I.

CONTRACTUL DE VÂNZARE-CUMPĂRARE E acel contract prin care una din parti numita vanzator transmite celeilalte parti numita comparator dreptul de proprietate asupra unui bun sau alte drepturi reale ori drepturi de creanta in schimbul unei sume de bani numita pret. Este un contract sinalagmatic (bilateral), cu titlu oneros, comutativ, consensual şi translativ de proprietate. Vânzarea este un contract sinalagmatic (bilateral), deoarece prin încheierea sa dă naştere la obligaţii reciproce între părţile contractante. Vânzătorul are obligaţia să predea lucrul vândut şi să-l garanteze pe cumpărător, iar cumpărătorul are obligaţia să plătească preţul. Vânzarea este un contract cu titlu oneros. Ambele părţi urmăresc anumite interese patrimoniale, adică primirea unui echivalent în schimbul prestaţiei la care se obligă. Vânzătorul urmăreşte să primească preţul, iar cumpărătorul urmăreşte să primească bunul cumpărat în schimbul preţului stabilit. Vânzarea este un contract comutativ, deoarece existenţa şi întinderea obligaţiilor reciproce sunt cunoscute de părţi de la încheierea contractului şi nu depind, ca în contractile aleatorii, de un eveniment viitor şi incert, care ar face să existe şanse de câştig sau pierdere pentru ambele părţi contractante. În principiu, vânzarea este un contract consensual, putând fi încheiat prin simplul acord de voinţă al părţilor, fără îndeplinirea vreunei formalităţi şi fără remiterea lucrului vândut şi a preţului în momentul încheierii contractului. Prin excepţie de la principiul consensualismului, în cazurile special prevăzute de lege vânzarea devine un contract solemn. De exemplu, terenurile – indiferent că sunt situate în intravilanul ori extravilanul localităţilor – pot fi înstrăinate (dobândite) prin acte juridice între vii, sub sancţiunea nulităţii absolute, numai dacă actul a fost încheiat în formă autentică. Vânzarea-cumpărarea este un contract translativ de proprietate din momentul încheieri lui. Aceasta înseamna că, prin efectul realizării acordului de voinţă (solo consensu) şi independent de predarea lucrului vândut şi de plata preţului, operează şi transferul dreptului de proprietate de la vânzător la cumpărător. Principiul transmiterii imediate (automate) a dreptului de proprietate (şi a riscurilor) din momentul încheierii contractului operează numai dacă sunt îndeplinite anumite condiţii: a) Vânzatorul trebuie să fie proprietarul lucrului vândut; b) Trebuie să fie vorba de lucruri determinate individual (cert). in cazul bunurilor generice, transferul proprietatii nu are loc din mom incheierii contractului ci din momentul individualizarii acestora prin cantaraire, masurare, numarare, etichetare. Ca atare nici riscurile nu trec asupra cumparatorului. c) Lucrul vândut trebuie să existe sau sa poata exista in viitor; d) Trebuie ca părţile să nu fi amânat transferul proprietăţii printr-o clauză specială pentru un moment ulterior încheierii contractului. Pentru a fi valabil încheiat, contractul de vânzare-cumpărare trebuie să întrunească diferite elemente: consimţământul, capacitatea, obiectul (lucrul vândut şi preţul), o cauză licită şi, în contractele solemne, forma. A. Consimţământul a) Promisiunea unilaterală de vânzare (sau de cumpărare)

Dreptul de preemtiune are natura legala.Este. d) Dreptul de preemţiune În cazul în care proprietarul unui teren agricol din extravilan intentionează să-l vândă. Se creeaza astfel obligatia numai in sarcina uneia dintre parti (promitent) si anume obligatia de a face. rezervandu-se facultatea ca inauntrul unui termen sasi manifeste consimtamantul. una din părţii fiind obligată faţă de cealaltă parte să vândă în viitor un anumit bun. In cazul promisiunii unilateral. Deci. daca e cu termen promitentul nu o poate retrage inainte de ajungerea la termen. cazurile de incapacitate sunt expres si limitativ prevazute de lege. la preţ egal. De aceea. legea conferă un drept prioritar la cumpărare (drept de preemţiune) coproprietarilor. e vb de promisiune unilat de vanzare si nu de oferta de a contracta. In considerarea persoanei: a) Vânzarea între soţi este interzisă. b) Promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare La fel ca şi cea unilaterală. instant poate pronunta o hotărâre care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.este un antecontract. un antecontract. beneficiarul promisiunii putând opta în sensul de a-l cumpăra ori nu. care dă naştere la un drept de creanţă. onbligatia se stinge la expirarea termenului general de prescriptive care e de 3 ani. proprietarilor vecini. regula este capacitatea. Astfel. . o parte primeste promisiunea celeilalte parti de a vinde sau de a cumpara un bun. Pentru contractul de vânzare-cumpărare legea prevede anumite incapacităţi speciale. promisiunea devine cintr de v-c. iar daca nu exista termen. cu singura deosebire că în acest caz oricare dintre părţi poate cere încheierea contractului. să acorde preferinţă unei anumite persoane. în cazul când îl va vinde. Dupa ce e acceptata. iar incapacitatea. daca locatorul face o promisiune de vanzare locatarului cu privire la bunul dat in locatiune la expirarea termenului contractului. contractual nu se va mai putea incheia. c) Pactul de preferinţă Este o variantă a promisiunii de vânzare prin care proprietarul unui bun se obligă ca. iar acesta a fost vandut altei pers de catre promitent. O parte numita promitent se oblige sa incheie in viitor un contract de v-c cu o alta parte numita beneficiar. B. de fapt. in schimb beneficiarul va avea dreptul la daune interese potrivit obligatiei de a face. Daca promisiunea unilateral nu e respectata si beneficiarul opteaza ptr cumpararea bunului. Aceste incapacităţi sunt de 2 feluri: in considerarea persoanei si dupa natura bunurilor. Promisiunea unilaterala tre deosebita de oferta de a contracta care e un act jur unilateral. Capacitatea părţilor Pot cumpăra toţi cei cărora nu le este oprit prin lege. pe langa posibilitatea acordarii de daune interese sau obligarea promitentului la incheierea contractului sub sanctiunea daunelor cominatorii. arendaşului şi statului. excepţia. ci numai să acorde preferinţă în cazul în care se va hotărî în acest sens. b) Tutorii nu pot cumpăra bunurile persoanelor de sub tutela lor (cât timp socotelile definitive ale tutelei n-au fost date şi primite). Cand bunul se afla in proprietatea promitentului vanzator. De reţinut că în acest caz proprietarul bunului nu se obligă să-l vândă. ambele parti se oblige ca in viitor sa incheie contractual de v-c.

a) Predarea lucrului vândut Prin predare se înţelege punerea lucrului vândut la dispoziţia cumpărătorului. b) Obligaţia de garanţie a vânzătorului decurge din principiul că el trebuie să facă tot ce-i stă în putinţă pentru a asigura cumpărătorului stăpânirea – liniştită şi utilă a lucrului vândut. oraşelor. cetăţenii străini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor. e) Funcţionarii publici nu pot cumpăra bunurile statului sau unităţilor administrativteritoriale care se vând prin mijlocirea lor. d) Persoanale care administrează bunuri ce aparţin statului. şi fructele percepute după momentul transferării dreptului de proprietate. Ele pot fi date in administrate sau concesionare. h) Potrivit Constituţiei.c) Mandatarii. Preţul este obiectul prestaţiei cumpărătorului şi corespunde valorii lucrului vândut. b) Preţul să fie determinat sau determinabil.onopol de stat nu pot fi vandute si nici cumparate decat pe baza de licenta C. A. comunelor. f) Judecătorii. Incapacitate dupa natura bunurilor: a) bunurile proprietate publica ale statului sau unitatilor administrative teritoriale sun inalienabile. În lipsa de stipulaţie contrară (expresă sau tacită). b) Bunurile m. procurorii. c) Lucrul să fie determinat sau determinabil. nu pot să-l cumpere. d) Vânzătorul să fie proprietarul lucrului vândut. Obiectul contractului Lucrul vândut este obiectul prestaţiei vânzătorului şi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) Lucrul să fie în comerţ (în circuitul civil). Rezultă că obligaţia de garanţie are o dublă înfăţişare: vânzătorul trebuie să-l . municipiilor sau judeţelor nu pot cumpăra bunurile aflate în administrarea lor. g) Persoanele insolvabile nu pot cumpăra bunuri imobile care se vând prin licitaţie public. vânzătorul este obligat să predea. El trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) Preţul să fie stabilit în bani. împuterniciţi a vinde un lucru. cât şi legali. o dată cu lucrul vândut. Obligaţia vânzătorului de a preda lucrul vândut cuprinde şi accesoriile acestuia din urmă şi tot ce a fost destinat pentru uzul său perpetuu. Obligaţiile vânzătorului Vânzătorul are două obligaţii: să predea lucrul vândut cumpărătorului şi să-l garanteze contra evicţiunii şi contra viciilor. b) Lucrul să existe (existenţă actuală sau viitoare). atât convenţionali. ca la orice act juridic. licit şi posibil. avocaţii nu pot deveni cesionari (cumpărători) de drepturi litigioase care sunt de competenţa Curţii de Apel în a cărei circumscripţie îşi exercită funcţia sau profesia. c) Preţul să fie sincer şi serios.

In cazul vanzarii unui bun afectat de vicii ascunse cumparatorul are dreptul sa opteze intre rezolutiunea v-c (vicii redhibitorii). contra evicţiunii şi de utila folosinţă a lucrului. vanzatorul tre sa restituie cumparatorului pretul primit. insa cel mai tarziu la implinirea a 3 ani de la predare. Cand viciile nu au fost ascunse cu viclenie termenul de prescriptive e de 6 luni. termenul de 6 luni sau de 3 ani incepe sa curga de la descoperirea viciilor. Vanzatorul nu e raspunzator ptr vicii aparente. contra viciilor. Dacă nu s-a prevăzut altfel în contract. cu atat mai mult vanzatorul n u va raspunde ptr viciile bunului pe care le-a adus la cunostinta cumparatorului. sau remedierea viciilor de catre sau in contul vanzatorului cand reparatia e posibila. In schimb. Daca tulburarea provine dde la un tert vanzatorul e obligat sa-l apere pe comparator daca nu reuseste va suporta consecintele. Lipsa de iinformare. Evictiunea e totala cand cumparatorul a pierdut in intregime proprietatea asupra bunului cumparat. In ambele situatii. de care cumparatorul putea sigur sa se convinga. Evictiunea e partial cand cumparatorul pierde o parte din prorprietatea asupra bunului cumparata sau se negaa sau se valorifica un alt drept decat cel de proprietate asupra bunului. reducerea corespunzatoare a pretului. b) Luarea în primire a lucrului vândut . cheltuieli de judecata sis a plateasca daune interese. In cazul actiunii privitoare la viciile unei constructii. In aceste conditii. In aceste conditii cumparatorul are a allege intre rezolutiunea contractului sau mentinerea lui cu plata despagubirilor ptr partea evinsa. succesorii cu titlu particulari nu vor fi tinuti sa raspunda) si din fapta unei terte perseoane. aşadar. sunt 3 conditii: tulburarea sa fie de drept. Viciul trebuie sa fie ascuns. B. cumpărătorul este obligat să plătească preţul la locul şi în momentul în care i se face predarea lucrului vândut. vanzatorul va raspunde ptr vicii ascunse chiar sic and nu le-a cunoscut cu exceptia cazului cand a convenit cu cumparatorul sa nu raspunda ptr vicii. Obligaţiile cumpărătorului Cumpărătorul are două obligaţii principale: de a plăti preţul şi de a lua în primire lucrul vândut. a) Plata preţului În lipsă de stipulaţie contrară. aşadar. Prescriptia e de 3 ani.garanteze pe cumpărător de liniştita folosinţă a lucrului. adica sa se invoce un drept asupra bunului dobandit de comparator. termenul curge de la data descoperirii viciilor. E ascuns cand cumparatorul nu l-a cunoscut sau nici nu putea sa-l cunoasca. Obligatia de garantie dupa moartea vanzatorului se transmite succesorilor universali sau cu titlu universal care vor raspunde ptr evictiune ca si vanzatorul. sa fie existat in momentul incheierii contractului sis a fie grav (cand bunul nu poate fi folosit potrivit destinatiei sale). Daca vanzatorul e de r-credinta termenul e de 3 ani. indifferent daca e de b-c sau de r-c. Evictiunea poate sa rezulte din faptul personal al vanzatorului (sa-l tulbure pe comparator in linistita folosinta a bunului. de experienta sau nepriceperea cumparatorului nu face ca viciile pe care cumparatorul nu lea descoperit sa fie considerate vicii ascunse. insa cel mai tarziu de la implinirea de un an de la predarea lucrului. cauza evictiunii sa fie anterioara vanzarii sis a nu fi fost cunoscuta de comparator. el suportă şi cheltuielile vânzării. valoarea fructelor.

fie pentru determinarea preţului. Debitorul unei obligatii alternative e liberat prin predarea unuia din 2 lucruri ce erau cuprinse in obligatie. şi preţul este determinat global. in sensul ca daca piere unul dintre bunuri el datoreaza unl dintre celelalte bunuri. E interzisa in legislatia noastra. E. deci dintr-un gen limitat (genus limitatum) şi este necesar să se procedeze la cântărire.Corelativ cu obligaţia de predare a vânzătorului. dintr-un lot determinat. In aceasta situatie prorprietatea se transmite din momentul alegerii bunului de catre comparator. care constă în facultatea pe care şi .într-un anumit termen. al doilea fiind prevazut ca o simpla posibilitate de plata. F. Bunurile vandute raman pe riscul vanzatorului pan ace vor fi cantarite.să plătească. D. Aceste „vânzări” nu se socotesc încheiate decât după ce cumpărătorul a gustat marfa şi a declarat că îi convine. numerate sau masurate. grâul aflat într-un hambar).o rezervă vânzătorul de a relua lucrul vândut. în care se prevede condiţia suspensivă a încercării lucrului de către cumpărător. Varietăţi de vânzare A. pe care cumpărătorul le gustă înainte de a le cumpăra. respectiv cheltuielile propriu-zise ale actului. In schimb daca bunurile pier. El o poate însă şi refuza pe simplul motiv că nu-i place. cheltuielile vânzării. fie pentru individualizarea cantităţii vândute din lot. Vânzarea cu grămada (în bloc) Această vânzare are ca obiect o cantitate determinată prin masa ei (de exemplu. număr sau măsură Această varietate de vânzare (pe unitate de măsură) are ca obiect lucruri de gen. Vânzarea cu pact de răscumpărare Este o vânzare supusă unei condiţii rezolutorii exprese. C. B. cumpărătorul este obligat să ia în primire lucrul vândut la locul şi la termenul la care vânzătorul este obligat să-l predea.restituind preţul şi cheltuielile făcute de cumpărător. Daca insa toate bunurile pier fara vina debitorului obligatia se stinge. Riscul trece asupra cumparatorului din momentul incheierii contractului. G. Sunt mărfuri (de exemplu. unul dintre ele din vina debitorului acesta va plati pretul bunului care a pierit ultimul. drept accesoriu al preţului.Vanzarea facultative E contractual care are ca obiect un sg bun. 4. În acest caz. c) Suportarea cheltuielilor vânzării Cumpărătorul mai este obligat – în lipsă de stipulaţie contrară . pentru întreaga cantitate. Vânzarea pe gustate Nu trebuie confundată cu vânzarea pe încercate. taxele de timbru şi de autentificare –onorariul notarial-sau de publicitate imobiliară etc. Vanzarea alternative E acel contract care are ca obiect un bun din mai multe bunuri prevazute in contract. numărare sau măsurare. suportând şi cheltuielile ridicării de la locul predării. Vânzarea (condiţională) pe încercate Vânzarea pe încercate este un contract încheiat din momentul realizării acordului de voinţă. Pana la alegere riscul pieirii fortuite e supoartat de vanzator. Vânzarea după greutate. vinul). ( de .

evenimentul care profită uneia dintre părţi determină o pierdere pentru cealaltă parte.imprumuturi vcu dobanzi camataresti. IV. poate forma obiectul vânzării (cesiunii) indiferent că este un drept real sau de creanţă. debitorul cedat tre sa-si manifeste vointa de a exercita retractul litigious. cand cesiunea s-a facut unui creditor al cedentului ptr plata creantei sale. Dacă s-a făcut o asemenea înstrăinare. De reţinut că ea poate avea loc numai după deschiderea moştenirii. care se încheie prin acordul – fie şi tacit – al părţilor (solo consensu). în timp. dreptul litigious sa fi fost instrainat cu titlu oneros in schimbul unui prêt. Intre ei produce efecte cesiunea. Conditiile exercitarii retractului litigious:sa existe un litigiu inceput. dreptul dobandit de cesionar fata de debitorul cedat se stinge in intregime impreuna cu toate accesoriile si garantiile. CONTRACTUL DE LOCAŢIUNE E contractual prin care locatorul se oblige sa-I asigure locatarului folosinta temporara totala sau partial a unui bun in schimbul unei sume de bani sau alte prestatii numita chirie. de îndeplinirea sau neîndeplinirea evenimentului viitor şi incert prevăzut în contract. manifestarea de vointa sa fie insotita de faptul material al platii pretului. supus unei contestaţii juridice. fără vreo formalitate. iar cel ce îl exercită. I. Moştenirea nedeschisă nu poate fi înstrainată. bun care poate fi rascumparat la un prêt mai mare decat cel initial). Vânzarea unei moşteniri Este un contract prin care titularul unui drept succesoral înstrăinează cu titlu oneros acest drept altei persoane. retractant. plătindu-i suma cu care a cumpărat dreptul litigios împreună cu cheltuieli şi dobânzi. Vânzarea de drepturi litigioase şi retractul litigios Dreptul litigios. b) Locaţiunea este un contract cu titlu oneros. e) Locaţiunea este un contract cu executare succesivă. Se transmite doar folosinta temporara a bunului dat in locatiune si nu dreptul de proprietate asupra bunului. Legea interzice exercitarea retractului litigious: cand cesiunea s-a facut catre mostenitor sau un coproprietar al dreptului cedat. c) Locaţiunea este un contract comutativ. în care existenţa şi întinderea obligaţiilor sunt cunoscute de părţi din momentul încheierii contractului şi nu depind ca în contractele aleatorii. în care ambele părţi contractante urmăresc un interes propriu patrimonial. cand cesiunea sa facut catre posesorul fondului asupra caruia exista dreptul litigious. H.ex. se stinge litigiul cu privire la fondul dreptului cedat. adversarul cedentului (pârât sau reclamat în proces) are posibilitatea de a elimina din proces pe cesionar. Efectele: v-c dreptului litigious se desfiinteaza cu effect retroactive. a) Locaţiunea este un contract sinalagmatic (bilateral) întrucât dă naştere la obligaţii reciproce între părţi: locatorul se obligă să asigure folosinţa vremelnică a lucrului închiriat. d) Locaţiunea este un contract consensual. sub sancţiunea nulităţii absolute. Această operaţiune se numeşte retract litigios. intre cedent si cesionar retractul nu produce niciun effect. . iar locatarul se obligă să plătească locatorului preţul locaţiunii. nici chiar cu consimţământul persoanei despre a cărei moştenire este vorba.

anul etc. cu excepţia bunurilor dintr-o moştenire nedeschisă. Obligaţiile locatorului Toate obligaţiile locatorului decurg din principiul că acesta trebuie să asigure locatarului folosinţa lucrului în tot timpul locaţiunii. B. însă. locatorul trebuie să efectueze reparaţiile necesare în tot timpul locaţiunii. Chiria se fixează în raport cu durata contractului. dacă durata locaţiunii depăşeşte termenul de 5 ani. iar obligaţia locatarului are ca obiect preţul locaţiunii. de regulă în mod succesiv. dreptul transmis şi garantat este proprietatea. În cazul imobilelor. dacă în cursul ei bunul are nevoie de reparaţii (reparaţii capitale. sunt: A. dacă prin aceste tulburări se aduce o atingere serioasă folosinţei. conform regulilor generale în materie de contracte. în consecinţă. în caz de vânzare. fie global. locatorul răspunde de tulburările provenite: din propria sa faptă. b) Preţul pe care locatarul îl plăteşte în schimbul folosinţei lucrului se numeşte chirie. c) Obligaţia de garanţie de care este ţinut locatorul se aseamănă cu obligaţia de garanţie a vânzătorului. să îndeplinească condiţiile cerute de lege pentru a face acte de dispoziţie. Aceasta înseamnă că obiectul locaţiunii îl formează lucruri nefungibile (individual determinate). dreptul de proprietate industrială). dreptul transmis şi garantat este folosinţa liniştită şi utilă a lucrului. d) Viciile lucrului . să îndeplinească condiţiile cerute pentru a face acte de administrare. degradări provenind din uzul normal al lucrului sau cauzate fortuit. respectiv. ea este considerată de lege ca un act de dispoziţie şi. corporal sau incorporal (de exemplu. Pentru aceasta. inclusiv viciile de construcţie şi la părţi comune ale imobilului folosite de mai mulţi locatari). în principiu. Obiectul contractului Locaţiunea – fiind un contract sinalagmatic – dă naştere la două obligaţii (reciproce): obligaţia locatorului are ca obiect lucrul închiriat. Un lucru viitor poate forma obiectul contractului. cu deosebirea că. respectiv. a) Obligaţia de predare Predarea lucrului dat în locaţiune se poate cere la termenul convenit de părţi (imediat dacă nu s-a prevăzut un termen) şi – în lipsă de stipulaţie contrară – la locul unde se găsea lucrul în momentul contractării şi cu cheltuiala locatorului. fie pe unităţi de timp (ziua. din viciile lucrului. părţile trebuie să aibă capacitatea. Capacitatea părţilor Atât locatarul cât şi locatorul trebuie să aibă capacitatea. dar în toate cazurile cu condiţia să nu se distrugă sau să nu se consume prin folosinţă. căci locaţiunea este.Pentru a fi valabil încheiat. contractul de locaţiune trebuie să întrunească diferite elemente. A. iar în caz de locaţiune.) şi se plăteşte la termenele stipulate. a) Lucrul închiriat – total sau parţial – poate fi un lucru mobil sau imobil. b) Obligaţia efectuării reparaţiilor Locatorul trebuie să menţină lucrul în stare de a servi la întrebuinţarea pentru care a fost închiriat. luna. un act de administrare. de la terţi. În virtutea obligaţiei de garanţie. care.

Obligaţia de a întrebuinţa lucrul ca un bun proprietar implică obligaţia de a întreţine lucrul în tot timpul locaţiunii în stare de întrebuinţare astfel cum a fost predat. daca s-a produs printr-o forta majora sau caz fortuity. rezilierea este judiciară. e) Desfiinţarea (desfacerea) titlului locatorului atrage desfacerea contractului de locaţiune. b) Expirarea termenului Dacă termenul locaţiunii a fost determinat prin convenţia părţilor sau. Obligaţiile locatarului a) Obligaţia de a întrebuinţa lucrul ca un bun proprietar şi potrivit destinaţiei. f) Efectele înstrăinării lucrului (imobilului) prin acte între vii Dacă locatorul vinde lucrul închiriat. c) Rezilierea pentru neexecutare Neexecutarea obligaţiilor de către una din părţi dă dreptul celeilalte părţi de a cere – după punerea în întârziere a debitorului –rezilierea contractului cu daune-interese. dacă partea pierită din lucru este atât de însemnată. d) Pieirea lucrului Dacă pieirea este totală. după împrejurări. iar nu portabilă). plata se face la domiciliul debitorului (fiind cherabilă.civ. cu condiţia respectării termenului de preaviz. încât se poate prezuma că fără acea parte locatarul n-ar fi consimţit – iniţial – la încheierea contractului. în lipsa clauzei. căci locatorul nu mai poate asigura locatarului folosinţa lucrului. fără a mai fi nevoie de o inştiinţare prealabilă. fie o scădere de preţ. de lege locaţiunea încetează de drept prin simpla trecere a termenului. c) Restituirea lucrului După încetarea locaţiunii. Încetarea locaţiunii Pe lângă acordul de voinţă al părţilor (rezilierea convenţională). locatarul trebuie să restituie lucrul în starea în care a fost predat conform inventarului făcut. fie desfacereacontractului. În lipsă de stipulaţie contrară. B. b) Plata chiriei Locatarul trebuie să plătească preţul locaţiunii la termenele stipulate. contractul ia sfârşit prin denunţarea unilaterală de către oricare dintre părţi. 1422 C.). Dacă lucrul a pierit numai în parte. stricăciunile) ascunse ale lucrului care îi împiedică locatarului întrebuinţarea (art. locatarul putând cere. dintr-un defect de constructive sau s-a extins de la o casa vecina. contractul de locaţiune încetează prin: a) Denunţarea unilaterală Dacă părţile sau legea n-au determinat durata locaţiunii. d) de a raspunde ptr incendiu cu exceptia.Locatorul răspunde pentru viciile (defectele. cumpărătorul – chiar dacă nu s-a obligat în acest sens – este obligat să respecte locaţiunea făcută înainte de vânzare. contractul este desfăcut de drept. căci locatorul nu mai este în măsură să asigure locatarului folosinţa lucrului. .

posibil şi licit. de administrare. dovada se va face prin înscris. deoarece în actele pe care le încheie în numele reprezentantului (mandantului) el trebuie să exprime un consimţământ valabil. capacitatea mandantului se apreciază în funcţie de natura actului juridic care urmează să fie încheiat prin mandatar (act de conservare. de dispoziţie). Mandatul este special când se dă pentru o singură operaţie juridică şi în general când mandatarul primeşte împuternicirea de a se ocupa de toate treburile mandantului. mandatul poate fi special sau general. care ii da aceasta imputernicire sip e care o reprezinta. ca la orice con-tract. atât între părţi. dacă actul în vederea căruia s-a dat mandatul expres are o valoare mai mare de 250 lei sau cerinţa formei scrise este prevăzută de lege indiferent de valoare. în toate cazurile. Dovada mandatului Dacă mandatul este expres şi legea specială nu prevede altfel. D. Trăsăturile enunţate justifică posibilitatea mandantului de a revoca unilateral convenţia respectiv a mandatarului de a renunţa la executare . În toate cazurile. verificarea bunului ce urmează să fie cumpărat). In practica insa e cuprins intrun inscris care se numeste procura sau imputernicire. Condiţiile de validitate ale contractului de mandate A. actele materiale putând avea numai caracter accesoriu (de exemplu. dacă există stipulaţie expresă în acest sens (sinalagmatic si cu titlu oneros).Codul civil român reglementează mandatul ca principial unilateral şi gratuit.VIII. A. cât şi de către terţul care contractează cu mandatarul. dovada se face după regulile dreptului comun. capacitatea deplină de exerciţiu. Obiectul şi întinderea mandatului Obiectul mandatului trebuie să fie determinat. În privinţa mandatarului se cere. Prin urmare. Capacitatea părţilor Mandantul trebuie să fie capabil de a contracta el însuşi actul cu a cărui îndeplinire îl însărcinează pe mandatar. Legea nu interzice însă ca mandatarul să fie renumerat. În ce priveşte întinderea. Relaţiile contractuale se întemeiază pe încrederea reciprocă a părţilor (de unde şi caracterul intuitu personae). Efecte între părţi I. nu delegatie. mandatul poate avea ca principal obiect numai încheierea de acte juridice de către mandatar. CONTRACTUL DE MANDAT (MANDATUL CU REPREZENTARE) E contractual in puterea caruia mandatarul se obliga sa incheie unul sau mai multye acte juridice pe seama si in numele mandantului. fiind aplicabile şi dispoziţiilor privitoare la existenţa unui început de dovadă scrisă şi la imposibilitatea – materială sau morală – de procurare a unei dovezi scrise. C. Obligaţiile mandatarului . Mandatul e un contract consensual. Deci.

în sensul că este ţinut să garanteze validitatea actelor. fara a fi nevoie de punerea lui in intarziere. . El nu va raspunde ptr neexecutare cand aceasta se datoreaza culpei mandantului sau unui caz de forta majora. În principiu. trecându-i o parte sau toate drepturile ce-i sunt conferite de mandat. Obligaţiile mandantului a) Dezdăunarea mandatarului. terţul tratează cu mandatarul. chiar dacă operaţia în vederea căreia a fost conferit mandatul nu a putut fi efectuată. el devine personal creditorul. c) Dreptul de retenţie al mandatarului. mandatarul trebuie să execute personal însărcinarea primită. având la bază încrederea mandantului în mandatar. Raporturile dintre mandatar şi terţi Întrucât mandatarul contractează în numele şi pe seama mandantului. II. În cazul când mandatarul şi-a substituit o terţă persoană. a fost reprezentat de mandatar şi. acestea sunt producatoare de dobanzi din ziua intrebuintarii lor. Daca insa sumele nerestituite nu au fost folosite de catre mandatar dobanzile vor fi platite numai din ziua cand I se vor cere acele sume. Efecte faţă de terţi I. Mandantul. întrucât creanţele corelative sunt prilejuite de acelaşi raport juridic. în drept contractează cu mandantul. toate efectele legale ale actului încheiat de mandatar cu terţul se răsfrâng asupra mandantului. c) Obligaţii rezultând din substituirea mandatarului. Se admite că mandatarul poate reţine lucrurile pe care le-a primit pentru mandant. II. B. între mandant şi terţi se crează raporturi juridice directe: în fapt. nu se crează raporturi juridice între el şi terţii cu care contractează. deoarece contractul de mandat este încheiat intuitu personae. prin urmare. mandatarul – obligat să cunoască limitele împuternicirii – este răspunzător faţă de terţi. Pentru actele sale excesive. In cazul sumelor de bani care reveneau mandantului folosite de catre mandatar in interes propriu. el este obligat să răspundă de faptele substituitului. deşi absent. Principala obligaţie a mandatarului este de a executa mandatul. In caz de neexecutare mandatarul va raspunde atat ptr culpa cat si ptr dol. până la achitarea cheltuielilor pe care le-a primit pentru mandant. mandantul este obligat să plătească suma stipulată. b) Obligaţia de a da socoteală. Când mandatul este cu titlu oneros. afară de cazul când a dat terţilor posibilitatea de a lua cunoştinţă de întinderea împuternicirii. până la achitarea cheltuielilor făcute pentru îndeplinirea mandatului. Raporturile dintre mandant şi terţi Ca urmare a actelor încheiate de mandatarul reprezentant.a) Îndeplinirea mandatului. b) Plata remuneraţiei. respectiv debitorul terţului ori titularul dreptului real dobândit prin actul încheiat. Mandatarul trebuie să dea socoteală mandantului despre îndeplinirea mandatului. Mandantul este obligat să restituie mandatarului toate cheltuielile (sumele avansate şi alte cheltuieli necesare şi utile) făcute cu ocazia executării mandatului.

a) Este un contract cu titlu oneros. asigurarea imbracamintei…. notificând mandantului renunţarea sa. mandantul poate revoca (denunţa unilateral) mandatul oricând. el are obligati de a preda bunul si de a-l garanta pe intretinator contra evictiunii si ptr viciile ascunse. . d) Contractul de întreţinere este un contract translativ de proprietate şi consensual. mandatul încetează prin moartea mandatarului. intuit personae. revocabil. CONTRACTUL DE ÎNTREŢINERE E contractual prin care o parte numit intretinut instraineaza cu tiltu oneros sau cu titlu gratuity un bun. astfel că este posibilă încheierea unui contract de întreţinere cu titlu gratuit. b) Obligatiile intretinatorului Intretinerea intretinutului pana la incetarea din viata: procurarea si prepararea hranei. c) Moartea unei părţi De regulă. sinalagmatic. Efectele contractului de întreţinere a) Obligaţiile intretinutului Daca intretinutul transmite cu titlu oneros un bun sau o suma de bani intretinatorului in schimbul intretinerii. în caz de neexecutare culpabilă a obligaţiei de întreţinere se vor aplica dispoziţiile dreptului comun pentru contractele bilaterale. b) Renunţarea mandatarului Fără deosebire după cum mandatul este cu titlu gratuit sau cu titlu oneros. sau o suma de bani celeilalte parti numita intretinator care se oblige sa-I asigure intretinerea in natura pe durata vietii acestuia. b) Contractul de întreţinere este un contract aleatoriu. cu excepţia cazului când bunul înstrăinat este un teren. pentru care legea prevede necesitatea încheierii contractului în formă autentică. nenumit.(simulatie prin interpunere de persoane) XIV. în principiu. ci numai de natura contractului.PERMANENT b) Rezoluţiunea contractului pentru neexecutarea obligaţiei de întreţinere în bani După cum s-a stabilit în practica judecătorească.încetarea contractului de mandat a) Revocarea mandatului Mandatul este. Mandatul fara reprezentare Mandatarul incheie acte juridice tot pe seama mandantului dar in numele sau personal. mandatarul poate renunţa la mandat. (după care creditorul poate opta între a cere executarea contractului sau rezoluţiunea lui pentru neexecutare). deoarece contractul de mandat este încheiat intuitu personae. însă această trăsătură nu este de esenţa. chiar dacă este cu termen şi poate să-l constrângă pe mandatar a-i restitui procura.

Aceasta deoarece contractul de întreţinere este un contract cu titlu oneros. în schimb. în timp ce întreţinerea nu poate fi urmărită de creditori. c) Deosebiri faţă de contractul de donaţie Contractul de întreţinere nu trebuie să fie confundat cu contractul de donaţie. a) Deosebiri faţă de contractul de rentă viageră Cu toate asemănările existente. obligaţia exclusivă ori principală este asigurarea întreţinerii. de regulă. prin refuzul culpabil de a o mai acorda). trebuie să se stabilească obligaţia principală. realmente. scopul principal urmărit de părţi la încheierea contractului. chiar dacă la moartea beneficiarului întreţinerii se constată că valoarea bunului înstrăinat în schimbul întreţinerii este mult mai mare decât valoarea întreţinerii efectiv prestate. obligaţia principal este cea în bani şi subsidiară. cele două contracte nu trebuie să fie confundate. principalele deosebiri constând în: . prin refuzul nejustificat de a primi întreţinerea. urmează ca prestaţia în bani să fie raportată la valoarea bunului. Deci. o obligaţie de a face. Contractul va fi calificat de întreţinere sau de vânzare-cumpărare? Pentru rezolvarea problemei naturii juridice a contractului. fie pentru că una dintre părţi face imposibilă executarea în natură (beneficiarul. sau debitorul. iar în contractul de întreţinere. valoarea întreţinerii fiind aleatorie – în lipsă de alte criterii. nu se transmite moştenitorilor sau altei persoane. creanţa de întreţinere are caracter personal şi. Astfel – întrucât “proporţia între preţul în bani şi cel în natură” nu poate fi calculată. fie pentru că ambele părţi decid. deci. deşi are caracter aleatoriu. în sensul că valoarea prestaţiilor uneia dintre părţi este variabilă în raport cu durata vieţii celeilalte părţi. b) Deosebiri faţă de contractul de vânzare-cumpărare În contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere.renta viageră este. . contractul va fi de întreţinere dacă prestaţia în bani reprezintă mai puţin de jumătate din valoarea bunului înstrăinat. . va fi de vânzarecumpărare.contractul de rentă viageră cuprinde o obligaţie de a da. . contractul de întreţinere nu poate fi considerat o liberalitate chiar dacă persoana care instrăinează se află la o vârstă înaintată sau este bolnavă şi se poate întrezări. sfârşitul său apropiat. de comun acord. Problema delimitării faţă de vânzare se pune însă în cazul în care bunul se înstrăinează. ca obligaţia în natură să se transforme într-o obligaţie în bani. în timp ce contractul de întreţinere. iar în caz contrar.c) Transformarea obligaţiei de întreţinere în natură într-o obligaţie de întreţinere în bani Este posibil ca neexecutarea în natură a obligaţiei să nu se mai realizeze. urmăribilă.renta viageră este transmisibilă (poate forma obiectul unei cesiuni). la data încheierii contractului. cea de întreţinere. în schimbul întreţinerii şi al unei sume de bani.

iar nu constitutive sau translative. ea având effect extinctiv. de regulă. tranzacţia împiedică părţile să formuleze din nou pretenţii cu privire la drepturile stinse sau recunoscute prin tranzacţie. în schimbul concesiilor sau prestaţiilor noi făcute de cealaltă parte). c) Tranzacţia este un contract consensual. de un eveniment viitor şi incert . odată încheiată. 1711). c) Efecte constitutive sau translative . putând fi încheiat prin simplul accord de voinţă al părţilor (solo consensu). pensia alimentară etc. ci numai să recunoască drepturi preexistente şi să le consolideze. îşi produce efectele la data încheierii sale. statutul civil al persoanei. care ar face să existe şanse de câştig şi pierdere pentru părţile contractante. respectiv să îndeplinească condiţiile cerute de lege pentru a dispune de dreptul care formează obiectul concesiei sau de prestaţia promisă de o parte în schimbul renunţării făcute de cealaltă parte. ca în contractele aleatorii. Ca atare. b) Tranzacţia nu poate avea ca obiect bunuri scoase din circuitul civil (inalienabil). de exemplu: imobilele şi bunurile care fac parte din domeniul public al statului. Condiţiile de validitate ale contractului de tranzacţie a) Întrucât tranzacţia implică renunţarea la un drept. iar avantajele avute în vedere sunt cunoscute de părţi de la încheierea contractului şi nu depind. întrucât nu are ca scop să confere părţilor drepturi noi. deoarece fiecare parte urmăreşte un avantaj patrimonial (cel puţin. Efectele contractului de tranzacţie Contractul de tranzacţie. b) Efecte declarative Tranzacţia produce. efecte declarative. acţiunea ulterioară introdusă de către una din părţi va fi respinsă de plano ca urmare a invocării excepţiei peremptorii (dirimante) rezultând din tranzacţie. a) Tranzacţia este un contract sinalagmatic (bilateral). b) Tranzacţia este un contract cu titlu oneros şi comutativ. întrucât părţile îşi asumă obligaţii reciproce (de a nu începe sau de a nu continua procesul. Codul civil asimilează puterea tranzacţiei cu puterea unei hotărâri judecătoreşti definitive (art. CONTRACTUL DE TRANZACŢIE E un contract prin care partile termina un process inceput sau preintampina un process ce s-ar putea naste.XV. contract consensual. a) Efecte extinctive Este neîndoielnic că. contractul de tranzacţie impune instanţei să ia act de el. cu excepţia situaţiilor în care acesta este lovit de nulitate absolută. odată depus în instanţă şi semnat de ambele părţi. părţile contractante trebuie să aibă capacitatea. iar renunţările sunt echivalente actelor de dispoziţie. Pe cale de consecinţă. hotărârea de expedient ce se pronunţă în baza lui neadăugând nimic la efectele acestuia. evitarea pierderii procesului şi a cheltuieliilor de judecată).

în schimbul renunţărilor făcute de o parte. Aşa se întâmplă în cazurile în care. însă. efecte declarative. tranzacţia fiind şi constitutivă sau translativă de drepturi. Mai mult decât atât. în principiu. d) Efecte relative Potrivit principiului relativităţii efectelor contractului. ea este inopozabilă faţă de terţi. .). În aceste cazuri. deşi tranzacţia produce efecte retroactive (ca şi partajul).Deşi tranzacţia produce. tranzacţia nu produce efecte faţă de terţi (res inter alios acta). celaltă parte efectuează sau promite anumite prestaţii (de a plăti o sumă de bani sau de a da un alt lucru etc. în unele cazuri. consecinţele referitoare la prestaţiile noi vor fi inverse faţă de cazul efectului declarativ (adică va exista obligaţia de garanţie şi contractul de tranzacţie va putea servi ca just titlu). ea poate produce şi efecte constitutive sau translative de drepturi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful