Hazardurile şi riscurile meteo-climatice în aria unei localităţii

Model de analiză

Structura orientativă !!! a proiectului
1. Cuprins  2. Argument  3. Introducere  4. Scurtă analiză a nivelului actual al cercetării în ceea ce priveşte hazardurile şi riscurile climatice

5.) Organizarea structurală a analizei sistemice integrate a hazardurilor de natură meteo-climatică şi asociate. Clasificarea hazardurilor şi riscurilor meteo-climatice trebuie realizată potrivit unui criteriu sau unui set de criterii care să corespundă demersului analitic şi sintetizator propus!!

6 Monitorizarea hazardurilor şi riscurilor climatice Măsuri luate pentru controlul şi atenuarea efectelor produse de fenomenele climatice de risc Modalităţi concrete 7 Exemple de măsuri care pot fi luate pentru controlul şi atenuarea efectelor produse de fiecare categorie de risc climatic în parte .

Rezumat 11.8. 9. Bibliografie . Cartografierea hazardurilor şi riscurilor climatice Concluzii 10.

Exemplu: Bruma  Bruma reprezintă o depunere de cristale foarte fine de gheaţă (cu dimensiuni între 1-5mm). în formă de solzi. observată pe sol şi pe obiectele de la sol a căror suprafaţă este răcită suficient (sub 0°C) pentru a putea produce condensarea solidă a vaporilor de apă din aer.Metodologia de lucru Abordarea subiectelor va pune accent în toate cazurile pe o esenţializare a conţinuturilor informaţiilor. vizându-se următoarele aspecte: . ace. . pene sau evantaie.RECOMANDĂRI .1) definirea clară a fenomenului meteo-climatic ce poate deveni şi de risc.

umezeală relativă ridicată (peste 80 %). a cauzelor şi a condiţiilor sinoptice sau de altă natură (generale sau particulare) care favorizează apariţia. . la –2 sau -3°C. . dezvoltarea şi stingerea fiecărui fenomen de risc studiat. Exemplu:  Condiţiile optime generale de producere a brumei sunt: .regim anticiclonic (presiune atmosferică ridicată). .2) Precizarea şi analiza factorilor genetici.temperaturi negative în aer.timp senin şi calm (sau cu vânt slab. observându-se intensitatea maximă a depunerilor. sub 2m/s). .

particulare  Producerea la Câmpulung atât a brumei cât şi a fenomenului de îngheţ în prima zi de vară. cu naşterea inversiunilor termice şi a fenomenelor de brumă. În situaţii de cer senin şi calm atmosferic sedimentarea aerului rece de pe culmile înalte pe fundul depresiunilor intracarpatice. la sfârşitul primăverii–mai sau chiar la începutul verii.VI. este frecventă la începutul toamnei– septembrie. îngheţ etc.1990 a fost posibilă tot în condiţii de timp anticiclonic (1020hPa). pe data de 1.  .

1990 este cu atât mai evidentă cu cât câmpul termic al atmosferei înalte (nivelul suprafeţei izobarice de 850hPa) de deasupra ariei studiate indică temperaturi pozitive (≈ 20C). . VI. Situaţia de inversiune termică de pe 1.

evapotranspiraţia puternică. caracteristicile reliefului. umiditatea relativă scăzută şi temperatura ridicată a aerului. diminuarea rezervelor de apă accesibile plantelor în sol. pânzelor de apă freatică. gradul de acoperire cu vegetaţie. vântul cu viteze ridicate. particularităţile fiziologice ale plantei ( soiul. faza de vegetaţie. starea terenului şi tehnologia agricolă folosită . gradul de rezistenţă la uscăciune. solului.Cauzele genetice generale ale secetelor :          lipsa precipitaţiilor atmosferice.

  Secetă cauzată de prezenţa anticiclonului continental est . când formaţiunile barice anticiclonice staţionare capătă extensiune maximă deasupra Europei şi a ţării noastre (mai ales în zonele de la exteriorul arcului carpatic). Topor.european – după N. . cauza absenţei precipitaţiilor este determinată de predominarea timpului anticiclonic. 1963 Absenţa precipitaţiilor rămâne cauza principală a instalării unor perioade de uscăciune şi secetă.

la Botoşani în 1982 între 1 septembrie şi 6 octombrie (36 zile) – fig. x.particulare” ale secetelor :     Cea mai lungă perioadă anuală cu secetă s-a produs la Dorohoi în 1967 între 11 octombrie şi 18 noiembrie (39 zile).M..M.H.T. x. . – după Buletinul Meteorologic zilnic al I. Configuraţia câmpului baric deasupra Europei în ziua de 4 octombrie 1982 ora 0000 G. iar la Iaşi în august 1982 între 1 septembrie 3 octombrie (33 zile) cauza: predominarea stărilor de timp anticiclonice Fig.Cauzele genetice .

0 zile la Iaşi (medii ale perioadei 1964 – 1998). . Viscolul se poate produce în oricare regiune a ţării. Dobrogea. Numărul mediu anual de zile cu viscol este cuprins între un minim de 3. centrul şi estul Câmpiei Române.1 zile la Podu Iloaiei şi un maxim de 9. mai concret Moldova. dar zonele mai afectate sunt cele extracarpatice.3) conturarea coordonatelor spaţiale.

0053x + 8. numărul de zile cu viscol din Câmpia Moldovei a fost foarte fluctuant. .şi temporale ale producerii fenomenelor climatice şi care. în anumite situaţii se pot transforma în unele risc 30 25 20 15 10 5 0 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 zile Dorohoi: y = -0.0818x + 9.358 R2 = 0.9815 R2 = 9E -05 Dorohoi Botoşani Cotnari Iaşi Tendinţă Dorohoi Tendinţă Iaşi Variaţiile de la un an la altul ale numărului de zile cu viscol din Câmpia Moldovei în perioada 1964 – 1998  De la un an la altul.015 Iaşi: y = -0.

2 0.0 0.3 0.1 0.03 0.03 0.1 0.8 0.2 0.23 0.03 0.03 2.5 0.9 1.5 0.2 0.2 1.5 0.7 0.03 - - - - - - 0.4 0.02 0.6 3.1 1.3 0.1 1.4 0.93 7.9 0.5 0.1 0.8 2.3 0.09 0.2 0.3 0.63 I F M A M I I A S O N D An 2.7 0.03 0.9 7.6 0.1 0.1 0.5 1.46 2.7 0.2 0.4 0.2 1.1 1.9 0.2 0.1 0.3 0.2 0.42 5.2 0.5 a Botoşani b a Răuseni b a Cotnari b Podu Iloaiei** a b a Iaşi b 0.3 2.1 0.13 0.1 0.7 0.1 0.7 0.8 0.8 0.1 0.1 1.03 0.3 2.1 0.1 0.03 1.0 0.6 4.73 .Numărul mediu lunar şi anual de zile cu viscol (1964 – 1998) la sol (a) şi la înălţime (b) luna staţia a Dorohoi b Avrămeni* 0.1 2.0 0.42 5.2 0.5 0.

Pentru conturarea cadrului spaţio-temporal de producere al hazardurilor şi riscurilor meteoclimatice trebuie constituită baza de date/informaţii  . .Extragerea şi prelucrarea unor şiruri lungi de date statistico-climatologice din observaţii de la o staţie meteorologică sau de la mai multe staţii din apropiere.

abs.0 37. Moldovei: Temperaturile extreme absolute ale aerului (în perioada de observaţii existentă la fiecare staţie) şi data când s-au produs (oC) Staţia T. Dorohoi Avrămeni Botoşani Răuseni Cotnari Podu Iloaiei Iaşi C.1909 Iaşi 27. 38.1940 20.0 Data 15.1988 06.1911 01.01.4 36.07.3 -35.min.0 36.08.0 -33.01.2 39.01.max. Moldovei -35.Ex: ptr.1952 06.02.01.07.07.1963 01.4 38.07.07.08.01. temperaturile extreme din C.1940 12.3 -30.1909 .1963 20.1988 27.1985 14.0 -24.5 -32.1937 Iaşi 01.1937 11.1988 06.01. abs.2 -27.6 40.1905 29.02.1963 17.0 Data 06.8 -30.1972 20.0 40.01.02.06.1963 14.1937 T.02.

Luarea în calcul a unor locaţii numeroase. Exemplu: pentru analiza hazardurilor şi riscurilor pluviometrice din Podişul Sucevei trebuie luate în calcul datele de la cele 33 de posturi pluviometrice + Postul pluviometric ADÂNCATA SIRET VICOVU DE JOS HORODNIC JOS PUTNA HORODNIC SUS VOITINEL SERBĂUŢI ZVORISTEA ŢIBENI MILIŞĂUŢI SUCEVIŢA DRAGOMIRNA PĂRHĂUŢI PĂTRĂUŢI CAJVANA COSTÂNA SOLCA MIHOVENI DUMBRĂVENI SALCEA CACICA Latitudinea 47º44'N 47º57'N 47º54'N 47º53'N 47º53'N 47º51'N 47º51'N 47º50'N 47º50'N 47º48'N 47º47'N 47º47'N 47º44'N 47º44'N 47º43'N 47º42'N 47º42'N 47º42'N 47º41'N 47º39'N 47º39'N 47º38'N Longitudinea 26º18'E 26º04'E 25º44'E 25º51'E 25º37'E 25º50'E 25º51'E 26º05'E 26º17'E 26º02'E 26º00'E 25º43'E 26º15'E 25º55'E 26º11'E 25º59'E 26º02'E 25º51'E 26º13'E 26º26'E 26º23'E 25º54'E Altitudinea 400 m 300 m 435 m 387 m 547 m 385 m 450 m 375 m 302 m 319 m 325 m 680 m 315 m 403 m 350 m 410 m 310 m 539 m 325 m 300 m 405 m 255 m .

UMOR LITENI FÂNTÂNELE TUDORA GIURGEŞTI BOGDĂNEŞTI HELEŞTENI ŢIBUCANI MUNCELU DE SUS Latitudinea 47º37'N 47º36'N 47º36'N 47º34'N 47º34'N 47º31'N 47º31'N 47º30'N 47º23'N 47º12'N 47º07'N 47º07'N Longitudinea 26º14'E 26º26'E 26º37'E 25º54'E 26º11'E 26º19'E 26º38'E 26º25'E 26º17'E 26º52'E 26º31'E 26º44'E Altitudinea 350 m 290 m 260 m 490m 315 m 250 m 275 m 354 m 375 m 275 m 325 m 325 m .Postul pluviometric ŞCHEIA VEREŞTI VORONA G.

NEAMŢ* SECUIENI* Latitudinea 47º50'N 47º38'N 47º28'N 47º25'N Longitudinea 26º53'E 26º15'E 26º20'E 26º38'E Altitudinea 389 m 352 m (370 dupa GPS) 348 m 230 m 289 m 47º22'N 47º15'N 47º09'N 46º55'N 26º56'E 26º43'E 26º51'E 26º50'E 248 m 276 m 216 m 240 m 161 m 387 m 47º56'N 47º44'N 47º13'N 46º51'N 26º25'E 26º39'E 26º23'E 26º52'E 206 m .+ Datele de la 12 staţii meteorologice din Podişul Sucevei şi zonele învecinate Staţia meteorologică RĂDĂUŢI SUCEAVA FĂLTICENI DOLHASCA COTNARI PAŞCANI STRUNGA ROMAN DOROHOI* BOTOŞANI* TG.

. Pentru concretizare şi studiu de caz se poate merge până la date diurne şi orare.

8 11.7 4.9 9.0 3.9 964.5 4.2 960.8 966. 30 apr.8 4.0 961.0 pl pl. 24 apr. 18 apr.1 964.1 0.0 0. -0.1 2.6 0.0 Viteza vântului 6.6 976.8 6.3 4. nin lap.0 0.6 8.3 5.3 3. 27 apr. Temperat ura aerului 9.7 2.0 976.1 2.6 0. 12 apr.2 pl 0 0 0 0 .5 2.8 12. 21 apr.5 0.4 967.7 4.7 10. 13 apr.7 Presiunea atmosferică 961.0 974.6 961.6 973.8 1.8 1.8 3.8 3. 26 apr. 16 apr.3 3. 15 apr.6 0.7 11.0 7.1997 – data când s-a produs cf.3 5.2 2.6 968.0 nin nin 12 20 8 10 10 7 0 1 9 10 4 3 10 10 10 10 0 0 0. 23 apr.3 4.9 0.2 2.3 977.6 974.7 2.5 14.4 2.4 11.2 0.8 1.3 6.7 nin 0 1.3 pl nin 2 Precipitaţii atmosferice tip Pp Stratul de zăpadă Gradul de acoperire al solului 0 0 10 0 0 6 17 apr. 25 apr.0 13.0 1. 20 apr.6 0. 14 apr.1 2.0 2.5 970.4 2.7 979.5 20.5 6. 28 apr.6 6.7 2.8 4.1 7.9 971. 19 apr. 22 apr.3 1.Ex: Observaţiile concrete de la staţiile meteorologice – 18. nin lap. lap.IV.5 2. 29 apr.1 0.1 0.9 964.3 12.0 0. nin lap 0.0 6.2 Temperatura suprafeţei solului 10. observaţiilor ultimul viscol (cel mai târziu) la Suceava Ziua 11 apr.3 2.5 966.

C 15 10 5 0 -5 11 12

o

Presiunea atmosferică

Temperatura aerului

Temperatura suprafeţei solului

mb 985 980 975 970 965 960 955 950

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

m/s 8 7 6 5 4 3 2 1 0 11 12 13 14 15 16

Precipitaţii atmosferice

Viteza vântului

mm 25 20 15 10 5 0

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

Reprezentar ea grafică a datelor din observaţiile de la staţiile meteorologi ce 18.IV.1997 – ultimul viscol la Suceava

Stratul de zăpadă cm 25 20 15 10 5 0 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23

Gradul de acoperire al solului zecimi 10 8 6 4 2 0 24 25 26 27 28 29 30

Date orare - Ex: Cronograma desfăşurării evenimentelor meteorologice din 30 iunie 2007 (1900-0030) – dată la care s-au produs inundaţii
1900 1900 1930 2000 2030 Dorna Cândreni 11,2 30  19 Brodina 26,3 40  19 P.Stampei 10 2018  2000 Rădăuţi 11 Cele două sisteme multicelulare 2010 s-au unit (zona de munte acoperită de 7 furtuni - supercelula).

2100 2100 2110

2130

2200

2230

2300

2330

0000

0030

205410 2104 Solca 82 2140 2015 V.de Jos 63 2055

2015
 

Dragoşa 20,8

2130

2020

Prisaca Dornei 21,4 2140 2040 C.Mold 35,4 2115

În zona localităţii Solca există celula X8 şi se naşte X9 la nord şi W9 la sud. 2108 ora la care W9 are activitate maximă pe Solca
   

2105

Cacica 60 2200 2130 Suceava 17 2225 2145 Părhăuţi 53,5 30 22 Frumosu 35 2315

0030

2120 Act. max. pe Arbore 2221

Sintetic, derularea evenimentelor poate fi rezumată

Din analiza imaginilor radarului Doppler, în evenimentele ce au avut loc pe zona Arbore au existat trei etape. 1. h 20:00- momentul când cele două sisteme multicelulare din NV şi SV judeţului Suceava s-au unit astfel încât zona de munte a fost acoperită de 7 furtuni ce au dat cantitati mari de precipitatii în amonte de Arbore. 2. h 20:50- când în zona Solca s-a format un alt sistem multicelular, cu un maxim de activitate pe Solca la 21:08 ; continuă ploile torentiale la Solca, Cacica, astfel încât s-au înregistrat: la Solca 82l /m2, Vicovu de Jos 63l/mp, Cacica 60l/mp, C. Moldovenesc 35,4l/mp. 3. Între (21:20-22:21) sistemul multicelular din zona Arbore are activitate maximă.

prelucrate   În zilele de 11-12 mai 1970 circulaţia aerului s-a desfăşurat din sector sudic.Baza de date trebuie completată cu hărţilor sinoptice . iar pe de alta căderea unor mari cantităţi de precipitaţii care au acoperit întreaga ţară. a provocat pe de o parte topirea bruscă a stratului de zăpadă din regiunea de munte. Situaţia sinoptică deasupra Europei şi României în zilele de 11-12 mai 1970 (după Doneaud – 1970) . masa de aer cald subtropical din bazinul Mării Mediterane. mediteranean. cu orientare nord – sud. încărcată cu o cantitate de 23 ori mai mare de vapori (15 – 20g/m3) decât masele de aer polar. Prin intermediul unui ciclon cu caracter retrograd.

de .wetterzentrale.Harţi sinoptice la sol şi la înălţimea de 500hPa brute preluate de pe site-ul german www.

Hărţi ale repartiţiei spaţiale a temperaturii aerului la înălţimea adăpostului meteorologic .

Hărţi ale repartiţiei temperaturii aerului la înălţimea suprafeţei izobarice de 850hPa .

wetter.de .3.Hărţi sinoptice complexe .

De pe Meteo France3.08 furtuni. vijelii şi tornade în Spania .11.

.Imaginile radar şi satelitare Imagine satelitară METEOSAT 8 din 30.2006 (RGB 18 : h 18 UTC) Imagine radar Bârnova La 21:20 W9 .06.supercelulă se uneşte cu U7 şi până la 22:21 are loc maximul de activitate pe zona Arbore.

teritorii mai vaste .Imagine radar compozit – ptr.

pana spre 9000 metri.Ridicări aerologice   Sodaje atmosferice pe intreaga coloana troposferica efectuate la Bucuresti. . Se poate vedea umezeala accentuată care se extinde nu numai in zonele joase ci si in cele medii si inalte.

iar pagubele materiale sunt uriaşe în Germania.   . Austria şi Cehia. Pro Tv Germania.Date din arhivele fizice şi electronice ale televiziunilor ziarelor  3 martie 2008. Austria şi Cehia grav afectate de vijelii Cel puţin nouă oameni au murit. Răniţii se numără cu zecile. unii dintre ei striviţi sub copacii doborâţi de vijelie. 11:30.

Luni. Cea mai gravă situaţie s-a înregistrat în judetul Suceava. vijeliile au produs importante pagube materiale şi au lăsat fără curent electric peste 170 de localităţi din 12 judeţe. 03 Martie 2008 Inundatiile si furtunile au adus disperarea în sute de gospodarii din toată ţara. . Cel puţin doi oameni a murit în Germania şi încă trei în Austria. a provocat pagube materiale însemnate şi întreruperi ale traficului rutier. sâmbătă dimineaţă.furtuna Emma face ravagii Centrul Europei a fost măturat. În weekendul care tocmai a trecut. 2008 . după ce râul Bistrita a iesit din matcă. unde 30 de persoane şi 150 de animale au fost evacuate. feroviar şi aerian.      Romania . 03. de o furtună violentă cu rafale de vânt care au atins pe alocuri aproape 200 de km pe oră. cu numele de cod Emma. Vijelia. Europa – 3.

deci de secetă. . Imagini satelitare obţinute prin teledetecţie utilizând anumite canale de frecvenţă care reflectă gradul în care spre exemplu vegetaţia este afectată într-o măsură mai mare (culori cu tentă spre cafeniu închis) sau nu este afectată (culori spre verde închis) de lipsa precipitaţiilor.

infrastructurii şi economiei din aria acestui municipiu.2005 (orele 619) la staţia meteorologică Suceava argumentează cele afirmate.2005 (orele 06) şi cea cu evoluţia cantităţii de precipitaţii din data de 19. din data de 18.08.2005 (orele 19-24).08. din 19.Caracteristicile calitative şi cantitative ale unor hazarduri pot rezulta din analiza diagramelor meteorologice de la înregistratoare  În zilele de 17-19 august 2005 la Suceava au căzut cantităţi foarte mari de precipitaţii (peste 100mm) care au creat numeroase probleme şi neajunsuri populaţiei. Pluviogramele cu evoluţia cantităţii de precipitaţii din 17.2005 (orele 0-24).08.08.  .

.

higrometrice. Cartări ale unor elemente şi fenomene + ale efectelor acestora . pluviometrice. anemometrice etc.Observaţii şi investigaţii proprii    Efectuarea de observaţii proprii sau analiza calitativ-cantitativă a unor hazarduri derulate pe parcursul propriei existenţe. Observaţii instrumentale: termometrice.

2008 ora 1700  Inundaţii majore pe râul Prut la Horodiştea .Observaţii fotografice diverse  27.07.

 Alteori. numărarea cu raportarea la m2. fotografierea. . ne pot da informaţii care să ne permită aprecierea cantitativă şi calitativă a riscului indus de hazardul meteo-climatic. măsurarea cu şublerul a dimensiunilor boabelor de grindină etc.

aprilie 2008 .Doborâturi de arbori la Vama pe valea Moldovei în apropierea depresiunii Câmpulung foto D. Mihăilă.

 .Materiale/informaţii climatologice sintetice pot fi preluate şi din literatura climatologică de specialitate.

acesta consemnează seceta deosebită de la 1660 – 1661: .aceia foamete era cât mânca oamenii papură uscată în loc de pâine.. descrieri literare. după ce subiectivismul acestora a fost filtrat şi pe cât posibil eliminat.. consemnări. jurnale de călătorie. reviste. măcinând-o uscată”.Letopiseţul Ţării Moldovei” publicat de Miron Costin în 1675.  . cronici. Exemplu: În . Informaţiile din observaţii trebuie completate de multe ori cu cele din date istorice. ziare.

- .- 4) stabilirea caracteristicilor medii ale fiecărui element.: îngheţul la SV. sau parametru climatic cu potenţial de risc! analizat. fenomen. aceste caracteristici cantitative şi calitative definesc normalitatea producerii respectivului fenomen – Ex.

n r. zile 3 0 înaer 2 5 2 0 1 5 1 0 5 0 laso l I II III IV V V I V II V III IX X X I X II Regimul anual al numărului de zile cu îngheţ în aer şi la sol la Suceava (19712004) .

Lunar Nr.6 - - - 0.7 20.2 5.7 0.0 la sol 30. mediu lunar de zile cu îngheţ I II III IV V VI VII VIII Anua l IX X XI XII în aer 28.4 Numărul mediu lunar şi anual de zile cu îngheţ în aer şi la sol la Suceava (1971-2004) .2 9.8 9.9 127.2 25.0 23.0 153.2 - - - 0.5 27.7 29.1 0.1 25.0 5.7 21.8 17.

Aceasta presupune .calcularea frecvenţelor abaterilor cuprinse între anumite limite. . considerată normală.calcularea datelor medii şi extragerea celor extreme de manifestare a fenomenelor etc.extragerea valorilor extreme (cele mai mari şi cele mai mici medii lunare şi anuale. . minimele şi maximele absolute) care reprezintă limite posibile de variaţie a elementului... minime şi maxime. şi Limitele inferioare şi superioare.calcularea abaterilor parametrului climatic analizat faţă de media multianuală. temporale ne pot da informaţii şi clarificări legate de posibilitatea ca anumite procese climatice să devină riscuri. . fenomenului sau parametrului şi în acelaşi timp praguri de risc.5) conturarea coordonatelor cantitative calitative/temporale cu caracteristici de prag inferior/superior. .

0 82 2.3 72 N 99.9 68 2.8 30.6 81.5 96 O 99.3 78 4.9 91 I 291.3 73 13.4 66 D 77.5 63 3.2 591.8 85 I 202.2 53.Exemplul 1: în cazul precipitaţiilor Cantităţile medii lunare şi anuale de precipitaţii (mm) la Iaşi în perioada 1962 – 1997 Staţia I F M A M I I A S O N D An Iaşi 29.2 62 4.5 58. la staţiile şi posturile pluviometrice din Câmpia Moldovei (1962 – 1997) luna staţia (postul) M an Iaşi m an 3.6 62.4 93 A 108.2 28.2 65 0.1 31.7 74 2.8 97 .6 84 M 92.2 89 I 159.2 34.9 79 M 205.1 95.7 66 F 65.7 Cele mai mari (M) şi cele mai mici (m) cantităţi lunare de precipitaţii / anul.3 72 S 183.7 36.4 67 3.2 86 14.1 74 6.2 74 A 162.5 50.

1 3 10.1  40. 26 20.0 92. 26 12.5 6 2.0 - 80. 44 89. 82 7. 19 23. 39 17. 28 35. 20 17.1 3 2. 33 7.5 6 N A 100 . 31 92. 64 15. 28 43. 95 15. 49 20. 61 71.0 76.0 76.0 60.5 6 I A 100 .6 9 2. 00 35. 54 38.1 3 7.0 97. 82 2.1  70. 82 23. 20 15. 39 40.1 3 A A 100 . 26 2.1  60.6 9 10.5 6 S A 100 . 04 71.0 50.6 9 7. 70 41. 36 46.1 3 2.6 9 2. 39 7.5 6 10. 23 51.0 79.1 3 D A 100 . 31 69.0 - - - 2.5 6 5. 52 5.0 94. 38 10.1 3 5.1 2 F 7. 78 61. 92 66. 08 17.6 9 7. 21 7.6 9 F 5.1 2 2. 45 28. 16 30.1  50.5 6 F 23.1 3 5. 85 38. 07 F 7. 96 10.6 9 I A 100 .6 9 5. 05 74. 17 F 5.1 3 15. 31 87.5 6 F A 100 .1 3 2.5 6 F 2.5 6 M A 100 .0 92.1 3 7. 66 51.1 3 5. 39 17.0 92. 45 33.1 3 10.0 94. 01 38. 39 7. 33 25. 39 15.6 9 17.6 9 12. 39 5. 06 15. 93 61. 39 17. 39 15. 49 F 20. 77 15. 89 17. 95 28. 26 7.5 6 - - - - - . 76 23.0 70. 39 15.6 9 5. 96 5. 97 43.1 3 7. 36 58. 82 15.1 3 12. 46 23.0 89. 26 12. 95 15. 74 82.6 9 2.1 3 - 10. 92 61.5 6 M A 100 . 38 7.1  100.1 2 5.6 9 A A 100 .1  10. 39 10. 38 7.6 9 2.5 6 2. 07 15. 05 66.0 5. 26 12.Frecvenţa (F) şi asigurarea (A) cantităţilor lunare de precipitaţii la Iaşi (1960 – 1997) precipitaţii de la până la 0. 18 20. 18 74. 38 7.6 9 5.1 2 F 7.1  30. 14 F 2. 36 61. 75 76.6 8 5.6 9 23.5 6 7. 58 38. 96 12. 87 84. 52 41.6 9 7.5 6 7.1 3 15. 39 15.0 82. 82 15. 26 10.0 I F 10.0 90. 45 28.1  20.5 6 2.1 2 5.5 6 7. 49 51. 18 82. 32 30.0 30. 27 46. 19 20.0 20.1 3 5. 74 28. 31 74. 44 92.1  90. 59 28.6 9 15. 37 7.6 9 7. 53 43. 38 15.5 6 5.6 9 7.0 97. 95 15.5 6 2. 74 53. 66 33.5 6 5. 31 87.6 9 12. 83 48.6 9 2. 79 53.1  80. 08 10. 58 28. 09 5.6 9 2. 50 F 17. 07 15. 82 O A 100 . 54 43.1 3 5. 26 35. 31 92. 39 5. 08 15. 89 15. 87 89. 39 5.1 2 5. 26 33. 25 5.6 9 7. 38 2. 94 5. 51 28. 95 2. 87 30. 76 23.5 6 F 23. 82 17.1 3 A 100 . 58 30.

1 3 10. 37 12.1 3 2.5 6 2.1  140.1 3 5.5 6 2.1 2 2.1  120. 75 25.6 9 2.5 6 2.5 6 F O A 2.1 3 2. 82 7.6 8 5.0 190.5 6 2.5 6 2.6 9 2.5 6 - - - - - - - 2. 81 10.5 6 100 .6 9 7.5 6 2.1  210.0 160.5 6 - - - - - - - - - - - - 2.5 6 2.0 120. 24 7.0 - .5 6 7.5 6 2. 25 7. 61 23.5 6 2. 51 17.0 130. 93 15.1  160.5 6 2.5 6 2.5 6 F 2.0 - 100 . 05 15.0 - 100 .1 2 2.0 TOTAL I F A 2.5 6 F 2.0 - 100 .1  180.0 - 100 .1  200.Frecvenţa (F) şi asigurarea (A) cantităţilor lunare de precipitaţii la Iaşi (1960 – 1997) .6 9 2. 24 10.5 6 F 2. 37 7.1  130. 95 12.5 6 2.6 9 7.5 6 2. 81 7.0 - 100 .5 6 2.0 200.5 6 F F A F M A F 2.5 6 2. 25 7.0 170.1 2 2.0 - 100 .5 6 2.5 6 F 5.5 6 - - - - - - - - - - - - 5.5 6 2.0 150.6 8 7.5 6 100 . 62 15.0 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2. 24 10.5 6 2.5 6 2.0 - - - - - - - - - - 100 .5 6 2.0 180.0 - 100 .5 6 N A 2.6 9 7. 36 12.1  170.6 9 2.6 8 5.5 6 A A 12.5 6 S A 17.5 6 2.5 6 F D A - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2.6 8 5.0 110.5 6 5.5 6 2.continuare precipitaţii de la până la 100.1  190.1 2 5.5 6 A A 2.5 6 I A 30.5 6 2.5 6 I A 25.0 140.1 3 5.0 - 100 . 24 10.1 3 M A 20.0 - 100 .1 2 5.1  110. 80 10.5 6 2.5 6 - - - - - 2.5 6 F 2.1  150.5 6 2.5 6 F 5.

Iaşi 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% I F M A M I I A S O N D  Frecvenţa lunilor cu diferite caracteristici pluviometrice după criteriul Hellmann în perioada 1962 – 1997 Bîrnova 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% I F M A M I I A S O N D Excesiv de secetoase Foarte s ecetoas e Secetoase Puţin secetoase Normale Puţin ploioase Pl oioase Foarte ploioase Excesiv de ploioase .

când se produce cu 1-3 săptămâni mai devreme toamna şi mai târziu primăvara comparativ cu datele medii de apariţie a fenomenului.când este însoţit de brumă sau de precipitaţii solide (ninsoare. lapoviţă).când are o repartiţie generală. . afectând o mare suprafaţă.când îngheţul se consemnează atât în aer.când aerul este deosebit de rece. . . Mai precis. .Exemplul 2: Îngheţul   Îngheţul. fiind de origine arctică – îngheţuri foarte intense. ca fenomen de risc. 1999): . . îngheţul devine un fenomen climatic de risc în următoarele condiţii (Bogdan.când îngheţul are origine mixtă. cât şi pe sol. . Niculescu.radiativă. se defineşte prin scăderea temperaturii aerului şi pe suprafaţa solului sub 0°C în afara intervalului obişnuit în care apar valori termice negative. advectiv .

 Îngheţul şi bruma devin riscuri climatice în perioadele de tranziţie. în condiţiile unor advecţii de aer rece dinspre V. când surprind plantele sau culturile agricole în vegetaţie (înaintea încheierii ciclului fenologic. se produc îngheţurile şi brumele timpurii de toamnă şi cele târzii de primăvară. N sau NE Europei. În anotimpurile de tranziţie. în analizarea acestor fenomene de risc climatic este foarte importantă cunoaşterea reperelor cronologice de producere a lor.intervalul de risc de toamnă apare între data celui mai timpuriu îngheţ şi data medie a primului îngheţ. când plantele abia au răsărit). → că intervalul de risc pentru îngheţ.intervalul de risc de primăvară este plasat între data medie a ultimului îngheţ şi data celui mai târziu îngheţ. toamna sau după reluarea acestuia. reprezintă intervalul cuprins între data medie şi data extremă de producere a fenomenului: . Din acest motiv. NV.    . primăvara. iar . ca şi pentru brumă.

7 6.Luna Minima absolută pe sol I -33.6 II -30.8 VII 3.5 -8. nopţi 10 8 6 4 2 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Numărul de nopţi geroase Temperaturile minime absolute pe sol / în aer .3 -26.4 III -23.1 -20.8 6.4 5.7 - - - - - - - 1. anual al nopţilor geroase şi regimul lor la Suceava (1971-2004) Minima absolută pe sol Minima absolută în aer .2 -2.5 -29.2 -8.5 IX -5.7 XI -25.0 VIII 2.2 V -3.1 25.0 -19.8 Data 311987 81976 11996 92003 71999 21977 181989 311993 291977 271979 271993 281996 28-121996 Numărul de nopţi geroase 8.5 4.6 XII -36.2 3.5 X -9.2 -3. numărul mediu lunar.7 1.6 ANUAL -36.6 Data 311987 11987 11996 71987 71999 131984 21981 281990 291972 281979 261993 281996 28-121996 Minima absolută în aer -27.0 o 10 0 -10 -20 -30 -40 C Nr.8 -29.5 VI 1.5 IV -23.

IX.1989 15.III.V.XI.IV 175 zile 28.1991 15.1980 199 zile 115 zile Datele medii şi extreme ale primului şi ultimului îngheţ.1985 15.X 27.mediu extrem Parametr ul (tipul de îngheţ) Primul îngheţ Ultimul îngheţ Intervalul fără îngheţ Primul îngheţ Ultimul îngheţ Intervalul fără îngheţ Cel mai timpuriu Cel mai târziu Cel mai timpuriu Cel mai târziu maxim minim în aer 14. Datele medii şi extreme ale perioadei fără îngheţ în aer şi la sol (1971-2004) .1989 30.X 21.V.1977 13.IX.X.1980 227 zile 165 zile pe sol 30.1998 29.IV 155 zile 9.III.

fenomenele de îngheţ se pot desfăşura în 266 zile din an. În total. . Cel de risc pentru îngheţul de primăvară este cuprins între 4 mai şi 1 iunie (1 iunie 1990. data de producere a celui mai târziu îngheţ de primăvară).Intervalul de risc de toamnă – primăvară/vară pentru îngheţ la Câmpulung (1971 – 2000)   Intervalul de risc cu îngheţ de toamnă este cuprins între 8 septembrie (8 septembrie 1983. data de producere a celui mai timpuriu prim îngheţ) şi 1 octombrie.

data de producere a celei mai timpurii prime brume) şi 23 septembrie.vară între 27 aprilie şi 1 iunie (1 iunie 1990. . iar cel de risc de primăvară . data de producere a celei mai târzii ultime brume). Intervalul de risc de toamnă-primăvară/vară pentru brumă la Câmpulung Moldovenesc (1971-2000) datele statistice ne arată că intervalul de risc de toamnă pentru producerea primelor brume este cuprins între 4 septembrie (4 septembrie 1980.

5 13.7 3.0°C) la sol în aer moderat (-5.4 17.8 0.4 0.0 13.6 0.6 51.9 5.5 V 0.7 0.9 12.0 II 10.1 0.0 X 5.9 10.8 8.1 70.3 4.2 IV 4.2 0.8 0.7 85.1 .1 ÷ -30.1 6.3 XI 11.4 1.9 10.8 XII 12.9 14.6 15.1°C) în aer la sol Luna An I 10.5 4.0 0.3 5.3 14.4 2.4 11.2 0.1 ÷ -15.20 Numîărul de zile cu îngheţ 16 12 8 4 0 I II III IV V V I V II V III IX X X I X II slabîn aer slabla sol m oderat înaer m oderat la sol puternicînaer puternicla sol foarte puternic înaer foarte puternic la sol Regimul anual al numărului de zile cu diferite intensităţi ale îngheţului în aer şi la sol la Suceava (1971-2004) Număr de zile mediu cu îngheţ (cu temperaturi minime negative) în aer slab ( 0.6 VI VII VIII IX 0.4 8.4 1.0°C) la sol în aer puternic (-15.0 III 15.2 0.2 1.2 0.4 2.0 0.8 6.0 ÷ -5.7 10.2 0.0°C) la sol foarte puternic (  -30.6 11.1 47.7 7.

1 21.2 0. zile 10 5 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Frecventa zilelor cu ciclu inghet-dezghet in aer Frecventa zilelor cu ciclu inghet-dezghet la sol Luna Mediul I 13.9 9.5 VI VII VIII IX 0.8 X 5.La îngheţ riscul poate deriva din alte caracteristici ale manifestării sale.9 Anual 82.7 19.4 XII 14.7 XI 12.0 23.4 18.4 IV 4. Exemplu: din alternanţa episoadelor de îngheţ cu cele de dezgheţ 25 20 15 Nr.2 0.6 18.1 II 14.4 V 0.6 121.6 9.3 În aer Pe sol .2 III 17.

pe baza datelor culese de la oficiile judeţene de statistică sau direcţiile judeţene de sănătate publică. inspectorate ale poliţiei. - - - - . sanitar veterinară. şcolare etc.- 6) Aprecierea (cuantificarea) gradului de vulnerabilitate (de pierderi materiale şi victime înregistrate) ca urmare a producerii unor astfel de riscuri: pe baze statistico-matematice folosind baza de date climatologice şi caracteristicile cadrului geografic (natural şi antropizat) analizat. Acest demers ne permite să precizăm gradul în care fenomenul respectiv prezintă un potenţial mai mult sau mai puţin ridicat de a produce pagube şi victime sau să emitem aprecieri exacte asupra pagubelor şi victimelor efectiv produse. transporturi. agricultură. silvicultură. pe baza aprecierilor analitice.

cele cu un grad mai ridicat de vulnerabilitate). . zilnice.hărţilor complexe de regionare a riscurilor climatice (pe care sunt redate mai multe riscuri climatice. .În final  analiza modului de manifestare în timp şi spaţiu a fenomenului respectiv bazată pe date orare. multianuale (medii şi extreme) rezultate din observaţii şi calcule v-a permite : Realizarea de produse tabelare care să sintetizeze: .evoluţia temporară diferenţiată spaţial a fenomenelor de risc. pagube. iar prin izolinii valoarea riscului).intervalul diurn şi anual de risc pentru diferite fenomene . ariile predilect afectate de acestea.Statistica hazardurilor şi riscurilor meteo-climatice (temporală. . Realizarea de produse cartografice de risc: . animalelor domestice şi oamenilor) Realizarea de produse grafice care să redea: . spaţială.a hărţii de expunere a teritoriului analizat la anumite riscuri.a hărţilor climatice speciale (ce indică teritoriile afectate de un hazard. anuale. lunare. răniţi şi decese în rândul faunei.

consecinţe generale sau particulare ale fiecărei categorii de riscuri climatice în parte (exemple concrete în cazul în care acestea există). .

Consecinţe parţiale ale precipitaţiilor torenţiale din bazinul hidrografic Saca-Clit .

22 miliarde de lei vechi. alte 24 de case şi 17 anexe parţial avariate. constând în: 27 de locuinţe şi 34 de anexe gospodăreşti au fost complet distruse. 166 de gospodării afectate în total. .Consecinţe parţiale ale ploilor torenţiale şi ale inundaţiilor din 30 iunie 2006 la Arbore – în imagini    Pagubele totale din comuna Arbore au fost evaluate la 84.

2004) .2002 de la Făcăieni (extremitatea estică a judeţului Ialomiţa ) asupra locuinţelor din localitate. a pădurii din apropierea satului şi a reţelei de transport a energiei electrice din sudul aşezării în cauză ( după D. Bălteanu şi colab.08..Pagubele produse de tornada din 12.

.

Cartarea unei arii afectate de un hazard meteo-hidrologic .

.

Evaluarea în imagini .

Prut iulie august 4500 4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31 33 35 37 39 41 43 45 47 49 51 53 55 57 59 61 63 m cubi/s iulie august 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 Stânca 1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31 33 35 37 39 41 43 45 47 49 51 53 55 57 59 61 63 Debite medii zilnice în lunile iulie si august 2008 .şi date a amplorii viiturii de pe Prutul superior m cubi/s 5000 Rădăuţi .

Şi aceste trebuie analizate pentru că au la origine cauze climatice!  . hazardurile meteo-climatice induc riscuri asociate care se transferă în cascadă printr-un adevărat lanţ trofic.

.

amenajarea complexă a bazinelor hidrografice. materialele antiderapante. irigaţiile. Asigurările!!! .: rachetele antigrindină. avertizările meteorologice etc.- - - măsuri concrete de control sau de atenuare a impactului fiecărui fenomen climatic de risc asupra naturii economiei şi omului. sisteme de comunicaţii moderne. parazăpezii. Ex.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful