Suferinţele populaţiei si ale prizonierilor în Primul Război Mondial Autor: Alexandru A.

Mares | 5762 vizualizări

La mai bine de 90 de ani de la incheierea Primului Razboi Mondial incununat cu realizarea statului national unitar roman, acest eveniment istoric de o importanta cruciala pentru destinele poporului nostru continua sa releve aspecte mai putin cunoscute si, totodata, cu retinere in apreciere, mai putin placute. Din spirit de recunostinta pentru efortul urias al natiunii romane si al sacrificiilor indurate de cei pe care gloria i-a ocolit este necesar sa ne indreptam atentia si asupra aspectelor ingrate ale razboiului. Suferintele si nedreptatile suportate de categorii defavorizate precum femeile, batranii si copiii din teritoriile invadate de dusmani, urmate de umilintele si abuzurile la care au fost supusi combatantii romani cazuti in prizonierat, fac parte din pretul platit de reprezentanti ai poporului nostru pentru atingerea idealului unitatii nationale.

"Nici soarta Belgiei n-a fost mai grea"

Pierderile economice in valoare de miliarde de lei aur aduse de armate ale Puterilor Centrale in anii 1916-1918 au fost demult evaluate, lor adaugandu-li-se dramele fizice si psihice cauzate de atitudinea deliberata a ocupantului, orori de razboi ce nu pot fi cuantificate. Din respect pentru adevarul istoric aducem la lumina fapte existente in evidenta Marelui Cartier General al armatei romane si in corespondenta unor persoane implicate direct in evenimente.

Ziarul englez "Times" aprecia la vremea respectiva ca "La ocuparea Munteniei, germanii s-au grabit sa inlature numaidecat pe toti martorii neplacuti ai purtarii lor in teritoriul cotropit. A doua zi dupa ocuparea Bucurestilor, au instiintat pe reprezentantii Americii si Olandei sa paraseasca Bucurestiul...Nici soarta Belgiei n-a fost mai grea ca aceea a Munteniei."

Sunt legi inscrise in sufletul omului peste care nu se poate trece, fara a te prabusi in mijlocul fiarelor. Intrarea soldatilor si ofiterilor germani si unguri in localitatile romanesti a pricinuit acte de salbaticie printre locuitori: jefuirea produselor alimentare si articolelor de imbracaminte, siluirea femeilor si a fetelor, rechizitionarea fortata a locuintelor. in putinele case ramase proprietarilor romani ajungeau sa locuiasca si cate 4-5 familii. Vechilor autoritati comunale li s-au adaugat "politisti", ca agenti de executie ai comandamentului militar german, ce puneau in aplicare jaful organizat.

lasandu-li-se ratia de "hrana pentru o luna socotita cu gramul". ridicandu-se treptat peste o suta de persoane de la varsta de 14 ani in sus pentru a fi trimise la munca. Toti locuitorii au fost obligati sa se prezinte la apel de trei ori pe zi. Comandamentul paduchilor. cat si pentru a fi transportate in tarile lor. Pentru tot ce s-a luat nu s-a dat aproape nici un ban. tuica). comuna Campurile a fost amendata cu 500 de lei si suma a fost incasata de perceptorul fiscal in 24 de ore. ele nu au mai revenit acasa. ca sa mai scape cate ceva din lucrurile pe care le aveau. branza si untura taranilor romani au fost predate obligatoriu. cu patru soldati si cu doi caini dresati. le mai ingropau. Pentru ca in zilele de Paste oamenii n-au vrut sa iasa la munca campului. cautand dupa alimente. Pasarile si bautura (vin. rate. De soarta lor nu s-a mai aflat nimic. dar nici asa nu erau in prea mare siguranta. Atat nemtii. De la carciumari strangeau tot tutunul.se arata intr-o relatare . rufe. iar cei care se opuneau erau inchisi si batuti. Uneori se ofereau bietilor oameni "bonuri nemtesti" in care pretul indicat era ironic." Bonurile de rechizitie. transportandu-le in carute. fasolea si cartofii." "intr-un sat dincolo de Schitul Ciolanului . dupa cum s-a putut constata deja. gaste. gaini). Oamenii necesari la corvezi erau ridicati de la domiciliu si trimisi cu forta la munca. porumbul si graul." . Traduse din limba germana. ele glasuiau: "Dumnezeu sa pedepseasca pe englezi si sa ajute bietilor valahi. apoi confiscau animalele (porci. camasile si panza pentru confectionarea lor intregeau articolele luate gratuit si fortat. cainii indicau locul unde bietii oameni isi ingropasera in pamant anumite articole de hrana. in aceeasi localitate s-au facut si deportari. Nu s-a lasat locuitorilor pentru folosul lor decat ograzile. atat pentru consumul intern. Oamenii. Rareori se plateau 30 de bani pe decalitrul de vin. cat si ungurii impuscau intai cainii. Nu se tinea cont al cui era pamantul si nimanui nu ii era permis sa-si ridice roadele muncii de pe terenul lucrat. haine. etc. bauturile si produsele de hrana. Cantitati insemnate de alimente erau destinate armatelor ocupante. Cultura porumbului se facea de-a valma. contra 3 palme. ascunderea lor de catre localnici atragand dupa sine privarea de libertate.Jaf in toata regula Animalele vii mari." sau "Am luat un porc de la acest valah.am vazut cum un ofiter german umbla din casa in casa. cateva "perechi de palme". erau o adevarata bataie de joc. "deoarece nemtii scormoneau pana si pamantul imprejurul caselor.

documentatie cu care Marele Stat Major al armatei romane era la curent. au mai ramas 283 vaci cu vitei. Am vazut o biata femeie. ca sa nu o lase sa moara de foame." "Navalitorii" unguri. 2 boi. iar punerea lor in practica alta. in sate aproape ca nu mai exista biserica care sa nu fi fost transformata in grajd pentru caii ofiterilor de trupa. dupa ce au luat banii gasiti asupra lor. pe cat va fi cu putinta. care cu cei 8 copii ai sai s-a pus in genunchi inaintea ungurului. litera regulamentelor era una. turci. Articolele instructiunilor prevedeau blocarea tuturor iesirilor din localitate." De un comportament brutal si reprobabil au avut parte si locuitorii din raza de actiune a ocupantului turc si bulgar.fara nici o plata. Ungurul a lovit-o cu piciorul! I-am vazut in Buzau oprind o femeie cu caruta. confiscarea corespondentei. generandu-se abuzuri nepedepsite. au violat doua batrane ramase in casa. in satul Nazaru din judetul Braila un sergent si zece cavaleristi turci. deshamandu-i calul si prinzandu-l la caruta lor. femeia a ramas bocindu-se cu caruta in drum. "Li se ia satenilor totul. aproape dezbracati!" . dupa ce au incercat sa siluiasca trei fete. Din 4900 vite mari (bovine. . cabaline). motivata de pregatirea terenului pentru o posibila conciliere a raporturilor romano-maghiare. s-a putut vedea din desfasurarea evenimentelor in localitatile cotropite de armata ungara. ignorand cu totul protestarile. populatia romaneasca si cea sasa. caci grajdurile propriu-zise au fost "puse pe foc de soldatii inamici". Conform relatarii acestui martor. Armata ungara avea o procedura clara de operare pe care trebuia sa o aplice in teritoriile ocupate. 1000 de porci si 5oo de oi cate existau la ocuparea localitatii. dosarelor si caselor de bani. Aceasta era prevazuta in "Instructiunile asupra chipului de procedare al oricarui element de trupa la ocuparea unei localitati sau regiuni". iar pe masa sfanta au facut spurcaciuni. Astfel. care au scapat fugind pe o fereastra dosnica..se arata intr-una dintre marturii . incaltamintea. articolul 18 precizand ca "in efectuarea rechizitiilor se va cruta. 21 de cai. dezafectarea sinelor de cale ferata din garile ocupate. in comuna Soveja ocupantii unguri au decimat turmele de animale.. in fata sotului uneia dintre ele. au fost "cu totul devastate"." Ca nu a fost vorba de manifestare unei atitudini mai retinute fata de romani.. registrelor. bulgari. adica doar 5% din efectivul initial. ocuparea oficiilor telegrafo-postale si telefonice. Din cele 850 de carute de fier si 250 carute din lemn n-a mai ramas nici una. rufaria si au plecat lasand oamenii desculti.Casele din localitatile rurale parasite de romanii plecati in refugiu in Moldova.. impricinatii "au incarcat toate hainele. tipetele femeilor si copiilor. Dispozitiile faceau referire si la raporturile dintre ocupanti si populatia autohtona. Acestia au dat dovada de un comportament pagan: "toate altarele sunt daramate si icoanele puse pe foc. 2 scroafe cu 6 purcei si 38 de oi.

armatele Puterilor Centrale au recurs si la arma persuasiunii. calitate in care "nu cruta mai ales casele bunilor romani. n.In ceea ce priveste salbaticiile la care s-au dedat soldatii bulgari. sa fie inmuiata prin zvonurile de impartire a pamantului la tarani si oferire a libertatii in schimbul predarii fara lupta. pe multi i-au batut spre a-i face sa scoata banii ascunsi!" Nici in Bucuresti situatia nu era mai buna.. unde au stat numai 24 de ore. unul din martori a vazut multi evrei care. in cea mai mare parte provenind din randul micilor agricultori. Pe multi i-au lasat completamente dezbracati si desculti. Se spera ca darzenia combatantilor. in aceste 24 de ore soldatii bulgari au violat aproape toate fetele si femeile din sat.. O atitudine aparte a avut-o pe timpul ocupatiei militare una dintre minoritatile nationale. dand frau liber promisiunilor false.) printre randurile soldatilor de catre emisari ai dusmanului sub diverse forme!" La 7 iunie 1917. nu sunt mult mai buni insa nici nemtii care scotocesc pretutindeni si jefuiesc populatia. Biroul Informatiunilor din cadrul Marelui Cartier General al armatei romane a intrat in posesia unui document secret. dupa ce au dezertat din armata romana. Reprezentantii acestei etnii nu au impartasit aceleasi suferinte cu romanii caci "in timpurile de pace s-au impartasit de multe favoruri." Aproape toti evreii s-au pus in serviciul germanilor ca interpreti.n.. informatori sau in serviciul politiei civile. Aprecierile Marelui Cartier General al armatei romane nu sunt deloc magulitoare la adresa acestora. exista marturia arendasului unei mosii si a trei refugiati din satul Cotul Mihalea din judetul Braila: "Trupele bulgare au intrat in sat in ziua de 23 decembrie <1916>. emis de . aduc servicii dusmanilor. si anume evreii. au luat tot ce au gasit: incaltaminte bani si hrana." Propaganda germana Pentru a frange rezistenta in lupta a romanilor."13 Faptele descrise mai sus au fost cercetate si confirmate de o comisie romano-rusa in comunele eliberate dupa victoriile obtinute in vara anului 1917. inaintea marilor batalii din vara acelui an. Centrul orasului era oarecum mai crutat. pe multe din ele chiar in fata barbatilor. "Ordin de divizie". dupa care venind trupe rusesti au fost respinse iar aproape din sat. dar cartierele de la periferie erau la cheremul armatelor ocupante care se dedau la acelasi gen de fapte descrise mai sus.." Conform aceleiasi surse "atat in Buzau. Aceste promisiuni demagogice erau raspandite "in cursul luptelor de retragere (referire la a doua faza a campaniei din 1916. apoi turcii. Dupa aprecierea locuitorilor de sex feminin "cei mai bestiali sunt bulgarii si ungurii. iar acum s-au aruncat fara pic de rusine in bratele dusmanului. cat si in Bucuresti. uitand tara.

precum si influentarea maselor prin viu grai pentru "castigarea unor oameni de incredere". Unii luptasera ca voluntari si dupa incheierea Pacii de la Bucuresti din mai 1918 cu Puterile Centrale au fost demobilizati. anihiland activitatea propagandei germane. intrucat se presupunea prezenta ofiterilor si instructorilor francezi. Aflate in cunostinta de cauza. fagaduiala ca nu se va trage sau bombarda zona. care "ar ingrozi si mai mult pe un dusman atat de fricos (sic!) ca romanul si ar da nastere. adica virtual tradatori. Conform documentului scopul propagandei era de a dezorganiza armata romana si in special Armata I de pe frontul moldovean. totul cu scopul de a castiga increderea militarilor romani. depunerea de tutun.. Rezultatele s-au vazut in iulie-august 1917." Desconsiderarea militarului roman denumit "fals si necinstit" facea parte din campania de denigrare a inamicului in incercarea de a obtine un ascendent moral asupra unui popor care lupta pentru o cauza dreapta. un anume Petrescu Corneliu originar din Transilvania. Posturile de cercetare de pe front stabileau puncte favorabile desfasurarii intrevederilor ("rendez-vous") unde urmau sa intre in actiune interpretii pentru a momi pe cei creduli sau mai slabi de inger. eu am renuntat definitiv la supusenia straina. Pozitiile unde erau constatate observatoare de artilerie erau evitate. 62 infanterie germana. a luat parte in cadrul armatei romane la intreaga campanie in intervalul 15 august 1916 . Se facea apel la chemari linistite si camaraderesti. La cauza unitatii nationale si-au adus contributia atat romanii din Vechiul Regat. Era recomandata evitarea strigatelor tari. Petrescu isi motiva cererea prin faptul ca "desi nascut dincolo . dandu-se neatinse si nedesfacute sefului Biroului Informatiilor"germane. nefiind propice propagandei germane." Pentru contracararea propagandei romane se ordona ca "scrisorile si imprimatele pe care le-ar trimite dusmanul in randurile noastre sa se ia fara sa ajunga in mainile trupei. dezertori. poate. Dorind sa evite posibilitatea incorporarii de Consulatul austro-ungar din Bucuresti.comandantul Brigazii nr. menit dezvoltarii "activitatii de propaganda pe frontul romanesc". Ordinul atragea atentia asupra pericolului punerii de "curse in scop de a captura sau impusca organele noastre care duc propaganda" si impunea instruirea acestora "asupra repartitiei pretinse a fortelor noastre. generalul Kreyensberg. manifeste). De exemplu. Marasesti si Oituz. cat si cei din provinciile ce urmau a fi eliberate de sub dominatia straina." . cand armata romana a triumfat in crancenele batalii de la Marasti. el s-a adresat autoritatilor din cadrul armatei romane pe care cu cinste o slujise pentru a-i elibera "un certificat doveditor" de satisfacere a legii de recrutare in Romania. Metodele folosite erau aruncarea in liniile romanesti a unor materiale de propaganda (gazete. temandu-se sa nu fie remobilizati de armata Imperiului Austro-Ungar. la alarmarea intregii pozitii. autoritatile militare romane au putut lua masuri de contracarare corespunzatoare..24 iunie 1918.

Dupa trei zile s-a format o corvoada (convoi pentru munca silita. in septembrie 1917 Marele Cartier General al armatei romane a sintetizat datele la care a avut acces in raportul "Informatiuni asupra suferintelor indurate de prizonierii romani in taberele dusmane si de populatia ramasa in teritoriul invadat". unde a trebuit sa descarcam munitii din niste camioane si sa le asezam in magazie. Un soldat din regimentul nr. ne prezinta tragedia a nu putini militari romani supusi unei politici de exterminare. la transportul munitiei si a hranei. Corvoada fu condusa la gara Obor. trebuiau sa se prezinte in fata autoritatilor militare germane. ca scuturi umane. Am stat aici 6 zile. in satele aflate in vecinatatea transeelor germane. fiind adesea insultati si loviti. dusa impotriva tuturor legilor razboiului si tuturor drepturilor omului.n. Ei erau folositi la saparea transeelor si adaposturilor pentru armata ocupanta. In tara tabere cu prizonieri romani erau la Focsani si Ramnicu-Sarat. ei fiind supusi la un tratament degradant si la indurarea unor suferinte cumplite. prin afise se aducea la cunostinta populatiei ca toti barbatii romani intre 16 si 46 de ani cu serviciul militar satisfacut sau nu. localnicele erau nevoite sa aduca mancare inamicului si sa munceasca in transee in linia de foc.Asemenea lui erau numerosi alti patrioti romani si. in tabara de la Ramnicu-Sarat din peste 5 000 de prizonieri au supravietuit mai putin de 2 000. aplicandu-li-se deviza: "daca nu mor de chinuri si necinstite. el "achitandu-se bine de toate insarcinarile ce a avut. unde mai erau vreo 700 de prizonieri romani. Circula zvonul ca urmau sa fie transportati in Germania pentru diverse munci in scopul suplinirii barbatilor trimisi pe front. precum Crucea de Jos. atunci sa moara de gloantele noastre. I s-a eliberat un certificat de participare la razboi. Femeile romance erau folosite la spalatul lenjeriei armatei dusmane in cazurile fericite. Aici am stat vreo trei zile in care timp unica mancare ne-a fost 1Kg de paine (1/3Kg pe zi) neagra si amara de tot. Satul Nou si Dumbrava. Relatari sfasietoare." Situatia prizonierilor din Germania Soarta cea mai grea au avut-o militarii romani cazuti prizonieri ai armatelor de ocupatie. eram tratati foarte barbar de catre nemti. precum Bucuresti si Buzau. in plus trebuia sa . de un mare dramatism.) de 50 de oameni. la trasul carutelor. 27 infanterie luat prizonier in apropiere de Bucuresti si care a reusit sa evadeze dupa 12 zile de captivitate declara: "Am fost inchis in cladirea Cercului Militar. in mod firesc. printre care m-am varat si eu." in unele orase ocupate. n. doar voi avea prilejul sa scap cumva.

Mancarea era cat se poate de rea: 200 de grame de paine vanata facuta din coji de cartofi. foarte rau tratati si cu sansa de a-si ameliora conditia doar in schimbul "cooperarii" cu ocupantul si al defaimarii propriei sale armate. loviti. fie fosti soldati romani. care ii batjocoreau la trecerea pe strazi. in aceste "colturi de iad" primeau 250 de grame de paine facuta din faina de paie. La Tuhel prizonierii romani au fost internati in tabere: cate 130 de oameni ingramaditi in baraci inguste. amestecata cu rumegus si o bruma de faina adevarata. Prizonierii romani fara deosebire de grad. Dimineata li se da un fel de apa incalzita numita ceai. Prizonierii romani erau." Soarta acestui soldat a fost una fericita fata de a majoritatii prizonierilor. 67 au fost facuti prizonieri pe Valea Salatungu de pe apa Topologului la 4 noiembrie 1916. La 2-3 saptamani erau dusi la baie. . De frig si de foame zilnic mureau intre 20 si 40 de insi. la pranz doar zeama unor legume fierte si seara "tot un fel de apa calda". Timp de opt zile au fost transportati spre destinatia Tuhel in Prusia.ridicam poveri ce treceau peste puterile omenesti. Au fost porniti pe jos pana la Sibiu. erau purtati pe drumuri lungi. in general. lucru "pentru care s-au oferit fara nici o rezerva aproape toti evreii. Pentru necesitati erau debarcati din vagoane tot numai la doua zile. subalimentati. dormind pe scanduri si pe jos in frig. Subnutriti. ori putin bors. Numai la doua zile primeau cate o bucata de paine. prizonierii au ajuns in curand adevarate schelete. stand in frig si vant peste o ora asteptand sa le vina randul. dar santinelele le indepartau. schingiuiti si noaptea legati la stalp. iar pe prizonierii de la ferestre ii loveau cu patul pustii. in astfel de conditii erau pusi la muncile cele mai grele. "adevarate laturi". caci sansa i-a suras sa evadeze repede. dar niciodata amandoua in acelasi timp. inclusiv ranitii. care m-a doborat la pamant. cate 75 intr-un vagon. flamanzi si in zdrente pana la locul de tortura numit tabara. apoi urcati in vagoane de vite. Dusmanul incerca sa-i corupa in schimbul unor "servicii". Un inginer roman din Dolj surprins in Bucuresti de ocupanti relata ca prizonierii au avut de suferit din partea evreilor si a servitoarelor unguroaice. Prin garile din Ardeal. in ziua a sasea fusei somat sa ridic o lada mare si fiindca n-am putut neamtul mi-a aplicat o lovitura in coasta. De exemplu soldatii Neagu Stefan si Stan Ioan din Regimentul nr. fie civili". La amiaza portia consta intr-o supa din sfecle mai totdeauna putrede. romancele auzindu-i tipand de foame vroiau sa le dea cate ceva de mancare. Prizonierii indura foamea si frigul Cei care au reusit cu mari riscuri sa scape din taberele militare dusmane au facut declaratii zguduitoare. tarate din rumegus si alte amestecaturi. Din cauza inghesuielii si a foamei multi camarazi s-au prapadit. iar de mancare nu primeam decat 1/2 Kg paine neagra si uscata pe zi.

au fost imbratisati. La Paris au fost decorati. ci un animal. cat poate sa fie de folos Germaniei". Culegeau tot ce gaseau si sentimentul de dezgust era atat de desfiintat in ei.. iar inamicul il face intr-una sa inteleaga ca prizonierul nu este un om. Echipa lui Stan a fost urcata pe munte si asezata intr-o baraca de scanduri putrede lipsita de incalzire. incat nenorocitii dezgropau corpurile de animale moarte si cu aceasta carne otravita incercau sa-si potoleasca foamea.La 9 ianuarie 1917 prizonierii au fost dusi la munca pe frontul francez. in prima noapte au degerat 20 din cei 130 de oameni. Neagu si Stan s-au hotarat sa fuga. se simt lipsiti de orice aparare si pe de-antregul lasati dusmanilor lor. Ei cautau in lazile de murdarie dupa cojile de cartofi cruzi si stricati. pe furis. adica 5%. soarta prizonierilor romani din Germania e dintre cele mai nenorocite.in acest chip jalnic s-au prapadit atatia din flacaii nostri. Initial prizonierii au fost utilizati la lucrari de cale ferata si la construirea de transee sapate in piatra. "in acest chip jalnic s-au prapadit atatia din flacaii nostri. fost captiv la inamic: "Germania a facut un sistem deosebit fata de prizonieri. spre a-i distruge in cat mai mare numar." Dintr-un convoi de 2 550 de prizonieri purtati timp de trei luni dintr-o localitate in alta. Fortune Cresson. coaja de brad. adica sub 18%! Din statisticile germane detinute in timpul razboiului de autoritatile militare romane reiese ca pana in septembrie 1917 in Germania s-au aflat 53 000 de prizonieri romani... tratati bine si tinuti in spital pana la intremare. iar 16 645 (31%) erau bolnavi in spitale. Ei sunt torturati in chipul cel mai neomenos. din care doi au evadat. "Prizonierii sufera si moral. Lucrul greu si hrana proasta au facut ca in trei luni echipa sa fie de patru ori completata. Prizonierii din Bulgaria . iar din 130 au mai ramas in viata doar 7. cati n-am pierdut in bataliile mari. iar ziua stateau ascunsi prin bradet. Ca sa-si potoleasca foamea prizonierii mancau seara. Ea le pricinuia moartea.." Prizonierii erau infometati in toata acceptiunea cuvantului. din care 19 526 (37% din total) au murit. Noaptea mergeau prin padure. Prin greutati neinchipuite ei au ajuns in liniile franceze. de a carui viata esta nevoie atat. aceste exterminari in masa se datoresc numai foamei si tratamentului mizerabil. au supravietuit doar 45029." Ziarul "Temps" scria: "Dupa mai multe marturisiri primite de la bolnavi si greu raniti ce s-au intors din Germania in Franta. apoi au pornit spre Arhanghelsk imbarcati pe un vapor si prin Petrograd au sosit in tara." Despre salbaticia cu care se purtau germanii cu prizonierii a relatat si medicul francez dr. conchidea Cresson. Concluzia Marelui Cartier General era categorica: "in tara care stie sa se laude cu starea ei sanitara. aflandu-se ca sunt romani. La autopsia mai multor cadavre s-au gasit cojile nemistuite in stomac. unde.

unul din numerosii detinuti. Datoria istoriei este de a nu-si condamna eroii la uitare. Noua. prizonierilor romani din Bulgaria ni s-a suprimat dreptul de a comunica cu ai nostri. fiind pusi sa munceasca la amenajarea drumurilor in insulte si chiar in batai. iar cel de-al treilea in partea central estica. Si nici la noi nu patrunde din tara nici o veste. in apropierea Muntilor Rodopi se aflau doua lagare de prizonieri.De un tratament la fel de cainesc aveau parte prizonierii romani detinuti in Bulgaria. fapt pentru care redam mai jos relatarea in mod integral. 3/16 VII 1917 Este poate a douazecea scrisoare pe care ti-o trimet si a o suta pe care o scriu pentru Bucuresti de cand sunt prizonier si totusi ma indoiesc ca voi primi un raspuns. pana si cei batrani chiar. "Bulgarii tin recordul in dezlantuirea salbaticiei". fiind emis de sublocotenentul Alexandru Filipescu. "Sliven (Bulgaria). ai dreptul de a comunica cu ai tai si sa expediezi cate 6 scrisori pe luna. daca soldatului bulgar caruia ii incredintez scrisoarea ti-o va aduce. Marghiloman. cuprinde in afara de 150 ofiteri si 50 plutonieri romani. Documentul aflat sub forma dactilografiata in arhiva omului politic Alexandru Marghiloman prezinta un grad mare de obiectivitate. o persoana din anturajul lui A. Nu oficial. in sudul tarii vecine. alaturi de soldati. fiindca sunt sigur ca nu va patrunde in tara. nici un rand. nici una nu ajunge la destinatie. sarbi si rusi care fac aci numai un stagiu de cateva zile (caci sunt trimisi de la o munca la alta) si vreo 4-5000 de . Iata de ce va trebui sa ma consider ca cel mai norocos dintre oameni. terorizati zi cu zi. nu pentru a ma servi. Autorul insusi nu a supravietuit decat doua luni propriei marturii. Cel de la Sliven. Un lagar e o puscarie. langa Muntii Balcani. Putini sunt cei care pot sa reziste la o foame perpetua in intemperiile cele mai capricioase. Destinatarul tulburatoarelor randuri nu este cunoscut cu exactitate. Va ajunge astfel la D-tale un glas din mormantul in care sunt inchise 60 000 vieti de atata vreme. 350 (majoritatea tot de la Turtucaia) in lagarul de la Hascovo. Stilul echilibrat si maniera de abordare realista fac sa transpara constiinta faptului ca prizonierii erau condamnati la o moarte lenta. iar alti 2000 soldati romani. Asupra tratamentului degradant suportat de ofiteri si soldati ai armatei romane face lumina o scrisoare strecurata cine stie cum prin cenzura militara a statului sud dunarean. cum n-au patruns nici cele de pana acum. ci pentru dorinta unui bacsis. Cei 700 prizonieri romani ofiteri din Bulgaria suntem tinuti in trei lagare: 250 (toti de la Turtucia) in lagarul de la Kirdjali. caci mai bine de jumatate din prizonierii romani din Bulgaria s-au prapadit si multi altii vor pieri pana la sfarsitul acestei nebunii sangeroase. sau poate chiar el insusi. sau mai exact au fost inchise. posibil o ruda apropiata. E destul sa-ti expun prin cateva cuvinte tratamentul la care suntem expusi noi ofiterii ca sa-ti dai seama cat de ticaloasa e viata celorlalti. ofiterii superiori. iar ceilalti 150 (prinsi toti intre Dunare si Bucuresti) in lagarul de la Sliven. unde sunt eu de la 25 martie.

Degeratii de asta iarna. femei si copii. sunt dusi in lagare pentru a se intrema.45 Inf. Soldatii sunt redusi la un regim de distrugere sistematica istoviti de munca la transee. Aci. Sliven. Sub-Locotenent ALEX. daca le vad le confisca. apoi batuti oficial cu ciomagul. la marginea unui sant. fara foc si aveam pe noi numai hainele cu care fusesem prinsi. Bulgaria (Mort in lagarul Sliven in septembrie 1917)34 Articolul nu este indreptat impotriva nici unuia din popoarele sau etniile incriminate si nu trebuie sa starneasca resentimente la adresa acestora. pe genunchi. unde am fost pana la 25 martie nu aveam nici aceste saltele si dormeam pe podeaua goala.S. pentru ca stie ca si celor vii le va veni in curand timpul sa moara. lasati sa degere iarna. La Hascovo lipsea si asta. asa ca umblam saptamani intregi nespalati. murdari si goi. Dormim jos pe saltele de paie. mine si sosele. in sapte luni nu am primit nici haine. Si un fel de boabe de grau fierte. flamanzi. nici ghete. E un popa sarb care ii prohodeste. La Hascovo. S.ostateci sarbi: batrani. Saptamani intregi am primit numai o jumatate paine fara alt adaos. Tot acest furnicar omenesc e ingramadit in vreo 2-3-4 pogoane de teren. FILIPESCU Reg. Ca solda avem 30 leva lunar. Iarta-ma daca scrisoarea mea e incorecta: e scrisa in fuga. pusi sa sfarame pietre si sa care bolovani pentru sosele. nehraniti cu saptamanile. in contact cu alta lume decat a lagarului nu avem voie sa fim niciodata. Drept hrana ni se da paine de malai 500 gr. Faptele au fost prezentate fara ura si partinire din ratiunea de a clarifica aspecte mai putin cunoscute si de a servi ca avertisment a ceea ce inseamna ororile oricarui razboi. Cei mai multi erau cu zdrente si incaltamintea obisnuita o formeaza tarligi si sandale de lemn. Baie nu am facut deloc in timpul captivitatii mele si neavand rufe ca sa ne schimbam am fost invadati de paduchi. ofiterii si plutonierii locuim 200 intr-o baraca. Ziar nu avem voie sa citim. ti-am scris mai intai aceste randuri pentru a-ti face o icoana a traiului prizonierilor romani din Bulgaria. caci restul pana la 70 leva ni se retinea pentru hrana aratata mai sus. nici rufe. NOTE: . caci nu mai avem voie sa avem scaune si mese. pe pietele publice. inconjurat de santinele la cativa pasi una de alta. Ofiteriii de la Turtucaia au fost dusi in Muntii Rodopi. Noi. Uneori prohodeste cate un convoi de morti si vii la un loc. la Sliven cel putin avem apa. se intind la soare si mor. cu care luptam zilnic dar fara succes definitiv.

20.40. Ibidem. Ibidem. Ibidem.f. 40. Ibidem.26.1. 17. Ibidem. Ibidem. Ibidem. f. Ibidem. f. Ibidem. 8. 21.37. f.40. Ibidem.75. Ibidem. 18.41. Ibidem. f. 19. 7. 9. Ibidem. Ibidem . 2. Ibidem. Ibidem.37. 16. Ibidem. 23. Ibidem. Ibidem . 15.f. f.39. 12. 3. 6.35. f. Ibidem. Ibidem. . 4.40. Ibidem. f.76. 5. 13. f. f. 10. 22.39. 11. f. 14. f.

87-88. 32. 27. f. Ibidem. 29. f.36. dosar nr. Ibidem. Arhivele Nationale Istorice Centrale. fond Proprietari de mosii.39. Ibidem. Arhivele Nationale Istorice Centrale. 34. f. Ibidem. 33. dosar nr. 26. f.35.36. f. 25.24. Ibidem. Ibidem.35. Iliescu Ion. f.36. Ibidem.37. 31. f. Ibidem. 5. 30. fond Alexandru Marghiloman. f. . 3/1913-1946. Ibidem. 28. Ibidem.