norme de proiectare

COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU ARMA...

Page 1 of 69

COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU ARMĂTURĂ RIGIDĂ
Indicativ NP 033 - 99

Cuprins

1. GENERALITĂŢI
1.1. Definiţii, obiectul codului şi domeniul de aplicare 1.1.1. Definiţii structuri compozite Betonul armat cu armătură rigidă (BAR) este un material compozit care rezultă din asocierea stabilă pe întreg intervalul de încărcare până la rupere a oţelului laminat (armătura rigidă) şi a betonului armat care se asociază. Materialul rezultat fiind supus acţiunilor exterioare asigură transferul controlat de eforturi şi deformaţii între betonul betonul armat şi oţelul laminat. Armătura rigidă din oţel se poate realiza din profile laminate, din elemente compuse prin sudură sau din elemente solidarizate cu plăcuţe sau zăbrele. Structura compozită se defineşte ca o structură la care conlucrarea între betonul armat şi oţelul rigid se manifestă la nivel de secţiune. Structura din BAR - este structura compozită alcătuită din elemente din BAR. Structura mixtă (hibridă) este o structură alcătuită din subsisteme din materiale diferite, subsisteme care conlucrează între ele. 1.1.2. Definiţii şi clasificarea elementelor structurale compozite (i) - Element compozit - element structural a cărui secţiune este alcătuită din beton armat şi oţel laminat conectate la interfaţă astfel încât să se limiteze deformaţiile relative de lunecare longitudinală şi separarea celor două materiale. (ii) - Stâlp compozit - element compozit supus predominant la compresiune sau încovoiere şi forţă axială. Principalele soluţii de stâlpi compoziţi sunt: - funcţie de tipul secţiunii din oţel: secţiuni cu inima plină deschise (I sau cruce), din elemente de oţel depărtate solidarizate cu plăcuţe sau zăbrele, sau secţiuni din ţeavă. - funcţie de gradul de înglobare în beton: secţiuni înglobate în totalitate în beton armat (BAR), înglobate parţial în beton, ţevi din oţel umplute cu beton, ţevi înglobate în beton sau ţevi umplute şi înglobate în beton. (iii) - Grinda compozită - element compozit supus predominant la încovoiere. Principalele tipuri de grinzi sunt: grinzi cu profilul din oţel înglobat total în beton armat (BAR), grinzi cu profilul din oţel înglobat parţial în beton şi grinzi cu profilul din oţel neînglobat în beton fig. 4.1., fig. 4.2., fig. 4.3. (iv) - Perete compozit (BAR) - element compozit bidirecţional vertical solicitat în planul său preponderent la încovoiere cu forţă axială şi forţa tăietoare. Pereţii compoziţi au armătură rigidă în bulbi şi centuri, iar inima peretelui poate fi din beton armat în asociere cu tola din oţel laminat (inima plină), cu diagonale din oţel laminat sau din beton armat cu plase diagonale din armătură legate adecvat pe contur cu armătură rigidă. (v) - Nod compozit - subansamblu structural care presupune o îmbinare între stâlpi şi grinzi compozite. dacă stâlpii şi grinzile sunt din BAR nodul este nod din BAR.

mk:@MSITStore:L:\calccons.chm::/np033-99.htm

3/19/2009

COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU ARMA... Page 2 of 69

(vi) - Placă compozită - element compozit bidirecţional orizontal solicitat perpendicular pe planul său preponderent la încovoiere. Plăcile compozite din beton armat şi oţel laminat sunt realizate de regulă din tablă cutată şi beton armat. Din punct de vedere al modului de participare la acţiuni seismice elementele structurale compozite se clasifică în două categorii: a) Elemente care fac parte din structuri antiseismice sunt elementele destinate să asigure absorbţia şi disiparea energiei seismice. La aceste elemente se pot diferenţia zone plastice potenţiale şi zone care sub acţiunea seismică rămân în stadiu elastic. b) Elemente care nu fac parte din structuri antiseismice. În această categorie intră elementele la care eforturile din acţiunea seismică sunt nesemnificative. 1.1.3. Obiectul codului Prezentul cod cuprinde prevederile referitoare la proiectarea: - elementelor şi structurilor compozite realizate din beton armat cu armătură rigidă, sau din profile metalice parţial înglobate; - elementelor compozite cu profilul din oţel realizat din ţevi (stâlpi); - nodurilor de cadre din BAR şi mixte (stâlpi din beton armat şi grinzi din oţel sau compozite). Elementele compozite de tipul: grinzilor compozite cu profil din oţel neînglobat în beton nu constituie obiectul acestui cod. Prevederile privind alcătuirea de ansamblu, calculul şi detaliile de alcătuire constructivă se referă la tipurile uzuale de structuri BAR care intervin în mod curent la clădirile etajate. 1.1.4. Comparaţii între betonul armat cu armătură rigidă, betonul armat şi oţelul structural. Faţă de structurile din beton armat, structurile din beton armat cu armătură rigidă prezintă în condiţiile unei proiectări corecte următoarele avantaje: - capacitate de ductilitate superioară şi o mai mare capacitate de absorbţie a energiei induse de cutremur; - rezistenţă la forţă tăietoare superioară, caracteristică esenţială pentru elementele şi zonele critice la acest tip de solicitare; noduri de cadru, stâpli scurţi. Un element din BAR cu secţiunea armăturii rigide cu inima plină are o bună ductilitate chiar în cazul cedării la forţă tăietoare; - comportare histerezis mai stabilă. Elementele BAR supuse la solicitări ciclice au degradări mai reduse atât în ceea ce priveşte rezistenţa cât şi rigiditatea; - eliminarea eşafodajelor. Scheletul metalic poate susţine cofrajul planşeelor fără eşafodaje. Execuţia la structurile din BAR a armăturii rigide, în avans faţă de lucrările de armare şi betonare asigură abateri de execuţie mai reduse ale acestora. - capacitate de rezistenţă superioară conferită de folosirea unor procente de oţel de câteva ori mai mari decât în cazul betonului armat. În raport cu structurile din oţel, sistemele structurale din beton armat cu armătură rigidă au următoarele avantaje: - rigiditate la deplasare laterală mai mare, respectiv deplasări relative de nivel mai mici; - reistenţă la foc şi la coroziune superioară;

mk:@MSITStore:L:\calccons.chm::/np033-99.htm

3/19/2009

COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU ARMA... Page 3 of 69

- stabilitate locală şi generală mai bună; - capacitate de amortizare vâscoasă superioară. Dezavantajele structurilor din BAR se referă la: - dificultăţi de realizare a conectării între armătura rigidă şi componenta din beton armat şi asigurarea stabilităţii acesteia până la ruperea elementului; - proiectare şi execuţie mai dificilă; - costuri mai mari datorită consumurilor sporite de manoperă. 1.1.5. Domenii de utilizare ale structurilor şi elementelor din BAR. Sistemele structurale din beton armat cu armătură rigidă se recomandă în următoarele situaţii: - când se doreşte mărirea eficacităţii sub aspectul rezistenţei (M,N,Q), rigidităţii şi ductilităţii sistemelor structurale din beton armat. - în situaţiile în care se doreşte reducerea sensibilităţii la ruperi fragile a elementelor din beton armat (elemente scurte, noduri, etaje flexibile). - în situaţiile în care betonul armat nu poate oferi soluţii economice din punct de vedere structural iar oţelul conduce la sisteme structurale prea flexibile: - deschideri prea mari pentru grinzi şi plăci, deschideri aferente şi înălţimi mari pentru elemente structurale verticale stâlpi, pereţi. - când se doreşte un transfer fluent de eforturi la clădiri cu structură mixtă alcătuită din substructuri din beton armat şi substructuri din oţel laminat. Structurile din BAR sunt indicate la clădiri multietajate mai înalte de 12 niveluri şi deschideri de cel puţin 6 m aflate în zone cu seismicitate puternică (zonele seismice de calcul A,B,C). Elementele din BAR pot fi utilizate şi ca elemente izolate în cadrul unor structuri din beton armat, sau din oţel. 1.2. Relaţia cu alte prescripţii Calculul şi alcătuirea elementelor din beton armat cu armătură rigidă se face pe baza principiilor generale stabilite pentru elementele din beton armat de STAS 10107/0 şi pentru elementele din oţel STAS 10108/0. Sub aspectul măsurilor de protecţie antiseismică ale structurilor din BAR, prezentele instrucţiuni se încadrează în principalele prevederi ale normativului P100 - 92. Prevederile acestui cod vor fi completate cu prevederile altor prescripţii care legiferează proiectarea construcţiilor: - standardele din seria STAS 10101 referitoare la acţiuni; - standardele din seria STAS 10107 referitoare la proiectarea elementelor din beton armat; - standardele din seria STAS 10108 de calculul elementelor din oţel; - standardele de calcului terenului de fundare STAS 3300 şi a fundaţiilor P 10; - codul pentru structuri cu pereţi din beton armat P 85/96; - codul de proiectare pentru structuri în cadre din beton armat NP 007 - 97. [top]

mk:@MSITStore:L:\calccons.chm::/np033-99.htm

3/19/2009

Betonul La elementele din BAR se utilizează beton de clasă cuprinsă între Bc25 şi Bc60. Page 4 of 69 2. Sortimentul de table variază între 10 .3.2. 1b. Armătura rigidă din oţel Pentru structurile din BAR se folosesc produse finite din oţel carbon şi slab aliat laminate la cald OL37. este efortul unitar de fretare şi coeficientul de armare cu armătură Pentru stâlpii fretaţi cu secţiune circulară se poate folosi relaţia 3. limita de curgere. PC 52. stâlpi şi pereţi cu tolă şi 25 kN/m3 pentru celelalte elemente. moduli de elasticitate. Contracţia betonului. Armăturile din oţel pentru betonul armat Armătura utilizată în elementele din BAR este armătura uzuală pentru elementele din beton armat respectiv OB 37.1.2.chm::/np033-99. OL44. modul de elasticitate. PC 60. Secţiunile din oţel ale elementelor din BAR care fac structuri antiseismice vor fi încadrate în clasa I-a (conform mk:@MSITStore:L:\calccons. Utilizarea armăturilor de tip STNB nu este permisă la elemente la care pot apare zone plastice. diagrame caracteristice sunt date STAS 10107/0-90 cap. Greutatea specifică a betonului armat cu armătură rigidă se consideră 26 kN/m3 pentru grinzi.9. 2. PC 60. OL52. 2 şi în fig. 2. . coeficienţi de deformaţie transversală. coeficient de dilatare.1 şi în fig. 2.htm 3/19/2009 . alungirea de rupere) se specifică în următoarele normative: STAS 438/1 .. MATERIALE 2. coeficienţii condiţiilor de lucru. secţiuni) precum şi caracteristicile mecanice de livrare (rezistenţa de rupere la tracţiune. Ţevile se pot realiza din oţel OLT35 şi OLT45. din STAS 10107/92. Oţelul OB 37 se utilizează de regulă numai la armături constructive şi pentru etrieri. diagrame sunt date în STAS 10107/90 cap. 1a.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU ARMA.deformaţia specifică de contracţie a betonului se consideră egală cu: 200x10-6 pentru ţevi umplute şi 325x10-6 în celelalte cazuri.2) în care transversală. Pe baza unor cercetări experimentale corespunzătoare se pot folosi şi betoane de clase superioare.. Valorile caracteristicilor de calcul ale armăturilor elementelor din BAR: rezistenţe caracteristice de calcul. Pentru considerarea în calcul a efectului fretării betonului.Oţel beton rotund . Pentru grosimi de table mai mari de 15 mm solicitate perpendicular pe planul lor se impune controlul pentru evitarea desprinderii lamelare.Oţel beton cu profil periodic PC 52. Caracteristicile de calcul pentru betoane: rezistenţe caracteristice de calcul.30 mm. Caracteristicile geometrice ale armăturilor (diametre tolerante. se majorează rezistenţa de calcul la compresiune a betonului RC şi deformaţia specifică ultima ε cu relaţiile: bu (2.2.1) (2.neted OB 37 STAS 438/2 . Alungirea la rupere trebuie să fie cel puţin 15%.

STAS 437 Oţel laminat la cald. . Condiţii tehnice generale.cap.dimensiuni şi toleranţe. Calitatea. .1 Oţeluri de uz general pentru construcţii. Oţel cornier cu aripi egale. Cordoanele de sudură se vor încadra în clasa I-a de calitate la elementele întinse şi în clasa a II-a pentru elementele supuse predominant la compresiune. Oţel U .STAS 530 Ţevi din oţel fără sudură trase sau laminate la rece pentru construcţii.STAS 424 Oţel laminat la cald. Şuruburile de înaltă rezistenţă (STAS 8796/0) vor fi din grupele de calitate 8. Oţel I . 1b). satisfacerea simultană a exigenţelor impuse atât structurilor din oţel cât şi celor din beton armat. Ţevi pătrate şi ţevi dreptunghiulare.1. mk:@MSITStore:L:\calccons.STAS 505 Oţel laminat la cald. Oţel lat. Page 5 of 69 P-100/1992 . Diagramele pentru oţel utilizate în calcule pot fi diagrame biliniare cu sau fără domeniu de consolidare (fig. Exigenţe generale de proiectare Proiectarea structurilor din BAR trebuie să urmărească satisfacerea tuturor exigenţelor de diferite naturi: (funcţionale..STAS 6086 Ţevi profilate din oţel fără sudură.dimensiuni şi toleranţe. STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU ARMĂTURĂ 3. Mărci. .2 Oţeluri de uz general pentru construcţii. Caracteristicile de calcul ale oţelurilor laminate şi ale şuruburilor sunt în STAS 10108/0. .. Şuruburile folosite la îmbinări (STAS 6220) vor avea caracteristici mecanice conform STAS 2700/3. Structuri solicitate la acţiuni seismice 3.dimensiuni şi toleranţe. [top] 3. .STAS 404 Ţevi din oţel fără sudură laminate la cald pentru construcţii. .COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU ARMA.STAS 395 Oţel laminat la cald. structurale de execuţie şi întreţinere. 8). Table groase şi platbande .STAS 7657 Ţevi din oţel sudate longitudinal pentru construcţii.9.STAS 565 Oţel laminat la cald. Table groase . Diagramele cu zona de consolidare se folosesc mai ales în cazul în care efectul creşterii în domeniul de consolidare a efortului în oţel poate conduce la un calcul descoperitor. .STAS 564 Oţel laminat la cald.htm 3/19/2009 . de reparare şi de consolidare) funcţie de condiţiile de amplasament şi de importanţă.8 şi 10. .condiţii speciale.STAS 500 . Conformarea corectă a structurilor din BAR presupune pentru părţile sale componente: armătura rigidă din oţel şi betonul armat. forma şi dimensiunile oţelurilor se specifică în standardele menţionate mai jos: .chm::/np033-99.1. Materialele folosite la sudare vor fi alese astfel încât materialul depus prin sudare după răcire să aibă cel puţin calităţile mecanice ale laminatelor care se sudează. . . .1.

25 pentru structuri cu pereţii din BAR sau duale. Factorii de reducere ai forţelor seismice = 0. Page 6 of 69 Satisfacerea exigenţelor structurale la acţiuni seismice se realizează prin: . Alcătuirea de ansamblu Tipurile de structuri din BAR sunt următoarele: . Exigenţele privind mecanismul de disipare favorabil la acţiuni seismice implică: .structuri în cadre alcătuite cu stâlpi şi grinzi din BAR. .eliminarea ruperilor cu caracter casant sau mai puţin ductile (la forţa tăietoare..dirijarea deformaţiilor plastice în grinzi.. a pereţilor din BAR cu cadre din oţel şi a pereţilor din beton armat cu cadre din BAR. . . .COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU ARMA.htm 3/19/2009 . la baza stâlpilor şi a pereţilor.eliminarea apariţiei unor fenomene de instabilitate care să nu permită atingerea capacităţilor de rezistenţă proiectate. ruperii în zonele întinse armate sub nivelul corespunzător eforturilor de fisurare). d.structuri în cadre cu stâlpii din BAR şi grinzile metalice sau compozite. e. b.cerinţe de ductilitate moderate şi cât mai uniform distribuite în ansamblul structurii. deformaţii mari de lunecare la interfaţa între armătura rigidă şi betonul armat. = 0.chm::/np033-99. a. se vor considera cu următoarele valori: mk:@MSITStore:L:\calccons.structuri în cadre cu primele nivele din BAR iar restul din beton armat sau oţel cu luarea de măsuri speciale în zonele de trecere de la BAR la beton armat sau oţel. c.sisteme tubulare cu diferite alcătuiri. . Exigenţele de ductilitate locală din zonele plastice au în vedere asigurarea unei capacităţi suficiente de rotire în articulaţiile plastice fără reduceri semnificative ale rigidităţii şi ale capacităţii de rezistenţă în urma unor cicluri de solicitare seismică. rigiditate şi ductilitate. Exigenţele de rigiditate implică limitarea prin proiectare a deplasărilor laterale ale structurilor din BAR.structuri duale formate prin asocierea: cadrelor din BAR cu pereţi structurali din BAR. . la îmbinările armăturii rigide. Nodurile şi elementele infrastructurilor vor fi solicitate în domeniul elastic. capacităţile de rezistenţă. 3. Exigenţele de stabilitate impun evitarea pierderii stabilităţii formei la elementele puternic comprimate şi a stabilităţii locale a elementelor armăturii rigide. .concepţia generală de proiectare a structurilor din BAR privind mecanismul structural de disipare a energiei. În vederea mobilizării capacităţii de rezistenţă se va asigura prin dimensionare un grad superior de siguranţă faţă de ruperile cu caracter casant sau mai puţin ductile. Exigenţele de rezistenţă sunt satisfăcute dacă în toate secţiunile capacitatea de rezistenţă evaluată cu relaţiile din acest cod depăşeşte sau la limită este egală cu valoarea de calcul maximă a efortului secţional corespunzător. stabilitate. .2 pentru structuri în cadre din BAR.o modelare corespunzătoare şi utilizarea unor metode adecvate pentru determinarea eforturilor şi dimensionarea elementelor structurale.1.2.

chm::/np033-99..măsuri ce urmăresc reducerea maselor construcţiilor. . .testarea elementelor ma puternic solicitate. pentru preluarea torsiunii. 3. .evitarea transmiterii indirecte a încărcărilor gravitaţionale.4. Valorile eforturilor de calcul din secţiunile de la extremităţile elementelor se modifică pentru impunerea unui mecanism favorabil de plastificare. 3.conformarea generală favorabilă a construcţiei: forme regulate în plan şi în elevaţie. . eforturile maxime şi cerinţele de ductilitate în articulaţiile plastice.1.prevederea de rosturi antiseismice care să evite interacţiunile necontrolate între clădiri.calcul static liniar în care acţiunea seismică este modelată prin forţe convenţionale aplicate static.3. .asigurarea conlucrării spaţiale prin şaibe rigide. . Această metodă stabileşte mecanismul de plastificare. . . calculul structurii se face în domeniul elastic.. Metode de proiectare antiseismică Metodele de proiectare antiseismică a structurilor de rezistenţă se clasifică funcţie de modul în care este modelată acţiunea seismică.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU ARMA. de fidelitatea modelului şi de modul concret în care se fac verificările în următoarele metode: . .calcul dinamic liniar în care acţiunea este exprimată prin accelerograme iar structura lucrează în domeniul elastic.dimensionarea corectă a rigidităţilor elementelor şi a distribuţiei lor în plan şi pe verticală. Page 7 of 69 La alcătuirea de ansamblu a structurilor antiseismice din BAR se va urmări: .calcul biografic la care încercările seismice cresc monoton şi structura lucrează în domeniul elastoplastic.evitarea schimbărilor bruşte a capacităţii de rezistenţă prin trecerea de la un nivel cu structură BAR la un nivel cu o structură din beton armat sau oţel.1.calcul static neliniar . .metoda curentă de proiectare (A) se poate aplica în două moduri: . Metoda de calcul la stări limită mk:@MSITStore:L:\calccons. reţea închisă de grinzi şi centuri BAR la fiecare nivel.metoda de proiectare bazată pe considerarea proprietăţilor de deformare neliniară a structurii (metoda B) se poate aplica în două moduri: .prevederi generale de alcătuire a structurii de rezistenţă cum ar fi: .dispunerea favorabilă a elementelor verticale din BAR. . Pentru construcţii fără regularitate se impune un calcul spaţial.cu acţiunea seismică modelată prin accelerograme şi răspunsul structurii este în domeniul elastoplastic.realizarea unei infrastructuri cutie rigidă în care să se ancoreze armătura rigidă a elementelor din BAR ale suprastructurii.calcul dinamic neliniar . Se admite redistribuţia eforturilor între secţiunile de la extremităţile elementelor până la 20% la rigle şi 30% la stâlpi şi pereţi.htm 3/19/2009 . .

Pentru calculul deformaţiei specifice critică de flambaj local a tălpii comprimate se foloseşte expresia: (3.3) unde fără legături). modulii de rigiditate au valorile: (EA)e=EbAb+ErAr şi (EI)e=EbIb+ErIr (3. Forţa tăietoare capabilă de nivel sau totală a structurii se determină pentru un mecanism favorabil de plastificare al structurii aflat în echilibru.verificarea secţiunilor la starea limită de rezistenţă prin compararea eforturilor secţionate de calcul cu eforturile secţionale capabile determinate cu rezistenţe de calcul.) în care aria Ab şi momentul de inerţie Ib corespund secţiunii brute din beton nefisurate fără luarea în considerare a armăturii din oţel beton şi a plăcii în cazul grinzilor cu seţiunea T..2. Page 8 of 69 Metoda de calcul la stări limită pentru structurile din BAR constă în: .75Rc şi Ra=1. cu condiţia ( se utilizează în cazul tălpilor reprezintă distanţa între legăturile tălpilor (bare sau platbande sudate între tălpi).chm::/np033-99. . 6.. Pentru determinarea ductilităţii.7h şi rigle Ipe=0.35Ra pentru oţel (3. .05H).5-2.4. Pentru determinarea caracteristicilor dinamice şi ale deplasărilor relative de nivel. în fibra cea mai întinsă a acestuia şi de curbura ultimă mk:@MSITStore:L:\calccons.verificarea structurii la deplasări orizontale de nivel în grupări speciale de acţiuni prin limitarea deformaţiilor relative de nivel maxime la valori admisibile date în P100/92 cap.4h+0.1.verificarea capacităţii de rezistenţă a structurii în ansamblu sau pe nivel prin compararea forţei tăietoare ultimă cu forţa tăietoare capabilă.htm 3/19/2009 .2. Capacitatea de rotire secţională depinde de curbura la momentul iniţierii curgerii în oţel . valorile pentru lungimile de articulaţie plastică se consideră cele date în NP007/97 (pentru stâlpi Ipe=0. . .75h) şi P85/97 (pentru pereţi Ip=0. Forţa tăietoare ultimă este forţa tăietoare corespunzătoare unui cutremur maxim (de colaps) care se obţine multiplicând forţa seismică maximă de cod cu un coeficient global având valori cuprinse între 1. este distanţa între inimă şi marginea tălpii. Capacitatea de deformare elastoplastică se determină cu rezistenţe medii pentru materiale: beton Rc=1.) Deformaţiile specifice ultime pot fi de compresiune a betonului. Momentele capabile în articulaţiile plastice se determină cu valorii medii pentru rezistenţa de compresiune a betonului şi rezistenţa oţelului.verificarea capacităţii ultime de deformabilitate a structurii la încercări laterale asociată unui mecanism de disipare a energiei. Verificarea se realizează comparând capacitatea de deformare elastoplastică la nivel de secţiune (curburi şi rotiri). element structură (deplasări) cu cerinţele de deformaţii ultime rezultate din spectrele de răspuns. de rupere a armăturii întinse sau deformaţia specifică critică de flambaj local în fibra cea mai comprimată a armăturii rigide.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU ARMA.

1. CALCULUL ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT CU ARMĂTURĂ RIGIDĂ 4.calcul elastic pentru structuri plane sau spaţiale formate din bare.) [top] 4. 2a) Distribuţia şi mărimea eforturilor unitare în beton. Eforturile obţinute din calculul elastic pot fi redistribuite între secţiuni. valoarea redistribuţiilor nu trebuie să depăşească 30%. .5EbIb+ErIr pentru grinzile BAR fără considerarea în calcul a plăcii (3. Page 9 of 69 (3.chm::/np033-99...8EbAb+ErAr pentru stâlpi şi pereţi BAR (3. mk:@MSITStore:L:\calccons.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU ARMA. Această metodă are la bază următoarele ipoteze: . Structuri şi elemente solicitate la încărcări aplicate static Calculul eforturilor la încărcări verticale se poate face prin următoarele metode: .calcul postelastic în care se obţin eforturile secţionale maxime prin scrierea ecuaţiei de echilibru limită pentru un mecanism de plastificare al structurii.5) Relaţia între ductilitatea de curbură şi cea de rotire este: (3.ipoteza neglijării lunecărilor în beton a armăturilor din oţel beton şi oţel laminat. a legilor fizice exprimate prin diagrame caracteristice de material şi pe baza condiţiilor de compatibilitate a deformaţiilor.6) 3.1. compresiune sau întindere a) Metoda generală (fig.7.3. armături şi oţel laminat în calculul la starea limită de rezistenţă în secţiuni normale se stabileşte prin respectarea simultană a condiţiilor de echilibru. Moduli de rigiditate ai elementelor BAR pentru determinarea eforturilor secţionale Pentru determinarea eforturilor secţionale se vor folosi următorii moduli de rigiditate ai elementelor BAR: (EI)e=0.) (EI)e=0.8) (EA)e=0. Calcul la stări limită 4.ipoteza secţiunilor plane.8EbIb+ErIr şi (3. Calculul la starea limită de rzistenţă în secţiuni normale al elementelor din BAR solicitate la încovoiere.4) unde (3.9. . Eforturile de calcul sunt valorile maxime din înfăşurătoarele de momente provenite din ipotezele cele mai defavorabile cu încărcări variabile.2. 3.htm 3/19/2009 .1.

sau folosirea seturilor de secţiuni pentru care sunt calculate relaţii M-ø. noduri şi pereţi solicitate la încovoiere cu forţa axială. M-N. Această metodă de suprapunere a efectelor constă în sumarea capacităţii de rezistenţă a secţiunilor din beton armat şi armătura rigidă componente ale secţiunii din BAR. În metoda superpoziţiei curba de interacţiune M-N pentru o secţiune din BAR se obţine prin compunerea curbei de interacţiune a secţiunii din beton armat Mbcap-Nb şi a curbei de interacţiune pentru secţiunea de armătură rigidă Mrcap-Nr. 2b) se bazează pe aceleaşi ipoteze ca metoda generală şi consideră următoarele aproximaţii: .eforturile unitare în armătura rigidă în zona întinsă şi comprimată se consideră distribuite uniform pe înălţimea acestor zone şi au mărimea -Rr şi Rr.) 4. 10108/0 şi în capitolul 2 al prezentului cod.2.3.ipoteza neglijării contribuţiei betonului la preluarea eforturilor de întindere.ipoteza utilizării unor diagrame caracteristice convenţionale pentru beton şi oţel specificate în STAS 10107/0.ipoteza lipsei voalării locale a elementelor armăturii rigide. Mrcap este momentul capabil al secţiunii de armătură rigidă corespunzător forţei axiale Nr. Verificarea la încovoiere cu efort axial se face cu relaţia: M Mcap (4.) în care Qbcap şi Qrcap sunt forţele tăietoare ale componentelor din beton armat şi respectiv armătura rigidă care alcătuiesc elementul BAR.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR. Forţa tăietoare a componentei din beton armat a elementului BAR este valoarea minimă dintre: mk:@MSITStore:L:\calccons.chm::/np033-99. Momentele capabile rezultate se afectează cu un coeficient de reducere egal cu 0.eforturile unitare în betonul din zona comprimată sunt distribuite uniform pe înălţimea acestei zone şi au mărimea Rc.9.htm 3/19/2009 . .. b) Metoda de calcul simplificat (fig. . Această metodă se bazează pe principiul care consideră că secţiunea din BAR rezistă la acţiunea forţelor exterioare totale dacă secţiunea din beton armat şi secţiunea armăturii rigide care compun secţiunea din BAR rezistă fiecare în parte la forţele exterioare care le corespund.1.) unde Mbcap este momentul capabil al acţiunii din beton armat corespunzător forţei axiale Nb. Page 10 of 69 . Forţele exterioare se distribuie printr-un factor de distribuţie celor două componente. Într-o exprimare generală metoda ssuperpoziţiei presupune satisfacerea relaţiilor: N=Nb+Nr Mcap=Mbcap+Mrcap (4. . Fiecare componentă este în echilibru cu forţele exterioare corespunzătoare. Calculul la starea limită de rezistenţă la forţa tăietoare a elementelor din BAR Calculul forţei tăietoare capabile pentru elementele din BAR se face prin metoda superpoziţiei cu relaţia: Qcap=Qbcap+Qrcap (4.2.1. 2c) este o metodă aproximativă de calcul a capacităţii de rezistenţă aplicabilă la toate tipurile de elemente din BAR: grinzi.. Pentru determinarea capacităţilor de rezistenţă la încovoiere cu efort axial prin metoda generală se recomandă folosirea programelor de calcul automate. c) Metoda superpoziţiei (fig.

4.4 şi STAS 10108/0 cap. Verificarea la forţa tăietoare se face pentru fiecare componentă în parte şi pentru elementul BAR în ansamblu cu relaţiile: Qb Qbcap pentru beton armat şi Qr Qrcap pentru armătura rigidă Q Qcap (4. Verificarea în acest caz se face comparând forţele de conlucrare capabile Lcap cu forţa axială de calcul ΔΝ care trebuie transferată între componente cu relaţia: mk:@MSITStore:L:\calccons. .htm 3/19/2009 .1. Calculul la starea limită de rezistenţă al elementelor din BAR solicitate la torsiune Momentul capabil la torsiune pentru un element BAR se obţine prin metoda superpoziţiei cu relaţiile: (4. 9.4) 4.Qb1cap corespunzătoare ruperii în secţiuni înclinate.3.5) este momentul de torsiune capabil al secţiunii din beton armat este momentul de torsiune capabil al secţiunii de armătură rigidă Pentru determinarea momentelor capabile se vor utiliza relaţiile date în STAS 10107/92 cap. Pentru verificarea la forţa tăietoare. forţa tăietoare de calcul Q se distribuie între secţiunea din beton armat Qb şi de armătura rigidă Qr prin factori de distribuţie proporţionali cu momentele capabile ale acestora.în care grinzile îşi transmit direct încărcările numai uneia din componentele stâlpilor (de exemplu stâlpii din ţevi umplute cu beton la care grinzile metalice transmit direct încărcarea numai ţevii şi o parte din această încărcare trebuie transferată betonului de umplutură). (4. frecare şi prin conectori.6) Verificarea la torsiune se face cu relaţia: (4..COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR. Page 11 of 69 .1.chm::/np033-99. Transferul de eforturi între armătura rigidă şi betonul armat trebuie verificat în următoarele situaţii: a) în cazul elemenetelor la care numai una din componente este încărcată direct în situaţiile: . Calculul la starea limită de rezistenţă la lunecare Atingerea capacităţilor de rezistenţă proiectate pentru un element din BAR solicitat la încovoiere cu forţa tăietoare depinde de asigurarea unei conlucrări eficiente între componenta din beton armat şi cea din armătura rigidă.5. 3. . 3.7) 4. Conlucrarea se poate asigura prin aderenţa.. Valabilitatea ipotezei secţiunilor plane impune ca eventualele lunecări la interfaţă să fie neglijabile.armăturii rigide ancorate în infrastructuri din beton armat (de exemplu armătura rigidă din bulbii pereţilor din BAR) trebuie să transmită forţa maximă de curgere a oţelului armăturii rigide betonului armat înconjurător.Qb2cap dată de ruperea prin lunecare longitudinală la nivelul tălpii armăturii rigide şi forfecarea secţiunii din beton armat slăbite în dreptul tălpii fig.

1.8) Forţa de conlucrare capabilă la interfaţa între cele două componente se determină cu relaţia: (4.htm 3/19/2009 .pentru interioarul tuburilor rectangulare 0.5.2 N/mm2 .chm::/np033-99. b) În cazul lunecării longitudinale care apare la elelmentele din BAR solicitate la forţa tăietoare.125 N/mm2 Pentru încărcările gravitaţionale de scurtă durată şi în cazul acţiunii seismice rezistenţa la lunecare prin aderenţă şi frecare are valori de 1. Calculul la starea limită de deformaţie mk:@MSITStore:L:\calccons.3..pentru inimile profilelor parţial înglobate 0. Page 12 of 69 (4. Verificarea la starea limită de deschidere a fisurilor Verificarea la starea limită de fisurare se face cu relaţia: (4.10) în care este deschiderea medie a fisurilor şi este valoarea limită admisă a deschiderii fisurilor. Cele două valori se calculează cu relaţiile din STAS 10107 cap. Pentru calculul se consideră secţiunea BAR în stadiul II de lucru. Valorile de calcul ale eforturilor de lunecare se pot determina considerând elementul din BAR ca un corp continuu elastic şi omogen utilizând relaţiile din rezistenţa materialelor sau scriind ecuaţia de echilibru în stadiul limită ultim între eforturile unitare normale şi eforturile de lunecare la interfaţă.pentru interiorul tuburilor circulare 0. Rezistenţa de lunecare prin aderenţă şi frecare între armătura rigidă şi beton se neglijează în calculul rezistenţei la lunecare longitudinală a elementelor BAR solicitate la încovoiere cu forţa tăietoare.pentru profile din oţel total înglobate inclusiv exteriorul tuburilor N/mm2 sunt în .1.8.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR.0 N/mm2 .3. 4.6.2 N/mm2 .. Eforturile de lunecare se preiau de secţiunea netă a betonului din exteriorul perimetrului armăturii rigide şi prin etrieri. 4.5 ori mai mari decât în cazul încărcărilor de lungă durată.9) este rezistenţa la lunecare medie de aderenţă şi frecare între beton şi armătura rigidă este suprafaţa laterală de conlucrare reprezintă suma capacităţii conectorilor Valorile rezistenţei de calcul la lunecare medie de aderenţă şi frecare între beton şi armătura rigidă cazul încărcărilor gravitaţionale de lungă durată următoarele: .pentru tălpile profilelor parţial înglobate 0.

chm::/np033-99. tab.1.Grinzi din BAR care nu fac parte din structuri antiseismice Momentele încovoietoare şi forţele tăietoare de calcul în acest caz sunt valorile maxime care rezultă din diagramele înfăşurătoare de eforturi în gruparea fundamentală de încărcări. Grinzi din beton armat cu armătură rigidă a) Tipuri de grinzi . Valorile admisibile ale săgeţilor pentru grinzile BAR se consideră cele date în STAS 10107/cap.13) în care E'b=0. .12) în care ME este momentul maxim de exploatare iar Ø curbura corespunzătoare secţiunii BAR (EI)e=E'bIbi+ErIr (4. secţiune componentă a secţiunii BAR. . .2.fig.11) în care fmax este săgeata maximă a elementului şi fad săgeata admisibilă. Elementele structurilor în cadre din beton armat cu armătură rigidă 4.htm 3/19/2009 .8Eb pentru încărcări de scurtă durată (4.. Eforturile de calcul în metoda curentă de proiectare. Page 13 of 69 Verificarea săgeţii elementelor solicitate la încovoiere din acţiuni gravitaţionale se face cu relaţia: (4.grinzi recomandate în cazul structurilor antiseismice.grinzi bar cu armătură rigidă formată din elemente depărtate solidarizate cu plăcuţe sau cu zăbrele fig. 4. .Grinzi din BAR care fac parte din structuri antiseismice..grinzi BAR la care profilul de oţel are inima plină fig. 4.3.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR. 3.3Eb pentru încărcări de exploatare de lungă durată şi (4.15) Ibi este momentul de inerţie al secţiunii ideale din beton armat în stadiul II (fisurată). Pentru determinarea săgeţilor maxime se vor utiliza următoarele module de rigiditate: (4.2. 4.1.grinzi nerecomandate pentru structuri antiseismice.. 4 Secţiunile grinzilor din BAR pot fi de mai multe tipuri: .14) E'b=0. b) Determinarea eforturilor secţionale de calcul: .9. mk:@MSITStore:L:\calccons. 14.

Pentru calcule de predimensionare şi calcule aproximative se poate utiliza metoda superpoziţiei. sunt momentele capabile ale secţiunilor de armătură rigide componente de la cele două extremităţi ale riglei pentru acelaşi sens al acţiunii sismice. Valorile forţelor tăietoare de calcul din rigle se determină cu relaţiile: (4. sunt momentele capabile ale secţiunilor de la extremităţile riglelor pentru acelaşi sens al acţiunii seismice. Iap este distanţa dintre articulaţiile plastice iar Qld este forţa tăietoare dată de încărcările de lungă durată pe distanţa Iap. efectul fretării betonului se neglijează. Rezistenţa la compresiune a betonului se va reduce cu un coeficient al condiţiilor de lucru mbc în funcţie de raportul μ între aria tălpii comprimate de oţel şi secţiunea de beton cu relaţia: rc mbc=(0.htm 3/19/2009 . c) Determinarea capacităţii de rezistenţă la încovoiere Calculul momentului capabil la încovoiere se recomandă să se facă cu programe de calcul automat bazate pe metoda generală specificată în STAS 10107/0-90.19) în care .valori de bază (4. sunt momentele capabile ale secţiunilor din beton armat componente de la cele două extremităţi ale riglei din BAR pentru acelaşi sens al acţiunii seismice. (4. Forţele tăietoare de calcul din riglele structurilor antiseismice au în vedere apariţia ruperii la încovoiere înaintea ruperii la forţa tăietoare.18) este forţa tăietoare din încărcări de lungă durată repartizată componentei din beton armat funcţie de momentele capabile pozitive din câmpul riglei (4. Forţa tăietoare de calcul totală se distribuie în metoda simplificată a superpoziţiei celor două componente ale secţiunii din BAR (beton armat şi armătură rigidă) funcţie de momentele lor capabile cu relaţiile: (4.20) este forţa tăietoare din încărcări de lungă durată repartizată componentei armătura rigidă funcţie de momentele capabile pozitive din câmpul riglei. Înălţimea zonei comprimate fiind mică.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR.21) Rc=mbcRc este rezistenţa de calcul a betonului .5μrc) (4. Page 14 of 69 Momentele de calcul sunt momentele maxime din diagramele înfăşurătoare pentru gruparea fundamentală şi specială de încărcări seismul acţionând în ambele sensuri. (4...chm::/np033-99.17) în care .85-2.16) .22) mk:@MSITStore:L:\calccons.

Rezistenţa la încovoiere a grinzilor se calculează cu relaţiile: Mcapo=Mbcapo+Mrcapo (4. În cazul grinzilor cu elemente depărtate solidarizate cu zăbrele sau plăcuţe şi având secţiunea simetrică: Mrcapo=ArRrdr (4. Tot în această anexă există relaţiile de calcul ale forţei tăietoare capabile pentru grinzile BAR cu goluri fig.27) e) Condiţii constructive pentru grinzile bar: .3.cap.4. La partea superioară a grinzii una din lumini trebuie să fie mai mare de 50 mm pentru o bună vibrare.25) în care Ar este aria elementului solidarizat şi dr distanţa între axele elementelor.2.8. mk:@MSITStore:L:\calccons.26) în care Qbcap şi Qrcap sunt forţele tăietoare capabile ale secţiunii din beton armat şi respectiv ale secţiunii de armătură rigidă..armătura principală de rezistenţă trebuie să aibă diametrul minim Ø 12.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR.htm 3/19/2009 . Page 15 of 69 Metoda superpoziţiei aplicată la grinzile din BAR sumează momentele capabile la încovoiere ale secţiunilor componentelor din beton armat şi armătura rigidă. d) Verificarea capacităţii de rezistenţă la forţa tăietoare a grinzilor din BAR Forţa tăietoare capabilă se determină cu relaţia: Qcap=Qbcap+Qrcap (4. Distanţa poate fi redusă la 0 dacă se micşorează perimetrul de ancoraj al barelor. Mrcapo este momentul capabil al secţiunii armăturii rigide care se calculează cu relaţia: Mrcapo=WrpRr (4. . Verificarea la forţa tăietoare se face cu relaţiile: (4. Relaţiile de calcul ale valorilor forţelor tăietoare capabile Qbcap şi Qrcap pentru grinzile din BAR sunt date în anexa F. 3. de 1.acoperirea minimă cu beton a armăturii rigide se recomandă să fie minim 75 mm şi 100 mm pentru elementele participante la acţiuni seismice.anexa A.chm::/np033-99. Pentru calculul lăţimii efective de placă la secţiunile în formă de T a componentei din beton se pot folosi relaţiile din STAS 10107/90 ..25 ori dimensiunea maximă a agregatelor.24) unde Wrp=Srt+Src este modulul de rezistenţă plastic egal cu suma momentelor statice ale ariei întinse şi a celei comprimate faţă de axa neutră plastică. . Distanţa între armătură şi profilul din oţel se încadrează în aceleaşi limite.25 ori diametrul maxim al armăturii longitudinale sau 25 mm. Rf rezistenţa de calcul la întindere a armăturii rigide.lumina între bare să fie mai mare decât de 1.23) în care Mbcapo este momentul capabil la încovoiere al secţiunii de beton armat care se poate determina cu metoda simplificată utilizând relaţiile date în STAS/90 .

chm::/np033-99.stâlpi cu secţiunea de armătură rigidă deschisă (H sau dublu H). 5.4).28) kM=1.Secţiuni nerecomandate la stâlpii care fac parte din structuri antiseismice .2) .stâlpi cu armătură rigidă cu elemente solidarizate cu plăcuţe sau zăbrele (fig..4) b) Determinarea eforturilor secţionale de calcul .1) pentru OL 37 bt/tt<23 şi hi/ti<107 iar pentru OL 52 bt/tt<19 şi hi/ti<87.4).4 pentru toate secţiunile stâlpilor cu excepţia celor de la bază şi la ultimul nivel kM=1 mk:@MSITStore:L:\calccons. .stâlpi din tuburi din oţel înglobate şi umplute cu beton (fig.Secţiuni recomandate la stâlpii care fac parte din structuri antiseismice . . Barele longitudinale nu se vor amplasa pe mai mult de două rânduri. .htm 3/19/2009 .2.7 ori înălţimea armăturii rigide. Stâlpi din beton armat cu armătură rigidă a) Tipuri de secţiuni de stâlpi BAR fig.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR.diametrul unor găuri date în grinzi nu va fi mai mare decât de 0. 4. 4. .3) .Stâlpii din BAR care nu fac parte din structuri antiseismice Momentele încovoietoare şi forţele tăietoare de calcul sunt în acest caz valorile maxime care rezultă din diagramele înfăşurătoare de eforturi în gruparea fundamentală de încărcări.diametrul etrierilor trebuie să fie mai mare de 8 mm.4 ori înălţimea secţiunii totale sau 0. 5. 5. 5.stâlpi cu secţiunea de armătură rigidă parţial înglobată în beton (fig.stâlpi din ţevi din oţel înglobate şi neumplute cu beton (fig.Stâlpii din BAR care fac parte din structuri antiseismice Eforturile secţionale de calcul în metoda curentă de proiectare se determină cu relaţiile: Momentele încovoietoare de calcul: (4.distanţa dintre etrieri nu trebuie să depăşească h/2 şi 25 cm în afara zonelor de articulaţie plastică şi h/4 în zonele de articulaţii plastice.pentru armătura rigidă . .zvelteţea tablelor din care este alcătuit profilul din oţel se limitează la următoarele valori (fig.2. 5. 5 Principalele tipuri de secţiuni de stâlpi din BAR sunt: . . Page 16 of 69 . .stâlpi din ţevi din oţel umplute cu beton (fig.1).. Amplasarea barelor va ţine cont de necesitatea evitării găuririi inimii armăturii rigide a stâlpilor. cu inima plină (fig. 5.

a) Calculul la starea limită de rezistenţă la compresiune centrică. sunt momentele capabile ale secţiunilor din BAR de la extremităţile stâlpului la un anumit nivel.29) Forţele tăietoare de calcul se determină cu relaţia: şi (4.34) şi sunt momentele capabile ale secţiunilor componente de armătură rigidă de la cele două exteremităţi ale stâlpului la un anumit nivel.1.32) (4.. Forţele axiale de calcul se calculează în ipoteza plastificării grinzilor la extremităţi (4.2.33) unde Nbc este forţa axială capabilă la compresiune centrică a componentei din beton armat iar N este forţa axială de calcul.htm 3/19/2009 . Momentele capabile Mrcap se determină pentru o forţă axială Nr egală cu: Nr=0 dacă N Nbc şi Nr=N-Nbc dacă N>Nbc (4. H0 lumina stâlpului la nivelul respectiv.2.30) .31) şi sunt momentele capabile ale secţiunilor componente din beton armat de la cele două extremităţi ale stâlpului la un anumit nivel. (4. Page 17 of 69 este suma momentelor capabile ale secţiunilor de la extremităţile grinzilor de la un anumit nivel al cadrului şi pentru un anumit sens al acţiunii seismice. Forţa tăietoare de calcul Q se distribuie în metoda aproximativă a superpoziţiei între componenta din beton armat şi componenta de armătură rigidă funcţie de momentele lor capabile cu relaţia: Q=Qb+Qr unde (4. este momentul efectiv determinat de acţiunea seismică în secţiunea de la extremitatea stâlpului la nivelul considerat.chm::/np033-99. este suma algebrică a momentelor efective din secţiunile de la extremităţile grinzilor de la un anumit nivel al cadrului şi pentru acelaşi sens al acţiunii seismice. mk:@MSITStore:L:\calccons.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR. Momentele capabile Mbcap se determină pentru o forţă axială Nb egală cu: Nb=N dacă N Nbc şi Nb=Nbc dacă N>Nbc (4..35) 4. Calculul la starea limită de rezistenţă a stâlpilor din BAR cu secţiunea armăturii rigide cu profil deschis.

21 pentru secţiuni din ţeavă umplută.49 pentru secţiuni deschise H parţial sau total înglobate flambaj în plan paralel cu tălpile.43) α = 0. armătură şi armătură rigidă Rck.76 pentru alte secţiuni deschise.. Rrk sunt rezistenţele caracteristice la compresiune a betonului şi de întindere a oţelului armăturilor şi profilelor laminate (4.37) Npc este forţa axială capabilă la compresiune centrică care nu ţine cont de zvelteţea stâlpului Rc este rezistenţa de calcul la compresiune a betonului stâlpului considerând un coeficient al condiţiilor de lucru mbc=0. Ar sunt ariile de beton.lungimea de flambaj a stâlpului Npk forţa axială capabilă la compresiune centrică cu rezistenţe caracteristice şi fără a lua în considerare zvelteţea stâlpului (4.40) în care (4.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR.85.zvelteţea relativă a stâlpului (4. α = 0. Aa.41) If .34 pentru secţiuni deschise H parţial sau total înglobate flambaj în plan paralel cu inima.forţa critică de flambaj (4.. (4.36) în care (4. Verificarea la compresiune centrică Relaţia de verificare la compresiune centrică este: mk:@MSITStore:L:\calccons. . Rak. α = 0.38) este coeficientul de reducere a forţei axiale capabile datorită imperfecţiunilor geometrice.42) în care Ab.htm 3/19/2009 .chm::/np033-99.39) . α = 0. Page 18 of 69 Determinarea capacităţii de rezistenţă la compresiune: (4.

..48) (4. 7). forţa axială a stâlpilor se limitează la valoarea: (4.chm::/np033-99.46) În caz contrar pentru determinarea momentelor de calcul de ordinul 2 se foloseşte relaţia: M =η M I π unde în care (4.raportul dintre valorile algebrice ale momentelor de la capetele stâlpului (M1 momentul maxim în valoare absolută) r€(-1.49) şi r=M2/M1 . În aceeaşi anexă sunt date şi relaţiile pentru obţinerea curbelor de interacţiune pentru componenta din beton armat (fig. 6) Metoda superpoziţiei Relaţiile de calcul pentru obţinerea curbei de interacţiune M-N în metoda superpoziţiei petru stâlpi din BAR cu secţiunea armăturii rigide deschisă prin compunerea curbelor de interacţiune ale secţiunilor componente din beton armat şi respectiv din armătură rigidă sunt date în anexa D (fig. Determinarea curbei de interacţiune limită M-N Metoda generală Curba de interacţiune M-N se poate determina prin metoda generală cu ajutorul programelor de calcul automat.htm 3/19/2009 . 8) şi pentru componenta armătură rigidă (fig. Metoda simplificată Curba de interacţiune M-N pentru secţiunile cu dublă simetrie se poate obţine utilizând metoda simplificată prin care se înlocuieşte curba reală cu un contur poligonal AECDB. 9) Verificarea la încovoiere cu efort axial Verificarea la încovoiere cu efort axial se bazează pe curba de interacţiune şi ia în considerare imperfecţiunile geometrice ale stâlpului.1Ncr (4.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR.1).47) (4. Relaţiile de determinare a punctelor caracteristice sunt date în anexa C (fig. Page 19 of 69 N Ncap (4. Verificarea constă în următoarele etape (fig.44) b) Calculul la starea limită de rezistenţă la încovoiere cu efort axial Limitarea forţei axiale din condiţii de ductilitate la stâlpii care fac parte din structuri antiseismice Din condiţii de asigurare a ductilităţii.45) Influenţa zvelteţei la stâlpii solicitaţi la încovoiere cu efort axial Efectele de ordinul 2 la compresiune cu încovoiere se neglijează dacă: sau N 0. 10): mk:@MSITStore:L:\calccons.

funcţie de zvelteţea Considerând că momentul încovoietor al stâlpului variază liniar pe înălţimea de nivel se calculează valoarea: unde r este raportul între momentele de la capetele stâlpului r€(-1.htm 3/19/2009 . Se calculează (4.54) în care μ . c) Calculul la starea limită de rezistenţă la forţa tăietoare: fig.53) Încovoiere oblică cu efort axial În cazul încovoierii oblice cu efort axial verificarea secţiunii se face cu relaţia: (4.52) Verificarea la încovoiere cu efort axial se face cu relaţia: (4.chm::/np033-99.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR.1). Din curba de interacţiune rezultă corespunzător acestor valori. Page 20 of 69 Se consideră trasată curba de interacţiune . în care: Mcapo este momentul capabil la încovoiere pură al secţiunii din BAR iar Npc este forţa axială capabilă la compresiune centrică fără considerarea zvelteţii. Se calculează coeficientul de reducere datorită flambajului la compresiune centrică .. μ sunt coeficienţii determinaţi din curbele N-M y x xcap şi respectiv N-Mycap la încovoiere cu efort axial pe cele două direcţii principale. 11 Forţa tăietoare capabilă a stâlpilor BAR se obţine în metoda superpoziţiei cu relaţia: Qcap=Qbcap+Qrcap (4.50) Verificarea la încovoiere cu efort axial se face cu relaţia: (4.55) Relaţiile de calcul pentru forţele tăietoare capabile ale celor două componente beton armat Qbcap şi armătură rigidă Qrcap sunt date în anexa F.51) Secţiuni cu o axă de simetrie Curba de interacţiune M-N se calculează în raport cu centrul plastic. Pentru forţa axială de calcul N se determină şi corespunzător.. Verificarea la forţa tăietoare se face cu relaţia: mk:@MSITStore:L:\calccons. Distanţa între centrul plastic şi centrul de greutate epl se calculează cu relaţia: (4.

63) este coeficientul de reducere a forţei axiale capabile datorită imperfecţiunilor geometrice. Ms reprezintă momentele capabile ale componentei beton armat. Pentru verificarea la încovoiere cu efort axial se utilizează metoda dată pentru stâlpii cu secţiunea armăturii rigide cu secţiune deschisă 2.59) η este un coeficient de majorare a rezistenţei la compresiune a betonului fretat 2 η este un coeficient de reducere a rezistenţei oţelului ţevii datorită întinderii radiale (fig.2.58) unde (4. 12): Relaţiile pentru calculul capacităţii de rezistenţă la compresiune centrică (în condiţiile unei excentricităţi e Dr/10 şi a unei zvelteţi λ 0. Calculul la starea limită de rezistenţă a stâlpilor din BAR cu ţevi metalice.. Pentru calcule aproximative şi de predimensionare se poate utiliza metoda de calcul simplificată şi metoda superpoziţiei.htm 3/19/2009 .64) în care Mb.2.chm::/np033-99..57) Qb Qbcap şi Qr Qrcap 4.2.62) (4. Calculul capacităţii de rezistenţă la compresiune centrică a ţevilor umplute (fig.56) (4.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR. a ţevii şi a betonului armat ce înglobează ţeava cu relaţiile: Mcap=Mrcap+Mbcap+Mscap şi N=Nr+Nb+Ns (4.1. Mscap-Ns (fig.secţiune cu gol). mk:@MSITStore:L:\calccons. 13a). Pentru ţevile umplute şi înglobate în beton armat metoda superpoziţiei se aplică prin suprapunerea rezistenţei miezului de beton. 13b) şi Mrcap-Nr (fig.2) sunt următoarele: (4.1. 11) 1 pentru e=0 (4. 14) pentru secţiunile componente ale stâlpilor compoziţi cu secţiunea armăturii rigide din ţeavă sunt date în anexa E.2.61) pentru (4. coeficient care se determină funcţie de zvelteţea conform 4. Mr.60) (4.2. Page 21 of 69 Q Qcap (4.2.b. beton simplu “s” (miezul de umplutură al ţevii) şi oţel “r” (ţeava) şi relaţiile pentru Mbcap-Nb (fig. armătură rigidă şi beton simplu corespunzătoare forţelor axiale Relaţiile de construire ale curbei de interacţiune M-N pentru secţiunea din BAR prin superpoziţia curbelor de interacţiune ale secţiunilor componente din beton armat “b” (betonul de acoperire .2. b) Capacitatea de rezistenţă la încovoiere cu efort axial se recomandă să se determine prin metoda generală cu un program de calcul automat.a.

Calculul lungimii de flambaj al stâlpului se va face ca în cazul stâlpilor metalici. bttt<23 şi hiti<96 bttt<19 şi hiti<88 ţeavă rectangulară htt<72 htt<66 ţeavă circulară Dr/t<150 Dr/t<129 t . Distanţa între etrieri nu va fi mai mică de 2. În acest caz forţa tăietoare este preluată numai ţeava de oţel Qr.68) va fi cuprins în limitele . .chm::/np033-99. etc.2% pentru stâlpi din ţeavă şi cu elemente solidarizate.2.1% pentru stâlpi cu inima plină. mk:@MSITStore:L:\calccons. Procentul minim pentru etrieri este de 0.2.distanţa între etrieri nu trebuie să depăşească 8d sau 1 sau 10 cm în zonele plastice şi de 1. Qcap=Qrcap (4.66) Relaţiile de calcul ale valorilor forţelor tăietoare capabile ale componentelor: betonul armat ce înglobează ţeava Qbcap şi ţeava din oţel Qrcap sunt date în anexa E Verificarea la forţa tăietoare se efectuează cu relaţiile: Qb Qbcap şi Qr Qrcap (4. 15) Rezistenţa la forţa tăietoare a stâlpilor din ţevi umplute.65) Rezistenţa la forţa tăietoare a ţevilor înglobate şi umplute cu beton..5 cm.. de 1. .armătura longitudinală din oţel beton trebuie să aibă diametrul minim 12 mm. Pentru o lungime de flambaj mai mică decât 12b nu este necesară verificarea la flambaj.htm 3/19/2009 .zvelteţea tablelor profilului de oţel al armăturii rigide ale stâlpilor trebuie să îndeplinească condiţiile de zvelteţe specificate mai jos pentru a nu se produce flambaj local (fig. .5 ori această distanţă în rest.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR.diametrul etrierilor trebuie să fie mai mare de 8 mm. 5. Page 22 of 69 c) Calculul la forţa tăietoare (fig. cruce. . 0.3. Qcap=Qbcap+Qrcap (4.25 ori diametrul maxim al armăturii longitudinale şi 25 mm. . .3% iar cel maxim 4%.67) 4.25 dimensiunea maximă a agregatelor.lungimea efectivă de flambaj a stâlpului nu va depăşi 30b unde b unde b este dimensiunea cea mai mică a secţiunii stâlpului.lumina între bare să fie mai mare decât 1.distanţa între armătură şi profilul metalic va fi mai mare de 25 mm dar se poate reduce la 0 cu condiţia să se micşoreze perimetrul efectiv de aderenţă al barei de armătură.4): oţel OL37 OL52 profile deschise H. Condiţii constructive pentru stâlpii din BAR: Indicele de contribuţie al armăturii rigide Indicele de contribuţie al armăturii rigide definit ca unde (4.procentul minim de armare longitudinală este de 0.este grosimea peretelui ţevii .

10108 şi P100.2. Prin această metodă se suprapune rezistenţa componentei r dată de secţiunea de beton armat de sub placa de bază a armăturii rigide considerând că şuruburile de ancoraj lucrează ca armătura întinsă şi rezistenţa componentei b a secţiunii din beton armat din jurul plăcii de bază (secţiune dreptunghiulară cu gol delimitată la exterior de perimetrul stâlpului) (fig.legăturile dintre tălpile armăturii rigide vor fi între 500 . Stâlp din BAR cu placă de bază a armăturii rigide înglobată în infrastructură (fig.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR..htm 3/19/2009 . 4.100 mm lăţime şi cu o grosime mai mică cu 3 . Relaţiile de construire a curbelor de interacţiune M-N pentru aceste secţiuni sunt date din anexa D. O parte din presiuni echilibrează forţa tăietoare Qr iar restul reduc momentul încovoietor. Momentul capabil al componentei armăturii rigide în secţiunea de încastrare a stâlpului este dat de relaţia: Mrcap=min(Mr1. .acoperirea maximă a armăturii rigide va fi 0.1.contribuţia armăturii rigide r În cazul stâlpilor la care armătura rigidă este înglobată în infrastructură într-un element din beton armat.3.1000 mm interax şi vor fi realizate cu platbenzi de 50 .. .acoperirea profilului metalic trebuie să fie cel puţin 75 mm sau b/6 unde b/6 unde b este lăţimea tălpii. Pentru celelalte condiţii constructive se vor respecta prescripţiile din normativele STAS 10107. 17).2. Această acoperire este necesară pentru a asigura atât transmiterea forţelor de lunecare şi aderenţă cât şi pentru protecţia oţelului împotriva coroziunii şi a focului. Calculul capacităţii de rezistenţă la încovoiere cu efort axial a secţiunii de sub placa de bază se poate face utilizând metoda superpoziţiei. În acest caz eforturile de la baza stâlpului sunt transferate la infrastructură prin intermediul plăcii de bază.4h. mk:@MSITStore:L:\calccons.3. Page 23 of 69 .contribuţia componentei din beton armat b în secţiunea de la bază este aceeaşi ca în cazul stâlpilor supuşi la compresiune cu încovoiere. Calculul bazei stâlpilor din BAR 4.10 mm decât grosimea tălpilor. 4.3. 17b) Calculul capacităţii de rezistenţă în secţiunea de la baza stâlpului se face prin superpoziţie cu utilizarea relaţiilor date pentru stâlpii din BAR solicitaţi la încovoiere cu efort axial cu următoarele precizări: . În cazul elementelor participante la acţiuni seismice se recomandă o valoare minimă de 100 mm.69) Mr1 este momentul capabil la compresiune cu încovoiere a componentei armăturii rigide din stâlp în secţiunea de încastrare. 19b). Stâlp din BAR cu placă de bază a armăturii rigide neînglobată în infrastructură (amplasată la partea superioară a fundaţiei) (fig.2.4b şi respectiv 0. . Mr2 este momentul capabil al secţiunii armăturii rigide în secţiunea de încastrare care se obţine din momentul capabil la nivelul plăcii de bază Mr3 la care se adaugă aportul presiunilor reactive.Mr2) (4. momentul componentei r la nivelul plăcii de bază a armăturii rigide M este mai mic decât momentul din r3 secţiunea de încastrare Mr2 datorită presiuilor reactive care apar între armătura rigidă şi betonul înconjurător din infrastructură (fig. 18). a şuruburilor de ancoraj şi a secţiunii din beton armat din jurul plăcii de bază şi cuprinse în perimetrul stâlpului.2. 19a).chm::/np033-99. În cazul stâlpilor marginali reacţiunile transmise de armătura rigidă spre exterior trebuie să fie preluate de către etrieri (fig.

Rezistenţa la încovoiere cu efort axial a elementelor în secţiunea de îmbinare a armăturii rigide se poate calcula prin metoda superpoziţiei considerând pentru Mr .noduri BAR între stâlpi şi grinzi din BAR. 4. be=3ti+2dt pentru secţiuni în cruce. Verificarea secţiunilor de îmbinare ale armăturii rigide. În zonele de la baza stâlpilor din BAR.lăţimea efectivă din talpa armăturii rigide pe care se mobilizează presiunile (fig. be=Dr pentru tub circular dt . articulaţiile plastice vor fi dirijate prin proiectare în stâlpi şi nu în elementele de ancoraj.70) este rezistenţa ca compresiune a betonului fretat pentru stâlpi centrali şi (4. Îmbinarea armăturii rigide se recomandă să se realizeze în afara zonelor plastic potenţiale.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR.25.forţa tăietoare capabilă a îmbinării. 18c) be=ti+2dt pentru secţiuni H încovoiate în planul inimii.2.înălţimea de înglobare a bazei stâlpului be .2..6t pentru tub rectangular.momentul capabil al îmbinării armăturii rigide şi pentru rezistenţa la forţa tăietoare Qr .72) hb . La stâlpii din BAR care fac parte din structuri antiseismice se recomandă înglobarea plăcii de bază a armăturii rigide în elementele de infrastructură.4. în zonele de eforturi minime.71) pentru stâlpi marginali (4. be=2ti+2dt pentru secţiuni H încovoiate în planul tălpilor.distanţa de la limita razei de racordare a tălpii de inima (sau de limita sudurii) la faţa exterioară a tălpii.3. be=3. Sudurile în relief sau cu şuruburi în zonele plastic potenţiale se vor dimensiona la eforturile obţinute prin înmulţirea eforturilor capabile ale elementului care se îmbină cu 1.htm 3/19/2009 . . Mr3 este momentul capabil la încovoiere al armăturii rigide în secţiunea de sub placa de bază tratată în cazul precedent 4. Prinderile cu şuruburi se vor proiecta astfel încât plastificarea oţelului din elementele care se îmbină să preceadă cedarea plastică a şuruburilor.chm::/np033-99.. Page 24 of 69 (4. Armăturile rigide solicitate la întindere se vor ancora în pereţi din beton armat cel puţin pe înălţimea unui nivel luându-se măsuri de conectare cu betonul înconjurător.1. mk:@MSITStore:L:\calccons.noduri între grinzi metalice sau compozite şi stâlpi din ţeavă umplută cu beton. Nodurile cadrelor din beton armat cu armătură rigidă Nodurile cadrelor din beton armat cu armătură rigidă se pot realiza în una din următoarele soluţii: .

htm 3/19/2009 .noduri mixte între grinzi compozite sau metalice şi stâlpi din beton armat sau stâlpi din BAR ..74) (4. dimensiunile finite ale nodului (se lucrează cu scheme de calcul fără zone infinit rigide din ax la faţa exterioară a nodului).COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR.2.25.noduri nerecomandate la structuri situate în zone seismice. Noduri între stâlpi şi grinzi BAR 9 (fig. forţe tăietoare şi forţe axiale) sunt transmise de elementele adiacente nodului (stâlpi şi grinzi). . Page 25 of 69 .76) Relaţia de echilibru care se poate scrie între eforturile care solicită nodul este: (4.1. . sunt forţele tăietoare de calcul din aceleaşi secţiuni ale stâlpilor şi grinzilor secţiuni de la faţa hst. se neglijează în calculul static.4. În cazul în care se ia în considerare efectul deformabilităţii nodului. hgr sunt înălţimile secţiunilor şi ale grinzilor ce converg în nod. Forţele axiale de compresiune din stâlpi se neglijează deoarece au efect de mărire a rezistenţei nodului.73) unde .. sunt momentele de calcul din secţiunile de la extremităţile stâlpilor (sus şi jos) şi din ale grinzilor (stânga dreapta) secţiuni de la faţa nodului. Pentru eforturile din nod se folosesc următoarele relaţii şi notaţii: şi (4.chm::/np033-99. 4.77) unde . nodului. sunt suma momentelor capabile ale componentei armăturii rigide şi respectiv ale componentei din beton armat ale grinzilor. sunt suma momentelor capabile ale componentei armăturii rigide şi respectiv ale componentei din beton armat ale stâlpilor. În calculele curente nodurile BAR se consideră indeformabile (noduri rigide). Eforturile de calcul ale nodului (fig. În această categorie de noduri intră şi nodurile BAR la care secţiunile componente (din beton armat şi armătură rigidă) ale grinzilor şi stâlpilor ce converg în nod respectă relaţiile: şi (4. În zonele seismice aceste eforturi de calcul ale nodurilor sunt asociate atingerii momentelor capabile în elementele care converg în nod multiplicate cu un coeficient egal cu 1.75) şi (4. 21) Eforturile din nod (momente. 20) Verificarea nodului BAR la forţa tăietoare se face cu relaţia: mk:@MSITStore:L:\calccons.

.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR.82) μe coeficientul de armare cu etrieri Rigidizarea orizontală din nod Aria secţiunii rigidizării orizontale din nod Aro (fig.79) grinzi metalice sau compozite şi stâlp BAR (4.rezistenţa betonului din nod cu Rc în N/mm2 (4. Page 26 of 69 (4. sunt momentele capabile ale grinzilor adiacente determinate la faţa nodului δn .coeficient care ţine seama de efectul fretării nodului de către grinzi δn=3 pentru nod central δn= 2 pentru nod marginal δn= 1 pentru nod de colţ H şi H0 .83) unde dt distanţa de la limita razei de racordare a tălpii de inima (sau de la limita sudurii) la faţa exterioară a mk:@MSITStore:L:\calccons.este volumul betonului din nod grinzi şi stâlpi din BAR (4. 22) se calculează cu relaţia: (4.81) între armăturile grinzii este distanţa între centrele tălpilor grinzilor este distanţa între centrele tălpilor stâlpului sau a plăcilor de capăt de la faţa nodului în cazul stâlpilor cu armătura rigidă fără tălpi tin este grosimea inimii armăturii rigide din nod . bst lăţimea secţiunii grinzii şi respectiv a stâlpului Vm este volumul inimii de oţel a nodului (4..înălţimea nivelului şi lumina liberă a stâlpului de la nivelul de calcul Rbf .chm::/np033-99.78) unde Vbn .htm 3/19/2009 .80) sunt distanţele între armăturile stâlpului respectiv bgr.

4.. Vrn sunt date mai jos: Stâlpi din ţeavă umplută şi înglobată cu grinzi din BAR sau din BA grinzi metalice stâlpi din ţeavă înglobată grinzi BAR sau BA grinzi metalice stâlpi din ţeavă umplută grinzi metalice . 4.2. Noduri între grinzi metalice şi stâlpi compoziţi din ţeavă umplută cu beton (fig.86) . Page 27 of 69 tălpii. 23) Verificarea la forţa tăietoare se realizează cu relaţia: (4. 24): Tip I .4.Stâlpul este din BAR dar dimensiunea secţiunii armăturii rigide a sâlpului este redusă în comparaţie cu mk:@MSITStore:L:\calccons. 0.2. sunt ariile secţiunii din beton şi respectiv din oţel ale stâlpului. 23.84) unde βj coeficient de formă a secţiunii orizontale a nodului pentru ţeava circulară (4.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR..3.htm 3/19/2009 .chm::/np033-99. Pro este forţa din rigidizare egală cu forţa capabilă din talpa grinzii Se recomandă ca grosimea rigidizării să fie aceeaşi cu grosimea tălpii grinzii. Vbn Vrn -//-//-//- Pentru transmiterea eforturilor axiale de la ţeavă la betonul de umplutură în cazul în care aderenţa şi frecarea nu sunt suficiente se vor adopta detalii cu conectori şi rigidizări ca în fig.85 Rt este rezistenţa la compresiune locală a oţelului. Noduri între grinzi metalice sau compozite şi stâlpi din beton armat sau stâlpi din BAR (noduri mixte) În acest caz pot apărea următoarele tipuri de noduri mixte (fig.85) pentru ţeava rectangulară (4. 4.2.este distanţa între centrele tălpilor grinzii Dr este diametrul ţevii hr înălţimea ţevii rectangulare Valorile pentru Vbn.

Lăţimea de calcul a nodului (fig. forţe care trebuie să respecte condiţia: (4.90) unde (4. bn=bni+bne unde (4. Rezistenţa nodului la compresiunea locală verticală (fig. by sunt în cazul celor două tipuri de noduri: hx Tip I TipII hst brg by Δhn este înălţimea armăturii rigide a stâlpului...88) unde (4. Această lăţime este utilizată pentru a calcula rezistenţa nodului la compresiune locală nerticală şi pentru rezistenţa la forţa tăietoare.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR. La faţa nodului există rigidizări verticale de mai multe tipuri (fig. 24b).91) rezultanta eforturilor unitare de compresiune din beton normale pe talpa grinzii şi sunt forţele de întindere şi de compresiune din armăturile verticale sudate de grinda metalică. Tip II .htm 3/19/2009 .chm::/np033-99. Dacă forţa transmisă de grindă este mare .Stâlpul este din beton armat grinda trece continuă prin nod. Page 28 of 69 dimensiunea secţiunii armăturii grinzii din oţel. brg înălţimea şi lăţimea rigidizării de la faţa nodului. hrg. profilul de oţel din stâlp preia o mică parte din forţă restul transmiţându-se la beton (fig.92) mk:@MSITStore:L:\calccons. 24a).89) valorile hx.87) (4. 25) Lăţimea de calcul a nodului bn este dimensiunea secţiunii orizontale a nodului care este egală cu suma dintre lăţimea panoului interior bni şi cea a panoului exterior bne. 26a) Verificarea rezistenţei la compresiune locală a nodului solicitat de reacţiunea verticală a grinzii din oţel se face cu relaţia: (4.

99) mk:@MSITStore:L:\calccons.93) unde este distanţa dintre centrele tălpilor grinzii iar înălţimea grinzii de oţel.96) Qb forţa tăietoare preluată de beton.100) unde n este numărul de ramuri. înălţimea inimii grinzii. Page 29 of 69 ..95) în care Rc este dat în N/mm2 Forţa tăietoare capabilă dată de câmpul de compresiuni în panoul exterior . Rezistenţa la forţa tăietoare a nodului este dată de următoarele valori de rezistenţă la forţa tăietoare: Forţa tăietoare capabilă a panoului de oţel Qrn (4.98) Condiţii constructive pentru nodurile mixte Lăţimea rigidizării se limitează la Pentru etrierii de pe înălţimea grinzii trebuie respectată relaţia: (4. (4.94) Forţa tăietoare capabilă a diagonalei de beton (4.htm 3/19/2009 .mecanism de grindă cu zăbrele (4. iar dacă betonul este întins Qb=0 (4.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR.distanţa dintre barele verticale sudate de grindă. 27) Verificarea la forţa tăietoare a nodului se face cu relaţia: (4. Rezistenţa nodului la forţa tăietoare (fig.97) Qe forţa tăietoare dată de etrierii dispuşi pe înălţimea grinzii (4.chm::/np033-99..

H şi I sunt înălţimea de nivel şi distanţa între axele bulbilor 4. Această ramă se sudează de armătura rigidă a bulbilor şi a centurilor.103) 4. 28) Pereţii din beton armat cu armătură rigidă sunt realizaţi cu armătură rigidă în bulbi şi centuri. pentru bst>750 mm.104) . .1. Grosimea tălpii trebuie să îndeplinească relaţia: (4.Pereţi cu goluri mici (4. Structuri cu pereţi din beton armat cu armătură rigidă (fig. Page 30 of 69 Etrierii dispuşi deasupra şi dedesubtul grinzii trebuie să respecte relaţia pe o distanţă de de o parte şi de alta a grinzii .cu plase de armătură în X sudate pe o ramă realizată din platbandă.101) şi (4. mk:@MSITStore:L:\calccons.cu diagonale din profile sau table laminate în K sau X.3. 4Ø16). Grosimea rigidizării de la faţa nodului se dimensionează să reziste la forţa tăietoare orizontală dată de diagonala comprimată din nod. .COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR.Pereţi cu goluri mari în care hg şi Ig sunt înălţimea şi lăţimea golului..cu tolă din oţel cu sau fără goluri dispusă în axul peretelui şi sudată pe contur de armătura rigidă din bulbi şi centuri.chm::/np033-99. Deasupra şi dedesubtul grinzii trebuie dispuşi în stâlp cel puţin 3 rânduri de etrieri cu valorile minime (4Ø10 pentru bst 500 mm pentru 500<bst<750 mm.3. În funcţie de dimensiunea golului pereţii BAR se clasifică în: . Calculul eforturilor secţionate de calcul Pereţi BAR care nu fac parte din structuri antiseismice Momentele încovoietoare şi forţele tăietoare de calcul sunt în acest caz valorile maxime care rezultă din diagramele înfăşurătoare de eforturi în gruparea fundamentală de încărcări.. 4Ø12.102) şi Forţele de compresiune locală asociate cu forţa tăietoare din panoul de oţel determină încovoierea transversală a tălpii grinzilor. (4. Armarea inimii se poate realiza în afara armăturii curente formată din plase ortogonale în trei variante: .htm 3/19/2009 .

. suma forţelor tăietoare din acţiunea seismică pentru riglele legate de perete la nivelul i. 4.107) în care Ard .106) în care unde n este numărul de niveluri ale clădirii. Mo momentul din acţiunea seismică în secţiunea de la baza peretelui. armătura rigidă fiind considerată armătură longitudinală. Li distanţa din mijlocul riglelor până în axul peretelui la nivelul i.3.htm 3/19/2009 ..chm::/np033-99.3 pentru toate secţiunile peretelui cu excepţia celei de la bază în care kM=1. Calculul la starea limită de rezistenţă la încovoiere cu forţa axială (fig. 28) Pereţii din BAR pot fi calculaţi la încovoiere cu forţa axială ca pereţi din beton armat. Metoda superpoziţiei poate fi utilizată pentru calcule aproximative la pereţii cu secţiunea cu dublă simetrie şi bulbi la capete. Mocap momentul capabil în secţiunea de la baza peretelui. Sporul de rezistenţă la încovoiere adus de diagonalele înglobate în inima peretelui este dat de relaţia: (4.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR. suma forţelor tăietoare asociate plastificării la ambele capete a riglelor de la nivelul I legate de perete.108) mk:@MSITStore:L:\calccons.aria armăturii rigide în diagonală θd . Forţele tăietoare de calcul: (4. Pentru calculul valorii momentului capabil se recomandă metoda generală de calcul aplicabilă cu ajutorul programelor de calcul automat.unghiul faţă de orizontală a diagonalei Verificarea la încovoiere cu efort axial se face cu relaţia: M Mcap (4.2. Relaţiile pentru trasarea curbei de interacţiune M-N prin metoda superpoziţiei sunt date în anexa G.105) în care kM=1. momentul din acţiunea seismică într-o secţiune a peretelui. Page 31 of 69 Pereţi BAR care fac parte din structuri antiseismice Momentele de calcul (4.

Page 32 of 69 4.116) unde Qp3 .3.coeficient care ţine seama de tipul inimii rigide din lumina peretelui.113) (4.110) în care Qp1 forţa tăietoare corespunzătoare fisurării betonului din perete.3.grosimea tolei) . Forţa tăietoare limită de fisurare a betonului din perete Qp1 se calculează cu relaţia: (4.rezistenţa betonului la fisurarea peretelui (4. r3) unde .109) Pentru calculul forţei tăietoare capabile se utilizează relaţiile: Qcap=max(Qp1.115) în N/mm2 Forţa tăietoare corespunzătoare ruperii peretelui Qp2 se calculează cu relaţia: Qp2=Qp3+Qrp (4. Qp2 forţa tăietoare corespunzătoare ruperii peretelui.. Calculul la starea limită de rezistenţă la forţa tăietoare (fig..Qp2) (4.forţa tăietoare capabilă preluată de componenta din beton armat. mk:@MSITStore:L:\calccons. în cazul armării cu diagonale (4.lumina între bulbi şi respectiv între centuri tp .htm 3/19/2009 .111) γg. H0 .112) I0. r2.grosimea peretelui β. (4.114) β=15tt0/tp în cazul armării cu tola (tt0.factor de reducere datorită golului γg=min(r1. 29) Verificarea la forţa tăietoare a unui panou de perete încadrat de centuri şi bulbi din BAR se face cu relaţia: Q Qcap (4.chm::/np033-99.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR. .

forţa tăietoare capabilă preluată de armătura rigidă din inimă. .COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR.121) este coeficientul de armare cu armătura orizontală a inimii peretelui.120. rezistenţa betonului diagonalei Rc în N/mm2 (4. (4.118) în care reprezintă rezistenţa la forţa tăietoare dată de diagonala comprimată de beton.119) ρ rezistenţa la forţa tăietoare în cazul în care cadrul de înrămare este slab . Qp3 . .forţa tăietoare capabilă preluată de betonul armat se calculează cu relaţiile: a) Pereţi cu goluri mici (4.aria armăturii orizontale a peretelui. Aao . ..distanţa între armăturile orizontale..120) . sunt momentele de încovoiere şi forţele tăietoare capabile ale centurilor şi ale .chm::/np033-99. ao . .htm 3/19/2009 .rezistenţa la forţa tăietoare dată de diagonala comprimată de beton armat în cazul atingerii capacităţii de rezistenţă a bulbilor şi a centurilor. valoare minimă în ρ cazul în care cadrul care înrămează panoul este puternic. Elementele (bulbii şi centuri) de pe laturile în care panoul de perete se continuă în acelaşi plan cu alt panou nu intervin în relaţia 4. . Page 33 of 69 Qrp .117) în care este rezistenţa la forţa tăietoare a betonului armat din inima peretelui (4. mk:@MSITStore:L:\calccons. este forţa tăietoare preluată de armătura din inima peretelui (4. stâlpilor care brodează peretele (valorile minime dintre cei doi stâlpi şi cele două grinzi) sunt coeficienţi care ţin cont de condiţiile de efort din centuri şi din bulbi solicitaţi la presiunea exercitată de perete.

125) La stabilirea dimensiunilor pereţilor structurali din beton armat cu armătura rigidă se va respecta condiţia: (4. (4.armătura rigidă din tolă.122) şi numai dacă panoul de perete este încadrat în planul lui pe toate laturile de pereţi.128) În cazul bulbilor marginali în cele două relaţii I0 se înlocuieşte cu I0/2 iar în cazul centurilor de la ultimul nivel H0 se înlocuieşte cu H0/2. În caz contrar acest defect este considerat în relaţia 4.armătura rigidă sub formă de diagonale .125) Armătura rigidă din bulbii şi centurile care încadrează peretele trebuie să reziste unor eforturi de întindere egale cu componentele verticală şi orizontală ale forţei din diagonala comprimată de beton din care se scade forţa preluată de armătura peretelui: (4. . Qrp=ArdRrcosθd .COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR.118.123) în care iar (4.129) mk:@MSITStore:L:\calccons.126) în care Q este forţa tăietoare de calcul iar Qrp este definit în relaţia (4. Rm...htm 3/19/2009 . Rb se iau 0 pentru montanţii şi buiandrugii de pe laturile pe care panoul de perete se continuă în acelaşi plan cu un alt perete.127) (4. Page 34 of 69 este rezistenţa la forţa tăietoare a elementelor care bordează peretele (bulbii şi centurile BAR) (4. b) Pereţi cu goluri mari (4. Qrp . sunt momentele şi forţele tăietoare capabile ale buiandrugilor şi montanţilor (elemente delimitate de gol).124) .forţa tăietoare capabilă preluată de armătura rigidă din inima peretelui. Golurile din perete trebuie brodate cu o armătură care trebuie să asigure preluarea forţelor de întindere: pentru direcţia verticală (4.chm::/np033-99.

2) P2cap forţa asociată ruperii betonului care înglobează gujonul mk:@MSITStore:L:\calccons.1) în care P1cap forţa asociată ruperii conectorului (5.1. 30) a) Rezistenţa de calcul a dornurilor la lunecare longitudinală Pcap=min(P1cap. Page 35 of 69 pentru direcţia orizontală (4.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR. Condiţii constructive pentru pereţi structurali Pentru bulbi şi centuri. Gradul de conectare se defineşte astfel: Conectare totală: dacă forţa de lunecare capabilă a conectorilor este mai mare decât forţa de lunecare maximă care apare la interfaţa de contact sau Nt N (un element are conectare totală dacă prin creşterea numărului de conectori nu se mai măreşte rezistenţa la încovoiere a elementului).3.2.130) 4.. .numărul limită de conectori pentru conectare totală.umărul de conectori efectiv.2. Dornuri cu cap sudate . Generalităţi. Conectorii ductili sunt conectorii care la deformaţii de lunecare mari ( 6 mm) au o capacitate de deformare şi de rezistenţă suficientă pentru ca elementul să-şi atingă momentul şi rotirea ultimă plastică. definiţii: Conectorii sunt dispozitive mecanice de interconectare a componentei din beton şi a celei din oţel laminat. cu suficientă rezistenţă şi rigiditate pentru a permite ca cele două componente să fie proiectate ca părţi ale unui singur element structural.dornuri cu cap sudate cu înălţimea 4 h/d şi diametru 16 d 25.gujoane (fig. Conectorii ductili se pot distribui uniform pe lungimea de calcul. Se consideră ductili următoarele tipuri de conectori: . Conectorii sunt de două tipuri: conectori ductili şi neductili.şuruburi de înaltă rezistenţă.P2cap) (5.1.chm::/np033-99. ELEMENTELE DE CONECTARE 5. Conectare parţială: N<Nt.. Nt . 5. N .4. [top] 5. Tipuri de conectori şi elemente de calcul 5. se vor respecta condiţiile constructive specificate pentru stâlpi şi grinzi în prezentul cod iar în ceea ce priveşte celelalte condiţii se vor respecta instrucţiunile din P85/96.htm 3/19/2009 .

1Pcap Gujoanele fără cap se pot folosi dacă se previne tendinţa de separare a componentei din beton prin alte mijloace. 31) Conectorii dibluri sunt conectori rigizi. 5. 33) a) Rezistenţa de calcul la forţa de lunecare în acest caz este: (5. Rc.chm::/np033-99.2Pcap.2. Sudura dintre conector şi armătura rigidă trebuie calculată la 1.3.8) Af1 este aria suprafeţei frontale a conectorului Af2 suprafaţa extinsă la o pantă 1/5 până la conectorul următor dar cuprinsă în suprafaţa betonului (fig. 30a).10) Nu se recomandă utilizarea conectorilor dibluri sau din corniere la structurile solicitate la acţiuni seismice deoarece aceşti conectori nu au ductilitate. a) Rezistenţa de calcul a diblurilor la lunecare longitudinală este: (5.6) în care Fl şi Ft sunt forţele de lunecare pe direcţie longitudinală şi respectiv pe direcţie transversală.9) în care Pcap este dat în N.2.4) (5.5) forţa de întindere a conectorului care se estimează la Z=0..2.htm 3/19/2009 . 5. mk:@MSITStore:L:\calccons. Conectori dibluri (fig. b şi h lăţimea şi înălţimea cornierului în mm.7) în care (5. c) Verificarea conectorilor la lunecare biaxială a dornurilor Când un conector este destinat să asigure efectul compozit în ambele direcţii de exemplu pentru grinda compozită pe o direcţie şi pentru placa compozită pe cealaltă direcţie combinaţia dintre forţele care acţionează gujonul trebuie să satisfacă următoarea relaţie: (Fl/Pcap)2+(Ft/Pcap)2 1 (5.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR.3) α=1 pentru hco/dco>4 α=((hco/dco)+1) pentru 3 hco/dco 4 (5. Barele se dimensionează în acest caz şi la întindere.1Pcap (5. Ei exercită o presiune uniform distribuită asupra betonului. Conectorii din corniere (fig. Această relaţie exprimă rezistenţa la compresiune locală a betonului fretat triaxial. Page 36 of 69 (5. rezistenţa la compresiune a betonului în N/mm2 b) Ancora sudată de cornier se calculează la întindere cu relaţia: AaRa<0. Conectorii dibluri se asociază cu bare de ancoraj care împiedică separarea între componente..

32) a) Rezistenţa de calcul la lunecare longitudinală pentru fiecare ramură a armăturii este: (5. mk:@MSITStore:L:\calccons.7AcoRco (5.12) (5.14) P1cap .2).2.. (5. a) Rezistenţa de calcul la lunecare longitudinală este în acest caz: Pcap=min(P1cap.5. P2cap. α unghiul în plan vertical între planul buclei şi planul grinzii.3.este rezistenţa dată de frecare.16) 5. P2cap . Unghiul α este cuprins între 10o şi 45o. 35) Şuruburile de înaltă rezistenţă se utilizează pentru conectarea la lunecare între elemente prefabricate.chm::/np033-99.pentru plăci monolite dmin=22tt unde tt este grosimea tălpii profilului metalic. .distanţa de la marginea tălpii până la şirul cel mai apropiat de conectori . 5. Ancore şi bucle (fig.15) în care μf este coeficientul de fercare care se consideră 0. Conectori dibluri cu ancore şi bucle (fig.2. Şuruburi de înaltă rezistenţă pretensionate (fig.htm 3/19/2009 .4.11) în care Aa aria unei ramuri a buclei. Fpr=0. Page 37 of 69 5..3) P3cap .COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR. P3cap) (5.rezistenţa de calcul la forfecarea şurubului este dată de relaţia (5. β unghiul în plan orizontal între bucla şi axa grinzii.55 pentru tălpi de grosime > 15 mm iar Fpr forţa de pretensionare în şurub redusă datorită contracţiei şi curgerii lente.2.13) 5.6. Prevederi constructive pentru conectori Prevederi generale Distanţa dintre conectori . 34) a) Rezistenţa de calcul la lunecare longitudinală este în acest caz: (5.rezistenţa la compresiune locală a betonului este dată de relaţia (5.

htm 3/19/2009 .5dco pentru plăci din beton armat şi 4dco în celelalte cazuri.chm::/np033-99. .COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR.conectorul T . lungimea cornierului nu trebuie să depăşească 300 mm. Structurile din beton armat cu armătură rigidă trebuie să asigure prin rezistenţa lor la acţiunea focului un timp adecvat pentru a se permite evacuarea ocupanţilor clădirii. . PROTECŢIA LA FOC A STRUCTURILOR DIN BAR Focul afectează performanţele structurilor datorită modificării proprietăţilor mecanice şi fizice ale materialelor.5φ şi 1>4r. .raza buclei r>7.lăţimea tălpii nu trebuie să depăşească de 10 ori grosimea ei iar înălţimea inimii trebuie să fie mai mică de 10 ori decât grosimea ei sau 150 mm.distanţa maximă între conectori nu trebuie să depăşească 800 mm sau de 6hpl.variaţia în timp a temperaturii pentru incendiul standard căreia îi corespunde un timp standard maxim de mk:@MSITStore:L:\calccons.. intervenţia echipelor de salvare şi stingere a incendiului şi reducere a degradărilor structurale. [top] 6.. .lăţimea tălpii mai mică de 25 ori grosimea ei şi înălţimea inimii de 15 ori grosimea ei şi mai mică de 150 mm. Conectori corniere .înălţimea aripii verticale a cornierului nu trebuie să depăşească de 10 ori grosimea ei şi 150 mm.modelul de expunere la foc pentru determinarea creşterii temperaturii în raport cu timpul. Pentru proiectarea la foc a structurilor din BAR există două modele de calcul: . acoperirea buclei a>3φ unde φ este diametrul barei.conectorul U . Conectori dibluri .acoperirea cu beton a dornului min 20 mm. . Modelul de expunere la foc are 3 variante: .dornurile nu trebuie să depăşească cu mai mult de 2dc limita superioară a tablei cutate unde dc este diametrul capului. Conectori ancore şi bucle . . Page 38 of 69 . Conectori dornuri cu cap .modelul de răspuns structural prin care se determină transferul de căldură în structură şi capacitatea de rezistenţă.diametrul dornului nu trebuie să depăşească 2. .înălţimea unui conector diblu bară nu trebuie să depăşească de patru ori grosimea lui.distanţa între dornuri în direcţia lunecării va fi mai mare de 5dco iar perpendicular 2.înălţimea dornului hco>3dco în care dco este diametrul dornului.5t unde t este grosimea tablei pe care se sudează.

R90. [top] mk:@MSITStore:L:\calccons. Aceste modelări permit luarea în considerare a interacţiunii între elementele expuse şi neexpuse la foc . Această curbă trebuie determinată analitic pentru fiecare caz în parte şi depinde de: masa totală a materialului de combustie şi puterea sa calorică. În ceea ce priveşte combinaţia de încărcări în cazul acţiunii focului se poate opta pentru încărcări gravitaţionale de exploatare permanente şi utile (valori caracteristice). În cazul elementelor total înglobate acoperirea minimă de 50 mm este suficientă pentru a avea o rezistenţă corespunzătoare R120.variaţia în timp a temperaturii pentru un incendiu natural pentru o anumită compartimentare antifoc. T0 .. Modele de calcul simple pentru elemente sau subansamble (stâlpi sau grinzi continue). 60. II. Acţiunile din vânt sau seismice nu se consideră simultane cu acţiunea focului. Modelul de răspuns structural are trei nivele de complexitate: I.temperatura iniţială care se considera 200C Rezistenţa la foc se evaluează la 30. Variaţia în timp a temperaturii pentru incendiul standard este dată de relaţia: T-T0=345log10(8t+1) (6. Modele de calcul generale pentru răspuns la foc a structurilor. . Între rezistenţele la foc în cele trei modele există relaţia: Transferul de căldură în cele două componente ale elementelor din beton armat cu armărură rigidă este caracterizat de conductivitatea termică şi de căldura specifică care variază funcţie de temperatură. Acţiunea focului conduce la reducerea forţei critice de flambaj a stâlpilor compoziţi în special a celor parţial înglobaţi şi a celor din ţeavă umplută. aria totală interioară a compartimentului. 90 şi 120 min (R30. Tabelele sunt alcătuite pentru diverse secţiuni tipice BAR.htm 3/19/2009 . Este un model laborios dar care determină cea mai mare acurateţe a răspunsului. oţel structural şi ale acoperirii se evaluează nivelul de rezistenţă maximă la foc Rfu=ηfRu.temperatura la timpul t de la iniţierea incendiului standard (în min.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR.1) T . Pentru o anumită rezistenţă la foc R cerută de normativ şi dimensiunile limită ale secţiunii de beton. Acţiunea se consideră a fi incendiul standard. Modelarea se realizează cu elemente finite având caracteristici de material funcţie de temperatură. Date intabulate. Timpul echivalent se defineşte ca timpul corespunzător a unui incendiu standard care determină aceleaşi efecte cu incendiul natural.chm::/np033-99. Acţiunea se poate considera un incendiu nestandard. R60. R120).variaţia în timp a temperaturii pentru un incendiu nestandard (natural) şi un timp echivalent de durată a incendiului natural valoare care leagă incendiul natural de cel standard. aria ferestrelor şi a uşilor. . ale betonului solicitat la compresiune sunt funcţie de temperatură. III. Variaţia proprietăţilor de rezistenţă şi deformabilitate ale oţelului structural. Se aplică pentru calculul elementelor izolate asupra cărora acţionează uniform un incendiu standard..). Page 39 of 69 durată a incendiului.

distanţa între conectori. ae .lăţimea şi înălţimea secţiunii elementului BAR.lăţimea şi grosimea plăcii de capăt de la faţa nodului.aria zăbrelei de solidarizare.aria armăturii înclinate la grinzi cu găuri.distanţa între etrieri.diferenţa între lăţimea secţiunii de beton şi lăţimea tălpii armăturii rigide. hst . Aro . . Page 40 of 69 ANEXA A Notaţii Aa . Art+. Art-.aria etrierilor. bst.lăţimea şi înălţimea secţiunii din beton a grinzii.aria secţiunii şurubului pretensionat.aria armăturii flexibile din bulbul întins al peretelui sau din stâlp.aria diagonalei de oţel din perete. Az .aria rigidizării de oţel orizontale din nod. .aria armăturii rigide comprimate şi respectiv întinse.aria armăturii întinse. Ard .ariile secţiunii de beton şi respectiv de armătură rigidă ale stâlpului. . Art . b' .aria armăturii comprimate.aria armăturii rigide.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR. b. .htm 3/19/2009 .. Aa' . Asp .lăţimea şi înălţimea secţiunii din beton a stâlpului. aco .aria inimii armăturii rigide. trg . hgr . Ari .aria tălpii armăturii rigide.aria totală a rmăturii verticale de pe inima peretelui. bgr. Aai .. mk:@MSITStore:L:\calccons. h . Ar .chm::/np033-99. Aae . brg.

lăţimea şi grosimea tălpii armăturii rigide. mk:@MSITStore:L:\calccons.lăţimea nodului.distanţa între armăturile grinzii.între tălpile armăturii rigide ale stâlpului.excentricitatea de aplicare a forţei axiale de calcul. hco înălţimea conectorului. ha . Er. epl .diametrul şi înălţimea capului dornului.distanţa între centrul plastic şi centrul de greutate. be . dco .diametrul fretei.lăţimea tălpii armăturii rigide a grinzii adiacente nodului. tt . dc. bni .diametrul exterior al ţevii de oţel a armăturii rigide. Page 41 of 69 bn . bne .dimensiunile ţevii de oţel rectangulare. Cbn . bt.distanţa între armăturile stâlpului.htm 3/19/2009 . Dr .chm::/np033-99. .lăţimea exterioară a nodului . .distanţa între plăcuţele care solidarizează elementele de armătură rigidă.distanţa între armăturile unui element BAR.module de elasticitate ale betonului. Eb. Ea .pasul fretei.diametrul conectorului.distanţa între armătura întinsă şi fibra cea mai comprimată. hr .lăţimea efectivă referitoare la rezistenţa la compresiune locală a armăturii rigide cu placa de bază încastrate în infrastructură. drp ..diametrul miezului din beton al stâlpilor din ţevi circulare. br.acoperirea cu beton a ţevii. h0 .în afara tălpilor armăturii rigide. s .COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR. armăturii rigide şi armăturii flexibile. hc . Db ..diametrul găurii din grindă. .lăţimea interioară a nodului . dg .rezultanta forţei de compresiune locală preluată de betonul nodului. Fpr . dr=ar/hr unde ar . e . ds .forţa de pretensionare într-un şurub de înaltă rezistenţă.

. montanţi. ti . Ib. Mbcap .înălţimea etajului şi lumina dintre grinzi. . Ip . hb .momente capabile ale secţiunilor BAR (stâlpi. Ir.înălţimea grinzii din oţel (a armăturii rigide). . buiandrugi).înălţimea de înglobare a bazei stâlpului.lungimea peretelui.dimensiunile golului din perete.momentul capabil al componentei din beton armat la balans.lunecarea capabilă la interfaţa dintre componente.momentele de calcul ale stâlpilor la faţa nodului.distanţa între centrele tălpilor armăturii rigide a stâlpului. Ipl . Mbcapo . mk:@MSITStore:L:\calccons. . grinzi. . Iap .distanţa între centrele tălpilor armăturii rigide a grinzii.momentul capabil al componentei din beton armat. . . armătură rigidă şi armătura).htm 3/19/2009 . .momentele de inerţie ale secţiunilor componentelor (beton.lungimea de flambaj a stâlpului. I . . H0 .momentul capabil la încovoiere pură al componentei din beton armat.înălţimea şi diametrul şurubului pretensionat. If .lumina între bulbi. Lcap . H. I' .lungimea articulaţiei plastice. Mbcapb . hsp. hg . Ia .distanţa dintre centrele a doi bulbi consecutivi ai peretelui. . Mcapo . Ico . Page 42 of 69 hi. dsp .distanţa între centrul bulbului întins şi centrul bulbului comprimat ai peretelui din BAR.momentele de calcul ale grinzilor la faţa nodului.înălţimea şi grosimea inimii armăturii rigide. Ig. .distanţa între articulaţiile plastice. .distanţa dintre barele verticale sudate de grinda ce trece prin nod. .COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR.momentrul capabil la încovoiere pură a secţiunii din BAR...chm::/np033-99.

Nsc .forţe tăietoare de calcul din grinzi la faţa nodului.htm 3/19/2009 .forţa axială a rmăturii rigide.. Mrcap1 . Qbcap .momentul capabil al armăturii rigide a stâlpului în cazul plăcii de bază încastrate în infrastructură.forţa axială capabilă la compresiune centrică fără flambaj a elementului din BAR calculată cu rezistenţe caracteristice.forţa tăietoare capabilă a componentei din beton armat la ruperea în secţiuni înclinate. Nrt. .forţele capabile la întindere şi compresiune centrică ale armăturii rigide.forţa axiaxă critică elastică de flambaj a elementului din BAR. Qe .forţe tăietoare de calcul din stâlpi la faţa nodului. .. Qcap .forţa tăietoare capabilă a componentei din beton armat la ruperea prin lunecare şi despicarea betonului în secţiunea slăbită din dreptul tălpilor.forţa axială capabilă la întindere centrică a secţiunii din beton armat. n .forţa tăietoare capabilă a secţiunii din BAR.forţa axială preluată de componenţa din beton armat. Nb . .forţa axială capabilă la balans a secţiunii din beton armat. mk:@MSITStore:L:\calccons. Qbcap2 . Nbc . Nr . Nrc .forţa axială capabilă la compresiune centrică fără flambaj a elementului din BAR.forţa axială capabilă la compresiune centrică a secţiunii din beton armat.momentul capabil la încovoiere pură al armăturii rigide. Npc . Page 43 of 69 Mrcap .numărul de ramuri de etrieri. Qbcap1 .forţa axială capabilă la compresiune centrică a miezului din beton. Ncr . Mrcapo . . Nbt .COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR. Mr2 . Npk .forţa axială capabilă a secţiunii din BAR.momentul capabil al armăturii rigide. Nbb .forţa tăietoare capabilă a componentei din beton armat.forţa tăietoare capabilă preluată de ertieri.momentul capabil al armăturii rigide în secţiunea de încastrare în cazul armăturii rigide înglobate în fundaţie. Ncap .chm::/np033-99.

Rbf . Rc' .rezistenţa betonului în câmpul diagonal de compresiune din perete. caracteristică şi medie).forţa tăietoare capabilă a peretelui cu goluri mari.rezistenţa la întindere a oţelului zăbrelei de solidarizare.forţa tăietoare capabilă a nodului dată de câmpul exterior de compresiuni din beton. Rci .forţa tăietoare capabilă a armăturii rigide. . Rck.rezistenţa la compresiune a betonului nefretat (de calcul.forţa tăietoare capabilă a nodului dată de diagonala comprimată interioară din beton..este rezistenţa betonului în cazul ruperii la forţa tăietoare. Qp4 .rezistenţa la compresiune locală a betonului. Qrn .forţa tăietoare capabilă a nodului dată de forfecarea panoului de oţel.forţa capabilă a conectorului. Qp3 . . mk:@MSITStore:L:\calccons. . Rrf . .COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR.rezistenţa la forfecare a oţelului armăturii rigide. Page 44 of 69 Qrcap .htm 3/19/2009 . Rak. . Rr. Rco .rezistenţa la întindere a etrierilor. Pro . caracteristică şi medie).rezistenţa la întindere a oţelului armăturii rigide (de calcul. Ra.rezistenţa la compresiune a betonului fretat. Rrk.. . Qs . Rp .rezistenţa la întindere a oţelului plăcuţei de solidarizare.rezistenţa la întindere a armăturii (de calcul.forţa tăietoare capabilă preluată de betonul simplu din interiorul ţevii. Rz .forţa tăietoare capabilă a peretelui cu goluri mici. .rezistenţa la întindere a oţelului gujonului.forţa tăietoare limită corespunzătoare fisurării betonului din perete.forţa tăietoare corespunzătoare ruperii peretelui după fisurarea diagonală. Qp2 .chm::/np033-99. Qp1 .rezistenţa betonului la fisurarea înclinată a peretelui.forţa în rigidizarea orizontală din nod. Rae . Rc. Pcap . caracteristica şi medie).

forţele de întindere şi de compresiune ale armăturilor verticale sudate de grinda metalică la nodurile mixte.distanţele de la fibra superioară la centrul de greutate şi la centrul plastic. s . al secţiunii de oţel şi al secţiunii de beton în zona de înălţime 2hE simetrică faţă de centrul de greutate al secţiunii. Wrp . . z . . Srt.distanţa între elementele de armătură rigidă solidarizate prin plăcuţe sau zăbrele. Vbn .distanţa între rezultatele eforturilor de pe secţiune .grosimea inimii şi a tălpii armăturii rigide a stâlpului. . Page 45 of 69 Rsp .. .modulul de rezistenţă plastic al secţiunii din oţel a armăturii rigide. YP . .temperatura iniţială. yG.modulul de rezistenţă plastic al secţiunii din beton nefisurate. Src .modulele de rezistenţă plastice ale armăturii. T0 . tto.temperatura la timpul t al incendiului standard.este grosimea inimii rigide a nodului. . .grosimea inimii şi a tălpii armăturii rigide a grinzii. βj . σfr . .forţa capabilă din plăcuţă de solidarizare. Wap .COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR.grosimea şi lungimea tolei din oţel din inima peretelui.efortul de fretare al betonului.volumul betonului efectiv din nod.. tin . . Tp .volumul inimii armăturii rigide a nodului.reprezintă distanţa între legăturile tălpilor profilului din oţel. mk:@MSITStore:L:\calccons. . . Ito . al secţiunii de oţel şi al secţiunii de beton în zona de înălţime 2hB simetrică faţă de centrul de greutate al secţiunii. .modulele de rezistenţă plastice ale armăturii.rezistenţa la întindere a şurubului pretensionat. Vm .chm::/np033-99.momentele statice ale ariei întinse şi comprimate ale secţiunii de oţel faţă de axa neutră plastică. T . sr .htm 3/19/2009 . Wbp .braţul de pârghie.coeficient de formă al secţiunii orizontale a nodului.modulul de rezistenţă plastic al secţiunii din oţel a armăturii flexibile.

coeficientul de armare cu etrieri.deformaţii specifice de curgere şi ultime ale betonului comprimat fretat. εbu' . φcr .deformaţia specifică ultimă a armăturii.ductilitatea de rotire şi de curbură.înălţimea zonei comprimate. γg . εbu .unghiul diagonalei peretelui.este raportul dintre aria de armătură rigidă comprimată şi secţiunea de beton. μp .deformaţii specifice de curgere şi ultime ale betonului comprimat. χ .coeficient de reducere al forţei de compresiune capabile datorită flambajului.rotirea ultimă plastică. ξ=x/h0 unde x . . mk:@MSITStore:L:\calccons. εau . εbc'.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR.coeficient de reducere al rezistenţei la compresiune a betonului. θp . .este coeficient de armare cu armătura rigidă. γbu .coeficient de armare al armăturii întinse. τp ..coeficient de fretare. γgo . Page 46 of 69 εbc. θd .curbura critică de flambaj a tălpii comprimate.coeficient care ţine cont de influenţa golului în perete.deformaţia specifică critică de flambaj local al tălpii comprimate. μrc .efort unitar tangenţial în beton determinat de rezistenţa cadrului care bordează peretele. .curbura la momentul iniţierii curgerii în oţel în fibra cea mai întinsă.coeficient de armare orizontală perete. μe .coeficient de zvelteţe relativă. θ .coeficient care ţine cont de influenţa golului în grindă. φc .unghiul format de zăbrele cu orizontala.htm 3/19/2009 .chm::/np033-99. μf1 . μa . εcr .. μr=Ar/bh .

Figura 19. Figura 13. Axa neutră C . Figura 15. δ .încovoiere pură NB=0. Figura 21.E se află la distanţa hE. Figura 10.B se află la distanţa hB.punctul cu acelaşi moment ca în B NC.. MD C . Diagramele de eforturi unitare pe secţiune corespunzătoare acestor axe neutre sunt date în fig.punct de balans ND. Figura 26.1. Figura 12. Figura 25. Figura 24. Δhn . Figura 2. Page 47 of 69 δn . Figura 27. Figura 28.2. MA=0 B . Figura 18. Figura 4. Figura 29..chm::/np033-99.indice de contribuţie al armăturii rigide. [top] ANEXA B Figura 1. Figura 34. MC=MB E . Axa neutră D . Figura 11. Figura 8. Figura 35. Figura 32. Axa neutră E .coeficient care ţine seama de tipul nodului. MB D .htm 3/19/2009 . Figura 3. Figura 17. Figura 9. 2Δhr . 6) Punctele caracteristice ale curbei de interacţiune M-N sunt corespunzătoare următoarelor solicitări: A .punct intermediar Poziţiile axei neutre (în raport cu axa care trece prin centrul de greutate). Figura 16. [top] ANEXA C Metoda simplificată de trasare a curbei de interacţiune pentru elemente din BAR solicitate la încovoiere cu forţa axială şi având secţiunea cu dublă simetrie (fig. Figura 6. Figura 7. Figura 31. Figura 20. Figura 5.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR. Axa neutră B .C simetrică în raport cu G faţă de B . Figura 23.D care trece prin centrul de greutate G corespunde cazului momentului maxim deci punctul de balans D.diferenţa de înălţime între rigidizare şi grinda de oţel.suplimentul de înălţime a nodului.compresiune centrică NA. 6. Figura 30. Figura 33. Figura 14.B aflată la distanţa hB de centrul de greutate corespunde situaţiei încovoierii pure deci punctul B. Figura 22. Figura 6. Figura 6. mk:@MSITStore:L:\calccons.

B şi C . (C8) unde .D trece prin centrul de greutate ).B şi C ..3. Nri forţele axiale preluate de beton şi de armătura rigidă pe zona i.E se determină din ecuaţia: NE-Nc=(NA+NC)/2=Nbe+2Nre (C6) Nbe şi Nre sunt forţele în beton şi în oţel din zona cuprinsă între +hB şi -hE şi se exprimă în funcţie de distanţa hE. sunt module de rezistenţă plastice ale armăturii.Wrp şi Wbp sunt module de rezistenţă plastice ale armăturii. sunt module de rezistenţă plastice ale armăturii.E poziţia axei neutre E .C se determină din ecuaţia de protecţie în cazul forţei axiale NC NC=Nb2+2Nr2=AbRc (C5) Nb2 şi Nr2 se exprimă în funcţie de distanţa hB şi prin rezolvarea ecuaţiei se poate determina înălţimea axei neutre hb. C: MC=MB E: unde (C9) .C împart secţiunea în trei zone notate cu 1. Datorită simetriei zona 1 este egală cu 3. Determinarea axei neutre: B . Prin rezolvarea ecuaţiei se poate determina înălţimea axei neutre hE.2. mk:@MSITStore:L:\calccons.. . . al secţiunii profilului şi al secţiunii de beton situate în zona cuprinsă între -hE şi hE. Page 48 of 69 Forţele axiale corespunzătoare punctelor caracteristice: A: NA=AbRc+AaRa+ArRr=Npc C: NC=AbRc D: ND=NC/2=AbRc/2 E: NE=(NA+NC)/2 (C1) (C2) (C3) (C4) Axele neutre B . Deoarece zona întinsă se neglijează. Determinarea momentelor: (C7) (Axa D . cu Wap. al secţiunii profilului şi al secţiunii de beton situat între -hB şi hB.B poziţia axei neutre B . E . cu . Notăm Nbi.htm 3/19/2009 .chm::/np033-99. contribuţia betonului se împarte la 2.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR. ale secţiunii profilului şi a secţiunii de beton.

pentru N>Nbc atunci Mcap=Mrcap cu N =N şi N =N-N b bc r bc . Mbcapo. funcţie de Nb şi Nr pentru stâlpii BAR cu secţiunea din beton armat dreptunghiulară şi secţiunea armăturii rigide deschisă sunt următoarele: .pentru N Nbt atunci şi Mcap=Mrcap cu Nb=Nbc şi Nr=N-Nbc (D1) (D2) (D3) Nbc. Nbc=bhRc+2AaRa .pentru Nbt N Nbc atunci Mcap=Mrcapo+Mbcap cu Nb=N şi Nr=0 . 9b) ..chm::/np033-99. Relaţiile pentru Mbcap.pentru componenta din beton armat (fig. Nbt . 8) .pentru atunci (D4) .inima plină cu secţiunea I .sunt forţele capabile la compresiune şi respectiv întindere centrică a componentei din beton armat.pentru .. Page 49 of 69 [top] ANEXA D Trasarea aproximativă prin metoda superpoziţiei a curbei de interacţiune M-N pentru stâlpii BAR cu secţiunea armăturii rigide având profil deschis (fig. Nbt=-2AaRa pentru componenta armătură rigidă .pentru atunci (D6) cu (D7) este un coeficient de reducere al rezistenţei la compresiune şi aria tălpii comprimate a armăturii rigide şi secţiunea de beton.pentru atunci (D5) . 7) Relaţiile de calcul pentru obţinerea curbei de interacţiune M-N a secţiunii din BAR prin compunerea curbelor de interacţiune M-N ale secţiunilor componente din beton armat şi armătură rigidă sunt: . Mrcapo momentele de încovoiere pură preluate de cele două componente.încovoiere după axa minoră (fig.htm 3/19/2009 .pentru . Mrcap.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR.pentru atunci atunci atunci (D10) (D8) μrc este raportul dintre (D9) mk:@MSITStore:L:\calccons.

încovoiere după axa majoră (fig.pentru Nbt+Nrt N3 Nbt atunci Mcap=Mrcap cu Nb=0 şi Nr=N-Nbt+Nr (E4) .secţiune cu gol)..pentru . 9a) .pentru .pentru Nbt N Nbc atunci Mcap=Mrcapo+Mbcap cu Nb=N şi Nr=0 (E5) (E3) mk:@MSITStore:L:\calccons.pentru .pentru atunci atunci atunci (D12) (D13) (D11) . beton simplu 's' (betonul de umplutură al ţevii) şi oţel 'r' (ţeava) sunt pe domenii ale forţei axiale următoarele: Pentru ţevi umplute . Relaţiile de determinare a curbei de interacţiune M-N pentru secţiunea din BAR prin superpoziţia curbelor de interacţiune ale secţiunilor componente din beton armat 'b' (betonul de acoperire .pentru Nsc N Nsc+Nrc atunci Mcap=Mrcap cu Ns=Nsc şi Nr=N-Nsc (E2) .inimă plină cu secţiunea în cruce (fig.pentru 0 N Nac atunci Mcap=Mrcapo+Mscap cu Ns=N şi Nr=0 (E1) .htm 3/19/2009 .pentru .pentru Nrt N 0 atunci Mcap=Mrcap cu Ns=0 şi Nr=N Pentru ţevi înglobate (fără să fie umplute cu beton) .COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR..chm::/np033-99.inima plină cu secţiunea I . 9c) .pentru [top] ANEXA E Trasarea aproximativă prin metoda superpoziţiei a curbei de interacţiune M-N pentru stâlpii BAR cu secţiunea armăturii rigide din ţeavă.pentru . Page 50 of 69 .pentru atunci atunci (D15) atunci atunci (D17) atunci (D18) (D16) (D14) .

pentru Nbt N Nbc+Nrc atunci Mcap=Mrcap cu Nb=Nbc şi Nr=N-Nbc (E6) Pentru ţevi umplute şi înglobate în beton . Page 51 of 69 .1 secţiune dreptunghiulară cu gol rectangular Dacă Nbt Nb 0 atunci Mbcap=AaRaha+Nbha/2 (E15) Dacă 0 Nb AbRc atunci există cazurile .htm 3/19/2009 .pentru 0 Nb=bhξRc ξ dr (E16) mk:@MSITStore:L:\calccons..COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR.chm::/np033-99. Nbb este forţa axială de la balans a componentei din beton armat (la secţiuni simetrice Nbb=AcRc). E..2 Pentru componenta din beton armat de acoperire a ţevii există relaţiile: E.pentru Nbt N Nbb atunci Mcap=Mrcapo+Mbcap cu Nb=N şi Nr=0 .85 pentru betonul din tub. Relaţiile care permit trasarea curbelor de interacţiune M-N pentru secţiunile componente sunt: E.2.pentru Nbb N Nsc+Nbb atunci Mcap=Mrcapo+Mbcapb+Mscap cu Nb=NbbNs=N-NbbNt=0 .pentru Nbt+Nrt N Nbt atunci Mcap=Mrcap cu Nr=N-Nbt (E7) (E8) (E9) .1 Pentru componenta din beton simplu din interiorul ţevii Secţiune dreptunghiulară (E12) Secţiune circulară (E13) (E14) în acest caz mbc=0. Nbt sunt forţele capabile la compresiune şi respectiv întindere centrică a componentei din beton armat.pentru Nbc+Nsc N Nbc+Nrc+Nsc atunci Mcap=Mrcap cu Nb=Nbc şi Nr=N-Nbc+Nrc (E11) Nbc. Nsc este forţa axială la compresiune centrică a miezului din beton simplu.pentru Nsc+Nbb N Nsc+Nbc atunci Mcap=Mrcapo+Mbcap cu Nb=N-Nsc şi Nt=0 (E10) .

htm 3/19/2009 .2.pentru 1-dr ξ 1 (E21) (E20) Dacă AbRc Nb Nbc atunci Mb=AaRaha-ha/2(Nc-bhRc) mbc=0.3.chm::/np033-99. (E28) (E27) unde .6μr pentru betonul armat de acoperire unde μr=Ar/(bh) (E22) (E23) ξ=x/h unde x este înălţimea zonei comprimate. Pentru componenta armăturii mk:@MSITStore:L:\calccons.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR.pentru 1-dr ξ 1 .pentru dr ξ 1-dr (E18) (E19) .2. E. Page 52 of 69 (E17) .pentru 0 ξ dr .85-0. Secţiune dreptunghiulară cu gol circular ... (E25) (E26) . E.pentru 0 ξ dr (E24) . dr=ar/h unde ar este acoperirea cu beton a ţevii.

1. Ţeavă circulară . Page 53 of 69 E.Mrcap=1.25(1-Nr/ArRr)WrpRr . (F2) (F3) unde cu 1 α 2 (F4) M. pentru componenta beton armat în cazul grinzilor cu inima plină Qbcap=min(Qbcap1.. În situaţia în care forţa tăietoare capabilă a componentei din beton armat nu este suficientă.pentru -ArRr Nr -0.2ArRr Nr ArRr . μe este coeficientul de armare cu etrieri.1 Grinzi BAR F.1.3.3. Ţeavă rectangulară .2ArRr .1.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR.htm 3/19/2009 .pentru AriRr/2 Nr ArRr . Qbcap2 . prin conectarea cu gujoane a tălpii armăturii rigide şi a betonului de acoperire se poate conta pe o creştere a valorii Qbcap2 cu mk:@MSITStore:L:\calccons.2ArRr .2. Qbcap2) (F1) unde Qbcap1.Mrcap=WrpRr-hr/2(Nr-AriRr/2) .Mrcap=1.pentru -AriRr/2 Nr ArRr/2 .pentru -ArRr Nr -AriRr/2 E.chm::/np033-99. dacă Qbcap2 este mai mic decât Qbcap1.pentru 0.forţa tăietoare capabilă în cazul ruperii în secţiuni înclinate.pentru -0.Mrcap=WrpRr+hr/2(Nr+AriRr/2) .25(1+Nr/ArRr)WrpRr [top] ANEXA F Relaţiile pentru calculul forţelor tăietoare capabile ale elementelor BAR F.Mrcap=WrpRr (E30) (E31) (E29) .Mrcap=WrpRr (E33) (E34) (E32) .forţa tăietoare capabilă corespunzătoare ruperii betonului în dreptul tălpilor.2ArRr Nr 0. b' este diferenţa dintre lăţimea secţiunii de beton şi lăţimea tălpii. Q sunt eforturile secţionale de calcul din secţiunea considerată..

θ este unghiul format de zăbrele cu orizontala.forţa capabilă a conectorului.2.1.este dată de relaţiile: . pentru componenta armătură rigidă Forţa tăietoare capabilă a armăturii rigide Qr . Pcap .. . Rezistenţa la forţa tăietoare a grinzilor cu găuri (fig. Qbcap<2bhRt pentru zonele plastic potenţiale şi Qbcap<4bhRt pentru restul cazurilor.în cazul armăturii rigide cu inima plină eforturi paralele cu inima (profile I şi cruce) (F6) eforturi paralele cu tălpile (profile H şi cruce) (F7) ti.htm 3/19/2009 . bt.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR. F. Secţiunile din beton ale grinzilor din BAR trebuie astfel dimensionate încât să fie respectată condiţia de limitare a eforturilor principale de compresiune.chm::/np033-99. F.în cazul armăturii rigide alcătuite din elemente solidarizate cu plăcuţe Qrcap=2Mrcap/drp (F8) drp este distanţa între plăcuţe.1.numărul de conectori dintr-o secţiune. Page 54 of 69 ΔQbcap2=ncoPcapha/aco (F5) nco . aco . .în cazul armăturii rigide formată din elemente solidarizate cu zăbrele Qrcap=ArzRrsinθ (F9) Arz este aria secţiunii zăbrelei..3. 14) mk:@MSITStore:L:\calccons. hi sunt grosimea şi înălţimea inimii armăturii rigide. tt sunt lăţimea şi grosimea tălpii.distanţa între conectori. Mrcap este momentul capabil al unuia din cele două elemente solidarizate egale.

mk:@MSITStore:L:\calccons. pentru componenta beton armat Qbcap=min(Qbcap1. 4. b' este definit în fig. Qbcap2) (F11) (F12) (F13) (F14) unde Aai este armătura înclinată din inimă având un unghi θ faţă de orizontală şi amplasată pe o distanţă de hg/2 de o parte a centrului găurii.chm::/np033-99. 2.1.. Qbcap2 este forţa tăietoare capabilă corespunzătoare ruperii betonului în secţiunea cea mai slăbită de armătura rigidă. F.pentru componenta armătură rigidă (F10) unde dg diametrul găurii.htm 3/19/2009 .. Page 55 of 69 .pentru componenta beton armat Qbcap=min(Qbcap1. 2.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR.1. Qbcap2) (F15) unde Qbcap1 este forţa tăietoare capabilă pentru ruperea în secţiuni înclinate. γgo=1 pentru găuri rigidizate pe contur γgo=0. Stâlpi BAR F. (F16) (F17) unde cu 1 α 2 (F18) μe=Aac/bae este coeficientul de armare cu ertieri.85 pentru găuri fără rigidizări .

pentru componenta armătură rigidă Forţa tăietoare capabilă a armăturii rigide Qrcap se calculează cu relaţiile: Secţiune I.. Page 56 of 69 Seţiunile din beton ale stâlpilor din BAR trebuie astfel dimensionate încât să fie respectată condiţia de limitare a eforturilor principale de compresiune. U sudată .COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR.2.2. Qcap<2bhRt F.eforturi paralele cu inima (F19) Secţiune H. U sudată .htm 3/19/2009 .eforturi papalele cu tălpile (F20) Secţiuni din ţevi circulare (F21) (secţiuni din ţevi rectangulare laminate de grosime uniformă) eforturi paralele cu hr eforturi paralele cu br [top] (F22) (F23) ANEXA G Trasarea aproximativă a curbei de interacţiune M-N pentru pereţii din BAR Relaţiile de calcul Mcap-N pentru fiecare domeniu de forţa axială sunt date mai jos: Dacă (G1) Dacă (G2) Dacă mk:@MSITStore:L:\calccons..chm::/np033-99.

aria de beton a bulbului... .aria armăturii flexibile din bulbul întins. Ipo . . Page 57 of 69 (G3) Dacă (G4) Dacă (G5) . . EC8).normative europene pentru structuri compozite (Eurocod4.chm::/np033-99.htm 3/19/2009 . .COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR. Ip .normativele de calculul elementelor din beton armat. tp.grosimea şi lumina între bulbul întins şi cel comprimat al peretelui.instrucţiuni şi îndrumătoare de calcul pentru structuri din BAR. .normativul japonez pentru structuri din beton armat cu armătura rigidă.distanţa dintre centrele bulbilor întins şi comprimat ai peretelui. mk:@MSITStore:L:\calccons. calculul elementelor şi structurilor din BAR.normativele de calculul structurilor. [top] COMENTARII LA CODUL DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BAR C 1 Generalităţi Codul de proiectare pentru structuri din beton armat cu armătura rigidă abordează prevederi specifice privind caracteristicile materialelor compozite.normativele naţionale în vigoare: . . compozite.aria armăturii rigide din stâlpul (bulbul) întins al peretelui.aria armăturii longitudinale de pe inima peretelui. din oţel. Sursele avute în vedere în elaborarea codului sunt: . .

COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR...

Page 58 of 69

C 1.1. Definiţii, obiectul codului şi domeniul de aplicare C 1.1.1. Definiţii Definiţia materialelor compozite din care face parte şi B.A.R.-ul a fost introdus în rezistenţa materialelor de către Albert Caquot în 1930 în lucrarea sa "Lecons sur la Resistance des materiaux". Enunţul din cod se bazează pe această lucrare. La congresul Asociaţiei Internaţionale A Inginerilor de Poduri şi Structuri care a avut loc la Paris în 1932, Empeger F şi A. Hawranek sunt primii care definesc sistemele structurale compozite cu profile metalice din oţel înglobate în beton armat (BAR). În prezentul cod se face distincţia între structuri compozite, structuri mixte şi structuri BAR. C 1.1.2. Clasificarea elementelor structurale - definiţii Definiţiile utilizate în acest cod au ca sursă standardul european Eurocode4 (1.4.1.) Clasificarea elementelor din punct de vedere al acţiunii seismice se regăseşte în STAS 10107/90. Pentru fiecare tip de element se precizează soluţia din BAR. C 1.1.3. Obiectul codului Prezentul cod nu tratează planşeele compozite şi grinzile cu profilul din oţel neînglobat, deoarece există reglementări naţionale în vigoare pe această temă. În viitor prezentul cod va cuprinde toate tipurile de elemente compozite. C 1.1.4. Comparaţii între betonul armat cu armătura rigidă, betonul armat şi oţelul structural. Ductilitatea sporită a elementelor BAR în raport cu cea a elementelor din beton armat se explică prin faptul că armătura rigidă poate prelua forţe laterale chiar după ce betonul s-a zdrobit. Rezultă o cedare în trepte, lentă - cedarea componentei din beton armat fiind urmată în faza finală de colapsul armăturii rigide. Comportarea histerezis stabilă a elementelor BAR cu inima plină se explică prin faptul că inima armăturii rigide total înglobată în masa betonului opreşte dezvoltarea proceselor de microfisurare limitând deschiderea şi avansarea fisurilor diagonale în interiorul elementului. Un caz foaret favorabil este cel al ţevilor metalice umplute cu beton cu rapoarte între diametru şi grosimea peretelui suficiente pentru a se evita flambajul local. Aceste elemente se comportă ductil datorită efectului de fretare al betonului. Rezistenţa şi ductilitatea în acest caz sunt mai mari şi nu sunt influenţate de prezenţa forţelor tăietoare. Între dezavantaje nu s-au menţionat costuri mai mari de materiale deoarece acestea apar numai în cazul unei proiectări incorecte. C1.1.5. Domenii de utilizare ale structurilor şi elementelor din BAR În afara cazurilor menţionate, BAR se poate utiliza şi la intervenţii structurale la construcţii existente, consolidări, etc. Deşi se recomandă în special în zone seismice structurile din BAR îşi pot găsi o utilizare eficientă şi în afara acestora când sunt necesare gabarite reduse. C 1.2. Relaţiile cu alte prescripţii Nu s-au specificate relaţiile cu Euronormele (Ec2, Ec3, Ec4, Ec8) deoarece acestea sunt în curs de introducere în ţara noastră. C 2 Materiale

mk:@MSITStore:L:\calccons.chm::/np033-99.htm

3/19/2009

COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR...

Page 59 of 69

C 2.1. Betonul În ceea ce priveşte relaţia constructivă la compresiune a betonului nefretat se constată că pe măsură ce creşte clasa betonului Rb scade deformaţia specifică ultimă ceea ce trebuie avut în vedere la asigurarea ductilităţii în cazul betoanelor de clasă ridicată (Bc50, Bc60). Valoarea prevăzută în STAS 10107790 este acoperitoare şi pentru aceste clase de betoane. Când betonul neconfinat este solicitat la eforturi de compresiune care se apropie de rezistenţa ultimă a betonului, se dezvoltă deformaţii transversale importante ca rezultat al formării şi propagării fisurilor logitudinale. Zona comprimată devine instabilă şi are loc ruperea. Orice măsuri de împiedicare a acestor procese realizate fie cu etrieri deşi sau mai efectiv prin prezenţa armăturii rigide conduce la atingerea unor deformaţii şi eforturi unitare mai mari în beton înainte de apariţia ruperii. Forţa de fretare maximă indusă apare la curgerea oţelului din etrieri sau elementele de fretare ale armăturii rigide. În cazul elementelor din BAR se disting zone cu diferite grade de fretare: în perimetrul profilului de oţel, între limita etrierilor şi cea a profilului de oţel, în betonul de acoperire. Cu relaţiile propuse de cod rezultă măriri ale valorii εbu de 4-16 ori. C 2.2. Armăturile din oţel beton În prezentul cod s-a făcut referire numai la tipurile de armături produse în ţară. Armăturile din import vor putea fi folosite dacă au certificate de calitate şi de omologare sau agrementare. C 2.3. Oţelul laminat Cercetări mai noi conduc la concluzia că se pot utiliza cu succes şi oţeluri superioare care merg până la OL90. Aceste oţeluri au alungiri de curgere mai mari decât oţelurile obişnuite (de două ori mai mari decât deformaţia de curgere a betonului) şi un palier plastic mai redus. În ţara noastră sortimentul de profile laminate care se poate utiliza la structurile din BAR este limitat. De aceea în mod curent la structurile din BAR executate în ţara noastră s-a apelat la profile compuse prin sudură. Profilele laminate din import în gamă mult mai largă pot fi utilizate pe bază de certificate de produs şi agrementări. C 3. Structuri din beton armat cu armătură rigidă C 3.1. Structuri solicitate la acţiunile seismice Cerinţele de calitate pentru proiectarea şi alcătuirea de ansamblu şi metodele de proiectare antiseismică menţionate se regăsesc în P100 şi în principalele coduri de proiectare structurală. Ele sunt completate cu elemente specifice structurilor din BAR. C.3.1.4. Metoda de calcul la stări limită Menţionarea între metodele de calul la stări limită a metodei verificării capacităţii de rezistenţă a structurii pe ansamblu sau pe nivel utilizând rezistenţe medii s-a făcut ţinând cont de utilizarea frecventă a acestei metode în proiectarea structurilor din BAR din ţara noastră. Valorile coeficientului global de amplificare cuprins între 1.5 - 2 depinde de zona seismică de amplasament a structurii (pentru Bucureşti 1.75). Utilizarea unor module de rigiditate diferite pentru determinarea perioadelor şi a deplasărilor de nivel şi respectiv pentru calculul eforturilor secţionale necesită două seturi de calcule. În mod acoperitor se poate realiza un singur calcul considerând în ambele cazuri valorile reduse ale modulelor de rigiditate date pentru determinarea eforturilor secţionale. Momentul şi curbura ultimă a secţiunilor BAR rezultă în cea mai defavorabilă dintre următoarele situaţii:

mk:@MSITStore:L:\calccons.chm::/np033-99.htm

3/19/2009

COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR...

Page 60 of 69

ruperea betonului comprimat, ruperea oţelului întins, pierderea stabilităţii locale a oţelului rigid comprimat. Este de dorit ca ruperea să se producă în betonul comprimat după ce armătura din oţel beton şi armătura rigidă a ajuns la curgere. Lungimea articulaţiei plastice depinde de următorii factori: - scade cu mărirea forţei axiale şi a limitei de curgere a oţelului; - creşte datorită fretării betonului şi prin reducerea distanţei între legăturile tălpilor. Ductilitatea stâlpilor din BAR cu legături suficient de dese între tălpi este mai mare decât cea a stâlpilor din oţel. C 3.2. Structuri solicitate la încărcări verticale aplicate static Aplicarea calcului post-elastic şi redistribuirea eforturilor calculate în domeniul elastic între secţiuni se poate face numai în măsura asigurării în zonele de articulaţii plastice a unei capacităţi corespunzătoare de deformare în domeniul elastoplastic. C 4. Calculul elementelor din beton armat cu armătură rigidă C 4.1. Calcul la stări limită În acest cod sunt tratate toate stările limită iar în unele cazuri se face trimitere la standardele româneşti în vigoare datorită lipsei de cercetări în direcţia respectivă pentru elementele din BAR. C4.1.1. Calcul la starea limită de rezistenţă în secţiuni normale al elementelor din BAR solicitate la încovoiere, compresiune sau întindere a) Metoda generală de calcul presupune compatibilitatea deformaţiilor specifice, ipoteza secţiunilor plane şi a lipsei deformaţiilor de lunecare relative între armătura rigidă şi beton. Această metodă determină rezultatele cele mai apropiate de valorile experimentale. Ea este aplicabilă printr-un calcul automat iterativ care descompune secţiunea în fibre sau în elemente finite, fiecare fibră sau element având caracteristicile proprii de material (oţel sau beton). O iteraţie pentru o valoare de forţă axială N dată conţine următoarele etape: - se alege o poziţie a axei neutre şi o deformaţie specifică ultimă în fibra cea mai întinsă sau cea mai comprimată; - se determină distribuţia de deformaţii specifice pe secţiune; - din curbele ale materialelor se determină distribuţia de eforturi secţionale pe secţiune; - în funcţie de situaţia relaţiei de echilibru axial pe secţiune se corectează poziţia axei neutre şi se reia ciclul; - pentru poziţia axei neutre pentru care echilibrul axial este verificat se determină momentul capabil. Metoda setării În cazul secţiunilor din BAR solicitate la încovoiere cu efort axial numărul variabilelor geometrice şi de material care intră în ecuaţiile de compatibilitate a deformaţiilor este mult mai mare decât în cazul elementelor din beton armat şi de aceea problema dimensionării are mai multe nedeterminări. Pentru a depăşi această dificultate este necesar să se apeleze la condiţii suplimentare de conformare şi alcătuire corectă a secţiunilor şi la decizii de proiectare optimală pentru cazurile date. Metoda setării este o metodă care apelează la mijloacele proprii calculului automat: elementul finit (metoda fibrei) şi programe de tip expert.

mk:@MSITStore:L:\calccons.chm::/np033-99.htm

3/19/2009

aşa cum rezultă experimental.9 aplicat momentelor capabile se justifică datorită următoarelor cauze: extinderea diagramelor rectangulare pentru betonul comprimat şi oţel până în axa neutră.chm::/np033-99. Prin setare se înlocuiesc procedeele clasice de dimensionare printr-o operaţie de selecţie dintr-un set existent a variantei optime pentru anumite criterii stabilite direct de către proiectant sau de către calculator.1. calcularea dublă (pentru beton şi pentru armătura rigidă) a eforturilor unitare în zona armăturii rigide. o rupere tipică pentru elementele din BAR. În cazul torsiunii se propune aplicarea metodei superpoziţiei. Utilizarea coeficientului de reducere a rezistenţei betonului la calculul momentelor capabile în raport cu metoda generală acoperă în afară de fenomenele descrise la metoda simplificată erorile care apar în metoda superpoziţiei datorită insuficientei ductilităţi a betonului. dacă forţa tăietoare de calcul a armăturii rigide Qr depăşeşte jumătate din forţa tăietoare capabilă Qrcap.. momentul capabil al secţiunii armăturii rigide trebuie micşorat prin considerarea în calcul a grosimii inimii reduse obţinută cu relaţia: Relaţia este aplicabilă în cazul secţiunilor de armătură rigidă în formă de I.armătura din oţel beton şi armătura rigidă de diverse forme. .. Criterii de setare a secţiunilor sunt: .sistemul de armare longitudinală . .COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR. la acţiuni paralele cu inima.configuraţia geometrică a secţiunii de beton. Ruperea prin lunecare longitudinală la nivelul tălpii armăturii rigide şi forfecarea betonului în aceeaşi zonă este. Calculul la starea limită de rezistenţă al elementelor din BAR solicitate la torsiune.4. Pentru construirea prin metoda superpoziţiei a curbei de interacţiune M-N pentru o secţiune BAR se pot utiliza mai multe variante. chesonate şi ţevi rectangulare.3.htm 3/19/2009 . c) Metoda superpoziţiei este larg utilizată de circa 30 de ani în normele pentru BAR din Japonia. În EC4 pentru stâlpii compoziţi se consideră mult prea acoperitor că rezistenţa la forţă tăietoare este dată numai de armătura rigidă. Deci pentru simplificare secţiunea din beton se consideră în calcul ca secţiunea brută şi nu cea netă cum ar fi corect. b) Metoda de calcul simplificat Coeficientul de reducere egal cu 0.4. Această metodă poate fi în unele cazuri prea acoperitoare şi de aceea se recomandă în special pentru calcule de predimensionare ale elementelor BAR. Astfel. Page 61 of 69 Un set este constituit dintr-o mulţime de variante secţionale concepute astfel încât să fie corect conformate din punct de vedere al criteriilor de rezistenţă şi ductilitate.1. Această metodă permite calculul secţiunii BAR prin calcularea separată a secţiunilor componente din beton armat şi respectiv armătura rigidă. Calculul la starea limită de rezistenţă la forţa tăietoare a elementelor din BAR Metoda superpoziţiei este singura metodă existentă în prezent pentru calcul la forţa tăietoare pentru elementele BAR care ia în considerare şi aportul betonului armat.stadii şi curbe caracteristice pentru materiale. Interacţiunea între moment şi forţa tăietoare poate fi luată în calcul conform relaţiilor date în EC 4.2. secţiuni în formă de cruce . C. C. mk:@MSITStore:L:\calccons. al cerinţelor funcţionale şi a tehnologiei de execuţie. Ea a fost verificată experimental printr-un număr foarte mare de cazuri şi este acoperitoare. Setul se poate realiza cu programe care permit discretizarea armăturii rigide. În prezentul cod s-a optat numai pentru varianta superpoziţiei simple. Distribuţia forţelor tăietoare de calcul între componentele beton armat şi armătura rigidă funcţie de momentele capabile ale acestora limitează transferul de capacitate de rezistenţă la forţa tăietoare între componente.

Gradul de fisurare şi mărimea forţei de aderenţă depinde de gradul de fretare. La acoperiri mai mari nu mai apar creşteri semnificative. . .rezistenţa mecanică care se manifestă prin întrepătrunderea fizică a betonului cu suprafaţa oţelului.chm::/np033-99. Pentru secţiuni mai mari ale armăturii rigide betonul fisurează mai mult şi scad forţele de aderenţă.direcţia de turnare a betonului.adeziunea chimică a pastei de ciment la suprafaţa de oţel.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR. . Într-un element din BAR eforturile exterioare care se aplică componentei armăturii rigide sunt diferite de cele în cazul testului de smulgere împingere pentru armături din oţel beton.4. . . Calculul rezistenţei la lunecare Conlucrarea între armătura rigidă şi beton la elementele din BAR este asigurată numai prin aderenţă şi frecare. Forma armăturii rigide şi stratul de acoperire mare au şi ele rol de fretare a miezului.curegerea lentă poate conduce la reducerea forţei de aderenţă cu 10% pe o perioadă de 6 luni. Factorii care influenţează forţa de aderenţă: . Aderenţa între armătura rigidă şi beton se compune din 3 fenomene: . În mod curent la elementele BAR corect conformate nu se utilizează conectori pentru preluarea lunecării. Se observă deasemenea influenţa dimensiunilor armăturii rigide asupra forţelor de aderenţă. După pierderea adeziunii se identifică două zone de manifestare a forţei de aderenţă: . Aceste relaţii nu au fost reluate în prezentul cod.în exteriorul limitelor profilului. Se observă o creştere cu 20% a forţei la mărirea acoperirii de la 50 mm la 75 mm iar de la 75 la 100 mm forţa creşte cu 80%.cantitatea de etrieri. Frecarea este importantă în acest caz datorită fretării cu etrieri a betonului în care se înglobează armătura rigidă. Încercările experimentale la smulgere nu sunt adecvate pentru a studia aceste forţe în cazul elementelor din BAR. Pentru suprafeţele netede ale armăturii rigide.rezistenţa betonului.între tălpile profilului metalic. La înălţimi de 200 mm valoarea maximă pentru efortul de aderenţă este de 0. Mărimea forţei de conlucrare depinde de dimensiunile profilului şi de curgerea mk:@MSITStore:L:\calccons.dimensiunea armăturii rigide. Forţele de aderenţă la interfaţa între oţelul structural şi beton au particularităţi aparte în comparaţie cu forţele de aderenţă între armătură şi beton. . . Încercările experimentale au dovedit că nu există diferenţă de comportare între cele două situaţii: cu sau fără conectori. .6 Mpa.3 MPa la prima încercare şi înainte de distrugerea adeziunii şi o valoare de 0.frecarea care apare la interfaţă.22 Mpa după distrugerea adeziunii la a doua încărcare.4.grosimea acoperirii. După distrugerea adeziunii aderenţa se transmite în acest caz preponderent prin frecare. Prin dublarea cantităţii de etrieri s-au observat creşteri ale forţei de conlucrare care pot merge până la 50%. C.. Page 62 of 69 Relaţiile pentru momentele capabile pot fi deduse din standardele româneşti pentru beton armat şi pentru oţel în cazul răsucirii libere şi împiedicate.. Dilatarea profilului metalic poate conduce la fisurarea verticală a betonului de acoperire. Din curbele experimentale pentru un stâlp din BAR cu secţiunea armăturii rigide în formă de I rezultă o valoare maximă a efortului unitar de aderenţă (pentru profile cu înălţime de 400 mm) de 0.1.htm 3/19/2009 . rezistenţa mecanică este mai puţin importantă decât în cazul suprafeţelor profilate.

În calculul rezistenţei la forţa tăietoare dată de ruperea prin lunecare longitudinală se contează numai pe betonul armat de acoperire laterală a tălpilor şi nu pe aderenţa între talpă şi beton. Calcul la starea limită de rezistenţă a stâlpilor din BAR cu secţiunea armăturii rigide cu profil deschis total sau parţial înglobat.2.2. Page 63 of 69 lentă şi mai puţin este influenţată de confinarea betonului.chm::/np033-99. Aplicând metoda superpoziţiei se poate obţine un moment capabil la încovoiere pură mai mare pentru grinda din BAR dacă componentei din beton armat i se asociază o forţă axială de compresiune iar componentei din oţel o forţă axială egală de întindere.2. C 4. În cazul grinzilor cu elemente depărtate solidarizate cu plăcuţe. Lungimea pe care se verifică transmiterea prin aderenţă a eforturilor este egală cu înălţimea unui nivel pentru nivelele curente şi 1/2 nivel pentru ultimul etaj. ductilitatea şi rezistenţa componentei din beton armat şi de a împiedica flambajul local al profilului metalic. Grinzi din beton armat cu armătură rigidă Reducerea rezistenţei la compresiune a betonului în calculul rezistenţei la încovoiere prin coeficientul ţine cont de: existenţa unor imperfecţiuni de umplere cu beton datorită formei profilului de oţel.2. a etrierilor şi a armăturii rigide.1. Valoarea efortului tangenţial de forfecare a betonului (15Rc) din expresia forţei tăietoare capabile preluate de componenta din beton armat reprezintă o valoare minimă obţinută în teste. Pentru calculul la compresiune centrică a stâlpilor BAR s-au utilizat relaţiile date în EC4. Această majorare este permisă datorită împiedicării de către betonul înconjurător a flambajului tablelor metalice. Elementele structurilor în cadre din beton armat cu armătură rigidă C 4. Stâlpi din beton armat cu armătură rigidă Pentru determinarea eforturilor secţionale de calcul la stâlpii care fac parte din structuri antiseismice s-au utilizat relaţiile date în P100.htm 3/19/2009 . Rolul etrierilor este acela de a mări aderenţa între componente.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR. Aceste relaţii se bazează pe calculul la compresiune a stâlpilor din oţel utilizând curbele de flambaj. Pentru ca să se evite flambajul local. rezistenţa proprie a profilelor de oţel fiind mică. Se asigură astfel o capacitate suficientă de deformabilitate în domeniul postelastic. mk:@MSITStore:L:\calccons. Aceste valori sunt de 1. Utilizarea lor va fi limitată la elemente care nu fac parte din structuri antiseismice deoarece comportarea lor la forţa tăietoare este similară cu cea a elementelor din beton armat. trebuie ca zvelteţea tabelor armăturii rigide să fie limitată la valori care depind de tipul oţelului şi de forma secţiunii. C 4.Valorile date în cod pentru rezistenţa la lunecare medie de aderenţă şi frecare între beton şi armătura rigidă au ca sursă: EC4 pentru secţiunile parţial înglobate şi normativul japonez pentru secţiunile BAR şi pentru cele compozite din ţeavă.. Forţa tăietoare preluată de armătura rigidă are ca limită superioară forţă tăietoare asociată momentului capabil al acesteia şi de aceea s-a optat pentru distribuţia forţei tăietoare între componente funcţie de momentele capabile ale acestora. Prezenţa unor conectori pe talpa respectivă poate mări această rezistenţă.2. Pentru a se asigura o ductilitate corespunzătoare a betonului în elementele comprimate trebuie realizată o fretare corespunzătoare cu etrieri. dibluri sau bare la elementele BAR apare ca necesară în cazul ancorării armăturii rigide în pereţii din beton armat ai infrastructurilor şi în cazul ţevilor umplute cu beton la care reacţiunile din grinzi transmise numai ţevii de oţel la fiecare nivel trebuie transferate miezului din beton.5 ori mai mari decât în cazul secţiunilor din oţel neînglobate. Contribuţia etrierilor este redusă datorită rigidităţii inimii profilului care împiedică deschiderea fisurilor înclinate. secţiunea se poate calcula ca o secţiune din beton armat contându-se pe conlucrarea dintre armătura rigidă şi beton..2. Capacitatea de forţă tăietoare în secţiuni înclinate nu este suma între capacitatea componentei din beton. C 4.1. În caz contrar miezul de beton are forţa axială 0 şi capacitatea sa de rezistenţă este nulă. Prezenţa conectorilor sub formă de dornuri. Comportarea foarte favorabilă la forţa tăietoare a unui element BAR cu secţiunea armăturii rigide cu inima plină se poate explica şi prin faptul că armătura întinsă şi comprimată (tălpile) au ca arie mică raportată la aria armăturii transversale (inima de grosime mare) în timp ce într-un element din betonul armat există o cantitate apreciabilă de armătură longitudinală şi puţini etrieri.

întindere radială şi compresiune longitudinală. o degradare mai redusă a rezistenţei şi un consum de energie histerezis mai mare în cazul stâlpilor BAR. Pentru stâlpii de lungime medie apare flambajul inelastic deoarece în pereţii ţevii şi în beton există la acel moment deformaţii inelastice. Valoarea limită dată pentru forţa axială corespunde unei rotiri ultime de 1%. În stadiul de fisurare. C 4. Calculul la starea limită de rezistenţă a stâlpilor BAR cu secţiunea armăturii rigide din ţevi de oţel. comportarea stâlpilor care se rup sub acţiunea forţei tăietoare este mult diferită în cele două cazuri. În cazul încărcărilor repetate. Ruperea are loc în momentul în care cele două componente şi-au atins capacitatea de rezistenţă.Curbură pentru secţiunile stâlpilor din BAR pentru o forţă axială constantă şi moment monoton crescător arată o reducere a ductilităţii odată cu creşterea forţei axiale. Ductilitatea elementelor BAR este legată de interacţiunea dintre betonul armat şi armătura rigidă. La stâlpii din BAR cu inima plină buclele histerezis au formă de "fus" în timp ce la stâlpii din beton armat au formă de "papion" ceeace arată o mai bună ductilitate.. Dacă comportarea la încovoiere cu efort axial este asemănătoare la elementele din beton armat şi la cele din BAR. Page 64 of 69 Relaţiile Moment . Relaţiile de calcul date în cod pentru compresiune centrică ţin cont de reducerea rezistenţei la compresiune a ţevii datorită întinderii radiale şi de mărirea rezistenţei la compresiune a betonului datorită fretării date de ţeavă. Dacă stâlpii sunt lungi poate apare o rupere prematură prin pierderea stabilităţii generale care se poate considera simplificat că are loc în stadiul elastic şi deci se poate utiliza formula lui Euler. mk:@MSITStore:L:\calccons.chm::/np033-99.. betonul se deformează lateral şi determină eforturi de întindere în ţeava de oţel. Stâlpii cu elemente de armătură rigidă solidarizate cu plăcuţe au o comportare similară stâlpilor din beton armat. curbele înfăşurătoare Q-R au un palier mai stabil decât în cazul oţelurilor obişnuite şi deci o comportare histerezis mai favorabilă. Transmiterea eforturilor axiale între ţeavă şi betonul de umplutură în cazul în care aderenţa între ţeavă şi beton nu este suficientă se realizează prin dispozitive mecanice sudate în interiorul tubului care să împiedice lunecarea. În cazul stâlpilor cu oţeluri superioare solicitaţi la compresiune cu încovoiere. Betonul rezultă comprimat triaxial iar ţeava metalică este solicitată biaxial . Calculul capacităţii la forţa tăietoare a stâlpilor BAR este similar grinzilor BAR. ţeava lucrează ca o armătură fără a avea efect de fretare asupra miezului. Comportarea histerezis este favorabilă şi în acest caz. înfăşurătoarea buclelor histerezis a elementelor BAR solicitate la încovoiere cu forţa axială constantă are la forţe axiale mici o formă mai favorabilă decât în cazul elementelor din beton armat. Pe de altă parte betonul de acoperire al profilului în zona comprimată cedează casant din cauza efectului combinat al flambajului propriu dar şi a forţei laterale care apare la flambajul oţelului. Betonul din interiorul tălpilor poate dezvolta deformaţii specifice mari datorită fretării. Relaţiile date se regăsesc în EC4. Pentru forţa critică de flambaj se poate utiliza formula lui Euler. Pentru verificarea la încovoiere cu efort axial se utilizează metoda dată în EC4 care se bazează pe curba de interacţiune limită M-N şi ia în considerare efectul imperfecţiunilor geometrice.2. Exfolierea acoperii poate fi evitată prin prevederea unei armări transversale corespunzătoare.2.htm 3/19/2009 .COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR. Dacă se utilizează oţeluri superioare capacitatea de forţă tăietoare a armăturii rigide se atinge cu mult după cea a componentei din beton şi de aceea forţa tăietoare preluată de betonul armat trebuie redusă. În momentul în care ţeava ajunge la curgere datorită deformaţiilor radiale mari are loc un transfer de forţă de la ţeavă la miezul de beton deoarece efortul longitudinal din ţeavă scade odată cu mărirea efortului radial. Comportarea ţevilor umplute la compresiune centrică în care forţa axială aplicată betonului creşte monoton are următoarele stadii: În primul stadiu de solicitare betonul de umplutură este nefisurat. considerând modulul de elasticitate secant în loc de cel tangent. În cazul în care stâlpul este încărcat cu forţe axiale care provin din grinzi metalice (deci forţa axială se transmite direct la ţeava din oţel) betonul din exteriorul ţevii se încarcă prin aderenţă şi mai ales prin rigidizările orizontale din noduri care împiedică lunecarea între beton şi armătură. În plus apar forţe de aderenţă şi frecare între miezul de beton şi ţeava care transferă o parte din forţa axială ţevii.2. Această acoperire se exfoliează la deformaţii specifice mici ceea ce determină reducerea rezistenţei secţionale.

1 stâlpul se consideră că se comportă ca un stâlp din beton armat iar dacă ρ>0.1.73) limitează rapoartele între capacităţi de rezistenţă ale secţiunilor de armătură rigidă şi beton pentru stâlpii şi grinzile BAR ce converg în nod pentru ca transferul de eforturi să se facă în bune condiţii. Noduri între grinzi metalice şi stâlpi compoziţi din ţeava umplută cu beton.4.acoperirile minime cu beton ale armăturii rigide se pot reduce la 50 mm în cazul stâlpilor BAR care nu fac parte din structuri antiseismice (EC4)..htm 3/19/2009 .2. C 4. dacă sunt necesare trebuie să aibă o formă care să nu împiedice turnarea betonului.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR. Ductilitatea şi capacitatea de disipare energetică a nodurilor BAR sunt mari iar degradarea de rezistenţă redusă. La acest tip de noduri. trebuie asigurat măcar minumul necesar confinării nodului. Noduri între stâlpi şi grinzi BAR Forţa tăietoare capabilă a nodului este preluată de panoul de oţel al nodului de betonul înconjurător care preia o parte din forţa tăietoare a nodului printr-un mecanism de diagonală comprimată şi de etrierii din nod.2. eforturile locale de compresiune din inima stâlpului induse de talpa comprimată a grinzii sunt reduse datorită prezenţei betonului înconjurător. În cazul ţevilor umplute solicitate la forţa tăietoare mecanismul de preluare al eforturilor poate fi considerat că rezultă prin suprapunerea eforturilor preluate de tubul de oţel şi cele din betonul de umplutură care formează o bielă comprimată.2.2.2..3. Relaţiile (4. Talpa întinsă însă are un efort care nu poate fi redus de beton şi de aceea în general sunt necesare rigidizări suplimentare care să protejeze inima. cruce). Chiar la elementele scurte ruperea la forţa tăietoare a ţevilor umplute este destul de rară. . Calculul bazei stâlpilor BAR Armătura rigidă a stâlpilor BAR participanţi la structuri antiseismice se recomandă să fie înglobată în elemente de infrastructură deci să aibă placa de bază sub nivelul de încastrare.2. Eforturile de calcul ale nodului sunt asociate formării articulaţiilor plastice în grinzi. Rigidizările.8 ca un stâlp de oţel. Deşi rezistenţa la flambaj local a pereţilor ţevilor umplute este mai bună decât în cazul ţevilor din oţel fără beton totuşi zvelteţea peretelui trebuie limitată şi în acest caz pentru stadii avansate de solicitare. mk:@MSITStore:L:\calccons. C 4. Page 65 of 69 Pentru încovoierea cu efort axial metoda de verificare este aceeaşi ca în cazul stâlpilor cu secţiune de armătură rigidă deschisă. În afara acestor limite nodul nu se mai consideră nod BAR ci nod mixt.3. . În acest mod zona de îmbinare cu placa de bază este protejată de betonul înconjurător iar momentul la nivelul respectiv este mai redus. C 4.dacă indicele de contribuţie al armăturii rigide ρ<0.4. C 4. C 4. În relaţia de verificare a nodurilor BAR coeficientul δn care măreşte rezistenţa nodului ia în calcul efectul favorabil de fretare pe care îl determină prezenţa grinzilor pe două direcţii la nodurile centrale. Buclele histerezis indică o mare ductilitate şi deci capacitate de disipare a energiei în condiţiile unei degradări de rezistenţă reduse. Forma curbelor histerezis experimentale pentru un nod din BAR solicitat la forţa tăietoare depinde de procentul armăturii rigide (în special de aria inimii) şi de cantitatea de etrieri.zveltăţile limită date pentru tablele armăturii rigide ale stâlpilor BAR sunt mai mari decât cele date în EC4 pentru grinzi compozite datorită înglobării în beton. Chiar dacă armarea transversală a nodului este dificil de realizat.chm::/np033-99. Condiţii constructive pentru stâlpii BAR . Ţevile umplute cu beton solicitate la încovoiere cu efort axial au ductilitatea mai mare decât a stâlpilor cu secţiunea armăturii rigide deschisă (H.2. Nodurile cadrelor din beton armat cu armătură rigidă Nodurile BAR trebuie proiectate astfel încât să nu cedeze înaintea elementelor care concură în nod.4.

23 varianta 'a' nu este recomandată deoarece apar concentrările de eforturi în colţurile rigidizării. Noduri între grinzi metalice sau compozite şi stâlpi din beton armat (noduri mixte). Pentru ca aceste diagonale să existe.htm 3/19/2009 . Ruperea la compresiune locală verticală a betonului sub talpa grinzii care este asociată cu rotirea de solid rigid a grinzii din oţel în interiorul stâlpului. este totuşi necesară existenţa unei diafragme orizontale de rigidizare care se realizează în general la exteriorul ţevii pentru a nu împiedica turnarea betonului de umplutură. Page 66 of 69 În cazul ţevilor umplute deşi prezenţa betonului reduce din eforturile locale. C 4. Moduri de rupere ale nodurilor Se consideră două moduri de rupere ale nodurilor: . forţa tăietoare este preluată de diagonala comprimată din beton formată între tălpile armăturii rigide a stâlpului (TIP I) şi rigidizările orizontale ale acesteia sau între rigidizările verticale de la faţa nodului şi tălpile grinzii metalice când aceasta trece neîntreruptă prin nod (TIP II).92 se limitează cantitatea de armătură sudată de grindă pentru ca betonul să nu fie supus la eforturi de aderenţă prea mari. Valori mai exacte pentru z. x. Mecanismele de rezistenţă ale nodurilor mixte Rezistenţa betonului din nod este suma rezistenţei betonului din panoul interior şi a celei din panoul exterior. mk:@MSITStore:L:\calccons..COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR. Forţele perpendiculare pe grindă se auto echilibrează iar cele paralele se transferă prin etrieri în zona comprimată..chm::/np033-99. Relaţia de verificare la compresiune locală provine din ecuaţia de echilibru între forţele de calcul exterioare şi forţele capabile corespunzătoare. Momentele stâlpului se echilibrează cu cuplurile realizate de forţele din armăturile verticale şi de compresiune din beton.3. Rezistenţa la forţa tăietoare a panoului din oţel din nod se determină în condiţiile evitării pierderii stabilităţii prin adoptarea unor coeficienţi de zvelteţe cu valori limită mai mari decât în cazul nodurilor metalice datorită prezenţei betonului înconjurător.Ruperea diagonală la care participă atât componenta de oţel cât şi componenta de beton armat. sunt necesari etrieri care să reziste la forţele de întindere paralele şi perpendiculare cu grinda.4. Forţele de reacţiune verticale depind de efectul combinat al momentelor şi forţelor tăietoare transferate între grinzi şi stâlp. În panoul exterior rezistenţa betonului depinde de mobilizarea unor diagonale care se formează între tălpile stâlpului metalic. Din soluţiile prezentate în fig. Înălţimile zonelor comprimate se pot considera acoperitor egale cu x=0. sau între plăcile de capăt şi betonul armat de partea opusă.2. Prin relaţia 4.3hstCbn se calculează considerând pe zona bn un efort de compresiune locală egal cu 2Rc care reflectă efectul de confinare al betonului comprimat de către betonul înconjurător şi de către armături. Armăturile verticale sudate de tălpile grinzii reprezintă o măsură de consolidare împotriva ruperii la compresiune locală. se pot obţine cu relaţiile: unde z este braţul de pârghie (distanţa între rezultatele forţelor de compresiune de pe cele două feţe ale nodului). În panoul interior.

În cazul unui cadru puternic rezistenţa la forţa tăietoare este dată de rezistenţa betonului diagonalei care se mobilizează în inima peretelui reprezintă valoarea minimă a efortului unitar tangenţial care acţionează asupra diagonalei înclinate la 45o iar 1. dacă de exmplu un perete din beton armat atinge forţa tăietoare ultimă la un drift de 4-10 . armătura rigidă din inima (diagonale sau tola) preia forţa tăietoare proporţională cu rigiditatea ei elastică. Calculul eforturilor secţionale de calcul Relaţiile pentru eforturile secţionale de calcul date pentru pereţii din BAR sunt aceleaşi ca cele din P85/1997. C 4. Astfel. se calculează pe baza unui efort orizontal mediu de forfecare egal cu înmulţit cu proiecţia pe orizontală a ariei panoului interior al nodului. C 4. În calculul valorii Qp3 se evidenţiază aportul la rezistenţa la forţa tăietoare atât a diagonalei comprimate de beton al armăturii peretelui cât şi al cadrului care-l bordează.3hst.. C 4. Rezistenţa la forţa tăietoare a peretelui cu goluri mici este suma dintre forţa tăietoare preluată de armătura rigidă din inima Qrp şi de cea preluată de betonul armat din perete Qp3. Calculul la starea limită de rezistenţă forţă tăietoare Calculul la forţă tăietoare se referă la un panou de perete înrămat într-un cadru format din bulbi şi centuri cu armătură rigidă. Metoda superpoziţiei este aplicabilă cu bune rezultate la pereţii lamelari cu bulbi la capete şi în calculele de predimensionare. În structurile BAR utilizarea pereţilor din BAR conduce la obţinerea unor ductilităţi mai mari decât în cazul unor pereţi din BA.7hst situaţie corespunzătoare valorii x=0.htm 3/19/2009 . Până la fisurarea betonului din perete.2. Calculul la starea limită de rezistenţă la încovoiere cu forţa axială În determinarea diagramelor de interacţiune M-N pentru pereţii BAR se recomandă utilizarea calculului automat bazat pe metoda generală. Page 67 of 69 Relaţia care asigură rezistenţa la forţa tăietoare a nodului reprezintă comparaţia între forţa tăietoare orizontală de calcul din nod şi forţa tăietoare capabilă a nodului.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR. Curbele histerezis obţinute experimental pun în evidenţă această diferenţă de ductilitate între un perete din beton armat. În condiţiile unei armături orizontale slabe. În stâlp în zona nodului trebuie prevăzută armătură orizontală care să preia eforturile de întindere din nod. Pe înălţimea grinzii şi în afara ei etrierii orizontali participă la preluarea întinderilor din panoul exterior şi transmiterea lor în zonele comprimate şi fretarea betonului în nod. Structuri cu pereţi din beton armat cu armătură rigidă C 4.. în cazul unui perete BAR cu diagonale driftul corespunzător este de 10-20 iar în cazul unui perete BAR cu tola având amprente sau gujoane driftul poate ajunge la 20-30 . Pentru a preveni zdrobirea betonului la capetele diagonalei comprimate.1.3. un perete din BAR cu diagonale metalice şi respectiv cu tolă.14Rc este valoarea efortului unitar tangenţial mediu obţinută experimental în cazul pereţilor care se rup prin lunecare în secţiune orizontală. Forţa tăietoare capabilă a peretelui în cazul unui cadru de bordaj slab este dată de suma dintre forţa tăietoare preluată de armătura inimii peretelui şi a diagonalei comprimate din beton şi de forţa tăietoare a cadrului înconjurător care împiedică deformaţia bilei comprimate din beton.3. la fisurarea diagonală a peretelui Qp1 armătura orizontală ajunge prematur la curgere şi atunci valoarea Qp1 determină capacitatea de rezistenţă la forţa tăietoare a peretelui. forţa orizontală se limitează la un efort de compresiune egal cu 2Rc distribuit pe o suprafaţă de din suprafaţa plăcii de capăt.chm::/np033-99.3. Braţul de pârghie z se limitează la 0. Valorile şi corespund cazului simplificat în care presiunea panoului de perete asupra cadrului este uniformă şi mk:@MSITStore:L:\calccons.3.3.

Page 68 of 69 elementele cadrului sunt simplu rezemate. mk:@MSITStore:L:\calccons. C 6. Forţe de întindere directă în conectori pot să apară şi în cazul încărcărilor suspendate de armătura rigidă. Conectorii asigură şi legătura între elementele structurilor mixte de exmplu între cadre metalice şi pereţi din beton armat de umplutură sau între plăci şi cadre metalice (pentru a se asigura efectul de şaibă orizontală la secţiunea seismică). În cazul pereţilor cu goluri mari forţa tăietoare capabilă este dată de suma forţelor tăietoare capabile a montanţilor care se formează. C 5 Elemente de conectare Conectorii trebuie să fie capabili să ofere rezistenţă la întindere şi să împiedice separarea celor două componente betonul armat şi armătura rigidă. Pentru elementele care fac parte din structuri antiseismice se recomandă dacă este cazul utilizarea conectorilor ductili de tipul dornurilor cu cap sudate. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească distanţa între conectori corelată cu distanţa dintre tălpi sunt: . În cazul conectorilor dibluri cu ancore sau bucle lunecarea se împarte între dibluri şi ancore sau bucle ţinându-se cont şi de diferenţa de rigiditate.chm::/np033-99. În condiţiile în care între profilele de oţel şi betonul armat forţele de aderenţă sunt reduse.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR. Forţa de separare (întindere) se estimează la cel puţin 10% din rezistenţa la forfecare a conectorului. Relaţiile de calcul pentru tipurile de conectori prezentate în cod sunt preluate din EC4.pentru două rânduri 400 mm. Efortul unitar tangenţial mediu τp care apare între panoul de perete şi cadru exprimă rezistenţa cadrului la deformarea diagonalei comprimate şi efectul de confinare dat de cadru în cazul atingerii capacităţii de rezistenţă în bulbi şi centuri. Legătura între panoul din beton şi cadrul înconjurător trebuie să asigure transferul forţei tăietoare de calcul între panoul peretelui şi elementele care îl bordează şi de aceea se prevăd gujoane pe tot conturul panoului care să preia ..Notaţii S-a considerat util să se precizeze în această anexă notaţiile din cod în ordine alfabetică chiar şi în cazurile în care simbolurile respective se explică şi în cadrul textului propriu-zis. În cazul stâlpilor din BAR în zona dintre tălpi deformaţia transversală a betonului poate fi împiedicată de conectori sudaţi pe inimă sau etrieri suplimentari care trec prin inimă. Pe fiecare talpă se consideră . Protecţia la foc a structurilor BAR Stratul de acoperire al principalelor elemente BAR asigură o protecţie la foc corespunzătoare.pentru un singur rând de conectori distanţa între tălpi nu trebuie să depăşească 300 mm. În acest capitol sunt date elemente generale pentru considerarea în calcul a acţiunii focului asupra structurilor compozite. . Trebuie evitată ruperea prin lunecare longitudinală şi zdrobirea betonului datorită forţei concentrate aplicate de conector..htm 3/19/2009 .pentru 3 sau mai multe rânduri 600 mm. C Anexa A . Aceste elemente determină frecări suplimentare pe tălpi şi deci eforturi de aderenţă mai mari pe suprafaţa interioară a acestora. Dacă anumite mărimi sunt notate altfel decât în normativele în vigoare pentru calculul elementelor din beton armat şi respectiv oţel aceasta s-a făcut pentru o mai bună claritate şi pentru a nu avea aceeaşi notaţie pentru două mărimi diferite. . rolul elementelor de conectare mecanică alături de cel de fretare este esenţial în a se asigura existenţa materialului compozit prin transmiterea lunecării între cele două componente la elementele la care betonul de acoperire al armăturii rigide nu îndeplineşte acest rol.

Ele se pot aplica cu o bună aproximaţie în cazul pereţilor lamelari cu bulbi la capete. Această anexă se referă la determinarea prin metoda superpoziţiei a curbei de interacţiune M-N pentru stâlpii din BAR. C Anexa F . înglobate şi umplute cu beton. Page 69 of 69 C Anexa B .Trasarea aproximativă a curbei de interacţiune M-N pentru pereţii din BAR Această anexă cuprinde relaţiile de trasare aproximativă a curbei de interacţiune M-N pentru pereţii din BAR.Trasarea aproximativă prin metoda superpoziţiei a curbei de interacţiune M-N pentru stâlpii BAR cu secţiunea armăturii rigide având profil deschis. Relaţiile de calcul se referă şi la curbe de interacţiune M-N pentru secţiunile componente din beton simplu de umplutură (circulare şi dreptunghiulare).Figuri Figurile explicative ale codului sunt grupate în această anexă asemănător codului japonez şi pentru o mai clară expunere a lor decât în cazul încadrării în text. C Anexa E . C Anexa G .. Aceste relaţii se pot folosi şi în cazul pereţilor cu tălpi extinse prin asimilarea acestora cu o secţiune lamelară. Această anexă pentru trasarea curbei de interacţiune M-N prin metoda superpoziţiei se referă la ţevile umplute. pentru secţiunile din beton armat de înglobare (dreptunghiulare cu gol circular sau dreptunghiular) cât şi pentru principalele tipuri de secţiuni de ţeavă (rectangulară şi circulară). La grinzile BAR apar relaţii suplimentare în cazul existenţei unor goluri de trecere pentru instalaţii. [top] mk:@MSITStore:L:\calccons. Utilizarea acestei metode se pretează la calcule manuale pentru verificări calitative şi predimensionări.htm 3/19/2009 .N pentru stâlpii cu secţiunea armăturii rigide din ţeavă. Efectul fretării asupra betonului din interiorul ţevii se consideră în calcul prin mărirea rezistenţei acestuia în raport cu betonul de acoperire prin intermediul valorii lui care este mai mare decât în cazul stâlpilor cu secţiunea armăturii rigide deschise. Rezultatele oferite de această metodă sunt acoperitoare faţă de metoda generală şi reprezintă o alternativă viabilă de calcul manual pentru secţiuni compozite solicitate la încovoiere cu efort axial. Relaţiile de calcul se referă la curbe de interacţiune M-N pentru secţiuni din beton armat dreptunghiulare cât şi pentru principalele tipuri de secţiuni de armătură rigidă I cruce.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN BETON ARMAT CU AR. Metoda simplificată de trasare a curbei de interacţiune pentru elemente din BAR cu secţiunea cu dublă simetrie este tratată pe larg în EC4 şi este aplicabilă atât stâlpilor BAR cât şi stâlpilor compoziţi cu ţeavă umplută..Metoda simplificată de trasare a curbei de interacţiune pentru elemente din BAR solicitate la încovoiere cu forţa axială şi având secţiunea cu dublă simetrie.Trasarea aproximativă prin metoda superpoziţiei a curbei de interacţiune M . C Anexa D . C Anexa C . La stâlpii BAR relaţiile de calcul pentru forţa tăietoare preluată mbc de armătură rigidă se referă la toate tipurile de secţiuni curente.Relaţiile pentru calculul forţelor tăietoare capabile ale elementelor BAR Structura relaţiilor de calcul la forţa tăietoare este aceeaşi pentru grinzi şi stâlpi din BAR.chm::/np033-99.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful