You are on page 1of 2

Grile examen Drepturi reale

1. Acţiunea în prestaţie tabulară specială se diferenţiază de acţiunea în acordarea rangului preferenţial prin următoarele: a. este o aplicaţie în materie de CF a acţiunii pauliene, terţul dobânditor trebuind să fie de rea-credinţă iar actul său de dobândire trebuie să fie încheiat anterior celui în baza căruia se solicită prestaţia tabulară; b. soluţionează conflictele de carte funciară pe baza regulii prior tempore, potior jure; c. are ca premisă efectuarea de către autorul tabular a obligaţiei de prestaţie tabulară faţă de un terţ dobânditor ce nu îndeplineşte condiţiile de la art.901 alin.2 NCC.

2. Uzucapiunea tabulară se aseamănă cu principiul publicităţii materiale prin: a. faptul că în ambele cazuri terţul trebuie să fie de bună-credinţă şi să dobândească numai cu titlu oneros; b. exercitarea posesiei, care trebuie să fie utilă în ambele cazuri; c. faptul că în ambele situaţii este necesară trecerea unui termen variabil . 3. Se vor înscrie în partea a II-a a cărţii funciare, potrivit Legii nr.7/1996, republicată: a. dreptul de concesiune, categoria de folosinţă a terenului şi interdicţiile de grevare şi înstrăinare; b. obligaţiile de a nu face şi servituţie constituite în defavoarea imobilului; c. antecontractele de vânzare-cumpărare şi modificarea menţiunilor privitoare la părţile comune ale imobilului cuprinse în partea I a CF.

4. Acţiunea în rectificare tabulară: a. introdusă de către antecesorul tabular împotriva dobânditorului nemijlocit, va produce efecte împotriva terţului dobânditor de bună-credinţă cu titlu oneros înscris în CF după suspendarea publicităţii materiale, dacă acţiunea reclamantului se bazează pe invocarea valabilă faţă de dobânditorul nemijlocit a pactului comisoriu de ultim grad inserat în contractul dintre ei; b. este o excepţie de la regulile clasice resoluto jure dantis şi nemo plus juris, soluţionând conflictele de carte funciară pe baza regulii prior tempore, potior jure; c. nu este întotdeauna admisibilă în cazul bunurilor proprietate publică înscrise în CF.

5. Obligaţiilor reale le corespunde: a. întotdeauna un drept de creanţă cu opozabilitate lărgită; b. niciodată un interes; c. uneori un drept potestativ.

6. Obligaţiile reale: a. sunt o excepţie veritabilă de la principiul relativităţii, deoarece ele reprezintă situaţii în care terţii dobânditori ai bunului sunt ţinuţi fără a participa la încheierea unui act de obligaţiile deja existente; b. sunt o excepţie aparentă de la principiul relativităţii, deoarece numai legiuitorul configurează regimul juridic al naşterii obligaţiilor reale; c. nu sunt excepţie veritabilă de la principiul relativităţii, deoarece de regulă nu doar voinţa părţilor este determinantă pentru existenţa acestui tip de obligaţii.

7. Culegerea fructelor: a. se efectuează prin percepere în cazul fructelor civile în situaţia posesorului de bună-credinţă şi a uzufructuarului; b. în cazul posesorului de bună-credinţă trebuie însoţită de dovedirea justului titlu atât în sens de negotium cât şi în sens de instrumentum; c. naturale şi industriale se face prin separaţiune sau percepere, pentru proprietar, respectiv pentru uzufructuar.

8. În cazul posesiei de bună-credinţă a bunurilor mobile : a. posesorul nu este titularul unui drept de opţiune în ceea ce priveşte dobândirea dreptului de proprietate asupra bunului mobil; b. efectele dobândirii

c. b.de bună-credinţă pot fi opuse proprietarului care revendică de către creditorii chirografari ai posesorului pe calea acţiunii oblice. în ipoteza servituţii de trecere. este facultativă şi presupune unirea posesiei actuale cu orice altă posesie anterioară. dacă construcţia a fost edificată de mai mulţi constructori. dacă părţile nu au prevăzut altfel. În cazul accesiunii imobiliare artificiale: a. . 12. în acest caz uzufructuarul urmând a exercita posesia şi folosinţa specifice dezmembrământului său şi asupra dreptului de folosinţă stabilit iniţial asupra terenului. c. nu se poate naşte ca urmare a cesiunii dreptului de a invoca accesiunea. limitarea dobândirii servituţilor negative prin uzucapiune extratabulară este determinată de un argument de interpretare logico-juridică. În cazul servituţilor: a. iar numai unul este de rea-credinţă. regula mala fides superveniens produce efecte juridice atât asupra lucrărilor finalizate cât şi asupra lucrărilor în curs de execuţie la data intervenirii relei-credinţe a constructorului. b. c. 10. este un mod de dobândire bazat pe principiul echităţii şi dublat de o prescripţie instantanee. c. Dreptul de superficie: a. poate fi dezmembrat de către superficiar prin constituirea unui uzufruct. b. ea nu se poate utiliza de către uzufructuar decât cu acrodul nudului proprietar. se stinge în cazul pierii construcţiei. nu este compatibilă cu regulile de carte funciară. Joncţiunea posesiilor: a. poate fi utilizată şi pentru recunoaşterea altor efecte juridice ale posesiei decât dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune. c. numai cele negative-urbane şi aparente pot fi dobândite ca excepţie prin uzucapiune extratabulară. atunci ceilalţi constructori vor rămâne de bunăcredinţă. 11. 9. b. buna-credinţă a constructorului trebuie să se bazeze pe un just titlu care nu trebuie obligatoriu înscris în cartea funciară.