ARTRITA – ENCEFALITA CAPRINA

Boala infecto contagioasa transmisibila 1970 - semnalata prima data 1974 - descrisa in USA o forma nervoasa de artrita encefalita caprina 1980 - izolare virus de la un caz cu artrita Denumire initiala boala: LEUCOENCEFALOMIELITA VIRALA A CAPRELOR Sindroame clinice: artrite, pareze progresive, disfunctii nervoase, indurare uger + agalaxie, pneumonie cronica interstitiala, slabire progresiva.

Retrovirus – Lentivirus ~ Maedi Visna Etiologie: - virusul artritei encefalitei caprine (CAEV): ARN, monocatenar, icozaedral, anvelopat, tipic lentivirusurilor din Fam. Retroviridae. - virusuri inrudite: Maedi – Visna (pneumonia progresiva oi), AIE, HIV - tipic CAEV → infectia persista toata viata, Ac serici (daca nu sunt de origine colostrala) certifica infectia.

¾ cultivare “in vitro” prin subcultivare tesuturi infectate cronic (membrane sinoviale, pulmonare, leucocite capre infectate) sau cocultivarea acestor tesuturi cu membrane sinoviale fetale de ied, celule testiculare tap sau linii celulare stabilizate ¾ nu produce e.c.p; multiplicare virus → formare sincitii ¾testele de seroneutralizare → existenta ≠ tulpini virale ¾CAEV inrudit antigenic si serologic cross-reactiv cu virusul Visna-Maedi (ovine) (dar distinct genetic) ¾CAEV si Visna-Maedi - specifice gazdei, transmitere CAEV capre → oi putin probabila

Epidemiologie: - miei 2-4 luni – forma nervoasa - adulte – forma pulmonara - infectia CAEV – preponderenta in efectivele de reproductie de capre de lapte, - prevalenta nu depinde de sex, dar creste cu varsta - prevalenta creste in tarile ce cresc capre de lapte in sistem industrial - in efectivele infectate, rata infectiei > rata animalelor cu forme clinice Factori favorizanti: factori de mediu (producere de leziuni repetate si persistente la nivelul articulatiilor) Transmitere: prin placenta, colostru, lapte - saliva, fecale, jetaj - alimente, apa NU se transmite intrauterin, sexual, transfer embrioni

Patogeneza: - prevalenta ridicata a infectiilor inaparente - persistenta virusului in gazda - implicarea a numeroase organe si sisteme - evolutie cronica -reacutizari periodice Celula gazda pentru CAEV = monocit + linie macrofage

Maduva: virus infecteaza monocitul (stare de latenta) – infectia se exprima odata cu maturarea monocitului infectat sub forma macrofagelor tisulare. - activare infectie → asociata cu activitatea translationala a virusului in celulele infectate - intensificare expresie antigene (compl. major. histocompat) pe macrofage – infectie cu CAE determina un puternic raspuns imun celular si umoral, dar NU si protector → CAE = imunopatie, leziuni = raspuns imun la antigenele virale (in special fata de glicoproteinele de suprafata)

IED: ingerare colostru cu macrofage infectate

macrofagele traverseaza intestinul intact, intra in celulele SRE

INFECTIE IED

celulele mononucleare infectate ajung in tesuturile tinta (sinovii, interstitiul pulmonar, plexurile coroide, uger) activarea virusului (legat de maturarea macrofagelor) leziunile limfoproliferative caracteristice bolii.

9Ac maternali anti-CAE – NU ofera protectie impotriva infectiei prin supt la nou-nascuti → dispar dupa 60-85 de zile dupa supt → infectie imediat dupa nastere – raspuns in Ac dupa 4 sapt cel mai devreme: Ac se mentin toata viata.

CLINIC – incubatie 6-7 ani - nervoasa – leucoencefalomielita caprina, encefalita demielinizanta - articulara – genunchi gras - mamara – hard udder - pneumonie progresiva cronica - cahexie 1. FORMA NERVOASA: iezi 2-6 luni frecvent - consecinta a leziunilor medulare - pareza progresiva membre anterioare si/sau posterioare - incoordonari, schipaturi, mers anormal - tumefiere articulatii ce devanseaza paralizia membrelor - rar: semne clinice ce atesta leziuni cerebrale (tremuraturi, trismus, sialoree, nistagmus, orbire)

2. FORMA RESPIRATORIE (ADULTE) - pneumonie cronica interstitiala progresiva - asociata uneori cu artrite - dispnee de efort, oboseala, tuse - afectare: lobi cranio-ventrali sau caudali 3. FORMA MAMARA – mamita descrisa ca “sindromul ugerului tare” - proces inflamator situat in interstitiu - edem uger - hipogalaxie

4. ARTRITA – la capre adulte (> 2 ani) - afectate toate articulatiile membrelor si bursa atlo-occipitala - tumefactie articulatii (10 cm diametru), durere, deplasare - palpare continut bursa carpiana: fluctuant, rece, nedureros - boala se poate mentine luni/ani, articulatiile se reinflameaza periodic - infectia progreseaza spre o artrita durerosa, debilitanta ↔ slabire tumefactii articulare → atroze, membru nu mai este utilizat - capsula articulara calcificata, exostoze si anchiloze – animalul merge in coate - afectare articulatii intervertebrale lombare si sacrale (tren posterior) – modificari mers (incoordonari nervoase)

5. SLABIRE PROGRESIVA - la capre de 1-2 ani ↔ poate fi primul sindrom de exprimare a bolii - slabire inexplicabila / abatere / refuz deplasare - agravare in cateva luni/ani – schiopaturi pana la imobilitate - etapa finala: pneumonie + slabire

LEZIONAL: Macroscopic: - cahexie - dilatare burse si teci tendinoase\mineralizari + necroze + proliferare sinoviala - membrana sinoviala: maronie, catifelata, neregularitati, proiectii pe suprafata - suprafata cartilaje: rugoasa, ulcerata, erodata - spatiul articular: fibrina (boabe de orez) Histopatologic: - hiperplazie sinoviala - fibrina in cavitati articulare - mineralizari si infiltratie mononucleara cu limfocite, macrofage sau plasmocite in toate organele tinta

Tratament simptomatic – substante antiinflamatorii (aspirina 100 mg/kg la 12 ore, fenilbutazona 10 mg/kg pe zi Profilaxie CAE – carantina gr I, Lista B OIE - Romania – indemna, supraveghere serologica

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful