PROPRIETATEA PRIVATĂ Este acel drept real care conferă titularului atributele de posesie, folosință și disoziție asupra unui

bun, atribute pe care le poate exercita în putere proprie și în interesul său propriu, în mod exclusiv, absolut și perpetuu, cu respectarea limitelor materiale și a limitelor juridice stabilite de lege. În putere proprie are sensul că nu e subordonat juridic nimănui, cu excepția legii, toți ceilalți titulari de drepturi reale fiind obligați să țină seama de aceasta. În interes propriu, are sensul că exercitarea dreptului de proprietate se face în exclusivitate în scopul satisfacerii inetereselor proprii, fără obligații față de alte persoane. Ca drept real cu totul deplin, dreptul de proprietate este singurul drept subiectiv care conferă titularului său cele tre atribute, care intră în conținutul său: posesia, folosința și dispoziția. Posesia este acel atribut al dreptului de proprietate care conferă titularului său posibilitatea de a stăpâni faptic bunul asupra căruia are dreptul de proprietate. Folosința cuprinde, nu numai utilizarea sa ci și culegerea fructelor bunului. Proprietarul poate să culeagă fructele și veniturile care se pot obține prin utilizarea bunului. Dispoziția este prerogativa proprietarului de a dispune cu privire la ființa juridică sau materială a bunurilor din proprietate. Dispoziția materială este posibilitatea proprietarului de a dispune de substanța bunului, adică de a-l transforma, consuma sau distruge, cu respectarea normelor legale în vigoare. Dispoziția juridică se concretizează în posibilitatea proprietarului de a înstrăina dreptul de proprietate, cu titlu oneros sau gratuit, și de a-l greva cu drepturi reale in favoarea altor persoane, cu respectarea legii. Caracterul exclusiv al dreptului de proprietate presupune ca titularul acestui drept își exercită prerogativele excluzând orice altă persoană de la exercițiul dreptului. Caracetrul deplin deosebește dreptul de proprietate de toate celelalte drepturi reale, care sunt dezmembrăminte ale proprietății, care nu sunt depline atâta timp cât nu conferă decât parțial exercițiul acestor atribute. Caracterul absolut și inviolabil al dreptului de prorpietate privată trebuie înțeles astfel: absolut, deoarece este recunoscut titularului sau în raporturile acestuia cu toți ceilalți, aceștia din urmă fiind obligați să nu facă nimic de natură a-l încălca, și invioalibil, înțeles în sensul că nu poate fi încălcat de nimeni. Inviolabilitatea întărește caracterul absolut. În virtutea acestui caracter ori de câte ori bunul s-ar afla în deținerea sau posesia nelegitimă a altuia, proprietarul are dreptul la acțiune în revendicare, care poate fi introdusă împotriva oricărei persoane. Există 2 excepții: exproprierea pentru cauză de utilitate publică folosirea și exploatarea subsolului oricărei proprietăți imobiliare pentru lucrări de interes general

cu îngrădirile stabilite prin lege. proprietarul poate face.Caracterul perpetuu al dreptului de proprietate este înțeles în sensul că durata sa nu are limită în timp. Dreptul de propr ietate este nelimitat în timp și durează atâta vreme cât există bunul care face obiectul său. NCC prevede următoarele: 1. Referitor la folosirea apelor. și a spațiului de deasupra terenului. în condițiile prevăzute de lege. în afară de excepțiile stabilite de lege. distanța și lucrările intermediare cerute pentru anumite construcții. cu respectarea limitelor legale 2. el nu se pierde prin neuz sau prin moartea titularului. Existența lor nu reprezintă nici pe departe atingeri ale acestui drept. Limite legale Proprietatea este îngrădită în limitele stabilite de lege. În legătură cu terenurile cu ape NCC arată că apele de suprafață și albiile acestora aparțin proprietarului terenului pe care se formează sau curg. și altor asemenea. Acestea sunt limitele corporale ale bunului care formeaza obiectul dreptului de proprietate. dreptul de trecere și alte limite legale. așa-numite servituți naturale și legale. Există limite materiale. Servituțile naturale sunt: picătura streșinii. În cazul bunurilor mobile corprorale. proprietarul fondului inferior nu poate împiedica nici curgerea provocată de proprietarul fondului superior . Limite materiale NCC prevede: ”dreptul de proprietate poate fi exercitat în limitele materiale ale obiectului său. vederea asupra proprietății vecinului. Dreptul de proprietate trebuie exercitat în limitele stabilite de lege. proprietatea terenului se întinde și asupra subsolului. limite judiciare și limite convenționale. lucrări și plantații.” Limitele materiale au în vedere numai bunurile corporale. dimpotrivă. El este ținut să respecte drepturile terților asupra resurselor minerale ale subsolului. și poate trage din ele toate foloasele ce acestea ar produce. regurile privind curgerea firească a apelor prevăd că proprietarul fondului inferior nu poate împiedica în niciun fel curgerea firească a apelor provenite de pe fondul superior. limite legale. Este vorba de limitele exercitării dreptului de proprietate în raporturile de vecinătate. plantațiile și lucrările ce găsește de cuviință. delimitarea acestora este de regulă clară și precisă și nu pune probleme deosebite. În ceea ce privește curgerea provocată a apelor. izvoarelor și apelor subterane. deasupra și în subsolul terenului toate construcțiile. Cele mai multe probleme apar însă în legătură cu limitele exercitării dreptului de proprietate privată asupra terenurilor. are menirea de a asigura exercitarea normală a dreptului de proprietate.

astfel încât să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin. proprietarul fondului care e lipsit de acces la calea publică are dreptul să i să permită trecerea pe fondul vecinului său pentru exploatarea fondului propriu. În ceea ce privește servitutea picăturilor de streșină. se pot face de către proprietarul fondului numai cu respectarea unei distanțe minime de 60 de cm față de linia de hotar. aparținând unor proprietari diferiți. NCC prevede că orice construcții. În ceea ce privește dreptul de trecere. Dacă proprietarul cauzează prin exercitarea dreptului său. trecerea se va face pe fondul căruia i s-ar aduce cele mai puține prejudicii). rămânând dator la plata unei despăgubiri juste și prealabile către proprietarul acestui din urmă fond. așa cum este cazul apelor care țâșnesc pe acest din urmă fond datorită unor lucrări subterane întreprinse de proprietarul acestuia. proprietarul fondului superior e obligat să aleagă calea și mijloacele de scurgere de natură să aducă prejudicii minime fondului inferior. Cu privire la distanța minimă pentru fereastra de vedere e obligatorie păstrarea unei distanțe de cel puțin 2 metri între fondul aparținând proprietarului vecin. . balconuri ori alte asemena lucrări ce ar fi orientate către acest fond. Limite judiciare Aceste limite sunt stabilite de judecători. însă numai dacă această curgere precedă vărsarea într-un curs de apă sau într-un șanț. decât cu acordul proprietarilor. nu e premis să se facă fereastră sau deschidere în zidul comun. inconveniente mai mari decât cele normale în relațiile de vecinătate.sau de alte persoane. În acest caz. cu privire la fereastra sau deschiderea în zidul comun. și fereastra pentru vedere. se prevede că orice proprietar este obligat să-și facă streașină casei sale astfel încât apele provenind de la ploi să nu se scurgă pe fondul proprietarului vecin. În legătură cu distanța și lucrările intermediare cerute pentru anumite construcții. referitor la distanța minimă în construcții. lucrări și plantații. precum și la restabilirea situației anterioare astunci când acest lucru este posibil. Referitor la vederea asupra proprietății vecinului. într-o situație de fapt care face necesară o asemenea limită pentru a păstra echilibrul între sferele de exercitare ale drepturilor de proprietate privată. instanța de judecată poate să îl oblige la despăgubiri în folosul celui vătămat. Trecerea trebuie să se facă în condiții de natură să aducă o minimă stânjenire exercitării dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publică (în cazu l în care mai multe fonduri vecine au acces la calea publică. Orice derogare de la distanța minimă se poate face prin acordul părților exprimat printr-un înscris autentic. dacă nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism. el se stinge în momentul în care fondul dominant dobândește un alt acces la calea publică. în absența unor prevederi legale. lucrări sau plantații. Dreptul de trecere este imprescriptibil.

Rezultă că.. pe bază de reciprocitate.E. Legea recunoaște posibilitatea cetățenilor străini și apatrizilor de a dobândi dreptul de proprietate asupra acestora.Dreptul de proprietate poate să aparțină oricărui subiect de drept: pers. fizice. apatrizii și pers jur străine pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor. statului și unităților administrativ teritoriale. pe lângă îndeplinirea unor condiții speciale. în condițiile limitate prevăzute de lege. și din alte tratate internaționale la care Ro este parte. condiția generală a reciprocității este obligatorie în asemenea tratate. . În privința dreptului de proprietate asupra terenurilor. dar numai în condițiile rezultate din aderarea României la U. Incapacități speciale: Cetățenii străini. jur. Per a contrario aceștia nu pot dobândi dreptul de proprietate privată în cazul moștenirii testamentare. Excepții de la regulă: a. Deocamdată Ro nu a încheiat niciun asemenea tratat internațional care să îngăduie anumitor cetățeni străini și apatrizi să dobândească terenuri în Ro. Cetățenii străini și apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor prin moștenire legală Așadar prin moștenitre legală a devenit posibilă dobândirea dreptului de proprietate privată de către cetățenii străini. în condițiile prevăzute de legea organică.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful