Conf dr.

Laura Gheucă Solovăstru

Istoric

Christopher Columbus a adus sifilisul in Europa
Capitanul Martin Alonso Pinzon, un insotitor al lui Cristofor Columb a fost in 1493 prima victima europeana a sifilisului

ISTORIC

•Prima epidemie de sifilis a fost înregistrată
in Europa in 1495 in rândul trupelor franceze care asediau Napoli la 2 ani după ce Columb s-a întors din călătoria de dincolo de Atlantic

•Trupele în majoritatea mercenari s-au întors
la casele lor şi au răspândit boala în Europa

Prima ilustarare medicală a sifilisului Vienna 1498 .

 Numele de sifilis vine de la poemul epic din 1530 al doctorului italian Girolamo Fracastoro.Syphilis sive morbus gallicus (în traducere "Sifilis sau boala franceză") .

 Protagonistul poemului e un cioban numit Syphilus (posibil o eroare de transcriere Sipylus. fiind un personaj din Metamorfozele lui Ovidiu). boala fiind o pedeapsă a zeului Apolo datorită atitudinii sfidătoare a poporului ciobanului  . Syphilus era descris ca primul om care s-a îmbolnăvit.

 Fracastoro a folosit numele de sifilis si în tratatul medical De Contagionibus (“Boli contagioase"). .

iepure)  . 0. subţire.25 microni grosime. 7-14 microni lungime. nu poate fi cultivată pe medii artificiale.Sifilis . mobil este fragilă.etiologie: Treponema pallidum  microorganism spiralat. poate fi inoculată la animale (maimuţă.

 imunofluorescenţă.  microscopie în contrast de fază.  microscopie electronică.Treponema pallidum - pusă în evidenţă prin metode speciale:  microscopia în câmp întunecat. .  metode de colorare şi impregnare.

Contactul infectant 21 zile Sifilis primar 4-12 săptămâni Sifilis secundar Ani (sifilis latent) Sifilis tertiar .

inflamator.5-2 cm diametru. difteroid. gigant. gangrenos. multiplu . hipertrofic. fisurar. Sifilisul primar Şancrul sifilitic:  eroziune rotundă sau ovalară. fundul curat. ulceros. baza dură. papulo-eroziv. 0. nedureros  aspecte atipice: pitic. margini netede.I.

.

Şancre primare desene secolul 18 .

.

.

.

.

indolori - . poliganglionară în localizarea inghinală. mobili. monoganglionară în alte localizări Ganglionii – duri.Adenopatia satelită: - apare la 7 zile de la constituirea şancrului.

Diagnostic diferenţial – leziunile genitale: leziunea traumatică .aftele .carcinom penian - .herpes simplex .balanită erozivă . şancrul limfo-granulomatos .şancrul moale.şancrul scabios .

 poliadenopatie.  manifestări generale şi viscerale . rezolutive. Sifilisul secundar  la 42-45 zile de la debutul şancrului  erupţii cutaneo-mucoase generalizate.II.

lichenoide. ulcero-crustoase.  sifilide erozive mucoase (plăci mucoase). varietăţi: sifilide papuloerozive. psoriaziforme. papulo-hipertrofice. impetigoide. ulceroase. seboreice.Manifestări cutaneo-mucoase: - sifilidele secundare:  sifilide eritematoase (rozeola).  Alte tipuri: sifilide pigmentare.  sifilide papuloase. papulo-pustuloase (acneiforme). .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

perionixis. onixis Poliadenopatie Simptome generale: febră. cefalee.Atingerea fanerelor: alopecia sifilitică. dureri osoase Manifestări viscerale – pot exista reacţii meningeale .

.

scabie . Sifilisul secundar Diagnostic diferenţial – leziunile cutanate .vegetaţii ano-genitale (pentru sifilidele hipertrofice) .psoriazis gutat .II.acnee .dermita seboreică .lichen plan .prurigo .

III.Sifilis latent tardiv Diagnosticul sifilisului latent: . Sifilisul latent .examenul clinic al bolnavului .sifilis latent precoce .istoricul seroreacţiilor .istoricul bolii .

Sifilisul latent  Definit ca având dovada serologică a infecţiei fără semne clinice de boală.  Sifilis latent tardiv –sifilis de mai mult de 2 ani tot fără semne clinice de boală .  Sifilis latent recent se defineşte ca sifilis de mai puţin de 2 ani fară semne clinice de boală.

nu este o perioadă evolutivă obligatorie . Sifilisul tardiv (terţiar): survine după un timp variabil (3-20 ani). .leziuni distructive. localizate la nivelul oricărui organ sau teritoriu - .IV.

rotunzi. în general solitară - . de la un bob de linte la un bob de mazăre. roşii-arămii. sifilide tuberculoase uscate şi sifilide tuberculoase ulcerate goma sifilitică: nodozitate rotundă sau ovalară.Manifestări cutanate: - sifilide tuberculoase: noduli duri. cât o alună sau nucă. evoluţie stadială. se grupează în placarde. evoluţia spre cicatrici.

.

.

artropatii Atingeri viscerale: cardio-vasculare. renale Manifestări nervoase: tabes. osteomielită. mielite . pulmonare. paralizie generală progresivă. hepatice.Manifestări terţiare bucale Manifestări terţiare osoase: osteoperiostită. neurosifilisul meningeal şi vascular. intestinale. splenice.

Contactul infectant 21 zile Şancrul primar Sifilis primar 4-12 săptămâni Adenopatia satelită Sifilide Alopecie Sifilis secundar Ani (sifilis latent) Poliadenopatie Manifestări generale: febră Sifilis tertiar o Gome sifilitice o Sifilide tuberculoase o Manifestări generale o Neurosifilis. o Sifilis cardiovascular .

precoce. .Sifilisul congenital (prenatal) - sifilisul transmis transplacentar din luna a 5-a de la mama cu sifilis recent la produsul de concepţie o Manifestări letale o Manifestări neletale: .tardive .

• sifilidele. • osteoperiostita. • laringita palmo- •craniotabesul.Sifilisul congenital precoce: de la naştere sau în primii 2 ani de viaţă Semne cutaneo-mucoase: Semne osoase: • pemfigusul plantar. • coriza. •osteocondrita diafizoepifizară. • osteomielita .

Manifestări viscerale:  hepato-splenomegalia. anorexie. hidrocel Alte semne clinice: febra. meningită. atingeri oculare . malformaţii ale craniului şi feţei. atingeri renale. facies senescent. greutate subnormală. adenopatii.

gome  leziuni osoase – afectează de preferinţă oasele proprii ale nasului şi cartilagiile  manifestări oculare: keratita parenchimatoasă. corioretinita pigmentară. nevrita optică  tulburări auditive: afectarea urechii medii sau interne  manifestări neuropsihice  leziuni testiculare .Sifilisul congenital tardiv manifestări care apar după vârsta de 2-5 ani până la 25-30 ani Manifestări active:  pe tegumente şi mucoase – sifilide tuberculoase.

Stigmate: auditive

cicatrici

peribucale,

sechele

oculare,

Distrofii: - parţiale – dentare, sunt interesaţi numai dinţii definitivi – primul molar, incisivii, caninii; privesc structura, forma, mărimea, rezistenţa acestor dinţi; vulnerabilitate dentară - Generale – perturbări endocrino-metabolice:
sindromul adiposo-genital,  gigantism, nanism, infantilism

Sifilisul congenital rămâne complet latent într-o proporţie mare de cazuri, numai serologia fiind pozitivă

Sănătatea lor depinde de tine

Distruge sifilisul

poster 1940

Diagnosticul serologic al sifilisului

Descoperă sifilisul Ajută angajaţii să-şi efectueze analizele

Reiter .Diagnosticul serologic al sifilisului Reacţii cu antigene lipoidice netreponemice:  floculare (VDRL. reacţia Kolmer – scoase din uz)  Reacţii de fixare a complementului care au ca antigen Tr. RPR)  Fixare a complementului (reacţia BordetWasserman clasică.

pallidum:  Reacţii de imunofluorescenţă indirectă (FTA-Abs. FTA-Abs-IgG. 19 S-FTA-Abs-IgM)  Testul de hemaglutinare pasivă (TPHA. FTA-Abs-IgM. TPHA-IgM. 19 S-TPHA-IgM)  Testul de imobilizare a treponemelor (TIT)  Reacţia imunoperoxidazei  Teste imunoenzimatice (ELISA) .Reacţii care au ca antigen Tr.

apoi serologia lipoidică Microscopia cu câmp întunecat – precizarea diagnosticului în faza şancrului seronegativ - .Sifilisul primar: - FTA-Abs şi TPHA se pozitivează cel mai precoce.

serologia lipoidică poate fi negativă sau discordantă Sifilisul latent: - diferenţierea de o eventuală reacţie fals pozitivă – este necesară efectuarea a cel puţin 2 teste treponemice .Sifilisul secundar: - toate testele serologice sunt pozitive la un titru ridicat Sifilisul visceral tardiv: - toate testele sunt pozitive.

19 STPHA-IgM Sifilisul congenital tardiv – serologia este asemănătoare aceleia din sifilisul visceral tardiv. TPHA-IgM. 19 S-FTA-Abs-IgM. .Sifilisul congenital la nou-născut: FTA-Abs-IgM.

negativarea serologiei lipoidice se obţine în 6-12 luni în sifilisul primar şi în 18 luni în sifilisul secundar. . În urma tratamentului.  FTA-Abs şi TPHA se negativează într-o minoritate de cazuri iar TIT foarte rar.

component de bază al peretelui celular . bismutul)  intervine în faza de diviziune a treponemelor (la 30-33 ore). arsenobenzolii.Tratamentul sifilisului Penicilina  eficientă. inhibând sinteza mureinei. a înlocuit celelalte medicaţii antisifilitice (mercurul.

concentraţia minimă în plasmă (0.03 UI/ ml) tratamentul – suficient de îndelungat.Penicilina - pentru o cât mai mare eficienţă. pentru a surprinde treponemele intrate mai târziu în diviziune - .

pentru depistarea unei eventuale stări de sensibilizare - - în caz de intoleranţă la penicilină – tetracicline. eritromicină. preparatul retard (benzatinpenicilina) – cea mai utilizată actualmente (Molodamin. cefalosporine . Extenciline) testare cutanată la penicilină înainte de începerea tratamentului.Penicilina - Penicilina cristalină.

 Înrăutăţirea simptomelor musculare. .  oboseală.Reacţia JarischHerxheimer  Se caracterizează prin  febră.  dispare de obicei în 24 ore .

.

supravegherea epidemiologică a populaţiei (examene clinice şi serologice periodice sau cu anumite ocazii: angajare.Măsuri de prevenire: .educaţia sanitară antiveneriană a populaţiei .preîntâmpinarea apariţiei bolii şi depistarea precoce . în timpul sarcinii etc.ancheta epidemiologică .) .tratamentul precoce şi corect al bolnavilor . prenupţial.

Nu fi FRAIER! Protejeazăte Foloseşte prezervativul .