe jetzt mehr Zeit. E r liest schöner und ausdrucksvoller. Du kannst am Nachmittag zu mir kommen. E r hat einen schönen Aufsatz geschrieben.
cuvintele de negaţie corespunzătoare :

G. Traduceţi în limba germană, folosind

a) b) c) d) e) /) g) h) i) j) k)

Niciodată nu l-am văzut aşa de agitat. Nimeni nu lipseşte de la conferinţa profesorului. Nu am adus nici o carte. El nu are, în nici un caz, dreptate. Ernst n-a fost niciodată la mine. N-am făcut niciodată fără fratele meu o excursie. N-am nimic de spus aici. N-am găsit cărţile dorite nicăieri. Prietenul meu nu vine azi cu noi. Azi nu am timp să citesc această carte. Andrei nu este niciodată nepoliticos.

520

SINTAXA

l) m) n) o) p)

Nu te-a chemat nimeni la telefon. Niciodată nu voi uita ce mi-ai spus. Nu veni, fără a-mi telefona dinainte. El nici nu mi-a telefonat, nici nu mi-a scris (ceva). Aceasta este absolut imposibil.

7. Scoateţi subiectele din textele următoare şi arătaţi prin ce sînt exprimate :

A. a) Mein Vater arbeitet in einer Maschinenfabrik. Die Arbeit macht ihm große Freude. E r erzählt uns oft von seiner Arbeit. b) Schwimmen macht mir immer große Freude, darum fahre ich gern ans Meer. c) Hans und Peter halfen einem alten Mann. Der Alte dankte ihnen und schenkte den Jungen einige Briefmarken. d) Ich habe große Eile, und die Zwölf h a t wieder Verspätung. e) Peter begleitete den Vater zum Bahnhof. Auf dem Bahnsteig war ein ständiges Kommen und Gehen. f) Niemand erzählt so schön wie Otto. g) Man s a g t : ,,Irren ist menschlich", aber jeder muß immer aufmerk­ sam sein, wenn er etwas unternimmt. h) Es war ihm schwer, den kranken Freund allein zu lassen, aber die anderen Kollegen warteten auf ihn. i) Darf man hier rauchen ? Nein, das Rauchen' ist hier verboten. j) Es läutet. Die Stunde ist zu Ende. B. Als Alkibiad.es an der Spitze, der Reiterei an das Dornenfeld kam, sah er, wie eine Rotte von Fußsoldaten einen dicken Mann auf den Schul­ tern trug. Sein Pferd anhaltend, erkannte er den Sokrates in ihm, und die Sol­ daten klärten ihn darüber auf, daß er die wankende Schlachtreihe durch seinen unerschütterlichen Widerstand zum Stehen gebracht hatte. Sie trugen ihn im Triumph bis zum Train. Dort wurde er, trotz sei­ nes Protestes, auf einen der Fouragewagen gesetzt, und umgeben von auf­ geregt schreienden Soldaten gelangte er nach der H a u p t s t a d t zurück. Man trug ihn auf den Schultern in sein kleines Haus. Xanthippe, seine Frau, kochte ihm eine Bohnensuppe. Vor dem Herd kniend und mit vollen Backen das Feuer anblasend, schaute sie ab und zu nach ihm hin. E r saß auf dem Stuhl, in den ihn seine Kameraden gesetzt hatten. (B. Brecht)
8. Traduceţi în limba germană :

a) î ţ i prezint pe prietenul meu. El este cel mai bun prieten al meu. b) Plouă foarte tare şi excursia noastră nu mai poate avea loc. c) î m i pare rău, dar aici fumatul este interzis.

EXERCIŢII

521

d) Tot ce spuneţi dumneavoastră e adevărat, dar vîsîitul este după părerea mea cel mai frumos sport. e) Bătrînul acesta are nevoie de ajutorul nostru. Vrem să-1 ajutăm. / ) Nu l-am p u t u t găsi pe prietenul nostru, căci pe peron era u n con­ tinuu du-te vino. g) A traduce ( = infinitiv-substantivizat) din română în germană este pentru mine destul de greu, de aceea am nevoie de un bun dicţionar. h) Vrei să mă ajuţi ? Cu plăcere, dar acum n-am timp. Vino mai tîrziu, atunci te ajut cu plăcere. i) Trei ( = tramvaiul) circulă din nou pe un alt traseu. j) Ai mei îţi trimit multe salutări. k) Klaus şi Werner lucrează de două ore, dar nu este uşor să afle soluţia. I) Bate cineva la uşă, du-te şi deschide! m) Vino la Bucureşti, te voi conduce prin oraş. Aici sînt multe lucruri demne de văzut.
9. Formaţi propoziţii — la prezent — la imperfect cu predicate simple :

a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I)

der Fahrgast, der letzte Zug, mit Mühe, erreichen. der Student, die Erklärung, der Professor, verstehen. der Direktor, täglich, viele Briefe, unterschreiben. der Herr, die Dame, beim Aussteigen, helfen. der Vater, das ungehorsame Kind, mit, der Finger, drohen. die Studenten, der Vortrag, der Professor, anhören. die Großeltern, die beste Gesundheit, sich erfreuen. der Junge, die Großeltern, sich erinnern, an. diese Studentin, sich beschäftigen, die Kunstgeschichte, mit. der Fremde, bitten, der Beamte, eine Auskunft, um. der Autofahrer, fragen, nach, nächster Weg, zu, das Opernhaus. die alte Großmutter, denken, an, oft, ihre Kindheit.

10. Formaţi propoziţii şi forma de politeţe) :

cu predicate simple, la imperativ

(persoana

a II.-a sing, şi

plur.

a) nehmen, der Bleistift, und, schreiben, die Wörter, unbekannt, in, das Heft. b) arbeiten, fleißig. c) wiederholen, der Satz, richtig. d) lernen, die Wörter, für, die nächste Stunde. e) sprechen, lauter, der Satz.

522

SINTAXA

f) g) h) i) j)

aufmachen, die Tür. aussteigen, an, die nächste Station. aufstehen, morgen, u m 7 Uhr. aufsetzen, der H u t . zuknöpfen, der Mantel.

1 1 . Traduceţi în limba germană :

a) Prietenul meu Gerhard m-a vizitat ieri şi am mers împreună la cinema, (la imperfect). b) Noi locuim de trei ani în acest bloc. c) Profesorul spuse: — Vorbiţi mai tare, nu vă aud. d) Iy-am aşteptat o oră, apoi m-am dus singur la cinema, căci repre­ zentaţia urma (= sollen) să înceapă peste (în) zece minute. e) Vom face această excursie cu un autobuz. f) E a trebuie să fi venit, căci v ă d că ferestrele camerei sînt deschise. g) Prietenul îi spuse: — Nu-ţi mai pune şi t u totul la i n i m ă ! h) Azi îmi trebuie dicţionarul, dar mîine vi-1 pot pune la dispoziţie. i) Vă place să patinaţi ? — Da, dar şi mai mult îmi place (lieber) să schiez. j) Tună, apoi începu să plouă. k) P u t e m să aşteptăm aici, nu-i nevoie să ne grăbim. I) Paul pare să nu fi înţeles explicaţia profesorului, de aceea nu poate ţine pas cu grupa la traducerea acestui text. m) Ce avem de scris pentru mîine ? — Avem de scris aceste exerciţii. n) Aveţi dreptate, dar mi-am pierdut lista cu exerciţiile şi n-am p u t u t să scriu decît o parte.
12. Alcătuiţi propoziţii cu următoarele construcţii :

Abschied nehmen; einen Entschluß fassen; kein E n d e nehmen; in Angriff nehmen ; W o r t halten ; Schi laufen ; Sport treiben ; Hilfe leisten ; zum Ausdruck bringen; Platz nehmen.
13.. Scoateţi predicatele nominale din textele de mai jos şi arătaţi prin ce este exprimai predicativ : numele

a) Dort kommt Peter. E r scheint vergnügt. Er ist immer fleißig gewe­ sen und h a t nur gute Noten. b) Mein Freund ist deutscher Herkunft, darum spricht er so gut Deutsch. c) Wir machten einen Ausflug; alle waren bester Daune. d) Ich gehe mit Andrei gern spazieren, denn er ist immer lustig. e) E r ist mein bester Freund, darum besuche ich ihn sehr oft.

EXERCIŢII

523

f) g) h) i) j)

Unser neuer Kollege heißt Hans. Deine Arbeit ist von großer Bedeutung für unser Institut. H a s t du sie gesehen? — J a , sie waren zu viert. Wer ist der fleißigste? — K u r t ist der fleißigste. Die Vorstellung war schon um 10 Uhr aus.
ca atribute. Respectaţi caşul :

14. Completaţi cu adjectivele din paranteză, folosindu-le

a) Ich half meiner (beste) Freundin bei der (schwer) Übersetzung. b) Auf das (letzte) Haus in einem (klein) Dorf stand ein Storchennest. c) Die Storchenmutter saß im Nest mit ihren (klein) Jungen. d) Diese streckten den Kopf mit dem (klein, schwarz) Schnabel heraus. e) Ein (klein) Stück davon stand der (groß) Storchenvater. f) Der Assistent brachte den (neu) Studenten die (letzt) Schallplatte, die sie noch nicht gehört hatten. g) Nach (lang) Warten, verließ er den (schön) Park, denn es war schon spät. h) Die Studenten sitzen im (groß) Hörsaal und schreiben einen (lang) Aufsatz. i) Else bildet nur (kurz) Sätze. j) Später besprach der Assistent mit den Studenten die (schwieriger) Sätze.
15. Scoateţi atributele din textele următoare şi arătaţi prin ce sînt exprimate :

a) Mein Freund brachte mir das neuerschienene Buch. b) Der alte Herr betrachtete die spielenden Kinder. c) Hinter dem kleinen Haus ist ein schönes Gärtchen. d) Mit diesem Studenten habe ich einen schönen Ausflug gemacht. e) Der Arbeiter dort h a t eine schwere Arbeit. f) Der alte Großvater liest im warmen Zimmer die neueste Zeitung. g) Meine Schwester fährt mit ihrem Mann in einem modernen Auto nach Predeal. h) Die neuen Wohnblocks haben rnoderne Einrichtungen. i) E r löst eine Fahrkarte erster Klasse und fährt mit dem Schnell­ zug 103 nach Predeal.
16. Completaţi cu cuvintele din paranteză, la cazul corespunzător :

(ein

a) Fetei wollte seinem Kollegen, . . . , bei der Übersetzung helfen. ausländischer Student) b) Anna wollte ihren Kollegen, . . ., bitten, ihr bei der Ü b u n g zu helfen, (ein deutscher Student)

524

SINTAXA

c) Die Arbeit dieses Studenten, . . ., ist ausgezeichnet, (der fleißigste Student unserer Gruppe) d) Der Vorschlag des Direktors, . . . , wurde begeistert angenommen. (ein begeisterter Neuerer) e) Die Schildbürger, . . ., bauten einst ein neues Rathaus, (die Bewoh­ ner der Stadt Schiida)

17. Completaţi cu cuvintele din

paranteză

a) Ich nicht die keine Absicht . . . (Spazierengehen). b) E r hat die Möglichkeit . . . (studieren). c) Jeder Student h a t die Pflicht . . . (lernen). d) Mein Freund zeigt die Neigung . . . (dichten). e) Anna äußerte ihren Wunsch, . . . (gehen, in, das Kino). f) Alle Kinder haben jetzt Gelegenheit, . . . (Sport treiben). g) Wir haben heute keine Dust, . . . (Schlittschuh laufen). h) Er faßte den Entschluß, sich auf alle Prüfungen . . . (gründlich vorbereiten).

18. Completaţi cu atributele adverbiale potrivite :

a) b) c) d)

Die Die Das Die

Bank . . . ist besetzt. Kraftwagen . . . sind aus der DDR. Wettspiel . . . war sehr interessant. Touristen . . . bewundern das Bukarest

von gestern von heute nebenan dort dort rechts

e) Das Gebäude . . . ist unsere neue Schule.

19. Completaţi eu cuvintele

din

paranteză

a) b) c) d) e) f) g) Plan, h) i)

Der Bauer bestellt . . . (der Boden). Der Gärtner pflückt . . . (die Frucht, pl.) Dieser Student übersetzte . . . richtig (der deutsche Text). Ich begleitete . . . zum Bahnhof (mein Vater). Anna rief . . . an (die gute Freundin). Die Studenten grüßen . . . (der Lehrer, vorübergehend). Der Ingenieur arbeitete . . . aus und gab . . . dem Direktor (der er). Ich erwarte . . . auf dem Bahnhof (mein bester Freund), Wir besuchten gestern . . . (der kranke Kollege).

EXERCIŢII

525

20. Traduceţi în limba germană :

a) b) c) d) e) /) g) h) i)

Am cumpărat ieri o carte interesantă. Azi nu-1 pot însoţi pe Walter la gară. Cartea aceasta am citit-o acum o lună. Profesorul îl laudă pe studentul silitor. Nu pot face această traducere. Te rog, închide fereastra! î i luăm cu noi şi pe colegii noştri. Acest arheolog dezgroapă o adevărată comoară. El îşi scoate (= abnehmen) pălăria şi îl salută politicos pe profesor.

2 1 . Răspundeţi,

folosind

cuvintele din paranteză :

a) b) c) d) e) f)

Wem Wem Wem Wem Wem Wem

erklärt der Lehrer das neue Thema ? (die Studenten) ähnelt der Bruder? (die Großmutter) begegnetest du gestern? (mein alter Freund) hilft der Student ? (sein kleiner Bruder) dankt er? (der Freund) widerstanden die Soldaten? (der Feind)

22. Completaţi cu cuvintele dirn paranteză :

a) E r näherte sich . . . (das alte Haus) und betrachtete es aufmerksam. b) Peter kam . . . (dÄe Bitte) des Freundes nach und ging m i t . . . (er) bis zur Haltestelle. c) Eine große Gefahr drohte . . . (die Stadt). d) Das kleine Mädchen ähnelt . . . (die Mutter). e) Der Vater erzählte . . . (seine Kinder) eine Geschichte. f) Kaltblütig wich er . . . (die Gefahr) aus. g) Wir wohnten gestern . . . (ein Vortrag) bei. h) Die Reise ist . . . (er) gut bekommen. i) Der Freund kam . . . (ich) freudig entgegen.
23. Traduceţi în limba germană :

a) Băiatul îi seamănă tatălui, iar fata cea mai mică îi seamănă bunicii. b) O plimbare la cîmp mi-ar prii. c) Anna Seghers povesteşte despre u n luptător antifascist, care eva­ dase dintr-un lagăr de concentrare. d) î ţ i place acest costum? e) îţi plac aceşti struguri ?

526

SINTAXA

f) g) h) i) j) k)

El n-a vrut să-i cedeze prietenului. Ana o ajută cu plăcere pe colega sa Helga. Petre nu-1 contrazice niciodată pe tatăl său. * Studenţii ascultă foarte atenţi pe profesorul lor. Mie nu mi-e egal dacă (el) vine sau nu. Pot să vă fiu de ajutor? Da, îmi puteţi ajuta mult.

24. Completaţi cu cuvintele din paranteză, respectînd cazul cerut de verb sau de adjectiv :

a) Mein Freund ist krank, er bedarf . . . (die Ruhe). b) Wir gedenken . . . der Arbeiterklasse (die Helden). c) Bei der Übersetzung bediene ich. mich . . . (das gute Wörterbuch). d) Dank seinen schönen Leistungen erfreut sich mein Freund . . . (ein großes Ansehen). e) Erinnerst du dich, Peter, noch . . . (unser alter Professor) ? / ) Martin rühmte sich . . . (seine gute Leistung). g) Hans ist sich . . . bewußt (seine Pflicht). h) E r ist . . . fähig (keine solche Tat). i) Durch sein Benehmen wurde er . . . würdig (unser Vertrauen).
25. Traduceţi în limba germană :

a) b) c) d) e)

(Noi) Ne amintim de eroii poporului nostru. Hans şi Peter erau conştienţi de marea lor răspundere. Zelul tău, dragă prietene, ar fi demn de o cauză mai b u n ă ! Soldatul rănit nu mai era capabil de nici un cuvînt. Bătrîna femeie era obosită de veşnicele ei griji pentru copilul bolnav.
din paranteză şi prepoziţia corespunzătoare :

26. Completaţi cu cuvintele

a) Mein lieber Freund, die Entscheidung in dieser Sache hängt nur . . . (du). b) Kinder, ihr müßt . . . achten (die Verkehrszeichen). c) Till Eulenspiegel, der Schalk, gab sich einmal in einer Stadt . . . aus (ein Arzt). d) Mein Freund befaßt sich am liebsten . . . (die Mathematik). e) E r besteht immer . . . (seine Meinung). f) Ich denke oft . . . (meine schöne Reise). g) E r hat sich . . . entschieden (ein Buch von Sadoveanu). h) Das kleine Mädchen erschrak . . . (der Hund). i) Obwohl es dunkel war, gelangte er noch . . . (die richtige Adresse), j) Mein Freund Peter interessiert sich . . . (das neue rumänische Fernsehgerät). ab

EXERCIŢII

527

k) Die Alte sorgte wie eine Mutter . . . (die Kinder der Nachbarin). I) Der Professor wird auch . . . teilnehmen (diese Sitzung), m) Der Professor wandte sich . . . und zeigte ihnen die Bilder (die Studenten). n) Wir fuhren . . . vorüber (das Haus der Scînteia). o) E r freute sich . . . (die Erfolge dieser Gruppe). p) Darf ich dir . . . zusehen (die Arbeit)? r) Der Vater erzählte den Kindern oft . . . (seine Arbeit).

27. Traduceţi în limba germană :

a) Prietenul meu R a d u fu ales responsabil de grupă. b) D-am recunoscut imediat după glas. c) Cu ajutorul meu, el a tradus textul din germană în română. d) Ai auzit ceva despre acest nou roman ? e) Dan a fost numit director al uzinei,— f) Noul învinge totdeauna vechiul. g) Construirea universităţii bucureştene se leagă de numele lui A Ţ I . Cuza. h) Aici este vorba de o nouă descoperire. i) N u mă tem de examenul la literatură. j) Studenţii aşteaptă cu bucurie (sich freuen auf) vacanţa de vară. k) Pentru care facultate te-ai decis ? I) Sîntem mîndri de frumoasa noastră capitală. m) Profesorul este mulţumit de lucrările studenţilor săi. n) Studentul Martin era fericit de rezultatul experienţei sale. o) Pentru că are mult de lucru, renunţă la călătorie.

28. Răspundeţi

folosind

cuvintele

din paranteză,

cu prepoziţiile

corespunzătoare:

a) Wo wohnt ihr Bruder Karl ? (ein neues Stadtviertel) b) Wo arbeitet der Vater, und wo arbeitet die Mutter ? (ein großes Werk, eine Textilfabrik) c) Wo studieren Sie ? (das Polytechnikum) d) Wo ist jetzt der kranke Bruder ? (das Haus) e) Woher kommen Sie? (die Bibliothek) f) Woher haben Sie das Buch genommen ? (der offene Bücherschrank) g) Wohin gehen wir am Abend ? (das neue Kino) h) Wohin fährt der Student Peter in den Sommerferien ? (das Meer, dann, das Gebirge) i) Wohin macht die Klasse mit dem Lehrer einen Ausflug ? (die Deut­ sche Demokratische Republik; Berlin ; das Banat; die Moldau).

528 29. Traduceţi în limba germană :

SINTAXA

a) Aici afară la lac este foarte frumos. b) L-am văzut pe prietenul meu de departe. c) Prietenul meu locuieşte în noul cartier. d) Blse locuieşte în strada Bminescu nr. 8. e) Mîine plec la Constanţa. Voi rămîne acolo o săptămînă, apoi voi pleca cu familia la Predeal. f) La dreapta şi la stînga vezi lanuri bogate.
30. Răspundeţi, folosind cuvintele din paranteză :

a) Wann beginnt der Vortrag? (fünf Uhr) b) W a n n kommen Sie wieder nach Bukarest? (der zehnte April) c) Wann haben wir Literaturseminar? (der Morgen) d) Wie lange bleiben Sie în Bukarest ? (der ganze Monat Mai) e) Wie lange muß ich hier warten? (ein Augenblick, drei Stunden) f) Seit wann besuchen Sie das Fremdspracheninstitut? (das Jahr, drei Monate) g) Bis wann brauchen Sie das Wörterbuch? (die nächste Woche) h) Wie oft nehmen Sie von dieser Arznei? (dreimal täglich) i) Wie oft gehen Sie ins Theater? (jede Woche) j) Wann besuchen Sie Ihre Eltern? (die Ferien)
3 1 . Traduceţi în limba germană :

a) Ieri după amiază l-am vizitat pe colegul meu bolnav. Rămîne în spital pînă la sfîrşitul săptămînii viitoare. b) De o săptămînă, vremea este foarte frumoasă. Duminică vom face o excursie la Predeal. c) Acum am un dicţionar foarte bun, ţi-1 pot împrumuta şi ţie după examen. d) Sosită în Bucureşti, delegaţia studenţilor germani a vizitat Muzeul de artă al Republicii Socialiste România. e) într-o zi voi veni totuşi la tine.
32. Răspundeţi, folosind cuvintele din paranteză :

a) Wie arbeiten die Studenten dieser Gruppe ? (fleißig, angestrengt, das große Interesse) b) Mit wem kommen Sie am Abend ? (der Kollege Peter, die Freundin, der jüngere Bruder)

/

EXERCIŢII

529

stift,

c) Womit haben Sie diese Zeichnung gemacht ? (dieser bunte Blei­ pl.J d) Wieviel Meter Stoff brauchen Sie für dieses Kleid ? (2 1/2 Meter) e) Wie spricht er jetzt nach einen ganzen Studienjahr ? (ein Deutscher)
33. Traduceţi în limba germană :

a) b) c) d) e) f) g) h)

Vă rog să vorbiţi mai rar, nu vă pot înţelege. Studenţii primiră entuziasmaţi propunerea lui Martin. E l citi cartea cu mult interes. A plecat ieri seară, fără a-şi lua rămas b u n de la noi. Pionierii trecură prin oraş cîntînd cîntece frumoase. î l privi întrebător şi aşteptă curios răspunsul său. Poate vii şi t u cu noi la teatru. După părerea mea, ea are cel mult 18 ani.
la întrebări, folosind cuvintele din paranteză :

3<î. Răspundeţi

a) Warum findet der Ausflug nicht mehr s t a t t ? (das schlechte Wetter) b) W a r u m bleibt er allein zu Hause? (Trotz) c) Warum wird morgen die Straßenbahn 26 nicht verkehren ? (der technische Grund) d) Zu welchem Zweck fahren viele Werktätige unseres Landes ans Meer? (die Erholung) e) î n welchem Falle kann man viel erreichen ? (der gute Willen) f) Trotz welchen Umstandes half er den Kollegen ? (seine schwere Herzkrankheit) g) Unter welcher Bedingung kann das Schispringen stattfinden ? (das günstige Schneeverhältnis) h) Von wem wird die Übersetzung gemacht werden ? (der Student Paul) i) Wie können wir zu einem höheren Eebensstand kommen ? (die Steigerung der Produktion)
35. Traduceţi în limba germană :

a) b) c) d) e) f) g) h)

Din cauza ploii nu p u t e m merge azi în parc. Cu toată vremea rea, echipa noastră a învins echipa oraşului Piteşti. Din motive tehnice reprezentaţia nu mai poate avea loc azi. De emoţie, Ana n-a p u t u t răspunde la cele mai simple întrebări. Cu bunăvoinţă se pot obţine multe. Textul a fost tradus de către prietenul meu Mihai. El rămase m u t de mirare în faţa tabloului. Din cauza frigului serbarea are loc în sala de festivităţi, nu în parc.

34 — Gramatica practică a limbii germane

FRAZA
(Der zusammengesetzte Satz)

Fraza — o unitate sintactică superioară propoziţiei — serveşte la exprimarea unor idei mai complexe. E a este formată din îmbinarea a două sau mai multe propoziţii. îmbinarea propoziţiilor într-o frază se poate realiza prin raporturi de coordonare sau de subordonare. De aci urmează împărţirea frazelor î n : fraze formate prin coordonare şi fraze formate prin subordonare.

N 1

FRAZA

FORMATA

PRIN
— die

COORDONARE
Satzreihe)

(Die Satzeverbindung

Fraza formată prin coordonare este alcătuită din propoziţii care nu depind gramatical de alte propoziţii, adică din propoziţii principale.
Karl V. war ein starker und aufgeklärter Geist, aber vielleicht ein desto schlimmerer Mensch; Philipp I I . war ein beschränkter und schwacher Kerl, aber er war gerechter. (Fr. Schiller)

NM

Coordonarea poate fi realizată : 1. prin juxtapunere, adică prin simpla alăturare a propoziţiilor, fără întrebuinţarea unor conjuncţii.
Der Staatsrat der Sozialistischen Republik Rumänien ist das höchste Organ der S t a a t s ­ macht mit ständiger Tätigkeit; er ist der Großen Nationalversammlung untergeordnet.

N 3|

2. prin conjuncţii
Sie gingen langsam und vorsichtig, denn seit gestern war Tauwetter eingetreten, und sie wollten doch mit reinen Stiefeln draußen ankommen. (H. Hesse)

N ^

FRAZA

531

Adverbele cu ajutorul cărora se realizează, uneori, coordonarea au valoare de conjuncţii; graniţa dintre adverbe şi conjuncţii de altfel nu este fixă (vezi K 4). în fraza prin coordonare raportul între propoziţii poate fi: copulativ, disjunctiv, adversativ, local, temporal şi cauzal. a) în cazul coordonării copulative propoziţiile sînt de aceeaşi valoare. Propoziţiile copulative sînt fie juxtapuse, fie legate prin conjuncţii copulative, de ex. außerdem, und, sowohl . . . als (auch), weder . .. noch (vezi K 12).
E s pfiff, die Lokomotive antwortete, der Zug setzte sich sanft in Bewegung. (Th. Ich h a t t e heftige Kopfschmerzen, außerdem war ich sehr nervös. Weder h a t er angerufen, noch ist er gekommen. Mann.)

N 5. N 6 N 7

b) în cazul coordonării disjunctive conţinutul unei propoziţii exclude conţinutul celeilalte. Coordonarea disjunctivă se exprimă prin conjuncţii disjunctive de ex. : oder, entweder . . . oder, sonst (vezi K. 13) :
Ich gehe zu ihm, oder er kommt zu mir. Entweder gehe ich heute zu ihm, oder er kommt morgen zu mir. Heute verspätet sich unser Kollege, sonst ist er sehr pünktlich.

N 8

Observaţie Conjuncţia sonst serveşte şi la exprimarea raportului cauzal (vezi N 17). c) î n raportul de coordonare adversativă conţinutul unei propoziţii este opus conţinutului celeilalte. Coordonarea adversativă se exprimă, de regulă, prin conjuncţii adver­ sative ca aber, jedoch, sondern (vezi K. 14) :
Der Junge hielt das Buch auf den Knien, aber er las keine einzige Zeile. Wir gehen heute nicht zu unseren Eltern, sondern die Eltern kommen zu uns.

N 9

Dacă raportul adversativ dintre propoziţii iese clar în evidenţă, coordonarea se poate realiza şi fără conjuncţii:
Ich will dein Leben nicht, ich will den Schuß. (Fr. Schiller) în loc de : Ich will nicht dein Leben, sondern ich will den Schuß.

J V 10

Dacă sondern leagă două propoziţii cu acelaşi subiect şi acelaşi predicat, în propoziţia a doua nu se mai repetă nici subiectul nici predicatul (vezi N 152, 3):'
Wir lernen nicht für den Lehrer, sondern wjr_JerfTen für uns.

Nil

532

SINTAXA

N 12

d) Raporturi locale se exprimă mai rar prin fraze prin coordonare. De altfel, cuvintele cu ajutorul cărora se realizează acest fel de r a p o r t u r i : da ( = aici), dorthin, daher etc. au mai de grabă caracter de adverb decît de conjuncţie [vezi K 15) :
Seit Jahren wünschte er sich sein Heimatsdorf zu besuchen; dorthin führte jetzt sein Weg.

N 13

e) Prin fraze prin coordonare se pot exprima şi raporturi temporale : (a) raporturi de simultaneitate, acţiunea dintr-o propoziţie petrecîndu-se în acelaşi timp cu acţiunea exprimată în propoziţia a doua {vezi K 16) :
Ich ging zu ihm, mittlerweile kam er zu mir.

(b) raporturi de posterioritate, acţiunea din prima propoziţie avînd loc în urma acţiunii indicate în propoziţia a doua (vezi K 16) :
J e t z t ist er Ingenieur ; vorher war er Dreher.

(c) raporturi de anterioritate (vezi K 16), acţiunea din prima propo­ ziţie avînd loc înaintea acţiunii exprimate în propoziţia a d o u a :
Ich schreibe meinen Eltern, dann gehe ich in die Bibliothek.

Conjuncţiile care servesc la exprimarea raporturilor temporale mai m u l t caracter de adverbe decît de conjuncţii. N 14

au

f) î n cadrul coordonării cauzale deosebim (a) raportul cauzal propriu-zis: propoziţia a doua cuprinde motivarea logică a primei propoziţii. Coordonarea cauzală propriu-zisă se realizează de obicei — prin conjuncţii (vezi K 21) :
Br mußte einige Mal läuten, denn drinnen war der Lärm sehr groß.

— prin juxtapunere iese clar în evidenţă:

(mai rar), cînd raportul cauzal dintre propoziţii

I c h m u ß weggehen, ich werde erwartet. în loc de : Ich muß weggehen, denn ich werde erwartet.

Dacă două propoziţii legate prin denn au subiectul comun, acesta trebuie repetat.
E r bleibt zu Hause, denn er h a t heute viel zu t u n .

N 15

(b) raportul conclusiv: propoziţia a doua exprimă o concluzie, o urmare care decurge din acţiunea exprimată în prima propoziţie. Coordonarea conclusivă se realizează prin conjuncţii (vezi K 22);
E r ist krank, also muß er vertreten werden. E r war beschäftigt, deshalb (daher, darum, deswegen) kam er nicht zu dir.

FRAZA

533

Fraza prin coordonare în care este exprimat un raport cauzal propriuzis poate fi transformată într-o frază prin coordonare în care să fie expri­ m a t un raport conclusiv:
Ich bleibe zu Hause, denn ich habe zu lernen. Ich habe" zu lernen, darum bleibe ich zu Hause..

(c) raportul final: prima propoziţie indică scopul care poate fi atins prin acţiunea din propoziţia a d o u a ; coordonarea finală se realizează prin conjuncţii finale (vezi K 24) :
Ich will mir die neuerschienene Literaturgeschichte kaufen; dazu gehe ich jetzt in die Stadt.

N 16

(d) raportul condiţional: prima propoziţie indică condiţia de îndeplinirea căreia depinde realizarea acţiunii din propoziţia a d o u a ; raportul condiţional se realizează prin conjuncţii (vezi K 25):
Dieser Kranke muß gut gepflegt werden, sonst wird er nicht mehr gesund.

N 17 \

(e) raportul concesiv: o împrejurare exprimată în prima propoziţie ar fi trebuit să oprească realizarea acţiunii din propoziţia a doua, dar n-a reuşit s-o împiedice. Raportul concesiv se realizează prin conjuncţii (vezi K 26) :
Zwar weiß ich viel, doch möcht' ich alles wissen. (J. W. Goethe)

N 18

FRAZA

FORMATĂ
(Das

PRIN
Satzgefüge)

SUBORDONARE

Fraza formată prin subordonare este alcătuită din cel puţin o propo- N 19 ziţie principală şi una sau chiar mai multe propoziţii subordonate (secun­ dare). Propoziţia subordonată (secundară) depinde gramatical de altă propo- N 20 ziţie, aşa numita propoziţie regentă, şi îndeplineşte în frază, de regulă, func­ ţia unei părţi de propoziţie. Propoziţia regentă poate fi: — o propoziţie principală :
Wir kamen erst nach Mitternacht an, propoziţia principală regentă weil der Zug Verspätung hatte. propoziţia subordonată

534

SINTAXA

— o propoziţie subordonată :
Es war dem Lehrer nicht entgangen, propoziţia principală regentă daß der Schüler, d e n e r p r ü f t e , ins Buch schallte. \ prop. subord. propoziţia subordonată regentă/

Propoziţiile subordonate se analizează^de obicei d u p ă : forma lor, poziţia lor, gradul lor de dependenţă, funcţia lor.

FORMA PROPOZIŢIILOR SUBORDONATE N 21 După forma lor, propoziţiile subordonate pot fi: 1. de celernai multe ori introduse, adică legate de regentă prin cuvinte introductive. î n propoziţiile subordonate introduse, verbul conjugat stă pe ultimul loc {vezi însă O 42):
Der Schneider sagte mir, daß mein Mantel in einer-Woche fertig sein werde. Wenn er länger in Bukarest geblieben wäre, h ä t t e er sie besucht.

N 22

2. camuflate sau neintroduse, adică juxtapuse faţă de regenta lor. î n propoziţiile subordonate neintroduse, verbul conjugat stă a) pe locul doi :
Der Schneider sagte mir, mein Mantel werde in einer Woche fertig sein.

b) pe locul întîi :
Wäre er länger in Bukarest geblieben, so h ä t t e er sie besucht.

N 23

N 24

Propoziţiile subordonate introduse se împart, în funcţie de cuvîntul lor introductiv, î n : — propoziţii conjuncţionale, — propoziţii relative, — propoziţii interogative indirecte. a) Propoziţiile conjuncţionale sînt introduse prin conjuncţii subordonatoare c a : daß, ob, weil, nachdem etc. (vezi K 14—K 30).
Wir alle wissen, daß die Kommunistische Organisation der Gesellschaft die höchste F o r m der Gesellschaftsordnung ist. Ich lerne Deutsch, weil mir die deutsche Sprache gefallt. I c h ging weg, nachdem wir alles besprochen h a t t e n . Die Frage, ob er Sie besuchen wird, bleibt offen.

FRAZA

535

b) Propoziţiile relative sînt introduse prin (a) pronume relative: der, die, das — die (vezi F 99), welcher, welche, welches—welche (vezi F 100—101), wer, was (vezi F 102—104)
I n der Sozialistischen Republik Rumänien gehört die ganze Macht dem Volke, das frei und Herr seines Schicksals ist. Mihail Eminescu, welcher der größte rumänische Dichter ist, wurde im J a h r e 1850 geboren. Wer es Ihnen erzählt h a t , war nicht genau unterrichtet.

N 25

(b) adverbe pronominale relative: woran, worauf, womit etc. (vezi I 62-64)'.
Das ist etwas, woran er oft denkt.

(c) adverbe relative: wo, wohin, woher (vezi I 67—69):
Sie zeigte mir das Haus, wo sie ihre Jugend verbracht hatte..

Pronumele relative nu sînt numai elemente de legătură între propo­ ziţia regentă şi propoziţia relativă, ci şi părţi de propoziţie:
der mir das Wörterbuch brachte. subiect dessen Bücher immer in Ordnung sind. atribut dem ich gestern begegnete. complement la dativ den ich gestern getroffen habe. complement în acuzativ auf den ich gewartet habe. complement prepoziţional

E r ist der Schüler,

c) Propoziţiile interogative indirecte sînt introduse: (a) în cazul interogativelor parţiale (vezi M 17) prin acelaşi cuvînt intro­ ductiv ca şi interogativele directe, şi anume prin — pronume interogative: wer ?, was ?, welcher ?, was für ein ? (vezi

N 26

F 77-95)
Interogativă directă Interogativă indirectă E r fragte mich: ,,Wer h a t angerufen?" E r fragte mich, wer angerufen habe.

— adverbe interogative : wann ?, warum ?, wie ?, wohin ?, woher ? etc.
directă E r fragte m i c h : „Wann wird Andrei wieder anrufen?" Interogativă indirectă

E r fragte mich, wann Andrei wieder anrufen werde.

536

SINTAXA

— adverbe pronominale interogative : woran ?, worin ?, worauf?, aus ?, wobei ?, womit ? etc.
Interogativă directă Interogativă indirectă

wor­

E r fragte mich: ,,Woran arbeitet P e t e r ? "

E r fragte mich, woran Peter arbeite.

întrucît interogativele parţiale indirecte sînt introduse prin aceleaşi cuvinte ca şi interogativele parţiale directe, ne putem da seama după topica lor sau adesea după modul folosit, dacă este vorba de o propoziţie princi­ pală sau de una subordonată. î n propoziţia principală verbul stă pe locul doi şi este la indicativ, iar în propoziţia subordonată pe locul ultim şi este adesea la conjunctiv. (b) în cazul interogativelor conjuncţia ob :
Interogativă directă

totale (vezi M 16) prin
Interogativă indirectă

Ich fragte i h m : „Waren Sie gestern beim V o r t r a g ? "

Ich fragte ihn, ob er gestern beim Vortrag gewesen sei.

fltf 27

N 28

Propoziţiile subordonate camuflate (neintroduse) depind, ca şi pro­ poziţiile subordonate introduse, de o propoziţie regentă, dar au topica pro­ poziţiilor principale. Pot fi camuflate, în special, propoziţiile subordonate a) completive (vezi N 61) :
Er sagte mir, er sei im Gebirge gewesen. (în loc de : Er sagte mir, daß er im Gebirge gewesen sei.)

b) condiţionale

care precedă regenta (vezi N 121) :

Hätte er sich geschont, so wäre er jetzt nicht krank. (în loc d e : Wenn er sich geschont hätte, wäre er jetzt nicht krank.)

c) concesive (vezi N 119) :
War sie auch keine Schönheit, so machte sie doch auf alle Eindruck. (în loc d e : Wenn sie auch keine Schönheit war, machte sie doch auf alle Eindruck.)

d) comparative ireale (vezi N 86):
Er benahm sich so, als wäre er allein im Zimmer. (în loc d e : E r benahm sich so, als ob er allein im Zimmer wäre.)

N 29

Propoziţia subordonată, atît cea introdusă, cît şi cea camuflată, poate avea în regentă un cuvînt corelativ, care are rolul fie de a atrage atenţia

FRAZA

537

asupra subordonatei, fie de a servi drept legătură între subordonată şi regentă :
Obwohl es spät war, blieb er dennoch bei uns. J e weiter wir gingen, desto schöner wurde der Weg. Er spricht so leise, daß ich kein Wort verstehe. Das ist etwas, was Sie wissen müssen. Es ist mir unangenehm, daß Sie sich meinetwegen bemüht haben. Ob es wirklich so war, das kann ich nicht wissen. Wäre er in Bukarest gewesen, so h ä t t e er Sie angerufen.

POZIŢIA PROPOZIŢIILOR SUBORDONATE

î n limba germană subordonata poate sta 1. înaintea propoziţiei regente (propoziţia subordonată

prepusă) :

N 30

Obwohl sich das Kräfteverhältnis in der Welt zugunsten des Sozialismus, der Demokratie und des Friedens verändert hat, bleibt der Imperialismus eine schwere Bedrohung des Friedens der Völker.

2. intercalată între părţile propoziţiei regente (propoziţia subordonată intercalată) :
Jedes Volk, das den Sozialismus eine internationale Aufgabe. aufbaut, erfüllt eine nationale und gleichzeitig auch

N 31

3. în urma

propoziţiei regente (propoziţia subordonată

postpusă) : Jj 32

Der Kommunismus steht nur zum Kapitalismus in Gegensatz und nicht zu den Völkern, die früher oder später alle zum Kommunismus gelangen werden.

Observaţie Propoziţia intercalata nu trebuie confundată cu propoziţia incidenţă Pe cînd propoziţia intercalată depinde de propoziţia regentă, propoziţia incidenţă este o propoziţie independentă:
Der Schüler, der gerade vorbeigeht, h a t den ersten Preis erhalten.

N 33

i

prop. intercalata Der Schüler — er heißt Karl Schulz — h a t den ersten Preis erhalten. prop. incidenţă

I

538

SINTAXA

GRADUL DE DEPENDENTA AL PROPOZIŢIEI SUBORDONATE N 34 N 35 O propoziţie subordonată depinde de o propoziţie principală sau de o altă propoziţie subordonată. 1. Propoziţia subordonată care depinde nemijlocit de o propoziţie principală este considerată propoziţie subordonată de gradul 1 :
Ich kenne diese Regel, weil wir sie schon durchgenommen

Prop. principală

i
Prop. subord. gr. 1

N 36

2. Propoziţia subordonată care depinde de o subordonată de gradul 1 este considerată propoziţie subordonată de gradul 2 :
Hr wünschte, daß ich ihm erzähle, wie ich meine Ferien verbracht habe.

Prop. principală Prop. subord. gr. 1 Prop. subord. gr. 2

N 37

3. Subordonata care depinde de o subordonată de gradul 2 este con­ siderată propoziţie subordonată de gradul 3 şi aşa mai departe.
Ich rufe ihn an, damit er mir sagt, ob ich auch für ihn Theaterkarten kaufen soll, wenn ich noch welche finde. Prop. principală

Prop. subord. gr. 1

Prop. subord. gr. 2

Prop. subord. gr. 3

FRAZA

539

De una şi aceeaşi propoziţie regentă pot depinde două şi chiar mai N 38 multe propoziţii subordonate de acelaşi grad:
E r schrieb mir, daß er morgen kommen wolle und daß ich ihn auf dem Bahnhof solle. Prop. principală erwarten

I
Prop. subord. gr. 1 Prop. subord. gr. 1

Raportul dintre propoziţiile de grad diferit este de subordonare, iar raportul dintre propoziţiile de acelaşi grad este de coordonare.

N 39

FUNCŢIA PROPOZIŢIILOR SUBORDONATE După funcţia pe care o îndeplineşte în frază, propoziţia poate fi subiectivă, predicativă, atributivă, completivă şi circumstanţială. N 40

PROPOZIŢIA
(Der Subjektsatz — Der

SUBIECTIVA
Satzgegenstandssatz)

Propoziţia subiectivă îndeplineşte funcţia de subiect al propoziţiei N 41 regente. întrebările: wer?, was?
Wer nicht pünktlich prop. subiectivă Der Unpünktliche subiect Daß du unpünktlich bist, ist unhöflich. (Was ist unhöflich ?) ist, \ /
s o 1 1 tddbt

«Httammen, ( « W soll nicht mitkommen?)

în propoziţia regentă apare deseori pronumele es drept cuvînt core- N 42 lativ:
Es ist unbestreitbar, daß er ein fleißiger Junge ist.

După formă, propoziţia subiectivă poate fi: 1. introdusă a) conjuncţională :
Baß er nicht kommt, ist ausgeschlossen.

N 43

540

SINTAXA

b) relativă:
Wer fremde Sprachen nicht kennt, weift nichts von seiner eigenen. (J. W. Goethe) Was Ihnen gesagt wurde ,stimmt nicht.

Propoziţii subiective introduse prin pronume relative he întîlnim adesea în proverbe:
Wer den Pfennig nicht ehrt, ist des Talers nicht wert. Wer zuletzt lacht, lacht am besten. Wer nicht warten kann, muß laufen.

apar frecvent.

c) interogativă indirectă :
Es ist nicht zu erfahren, wo er wohnt. Es ist noch nicht sicher, ob er kommt.

2. camuflată

(neintrodusă) :

E s wird behauptet, er hätte es gesagt.

Pentru construcţii infinitiv ale subiective vezi N 125.

PROPOZIŢIA
(Der Prädikativsatz

PREDICA

TIVĂ

— Der Satzaussagesatz) •

N 44

Propoziţia predicativă îndeplineşte funcţia de nume predicativ al pro­ poziţiei regente. întrebările : wer sau was ist (wird) das Subjekt ?
. . . , was er sich wünschte. prop. predicativă E r wurde < T A t (Was wurde er ?) Arzt. nume predicativ

N 45

Predicatele verbale nu pot fi redate prin propoziţii subordonate. î n propoziţia regentă apare deseori un cuvînt corelativ es, der, der­ jenige, so :

Ji 46

Er war es, der die Übersetzung gemacht hat. Er ist der (derjenige), der mir geholfen hat. Die Sache ist die, daß ich ihn nicht erkannt hatte. Alles war so, wie ich es mir vorgestellt hatte.

FRAZA

541

După formă, propoziţia predicativă poate fi 1. introdusă a) conjuncţională:
Das Besorgniserregende ist, daß er von Tag zu Tag mehr abnimmt,

N 47

b) relativă:
Er bleibt, was er war.

2. camuflată

(neintrodusă) :
unschuldig.

Die Tatsache ist, du bist am ganzen

Pentru construcţii infinitivale

predicative

vezi N 126.

î n cazul unor difilcultăţi la delimitarea dintre propoziţia subiectivă şi cea predicativă, trebuie să ne orientăm după ordinea cuvintelor din frază :
Daß regelmäßig gelernt wird, das ist das Wichtigste. prop. subiectivă Das Wichtigste ist, daß regelmäßig gelernt wird. prop. predicativă

PROPOZIŢIA
(Der Attributsatz — Der

ATRIBUTIVĂ
Beifügungssatz)

Propoziţia subordonată atributivă îndeplineşte în frază funcţia de atribut. întrebările : welcher ?, was für ein P
Hier ist das Buch, das ich dir versprochen habe. (Welches Buch ist hier?)

N 48

Funcţiile subordonatei atributive pot fi de a) atribut adjectival; în cazul acesta, propoziţia este atributivă tivală (adjektivischer Attributsatz) :
Da liegt der Text, der übersetzt wurde. prop. atributivă adjectivală Da liegt der übersetzte Text. atribut adjectival

adjec-

N 49

b) atribut substantival; stantivală (substantivischer

în cazul acesta propoziţia este atributivă Attributsatz):

sub­

Da liegt das Buch, das Peter gehört. prop. atributivă substantivală D a liegt Peters Buch. atribut substantival

542

SINTAXA

N 50

După formă, propoziţia atributivă poate fi 1. introdusă a) conjuncţională :
Die Behauptung des Arztes, daß es dem Kinde besser geht, beruhigte die Eltern.

b) relativă:
Die Arznei, die der Arzt verschrieben hatte, wirkte sofort.

c) interogativă indirectă :
Die Frage, wer es ihm gesagt hatte, blieb offen.

2. camuflată

(neintrodusă) : .
war richtig.

Unsere Vermutung, er sei nicht in Bukarest,

Pentru construcţii infinitiv ale atributive vezi N 128. Pentru construcţii participiale atributive vezi N 136. Cel mai frecvent se folosesc propoziţiile atributive relative, î n ceea ce priveşte acordul pronumelui relativ, vezi F 105. Propoziţia relativă stă, de regulă, nemijlocit după cuvîntul determi­ nat {vezi O 151 — 155).

PROPOZIŢIILE
(Die Objektsätze — Die

COMPLETIVE
Ergänzungssätze)

N' 51

Propoziţiile completive îndeplinesc în frază
Ich sehe J . . ., daß er kommt. P r °P- completivă ihn. complement (Was sehe ich?) (Wen sehe ich?)

funcţia de corn

N 52

După complementul a cărui funcţiune o îndeplineşte, propoziţia com­ pletivă este: completivă directă care corespunde complementului la acuzativ ; completivă indirectă care corespunde complementului la dativ şi la genitiv ; completivă prepoziţională care corespunde complementului prepozi­ ţional.

FRAZA

543

P R O P O Z I Ţ I A COMPLETIVĂ D I R E C T Ă
(Der direkte Objektsatz)

Propoziţia completivă directă răspunde la aceleaşi întrebări ca şi complementul la acuzativ : wen ?, was ?
Ich frage, wen ich will. (Wen frage ich?) Ich. nehme an, daß er noch kommen wird. (Was nehme ich an?) Was ich mit den Händen greife, glaub' ich gern. (H. v. Kleist) Ich weiß nicht, wie sein Benehmen zu erklären ist.

N 53

Propoziţiile completive directe depind în special de verbe de informare :
Dieser junge Wissenschaftler teilte mit, daß er seine wissenschaftliche Arbeit werde. veröffentlichen

N 54

Vorbirea indirectă apare, de regulă, ca propoziţie completivă directă [vezi N 159)
Vorbire directă E r s a g t e : „Ich hin krank." Vorbire indirectă sei. E r sagte, daß er krank

N 55

prop. completivă întrebare directă E r fragte : „Wann findet das Wettspiel s t a t t ? " Ich fragte i h n : „Gehen Sie ins Stadion ?" întrebare indirectă

t

Er fragte, wann das Wettspiel stattfinde. Î prop. completivă Ich fragte ihn, ob er ins Stadion gehe. Î prop. completivă

PROPOZIŢIA COMPLETIVĂ
(Der indirekte

INDIRECTĂ

Objektsatz)

Propoziţia completivă indirectă înlocuieşte un complement la dativ sau la genitiv şi răspunde la aceleaşi întrebări ca şi complementele cores­ punzătoare : wem ?, wessen ?
Ich gebe das Buch, wem ich will. (Wem gebe ich das Buch ?) Wer einmal lügt, dem glaubt man nicht, und wenn er auch die Wahrheit spricht. (Wem glaubt man nicht ?) Des rühme der blut'ge Tyrann sich nicht, Daß der Freund dem Freunde gebrochen die Pflicht.. (Fr. Schiller) (Wessen rühme sich der blutige Tyrann nicht ?)

Jjf 56

544

SINTAXA

P R O P O Z I Ţ I A COMPLETIVĂ P R E P O Z I Ţ I O N A L Ă
(Der präpositionale Objektivsatz)

N 57

Propoziţia completivă prepoziţională înlocuieşte un complement pre­ poziţional, î n t r e b ă r i l e : woran?, worauf?, womit?, worüber?, wovon? etc.
Sie freuten sich, daß sie eine schöne Reise machen werden. (Worauf freuten sie sich ?)

N 58

î n propoziţia regentă apare deseori un adverb pronominal cU funcţia de cuvînt corelativ:
Die Kinder dürfen sich nicht darauf verlassen, daß ihnen die Eltern bei der Arbeit helfen.

N 59

La unele verbe prepoziţionale poate lipsi cuvîntul corelativ din regentă, la altele el este obligatoriu. Astfel, cuvîntul corelativ nu poate lipsi pe lîngă verbele: beitragen, dienen, sich kümmern, sich verlassen etc.
Er trug dazu bei, daß die Arbeit unter den besten Bedingungen beendet wurde. Die Talsperre dient dazu, daß Wasser gespeichert wird. Sie müssen sich darum kümmern, daß das Kind regelmäßig ißt.

N 60

Cuvintele corelative se pun facultativ pe lîngă: sich bemühen, sich erinnern, sich freuen, sich hüten, klagen, sich wun­ dern etc. :
Unser Lehrer bemüht sich sehr (darum), daß wir Fortschritte machen. Erinnern Sie sich (daran), daß er Ihr Buch genommen h a t ? Wir freuen uns sehr (darüber), daß unsere Mannschaft gesiegt hat. Sie müssen sich (davor) hüten, daß Sie sich erkälten. Ihre Mutter klagte (darüber), daß Sie ihr selten schreiben. Er wunderte sich (darüber), daß du ihn nicht von deiner Verlobung verständigt h a s t .

FORMA P R O P O Z I Ţ I I L O R COMPLETIVE N 61 După formă, propoziţiile completive pot fi 1. introduse a) conjuncţionale
Er weiß nicht, daß Sie nach Bukarest übersiedeln.

b) relative:
Kauf dir, was dir besser gefällt.

c) interogative indirecte :
E r fragte mich, wo mein Bruder wohne.

FRAZA

545

2. camuflate

(neintroduse):
angerufen.

Sie sagte, sie habe zweimal

P e n t r u construcţii infinitivale

completive vezi N 127.

PROPOZIŢIILE
(Die Adverbialsätze

CIRCUMSTANŢIALE
— Die Umstandssätze)

Propoziţiile circumstanţiale îndeplinesc în frază funcţiile complementelor circumstanţiale din propoziţie. Deosebim propoziţii circumstanţiale de loc, de timp, de mod şi de cauză.

N 62

P R O P O Z I Ţ I A CIRCUMSTANŢIALĂ D E DOC
(Der Adverbialsatz des Ortes — Der Lokalsatz)

Propoziţia circumstanţială de loc îndeplineşte funcţia unui complement circumstanţial de loc. întrebările : wo ?, wohin ?, woher ?
. . ., / Ich lebe < \ wo ich geboren bin. prop. circum. de loc , * . ~ -. , . in meinem Geburtsort. circum. de loc. (Wo lebe ich ?) * '

M 63

Propoziţiile circumstanţiale de loc se introduc prin adverbele relative wo, wohin, woher. Pentru precizarea ideii de loc se folosesc adesea în propoziţia princi­ pală adverbe corelative:
Ich arbeite noch irnnier dort, wo Sie wissen. Der Weg führte dorthin, wo der "Wald begann.

P R O P O Z I Ţ I A CIRCUMSTANŢIALA D E TIMP
(Der Adverbialsatz der Zeit — Der Temporalsatz)

Propoziţia circumstanţială de timp^ îndeplineşte în frază funcţia unui complement circumstanţial de t i m p . întrebările : wann ?, seit wann ?, bis wann?, wie lange?, wie oft?
Während man ißt, prop. circiunst. de tirnp uz-? J i -c Wahrend des hssens compl. circumst. de tirnp 35 — Gramatica practică a limbii germane \ y soll man nicht sprechen. [Wann soll man nicht sprechen?) / r ... . * r i

N 64

546

SINTAXA

N 65

Raportul temporal pe care-1 exprimă propoziţia circumstanţială d e timp poate fi : a) de simultaneitate, cînd acţiunea din subordonată se desfăşoară în acelaşi timp cu cea din regentă. Pentru a exprima raportul de simulta­ neitate, propoziţiile circumstanţiale de timp sînt introduse prin conjuncţiile als, wenn, indes, wie, während etc. {vezi K 16)
Als die Aufführung zu Ende war, klatschte das Publikum laut Beifall. Immer wenn es läutet, gehe ich die Tür öffnen. Während wir uns unterhielten, klingelte das Telephon.

N 68

b) de posterioritate, cînd acţiunea din subordonată se petrece după cea din. regentă. Pentru a exprima raportul de posterioritate, propoziţiile circumstan­ ţiale temporale se introduc prin conjuncţiile bevor, ehe, bis :
Bevor (ehe) ich komme, rufe ich Sie an. Wir warten, bis Sie kommen können.

Observaţie N 67 Bis poate fi atît conjuncţie, cît şi prepoziţie şi adverb {vezi J 25).. c) de anterioritate, cînd acţiunea din subordonată se petrece înaintea celei din regentă. Pentru a exprima raportul de anterioritate, propoziţiile circumstanţiale de t i m p se introduc prin als, nachdem, seit, seitdem, wenn, kaum, daß, sobald etc. {vezi K 16). Pentru a exprima raportul de anterioritate trebuie respectată în limba, germană, o anumită corespondenţă a timpurilor, şi a n u m e :

Propoziţia subordonată perfect •

Propoziţia principală: • prezent • viitor • imperfect

mai mult ca perfect-

/ Nachdem er die Übungen gemacht hat,

lernt er die Wörter.

wird er die Wörter lernen. Nachdem er die Übungen gemacht hatte, lernte er die Wörter.

0 bservaţii: N 68 1. Această regulă este valabilă în deosebi pentru conjuncţia nachdem. I^a celelalte conjuncţii care exprimă anterioritatea, este posibilă folosirea aceluiaşi timp în regentă şi subordonată, mai ales atunci cînd se accen-

FRAZA

547

tuează continuarea acţiunii sau dacă cele două acţiuni sînt foarte apropiate una de alta. 2. Conjuncţiile sobald şi kaum daß se folosesc cînd acţiunea din subor­ donată se desfăşoară nemijlocit înaintea acţiunii din regentă :
Ich. schrieb, kaum daß ich mich zum Schriftsteller erkannt sah, über die Würde, die Pflichten, Rechte und Bedürfnisse des Schriftstellerstandes. . . (G. Keller)

N 69

3. Conjuncţiile als şi wenn pot fi uşor confundate, ambele fiind traduse N 70 prin cînd. a) Conjuncţia als se foloseşte pentru a exprima o acţiune din trecut, N 71 încheiată, nerepetată.
Als ich im vorigen J a h r in Sibiu war, besichtigte ich das Brukenthalmuseum.

b) Conjuncţia wenn se întrebuinţează pentru a exprima (a) o acţiune atît repetată cît şi nerepetatâ în prezent sau viitor:
Immer wenn er nach Bukarest kommt, besucht er mich. Wenn Sie zu mir kommen werden, erfahren Sie alles.

N 72

(b) o acţiune repetată în

trecut:

Immer wenn er nach Bukarest kam, besuchte er mich.

/

aeiiiine " N

nerepetată repetată prezentă —. ____^prezentă viitoare '• £ ["wenn | ^~-— viitoare t r e c u t ă - r | als | ^~~~~~~— trecută 4. De asemenea, trebuie evitată confuzia dintre conjuncţiile als şi wenn pe de o parte, şi adverbul wann — care se traduce t o t prin cînd — pe de altă parte. Adverbul interogativ wann? introduce propoziţii interogative par­ ţiale, fie directe, fie indirecte:
Întrebări directe: Wann kommen Sie zu mir ? — Wenn ich Zeit habe. Wann sahen Sie ihn zum letztenmal ? — Als er in Bukarest war. întrebări indirecte : Ich fragte ihn, wann er mich besuchen wird. Die Frage, wann der nächste Vortrag stattfinden wird, blieb unbeantwortet.

N 73

''""

I — introduce prop. temporale . : , f prop. interogative directe - w a n n - introduce j p r o p _ ' intewgative indirecte

548

SINTAXA

N 74

5. Conjuncţia wenn poate introduce şi propoziţii condiţionale {vezi K 25). î n cazul acesta se traduce prin dacă.
Wenn er das Buch hätte, würde er es Ihnen geben.

P R O P O Z I Ţ I A CIRCUMSTANŢIALĂ D E MOD
(Der Adverbialsatz der Art und Weise — Der Modalsatz)

N 75

Propoziţia circumstanţială de mod îndeplineşte funcţia ţialului de mod. î n t r e b ă r i l e : wie?, in welcher Weise?
. . . , indem sie sangen. „. „. , , .. „, / prop. circumst. de mod Die Kmder begrüßten uns <~ r r \ singend. compl. circumst. de mod

circumstan­

v

(Wie,

in welcher

Weise

begrüßten uns die Kinder ?)

Unora dintre propoziţiile modale, cum sînt propoziţiile comparative ireale (vezi N 86) nu le corespund complemente circumstanţiale de mod. N 76 Propoziţii circumstanţiale de mod se împart, de regulă, în propoziţii modale propriu-zise, restrictive, comparative şi de măsură progresivă. 1. Propoziţia modală propriu-zisă exprimă a) felul în care se desfăşoară acţiunea din propoziţia regentă; ea se introduce prin wie sau indem :
Br sprach so schön, wie ich ihn noch nie habe sprechen hören. E r kleidete sich an, indem er jedes Kleidungsstück sorgfältig wählte.

Observaţii N 77 N 78 Conjuncţia subordonatoare indem are mai multe funcţii de care depinde traducerea e i : 1. conjuncţie modală; nu are corespondent în limba română. Predi­ catul propoziţiei modale se traduce printr-o construcţie gerunzială ; indem nu se t r a d u c e :
Sie spielte die Melodie, indem sie langsam Note für Note entzifferte. (Ba cînta melodia, descifrînd rar n o t ă cu notă.)

N 79

2. conjuncţie temporală: indem se traduce prin în timp ce, pe sau nu se traduce, folosindu-se o construcţie gerunzială :
Indem er das Zimmer betrat, grüßte er höflich alle Anwesenden. î n timp ce intră (Intrînd) în cameră, îi salută politicos pe t o ţ i cei prezenţi.

cînd,

FRAZA

549

Dacă conjuncţia indem este folosită modal sau temporal, atît regenta cît şi subordonata trebuie să aibă acelaşi subiect. 3. conjuncţie instrumentală; indem se traduce prin prin faptul că, prin aceea că sau prin construcţii gerunziale.
Indem die Partei konsequent die Politik der sozialistischen Industrialisierung des Landes verfolgte, wurden die Voraussetzungen für den Aufbau des Sozialismus gesichert. (Prin faptul că partidul a urmărit consecvent politica de industrializare socialistă a ţării, s-au asigurat premisele pentru construirea socialismului.)

N 86

b) lipsa sau suplinirea unei acţiuni însoţitoare din regentă; se introduce prin ohne daß, ((an) statt daß):
E r gab mir das Buch, ohne daß ich es von ihm verlangte. Er kommt zu mir, (an)statt daß ich zu ihm gehe.

N 01

Pentru întrebuinţarea construcţiilor infinitivale modale vezi N 131 — 132. 2. Propoziţia restrictivă exprimă o restrîngere a acţiunii exprimate N 82 în propoziţia principală; se introduce prin (in)sofern, (in)soweit, soviel, nur daß :
Soweit ich es verstanden habe, muß die Arbeit morgen übergeben werden. Insofern ich sie kenne, kann man zu ihr Vertrauen haben.

3. Propoziţia comparativă arată, pe baza unei comparaţii, cum se desfăşoară acţiunea din regentă. Propoziţiile comparative pot fi a) reale; comparaţia se face printr-o acţiune reală. Se foloseşte modul indicativ; conjuncţiile introductive sînt — în caz de egalitate wie, — în caz de inegalitate als:
Das Gewitter war rasch rascher vorüber, wie als es gekommen war.

N 88 j j 84

Propoziţiile comparative de egalitate au adesea, în regentă, corela­ tivele so, ebenso :
Man soll so sprechen, wie man denkt. Man soll ebenso handeln, wie man spricht.

Propoziţiile comparative, exprimînd o comparaţie reală sau foarte apropiaţă de realitate, construite cu indicativul, mai pot fi introduse prin als wenn, wie wenn ; verbul din regentă este de obicei la prezent, numai rareori la un timp t r e c u t :
Man kann diesem Jungen keinen größeren Dienst erweisen, als wenn man ihn auf seine Fehler aufmerksam macht. Das klingt, wie wenn Hagel an die Fenster trommelt. Direktor Wulicke stieß einen I,aut aus, wie wenn die tiefste Saite des Kontrabasses angestrichen wird. (Th. Mann)

Jjf 85

als wäre er krank gewesen. als wüßte sie nichts. î n acest caz. celelalte conjuncţii (ob. wie wenn) sie von nichts gemußt hätte. wie wenn) ich krank wäre. ca propoziţii subordonate camuflate. sau o formă perifrastica wollen. cu N 91 î n propoziţia comparativă ireală se mai p o t folosi: conjunctivul prezent — dacă conjunctivul imperfect este identic cu indicativul. indicati­ Sie bewegte die Lippen. — dacă dorim să subliniem probabilitatea comunicării: Man hört ein Rauschen. als ob ein Gewitter kommen würde. aber man hörte kerne». Dutzend Freunde helfen er lacken. de regulă. als wenn. ele se înlocuiesc prin condiţionalul I : Er machte ein Gesicht. Sie tut. Sie schwieg. E r sieht aus. fljf 89 Dacă însă formele conjunctivului imperfect coincid cu cele ale vului sau sînt învechite. conjuctivul viitor (rar). conjunctivul şi a n u m e : conjunctivul imperfect. als ob er schon müde wäre.' aX^hJÜfen. Sie t u t . als ob sie \anjn^srte^e\ antworten würde. als höre er ein fernes Lied. dacă acţiunea este anterioară celei E r beantwortete keine einzige Frage. wenn) se o m i t : Mir ist. als ob es regne. als Mir ist. ]V 87 Propoziţiile comparative ireale apar adesea. als ob er sich nicht vorbereitet h ä t t e . als ob (als wenn. dacă acţiunea este posterioară celei din r e g e n t ă : Der Himmel wurde plötzlich so schwarz. als wäre ich krank. a\s\j&eftte\würde Laut Die Arbeit ging ihnen rasch und leicht von der Hand. würden ihnen ein würdest. condiţionalul I. als ob (als wenn. E r lauschte. verbul conjugat trece pe locul I şi este precedat de als. Propoziţiile comparative ireale se construiesc cu conjunctivul şi se introduc prin als ob.550 SINTAXA N 86 b) ireale. wie wenn. als wollte er weggehen. acţiunea exprimată în subordonată este ireală sau proba­ bilă. als hätte sie von nichts gewußt. wie. Jf 88 î n propoziţiile comparative ireale se foloseşte. . dacă acţiunea este simultană cu acţiunea din regentă : E r geht so langsam. als ob du schon allen Mat \vexlirfst\verlieren N 90 conjunctivul din regentă : mai m u l t ca perfect. E r nahm H u t und Mantel. Laß nicht den Kopf sinken.

Ich sehe alles so klar vor Augen. cuprind cîte un adjectiv sau un adverb la comparativ. corelativul desto sau um so : Je mehr Sie lernen. condiţionale. atît în regentă cît şi în sub­ ordonată forma la comparativ a adjectivului sau a adverbului stă nemijlocit după conjuncţie. în propoziţii cauzale propriu-zise. cauzală E r zitterte <f ^ vor Kälte. prop. de regulă. desto schönere Fortschritte werden Sie machen. als ob er davon nichts wüßte (wisse). N 98 . propoziţia de măsură progresivă exprimă proporţia în care se desfăşoară acţiunea din regentă. căreia îi corespunde. als sei es gestern gewesen. . concesive şi instru­ mentale. Se introduce prin conjuncţia je. weil es ihm kalt war. . Je weiter wir gingen. în regentă. N 94 4. als hätte (habe) er davon nichts gewußt. Topica din aceste propoziţii diferă de topica din celelalte propoziţii subordonate. um so (desto) dichter wurde der Wald. circ. N 98 P R O P O Z I Ţ I A CIRCUMSTANŢIALĂ D E CAUZĂ (Der Adverbialsatz des Grundes — Der Kausalsatz) Propoziţia circumstanţială de cauză îndeplineşte în frază funcţiunea circumstanţialului de cauză: .FRAZA 551 conjunctivul perfect — pentru a sublinia caracterul probabil al comunicării: I m m e r wieder denke ich an deine Worte. als habest du sie eben erst gesprochen. = (Ei se comportă ca şi cum n-ar nimic de(spre) aceasta. N 95 Propoziţiile de măsură progresivă ca şi regentele lor. N 92 Conjunctivul prezent şi conjunctivul imperfect din propoziţiile comparative ireale se traduc în limba română prin condiţionalul-optativ prezent: Er tut. finale. consecutive. = El se comportă ca şi cum n-ar fi ştiut nimic de(spre) aceasta.) şti N 93 Conjunctivul perfect şi conjunctivul mai mult ca perfect din propoziţiile comparative ireale se traduc prin condiţionalul-optativ perfect: E r tut. . circumstanţial de cauzä N 97 (Warum zitterte er ?) Propoziţiile circumstanţiale de cauză se împart. .

brachen wir auf. dafür. daß„ als daß : Du bist gut vorbereitet. zu welchem Zweck? mit welcher Absicht? Propoziţiile finale sînt introduse prin conjuncţiile:.). auf daß (învechit) : Ich warte auf Sie. î n t r e b ă r i l e : warum?. de obicei. damit. mai rar. Da sagte er mir. Conjuncţia da introduce propoziţii s u b o r d o n a t e . Da ich pünktlich an Oft und Stelle sein wollte. Er ist zum Arzt gegangen. N 100 Elementului introductiv al subordonatei îi corespund adesea în regentă. weil er mich um etwas bitten wollte« N 101 2. adverbul so : E r ist deshalb (darum. weswegen?. deshalb. Da ist er. da şi.Propoziţia finală indică scopul pentru care se îndeplineşte acţiunea exprimata de regentă. Observaţie Ji 99 Trebuie evitată confuzia dintre conjuncţia da (mtrucît. K 102 3. deswegen etc.552 SINTAXA 1. Grund ? Propoziţiile cauzale pot fi introduse prin weil. Adverbul da — în primul loc al propoziţiei principale — cere numai inversiunea dintre subiect şi verbul conjugat (vezi O 61) : Da es spät war. î n t r e b ă r i l e : wozu?. Propoziţia consecutivă exprimă consecinţa sau rezultatul unei acţiuni sau unei stări arătate în propoziţia. so daß du vor der Prüfung keine Angst haben Heute bin ich zu müde. E r kam zu mir. daß ich ihm das versprochene Buch gebe* . Drept corelativ al propoziţiei consecutive introduse prin daß. întrebarea: mit welcher Folge ? Propoziţiile consecutive se introduc prin conjuncţiile so daß. atunci). aus welchem. als daß ich noch ausgehen soll. mußt. E s ist draußen zu kalt. davon etc. drept corelative diferite conjuncţii (darum. adverbul zu : Sie spricht so leise.) sau. adverbe pronominale (daraus. damit wir zusammen weggehen. Propoziţia cauzală propriu-zisă exprimă cauza acţiunii sau stării din propoziţia regentă. weil er sich nicht gut fühlte. deoarece) şi adverbul da (aici. iar drept corelativ al propoziţiei intro­ duse prin als daß. daß ich sie kaum verstehe. ging ich früh von zu Hause weg. verbul conjugat ocupă deci locul ultim. adverbul so. weshalb?. daß. deswegen) zu mir gekommen. se foloseşte în regentă. er könne mir noch keine Antwort geben. prin daß. als daß die Kinder an den Strand gehen können. regentă.

so (dann) würde ich ihm sofort antworten. N 107 Dacă însă formele conjunctivului imperfect coincid cu cele ale indicafivului imperfect sau dacă formele respective ale conjunctivului nu se mai tolosesc în mod curent. auf «laß die Vorgänge auf der Bühne besser beleuchtet seien. Feuchtwanger) Pentru întrebuinţarea construcţiilor infinitivale finale vezi N 129. Propoziţiile condiţionale pot fi introduse şi prin im Falle daß. (vezi K 25) : Wenn er zu Hanse wäre. begleite ich Sie. dann geben Sie ihm noch eine Tablette. ginge ich jetzt spazieren.FRAZA 553 Die Zuhörer . 4. b) propoziţie camuflată. . . î n cazul acesta verbul conjugat stă pe locul I : Wäre er zu Hause. condiţ. . I N 108 . gesetzt daß: Gesetzt. Würde er mich das fragen. (L. propoziţia este condiţio­ nală ireală şi se construieşte cu conjunctivul sau cu forme perifrastice ale conjunctivului (vezi H 132) şi a n u m e : Pentru exprimarea unei acţiuni prezente se foloseşte conjunctivul imperfect atît în propoziţia condiţională ireală. so ginge ich zu ihm. de obicei. h ä t t e n Sie nachgeben müssen. . numai dacă ea precedă regenta. alsdann: regentă corelaţi- N 105 Wenn das Fieber nicht fällt. de care depinde îndepli. dann. Propoziţia condiţională exprimă condiţia. falls etc. N 186 reală şi b) irealizabilă sau nerealizată. I Wenn er gewissenhafter wäre.N 103 nirea acţiunii din regentă (propoziţia condiţionată). cît şi în regenta ei (propo­ ziţia condiţionată) : E s wäre sehr freundlich von ihm. î n cazul acesta propoziţia este condiţionată se construieşte cu indicativul : Wenn Sie es mir gestatten. ele se înlocuiesc prin forme perifrastice ale conjunc­ tivului Wenn es nicht regnen würde. propoziţia condiţională apare c a : 3\T 104 a) propoziţie conjuncţională. introdusă prin wenn (în majoritatea cazurilor). ginge ich zu ihm. würde er mehr arbeiten. condit. î n cazul acesta. întrebarea: unter welcher Bedingung ? După formă. daß es so war. wenn er mir das Wörterbuch brächte. Condiţia exprimată prin propoziţia condiţională poate f i : a) realizabilă. Conjuncţiilor condiţionale le corespund adesea în vele so. Corelativele dann şi so se folosesc în propoziţia condiţionată. cînd propoziţia condiţională este camuflată. verloren sich in dem weiten Saal . der nur mäßig erhellt war.

se va evita condiţionalul verbelor auxiliare de timp şi d. . so würde er mir bestimmt gern antworten. würde er mir bestimmt gern antworten. wären wir spazierengegangen. ihn etwas fragen würde. vom formula mai b i n e : Würde ich ihn etwas fragen. stilul ar deveni afectat. Pe cît posibil se va evita. nu se mai pune problema înlocuirii lui prin alte forme. wenn du wüßtest. Sie hätte es gewiß falsch verstanden. deoarece conjunctivul imperfect al verbelor auxiliare de timp haben şi sein (cu care se formează mai mult ca perfectul) nu coincide cu indicativul şi este folosit în mod curent. N 109 Pentru a exprima o acţiune trecută. î n loc să formulăm ( mai greoi) : Wenn ich. î n acest caz. deci conjunctiv imperfect). . . . î n germana literară de azi nu mai este valabilă vechea regulă. N 111 Pentru a sublinia că o acţiune neîncepută s-ar putea desfăşura în viitor. deci conjuncţia mai mult ca perfect). preţios. wenn es ihr nicht erklärt worden wäre. fie în propoziţia condiţională ireală. sau: Sollte ich ihn etwas fragen. se aplică pentru fiecare din cele două propoziţii. würde. mai ales dacă propoziţia condiţională nu este camuflată. condiţio­ nalul I: Wie groß wäre meine Freude.e mod.554 SINTAXA Observaţii 1. î n special. se foloseşte. dar şi mai bine : Wenn ich ihn etwas fragen sollte. N 110 î n cazul conjunctivului mai mult ca perfect. Se poate întîmpla ca cele două acţiuni (din propoziţia^ condiţională ireală şi din regenta ei) să nu se desfăşoare în acelşi timp. folo­ sirea concomitentă a condiţionalului în ambele propoziţii. so würde er mir bestimmt gern antworten. conjunctivul mai mult ca perfect: Wenn es nicht geregnet hätte. 3. condiţionalul I („Wenn und würde beißen sich"). wenn ich recht bald einen Brief von Ihnen lesen Du würdest das bestimmt nicht tun. daß es sie kränkt. cînd conjunctivul respectiv are o sferă restrînsă de circulaţie. 2. regula corespunzătoare: Wenn ich das Wörterbuch gekauft hätte ( = acţiune trecută. din considerente de ordin stilistic. se foloseşte. fie în regenta ei. po­ trivit căreia în propoziţia condiţională nu putea fi folosit în nici un caz. Conjunctivul imperfect se înlocuieşte astăzi prin condiţionalul I sau prin forme perifrastice cu verbe modale nu numai în cazul identităţii conjunctivului cu indicativul ci şi atunci. so könnte ich jetzt den Text übersetzen ( = acţiune prezentă. astfel încît prin menţinerea lui. atît în propoziţia condiţională ireală cît şi în regenta ei. Se recomandă ca modul conjunctiv să fie folosit ori de cîte ori este posibil.

. könnte er es falsch auffassen. wenn. diese Aufgabe könnte er nicht lösen. b) propoziţii relative introduse prin pronume sau adverbe relative. . Wenn wir es ihm nicht sagen. trotzdem. reale : Obwohl mein Freund kurzsichtig ist. ob schon. de regulă. trotzdem. wiewohl şi sînt propoziţii concesive propriu-zise. Propoziţiile concesive apar ca a) propoziţii conjuncţionale. . schon. wennschon. ireală sau ipotetică. Was immer er auch sagen mag. könnte er dir nicht helfen. atunci posibilitatea se exprimă prin conjunctivul imperfect (sau o forma perifrastică în propoziţia condiţională). wenn . Piedica faţă de acţiunea din regentă este reală. trotzdem (= obwohl) es spät ist. . obzwar. Ich verständige Sie. auch. N 118 . trägt er keine Brille. 5. atunci nu trebuie să influenţeze ordinea cuvintelor din propoziţia principală (vezi O 172) : Wie groß auch seine Wohnung ist. man merkte es ihm nicht an. N 116 — prin conjuncţiile auch. deşi ar N 113 fi p u t u t împiedica realizarea unei acţiuni din regentă. întrebarea : trotz welchen Umstandes ? Propoziţia concesivă poate exprima o piedică reală. Trotzdem es kalt war. accentuată pe silaba a doua. — ireale: Wenn er auch hier wäre. . hätte er es gern noch besser. nu trebuie confundată cu conjuncţia coordonatoare trotzdem (= den­ noch) accentuată pe prima silabă. E r ist spät. Wie energisch er auch wäre.VRAZA 555 Dacă una din cele două propoziţii ale construcţiei condiţionale exprimă N 112 o anumită posibilitate care se deosebeşte de realitatea exprimată în cealaltă propoziţie. machte ich einen langen Spaziergang. şi pot fi — reale: Wenn er auch müde war. realitatea prin indicativei prezent sau imperfect: Wenn jemand es gut hat. es w~ird kaum genügend Platz sein. wenn etc. totuşi n-a împiedicat-o. obgleich. în cazul acesta ele sînt introduse prin N 115 — conjuncţiile obwohl. Dacă propoziţia concesivă rela­ tivă este prepusa. . auch flj 117 . presupusă sau N 114 ireală. (= dennoch) brennt das Licht noch bei ihm. în legătură cu conjuncţiile auch sau so. Das I/icht brennt noch bei ihm. Observaţie Conjuncţia subordonatoare trotzdem (= obwohl). Propoziţia concesivă indică u n obiect sau o situaţie care. wenn . . mir ist es ganz gleichgültig. wenn ich von ihm ein Schreiben erhalten sollte.

. b) relative: Was es auch sei. damit er sich erholt. N 121 FORMA P R O P O Z I Ţ I I L O R CIRCUMSTANŢIALE După formă. Piedica faţă de acţiunea din re­ gentă este reală. 6. . um sich zu erholen. P e n t r u construcţii infinitivale Pentru construcţii participiale modale vezi N 129—132. Sei sie mir auch noch so fern. als wäre er krank. iar verbul conjugat stă pe locul I. . Wäre er auch der tüchtigste. de scop) / . . dein Leben sicher' ich dir. Propoziţia instrumentală exprimă mijlocul prin care se realizează acţiunea exprimată de predicatul regentei. secundară finală . . modale vezi N 137 — 139. (Fr. propoziţiile circumstanţiale s î n t : 1. conjuncţionale: Wenn ich das Wörterbuch mithätte. conjuncţia wenn se omite. /(cireumst. î n acest caz. introduse a) de regulă. N 120 Propoziţiile concesive şe construiesc cu indicativul (vezi N 225) şi cu conjunctivul (vezi N 226). könnte ich diesen Text sofort übersetzen. . E r sieht so schlecht aus. î n propoziţia regentă se foloseşte adesea corelativul so : War ihr Gesicht auch schon alt.556 SINTAXA TU 1 1 9 c) propoziţii secundare camuflate. Schiller) 2. so könnte er das nicht vollbringen. ich denke noch immer an sie. camuflate (neintroduse) (vezi N 27—28) : Wäre das Wetter schöner gewesen. zur Erholung. ăaB er rechtzeitig aus dem Wagen sprang.. prop. Er fährt nach P r e d e a l ^ prop. secundară prescurtată \ (construcţie infinitivală finală) \ . so hätten wir mehr Freude an unserem Ausflug gehabt. ipotetică sau ireală. avînd în regentă corelativele dadurch sau damit : Er rettete sich dadurch. ihre schönen Augen glühten noch immer. P R O P O Z I Ţ I I L E SECUNDARE PRESCURTATE (Die verkürzten Nebensätze) N 122 Propoziţiile secundare prescurtate constituie o formă intermediară între partea secundară de propoziţie şi propoziţia secundară: . Propoziţiile instrumentale se introduc prin conjuncţiile indem sau daß.

/ Es freut mich. Această construcţie e s t e : a) subiectivă. Forma verbală a predicatului din propoziţia secundară apare la infinitiv (construcţie infinitivală). im Meer zu schwimmen.FRAZA 557 î n unele gramatici. Construcţia infinitivală subiectivă se foloseşte (a) dacă subiectul propoziţiei subiective este complement în pro­ poziţia regentă: / „ c . constr. constr. subiectivă L schwimmt. / ±5s ist angenehm. el este. predicative introduse N 128 . CONSTRUCŢIILE (Die Infinitivkonstmktionen INFINITIVALE — Die satzwertigen Infinitive) Construcţiile infinitivale apar sub următoarele forme : 1. Caracteristicile propoziţiilor secundare prescurtate s î n t : N 123 Subiectul nu se pune. infinitivul precedat de zu în legătură cu încă cel puţin o parte de propoziţie. < \ daß ieh prop. de regulă. . .. cînd are valoarea unei propoziţii subiective introduse prin daß. identic cu cel din propoziţia regentă. ( \ r daß m a n ' im Meer prop. N 124 N 125 subiectivă * Sie wiederzusehen. cînd are valoarea unei propoziţii p r i n daß. •. propoziţiile secundare prescurtate sînt denumite grupe de cuvinte cu valoare de propoziţie (satzwertige Wortgruppen). Conjuncţia sau pronumele care introduce propoziţia secundară lipseşte total sau parţial. . L Sie wiedersehe. la participiu (construcţie partieipiaîă) sau lipseşte cu desăvîrşire (construcţie partieipiaîă eliptică). infinitivală (b) dacă propoziţia secundară exprimă o stare sau o acţiune în general şi în propoziţia regentă nu există nici u n fel de complement: i — '. infinitivală b) predicativă.

infinitivală (c) dacă subiectul propoziţiei completive este complement în propoziţia regentă: daß wir E r schlug (uns) vor. completivă mich zu besuchen. prop. (b)Tdacă subiectul propoziţiei completive este complement în propoziţia regentă : daß er Ich bat ihn. infinitivală studiert. constr. Se va putea spune deci n u m a i : E r Sagt.128 prin d) atributivă. constr. infinitivală Prescurtarea nu poate avea loc. cînd are valoarea unei propoziţii daß: atributive introduse . completivă Sie hier zu treffen. introduse prin daß. completivă das Museum zu besichtigen. subînţeles prop. infinitivală N . predicativă Chemie zu studieren. cînd are valoarea unei propoziţii completive. daß er t r a n k sei. constr. das Museum Museum besichtigen. mich besucht. prop. prop. ' Construcţia infinitivală completivă se foloseşte: (a) dacă subiectul propoziţiei subordonate este identic cu subiectul regentei: daß ich Ich bin überrascht.558 SINTAXA Construcţia infinitivală predicativă se foloseşte dacă subiectul p r o ­ poziţiei predicative apare sub o oarecare formă în propoziţia r e g e n t ă : daß er j Chemie Der Wunsch meines Sohnes war. constr. dacă predicatul propoziţiei regente este exprimat printr-un verb de declaraţie. Sie hier treffe. » Î27 c) completivă.

. Construcţia infinitivală consecutivă se foloseşte în caz de identitate a subiectului propoziţiei secundare cu cel din propoziţia regentă. infinitivală verabschieden. genug etc. < V L r N 130 h ä t t e mitkommen kc prop. . . cînd are valoarea unei propoziţii finale introduse. 3. Construcţia infinitivală finală se foloseşte dacă subiectul propoziţiei finale este identic cu subiectul propoziţiei regente: d a m i t wir Bleiben wir stehen. infinitivală warten. zu Această construcţie este :j a) finală. . infinitivală. . prin damit. verbringen. . N 12$ V Vu m hier auf sie zu constr. de regulă. dacă o propoziţie cu predicat nominal cuprinde un adjectiv precedat de un adverb de intensitate (So. < \ ro N 131 daß er modalä sich von uns verabschiedete P P' ohne sich von uns zu constr. ( \ hier auf sie warten. ( \ die Ferien im Banat verbringt. -•>•'"•''/ Er war zu müde.FRAZA 559 Construcţia infinitivală atributivă se foloseşte dacă subiectul poziţiei atributive este identic cu subiectul propoziţiei regente: daß er Er h a t t e die Absicht. allzu. infinitivul precedat de ohne . consecutivă Um mitkommen zu constr. zu. infinitivul precedat de u m .) : als daß er r. Ele se folosesc dacă subiectul propoziţiei modale este identic cu subiectul propoziţiei regente: a) în locul unor propoziţii modale introduse prin ohne daß : ohne Er fuhr weg. zu. infinitivală können. . b) consecutivă cînd are valoarea unei propoziţii consecutive introduse prin als daß. pro­ " "' die Ferien im Banat zu constr. 2. Construcţiile acestea se numesc construcţii infiniţi vale modale. za sau de ( a n ) s t a t t .

--von uns erwartet.^ L waren Deutsche. Construcţia eu participiul II are valoarea'ünei propoziţii secundare al cărei predicat este : a) un verb tranzitiv la diateza pasivă. 1. predicatul exprimă o acţiune încheiată.j a ß er daß: ins Gebirge fährt. Nachdem wir in Bukarest angekommen In Bukarest angekommen. mai rar la u n complement al acesteia. vor kurzem erbaut wurde ^ ' ist herrlich. N 136 î n ambele cazuri. modală an)statt ins Gebirge zu constr. Construcţia cu participiul I are valoarea unei propoziţii secundare cu un predicat la diateza activă exprimînd o acţiune în desfăşurare. sau la participiul I I . Construcţiile participiale cu participiul I şi I I se întrebuinţează uneori : a) în locui propoziţiei atributive introduse prin pronume relative. / prop. determinat de alte elemente sintactice._ activă: ^•besuchten wir unsere Freunde. eine Zigarette rauchte. b) un verb intranzitiv perfeciiv la diateza waren. deci neîncheiată : indem er Er t r a t ins Zimmer eine Zigarette rauchend. m 135 2. infinitivală fahren. Construcţiile participiale se referă îndeosebi la subiectul regentei. von uns erwartet wurden. . dacă subiectul propoziţiei relative este identic cu subiectul propoziţiei regente : die Die Ausländer. das Dieses Vierte! vor kurzem erbaut. CONSTRUCŢII ( Partizipialhonsiruktionen PARTICIPIALE — Satzwertige Partizipien) fi 133 m 134 Construcţiile participiale sînt alcătuite dintr-un verb la participiul I (uneori subînţeles).560 ' SINTAXA I S T 132 b) în locul unor propoziţii modale introduse prin (an)statt (an) s t a t t .

^""^-eine Zigarette rauchend. folgte er ihren Ratschlägen. j$r 139 ATRIBUTUL (Das erweiterte DEZVOLTAT Attribut) Atributul dezvoltat este grupul de cuvinte format dintr-un parti.y ^__^nachdenklich auf einer .indem er eine Zigarette rauchte. ^eine gefaltete Zeitung in der Hand (haltend)?*^*~^ Bank. jtg ţ g g Construcţia participiaîă eliptică se -foloseşte în special în locuî unor I ropoziţii circumstanţiale: y indem er eine gefaltete Zeitung in dar Hand hielt. Erschrocken über seine eigenen Worte. betrat der Lehrer die Klasse. Das Kind auf dem Arm (haltend).j Nachdem er Zu Hause zu Hause angekommen war. ^__-—_--i-könnt ihr die Menschheit nicht hassen. euer Volk liebt. . Er saß. < ^ ^_____üdurch den Park..FRAZA 581 b) în locul propoziţiilor (a) temporale : Als er ins Zimmer circumstanţiale: N 137 trat^ P^iarA er dort seinen Vater. Construcţia partieipială' eliptică constă din*r-o îmbinare de cuvinte in care se subînţelege participiul prezent al verbelor haben. angekommen.-— (c) uneori cauzale : über seine eigenen Worte erschrocken war.' jWenn ihr 3. Eines Sinnes mit seiner Mutter (seiend). stieg er in die Straßenbahn ein. determinat la.N 148 capiu sau (mai rar) un adjectiv atributiv. Euer Volk Hebend.-—- (b) modale introduse prin indem: ^^. ^____—~-! hielt er an. Ins Zimmer tretend. rîndul său de unul sau mai multe elemente sintactice.-— —' " Da er (d) condiţionale etc. Er s c h r i t t . halten sau sein : Die Hefte in der Hand (habend). ^___——-—^ rief er Sie.

_ „ _ _ A r^ »———~-^ ~ — _ _ I n d e r S t u n d e aufmerksame Schüler verstehen auch die schwierigsten Probleme.). înaintea unui alt atribut adjectival al substantivului. 3.) sau un adjectiv (ex. e. Jahr A in unserer Fabrik ^ebaute^ Maschinen sind im (Două maşini construite anul acesta în fabrica noastră sînt foarte căutate în străinătate. f.). pronu­ mele sau numeralul respectiv) (vezi exemplele de mai jos). de regulă. Articolul (hotărît sau nehotărît).) sau prepo­ ziţional al substantivului (ex. . care se t r a d u c e : a) dacă este exprimat prin participiul I.) atribut dezvoltat . Zwei i n d i e s e m Ausland sehr gesucht.erschien in einer Neuauflage.) b) dacă este exprimat printr-un participiu II. 2.). b . pronumele sau numeralul care deter­ mină substantivul respectiv se află înaintea atributului dezvoltat: atribut dezvoltat A Das ' K i n d e r und E r w a c h s e n e g l e i c h e r m a ß e n interessierende) Buch . _ _ A .) atribui dezvoltat . nucleul atributului dezvoltat (participiu sau adjectiv). ganz Dieser ' i n u n s e r e m K r a n k e n h a u s behandelte* . (Elevii atenţi la oră înţeleg şi' cele mai grele probleme. d. un eventual atribut adjectival (ex. e. substantivul determinat de atributul dezvoltat (cu articolul.Junjje ist jetzt wieder gesund.) T R A D U C E R E A A T R I B U T U L U I DEZVOLTAT La traducerea atributului dezvoltat se respectă de cele mai multe ori ordinea următoare : 1. (Acest băiat t r a t a t în spitalul nostru este acum din nou complet sănătos. genitival (ex. (Cartea care interesează deopotrivă pe copii şi adulţi a apărut într-o ediţie nouă.562 SINTAXA N 141 Participiul (sau adjectivul) atributiv care formează _ nucleul ^ atribu­ tului dezvoltat stă nemijlocit înaintea substantivului determinat sau.) atribut dezvoltat . f. printr-o propoziţie relativă cu predicatul la diateza pasivă sau numai prin participiu (ex. elementele determinante ale participiului (sau ale adjectivului) stau înaintea acestuia. printr-o propoziţie relativă cu predicatul la diateza activă (exemplul a. d.

' 1 2 3 4 (El citea o carte a fratelui său.) atribut dezvoltat 1 % e) Er las ein ' i n s D e u t s c h e übersetzte Buch seines Bruders. Exemple: atribut dezvoltat 1 a) Die e i n i g e 1 1 Stunden 2 d a u e r n d e * Fahrt war sehr angenehm. tradusă în limba germană. _ 4. 1 2 3 4 (Ea a cumpărat pentru copii o carte despre Africa. I 2 3 4 5 (Această problemă de matematică. gen . t r a t a t ă excelent de către profesor a fost înţeleasă de toţi'elevii. 3 (Călătoria care a durat cîteva ore a fost foarte plăcută. a ) .) atribut dezvoltat 1 3 2 k 1 1 b) Die u n s e r e n sind ausgezeichnet. captivantă prin descrierile ei vii. _±__A__J L _ _ _ i AX.) atribut dezvoltat 1 f) Sie kaufte für die Kinder ein ' d u r c h s e i n e l e b e n d i g e n B e s c h r e i b u n 3 i 2 fesselndes Buch über Afrika. Studenten geschaffenen Arbeils-und Lebensbedingungen 1 2 3 (Condiţiile de muncă şi de viaţă (care au fost) create studenţilor noştri sînt excelente. elementele determinante ale nucleului atributului dezvoltat în ordine logică. . prin adjectivul corespondent din limba română sau printr-o propoziţie relativă cu u n predicat nominal. i 2 3 (Vă dau cu plăcere cartea (care vă este) necesară pentru referatul dumneavoastră. adjectivul respectiv avînd funcţia de nume predicativ (ex.) Atribut dezvoltat 1 f % Ş k 2 c) Ich gebe Ihnen gern das f ü r I h r R e f e r a t notwendige^ Buch.FRAZA 563 c) dacă este exprimat printr-un adjectiv.) atribut dezvoltat 1 5 {4 3 2 1 d) Dieses ' v o m L e h r e r " a u s g e z e i c h n e t behandelte mathematische' Problem wurde von allen Schülern verstanden.

die. N 144 Atributul dezvoltat este de fapt o propoziţie prescurtată. Subiectul propoziţiei relative este pronumele relativ der. Dieser Roman. vezi H 248) devine predicatul verbal la diateza activă al propoziţiei relative. Spre deosebire de aceasta. la un timp trecut al diatezei active: Dieser v o r k u r z e m erschienene Roman h a t einen großen Erfolg. vezi H 285) devine predicatul verbal al propoziţiei relative. vezi H 284) devine predicatul verbal al propoziţiei relative. 2. Dieser F r a g e n d e r A u ß e n p o l i t i k behandelnde Vortrag war sehr interessant. d) Adjectivul atributiv devine nume predicativ al propoziţiei relative. war sehr interessant. Bauern und Intellektuellen sind m i t Begeisterung dabei. atribut dezvoltat —A». die vom I X . Prin urmare nu este separat prin virgulă. b) Participiul II al unui verb tranzitiv (avînd sens pasiv. Bauern und Intellektuellen sind mit Begeisterung dabei. welche. Nucleul atributului dezvoltat se transformă în felul următor: a) Participiul I (care are sens activ. die Aufgaben zu erfüllen. Parteitag gewiesen wurden.564 SINTAXA TRANSFORMAREA ATRIBUTULUI DEZVOLTAT ÎNTR-O PROPOZIŢIE ATRIBUTIVĂ RELATIVĂ N 143 ln cazul unei astfel de transformări: 1. h a t großen Erfolg. die T O B I X . el nu este izolat de propoziţia regentă ci încorporat în ea. Die Arbeiter. verbul copulativ fiind auxiliarul sein la timpul cerut de context: Wir wollen eine f ü r u n s a l l e wichtige Frage aufwerfen. Timpul se alege în funcţie de context. P a r t e i t a g gewiesenen Aufgaben zu erfüllen. die für uns alle wichtig ist. c) Participiul II al unui verb intranzitiv (avînd sens activ. das (welcher. . welches) acordat în gen şi număr cu substantivul determinat prin atributul dezvoltat. der vor kurzem erschienen ist. der Fragen der Außenpolitik behandelte. Wir wollen eine Frage aufwerfen. Dieser Vortrag. la un timp trecut al diatezei pasive : Die Arbeiter.

Der Berg. subiectul. şi predicatul (exemplul d).ff) Da sah er auf der Anhöhe.FRAZA 565 ELIPSA Prin elipsă se înţelege omiterea din propoziţie sau frază a unor elemente gramaticale sau lexicale. şi complementul (exemplul e). (Eichend. wie ihm geschehen I w Ä j Hat alles auf einmal umwandelt gesehn (H.. de a-i da o anumită nuanţă afectivă etc.or. Elipsa este de două feluri: ELIPSA PROPRIU-ZISĂ N 145 Elementele omise nu apar în altă parte a propoziţiei sau frazei. b) Rauchen p S j verboten c) Sein Bruder--ist 16 Jahre d) [jCojruae-n—Se*] Herein ! e) [jeji_jiaiasehg~Thnen | Guten Tag ' Elementele omise pot fi diferite părţi de propoziţie : subiectul (exemplul a). se omite uneori — însă numai în propoziţia secundară introdusă — verbul auxiliar de timp : . de a-i mări expresivitatea. pronumele sau adjectivul atributiv care se referă la două N M 8 sau mai multe substantive coordonate nu trebuie repetat. Scopul elipsei este de a scurta comu­ nicarea. numele (exemplul c). Astfel : Articolul. von dem ich gesehen "jiatfe"] Jeden Frühling ins Land hinaus . nici flj 146 într-o propoziţie sau frază învecinată : a) [Jrfj] Danke sehr. (Eichendurff) Knabe nicht wußte. Heine) t andere ELIPSA ÎN SENSUL MAI LARG AL CUVÎNTULUI Părţile de propoziţie sau de vorbire omise într-un loc al propoziţiei flj 147 sau frazei apar în altă parte a acestuia. . . dacă substan- . predicativ predicatul ich weiß es nicht î n stilul poetic. subiectul. verbul copulativ (exemplul b). wohin sich das Mädchen geflüchtet JjjatteT eine weibliche Gestalt zwischen den Bäumen erscheinen . î n frază se poate omite chiar o propoziţie: Wenn Sie mich schon fragen.

Er ging zu seinem älteren Bruder. dacă unul din ele este la singular. deoarece poate să ducă la confuzii: Die blauen Vßiatrteh \ und \ßi€\roten Blumen = florile albastre şi totodată roşii {aceleaşi flori sînt caracterizate prin ambele culori) . De aceea se v a formula corect: Die rumänischen und die ausländischen Touristen besichtigten zahlreiche alte Klöster und Burgen. Sie studiert deutsche Sprache und Ij^eatstlTe"] Literatur. Weiße|_glum€n^| rote|giarrterT^I blaue|BhMrrerT|und bunte Siumen schmückten den Garten. N 149 Acelaşi substantiv determinat de două sau mai multe atribute nu trebuie r e p e t a t : GroßeIJŞi»CHe|und kleine Fische schwammen munter im Teich. Alle sprachen den Äpfeln. fiecare caracterizat printr-o anumită culoare). celălalt la plural. . Deci numai fără elipsă: E r sprach über die Jugend und die Aufgaben der Jugend. den» bewährten Freund und[ŢieiŢ]_J^ewa^rften| Helfer in jeder Situation.566 SINTAXA tivele determinate stau la acelaşi număr şi caz şi sînt (numai la singular) de acelaşi Jeder muß die Energie u n d u S i ] Ausdauer dieses Menschen anerkennen. Die blauen [glaatgn"] und die roten Blumen = florile albastre şi cele roşii [două feluri de flori. Nu este admisibilă omiterea articolului die înaintea celui de-aî doilea substantiv. însă : Die alten und ehrwürdigen Ruinen des Schlosses Suceava waren der Hintergrund einer wundervollen Feierstunde. \ß^S\ Birnen und [jletf | Törtchen mit Appetit zu. Die Jungen und pk£ Mädchen achten ihre Lehrer und[|bre|Lehrerinnen. Dann kamen seine Freunde undj^gmrre'] Freundinnen. Nerepetarea atît a articolului cît şi a substantivului comun cere multă atenţie. Der Lehrer h a t alle Bücher und[aHejHefte seiner Schüler und[sgkier [Schülerinnen durch­ gesehen. Iva plural însă. articolul poate fi pus o singură dată indiferent de ge substantivelor: Die Jungen und[jjre|Mädchen lachten und scherzten.

— articolul se repetă dacă adjectivele se referă îa difertite categorii de obiecte : die rotea [gîăwrinj und die weißen Blumen = florile roşii şi cele albe. . comune în două sau mai multe PBOPOZIŢIA CONTRASĂ (Der zusammengezogene Satz — Der zusammengefaßte Satz) Se întîmplă adesea ca două sau mai multe propoziţii coordonate — fie principale. . E v e : Ich soll. Nimm diesen Beutel. v. dacă cel de-al doilea atribut are funcţia de cuvînt determinativ al unui substantiv compus în care sub­ stantivul nerepetat are funcţia de cuvînt de b a z ă : Gegenwärtig t r i t t . . fie secundare — să aibă una sau mai multe părţi de propoziţie comune. . Kleist) N 150* Pentru omiterea părţilor de propoziţie propoziţii vezi N 151 — N ÎS2. . der kommunistischen [ j ä t e t e n ) und [d**f| Arbeiterparteien. î n cazul acesta nu este necesar ca elementele comune să fie repe- N Î51 . (. . . mit zwanzig Gulden! E v e : Wie ? Damit. . Mein Versprechen will ich l ö s e n . . ) Elipsa nu trebuie confundată cu suspensia adică cu întreruperea voită a comunicării. W a l t e r : Den Beutel hier. .. die Rolle der kommunistischen und Arbeiterparteien als Vortrupp <ler breiten Volksmassen im Kampf um Sozialismus und Frieden mehr denn je in den Vordergrund. Uneori substantivul nu se repetă.-.FRAZA 567 Deci: I n cazul nerepetării substantivului determinat prin două sau mai multe adjective atributive — articolul nu se repetă dacă adjectivele se referă la o singură categorie de obiecte : die roten )jü«irfen| und [d#.f weißen Blumen = florile roşii şi (totodată) albe . vorbitorul lăsînd anumite cuvinte sau propoziţii nerostite: Walter: Bleib. în special în dialog. ? (H.

î n t r e două propoziţii principale nu se mai pune. ele se subînţeleg fără. e singură dată în prima propoziţie. daß er heute nicht zu uns kommt. legate prin und. fiind folosite o singură dată. La contragerea propoziţiilor secundare. î n t r e două propoziţii principale nu se mai pune. prin juxtapunere : Die Jungen spielten Fußball. Prin nerepetarea părţilor de propoziţie comune în două sau mai multe propoziţii coordonate. disjunctivă: contrase. nici o dificultate în t o t restul construcţiei sintactice. 4. legate prin oder. adversativă: contrase. copulativă : Er ging rasch ins Haus 0 u n d [ g | s t i e g die Treppe hinauf. se formează propoziţia contrasă.(<jgg] die Mädchen Handball spielten. 3. Ich sah. virgula Er kommt heute nicht zu uns.568 SINTAXA t ä t e în fiecare propoziţie. daß die Jungen FußbaH [sgptirT|. Ich weiß. virgula Er bleibt. die Mädchen spierfgn Handball. Observaţie Propoziţia contrasă este considerată uneori o elipsă în care elementele omise într-un loc al frazei apar într-o altă parte a acesteia. zu H a u s e t bderfjîrjmacht einen Spaziergang. sonderaj^iTj geht ins Theater. 2. N 152 Se contrag în special propoziţiile principale sau secundare ale frazei care sînt în raport de coordonare 1. conjuncţia comună se p u n e . sondern[d>8-gf]ins Theater geht.

(G. " Seine Antwort w a r : „Ich komme gern. Keller) M 153 VORBIREA DIRECTA ŞI INDIRECTĂ (Die direkte und die indirekte Rede) Vorbirea directă este redarea întocmai a spuselor sau gîndurilor unei persoane. aber die Güter seiner Pfründe mit Würde verzehrt. / daß der Ausflug nächste Woche stattfinde. Comunicarea reprodusă se referă la un cuvînt de declaraţie. so weinen alle diese nicht über sich. sau sub­ stantive : F r sagte : Er nickte : ^ >iIoh bin einverstanden. oder wenn ein Schwindler." N 154 Vorbirea indirectă este redarea cuvintelor sau a gîndurilor unei persoane printr-o propoziţe subordonată unui cuvînt de declaraţie . durch seine Torheiten und Gewissenlosigkeit Tausende u m ihre Ersparnisse und Notpfennige bringt. / \ der Ausflug finde nächste Woche statt." N 156 Seine Antwort war : ' . Mein Freund sagte mir. dar pot fi şi alte verbe. asimilate categoriei verbelor de declaraţie. der einen großen Kaufmannsnamen geerbt oder erschlichen hat. sondern erfreuen sich ihres Wohlseins und bleiben nicht einen Abend ohne auf­ heiternde Gesellschaft und gute Freunde. dar din punct de vedere sintactic este independentă de acesta : Mein Freund sagte m i r : „Der Ausflug findet nächste Woche s t a t t .FRAZA 589 PERIOADA (Die Periode) Perioada este formată dintr-o împletire plină de măiestrie a unor propoziţii principale cu propoziţii secundare : Wenn ein Fürst Land und Leute nimmt. wenn ein Priester die Lehre seiner Kirche ohne Überzeugung verkündet. mit leichtfertigem Tun und leerer Gaukelei sich in Mode bringt und Brot und Ruhm der wahren Arbeit vorwegstiehlt. N 155 Cuvintele de declaraţie sînt de cele mai multe ori verbe de declaraţie. wenn ein dünkelvoller Lehrer die Uhren und Vorteile eines hohen Lehramtes innehat und genießt ohne von der Höhe seiner Wissenschaft den mindesten Begriff zu haben und derselben auch nur den kleinsten Vorschub zu leisten. wenn ein Künstler ohne Tugend.

er wisse von nichts. er solle die Arbeit so rasch als beenden. b) propoziţie interogativă indirectă [vezi M 1 5 . ca propoziţie completivă. sagte er. cînd sensul lui rezultă clar din c o n t e x t : Er trank die Flasche leer. atributivă: E r schrieb mir." (H. mai rar. cuvîntul de declaraţie se omite. Sein Freund wohne in Bukarest. vorbirea indirectă este în acest caz redată printr-o subordonată camuflată: „Mein Freund". wohne in Bukarest. vorbirea indirectă apare. ca propoziţie subiectivă. N 159 După funcţiunea ei în frază. ließ sie in den Hohlweg hineinkullern. sagte er. ob sie kommt . o propoziţie subordonată camuflată: „Mein Freund wohnt in Bukarest"." Er sagte." Sein Freund. sagte er. N 184): E r fragte mich. daß seine Übersetzung die beste sei. (propoziţie completivă) Es wurde ihm gesagt. (propoziţie predicativă) Mein Freund erzählte von der Auffordemng. daß sie schon gut Schi laufe. „wohnt in Bukarest. de obicei. (propoziţie subiectivă) Die Antwort auf meine Frage war. vorbirea indirectă apare ca : 1. ob Peter in Bukarest ist (sei). în special în dialoguri. de regulă. „Wir müssen links an dieser Mauer vorbei. (propoziţie atributivă) möglich N 160 După formă. daß e uns besuchen werde. Mein Kollege fragte mich: „ K o m m t sie ?" Mein Kollege fragte mich. wann Peter nach Bukarest kommen wird (werde). — să urmeze după comunicare. propoziţia care conţine cuvîntul de declaraţie poate — să freceadă comunicarea: Er sagte : „Mein Freund wohnt in Bukarest. —: să fie intercalată în comunicare (ca propoziţie incidenţă) . vorbirea indirectă este. Soll) N 158 Atît în vorbirea directă cît şi în cea indirectă. predicativă sau. daß sein Freund in Bukarest wohne. propoziţie subordonată introdusă a) propoziţie conjuncţională introdusă prin conjuncţia d a ß : Sie schrieb uns. (a) Propoziţia interogativă indirectă totală se introduce prin conjunc­ ţia o b : Întrebare directă Întrebare indirectă [komme).SINTAXA N 157 Uneori. sagte er. E r fragte mich.

fiind o propoziţie secundară. wo ihr Bruder wohnt 2. jener etc. în vorbirea indirectă. N 161 î n vorbirea indirectă camuflată se omite conjuncţia daß." Du sagtest zu m i r : . dacă situaţia în timp sau în spaţiu a povestitorului . E r sagte.) se înlocuiesc. c) Pronumele personale. verbul conjugat stă deseor^ la conjunctiv şi totdeauna pe ultimul loc. dieser. er rufe mich morgen TRANSPUNEREA VORBIRII DIRECTE INDIRECTĂ ÎN VORBIRE Transpunerea vorbirii directe în vorbire indirectă comportă o serie N 162 de modificări. er sei seit einer Woche mit seiner Eamilie in Sinaia und freue sich über das schöne Wetter. Ich fragte sie : „Wo wohnt Ihr Bruder ?" Ich fragte sie. reflexive şi posesive precum şi verbele din N 165 vorbirea directă se schimbă. daß er mich morgen anrufe.. Spre deo­ sebire de aceasta.. indicativul din propoziţiile principale şi secundare N 164 ale vorbirii directe este în general înlocuit prin conjunctiv (vezi N 167). du seiest mit der Arbeit fertig. Du sagtest zu mir. d) Adverbele şi pronumele de apropiere şi depărtare din vorbirea directă N 166 (da. hier. N 163 b) î n limba literară." Vorbire indirectă Ich sagte. întrebare directă întrebare indirectă (wohne)." Er sagte zu m i r : „Ich bin seit einer Woche mit meiner Familie in Sinaia und freue mich über das schöne Wetter. prinn antonimele lor şi invers.FRAZA 571 (b) Interogativa parţială indirectă {vezi M 15—17) se introduce prin aceleaşi cuvinte interogative ca şi interogativa parţială directă. Cele mai importante s î n t : a) Propoziţiile principale ale vorbirii directe devin propoziţii secundare.Ich bin mit der Arbeit fertig.Ich bin mit der Arbeit fertig. iar verbul :onjugat se pune pe locul al doilea: Vorbire indirectă introdusă Vorbire indirectă camuflată E r sagte. dort. ich sei mit der Arbeit fertig. în funcţie de persoana la care se referă comu­ nicarea : Vorbire directă Ich sagte : . Er sagte zu mir. propoziţie subordonată camuflată (neintrodusă) (vezi N 22).

în limba germană timpul folosit în vor­ birea indirectă este independent de timpul folosit în regentă : E r sagt." (Povestitorul povesteşte în aceeaşi dimi­ neaţă. .572 SINTAXA (din vorbirea indirectă) nu este identică cu aceea a vorbitorului (din vorbirea directă). se află în aceeaşi localitate cu Mein Freund schrieb m i r : „Komm sofort her I" schrieb mir. • - Er Er Er Er sagte. Spre deosebire de alte limbi. — forma conjunctivului. Er sagte m i r : „Ich bin seit zwei Tagen hier.) schrieb mir. modul conjunctiv. er habe an jenem Morgen keine Zeit gehabt.) Er sagte mir. wird sagen. ich solle sofort se află în altă parte. — atitudinea povestitorului iată de conţinutul comunicării relatate. (Povestitorul prietenul." (Povestitorul se află în aceeaşi localitate. Vorbirea directă Vorbirea indirectă E r sagte m i r : „An diesem Morgen habe ich keine Zeit. în generai. ich solle sofort \ ÎNTREBUINŢAREA MODURILOR SI ÎN VORBIREA INDIRECTĂ N 167 N 168 TIMPURILOR î n vorbirea indirectă din limba literară se foloseşte. { { y* (Povestitorul povesteşte altă dată.) J Mein Freund _ Abkommen. er sei seit zwei Tagen dort.) Er sagte mir.) E r sagte mir. f (Povestitorul •s Mein Freund ( _ /«'«kommen. daß er ins Gebirge fahre.) 1 E r sagte mir. Indicativul apare numai în anumite situaţii (vezi N 177—180). er sei seit zwei Tagen hier. hatte gesagt. hat gesagt. er habe an diesem Morgen keine Zeit. Timpul folosit în vorbirea indirectă este în funcţie de următorii factori: — timpul acţiunii din propoziţia regentă. . X j (Povestitorul se află acum în altă parte.

prin timpurile imperfect. conjunctivul hätten. Er sagte. N 169 prezent: perîeet: viitor: pentru o acţiune trecută — conjunctivul Er sagt. perfect şi mai mult ca perfect. = El a spus că ei au venit.FRAZA 573 a) î n situaţia cea mai frecventă.-— —&. N 172 . N 171 conjunctivul perfect. Aceste forme identice cu indicativul se înlocuiesc prin forme­ le corespunzătoare ale timpului imediat următor al conjunctivului: Se înlocuieşte : Se foloseşte : conjunctivul prezent: —*». pentru o acţiune viitoare — conjunctivul Er sagt.^ ^ E r sagte. daß er ins Gebirge fahre. conjunctivului vorbirii indirecte din limba germană îi corespunde indi­ cativul vorbirii indirecte din limba română: Er sagte.Ich bin nicht zu Hause" gewesen. se foloseşte: pentru o acţiune prezentă — conjunctivul Er sagt. daß sie kommen würden.conjunctivul Imperfect: Er sagte. în vorbirea directă. daß sie ihn oft gesehen [jmberf] conjunctivul viitor: •• e» condiţionalul I : würden.— " — ' gewesen sei. daß sie ihn oft j^şefegn*] sähen." N 17# b) Anumite forme ale conjunctivului prezent. gewesen. perfect şi viitor coincid cu indicativul. daß er ins Gebirge fahren werde. mai mult ea perfeet Er sagte." ^ " . daß er nicht t u Hause „Ich war nicht zu H a u s e . daß sie ihn oft sehen [gäSgen] Dacă povestitorul nu ia atitudine faţă de conţinutul comunicării reiatäte. = El a spus că ei vor veni. Observaţie Printr-o acţiune trecută în vorbirea indirectă se înţelege o acţiune care poate fi redată. daß sie gekommen seien.. daß er ins Gebirge gefahren sei. . şi anume dacă povestitorul nu ia atitudine faţă de conţinutul comunicării relatate ci îl prezintă în mod obiectiv — neutru. Vorbire directă : E r sagte : Vorbire indirectă: „Ich war nicht zu Hause...

în funcţie de subiect. Acţiune trecută : Acţiune . daß sprechen viitoare : er Deutsch werde. daß sie bald kommen condiţionalul I N 175 Conjunctivului imperfect. daß er Deutsch gesprochen habe. = El a spus că n-ar fi avînd timp. .. . = El pretindea că ar fi totdeauna punctual. . în locul verbelor a spune. dacă vrea să arate că ea nu corespunde realităţii. daß sie Deutsch sprächen. o astfel de vorbire . daß er keine Zeit hätte. daß sie bald gekommen wäre. N 17G Uneori îndoiala. I din — modul prezumtiv : Er sagte. daß sprechen . perfect şi viitor coincide cu indicativul. a afirma etc. a susţine. a zice: Er sagte. pentru o acţiune trecută Er sagte. . — modul indicativ însoţit de adverbe ca : cică. nesiguranţa sau rezerva povestitorului faţă de con­ ţinutul comunicării se mai exprimă prin folosirea verbelor de declaraţie a pretinde. E r sagte. sie Deutsch würden. . daß sie bald käme. . perfect pentru o acţiune viitoare E r sagte.. daß er immer pünktlich wäre. : E r sagte. daß er Deutsch spreche. .. daß sie bald käme. . = El a spus că ea ar veni în.. ale con­ junctivului viitor şi ale condiţionalului I . daß sie bald kommen würde. la acelaşi timp alternează. . chipurile etc.574 SINTAXA N 173 Numai la anumite persoane. .. mai mult ca perfect şi condiţionalului vorbirea indirectă a limbii germane le corespund în limba r o m â n ă : — modul condiţional-optativ : Er sagte. conjunctivul prezent. N 177 d) î n vorbirea indirectă din limba literară se foloseşte indicativul (a) dacă povestitorul vrea să prezinte conţinutul comunicării relatate ca o realitate obiectivă care nu poate fi pusă la îndoială. forme ale conjunctivului prezent şi imperfect. curînd. = E l a spus că ea va veni chipurile în curînd. se foloseşte: pentru o acţiune prezentă — conjunctivul imperfeet E r sagte. Acţiune prezentă : E r sagte. Urmarea este că pentru aceeaşi acţiune. — conjunctivul mai mult ea — würde. das sie Deutsch gesprochen hätten. ale conjunctivului perfect şi mai mult ca perfect. N 174 c) Dacă povestitorul îşi manifestă neîncrederea sau îndoiala asupra comunicării relatate sau.

er möge mich etwas später wieder anrufen. numai dacă vorbirea indirectă este introdusă prin :onjuncţia daß care indică în mod clar raportul de dependenţă al vorbirii ndirecte faţă de regentă.FRAZA 575 indirectă depinde.) E r h a t dir also gesagt. . prin prezentul * 181 I conjunctiv al verbelor modale mögen. în vorbirea indirectă explicaţii. de o regentă al cărei verb este la pre­ zint: Er sagt. er will nicht kommen. er habe sehr viel zu t u n ." Ich s a g t e : „Bitte ruft mich noch einmal an. Observaţii Folosirea conjunctivului în propoziţia das "rat ar arăta că ea face parte din vorbirea Prin folosirea indicativului se arată că a povestitorului şi nu aparţine deci vorbirii er von seinem Vater bekommen indirectă. formele conjunctivului prezent al acestor verbe nodale care coincid cu indicativul se înlocuiesc prin formele corespunză­ toare ale conjunctivului imperfect: Vorbirea directă : Ich sagte meinem F r e u n d : „Bitte ruf mich etwas später wieder an. indicativul E foloseşte. propoziţia redă o explicaţie indirecte. (— Literar : . daß dieses Buch — das er von seinem Vater bekommen hat — sehr interessant sei.bordonate camuflate. müssen şi infinitivul prezent al verbului de conjugat. daß er sehr viel zu tun hat. în general. indicativul pătrunde tot mai mult în locul conjunctivului din limba literară : Er h a t mir gesagt. . daß es ihr schon viel besser : Observaţie Avînd această funcţie de redare a realităţii confirmate. er wolle eicht kommen. daß er kommen kann. . sollen. exprimînd o realitate obiectivă: observaţii. Dacă aceeaşi comunicare are însă forma unei y.) Imperativul se exprimă în vorbirea indirectă. în general. N 180 (c) în vorbirea indirectă liberă (vezi N 183) (e) î n vorbirea indirectă din limba uzuală. (Literar: Er h a t dir also gesagt. N 178 (b) dacă se intercalează c o mpletari ale povestitorului. de regulă. . . sie möchten mich noch einmal anrufen.." Vorbirea indirectă : Ich sagte meinem Freund.. es gehe ihr schon viel besser. . daß er kommen könne. conjunctivul: E r sagte. se preferă. N 179 Mein Freund sagte. în limba literară.

iar prin müssen. Wir alle fragen uns.. Stadt. (Anna Seghers) 3 V 184 N 185 Regulile pentru întrebuinţarea modurilor în vorbirea indirectă {vezi N 167) sînt numai în parte valabile pentru întrebarea indirectă: indicativul se foloseşte foarte frecvent. .Leg dich sofort schlafen". wie er arbeitet. sie sollten sich sofort schlafen legen. .. Aceasta nu este introdusa prin conjuncţie şi nu depinde de u n verb de declaraţie.. wohin sie gefahren ist ? E r berichtete. concrete : E r fragt sich mit Recht. Nur jetzt nicht steckenbleiben. Eis zur Nacht nach Frankfurt. gleich hinaus zu Leni. was er t u n soll." SINTAXA Die Mutter sagte dem Kind." Der Wächter sagte mir : Sie 5 Lei S t r a f e ! " Der Wächter sagte uns : „Zahlen Sie je 5 Lei Stiafe. das war die Höhle mit ihren Schlupfwinkeln. daß wir je 5 Lei Strafe zahlen müßten. . o rugăminte sau u n îndemn. prin sollen un îndemn mai categoric. Der Wächter sagte zu mir. . . Ungefähr hundert Meter von ihm entfernt lief die Chaussee nach Oppenheim. Die entscheidende Frage ist. mai ales dacă verbul din regentă este la prezent . ale cărui gînduri sau cu­ vinte le r e d ă : Georg lag draußen unter dem graublauen Himmel in einer Ackerfurche. es solle sich sofort schlafen egen. dacă conţinutul între­ bării indirecte este o realitate obiectivă : Wir alle sehen. Die Mutter sagte den Kindern : „Legt euch sofort schlafen." N 182 Prin verbul mögen se redă. .5?6 Die Mutter sagte dein K i n d : . ihren gewundenen Gängen. . conjunctivul se foloseşte foarte rar dacă verbul propoziţiei regente este la prezent. Zu Abend in der Stadt sein. Autorul se identifică cu eroul său. Wußtest du. Indicativul se întrebuinţează: a ) dacă întrebarea indirectă depinde de o regentă cu verbul la prezent şi corespunde unei situaţii prezente. ob er schon gesund ist. wer ihr das sagen kann. un ordin. de regulă. Observaţie N 183 î n operele literare se foloseşte frecvent vorbirea indirectă liberă. welch großer Fehler rechtzeitig vermieden werden konnte. N 186 b) indiferent de timpul verbului din regentă. ich müsse 5 Lei Strafe zahlen. Sein ursprünglicher Plan.

das zu Ohren N 191 ÎNTREBUINŢAREA MODURILOR ÎN PROPOZIŢIA PRINCIPALA Indicativul: H 1 8 0 . mai mult ca perfect şi condiţionalul I se întrebuinţează (ca în vorbirea indirectă. relatat. ob ihm die Schüler das notwendige entgegenbrachten. Ich konnte damals noch nicht beurteilen. wir Deutsch sprachen. că o simplă presupu­ nere sau ca ceva ireal.Gramatica practică a limbii germane . sau N 187 Vertrauen Conjunctivul se întrebuinţează pentru a sublinia caracterul indirect al întrebării ca ceva transmis. . er Deutsch gesprochen wir Deutsch gesprochen j / Acţiune I habe. E r schüttelte den Wecker. ob wir Deutsch sprechen würden. dacă verbul din regentă nu este la prezent.FRAZA 577 c) indiferent de timpul verbului din regentă. prezentă Acţiune trecută Acţiune viitoare N 188 N 189 Die Ausländerin fragte. Astfel de întrebări indirecte depind în general de o regentă al cărei verb nu este la prezent : Er fragte sich immer wieder. was er i n d i e s e m F a l l täte. • „ . hätten. w e n u i h m gekommen wäre. um sich zu überzeugen. dacă nesiguranţa îndoiala este exprimată prin predicatul propoziţiei regente: Wer kann heute schon wissen. . î n astfel de întrebări indirecte timpurile conjunctivului se folosesc ca în vorbirea indirectă (vezi N 169) : ob . ob er geschwiegen hätte. Conjunctivul imperfect. Ich kann nicht beurteilen. warum das Plugzeug landen mußte. ob er das wirklich verstünde. ob er nicht etwa stehengeblieben uäre. _ . îndoielnic.1 9 3 . conjunctivul: H 194—197. 37 . vezi N 169) în întrebările indirecte al căror conţinut este prezentat ca nesigur. ob er Deutsch sprechen werde. întrebarea este ipotetică sau ireală dacă se arată condiţia de care depinde conţinutul întrebării: Niemand kann wissen. ob ob ob er Deutsch spreche. wie er sich später bewähren wird? 33s war nicht zu erkennen. N 190 Indiferent de timpul verbului din regentă. această situaţie este evidentă m a i ales.

2. (Aş vrea ca el să vină în sfîrşit. în general. (Fr. (Aşa ar fi poate mai bine. ich fragte etc. o rugăminte sau constatare politicoasă. are deci sens de prezent sau chiar de viitor. î n această întrebuinţare conjunc­ tivul are valoare de imperativ {vezi 28).578 SINTAXA ÎNTREBUINŢAREA TIMPURILOR CONJUNCTIVULUI 'îN PROPOZIŢIA PRINCIPALĂ N 192 1. I n eurem Bunde der dritte. condiţionalului optativ prezent din limba română. er käme endlich.) . în limba germană. er frage etc. (J. modul imperativ neavînd. avînd deseori ca subiect pronumele nehotărît man : Man bind' ihn an die Linde d o r t ! (Fr. Schiller) b) o dorinţă sau o rugăminte Edel sei der Mensch. I singular (mai rar).) corespunde. Se întrebuinţează: — la pers. Goethe) realizabilă: c) o concesie (conjunctivul concesiv) : E s komme.) Ich wollte. N 193 î n locul conjunctivului se întrebuinţează şi forme perifrastice {vezi H 133-135). un îndemn. o dorinţă etc. Schiller) — la pers. Conjunctivul prezent (ich frage. modestă : So wäre es yielleicht besser. a IlI-a singular. gewährt mir die Bitte. persoana I : Ich sei.) d) un ordin atenuat.) Käme er in Frage? (Ar veni el în consideraţie?) c) o dorinţă a cărei realizare este nesigură sau irealizabilă: Wenn er nur hier wäre. Hilfreich und gut. Conjunctivul imperfect (ich käme. Hätte ich nur seine Adresse! (De-aş avea adresa lui. (Aş putea merge într-acolo. (D-ar fi aici. pentru a exprima un ordin.) exprimă: a) un ordin. o probabilitate: b) o îndoială: I c h könnte hingehen. was wolle. o dorinţă puternică care se referă la persoana I. du fragest.) Ji 194 a Conjunctivul imperfect exprimă: ) o posibilitate.W.

(în sfîrşit. zweifle nicht daran. predicativă şi completivă introdusă prin daß a) se foloseşte indicativul N 197 (a) dacă verbul din regentă este la prezent (de obicei. meine. . acest conjunctiv nu mai este decît o formula de politeţe: Dürfte ich Sie um eine Gefälligkeit bitten ? (Aş putea să vă cer u n mic serviciu ?) Könnten Sie mir eine Auskunft geben ? (Aţi putea să-mi daţi o informaţie ?) e) o constatare ca urmare a unui rezultat obţinut anevoie : Das wäre also in Ordnung.FRAZA 579 De multe ori. ich wäre gekom. (Acestea ar fi deci terminate.JJ 195 n e n etc. (De-ar fi fost aici. hoffe. am scăpat de aceasta. corespunde în general condiţionalului optativ perfect din limba română. Conjunctivul mai mult ca perfect: ich hätte gefragt. Astfel exprimă: a) o posibilitate. la persoana I).) ÎNTREBUINŢAREA MODURILOR ÎN DIFERITE TOPURI DE PROPOZIŢII SECUNDARE în propoziţia subiectivă.) Das hätten wir endlich hinter uns. daß er recht hat. în ordine. o probabilitate: N 196 Ich hätte heute hingehen können.) e) o constatare : Das hätten wir also erledigt.) b) o îndoială: Wäre er in Frage gekommen ? (Ar fi venit în consideraţie ?) c) o dorinţă nerealizată: Wenn er nur hier gewesen wäre. el are deci sens de trecut: Hätte ich seine Adresse gehabt ! (De-aş fi avut adresa lui!) Conjunctivul mai mult ca perfect se întrebuinţează cu referire la trecut ir majoritatea cazurilor în care conjunctivul II este folosit pentru prezent. daß wir den Versuch machen können.) 3. daß es ihnen allen gut geht.) d) un ordin atenuat: Vielleicht wäre es so besser gewesen. (Poate că aşa ar fi fost mai bine. conţinutul subordonatei fiind considerat ca real: Ich Ich Ich Ich glaube. daß sie noch kommen. (M-aş fi p u t u t duce azi într-acolo. (Aceasta ar fi [este] deci.

Wir erkannten. die Arbeit rechtzeitig zu beenden. daß sie sich die größte Mühe geben werde. N 200 sau N 201 (b) dacă subordonata redă o ideie'o părere sau o presupunere neconfirmată: (c) în vorbirea indirectă: îndoielnică habe. N 202 (d) dacă aspectul negativ al regentei dă conţinutului subordonatei u n caracter ireal : I n den vielen Schuljahren ereignete es sich nie. aber nicht aufmerksam genug sei. Sie antwortete. die Arbeit sofort in Angriff zu nehmen. daß er noch kommt. daß es noch zu früh war. Fausts Zeitgenossen waren der Meinung. daß die Verhandlungen ohne die Ruhe und Besonnenheit unseres Delegations­ leiters : u keinem positiven Ergebnis geführt hätten. Alles. daß Sie jeder aufrichtigen Kritik zugänglich sind. N 199 b) se foloseşte conjunctivul. "Wir wußten. N 205 (b) pentru a exprima ceva posibil. ist nun stolze Wirklichkeit geworden. indiferent de timpul verbului din (a) dacă conţinutul subordonatei este ipotetic sau ireal: regentă: Daß es besser wäre. darüber zu sprechen. Daß wir einen Fehler gemacht hatten. was wir unterwegs sahen. Die abschließende Feststellung war. Das Erfreuliche ist. daß er krank sei. daß er sich verspätet hätte oder unauf­ merksam gewesen wäre. die gern an seiner Stelle wären. subordonata exprimînd o siguranţă absolută: Ich -wußte.580 SINTAXA N 198 (b) dacă verbul din regenta este la u n timp trecut. Immer wieder wurde behauptet. den ich schon lange nicht gesehen hatte. Was vor fünfzig Jahren niemand erhofft hätte. daß er seine Seele dem Teufel verkauft E r sagt. steht fest. ipotetic sau ireal: E s gibt keinen Menschen. der nie eine Unwahrheit sagen würde. N 203 în propoziţia relativă a) se foloseşte în general indicativul: Gestern besuchte mich ein Freund. . der immer recht hätte. war interessant und reizvoll. wurde von allen mit Bedauern festgestellt. Ich kenne viele. E r ist ein Mensch. daß er fähig. N 204 b) se foloseşte conjunctivul : (a) pentru a exprima o dorinţă realizabilă : Ich erhebe mein Glas auf unseren lieben Vater. daß niemand ein besseres Ergebnis hätte erzielen können. der noch viele Jahre frisch und munter in unserer Mitte weilen möge.

N 207 E r sagte. în propoziţia comparativă (vezi N 83). o părere. alles. conjunctivul: Soviel er wisse. das ich ihm gegeben hätte. ohne daß ich ihn darum gebeten hatte conjunctivul: N 212 Er sagte. în propoziţia restrictivă (vezi N 82) se foloseşte. este introdusă prin ohne daß sau statt daß: c) î n vorbirea indirectă se foloseşte dacă propoziţia modală (hätte). indicativul : J e besser er sich vorbereitet. ohne daß ich ihn darum gebetehn hätte. de regulă. die immer still und bescheiden ihre Pflicht tue. das Buch. de regulă. daß er nur dort leben wolle. N 213 N 214 b) în vorbirea indirectă însă. dacă ea este introdusă prin conjuncţiile indem sau wie: Indem er sich anstrengte. N 215 .FRAZA 581 (c) pentru a exprima o idee. sei interessant und reizvoll gewesen. sei sehr spannend. wo seine Heimat sei. a) de regulă. gelang es ihm. E r sagte. er sei nicht zu Hause gewesen. beginne die Feier um 7 Uhr. dacă propoziţia circumstanţială de loc şi cea de timp fac parte din vorbirea indirectă: Er sagte. als man ihn angerufen habe. die Arbeit fehlerlos zu beenden. N 209 în propoziţia modală propriu-zisă (vezi N 75) a) se foloseşte indicativul. Pentru întrebarea indirectă vezi N 184. indicativul: Soviel ich weiß. N 211 Er gab mir das Wörterbuch. Er erzählte. er habe allen Anforderungen entsprochen. indicativul: Ich lebe und arbeite. E r erzählte. desto zufriedener wird der Professor sein. er habe mir das Wörterbuch gegeben. wo meine Heimat ist. antwortete er. (vezi N 64) în propoziţiile circumstanţiale de loc (vezi N 63) şi de timp a) se foloseşte. was sie unterwegs gesehen hätten. N 208 b) Conjunctivul se foloseşte. N 210 b) se foloseşte indicativul sau conjunctivul. beginnt die Eeier um 7 Uhr. o presupunere se ia atitudine : (d) în vorbirea indirectă: faţă de care nu N 206 Er nannte sie eine fleißige Arbeiterin. rief er mich an. so schläft man. indem er sich aufs äußerste angesirengt habe. Bevor er zu mir kam. Wie man sich bettet. în propoziţia de măsură progresivă (vezi N 95) a) se foloseşte.

daß man glauben könnte. b) se foloseşte conjunctivul. m 222 c) g e f 0 i 0 S eşte conjunctivul în vorbirea indirectă (vezi N 167) E r sagte. könnten wir die Frage nicht mehr besprechen. je fleißiger aufmerksamer er sei. weil es schon spät ist. dacă conţinutul ei este real: E r k a m nicht. de regulă. als daß sie den Marsch fortsetzen könnten. IV 219 N 220 în propoziţia consecutivă (vezi N 101) a) se foloseşte indicativul. b) în vorbirea indirectă se foloseşte conjunctivul : Er sagte. es wäre Winter. als daß er eine solche Dummheit hätte machen können. Wenn es auch nicht geregnet hätte. în propoziţia concesivă conjuncţională (vezi N 115). daß er nicht gekommen sei. damit ich ihm das Wörterbuch gäbe. weil es schon spät sei. die Ergebnisse eines Schülers seien um so besser. indicativul: Er kommt zu mir. obwohl sie ihn eingeladen habe. dorită. indicativul : Ich muß jetzt gehen. dacă ea exprimă o consecinţă Der Film ist so originell. so hätten wir den Ausflug doch nicht machen können. indiferent de conţinut.582 SINTAXA N 216 b) î n vorbirea indirectă se foloseşte conjunctivul : und Der Lehrer sagte. în propoziţia cauzală propriu-zisă {vezi N 97) a) se foloseşte. N <Mţ7 c) Conjunctivul se foloseşte. de regulă. daß ein jeder ihn sehen wolle. daß er gehen müsse. damit ich ihm das Wörterbuch gebe. der Film sei so originell. b) conjunctivul se foloseşte în vorbirea indirectă: E r sagte. consecinţa depinzînd de u n adjec­ tiv sau adverb precedat de zu care dă propoziţiei consecutive un carac­ ter ireal: Die Kinder sind jetzt zu müde. în vorbirea indi­ rectă (vezi M 167) : Sie erzählte. daß er zu mir kommen werde. . sau ireală: E s ist so kalt. a) se foloseşte indicativul. realizabilă. N 221 (b) dacă ea este introdusă prin als daß. obwohl ich ihn eingeladen hatte. Der Junge ist viel zu klug. N 225 N 22G Pentru propoziţia condiţională (vezi N 106—112). N 223 N 224 a) s e în propoziţia finală (vezi N 102) foloseşte. dacă conţinutul ei este ireal: Wenn er auch käme. daß alle ihn sehen wollen ! reală: b) se foloseşte conjunctivul (a) dacă consecinţa este posibilă. N 217 N 218 .

ich will es versuchen. so war sie doch eine sehr anziehende Erscheinung. das kannst du nicht von ihm verlangen. wer immer auch komme. Koste es. c) se foloseşte conjunctivul în vorbirea indirectă (vezi N 167) N 232 Er sagte. er ist uns willkommen. Was immer es sei.FRAZA 583 în propoziţia concesivă relativă [vezi N 118) a) se foloseşte astăzi mai frecvent indicativul Wer immer auch kommt. was es wolle. sei sie auch keine Schönheit gewesen. în propoziţia concesivă camuflată [vezi N 119) a) se foloseşte indicativul dacă conţinutul ei este real: War sie auch keine Schönheit. so (sei sie) doch eine sehr anziehende Erschei­ nung (gewesen). tun. . N 230 sau N 231 b) se foloseşte conjunctivul irealitate: dacă propoziţia exprimă o posibilitate Sei er auch der beste Freund. sei willkommen. ich will es gern für dich. decît conjunctivul: N 228 b) î n vorbirea indirectă se foloseşte conjunctivul: N 229 Er sagte.

Mein Vater war tiefbewegt. în ordine ascendentă spre sfîrşitul propoziţiei: Meine Mutter packte selbst meinen Koffer. Heine) / durchgekommen. Die Wäscherinnen haben mir später alle diese Hemden mitsamt den guten Lehren vertauscht. vezi O 42.. (Pentru locul verbului auxiliar de timp însoţit de două infi­ nitive. (H. elementele mai importante trecînd. Verbul conjugat poate să stea 0 2 ^ locul al 2-lea: Wir gehen heute ins Stadion. Mein Kollege ist bei der Prüfung \ \ durchgefallen. daß wir heute ins Stadion gehen. 0 3 pe locul 1 : Gehen wir heute ins Stadion ? 0 4 -pe locul ultim: Ich schlage vor. Verbul conjugat are o poziţie fixă şi serveşte ca punct de plecare pentru stabilirea ordinei cuvintelor în propoziţie.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR (Wortund Satzfolge) ORDINEA CUVINTELOR (Die Wortfolge — Die ÎN PROPOZIŢIE Wortstellung) O 1 Verbul este cel mai important element al propoziţiei germane. uneori pe locul al 2-lea sau pe locul 1. de regulă.) . Mit jedem Hemde h a t sie auch eine gute Lehre hineingepackt. pe locul ultim. de regulă. LOCUL PREDICATULUI (Die Stellung des Prädikats) LOCUL VERBULUI OG 0 7 CONJUGAT Verbul conjugat (finit) poate să stea: — în propoziţia principală pe locul al 2-lea sau 1: — în propoziţia secundară. 0 5 Ordinea celorlalte părţi ie vorbire depinde în mare măsură de valoa­ rea lor comunicativa..

ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 585 î n propoziţia principală 1...W. 2 0 8 Heute war das Wetter schön. .indessen. jedoch. sondern auch.. ja. 0 1 2 0 9 Conjuncţiile also. sondern. Verbul conjugat stă pe locul al 2-lea: a) în propoziţia enunţiativă (vezi M I I ) : Das Wetter war heute schön. prezent: Edel sei der Mensch. nu intră în numă­ rarea părţilor propoziţiei şi nu influenţează locul verbului conjugat: Der Unterricht ist zu Ende. (J. să influenţeze locul verbului conjugat (vezi K 45) : Er h a t mir das Buch versprochen. . entweder . Hilfreich und gut . nicht nur . 2 0 10 b) în propoziţia interogativa parţială Wann besuchen Sie uns ? (vezi M 17) : 0 11 c) în propoziţia imperativă — cu predicatul la indicativ prezent sau — cu predicatul la conjunctivul Er komme sofort! 0 12 viitor: Du bleibst hier ! Du wirst heute nicht ins Kino gehen ! prezent : unui verb — cu predicatul format dintr-un verb modal şi infinitivul predicativ: Jetzt sollen Sie sprechen ! d) în propoziţia optativă. oder. 1 2 — Complement la acuzativ: Den Artikel habe ich heute in der Bibliothek abgeschrieben. allein. neîndeplinind nici o funcţie sintactică. doch. auch. / s doch h a t er nicht Wort gehalten. dar nu trebuie. dacă verbul conjugat stă la conjunctivul O 13 Goethe) î n propoziţiile în care verbul conjugat stă pe locul al 2-lea. locul 1 poate fi o c u p a t : a) de orice altă parte de propoziţie: Ich habe den Artikel heute in der Bibliothek abgeschrieben. Conjuncţiile aber. und. und wir gehen nach Hause.. denn. 1 \ doch er hat nicht Wort gehalten. 1 2 — Subiect: 0 14 . . oder pot.

ging er gleich weg. eventual împreună cu atributele ei. 1 2 0 16 c) de o propoziţie Nachdem die Delegation secundară: in Bukarest 1 eingetroffen i war. 1 2 Den Kopf in die Hände gestützt. 2. 1 2 In Bukarest eingetroffen. ci locul pe care îl ocupă o anumită parte de propoziţie (exprimată printr-un cuvînt. 0 15 b) de o construcţie infinitiv ala sau participială: Statt auf mich zu warten. saß er am Tisch. besichtigte sie die Stadt. dacă predicatul stă la imperativ (vezi M 21): Komm Kommt Kommen Sie heute zu u n s ! . besichtigte die Delegation die Stadt. — Complement circumstanţial de timp : Heute habe ich den Artikel in der Bibliothek abge1 2 schrieben. Verbul conjugat stă pe locul 1 : a) în propoziţia interogativă totală {vezi M 16) : Gehen wir heute ins Stadion ? 1 O 18 0 19 Verbul conjugat ocupă primul loc şi în propoziţia interogativă care are valoarea unei propoziţii exclamative: War das schön ! 1 Spricht er interessant! 1 0 20 b) în propoziţia imperativă. — Elementul nepersonal al predicatului : Abgeschrieben habe ich den Artikel heute in 1 2 der Bibliothek.586 — Complement circumstanţial SINTAXA de loc : In der Bibliothek habe ich heute den Artikel abge1 2 schrieben. 2 Observaţie O 17 Prin locul 1 din propoziţie nu se înţelege numai locul ocupat de primul cuvînt. un grup de cuvinte sau o propoziţie).

2. E r fragte mich. ist er immer pünktlich. cu verbul conjugat. înaintea altor demente sintactice : a) Dacă propoziţia cuprinde un verb auxiliar de timp şi două infinitive. ein wenig ungelenk benahm. ist morgen fertig. (J. O 26 . I c h weiß nicht. Goethe) O 23 î n cazul acesta.W. particula separ abilă rămîne legată de verb : O 24 Auffiel ein Mann. ob die Ware wird verzollt werden müssen. indiferent de forma propoziţiei secundare şi de pozi­ ţia ei în frază (vezi însă N 21) : Obwohl er weit wohnt. „morgen oder übermorgen.. Uneori. astfel de predicate se formează : dintr-un verb auxiliar de mod din verbul lassen < a com us dintr-un verb care exprimă o percepţie * n vtlm? P u senzorială +tnfrmhvul unm alt verb Ich wußte. wann sie ihn hat kommen sehen. verbul conjugat stă chiar în propoziţia enunţiativă pe locul 1 : Sah ein K n a b ein Röslein stehn ." „Ich komme morgen". pe ultimul loe. ist äußerst interessant. î n cazul acesta îl considerăm însă plasat pe locul al 2-lea al frazei. was er erzählt hat. Observaţie 1.Ich komme". Propoziţia principală precedată de o propoziţie secundară începe. verbul auxiliar stă înaintea infinitivelor . wo ich die Schule besucht habe. în stilul poetic... de asemenea.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 587 c) în propoziţia optativă neintrodusă prin conjuncţia wenn. sagte er. O 25 2. daß Sie ihn haben begleiten wollen. î n propoziţia secundară introdusă verbul conjugat stă 1. Der Mantel.. declaraţie {vezi N 158) : dacă ea conţine un cuvînt de 0 22 . E r fragte. sagte er. den ich mir habe machen lassen. Das. Feuchtwanger) I^ocul verbului conjugat din propoziţia secundară depinde de faptul dacă ea este introdusă sau camuflată. dacă predicatul stă la conjunctivul imperfect sau mai mult ca perfect [vezi M 32) : Wäre er doch hier ! Hätte er das Buch mitgebracht! 0 21 d) în propoziţia incidenţă sau postpusă.. der sich inmitten dieser gepflegten Herren und Damen . (L. propoziţia secundară fiind privită ca ocupînd locul 1 al frazei (vezi O 170).

er sei mit der Übersetzung des Romans schon fertig. so rufe ich Sie sofort an. O 29 î n propoziţia secundară camuflată (neintrodusă) verbul conjugat stă 1. er habe das Euch noch nicht gekauft. er sei krank gewesen. als wäre es schon spät. erwies sich leider als richtig. was es wolle. Der Lehrer sagte. O 31 2. Die Sache ist die. als h ä t t e ich den ganzen Tag gearbeitet. completive şi atributive din care s-a omis conjuncţia daß (vezi N 4 3 . Ich bin müde. N 5 0 . propoziţia comparativă ireală are un element introductiv: als. 0 32 b) uneori. daß alle pünktlich gewesen seien außer ihm. machen O 28 c) Dacă paranteza sintactică este incompletă (vezi O 53). în propoziţia concesivă camuflată care exprimă o posibilitate (vezi N 119) : Koste es. sie wüßten von nichts. so hätte ich mir ein Wörterbuch gekauft. Wäre ich in die Stadt gegangen. . verbul auxiliar de timp stă înain­ tea locuţiunii verbale: Ich weiß. er sei krank. pe locul al 2-lea: a) în propoziţiile subiective. 0 34 Observaţie Spre deosebire de celelalte propoziţii secundare camuflate. N 4 7 . verbul con­ jugat stă înaintea elementelor sintactice scoase din paranteză : Ich weiß. daß Sie zu dieser Frage haben Stellung nehmen wollen. o locuţiune verbală la infinitiv şi un al doilea infinitiv. predicative. Hätte ich mehr Zeit. E r beeilt sich. daß er älter ist als seine Schwester.588 SINTAXA O 27 b) Dacă predicatul constă dintr-un verb auxiliar de timp. pe locul 1 a) în propoziţia condiţională camuflată (vezi N 104) Kommt er zu mir. 0 30 b) în vorbirea indirectă camuflată (vezi N 161) : E r sagte. wir müssen uns rasch entscheiden. so würde ich Sie sehr gern besuchen. daß er nur durch einen Prozeß seine Ansprüche wird geltend können. Ich antwortete. Ich hörte. 0 33 c) în propoziţia comparativă ireală camuflată (vezi N 87) . N 61) : E s wurde erzählt. wir werden es schaffen. Unsere Befürchtung.

cu u n predicat format cu ajutorul unui singur verb a) Atît cele două elemente nepersonale (infinitivul şi participiul II) cit şi numele predicativ au tendinţa să ocupe ultimul l o c : Wir werden heute ins Kino gehen. Wir haben sie sprechen hören. W a r u m sind Sie gestern zu Hause gebliehen ? Sie ist wirklich außerordentlich tüchtig. iar participiul II are prioritatea faţă de numele pre­ dicativ : Er wird schon zurückgekommen sein. aber auch unbesonnen. 0 39 . pentru a exprima o opoziţie etc. das läßt sich nicht leugnen. Sie ließ ihn eine Stunde warten. Ich habe heute viel zu tun. 0 36 h) Dacă cele două elemente nepersonale şi numele predicativ se întîlnesc la sfîrşitul propoziţiei. 0 38 b) cu verbul conjugat la un timp compus : — infinitivul (totdeauna fără zu) sau participiul perfect al primului verb ocupă ultimul loc — infinitivul {cu sau fără zu) al celui de al doilea verb stă pe locul pen­ ultim : Ich habe heute in die Stadt gehen wollen. pentru a scoate un fapt în mod deosebit în evidenţă. Ich habe heute viel zu tun eehabt. 0 35 Uneori. Wir hörten sie spreehen. Das Buch dürfte sehr interessant sein. nicht geliehen. ist er.. ich weiß aber noch nicht. Sie hat ihn eine Stunde warten lassen. cu un predicat format din două verbe {vezi M 84) : a) cu verbul conjugat la un timp simplu — infinitivul {cu sau fără zu) stă pe ultimul I o c : Ich will heute in die Stadt genes. elementul nepersonal al predicatului sau numele predicativ se plasează înaintea verbului conjugat: Besuchen werde ich ihn bestimmt. wann das sein wird.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 589 LOCUL ELEMENTELOR NEPERSONALE ALE PREDICATULUI ŞI AL NUMELUI PREDICATIV î n propoziţia principală 1. infinitivul are prioritatea faţă de participiul II şi numele predicativ. Q 37 2. Gekauft habe ich das Buch. Sie ist sehr aufmerksam gewesen.

verzollt werden müssen. ob et schon gesund ist. în aceeaşi ordine ca în pro­ poziţia principală (vezi O 3 8 . — numele predicativ înaintea participiului I I : Ich weiß. daß er bald kommen wird. daß sie krank gewesen sein müsse. E r sagte. aceste forme infinite sînt precedate de verbul finit : Ich weiß. nicht gekommen ist. — participiul II înaintea infinitivului.590 SINTAXA O 40 î n propoziţia secundară introdusă a) elementele nepersonale şi numele predicativ conjugat (plasat pe ultimul loc. denumită şi cadru sintactic. daß die Ware O 43 î n propoziţia secundară camuflată (neintrodusă) ordinea cuvintelor este aceeaşi ca în propoziţia principală E r sagte. vezi N 21) : Wir glauben. O 39) : — . fiind eventual precedat de u n participiu perfect. Wir wissen. wir würden heute i n s K i n o sie sei wirklich außerordentlich tüchtig. E r sagte. 0 42 c) dacă predicatul este format dintr-un verb auxiliar de timp şi două infinitive (vezi O 27). — infinitivul primului verb stă pe ultimul loc. distingem paranteza verbală şi paranteza propoziţiei secundare. daß sie krank sein müsse. daß er hat kommen wird wollen. (vezi O 35.infinitivul stă înaintea verbului conjugat. Ich weiß nicht. O 37) PARANTEZA SINTACTICĂ (Die Satzklammer — Der Satzrahmen) î n cadrul parantezei sintactice. er dürfte schon gesund geworden sein. daß dieser Roman ins Deutsche übersetzt werden soll. wir hätten sie sprechen hören. daß sie noch. ele se plasează înaintea verbului conjugat. stau înaintea verbului 0 41 b) dacă cele două d e m e n t e nepersonale şi numele predicativ se întîlnesc. — infinitivul verbului al doilea stă pe locul penultim. .

2 Schreibt er sich die Adresse auf? 1 . 2 Hat er den Aufsatz geschrieben ? 1 verbul auxiliar de timp -f. cu excepţia ace­ leia care precedă paranteza verbală (dacă verbul conjugat stă pe locul al 2-lea).ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 591 PARANTEZA (Die verbale Klammer VERBALĂ Rahmen) — Der prädikative î n propoziţia principală verbul conjugat (aflat pe locul al 2-lea sau 1) şi elementul nepersonal al predicatului sau numele predicativ (aflat la sfâr­ şitul propoziţiei) formează paranteza verbală (cadrul predicativ) în care se încadrează toate celelalte părţi de propoziţie. Er ist dieses J a h r m i t seiner Familie ins Gebirge gefahren. 0 44 î p a r a n t e z a verbală Werden Sie auch in diesem J a h r ans Meer fahren ? T Î p a r a n t e z ă verbală î Această includere a părţilor propoziţiei în paranteză verbală (Umklam­ merung) este una din principalele caracteristici ale limbii germane.infinitiv : E r wird den Aufsatz schreiben. 2 Ist dieser Schüler immer fleißig ? 1 verbul predicativ + particula separabilă : E r schreibt sich die Adresse auf. 2 Muß er den Aufsatz schreiben ? 1 verbul copulativ + numele predicativ: Dieser Schüler ist immer fleißig.participiul I I : E r hat den Aufsatz geschrieben. Paranteza verbală poate fi formată din: verbul auxiliar de timp -j. 2 Wird er den Aufsatz schreiben ? 1 verbul auxiliar de mod + infinitiv: E r muß den Aufsatz schreiben.

2 Nimmt er bestimmt zu dieser Frage Stellung ? 1 verbul predicativ -f infinitiv simplu : Er sah die Straßenbahn kommen. Î Î Zu arbeiten wird nützlicher sein als zu faulenzen. I Î 0 48 b) o parte de propoziţie precedată de außer: Gestern hat niemand gefehlt außer t Î Ihnen. Î Î mai 0 47 Paranteza verbală devine incompletă mai ales prin scoaterea din paran­ teză şi plasarea în urma ei (Ausklammerung) a următoarelor elemente sin­ tactice : a) un termen de comparaţie (de egalitate sau inegalitate) precedat de wie sau als: Bald wird auch sie so gut Deutsch sprechen wie ich. 2 Sah er die Straßenbahn kommen ? 1 verbul predicativ + infinitiv prepoziţional: Er braucht heute nicht zu kommen. 2 Braucht er heute nicht zu kommen ? 1 0 45 Paranteza verbală poate fi: a) completă: toate părţile propoziţiei. r î Wir werden weniger zu t u n haben als sonst. .592 SINTAXA verbul conjugat şi al doilea element al unei locuţiuni verbale: E r nimmt bestimmt zu dieser Frage Stellung. Î *' 0 46 b) incompletă: după al doilea element al parantezei verbale urmează cel puţin o parte de propoziţie: Heute ist er früher nach Hause gekommen als gestern. cu excepţia celei care precedă paranteza verbală. sînt cuprinse în p a r a n t e z ă : Wir sind gestern nachmittag eine Stunde mit den Kindern im Park î spaziereiifjefianjjen. Î T Sie will fleißiger sein als ihr Bruder.

între cuvîntul introductiv (conjuncţie. Î Î d) o construcţie formată fie dintr-un complement prepoziţional. der Advokat. wurden sie schnell aufgesogen von t Î den albernen. (L. şi predicatul propoziţiei se formează un fel de paranteză în care se inter­ calează toate celelalte elemente sintactice. Această paranteză sintactică a propoziţiei secundare denumită uneori paranteză conjuncţional-predicativă 33 — Gramatica practică a limbii germane . î in denen er sich so meisterhaft betätigte. winzingen Freuden und Leiden des Alltags von la Bourbe. bald — bald. sau o construcţie formată din două ori mai mult complemente prepoziţionale coordonate (adesea o enumerare). aber (doch) nicht zu spät. abgerufen inmitten eines jener Reimspiele. scoaterea din paranteza verbală este jus­ tificată. Î Î E s ist zwar spät geworden. weder — noch. Technikern und Ingenieuren des Betriebs gedankt für l ihre vorbildlichen Leistungen bei der Erfüllung und Überfüllung des Planes. ins Kino zu gehen. Der Direktor hat den Arbeitern. cuvînt interogativ). Der Klassenlehrer war erfreut über die ausgezeichnete Disziplin. noch Lust. zwar — aber. (L. je — desto etc. u r m a t de obicei de subiect. (fie dintr-un complement de agent) şi una sau mai multe determinări ale acestora. zwar — doch. wurde. pronume sau adverb relativ. 0 49 I ţ Î fleißig. teils — teils. sondern auch als sehr Î Wir haben weder Zeit gehabt. dacă prin menţinerea parantezei complete înţelegerea comunicării ar fi îngreunată: Bei ihrer Ankunft aud dem Flugharen Băneasa wurde die Delegation begrüßt von den O 50 Î Î Î Î Genossen Die Jungen und Mädchen waren begeistert von den frohen Ferientagen im Zeltlager an der Küste des Schwarzen Meeres. entweder — oder. Doch wenn ihn melancholische Erinnerungen kamen. den Fleiß und Î Arbeits- t Î willen seiner Schüler.: "Et soll ebenso tüchtig sein wie bescheiden.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 593 c) partea de propoziţie precedată de cel de-al doilea element al conjuncfiilor corelative ebenso — wie. nicht (nur) — sondern (auch). Sie hat sich nicht nur als klug ermiesen. T Feuchtwanger) PARANTEZA PROPOZIŢIEI •^(Die Nebensatzklammerj SECUNDARE 0 51 î n propoziţia secundară introdusă. Feuchtwanger) Der Bürger Dalamelle.

nicht seiner Schwester.. sie müsse schon g e s u n d geworden sein etc. 0 54 î n propoziţia secundară camuflată (neintrodusă). Greşit : Corect: Greşit: Corect: Ich Ich Sie Sie habe gesprochen rüit seiaefiî yatef. den Sie bei mir trafen. ordinea cuvintelor— deci şi a elementelor nepersonale şi a numelui predicativ — este aceeaşi ca în propoziţia principală : Er sagte. Nu se scoate din paranteza O 56 a) complementul cazual : Greşit: E r h a t gezeigt. wie Corect. Î Î 0 53 b) incompletă P e n t r u paranteza incompletă a propoziţiei secundare sînt valabile aceleaşi reguli ca pentru paranteza verbală incompletă a propoziţiei prin­ cipale [vezi O 46) : Seine Mutter h a t t e H e n r i einem Verwandten u n d einem Erzieher anvertraut. Alle sagen. wie Greşit : Ich habe das Buch Corect : Ich habe das Buch verbală man löst dieses' P_ioWcîff. Ich weiß nicht. wann sie wieder ihre Familie in Bukarest besuchen werden. circa 8 0 % din elementele sintac­ tice scoase din paranteza verbală sînt construcţii prepoziţionale. er habe sie gestern besticht. daß er älter isl a l s s e i n e Schwester. hat sich gefreut jifeef J l r f _(Jese?T6nlc. ob mein Freund seinen Urlaub in Predeal vi Ich kann Ihnen nicht sagen. nicht seiner Schwester." Er h a t gezeigt. daß niemand gefehlt hat a u ß e r m i r . secundare. ist Chemiker. sie sei sehr tüchtig. Ich glaube. . Trebuie evitată însă scoaterea din paranteză a construcţiilor prepoziţionale scurte sau fără importanţă prin conţinutul lor. seinem Bruder gegeben. damit er aufwuchs w i e d a s V o l k . s o n d e r n a u c h s e h r fleißig. Mann) Ich weiß. I^a fel ca aceasta ea poate fi a) completă Der Genosse. h a t sich über ihr Geschenk gefreut. gegeben seinem" ßxaAef. O 55 î n limba germană contemporană. Î Î paranteza prop. (H.594 SINTAXA O 52 corespunde parantezei verbale din propoziţia principală. man dieses Problem löst. er werde uns bald besuchen. daß sie nicht nur sehr klug ist. habe mit seinem Vater gesprochen.

darauf gehofft. daß sie gekommen sind. Sie morgen zu sehen. A u f g e s p r u n g e n ist er. H e u t e war das Wetter schön. .. ihnen dafür gedankt. element nepersonal al predicatului) : I h m helfe ich gern. nume predicativ. după verbul conjugat: Und ruhig fließt der Bhem . 2 1 Heine) Ordinea: subiect — verb conjugat se numeşte ordine directă (gerade Wortfolge — Grundstellung). Sie morgen zu sehen. S —V = ordine directă (X—)V — S = ordine inversă Ordinea inversă a p a r e : a) daca primul loc din propoziţie (vezi O 17) este ocupat de o altă parte de propoziţie decît subiectul (complement. . 1. înaintea verbului conjugat: Bie Luft ist kühl und es dunkelt 1 2 1 2 . subiectului) poate sta 0 58 2. nicht aufgestanden. gehofft daiarfff. (H. secun- 0 57 LOCUL SUBIECTULUI (Die Stellung des Subjekts) î n propoziţia principală. das muß m a n schon sagen.. 1 0 59 0 60 O 61 S = subiect V = verb conjugat X = altă parte de propoziţie decît subiectul . subiectul (sau grupul atît înaintea verbului conjugat cît şi în urma lui. element predicativ suplimentar. Ordinea: verb conjugat (eventual precedat de o altă parte de propoliţie decît subiectul) — subiect se numeşte ordine inversă (ungerade Wort'olge — Umstellung).ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 595 b) Adverbul pronominal cu funcţia de corelativ al unei propoziţii dare sau al unei construcţii infinitivale : Greşit: Ich habe Corect : Ich habe Greşit: Ich habe Corect : Ich habe ihnen gedankt dafür. H ü b s c h ist sie. daß sie gekommen sind. complement circumstan­ ţial.

. (A. Seghers) 0 64 2.596 SINTAXA 'O 62 O parte de propoziţie poate fi exprimată şi printr-un grup de cuvinte (vezi O 15) sau printr-o propoziţie secundară (vezi O 16) : Statt Da z u s p r e c h e n schwieg er. ihr wäret tief erschroc­ ken gewesen. . determină inversiunea: E s ist spät. subiectul poate sta atît înaintea cît şi în urma verbului conjugat (vezi K 45). W. 1 unsere Jugend viel Sport 1 t r e i b t . darum müssen wir uns beeilen. . Conjuncţiile adverbiale. ocupînd un loc în propoziţie (vezi K 34). (J. b) dacă primul loc al propoziţiei este ocupat de es cu funcţia de dublare a subiectului (vezi M 73) : E s irrt der Mensch. în care cuvîntul introductiv nu este un pronume la nominativ (cu funcţia de subiect) : W a n n können Sie kommen? W e n haben Sie angerufen ? W a s haben Sie gesehen ? Insă : Wer fehlt heute ? Was steht d o r t ? 0 69 e) în propoziţiile imperative cu predicatul la imperativul de politeţe : Nehmen Sie bitte Platz ! . După conjuncţiile also. 0 65 3. jedoch. indessen. Goethe) 0 66 0 67 O 68 c) în propoziţiile interogative totale (vezi M 16) : Wollen Sie uns morgen besuchen? d) în propoziţiile interogative parţiale (vezi M 17). (Th. . în stilul beletristic. Uneori.oder. solang er strebt. Mann) Wie unvermutet und heiß und bestürzend ihr Glück war. 0 63 Observaţii 1.obgott Piepsams Gesicht gesehen. weder . sich einzu­ gestehen. ist sie kräftig und gesund. sie wagte nicht. subiectul stă în propoziţia principală pre­ cedată de o propoziţie secundară condiţională sau concesivă înaintea şi nu în urma verbului conjugat: H ä t t e t ihr in diesem Augenblick I. doch. noch. entweder.

E r fragte mich.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 597 f) în propoziţiile optative neintroduse. dacă predicatul stă la conjunctivul imperfect sau mai mult ca perfect {vezi M 35—36) :' Käme er doch! Hätten sie doch die Bücher gebracht! O 70 g) în propoziţiile incidente si postpuse care conţin un cuvînt de dedaraţie (vezi N 32. subiectul este uneori plasat la sfîrşitul propoziţiei. die Arbeiter und ihre Vertrauensleute. locul al 5-lea sau chiar locul ultim din propoziţie. — dacă în propoziţie există unul sau două complemente cazuale exprimate prin pronume. weil er meiner Schwester ein Buch geben wollte. „mit meinem F r e u n d . subiectul stă. ich will es versuchen. Subiectul stă pe locul al 4-lea sau al 5-lea în propoziţia cu verbul conjugat pe locul al 2-lea. O 71 h) în propoziţiile condiţionale camuflate (vezi N 104) : (vezi N 119) : (vezi N . nemijlocit după verbu conjugat. i) uneori în propoziţiile concesive camuflate Sei es auch noch so schwierig. woran sie jetzt arbeite. durch keinen Terror zu beugen. O 77 î n propoziţia secundară conjuncţională şi interogativă subiectul stă imediat după elementul introductiv a) dacă este exprimat printr-un pronume personal: Er k a m zu mir. — subiectul fiind exprimat printr-un s u b s t a n t i v : Gestern gab m i r mein Freund das Wörterbuch 1 2 3 4 Gestern gab e s m i r mein Freund zurück. wo sie ihren Urlaub verbracht habe. Totuşi. subiectul poate ocupa uneori şi locul al 4-lea. " „Wir werden pünktlich sein". indirectă 0 78 . î n cazul inversiunii. j) în propoziţiile comparative ireale camuflate E r ging so langsam.87) : O 72 0 73 O 74 O 75 O 76 Ruft er Sie morgen an. N 33) : „Ich komme". als wäre er schon müde. antwortete er. 1 2 3 4 5 zurück. zu jedem Opfer bereit. Pentru a accentua subiectul şi a mări expresivitatea stilului. între el şi verbul conjugat intercalîndu-se alte părţi de propoziţie: Dort standen. von der Kommunistischen Partei geschult. sagte er. so verständigen Sie mich bitte. weil er mir ein Buch geben wollte. de regulă.

subiect compl. der seit einigen Tagen krank ist. şi un complement la acuzativ exprimat prin pronumele personal sie. woran mein Bruder jetzt arbeite. 1 Alles. daß sie der Professor gelobt hat ? Ich weiß nicht. weil sie die Mutter subiect etwas gefragt h a t t e . subiectul este plasat imediat după elementul introductiv.598 SINTAXA O 79 b) dacă este exprimat printr-tm substantiv nici un pronume personal: şi în propoziţie nu există I s t es wahr. dessen Bruder mein Freund ist. ori la plural. 0 80 Subiectul nu stă imediat după elementul introductiv dacă el este exprimat printr-un substantiv şi în propoziţie există un complement cazual exprimat printr-un pronume personal {vezi O 97) : Ist es wahr. ob der Professor dem Studenten das Buch geliehen hat. O 82 O 83 î n propoziţia relativă. daß der Professor diese Studenten gelobt h a t ? Ich weiß nicht. compl. pe locurile 1. iar complementul (sie res­ pectiv es) in urma subiectului: Sie kehrte sich um. wo die Vorlesung stattfinden werde. î n limba uzuală există o puternică tendinţă de menţine comple­ mentul exprimat printr-un pronume în locul atribuit complementului prin­ tr-un substantiv. a) Subiectul stă pe locul 1 dacă pronumele relativ este la nominativ şi are funcţia de subiect: Ich will einen Freund besuchen. 0 81 O excepţie de la regula de mai sus apare cînd propoziţia conţine un subiect exprimat printr-un substantiv la singular. 1 - <0 84 b) Tot pe locul 1. pentru a evita confuzii. în acest caz. wobei mir mein Kollege geholfen habe. . was gesagt wird. E r fragte mich. ob ihm der Professor das Buch geliehen hat. respectiv e s . însă: Sie kehrte sich um. 2 sau 3. 1 Wer anderen eine Grube gräbt. dar în urma pronumelui relativ stă subiectul dacă pronumele relativ este atributul genitival al subiectului: Ich gehe zu einem Kollegen. subiectul poate să stea. fällt selbst hinein. weil die Mutter sie etwas gefragt hatte. muß grüdlich überlegt sein. de genul feminin sau neutru. E r fragte mich. în funcţie de rolul sin­ tactic al pronumelui relativ.

d e r sich viele Jugendliche mit Begeisterung widme». d e s s e n ich mich kaum noch entsinne. Dacă în propoziţia relativă cu pronumele reflexiv sich subiectul este exprimat printr-un pronume personal. dessen I 1 Bruder ich kennenlernen möchte. complementului. 1 2 3 Das ist eine Regel. 1 2 d) ci locul — odată — î n situaţiile arătate la punctul c). I 2 @ 85 ® 86 (b) dacă pronumele relativ are funcţia de complement cazual sau fire. 1 2 Kindern ich ein Geschenk geben will. el îşi păstrează locul şi sich se plasează în urma subiectului: 0 SS . determi­ nat de el. w o r ü b e r ich mich sehr freute. d e m ieh zu seinem Geburtstag gratulieren möchte.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 599 Atributul neputînd determina un verb. circumstanţialului etc. subiectul nu ocupă locul al 2-lea al 3-lea. dacă în propoziţia relativă există pronumele reflexiv sich şi dacă tot­ subiectul este exprimat printr-un substantiv : • 88 Dieser Brief ist von einem Schulkollegen. dessen I 1 Ich gehe zu einem Kollegen.® 87 poziţional: Dieser Brief ist von einem Schulkollegen. d e s s e n sich mein Bruder kaum noch erinnert. daß man dir tu. 1 2 3 Die Leichtathletik ist eine Sportart. das füg auch keinem anderen zu. c) Subiectul stă pe locul al 2-lea (a) dacă pronumele relativ are funcţia de atribut genitival al unui sub­ stantiv la dativ sau acuzativ: Ich gehe zu einem Kollegen. 1 2 3 Observaţie 1. 1 2 Ich gehe zu einem Kollegen. d e n ich zu seinem Geburtstag beglückwünschen möchte. 1 2 Dort kommt der Genosse. d i e sich alle Schüler merken müssen. m u ß t du gleich helfen. 1 2 W a s du nicht willst. 1 2 W e m du helfen willst. 1 2 E r sagte etwas. 1 2 Ich gehe zu einem Kollegen. a u f d e n i«h warte. poate ocupa un loc doar în cadrul sferei subiectului.

E r ruft seinen Freund aus der Stadt an. Ich helf dem Jungen gern. Erwarten Sie jetzt einen Gast ? I n diesem J a h r besuchten wir oft Museen.toö SINTAXA Mein Bruder erhielt diesen Brief von einem Schulkollegen. O 93 2. (a) dacă complementul circumstanţial stă pe locul 1 : Gern helfe ich dem Jungen. dacă un eventual complement circum* stanţial are o valoare comunicativă mai mare decît complementul cazual. entsinne. (b) dacă verbul conjugat stă pe locul 1 şi complementul circumstan-i ţial are o valoare comunicativă mai mare decît cel cazual: Helfen Sie dem Jungen gern ? Ruft er seinen Freund aus der S t a d t a n ? O 94 b) în urma complementului circumstanţial. cu ordine inversă (vezi O 60) a) în urma subiectului. d i e er sich merken muß. d i e du dir merken mußt. 0 92 b) în urma complementului circumstanţial. valoare: comunicativă mai mare decît cel circumstanţial:. d e s s e n 1 noch entsinnt. ich mich kaum noch. cu ordine directă (vezi O 59) a) în urma verbului conjugat. Oft besuchen wir Museen. . dacă complementul cazual are o valoare comunicativă mai mare decît cel circumstanţial: Ich erwarte jetzt einen Gast. dacă verbul conjugat sau o altă parte de propoziţie ocupă locul 1 şi complementul cazual are Q. Das ist eine Regel. d e s s e n 1 Das ist eine Regel. Tot în urma subiectului se plasează pronumele reflexiv pentru persoana I şi a Ii-a dacă subiectul este exprimat printr-un pronume personal : Dieser Brief ist von einem Schulkollegen. Wir besuchen oft Museen. er sich kaum 2 O 90 H 2 2. 2 LOCUL COMPLEMENTELOR (Die Stellung der Objekte) O 91 Un singur complement cazual se plasează în propoziţia principala 1.

îwurma complementului la dativ: Ich gebe dem Jungen (ihm) das Heft. daß er jetzt einen Gast erwartet. (b) dacă atît complementul cazual cît şi subiectul sînt exprimate prin pronume personale: Ich weiß. atunci: a) complementul la acuzativ exprimat printr-un substantiv stă. Ich gehe zu einem Freund. E r freut sich. dacă complementul cazual este exprimat printr-un pronume personal. Ich sprach mit einem Freund. O 99 b) înaintea subiectului.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 601 î n propoziţia seeundară un singur complement cazual se plasează a) în urma subiectului. dessen Bruder mir ein Bild zeigen will. der mir sein Wörterbuch leihen wird. daß er Ihn jetzt erwartet. O 101 Complementul la dativ poate fi scos în evidenţă prin plasarea lui în urma complementului la acuzativ : Ich gebe das Heft dem Jungen (nicht dem Mädchen). . dacă complementul cazual O 98 este exprimat printr-un substantiv şi are valoare comunicativă mai mare decît cel circumstanţial: Ich weiß. î n propoziţia relativă (vezi O 82) complementul stă a) în urma subiectului dacă subiectul este exprimat prin pronumele relativ sau dacă subiectul este determinat prin pronumele relativ la genitiv: Ich gehe zu einem Freund. Ich weiß. daß er dem Jungen gern hilft. (a) dacă complementul cazual este exprimat printr-un substantiv şi 0 95 are valoare comunicativă mai mică decît un eventual complement circum­ stanţial : Ich weiß. iar subiectul printr-un substantiv (vezi O 80) : Ich weiß. dacă complementul este exprimat prin pronumele relativ : Ich gehe zu einem Freund. den ich schon lange nicht gesehen h a t t e . 0 96 b) între elementul introductiv şi subiect. de regulă. 0 97 Această regulă nu se aplică în situaţia arătată la O 81. c) în urma complementului circumstanţial. daß ihm mein Bruder gestern ein Buch gegeben hat. daß er seinen Freund aus der Stadt anruft. daß mein Freund (er) oft das Museum besucht. dem ich mein Wörterbuch zeigen will. daß wir sie oft besuchen. daß ihn der Freund oft besucht. O 100 Dacă într-o propoziţie sînt două complemente.

locul lor în pro­ poziţie depinzînd în mare măsură de valoarea lor comunicativă (vezi O 5) : Nächste Woche fährt er an die See. dacă pronumele relativ sau adver­ bul pronominal relativ are funcţia de complement prepoziţional: Dort kommt der Genosse. An die See fährt er nächste Woche und geraten haben. es dem Jungen. nicht ins Gebirge. worüber ich mich sehr freute. LOCUL COMPLEMENTELOR CIRCUMSTANŢIALE (Die Stellung der Adverbiale) O 107 Topica complementelor circumstanţiale nu este fixă. Er sagte etwas. O 106 (b) la începutul propoziţiei relative. la sflrşitul propoziţiei. O 103 O 104 c) Complementul la genitiv stă (a) în urma complementului la acuzativ: dacă complementul la Er erinnerte sich der guten Batschläge seiner Bitern. auf den ich seit zehn Minuten warte.602 SINTAXA O 102 b) complementul la acuzativ exprimat printr-un pronume este aşezat înaintea complementului la dativ. (b) în urma complementului circumstanţial. ordinea lor este u r m ă t o a r e a : . în propoziţia se­ cundară. Ich weiß. indiferent prin ce parte de vorbire este exprimat acesta: Geben Sie dem Jungen das Heft ? J a . E r wollte nicht länger als eine halbe Stunde auf den Freund warten. daß er nicht länger als eine halbe Stunde auf seinen Freund warten Ich weiß. wie es ihm die Ärzte O 108 De regulă. E r fährt nächste Woche an die See. genitiv are o valoare comunicativă mai m a r e : E r erinnerte sich später oft der guten Ratschläge seiner Eltern. daß er gar nicht gern auf jemand wartet. O 105 d) Complementul prepoziţional se plasează (a) în urma complementelor cazuale. ich gebe es ihm. wird. înaintea elementelor nepersonale ale predicatului (vezi O 35) sau. dacă într-o propoziţie sînt mai multe complemente circum­ stanţiale. înaintea verbului conjugat: Er wartete eine halbe Stunde an der Straßenbahnhaltestelle auf seinen Freund.

Mar. All meiner Liebe Maß. schwitzenden Gesichtern. schneidend. Bs ist die Geschichte von dem verwünschten Schiffe. in der LOCUL ELEMENTULUI PREDICATIV SUPLIMENTAR (Die Stellung des prädikativen Zusatzes) liceul elementului predicativ suplimentar nu este fix. de obicei. Aufgeregt s t a n d er vor dem Freund. hilflos und frech zugleich.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR — Circumstanţialul de timp — circumstanţialul de cauză — circum­ stanţialul de mod — circumstanţialul de loc: Der Schwimmwettbewerb wird heute wegen des schlechten Wetters wahrscheinlich Schwimmhalle stattfinden. staubbedeckt. hart gegen die Decke steigend. El poate sta atît înaintea cît şi în urma verbului conjugat: E r stand aufgeregt vor dem Freund. Ball) @ 113 . (H. Atributul adjeetival este aşezat. die Stimme des Obersten. das nie in den Hafen gelangen kann und jetzt schon seit undenklicher Zeit auf dem Meere umherfährt. mit wunden Füßen. Bali) . Becher)! O 111 © 112 (b) Tseparat prin virgulăjdefcuvîntul determinat: Nun waren sie nur noch fünfunddreißig mal drei Mann.. hell." (J.. Begegnet es einem anderen Fahrzeug. (H. Heine) O 110 2. înaintea substantivului: Die Fabel von dem fliegenden Holländer ist euch gewiß bekannt. o J09 LOCUL ATRIRUTULUI (Die Stellung des Attributs) 1. ein müder Zug. so kommen einige von der unheimlichen Mannschaft in einem Boote herangefahren und bitten. ein Paket Briefe gefälligst mitzunehmen. und aus diesem Mullpacken kam eine Stimme. Atributul adjeetival exprimat printr-un adjectiv sau participiu poate fi uneori postpus şi nedeclinat: a) în stilul beletristic (a) neseparat prin virgulă de cuvîntul determinat: „Du Diebe unermessen.R. (H.

dislocate de substantiv. Ordinea atributelor adjectivale exprimate prin diferite părţi de vor­ bire este u r m ă t o a r e a : a) (articol —) n u ni e r a i — a d j e c t i v : Die zwei besten Studenten fehlen heute. în reclame. Heine). dar şi înaintea lui. nüchternere. Zweig) verträglichere^ O 116 4. schön möbliert. Uneori. Diese bequemen. eine Flasche 3.604 SINTAXA O 114 b) în limbajul comercial. (A.. zu vermieten. c) p r o n u m e d e m o n s t r a t i v adjectiv: Diese —pronume posesiv — meine letzte Arbeitet bereitete mir Schwierigkeiten. O 118 Folosit împreună cu u n pronume acestuia: deci : alle meine Freunde dar : sie alle personal. se formează o paranteză nominală (un cadru nominal). respectiv pronume. în stilul beletristic. frisch gemalten Zimmer. hell . d) p r o n u m e jectiv: Alle nehotărît — pronume p o s e s i v — ad­ meine lieben Freunde besuchten mich. şi substantivul respectiv se intercalează toate aceste a t r i b u t e : Wir saßen in dem (seinem) sehr bescheidenen. . O 117 5.50 Dei. 0 115 3. von dem Autobuzul-Werk hergestellten Trolleybusse sind von ausge­ zeichneter Qualität. b) p r o n u m e — n u m e r a l — a d j e c t i v : Meine ( D i e s e ) zwei besten Studenten stammen aus Predeal. aber in der deutschen Konversation gebrauchen •wir nur den zehnten Teil dieses Reichtums. alle se pune în urma O 119 O 120 Atributul substantival apare mai ales după determinatul' său. Dacă substantivul este precedat de mai multe atribute adjectivale. în mica publicitate : Zimmer. Bier. faktisch sind wir also spracharm (H. atributul adjectival declinat este des­ părţit de cuvîntul determinat prin diferite alte părţi de vorbire: Genug Schmiedgesellen kamen durch München und blieben da hängen. Aceasta înseamnă că între articol. fleißigere. a) Iyocul obişnuit al atributului genitival este după determinatul său: Die deutsche Sprache an sich ist reich..

Sie h a t t e das Buch nicht. sau la un cuvînt din propoziţie (vezi O 143). plasat după determinatul Das Gebäude dort ist das Postamt. Atributul adverbial este. de asemenea. Das eben (sau: Eben das) wollte ich tun. O 122 poate sta numai după determinat: von gestern? Atributul prepoziţional O 123 lui (vezi M O 124 O 125 său: O 126 Haben Sie noch die Zeitung Apozitia poate sta atît după determinat cît şi înaintea 171-172)' Atributul verbal stă numai după determinatul său: Seine Art zu erklären gefiel mir. de obicei de persoană (vezi C 146) Goethes Faust ist das tiefste und eindruckvollste Werk der deutschen Literatur. negaţia nicht care neagă predicatul stă cît mai aproape de sfîrşitul propoziţiei sau chiar pe ultimul loc. Goethe). Astfel nicht s t ă : a) pe ultimul loc al propoziţiei principale cu u n predicat simplu: Br kommt heute nicht. O 121 (b) în stilul beletristic: „Das also war des Pudels Kern. Observaţie Adverbele gerade şi eben pot sta atît înaintea natului : Ihm gerade (sau: Gerade ihm) hätten Sie helfen sollen. î n general. indiferent dacă propoziţia este principală sau secundară. O 131 b) înaintea celui de-al doilea element al predicatului verbale (în propoziţia principală şi în cea secundară) : E r ist heute nicht gekommen. sau al locuţiunii O 132 . negînd astfel t o a t ă propoziţia (vezi O 130). W. Sie ist nicht Lehrerin geworden. ©127 cît şi în urma determi­ LOCUL NEGAŢIEI NICHT @ 128 0 129 % 130 Negaţia nicht se poate referi: la predicatul propoziţiei." (J.ORDINEA CUVJNTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 605 b) atributul genitival poate sta însă şi înaintea determinatului său: (a) cînd este exprimat printr-un nume propriu.

respectiv în care adver­ bul pronominal introduce propoziţia relativă. ca früh. daß sie heute nieht kommen werden. daß er nicht Wort gehalten h a t . weil er sich nicht über das Buch freute. E r freut sich nicht darüber. Ich weiß. zeitig etc. E r fährt nicht täglich in die Stadt. . Sie kann nicht bis morgen fertig werden. sofort. însă mai puţin frecvent: E r freut sich über diesen Besuch nicht.) E r erfuhr etwas.608 SINTAXA Leider h a t er wieder einmal nicht Wort gehalten. 0 139 d) complementul circumstanţial de timp — care exprimă o durată sau o periodicitate: E r ist nieht bis zum Abendessen geblieben. daß er heute nicht kommt. E r spricht leider nicht deutlich. immer. gleich. daß er nicht krank ist. E r erhielt ein Buch. 0 133 c) înaintea verbului conjugat (în propoziţia secundară introdusă care are predicat simplu) : Ich bedauere. weil er nieht mit einer solchen Mitteilung gerechnet hatte. (însă: E r war sehr überrascht. über das er sich nieht freute. E r macht diesen Aussprachefehler nicht jedesmal.) 0 138 c) complementul circumstanţial de loc sau de mod: Sie war nicht zu Hause. 0 135 Astfel nicht precedă : a) elementul predicativ suplimentar : E r k a m nicht gesund zurück 0 134 0 136 b) de obicei complementul prepoziţional: E r freut sich nicht über diesen Besuch. Iyocul negaţiei nicht este însă determinat şi de anumite părţi de pro­ poziţie. Ich freue mich. (Corect. (Insă : Sie war enttäuscht. womit er nicht gerechnet h a t t e . spät. Ich bedauere. Sie ist nieht spät gekommen.) 0 137 Această regulă nu se aplică în propoziţia relativă în care complementul prepoziţional este exprimat prin pronumele relativ. —care este exprimat prin cuvinte care nu indică un moment precis. E r freut sich darüber nieht.: Er k a m nicht sofort.

daß er heute nicht kommt. verbul conjugat al propoziţiei secundare introduse : . E r erinnert sich seiner nicht. .ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 607 Alte părţi de propoziţie cer postpunerea negaţiei nicht : a) complementul cazual. Sie halfen mir nicht. Er stand nicht auf. O 141 c) de obicei complementul circumstanţial de timp (vezi însă O 139) : O 142 E r kommt heute nicht. II Negaţia nicht urmează: (1) verbul conjugat al propoziţiei principale simple : E r schläft nicht.sondern morgen). Sie arbeitet Sonntag nicht. . cel de-al doilea dement al predicatului sau al locuţiunii verbale. c h t O 144 O 145 2. Wir können nicht Stellung nehmen. Ich verstehe dieses Problem nicht. O 140 b) complementul circumstanţial de cauză : E r kann wegen des schlechten Wetters nicht kommen. ) SCHEMĂ REZUMATIVĂ PENTRU LOCUL NEGAŢIEI NICHT DETERMINAT DE ANUMITE PĂRŢI DE PROPOZIŢIE I Negaţia nicht precedă : 1. Das Kind wird nieht krank (werden). sondern die Grammatik. Pentru a nega un cuvînt din propoziţie. . Wir können an diesem Tag nicht kommen. . de această negare a unui cuvînt se leagă o altă parte de pro­ poziţie introdusă prin sondern: \ I Nicht alle sind heute gekommen (. E r h a t mir nicht das Wörterbuch gebracht. . negaţia nicht se pune în faţa lui. E r e r i m e r t s i c h yner Sie M f e n mir n .sondern nur einige). Sie ist nicht gekommen. O 143 i 1 i I Wir gehen nicht heute ins Kino (. (Pentru nicht + ein = kein vezi § . . Adesea. precum şt particula separabila : E r wird nieht kommen. (2) complementul cazual : ^ Wir haben das Kind nicht gesehen.

6.608 SINTAXA .. . Sie ist nicht zu Hause (gewesen).. E r spricht nicht deutlich. daß er uns besuchen wird. (4) circumstanţialul de timp (în general. prepoziţional Wir freuen uns auf seinen Besuch. circumstanţialul de timp a) care exprimă o durată sau o periodicitate: Er "bleibt nicht bis morgen. 5... Sie arbeiten jetzt nicht. circumstanţialele de mod: de loc şi (3) circumstanţialul de cauză: Er k a m wegen des schlechten Wetters nicht. . 4) E r kommt heute nicht. uns anzurufen. orice alt cuvînt dacă nicht se referă la acesta şi nu la predicat: 1 I Nicht er h a t das Buch gebracht. 1 I ORDINEA PROPOZIŢIILOR O 146 ÎN FRAZĂ Adesea poziţia propoziţiei secundare în frază corespunde poziţiei părţii de propoziţie respective în propoziţie: compl.. AVir freuen uns. daß nicht er das Buch gebracht h a t . sondern eine Zeitschrift. . Sie hat nicht jeden Tag Deutsch. propoziţie secundară completivă . complementul pre­ poziţional (adverbul pronominal) : Ich warte nicht auf ihn. weil er nicht gekommen ist. E r dachte nicht daran. de obicei. immer. daß er nicht das Wort ergreifen wird. ca : früh. spät. daß er nicht aufmerksam schrieb. zeitig etc. vezi însă coloana I.. gleich. . 3. . b) exprimat prin cuvinte care nu indică un moment precis. . . . E r h a t nicht das Buch gebracht. sofort. . 4. E r antwortete nicht gleich.

Unhöflich ist es. ca propoziţii prepuse sau postpuse. 0 147 ORDINEA PROPOZIŢIILOR SECUNDARE PROPOZIŢIA SUBIECTIVĂ Propoziţiile subiective apar de regulă. daß wir die grammatikalischen Regeln beachten. propoz. so hörte ich ihr doch aufmerksam O 148 zu. Dacă propoziţia subiectivă este postpusă.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 609 Multe propoziţii secundare însă nu ocupă în frază locul pe care-1 au în propoziţie părţile de propoziţii corespunzătoare: Atribut Bellende Hunde beißen nicht. die bellen. daß er sich so oft verspätet. O 149 PROPOZIŢIA PREDICATIVĂ O 150 Propoziţiile predicative ocupă. unbedeutend war. ea se pune înaintea regentei: Was sie war. 3 9 — Gramatica practică a limbii germane O 151 . în propoziţia regentă se întrebuinţează adesea cuvîntul corelativ es. beißen nicht. braucht für den Spott nicht zu sorgen. atributivă. Ion Cuza bei der Durchführung bedeutender Dacă propoziţia predicativă trebuie scoasă în mod deosebit în evidenţă. was sie sagte. bleibt sie nicht. locul pe care-1 ocupă numele predicativ în propoziţie: Mihail Kogălniceanu war es. Und wenn auch. der Alexander demokratischer Reformen zur Seite stand. Hunde. de obicei. Es ist notwendig. foarte rar ca propoziţii intercalate: Wer den Schaden hat.

„ E r setzte eine Antwort a u f . der. Geöchäft'ger Geist. deren sich die Frauen in unserem Vaterland erfreuen. c) extrem de rar." PROPOZIŢIA COMPLETIVA O 157 0 158 0 159 Propoziţiile completive apar a) de regulă. kleinen Mädchens. b) uneori — în special în vorbirea afectivă — ca propoziţii Was sie war. Goethe) 0 155 Propoziţiile atributive nu stau nemijlocit lîngă substantivul determinat a) dacă acesta este însoţit de unul sau mai multe atribute postpuse: Sem Blick fiel auf das Gesieht s e i n e s daß die Überraschung gelungen war. in dem er las. ca propoziţii intercalate : Dort mußte man an einem Wächter vorüber. ob der Zug in Breaza halte. fltellllMNlflfr . W. în majoritatea cazurilor. wie nah fühl' ich mich dir. das sehr interessant ist.610 SINTAXA PROPOZIŢIA O 152 ATRIBUTIVĂ Propoziţiile atributive stau. imediat după substantivul j determinat.Der du die weite Welt umschweifst." (J. aber auch tadelte. 0 156 b) dacă al doilea d e m e n t al predicatului este format dintr-un singur cuvînt: Ich habe ein Buch g e l e s e n . 0 154 Propoziţiile atributive apar numai rareori ca propoziţii prepuse : . welche die An­ fänge des rumänischen Unterrichts veranschaulicht. in welcher er den Sohn willkommen (L. wen er wollte. äußert sich auch in einer immer regeren Teilnahme am politischen Lehen des Landes. prepuse. ca propoziţii postpuse: Ein Reisender fragte mich. anhalten konnte. h a t t e sie selbst aus sich gemacht. O 153 Ele apar. de regulă. mai rar cai propoziţii postpuse: Die Gleichberechtigung. I m Museum Goleşti wurde eine „pädagogische Abteilung" geschaffen.. Feuchtwanger) hieß. ca propoziţii intercalate.

(c) propoziţiile cauzale introduse prin da ( = întrucît) : Da ich mich nicht verspäten wollte.) b) ca propoziţii prepttse : Obwohl es regnete. ca propoziţii intercalate : „Er hatte.164 Er kam zu mir. weil der Spätsommer schön war.) (c) propoziţiile finale : 0. (Posibil însă : Damit ich ihm bei der Übersetzung helfe. h ä t t e ich es gewußt. regente : 0 166 0 167 (b) propoziţiile condiţionale — în special. wie der Vogel singt. se plasează înaintea propoziţiei (a) propoziţiile temporale: Als ich ihn kennenlernte. als Georg hereinkam." (A. (Posibil însă: Wie er denkt. 0 168 c) mai rar. 0 161 0 162 Er arbeitet so gut. Seghers) Seghers) 0 168 . sprach er ziemlich gut Deutsch. so h ä t t e ich es gewußt. (J. Wir hätten mehr Freude an unserem Ausflug gehabt. damit ich ihm bei der Übersetzung helfe. (Posibil însă: Als ob sie von nichts wüßte. Goethe). als ob sie von nichts wüßte." (A. wie er denkt. Nachdem Andrei die Prüfungen bestanden hatte. cele camuflate: Wenn er ins Theater gegangen wäre. seine Werkstatt ins Freie verlegt. Wäre er ins Theater gegangen. so sah sie mich an.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 81i PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALA 0 160 Propoziţiile circumstanţiale se folosesc a) mai frecvent. so spricht er auch.) (b) propoziţiile comparative ireale: O 163 Sie sah mich an. von innen geöffnet. — Numai în urma regentei stau propoziţiile consecutive : sind. bestellte ich ein Taxi. fuhr er zu seinen Eltern. 0 165 — De regulă. în urma regentei stau : (a) propoziţiile modale propriu-zise : Er spricht immer so. gingen wir ins Stadion. daß alle mit ihm zufrieden — De regula. wenn das Wetter schön geblieben wäre. „Die Wagentür wurde. ca propoziţii postpuse : Ich singe. W. dazu kam er zu mir.

ihr wäret tief er­ schrocken gewesen. Mann) EXERCIŢII 1. Nachdem er längere Zeit gezögert hatte. nahm er den Vorschlag an. War ihr Gesicht auch schon recht alt und welk geworden.612 SINTAXA INFLUENŢA PROPOZIŢIEI SECUNDARE PREPUSE ASUPRA TOPICII PROPOZIŢIEI PRINCIPALE O 170 Influenţa unei propoziţii secundare prepuse asupra topicii din pro­ poziţia principală este identică cu influenţa pe care o exercită partea de propoziţie care ocupă locul I într-o propoziţie asupra restului propo­ ziţiei {vezi O 61) : Nach längerem Zögern. ihre großen dunklen Augen glühten noch. (W. uneori. propoziţiile condiţionale H ä t t e t ihr in diesem Augenblick Lobgott Piepsams Gesicht gesehen. (Th. uneori. propoziţiile ele. O 171 Excepţie fac : 1. b) Der Frühling ist gekommen. Die Zugvögel kommen zurück. Die Natur erwacht zu neuem Leben. desto leichter schien ihm der Aufstieg. 0 172 2. Die Bäume schlagen aus. Formaţi din grupele următoare de propoziţii fraze în raport de coordonare prin punere : juxta­ a) Der Mai ist gekommen. propoziţiile concesive: Wenn er sich auch anstrengen mußtem er empfand doch Befriedigung bei seiner Arbeit. nahm er den Vorschlag an. Bredel) 0 173 3. măsura progresivă (vezi N 95) : J e höher er kam. .

Traduceţi în limba germană: a) Duminică am vrut să facem o excursie la Băneasa. dann . Ihr müßt fliehen. Es ist auch sehr interessant. h) Else h a t ihrer Freundin nicht geschrieben. sich staunend zu ergötzen. E r rief mich an. Er las mir seinen Aufsatz über das Buch vor.. de aceea ei au în fiecare an o recoltă bogată. . euch! Hier ist nicht Zeit. darum . e) Hans wollte mich am Nachmittag besuchen. Diesen Film will er unbedingt sehen.. Er fand es nicht. e) Ihr seid in Gefahr. d) Peter konnte den Text nicht übersetzen. E r rief seinen Freund Martin an. fost trecute pe tabla de onoare a intreprinderii (imperfect). noch . aber . b) învingătorii în întrecere au fost nu numai aclamaţi. weder . Du wirst ein Gedicht aufsagen. auch . g) Heinrich suchte das gewünschte Buch in allen Buchhandlungen. ci numele lor iu. E r hatte auch für ihn eine Karte genommen. denn . Die Schneeglöckchen läuten den Frühling ein." (J. c) Erich brachte mir das geliehene Buch zurück. sondern . entweder . Sie hat sie nicht angerufen. oder . b) Martin ist sehr müde. dar a plouat toată ziua şi a trebuit să rămînem acasă (imperfect). Ich muß das Buch bis morgen lesen. dennoeh : a) Erich ging an die Kinokasse. außerdem . d) Pînă la ora şase am scris exerciţiile pentru ora de germană. W. E r h a t t e kein gutes Wörterbuch zu Hause.. 3..EXERCIŢII 613 c) l i n d e Lüfte wehen durch das Band. i) Ich komme nicht. c) Ţăranii noştri lucrează azi ogoarele cu ajutorul unor maşini perfeciţionate. Augen. E r verlangte zwei Karten. Goethe) 2. apoi i n mers cu prietenul meu Anton la cinema (perfect). f) Du wirst bei dieser Feier ein Died singen. Formaţi din următoarele grupe de propoziţii fraze în raport de coordonare. d) „Schließt. folosind una din conjuncţiile und .

kommen. . . . . krank) Ob . . . . Numai cine îl cunoştea ştia că el este renumitul inovator. . . căci este foarte frig. kommen) Daß . (du. (er. . sagen. . . sein. . stattfinden) Wer . h) Mă bucur că vii astăzi la mine. . (der Professor. (der fleißige Student.. (ein Meister. geht zum Arzt. . ist deine Pflicht. . Es war ungewiß. was übrig bleibt. (der Kern. folosind cuvintele din paranteză : a) Du wirst. muß die Nuß knacken. dar colegii săi nu-1 puteau auzi din cauza furtunii. wundert mich. wer ..6Î4 SINTAXA e) Andrei ne-a spus : „Deseară mergem ori la teatru. la imperfect). (der Erfolg. soll auch nicht essen. wollen). . . (du. k) A învăţa bine este datoria noastră. . g) De fapt am citit cartea. noch. . ori la u n concert. fehlen) Es war richtig. . wollen) Wer . . Formaţi propoziţii predicative. la viitor) Was . muß essen. b) Nu este sigur dacă prelegerea va avea loc azi. . . was . lösen. . căci mi-a plăcut mult. b) E r ist nicht mehr das. . was . . . mit Fleiß. . I) î m i este acum uşor să traduc o carte din germană în română. l) E s . gefiel allen. la pasiv) Sicher ist. Wer . Formaţi propoziţii subiective. j) E r a foarte modest. bleibt unsicher. (nicht. . folosind cuvintele din paranteză : a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) Zeit) F r ü h übt sich. i) Nu e bine că iese fără palton. 6. la imperfect). die tion. c) Das Erfüllen des Plans ist das. daß . die rechte bekannt. . worüber der Professor heute sprechen wird. arbeiten) Wer . . essen. (vortragen. was .. Produk­ . (nicht. (der Freund. sichern). erstreben). f) î m i pare rău că pleci. . 4. . wer . was . lernen) 5. (nicht. (sein. c) Cine nu te părăseşte la nevoie e prietenul t ă u adevărat. d) Cine nu e punctual va pierde ocazia să vadă acest film interesant. . g) î m i e penibil că am întîrziat. Traduceţi în limba germană : a) Cine vede acest film va voi să-1 mai vadă o dată. werden.'' / ) Peter striga tare. . . e) Ceea ce ai spus este foarte corect. . sein) m) Daß . zu. (die Aufgabe. totuşi aş dori s-o mai citesc o dată. (der Ausflug nach Predeal.

die ihm halfen a) b) c) d) e) f) Anna zeigte dem Alten den richtigen Weg. Transformaţi Model: Er dachte an den Brief. E r h a t t e ihn geprüft. Sie wurden vom alten Gärtner gepflanzt. Wir waren es. . filmul n-a fost aşa de b u n cum s-a spus. 7. was . 8. Der Vater hatte ihn geschrieben. h) Mein Freund will mit mir ins Theater gehen. Dragă prietene.* Model: Wir halfen ihm.EXERCIŢII 615 d) E r wurde endlich. nicht lernen. . sich wünschen). (er. b) Anna brachte das Buch. i) Die Apfelbäume blühen reich. c) Der Professor lobte den Studenten. den der Vater geschrieben hatte. Sie h a t t e das Buch gelesen. f) E r ist bei der Prüfung durchgefallen. E r h a t t e mit dem Freund eine E n t ­ deckung gemacht. werden). Peter h a t die richtige Übersetzung gemacht. e) Sein Ziel war immer. Das wollte ich eben sagen. . . Aceasta este ce voiam să-ţi spun. . Er dachte an den Brief. . a) Erich geht zu einen Film. propoziţiile de mai jos în fraze cu propoziţii atributive : 9. Traduceţi în limba germană : a) b) c) d) E u sînt acela despre care ţi-a vorbit prietenul t ă u Karl. Professor Meyer hält den Vortrag. Transformaţi propoziţiile de mai jos în fraze cu o propoziţie predicativă . g) Gib mir das Wörterbuch. Der Professor k a m in den Hörsaal. Du hast das Wörterbuch gestern gekauft. (Lehrer. Der Film wurde ihm von seinem Freund empfohlen. Das Haus des Freundes liegt am See. Dorinţa sa a fost să devină inginer. (er. f) E r kam mit seinem Freund. . e) Ich besuchte meinen Freund. la perfect). d) Mein Freund kommt nicht zum Vortrag. . Sein Brief bereitete ihr große Freude. E r h a t mich angerufen. Dieser Ingenieur h a t die neue Methode eingeführt. . Die Erklärung ist.

. . . f) Prietenul meu. al cărui copil e acum bolnav. . . . . h) Siguranţa că va învinge i-a d a t putere. mit . e) Die Studenten. Gerechtigkeit man vertrauen kann. . keiner von ihm erwartet hatte. c) Das ist der Student. ne va vizita duminică. E r verstand nicht gleich. g) Vestea că prietenul meu vine duminică la noi m-a bucurat mult. . Ich bin hier geboren. . mit . . k) I n den Ferien las mein Freund alles. man nicht raten kann. a) Ihre Freundin wird bald nach Bukarest kommen. auf . 11. . b) Die Studenten sind zum Vortrag gegangen.636 SINTAXA j) Ich liebe die Stadt. d) Acesta este acelaşi oraş unde vreau să merg şi eu. h) Unser Direktor ist ein Mann. poate părăsi spitalul. . . Formaţi cursiv : propoziţii completive directe. . f) Menschen. . Completaţi propoziţiile cu pronumele relative corespunzătoare: a) E r t a t etwas. trebuie să plece acasă. . 10. ich gesprochen habe. I) Das las er zwei. waren Ausländer. kann man auch nicht helfen. . sich unsere Gruppe beschäftigt. . . g) Die Mitglieder unserer Gruppe sprachen über alle Fragen. ist sehr wichtig. die Übersetzung so schön gemacht hat. d) Dort liegt das Buch. . b) Mein Freund erreichte alles.und dreimal. . er wollte. c) Casa unde a locuit Creangă este acum muzeu. Traduceţi în limba germană a) Oamenii la care am lucrat au fost foarte amabili. pe care l-ai vizitat. e) Bolnavul. i) Das Problem. . sie interessierten. pe lingă propoziţiile principale tipărite \) Sie wußte. 12. . c) E r ist ein ausgezeichneter Musiker. . b) Scriitorul. j) Datoria de a lupta pentru pace o are fiecare dintre noi. i) Presupunerea noastră că el ar fi făcut traducerea aceasta a fost exactă. Der Professor hatte ihm emp­ fohlen. du mir gegeben hast. din a cărui operă ne-ai citit.

c) Wem . wann . daß . . . Verschiebe nicht auf morgen. . . daß . Heute wissen wir. Nu ştiu dacă Otto poate veni cu noi. d) E r gab das Buch. Ai aflat că examenul are loc săptămîna viitoare ? El îl întreabă cînd are loc seminarul de literatură. ob . Ich hoffe.EXERCIŢII 617 2) Er bedauerte 3) Man fragte ihn 4) Er glaubte nicht a) Sie muß bald nach Bukarest fahren. (er wird bis Sonntag kommen). was . (du hast für heute vorbereitet). a) Peter kann kommen. Completaţi cu propoziţiile a) Niemand von uns zweifelt daran. (die Sonne bewegt sich um die Sage mir. a) E r studiert schon lange Deutsch. b) E r h a t jetzt Zeit. (er wird die Prüfling bestehen). Traduceţi în limba a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) Andrei ne-a spus că va tipări în curînd noua sa carte. completive : 15. L-am întrebat pe Otto dacă merge cu noi la cinema. . N-am ştiut că a primit o nouă locuinţă. Ich bedauere. . . . c) Der Film ist sehr interessant. Ia-ţi ce-ţi place. (er haue versprochen). . E u cred că Petre va veni azi la noi. (du kannst zu unserer Feier nicht kommen). Profesorul întreabă pe cine vrea el. (du kannst heute besorgen). (ist nicht zu raten). daß . folosind cuvintele din paranteză: 13. daß . was . . . . (der Ausflug findet statt). . wem . c) Mein Freund nimmt an dem Ausflug teil. . b) Bei der Vorbereitung ihrer Feier rechneten die Studenten damit. Sie fragte den Kollegen. . . . c) E s hatte an jenem Tage geregnet. completive directe. . . Ich fragte ihn. Dă-mi ce ţi-am cerut. . Formaţi propoziţii a) Erde). b) Die Bücher sind in der Bibliothek zu finden. germană: 14. b) c) d) e) f) g) h) Früher glaubten die Menschen. daß . . (die Erde bewegt sich um die Sonne). (der bekannte Regisseur wird ihnen helfen). . . . . dem ist nicht zu helfen. . b) Der geplante Wettkampf findet nicht mehr statt. (das ist sein Buch). ins Kino zu gehen. .

wenn ich mit den Übungen fertig bin. . folosind cuvintele din paranteză : Model: Wann kommst du zu mir ? (Ich bin mit den Übungen fertig. f) Meine Geschwister waren im Garten beschäftigt. während . a) W a n n b) Wann c) W a n n d) Wann e) Wann Bukarest) f) Wann zündest du das l i c h t an? (es wird dunkel) hast du ihn gesehen? (ich war gestern im Park) fährst du ans Meer? (wir haben Ferien) kommt Peter nach Bukarest? (er hat Zeit) haben Sie Peter zum letztenmal gesehen? (ich studierte machen Sie die Übersetzung? (ich habe den Text folosind als sau wenn : in gelesen) 18. e) Diese Vorstellung begann.) Ich komme zu dir. während . . 17. (ich schrieb einen Brief). Răspundeţi la întrebări. . bevor . nachdem . b) Ana se gîndeşte cu ce ar putea răsplăti bunătatea colegei sale. sein) 19. lieber Freund. . sein) d) Wann schrieb Schiller das Drama „Die Räuber" ? (Militärakademie in Stuttgart besuchen) e) Wann pflückt der Gärtner die Früchte? (reif. . Completaţi propoziţiile temporale : a) Karl und Otto schrieben Losungen. . so oft . komme ich zu dir. . (das Wetter ist schön). d) Ich bleibe hier. (du antwortest auf die Frage des Lehrers). solange . . c) Acest tînăr inginer este permanent preocupat să-şi adîncească şi să-şi completeze cunoştinţele. .618 IG. . Răspundeţi a) Wann geht man zum Arzt? (krank sein) b) Wann fliegen die Schwalben nach dem Süden? (Bevor Winter beginnen) c) W a n n haben Sie ihn gesehen? (ich in Bukarest. (die Kollegen wiederholten die Lieder). (der Professor hatte die jungen Künstler vorgestellt). b) Die Kinder freuten sich. . W e n n ich m i t den Ü b u n g e n fertig bin. (die Großeltern besuchten sie). Traduceţi în limba germană : SINTAXA a) Anton se bucură că va face duminica viitoare o excursie la Predeal. . c) Überlege. .

Traduceţi în limba germană : a) Am citit ziarul înainte de a merge la acest film. c) Das kleine Kind zeigte seine Freude. . h) î n timp ce lucra în grădină. îndată ce voi avea mai mult timp. es nötig war. Ich habe sie noch nie gehört. e) Cînd ţi-ai cumpărat acest frumos costum ? Cînd am fost la Bucureşti. . E r brachte ihr alle Bücher. b) Der Bruder meines Freundes sah so aus. . . (man hat den Bären nicht). . . Completaţi cu conjuncţiile corespunzătoare : a j Das Gewitter zog so schnell ab. . . j) Ori de cîte ori aud acest cîntec. E r stützte sich auf seinen Freund. E s hüpfte und klatschte in die Hände. . c) Wir erfuhren von ihm mehr. . . 2 1 . e) E r sprach mehr. am făcut şi exerciţiile. . Er kann arbeiten. ich ihn mir vorge: 1": hatte. f) E r nahm mehr Bücher mit. Otto cînta un cîntec frumos. . d) Unser Betrieb stellte mehr Maschinen her. g) Prietenul meu se foloseşte mereu de dicţionar cînd traduce în Jbnba germană. . . Transformaţi a doua propoziţie într-o circumstanţială modală : a) Else singt heute so schön. / ) După ce am copiat cuvintele necunoscute. er in einem Monat lesen kann. bevor. 20. e) E r half ihr. stellen wir gemeinsam einen Arbeitsplan auf. d) Cînd va avea loc excursia ? Cînd va fi vreme frumoasă. (wir gehen an die Arbeit). h) Bevor . es gekommen war.EXERCIŢII 619 g) Man soll die Bärenhaut nicht verkaufen. b) Petre s-a bucurat cînd prietenul său i-a înapoiat cartea. . . . . . i) Voi veni la voi. 22. mă gîndesc la frumoasa noastră serbare. der Plan vorsah. die sie brauchte. . d) Er kam die Treppe langsam herauf. . b) Emil arbeitete. . wir erwartet hatten. c) Noi am mers pe jos în timp ce prietenii noştri mergeau cu autobuzul.

der Junge es nicht weglegen konnte. er krank w ä r e / 23. Anton ging an mir vorbei. în loc ca noi să le fi adus. jemand im Hof herumginge. ca şi cum totul s-ar fi petrecut abia acum cîteva zile. . . ca şi cum m-ar fi văzut pentru prima dată. fără ca eu să i-1 fi cerut. . . E r hatte es sehr eilig. g) Bunicul povestea atît de exact. b) Norii cei negri s-au retras aşa de repede cum au venit. / ) Peter era atît de cufundat în cartea sa. Man soll immer so handeln. diese sie eingeladen hätte. Sie ging zu ihrer Freundin. i) Cu cît alerga mai repede. Karl sah aus. I h m war. h) Cu cît citea mai mult. ich ihn zuerst grüßte. E r grüßte zuerst. E r war der Führer der Gruppe. încît nu-1 observă pe t a t ă l său care intră. cu atît i se părea mai interesantă această carte. Traduceţi în limba germană: a) Prietenul meu traduce atît de corect. d) E l veni la mine. ca şi cum ar fi studiat ani de zile limba germană. Transformaţi corectă a conjunctivului a doua propoziţie : într-o comparativă ireală. es sein Kollege wußte. . cum nu ne-am aşteptat. c) Peter rannte auf der Straße. e) El mi-a dat stiloul. . E r ging weg. d) Sie blieb ruhig sitzen. ich ihn bemerkte. dieser ihn u m seine Hilfe bat. . E r h a t viel Zeit. Erich nahm das Buch. Es war nichts geschehen. ihn die ganze Sache nicht interessierte. cu atît mai departe i se părea ţinta. Ţineţi seama de folosirea a) E r sah mich an. k) E a vorbeşte atît de frumos nemţeşte. . e) E r kommandierte. E r h a t t e mich nicht verstanden. Das Buch war so fesselnd. j) Fratele meu mă privi atît de surprins. c) Paul ne-a adus cărţile.620 SINTAXA g) h) i) j) k) I) m) n) o) p) E r half dem Freund. . b) E r blieb immer ruhig. în loc ca eu să mă duc la el. man denkt. 24. .

g) Cu cît citeşti mai mult. c) A desenat atît de frumos. I h m wurde leichter zumute. (ich wollte ihm helfen). j) Da . . lucrarea trebuie refăcută. . . weil. . g) E r besuchte den Freund täglich. e) Du stehst früher auf. . b) Sie fuhren weiter. . Traduceţi în limba germană : a) Otto mi-a făcut o surpriză aducîndu-mi cartea dorită. wird der Ausflug sicher stattfinden. Die Landschaft wurde schöner. . f) El vorbea atît de tare. h) Cu cît zilele devin mai lungi. (er sich an alles erinnern). . h a t sie dich leicht entschuldigt. folosind cuvintele din paranteză: a) Das Kind schlief lange. d) Sie lesen viel in deutscher Sprache. c) Otto näherte sich mehr dem Hause. cum eu n-am crezut că poate desena.EXERCIŢII 621 25. weil .. . . h) Da . e) Morgen gehe ich ins Kino. b) Putem învăţa bine o limbă străină citind mult în această limbă. Du machst die Arbeit schneller. (sie kennt dich). weil . (ich Zeit haben). excursia nu mai are loc azi. . ca şi cum n-ar fi fost nimeni în toată casa. . (das Wetter schön sein). c) Alles sah sehr schön aus. (es müde sein). . . e) E r a atît de linişte. Es wurde wärmer. weil . folosind conjuncţiile da. 26. cu atît ştii mai multe (lucruri) despre noile îescoperiri. i) Atît cît am înţeles din vorbele lui. 28. căci lucrez de o lună la acest proiect. (es im Zimmer ist hell). c) Nu am nevoie de ajutor. f) E r kann nicht mitkommen. căci am doar puţin bagaj. . . . b) Deoarece vremea este rea. . (der Vortrag ist interessant). Traduceţi în limba germană. desto : a) Sie drangen weiter ins Gebüsch. b) Karl begann zu sprechen. d) El a plecat aşa de repede cum a venit. 27. Completaţi propoziţiile cauzale. (dieser ist sehr krank). weil şi denn : a) Sînt foarte obosit. weil . . ca şi cum ceilalţi ar fi fost surzi. . i) Weil . . weil . weil . machte ich ihm auf seine Fehler aufmerksam. d) Sie blieben alle im Institut. . . Alcătuiţi propoziţii circumstanţiale de măsură progresivă cu je . Sie sprechen besser deutsch. (er krank sein). cu atît nopţile devin mai scurte.

. căci are două bilete de cinema şi vrea să ştie dacă aceasta merge cu ea. 3 1 . (wir. können). damit . e) Maria o vizitează zilnic pe prietena ei. . . damit . . b) Sie war mit sich so beschäftigt. (er. . e) Das Auto fuhr zu schnell. das Krankenhaus.. e) Otto scrie atît de neciteţ. 29. (sie die Freundin. . . . nu la şapte şi jumătate. damit . . c) Ich habe das Wörterbuch mitgebracht. (der Plan wird besprochen). g) Ana o cheamă la telefon pe Helga. als daß . erkennen.• d) Peter este bine pregătit pentru seminarul de literatură. că se va vorbi mult de ea. (die Knie zittern. (er verspätet sich nicht). allein. . Formaţi din cuvintele din paranteză propoziţii consecutive : a) Der Kranke fühlte sich nach der ärztlichen Behandlung so wohl. d) Das Auto fuhr so schnell. . Completaţi propoziţiile finale. daß . damit . dort. . verlassen. können). . c) Beide Häuser waren zerstört. . . b) Bacteriile sînt fiinţe atît de mici. daß . konnte). d) Man baut bei uns viele Schulen. b) Die Genossen verlangten eine Versammlung. încît nu le putem vedea cu ochiul liber. (alle Kinder können lernen). f) Er hatte große Angst. e) Er fährt mit dem Autobus. (du machst die Übersetzung). (niemand. daß . sehen). rechtzeitig). . folosind cuvintele din paranteză : a) Man soll alles tun. că abia pot înţelege ce mi-a scris în ultima lui scrisoare. aşa că nu trebuie să se teamă. . f) Mă grăbesc. . căci reprezentaţia începe azi la ora şapte. Traduceţi în limba germană : a) El vorbeşte atît de încet. (die Kinder sind glücklich). 30. . că nu-1 poţi înţelege.(er.622 SINTAXA d) El nu vine azi la mine. jemand. so daß . . . . wohnen. . nicht. ankamen. . damit . fiindcă are mult de învăţat pentru semi­ narul de literatură. . deoarece aceasta e foarte bolnavă. c) Această descoperire este atît de însemnată. so daß . er).

pentru ca fiecare student să aibă . Ich gebe eine Ansichtskarte auf. 35. Goethe invită la el mai mulţi prieteni. Ich verstehe ihn richtig. . Transformaţi cea de-a doua propoziţie într-o propoziţie finală : a) E r schreibt mir gleich. wo er seine Ferien verbringt. . Traduceţi în limba germană: r a) Profesorul a mai adus alte cărţi. Ich zeige ihm alle Sehenswürdigkeiten unserer Hauptstadt.) b) Zu welchem Zweck gab man dem Jungen Geld? (Er kauft eine Zeitung. ca aceasta să-şi termine mai repede rochia. Transformaţi a doua propoziţie într-o construcţie finală infinitivală cu um . 34. d) Ospătarul aşeză masa la fereastră. e) Ana o ajută pe prietena ei. Ich weiß. Ich fahre mit der richtigen Straßenbahn. b) Ich gehe jetzt auf die Post. c) Anton schickte mir eine schöne Ansichtskarte. zu : a) Wir machten einen Ausflug.^rtea sa.) c) Wozu soll der Student lauter sprechen ? (Die Studenten der Gruppe hören alles. pentru ca aceştia iâ-1 cunoască pe micul Mendelssohn. c) Odată. e) Der I^ehrer wiederholte den Satz. d) E r führte mich zur Haltestelle. Ich kann mich für die Reise vorbereiten b) Mein Freund Emil blieb 10 Tage in Bukarest. b) Călătorim cu avionul. Răspundeţi la întrebări priv. ca oaspeţii să vadă şi cursa automobile. propoziţii finale: a) Wozu studieren Sie Deustch ? (Ich kann deutsche Bücher im Ori­ ginal lesen.) 33. ca să ajungem mai repede la destinaţie.) d) Mit welcher Absicht gehst du zu Peter ? (Er hilft mir iei der Über­ setzung.EXERCIŢII 623 32. Wir erholen uns nach der Prüfung. .

36. könnte ich den Text leicht übersetzen. . ein gutes Wörterbuch 1 Ich könnte den Text leicht übersetzen. (du dich nicht beeilst) h) Ich werde ihm. (er Zeit hat) g) Du kommst zu spät. falls . nu ştiu dacă o mai găseşti mîine. . . (das Wetter ist schlecht) c) Falls . b) H ä t t e s t du bei dieser Übersetzung die grammatischen Regeln in Betracht gezogen! Deine Übersetzung wäre gut. . E r kaufte das neuerschienene Buch. Wenn ich ein gutes Wörterbuch hätte. . Transformaţi Model: prima propoziţie într-o subordonată condiţională ireală : H ä t t e ici. einen Brief schreiben. . . Formaţi propoziţii condiţionale. . c) Dacă vrei să-ţi cumperi această carte. so kann der Ausflug nicht am Sonntag stattfinden. . . vin cu plăcere la el azi după amiază. so muß er sofort zum Arzt gehen. . du-te chiar acum la librărie. (er ist krank) b) Wenn . . (es ist nötig). m u ß t du dir Karten rechtzeitig besorgen.. (sie durfte die Kinder beim Spielen beobachten) e) Wir sind schneller am Ziel. folosind cuvintele din paranteză: a) Wenn . ne conduce la gară. d) Anton ging schnell in die Stadt. wenn . (du willst das schöne Lustspiel sehen) d) Sie war sehr glücklich.. f) Dacă are timp.624 SINTAXA c) Mein Freund besuchte mich. wenn . . . îţi dau dicţionarul meu. Traduceţi în limba germană : a) Dacă vrei să traduci acest text. wenn . wie ich diese Übung machen soll? Ich wäre Ihnen dankbar. kommt er früher zu uns. 38. . dacă vrei să vizitezi muzeul de artă. . d) Dacă Andrei are nevoie de ajutorul meu. . E r brachte mir das geliehene Buch zurück. b) Vino cu mine. . e) Ajută-i mamei. 37. a) Könnten Sie mir erklären. dacă vrei să-ţi coasă mai repede rochia cea nouă. . c) Könnten Sie die Übersetzung bis morgen machen? E s wäre sehr gut. (wir gehen durch den Wald) f) Wenn .

. g) Er hatte den Wunsch. i-aş fi fost recunoscător. . . d) Der Professor rät dem Studenten. c) Ich bitte dich. c) Dacă ar fi cumpărat şi pentru mine cartea recomandată. . . Transformaţi cea de-a doua propoziţie într-o construcţie infinitivală : a) Ich hoffe bestimmt. . (er war noch keine Jahre alt). Seine Haare waren schon grau. (das Licht in seinem Zimmer). . daß er sich später zur Prüfung neidet. . deşi o are şi fratele meu.iij — Gramatica practică a limbii germane . Am cumpărat cartea. deşi vremea a fost rea. vom face excursia la munte. daß er das gewünschte Buch in der Buchhand­ lung findet. b) E r glaubt. gehe ich baden. el găsi drumul prin pădure. daß er diese Übersetzung allein mache. . b) Dacă ai fi făcut sport vara aceasta. August besuchst. daß du mich am 12. . Cu toate că vremea este rea. am merge împreună la teatru. trotzdem . obwohl . (er war schon elf alt). obwohl . f) Wir können uns nicht daran erinnern. 41. daß er sich ein gutes Wörterbuch kaufe. .EXERCIŢII 625 39. Traduceţi în limba germană : a) Dacă ai avea acum timp. Traduceţi în limba germană : a) b) c) d) e) Deşi era întuneric. daß wir dieses Problem behandelt haben. Trotzdem . daß ich dich bald wiedersehe. obwohl . daß er im Sommer ans Meer fahren kann. Cu toate că plouă. 42. (sie hatte große Schmerzen). folosind cuvintele din paranteză : a) Jahre b) dreißig c) d) e) brannte Otto hielt ihn für ein kleines Kind. acum te-ai simţi mai bine. spectatorii rămîn în tribune. 40. ar fi p u t u t vedea şi el acest intere­ sant film. d) Dacă Peter ar fi venit cu tine. (es ist kalt). Es war schon lange nach Mitternacht. h) Der Student hoffte. e) Der Professor empfiehlt dem ausländischen Studenten. Sie lachte. Completaţi propoziţiile concesive. Au venit mulţi oaspeţi.

damit er seine Großeltern besucht. c) Anna ging allein ins Kino. . indem er in eine Zeitschrift blickte. d) Der Wagen. Transformaţi propoziţia tipărită cursiv într-o construcţie participială : a) Erich ging an mir vorbei. d) Der Sohn schrieb der Mutter nur einige Worte. schil­ dert den Kampf der rumänischen Bauern.626 SINTAXA i) Otto war zu schwach. Transformaţi propoziţia atributivă într-un atribut dezvoltat : a) Die Mutter erzählte der kleinen Marie eine Geschichte. sind auslän­ dische Studenten. die gestern angekommen sind. . Sie erwartete Helga nicht. fand er ihren Brief. . . damit sie ihnen bei der Obsternte helfen. d) Als er nach Hause kam. 43. indem sie schöne Lieder sangen. b) Die Pioniere begrüßten die Delegation. ist wunderschön. b) Die zwei Studenten. der von meinem Freund gekauft wurde. f) Der Film. wurde eine Ausstellung eröffnet. E r fuhr nicht u m 8 Uhr. e) Geh ein wenig spazieren. e) I n einem Hause. E r schrieb keinen langen Brief. die dieser noch unbekannt war. Sitz nicht den ganzen Tag im Zimmer. E r schaute nicht ins Wörterbuch. b) Peter übersetzte den Text. k) E r fährt aufs Land. besuchte mein Freund die Nationalgalerie. damit wir eine Vorstellung in deutscher Sprache sehen. c) Nachdem er in Bukarest angekommen war. I) Hans und Peter fahren zu den Großeltern. j) Wir gehen heute ins Theater. . das von den Studenten unserer Gruppe besprochen wird. Transformaţi statt . der von allen Studenten unserer Gruppe gesehen wurde. 45. das unweit unserer Wohnung liegt. c) Das Dustspiel. ist ein Meisterwerk der rumänischen Diteratur. als daß er das Krankenhaus allein h ä t t e ver­ lassen können. z u : a doua propoziţie într-o construcţie infinitiv ala cu ohne . 44. zu sau a) E r fuhr erst um 9 Uhr.

c) Die von diesem Werk hergestellten Fernsehgeräte sind zu Export­ artikeln geworden. f) Die in den Dörfern unseres Landes gebauten Häuser sind schön und groß. d) Hans las ein Buch. 47. b) Die Studenten unserer Gruppe besprechen eine für uns sehr wich­ tige Frage. d) Indem sie freudig miteinander wetteiferten. b) Die Brigade führte Versuche durch. Transformaţi atributele dezvoltate în propoziţii a) Andrei kann mir das von seinem Vater gekaufte Buch nicht geben. e) Ich weiß. hat neue Methoden für die Pflanzenzüchtung entwickelt. e) Wir haben einen schönen Ausflug gemacht und das an der Bistriţa errichtete Wasserkraftwerk besichtigt. flüchtete in eine Schutzhütte. erzielten die Studenten dieser Gruppe eine hervorragende Leistung. c) Weil er von den Erfolgen seiner Forschungen begeistert war. . c) Anton weiß. sondern daß er lieber einen Spaziergang macht. um die Übersetzung für morgen zu machen. sondern er geht in die Bibliothek. denn er braucht es für das Literaturseminar von morgen. daß Otto nicht ins Kino geht. e) Die Aufgaben. daß Peter ins Kino geht und daß Marie ins Theater geht. f) Die Studentengruppe. d) Die eben aus der DDR angekommenen Gäste werden morgen das Dorfmuseum besicht