4l

Replicarea
icarea ADN-ului = dublarea cantitEtii de erial genetic prin autocopierea nformaliei continute de ambele catene de
AND.

REPLICAREA

o necesit5 interventia a numeroase enzime, dependente de multipli factori reglatori. o un proces complex - necesit5 realizarea tuturor etapelor cu maximb eficienlS, ?ntrun timp limitat gi cu o fidelitate extremS.

REPLICAREA
'.::.:>-:
Furca de replicare
.-::-_=l,l
.-:_1.--.

REPLICAREA
molecul5 bicatenard de ADN lecule noi,
o identice

=

doud

o Aranjare complementara

si

secventiala in directie 5' -3' a dezoxiribonucleotidelor

,l=s ql5r= |::=*
EL=-"

ji€'G.*

- \$---14 i:::: cii? Lli' --:r

,r'

ffi

intre ele precum gi cu molecula "Parental5", o fiecare formati dintr-o cateni "veche" 9i o catenS "nou sintetizat;";

P
,.:.-.a
:

o de aceea procesul de sintezE al ADN a fost numit re p I i ca re se m i co n se rv ativd . o in felul acesta informalia geneticd a fost lransmisE intocmai, in succesiunea generaliilor de molecule.

Replicarea ADN-ului -particularitegi
Este semlconservalve
t

Replicarea ADN-ului -particularitdti
Este asincronE,

:

e fiecare moleculS noud de ADN posed6 o caten5

veche pi o caten5 nouS;

o eucromatina - replici precoce in fazaS, s Heterocromatin- replic are tardivi in faza S;

o Este semidiscontinuE,
o una dintre catene (catena directoare 5'-3') este sintetizati continuu, o in timp ce replicarea celei de-a doua catene (catena in intSziere 3'*5') se produce d isconti nuu;

o Este mullicentficd,
e replicarea moleculei de ADN debuteazi

concomitent din mai multe puncte (origini ale

replicirii)

o Si progerseazd

in ambele directit, astfel incat

rezulti mai multe bucle de repiicare.

000. 1. Repliconul are: . Terminarea replicirii 5i al6turarea catenelor.3'*5' intee iere' catena directoare ptr.puternic conservate.terminatorul. .5'-{3'ptr. Separarea catenelor parentale gi stabilizarea lor in stare monocatenare. catena "in o SintezaSrNroiSCOrult'tUA (fraqmentele Okazaki) o Formarea furcii de replicare . .originea. repetitii de AT Elemente tip B . o o o o trebuie sE fie complet5 9i fidel5. a. Inilierearepticirii. Repliconii Etapele replicerii o o Au o lungime de 100 -200 kb. o Fiecare cromozom are in medie 1000 de repliconi o o NU sunt activi simultan si la intamplare Exista o asincronie REPLICAREA SEMICONSERVATiVA REPLICAREA o e Debuteazi in mai multe puncte de origine ale replicbrii se elongheazS in sensuri opuse o o Secvenle specifice ADN (3000 nucleotide) Conlin doub categorii de elemente: Elemente de tip A -notate ARS.000 .secvenla ce se replicS. 2. Elongarea. Numirul lor in genomul haploid uman este 20.30. . care se replic5 o singurE datS/ciclu celular. atrEg6nd enzimele implicate in replicare. :. Unitatea de replicare = repliconul.REPLICAREA o Replicarea este controlatb ?n stadiul de initiere de o serie de proteine care se fixeaz6 la nivelul unor situsuri specifice de pe cromozomi. este controlat6 in stadiul de iniliere.

Enzima de degradarea primerilor ARN. = 50-300 exonucleazi . desfac ca matrite pentru replicare. Proteinele ssb (single strand protein)-proteine de replicare A. ll). +. Proteineleiniliator. foloseqte catena matrild 9i orientarea legdturilor de hidrogen ale purinelor 9i pirimidinelor penlru a "stabili" care deoxiribonucleotid va fi adaugat in catena noue. numite origini ale replicdrii. Topoizomeraze (I. despiralizeazd helixulADN o 6. ADN polimeraze. refdcAnd apoi legdtura fosfodiesierici qi continuitattea moleculei. o. 5. o catalizeaza formarea legeturilor fosfodiesterice intre o deoxiribonucleotidele adiacente care vor forma catena de ADN.( Enzime gi proteine implicate= SiAiIESOM ADN polimeraz5 9i ADN Primaza. in regiunea suprarasucita. iar monocatenele vor o ac'lioneazi in puncte specifice. II). prin fixare la monocatene. Proteinele inifiator. ADN primaza este implicate in sinteza amorselor imeri-tor) Hel SINTFSOfuT icaze 9i protei ne destabil izatoare. prin ruperea legeturilor de hidrogen o 4. ADN polimeraza nu poate se inceape sinteza unei catene ci numai se o alungeascd. Helicaze 5i proteine destabilizatoare. Clase de ADN polimeraze la mamifere REPLICAREA . Sinleza 6atenei "in iniarziere'' Distanta dintre origini adiacente kb. z. 2. 9i apoi asigurA inaintarea furcii de repiicare. Pentru detorsionare. gi elibereazd tensiunea din molecula de AND. Proteinele ssh (single-strand bindlng proteins) menlin separate cele doud catene desfdcute de helicaze. Topoizomeraze o incizii (1. binding o SINTESOM 1. Ligaza. gi u helixul de AND. o 7. precis iocalizate. Ligaza realizeazA repararea gi sudarea bregelor din ADNdc. r. Se formeazi "bule de replicare". addugdnd un nucleotid la extremitatea 3'OH a unui acid nucleic (indiferent dace este ADN sau ARN) care este legat complementar prin intermediul pun[ilor de hidrogen la catena matritei de aceea sinteza unei catene noi de ADN incepe de fapt cu s.'eplicarea se desf6goarA BIDIREC|IONAL.

t 5' al catenelor nou sintetizate rEmAne o mic6 regiune o Lungimea telomerelor.."ceas molecular" fg e& ft.ffi \s *:.jl. nereplicati o Scurtarea progresivE a telomerelor o -':.a A. o intreg genomul se replica o singur5 dati o Prin fixarea unor factori inhibitori de cromatina replicatb o Dureaz5 la om 5-8 ore.-iol: o2 :03 i I REPLICAREA .r* ir: iisr: ' tg g il i. h Replicarea telomerelor !\ Replicarea telomerelor d* &# iis La fiecare cap.T Prelungire monocatenara 3' protruberanta instabila = structura in ac de par c-o Telomeraza o Ribon ucleoprotei nE Realizeazi adi!ia (functie de reverstranscripta zA "de novo" a secvenlelor ) o (TTAGGG)n catene ADN -la cu o scurti secven!5 ARN: -CCCAAUCCC..t o Se desfSgoarE in momente diferite ale fazei S.ce funclioneaz5 ca capdtul 3'al unei matrilS internA . ft}! '-i1. :.

.cS CanCere.accelereazi procesele de imbitrinire. PMS 1. Cregte stabilitatea telomerelor 9i stimuleazi proliferarea celulard o Determinarea activitS[ii telomerazei precoce/prognostic =marker ptr diagnostic o Inhibitori tratament eficace contra cancerelor de telomeraza pot deveni Sisteme de reparare ADN Erorile replicdrii o o o o Replicarea este susceptibilS la erori. Meniin integritatea informaliei ereditare.scurtarea telomerelor Reactivarea telomerazei= cancer ? ? o Procese inflamatorii.r-z KD). gi degradarea exonucleazic6 a ADN :_ec^fionarea (. Riscul producerii de gregeli de copiere = 10 'e . MSH 2. 9i Identificarea imperecherilor gresite.favorizarea cregterii tumorilor . MSH 6. .cregterea ratei mutatiilor.10 -11 / pereche de baze/rundi de replica re o Deloc de neglijat !l genereazd: Sunt sisteme enzimatice complexe. - 1014 celule. Colli perechilor de baze care nu respecti legile co m pe lmenta ritS!ii. pierderiile sau inserliile. MSH 3. Disfunclionalitdtile activit5tii ior . 1016 runde de replicare .3X10s pb in genomul celular. z r. Erorile pot fi (de ex. Refacerea secvenlei normale.Telomeraza Inactiv6 postnatal Poale fi reactivat5 in: lmplicalii patologice Senescenta . ADN polimeraza in 70 de ani preintimpinate sau corectate e1 $isternu[ nepa rdrii imperecherilor gregite (MMR) Mecanisrne de reparare (MMR) a enoniBon de Actioneazi asupra : o o Descrise prima dati la E. nucleotidelor inserate aditional La om MMR este alcStuit din genele: MLH1. o o instabilitate genom. Etape: o Functionarea defectuoas5 a genelor MMR genereaza r. PMS 2. o Celule canceroase.

ale cEilor urinare. Debut precoce -inainte de 50 de ani Simdronnul Lyncfi l[ Asocierea cancerului de colon cu alte tipuri de cancere. . asimetrici a ARfrd dupS ADN transcriptir ARNrn "'n''ul'r protelne matrit5 ADN. inductibili. . HXpRA$[A tISFCIRMATFffi$ HRffiDETARH Mecanisme moleculare Dogma centrale a geneticii Flux iniormalional. o Ribonucleotide activate. Majoritatea Iocalizate proximal de flexura splenicS. unidirectional Si universal Transcrip{ia Proces complex de sintezd complernrltarE. .B o/o ?n MMR din cazurile de cancer colorectal.endometriale. ReprezintS 5.laringiene.ovariene. . o Malrila ADN. coactivatori).Sindromul Lynch I o o Mutalii ale genelor implicate (mismatch repair) determinS aparilia HNpCC (canceru lui colorectal non-polipozic ered itar). o Elemente necesare: o ARN polimeraza. determinate de mutatii ale genelor implicate in MMR: . . o FT (bazali. . .gastrice.pancreatice. .

\ 0 /J. Procesul implicS: r. !ierea transcripliei ermrnarea Atagarea unui factor ce il+. o o lntervenlia FT de clas6 I.. Fixarea FT de clasd II pe secven!ele promotorului. *.4 t ! r4+ll .- Transcriplia Structura discontinuE a genelor la eucariote necesit5 doub etape ale procesului de transcriptie : Formarea pre ARNn.. tt'l tt:t "EA'^6 . z... ... oTranscriptia unei gene se poate realiza de mai multe molecule de ARN pol.Ir It l' !. r_\ fjJ-a-ranEriotb 5J TCCAItOOCftAtTIOCA AO0rtrcc0aAfA^Acct --__l o Formarea pre ARNn.yfy.d*2 'r . o Desprinderea ARN pol gi pre ARN m. in molecula de pre ARNm = transcriptul primar se copiaz5 atit intonii cit gi exonii. .-li' rt-J- ?]h "''. -) s 'f) La? .5l YIuJ lu4'iqrti !i. r--? recunoagte codonul STOP. n-" /)... Etapele formdrii pre ARNn.". lj li /... \ {..aytv. i 't. 4 r trn. Acetilareahistonelor.8 !trt tt t. tncepe prin decondensarea ADN genic. \-a ^.-. ! t ti. Reducerea gradului de compactare nucleofilamen telor a Maturarea pre...!l!xv' .:. . Formarea ARN mesager precursor pre ARNm. o Ghidarea Si actlvarea ARN pol.. o Elongalia 3"'.'-*^'r: ''-'* 4 o Separarea caienelor ADN.ARNm. o Polimerizarea antiparalela a ribonucleotidelor in sens 5'- ir.. "a!/y'/!.

i . o Facilitarea recunoagterii gi fixdrii la nivel ribozomal.ARNn o Cuprinde Modificarea extremitdtilor ARNm doui Procese distince: o DeterminS. . . rla caracteristica ARNm (excePtie ARN Ptr histone) . .{F6ffi.':ga i1 " o Complexul nucleoprot€ic o peste 50 de . tltl.11. o Excizia gi reunirea precise.i ii. o Creglerea stabilit.@iii-.:r_: :. i.4 'il]. e cap6tul 5'se O"rg5 o moleculS -metil-guanozin5 boneta de = -1fx^rfXu\: rr \?! **'ff..l n t1 serie continu.iiEg at de matisare )...| WW\W +:ttr'ir .'r: lr.1 trebuie st fie extrem de 'i rMirffiitu I o ARNm matur este 4-10X mai mic decit pre ARNm Procesarea ARN precursor..alc5tuit dintr-o : ' r:B6ffsd:. .n L L. I | proteine :*t3u ' U1-U6 '%:&&' : l'....lii sale.".r..'c'. o Cu structurd consens conserva t6.-. $i contigui de exoni. o Modificarea extremitalilor ARNm.lia. c ProcesaTea ARN precursor (MATISAREA) Modificarea extrernitdtilor ARNm a Frocesanea ARNm precLi$"sor atisarea = excizia nilor gi sudarea a exoni|or.mecanism Mecanisrnul matisdrii uri de clivarel Aflate la granila cu exonii. cinci tipuri de ARNsn ARN) o Cap5tul 3'AG o Situs de bransare (contine A) ?urtfl:. formeazl ARNm matur o La capEtu! 3'se adaug6 o serie de 50- 200deA=coada poliadenilatd @ Poliadenilarea este :i r' .::iffi .i.- Maturarea pre.1. ii. e FacilileazA transportul in citoplasmA. H@fi{g 1: i . .if€ii{-:iai'r* "'* M . capitul 5'GT (GU in ---t'-..'.

o 57o din pre ARN m sunt procesate o o z. o Activarea unor situsuri criptice o apare : o omiterea integrerii ungr exoni in ARNm.^':: ::wffiffiL'. de procesare ARN lmplicatii patoloEie Componenetele aparatului de matisare sunl puternic imunogene: o in serul bolnavilor cu LED s-au evidentiat atc. .-" Tipuride matisare i i v.". Exlsd 20 de forme diferite FN secretati de ficat clrcu'5 cu u'urinlS in singe = factor adjuvant in coagulare. 5i Trridotlon o Transmatisarea. s. fagocitoza --.Tipuride matisare Matisarea alternativd o Omiterea integrErii in ARNm a unuia r. groteinl cu rol in determinarea edezivit!lii. :lw) . ^"' "-"ffi -' -:. Pedurbdri ale procesului de matisare unei mutalii o la nivelul silusurilor de clivare.^. c S-a eviden!ia in citoplasma celulelor normale Si tumorale molecule de ARNm matisate constituiv dar prin amestecarea exonilor. astfel primar). o determin5: o Abolirea situsurilor de clivare... o Exemplu: Fibronectina .: WW f /'-'- DCC.. cqhi:':. Matisareaalternativi. " .ffi. impotriva componentelor protejce (rlbonucleoproteine) ale aparatului de matisare provenite drn necroza LT= ????.(.. modologiei. in celule diferite. o in inteiorul intronilor. o 28 Exonl.- -. +.w"-"--i '::" !:iffiftfr'"" E.:: -. Transmatisarea. . in stadii diferite de dezvoltare. vlndecar€a rinilor. Amestecarea exonilor. wil{tffi wffi m w Amestecarea exonilor c antioncogena - Ex.. exoni din oene situate la distan!5.. o Perturbiri ale procesului de matisare. o modalitate rar. sunt asamblali in iceiagi moleculS ARNm. Matisarea constituiv5 (se respect5 ordinea exonilor din transcriptul sau mai multor exoni. o relinerea unor jntroni.fr. de pe cromozomul 18. ... arhi!ect!rli suprale!elor celulare.

'. fenilcetonuria -%. Tramslat!a o Procesul de decodificare a informagiei genetice din ARNm o aranjarea secvenlialS.. -$qC -.ru..urri:.C. r venoasi recurents. Translatia A doua etapS a expresiei genice... beta talasemiile. Conceptul "o gen6=rlnai rnul&e polipeptide" %. Codulgenetic Translalia Sistem de echivalenle intre o anumitE secv ADN gi incorporarea specifici a unui AA in structura o NecesitS: @ @ unui lanl polipetidic. genetic Si Nirenberg o Khorana (1968) -descifrarea codului o Codon start(initiator) AUG.de . specific5 a aminoacizilor intr-o cateni polipeptidicS. hipoparatiroidismul. .- ale procesului de matisare .1m '. o CODON = secvenla trinucleotidic5 din structura ADN care corespunde unui AA. tromboza boli: sa*+rH:*il !F.' .ffi5. .G.T (U).* \R't. un dictionar . o fibroza chisticd.$. ..fi. .codul genetic aparat de translalie o Alfabet din 4 liiere A.

Codul genetic. fl*lsit. o i i al icoduluigenetic-avantaj caracterul degenerat penrru i if:*!1!1 yf cetuld (codoni i rffi.tt#Fl1#:f1: o Lonlera flexibilitate 7tffiWffiffi. 6. o Ceilalti 61 de codoni sunt "codonl sens" ce semnificE 20 de amino acizi. propriet5ti Degenerat ( redu ndant): o o o 3 codoni StopUAA.r:i=-__--* . protec!ie impotriva mutaliilor circuite de care specific5 Sl siguranti informationali. tipuri de nucleotide 43 sau 64 de comblnatii posibile.}x cocjificirii.AUG. UGA) llesuperpozabil: Codonii vecini nu au nici un nucleotid c0mun.doni stop (UAA.nu semnific5 nici un aminoacid. G.UGA. 4. Codul genetic. Nesuperpozabil. U niversal. Lipsit de ambiguitate. 1 codon Start . ing helat. UAG. r). proprietAli Triplet o o baza -oricare djn cele patru (A. o o Codonii stop sunt numili gi "codoni nonsens" . Codul genetic. o Codonul =nr de baze dintr-o secven!5 ADN (ARNm) care corespunde unui aminoacit dlntr-o secven!6 polipeptidicS. G. o o FirE virgule decalarea cadrului de lecturS o prin mutalie de tip inse4ie sau dele!ie intr-un codon.- Codul genetic. UAG. propriet5li Triplet. proprieteii Codul genetic. Degenerat. suficiente pentru cei 20 de aa care se gisesc in structura proteinelor. propriete{i Codul genetic are un o codon start (AUG) si a trei co.

proprieteti Inghetat NU a mai suferit modificbri de la stadiul de organizare bacterianE o de la levuri. indiferent de nivelul filogenetic de-a utiliza aceiagi codoni pentru specifica rea aceloragi AA. [1 11 *. arheobacteriimici diferenle Dezvoltarea o tehnicilor de inginerie geneticE Structura codului genetic trtri+cCd n-nili LiL.:JL-ll I lj all . $r I nucieoCd .r . parameci. proprietdli Codul genetic.- Codul genetic. orr. il rl-:__{:l r:lnul o"-. proprietdli Universal ADN mtc Si ADN Codul genetic. proprieteti o o Un codon semnific5 Universal Se refer5 la posibilitatea organismelor vii.. Codul genetic.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful