Hidatioza

Agent etiologic – Echinoccocus granulosus Gazda definitivă – câinele (poartă stadiul adult) Gazda intermediară – omul sau alte vertebrate purtătoare ale stadiului larvar Stadiul infectant – oul embrionat Calea de infecţie – cale digestivă: alimente contaminate cu ouăle parazite Localizare – ficat, plămâni, inimă, rinichi, splină Manifestări clinice – sunt determinate de organul afectat Diagnostic – pe coroborarea datelor furnizate de imagistică şi serologie MORFOLOGIA ŞI CICLUL DE VIAŢĂ - E.g. este un cestod de talie mică, ce are un corp care depăşeşte puţin 1cm - localizat în intestinul subţire al câinelui sau altor carnivore - scorexul are 4 ventuze puternice, cu o coroană dublă de cârlige - corpul este alcătuit din 3 proglote, cea mai mare fiind ultima – conţine ouăle - ouăle – mici – 30-40µm - aspect globulos, înconjurate de un perete gros cu striuri celulare - conţine embrionul hexacront - contaminează hrana erbivorelor - omul se infectează accidental, pe cale digestivă, cu mâini nespălate - embrionul ecluzează în intestinul subţire, străbate peretele şi pe cale sanguină şi limfatică migrează şi se localizează în cea mai mare parte în ficat - de cele mai multe ori infecţia primară constă intr-un singur chist Structura chistului - dimensiuni variabile – de la 2-3mm până la dimensiunile capului unui nou-născut - dimensiunile cresc între 1 şi 5 cm anual - chistul este înconjurat de un perete ce 2 straturi, la exterior se găseşte cuticula – semipermeabilă, de 1mm grosime – iar la interior este căptuşită de un strat germinativ - există vezicule fiice ce rezultă prin înmulţirea celulelor prolifice, deci sunt vezicule secundare - structura veziculelor este similară cu cea a veziculelor primare - chistul este acoperit şi de al treilea strat – adventice – fibroasă, bine vascularizată - ruperea accidentală a chistului determină hidatioza secundară deoarece larvele însămânţează alte teritorii MANIFESTĂRI CLINICE - chistul hidatic hepatic – icter obstructiv - hepato-splenomegalie - epigastralgii - dureri în umărul drept - manifestări digestive (greţuri, vărsături) 1

alopecie toate fiind reversibile după terminarea tratamentului .Vermox (Mebendazol) – 40-50mg/kg corp .rata vindecării variază între 20-70% (de cele mai multe ori – cazuri neoperabile) .sunt la început .Albendazol – 200/400mg – 3 luni – 2 prize zilnice .chirurgical .abcesul amoebian hepatic .scăderea nr. RMN TRATAMENT .ruperea chistului pulmonar poate duce la eliminarea lor cu spută şi vezicule hidatice putând dispare ducând la vindecări spontane.800mg/zi .40% din cazuri – hidatioză pulmonară  hidatioză hepatică . de globule albe.pozitivă când se rupe chistul şi apare eozinofilie ridicată .testul hemoaglutinare directă – metodă clasică cu sensibilitate până la 94% .terapia medicamentoasă se foloseşte în chisturile de talie mică sau mijlocie. la fracturi .imagistica – ecografie.chisturile sunt calcificate . uneori. dureri la nivelul toracelui) .pot apare expectoraţii şi hemoptizii reduse dar repetate . convulsii) .10mg/kg corp/zi .chisturile hepatice dau accidente mai ridicate în intervenţii chirurgicale .chistul hidatic osos – duce. pauză 2 săptămâni şi apoi se reia .chistul hidatic cerebral – duce la manifestări neurologice (hipertensiune intracraniană.serologia – negativă când .28 zile tratament. dispnee. apoi se ajunge la o diseminare cu formare de abcese cronice ..chistul hidatic renal – duce la hematurie.25% din purtătorii de chisturi hepatice au şi chisturi pulmonare .dă fenomene toxice inclusiv hepatice .diagnosticul diferenţial se face prin testele serologice .chistul hidatic pulmonar – tulburări respiratorii (tuse seacă. când extinderea leziunii nu permite chirurgia .cele mai bune rezultate au fost obţinute pe chisturile mici 2 . dureri lombare DIAGNOSTIC . CT. fenomene toxice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful