You are on page 1of 40

Dicţionar de regionalisme din Ardeal

auzite de la bunica şi de la oameni care au trăit sau trăiesc în lumea satului ardelean

Autor : Lucian-Cătălin SIN

Dicţionar de regionalisme din Ardeal

_

Lucian-Cătălin SIN

Bunicii mele, Maria Sin* (28.07.1925** – 20.05.2007)

Motto: “Să şii*** bun, cinstit şi să nu încelui**** pă nime!” sfatul bunicii mele cu privire la viaţă

*

___________________________________________

sin = vezi pag.15 data naşterii (28.07.1925 ?) = vezi pag.31 *** să şii = vezi pag.16 **** a încelui = vezi pag.10
**

_________________________________________________________________________ 1 http://luciansin.wordpress.com

Dicţionar de regionalisme din Ardeal

_

Lucian-Cătălin SIN

Prefaţă
Mă numesc Lucian-Cătălin Sin şi sunt originar din Turda, judeţul Cluj. Aceste regionalisme le-am auzit de la bunica (Dumnezeu s-o odihnească!) sau de la oameni ce au trăit sau trăiesc în lumea satului. Unele le folosesc şi eu destul de des, doar sunt din Ardeal. Ca să nu se piardă, m-am gândit să fac un dicţionar cu ele şi acest lucru l-am făcut în memoria bunicii mele, Maria Sin, care a murit pe 20 mai 2007. Dacă ştiţi şi voi alte regionalisme puteţi să-mi scrieţi pe adresa de e-mail luciansin@yahoo.com şi o să le adaug într-o ediţie viitoare. Dar atenţie : trebuie să fie din Ardeal neapărat! (Trăbă să şie musai din Ardeal!) Ţin cu această ocazie să mulţumesc celor care au avut răbdarea să-şi amintească şi să-mi spună unele regionalisme. Printre aceştia îi amintesc pe părinţii mei: Mircea şi Veronica Sin, şi rudele mele: Nicolae şi Cristina Pop, Gheorghe şi Ioana Florea, Andrei Sălăgean. Mai vreau să mulţumesc unchiului meu Nicolae Szekely, precum şi colegului meu Rajmond Jano care m-au informat asupra originii maghiare a unor cuvinte. Acest dicţionar îl mai puteţi găsi şi pe Internet la adresa http://luciansin.wordpess.com sub forma unui articol în blogul meu personal “Luciansin’s Blog”. Totodată vreau să mulţumesc şi celor care au avut comentarii la acest articol şi mi-au făcut cunoscute unele regionalisme pe care eu nu le ştiam sau nu le conştientizasem până atunci, deoarece le folosesc aproape zilnic. La finalul dicţionarului, la Anexe am pus nişte articole postate pe blog care detaliază personalitatea şi viaţa bunicii mele. Asta pentru a se vedea în memoria cui s-a scris acest dicţionar de regionalisme.

Autorul

Toate drepturile de autor ale lucrării de faţă sunt atribuite domnului Lucian-Cătălin Sin. Copyright © 2009-2012 Cluj, Ardeal, România _________________________________________________________________________ 2 http://luciansin.wordpress.com

Dicţionar de regionalisme din Ardeal

_

Lucian-Cătălin SIN

Abrevieri
adj. adv. alb. arg. art. bg. conj. engl. fr. germ. gr. interj. loc.adj. loc.adv. loc.vb. magh. mr. ngr. prep. pron. pol. pl. rus. săs. scr. s.f. sl. s.m. s.n. tc. ţig. ucr. v. v.i. v.r. v.t. = adjectiv = adverb = limba albaneză = argou = articol = limba bulgară = conjuncţie = limba engleză = limba franceză = limba germană = limba greacă = interjecţie = locuţiune adjectivală = locuţiune adverbială = locuţiune verbală = limba maghiară = limba macedoromână = limba neogreacă = prepoziţie = pronume = limba poloneză = plural = limba rusă = dialectul săsesc = limba sârbocroată = substantiv feminin = limba slava = substantiv masculin = substantiv neutru = limba turcă = limba ţigănească = limba ucraineană = verb = verb intranzitiv = verb reflexiv = verb tranzitiv

_________________________________________________________________________ 3 http://luciansin.wordpress.com

bighidiu s. acela. acăţ s.n. sl.f. bărbânţă s. bitang s. áldani] = (a) lovi cu putere. = atunci. = aceia. [din magh. bálmos] = mămăligă cu smântână. = (a) spăla cu var şi nisip lucrurile de lemn din bucătărie. bo(a)ndă s. = aşa.m. [din magh.n. barem] = măcar. ai s.com . balmoş s.wordpress. = ţânc. = claie de fân. barem. [din magh. = nu. blid s.f.m.m. bodi s. = neascultător. bidigană s. = lighioană. birău s. berbence] = vas de lemn în care se ţine lapte sau brânzeturi. bunda] = haină bărbătescă lungă şi largă. (a se) beteji v.Dicţionar de regionalisme din Ardeal _ Lucian-Cătălin SIN A abde adv. bertiţă s. bendeu s. beteg] = (a se) îmbolnăvi.r. = (mă) neastâmpăratule!. batăr adv. ahela pron. = taxi. beteag adj.m. [din magh. barem adv. ai s. = (a) blestema. bobedă s. (mă) alduitule! s. (a) arini v. [din magh. rău. [din magh.n. arvon s.t. [din bg.f. bo(a)ctăr s. bágó] = tutun mestecat. = hârleţ.m. biztos] = sigur.[din magh. apăi adv. = muscă. [din magh. [din magh. [din magh. amu adv . bolnav.t.m. Wächter] = paznic de câmp. bitong s. ceva urât.m. = abia. aheia. = răcit. poliţist. baj. bendõ] = burtă mare. (a) blăstăma v. [din magh. = acum. blăstămat adj. [din magh. akác] = salcâm.) birău s. beserică s. [din gr. aşe adv. îmblănită.m.m.t. [din sl. [din magh. bai s.m. bo(a)rză s. băgău s.t . necaz. arşeu s. B ba adv. (a) aldui v. [din germ. bitang] = copil din flori. = căpiţă de fân (mai mare decât bodiul). bitang] = copil neastâmpărat. = podoabă ce se pune pe cap la mireasă. scr.f. = ani. = biserică. boj] = problemă. [din magh. bíró] = primar. bgirgoş adj. bode s. arravónas] = acont.n. bistoş adv. bátor] = măcar. (arg. cu siguranţă.m. áldani] = (a) binecuvânta. _________________________________________________________________________ 4 http://luciansin.f.f. (a) aldui v.f.n. [din magh. [din magh. [din magh. bíró] = conducător al satului în legătură cu câmpul şi animalele oamenilor de la păşune.m.n. = usturoi. neastâmpărat. beteg] = bolnav.m. dihanie. bljudŭ] = farfurie.

= pormoneu. katran. buică s. = cană mare de apă.n. tc. _________________________________________________________________________ 5 http://luciansin. = burtă mare. burduhan s. (a) căpăta v. cander s. kapija] = nebun. [din fr. bugăt adv.f.f. (a) bucina v. zăpăcit. budă s.n.com .f.n.t. bugyi] = chiloţi cu mânecuţă. [din magh. = rămășițe de fructe sau cereale fermentate după ce s-a extras alcoolul din ele. = găleată cu capac. = destul. budigăi s. [din magh.f. cătran s. = cereale. box] = cremă de ghete. local. bolund adj. buda] = closet. [din bg. boldă s. căuăcie s. [din scr.t.i.m. îngândurat. = baltă. bolond] = nebun. boroştean s. bosc(o)ane sau bozg(o)ane s. = bluză. = nasture.f. (a se) căzni v. = coteţ de găini. = liliac. magh. katrány. [din magh. baskania]= vrăji. tc. bute s. [din sl. bicska] = briceag. = magazin. militar. katrány. (din) căpătate loc. dezmierdat. buică s. [din sl. = primit. cocoloş. [din magh.m. boşcă s. buda.pl.m. = zăpăcit.f.n. kolbasz] = caltaboş. [din ngr.wordpress. [din magh.r. bucate s. bulengere] = haine vechi.f. kapija] = (a) înnebuni. budilarăş s. = (a) primi. pol. bujakŭ] = răsfăţat. bumb s. borhot s. [din magh. = fierar. box] = (a) lustrui încălţămintea. (a) buntuzî v. bruš] = bulgăre. bufet] = bar. tc. = (a) deranja.f. [din scr.n.f. katan] = soldat. C canceu s. boşcă s. bulendre s. [din rus. katran] = obosit. călbaj s. katran] = hârtie bituminoasă. katona. [din sl. kaznĩ] = (a se) trudi.i. = izbuc. kancsó] = cană mare de apă.Dicţionar de regionalisme din Ardeal _ Lucian-Cătălin SIN bolbo(a)nă s. cârlan s. = putină din lemn.n. [din magh.pl.f. = haina de la costum(bărbătesc).f. bruj s. [din rus. cantă s. = buruieni. kolbaša.f. [din magh. cătrănit adj. bufet s.f. căuaci s.f. bolbo(a)nă s. cătreţ sau cotreț s.n. (a) căptie v.t. (a) strica. capciu sau capiu adj. = fierărie. [din sl. (a) claxona. bocska] = pălăria de la floarea-soarelui. katana.f. katran.f. = (a) suna.n. (a) boxăli v. brişcă s.n.f. magh.m. cătană s. = miel bun de tăiat. magh. box s. [din ţig.adv.n. buiac adj. buigat (de cap) adj. magh. potcovar. [din magh. bocska] = butoiaş.m. burene s.m.

conie s.m. čebăr. [magh. = copil.m. = gogoşi răsucite. ciurdă s. cipcă s.n. cogeac s.n.f. chiţibuş s. [din magh. kalács] = cozonac. ciureghe s. colopaci s. chemeşă s. [din magh. ucr.Dicţionar de regionalisme din Ardeal _ Lucian-Cătălin SIN ceacanău s. ciucalău s. colac s.m. konty. ceapsă s. = adăpătoare de lemn pentru vite. csengettyû] = clopoţel. [din magh.f. [din magh. conci s. căciuliţă. [din magh. detaliu lipsit de importanţă. [din ucr.f. konyha] = bucătărie. cohe s. ţig. = bucătărie de vară.m. = acadea. korba] = maşină de găurit. scr. ciotornă s. [din magh. cooperativă s. năframă. combinaison] = furou. = pantaloni de lână. bg.i. čepac] = bonetă. [din magh. [din fr. csinos] = drăguţ. = prostalău. kuliješ. (a se) cânta v. kalapács] = ciocan. colb s. cociorvă s. [din magh. chemător s. cipka] = dantelă.n. [din sl. cinaş adj. kuliješ. konča] = coc. chişchinău s. magh. keszkenő] = batic. = cămaşă. [din magh. [din bg.f. [din magh.com .m. _________________________________________________________________________ 6 http://luciansin. cireadă.m. = înmormântare.f. = zapădă pe jumătate topită şi amestecată cu apă. coleşer s. cioci s. kocerga. [din scr. ceteraş s.f. ciurgău s. kolačĩ.f. combinezon s. kocerha] = unealta de scos jarul din cuptorul de pâine.n. = şmecherie.n. csipke. csápsza. cserép.r.m. = persoană care dă importanţă chiţibuşurilor sau care se ocupă cu ele. = (a) plânge. cio(a)reci s. întreg (la cap).n. čirikló] = ţigle. [din bg. scufiţă. = (a se) greţăli.wordpress. citov (la cap) adj. (a se) ciurmuli v. bg. kulijaša]= bâtă de mestecat în coleşe. conopei s.f. chepeneag s. = praf. [din magh.f. köpenyeg] = pelerină.n. cingateu s. co(a)rbă s. scr. [din magh. coopérative] = magazin alimentar. [din magh. = vioară. csorda] = văcar. [din magh. csatorna] = burlan la casă. csucsa] = papuci împletiţi din lână. ceaplău s. magh. [din sl.n. şiretlic. [din magh. [din magh.f. coleşe s. chiţibuşar s. = fapt.f.m. [din rus. cinaş adv. scr.n. ciripuri s. ciorofleacă s. cloţan s. copârşeu s. (a) cârni v. krŭnŭ] = (a) vira. čitav] = normal.n. csorda] = turmă.f. koporsó] = sicriu. ceteră s.f. = şobolan.n. [din magh.m.n.m. csöbör] = butoi din lemn.m. ciubăr s. = persoana care cântă din ceteră. kalap] = pălărie de paie.n. csinos] = puţin.m.r. chiţibuş s. clop s. = știulete de porumb. = zgomot produs de plesnitura biciului.pl.f.n. [din scr. (a) mânca ceva ce nu-i place.pl.m. [din fr. = fecior care invită la nuntă. coptil s. ciurdar s.f. kanapé] = canapea. comândare s.n. kulijaša] = mămăligă.m.

f. = locul unde se ţine porumbul.f. Kredenz] = dulap de bucătărie. fund de lemn. coscă s. cute s. = bivol.m. coro(a)bă s. dreve s.n. = hăţuri.f.f. [din magh. cupă s. kosorĩ] = briceag. (arg. [din bg. dreve s. [din magh. (a) deştide v. kukuruz] = porumb.n. dog s.f. [magh. (a se) credinţa v. = (eşti) normal. dărabă s. dormeză s. [din magh. [din magh. [din sl.) (a) drojdi v.m. (a) dioşdioca v. nearanjat.f.m.r. = doctor.n.m. = a desface fructele de pe sâmburi. = (a) rupe pănuşile porumbului.t. = cartof. [din sl. cucule s. dohot s. košara. crumpe s. = (a) căuta. cuculbău s. drĕvo] = scărmănătoare mecanică de lână. = piatră de ascuţit coasa. = bolovan. cuşmă s. drót] = sârmă. = varză.n. (arg. = locul unde se ţine porumbul. [din ucr. cosor s. [din magh.) _________________________________________________________________________ 7 http://luciansin. scr. fund de lemn. d’ingă loc. = primul lapte dat de vacă după fătare.m.m. = băţ cu care se trage jarul în vatră. (a) desfăca v. drâglă s. dezmăţat adj. = beţivan. = coş mare de nuiele de cărat pentru 2 persoane. drojder s. drĕvo] = resturi de struguri storşi în teasc. = (a se) logodi.i.f.f.t.f. [din fr. diug s. doftor s.com . krumpli] = cartofi.n.t. = descheiat. kòšara] = coş. = planşetă. [din ucr.n.t. = cuţit. = cartofi.t.f. drot s. darab] = (a) face bucăţi. = (a) deschide.n. kocka] = zahăr cubic.adv. curechi s. curpător sau cârpător s. [din bg. (eşti) coşer (la cap ?) adj.m. kupa] = unitate de măsură de 1 litru. darab] = bucată. di ce? prep. kučma] = căciulă bărbătească de iarnă.n. = planşetă.f.m. dehotĩ] = gudron.n. coştei s. = de lângă.f. (a) cota v. D dăpleie s. = melc.n. coşarcă s. kórház] = spital. = obiect din lemn în care se pune mâncarea pentru oi. copt (la cap?). coşer s. [din sl.f. [din germ. cucuruz s.Dicţionar de regionalisme din Ardeal _ Lucian-Cătălin SIN corastă s.n. cuţât s. = leneş. dormeuse] = pat. [din magh. cotargă s.f.f. dicaşeu s.f. corhaz s.wordpress. (a) dărăburi v. = de ce? dibol s. = (a) consuma băuturi alcoolice. corciuie s.pl. credenţ s.

n. fedeu s. = (a) rupe felia de pâine în bucăţi care se înmoaie în mâncare. = tânăr neînsurat. magh. fondoment s.f. (a) făgădui. s-a rupt în bucăți. = fel. = burduf de piele folosit pentru suflatul în foc. colţ de pâine.t.f. s-a distrus.m. fărină s.Dicţionar de regionalisme din Ardeal _ Lucian-Cătălin SIN drug s. = (a se) răci încet acoperit cu o cârpă (despre borcane cu gem. tip. [din magh. = (a) dormi.f.n.t. [din magh. [din germ. [din scr.m. duhan. [din magh. = jumătate de kilogram. Feldscher.m. (a) durni v.i.wordpress. [din germ. fişlog s.t. = şireturi. = perdea. (du-te-n) dubală loc. duhân] = fumător. aranjat. (a) feşti v. (a) dustuli v. a rupe. = proeminenţă la pâinea de casă. a sfâșia. fereşti s. îndoielnic. = (mă) neastâmpăratule!. F fain adj.m.t. = fundaţie (la casă). = a găuri. fercheş adj. dubios.t. fele s. font s. tc.n. rus. magh. = viscol. = suspect. dumnicat (de pâine) s. duhan. fele] = unitate de măsură de ½ litri. [din magh. = (a) zgâria.com . = făină. fo(a)le s. fel'dšer. felcser] = agent sanitar. fiteu s.n. finjie sau finjă s.n. fertály] = unitate de măsură de 250ml (un sfert de litru). _________________________________________________________________________ 8 http://luciansin. tc.n.n. [din magh.n. foitaş s. duhan s. așchii. flo(a)ştăr s. fo(a)ită s. [din magh. = (a) promite. duhân] = (a) fuma.i. (s-a făcut) flenduri loc. fűt] = sobă. adv. [din scr. festeni] = (a) vopsi. filigorie s. duhan. [din magh. felékes] = elegant. fo(a)le s. magh.t. zacuscă calde).f. magh. Dumnezo s. = Dumnezeu. (a) făgădi v. druţ s. ficior s.f. = ferestre.n.n. = cană.m. (a) dubdi v. felcer s.n. = (a) rostogoli. drug] = zăvor. (a) flenduri v. fârtai s. (a) duriga v. = (du-te) încolo. = strada principală.m. = ladă de cereale. Dumnezău s. duhân] = tutun. fogadó] = crâşmă.i.f. fein] = frumos. dublete s. soi.f.n. (mă) dumnicatule! s. [din scr. tc. (a) duhăni v. filegória] = magazie. cioburi. s-a stricat. duhănaş s. dohány. [din scr. (a) dumnica v. dohány. făgădău s. fedõ] = capac. = fărâmitură (de pâine).f.f. a uza. dohány. fizele s. = burtă. = Dumnezeu.n. = dovleac.m. ferhong s.n. [din magh. = s-a spart. dubaş adj.vb.

= gât. golon s. furdulaş s. gabonás] = bucătărie de vară.f. scr.f.t.n. harapófogó] = cleşte. = (a) aluneca pe gheaţă. gorun] = stejar. = furculiţă. go(a)ngă s. galica] = găini. galuşka] = sarmale.n.i. [din magh. gozeriţă s.n. [din magh. = lături. = petrol.vb. găvan s.f.r. hăbăuc adj.m.f. gaz] = făraş.Dicţionar de regionalisme din Ardeal fotoghin sau fotoghei s.n. [din germ. găzduşag s. harampău s. = (a se) dărâma. (a) ghiora sau (a) diora v. furcuţă s. = parcelă de pământ.n. [din bg.n.f. unghie.m. scr.t. gulaş s. Glas] = sticlă. _________________________________________________________________________ 9 http://luciansin. gâneşti că v.m. = (este) bolnav (mai ales despre puii de păsări). [din magh. (a) glămujdi v. grumaz s. [din magh. [din magh.n. gospodar. = ghiară. ghiufă sau diufă s. vagan] = scobitură. gazda] = avere. friş s. glajă s. scr.com . goz s.f.pl. (stă) gogă adv. [din fr.f. nu te bucuri (de ceva). hamës] = înfometat. şiret. háló] = adăpătoare de animale. = tren. gordon s. (a duce vaca la) gonit adv. habóka] = aiurit. = haină bărbătească. [din magh. hâd adj. haszon] = (nu-ţi este) de folos. [din magh.n. rămășițe de mâncare. gorun s.n. = (a) zgâria. [din rus. ghezeş s. = contrabas. goniti] = a duce vaca la taur la împerechere. gazdă s. [din magh. hyd] = urât. hâlbe s. [din bg.n.m. găvan s.n. = zici că. scr. (n-ai) haznă (de ceva) loc. [din ucr. [din alb.f.n. H halău s. [din magh.i. griţari s. gâză.= pofticios.wordpress. găuăjos adj. galica.n. [din bg.f. = (a) gusta (despre băuturi alcoolice). hămnisit adj. [din bg. (a se) furduli v. = insectă.n. ghio(a)ră sau dio(a)ră s.r. găbănaş s. [din sl. gulyás] = mâncare de cartofi.f. vagan] = polonic. [din bg. = bani mărunţi.. gaz] = gunoi. _ Lucian-Cătălin SIN G galiţe s. = (a) protesta. [din magh. godinaş sau godânac s. [din magh. gazda] = om cu stare. galon] = galon. gyufa] = chibrit. găluşte s. (a se) hâi v. godinak] = purceluş.. gorun. (a) guştiuli v.

(a) îmblăti v. I iamuni adv. hóhér] = (a) folosi ceva inconştient. horilka] = locul din sat unde se făcea horincă. _________________________________________________________________________ 10 http://luciansin. hodină s. hóhér] = hingher.t. hinta] = leagăn. = (a) răsturna. (a) încelui v. = (a se) înşireta. [din magh. [din sl.i. hibă s.f. întreg (la cap).f. = sănătos. = înăuntru.n. határ] = în câmp. hang] = voce tare. [din magh.f. [din sl. (a) fura pe cineva. ilest s. = huruială. (a) înşela.f. înlontru adv. (a se) îngurzî v. = unitate de măsură pentru suprafeţe agrare egală cu 0.t.n. (a) păcăli pe cineva în paguba sa.com . (a) îmburda v. [din magh.f. izolat de lume.n. heredie s. heredie s.n. rylĩcĩ] = cazma. = (a) vorbi urât. = (a) prosti.n. Î (a se) îmbăla v. huioş s. = (a se) încheia la nasturi. = undeva la ţară. honioş adj.f. = sunt. normal. = Iordan. mlatĩtĩ] = (a) treiera.n. retras. = drojdie. hong s. (a) hecela v. fără să-ţi pese de consecinţe.r. = ocupație.Dicţionar de regionalisme din Ardeal _ Lucian-Cătălin SIN hârleţ s. = acoperiş. [din ucr. = a umbla brambura.r. [din magh. io pron. ecselö] = (a) pieptăna cânepa.n.5775 de hectare.vb. hiba] = defect. = da.f. hoher s.m. = slab. [din magh. [din magh. întinguş s. [din ucr. = sosul de la tocană. hoher s. Iuărdan s. (la) hodăi s. hezaş s.i. (la) hotar adv. = acum. = Ion. [din magh. [din magh. cusur. hecelă s. (a se) îmbumba v.r. ecselö] = perie pentru sortarea fibrelor de cânepă.wordpress.m. horincă s.n. = murdar. [din magh. (a merge pe) horaiţă loc. hadŭ] = gaură. [din magh.f. călău.f. = eu. = odihnă. = haină de lână. iugăr s. horilka] = ţuică. io(a)i interj.pl.m. îs v. imediat. hintă s. a înjura.t. horincie s. ie adv. hitiuan adj. hipen sau ipen adj. jaj] = vai.f. Iuăn s. [din sl. (a) hoheri v. hudă s. zgomot mare făcut de o maşinărie. hóhér] = om fără griji.

jingaş adj. jo(a)rdă s. jiţăl s. žaliti] = (a) jeli. = pretenţios. žrŭdĩ] = bâtă lungă.f. [din bg.n.Dicţionar de regionalisme din Ardeal _ Lucian-Cătălin SIN J (a) jăli v. [din bg. lárma.f. zseb] = buzunar. jiţa s. žilav] = umed. jilău s.m.f. săs. [din bg.f. [din săs. jo(a)găr s.f.f. jină s. [din bg. žica] = viţă (nobilă). = a duce scroafa la împerechere naturală. lubenica. jugănit adj. jin s. jemblecaş s. jilav adj.com .n. răsfăţat. = ladă în care se ţine făina.n. jireadă s.wordpress. jinars s. [din magh. lavica] = bancă. = zăr din lapte de oaie.f. [din magh.n.f. jiţă s. [din magh. scr. scr. = răzătoare mare. = pajiştea satului. = ladă de cereale.f.i. leibel] = vestă îmblănită. lubenica] = pepene verde.i = (a) apuca (să). [din magh. [din bg. = vierme.f. larma] = (a) face gălăgie. jenunţ s. jintuială s. jigan adj. = bluză. [din sl.n. jiuărele s. jerme s. gălăgie.i. jiritor s. lesa. = lapte.n. (a se) jimba v. jeg s. lăiţăr s. jite s. žeg] = mizerie. (a se) schimonosi. solid. lapce s.n. (a) lărmăzî v. ljesa] = partea laterală a carului. = vină. larmă s. = genunchi. Säger. = băţ cu care se împrăştie jarul în cuptorul de pâine. = ţuică.n. = mare. = castrat.i.n. L laboş s.n. = claie de fân lungă. [din germ. = viţea. lădoi s. = viorele. [din bg. [din magh.f. jeb s.m. scr.n. = vite. lăturean s. žica.m.f. lebeniţă s. = vin.n. legheleu s. _________________________________________________________________________ 11 http://luciansin. = viţel. lecru s.f.m. larma] = zgomot mare. laibăr s.n. (a duce scroafa la) jerit adv. jilău s. = abrict. scr. = prăjitură. = viu. leasă s. jiu adj. laiţă sau lajiţă s. = (a se) strâmba.n. zsorda. = om venit în vizită din satul vecin.f. = gris. junincă s. zager] = fierăstrău mare pentru 2 persoane.n.m. lárma. (a) jiuăi (să) v. sl. jemble s. scr. = viţea. lábas] = cratiţă.

mânios adj.f. [din magh. (arg. levka] = a fi prostănac.adv.m. [din magh. = şervet de bucătărie.f. scr.f. miere s.f.f. cârje.f. = dovleac. = (a) mea.n. = lumină pe bază de ulei de floarea-soarelui.n. [din magh.n. lihud] = flămând. = lumină. ludău s.i. marhă s. = dantelă. care ar umbla în noaptea de marţi spre miercuri pe la casele oamenilor pentru a pedepsi pe femeile pe care le găseşte lucrând. (a fi lovit în cap cu) leuca sau lioca s. (nu-i) modru adj.com . [din magh. [din bg. mascru s. leves] = supă de găină. lopta] = minge. lopitău s. mészáros] = măcelar.m. = rotitoare în parcurile de distracţii. [din magh. ludaie s.wordpress. = felinar. mergheş adj. lihud] = (a se) greţăli.n. M mahăr s. meci s. luşcoş s. mărăto(a)re s. mălin s. lotru adj. Macher] = om care se ţine măreţ. lihod adj. [din magh. [din magh. = porc mascul castrat.m. = (a) merge. salopetă. (de) măgan loc.Dicţionar de regionalisme din Ardeal _ Lucian-Cătălin SIN ler s. [din mr. mérges] = nervos. lihnit. [din mr. mnieru adj. = numele unei fiinţe imaginare răufăcătoare. lucskos] = ciorbă de varză. lopoş adj.n.f.) (baba) Marţolea s. măcău s.n. [din magh.f. = a se răsfăţa.n. [din magh. (a) me pron. leveşă s. tâmpit.m.f. menten] = imediat. lapta. = zahăr. linghişpir s. (a) mâna v. misarăş s.m. lompaş s. litră s. mintenaş adv.f. lipideu s. mileu s.m. fără ajutorul nimănui. [din ngr. (a se) mădări v. [din pol. mod] = (nu-i) posibil.m. idiot. malina. meseleu s. [din scr. = veston. menten] = imediat. leveleandră s. lehr] = cuptor. [din bg. ucr.t. merindare s. _________________________________________________________________________ 12 http://luciansin. [din magh. lotr] = rapid.f. lítra] = unitate de măsură pentru cereale de 15 kg. (a se) lihozî v. lapító] = planşetă mare pe care se frământă aluatul. malyna] = (floare de) liliac. = vită. (a) mere v. mânuri s. a se întrece. (a) deplasa. lapos] = turtit. = saramură. [din magh. meszelő] = bidinea.i.f. = albastru. = (a) conduce. [din magh. [din magh.f. magán] = singur. minten adv. = mâini. = cuvertură. mihei s. mákó] = baston. furios. mûhely] = banc de lucru.m.n. lo(a)ptă s. [din germ. [din magh.r. lumnină s. = supărat. [din magh. ludaja] = dovleac.

m. (a) nost pron. magh.m. no prep. mulţămnita s. = nimeni. ocoş adj. = nicăieri. oblŭ] = (deci) asta-i (treaba).m. nadrág] = pantaloni.com . musai adv. nakazŭ] = necaz. = mândru. nicăieri. muszáj] = neapărat.n. = chibrite. năfrămuţă s. nicăiri adv. fălos. [din magh. obijalo] = învelitoare pentru piciorul încălţat în cizme. nen (hai aici!) interj. nealcoş adj.f.pl. (făină) nulaş adj. [din tc. moşini s. [din fr.f. = urme de maşină pe drumul de ţară. = ochelari. nime pron.n. care se mişcă greu. nadragy. [din sl. [din magh. năglag s.f. O (te duci) o (nu te duci?) conj.f. = mucegăit. N năcaz s. uborka] = castravete.m. = făină de calitate superioară. [din sl. basma. ogo(a)ie-te! v. [din scr. = păşune. (a se) murui v. naduša] = caniculă. (deci îi) o(a)blă (treaba) adj. mocskos] = murdar.pl. năduşală s. _________________________________________________________________________ 13 http://luciansin. pentru prăjituri. okos] = bun de gură. ocheri s. oci s.m.r.f. = niciunde. = mentă.Dicţionar de regionalisme din Ardeal _ Lucian-Cătălin SIN molcom adj. ni interj. morcoji s. [din magh. = numai. năframă s. (a se) mâzgăli. oblu adj. muşcoş adj. mahrama] = batic. muced adj.f.pl. moteur. nimurug s. = ia (hai aici!). [din magh. ugojiti] = linisteşte-te!.m. = împiedecat. [din magh. nintă s. germ. [din bg. [din ucr. sfătos. nădragi s. oblŭ] = drept. Motor] = autoturism. = urare care se spune la colindat către gazde. [din bg. ogăşii s.f. [din tc. nimaş s. [din bg. mumuiţă s. numa adv. [din sl. ne] = uite. = morcovi. obiele s. mahrama] = batistă. motor s. moroci s. = lut.f. = maimuţă. mŭlkom] = liniştit. nicăria adv. na] = deci.n. murovati] = (a se) murdări. [din sl.n. = morcovi.f.r. = ochi. nătrăfos adj. [din magh.m. ogârcău s. iată. = (te duci) sau (nu te duci?). = neastâmpărat. = (al) nostru.wordpress.

= murdărie. pihe s.f.m. pă prep. păsulă s. picioci s. [din magh. (nu) poci v. otik] = măsură de 2l cu care se ia uiumul la moară. = leneş. poiată s. pirule s. = panglică. = făină de porumb măcinată mare. [din sl. = cartofi.i. perină s. piţulă s. piskarĭ] = ţipar (peşte).f. oticău s. pogácsa. [din magh. osto(a)ie-te! v.r. piţiene s.f. magh. = fasole. = (a) omeni.f.m. pişcar s. = unitate de masura de 50-100ml.f. poame s.n. [din magh. exact. pihe] = fulgi (de pasăre).f.n.f. = stomacul porcului umplut cu carne (fel de mâncare). [din magh. pălincă s. pihe] = scame. pityóka] = cartofi. [din magh. [din magh.n. (a) pomini v. = (a) piţiga. on (om) art. olaj] = ulei. ogrizine] = fânul rămas după mâncarea animalelor. pisoc s. ptişcă s. = turte din aluat. (a) ptişca v. perina]= pernă. prompt. roşie.n. păsat s. ponter s.f. oloi s. palánk] = gard de lemn. pisoc s. [din sl. [din scr. = nisip. poganŭ.f. părădaie s.n. picula] = monedă de valoare mică. umplute cu brânză. pánk] = gogoşi.com . Pogatsche] = prăjitură. ustojati] = potoleşte-te!.Dicţionar de regionalisme din Ardeal _ Lucian-Cătălin SIN ogrinji s. pontoş adj. = fructe.i. = claie de fân mai mare. păstă prep. pipirigă s. gologan. pogan adj. varză sau magiun.f.f. = pastile. piscoş adj. pătat. [din magh.m.f. [din magh. pogány] = solid. = un (om).n. păhar s. [din germ. [din sl. = pătrunjel. pontos] = punctual. = coș de papură împletit. magh. pálinka] = ţuică. = pănuşi de porumb. (a) omini v. zdravăn. pogace s. [din rus. pominĕti] = (a) pomeni. pihe s.n. pojata] = grajd. pălant s. = cioban.f.t. pere s.m. germ. (a) pişca. _________________________________________________________________________ 14 http://luciansin. paporniță s.f. piszkos] = murdar. [din sl. = pe. [din magh. [din scr.n. P palaneţe s.f.f. petrinjel s.f. = pahar. [din scr. pogača.f. (a) servi.f. picula] = monedă austro-ungară de zece creiţari care a circulat până în 1918 în Transilvania şi Bucovina. pilule. Paradeis] = pătlăgica roşie. = (nu) pot. [din magh.wordpress. păcurar s.f. [din magh. [din scr.i. pancove s. ponihos adj. piţulă s.m.pl. petea s. = peste.

= floarea-soarelui.n. [din magh. potică s. = preparat alimentar sub formă de cârnat umplut şi cu sânge de porc. = rinichi.i.com . sângur adj. = sănătos. = bicarbonat de sodiu. prepestenie s. = picioare. sânătos adj.pl. [din magh. patika] = farmacie. purdé] = copil de ţigan. scoverzi s. pripon s.n. trandafiriu.f. = claie de fân. puturos adj. purdé] = ţânc. = leneş. = singur. [din sl. rumĕnŭ] = farduri. [din magh. pumnuşei s.t. = (a) semăna.m. R ratotă s. (a) râni v. [din magh. rántotta] = omletă. [din germ.m. (a se) precepe v. puiuc s. [din magh. rondioş adj. [din sl.f. porodici s. precin s. (a) roscoli v.f.m. purdalău s. (a se) pune la punct. putzen] = (a se) aranja.m. = recrutare. = (a se) pricepe.f.f. pticio(a)re s. [din germ. (a se) puţului v. sco(a)că s. rumenele s. = (a) cădea.wordpress. [din bg. rărunchi s. scorbaci s.m. raskoliti] = (a) deranja. [din magh. = partea terminală a mânecii cămăşii.f. purdalău s.n.Dicţionar de regionalisme din Ardeal _ Lucian-Cătălin SIN poprică s. = sertar.f. paprika] = boia de ardei.pl. = ridichi.m. poţoc sau pațoc s. servus interj. paradicsom] = roşii.f. = brânză de vacă. rózsaszín] = roz. poşor s.f. potrocea s. skovrada] = clătite. [din bg. ptită s.i. magh. = prieten. ră adj. retjazi. retesz] = zăvor. = rea.t.r. [din magh. korbács] = bici.f.m.f. = fierea-pământului. pripon] = ţăruş.f.n. (a se) dichisi. _________________________________________________________________________ 15 http://luciansin. rădite s. S salecale s. [din sl. pita] = pâine. rătez s. rizs] = orez. rina] = (a) curăţa grajdul.f.f. Servus] = salut.f. = brânză de vacă.i. rozosin adj. ruja-soarelui s. [din magh. potroacă (plantă de câmp). sântare s. = nenorocire. páczak] = şobolan. sângerete s.m. (a) ptica v. [din magh. [din scr. [din magh.f.n. [din ucr. (a) sămâna v. sămătişă s.n. [din magh. rişcaş s. rongyos] = neîngrijit.

szakács] = bucătăreasă. [din alb. şiştar s. šestarŭ] = vasul in care se mulge vaca. = fir.n.f.com . surechi sau sureti s. sukno. [din sl.n.f.f. sucaş adj. = (a) fi. [din magh. uliţă. [din bg. (a) şi v. [din sl.n. = calcul.r. (a) şerbe v. sudalmă s. şicator s. (m-o) terminat. = fire. [din sl.n.= (ar) vrea (să). = zona lombară. šajka. = şi. Strohsack] = saltea cu paie. sucitor s. = om foarte pretenţios. Stroh] = florile si iarba foarte mărunte din fânul uscat.n. şî adv.m. şirez s. sweater] = pulover. şire s. = floarea-soarelui. sin s. = sacoşă femeiască. sopon s.i.f.t. [din sl.).n. [din germ. su prep. stroh s. strujac s. şer s. strajcë] = sacoşă. (a) sudui v. sod] = urât.m. = fin (grad de rudenie). = (a) sufleca (mânecile). = (a) fierbe. [din germ.i. = pretenţios.f. [din magh. [din magh. [din magh. = fier.n. magh.f. tc. [din bg.f. _________________________________________________________________________ 16 http://luciansin. szabad] = (a) elibera.t.f. synŭ] = particulă care precedă prenumele tatălui şi intră în componenţa numelui de familie al copiilor (fiu. sod] = caraghios. sucitură s. sotiorcă s. sloboden. soreancă s. straiţă s. magh. [din germ. totalul unor cheltuieli. (a) sta buburez loc. szilvával] = gem de prune. szoknya] = rochie. sveter s. silvoiz s. şod adj.n. szappan] = săpun.i. [din bg. fiul lui. stălaj s. (a) slobozî v. [din magh.f. [din engl. sămădaș s. răsfăţat. şin s. [din magh. şarampău s. = (m-o) nenorocit. szidni] = (a) înjura. (ar) dori (să). (a) sulvuca (mânecile) v.f. Stellage] = raft. (a) sfădi v. = sub.t. = prăjitură. şele s.f.n. sloboden. Ş şaică s.wordpress. [din ngr. magh. (m-o) strocşit v. socăciţă s.f. szabad] = (nu-i) voie (să).n.n. [din magh. sapúni. haios. [din magh. sayka] = cratiţă. = fierăstrău.n. sikátor] = stradă îngustă. szüret] = culesul strugurilor. = (a se) lăsa pe vine. magh. sucon] = făcăleţ. sucitură (de om) s. svada] = (a) certa.Dicţionar de regionalisme din Ardeal _ Lucian-Cătălin SIN sfadă s.m. svada] = ceartă.n. = cale ferată. szidni] = înjurătură. [din magh.n. şod adj.. (îi stă) şirea (să) loc. szüret] = (a) culege strugurii.vb. [din sl. [din sl. (nu-i) slobod (să) adv.vb. şir s.. (a) surechi sau (a) sureti v. sumnă s.

n. ştrimfi s. tölcsér] = pâlnie. = prosop folosit la bucătărie. tiurcă s. tepsiĭa] = tavă. şurţ s. bg. = tot.m. şpor s. [din germ. = buimac. tilav sau chilav adj. împiedecat. teleagă s.m. tiept s. tiaun sau chiaun adj. techerdeu s. tină s.t. (a) scutura.com . tiotioloc adj. soha] = niciodată. (arg. = accidentat. kiselica.n. kibar]= om înstărit. [din germ. [din magh. ştreang s. kiselica] = borş. şpais s.n.n. ştrec s. Sporn] = pinten (la cizmă).) tiaun sau chiaun s. (a) schilodi. teatea] = badea. şopru s. [din magh. Schuster] = pantofar. = şorţ. tistaş adj. = (a) repara. tăt adj. [din magh. Speise] = cămară de alimente. [din magh.i.n. [din sl. [din magh. tindă s. [din germ. [din magh. [din tc. bogat. şuşter s. külön] = separat. (a) tomni v. ştergură s. (de) tilin sau (de) chilin loc. = cale ferată. şpaţir s. (a) tilăvi sau (a) chilăvi v. [din tc. tăte helea pron. = etajeră.n. scr.Dicţionar de regionalisme din Ardeal _ Lucian-Cătălin SIN şogor s. [din germ.f.f.m. tiabur sau chiabur s.f.f.n.n.n.m. ghemotoc. şpor s. şohan adv.f. tiper s. = curcă.wordpress. tier s. rudă prin alianţă. tău s. [din germ. = (a) mutila. [din germ.m. T taloş s.m. șuștuluc s. (arg. tiszta] = curat.m. tányér] = farfurie întinsă. sógor] = cumnat. = antreu. cizmar. tisăliţă sau chisăliţă s. tetea s. Sporn] = sobă.adv.f. spazieren] = plimbare. [din bg. _________________________________________________________________________ 17 http://luciansin. [din magh. [din rus. telĕga] = remorcă. tătăişă s. temeteu s. temetö] = cimitir. tina] = noroi. kendö] = prosop.) (a) ticăzui v. Schoppen] = magazie. tepsi. = toate (alea). téglázóvas] = fier de călcat. = mătuşă.m. (a se) tâlni v. = (a) curăţa. [din magh. (a) deretica. tăpşie s.t.i.m.m. tindeu sau chindeu s. lovit. [din sl.f.n.f. = prost. tó] = lac. [din germ.n.pl. = (a se) întâlni. [din magh.n. = piper.n. = mototol. = ciorapi.n. tolcer s. = piept. neîndemânatic.n. tornác] = prispă. tiglazău s. târnaţ s.n. [din magh. Strang] = lanţ. [din magh. = prost. = derbedeu.

= (a) pupa. [din ucr.n. = vai (mă). pol.t. [din germ. (a) ţâpa v. = petrecerea de la nuntă. = (a) arunca.f. zimbireche] = mică proeminenţă la un obiect. trămpălău s. [din magh.vb. = picior de pasăre. bilet. cedula] = ştampilă.i. [din sl.m. candra] = aşchie. [din ngr.n. = trei. ţubac s. tulai (Do(a)mne!) interj. (m-o) terminat. cedula] = chitanţă. = (un) pic. tolvaj] = vai (Doamne!).com . bucată care se desprinde dintr-un lemn sau dintr-o piatră. [din magh. = ouă. cidula. = tânăr.f. ţifraş adj. Ţ ţandură s.n.n. ulcică s.f. ţărână. ţiţer s. = poartă. tri adj. uăţăt s.r. uăi s. = tulpina unor plante (mai ales a porumbului). = ureche.f.m. ţocroş s.m. [din tc. ţitroame s. = cană. tro(a)găr s. frumos.f. [din magh. bon. derbedeu. ţărnă s. = oţet. = trebuie. zemberek. [din ucr. neexperimentat. (a) ţuca v. (o) ţâră loc. magh. ţidulă sau ţâdulă s. = (a) fotografia. = sutien. _________________________________________________________________________ 18 http://luciansin. uspăţ s. ţâmburuc s.pl.m.n. tróger] = vagabond. U uă (mă) interj. trontioş adj. uştio(a)ră s.n. cidula. ţol s. uo(a)uă s. tsolí] = pătură de lână.m. zänder. [din magh. bg.f. ţiflingher s. = oi. uăjină s. pol. csokor] = fundă.Dicţionar de regionalisme din Ardeal _ Lucian-Cătălin SIN (a) trage în chip loc. = om prost. citrommal] = lămâi.n.f.wordpress. (m-o) trăznit v.vb. tuleu s. = pus la punct. [din magh.f. trăbă v.f. uiagă s.adj.f. [din săs. uzsonna] = gustarea dintre masa de prânz şi cină. trĕsnonti] = (m-o) nenorocit. = neîndemânatic.n. = sticlă.f. Zucker] = zahăr. ceruza] = creion. = pământ sfărâmat mărunt. trămpălău s. (a) umbla de-a hanimatra loc.f. ţidulă sau ţâdulă s. ţeruză s. ţucăr s. = (a) pierde vremea. [din magh.n. urece s. = sanie mare.

zongora] = (a) cânta la zongoră.f. = cişmea.ro/. zălud adj. vĕdro. vejie s. = faraş. = (al) vostru. = (o) zi. = om ce aparţine unui neam prin alianţă.f. [din magh. zadie s.n. = cocean de porumb.i. (a) zâce v. bg. zolá ] = treabă. zaluden] = zăpăcit. aiurit. rus.f. (a) zâni v.f. [din sl. [din magh. = cărămidă nearsă.r. (a) zăbăji sau (a) zăbăvi v. (a) vost pron. Total : 668 cuvinte Originea majorităţii cuvintelor ce provin din altă limbă a fost preluată de pe site-ul http://dexonline. = (a) plânge. (a) vorovi v.adv. (ie) zo(a)ia loc. [din bg. zabaviti] = (a) zăbovi.f. văioagă s. [din scr. vinitură s. vejă s. muncă.n. veadră s.n. veder] = găleată.com . zady] = şorţ. (o) zî s. (a) vini v. vinitură s. = (a) veni.Dicţionar de regionalisme din Ardeal _ Lucian-Cătălin SIN V (a se) văieta v.i.i. veder] = găleată.i.f. = chiar aşa. voşpor s.f. (a se) vâji v. (a) zongori v.i.f. [din bg. [din sl. = (a) zice.m. [din ucr. vătralj. zo(a)lă s. vígan]= bine dispus.r. magh. = (a se) potrivi. = străin. vatral] = unealtă de răscolit în jar. vigan adj.n. zolá. = (a) veni. zongora] = chitară. vĕdro. [din alb. hovoryty] = (a) vorbi.f.wordpress. videre s. zongoră s.f. zguië] = (a se) strâmba. (a se) zgâi v. venit din altă zonă.f. = praf cu care se dă plita ca să fie neagră. Z zamă s. magh. fântână. vesel. viscălan s.i. _________________________________________________________________________ 19 http://luciansin. = supă. zbici sau zdici s. vătrai s.r. [din ucr. [din magh. = pănuşă. [din sl.f. = bici. vizitic s. zâuă s. = ziuă.f.

Stătea în bucătărie pe canapea. făină albă. Şi. simţindu-i sfârşitul aproape. nu s-a dat bătută. Acesta sună în felul următor: Facere a lui Teostirict Monahul. Din păcate ea a murit în mai 2007.wordpress. Atunci m-am dus la ea şi. bun şi să nu încelui pe nimeni. Mi-a zis că dacă pot să ajut oamenii. Acesta a fost sfatul bunicii mele despre cum ar trebui trăită viaţa. Şi pentru că mi s-a facut dor de ele. Ţin minte că avea cartea total îngăbenită de atâtea răsfoiri de zeci şi sute de ori. apoi mi-a zis să fiu cinstit. ci a luat o lupă şi a citit rugăciunile cu ajutorul ei. Şi sunt mândru că 90% le-am făcut singur.Dicţionar de regionalisme din Ardeal _ Lucian-Cătălin SIN Anexe Sfat de la bunica Pe 28 iulie anul ăsta bunica ar fi împlinit 84 de ani. a lui Teofan _________________________________________________________________________ 20 http://luciansin. Eu zic că merită să luăm cu toţii în seamă acest sfat. ulei şi sare. Dumnezeu s-o odihnească! Gândindu-mă puţin la ea. De altfel erau prăjiturile ei preferate. Aşa că de acum încolo pot să le fac şi singur. 26 iulie 2009 Prăjitură învăţată de la bunica Azi mi s-a făcut dor de nutlii. 24 octombrie 2009 Rugăciunea preferată a bunicii Pentru că în zilele noastre trăim într-o lume care a cam uitat să mai spună o rugăciune măcar din când în când. Am fost doar asistat de mama din când în când. cu cartea de rugăciuni în mână. mai ales dacă sunt calde. Iar când nu a mai văzut cu ochelarii. mi-am adus aminte de un sfat ce mi l-a dat cu câteva luni înainte de a muri. Rugăciunea ei preferată era Paraclisul Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu. după alţii. Acestea sunt nişte prăjiturele pe care le făcea bunica. m-am apucat să le fac. măcar să nu le fac greutăţi în plus. Acest aluat se întinde în fâşii cilindrice. Este vorba de un aluat din cartofi.com . Se ruga în mod special pentru copii şi nepoţi deopotrivă. Sâmbătă. Sunt de-a dreptul delicioase. iar dacă nu pot să-i ajut. mi-am adus aminte de felul în care bunica se ruga zilnic. cu toate că doar cu bunica împreună le mai făcusem. se taie în bucăţi mici (3-4cm) care se pun la fiert până se ridică la suprafaţă şi la final se tăvălesc în pesmet cu zahăr. Duminică. mamei i-au plăcut mult. deşi mie nu mi s-au părut aşa bune ca ale bunicii. am întrebat-o cum ar trebui să fiu şi să mă comport în lumea asta. Ea a stat puţin până a înţeles întrebarea.

Dicţionar de regionalisme din Ardeal _ Lucian-Cătălin SIN Acest paraclis se cântă la întristarea sufletului şi la vreme de nevoie. 7. Doamne miluieşte (de 12 ori). grăbeşte că pierim sub mulţimea păcatelor. Născătoare de Dumnezeu. că Tu eşti Dumnezeul meu. că la Tine am ridicat sufletul meu. Doamne. şterge fărădelegea mea. ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. 3.. Scapă-mă de vrăjmaşii mei. Mâhnit e duhul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu.. Doamne.. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult. _________________________________________________________________________ 21 http://luciansin.. Învaţă-mă să fac voia Ta. 3.. Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu. 11. Că de nu ai fi stat tu înainte rugându-te. Degrab auzi-mă. Slavă... 4. Şi acum. întru credincioşia Ta.... pururea a spune puterile tale noi. acum cu osârdie să alergăm noi păcătoşii şi smeriţii şi să cădem cu pocăinţă. 6.. la faptele mâinilor Tale m-am gândit.. ascultă cererea mea. ajută-ne.. că pe tine singură nădejde te-am câştigat (de două ori). Nu vom tăcea. Şi după mulţimea îndurărilor Tale... Dumnezeu este Domnul. că tu izbăveşti pe robii tăi pururea din toate nevoile. Miluieşte-mă. glasul al 4-lea: Către Născătoarea de Dumnezeu. Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare.. 9.. stăpână.. întru dreptatea Ta.. Arată-mi calea pe care voi merge. făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri. Slavă.. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. strigând din adâncul sufletului: stăpână. nu întoarce pe robii tăi deşerţi. Întins-am către Tine mâinile mele. Preasfânta Treime. Nu-ţi întoarce fala Ta de la mine. 12. dăruieşte-mi viaţă.com .. 5.. Tatăl nostru.. că eu sunt robul Tău. nevrednicii. Doamne. milostivindu-te spre noi.. cugetat-am la toate lucrurile Tale.. sufletul meu ca un pământ însetoşat. Pentru numele Tău.. cine ne-ar fi izbăvit pe noi din atâtea nevoi? Sau cine ne-ar fi păzit pe noi până acum slobozi? Nu ne vom depărta de tine. după mare mila Ta 2.. Sfinte Dumnezeule. (de 3 ori) Apoi troparele acestea. Doamne. auzi-mă. Dumnezeule. că a slăbit duhul meu. Duhul Tău cel bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii. 10. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte. Apoi Psalmul 50: 1. Veniţi să ne închinăm (de 3 ori) Psalmul 142: 1. Şi acum. 8.wordpress. că la Tine alerg. Că a Ta este împărăţia. că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. auzi rugăciunea mea. că la Tine îmi este nădejdea.. Preotul face începutul obişnuit: Binecuvântat este Dumnezeul nostru.. 2. Fă să aud dimineaţa mila Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău. împărate ceresc.

Maică a Cuvmtului şi Fecioară. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. De multe ispite fiind cuprins. 9. bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Dumnezeule. ţi-aş fi dat. _________________________________________________________________________ 22 http://luciansin. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi. Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. 13. Fecioară cu liniştea Fiului şi Dumnezeului tău. întru bună voirea Ta. 19. te rog. 7.. 20. Canonul Născătoarei de Dumnezeu Cântarea 1-a.. ceea ce eşti cu totul fără de prihană. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit. prinosul şi arderile de tot. Slavă. de rele şi de nevoi mântuieştemă.com . Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte. 15. striga: Izbăvitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut. glasul al 8-lea: Irmosul: Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea egiptenilor scăpând israeliteanul. Pe tine. 5. către tine alerg căutând mântuire. 14. Fă bine. că la tine scăpând acum îmi tind şi sufletul şi gândul meu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine. Doamne. Auzului meu vei da bucurie şi veselie. 12. spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. 6. şi să se zidească zidurile Ierusalimului.Dicţionar de regionalisme din Ardeal _ Lucian-Cătălin SIN 4. Asupririle chinurilor mă tulbură şi de multe scârbe se umple sufletul meu. buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. 10. bucurase-va limba mea de dreptatea Ta. Inimă curată zideşte intru mine. cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale. 18. atunci vor pune pe altarul Tău viţei. Că iată adevărul ai iubit. Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le. Doamne. arderile de tot nu le vei binevoi. Sionului. 11. Că de ai fi voit jertfă. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii. 17.. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi. Dumnezeul mântuirii mele.. aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu. o. Şi acum. Fecioară. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge. 8. alină-le. izbăveşte-mă din nevoi. Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. ceea ce ai născut pe Mântuitorul şi Dumnezeu.wordpress. 16. mi-ai arătat mie.

com . Dumnezeule. ceea ce eşti cu totul fără de prihană. Născătoare de Dumnezeu. spre necazul cel cumplit al trupului meu şi vindecă durerea sufletului meu. bogăţia facerii de bine izvorăşte-o tuturor. Următoarele stihiri se zic după Cântarea a 3-a şi a 6-a: Izbăveşte de nevoi pe robii tăi. iubitorule de oameni». una preacurată.. la care pomeneşte pe cei pentru care se face paraclisul: Doamne miluieşte (de 12 ori). Fecioară.. pe Hristos începătorul liniştei ai născut. F iind cuprins de neputinţe cumplite şi de chinurile bolilor. că toate le poţi ca ceea ce ai născut pe Hristos cel puternic întru tărie.. Născătoare de Dumnezeu. cer ajutorul tău Fecioară. Cântarea a 4-a: _________________________________________________________________________ 23 http://luciansin. ceea ce eşti pricina bunătăţilor şi credincioşilor întărire una întru tot lăudată. Şi acum. Cântarea a 3-a: Irmosul: Doamne. Tu pe mine mă întăreşte întru dragostea «Ta. tu mă îndreptează la adăpostirea ta.. mireasă dumnezeiască. Care este pricina bunătăţilor.... la tine scăpăm.Dicţionar de regionalisme din Ardeal _ Lucian-Cătălin SIN Fiind bolnav cu trupul şi cu sufletul cercetării celei dumnezeieşti şi purtării tale de grijă învredniceşte-mă tu. şi îndată sedealna. Ceea ce eşti rugătoare caldă şi zid nebiruit.. că pe tine te ştiu comoară de tămăduiri neâmpuţinată şi necheltuită. Folositoare şi acoperământ vieţii mele te pun pe tine.. Te rog. stăpână: Vino degrab şi ne izbăveşte pe noi din nevoi. că toţi. Născătoare de Dumnezeu. izvor de milă şi lumii scăpare. ceea ce eşti de Dumnezeu fericită. că tu. risipeşte-mi tulburarea sufletului şi viforul scârbelor mele. glasul al 2-lea: Podobie: Cele de sus căutând.wordpress. Născătoare de Dumnezeu Fecioară.. Caută cu milostivire. Slavă. «Unule. ca ceea ce eşti bună şi Născătoarea Celui bun. Preotul zice ectenia: Miluieşte-ne pe noi. Ceea ce ai născut pe Făcătorul de bine. după Dumnezeu. tu. cu deadinsul strigăm către tine. ca şi către un zid nestricat şi folositor. ceea ce eşti singura grabnic folositoare. Cel ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi ai zidit Biserica. Maica lui Dumnezeu. Fecioară ajută-mi. că Tu eşti marginea doririlor şi credincioşilor întărire. Apoi preotul zice ecfonisul: Că milostiv şi iubitor de oameni. cu totul lăudată.

dumnezeiască mireasă.Dicţionar de regionalisme din Ardeal Irmosul: _ Lucian-Cătălin SIN Am auzit. ceea ce eşti întru tot lăudată. Si acum. şi ca Iona mă rog: Dumnezeule. Cântarea a 6-a: Irmosul: Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune scârbele mele. «din stricăciune scoate-mă». care covârşeşte toată mintea. ceea ce ai născut lumina cea dumnezeiască şi veşnică. Slavă. învrednicindu-mă cercetării tale. _________________________________________________________________________ 24 http://luciansin. Cântarea a 5-a: Irmosul: Luminează-ne pe noi. cu darurile tale. de tot necazul ne izbăvim. stiindu-te pe tine Maica lui Dumnezeu. Izbăveşte-ne pe noi din nevoi. Şi acum. Doamne. ceea ce ai născut pe Cel milostiv si pe Mântuitorul tuturor celor ce te laudă pe tine.. de veselie viaţa mea. taina rânduielii Tale. T ulburarea patimilor mele si viforul greşealelor mele alină-le. dumnezeiască mireasă. dăruindu-mi bucuria ta cea nestricată. Nădejde şi întărire şi zid de scăpare nemişcat câştigându-te pe tine.. dăruieşte-mi. curată. ceea ce ai născut pe Domnul îndreptătorul. cu poruncile Tale şi cu braţul Tău cel înalt. neputinţa sufletului meu. Risipeşte negura greşealelor mele. cu rugăciunile tale. că s-a umplut sufletul meu de răutăţi şi «viaţa mea s-a apropiat de iad. Doamne. lubitorule de «oameni».. Îndulcindu-ne Preacurată.. am înţeles lucrurile Tale şi am preaslăvit Dumnezeirea Ta».. cu strălucirea luminii tale. Tămăduieşte. ceea ce ai născut pricina veseliei. şi sănătate. pacea Ta dăne-o nouă. Născătoare de Dumnezeu. Preacurată. dămi-l mie.. Slavă. ţie cântare de mulţumire cântăm.wordpress.com . curată. Chemând eu adâncul milostivirii tale. Umple. ceea ce ai născut izbăvirea cea veşnică şi pacea...

care ai născut pe Dumnezeu. te-am dobândit ca un zid de scăpare şi sufletelor mântuire desăvârşită şi desfătare întru scârbe: de lumina ta pururea ne bucurăm. Prochimen.. 56) În zilele acelea. pe Domnul şi se bucură duhul _________________________________________________________________________ 25 http://luciansin. şi rugătoare neâncetată către Făcătorul. Şi fericită este aceea care a crezut că vor fi împlinite întocmai cele spuse ei de la Domnul. fecioară. sculându-se Măria. Preotul pomeneşte pe cei pentru care se face paraclisul.com . Născătoare de Dumnezeu. ci sârguieşte ca o bună spre ajutorul nostru. stăpână. ridică-mă din stricăciunea durerilor.. fiică...wordpress. şi a intrat în casa lui Zaharia. a săltat pruncul de bucurie în pântecele meu. Şi acum. a săltat pruncul în pântecele ei. de aceea mă rog totdeauna. şi vezi şi pleacă urechea ta şi uită poporul tău şi casa părintelui tău. care risipeşti tulburarea năpastelor şi izgoneşti asupririle diavolilor. sufletul meu. 39-49. Iar când a auzit Elisabeta închinarea Măriei. o. într-un oraş al lui Iuda. glasul al 6-lea: Ceea ce eşti păzitoarea creştinilor nebiruită. şi acum ne izbăveşte din nevoi şi din chinuri. care cu credinţă ne rugăm ţie: grăbeşte spre rugăciune şi te nevoieşte spre îmblânzire. glasul al 4-lea: Pomeni-voi numele Tău în tot neamul şi neamul.Dicţionar de regionalisme din Ardeal _ Lucian-Cătălin SIN Cum a mântuit de moarte şi de putrejune firea mea care era ţinută de moarte şi de putrejune. Mântuitorul lumii şi Tămăduitorul bolilor. s-a dus în grabă la munte. cum a ajuns glasul închinării tale în urechile mele. roagă-te Fiului şi Dumnezeului tău. Fecioară. citire: (I. şi s-a închinat Elisabetei. Pe tine. Apoi ecfonisul şi condacul. Şi de unde cinstea aceasta pentru mine. ca să vină la mine Maica Domnului meu? Căci iată. nu trece glasurile cele de rugăciune ale păcătoşilor. Evanghelia Diaconul: Înţelepciune drepţi. Stih: Ascultă. Pe tine te ştiu folositoare şi păzitoare prea tare vieţii mele. izbăveşte-mă de stricăciunea chinurilor mele. Slavă. Din Sfânta Evanghelie de la Luca. ci mă rog tie. apărând pururea pe cei ce te cinstesc pe tine. Fecioară. şi Elisabeta s-a umplut de Duhul Sfânt şi a strigat cu glas mare şi a zis: Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău. aşa cum s-a arătat după Cântarea a 3-a.. pe Sine însuşi dându-Se spre moarte. Acum zac în patul durerilor şi nu este tămăduire trupului meu. celei bune. Atunci a zis Măria: Măreşte.. să mă izbăvească şi de răutăţile vrăjmaşului.

făcătorii de minuni. pacea celor din războaie. Stih: Miluieşte-ne Dumnezeule. pentru că a căutat spre smerenia roabei Sale. rugămu-ne. Şi stihirile acestea.. Preotul zice: Mântuieşte. mari dascăli şi ierarhi: Vasile cel Mare. Cuvinte şi Duhule. primeşte dăruirea către cererea cea de folos. că scârbele ne cuprind si nu putem răbda săgetăriie diavolilor. Dumnezeule. _________________________________________________________________________ 26 http://luciansin. glasul al 6-lea: Podobie: Toată nădejdea. după mare mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale. Doamne. ale preacuvioşilor şi de Dumnezeu purtători părinţii noştri: Grigorie Decapolitul. ci cerând dar bun. poporul Tău şi binecuvântează moştenirea Ta. păcătoşii. Chirii. Preasfântă Stăpână. Prefacerea celor scârbiţi. Şi a rămas Măria împreună cu Elisabeta. Şi acum. Născătoare de Dumnezeu Fecioară. şi pentru ale tuturor sfinţilor. Cercetează lumea Ta cu milă şi cu îndurări. singura folositoare a credincioşilor. curăţeşte fărădelegile noastre. cu folosirile cinstitelor puteri cereşti celor fără de trup. mult-milostive.com . cu rugăciunile cinstitului» măritului prooroc înaintemergătoruiui si Botezătorului Ioan. glasul al 2-iea: Părinte. ci primeşte rugăciunea robilor tăi. cu puterea cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci. mă vor ferici toate neamurile. izbăvirea celor neputincioşi fiind. ale sfinţilor. auzine pe noi păcătoşii şi ne miluieşte pe noi. ale sfântului (N) a cărui pomenire o săvârşim astăzi. Ajutorului omenesc nu ne încredinţa pe noi. pentru că mi-a făcut mie mărire Cel puternic şi sfânt este numele Lui. pururea fiind biruiţi. Grigorie de Dumnezeu cuvântătorul şi Ioan Gură de Aur. ci le fă de folos.. bunilor biruitori mucenici. Nicolae al Mirelor Lichiei şi Spiridon al Trimitundei. Slavă. ale celor între sfinţi părinţii noştri.. ale sfinţilor măriţilor si întru tot lăudaţilor apostoli. liniştea celor înviforaţi. ale sfinţilor şi drepţilor dumnezeieşti părinţi Ioachim şi Ana. măriţilor.. ca la trei luni Apoi s-a înapoiat la casa sa. nu trece rugăciunile noastre. iată. Nicodim cel simţit şi Dimitrie cel Nou. înalţă fruntea creştinilor ortodocşi şi trimite peste noi milele Tale cele bogate. izbăveşte pe robii tăi. stăpâna lumii. Milostive. acoperământ nu ne-am agonisit nicăieri unde să scăpăm noi. mângâiere nu avem afară de tine. Atanasie cel Mare. Nimeni din cei ce aleargă la tine nu iese ruşinat. Pentru rugăciunile preacuratei stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Măria. Născătoare de Dumnezeu Fecioară. Treime Sfântă.Dicţionar de regionalisme din Ardeal _ Lucian-Cătălin SIN meu de Dumnezeu Mântuitoral meu.. de acum.wordpress. curăţeşte mulţimea greşealelor noastre. Nădejdea şi folositoarea credincioşilor. curăţeşte mulţimea greşealelor noastre. Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu...

Fecioară. apoi ecfonisul: Cu mila şi cu îndurările şi cu iubirea de oameni. Şi acum. Cântarea a 8-a: Irmos: Pe împăratul ceresc. Maică preacurată.. care ai născut nouă pe Mântuitorul Hristos... pentru aceea te lăudăm întru toţi vecii. Domnul. Fecioară. Irmosul: _________________________________________________________________________ 27 http://luciansin. turn de tărie şi uşă de pocăinţă... văpaia cuptorului au călcat-o.. De neputinţele trupeşti şi de păcatele sufleteşti pe cei ce vin cu dragoste către acoperământul tău cel dumnezeiesc.. Tămăduieşte neputinţele sufletului meu şi durerile trupului meu. Tu izgoneşti asuprirea si năvălirea patimilor.. cântând: «Dumnezeul părinţilor noştri bine eşti cuvântat». ca să te slăvesc. Bine eşti cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri. Te-ai sălăşluit în pântecele Fecioarei. Când ai vrut să rânduieşti mântuirea noastră. Născătoare de Dumnezeu.. pe care ai arătat-o folositoare lumii. roagă pe Domnul milei pe Care L-ai născut. Fecioară. cu credinţa Treimii..com . Bogăţie de tămăduiri verşi. să izbăvească de păcate şi de mtinâciune sufletească pe cei ce cântă cu credinţă: Bine eşti cuvântat Dumnezeu! părinţilor noştri Slavă. Nu trece cu vederea pe cei ce au trebuinţă de ajutor de la tine. Cântarea a 7-a: Irmosul: Tinerii cei ce au mers din Iudeea în Babilon oarecind. pe ceea ce Te-a născut pe Tine ai arătat-o celor ce cântă: Bine eşti cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri. Comoară de mântuire şi izvor de curăţie.Dicţionar de regionalisme din Ardeal _ Lucian-Cătălin SIN Doamne miluieşte (de 12 ori). în veci. Şi acum. Invredniceşte-i să fie tămăduiţi. celor ce te laudă cu credinţă şi preaânalţă naşterea ta cea de negrăit.wordpress. curată. Mântuitorule. pe cei care cântă şi te preaânalţă întru «toţi vecii». Fecioară. Binecuvântăm pe Tatăl si pe Fiul si pe Sfântul Duh.

pe Care îl laudă ostile îngereşti.com . Cu strălucirea luminii tale luminează. pe cei ce se luptă cu noi surpă-i. slăvindu-te «cu cetele cele fără de trup». Pe împăratul ceresc. te mărturisim pe tine Fecioară curată... că noi păcătoşii nu avem altă izbăvire către Dumnezeu în nevoi şi în necazuri. că toate le poţi câte le voieşti Apoi: Cuvine-se cu adevărat să te fericim. Slavă. cea pururea fericită şi preanevinovată si Maica Dumnezeului nostru. cântându-I si preaânălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii. Născătoare de Dumnezeu.. Fecioară. Pentru toţi care scapă cu credinţă sub acoperământul tău cel puternic te rogi. ceea ce ai primit plinirea bucuriei şi ai pierdut grija păcatului. Pe mine care zac de boală în locul cel de răutate. Cel ce a şters toată lacrima de pe faţa tuturor. care ai născut pe Hristos. pe cei asupriţi îi mântuieşte şi dezleagă de păcate pe cei ce se roagă ţie. Maica lui Dumnezeu. şi mă întoarce dintru nesănătate în sănătate. Fecioară.. Cântarea a 9-a: Irmosul: Cu adevărat. cu dreapta ta cea stăpânitoare si atotputernică. prealuminate nor.Dicţionar de regionalisme din Ardeal _ Lucian-Cătălin SIN Să lăudăm bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului. noi cei izbăviţi prin tine. ceea ce eşti bună.wordpress. si celor ce sunt în scârbe le ajută. Fecioară. Şi acum. Născătoare de Dumnezeu. pururea fiind _________________________________________________________________________ 28 http://luciansin. tămăduieşte-mă. negura neştiinţei şi o izgoneşte de la cei ce cu credinţă te mărturisesc pe tine Născătoare de Dumnezeu. glasul al 2-lea: Podobie: Când de pe lemn. pe tine cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu te mărim» Apoi stihirile acestea. care fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut. Umple de bucurie inima mea.. Să nu întorci faţa ta de la izvorul lacrimilor mele. lăudaţi-L şi-L preaânălţaţi întru toţi vecii. Fecioară. Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai slăvită fără de asemănare decât serafimii. Catavasia: O ..

pentru aceea ţie ne rugăm: grăbeşte si miluieşte pe robii tăi. fii mijlocitoare.. bucură-te. ceea ce eşti plină de daruri. 8). bolnavilor cercetare. bucură-te. miluieşte-ne pe noi. _________________________________________________________________________ 29 http://luciansin. Născătoare de Dumnezeu. roagă-L. împreună cu Născătoarea de Dumnezeu. bucură-te.. smeritului. Milostivă fii mie. apărătoarea şi scăparea tuturor creştinilor. toiag bătrâneţilor... Maica Dumnezeului celui de sus.. stăpână. Bucură-te. Toate ostile îngereşti. lumină a toată lumea.. o.. Apoi: Sfinte Dumnezeule. celor învăluiţi adăpostire. Preacurată. primeşte rugăciunea nevrednicilor robilor tăi. bueură-tes năstrapâ de aur. faceţi rugăciuni ca să ne mântuiască pe noi.. Mărie. Uşa milostivirii.Dicţionar de regionalisme din Ardeal _ Lucian-Cătălin SIN Încărcaţi cu multe păcate... bucură-te. bucură-te. şi slăbeşte sufletul meu...com . masa cea dumnezeiască.. Miluieşte-mă. Preasfântă Treime. bucurăte. Stih: Pomeni-voi numele tău în tot neamul şi neamul. biserică. celei întru tot lăudată. bucură-te.wordpress. bucură-te.. tu eşti. casa Domnului. munte umbrit. bucură-te. tu îmi ajută. bucuria tuturor. glasul al 6-lea. Stăpâna şi Maica Izbăvitorului. Slavă.. Şi acum. rai. glasul al 8-lea: Bucură-te. cu cântări să o cinstim. Preacurată. bucură-te. Doamne. bucură-te.. cei doisprezece apostoli şi toţi sfinţii. Doamne. (caută la p.. Tuturor scârbiţilor bucurie si asupriţilor folositoare şi flămânzilor dătătoare de hrană. se cântâ aceste tropare ale Născătoarei de Dumnezeu. stăpâna lumii. Pentru aceea cădem înaintea ta să ne izbăveşti pe noi. Pentru păcatele mele cele multe mi se bolnăveşte trupul. Şi acum. celor neputincioşi acoperământ şi sprijinire. ca să ne mântuiască pe noi. Maica Dumnezeului celui de sus. Miluieşte-ne pe noi... robii tăi. Şi troparele. Cu înaintemergătorul şi cu toţi sfinţii. Ca a Ta este împărăţia.. uşa cerului şi rugul cel nears. bucură-te scăpare. lauda a toată lumea.. din toate nevoile. Cântăm cu osârdie acum cântare de bucurie ţie. Fecioară preacurată. ceea ce eşti sfeşnic de aur. Maica lui Hristos Dumnezeu. la tine scap. Tatăl nostru. străinilor mângâiere. cinstitul sceptru al împăratului Hristos. Slavă. pe stăpână lumii. care eşti slava creştinilor. Născătoare de Dumnezeu. bucură-te. şi vezi şi pleacă urechea ta şi uită poporul tău şi casa părintelui tău. fiică. nădejdea creştinilor. ceea ce ai crescut strugurele ce! de taină. mântuirea credincioşilor. bucuria tuturor! În timp ce preotul cădeşte altarul şi poporul... glasul al 8-lea: Pe ceea ce este mai înaltă decât cerurile şi mai curată decât strălucirile soarelui. care ne-a izbăvit pe noi din blestem. bucură-te. bucură-te. ca să fii folositoare către Cei ce S-a născut din tine. că afară de tine altă scăpare nu ştiu. înaintemergătorul Domnului. nădejdea tuturor celor fără de nădejde.. bucură-te. eu cel ce sunt plin de tot felul de păcate. bucură-te. Stih: Ascultă..

ceea ce cam rar se mai găseşte în ziua de azi. de potop. de foc. rugămu-ne Ţie. Dar degeaba. Doamne miluieşte (de 40 ori). mântuirea cercetarea. de boală. Duminică. de sabie. auzi-ne si ne miluieşte. sănătatea.Dicţionar de regionalisme din Ardeal Preotul zice ectenia: _ Lucian-Cătălin SIN Miluieşte-ne pe noi. Auzi-ne pe noi. blând. pentru că la bun simţ am rămas cu mult în urmă faţă de generaţiile anterioare. pentru păcatele noastre şi ne miluieşte pe noi. Şi ţin să vă anunţ că bunica avea doar 4 clase. ţara aceasta. milostiv fii nouă.. pentru ca milostiv. Dumnezeule. Şi chiar dacă avea doar aşa puţină şcoală. Şi am fost şi la bunica. mi-am adus aminte cât de mult bun simţ avea. Doamne miluieşte (de 3 ori).. şi să-şi întoarcă toată mânia care se porneşte asupra noastră. 1 noiembrie 2009 _________________________________________________________________________ 30 http://luciansin. de venirea altor neamuri asupra noastră şi de războiul cel dintre noi. bunasporire şi chivernisire a robilor lui Dumnezeu (N) şi pentru ca să li se ierte toată greşeala cea de voie şi cea fără de voie. Încă ne rugăm pentru mila. şi. Milostive. Eu cred că e persoana cu cel mai mult bun simţ pe care am întâlnit-o. Doamne miluieşte (de 3 ori). iertarea. Dumnezeule. Încă ne rugăm ca să fie păzit sfânt locaşul acesta. Oare de ce? Duminică. şi lesne iertător să ne fie nouă bunul şi iubitorul de oameni Dumnezeul nostru. şi să ne miluiască pe noi. Amin. Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. acum şi pururea şi în vecii vecilor. pacea. Mântuitorul nostru. Şi când mă gândesc că în zilele noastre avem 10 clase obligatorii şi facultăţile scot studenţi cu zecile de mii în fiecare an. 25 octombrie 2009 Câte clase trebuie să ai pentru a avea bun simţ Azi am fost la cimitir de luminaţie. Şi stând acolo la mormântul ei. Doamne miluieşte (de 3 ori) şi ecfonisul: Că milostiv si iubitor de oameni Dumnezeu eşti şi Ţie slavă înălţăm. care este asupra noastră. Cu toate astea ştia să scrie şi să citească foarte bine. de foamete. viaţa. Stăpâne. pot spune cu mâna pe inimă că a fost un om adevărat. de cutremur. oraşul acesta şi toate oraşele şi satele. după mare mila Ta.com .wordpress. nădejdea tuturor marginilor pământului si a celor ce sunt pe mare departe. să ne izbăvească pe noi de îngrozirea Lui cea dreaptă. Apoi preotul face otpustul cel mic.

Trist este că eu am înţeles acest lucru abia după moartea ei. mama bunicii mele nu mai ţinuse minte exact ziua naşterii Mariei.com . ea punea banii deoparte pentru mormântare. deci la sfârşitul războiului mondial celui de-al doilea. după o viaţă plină de lipsuri. la strada principală. 8 noiembrie 2009 Bunica. Sâmbătă. Acest lucru l-am învăţat de la bunica. fără a avea vreun venit.wordpress. când şi-a refăcut actele. Duminică. comuna Sănduleşti. Nici în ultimele zile de viaţă. dar ni l-a arătat din plin. o adevărată luptătoare Toată viaţa ei bunica a fost o adevărată luptătoare. Acest lucru l-a făcut pentru ca cei trei copii ai ei să nu cheltuie niciun ban la mormântarea ei. Nu ni l-a spus niciodată. în loc să-şi mai cumpere o prăjitură sau un fruct (deşi îi plăceau tare mult). Sâmbătă. Spun pe vremea secerişului pentru că în război le-a ars casa împreună cu toate actele. care i-a apărut în ultimii ani de viaţă. Prin acest fapt bunica ne-a dat o extraordinară lecţie de viaţă.Dicţionar de regionalisme din Ardeal _ Lucian-Cătălin SIN A iubi înseamnă a te sacrifica “A iubi înseamnă a te sacrifica”. ea s-a sacrificat mult. ea s-a sacrificat pentru noi şi cu puţinii bani din pensie. Aşa că i s-a dat o dată de naştere din oficiu şi anume 28 iulie care corespunde acestei perioade. Aici. De aici se vede cât de mult se punea accent mai demult pe ziua de naştere a unui copil de la sat. Şi având 8 copii (4 băieţi şi 4 fete). O altă luptă importantă a fost aceea cu cancerul de sân. când i-au apărut unele pete negre pe piele. 21 noiembrie 2009 _________________________________________________________________________ 31 http://luciansin. 14 noiembrie 2009 Bunica s-a născut pe vremea secerişului în Copăceni Cluj Bunica era de origine din satul Copăceni. Este vorba de un sat care este la distanţa de 5km de Turda. mai ales când avea grijă de noi când eram mici şi părinţii noştri erau plecaţi la serviciu. avea 20 de ani. Ea a reuşit acest lucru cu bani împrumut de la diverse cunoştinţe şi luând elevi în gazdă. Însă momentul în care mi-am dat seama cât de mult s-a sacrificat pentru noi şi implicit cât de mult ne-a iubit. nepoţii ei. Printre luptele ei cele mai importante a fost aceea de a cumpăra o casă cu etaj aici în Turda Nouă. bunica nu a avut nevoie de morfină. Iar pentru noi. în familia Florea s-a născut în anul 1925 pe vremea secerişului. Maria (poreclită Riţa). a fost abia la mormântarea ei pentru care ea a adunat banii încă de când trăia. judeţul Cluj. O întrebare care-mi vine în minte este oare când şi-a serbat bunica prima dată ziua de naştere? Pentru a putea răspunde la această întrebare trebuie să avem în vedere că ea s-a născut în anul 1925. ci doar perioada din an şi anume pe vremea secerişului. Aşa că în ultimii ani de trăit. Asta datorită caracterului ei de luptătoare dat de credinţa în Dumnezeu care i-a fost imprimată din copilărie.

chiar şi la bătrâneţe. Mi-a povestit cum o dată când era mai tânără a mers pe jos până în Cluj-Napoca (30km). un om frumos cu adevărat Deşi avea o faţă zbârcită şi plină de riduri (cel puţin eu aşa o ştiu de când m-am născut). Prin aceste locuri avea fraţi. În ziua de azi.com . Duminică. cartierul Poiana (7km). deşi mişcarea e sănătate curată. comuna Sănduleşti (5km). Şi simţeam că nu merită o asemenea soartă. bunica era un om frumos. Simţeam că trebuie să fac ceva pentru a ţine mereu vie amintirea ei. Puţini sunt cei rămaşi frumoşi pe interior şi mulţi sunt cei ce vor să ajungă la emisiunea „Frumuseţe pe muchie de cuţit” în care aspectul oamenilor este schimbat pentru a arăta mai frumos din punct de vedere fizic.wordpress. 29 noiembrie 2009 _________________________________________________________________________ 32 http://luciansin. Astfel de fiecare dată când îl răsfoiesc îmi aduc aminte de cuvintele pe care le folosea zi de zi. Sâmbătă. 28 noiembrie 2009 Exemplul bunicii nu trebuie dat uitării Primul gând ce mi-a venit în minte imediat ce a murit bunica a fost acela că în timp. Asta pentru a face cunoscut şi celorlalţi cititori ai dicţionarului şi ai blogului personalitatea unei simple bunici din judeţul Cluj. Era de o frumuseţe rară. ea şi tot ceea ce a realizat în viaţa asta va fi dat uitării. nu glumă Pentru că mai nou pe toate canalele se spune să facem cel puţin 30 de minute de mişcare pe zi mi-am amintit de felul în care bunica umbla foarte mult pe jos. în memoria căreia s-a scris un dicţionar de regionalisme din Ardeal. Şi astfel o simt mai aproape.Dicţionar de regionalisme din Ardeal _ Lucian-Cătălin SIN Bunica făcea mişcare. ci pe interior. ci doar pe frumuseţea exterioară. Duminică. Tot în amintirea ei am scris şi câteva articole pe blog care să prezinte cumva pe scurt viaţa şi personalitatea ei. Zilnic umbla pe jos cel puţin până în centru la cumpărături (5km dus-întors). Aşa că la un an şi jumătate de la moartea bunicii m-am apucat să scriu un dicţionar de regionalisme din Ardeal dedicat ei pe care l-am postat şi pe Internet. noi nu cred că am mai fi capabili să umblăm atâta pe jos. Eu unul spun că exemplul acestei bunici merită ţinut minte. 22 noiembrie 2009 Bunica. Era asemenea omului frumos văzut de Dan Puric. surori şi alte rude şi îi plăcea să ţină legătura cu ei. comuna Viişoara (10km). dar nu pe exterior. Mergea pe jos până în satul Copăceni (5km). Din păcate în ziua de azi nu se mai pune accent pe această frumuseţe.

reloi linu Maica Sfântă de ceteşte Şi-ai linu-i linu. se certa cu bunica şi îşi ţinea banii doar pentru el. Încercarea a durat până în 1995 când a murit bunicul şi de când bunica a avut mai multă linişte în casă.wordpress. Sâmbătă. l-am găsit. câteva colinde de aici din Ardeal pe care le cânta când era mică. Însă avea şi nişte mâncăruri mai ciudate pentru noi cei din ziua de azi. Duminică. Acestea sunt: mămăligă cu silvoiz. reloi linu C-on păhar galbin în mână Şi-ai linu-i linu.Dicţionar de regionalisme din Ardeal _ Lucian-Cătălin SIN Ce mânca bunica uneori Bunica nu era pretenţioasă la mâncare. Acestea sunt: Colindă veche 1 Sus în poarta Raiului Şi-ai linu-i linu. pâine cu struguri. bunica a răzbit în viaţa de familie fiind o adevărată învingătoare. pe care eu am văzut că le mânca doar ea. tot în această vreme a Postului Crăciunului. iar bunica nu avea serviciu (deci nici vreun venit) şi avea de crescut 3 copii. Le-am denumit colinde vechi pentru că nu le-am mai auzit decât la bunica. reloi linu Este-o masă rotoneasă Şi-ai linu-i linu. pâine cu varză acră şi cu ulei. reloi linu Tot închină şi suspină Şi-ai linu-i linu. pâine cu ulei. Asta pentru că bunicul mai bea. pâine cu vin. nudlii şi pogăci la clătite şi ciureghe. pâine cu prune. pe când bunica era încă sănătoasă (acum vreo 5 ani). Asta pentru că miercurea şi vinerea ţinea post. mi-a dictat pentru că am rugat-o. 5 decembrie 2009 Bunica nu a avut o căsnicie prea fericită Una din încercările pe care le-a avut bunica în viaţa asta a fost că nu a avut o căsnicie tocmai fericită. După cum se vede toate astea erau de post. Ce-i mai plăcea ei mult erau aluaturile.com . Deşi nu i-a fost uşor deloc. de la palaneţe. Mânca de toate. Şi căutând anul acesta acel caiet pe care am scris colindele. reloi linu _________________________________________________________________________ 33 http://luciansin. reloi linu După masă cine şade Şi-ai linu-i linu. pâine cu ceapă călită. 6 decembrie 2009 Colinde vechi auzite de la bunica Pentru că e vremea colindelor mi-am adus aminte că.

Şi-ai linu-i linu. reloi linu Soarele-o-nceput a plânge Şi-ai linu-i linu. reloi linu Colindă veche 2 Tri cocoşi aşa-au cântat Şi-ai linu-i linu. reloi linu De jele şi de bănat Şi-ai linu-i linu. Dar deodată ce văzu. reloi linu Apă şi sânge i-o curs Şi-ai linu-i linu. reloi linu Pilat chiar el s-o sculat Şi-ai linu-i linu. reloi linu Dorni Pilate. reloi linu Înjurând pă Dumnezău. reloi linu Luna s-o-nglodat în sânge Şi-ai linu-i linu. reloi linu Cu suliţa l-o străpuns Şi-ai linu-i linu. ori nu dorni Şi-ai linu-i linu. reloi linu Mâneci dalbe-o sulvucat Şi-ai linu-i linu. reloi linu Şi pornesc la făgădău Şi-ai linu-i linu.wordpress. reloi linu Sco(a)lă-te şi restegneşte Şi-ai linu-i linu. reloi linu Şi la Hristos o alergat Şi-ai linu-i linu. reloi linu Şi de dorni încă te sco(a)lă Şi-ai linu-i linu. reloi linu Că sunt oameni pă pământ Şi-ai linu-i linu. reloi linu Da io cum n-oi suspina Şi-ai linu-i linu.Dicţionar de regionalisme din Ardeal Vin înjerii de o-ntreabă Şi-ai linu-i linu. reloi linu Văile s-or tulburat Şi-ai linu-i linu. reloi linu Când să scoală nu să spală Şi-ai linu-i linu. reloi linu _ Lucian-Cătălin SIN Colindă veche 3 Într-o zi Maria sta Singură la vatra sa. Casa toată se umplu _________________________________________________________________________ 34 http://luciansin. reloi linu La curţile lui Pilat Şi-ai linu-i linu.com . reloi linu Ce suspini măicuţă dragă Şi-ai linu-i linu.

wordpress. Colindă veche 4 Cer boieri bogaţi Dă-i Domnului Doamne Dumnezău ne-o dat Dă-i Domnului Doamne On pom rămurat Dă-i Domnului Doamne De mere-ncărcat Dă-i Domnului Doamne Vântul trăgănară Dă-i Domnului Doamne Merele pticară Dă-i Domnului Doamne Şi înjerii viniau Dă-i Domnului Doamne Şi le culegeau Dă-i Domnului Doamne Şi le împărţeau Dă-i Domnului Doamne Pe la sufleţele Dă-i Domnului Doamne Să mânce şi ele Dă-i Domnului Doamne Colindă veche 5 În grădina Raiului. C-o mâncat din pom oprit. Raiule. Ce-I va fi numele Hristos. Le plângeau cu bănuire A Raiului despărţire. Din care n-o trăbuit. grădină dulce Din tine nu m-aş mai duce! Iar şarpele-nveninat. _ Lucian-Cătălin SIN _________________________________________________________________________ 35 http://luciansin. Şade Adam cu Eva Şi-şi plângeau păcatele.com . Îngerul Gavriil intrase La Sfânta Maria-n casă. Apa Iuărdanului.Dicţionar de regionalisme din Ardeal De-o lumnină lucito(a)re Ca lumnina cea de so(a)re. El pă Eva o-nşelat. Ea văzând s-a spăimântat Şi din gur-o cuvântat: -Ce-ar putea fi asta oare? -De la Domnul cuvântare Că vei naşte-un fiu frumos.

com . Asta şi pentru că în ultimii ani de viaţă. s-a ivit şi cumpărătorul. ci şi după ce a murit. Sâmbătă. Aşadar eu cred că bunica a fost cea care „a intermediat” ca la noi în casă să fie o temperatură mai mare cu mai puţin gaz consumat. probabil de la o circulaţie proastă a sângelui. 19 decembrie 2009 _________________________________________________________________________ 36 http://luciansin. Şi am să vă spun şi de ce cred cu tărie asta. Nu spun că nu a avut greşeli (că doar orice om are). Aşa că de fiecare dată când vine vorba de bunica. -Tu sorucă de ce plângi? -Da io soră cum n-oi plânge. Iar cu banii ce ne-au revenit din vânzarea parterului ne-am izolat termic casa noastră şi ne-am pus termopane la ea. 12 decembrie 2009 _ Lucian-Cătălin SIN Odihneşte-te în pace. Că pă mine să mă deie Unde-a înflori tiperiu. Însă mie nu mi se părea potrivit să se spună asta despre bunica pentru că eu.Dicţionar de regionalisme din Ardeal Colindă veche 6 Colo jos pă jiuărele Răsărit-au două stele. de când o cunoşteam. parter pe care trebuia să-l împartă cu un unchi. eu unul spun: „Dumnezeu s-o odihnească!” şi nu „Dumnezeu s-o ierte!” Duminică. 13 decembrie 2009 Pe cine ne-a trimis bunica după ce a murit După părerea mea bunica a avut grijă de noi nu doar cât timp era în viaţă. Cât timp trăia bunica. tata încercase zadarnic să vândă parterul casei pe care a cumpărat-o bunica. bunica! La priveghiul şi la mormântarea bunicii mulţi dintre oamenii care veneau. Să nu vii până-i lumea. ci doar că eu nu ţin minte să-mi fi greşit cu ceva. Sâmbătă. Una râde şi-una plânge. ziceau (şi pe bună dreptate că doar aşa se zice la mort) „Dumnezeu s-o ierte!”. Nu prea se înghesuia lumea pentru că nu era nici un pic de grădină şi suntem încă 2 familii în curte pe lângă cei ce ar fi stat la parter.wordpress. C-am auzit pă mamá Povestindu-şi cu tatá. or fost sigur greşeli minore şi de aceea le-am uitat. bunicii îi era mai tot timpul frig. Şi dacă a greşit. Să nu viu până-i ceriu Şi pă tine să te deie Unde-a înflori tămâia. Dar după ce a murit bunica. nu ştiam să-mi fi greşit mie vreodată. Mi se părea că pentru bunica chiar nu se potriveşte această propoziţie.

dus de mână de bunica care era mai liberă. că n-am încercat s-o înţeleg mai bine. bunica se simţea din ce în ce mai rău. Cu toate astea abia după moartea bunicii mi-am dat seama de unele lucruri la care. Mulţumesc mult. cât timp a fost în viaţă.wordpress. orice atenţie pe care aţi da-o şi unui copil. o prăjitură.com . de la cei ce vin să-l vadă. bunica! Duminică. la cele 2 mari Denii din Joia Mare si din Vinerea Mare. Duminică. la fel ca un copil şi chiar aşteaptă cu nerăbdare să primească ceva. De atunci nu-mi pot imagina sărbătoarea Paştilor fără să merg la Denia Celor 12 Evanghelii şi la Prohodul Domnului. o bomboană. deci era de aşteptat ca într-o zi dintr-un oarecare viitor apropiat să nu mai fie. Duminică. Regret că n-am stat mai mult de vorbă cu ea. Ne spunea că un bătrân se bucură de orice. De aceea vă sfătuiesc să-i preţuiţi pe cei dragi cât timp sunt în viaţă. Şi tot ce mai pot eu face e să-i ajut cumva pe alţii să nu ajungă şi ei să regrete aşa cum am făcut eu. copil fiind. Şi acum regret acest lucru. cât de puţin. mai ales acum când ea nu mai este.Dicţionar de regionalisme din Ardeal _ Lucian-Cătălin SIN Preţuiţi-i pe cei dragi cât timp sunt în viaţă! Este un sfat pe care vi-l dau ca să nu ajungeţi să regretaţi şi voi mai târziu. că n-am fost în stare să-i înţeleg sacrificiul pe care l-a făcut pentru noi. Şi de fiecare dată când merg la aceste slujbe speciale îmi amintesc de bunica. 20 decembrie 2009 Fiţi atenţi cu cei bătrâni! Acuma de Anul Nou mi-am adus aminte de ce ne spunea bunica despre cum să nu mergem niciodată la cei bătrâni cu mâna goală. Aceasta poate fi o ciocolată. Dar acum e în zadar. nu le-am dat nicio importanţă. Şi asta pentru că ea mi-a transmis această frumoasă tradiţie. eu mergeam. Şi acest lucru deşi în ultimele luni ale vieţii sale. 4 aprilie 2010 (ziua de Paşti) _________________________________________________________________________ 37 http://luciansin. Abia după ce a murit bunica mi-am dat seama de cât de multe lucruri aş mai fi avut de vorbit cu ea. 3 ianuarie 2010 Slujbele din Săptămâna Mare îmi amintesc de bunica Pentru că mai întotdeauna în Săptămâna Mare părinţii mei erau ocupaţi cu diferite treburi casnice. Eu spun că puteţi încerca să duceţi ceva dulce unui bătrân pe care îl vizitaţi şi o să vedeţi cum o să se bucure ca un copil.

com weblog”. tot ce ne aminteşte de ea e un parastas printre altele două care au mai fost la biserică în aceeaşi zi şi un dicţionar de ardelenisme care apare pe “just another wordpress. Astfel reţeta sună în felul următor: “Mănâncă doar ce nu-ţi place.. Bunica se simţea din ce în ce mai rău şi pe mâini i-au ieşit tot felul de pete negre de la cancerul care începuse să se extindă în tot corpul. Este un fel de post. Era sâmbătă. Şi de fiecare dată când făcea acest lucru.com . ea s-a ghidat în viaţă după această deviză:”Pune-ţi pofta în cui!”. Nu gândeau ca şi copiii care mănâncă atâta ciocolată cât li se dă. 12 decembrie 2010 “Pune-ţi pofta-n cui!”. eu vă sfătuiesc să urmaţi această reţetă foarte simplă de slăbit şi veţi vedea că o să aveţi rezultate.. Viaţa merge mai departe cu sau fără unul sau altul dintre noi.. Era anul 2007. O tot spunea unei mătuşi care era mai plinuţă şi foarte pofticioasă de felul ei şi care nu ştia ce să facă pentru a slăbi. te supui unei privaţiuni voluntare. o făcea fie pentru copii. Pe măsură ce timpul trece neîndurător şi amintirea ei se stinge încet din păcate. o deviză de viaţă de-a bunicii De când o ştiu eu pe bunica. fie pentru nepoţi sau pentru că pur şi simplu nu avea destui bani. pentru că mâncând ceva ce nu-ţi place. La fel era şi bunica care deşi avea câţiva bani din pensia lunară nu-şi cumpăra nimic pentru ea. Iar acum.Dicţionar de regionalisme din Ardeal _ Lucian-Cătălin SIN După 3 ani Săptămâna asta s-au împlinit 3 ani de când a murit bunica. Oamenii erau mai echilibraţi şi mai maturi oarecum. dupa 3 ani. Un cântec popular spune că nicio moarte nu-i amară ca moartea de primavară. ei ştiind că fericirea nu stă în satisfacerea poftelor sau dorinţelor. Nu zic că şi noi ar trebui să trăim într-un “post” _________________________________________________________________________ 38 http://luciansin. “Bălcescu” cum îi zicea bunica. Asta e. Pe vremea aceea. Duminică. 23 mai 2010 Reţeta de slăbit a bunicii Avea bunica o reţetă de slăbit foarte uşoară şi la îndemâna oricui. Duminică dimineaţa a murit. Pe la amiază am fost la referendumul pentru demiterea preşedintelui. Şi atunci ca şi acum preşedinte era Traian Băsescu. deşi şi atunci erau mâncăruri şi haine scumpe. ei nefiind în stare să se oprească din mâncat din proprie iniţiativă. Eram în anul 3 şi mă pregăteam pentru colocviul de la PTE (Proiectarea Tehnologică a Echipamentelor) pe care ulterior l-am picat. Duminică. ci ne dădea nouă nepoţilor ori punea deoparte pentru mormântare.wordpress.. Cei care aveţi probleme cu greutatea. oamenii simpli se ghidau mai mult după deviza “Pune-ţi pofta în cui!” şi nu işi satisfaceau toate poftele aşa des ca în ziua de azi.” Şi oarecum avea dreptate pentru că dacă cineva mănâncă doar ceea ce îi displace nu prea are cum să se mai îngraşe deoarece plăcerile gastronomice nu-i mai sunt satisfăcute.

acest grai nu va pieri.Dicţionar de regionalisme din Ardeal _ Lucian-Cătălin SIN continuu. Nu datorită mie. ci datorită bunicii mele va dăinui peste ani acest dicţionar de regionalisme. ci datorită exemplului ei şi a altor oameni din generaţia bunicii.. viaţa lor va rămâne un exemplu de urmat pentru noi cei de azi. dar măcar din când în când ar trebui să ne amintim de deviza ”Pune-ţi pofta în cui!”.wordpress. ci datorită ei. Nu datorită exemplului meu. acest dicţionar va trezi interes printre diferite persoane ce sunt sau nu sunt din Ardeal. Nu datorită facultăţii mele. Nu datorită stilului nostru de viaţă. 18 decembrie 2010 Nu datorită mie. aceste cuvinte vor dăinui peste timp. iar eu doar am “copiat” unele cuvinte de la ea ca să poată fi transmise mai departe. mulţi ardeleni vor zâmbi când vor citi dicţionarul şi vor găsi în el cuvinte pe care şi ei or bunicii lor le folosesc. Nu datorită credinţei noastre. ci datorită personalităţii ei. ci datorită celor 4 clase ale bunicii. ci datorită stilului lor de viaţă. Nu datorită personalităţii mele. Adevăratul autor al dicţionarului e bunica.. 25 decembrie 2010 _________________________________________________________________________ 39 http://luciansin. ci datorită credinţei lor. Sâmbătă.com . Sâmbătă.