UNIVERSITATEA ‚,Vasile Alecsandri” din Bacău FACULTATEA DE INGINERIE DOMENIUL DE STUDII: INGINERIE CHIMICĂ PROGRAMUL DE STUDII: MASTER SPECIALIZAREA

: CoSAMIB

Extracția acidului folic din pătrunjel

Masterand:
Scutaru Anca-Elena

Coordonator:
Prof. dr. ing. Lucian GAVRILĂ

- 2013 -

................... Proprietăți fizice și chimice........................................................................ Structura acidului folic............................................... Introducere........ ................................................. 4...Cuprins 1....................................1 2.................................................. 3.................. Extragere și sinteza acidului folic.....................................................

ca și țelina sau morcovul.Pfiffner. cu pețiol lung.E. derivă dintr-o specie sălbatică aflată în regiunile Mării Mediterane. J.. B. Denumire științifică: Petroselinum crispum L Denumiri populare: gagaut. Frunzele. Principalul rol culinar al frunzelor de păntrunjel este de a aromatiza. sunt lucioase pe partea superioară.Introducere Specia cultivată de pătrunjel.B. iar în articolele de specialitate din întreaga lume este menționată tot mai frecvent. Sub aspectul compușilor chimici cu valoare mare nutrițională. Stabilirea structurii chimice a acidului folic a fost efectuată de E. Abordarea acestei teme se impunea cu atât mai mult cu cât la noi în țară există pu ține studii referitoare la acest subiect. Pătrunjelul a avut din cele mai vechiuri timpuri. deoarece aceasta participă la formarea timinei și a bazelor purinice din ADN. dar rădăcinile sunt utilizate în cantități mai mari în diferite preparate culinare. J. În cazul de față vom extrage acidul folic din pătrunjel ce deține un rol fundamental în creșterea și reproducerea celulară.L.L. Cultura s-a extins în țările Europei și apoi în toate continentele.Vandenbelt. patlagea. frunzele au un con ținut foarte ridicat în vitamina C și în acid folic în proprție de 38%. inclusiv compușii în care acidul folic este legat de unul sau mai multe resturi de molecule de acid L-glutamic. cunoscută în Grecia și Roma antică. Termenul de folați este utilizat să desemneze toți membrii familiei acizilor folici și a derivaților acestora.J. 2-3 penat sectate.Angir și colab. care menționează că în componența acidului folic. De la pătrunjel se consumă frunzele și rădăcina. petersil sau pătrunjica Regnul: Plantae Divizie: Magnoliophyta Angiosperms: Monocotiledonate Clasă: Magnoliopsida Ordin: Apiales Familia: Umbelliferae (Apiaceae) Subfamilia: Apioideae . iar rădăcina este pivotantă. Cultura se face în câmp. iar în perioadele cu temperaturi foarte scăzute. confirmată în același an prin sinteză de R. o largă utilizare și ca plantă medicinală.Wittle. de cultură albă.OʼDell. în 1945.

4.69 ppm/s.u. g Proteină (N x 6.u.016-0. Astfel rădăcinile au un conținut mai scăzut în apă și implicit mai mare în substanță uscată și zaharuri. iar . iar zaharoza totalizează 1.p.1 2.9 58-290 0. Frunzele.6-36.0 mg % g s.p.0% s.2 1. Din toate zaharurilor care variază între 1. g Cenușă.7-3.7-10.4 0. Compoziția chimică a frunzelor și rădăcinilor de pătrunjel Nr. componente chimice de bază ale substanței uscate.p. ferulic și vanilinic.2 și 10.6-11..p. g Zaharuri.7-3.1 1.p. conțin mai multe substanțe minerale (cenușă). destul de mare. și mai mici în octombrie 3. Dintre principalele macroelemente. urmat de Ca (14%).41-0.05 Substanțe anorganice. Frunze 12.5 1. mg % g Ulei eteric. 3. Rădăcinile.8 – 87. în cele mai mari cantități 160 mg/kg s. acid ascorbic. fiind prezentat acidul p-cumaric. Tabelul 1.25).6-1. organ de sinteză (tabelul 1).02-0.p. conferă o mare valoare nutrițională frunzelor de pătrunjel. ulei eteric și mai ales. Mg (14%). la rândul lor. % s.p.1-2. iar acela în Fe.5%.74% s. Substanțe anorganice.5-25.p. este cuprins între 1.7 20-35 0. acizii p-cumaric și p-hidroxibenzoic liberi sunt prezentați în cantități mai mari în iulie 7. Clorofila ca și aminoacizii au fost cercetați în procesul de senescență al frunzelor.Genul: Petroselinum Species: Petroselinum crispum Compoziția chimică Frunzele.ctr.9 mg/kg s. K se prezintă cu cele mai mari valori ale conținutului care poate să ajungă la 1000 mg % g s.59% s.8% s. Conținutul în apă al rădăcinilor mai proaspete se ridică la 8788%. Conținutul în apă variază în limite foarte largi 74.5-3. Conținutul ridicat în carotenoide de 5.3 și 7. Dintre acizii fenolici găsiți după hidroliză fac parte acizii cafeic.u.p.4-2. 2. Compoziția chimică a rădăcinilor ca organ de rezervă reiese mai bine în evidență din compararea cu aceea a frunzelor. 6. 100g Substanță uscată. g Acid ascorbic.4-4. Acumularea de NO 3 nu depășește 1.2 0. Conținutul în celuloză. 5.30 Rădăcini 11.3 mg/kg s. Compuși organici. 1. P (8%) și Zn (12%). Urmăriți în ontogeneză în primul an de cultură. la 56 mg % g s. glucoza și fructoza ocupă părți practic egale 0.

fumul cărbunilor pentru grătar. afrodisiac. Benefici ale consumului de pătrunjel: . uermifug.conținutul în unele microelemente poluante. linoleic 6-18%. urinare. fără efecte secundare. antirahitic.are proprietăți laxative. tonic nervos. emenagog.p.). glicozizi ai apigeninei. îmbunătățindu-le capacitatea de asimilare și utilizare a nutrienților. datorită conținutului extrem de bogat în vitamina C.îmbunătățește digestia. duretic.stimulează funcționarea tiroidei. antifebril.stimulează sistemul imunitar. 6 mg acidul cafeic și 3 mg acidul ferulic. dar și vitaminei C (care ajută la absorbția fierului).5 ppm/s. anticanceros. Semințele. Compuși organici. cu următoarele proprietății de acizi grași participanți: petroselinic 70-76%.îmbunătățește nivelul de estrogen și reface circulația sangvină a uterului. urmat de arginină. prolină.p. vitaminizant. Conținutul mediu în lipide al semințelor se ridică la 20%. . calmant.6% este prezentat glucidul glutamic. Dintre flavonoizi fac parte. oleic 9-15% și palmitic 3%. În cantități mai mari 18. capilar și uterin. antiinflamator. .ajută ficatul. . antiasmatic. depurativ. .previne retenția de apă în țesuturi. biliare. intestinale. Pe lăngă faptul că oferă substanțe nutritive esențiale.. se ridică la 0.previne anemia feripriva ca urmare a conținutului bogat în fier. Stimulent al fibrelor musculare. betacaroten . totalizează la 1 kg s. Sunt alcătuiți din cea mai mare parte din glucide. tonic.. prevenind astfel balonările și indigestia. . elimină toxinele din organism. antixeroftalmic. Semințele mai conțin glicozizi furocumarinici și flavonici. În cazul proteinelor s-a constatat predominarea albuminelor și s-a stabilit conținutul acestora în aminoacizi. vitamina B12 și clorofila. lizină.u. mineralizant. treonină. . Cd. . iar zaharoza 3-5% s. ca și la frunze. aperitiv. etc. determinați după hidroliză. antianemic. diaforetic. secretolitic. în regiuni industriale. uterine Acestea acționează asemănător antioxidanțior care neutralizează anumite tipuri de substanțe cancerigene (ca benzopirenul emanat de fumul de țigară. antiscorbic.088-20. vitamina B9. Rolul și domeniile de utilizare Proprietăți: stimulent general al sistemului nervos și al glandelor endocrine.p.ameliorează durerile reumatice. din care zaharurile reprezintă până la 30% s. . Acizii fenolici. tirozină și triptofan. în cazurile de constipație acționează blând. ultimii fiind reprezentanți prin crisoeriol-7-glicozid și apigenin-7-glucozid. Pb și Zn. pătrunjelul echilibrează și stimularea energia organelor. hrănind astfel sângele și fluidele corpului. aromatic. . expectorant.

derivat la care ne referim atunci când folosim denumirea de acid folic. Primele două componente constituie acidului pteroic.Structura acidul folic Figura 1.un inel pteridinic pe care se găsește grefată o grupare amino în pozi ția 2 și o grupare hidroxil în poziția 4 (2-amino-4-hidroxipteridina). Figura 2. precum și cu cea de Norit eluat factor. U. denumire ce provine din structura sa chimic. Acidul folic are o structură complexă. se obține acidul pteroil-mono-glutamic (Pte-Glu). În aceste condiții din acidul folic . Lactobacillus factor. Structura moleculară a acidului folic OH 4 3 5 9 10 N 2 N B 6 7 CH2 NH A H2N N1 N8 Pteridina Acid pteroic CO N CH CH2 CH2 H COOH Acid p-aminoAcid glutamic benzoic COOH Acid folic ( pteroilglutamic ) Structura chimică a acidului folic s-a stabilit inițial prin identificarea compușilor ce rezultă din degredarea sa hidrolitică. . Se mai numește și acid pteroilglutamic.un radical al acidului para-amino-benzoic (PABA). Este identic cu vitaminele Bc. având molecula compusă din trei fragmente: . pentru că la izolarea sa din produsele naturale se folosește adsorbția pe cărbune Norit (cărbune activ) și eluare cu soluții amoniacale. M. B4. R. Acidul folic Acidul folic se numește astfel deoarece a fost izolat prima dată din frunzele plantelor (folium-frunza).un rest peptidic rezultat din una sau mai multe (până la 7) molecule de acid glutamic. Prin adăugarea la acesta a celui de-al treilea component (un rest de acid glutamic). în mediul alcalin aerob. .

acidul nicotinic. iar în soluție alcoolică este incompatibil cu clorhidrați. eter și acetonă. cu proprietăți biologice asemănătoare. B2. din care prin hidroliza ulterioară se eliberează acidul paraaminobenzoic și acidul glutamic. era fluorescentă și prezenta caracter acid. Este inactiv de acidul ascorbic. în soluție este descompusă de lumină în acidul aminobenzoilglutamic și în 2-amino-4-hidroxi-6-formilpterină.16 mg/100 mL). rezultând acid pteridoxamin-6-carboxilic și alți compuși proveniți din catena laterală. Acidul folic se descompune sub influența luminii și a razelor UV. pierde 70% din activitate la pH=1. acesta are o conformație extinsă cu nucleu pteridinic în poziția ceto. care se transformă în acid corespunzător și în final în 2-amino-4-hidroxi-pterină. benzen. C-9. Proprietăți fizice și chimice Acidul folic este o substanță solidă. N-9. lenticulare. . fenol. Acidul folic se prezintă sub formă de plăcuțe galbene. acid acetic glacial și insolubil în cloroform. cu punct de topire la 250°C. în metanol. Cu ionii metalelor grele formează compuși complecși (cu Fe3+ roșu. piridină. iar în mediu acid. Utilizarea difracției cu raze X a facilitat stabilirea structurii cristaline a moleculei de acid folic dihidratat. greu solubil în apă (0. subțiri. de culoare galbenă. Spectrul său de absorbție în ultraviolet este asemănător cu cel al xantopterinei. preparate acide. Din datele prezentate reiese în mod convingător că acidul folic este unitatea structurală de bază a unei familii de compuși. cristalină. care se diferențiază între ei prin numărul de molecule de acid glutamic sau prin substituenții de la N-5. Soluțiile neutre sunt mai stabile. Solubililitatea acidului folic în apă poate fi măsurată prin prin încălzire la 75°C sau prin adăugare de glicocol. gume și mucilagii vegetale. legându-se de restul moleculei prin legături de hidrogen. vitaminele B1. Oxigenul de la carbonul 4 și atomul de azot 10 sunt de aceeași parte a moleculei. A doua fracțiune avea structură pteridinică. Co2+ galben). birefrigerente. FeSO4. Cu2+ verde. Cu Ca2+ formează o sare insolubilă. Ca sare de sodiu este solubil în apă. Este incompatibil cu substanțe oxidate sau reducătoare deoarece se degradează. sulfamide etc.s-a obținut o fracțiune cu funcție aminică aromatică primară. iar cele alcaline se oxidează cu ușurință. Este optic activ dextrogir (+)16°. la pH 4-12 este stabil. Vitamina Bc conjugată. iar în mediul bazic formează săruri cu metalele alcalino-pământoase. La 100°C sub ac țiunea acizilor se descompune în acid p-aminobenzoil-glutamic și partea pteridinică modificată. siropuri acide. Prin autoclavare 30 de minute.

baritină. prin extracție cu apă la pH 3. AgNO3. unii cu mai multe resturi de acid glutamic. unii cu mai multe resturi de acid glutamic. purificat prin readsorbție pe cărbune. în prezență de tampon ascorbat sau amestec cu uree 6M și cloroform. Br HOOC (CH2)2 CH NHCO NH2 + CH2 CH C O H H2N Br + N N OH COOH Acid p-aminobenzoil-L(-)-glutamic Aldehida 2.8%. În produsele naturale pătrunjel. cojile cerealelor. Schema sintezei acidului folic În produsele naturale precum pătrunjelul. deoarece se găseşte în cantitate mai mare sub formă de compuşi chimici diferiţi.4.5-triamin dibromoproprionica pirimidin clorhidrat NH2 . acidul folic se găsește în stare liberă în cantitate relativ redusă deoarece se găsește în cantitate mai mare sub formă de compuși chimici diferiți. Prin sinteza acidului folic se obține prin condensarea acidului p-a-minobenzoic-L(-)glutamic. care distrug cofactorii naturali prin încălzirea rapidă a materialului la 95°C. în cazul nostru din pătrunjel).36-hidroxi-2. drojdii.5-triamino-6hidroxipiridiniclorhidrat în prezență de NaOHO2 și acetal.4. absorbție pe cărbune activ (norit).3-dibrompropionică și cu compusul 2. În prezent se realizează inițial inactivarea enzimelor. care au însă aceeaşi importanţă nutritivă pentru organismele vii. spanac. eluare cu anilină și precipitare cu acesta de plumb. eluție cu soluție amoniacală 2.Sinteza acidului folic Acidul folic se poate obține în stare cristalină în diferite surse naturale (ficat. care au însă aceeași importanță nutritivă pentru organismele vii. NH2 2HCl + 4 NaOH 1/2 O2 Acid folic + 2 NaCl + 2NaBr + H2O Figura 3. Cromatografia extractului se face pe coloană cu schimbători de anioni și separare prin eluare în gradient de concentrație cu soluții amoniacale sau anilină. acid picric. acidul folic se găseşte în stare liberă în cantitate relativ redusă. . cu aldehida 2.

se așează în spațiul de extracție. fie vărsat direct în spațiul de extracție prevăzut cu un fund de sticlă poroasă. extracția cu fluide supercritice. iar vaporii condensați în refrigerentul de reflux picură peste materialul din cartuș. Schema sintezei acidului folic Metode de extracție extracția Soxhlet. Când spațiul de extracție se umple până la înălțimea stratului de preaplin. Instalația Soxlet . mărunțit în prealabil pentru ca solventul să vină în contact cu o suprafață cât mai mare.prevăzut eventual cu o izolație termică. extracția la cald. fie introdus într-un cartuș special de hârtie de filtru. legate între ele.Figura 4. Soluția cu extract trece prin sifonare în balonul de fierbere și procesul se repetă. Figura 5. Extracția Soxhlet Extractorul Soxhlet se compune dintr-un balon. Faza extractoare (solventul) din balonul de fierbere distilă printr-un tub lateral. extracția asistată cu microunde. un corp de extracție și un refrigerent ascendent. extracția asistată cu ultrasunete. Materialul solid (pătrunjelul).

ca de exemplu mărimea granulelor solidului. sistemul cristalin. soluția de supernatant (extractul) este decantat. în laborator sau la scară industrială). însă la substanțele care trec mai greu în soluție sunt necesare chiar câteva zile. viteza de transfer a solidului în fază lichidă. Avantajul acestei tehnici față de metodele convenționale de extracție constă în timpul redus de extracție. care se adaugă extractului. flavonele. După răcirea sistemului. Extracția asistată cu ultrasunete Extracța asistată de ultrasunete (UAE) este una dintre cele mai importante tehnici folosite pentru extracția compușilor valoroși din materialele vegetale și este destul de adaptabil la o scară redusă sau mai largă (de exemplu. Prin urmare extracția asistată cu microunde a capatat un interes tot mai mare în extracția compușilor activi cum ar fi terpenele. care utilizează energia microundelor pentru a încălzi solventul și proba în vederea creșterii ratei transferului de masă dintre substanțele dizolvate din matrice probei și solvent. . Viteza de transfer a solidului în fază lichidă depinde de mai multe fenomene și mărimi fizice. Componentele de bază ale unui sistem cuprinde generatorul de microunde (magnetron). o cavitate rezonantă și o sursă de alimentare cu curent electric. iar matricea solidă este spălată de câteva ori cu solventul utilizat. care sunt introduse într-un solvent apos și apoi iradiat sistemul pentru un interval scurt de timp (0. contribuind la trecerea mai ușoară a acestora în solvent. viteza de pătrundere a solventului în solid. un element de direcționare a microundelor. Principalii factori care influențează o extracție solid-lichid sunt: solubilitatea solidului în solvent. glicozidele și uleiurile esențiale din materiale vegetale. în condițiile folosirii unui consum redus de energie și solvent și cu o eficiență de extracție ridicată.Uneori sunt suficiente câteva ore pentru extracția completă. Extracția asistată cu microunde Extracția asistată de microunde (MAE) este o tehnică relativ recentă. difuzia substanței solide în lichid. alcaloizii.5 până la 10 minute). Extracția asistată cu microunde se aplică probelor solide. Solubilitatea solidului în solvent poate fi influențată din exterior prin alegerea unor solvenți adecvați.

cantită ți mici de solvent și perioade scurte de timp pentru desfășurarea procesului de extracție. Încă de acum peste un secol cercetătorii au observat că unele substanțe se dizolvă foarte bine în solvenți aflați în apropierea sau dincolo de presiunea critică. iar bulele produse de cavitatea acustică favorizează ruperea peretelui celular și eliberarea compușilor activi. deși necesită energie scăzută. determinând astfel creșterea randamentului de extracție.Comparând această tehnică cu altele cum ar fi extracția asistată de microunde (MAE). . aparatul cu ultrasunete este mai ieftin și este mai ușor de manipulat. Prin urmare extracția asistată cu ultrasunete are eficiență ridicată. Dezavantajul constă însă în faptul că folosește la fel de mult solvent ca extracția Soxlet. în apropierea punctului critic latenta de vaporizare scade până la anulare. cu frecvențe variind de la 20 kHz la 2000 kHz. În comparație cu extracția asistată de microunde (MAE). Extracția asistată de ultrasunete permite solventului să pătrundă prin pereții celulari. Avantajul este dublu deoarece pe lângă solubilitatea mai mărită. un lucru important pentru industrie. Consumul de energie termică este în corelație strânsă cu căldura latentă de vaporizare a solventului. evitându-se astfel expunerea la temperatura compușilor extrași din materiale vegetale și posibila lor deteriorare. determinând un cost relativ scăzut. Extracția cu ultrasunete este mai rapidă decât extracția Soxhlet (30-60 min/ proba) și permite folosirea unei cantități mai mari de probă. Extracția clasică este un proces destul de scump din punct de vedere energetic deoarece operația de recuperare a solventului se face de regulă prin fracționare conduse la temperaturi înalte. aceasta crescând permeabilitatea pereților celulari și producând liza celulelor. presupune o muncă intensivă și necesită filtrare după extracție. Metoda implică utilizarea de ultrasunete. favorizând astfel extracția de compuși biologic activ. Extracția cu fluide supercritice Extracția este un proces de separare care utilizează un solvent (lichid) pentru a separa un component dintr-un amestec în stare lichidă sau solidă. Extractul obținuteste apoi supus unei operații de recuperare a solventului și purificare a compusului extras. Fluidele supercritice au și alte proprietăți interesante. extracția asistată de ultrasunete (UAE) prezintă ca principal avantajul faptul că lucrează la temperatura mediului ambiant.

viteza de difuziune a moleculelor (dată de masa de analit per unitate de timp. Cs este solubilitatea analitului în fluidul supercritic. iar analiții extrași (de natură solidă sau lichidă) vor fi antrenați de gaz și vor condensa pe perețiiunei trape plasată imediat după restrictor. dacă nu se aplică la ieșire un adsorbant pentru reținerea lor. Încărcarea probei într-un cartuș de extracție. 4. Aplicații analitice Tehnici de extracție în fluide supercritice se pot realiza în două variante: off-line și online cu sistemul cromatografic. Modelul pentru descrierea acestui proces se bazează pe difuzia substanțelor conform primei legi a lui Fick. existând o fază unică cu aspect de gaz dar cu densitate foarte mare apropiată de a unui lichid. Prin destinderea fluidului supercritic acesta devine gaz. Fluidul supercritic de extracție (CO2 cu/fără modificator organic) este adus la parametrii fizici optimi pentru procedura extracției cu fluide supercritice. cu o anumită geometrie. Astfel că.La punctul critic nu se mai poate face diferența între lichid și vapori. Etapele unei extracți cu fluide supercritice (SFE) sunt următoarele: 1. Creșterea solubilității unor compuși în soluți-fluide supercritice se datorează probabil presiunilor mari. în care se introduce proba. în acord cu solubilitatea acestora față de fluid. care permite destinderea fluidului pe un spațiu îngust. în timpul extracție cu fluid supercritic au loc un proces de transport al analităților din matricea probei în volumul de fluid supercritic. plasat într-o incintă termostatată. în funcție de natura analiților din probă. 3. Analiții gazoși extrași pot fi pierduți în urma destinderii. efectuată într-un cartuș de extracție cu volum definit. proba fiind preluată de analist și injectată în coloana cromatografică. cromatografie de fluide supercritice sau cromatografie de lichide. Colectarea fluidului supercritic conținând analiții extrași. δ este coeficientul de difuziune al analitului. Extracția propriu-zisă. ales astfel încât să dizolve analiții de interes. Proba rezultată este analizată fie prin cromatografie de gaze. -dm/dt) de-a lungul unei strat de grosime notat cu d este dată de ecuația: dm A ×δ = (Cs-Cb) dt d în care A reprezintă suprafața probei solide. iar C b este concentrația analitului la momentul t. Reluarea analiților condensați într-un volum mic de solvent. 2. care se face într-un dispozitiv numit restrictor. Varianta off-line se poate realiza în două moduri: dinamic (în care fluidul . În mod simplist.

. ceea ce elimină posibilitatea oricăror pierderi de analiți sau contaminări.000 psi). Cartușul de extracție este confecționat din hoțel inoxidabil. Componentele unui proces de prelucrare a probelor bazate pe extracția cu fluide supercritice Presiunea fluidului supercritic este controlat prin restrictor. consumul de fluid fiind redus în special în cazul probelor mari (mai mari de 10g ). Metoda statică permite un control mai riguros al raportului CO 2/modificator.000 psi. În figura următoare este redată diagrama unui proces bazat pe extracție cu fluid supercritic și componentele de bază ale unui instrument a extracției cu fluide supercritice. Pompele utilizate în aceste extracții au capacitatea de a distribui fluidul supercritic în cartușul de extracție la debite constante (cel puțin 2 mL/min). aspecte extrem de importante în cazul componenților în urme ce urmează a fi determinați. PEEK (polieter este cetonă) sau alt material ce rezistă la presiuni mari (până la 10. Metoda dinamică are avantajul că nu se utilizează nici o valvă între celula de extracție și modulul de colectare al analiților.500 și 10.supercritic trece continuu prin celula de extracție) și static (în care celula conținând proba este presurizată cu fluid supercritic ce nu părăsește incinta până la terminarea extracției). la presiuni situate între 3. Modificator polar Pompă (LC) pentru modificator polar Preîncălzir e Probă Cilindru cu CO2 lichid Pompă pentru CO2 lichid Cartuș de extracție Cameră termostatată Restrictor Solvent pentru spălare Trapă Probă finală Figura 5.

Avantajele acestei extracții față de extracția clasică cu solvenți sunt timpul de extracție mai mic (penetrarea probei este mai eficientă de către moleculele fluidului) și eliminarea etapei de concentrare. care se face prin simpla destindere a fluidului supercritic și reluarea analiților într-un volum mic al solvenților. Astfel. Patrunjel Recepție calitativă și cantitativă Mărunțire Extracție Separare Uscare în strat fluidizat CO2 CO2 supercritic Acid folic Schema bloc de obținere a acidului folic cu CO2 supercritic Patrunjel Recepție calitativă și cantitativă Mărunțire Extracție asistata de ultrasunete Evaporare Uscare în strat fluidizat Apa Acid folic . Extractul obținut nu necesită operații de filtrare eventualele particule solide desprinse din probă reținându-se în porii cartușului de extracție. o procedură a extracției cu fluide supercritice durează în mod curent între 10 și 60 minute.

Schema bloc de obținere a acidului folic cu ultrasunete .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful