Dermatoze alergice

Conf. dr. Laura Solovăstru

Urticaria

Sindrom cutanat caracterizat clinic prin:  leziuni eritemato-edematoase  migratorii,  tranzitorii,  pruriginoase

Urticaria Clasificare
acută  U. cronică U. alergice (mediate de reactii imune tip I si tip II) U. nealergice (prin activarea directa a mastocitului)

 U.

fungice  Dezordini imunologice: colagenoze . bacteriene. mucegai  Venin de insecte  Implanturi  Infectii virale.tiroidita autoimuna  Neoplazii limfoame.Etiopatogenie Factorii declansatori:  Alimentele si aditivii alimentari  Medicamentele: antibiotice. neoplasme viscerale  Disfunctii hormonale . antiinflamatorii  Aeroalergeni polen.

alergica: activarea imunologica Mastocitul-histamina _eliberarea de mediatori vasoactivi cresterea permeabilitatii capilare si venulare leziuni edematoase Alti mediatori: bradikinina si C seric TNF alfa.Fiziopatologie U. citokine proinflamatorii          .

obstructie nazala. tulb. bromhospasm .  Pruriginoase.migratorii.Manifestari clinice M cutanate  Papule edematoase eritematoase/albe. ritm cardiac.tranzitorii. forme si dimensiuni variabile M viscerale  tulburari digestive  artralgi vertij Lipotimie  Angioedem  Hipotensiune. lacrimare.

solara-actinica U. la frig U. la cald   U.Forme clinice particulare  U. idiopatica U.fizice Dermografismul U. vasculitis . la presiune U.

.

.

.

.

Diagnosticul diferential     Eritemul polimorf forma eritematoedematoasa Dermatita herpetiforma la debut Eritemele figurate Rozeola sifilitica .

hidroxizin.cetirizina.Patogenic I. fexofenadina  Antihistaminice H2  Cimetidina.etiologic  Excluderea factorilor etiologici T.Tratament T.loratadina. ranitidina .Blocarea receptorilor pentru histamina  Antihistaminice H1 clorfeniramin.

glucocorticoizi  III. Inhibitori ai degranularii mastocitare Cromoglicat de sodiu. hiposensibilizari  . Imunoterapia desensibilizari.Tratament II.

nedepresibil. regiunea genitala  . nepruriginos. buze.Angioedemul/Edemul Quincke Edem difuz al tesutului celular subcutanat Edemul cutanat:  Culoare alb-roz. obraji. fara limite precise  Persista ore/zile  Tendinta la recurente  Localizare:pleoape.

liguala disfonie M. diaree . voma. glotica axisfie M.Angioedemul/Edemul Quincke      Edemul mucoaselor M.gastrointestinala= dureri abdominale.laringiana====dispnee inspiratorie M.

ereditar )  .Angioedemul/Edemul Quincke Etiopatogenie:  Reactie alergica tip I Deficit al inhibitorului de C1 esteraza (A.

Angioedemul/Edemul Quincke Diagnostic diferential:  Dermatomiozita  Erizipel  Celuluita  Dermita acuta de contact .

Angioedemul/Edemul Quincke Tratament     Oxigenoterapie Epinefrina antihistaminice Corticoterapie .

Eczema Sindrom inflamator si alergic Manifestari clinice        Eritem Edem Veziculizatie Eroziuni exudative –zemuire Cruste Descuamare/eritem /vindecare Prurit Placi/palcarde cu limite sterse .

endogene E. subacute  E. cronice .Clasificare Dpv.exogene E. etiopatogenic    E. acute  E. mixte Dpv clinico-evolutiv  E.

hiperhidroza . xeroza .Etiopatogenie    Alergeni exogeni: Substante chimice Germeni patogeni: fungi/bacterii       Factori endogeni: Produsi de metabolism/toxine Alimente sau produsi de digestie incompleta Medicamente Predispozitie genetica Factori locali: seboreea.

Eczemele exogene    Dermatita de contact Iritativa-ortoergica Alergica Eczema microbiana Eczema micotica .

flictenizare/necroza DC alergica Clinic: eczema .Dermatita de contact  DC=conditii induse de contactul pielii cu substante chimice cu potential primar iritativ sau sensibilizant     DC iritativa Clinic: eritem. edem.

Dermita de contact iritativa    Expunere anterioara : Localizare: Susceptibilitate: Debutul leziunilor: Legatura cu expunerea:      nu este necesara strict locul de contact Nu rapid dupa expunere apar de la prima expunere .

Dermita de contact alergica    Expunere anterioara : Localizare: Susceptibilitate: Debutul leziunilor: Legatura cu expunerea:         Este obligatorie Locul de contact si la distanta Numai la anumite persoane Lent: min 24h Leziunile apar dupa expuneri repetate .

localizate in proximitatea focarului infectios/fungic .Eczema microbiana si micotica  Sensibilizare la antigene sau produsi de metabolism ai bacteriilor/fungilor  Clinic: Placi/palcarde cu limite sterse.

imunomodulator 5. T.specific medicamentos: 4.etiologic: excluderea alergenului în cauză 2.Eczeme tratament:       1. regim alimentar . Regim igienodietetic: evitarea alimentelor sensibilizante Profilaxia: factorii de teren care favorizează manifestările alergice.patogenic: medicaţie antialergică 3. T. T. T.

Eczeme: tratament     faza de veziculizaţie şi zemuire: comprese cu ser fiziologic sau antiseptice slabe faza de uscare a leziunilor: emulsii sau creme cu corticosteroizi local faza de descuamaţie: unguente cu corticosteroizi. keratolitice şi reductoare faza de lichenificare: corticosteroizii se asociază cu reductoare (gudroane) .

endocrini. de teren individual (digestivi.Eczemele endogene  Manifestari clinice cu caracter primitiv diseminat si simetric   Etiologie: F.imunologici) Alergeni exogeni Forme clinice: Dermatita atopica Eczema vulgara Eczema numulara     .

factori climatici) Factori psihogeni si neurogeni  . imunitatii celulare Ambientali (aeroalergeni.Dermatita atopica  Eczema cu determinism plurifactorial si evolutie cronica     Etiologie Factori genetici Imunologici:hipersecretie IgE. agenti infectiosi.

partea centrală a feţei este respectată.Dermatita atopica  Leziunile poarta amprenta varstei   Modalitati de expresie clinica:      I. fisuri Localizare: obraji. frunte. . menton.DA a sugarului: Debut: 2-4 luni Aspect clinic: leziuni inflamatorii erozivexudative/uscate.

Aspect clinic: leziuni cu aspect de eczema subacuta Localizare: la pliuri (coate. popliteu. cu tendinţă la lichenificare. cervical). DA juvenilă: Debut: la copilul de 3-4 ani până la 8-10 ani. . regiunile inghinale. rezistentă la terapie.Dermatita atopica       II. Evoluţie: trenantă. .

keratoconjuctivita .rinita sezoniera.Dermatita atopica       III. Evolutie : trenantă şi recidivantă Alte manifestari: astm bronsic. DA a adolescentului şi adultului: Debut: !!!la adult Aspect clinic: eczema lichenificata Localizare: cu predilecţie la pliuri.

Dermatita atopica        Semne cutanate sugestive pentru terenul atopic: Xeroza cutanata dermografismul alb hiperkeratoza foliculara hiperliniaritate palmară rărire a sprâncenei în 1/3 externă dublu pliu palpebral .

  keratozice fisurare sau lichenificate. Dispuse in placi si placarde imprecis delimitate Localizare: simetric pe brate. gat. scalp. organe genitale . antebrate.Eczema vulgara  Clinic: leziuni eritemato-edematoase.

etilism. cu extensie periferica Localizare: fata dorsala a mainilor.membre trunchi .Eczema discoida sau numulara      Factori favorizanti: Traumatisme locale. sensibilizari la saruri si metale.caldura uscata Clinic: placi rotunjite cu aspect monomorf eritemato-veziculoase cu evolutie stadiala.

Dermatita atopica tratament Excuderea factorilor alergizanti T. sistemic         Antihistaminice Imunosupresive Corticosteroizi Ciclosporina A Azathioprin Mycophenolat mofetil Interferon .

topic Corticosteroizi topici Antibioterapie Bactroban.Dermatita atopica tratament       T. neomicin Imunomodulatori: pimecrolimus Emoliente Antipruriginoase .

Prurigourile Etiologie      Terenul atopic Boli metabolice Reactii medicamentoase Neoplazii Boli de sistem .

Prurigouri acute: Prurigo-ul acut al copilului (strofulus) Prurigo-ul acut al adultului Prurigouri cronice Prurigo-ul Besnier Prurigo-ul cronic al adultului Prurigo-ul nodular Hyde .  1. 2. 2. 3.Prurigourile  1.

membre Evolutie: vindecare spontana .Prurigo-ul acut al copilului (strofulus)     Etiologie: debut corelat cu eruptia dentara. consum de alimente Aspect clinic: leziuni eritematopapuloase /veziculoase pruriginoase Localizare: trunchi.

3.Prurigo-ul acut al adultului  Clinic: leziuni papuloase /veziculoase pruriginoase cu evolutie cronica  1. Forme clinice: P. 2. de iarna (pe membre) P. estival (pe arii fotoexpuse) P. gravidic (femei cu diateza atopica) .

papuloveziculoase . pliurile mari Evolutie: cronica .Prurigo-ul Besnier     Apare in prima copilarie Clinic: placarde lichenificate. gatul. eroziv crustoase Localizare: fata. hiperpigmentate.

escoriatii si leziuni de grataj Localizare: fetele de extensie membre. torace posterior .teren atopic) Varsta: 40-50 ani Clinic: leziuni papulo-veziculoase intens pruriginoase. factori psihologici. placarde de lichenificare.Prurigo-ul cronic al adultului  Etiologia: greu de precizat (cauze    sistemice.

pruriginosi :arii de lichenificare.cu halou pigmentar. 1-3 cm.hiperkeratozici. coapselor. Localizare: fetele posterioare ale antebratelor.Prurigo-ul nodular Hyde   Etiologia: necunoscuta Clinic: noduli proeminenti. gambelor Evolutie: cronica rebela la tratament   .

anti H2) Sedative Hiposensibilizante nespecifice Dermatocorticoizi topici Injectii intralezionale .Prurigourile Tratament        Indepartarea cauzei Tratamentul afectiunilor sistemice Antihistaminice (anti H1.

Neurodermita:    manifestare alergică caracterizată prin lichenificare primitivă a tegumentelor Clinic: tegument îngroşat. cu accentuarea desenului cutanat si formarea de pseudopapule. . dispuse in plăci sau placarde Localizare: oriunde pe suprafaţa cutanata . keratinizat.

Eczematidele    manifestări alergice eritemato-scuamoase. alimentari (în dermatita seboreică: Pitirosporum orbicularum) . fărâmiţate. pruriginoase Clinic: leziuni sub formă de plăci sau placarde eritemato-scuamoase. se asociază cu prurit Etiopatogenie: alergeni: infecţioşi. cu margini neregulate.

Eczematide:
Forme clinice Eczematide:  Pitiriaziforme  Psoriaziforme  Seboreice

Dishidrozisul

 

 

manifestare alergică veziculoasă a mâinii şi piciorului cu caracter sezonier Etiopatogenie: F. infecţioşi (adesea un dishidrozis la mână este secundar unei tinea pedis) F. alimentari Clinic: vezicule mari, profunde, cu lichid sub tensiune pruriginoase, fara eritem Localizare: palmă şi plantă, faţa dorsală a degetelor mâini sau la nivelul piciorului, are caracter recidivant;

Vasculite alergice Clasificare anatomo- clinica
Clasificare:  vasculite superficiale dermice  vasculite profunde hipodermice  vasculite sistemice

Vasculite alergice Etiopatogenia        -reacţie alergică tip III. CMV. rezultă leziuni de tip infiltrativ cu necroza peretelui vascular alergenii incriminaţi: factori infecţioşi: streptococ. virusul Coxsakie factori micotici medicamente: sulfamide. CIC depuse la nivelul vaselor din piele şi organe. bK (eritem nodos) factori virali: virusul herpetic (eritemul polimorf). antibiotice alimente .

clinica Vasculite superficiale dermice:  Vasculita alergică Gougerot-Ruiter (trisindrom Gougerot)  Purpura Henoch-Schönlein  Purpura eczematidă  Parapsoriazisul acut varioliform  Eritemul polimorf .Vasculite alergice Clasificare anatomo.

Vasculite alergice Clasificare anatomo.clinica Vasculite alergice profunde:  Eritem nodos:  Hipodermita nodulară a gambelor: .

Vasculita alergică Gougerot – Ruiter (trisindrom Gougerot) Leziuni cutanate: purpură  eritem în cocardă  micronoduli  bule. leziuni necrotice. afectarea stării generale Localizare: obisnut pe gambe  evoluţia: acută / subacută / cronică  . artralgii. ulceraţii asociază febră.

Purpura Henoch – Schönlein manifestări cutanate:  purpure  peteşii  echimoze  vibice localizare: cu predilecţie la gambă. hematemeză. melenă atingere renală: hematurie dureri articulare febră . pot fi uneori atingeri la nivelul mucoaselor asociază:     atingere digestivă: dureri abdominale.

peteşiale -leziuni de tip eritemato-scuamos -localizate frecvent pe membrele inferioare .Purpura eczematidă:     Clinic: -leziuni purpurice.

eritematoase.  leziuni mucoase: vezicule / bule . genitală. Aceste leziuni sunt dispuse de predilecţie acral sau pe zonele descoperite. greţuri. de 1. centrate de o veziculă / bulă cu aspect de cocardă sau ţintă.5 – 2 cm diametru. eritemato-veziculo-buloasă:  leziunile cutanate: plăci mici.eroziuni sau ulceraţii dureroase ( mucoasa bucala. cefalee.Eritemul polimorf Forme clinice:  F. dureri articulare. rotunde sau ovalare. anală)  asociază : febră. vărsături . oculară.

discret edematoase.  asociază : febră. caracter recidivant. artralgii  Evoluţie:vindecare spontana.Eritemul polimorf Forma papuloasă:  leziuni cutanate: papule eritematoase.  atingerile mucoase -lipsesc. cu dispoziţie pe zone descoperite sau acrale. în special primăvara şi toamna .

semnele generale sunt importante sindromul Lylle medicamentos al adultului (necroliză toxică) – erupţie buloasă pe fond eritematos.predomină atingerile mucoase (exclusiv).Eritemul polimorf Forme grave:    sindrom Stevens – Johnson: leziuni cutanate extinse. semne generale ectodermoză erozivă pluriorificială: . atingeri mucoase. atingeri viscerale (pleuro-pulmonare). extensivă asociată cu afectarea stării generale şi atingeri mucoase . cu interesarea trunchiului.

leziunile sunt diseminate pe tegument -evoluţia lor este spre vindecare spontană cu cicatrici înfundate .Parapsoriazisul acut varioliform    erupţie întâlnită la adolescent sau adultul tânăr -leziunile cutanate: papulo-pustule care se transformă în papulo-cruste (în centru leziunii papuloase apar cruste negre necrotice).

dureroşi. verzui şi maronii -consistenţă dură. nu ulcerează -evoluţia este spre resorbţie spontană în 4 – 6 săptămâni.Eritemul nodos     -leziuni: noduli hipodermici. uneori au caracter recidivant. localizaţi de predilecţie pe partea anterioară / anterointernă a gambelor. funcţie de etiologie . excepţional la mână şi antebraţ -iniţial au culoare roşie violacee apoi sunt gălbui.

Hipodermita nodulară a gambelor -noduli profunzi hipodermici cu evoluţie trenantă. HTA. eventual cu ulcerare. vindecarea este cu cicatrici -evoluează în pusee repetate -întâlnită la femeia adultă pe un teren predispus: tulburări digestive. tulburări endocrine    .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful