NR.

1/IUNIE 2009

DESPRE

REVISTĂ PENTRU PROTECŢIA PĂSĂRILOR EDITATĂ DE SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMÂNĂ

PĂSĂRI

Foto: Martin Zwick CUM POATE O PASĂRE SĂ DOBOARE UN AVION? BUCURIA DE A ELIBERA UN CODALB PROFIL FOTOGRAFIC - FLORIN CHIRILĂ

ALEGE PĂSĂRILE / ALEGE NATURA / ALEGE-ŢI VIITORUL

Conservarea biodiversităţii în România a ajuns la răscruce. Mai mult ca oricând realizăm că de fiecare dată există motivaţii pentru a considera natura un rezervor de resurse. Astfel fie că vorbim de nevoia permanentă de dezvoltare economică, fie că vorbim de efectele crizei economice, soluţia găsită de fiecare dată constă în exacerbarea exploatării resurselor naturale. Şi pentru fiecare partid şi pentru fiecare guvernare conservarea naturii şi protecţia mediului a reprezentat ceva secundar, dar cu implicaţii bune pentru imagine, ca dovadă existenţa unui Minister al Mediului în Guvernul României, însă de fiecare dată resursele umane şi financiare angajate au fost minuscule comparativ cu ministerele economice. Trebuie să acceptăm concluzia că politicienii răspund nevoilor pe care le are societatea din care fac parte. Dacă ar exista o presiune a societăţii pentru rezolvarea problemelor de mediu şi de conservare a naturii atunci politicienii ar răspunde pe măsură. Pentru a putea face ceva pentru natură trebuie să înţelegem cât mai bine prezentul iar o radiografie a acestuia arată că: - nu există o estimare a costurilor necesare pentru un management adecvat al ariilor protejate din România - nu există alocate din bugetul naţional sumele necesare pentru implementarea Directivelor UE în domeniul protecţiei naturii şi nici o strategie pentru distribuirea acestor fonduri - nu este implementat nici un instrument financiar pentru plăţile compensatorii pe Natura 2000. Măsurile specifice de finanţare pe Natura 2000 în POR şi PNDR sunt aproape inexistente. - statutul legislaţiei din protecţia naturii este inferior legilor organice în sistemul juridic din România şi alte legi cu care interferează (ex. Codul Silvic) au un statut mai puternic de lex specialis în relaţia cu OUG 57/2007. - în legislaţia actuală, au fost desemnate responsabilităţi şi sarcini cu rol cheie pentru Agenţia Naţională de Arii Protejate (ANAP). Deoarece ANAP e nefuncţională, sistemul se confruntă cu un gol instituţional, întrucât nu s-a stabilit cine implementează aceste atribuţii cheie. Toate aceste aspecte negative îşi produc efectele în fiecare zi şi, deşi fiecare ca indivizi apreciem natura şi valorile ei, nu reuşim să transmitem şi să impunem un mesaj clar şi coerent politicienilor cu privire la voinţa noastră. Societatea civilă din România s-a maturizat şi, prin intermediul ONG-urilor, poate face paşi înainte pentru a îmbunătăţi această realitate. Iar primul pas prin care cetăţeanul interesat de protecţia naturii îşi poate dovedi implicarea este acela de a deveni membru susţinător al unei organizaţii de mediu, recunoscute pentru activitatea sa, din zona în care locuieşte. Dr. Dan Hulea Director executiv al SOR

Birou Central Bd. Mihail Kogălniceanu, nr. 49 Sc. A Etaj 1 Ap. 8 Cod 050108 Sector 5, Bucureşti Tel.: 031 4255657 Fax: 031 4255656 E-mail: office@sor.ro www.sor.ro

Adresa redacţiei:
Despre

PĂSĂRI SOR Birou regional Tulcea Str. Gării, nr. 11, Bl. G5, Ap. 2 820161 Tulcea Tel./Fax 0240 513183 E-mail: revista@sor.ro Redactor: Eugen Petrescu Tehnoredactare: S.Pătraşcu (www.exarte.ro) Tipar: Trimpress (tel: 0264-595096) ISSN 1584-3432

Foto: Florin Chirilă / Zbor de recunoaştere

EDITORIAL

Opiniile exprimate în această publicaţie de catre colaboratori nu reprezintă în mod necesar şi punctul de vedere al SOR. Materialele trimise pentru publicare în nr. urmator vor fi expediate prin e-mail, cel mai târziu pâna în data de 15 noiembrie 2009.

Revista DesprePĂSĂRI - publicaţie periodică, bianuală a Societăţii Ornitologice Române, dedicată difuzării cunoştinţelor despre păsări şi ocrotirii acestora, se distribuie gratuit. Societatea Ornitologică Română (SOR) - organizaţie neguvernamentală pentru studiul şi protecţia păsărilor şi naturii. Partener al BirdLife International în România.

This is cactus 1549. Bucuria de a elibera un codalb 10.Florin Chirilă 13. Aspecte privind conservarea diversităţii floristice şi avifaunistice în perimetrul Lacului de acumulare Stânca – Ştefăneşti (judeţul Botoşani) 04.”Sau cum poate o pasăre să doboare un avion? ) 05..Florin Chirilă 24. Cărţi recent apărute 16.. Ineu în Octombrie DIN CUPRINS . Observaţii ornitologice 21. 23.02. We hit birds . Fluturaşul de stâncă 17-20. Profil fotografic . Mari lacuri naturale cu statut de amenajări piscicole 22. “.. Invitaţie ornitologică / ornitologie de Forii Foto: Dan Bandacu 14.. 11. Profil fotografic . 15.

altele sosesc primăvara. terenuri agricole (culturi de cereale. pe durata migraţiei între cartierele sudice de iernare şi ariile nordice de reproducere (specii de pasaj). 5 din 2000) are o suprafaţă de 1 ha şi a fost constituită în scopul protejării speciei Schiwereckia podolica. în timpul pasajului de primăvară şi de toamnă. . zăvoaie de salcie. Rezervaţia apare ca un pinten calcaros. fiind al doilea lac de acumulare ca mărime din România (după cel de la Porţile de Fier). habitatele de luncă şi luciul de apă. 2005. Cufundarul polar (Gavia arctica) şi cufundarul mic (Gavia stellata) nu au observaţi niciodată mai târziu de prima decadă a lunii decembrie. unele specii de păsări vizitează acest teritoriu doar în timpul iernii (oaspeţi de iarnă). Rezervaţia floristică adăposteşte un număr mare de specii continental sudestice. unele apar doar în trecere. în ziua de 2 februarie 2009. Staţiunea floristică reprezintă limita vestică a arealului mondial de răspândire a acestei specii de plante. o creştere constantă a efectivelor de raţă sunătoare care iernea- ză. mai ales. stâncăria principală fiind constituită din calcare cu o înălţime de 101 m şi cunoscută sub numele de „Casa Doamnei”. piscicultură şi în scopuri hidroenergetice. de-a lungul anilor. datorită adâncimii sale mari nu îngheaţă decât în iernile deosebit de aspre (1995. Barajul de la Stânca-Costeşti a fost construit pe râul Prut şi formează lacul de acumulare care are o suprafaţă de 59 km² la volumul normal de retenţie. Lacul a intrat în exploatare în 1978 şi este folosit pentru irigaţii. Vânturile dominante sunt din direcţia nord-vest. care vegetau pe stâncile calcaroase înainte de construirea hidrocentralei. în vreme ce altele rămân permanent în acest perimetru. Gavia stellata. având statut de specii sedentare. Rezervaţia avifaunistică – perimetrul din jurul lacului de acumulare a avut un statut de protecţie locală. în perimetrul cu stufăriş din aval de baraj. lângă municipiul Galaţi. care. Mergus albellus şi Mergus merganser). Multe specii de plante spontane au dispărut odată cu amenajarea barajului şi a lacului de acumulare Stânca-Costeşti.1 0 C. Rezervaţia floristică de la StâncaŞtefăneşti (confirmată prin Legea nr. argument suplimentar pentru acordarea statutului de ocrotire. În perimetrul barajului. Climatul este temperat continental. dar şi pe cel prezent al Prutului (în ianuarie 2009. faţă de 416 specii de cormofite şi 17 specii de briofite. Vegetaţia de luncă este reprezentată de şleauri de stejăret şi fag. a fost creat un lac de compensare cu o suprafaţă de 29 hectare (ha). raţele. găinuşele de baltă şi lişiţele nu cuibăresc deoarece vegetaţia nu este favorabilă instalării cuiburilor acestor specii. temperatura medie anuală este de 9. dau un caracter ponto-sarmatic particular acestei regiuni. au fost recenzate 358 de exemplare). pe lacul de compensare şi pe cursul vechi. constituind totodată şi unica staţiune din ţara noastră cu Schiwereckia podolica. Astfel. unele fiind prezente doar la începutul sau pe toată durata iernii (Gavia arctica. astăzi se găsesc doar 286 de specii (Şuliuc. Păsările acvatice sunt bine reprezentate în tot timpul anului. uneori în toate lunile de iarnă. 2002). avifauna cunoaşte modificări sezoniere ale aspectelor sale calitative şi cantitative. Speciile de păsări semi-acvatice sunt prezente.Aspecte privind conservarea diversităţii floristice şi avifaunistice în perimetrul lacului de acumulare Stânca – Ştefăneşti (judeţul Botoşani) 02 Conservarea diversităţii floristice şi avifanistice în perimetrul lacului de acumulare Stânca – Ştefăneşti Râul Prut izvorăşte din Carpaţii Păduroşi în Ucraina şi se varsă în Dunăre. barajul de la Stânca – Costeşti reprezintă şi o cale de trecere a frontierei între România şi Republica Moldova. suprafeţe restrânse de stufărişuri. sfeclă şi floarea soarelui). 2008). mai ales. Astfel. Deşi prezente în perimetrul barajului pe durata sezonului de reproducere. a unor grupuri de 2 – 5 exemplare de egretă mare (Ardea alba) şi stârc cenuşiu (Ardea cinerea). În aval de baraj. 2001. Remarcăm şi prezenţa în sezonul rece. Bucephala clangula. cuibăresc câteva perechi de stârc pitic (Ixobrychus minutus) şi cel puţin o pereche de buhai de baltă (Botaurus stellaris). împreună cu speciile europene şi euro-asiatice. având o lungime totală de 953 kilometri (km). petrecându-şi aici vara (oaspeţi de vară). există suprafeţe pe care au fost plantate conifere. De asemenea. dar amplasarea în zona de frontieră şi regulile stricte de ac- ces impuse şi de Direcţia Prut (Apele Române) au asigurat condiţii de securitate pentru păsările care populează. din care 742 km pe teritoriul României. La Crasnaleuca (limita nordică a lacului de acumulare). Între apariţiile inedite. semnalăm prezenţa unei perechi de raţă catifelată (Melanitta fusca). permanent sau temporar. iar precipitaţiile anuale pot depăşi 650 mm. Am remarcat. iar lacul de acumulare. plop negru şi răchitiş. Căile de acces spre lacul de acumulare sunt exclusiv rutiere.

în lungul afluenţilor Prutului. din informaţiile adunate de la localnici şi de la personalul Direcţiei Prut (Apele Române). este reprezentată de defrişarea necontrolată a pădurii de luncă din sectorul ce aparţine Republicii Moldova. care cuibăreşte în pădurile din zonă. în judeţul Botoşani. O problemă de dată recentă. Principalele activităţi desfăşurate de om sunt agricultura şi pescuitul sportiv. De asemenea. vânând insecte în acest perimetru. sosesc şi primele grupuri de păsări picioroange aparţinând speciilor Ardea cinerea (stârc cenuşiu). protejate şi de dificultatea accesului uman peste braţele vechi ale Prutului între care se găseşte cea mai mare parte a pădurii de luncă. De asemenea. În cursul lunii aprilie îşi fac apariţia şi primele grupuri de cormorani – Phalacrocorax carbo (cormoranul mare) şi Phalacrocorax pygmeus (cormoranul mic). de mai multe ori. În perimetrul şi vecinătatea lacului. Probabil. în vreme ce prigoriile (Merops apiaster) au fost surprinse. remarcăm prezenţa constantă a corbului (Corvus corax). cel mai important cartier de iernare a păsărilor acvatice este lacul de acumulare amenajat la Stânca – Ştefăneşti. când sosesc primii oaspeţi de iarnă în regiune – gârliţa mare (Anser albifrons). cel din urmă. datorită adâncimii reduse. există o mare presiune pentru a se permite desfăşurarea unor acţiuni de vânătoare în perimetrul lacului. hrăninduse cu cadavrele unor păsări prinse de gheaţă. Impactul antropic este redus în perimetrul lacului. ei aparţin unor populaţii ce cuibăresc la nord de ţara noastră sau în colonii situate pe malul stâng al Prutului. . frecvent. berzele albe (Ciconia ciconia) fiind prezente şi cu stoluri ce reunesc sute de exemplare. Îmbrăcaţi în penaj de nuntă. Ardea alba (egreta albă) şi Ciconia ciconia (barza albă). Spre sfârşitul lunii iulie şi pe parcursul lunii august pot fi întâlnite şi primele aglomerări de păsări picioroange. însoţiţi de juvenili zburători. dar trecerea acestui grup spre nord se face în luna aprilie. Majoritatea speciilor acvatice şi semi-acvatice sunt grupate în stoluri de zeci – în cazul ciconiiformelor. ceea ce ar pune în pericol liniştea celui mai important cartier de iernare a păsărilor acvatice nu numai din bazinul românesc al Prutului ci şi din nord-estul României. cormoranii rămân pe lac 10 – 12 zile. Gabriela Zbughin Foto: Gabriela Zbughin 03 Conservarea diversităţii floristice şi avifanistice în perimetrul lacului de acumulare Stânca – Ştefăneşti perioada rece. aceste specii sunt observate căutând hrana în perimetrul lacului de acumulare. pot fi numărate sute de lebede şi mii de gâşte şi raţe care trec spre ariile de reproducere din nord. Încă din prima jumătate a lunii iunie încep să apară primele specii de limicole. dar cu consecinţe deosebit de nefaste pentru diversitatea ornitofaunei din această regiune. fiind observat în În perioada martie – aprilie. Trebuie să menţionăm apariţia frecventă a acvilei de câmp (Aquila heliaca) şi prezenţa constantă a codalbului (Haliaeetus albicilla). În august. formând pod de gheaţă care rezistă până la începutul lunii martie.sunt foarte bine reprezentate speciile de pădure. Vecinătatea pădurii de luncă şi prezenţa unor plantaţii de arbori în perimetrul lacului de acumulare favorizează păsările răpitoare. Staţionând doar câteva zile în zonă în drumul lor spre nordul continentului. în luna decembrie. Accesul este strict controlat în perimetrul din jurul bazinului. când pot fi observate cele mai însemnate efective numerice ale populaţiilor de ciconiiforme. În luna martie. de regulă. Carmen Gache & Dr. în zone umede din apropierea lacului. probabil. în primul rând ca urmare a statutului de zonă de frontieră. sunt prezente ca specii clocitoare numai specii de păsări care se populează habitatele forestiere şi pe cele deschise . iulie-august. limicolele formează aglomerări mari de indivizi pe marginile lacului de acumulare. formând grupuri mai mari sau mai mici. părăsind regiunea pentru a se întoarce aici în Dr. de sute şi chiar mii de indivizi în cazul anseriformelor. se declanşează migraţia de toamnă a anseriformelor care va continua până către sfârşitul lunii noiembrie. Deoarece habitatele favorabile cuibăritului păsărilor acvatice acoperă suprafeţe deosebit de restrânse. În intervalul cuprins între lunile noiembrie şi februarie. care construiesc arbori în arborii înalţi. cuibărind. Dumbrăveanca (Coracias garrulus) apare doar accidental în perimetrul lacului. În aceste condiţii. toţi afluenţii Prutului de pe teritoriul judeţului Botoşani îngheaţă.

La apropierea de astfel de zone. riscul opririi ireversibile a propulsoarelor creşte odată cu creşterea taliei păsării şi a turaţiei motoarelor turboreactoare. cu puţin timp înainte de aterizarea forţată în apele râului Hudson.. respectiv al aterizării aparatelor de zbor3). incident survenit la scurt timp de la decolare. lăstuni). dar şi păsările răpitoare de zi5.6 kg).8 kg. etc. adoptate în vederea creşterii securităţii transportului aerian.500 m (în apropierea aeroporturilor). inspirată de incidentul recent mediatizat. astfel. Nici măcar navetele spaţiale nu sunt scutite de astfel de incidente.. Ulterior. în cazul aviaţiei militare din Europa. După datele Smithsonian Institution’s Feather Identification Laboratory (SUA). Şapte ani mai târziu. la 3 septembrie 1912 se consemnează primul caz în care un om (Calbraith Rodgers) moare ca urmare a unei coliziuni dintre avionul pilotat şi un pescăruş. nu a mai fost abordată până acum în paginile publicaţiei ”Despre Păsări”. şorecari. trebuie să reziste la impacturi cu păsări având o masă dublă (3. Dacă în primul caz.. păsările cele mai frecvent implicate în astfel de incidente. De asemenea. sunt cele de talie mare. Charadriidae (ploieri. fiind documentat cazul navetei Discovery care. ale căror coliziuni cu aeronavele sunt cele mai grave (reprezentând 75% din totalul incidentelor care au produs daune aviaţiei civile americane în perioada 1990-2007). Conform Bird Strike Committee USA. ele trebuie să reducă viteza. cele mai frecvente păsări implicate în coliziuni cu aeronave pe cerul de deasupra Europei aparţin6 următoarelor familii (în ordine descrescătoare): Laridae (pescăruşi). însă. datorită mai multor motive. Dacă pe continentul nord-american cele mai frecvent implicate în coliziuni sunt păsările din familia Anatidae. când aparatul pilotat de Orville Wright de-a lungul celor aproape 5 minute de zbor a lovit o pasăre în apropiere de Dayton. Zborul 1549 este o cursă regulată de pasageri cu plecarea din aeroportul LaGuardia (New York) cu destinaţia Charlotte (Carolina de Nord). Frecvenţa acestor incidente a început să crească treptat. petrecut la scurt timp după decolarea zborului 1549 al companiei American Airways. Istoria aviaţiei civile consemnează primul caz de impact al unui avion cu păsările la data de 7 septembrie 1905. echipaj navigant). Coliziunile dintre aeronave şi păsări au loc atunci când ambele se află la altitudini joase (ceea ce coincide cu momentul decolării. Este important de menţionat că majoritatea impacturilor dintre păsări şi avioane se soldează cu daune minore asupra aparatelor de zbor. Alte măsuri sunt destinate sperierii păsărilor din zonă prin utilizarea unor dispozitive luminoase. sonore.” Sau cum poate o pasăre să doboare un avion? unor mijloace care să permită aeronavelor să evite din timp un curs de coliziune cu păsări. efectele coliziunii lor cu vehiculele aeriene şi să treacă în revistă măsurile de prevenire a acestor evenimente. situaţii frecvente). deoarece majoritatea coliziunilor au loc sub această altitudine. Laridae (pescăruşi). care la un impact cu un astfel de corp nu trebuie să se deformeze sau să crape. fiind în general cuprinsă între 6. lebede. Marcel CIOBANU Fragment din mesajul trimis controlorilor de zbor de către Chesley Sullenberger. urmat apoi de gâsca canadiană (Branta canadensis) şi pelicanul alb american (Pelecanus erythrorhynchus). se au în vedere unele măsuri prin care se denaturează habitatele din apropierea pistelor şi din jurul aeroporturilor: se tunde periodic vegetaţia ierboasă. a lovit o pasăre de talie mare. Structurile exterioare ale aeronavelor moderne (cu excepţia ampenajului7) trebuie să fie capabile să reziste la un impact cu o pasăre având o masă de 1. care detectează zborul păsărilor aproape în timp real. aeronavele aveau motoare mai puţin silenţioase. Riscul de coliziune dintre aeronave şi păsări creşte mult în timpul migraţiilor sezoniere.. în celelalte două cazuri ele sunt mult mai promiţătoare.. interzicerea folosirii în agricultură a unor substanţe chimice pentru combaterea dăunătorilor. pentru a evita producerea unor daune mai mari. Acest risc creşte însă după atingerea unei altitudini de 1. 2 Un exemplu relevant: astfel. când aeronavele se apropie de suprafeţe de teren cu densităţi ridicate de păsări. semnificativ în ultimele două decenii. a câinilor special dresaţi. cele mai mari daune produse aeronavelor care străbat spaţiul aerian nord-american sunt produse de vulturul curcan (Cathartes aura). folosirea unor mijloace care să îndepărteze păsările de pe culoarele de zbor ale aeronavelor şi utilizarea 04 “. erau mai puţin rapide. a crescut de aproape 4 ori în ultimele două decenii. etc. care pot avea uneori consecinţe grave asupra vieţii persoanelor aflate la bord (pasageri. la data de 15 ianuarie 2009. We hit birds . conform Autorităţii Aeronautice Americane.. în timpul unei lansări de rutină în vara anului 2005. Dacă lovitura se produce în partea anterioară a fuzelajului (de asemenea. comandantul zborului 1549 (un avion de tipul Airbus A320) al companiei US Airways. soldate cu pagube de sute de milioane de dolari la nivelul aviaţiei civile şi militare. din cauza faptului că puţine specii zboară la asemenea altitudini4.000. fereastra din sticlă laminată crapă (sau se sparge complet. WE HIT BIRDS1 .. Pentru a reduce riscul coliziunilor cu păsările la decolare şi aterizare. autorităţile aeroportuare derulează activităţi specifice. de la 1500 (1990) la circa 8000 (2008). afectând vizibilitatea şi chiar viaţa personalului navigant. vulturi. Autoritatea Aeronautică Americană (FAA) şi Departamentului Agriculturii al SUA (USDA) estimează că riscul de coliziune al unei aeronave cu păsările (”Bird Aircraft Strike Hazard” în literatura de specialitate) este de circa 1:10. uneori se substituie speciile de plante producătoare de seminţe ce atrag păsări cu alte specii ale căror seminţe nu prezintă interes. acvile. În ceea ce priveşte posibilitatea evitării din timp a coliziunilor cu păsările prin manevre ale piloţilor aeronavelor. cum este cazul aeronavelor de dimensiuni reduse). în cazul coliziunii aeronavelor bimotoare cu un stol de păsări. etc). şi anume: proiectarea unor vehicule care să fie mai rezistente la potenţialul impact cu păsările. circa 61% din aceste coliziuni având loc la altitudini sub 30 m. Aterizarea de urgenţă a fost cauzată de impactul cu un stol de gâşte canadiene (Branta canadensis) şi aspiraţia câtorva din acestea de către cele două motoare. în timpul migraţiilor. în cazul în care pasărea se loveşte de parbriz (situaţii frecvente). California. amintită mai sus. Apodidae (drepnele). Majoritatea aeronavelor comerciale au motoarele proiectate astfel încât după aspiraţia unei păsări având o masă de până la 1. înainte de anii ’70 traficul aerian era mai redus decât în prezent.” SAU CUM POATE O PASĂRE SĂ DOBOARE UN AVION? Coliziunile vehiculelor aeriene cu păsările aflate întâmplător pe culoarul lor de zbor reprezintă incidente nedorite. pentru ca păsările să nu intre în culoarele de zbor ale aeronavelor. Pe de altă parte. Cele mai grave sunt însă coliziunile în care păsările sunt aspirate de către motoare. Accipitridae (uli. cu populaţii incluzând un mare număr de indivizi.000 m) este foarte redus. printre care s-ar putea enumera implementarea unei legislaţii mai stricte în domeniul mediului care a permis îmbunătăţirea calităţii apelor. etc. de asemenea. Ce se poate face pentru prevenirea coliziunilor dintre aeronave şi păsări? Măsurile care se pot lua pentru diminuarea acestor incidente pot fi împărţite în trei categorii. Conform unei statistici efectuate de International Bird Strike Committee în anul 2008. Alaudidae (ciocârlii. Articolul îşi propune să analizeze cauzele impacturilor dintre aeronave şi păsări. a şoimilor. periculoase pentru viaţa păsărilor etc. proporţională cu masa păsării care a lovit aparatul şi viteza de zbor. permiţând astfel o predicţie a direcţiei lor de deplasare şi evitarea angajării vehiculului pe un curs de coliziune. în schimb. la fel şi parbrizul. guguştiuci). rezultatele aştepate sunt destul de limitate din cauza aspectelor tehnice şi tehnologice implicate. cum sunt cele din familia Anatidae (raţe şi gâşte sălbatice. o mai bună protecţie a avifaunei2. se îndepărtează toate resturile organice care ar putea atrage mai ales pescăruşii. ciocârlani). etc. Totuşi.8 kg să se oprească din funţionare. cel puţin deasupra teritoriului SUA. etc. sturzi). Înainte de 1970 impacturile aeronavelor cu păsările. se taie sau se scurtează arborii care ar putea oferi locuri de înnoptare pentru păsări (sau ca loc de pândă pentru cele răpitoare). Alte mijloace de evitare a intersectării itinerarului de zbor în cazul aeronavelor militare includ utilizarea datelor primite de la instalaţii radar.). Riscul de coliziune cu păsări în cazul avioanelor comerciale aflate la altitudinea de croazieră (care variază în funcţie de tipul aeronavei. însă fără a se produce daune vehicului spaţial. nagâţi). efectivul populaţional al gâştei canadiene. În privinţa aviaţiei militare. Tema contribuţiei de faţă. riscul de impact cu păsările la altitudini sub 150 m este de 7 ori mai mare pe timpul nopţii decât ziua. Cât de grav poate fi impactul unei păsări cu o aeronavă şi care sunt consecinţele depinde în mod evident de locul în care are loc contactul.This is cactus 1549.000-11. piloţii trebuie să urce rapid la o altitudine de cel puţin 1000 de m.. aceste păsări nu intră în lista celor mai des lovite. erau rare.“. în conformitate cu date recente (2006) ale European Military Bird Strike Database (EURBASE). Columbidae (porumbei. oprirea motoarelor poate avea consecinţe dezastruoase. Ampenajul. care au în vedere gestionarea şi controlul accesului avifaunei în perimetrul aeroporturilor. Hirundinidae (rândunici. de 1 . În acest caz. Falconidae (şoimi) şi Turdidae (mierle. efectul coliziunii este o deformare a acestuia. aceştia trebuie să evite să aterizeze sau să decoleze în apropierea unor perimetre în care se află aglomerări de păsări. Astfel. Astfel.. producând distrugerea a 103 aeronave şi moartea a 262 persoane. ciorile. numărul total de accidente mortale datorate coliziunilor aeronavelor cu păsările în intervalul 19122008 se ridică la 56.THIS IS CACTUS 1549. Ohio. în Long Beach. Numărul de coliziuni a crescut.

aviaţia militară israeliană se confruntă cu riscuri de coliziuni mult mai mari decât alte zone ale globului. 3 Aproximativ 90% din coliziunile dintre aeronave şi păsări au loc în apropierea aeroporturilor..900.. Cea mai ridicată altitudine (documentată) la care a avut loc o coliziune cu o pasăre a fost de 11. Africa) şi dedesubtul unui culoar important de migraţie de lungă distanţă a păsărilor primăvara şi toamna.” Sau cum poate o pasăre să doboare un avion? . dealtfel. Asia. conform datelor Organizaţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile. Gyps rueppellii. 5 Păsările răpitoare de zi sunt solitare (exceptând perioada cuibăririi şi a migraţiilor).000 exemplare (în 1990) la 3. Specia cuibăreşte frecvent şi în zonele umede din apropierea aeroporturilor. echilibrul sau schimbarea direcţiei acestuia.Foto: Nicu Călin / Vulturul sur (Gyps fulvus) la circa 1. 05 “.277 m (o specie de vultur african.000 (2008). o specie de gâscă din Asia Centrală (Anser indicus) a fost reperată la o altitudine de 10. 4 Totuşi au fost semnalate şi cazuri de coliziuni cu păsări la aceste altitudini. datorită poziţionării geografice a statului israelian la răscrucea a trei continente (Europa.175 m. Africa).. 6 Interesant de menţionat este faptul că.This is cactus 1549.. deasupra Abidjanului. Coasta de Fildeş. care serveşte la stabilitatea. We hit birds . fiind una dintre speciile de păsări cu cel mai înalt plafon de zbor din lume.000. 7 Dispozitiv al unui avion dispus în spatele fuzelajului. cu suprafaţe echivalente.

care are o mai veche şi eficientă tradiţie în protecţie. pentru că se pare că a rămas cam misterioasă modalitatea în care a ajuns pasărea la acea grădină zoologică. de aceea credem că azi se impune o monitorizare mai atentă a cuibăritului la codalbi încă din luna ianuarie pentru a putea fi descoperite din timp cuiburile active şi pentru a putea fi declarate zone de protecţie împrejurul lor măcar până la zborul puilor din cuib. Deci problema stagnării numărului de perechi de codalbi reproducători în Deltă la ora actuală nu este atât de mult legată de abundenţa hranei. Păsările tinere sunt mult mai gregare. Aflând că este vorba de o pasăre imatură care a stat aproape doi ani în cuşcă mi-am dat seama că simpla eliberare a păsării fără o pregătire prealabilă înseamnă de fapt condamnarea ei la moarte. Le-am solicitat să nu 06 Bucuria de a elibera un Codalb . preferă cuibă- rirea în zone mai greu accesibile omului. prin interzicerea folosirii acestor substanţe. dacă nu chiar în foarte uşoară creştere. Problema era destul de serioasă. Numai pelicanii mai pot concura la talie şi chiar la zbor cu aceste răpitoare coborâte parcă din basmele cu pajuri şi cu zmei. ci şi în ţară. aceste impunătoare păsări de pradă care erau pe vremuri. mai ales codalbii.BUCURIA DE A ELIBERA UN CODALB Pentru turiştii iubitori de natură ce au ochii deschişi şi atenţia trează pentru atâtea din minunile ce ni le oferă Delta Dunării e aproape imposibil ca într-o excursie de câteva zile prin tainicul ţinut al apelor să nu observe uriaşele păsări de pradă rotindu-se în impresionantul lor zbor planat pe cerul ce pare o continuare în înălţimi a limpezilor lacuri uriaşe. unde într-o mică grădină zoologică aparţinând de primărie se găsea un codalb imatur. întrun an în care delta fusese îngheţată până în martie. nu numai în Delta Dunării. Am fost contactat telefonic la biroul Societăţii Ornitologice Române din Tulcea pentru a le sugera o locaţie din Deltă unde să elibereze ei pasărea. Personal am observat.. În consecinţă astfel de exemplare sterile au ocupat mulţi ani la rând teritorii în care s-ar fi putut reproduce exemplare tinere neafectate de astfel de intoxicaţii. deoarece codalbii de la noi. fapt ce a dus la moartea unora şi la sterilitatea multora. de pildă. în special în regiunile din lunca Dunării şi de-a lungul marilor cursuri de apă. În Ungaria. dar nu la mult timp după dezgheţ. iar aceştia pot să nu se dovedească prea toleranţi cu codalbii şi să tragă asupra lor. Nu se ştie cum. acvilele fiind recunoscute pentru longevitatea lor care poate depăşi 25 de ani.. de tipul DDT-ului folosite în special în agricultură. Codalbii. nefiind exclus chiar faptul ca pasărea să fi fost pui nezburător la data aducerii lui.. ştiut fiind că se întâmplă ca păsările răpitoare. păsările nu sunt atât de deranjate de prezenţa omului ca la noi. Este o ciudăţenie că vânătoarea e acceptată în Deltă uneori până în martie. Tot mai greu de găsit azi. iar în Valea Dunării prezenţa lor se face tot mai des simţită. Pe de altă parte consumul de către codalbi al mai multor păsări în care există alice de plumb poate duce în timp la saturnism (intoxicare cu plumb) urmat de moartea păsărilor… Deşi în ultimii ani situaţia codalbilor din Deltă pare a fi stabilă. căci despre ei este vorba. când pescarii profesionişti au revenit în zonă am observat că perechea de codalbi a abandonat cuibul cu ouă…Cazuri asemănătoare nu au fost puţine. unele dintre cele mai frecvente acvile. problema nu mai este atât de acută şi credem că una din cauzele majore care ameninţă specia la noi o constituie presiunea antropică asupra zonelor de cuibărit. codalbii prădători având aici un rol în menţinerea echilibrului ecologic. ai căror pui constituie uneori hrana lor zilnică. aşa că pot fi observate multe exemplare la un loc nu numai iarna la aglomerarea păsărilor de apă ci şi pe perioada primăverii şi verii. Azi însă. atunci când stau lângă locurile cu apă mică în care se reproduc crapii sau în preajma coloniilor de păsări. să se apropie şi să fure de pe apă păsările ucise de vânători. Până acum 25 de ani principala problemă care ameninţa codalbii consta în acumularea de-a lungul anilor în organismul lor de substanţe organo-clorurate cu mare remanenţă. în acest fel menţinându-se şi un uşor control asupra dezvoltării explozive a populaţiei de cormoran mare care ar putea periclita populaţiile de peşti ale Deltei. o pereche de codalbi şi-a făcut cuibul nu departe de o colibă pescărească. totuşi trebuie să înţelegem că această specie are în continuare nevoie de o reală protecţie specială şi că mai este un drum foarte lung de parcurs până când vom putea spune că această specie nu mai este una critic periclitată. Autorităţile de mediu au pus în vedere celor de la grădina zoologică să elibereze pasărea.. lângă lacul Kuzminţii din apropierea satului Vulturu. în urmă cu doi ani acest exemplar a fost adus de undeva din zona Deltei Dunării şi pus în cuşcă. în special de cormorani. depunând ouă şi începându-şi clocitul. deoarece pasărea s-a dezobişnuit să vâneze stând în cuşcă. ci de siguranţa locurilor de cuibărit. deci total neştiutor să-şi procure hrana în sălbăticie. astăzi nu mai pot fi întâlniţi decât în câteva locuri. Din această cauză considerăm îndreptăţită intervenţia Gărzii de Mediu la Oneşti. cum.

Pasărea trebuia dezobişnuită de dependenţa ei faţă de om. Am dorit să ajungem foarte dimineaţă. Special dorisem ca locul să fie sigur.se grăbească. Am luat din nou legătura cu Inspectorul şef al Corpului de Pază al ARBDD. din luna noiembrie până la sfârşitul lunii mai. Sos Tibor. instinctele de vânătoare i-au fost redeşteptate şi deprinderile dobândite de-a lungul lunilor de reabilitare au făcut-o mult mai sălbatică decât la veni- re. După culoarea ciocului şi structura penajului. Gregor. I se aducea în special hrană vie. pasărea fusese deja inelată iar pe aripi i-au fost vopsite uşor cu alb unele semne pentru a putea fi identificată cu mai mare uşurinţă în zbor. Bacul a trecut cu maşinile peste Dunărea în Ilgani de unde am pornit in grabă pe drumul hârbuit din Deltă care leagă Ilganii de Jos de satul Partizani unde urma să ne aştepte cu o ambarcaţiune rapidă Achimfiev Constantin. profesoară de biologie la şcoală. I-am dat apă dintr-un bidon de plastic şi a băut îndelung. Szilard a fost şi el de acord că ar fi fost o greşeală eliberarea păsării fără o pregătire prealabilă aşa că după ce a obţinut aprobarea de la autorităţile de mediu a preluat pasărea de la Oneşti. iepuri mai mici) pe care trebuia să înveţe să le prindă dacă dorea să mănânce. Se ştia încă de la începutul proiectului că în cazul planului B lui Gregor îi va reveni sarcina să stea de pază ziua şi noaptea în preajma codalbului. Am luat legătura la TârguMureş cu prietenul meu Szilard Daroczi de la Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii „Grupul Milvus” pentru că ştiam că ei au deschis acolo un mic centru pentru reabilitarea păsărilor răpitoare care aveau probleme. Am ales Ferma Maliuc pentru că acolo aproape zilnic puteau fi văzute 2 perechi de codalbi adulţi şi chiar codalbi imaturi aflaţi aici fie pentru a pescui în bazinele bogate în peşte. A stat la Târgu-Mureş. Am căutat să vedem care ar fi cea mai bună locaţie şi am decis împreună că locul de eliberare va fi în Ferma Piscicolă Maliuc.dimineaţă am pornit cu maşinile spre Nufărul spre a apuca primul bac care să ne treacă peste Dunăre cu maşinile. Deşi majoritatea dintre ei văzuseră în Deltă. a cărui dorinţă arzătoare era să vadă măcar un şacal. După aproape o oră de aşteptare ne-am dat seama că mai mult ca sigur eliberarea fulger sperată de noi nu va avea loc în acea zi şi că va fi vorba de un proces mai lung şi mai anevoios. domnul Neculai Bahaciu care în toamnă se opusese şi el eliberării în Deltă fără o pregătire prealabilă a codalbului de la Grădina zoologică din Oneşti. activităţile din Fermă vor ocoli punctul ales de noi. căci păsării prea familiarizate cu omul trebuia nu numai să i se reducă dependenţa de om. Cu ajutorul unei plase puse la dispoziţie de Pavel Gheorghe din Maliuc şi cu nişte pari am încropit un ţarc mărişor în jurul păsării pe care urma să-l închidem doar pe timpul nopţii spre a o proteja de o eventuală prezenţă a câinilor sau a vulpilor. un voluntar din Franţa. a trebuit să facem elevilor o scurtă prezentare a situaţiei acelei păsări şi a eforturilor pe care le-a făcut o echipă de oameni inimoşi spre a putea fi eliberată în cele mai bune condiţii şi cu cele mai mari şanse de supravieţuire în viaţa sălbatică. totuşi nici unii dintre ei nu-şi închipuiseră că aceşti codalbi pot fi în realitate aşa de mari şi puternici ca exemplarul ce se afla în cuşca de transport din faţa lor. pe răcoare. în această perioadă de reabilitare. Evident copiii s-au arătat curioşi să vadă de aproape pasărea şi au fost extrem de impresionaţi de clonţul şi de picioarele ei puternice cu ghearele atât de mari şi de ascuţite. iar câţiva care participau la lecţiile din teren ale cercului de turism şi ornitologie avuseră chiar privilegiul să-i observe prin binoclu. Treptat-treptat. dis-de. 07 Bucuria de a elibera un Codalb . când s-a considerat că şi-a redobândit abilităţile de vânătoare şi de zbor. rozătoare (cobai. Szilard a prins pasărea şi a scos-o din cuşca specială de transport. Au mai avut loc alte câteva şedinţe de dezmorţire a aripilor fără a fi urmate de marea desprindere atât de aşteptată. la locul eliberării. Pentru a-l menţine pe Gregor mai alert pe timpul nopţii i s-a spus că nu e exclus ca noaptea să apară şacalii în zonă iar săracul francez. După ce toţi au fost găzduiţi peste noapte la camera de oaspeţi a Biroului SOR. păsări. ci şi să i se inducă teama faţă de acesta. greu accesibil şi cât mai departe de ochii turiştilor şi ai localnicilor. unde patronul Nucu Dobrănăuţeanu ne-a asigurat că pasărea nu va fi deranjată. voluntarul francez. Am ajuns la locul eliberării la care accesul nu era posibil decât traversând cu o barcă pescărească un canal. Dacă înghesuită în cuşcă părea mai mică şi crezusem că e un mascul acum când o vedeam liberă în faţa mea curăţindu-şi şi înfoindu-şi penajul mi se părea mult mai mare şi mă gândeam că probabil era o femelă. Din echipa care a îngrijit pasărea în toată această perioadă a făcut parte şi Gregor. În noaptea de 26 mai au sosit la Tulcea de la Târgu-Mureş două maşini în care se aflau Szilard Daroczi. codalbi zburând sau stând pe copaci. agentul ecolog care ne va ajuta pe întreaga perioadă a operaţiunii de eliberare pe care noi o speram cât mai scurtă. Prezenţa omului în preajma păsării a fost redusă la maxim. I-am făcut poze. După aproape 24 de ore de stat în cuşca mică şi după călătoriile lungi şi tracasante cu maşina şi barca pasărea părea suficient de stresată. pentru că la eliberare era absolut necesar ca pasărea să evite apropierea de om. fie pentru a prinde lişiţele şi raţele ce se aflau în mare număr în zonă. aşa că va trebui să trecem la planul B pe care îl discutaserăm încă înainte de a aduce pasărea în Deltă. codalbul era un subadult foarte probabil în vârstă de 4 ani. A adus-o la centrul lor din Târgu-Mureş unde i-au pregătit o volieră mult mai spaţioasă decât cuş- ca de la Oneşti iar o echipă de tineri a avut drept sarcină hrănirea şi antrenarea ei. mai de la distanţă. asta în cazul în care pasărea ar refuza să zboare. dar i se aduceau şi peşti pentru că în Deltă aceştia probabil vor deveni o sursă importantă de hrană. În ţarc am mai adus un butuc pentru ca pasărea să poată sta la oarecare înălţime de nivelul solului. şi bineînţeles cuşca cu codalbul. A fâlfâit de câteva ori din aripi ca pentru a se dezmorţi şi s-a înălţat cam vreun metru de la sol pentru a coborî iarăşi lent în acelaşi loc. Pe 25 mai s-a considerat că perioada de reabilitare a fost încheiată. Am decis să o lăsăm încet liberă jos şi ne-am retras la oarecare distanţă spre a vedea ce se întâmplă. Domnul Ifrim Costel. La Maliuc am făcut o scurtă oprire şi la insistenţele soţiei. Comisarul – şef al Gărzii de Mediu al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării ne-a oferit sprijinul său şi s-a arătat deosebit de interesat de felul în care va decurge eliberarea păsării la care dorea şi el să participe. Am preferat acel loc şi deoarece nu avea copaci în imediata apropiere pentru ca astfel să putem observa mult mai bine cât de bine va putea zbura pasărea când va veni ziua cea mare.

A treia zi a început să tune. Codalbul nostru ridica un ochi spre cer parcă mai mult speriat decât dornic de comunicare cu pasărea ce se rotea deasupra. După amiază pasărea şi-a luat iar zborul. crezând probabil că e puiul său. La un moment dat nişte ciori grive au început să sâcâie codalbul. evident peşti şi în cazul că s-ar fi descurcat mai greu cu capturarea acestora. Văzând ezitările codalbului nostru mi-a venit în minte un mai vechi şi subtil poem-parabolă al poetului sovietic Evgheni Evtuşenko despre o vulpe polară dintr-o crescătorie care reuşise să fugă profitând de neatenţia îngrijitorului ce într-o zi uitase deschisă uşa cuştii. Gregor urmărea cu binoclul de la distanţă ce se întâmplă cu pasărea. Vreme de două zile Gregor a cercetat toate sălciile de pe grind în speranţa că-l va vedea din nou. I-am dus din nou mâncare (pui şi peşte) a mâncat. spre a-l putea ţine sub urmărire. prin iarba umedă şi în bălţile cu ape mici săreau mii de broaşte care ar fi putut să-i asigure supravieţuirea. Nici nu şi-a montat cortul. părăsise ferma şi s-a oprit într-o salcie. pe deasupra au trecut doi codalbi. a mâncat. sugerând parabolei o morală tristă despre preţul libertăţii şi despre cât de pregătiţi sunt doritorii să şi-l asume: căci după ce câteva zile a cutreierat împrejurimile încercând să se bucure de libertate. dar se pare că nu se întâmpla nimic din ceea ce aşteptam noi. să fulgere şi să plouă. incapabilă să se descurce singură în sălbăticie. dar nici acolo nu a stat mult. Pasărea a băut apă.m. Am cercetat şi noi împrejurimile cu bărcile. apoi s-a înălţat din nou trecând peste canal la o distanţă de vreo 300 de metri. În ciuda căutărilor noastre nu am avut nici o semnalare a prezenţei sale până când. Îi telefonam des să vedem care mai e situaţia. prefera să stea la umbră nu să zboare. Noaptea a fost furtună. căutam acul în carul cu fân. Am primit pe la ora 10 a. După primele ore. la început doar vreo 50 de metri. Am venit să-l scoatem pe Gregor din fermă şi să-l instalăm pe grindul cu sălcii unde era codalbul. a mai zburat vreo 500 de metri si s-a oprit într-o altă salcie a zăvoiului. Pentru că ziua era un soare arzător am tăiat nişte stuf şi nişte papură pe care am rezemat-o pe o porţiune a plasei ţarcului pentru a-i crea păsării un fel de umbrar. un telefon de la Gregor ce ne anunţa că pasărea a început să zboare. a fâlfâit din aripi. după aproape două săptămâni de la eliberare rangerul ARBDD Achim- 08 Bucuria de a elibera un Codalb . Erau însă acolo locuri cu bogate oportunităţi de hrănire: multe lişiţe. dar zona era imensă.aproape că nu a închis ochii toată noaptea sperând să vină şacalii. vulpea se întoarce la cuşca ei din fermă… Oare codalbul nostru se va întoarce definitiv la cuşcă?! Au venit şi cei de la Garda de Mediu să vadă ce se întâmplă cu pasărea. un codalb adult văzându-l pe al nostru jos a început să cheme insistent din zbor. dar dimineaţa era din nou călduroasă şi senină. Poemul se încheia într-o tonalitate ironic-amară. dar n-a vrut să cerceteze împrejurimile. dar după o vreme l-au lăsat în pace.

Se pare că s-a cam săturat de lunga perioadă de hrănire cu peşte viu. Am aflat că agentul ecolog a hrănit câteva zile pasărea care şi-a mai revenit. dar care a dispărut în spatele copacilor imediat ce a oprit barca pentru a observa cu binoclul dacă semnele distinctive ale păsării eliberate pot fi văzute la acel codalb. J. I-am adus doar pui închişi la culoare în speranţa că după eliberare nu va atenta la puii albi din curţile oamenilor ci vă căuta să prindă lişiţele ce se află în număr mare în zona în care va fi eliberat…Căutăm în acelaşi timp ca prezenţa omului în preajma păsării să fie cât mai scurtă şi numai atunci când este cu adevărat necesară. pentru că iată că reali- tatea a început să semene cu o incredibilă poveste fără sfârşit iar eu mă văd obligat să mărturisesc că la vreo trei zile de la plecarea codalbului nostru am primit un telefon de la d-l comisar-şef Ifrim Costel. Am încercat să prezint aici doar o mică parte a eforturilor pe care le-au depus unii iubitori de natură în încercarea. darmite să zboare. mănâncă peşte fără probleme şi după ce o vom vedea că se descurcă să prindă şi păsări vii o vom elibera. chiar dacă acum după hrănirea îmbelşugată cu păsări şi peşte acesta ar putea zbura. Pentru că trecuse deja o săptămână de când puiul fusese adus la Chilia pentru a fi hrănit şi probabil alte 3-4 zile de când flămânzise până să fie găsit extenuat. Suspansul continuă….B. după ce pasărea se va mai familiariza cu zborul. Cu sprijinul generos al lui Gheorghe Pavel şi al prietenilor săi am construit un adăpost cu o volieră spaţioasă într-un spaţiu retras şi sigur şi împreună cu cei de la Rezervaţie ne-am înhămat la treabă. dr. ceea ce nu este întotdeauna uşor. Pasărea s-a descurcat până acum. Experimentatul ornitolog de la INDDD Tulcea. crezând că fac ceva bun şi util. au luat pasărea din mediul ei natural ca s-o poată admira în cuşca unei grădini zoologice la sute de kilometri depărtare de locul de baştină. Dr. ar fi murit negreşit dacă nu-l găsea agentul ecolog Lungu. pui de anul acesta şi nu de pasărea de la Maliuc. J. neştiind să se descurce singur. de a reintegra în viaţa sălbatică o pasăre maiestuoasă şi rară menită a fi admirată liberă în Delta Dunării… Şi toate acestea numai pentru că alţii. va fi mai uşor de observat deoarece codalbilor le place să se rotească în zbor uneori multe zeci de minute. căzut pe pământ. dar eu personal am speranţa că. am acceptat să luăm pasărea la Maliuc. deoarece după ce zboară din cuib puiul mai este dependent într-o destul de mare măsură de părinţi pentru o perioadă de aproximativ 30 de zile. până învaţă să se descurce singur.fiev Constantin fiind în misiune la peste 6 km de locul eliberării a putut să vadă un codalb sub-adult similar cu acela eliberat. mi-a îngheţat sângele gândindumă că încercarea noastră a eşuat. cum că la Tătaru. exista riscul foarte mare ca puiul readus în zona cuibului să nu mai fie recunoscut de păsările adulte. de câtă răbdare şi perseverenţă a fost nevoie în încercarea de a salva o pasăre. agentul ecolog Lungu a găsit un codalb atât de epuizat încât nu se putea nici ridica pe picioare. juvenilului i s-ar putea întâmpla acelaşi necaz. Kiss. dar mi s-a spus repede că e vorba de altă pasăre. nu ar fi o soluţie pentru că. pentru că e evident că preferă puii. Luni de zile de-acum încolo voi cerceta cu atenţie orice codalb pe care-l voi vedea zburând în acea parte a Deltei unde a avut loc eliberarea… Credem că se cuvin mulţumiri speciale tuturor celor de la Grupul Milvus care vreme de şase luni s-au ocupat de redresarea codalbului.Kiss împreună cu d-l inspector Neculai Bahaciu au plecat la Chilia. lângă Chilia Veche. Dan Hulea. care parcă ar fi dat să urmărească o vreme barca sa. neinelată. aş zice în aventura lor. directorul executiv al SOR mi-a promis sprijin. eu am putut înţelege ce eforturi au trebuit să facă ei în lunga perioadă de reabilitare. E. Deocamdată am reuşit să o hrănim cu câţiva pui de găină vii. Kiss a inelat tânăra pasăre şi a sugerat că o eliberare rapidă a puiului. Petrescu 09 Bucuria de a elibera un Codalb Foto: Sos Tibor . B. d-l dr. Poate că este timpul să avem şi noi la Tulcea un centru de reabilitare a păsărilor cu probleme. Am adus pasărea de la Chilia şi încercăm să-i dăm cât mai mult hrană vie. au văzut pasărea şi au decis că era vorba de un pui recent zburat din cuib care a fost incapabil să se hrănească iar după câteva zile extenuat de foame n-a mai putut nici să se întoarcă în apropierea cuibului şi. După o implicare de numai câteva zile. cu cei de la ARBDD şi deoarece dr. Am discutat cu dl. Sperăm să reuşim… şi să-l vedem cât mai curând şi pe acesta zburând în libertate peste Delta natală. destul de mari asupra cărora se aruncă imediat ce îi punem în volieră. I-am pus în volieră o tavă foarte mare cu o adâncime de vreo 12 cm în care punem apă şi caraşi măricei vii pe care pasărea trebuie să-i prindă. deasupra zonelor în care vieţuiesc.

10 Profil fotografic: Florin Chirilă 10 Foto: Florin Chirilă / Dar mai lung al cerului Foto: Florin Chirilă / Te cunosc de undeva? .

Foto: Florin Chirilă / Dejun cu specific pescăresc 11 Profil fotografic: Florin Chirilă . ca o tulpină nouă a „virusului ornitologic”. iar microbul fotografiei a apărut doi ani mai târziu.Foto: Florin Chirilă / Team building 1970. absolvent al Universităţii Politehnice Bucureşti. Bucureşti De profesie inginer. Lucrează în domeniul tehnologiei informaţiei (IT). 1994. Membru SOR din 2004. Pasiunea pentru păsări este de data mai recentă – doar de 6 ani.

. de veghje în lanul de rapiţă BUCURIA DE A PRIVI .12 12 Foto: Florin Chirilă / Brad de Crăciun Foto: Florin Chirilă / ..

svisiii. Şerveţele ecologice. după ploaie are culoarea verdelui proaspăt scos din tubul acuarelei. ţintuit ca un dirijor. În turlă se aude clopoţelul slujbei. Cucu! Duc mâna instinctiv la buzunar! Potrivit unei trainice superstiţii. codroşii amândoi. piţigoi mari. care-l cheamă pe fratele său. Nu uitaţi niciodată rolul benefic al păsărilor libere. ca un trianglu de argint . tling. ţin. cu trenă de cântecel . cu (ca) musca la arat! (Vezi Donici!). plimbare matinală! Un măr si câteva parale (de 50 bani) în buzunare!? Patru lăstuni fac voltije pe cerul lânos! Apuc un arac de fasole pe care-l transform în toiegel.. Într-o băltoacă se plimba câţiva bulbuci de apă. Ornitologia este o ştiinţă la îndemâna oricui. mlaştini. celelalte plonjează în tranşeele aburinde şi culeg bucăţele grase. ţin. svisi. hăţişuri. Hoinărind cât mai mult prin păduri. ori mai măricele de anemone. un bărbătuş de mărăcinar torquatus. Cluburile de ornitologie şi societăţile ornitologice nu sunt nişte organizaţii închise. tuiii ! Concert cu cel puţin două duzini de solişti! Intru şi eu în joc şi de pe strapontina din doi pari a jirezii ( = instalaţie din pari aşezaţi orizontal pentru uscat otava) îngân un mierloi încăpăţânat. ţin! Capîntortura! Poate am noroc să-şi facă cuib în buturuga deja perforată de ciocănitori. urzici. dar mai mulţi ! Cei doi oaspeţi (cucul şi vârtecapul) abia s-au întors din vilegiatura lor sudistă-africană ! Din vârful frasinilor ologiţi de secure. ţin. ison sfânt ! Începusem cu două cuvinte. rug de zmeur. de păducel înflorit în garduri. podbal. albe. Va doresc observaţii cat mai interesante şi minunate descoperiri ornitologice!!! Ornitologie de Florii Sâmbătă. dăruind. Plecaţi la această întâlnire care merita preţul unor îndelungate răbdări şi veţi fi de la o zi la alta martorii discreţi şi privilegiaţi ai vieţii unor aripi pure ca zăpada. albăstrui de rotunjoară Glechoma. lunecoase. frumuseţea şi poezia care le aduc universului nostru. dar n-am gasit alte vietăţi lucioase. La doi paşi peun putregai de salcie răsună un ţipăt nazal şi “isteric”. patru ochi de brotăcel Bombina cu burta galbenă. În cea mai mare armonie şi discreţie cu vieţuitoarele care vă înconjoară. dar se vrea şi o conştiinţă a fiecăruia în apărarea patrimoniului avifaunistic local. Aşa să fie. tui. dacă ai bani asupră-ţi în momentul când auzi pentru prima oară cântecul cucului. ştevie şi captalan. veţi înţelege că observarea şi cunoaşterea păsărilor contribuie la fericirea voastră de a trăi. regional sau planetar. vei avea apoi. capitolul doi al muncilor agricole necalificate. crude de salcie. Pajiştea. deşi as fi vrut ! Învăţător. tui. are un spiculeţ cu mustăcioare albe ori rozalii. minuscule. peste pajişti ori stânci. Pe planşa umedă au înflorit picături galbene de primula şi de păpădie. Iubiţi păsările? Dacă da. mucoase. frunzuliţe verzi. buboase. zis şi Petasites. soc. vrăbiile amândouă…speciile. tremură în zbor paraşutat fâsele de pădure.svisi. tling. nu vă mai rămâne decât să vă aruncaţi haina pe umeri şi binoclul pe după gât şi să ieşiţi în teren neuitând niciodată acasă entuziasmul şi bunul simţ. ting-ting. Cu-cu! Cu-cu! E Ştefan.PLEDOARIE PENTRU BIRDWATCH Invitaţie ornitologică A fi ornitolog înseamnă a fi altruist. în vârful nucului din livada popii Goga. ţin. de părălute. zburătăcesc pe crenguţele de măr şi cireş. iar m-a luat gura pe dinainte ! Am răsturnat câteva buturugi şi bolovani după metoda « Cioflec ». ci sunt deschise tuturor îndrăgostiţilor de aripi. n-am ce zice!? Duminică. profită de pe urma brazdelor ş-a muncii trudite şi asudate a doi patrupezi şi doi bipezi!? Plugăriţele codobaturi. albineţe. mititele. elitiste. acesta din urmă. îşi şterg apoi pliscurile de lichenii înrouaţi ori de coaja lucioasă. inoculând şi altora ardenţa acestei pasiuni. vă veţi delecta cu spectacolul fascinant şi tulburător pe care păsările vi-l oferă. zi zi zi zi. lunci. Plugarii (Motacilla alba). ţin.. tot anul. netemătoare vin ţopăind pe poante în urma fierului. Ilie Hoza Foto: Florin Chirilă / Brrrr 13 Pledoarie pentru Birdwatch . dar şi alţi zburători mărunţi. cintezele.

peisajului. Telefon: 0240 515866.tim. fac accesibilă această lucrare şi specialiştilor sau turiştilor străini. nedistructivă. unui nou volum semnat de dr.. 535600 Odorheiu Secuiesc. în limba engleză. Telefon: 0266 215555 Fax: 0266 218065 E-mail: aves@aves. prin cercetări proprii.]Oraşul străvechi pierdut în junglă. 14 Cărţi recent apărute ameninţate de activităţile umane nesăbuite.] Cartea lui Kipling a fost o piatră de hotar pe lista curiozităţilor mele: de atunci tânjesc să văd India” – povesteşte autorul. specialiştilor. accesibilă cititorilor de limbă maghiară. Însă firul roşu care străbate tot volumul este îngrijorarea pentru soarta naturii Iată o carte care n-ar trebui să lipsească nici din biblioteca specialiştilor. perspectiva personală a autorului asupra acestui tărâm exotic. nici din cea a iubitorilor naturii dobrogene! Pentru procurare contactaţi: Centrul ECO-TURISTIC DELTA DUNARII TULCEA Strada 14 NOIEMBRIE nr 1. judeţul Harghita.ro Sebastian Bugariu . în limba maghiară.[. este rezultatul dorinţei autorului de a-şi împărtaşi experienţele acumulate cu ocazia a două călătorii în India.. printre care zboară păsări tărcate şi lianele se înfăşoară precum şerpii. însă majoritatea de către cunoscutul fotograf şi militant pentru protecţia naturii. stilului de viaţă şi mai ales ale naturii pe care doar în ultimele decenii oameni de pe tot cuprinsul globului au avut cât de cât ocazia să le cunoască. habitatele (37 de subtipturi). pe ţărmurile Mării Negre. cu dune de nisip danubian-deltaice. referitoare la flora (130 de specii ameninţate). „Cocorul siberian şi tigrul regal – în al 24-lea ceas”. Cititorului îi este pusă la dispoziţie şi o listă de specii menţionate în volum. în această carte şi imagini din natura şi peisajele Dobrogei şi Deltei Dunării. vegetaţia (56 cenotaxoni). Volumul. Szeley Szabó László.. cadrul legislativ referitor la protecţia naturii.]Vara toridă. la care se adaugă cercetări asupra speciilor de plante ameninţate din zona litorală a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Ea prezintă. precum şi numeroase ilustraţii. cu comorile ascunse ale maharajahului.. Principalul scop al lucrării de faţă este de a pune la dispoziţia administraţiilor de arii protejate. ariile protejate (36 de rezervaţii naturale) recent înfiinţate din Podişul Dobrogei. însă cititorul va găsi cu siguranţă şi alte multe curiozităţi fascinante în lucrarea de faţă (un capitol este destinat descrierii detaliate a eforturilor întreprinse pentru a vedea un tigru în sălbăticie). De remarcat în acest sens este capitolul 10. factorilor implicaţi în protecţia mediului. acoperite de frunze. peisajele. aversele de neînchipuit ale musonilor. în acelaşi timp. a acestora. care o apreciază astfel: “. Cele 62 de planşe color cuprind imagini reprezentative ale respectivelor arii protejate şi a 100 de specii de plante ameninţate din siturile studiate.o lucrare remarcabilă privind conservarea naturii din Dobrogea. habitatelor. cu rarişti submediteraneene de stejar pufos şi bujori. păzite de bătrâna cobră albă. multe caracteristice pentru bioregiunile stepică şi pontică. oamenilor. măsurile de conservare in situ. autorităţilor publice. habitate şi peisaje remarcabile şi a le pune sub ocrotire pentru ca şi generaţiile viitoare să se bucure de existenţa şi frumuseţea lor. Rezumatul (45 pagini) de la capitolul 8.. cu păduri seculare de stejar şi frasin la Letea şi Caraorman.. Cartea. Astfel am văzut eu India Dorim să semnalăm apariţia. activitate intensă pentru a identifica specii de plante rare. la adresa de E-mail: jbkiss@indd. cu luxuriante zăvoaie sud-europene. şi locuitorii junglei[. poate fi procurată de la: Szabó Márta.ro sau direct de la autor. cu colibe construite din pământ. Păsările ocupă probabil cel mai important loc în descrierea vietăţilor întâlnite. “Mi-am imaginat jungla întunecată. Cartea poartă înaltul gir ştiinţific al domnului dr. multiplele experienţe şi impresii pe care călătorul le are la tot pasul sunt descrise în detalii menite să construiască imagini vii ale peisajelor. În lucrare sunt prezentate. intitulat “Astfel am văzut eu India” (titlu original “Igy láttam Indiát”). pe lângă detaliile celor două călătorii întreprinse în ţara de naştere al lui Kipling. P-ţa Libertăţii Nr. denumirile ştiinţifice utilizate în cadrul listelor de specii.[. cu monumentale păduri balcanice de tei. total sau parţial.. memento pentru situaţia tragică a două specii care păşesc deja pe calea dispariţiei.CĂRŢI RECENT APĂRUTE Dobrogea şi Delta Dunării Cei ce iubesc natura vor putea descoperi. precum şi pentru valorificarea sau ocrotirea durabilă. Satul indian. numeroase date originale din 100 de situri. ce include. studenţilor şi publicului în general date recente necesare pentru fundamentarea pe baze ştiinţifice şi legislative a deciziilor/măsurilor legate de protejarea florei. şi aspecte legate de factorii de ameninţare la adresa patrimoniului natural din Dobrogea şi Delta Dunării. asociaţii vegetale reprezentative. membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. periclitate sau vulnerabile. o parte efectuate de către autor. a căror diversitate remarcabilă formează un univers în miniatură. Cea mai mare parte a acestui patrimoniu natural şi peisagistic din Dobrogea este prezentată în lucrarea de faţă.25. cu copaci înalţi până la cer. pe lângă sinteza unor surse bibliografice. cu mlaştini europene de stuf şi pajişti sărăturate ponto-caspice.” Cartea se dovedeşte a fi altceva decât un simplu jurnal de călătorie. ariilor protejate/siturilor Natura 2000. Kiss J. numele habitatelor. Lucrarea cuprinde şi 37 de hărţi originale ale ariilor protejate fundamentate. rod al unei intense activităţi a autorului ei pe parcursul a 2 decenii... binecunoscut ornitolog şi cercetator care şi-a petrecut o mare parte din viaţă (aproape o jumătate de secol) în Delta Dunării. la hotarele vestice ale stepelor dintre Mongolia şi sud-estul Europei. Nicolae Doniţă.. Botond.

Borza. iar cartea în discuţie le poate oferi tuturor celor ce vor să se implice puternice argumente ştiinţifice şi legislative… Informaţiile cuprinse aici sunt mai mult decât suficiente şi pentru a revigora atenţia. Sunt prezentate activităţile de protecţie a mediului în România. protecţia. Protecţia şi conservarea naturii în sud-estul Moldovei O carte în sprijinul protecţiei naturii din sud-estul României “Ceea ce reţinem însa din istoria civilizaţiei e tristă constatare că omul a fost întotdeauna dezordonat în exploatarea naturii. foloseşte cu dezinvoltură ultimele realizări ale ornitologiei moderne şi ar putea să constituie un exemplu pentru alţi tinerii ornitologi. vulnerabile şi periclitate . a distrus valori estetice ideale şi adeseori ştiintţfice. ponta şi succesul reproductiv la Ixobrycus minutus”. 1928) Lucrarea ”Strategii europene de protecţie a diversităţii biologice. Bibl. el a uitat complet de nevoile viitorimii. elevilor.o reţea ecologică de arii naturale protejate ce are scopul să menţina într-o stare de conservare favorabilă cele mai importante tipuri de habitate şi specii ale Europei. Bogăţia informatică bine sistematizată. Alin David. Cei ce doresc să-şi procure cartea se pot adresa autorului prin E-mail: munteandanvic@yahoo. factorii limitativi. dar şi a educaţiei ecologice. a conservării speciilor şi a habitatelor zonei. 170 Pret: 30 lei. Sunt prezentate 101 specii de păsări într-o formulă sintetică ce cuprinde despre fiecare informaţiile esenţiale. Acest foarte elaborat studiu a fost şi teza sa de doctorat. Petrescu Ecologia populaţiilor de păsări din câmpia Fizesului Tot de la Cluj. Colectia TERRA. Considerăm că e important ca citi- torii să urmărească atent şi binevenitele precizări pe care autorul le face în introducerea lucrării tocmai pentru a clarifica eventualele nelămuriri asupra numărului de specii incluse sau asupra criteriilor care au stat la baza acestei atât de necesare şi utile lucrări. un adevărat ajutor pentru orientarea în identificarea atât de risipitelor surse bibliografice ale ornitologiei româneşti prin diverse publicaţii de-a lungul anilor. Strategii europene de protecţie a diversităţii biologice. păsările sălbatice şi habitatele lor sunt supuse unor presiuni antropice crescânde. 20. de atâtea ori prea amorţită. E. a oamenilor politici. a celor ce într-un fel sau altul lucrează la Ministerul Mediului. implicit din România. studenţilor.ro (E. pe care autorul cu acribie şi spirit metodic ardelenesc a parcurs-o şi sistematizat-o de-a lungul a peste 40 de ani şi a cărei simplă redare la sfârşitul lucrării poate fi considerată. Date contact: Teodor Glăvan E-mail: theodor_glavan@yahoo. Studiul complex racordat la o metodologie contemporană de cercetare.) priveşte protecţia şi conservarea naturii zonei de sud-est a României (judeţul Galaţi). Teodor Glăvan şi dr. aplicată cu o ardelenească seriozitate. datorate în mare parte tăvălugului unui capitalism sălbatic. protecţia şi conservarea biodiversităţii. a distrus valori economice şi stări de echilibru în natură. Acestui balcanism. Aurora Marcu este o apariţie editorială multaşteptată în ceea ce 15 Cărţi recent apărute . pentru elaborarea lucrării a fost necesară consultarea unei impresionante bibliografii din ţară şi din străinătate. pentru studenţi. în special astăzi când. scăpat din hăţurile legislative de autorităţi tot mai permisive ce. de astă de la un tânăr universitar. se ascund dibaci sub onorabila mască a gândului la „ţărişoară”. bazată pe metode moderne de cercetare şi care s-a derulat de-a lungul a peste 4 ani de muncă susţinută. P.com sau la Telefon: 0744577358. efectivul. situaţia în Europa. Fig. O recomandăm în egală măsură şi instituţiilor guvernamentale de mediu precum şi organizaţiilor neguvernamentale. Recomand cu entuziasm această carte tuturor celor pasionaţi de ornitologie. Tab. a abuzat deseori în loc să se folosească înţelepteşte de bogăţiile ei. trebuie să recunosc că am fost de-a dreptul impresionat de penultimul capitol al cărţii „Folosirea habitatului. ONG-urilor de mediu. la noi. răspândirea în România. Pentru mai tinerii ornitologi. claritatea şi eleganţa stilului. în continuare e lipsit de informaţiile atât de necesare Ca unul care cunoaşte dificultăţile pe care le poate întâmpina oricine ar vrea să studieze stârcul pitic.2008. acestui balcanism e nevoie ca iubitorii de natură să încerce să-i facă faţă.Păsări rare. măcar cât de cât. adresată cadrelor universitare de specialitate. la fel studenţilor şi cercetătorilor interesaţi de cercetarea biodiversităţii în general. Cartea reprezintă o sursă importantă de documentare în materie de protecţie a ariilor naturale. mă refer aici mai ales la oamenii de teren. pentru că nu numai ornitologii pot găsi aici un adevărat model de cercetare. ridicând blajin din umeri. care nu se mai pot reface. autori dr. care să se adreseze unui public mai larg ce. Editura Fundatiei Universitare „Dunarea de Jos” Galati . tuturor celor interesaţi de natură. spiritul echilibrat de care de dovadă autorul recomandă suficient această carte care n-ar trebui să lipsească din biblioteca niciunui iubitor al păsărilor. biologia. aproape peste tot.ubbcluj. Ne aflăm în faţa unei cercetări temeinice. pentru că în lucrarea bine alcătuită şi condusă putem vedea ceva şi din talentul de profesor al domnului Alin David. (Al. în sud-estul Moldovei. bine pusă la punct. în rezervaţiile şi parcurile naturale din subordinea lui. statutul. 89. vulnerabile şi periclitate în România O carte ca aceasta a domnului DAN MUNTEANU este mai mult decât binevenită la noi. habitatul. informaţii despre Programul Natura 2000 .com spre a-i stârni interesul pentru protecţia speciilor rare. un adevărat tur de forţă despre o specie la care ecologia reproducerii e mai puţin studiată în Europa iar în România este prima cercetare cu adevărat serioasă şi semnificativă. structurate astfel: răspândirea generală. Protecţia şi conservarea naturii în sud-estul Moldovei”. 113. la necesitatea încurajării dezvoltării economice. pag. profesorilor de biologie din şcoli şi licee. ea poate constitui o provocare capabilă să-i facă să-şi publice rezultatele cercetărilor personale şi în lucrări de sinteză ca aceasta. ne-a sosit o extrem de interesantă şi valoroasă carte „Ecologia populaţiilor de păsări din câmpia Fizesului”. Pentru detalii legate de modalitatea în care se poate comanda această carte contactaţi autorul la E-mail: adavid@biolog. Pe lângă recunoscuta experienţă ornitologică de o viaţă a autorului. studenţilor şi elevilor interesaţi de biodiversitate şi protecţia mediului. ale căror pierderi sunt ireparabile”. incomparabil mai corupt ca aiurea de esenţa balcanic-orientală pe care a fost altoit.

Măcăleandru. situată la câţiva km. Însă nu fluturaşul a fost prima pasare ce mi-a atras atenţia aici. am remarcat şi prezenţa Codroşului de munte (Phoe- FLUTURAŞUL DE STÂNCĂ În ultimii 7. ani în care i-am descoperit foarte repede. Mult mai activă şi zgomotoasă este Codobatura de munte (Motacilla cinerea). Fluturaşul de stâncă este o pasăre destul de rară.8 ani obişnuiesc să vizitez Cheile Bistriţei din judeţul Vâlcea.blogspot. Cu speciile menţionate până acum am reuşit să fac fotografii. fisurile de pe pereţii cheilor unde caută insecte. dă impresia de efort pe care-l face pasărea. pe stâlpii de telegraf din beton şi l-am văzut şi pe turnul Mănăstirii Arnota. (Cinclus cinclus) ce este destul de obişnuit cu prezenţa umană deci te poţi apropia destul de mult de el. Mişună pe pereţii cheilor. Anul acesta pentru prima dată mai mulţi şi singurele păsări ce escaladau pereţii verticali ai cheilor situaţi chiar lângă drum.com Dan Bandacu nicurus ochruros). îşi flutură aripioarele preţ de câteva secunde. prin grohotişul de la baza pereţilor. Au fost însă şi doi ani în care fiind 16 Foto: Dan Bandacu / Codobatura de munte (Motacilla cinerea) . faptul că se mişcă tot timpul şi locurile umbroase pe unde bântuie fac ca fotografierea lui să fie destul de dificilă. Pe pereţii verticali de la intrarea în chei.c. În timpul căutărilor sale prin locurile amintite. Mi-a fost relativ greu să mă apropii de el. Codobatură albă. Este o pasăre discretă. am observat de fiecare dată fluturaşul. În perioada 23-25 aprilie a. locul unde.am văzut şi Pescărelul. Se poate observa şi auzi pe tot parcursul cheilor şi văii Bistriţei. Zborul este ca al unui fluture. l-am văzut numai în dimineţile mai călduroase dar nu-i place să stea la lumina soarelui. E clar că nu este un zburător de performanţă. Îi plac locurile umbroase. Cinteză. când am vizitat zona. dandindeltadunarii. Alte specii văzute sunt câteva perechi de Vânturel roşu. de altfel. zonă de o frumuseţe deosebită şi care în prezent face parte din nou înfiinţatul Parc Natural Buila Vânturariţa. mi-a luat de câteva ori destul de mult timp până să-l descopăr . Corb. Am descoperit acest peisaj minunat vizitând Mănăstirea Bistriţa. Detalii şi mai multe fotografii cu zona aceasta se pot accesa pe blogul meu. crăpăturile stâncilor. Cheile Bistriţei situându-se în imediata apropiere a mănăstirii. distanţa. cam la fiecare 7-10 secunde. Vizitând aceste meleaguri am avut marea surpriză să pot observa de câteva ori Fluturaşul de stânca (Tichodroma muraria) în special cînd vizitele au fost făcute primăvara. de Mănăstirea Biastriţa. nu mulţi se pot bucura că l-au văzut.

Bezzel (1965).danielpetrescu. Alunarul (Nucifraga caryocatactes) Foto: J. 1 ad.1964. B. 1 ad. In 4 ianu- arie 2009 au fost observate 7 exemplare la pădurea Bididia care au rămas toată iarna în zonă fiind observate de ornitologii Tulceni dr J. după o cercetare atentă în zonă. Dranov. Kiss 17 Observaţii ornitologice: Nagâţ sudic / Alunari în Dobrogea .danielpetrescu. Spre seară a ajuns şi Ciprian Fântână la Grindul Lupilor care a văzut şi fotografiat pasărea. 03. IL.08. www. Paspaleva&Tălpeanu 1979. Interesantă ni se pare însă ultima observare la Agighiol a unui exemplar de alunar în data de 24 mai 2009. Braţul Borcea.08.1977. În zilele următoare Vanellus spinosus a mai fost observat tot acolo de Răzvan Zinică. primele doua fiind: 08. Conform precizărilor lui Attila Sandor este a treia semnalare a speciei în România. Se pare că încet-încet apar şi la noi twitchers (iubitori de rarităţi ornitologice capabili să străbată sute de km pentru vedea o pasăre ce e considerată o raritate pentru ţară).Alexe Vasile. Luca Deheleanu precum şi de alţi birdwatchers veniţi din ţară.OBSERVAŢII ORNITOLOGICE Foto: Daniel Petrescu // www. Observator şi de această dată .B.ro Alunari în Dobrogea Începând din septembrie 2008 Alunarii (Nucifraga cariocatactes) şi-au făcut apariţia în Tulcea. precum şi de mai mulţi birdwatchers de la SOR Falco Cherrug.ro Nagâţ sudic (Vanellus spinosus) În 28 mai 2009 Daniel Petrescu a observat şi fotografiat pe Grindul Lupilor un ex. de Vanellus [Hoplopterus] spinosus în penaj nupţial. Szilard Daroczi şi Sos Tibor fiind în Tulcea au luat legătura telefonică cu Daniel şi. TL. au observat şi ei tot acolo pasărea. obs.Kiss şi Mihai Marinov jr. Prima pasăre a fost observată de Alexe Vasile în oraş. obs.

). Nu am observat pasărea. Chiş Vasile Timur şi Vlad Radu 18 Observaţii ornitologice accidental pe când umbla la gunoaie.. specie cuibăritoare în Munţii Ţibleş şi Munţii Lăpuşului Neophron percnopterus în Dobrogea Foto: Nicu Călin // 14 mai 2009 Florin Palade a observat şi fotografiat lângă Beidaud. cu pâlcuri de graminee ( 50 cm înălţime ). până ce nu a zburat de la 20 metri de noi. cel puţin aceasta este convingerea lui Florin Palade. Habitatul era reprezentat de o pajişte umedă.). Munţii Lăpuşului se extind între şaua Didi (pasul Botiza 980m) şi pasul Neteda (1. barza neagră (Ciconia nigra L. I.Palade Florin împreună cu 18 turişti belgieni a observat şi fotografiat din nou un exemplar imatur de Hoitar alb (Neophron percnopterus) survolând satul Ciucurova. finanţat de WWF. Menţionăm că este prima consemnare a prezenţei acestei specii în acest masiv muntos.).). Hudin (1611). În anul 2008 în cadrul proiectului de Identificare a Pădurilor cu Valoare Ridicată de Conservare finanţat de WWF am identificat în zona Văii Suciu (loc. Groşii Ţibleşului) şi Văii Râuaia (loc. Lăpuş). Alex Milici şi studenţii de la Facultatea de Ecologie. Foto: Nicu Călin // . “ Al. Liviu Pârâu SOR Falco Cherrug Tulcea Cocoşul de munte (Tetrao urogallus L. Pasărea avea prinsă de coadă sau de picior o bucată de cârpă sau plastic ce probabil că i s-a agăţat Munţii Ţibleş şi Munţii Lăpuşului fac parte din Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali. Univ.OBSERVAŢII .. împreună cu Costin Ion. În anul 2009 pe Valea Râuaia am identificat un cuib de barza neagră care este amplasat la circa 20m de sol pe o creangă laterală a unui fag de lângă o vale. Munţii Ţibleş se extind între pasul Şetref (817m) şi şaua Didi (pasul Botiza 980m) pe raza judeţului Maramureş şi Bistriţa Năsăud. am identificat în zona Vf. specie prezentă în Munţii Ţibleş În anul 2008 în cadrul proiectului de Identificare a Pădurilor cu Valoare Ridicată de Conservare. Cuibul se află în mijlocul unei păduri de fag la o altitudine de circa 650m. Bran (1837) şi Vf. În data de 29 martie 2009. Cuza” am observat în apropierea comunei Vlădeni (judeţul Iaşi) un exemplar al speciei Asio flammeus. aterizând ulterior la o distanţă de 300 metri. 16 iunie 2009 . lăsături de cocoş de munte (Tetrao urogallus L. autor al ambelor observaţii. ascunsă în vegetaţie. Tibleş (1839). pe un stâlp de înaltă de medie tensiune un exemplar imatur de Neophron percnopterus. Chiş Vasile Timur Mihail-Gerald Manole Barza neagră (Ciconia nigra L. Vf. Vf.039m) pe raza judeţului Maramureş. Arcer (1834). Exemplarul observat la intrarea în satul Ciucurova pare să fie altul decât cel observat la 14 mai la Beidaud. Menţionăm că este prima consemnare a prezenţei acestei specii în acest masiv muntos.

de la aplicarea inelelor (la data de 14. Menţionez ca nu am folosit chemătoare pentru ademenirea păsărilor. chiar şi o singură pasăre cu inele color a oferit informaţii valoroase referitoare la deplasările efectuate de lopătarii din zona Deltei Dunării. 3 luni şi 23 de zile după inelare în zona heleşteielor de la Podunavlje. Am făcut şi câteva poze doveditoare. dintre care unul purta inele color verzi pe ambele picioare.2004) şi până la observarea păsării au trecut 4 ani şi 11 luni.Laurenţiu Petrencu de la SOR Faco Cherrug din Tulcea împreună cu un grup de turişti belgieni a observat un exemplar tânăr de Acvilă de câmp Aquila heliaca în jurul orei 10:00 deasupra dealului Denis Tepe. Jud Tulcea. Astfel.06. Vinului. Trebuie însă amintit că din lotul de pui de lopătari marcaţi între 2005 – 2007 de dr. Observaţia este remarcabilă şi datorită faptului că acelaşi exemplar a fost observat la data de 7. la Vadu (jud. din 12 ţări. Ulterior a fost confirmat faptul că lopătarul. să recunoaştem. pentru noi cei din Dobrogea. O observaţie nu prea comuna în zona amintită. Constanţa). lacul Sinoie. Croaţia. până în prezent au fost raportate. Alexandru Iulian Ifrim 4 aprilie 2009 O surpriză plăcută de Ziua Păsărilor. Eugen Petrescu şi Viorel Cuzic Lopătar inelat revăzut la Vadu În data de 14. probabil exemplarul era în migraţie. a fost observat un mascul de Dendrocopos leucotos. Foto: Foto: Răzvan Zinica / Lopătar inelat 19 Observaţii ornitologice . Kiss de la INCDDD Tulcea. lângă satul Hamcearca.2009. Razvan Zinică a reuşit să fotografieze câteva exemplare de lopătar (Platalea leucorodia). tot în acelaşi loc. respectiv şi un inel metalic pe piciorul stâng.Ciocănitoarea cu spate alb în Dobrogea de nord În data de 9-12-2008 în M-ţii Măcinului între Vf. e impresionant. regăsiri ale acestor păsări inelate.05. în anul 2004. exemplarul fiind fotografiat la aproximativ 12 km (în linie dreaptă) de colonia de provenienţă. Botond (INCDDD Tulcea). Astfel.Cardon şi Vf. în cursul unei ieşiri efectuate împreună cu Paul Székely. Ceea ce. purtând inele verzi cu inscripţia VZ. Prezenţa speciei în această perioadă indică cuibărirea în zonă. Ambele exemplare au fost văzute într-o pădure de 50 de ani. a fost un ex de Dendocopos leucotos la Celic Dere. în cadrul unei acţiuni coordonate de dr. J. la 1 an.10. în data de 28-04-2009 a fost observată o femela aparţinând aceleeaşi specii. Kiss J.2005. pe stejar putred. Răzvan Zinică şi Sebastian Bugariu Foto: Nicu Călin // Acvila de câmp (Aquila heliaca) 5 mai 2009 . a fost inelat ca pui la cuib în colonia de pe insula Prundul cu Păsări.B.

căci cu cât este mai aproape de trunchiul copacului. Nu au putut sa ne răspundă dar. Dulceaţa primăverei.. Meraru Elena. şi am descoperit ceva extraordinar.ro // Ciufii de pădure la oraş… “Într-o pădure deasă. cu atât ocupă un loc mai important în grup şi cu atât prinde un loc mai bun în copac. fără să le trezim din somnul amiezii.. noaptea. Senklszky Andrei. numărul de locatari variind între 50 şi 139. că ocupă 20 Observaţii ornitologice mereu aceleaşi locuri pe crengile copacilor.. de menţionat că toţi fluierarii erau în penaj nupţial! www. Daca a mea-ndrăzneală n-aduce supărare.de privirile trecătorilor şi ale păsărilor de zi. colonia de ciufi a iernat aici cu mare fidelitate. Dar în vara trecută trei arbori de Tuja s-au uscat. „Prietenă — îi zise — ţi-aş face o-ntrebare. lumina de ce nu-ţi e plăcută. de ploaie.) De ce este atât de important să găsească un loc sigur? Ei bine. Alexandru Stermin. ne-am întrebat: de ce dorm mereu acolo. Horvath Erik.OBSERVAŢII . într-un loc ascuns în mijlocul Clujului cu aşa timide personaje. în schimb ele sunt stăpâne. în această iarnă. de nămeţi. iar un grup era format din aprox. de Grigore Alexandrescu) Aşa ne-am întâlnit şi noi. la fel ca şi mierla din poezie. pentru prima oară au fost observaţi în iarna anului 1984 în Grădina Botanică “Alexandru Borza”. de ce vin în fiecare an pe aceiaşi copaci. mă rog. în linişte. Înainte de a veni aici.Iuliu Moldovan) din Cluj. fiecare are teritoriul lui în “dormitorul de zi”. şi se luptă pentru acesta. bufniţele fiind înţeleptele nopţii. de baza ramurii. dar datorită deranjării lor de către oameni şi-au găsit adăpost în cei şase arbori de Tuja de pe strada Speranţei. Îi fotografiam în fiecare zi din luna ianuarie în care mergeam sa îi observăm. pentru că ziua este perioada în care sunt supuse agresiunii unor păsări diurne sau chiar a unor mamifere (ex. Spune-mi. Prof.. care ziua se hrănesc la marginea oraşelor iar noaptea dorm în copacii din parcuri. Aglomerări de Tringa erythropus 9 mai 2009 . având şanse mai mari să supravieţuiască iernii (asta este selecţia naturală de care vorbeşte Darwin. Hodiş Sergiu. Sunt ciufii de pădure (Asio otus) pe care i-am descoperit pe strada Speranţei (str.danielpetrescu. cu atât sunt mai protejaţi de vântul ce mişcă crengile. Varro Magdalena.” (Mierla si bufnita. razele dimineţei. Autorii: Dan David. teorie care se dezbate de aproape 150 de ani. după care cel mai puternic are cele mai mari şanse de supravieţuire..danielpetrescu. 150 ex. Mierla se-ntîlni seara cu bufniţa umflată. Sârb Florina. Panţiru Iulia. De atunci şi până în anul trecut. Acest fenomen de teritorialitate “în dormitor” a fost observat şi la ciorile de semănătură (Corvus frugilegus). de aici vine şi denumirea ştiinţifică a cucuvelei Athene noctua. 1000-1100 de ex.. nevăzută? Nu cunoşti. Lupu Ana. de cetăţi depărtată. De ce stai toată ziua ascunsă. Şi aşa ne-am minunat să descoperim atâta poveste şi ştiinţă. cam jumătate din cei 60 de locatari de aici s-au mutat în Parcul Lucian Blaga din cartierul Gheorgheni. www. Cu cât ciuful este mai puternic. ornitologii de la Palatul Copiilor din Cluj. Varvari Denis. cu minunea din mijlocul oraşului şi. cum se vede. sunt atât de adaptate întunericului încât nimic nu le poate face rău. întorcându-se mereu în acelaşi loc şi luptându-se pentru locul cel mai sigur din coronament. rotindu-şi capetele moţate. plăcerile vieţei.În timp ce se afla cu turiştii la ferma abandonată de pe Grindul Stipoc Laurenţiu Petrencu a observat mai multe grupuri compacte de Tringa erythropus care erau formate dintr-un număr relativ mare de exemplare: 2 din grupuri erau formate din aprox. ne salutau în fiecare zi în care mergeam să le vizităm.ro // . astfel că. jder de piatră).

toate păsările până la urmă. vorba ceea. dar dacă acesta nu va face faţă. şi… cum spunea Octavian Goga în poezia „La noi” …. sunt şi vor rămâne naturale. unde gigantomania a ajuns la ea acasă. Obretin. care toate sună: Interzis proprietate privată! Niciodată nu am văzut vreuna pe care să scrie proprietate de stat concesionată… Concesionarii se comportă ca nişte proprietari. Bugeac. Astăzi cele mai multe din lacurile naturale mutilate în amenajări piscicole au ajuns un fel de cuibuşoare de nebunii ale noii clase de îmbogăţiţi care se văd patroni pe uriaşe „luciuri” de apă din avuţia tuturor românilor. stârcii. Oltina-Iortmac. Gălăţui. să poată spune. putând fi folosite doar ca orice alt lac natural din ţară. însumând zeci de mii de hectare. Babadag. de exploatare prin adevărate şi moderne ferme piscicole să se dezvolte în bazine artificiale de mici sau moderate dimensiuni care să poată fi protejate eficient şi unde să se producă intensiv peşte aşa cum se întâmplă în toate ţările civilizate. egretele. ciorbe de peşte şi vânători speciale pentru protipendadă şi pentru străini (italieni mai ales) iar între timp se plâng autorităţilor că pelicanii le-au mâncat peşte în valoare de multe sute de mii de euro într-o lună. Gălăţui. Să se termine cu aşa-zisa cultură supra-extensivă a peştelui pe lacuri naturale de sute şi de mii de ha şi asta numai pentru că în comunism nişte inconştienţi au considerat că se poate şi altfel după moda stalinistă care genera frisoane de mândrie în activiştii de partid când raportau că au cele mai mari ferme piscicole din Europa.danielpetrescu.www. Dunăreni. Suhaia. Activitatea de piscicultură. dovadă că mai peste tot au pus pancarte de avertizare. minimale. grase compensaţii guvernamentale sau europene par să se întrevadă la orizont sporindu-le multora speranţele în acel. vezi Doamne. departe de prostime. după 1989. continuă să fie şi azi în România unele dintre cele mai atractive locuri pentru păsări. 100. Jijila. comunismul continuă să zămislească monstruoase tumori din insidioasele metastaze ascunse pretutindeni. în economie. adevărate latifundii ale bunului plac. acceptând bunul plac al câtorva pentru mutilarea în continuare a unor habitate excepţionale pentru floră şi faună care pe deasupra sunt şi proprietate de stat.000 de hectare din însăşi Delta Dunării îndiguite. „trai neneacă pe banii babachii”!?? Pentru ca să nu se creadă că punctul nostru de vedere este al unor ecologişti extremişti. după ce se exersase în proliferarea uriaşelor combinate ale industriei grele şi chimice în întreaga ţară. transformând lacuri naturale excepţional de importante pentru biodiversitate în terenuri agricole cum s-a întâmplat cu lacurile Jijila. multe cu un statut de protecţie special. pentru a se decide spre ce fel de piscicultură ne îndreptăm spre cea extensivă de sorginte stalinistă sau spre cea intensivă caracteristică pisciculturii moderne… Când majoritatea lacurilor enumerate la început. sunt oameni de bine care trebuie protejaţi mai ales acum când posibile. A încuraja în viitorul apropiat o astfel de înşelătorie pe bani europeni care până la urmă sunt şi bani guvernamentali. deşi în teorie mort. vezi Comtim. în viaţa socială… Nici mari lacuri naturale de-a lungul Dunării sau chiar din Deltă si din zona lagunară nu au rezistat preocupării creării unor gigantice amenajări piscicole. cu atât mai mult azi când toate sunt la preţuri europene şi aproape toate aceste uriaşe şi hibride amenajări piscicole sunt falimentare iar concesionarii se întrevede că se vor transforma sau deja s-au transformat într-o eternă masă de jeluitori clientelari care va da buzna la pleaşca compensaţiilor din banii Uniunii Europene pentru „daunele uriaşe” pe care le-au suferit ei. Lacuri naturale deosebit de importante pentru biodiversitate precum Bistreţ. e cazul ca Ministerul Mediului şi Ministerul Agriculturii să apuce taurul de coarne şi să decidă că lacurile naturale. Din păcate în toată această cumplită perioadă şi presiunea asupra celor mai faimoase zone umede din ţară a fost imensă. economic vorbind. Măxineni. unor bunuri naturale li s-a schimbat încadrarea printr-o decizie. dar şi pentru marea demolare a capitalei unde a patronat/generat kitsch-ul faraonic al construcţiilor. desecate în numele a ceea ce în limbajul de lemn al comunismului autohton avea să fie numit: „redarea terenurilor agriculturii” şi era vorba despre terenuri care niciodată nu fuseseră ale agriculturii… Înţelegem că n-are rost să ne mai lamentăm pe ruinele comunismului. ar fi una din marile erori cu consecinţe imprevizibile pentru protecţia mediului şi a păsărilor în mod deosebit. în comunismul tuturor posibilităţilor. specialişti în piscicultură. nesocotind sau răstălmăcind legile şi clauzele contractuale. ba chiar şi în combinatele zootehnice. dar nici nu putem să stăm indiferenţi când. Iezer-Călăraşi. Dranov şi altele au dobândit statut de amenajări piscicole şi. criminală!?? De ce acea decizie să rămână bătută în cuie pe vecie ca şi cum ar fi fost dată de Dumnezeu!?? Oare nu pentru că aceia care au pus mâna pe aceste grase concesiuni. Astăzi concesionarii se consideră proprietari. cum s-a mai şi întâmplat. fără nici un precedent în ţările vest-europene.ro // Mari lacuri naturale cu statut de amenajări piscicole S-a întâmplat ca în timpul comunismului şi în ţara noastră moda sovietică de sorginte stalinistă a realizării „celor mai mari” obiective economice să se impună. de cele mai multe ori. exploatării unui bun natural sălbatic cu tot ceea ce implică aceasta să falimenteze iar lacurile să se întoarcă 100% la regimul natural pentru că nu considerăm că e normal ca un concesionar al unui mare lac din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Uriaşe ostroave de la Dunăre distruse. de exemplu. Iortmac… Pentru că marile amenajări piscicole s-au dovedit un fiasco chiar şi atunci în comunism când furajele erau aproape gratis iar energia electrică necesară pompării apei din sau în lac era oferită de stat la preţuri preferenţiale. e oare firesc să încurajăm acea modalitate comunistă de piscicultură care la vremea ei începuse cu programe de cercetare pentru eliminarea păsărilor consumatoare de peşte!?? Ce să facem? Să venim să ne luăm pelicanii. oare n-ar fi bine ca. „veniţi şi luaţi-vă pelicanii din ferma mea că altfel îi împuşc!” De ce s-or fi agăţând azi oare cu atâta disperare agenţii economici sau chiar autorităţile ca de un dat insurmontabil de faptul că. chiar dacă în comunism au fost transformate în amenajări piscicole. la o iniţiativă guvernamentală. să fie convocată o comisie de analiză din care să facă parte cercetători români şi europeni. Dacă în aceste lacuri naturale cu regim de crescătorii se poate practica un pescuit raţional şi se poate asigura un oarecare management al repopulării cu puiet sau se pot aduce unele îmbunătăţiri hidrologice respectând flora şi fauna sălbatică şi dacă de aici va rezulta un câştig pentru eventualul concesionar este foarte bine. au fost scoase la mezat/concesionat pe sume derizorii. din cauza păsărilor ichtyofage.”Să ne mutăm în altă ţară”…?? Eugen Petrescu 21 Mari lacuri naturale cu statut de amenajări piscicole . Ca să nu ne reîntoarcem la neocomunism pentru a susţine din nou cu fonduri uriaşe căratul apei cu ciurul. ba chiar să cunoască izbucniri surprinzătoare poststaliniste duse „pe cele mai înalte culmi” de megalomanul Ceauşescu ce avea să manifeste o atenţie specială nu numai pentru Canalul unde staliniştii „dejişti” au eşuat. unde organizează pentru inimile sensibile ale unui cerc restrâns.

22 BUCURIA DE A PRIVI Foto: Florin Chirilă / La oglindă 22 Foto: Florin Chirilă / Scorţarul cel scorţos .

Foto: Florin Chirilă / Tenorul 23 Foto: Florin Chirilă / Mai mic decât coada .

iar Daniel o broscuţă (un bebeluş de Rana temporaria).. fâse de munte în cete mici şi gălăgioase.. Pe-un trunchi de conifer contorsionat ţopăie şi cheamă o ciocănitoare cu spate alb.) rătăcită pe lângă jgheaburile în care se adăpau oile. dar şi pe deasupra. Lala. cosaşi rozalii (Chrysochraon dispar) ne arată drumul. o muşcătură de biscuit. apoi trecem printre pajişti ofilite-n catifea cafenie de Festuca şi Poa. o omidă face răsuciri caraghioase încercând să găsească un capăt prin aer. Urcăm poteca printre molizi zgârciţi la cetini şi scortoşi. purpuriu. La urcuş găsesc şi fotografiez doi silfi tânjind pe o galbenă de vulturică. pe-un fir pustiu de graminee. Pentru câteva clipe zgârie fila albă a unui nor o săgeată de Peregrinus. O mierlă “scufundătoare” zburătăceşte pe malul dinspre grohotişurile pe care se caţără codroşii de munte. cărămiziu. Popas. continente galbene de ierburi. prin jnepeniş până la ochiul de apă.. consistent! Facem un ocol de mal şi urcăm pe lângă firul de apă ce coboară în cascada dinspre Lala Mică. o gură de apă. iar pe liziera Prelucilor se văd. insule de zâmbru. care transformă orice în pasăre?! Cortină de înserare. Linişte pe munte. Picnic. Yves Hoza 24 Foto: Yves Hoza / / . Ne întoarcem paşii ceva mai obosiţi pe acelaşi drum de căruţă. Sau e doar imaginaţia mea.. Ocolesc balta. octombrie. după aceea bolovănită. verziu. la câţiva metri de nasul nostru se leagănă si ciugulesc şase. prin transparenţe şi culori autumnale am ieşit din lume la munte: Ineu. prin care suspină fin piţigoi ater. linişte în suflete. altă chemare de “vrăjitoare neagră” răsună dinspre Rotunda. şi apoi chiar.. un fluierat gros şi grav. patrii înroşite de afin şi rhododrendon traversate în zbor de cozi dungate-n alb de alunari şi piepturi roşii de mugurari. krruk-krruik! Câte-o floare de “călcâiul broaştei” (Caltha p.Foto: Yves Hoza / / Ineu în octombrie Sâmbătă. Pe lângă ei. ş-apoi coborâm cărarea povârnită.. Câte-un fuior de vânt ne dă fiori şi ne obligă să ne aruncăm vestele pe umăr. Eu mai ridic ochii din pământ cât să mai văd un grup sârâitor de sturzi de vâsc. ceţuri matinale împletite cu raze în perdele diafane. auşei.. prin ierburi aterizează ori decolează fâsele spinoletta şi sturzii viscivorus. unde zăresc pe bolovanul din mijlocul luciului limpid încă un “Cinclus” şi coborâm în şir de trei. tăcuţi. Pe crengi joase de jnepi.dispar. krruk-krruk. se aud forfecuţe.. 11. Kuuu! Kouuuu! Kuiiii!Kuuuiii! Din trena unui nor se smulge o forma fantastică ce se desenează în lebădă. Îngenunchem când şi când pe marginea taluzului ca să ne dedăm la plăceri gustative simple cu câte-un pumn de mărgele roşii de uva-ursi. şapte forfecuţe îmbrăcate în toate straiele colecţiei de toamnă: gălbiu. pace pe munte. O negroaică (Dryocopus martius) îşi face auzit semnalul pe deasupra molidişurilor. pace în suflete. o cojoaică dansatoare pe coajă.Versanţii par uriaşe hărţi Google pe care se văd ţări verzi de jepi şi molid. câteva poze.

shopsor.ro Societatea Ornitologică Română Bd. nr. Mihail Kogălniceanu. Sector 5. Sc. 8. A Etaj 1 Ap. Bucureşti HRĂNITOARE AMANIT CUIB MONTANA CUIB FORESTA HRĂNITOARE VIVA 25 . Cod 050108. 49.2RON MĂTĂSAR CERB LOPĂTAR BUHAI DE BALTĂ BUBURUZĂ LIBELULĂ COCOŞ DE MUNTE VRABIE DE CÂMP STRIGĂ PRESURĂ GALBENĂ www.ALEGE CADOUL IDEAL PENTRU PRIETENII TĂI! INSIGNE .

Mihail Kogălniceanu.). Cotizaţia se poate achita la orice sucursală SOR sau la BRD Sucursala Triumf. sc. pliante. indiferent de numărul de persoane 45 ron Pentru a deveni membru. materiale informative SOR într-un singur exemplar (revista de 2 ori pe an. în limita locurilor disponibile Legitimaţie de membru. 8. L. posibilitatea participării la activităţile SOR.5 ron pensionari 15 ron Angajaţi Membru + Elevi. pliante. studenţi. calendare etc. XL) .3 RON Ariile de Importanta Avifaunistica din Romania 40 RON Familie Membră O familie. Categorie Cotizaţie anuală Beneficii Legitimaţie de membru. 1. studenţi. 15 ron pensionari 30 ron Angajaţi Tricou .shopsor. Cod 050108. Legitimaţie de membru pentru fiecare persoană. broşuri despre proiectele SOR.SOR . materiale informative SOR (revista de 2 ori pe an. 49. 7. cont: RO 93 BRDE 445 SV 8574 3384 450 Determinator 35 RON Vizitaţi www. et. broşuri despre proiectele SOR. Sector 5) sau la orice sucursală SOR.). Spate Membru Elevi.ro *Avem pe stoc hrănitoare şi cuiburi pentru păsări disponibile şi prin comandă on-line. intrare gratuită la muzeele partenere SOR. o fotografie tip buletin şi dovada achitării cotizaţiei la Biroul SOR din Bucureşti (Bd. calendare etc. . ap. A. nr. intrare gratuită la muzeele partenere SOR.25 RON Pix . intrare gratuită la muzeele partenere SOR. prioritate pentru participarea la activităţile SOR. Bucureşti. trimiteţi datele personale.Monitorizarea păsărilor comune (S.ALEGE CADOUL IDEAL PENTRU PRIETENII TĂI! Faţă Vino alături de SOR! Alătura-te celei mai mari organizaţii de voluntariat pentru protecţia păsărilor şi cu ajutorul tău vom putea schimba viitorul naturii. M.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful