4. Pompe de vid Pompele centrifuge, pentru a debita apa, trebuie amorsate.

Amorsarea consta in umplerea lor si a conductei de aspiratie cu apa, inainte de pornire. Pentru aceasta este neceasar, in primul rand, sa se evacueze aerul din sorb, conducta de aspiratie si pompa. Pompele de vid, folosite pentru evacuarea aerului din conducta de aspiratie si pompa centrifuga sunt de trei feluri; cu inel de apa, cu rotor si palete si cu ejector. a. Pompa de vid cu inel de apa (cu inel lichid). Pompa de vid cu inel de apa se monteaza pe acelasi ax cu pompa centrifuga. Ea este o pompa rotativa si se compune din carcasa circulara, un rotor cu palete radiale excentric fata de axa carcarsei: axul (axul pompei centrifuge); doua orificii de intrare si iesire a aerului sau a apei (unul de intrare si altul de iesire). Functionarea pompei de vid. Carcasa se umple partial cu apa in timpul stationarii pompei. Prin invartirea rotorului excentric, apa este antrenata de palate si la o anumita viteza se formeaza un inel de apa de o grosime uniforma care se roteste in interiorul pompei lipindu-se de peretele interior al carcasei. Axa de rotatie a rotorului fiind excentrica in raport cu axa carcasei pompei, elementele de pompare formate din lichid realizeaza un efect de pompare aspirand apa pe un anumit parcurs si refuland-o pe altul. Pentru a intelege si mai bine modul cum pompa cu inel de apa realizeaza vidul, vom considera o sectiune transversala a pompei de vid cu inel de apa impartita in patru zone (fig. 87). Fig. 87. Sectiune prin pompa de vid cu inel lichid. 1 inel de apa; 2 partea de aspiratie a aerului cu orificiul de intrare; 3 partea de evacuare a aerului cu orificiul de iesire; 4 rotor cu palete fixe; 5 axul pompei; 6 carcasa pompei. Fiecare zona corespunde unei faze de functionare, astfel : - zona I de la A la B corespunde unei zone de depresiune, deci de vid ; - zona a II-a de la B la C corespunde zonei de aspiratie in care spatiul de aer dintre palete se mareste ; - zona a III-a de la C la D ; in aceasta zona se face transportul aerului spre partea de evacuare. Spatiul dintre palete ramane aproape constant ; - zona a IV-a de la D la A corespunde zonei de evacuare ; in aceasta zona se gaseste si orificiul de evacuare a aerului din pompa, spatiul dintre palete se micsoreaza. Initial pompa de vid se umple cu apa si se pune in miscare. Prin invartirea rotorului, paletele antreneaza apa din carcasa pompei de vid si o arunca in exterior sub actiunea fortei centrifuge. In acest fel se formeaza un inel de apa de dimensiuni egale pe toata circumferinta sa, lipit de peretii carcasei, iar spre interior un spatiul gol de aer. Inelul de apa se mentine pe tot timpul functionarii pompei. In partea superioara paletele rotorului sunt aproape complet introduse in apa formand astfel spatii de volum minim, pe cand in partea inferioara deabia ating inelul de apa determinand spatii de volum maxim. Aceste spatii minime si maxime se considera intre doua palete. Functionarea pompei poate fi inteleasa si mai bine daca se urmareste pe figura spatiul dintre doua palete, plecand din punctul A catre D, rotorul invartindu-se de la dreapta la stanga. Spatiile de aer dintre palete mai mici, in parte de sus, si mai mari in partea de jos, se datoresc excentricii rotorului. In zona I de la A la B, intre palete se gaseste putin aer. Plecand din punctul B spre stanga, spatiul dintre doua paltele succesive se mareste dand posibilitate aerului din sorb, tubul de aspiratie si pompa sa intre in camera dintre palete, in momentul in care paletele trec prin dreptul orificiului de intrare a aerului, din pompe. In zona a III a, adica de la C la D, spatiile dintre palete sunt pline cu aer, care continua sa fie transportat catre zona a IV a. In aceasta zona spatiul dintre palete incepe sa se micsoreze fortand presarea aerului, care este obligat astfel sa iasa prin orificiul de evacuare. Aerul evacuat este inlocuit treptat de apa. Initial, prin orificiul de evacuare iese aer, apoi aer cu apa si in cele din urma apa, ceea ce dovedeste ca vidul s-a facut si deci pompa centrifuga poate intra in functiune. Pompa cu vid cu inel de apa, construita corect poate realiza un vid de 99,5% din vidul teoretic. b. Pompa de vid cu rotor si palete mobile. Pompa de vid cu palete mobile este o pompa rotativa. Ea se compune din urmatoarele parti (fig. 88): - o carcasa in interiorul caruia se invarte rotorul; - blocul pompei de vid; - axul; - paletele (aripioarele); - canalul de evacuare a aerului; - canalul de legatura dintre pompa de vid si pompa centrifuga; - locasul cilindrului pompei de vid;

Fig. 88. Sectiunea prin pompa de vid cu rotor si palete mobile. Functionarea pompei de vid cu palete mobile. Pompa de vid se monteaza pe corpul pompei centrifuge. Pentru a o pune in functiune este necesar a se porni pompa centrifuga, dupa care axul pompei de vid se cupleaza cu axul pompei centrifuge. Aceasta cuplare se face in sisteme diferite, in raport de tipul constructiv a pompei. Odata cuplat axul pompei de vid, blocul cu aripioare executa aceeasi miscare de rotatie ca si axul pompei centrifuge. Datorita miscarii de rotatie, aripioarele ies din bloc pana cand ating peretele cilindrului. In acest fel se creeaza o compartimentare intre aripioare si perete. Pentru a intelege mai bine functionarea pompei, se noteaza primele doua aripioare cu a si b si se urmareste deplasarea lor in timpul invartirii blocului. Dupa ce aripioara a iese din bloc stabileste un compartiment fara aer (vid) intre punctul de contact al blocului cu cilindrul si pozitia in care se gaseste la un moment dat. In momentul in care aripioara a trece prin dreptul santuletului canalului ce pune in legatura pompa centrifuga cu locasul cilindrului pompei de vid aerul din sorb, din tubul de aspiratie si din pompa centrifuga se destinde si ocupa locul gol dintre compartimentul a b (fig. 89). Compartimentul a b poarta aerul mai departe, catre santuletul care face legatura intre interiorul cilindrului pompei de vid si canalul de evacuare a aerului. Datorita excentricitatii blocului fata de carcasa, volumul compartimentului se micsoreaza pe masura ce se apropie de santuletul canalului de evacuare. Din aceasta cauza aerul este presat iar in momentul trecerii prin fata santuletului este evacuat in atmosfera (fig. 90). Fig. 89. Schema functionarii pompei de vid cu rotor si palete mobile. Fig. 90. Schema functionarii pompei de vid cu palete mobile. Explicatia data pentru compartimentul a b este valabila si pentru restul compartimentelor formate intre doua palete succesive. In felul acesta fiecare compartiment transporta o anumita cantitate de aer existenta in sorb, tuburi de aspiratie si pompa centrifuga si o evacueaza in atmosfera. Dupa evacuarea aerului, deci dupa facerea vidului, apa din sursa este impinsa de presiunea atmosferica in pompa, fapt ce se poate constata prin iesirea apei din orificiul de evacuare. Vidul fiind facut, pompa de vid se decupleaza. c. Pompa de vid cu ejector. Pompa de vid cu ejector se compune din corpul pompei si coloana de ejectie (fig. 91). Coloana de ejectie cuprinde ajutajul de ejectie a gazelor de esapament, ajutajul diverget prin care gazele si aerul aspirat se evacueaza in atmosfera, clapeta cu ajutorul careia gazele de esapament se dirijeaza spre ejector si conducta de legatura cu pompa centrifuga. Fig. 91. Sectiune prin pompa de vid cu ejector. Functionarea pompei de vid cu ejector. Mai intai se pune in functiune pompa centrifuga apoi se cupleaza pompa de vid cu ajutorul unei manete, deschizandu-se robinetul vacuummetrului si manometrului. Pentru obtinerea cantitatii de gaze de ardere necesare asigurarii unei ejectii corespunzatoare se accelereaza motorul dupa nevoie. Dirjiarea gazelor de ardere din conducta de esapament catre coloana de ejectie a pompei de vid se face prin clapeta montata in teava de esapament actionata de maneta de cuplare. Gazele de ardere iesite cu anumite viteze antreneaza aerul din pompa centrifuga si il evacueaza in atmosfera. In felul acesta se realizeaza vidul in sorb, conducta de aspiratie si pompa centrifuga. Dupa realizarea vidului se inchide robinetul vacuummetrului. Oricare ar fi pompa de vid folosita trebuie indeplinita o cerinta importanta si anume: realizarea vidului in cel mai scurt timp. Creearea vidului in timpul cel mai scurt depinde in primul rand de o foarte buna etansare a intregului complex al pompei si in al doilea rand de gradul de pregatire si de operativitatea conducatorului auto sau a mecanicului de la motopompa. Se cere o buna etansare a pompei centrifuge, a capacelor de intrare si iesire, a racordurilor, a tuburilor de aspiratie si o buna functionare a motorului. Daca dupa aproximativ 65 la pompa de vid cu inel de apa si pana la 45 la pompa de vid cu palete mobile nu se realizeaza vidul, se opreste operatia, se controleaza etansarea si numai dupa aceea se repeta.

Pe parcursul funcionrii, se urmresc urmtoarele elemente: 1.Funcionarea linitit a agregatului, care trebuie s aib loc fr zgomote anormale sau vibraii puternice. Dac regimul este silenios, aceasta este o indicaie c montajul i centrajul au fost corect efectuate. Vibraiile i trepidaiile

puternice sunt determinate n majoritatea cazurilor de un centraj defectuos; 2. Temperatura uleiului din lagrul pompei nu trebuie s depeasc cu mai mult de 50C, temperatura mediului ambiant. Pentru aceasta, se va urmri ca nivelul de ulei din lagr s corespund cu reperul marcat pe indicatorul de nivel. Dac uleiul are un nivel mai redus, fa de reper, se va completa cu ulei de aceeai calitate. La pompele centrifuge si de vid, piesele cele mai expuse la uzur, att abraziv ct i coroziv, sunt: rotorul, labirinii, arborele, buca de protecie a arborelui (buca de uzur), etanarea mecanic, garniturile moi i lagrele. Carcasele de aspiraie i refulare nu constituie de obicei piese de uzur, ele avnd pereii mult mai groi dect ai rotorului. n cazul vehiculrii unor lichide puternic abrazive, carcasele sunt protejate cu blindaje confecionate din materiale cu mare rezisten la uzur. Rotorul reprezint una dintre cele mai importante piese ale pompei, i de aceea se recomand ca, n caz de constatare a uzurii naintate, el s se nlocuiasc cu altul original, procurat din timp de la furnizor ca pies de schimb. Uzura rotorului se manifest prin ciupituri, tirbituri, discontinuiti ale formei, subieri de perei, ovalizri ale alezajului butucului, deformri ale canalului de pan etc. A.3. Repararea pompelor Indiferent de procedeul de confecionare a unui rotor, fie prin turnare, fie prin sudare-nituire, materialul din care este alctuit piesa nu poate fi perfect omogen, astfel nct n timpul rotirii apar mase neechilibrate, care n funcionare dau natere la fore i momente ce provoac vibraii ale ntregului ansamblu. Efectele unei astfel de funcionri se manifest negativ asupra pieselor pompei i conduc n final la uzura prematur a acestora i la ntreruperea funcionrii. Pentru a evita apariia acestui fenomen este necesar ca dup prelucrare, fiecare rotor s fie supus unei operaii de echilibrare i anume: static i dinamic. Dac atelierul nu este dotat cu o main de echilibrare dinamic, atunci se procedeaz la echilibrarea static, care poate fi realizat de orice atelier de reparaii, deoarece ea nu necesit utilaje complicate. Acest gen de echilibrare se realizeaz astfel: 1. se confecioneaz un dispozitiv alctuit din dou prisme ce se aeaz pe doi supori care permit rotirea rotorului; 2. rotorul se introduce pe un arbore executat special pentru acestoperaie, iar ansamblul se aeaz cu fusurile arborelui pe cele dou prisme; 3. se imprim rotorului o micare de rotaie i se localizeaz zona care revine n poziia cea mai de jos. Se marcheaz cu o cret locul respectiv, din care urmeaz s se ndeprteze apoi o anumit cantitate de material. Aceast operaie se realizeaz prin frezare, cu ajutorul unei freze deget, dup care ansamblul se verific din nou pe dispozitivul cu prisme. Operaia se repet pn ce, nvrtind rotorul, acesta mnentr- un echilibru indiferent. n scopul determinrii precise a cantitii de material ce trebuie ndeprtat, pe circumferina rotorului se pot aga sau lipi diverse mase, pn la obinerea echilibrului indiferent. Ulterior acestea se cntresc i se stabilete astfel cantitatea de material ce trebuie ndeprtat. Degajarea materialului prin frezare provoac o subiere a peretelui discului rotorului, care nu trebuies depeasc n nici un caz mai mult de jumtate din grosimea acestui disc. Pentru obinerea unei echilibrri ct mai corecte, dispozitivul trebuie s satisfac urmtoarele condiii: - prismele trebuie s fie perfect paralele i orizontale.Suprafaa lor de lucru trebuie s fie suficient de lat, pentru a nu lsa urme pe fusurile arborelui, la rotoarele mai grele. Totodat, n

scopul reducerii coeficientului de frecare, aceast suprafa trebuie finisat prin lefuire; - arborele trebuie de asemenea s aib fusurile bine lefuite i executate cu o mare precizie. De exemplu ovalitatea maxim admis este de 0,01 mm. O alt pies important a pompelor centrifuge, care determin durata dintre dou reparaii, este arborele. Prile cele mai supuse la uzur ale acestuia sunt: poriunea pe care freac garniturile de etanare (la arborii care nu sunt prevzui cu buc de protecie), poriunile pe care freac inelele de etanare din cauciuc (siemeringurile), precum i prile care vin n contact cu lichidul vehiculat i care sunt supuse uzurii prin coroziune. Totodat arborele mai sufer deformaii de ncovoiere i torsiune. Desigur, confecionarea unui arbore nou este preferabil, mai ales la pompele de dimensiuni mici, deoarece acest lucru este uor de realizat n cadrul unui atelier de reparaii, care dispune de cteva maini unelte universale strung, frez. Prelucrarea se va face numai pe baza unui desen de execuie, care trebuie procurat de la uzina constructoare, iar dac acest lucru nu este posibil, se ntocmete un desen dup model, msurndu-se ct mai precis poriunile uzate. Un arbore poate s se defecteze n timpul funcionrii datorit unor cauze accidentale ocuri la pornire, variaii brute ale sarcinii de refulare i s capete astfel deformaii permanente care influeeaznegativ comportarea agregatului (vibraii, zgomote). De obicei, aceste deformaii reprezint ncovoieri ale arborelui, n diverse plane, iar remediul const n ndreptarea acestuia cu ajutorul unor prese mecanice cu urub sau a unei prese hidraulice. n funcie de natura i mrimea deformaiilor, ndreptarea se poate face la rece sau la cald, prin nclzirea arborelui. Aceast nclzire trebuie s se fac local, n poriunea n care sgeata este maxim, iar n acest scop se utilizeaz dispozitive cu cureni de inducie O alt pies a pompei supus la uzur este inelul labirint. Scopul su este asemntor cu cel al bucei de uzur, el protejnd pragurile carcasei de aspiraie a pompei, precum i zona de etanare dintre carcas i rotor. Inelul labirint se uzeaz datorit aciunii particulelor abrazive care circul prin interstiiul format de inel i rotor. Uzura lui conduce la creterea debitului parazitar prin interstiiu i prin aceasta la nrutirea caracteristicilor hidraulice ale pompei. El poate fi nlocuit cu uurin. n figura 4 este prezentat seciunea printr-un inel labirint, cu toleranele i calitile suprafeelor respective. Inelele labirint se confecioneaz din buce din font turnat sau din buce din bronz. Dacanu se pot procura ca piese de schimb, inelele labirint se vor executa pe un strung universal pe care-l posed orice atelier de reparaii. Un alt organ al pompei centrifuge, care este supus aciunii uzurii, este presetupa. Dac etanarea se realizeaz cu garnituri moi, atunci acestea sunt supuse uzurii datorit frecrii ce are loc la contactul cu suprafaa bucei de uzur. Dac lichidul vehiculat este ncrcat cu particule abrazive, uzura garniturilor progreseaz rapid i acestea trebuie nlocuite foarte des. Avantajul garniturilor moi const n faptul c ele pot fi procurate i nlocuite cu uurin, fr a fi necesar n acest scop demontarea pompei; confecionarea inelelor se poate face chiar la locul de exploatare. n afar de piesele de mare uzur descrise anterior, la o pomp centrifug, uzura se manifest i la lagrele de sprijin ale arborelui. n marea lor majoritate, pompele centrifuge sunt prevzute cu lagre cu rulmeni, iar uzura specific a acestora se manifest asupra bilelor i a cilor de rulare. Uzura

rulmenilor se poate datora urmtoarelor cauze: sarcini prea mari, turaii prea ridicate, ungere insuficient, montaj necorespunztor (ajustaje prea strnse care conduc la deformarea cilor de rulare) etc. Trebuie subliniat c i o ungere excesiv conduce indirect la uzur, deoarece introducerea unei cantiti de lubrifiant mai mari dect cea prescris are ca efect supranclzirea ansamblului lagr, topirea lubrifiantului i pierderea calitii sale de ungere. n timpul funcionrii, uzura rulmenilor se manifest printr-un zgomot destul de puternic, specific, nsoit de trepidaia agregatului. Starea rulmenilor se verific ori de cte ori se efectueaz o reparaie la pomp. Deranjamente funcionale i metode de remediere n perioada exploatrii, la agregatele de pompare pot aprea anumite incidente funcionale care au ca efect un regim de lucru defectuos al instalaiei, sau chiar oprirea ei din funciune. I. Pompa nu se amorseaz