BV CL9 Vol.3 Specificatii Tehnice

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov
Documentatie de atribuire BV-CL9 Vol.3
ROMANIA MINISTERUL MEDIULUI
SC COMPANIA APA BRASOV SA
BV-CL-9 - Reabilitarea si extinderea retelelor de distributie si a sistemului de canalizare inclusiv statii de pompare apa uzata in Brasov, Sacele, Feldioara, Sanpetru si Harman
DOCUMENTATIE DE LICITATIE
Volumul 3. Specificatii Tehnice
-i-
CUPRINS
3.1 DATE GENERALE ............................................................................................................ 1 3.1.1. 3.1.2. Romania.................................................................................................................. 1 Domeniul proiectului .............................................................................................. 2
3.2. SPECIFICATII TEHNICE PARTICULARE ................................................................... 2 3.2.1. 3.2.2. 3.2.3. 3.2.4. 3.2.5. 3.2.6. 3.2.7. 3.2.8. 3.2.9. Situatia existenta.................................................................................................... 2 Lucrari incluse in contract ..................................................................................... 9 Tehnologia de lucru ............................................................................................. 26 Materiale pentru reteaua de distributie ap i artere........................................ 26 Materiale pentru reteaua de canalizare ............................................................. 37 Desfaceri si refaceri de drumuri ......................................................................... 48 Programul lucrarilor ............................................................................................. 48 Graficul de executare al lucrarilor ...................................................................... 51 Sistemul de Asigurare a Calitatii/ si Control al calitatii ..................................... 51
3.2.10. Detalii de Executie - Adaptare teren ................................................................. 52 3.2.11. Documentatia pe timpul executiei ...................................................................... 54 3.2.12. Autorizatia de Constructie ................................................................................ 54 Proiectul de organizare a executiei POE ......................................................................... 54 3.2.13. Protectia muncii.................................................................................................... 55 3.2.14. Managementul de mediu..................................................................................... 67 3.2.15. Facilitati pentru Consultantul Supervizare ......................................................... 68 3.2.16. Teste la Teminare ................................................................................................ 68 3.2.17. Rapoarte ............................................................................................................... 69 3.2.18. Documente pentru Cartea Constructiei ............................................................. 69 3.2.19. Standarde ............................................................................................................. 71 3.2.20. Organizarea de santier ........................................................................................ 71 3.2.21. Obstructii Posibile ................................................................................................ 72 3.2.22. Mentinerea serviciilor existente de apa si canalizare ...................................... 73 3.2.23. Desene post executie .......................................................................................... 73 3.2.24. Lista fazelor determinante de execuie .............................................................. 73 3.3. SPECIFICATII TEHNICE GENERALE........................................................................ 76 3.3.1. 3.3.2. 3.3.3. Preambul .............................................................................................................. 76 Lucrari de demolare, curatare, defrisare ........................................................... 78 Lucrari de terasamente ....................................................................................... 80
- ii -
3.3.4. 3.3.5.
METODE FARA SAPATURA DESCHISA......................................................... 95 LUCRARI DE BETON ARMAT ........................................................................... 98
3.3.6. LUCRARI PENTRU RETEA DE DISTRIBUTIE APA POTABILA SI RETEA DE CANALIZARE MENAJERA ........................................................................................ 122 3.3.7. 3.3.8. 3.3.9. CONDUCTE DIN OTEL .................................................................................... 128 TEVI DIN POLICLORURA DE VINIL NEPLASTIFIATA (PVC) ..................... 142 CONDUCTE DIN POLIETILENA DE INALTA DENSITATE (PEID) ............. 150
3.3.10 . CONDUCTE DIN FONTA DUCTILA FD ............................................................165 3.3.11. 3.3.12. 3.3.13. 3.3.14. LUCRARI MECANICE ....................................................................................... 168 LUCRARI DE DRUMURI .................................................................................. 182 Lucrari electrice .................................................................................................. 189 Lista standardelor de referin aplicabile......................................................... 225
- iii -
3.1 DATE GENERALE 3.1.1. Romania

Romania este situata in partea de Sud-Est a Europei, de-a lungul fluviului Dunarea, incluzand Delta Dunarii si avand iesire spre Marea Neagra, in partea de Sud-Est a tarii. Tarile invecinate sunt: Ucraina in nord, Ungaria in vest, Serbia in sud-vest, Bulgaria in Sud si Moldova in est. Populatia: aproximativ 21.681.000 locuitori Suprafata: 237.500 km2 Limba oficiala: romana Capitala Tarii: Bucuresti Relief. variat: Muntii Carpati (alt. max. 2.544m), dealuri si podisuri in centru si zona de Sub-Carpati, campii (in sud intre Dunare si Muntii Carpati, in vest) Clima: temperat-continentala de tranzitie, specifica Europei Centrale Rauri importante: Dunarea, care curge pe teritoriul Romaniei 1.075 km, care curge in Marea Neagra prin Delta Dunarii, ecosistem natural cu o suprafata de 4.340 km2.
-1-
3.1.2. Domeniul proiectului

3.1.2.1. Date generale Judetul consta din 10 zone urbane si 47 comune avand 589,028 locuitori (anul 2002) din care 74% in zona urbana si 26% in zona rurala. Centrele urbane la recensamantul din anul 2002 au fost: Municipiul Brasov (284,596 locuitori in 2002) resedinta de judet; Municipiul Codlea (24,286 locuitori in 2002); Municipiul Fagaras (36,121 locuitori in 2002); Muncipiul Sacele (31,192 locuitori in 2002); Orasul Predeal (5,615 locuitori in 2002); Orasul Rasnov (31,192 locuitori in 2002); Orasul Rupea (5,759 locuitori in 2002); Orasul Victoria (9,059 locuitori in 2002); Orasul Zarnesti (25,299 locuitori in 2002); Orasul Ghimbav (5,264 locuitori in 2002). 3.1.2.2. Clima Judetul Brasov are o clima temperata, ca regiune, este situat in zona de tranzitie intre clima vest Europeana continentala si clima estica excesiv continentala. Clima din acest sector carpatic este moderat continentala, dominata de circulatia atmosferica de la nord-vest. Climatul acetei regiuni este influnentat si de curentul de aer rece, masivii polari si de curentii calzi de la sud. Conform Raportului anual al APM Braov pe anul 2010 regimul pluviometric n anul 2010 pe teritoriul judeului Brasov s-a caracterizat prin valori anuale usor peste media multianual fiind excedentar n unele zone din jude. In 2010, temperatura maxima inregistrata in jud.Braov a fost de 33.1C, in 15.08.2010 si minumul inregistrat la aceeasi statie a fost de -30.2C, in luna ianuarie. Temperatura medie nregistrata n timpul aceluiasi an a fost de 8.6C. Cantitatea anuala maxima de precipitatii a fost n Braov de 841,6 l/m2 si cea minima 594,1 l/m2.
3.2. 3.2.1.
SPECIFICATII TEHNICE PARTICULARE Situatia existenta
Toate documentele, materialele, procedurile si testele privind contractarea vor fi conforme cu toate Normele de Stat, Standardele si Regulamentele din Romania ca si cu cerintele autoritatilor locale. Pot exista cerinte mai stricte de standardizare sau de calitate atunci cand se face o referire speciala la un anumit standard. Atunci cand mai multe standarde listate in Specificatiile Tehnice Generale se refera la acelasi tip de lucrari, se aplica prevederile cele mai restrictive. Antreprenorul are sarcina de a realiza lucrari conforme din punct de vedere calitativ si al preciziei detaliilor cu cerintele Specificatiilor si ale Desenelor; de asemenea, Antreprenorul are obligatia de a institui pe cheltuiala proprie un sistem de control al calitatii si de a-si angaja ingineri, sefi de santiere, diriginti de santiere, tehnicieni de aprovizionare, alti tehnicieni si personal tehnic cu experienta necesara, impreuna cu toate mijloacele de transport, echipamentele si instrumentarul necesar unei bune desfasurari si urmariri a lucrarilor pe toata intinderea lor si pe tot parcursul timpului Lucrarile cuprinse in contractul sunt impartite in cinci loturi cite unul pentru fiecare aglomerare astfel:
-2-
Lotul Brasov cuprinde toate constructiile necesare pentru - reabilitarea sistemului de distributie a apei potabile in municipiul BRASOV; - extindere retea canalizare menajera CARTIER TIMIS TRIAJ si - extindere retea canalizare menajera CARTIER STUPINI Lotul Sacele cuprinde toate constructiile necesare pentru - extindere retea canalizare menajera Lotul Feldioara cuprinde toate constructiile necesare pentru - extindere retea canalizare menajera Lotul Sanpetru cuprinde toate constructiile necesare pentru - reabilitarea sistemului de distributie a apei potabile Lotul Sacele cuprinde toate constructiile necesare pentru - reabilitarea sistemului de distributie a apei potabile
Nu fac parte din contract sursa de apa, tratarea apei, statia de pompe apa potabila precum si statia de epurare ape menajere. Antreprenorul este obligat sa ofere toate loturile. Oferta care nu cuprinde toate loturile va fi exclusa.
3.2.1.1 SITUATIA EXISTENTA A RETELELOR DE ALIMENTARE CU APA

REABILITAREA REELELOR DE AP N BRAOV Reteaua acopera Municipalitatea Brasov, incluzand Poiana Brasov si Cartierul Stupini, dar deasemenea o serie de localitati din vecinatate: Ghimbav, Codlea, Rasnov, Sacele, Cristian, Dumbravita, Feldioara, Halchiu, Harman, Sanpetru. Pentru o parte din localitati serviciile de apa nu sunt asigurate de catre operator si pretul este foarte ridicat. In aceste localitati (Dumbravita, Sacele i Tarlungeni) s-a luat in calcul exportul de apa. Reteaua de alimentare cu apa include mai multe surse de apa subterana sau ape de suprafata, o statie de tratare(Tarlung), conducte de aductiune apa, rezervoare de depozitare, statii de pompare si retele de distributie. In conditii normale, statia, lucreaza intregul an fara intreruperi ale serviciilor de alimentare cu apa. Reteaua de distributie Reteaua de distributie a orasului Brasov are o lungime totala aproximativa de 517 km. Numarul total al populatiei beneficiara este de approx. 272,600 locuitori, ceea ce inseamna approx. 93.9% din totalul populatiei orasului Brasov. Diametrele existente variaza intre 80 mm si 1000 mm, materialele utilizate acopera o plaja intreaga a materialelor uzuale din domeniu. Sistemul de alimentare cu ap al municipiului Braov s-a dezvoltat n decursul anilor, asigurnd furnizarea apei potabile pentru consum casnic, la locul de munc (intreprinderi, instituii, spitale etc). De asemenea, reeaua de transport a apei asigur i apa industrial necesar bunei desfurri a proceselor tehnologice ce se desfoar n cadrul unitilor economice.
-3-
n anii 1960 - 1970, n urma industrializrii masive al oraului s-au construit cartiere noi de locuine, s-au dezvoltat zone industriale noi, care au impus mrirea capacitii de alimentare cu ap al localitii. S-au mrit numrul rezervoarelor de nmagazinare a apei. Realizarea n diferite etape a rezervoarelor, ale arterelor i reelelor de distribuie ap au dus la dublarea traseelor conductelor. Au aprut zone, care sunt alimentate din acelai rezervor de acumulare, dar din reele de transport diferite. n plus, perioada de via a conductelor a expirat - sunt mai vechi de 40 de ani - fapt ce a dus la producerea a numeroase sprturi, astfel nregistrndu-se importante pierderi de cantiti de ap, consum mare de materiale i for de munc pentru remedierea defeciunilor. Lipsa hidranilor de incendiu din zona studiat reprezint un risc major n sigurana locuitorilor i al imobilelor. Lipsa vanelor de secionare a reelei duce la sistarea alimentrii cu ap a mai multor imobile n caz de intervenii. Uzura fizic i moral a reelelor rezult consumuri ridicate de energie, costuri de exploatare ridicate, pierderi mari de ap. Conexiuni In concordanta cu inregistrarile Companiei APA Brasov, exista 24,429 conexiuni in reateaua de distributie, distribuite dupa cum urmeaza: Gospodarii Individuale = 17,880 conexiuni; Blocuri de apartamente = 3,769 conexiuni; Consumatori industriali = 2,421 conexiuni; Institutii Publice = 359 conexiuni. Contorizarea apei 76.13% din aceste conexiuni sunt contorizate din numarul total de conexiuni, respectiv 18,598 unitati. Situatia de contorizare este prezentata mai jos, bazata pe tipurile de consumatori: Case individuale = 13,668 conexiuni contorizate (76.44%); Blocuri cu apartamente = 2,783 conexiuni contorizate (73.84%); Consumatori Industriali = 2,164 conexiuni contorizate (89.38%); Institutii Publice = 343 conexiuni contorizate (95.54%).
INFRASTRUCTURA APEI IN ALTE LOCALITATI DIN CLUSTER BRASOV BOD Bod Sat nu are retea de distributie a apei. Apa provine de la fantani cu adancimi de 5 10 m . Bod Colonie, localizat langa fabrica de zahar, isi furnizeaza apa din surse subterane ale fabricii. Situatia prezinta o retea de distributie redusa din conducte otel. CARTIERUL STUPINI
-4-
Cartierul Stupini nu are o retea de distributie apa si apa este asigurata din puturi de suprafata(5 8 m) a carei calitate este in conformitate cu standardele de calitate apa potabila. CARTIERUL POIANA BRASOV Cartierul Poiana Brasov face parte din Municipalitatea Brasov. Exista puturi pentru asigurarea rezervoarelor Magurele cu apa. Apa pompata ajunge la rezervorul Ruia si de acolo este repompata catre rezervoarele Sportul in Poiana Brasov. Pe langa acestea, rezervorul Magurele poate fi alimentat cu apa din rezervorul Lupan gravitational. CODLEA Municipalitatea Codlea se va alatura Companiei Regionale de Operare pentru ambele activitati, apa si apa uzata. O descriere complete a situatiei existente si a masurilor de reabilitare propuse este prezentata in SF - capitolul 3. HARMAN Harman (4.514 locuitori) este alimentat direct de la conductele ce pornesc din statia de pompare Harman catre rezervorul statiei de pompare Rulmentul. Numarul de locuitori conectati la reteaua de distributie este de 2.301 locuitori, reprezentand 51%. Exista 1.155 conexiuni la reteaua de distributie. Lungimea retelei de distributie este de 16.57 km. In decursul anului 2006 s-au inregistrat urmatoarele debite de apa potabila: Debitul Total de apa potabila: QT = 11.742 m3/an din care 7.197 m3 contorizati (61.3%); Apa pentru populatie: 10.051 m3/an, din care 5.856 m3/an contorizati; Apa pentru institutii publice si industrii mici: 1.691 m3/an, din care 1.341 m3/an contorizati. SANPETRU Sanpetru (3.569 locuitori) este alimentat direct de la conductele ce pornesc din statia de pompare Harman catre rezervorul din statia de pompare Rulmentul. Numarul de locuitori conectati la reteaua de distributie apa potabila este de 1.793 locuitori, reprezentand 50.2%. Exista 1.039 conexiuni la reteaua de distributie. Lungimea retelei de distributie este de 16.17 km. In decursul anului 2006 s-au inregistrat urmatoarele debite de apa potabila: Total debit apa potabila: QT = 9.803 m3/an din care 3.769 m3 contorizati (38.4%); Apa pentru populatie: 8.998 m3/an, din care 3.306 m3/an contorizati;
Apa pentru institutii publice si pentru industria mica: 805 m3/an, din care 463 m3/an contorizati. SACELE Fronturi de apa subterana Sursele independente ale retelei de alimentare Sacele sunt captari de izvor in zona Grcin, izvoarele din Valea Grcin, izvoarele din Valea Baciului, "7 izvoare", Poiana Anghelescu si izvoarele de pe strada Izvoareler a orasului. Surse de suprafata
-5-
Sursa de suprafata este Lacul de acumulare Trlung care apartine Administratiei Nationale "APELE ROMNE" ,si apa tratata din statia de tratare Trlung operata de Compania Apa Brasov. Conductele de distributie apa tratata o Un sistem de conducte pentru aprovizionarea apei asigura transportul apei de la surse la rezervoare si respectiv la reteaua de distributie Lungimea totala a conductelor este de 15,925 m. Rezervoare Sistemul de alimentare cu apa al orasului Sacele prezinta un avantaj de depozitare pentru un volum de 7,500 m3, reprezentand 11 rezervoare: Reteaua de distributie Reteaua de distributie este de 102 km lungime. Majoritatea conductelor retelei de distributie sunt de mai bine de 30 de ani in operare (95%). Conexiuni In Sacele exista 5,784 conexiuni astfel: o o o 80 conexiuni la blocuri de apartamente; 5,500 conexiuni la gospodarii individuale; 204 conexiuni la consumatori industriali.
Contorizarea apei Nivelul de contorizare al apei este de 30%. FELDIOARA In Feldioara se gaseste un sistem de alimentare cu apa in stadiu incipient. Sistemul existent de alimentare cu apa potabila consta din sursa de apa de suprafata, statie de tratare, conducte de alimentare cu apa potabila, rezervoare de apa potabila si reatea de distributie. Sursa de apa este afluentul Valea Mare, de langa localitatea Crizbav. Sunt asigurate facilitatile pentru alimentarea apei. Statia de tratare apa potabila este aplasata langa sursa de apa si consta din 2 decantoare orizontale si 7 filtre lente si unitate de desinfectie prin clorinare. Capacitatea proiectata deserveste unui debit de 35 l/s. Functionarea statiei este gravitational. Calitatea apei tratate este de conditie slaba.Toate obiectele tehnologice sunt in varsta si necesita reabilitare. In statia de tratare nu exista electricitate. Toate operatiile sunt facute manual. Apa tratata este transportata catre rezervorul de apa de 500 m3 printr-o conducta de aductiune din otel, cu un diametru de 300 mm si o lungime totala de 4 km. De la rezervorul de apa tratata pana la localitatea Feldioara se asigura alimentarea printr-o conducta din otel,cu un dimetru de 300 mm si o lungime totala de 12 km. Conductele sunt vechi, corodate si cu pierderi mari. Reteaua existenta de distributie a apei potabile este realizata din otel si fonta,afectata de coroziune, cu multe problem si mari scurgeri. Reteaua de distributie nu acopera intreaga zona rezidentiala. Unele conducte ale retelei sunt plasate in zone private.
-6-
3.2.1.2 SITUATIA EXISTENTA A RETELELOR DE CANALIZARE

Situaia existenta a sistemului de apa uzata se descrie, pe scurt, mai jos: Reteaua existenta de apa uzata deserveste 308,176 locuitori din 386,424, reprezentand 80% din totalul locuitorilor din cluster Brasov; Lungimea totala a retelei existente de canalizare este de 514 km;
Statiile de Epurare se afla in mai multe localitati dar se gasesc in conditii neadecvate de functionare; efluentul epurat nu indeplineste conditiile cerute de normativele romanesti cu privire la calitatea apei uzate deversata in emisar (NTPA 001/2002). In aglomerarea Brasov-Stupini-Sacele, apa uzata este colectata din mai multe localitati: Brasov , inclusiv Poiana Brasov, Rasnov, Cristian, Ghimbav si Sacele. Trebuie mentionat ca sistemul de colectare apa uzata nu este operat de Compania APA Brasov in Rasnov, Cristian si Ghimbav. Apa uzata este descarcata din acele localitati in statia de epurare Brasov. Tot debitul de apa uzata este descarcat in statia de epurare Brasov, care este de fapt o statie de epurare regionala. Efluentul epurat este descarcat in Raul Ghimbasel, care este tributar raului Olt. In judetul Brasov retelele de canalizare au o lungime totala de 418.2 km, din care: Municipiul Brasov , total 369.2 km, din care: 353.5 km conducte beton, 1.8 km HDPE, 10 km PVC si 3.9 km GRP; Harman si Sanpetru, total 49 km, din care: 10 km conducte HDPE si 39 km conducte PVC . Toate retelele de canalizare curg gravitational si nu au sisteme de pompare. In prezent, cartierul Timis-Triaj are un sistem separat. Apa uzata trece printr-un bazin de spumare Imhoff, care nu opereaza satisfacator, apoi este pompata in Timisul Sec. Zona de turism din Poiana Brasov are un sistem centralizat pentru colectarea apei uzate, transport si epurare. Statia de epurare prezinta deficient importante care duc la un efluent nesatisfacator. In prezent, nu exista etele de canalizare in cartierele Stupini si Tractorul VI. Epurarea apei uzate in alte localitati din judetul Brasov Trebuie mentionat ca exista un colector care descarca direct in statia de epurare Brasov iar localitatile Rasnov, Cristian si Ghimbav sunt direct conectate la el, orase care au propria retea de canalizare. Aceste localitati nu fac parte din ROC dar trimit apa uzata la statia de epurare Brasov. BOD Localitatea Bod nu are un sistem de canalizare centralizat si implicit nu exista statie de epurare.
-7-
In Bod Colonie este un sistem de canalizare in faza incipienta care descarca apa uzata direct in statia de epurare a fabricii de zahar locale. CARTIERUL STUPINI Cartierul Stupini nu are un sistem centralizat de canalizare si in consecinta nu este statie de epurare. CARTIERUL POIANA BRASOV Cartierul Poiana Brasov face parte din Municipalitatea Brasov. Cartierul Poiana Brasov are un sistem separat de canalizare si propria statia de epurare care nu functioneaza cum trebuie. In timpul Programului ISPA un nou sistem de canalizare va fi instalat, care va conecta cartierul Poiana Brasov la sistemul de canalizare din Rasnov si in consecinta catre Statia de Epurare din Brasov. CODLEA Municipalitatea Codlea se va alatura Companiei Regionale de Operare pentru ambele activitati, apa si apa uzata. O descriere completa a situatiei curente si masurile propuse de reabilitare sunt prezentate in capitolul 3. HARMAN Harman (4.514 locuitori) are un sistem de colectare ala apei uzate centralizat. Numarul de locuitori conectati la sistemul de canalizare este de 2.249 locuitori, reprezentand 49.8%. Exista 1.129 conexiuni la sistemul de canalizare. Lungimea sistemului de canalizare este de 26.2 km. SANPETRU Sanpetru (3.569 locuitori) are un sistem centralizat de canalizare. Numarul de locuitori conectati la reteaua de canalizare este de 1.773 locuitori, reprezentand 49.6%. Exista 1.039 conexiuni la reteaua de canalizare. Lungimea ei este de 23.3 km. SACELE In Sacele se afla un sistem de canalizare separat care consta din: Un Colector Dn 500 mm localizat intre Electroprecizia si cartierul Movila; Un colector 600/900 de la cartierul Movila la statia de epurare Brasov; Colectori de canalizare in zona de blocuri (Electroprecizia, Stefan cel Mare, Movila);
6.8 km colectori de canalizare in zona Baciu (15 November, Timis, Aleea Timis, Primaverii, Andrei Muresan, Noua, Campului); 1.8 km colectori de canalizare in zona Turches-Cernatu (Branduselor, Fanetii, Ciucas, Stadion); 0.9 km colectori de canalizare in zona Satulung, pe strada Oituz;
0.9 km colectori de canalizare de la intersectia Bd. Brasovului strada Timis pana la intersectia strada Bunloc DN1; 3.0 km colectori de canalizare in cartierul ANL .
-8-
Cu exceptia colectorului DN 500 mm si a celui 600/900 toti ceilalti colectori sunt instalati din anul 2001. FELDIOARA Nu exista un sistem de canalizare si de epurare in FELDIOARA. Exista numai fose septice cu sistem de infiltrare in pamant.
3.2.2. Lucrari incluse in contract

3.2.2.1 GENERALITATI
Antreprenorul va proiecta (n limita prevederilor Contractului), executa i termina toate Lucrrile, n conformitate cu prevederile Contractului i va remedia orice defeciuni ale Lucrrilor. Antreprenorul va furniza Echipamentele i Documentele Antreprenorului specificate n Contract, precum i tot Personalul Antreprenorului, Bunurile, consumabilele i alte produse sau servicii, provizorii sau permanente, necesare pentru proiectarea(dupa caz), execuia, terminarea lucrrilor i remedierea defeciunilor. Scopul lucrarilor cuprinde: 1. Proiectare: Desi in mare parte, Proiectul Tehnic ptr realizarea lucrarilor este disponibil in prezenta documentatie, totusi anumite parti de lucrare vor fi efectuate pe baza proiectului intocmit de Antreprenor. Ca urmare, proiectarea, intocmirea documentatiilor ptr obtinerea avizelor si autorizatiilor necesare de la toate autoritatile nationale a caror legislatie impune acest lucru ptr. urmatoarele va fi in responsabilitatea Antreprenorului: Toate subtraversarile(de cursuri de apa, canale, drumuri nationale si judetene, cai ferate), asa cum sunt ele prevazute in volumul 4(Liste de cantitati), precum si in desenele din volumul 6(Desene), al prezentei Documentatii de Atribuire; Toate statiile de pompare apa uzata (civile, mecanice, hidraulice, electrice, automatizari, SCADA) cu racordurile electrice aferente; Conductele de refulare aferente statiilor de pompare ape uzate, ce vor cuprinde, dupa caz, in conformitate cu normele de proiectare in vigoare aerisiridezaerisiri, camine de golire si curatare, ec. Antreprenorul va face calculul pierderilor de sarcina pe traseul fiecarei refulari in parte si va stabili inaltimea de pompare necesara pentru fiecare statie de pompare. Inaltimile de pompare prezentate in prezenta documentatie sunt aproximative. Realizarea proiectului de rezistenta al caminelor de vane de pe reteaua de apa potabila si, caminelor de canalizare si al placilor de beton armat, pentru incastrarea ramelor cu capace, pentru caminele de pe reteaua de canalizare (acolo unde este cazul); Proiectarea si executarea urcarii arterei Fd600mm, din caminul CV CV1, situat pe str. Cuza Voda la Rezervorul de pe str. Maior Crana, precum si coborarea acesteia in acelasi camin CV CV1, in municipiul Brasov. Artera va fi din teava de presiune din fonta ductila, conform EN545-D2.5., cu imbinare zavorata. Proiectarea si executarea cuplarii in Rezervorul de pe str. Maior Crana; Executarea tronsonului de artera Fd 800mm, din Dealul Melcilor pana in caminul executat in aval de traversarea Canalului Timis(situat pe str Serii) realizata din teava de presiune din fonta ductila, conform EN545-D2.5., cu imbinare zavorata. Regularizare parau pe traseul canalizarii(Dn400mm) Tronson B- Sacele Str. Finetii - din Str. Campului pina la B-dul Brasovului CM 73, L aprox 350m
-9-
Detalii de executie privind adaptarea la teren(realizate in baza detaliilor standard din proiect)pentru bransamentele de apa si racordurile de canalizare. Proiectarea sprijinirilor pentru transee/excavatii mai adanci de 1,5 m. Alte detalii de executie privind adaptarea la teren, asa cum sunt ele descrise in continuare in cadrul prezentei Documentatii de Atribuire. 2. Executia lucrarilor si punerea acestora in functiune Executia lucrarilor implica orice activitate aferenta cum ar fi colectarea de date, prospectarile, sondajele de proba sau alte activitati de acest gen, lucrari temporare, realocare de utilitati, epuismente, etc., necesare pentru realizarea si punerea in functiune a lucrarilor. 3. Remedierea oricaror defectiuni aparute in perioada de Notificare a Defectelor Pentru lucrarile de extindere si reabilitare retele de distributie apa si retele de canalizare se vor respecta intocmai prevederile Specificatiilor Tehnice Generale precum si indicatiile din planurile incluse in Volumul 6 Piese desenate. Indicatii privind modul de plata al lucrarilor sint incluse in Volumul 4 Liste de cantitati. Lucrarile aferente montarii apometrelor se vor face numai in prezenta persoanelor delegate de catre Autoritatea Contractanta; in acest sens, Antreprenorul are obligatia de a prezenta Autoritatii Contractante un program de lucru pentru montarea apometrelor pe fiecare strada in parte cu cel putin 1 saptamana inainte de inceperea respectivelor lucrari.
3.2.2.2 DESCRIEREA LUCRARILOR 1. LOTUL BRASOV

A. REABILITAREA RETELEI DE ALIMENTARE CU APA BRASOV Pentru asigurarea unui sistem de alimentare cu ap demn de ncredere din punct de vedere al controlului cantitii i monitorizrii, sunt prevzute urmtoarele: reabilitarea conductelor de aductiune cuprinznd nlocuirea celor existente cu conducte PEID PE100, Pn10, SDR 17 cu diametrul de 400 mm, 500 mm si 600 mm, precum i cu conducte din teava de presiune din fonta ductila, conform EN545-D 2.3., cu imbinare zavorata 600, 800mm, cu o lungime aproximativ de 11 km. reabilitarea reelei de distribuie a apei n zona menionat cuprinznd nlocuirea reelei existente cu conducte PEID PE100, Pn10 cu diametre de 90-315 mm, lungime aproximativ de 33,5 km i nlocuirea a aproximativ 1350 buci de branamente(De 32-150 mm) cu o lungime total de cca 13,5km, inclusiv a vanelor, montarea hidranilor de incendiu (cu racordare Dn 80), apometrelor, apometrelor cu transmiterea datelor la distan, cminelor, refacerea drumului n urma spturilor. Lucrrile de reabilitare a reelelor de ap se vor desfura n zona ASTRA pe strzile Saturn, Neptun, Apolo, Venus, Baba Novac, Aurora, nfririi i Barbu Lutaru, - n zona central pe strzile Lung, De Mijloc, Avram Iancu, Cuza Vod, Mihai Viteazu, Bisericii Romne, Plevnei, Memorandului, Carierei, Griviei, E. Racovi, Iuliu Maniu, 15 Noiembrie, M. Koglniceanu, 13 Decembrie, Toamnei, N.Titulescu, Lucian Blaga, str. Mic, str. Vulcan i str. Independenei i strzile adiacente (reabilitarea i inelarea arterelor de ap dinspre rezervoarele din Dealul Melcilor).
- 10 -
Investiiile propuse vor asigura mbuntirea calitii serviciilor de alimentare cu ap i eliminarea pierderilor. - Din Rezervorul de 10000 mc situat pe Dealul Melcilor va cobor o arter de Fd800mm pn pe str. Nicolae Titulescu, de unde va pleca un tronson spre Calea Bucureti, unde se va realiza o bretea cu artera de 600 i se va cupla cu artera de OL 500 mm n cminul CV CB1. Cuplarea se va realiza ntr-un cmin nou proiectat CV SP Pr, amplasat n spatele staiei de pompare-vane al rezervorului, lng cminul existent. Poziia exact se va stabili de comun acord cu beneficiarul. - Artera pe str. Nicolae Titulescu va fi realizat pn la intersecia cu str. Roiorilor (CV NT4) din conduct de Fd 800 mm. - n cminul CV NT4 se va realiza o legatura intre artera nou de Fd 800 mm i cea existent de OL 800 mm, care are traseul pe str. Roiorilor spre Tunelul edilitar. - De la cminul CV NT4 artera va fi din conduct de polietilen PEID PE100 De 500 mm i se va uni n cminul CV IM1 cu artera PEID PE100 De 500 mm de pe str. Iuliu Maniu. Astfel se va realiza o inelare de arter Dealul Melcilor, Toamnei, M.Koglniceanu, Griviei, 13 Decembrie, Iuliu Maniu. - Pe str. Toamnei artera PEID PE100 De 500 mm proiectat se va cupla i cu reeaua de OL 300 mm n cminul CV T1. - Din cminul CV CV2, la intersecia strzilor Iuliu Maniu-Cuza Vod artera va pleca spre Rezervorul de pe str. Maior Crana, prin ansamblul de camine CV CV1. Artera va fi din conduct de PEID PE100 De 600 mm pn la cminele CV1, de unde spre i dinspre rezervor va fi din tronsoane de font ductil zvort Fd 600 mm. Caminul CV CV1 va fi prevazut cu un reductor de presiune DN300. Reabilitarea rezervorului nu face obiectul prezentului proiect. - Din rezervorul de pe str. M.Crana va cobor conducta in CV CV1, pe partea stanga a strazii Cuza Voda(in sensul de mers dinspre Centru) i va face legtura cu artera din conduct de PEID PE100 De 600 mm de pe str. Bisericii Romne(cminul CV AI7) i apoi n CV ME1(str Memorandului, in dreptul Cantinei Studentesti) cu reeaua existenta de OL 600 mm. - Artera de PEID PE100 De 600 mm de pe str. Bisericii Romne va face legtur ntre artera de Fd800mm de pe str. Griviei-Mihai Viteazu (reabilitat), intre caminele de vane CV LG10 si ansamblul de cmine CV MV5-R(situat la intersectia str. Mihai Viteazu cu Plevnei). In acest camin se va monta un reductor de presiune DN400mm. - Pe str. E. Racovi, pn n dreptul strzii Iancu Jianu se va reabilita artera cu conduct de PEID PE100 De 500 mm (cminul CV AR1) . - Artera reabilitat de pe str. Griviei-Mihai Viteazu cu conduct de Fd800mm se va cupla cu reeaua de OL 800mm de pe str. Stadionului n CV3ex. n cminul CV MV5-R s-a prevzut i montarea unui reductor de presiune Dn 500mm, realiznd interconectarea a celor dou zone de presiune: joas de la CVMV5-R spre str. Stadionului i medie presiune. Adncimea medie de pozare ale arterelor va fi de 2.00 m deasupra generatoarei superioare, astfel c branamentele i racordurile abonailor nu vor fi n general intersectate. n zona canalului Timi (coborrea arterei de pe Dealul Melcilor)va fi necesar o subtraversare, care se va face n tub de protecie de 1,5 Dn(Dn.tp=1200 mm).
- 11 -
Pentru o mai bun distribuie a apei i evitarea traversrii carosabilului pe toat limea strzii n caz de avarie, s-a prevzut reea de distribuie pe ambele pri a strzilor Lung, De Mijloc, Avram Iancu i Mihai Viteazu(pn la transformator -CVMV5-R). Reelele de distribuie reabilitate vor avea traseul paralel cu cele existente, meninnd i asigurnd alimentarea cu ap a populaiei. Pentru secionarea reelei n vederea unei mai bune exploatri (ntreruperea pe zone mici al alimentrii cu ap n caz de avarii) se prevd bretele(traversri)ntre reelele paralele de pe strzi(conform planurilor de situaie i detalii de cmine). - Pe str. Mihail Koglniceanu se vor desfiina reelele de distribuie din OL 200 mm, care sunt ntr-un grad avansat de degradare, iar blocurile nalte din zon se vor brana la reeaua nou de distribuie PEID PE 100, PN10 De 315 mm - prelungind branamentele existente cu cca 30m( un bransament Dn90mm si 5buc Dn 100mm). Pentru realizarea acestor lucrri se recomand procedura prin foraj orizontal. - Reeaua de distribuie de pe str. Lung va avea dou fire: -un fir din conduct PEID PE 100, PN10 De 250 mm cu o lungime de 2212 m ntre CVex1 (str. Stadionului col cu Calea Fgraului) i CV LG7 din dreptul Rectoratului (Livada Potei). - firul 2 din conduct PEID PE 100, PN10 De 160 mm cu o lungime de 2073 m ntre CV LG15 (str. Stadionului col cu Calea Fgraului) i CV LG8 (str. N.Iorga). Pe reea se vor prevedea 12 hidrani de incendiu supraterani Dn 80 mm cu dou capete. Reelele proiectate vor avea traseul paralel cu conducta existent, n carosabil. Legturile ntre cele dou fire se realizeaz prin conducte protejate n conducte de protecie din OL cu diametrul 1,5Dn reea(conform planului de situaie anexat). - Pe str. De Mijloc se vor realiza dou fire de distribuie din conduct PEID PE 100, PN10 De 160 mm cu o lungime de 1382m ntre CV DM1 (str. Stadionuluii) i CV DM6 i 1689m ntre CV DM13 i CV LG9. Hidranii de incendiu se vor amplasa alternativ pe cele dou reele, conform planului de situaie. ntre cele dou fire se vor realiza 5 bretele protejate n conduct de OL. Pe str Avram Iancu se va prevedea un fir din conduct PEID PE 100, PN10 De 160 mm cu o lungime total de 1827 m i un fir din conduct PEID PE 100, PN10 De 200 mm, L APROX 1320 m ntre CV AI1 i CV AI7; ntre cminul CV AI7 i CV AI9 reeaua de distribuie va fi din conduct PEID PE 100, PN10 De 160 mm. Pe str. Avram Iancu s-au prevzut hidrani de incendiu pe firul de conduct PEID PE 100, PN10 De 160 mm. Cminele de vane existente se pot refolosi nlocuindu-se numai placa de beton i instalaia hidraulic(conform detaliilor anexate). Cminul CV A14 este nou proiectat. Alimentarea imobilelor de la nr.4, 6, 8, 10, 12 i 14 se va face dintr-o conduct nou PEID PE 100, PN10 De 90 mm, L APROX65.00 m, care se va cupla cu reeaua de distribuie de pe str. A. Iancu printr-o van ngropat Dn 80 mm. Pe str. Cuza Vod vor fi dou fire de reea de distribuie: - firul 1. ntre CV AI9 i CV CV1 cu o lungime de 948 m
- 12 -
- firul 2. ntre CV CV7 i CV CV3 cu o lungime de 2324m Firul 2 se va cupla prin cminul CV CV2 la artera din conduct de PEID PE100 De 600 mm. Pe str. Mihai Viteazu, pn n dreptul strzii Plevnei (cminul CV MV5-R) se vor poza dou fire de reea din conduct de PEID PE 100, PN10 De 160 mm, iar dup aceast intersecie de strzi va fi o singur reea de distribuie pn la cminul CV DEC1, cu o lungime total de 3272 m. Se vor intercepta reelele existente de pe strzile adiacente, executnd la intersecii cmine de vane. Pe tronsonul cuprins ntre CV MV1 i CV MV2 reeaua de distribuie ap va avea traseul paralel cu Canalul Graft. n captul strzii Mihai Viteazu (col cu str. Stadionului) att artera, ct i distribuia intersecteaz canalul Graft. La execuia subtraversrii canalului se vor respecta condiiile impuse n Avizele SEGA. Pe str.Plevnei i B-dul Griviei se vor reabilita reelele de distribuie ap folosindu-se conduct PEID PE 100, PN10 De 160 mm, dup cum urmeaz: - str.Plevnei L APROX 212m ntre CV MV5-R i CV G7 - B-dul Griviei L APROX 1070 m ntre CV G7 CV G1 Reelele de distribuie din oel i azbociment se vor dezafecta. Pe str. Crian se va reabilita reeaua de distribuie pe o lungime de 107 m ntre cminele CV LG4 i CV CR1 cu conduct PEID PE 100, PN10 De 250 mm. Pe str. Bisericii Romne se va reabilita reeaua cu conduct PEID PE 100, PN10 De 160 mm pe o lungime total de 887 m ntre CV LG10 i CV MV6. Pe str. Iuliu Maniu se va reabilita reeaua de distribuie ap cu conduct PEID PE 100, PN10 De 160 mm i se vor intercepta reelele de pe strzile adiacente, executndu-se cmine de van la intersecii. Pe str. 15 Noiembrie vor fi dou reele de ap paralele din conduct PEID PE 100, PN10 De 160 mm i se va realiza inelarea cu reeaua de pe str. Iuliu Maniu. Pe str. 15 Noiembrie, tronsonul cuprins ntre intersecia strzilor Calea Bucureti Toamnei i Tunelul edilitar se va prevedea reea din conduct PEID PE 100, PN10 De 315 mm, Din aceast reea se va asigura alimentarea cu ap a blocurilor nalte din zon. Pe str. Toamnei se va realiza un fir de reea distribuie PEID PE 100, PN10 De 160 mm ntre CV TTex i CV N14, prin CV T2 cu o lungime total L APROX322 m (la care se adaug traversarea de drum n eav de protecie OL 250 mm cu o lungime de 35m). Pe str. Toamnei se vor prevedea 3 hidrani de incendiu. Pe str. Lucian Blaga, ntre CV LB1 i CV LB3 reeaua existent de mai multe dimensiuni i materiale se va reabilita cu conduct PEID PE 100, PN10 De 200 mm, pe o lungime de 285 m. Se vor intercepta reelele de pe strzile adiacente, executndu-se cmine de van la intersecii. Pe str. Nicolae Titulescu, ntre CV LB3 i CV NT8 se va executa o reea distribuie ap din conduct PEID PE 100, PN10 De 200 mm, pe o lungime de 932 m.
- 13 -
Se vor intercepta reelele de pe strzile adiacente, executndu-se cmine de van la intersecii. Reelele de distributie pe strazile Serii i Dealul Melcilor se vor reabilita cu conduct de PEID PE 100, PN10 De 160 mm, cu o lungime de 110 m fiecare. Pe str. Vulcan reeaua de distribuie existent este din conduct de azbociment. Se va reabilita cu conduct PEID PE 100, PN10 De 110 mm pe o lungime de 680 m, fcndu-se legtura cu reelele noi de PEID PE 100, PN10 De 90 mm de pe drumurile de acces de pe cele dou laturi ale Bisericii. Conducta de azbociment de pe str. Independenei se va reabilita cu conduct PEID PE 100, PN10 De 160 mm, pe o lungime de 790 m, conform planului de situaie i detaliile anexate. n zona vestic al oraului, pe str.Mic reeaua de distribuie este subdimensionat, degradat i pe o lungime de 250 m traverseaz proprieti private, ceea ce ngreuneaz ntreinerea i exploatarea. Se impune reabilitarea reelei ntre CV Mex (str.Crmidriei) i CV M2(n dreptul imobilului nr.25) pe o lungime de 478 m. Reeaua nou se cupleaz n cminul CV M2 proiectat cu conducta de OL 150 mm existent. n zona Astra se nlocuiesc conductele de azbociment i cele de oel cu un grad mare de uzur. Pe str. nfririi, ntre CV17 i CVG18 se va folosi conduct PEID PE 100, PN10 De 160 mm pe o lungime de 260 m. Se vor reabilita branamentele care sunt cuplate n reeaua de azbociment 150 mm. Pe str.Aurora, ntre CV19 i CVG20 se va folosi conduct PEID PE 100, PN10 De 160 mm pe o lungime de 260 m. Se vor reabilita branamentele care sunt cuplate n reeaua de azbociment 150 mm. Cele dou reele de distribuie proiectate se vor cupla cu reeaua de distribuie de pe str. Traian n CV21. Reeaua de legtur pe str. Szemler Ferencz, n lungime de 143m va fi din conduct PEID PE 100, PN10 De 160 mm. Pe strzile Saturn, Neptun, Apolo, Venus i ntre imobilele de pe str. Baba Novac se va realiza o reea inelar din conduct PEID PE 100, PN10 De 160 mm la care se vor lega branamentele blocurilor cu regim de nlime de P+4E. Lungimea total a reelei reabilitate este de 4180 m. Branamentele se vor reabilita pn la nivelul instalaiei de contorizare. Se vor amplasa hidrani de incendiu Dn 80 mm cu dou capete. n zona strzi Barbu Lutaru, se va reabilita reeaua de distribuie ap din conduct de azbociment care asigur alimentarea cu ap ale imobilelor cu regim de nlime de P+4E. Reeaua nou se va cupla n conducta de OL 200 mm de pe str. Barbu Lutaru n cminul CV BL1 cu o conduct PEID PE 100, PN10 De 160 mm pn n CV BL2. Pe reea se vor prevedea hidrani de incendiu supraterani Dn 80 mm cu dou capete. Executarea tronsonului de artera Fd 800mm, din Dealul Melcilor pana in caminul executat in aval de traversarea Canalului Timis(situat pe str Serii) Antreprenorul va prezenta metodologia de executie a tronsonului de artera Fd 800mm, din Dealul Melcilor pana in caminul executat in aval de traversarea Canalului Timis(situat pe str Serii). Va avea in vedere reducerea la maximum a intreruperii furnizarii apei si dupa
- 14 -
aprobarea acestor documente de catre Beneficiar si Consultantul de Supervizare va efectua lucrarea in cauza. Proiectarea si executarea traversarii Canalului Timis(situat pe str Serii) Antreprenorul va pregati documentatia tehnica necesara obtinerii avizelor si a Autorizatiei de Constructie, precum si Proiectul Tehnic, pentru realizarea traversarii Canalului Timis. Antreprenorul va prezenta metodologia de executie avand in vedere reducerea la maximum a intreruperii furnizarii apei si dupa aprobarea acestor documente de catre Beneficiar si Consultantul de Supervizare va efectua lucrarea in cauza. Executarea tronsonului de urcare al arterei Fd 600mm, din str. Cuza Voda, din caminul CV CV1, spre Rezervorul din str Maior Cranta, cuplarea in acest Rezervor, precum si tronsonul de coborare al arterei, pana in caminul CV CV1, din str Cuza Voda Antreprenorul va prezenta metodologia de executie a tronsonului de urcare al arterei Fd 600mm, din str. Cuza Voda, din caminul CV CV1, spre Rezervorul din str Maior Cranta, a cuplarii in acest Rezervor, precum si a tronsonului de coborare al arterei, pana in caminul CV CV1, din str Cuza Voda. Antreprenorul va avea in vedere reducerea la maximum a intreruperii furnizarii apei si dupa aprobarea acestor documente de catre Beneficiar si Consultantul de Supervizare va efectua lucrarea in cauza. Cuplarea se va realiza ntr-un cmin nou proiectat, camin care va contine o vana de linie Dn600mm. Caminul CV CV1 va fi prevazut cu un reductor de presiune DN300. Reabilitarea rezervorului nu face obiectul prezentului proiect. Proiectarea si executarea traversarii Canalului Graft(situat in captul strzii Mihai Viteazu, col cu str. Stadionului- CV 3ex) Antreprenorul va pregati documentatia tehnica necesara obtinerii avizelor si a Autorizatiei de Constructie, precum si Proiectul Tehnic, pentru realizarea traversarii Canalului Graft. Antreprenorul va prezenta metodologia de executie avand in vedere reducerea la maximum a intreruperii furnizarii apei si dupa aprobarea acestor documente de catre Beneficiar si Consultantul de Supervizare va efectua lucrarea in cauza. Extinderea bransamentelor existente pe str. Mihail Kogalniceanu Antreprenorul va executa extinderea bransamentelor existente cu cca 30m( un bransament Dn90mm si 5buc Dn 100mm), prin foraj orizontal. Proiectarea si executia caminelor de vane Camine de vane - Antreprenorul va proiecta structura de rezistenta, va executa si echipa toate caminele de vane conform pieselor desenate.
B. EXTINDERE RETEA CANALIZARE MENAJERA CARTIER TIMIS TRIAJ n cartierul Timi Triaj din Braov imobilele sunt racordate - o parte la o reea de canalizare veche, degradat, aflat n proprietatea SN CFR - i o parte n fose septice vidanjabile. Din aceste cauze se va extinde reteaua de canalizare menajera. Lungime reea de canalizare propus: 5.497 m, din care 4.421 m canal gravitaional (conduct PVC cu muf i garnitur de cauciuc D250 mm); 720
- 15 -
m canal gravitaional (conduct PVC cu muf i garnitur de cauciuc D315 mm) i 356 m canal gravitaional (conduct PVC cu muf i garnitur de cauciuc D500mm). camine de canalizare proiectate, din elemente prefabricate: 121de bucati. - Va fi folosita o statie de pompare ape uzate, Q hmax = 10 l/s i H= 8 m. Se vor executa 285 racorduri de canalizare(lungime medie 15m), inclusiv camine de racord structurate astfel: 250/160 buc 233 315/160 buc 42 500/160 buc 10. Vor fi dou fire de reea: un fir pe str. Timi Triaj de la CV102 pn la SP01. ntre CV076 i CV067 traseul reelei de canalizare traverseaz zona de triaj de cale ferat i ajunge n staia de pompare SP01. Antreprenorul va proiecta i echipa staia de pompare. Traversarea cilor ferate se va executa de ctre o firm de specialitate, conform unui proiect ntocmit de proiectant autorizat n asemenea lucrri. Firul 2 se va realiza ntre CV053 i Staia de pompare SP01 pe str. Fundtura Hrmanului. Se va realiza canalizarea imobilelor din minicartierul de case de pe str. Fundtura Hrmanului. Reelele de pe drumurile de acces la case se vor direciona ctre CV007, prin reea gravitaional, din conduct PVC Dn 250 mm. De la Staia de pompare SP01 va pleca o conduct de refulare PE Dn 160 mm pn n cminul de canalizare existent CV113 din dreptul bisericii de pe str.Filiai. Reeaua de canalizare existent de pe str. Filiai, ntre cminele CV113 i Staia de pompare existent, se va nlocui cu o conduct PVC Dn 500mm, SN4. Proiectarea si executarea STATIEI DE POMPARE SP1(cu racordul electric si conducta de refulare aferenta) Antreprenorul va pregati documentatia tehnica necesara obtinerii avizelor si a Autorizatiei de Constructie, precum si Proiectul Tehnic, pentru realizarea Statiei de Pompare ape uzate SP1, cu Q hmax = 10 l/s i H= 8 m si a conductei de refulare PEID De 160 mm L aproximativ 569 m). Subtraversari proiectare si executie Antreprenorul va pregati documentatia tehnica necesara obtinerii avizelor, va intocmi Proiectul tehnic si documentatia necesara pentru obtinerea Autorizatiei de Constructie de catre Autoritatea Contractanta, pentru realizarea urmatoarelor lucrari speciale: Traversare cale ferat L aproximativ 20 m(tronsonul1) Traversare cale ferat L aproximativ 13 m(tronsonul1) Traversare drum naional L aproximativ 24 m(tronsonul1) Traversare cale ferat L aproximativ 18 m(tronsonul2) Traversare cale ferat L aproximativ IV 27 m(tronsonul3)
- 16 -
Traversare cale ferat L aproximativ 25 m(tronsonul3) Traversare cale ferat L aproximativ 50 m(tronsonul3)
Proiectarea si executia caminelor de canalizare Camine de canalizare Antreprenorul va proiecta placile de beton armat, pentru incastrarea ramelor cu capace, pentru caminele de pe reteaua de canalizare (acolo unde este cazul).
C. EXTINDERE RETEA CANALIZARE MENAJERA CARTIER STUPINI Reeaua de canalizare din cartierul Stupini-Braov acoper doar o mic parte din strzi i este nefuncional. n mare parte, evacuarea apelor menajere reziduale n momentul de fa se realizeaz n fose septice vidanjabile. n vederea reducerii gradului de poluare a mediului ambiental, al apelor subterane i de suprafa, precum i creterea confortului urban se va extinde reeaua de canalizare din cartierul Stupini-Braov. Lungime reea de canalizare propus: 11.358m, din care 4699m canal gravitaional din conduct PVC, SN8, cu muf i garnitur de cauciuc D250 mm; 5018m canal gravitaional din conduct PVC, SN8, cu muf i garnitur de cauciuc D315 mm; i 1641m canal gravitaional din conduct PVC, SN8, cu muf i garnitur de cauciuc D400mm; camine de canalizare proiectate, din elemente prefabricate: 233 de bucati. S-a prevzut reea de canalizare menajer pe strzile din cartier, cuplndu-se n colectorul proiectat prin Contractul CL-8, sau n reeaua existent. Se vor executa 413 racorduri de canalizare(lungime medie 15m), inclusiv camine de racord structurate astfel: 250/200 buc 203 315/200 buc 195 400/200 buc 15. Va fi folosita o statie de pompare ape uzate cu . Q hmax=70 l/s i H=5 m
S-a prevzut reea de canalizare menajer pe strzile din cartier, cuplndu-se n colectorul proiectat prin Contractul CL-8, sau n reeaua existent. Pe str.Lnii s-a prevzut o reea de canalizare gravitaional din conduct PVC Dn 250 mm,ntre CV024 proiectat i C807(de pe colector). Pe str. Albinelor (tronsonul spre str.Aeroportului) ntre CV011 i C798 (de pe colector CL-08) se va folosi conduct PVC Dn 250 mm. Reeaua de canalizare de pe str. Surlaului se va cupla n colectorul de pe str. Plugarilor n C865. Tot n colectorul de pe str. Plugarilor se racordeaz reelel de pe str. Oielor. Pe str. Fagurelui se va poza o reea nou de canalizare Dn 250 mm, care va colecta apele menajere si de pe strada Izvorului. Traseul retelei urmareste str Pasunii si se racordeaz la tronsonul 12, n CV215 de pe reeaua de canalizare proiectat pe partea dreapt a DN13 n sensul spre Sighioara.
- 17 -
Reelele de canalizare de pe strzile Tmplarilor si Cavalului se vor racorda n colectorul proiectat (CL-8) pe str. Brsei. Traversrile de canale ntre CV158-CV157; CV129-CV128; CV119-CV120; CV97-CV199 se vor executa conform avizelor ANIF. Traversrile de drum naional sau judeean se vor proiecta i executa de firm specializat, n conformitate cu avizele de specialitate. Tronsonul 12 are ca punct de plecare refularea existenta in punctul Y si urmareste traseul DN13, in sensul spre Sighisoara, pana in caminul CV173, al colectorului de canalizare Brasov Feldioara(BV-CL8). Aceasta este refularea dintre statie de pompare cu tocator existenta si statia de pompare din punctul Y care trimitea apele uzate menajere colectate in Statia de Epurare din Brasov. La finalizarea lucrarilor pomparea spre Staia de Epurare Brasov urmeaz sa fie anulata iar canalizarea existenta sa fie deversata in noul colector. Antreprenorul va proiecta un cmin de bifurcaie cu vane CVSP(Detaliu camin bifurcatie DC-04 in Vol. 6.2-Desene), care se va monta pe reeaua sub presiune(refulare) existent, in imediata apropiere a caminului de vizitare proiectat CV233. Din acest cmin va pleca reeaua nou de canalizare PVC-Dn 400mm(prin CV233) i se va racorda n colectorul spre noua Staie de Epurare din Feldioara, n cminul C173. Proiectarea si executarea STATIEI DE POMPARE SP1(cu racordul electric si conducta de refulare aferenta) - Antreprenorul va pregati documentatia tehnica necesara obtinerii avizelor, va intocmi Proiectul tehnic si documentatia necesara pentru obtinerea Autorizatiei de Constructie de catre Autoritatea pentru realizarea Statiei de Pompare ape uzate SP1, cu Q hmax = 70 l/s i H= 5 m si a conductei de refulare (PEID De 110 mm Laproximativ 90 m). Proiectarea si executarea traversarilor de paraie Antreprenorul va pregati documentatia tehnica necesara obtinerii avizelor, va intocmi Proiectul tehnic si documentatia necesara pentru obtinerea Autorizatiei de Constructie de catre Autoritatea Contractanta, pentru realizarea traversarii paraielor existente: Subtraversari proiectare si executie Antreprenorul va pregati documentatia tehnica necesara obtinerii avizelor si a Autorizatiei de Constructie, precum si Proiectul Tehnic, pentru realizarea urmatoarelor lucrari speciale: Traversare canal L aprox 20m(CV158-CV157) Traversare canal L aprox 20m(CV129-CV128) Traversare canal L aprox 20m(CV119-CV120) Traversare canal L aprox 20m 6buc pe tronsonul 9-str Izvorului
Subtraversari proiectare si executie Antreprenorul va pregati documentatia tehnica necesara obtinerii avizelor, va intocmi Proiectul tehnic si documentatia necesara pentru obtinerea Autorizatiei de Constructie de catre Autoritatea Contractanta, pentru realizarea urmatoarelor lucrari speciale: Traversare drum national L aprox 34m(CV194-CV215)
- 18 -
Proiectarea si executia caminelor de canalizare Camine de canalizare Camin de bifurcatie CV SP Antreprenorul va proiecta structura de rezistenta si va executa toate caminele de canalizare.
2. LOTUL SACELE
A. EXTINDERE RETEA CANALIZARE MENAJERA Pentru asigurarea conditiilor de a racorda intreaga localitate la sistemul de canalizare menajera s-a prevazut executia unor tronsoane principale care vor face legatura cu colectorul de canalizare existent si celelalte strazi care nu au retea de canalizare. Lungimea retelei de canalizare este de 10 890 m structurata pe dimensiuni astfel: PVC-KG- 250 SN8 L = 4885 m PVC-KG- 315 SN8 L = 3200 m PVC-KG- 400 SN8 L = 2805 m TOTAL 10 890 m Executia retelei de canalizare menajera se va face la adancimi medii cuprinse intre 2.50-3.5m in functie de caminele de descarcare existente, din care pe strazi asfaltate L = 7460 m iar pe strazi cu imbracaminte din macadam L = 3430 m Se vor executa 836 racorduri de canalizare(lungime medie 9m) inclusiv camine de racord structurate astfel: 250/160 buc 353 315/160 buc 288 400/160 buc 195 Dintre cele 836 racorduri, 638 se executa la imobile cu strazi cu imbracaminte asfaltica si 198 pe strazi cu imbracaminte din macadam . Racordarea imobilelor la reteaua stradala se va face fie in caminele de linie prevazute in aliniament la distante de cca 50-60 m sau direct in reteaua de canalizare prin piese de legatura ramificatii curbe. Executia retelelor de canalizare se va face pe domeniul public din materiale certificate ptr. astfel de lucrarii conf. specificatii tehnice. Pe traseul retelei de canalizare se vor executa 233 .camine de vizitare si camine de rupere de panta din care : camine Tip I H = 12 m 5 buc camine Tip II H = 23 m 208 buc camine Tip III H = 34 m 14 buc camine Tip IV H = 45 m 6 buc Extindrea canalizarii menajere se va face pe: str. Finetii, B-dul Brasovului, str. Bunloc, str. N. Iorga, str. Panduri, str. Trandafirilor, str. Barbu Lautaru, str. Eminescu, str. Livezii. De asemeni s-a prevazut intregirea retelei de canalizare pe str. Ady Endre si str Petofii Sandor care vor asigura preluarea apelor menajere de pe strazile pe care s-a prevazut extinderea retelei de canalizare. Pentru asigurarea conditiilor de a racorda intreaga localitate la sistemul de canalizare menajera s-a prevazut executia unor tronsoane principale care vor face
- 19 -
legatura cu colectorul de canalizare existent 600/900 si celelalte strazi care nu au retea de canalizare. Astfel s-a prevazut executia unui colector pe str. Finetii care va face legatura intre colectorul 600/900 de pe str. Cimpului si B-dul Brasovului. Dupa care se va executa intregirea retelei de canalizarii pe B-dul Brasovului r care se intinde pina la intersectia cu str. Unirii sectorizat pe zone dupa cum urmeaza: Zona inte str. Noua si str. Bunloc. Tronsonul de canalizare de pe B-dul Brasovului cuprins intre Str. Noua si str. Bunloc va prelua apele menajere de de la imobilele de pe acest traseu si str. Bunloc si strazile adiacente str. Bunloc. Acest tronson va crea posibilitatea sa deverseze in reteaua de canalizare de pe str. Bunloc si le va deversa in caminul de canalizare Dn 400 existenta de la intersectia str. Noua cu B-dul Brasovului. Fara executia canalizarii acest tronson nu se va putea prelua apele menajere de pe str. Bunloc si de pe cele adiacente acesteia. Tronsonul de canalizare menajera cuprins intre str. Morii si Ciucas, va prelua apele menajere de pe str. Mica si cele care se vor descarca in reteaua de canalizare de pe str. Mica cu descarcare in reteaua de canalizare de pe str. Ciucas. Tronsonul de canalizare cuprins intre str. Ciucas, Finetii, Ograzii, N. Iorga, Valea Cernatului va prelua apele menajere de la imobilele de pe str. existente amonte de acest tronson str. N. Iorga, Panduri, Trandafirilor, Narciselor, Barbu Lautaru,si se vor descarca in reteaua de canalizare de pe str. Finetii ce descarca apele menajere in colectorul 600/900 de pe str. Cimpului Tronsonul de canalizare menajera cuprins intre str. M. Eminescu, Ady Endre, Cosbuc va prelua apele menajere de pe str. M. Eminescu si Livezii le va descarca in canalizarea menajera de pe str. A. Endre . Tronsonul de canalizare de pe M. Eminescu si Livezii care se vor descarca in reteaua de canalizare de pe B-dul Brasovului. Tronsonul de canalizare menajera de pe B-dul Brasovului cuprins intre str. G. Cosbuc va prelua apele menajere de pe str. amonte de acest tronson inclusiv C. Cosbuc si le va deversa in caminul de canalizare menajera de pe str. Ady Endre care se gaseste in dreptul imobilului nr. 98. Tronsonul de canalizare cuprins intre str. G.Cosbuc si N. Pana va colecta apele menajere de pe str. existente amonte de acesta si le va deversa in canalizarea menajera de pe str. P. Sandor. Tronsonul de canalizare menajera cuprins intre str. Zizinului si Unirii va colecta apele menajere de pe str. existente amonte de acesta si le va deversa in canalizarea menajera de pe str. Zizinului. Tronsonul de canalizare pe str. Ady Endre respectiv de la canalizarea existenta in dreptul imobilului cu nr. 98 pina la intersectia cu B-dul Brasovului va putea prelua apele menajere de pe str. M. Eminescu , Livezii, Bisericii Romane Cosbuc si de pe celelalte strazi amontede DN1A cuprinse intre str. M. Eminescu Cosbuc. Avind in vedere ca pe citeva strazi pe care s-a prevazut executia retelei de canalizare printre B-dul Brasovului, Narciselor, Bunloc, Ady Endre sunt colectoare de ape pluviale, unele amenajate altele in curs de amenajare cit si a terenului cu panta spre N este necesar ca reteaua de canalizare sa se execute cit mai adinc pentru a se putea racorda si imobilele aflate aval de strada si cele de pe partea unde se gasesc colectoarele de ape pluviale. De asemeni pe traseul retelei de canalizare se intilnesc podete de trecere cum ar fi pe DN 1A care au radierul la cca. -2.5 m sub cota carosabilului care necesita subtraversare.
- 20 -
Subtraversarile se vor face in tub de protectie iar executia lucrarilor se va face prin foraje orizontale astfel incit sa nu fie afectata structura de rezistenta a acestora. Pentru asigurarea unei functionari de lunga durata a retelelor de canalizare ce se executa pe sub albiile unor piraie, conducta de canalizare se va monta in tuburi de protectie metalice ca si la subtraversarea podetelor. Cele mai importante subtraversarii se gasesc pe B-dul Brasovului DN1A in zona de intersectie cu str. Ograzii intre str. N. Iorga si Finetii, apoi la intersectia cu str. Timocului in zona str. Oituz . Tot ca lucrari complexe sunt lucrarile de canalizare de la intersectia B-dul Brasovului cu str. Petofi Sandor si str. Finetii unde adincimea canalizarii este peste 5 m. In aceste zone se vor folosii tehnologii de sapatura prin forare umeda sau sapatura cu sprijiniri din panouri metalice. De asemeni pentru executia retelei de canalizare de pe str. Finetii este necesar regularizarea afluentului Dirbav care curge paralel cu str. Finetii prin consolidarea maluriluor iar pozarea tubulaturii de canalizare se va face in spatele zidului de sprijin. Dupa executia sapaturilor ptr. pozarea conductelor se vor executa sprijinirile de protectie pe tot parcursul executiei pentru a evita surparea peretilor si accidentele de munca. Odata cu executia retelelor de canalizare se vor executa si racordurile de canalizare la imobilele de pe strazile pe care se executa canalizarea . In timpul executiei se vor lua toate masurile de protectie pentru evitarea accidentelor de munca printre care se enumara citeva: - Semnalizarea zonei de lucru prin panouri si indicatoare. - Semnalizarea luminoasa a zonei de lucru si a transeelor si sapaturilor pe timpul noptii. - Imprejmuirea zonei de lucru cu benzi avertizoare . - Folosirea podetelor de trecere peste transee. - Sprijinrea sapaturile ptr pozarea conductelor. - Asigurarea cailor de acces in jurul transeelor. - Depozitarea si transportul pamintului. Aceste masuri nu sunt limitate iar constructorul va lua toate masurile necesare realizari lucrarilor inclusiv cele privind sanatateasi igiena la locul de munca. -depozitarea materialelor, a pamintului excavat cit si la circulatia utilajelor necesare la executia acestora. Dupa executie se vor face probele de functionare si etanseitate iar suprafetele carosabile si ne carosabile pe care s-au executat lucrariile se vor aduce la starea initiala sau se va imbunatatii in functie de necesitati.
Subtraversari proiectare si executie Antreprenorul va pregati documentatia tehnica necesara obtinerii avizelor, va intocmi Proiectul tehnic si documentatia necesara pentru obtinerea Autorizatiei de Constructie de catre Autoritatea Contractanta, pentru realizarea urmatoarelor lucrari speciale: - Traversare DN1A - L aprox 20m(Dn315mm)- Tronson A - B-DUL BRASOVULUI INTRE -STR. MORII- VALEA CERNATULUI - Regularizare parau pe traseul canalizarii(Dn400mm) Tronson B - STR. FINETII - DIN STR. CAMPULUI PINA LA B-DUL BRASOVULUI CM 73, L aprox 350m - Traversare parau L aprox 12m, buc=2(Dn315mm) - Tronson A - STR. PETOFI SANDOR - B-DUL BRASOVULUI - (INTRE STR. G. COSBUC-ZIZINULUI)
- 21 -
- Traversare prului L aprox 10m(Dn315mm)- Tronson C -STR. NICOLAE IORGA (DIN B-dul Brasovului) - Traversare parau L aprox 30m, buc=2(Dn250mm) - Tronson J - STR. LIVEZII ( Din B-dul Brasovului ) Proiectarea si executia caminelor de canalizare Camine de canalizare Antreprenorul va proiecta placile de beton armat, pentru incastrarea ramelor cu capace, pentru caminele de pe reteaua de canalizare (acolo unde este cazul);
3.LOTUL FELDIOARA
A. EXTINDERE RETEA CANALIZARE MENAJERA n localitatea Feldioara nu exist reea de canalizare. Scopul proiectului este de a realiza un sistem de gospodrire a apelor uzate n conformitate cu standardele UE. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: - reducerea gradului de poluare prin realizarea unei reele de canalizare - reducerea polurii prin eliminarea foselor septice Lungime reea de canalizare propus: 13158 m, din care 2688 m canal gravitaional (conduct PVC-KG-SN8 cu muf i garnitur de cauciuc D315 mm) i 10470 m canal gravitaional (conduct PVC-KG-SN8 cu muf i garnitur de cauciuc D250mm, refulare PEID PN6, De 90mm n lungime de 767m, 2 staii de pompare i 324 cmine de vizitare din elemente prefabricate. Se vor executa 697 racorduri de canalizare(lungime medie 15m) inclusiv camine de racord structurate astfel: 250/160 buc 561 315/160 buc 136 Reeaua nou va avea dou puncte de racord n colector: cminul C697 i C382(n dreptul Staiei de Epurare). Reeaua traverseaz drumul naional ntre cminele CV315 i CV314, CV303 i CV302, CV075 i CV040. Imobilele de pe traseul reelei proiectate vor fi racordate la canalizare prin racord din conduct PVC Dn 160 mm i un cmin de racord amplasat la limita de proprietate. n cartierul de blocuri racordurile existente vor fi aduse la nivelul reelei de canalizare proiectat. Fa de SF s-au operat urmtoarele modificri: - Tronsonul 21 de pe str. 1(conf. SF) se prelungete pn pe DN13/E60, realizndu-se reea de canalizare gravitaional ntre CV293 i CV 268 conform pantei terenului - pe DN13/E60 ntre CV305 i CV309 se dubleaz reeaua pentru evitarea subtraversrii drumului n cazul executrii racordurilor de canalizare.
- 22 -
Proiectarea si executarea STATIILOR DE POMPARE(cu racordurile electrice si conductele de refulare aferente) - Antreprenorul va pregati documentatia tehnica necesara obtinerii avizelor, va intocmi Proiectul tehnic si documentatia necesara pentru obtinerea Autorizatiei de Constructie de catre Autoritatea Contractanta,, pentru realizarea Statiei de Pompare ape uzate: - SP1, cu Q hmax = 2,5 l/s i H= 15 m si a conductei de refulare PEID De 90 mm L aprox. 268 m si - SP2, cu Q hmax = 10 l/s i H= 20m si a conductei de refulare PEID De 90 mm L aprox. 499 m). Subtraversari proiectare si executie Antreprenorul va pregati documentatia tehnica necesara obtinerii avizelor, va intocmi Proiectul tehnic si documentatia necesara pentru obtinerea Autorizatiei de Constructie de catre Autoritatea Contractanta, pentru realizarea urmatoarelor lucrari speciale: - Traversare prului Vulcanita L aprox 60m(Dn250mm) - Traversare parauL aprox 12m(Dn315mm) - Traversare drum naional L aprox 28m(Dn250mm) - Traversare drum national L aprox 16m(Dn250mm) - Traversare drum national L aprox 17,5m(Dn315mm)
Proiectarea si executia caminelor de canalizare Camine de canalizare - Antreprenorul va proiecta placile de beton armat, pentru incastrarea ramelor cu capace, pentru caminele de pe reteaua de canalizare (acolo unde este cazul);
4. LOTUL SANPETRU
A. REABILITAREA RETELEI DE ALIMENTARE CU APA Localitatea Sanpetru este alimentata cu cu apa din sistemul de alimentare al Companiei Companiei Apa Brasov, respectiv din conducta de aductiune Dn 800 Harman Rulmentul din care s-a executat o ramificatie spre localitate, in zona str Renasterii. De la ramificatie s-a executat in urma cu peste 20 ani o retea de distributie apa din conducta de Otel, izolata la exterior cu banda PVC si bitum iar la interior cu bitum. Reabilitarea reelei de distribuie const n nlocuirea conductelor vechi i uzate cu tubulatur PEID PE100, SDR17, PN10, cu diametre cuprinse ntre De110 mm i De250 mm, n funcie de necesarul de ap calculat pe tronsoane, dimensionat conform cerinelor actuale i viitoare ale localitatii. Propunerile de reabilitare s-au fcut cu respectarea traseelor existente. Lungime total reea propus pentru reabilitare: 16.330 m, din care: PEID PE100, SDR17, PN10 De90 mm: 345 m
- 23 -
PEID PE100, SDR17, PN10 De110 mm: 12.740 m PEID PE100, SDR17, PN10 De160 mm: 2.805 m PEID PE100, SDR17, PN10 De180 mm: 180 m PEID PE100, SDR17, PN10 De200 mm: 80 m PEID PE100, SDR17, PN10 De250 mm: 180 m
Reteaua va avea urmatoarea alcatuire: 1050 de bransamente cu lungimea medie 10m. - 85 de tronsoane, pe care se vor monta 69 de hidranti supraterani Dn 80 mm, din care 62 de bucati se vor monta pe reteaua ce urmeaza a fi rebilitata iar 7 bucati se vor monta pe conductele existente, conform proiectului. - 56 de camine de vane, din care: 24 bucati cu dimensiunea de 1,25 x 1,25 m 27 bucati cu dimensiunea de 1,50 x 1,50 m 5 bucati cu dimensiunea de 2,00 x 2,00 m - 1050 de bransamente din care: Dn 32 mm 1020 bucati(950 bucati pe conducta de 110mm, 20 bucati pe conducta de 160mm, 20 bucati pe conducta de 180mm, 25 bucati pe conducta de 200mm si 5 bucati pe conducta de 250mm Dn 40 mm 20 bucati(15 bucati pe conducta de 160mm, 25 bucati pe conducta de 200mm Dn 63 mm 10 bucati(2 bucati pe conducta de 110mm, conducta de 160mm, si 3 bucati pe conducta de 250mm 5 bucati pe
Proiectarea si executarea traversarilor Antreprenorul va pregati documentatia tehnica necesara obtinerii avizelor, va intocmi Proiectul tehnic si documentatia necesara pentru obtinerea Autorizatiei de Constructie de catre Autoritatea Contractanta, pentru realizarea traversarii paraielor existente: Traversare prului Durbav L aprox 20m(Dn250mm) Traversare drum naional L aprox 15m(Dn250mm) 4 BUC
Proiectarea si executia caminelor de vane Camine de vane - Antreprenorul va proiecta structura de rezistenta, va executa si echipa toate caminele de vane conform pieselor desenate prezentate in Volumul 6.
- 24 -
5.LOTUL HARMAN
A. REABILITAREA RETELEI DE ALIMENTARE CU APA Reabilitarea reelei de distribuie const n nlocuirea conductelor vechi i uzate cu tubulatur PEID PE100, PN10, cu diametre cuprinse ntre De110 mm i De 315 mm, n funcie de necesarul de ap calculat pe tronsoane. Propunerile de reabilitare s-au fcut cu respectarea traseelor existente. Lungime total reea propus pentru reabilitare: 16.573 m, din care: PEID PE100, PN10 De 90 mm (hidranti): 310 m PEID PE100, PN10 De110 mm: 12.434 m PEID PE100, PN10 De160 mm: 1.220 m PEID PE100, PN10 De200 mm: 1.672 m PEID PE100, PN10 De250 mm: 242 m PEID PE100, PN10 De315 mm: 695 m. 950 de bransamente cu lungimea medie 10m
Propunerile de reabilitare s-au fcut cu respectarea traseelor existente. Pentru distribuia apei s-a optat pentru tubulatur PEID, SDR17, PN10 cu diametre cuprinse ntre De110 mm i De 315 mm, n funcie de necesarul de ap calculat pe tronsoane. Reteaua va avea urmatoarea alcatuire: 66 de tronsoane, pe care se vor monta 62 de hidranti supraterani Dn 80 mm; 28 de camine de vane, din care: 7 bucati cu dimensiunea de 1,25 x 1,25 m 16 bucati cu dimensiunea de 1,50 x 1,50 m 3 bucati cu dimensiunea de 2,00 x 2,00 m 1 bucata cu dimensiunea de 2,50 x 2,50 m 1 bucata cu dimensiunea de 3,00 x 3,00 m,
950 de bransamente din care : Dn 32 mm 900 bucati (805buc pe cond 110mm, 80buc pe cond 160mm, 5buc pe cond 200mm, 5buc pe cond 250mm, 5buc pe cond 315) Dn 40 mm 25 bucati (5buc pe cond 110mm, 10buc pe cond 160mm, 3buc pe cond 200mm, 2buc pe cond 250mm, 5buc pe cond 315) Dn 63 mm 25 bucati (5buc pe cond 110mm, 5buc pe cond 160mm, 5buc pe cond 200mm, 5buc pe cond 250mm, 5buc pe cond 315)
Proiectarea si executarea traversarilor Antreprenorul va pregati documentatia tehnica necesara obtinerii avizelor, va intocmi Proiectul tehnic si documentatia necesara pentru obtinerea Autorizatiei de Constructie de catre Autoritatea Contractanta, pentru realizarea traversarii paraielor existente: Traversare drum naional L aprox 15m(Dn250mm) 2 BUC.
- 25 -
Proiectarea si executia caminelor de vane Camine de vane Antreprenorul va proiecta structura de rezistenta si va executa toate caminele de vane conform dimensiunilor din piesele desenate.
3.2.2.3 CERINTE COMUNE

Pentru lucrarile de extindere si reabilitare retele de canalizare se vor respecta intocmai prevederile Specificatiilor Tehnice Generale precum si indicatiile din planurile incluse in Volumul 6 Piese desenate. Indicatii privind modul de plata al lucrarilor sint incluse in Volumul 4 Liste de cantitati. Antreprenorul va tine cont de faptul ca la descrierea traseului fiecarui tronson in parte descrierea utilitatilor subterane existente este strict informativa si aceasta nu reflecta cu precizie situatia existenta in teren. Antreprenorul va face propriile investigatii pentru identificarea acestor utilitati si va lua toate masurile necesare pentru protejarea si sustinerea acestora in timpul executiei. In cazul in care este necesara devierea temporara sau permanenta a acestora, Antreprenorul va executa aceste lucrari sub asistenta detinatorului de utilitati si conform acceptului acestuia.
3.2.3. Tehnologia de lucru

Se recomanda realizarea lucrarilor cu sapatura deschisa pina la o adincime de 6 6,5 m dupa care se recomanda utilizarea unor tehnologii fara sapatura. Acolo unde se indica in documentatie, in special in zona drumurilor nationale sau judetene, lucrarile de pozare precum si subtraversarile acestora se vor executa prin foraj orizontal dirijat. Subtraversarile vor fi amplasate la o adincime minima de 1,5 m fata de cota drumului in ax si pina la generatoare superioara a conductei de protectie. Subtraversarile se vor executa sub un unghi cit mai apropiat de 90 de grade sexagesimale dar nu mai mic decit 60 de grade sexagesimale intre axul drumului si axul conductei de protectie. Deasemenea se vor executa subtraversari de ruri si canale prin metode fara sapatura deschisa acolo unde este mentionat in documentatie. La identificarea conductelor ce se vor dezafecta, antreprenorul va solicita prezena i acordul beneficiarului. Blindarea i anularea conductelor vechi (fr scoaterea lor din pmnt) intr n sarcina executantului. Soluia cea mai avantajoas a lucrrilor provizorii se va da de ctre antreprenorul lucrrii, cu acordul beneficiarului. Antreprenorul este liber sa aleaga tehnologia pe care o considera optima.
3.2.4. Materiale pentru reteaua de distributie ap i artere

Se vor utiliza materialele indicate in prezenta documentatie care sunt in conformitate cu prevederile Specificatiilor tehnice. Antreprenorul va garanta materialul conform
- 26 -
specificatiei pentru transportul de apa potabila cu o calitate conform cu standardelor nationale in vigoare. 1. MATERIALUL CONDUCTEI a. Pentru artere se va folosi: Teava din fonta ductila, DN 600mm si 800mm, PN 10 cu urmatoarele caracteristici: Teava de presiune cu mufa, din fonta ductila, cu imbinare zavorata compusa din: segmente metalice de blocare sau inel de blocare, cordon de sudura si camera de siguranta; grosimea minima a peretelui de fonta: mai mare sau egal cu 9,6 mm pentru Dn800 mm si mai mare sau egal cu 8 mm pentru Dn600 mm; garnitura de etansare din EPDM conform EN 681-1; captusire interioara cu mortar de ciment conform EN 545; protectie exterioara a tevii conform EN 545-Sectiunea D2.3. Se vor folosi tevi cu acoperiri exterioare suplimentare pentru o protectie mai buna conform Sectiunii D 2.3. dupa cum urmeaza: 1. strat de zinc 200g/m2 si acoperire cu polietilena extrudata, in conformitate cu EN 14628, sau 2. strat de poliuretan, in conformitate cu EN 15189, sau 3. strat de zinc 200g/m2 si fibre de armare, acoperite cu mortar de ciment, in conformitate cu EN 15542; protectie la imbinare: Material plastic folosit ca invelitoare de protectie suplimentara a imbinarii conform DIN 30 672. lungime utila a tubului de fonta maximum 7 m. Fitingurile din font ductil vor avea protectie interioara si exterioara cu acoperiri epoxidice care au o grosime minima de 250 M, in conformitate cu EN14901: - Piesa cot cu doua mufe imbinare zavorata Cot cu doua mufe din fonta ductila, conform EN 545 cu imbinare mecanica cu mufe , inclusiv segmente de blocare sau inel de blocare, garnituri conform DIN 28 603 din EPDM. DN: PN: 600, 800 mm 10
Unghi: 11; 22; 30; 45 - Piesa T Piesa cu 2 flanse si flansa la 90 (Piesa T) din fonta ductila conform EN 545 cu imbinare cu flanse conform EN 1092-2.
- 27 -
DN1: DN2: PN:
600, 800 mm 600, 800 mm (Flansa la 90 Grade) 10
- Piesa cu flansa si mufa imbinare zavorata Piesa cu flansa si mufa din fonta ductila, conform EN 545 cu imbinare mecanica cu mufe , inclusiv segmente de blocare sau inel de blocare, garnituri conform DIN 28 603 din EPDM respectiv flansa conform EN 1092-2. DN: PN: 600, 800 mm 10
- Piesa cu doua mufe si flansa la 90 Grade imbinare zavorata Piesa cu doua mufe si flansa la 90 din fonta ductila, conform EN 545 respectiv DIN 28 650 cu imbinare mecanica cu mufe , inclusiv segmente de blocare sau inel de blocare, garnituri conform DIN 28 603 din EPDM respectiv flansa conform EN 1092-2. DN1: DN2: PN: 600, 800 mm 600, 800 mm( Flansa la 90 Grade) 10
- Piesa cu o flansa imbinare zavorata Piesa cu o flansa, F, din fonta ductila, conform EN 545 respectiv DIN 28 650 cu imbinare mecanica cu mufe , respectiv flansa conform EN 1092-2. DN: PN: 10 600, 800 mm
b. Pentru reteaua de distributie se va folosi: Conducta din PEID, PE100, PN10SDR17 de diferite diametre, conform pieselor scrise si desenate atasate documentatiei. Materialul de umplutura pentru pozarea conductei - cuprinde materialul pentru patul de pozare al conductei(10cm), umplutura laterala precum si stratul de acoperire(30cm) necesar pozarii acesteia. Se vor folosi materialele urmatoare: Pentru conductele din PE100 se va folosi nisip, Pentru conductele din fonta ductila se va folosi nisip sau materialul de umplutura specificat de producatorul tevii.
2. CAMINE DE VANE PENTRU APA POTABILA Antreprenorul va elabora si inainta spre aprobarea Consultantului de Supervizare Proiectul Tehnic pentru executia caminelor de vane in cazul caminelor monolit.
- 28 -
In cazul caminelor monolit, se va prevedea realizarea unei sape de egalizare. Valoarea aferenta sapei se va deconta ca strat de piatra sparta compactata (suprafata bazei caminului x 10 cm); In cazul caminelor prefabricate, acestea se vor poza pe un strat de piatra sparta compactat corespunzator de cca. 10 cm care se va deconta conform articolului strat de fundare sau reprofilare din piatra Sparta din Lista de Cantitati (suprafata bazei caminului x 10 cm); Cminele de vane proiectate se vor realiza din beton armat monolit sau din semifabricate din beton, pe amplasamentul indicat n planul de situaie. Partea superioar a cminelor va fi la nivelul terenului sistematizat. Prepararea betonului se va face conform prevederilor din capitolul 9 al normativului NE012-99. Temperatura de turnare a betonului va fi de 5C30C. Certificarea calitaii betonului trebuie fcut prin grija productorului n conformitate cu Legea 10/1995 i a Regulamentului privind certificarea calitii n construcii. La realizarea caminelor se va ine cont de detaliile ce includ partea hidraulic. Pe toat durata execuiei cminelor, va exista personal tehnic calificat i atestat pentru astfel de lucrri care s conduc operaiunile de realizare a cminelor. Din partea beneficiarului lucrrile vor fi urmrite de ctre un diriginte de antier. La proiectarea cminelor se va ine cont de prevederile normativului P 73-78 Instruciuni tehnice pentru proiectarea i execuia recipienilor din beton armat i beton precomprimat pentru lichide precum i de Codul de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat indicativ NE 012-99 n alegerea betonului i a caracteristicilor sale. n punctele joase ale reelei i n zonele de secionare n cmine se vor prevedea vane de golire si clapet de retinere, cu legare la reeaua de canalizare din zon. Realizarea legturii cminului de vane-golire la reeaua de canalizare intr n sarcina antreprenorului. n acelai timp cu reabilitarea reelelor de distribuie se vor nlocui i branamentele pn la limita proprietii, n incint, unde se afl instalaia de contorizare. Cminul de 1,50x 1,50x 1,70 m (dimensiuni interioare) va avea o form ptrat n plan. Cminul va avea pe vertical o nlime de 2,05m. La baz s-a prevzut un strat de beton de egalizare de cinci centimetri. Radierul va avea o grosime minima de 20cm, iar pereii vor avea o grosime de minim 15cm. Placa de la partea superioar va avea o grosime minima de 15cm. nlimea liber a cminului va fi de 1,50m. La partea superioar s-a prevzut un gol circular cu diametrul de 75 cm pentru vizitarea cminului. De asemenea s-au prevzut trepte metalice de acces. La partea inferioar a cminului sa prevzut o ba de colectare a apei ce poate aprea ocazional din infiltrarea apelor meteorice. La exterior bazinul se va proteja prin tencuire mpotriva apelor din sol. Nu se vor monta piesele de trecere fr consultarea n prealabil i a detaliilor prevzute n planele cu instalaia hidraulic aferent acestui obiect. Cmine de vane cu urmatoarele dimensiuni: 2,00x2,00x2,10 m; 2,50x2,50x2,10 m; 3,00x3,00x2,10 m; 3,50x3,50x2,10 m; 4,20x4,20x2,50 m; 4,50x4,50x2,50 m(dimensiuni interioare) - vor avea o form ptrat n plan, si vor avea pe vertical o nlime de 2,10m. La baz s-a prevzut un strat de beton de egalizare de cinci centimetri. Radierul va avea o grosime de minim 25cm, iar pereii vor avea o grosime de minim 20cm. Placa de la partea superioar va avea o grosime de minim 15cm. nlimea liber a cminului va fi de 1,50m. La partea superioar s-a prevzut un gol circular cu diametrul de 75 cm pentru vizitarea cminului. De asemenea s-au prevzut trepte metalice de acces. La partea inferioar a cminului s-a prevzut o ba de colectare a apei ce poate aprea ocazional din
- 29 -
infiltrarea apelor meteorice. La exterior bazinul se va proteja prin tencuire mpotriva apelor din sol. Nu se vor monta piesele de trecere fr consultarea n prealabil i a detaliilor prevzute n planele cu instalaia hidraulic aferent acestui obiect. Ramele i capacele cminelor de vane vor fi de tip carosabil, trafic greu, realizate din material compozit (SMC) si vor respecta prescriptiile SR-EN124. Capacele cminelor vor fi circulare, cu diametrul de 800 mm, de tip masiv, din material compozit, amestec de poliester armat cu fibra de sticla, cu cadru din acelasi material. Capacele vor suporta sarcini de trafic 40 tone. Capacele vor fi personalizate conform detaliului atasat D05, vor avea culoarea finisrii albastru(pentru retele de apa), i nu se vor decolora n timp.(Vopsea rezistenta la UV). Capacele vor fi etane i bine fixate n cadru, pentru a nu vibra la trecerea vehiculelor. Capacele vor avea posibilitatea de blocare iar pentru deschiderea lor se va folosi o unealt speciala. Treptele realizate din oel protejat anticoroziv vor fi nglobate n beton i se vor monta nainte de turnarea betonului n perei. Capacele trebuie s aib caracteristicile urmtoare: s fie prevzute cu sistem de nchidere etan s fie rezistente la ocuri, calamiti. 3. BRANSAMENTE DE APA Proiectarea de detaliu va fi facuta de Antreprenor in baza situatiei reale din teren si respectand detaliile standard din plansa BV-CL9-DA 03. Caminele pentru apometre vor fi amplasate la cca. 1m in interiorul proprietatii si daca nu este suficient spatiu acestea se vor amplasa in trotuar. Vor include: dispozitivele si operatiile necesare in vederea instalarii aparatelor de masura (apometrelor) prevazute (strapungerea peretilor de beton, prize cu colier sub presiune, robinete cu sertar, etc.) in conformitate cu diferitele diametre si tipuri de material, inclusiv caminul ptr apometru din beton prefabricat/monolit si apometru. In cazul in care se face reabilitarea unui bransament existent, Antreprenorul are obligatia sa conecteze conducta aferenta retelei interioare a imobilului la noul bransament in caminul de apometru. Caminul de apometru va avea o forma dreptunghiulara in plan (lumina de: 1,00 x 1,20 x 1,70m), si vor fi realizate din semifabricate de beton sau din beton armat monolit. In cazul in care se va recurge la varianta monolit, Antreprenorul va face proiectarea de structura a caminului si va supune proiectul aprobarii de catre Consultantul de Supervizare. Nu se vor monta piesele de trecere fr consultarea n prealabil i a detaliilor prevzute n planele cu instalaia hidraulic aferent acestui obiect. Cminul se va tencui cu mortar de hidroizolare, att la interior, ct i la exterior pentru a fi protejat mpotriva pnzei freatice prezente. Ramele i capacele cminelor de apometru vor respecta STAS 2308-81, si vor fi executate din material compozit(SMC). Achizitia, constructia si montarea in teren a caminelor de apometru complet echipate cu rama si capac (inclusiv apometru si instalatia hidraulica interioara caminului conform detaliului DA 03) se vor deconta la bucata, conform Vol 4.1. Preambul la Lista de preturi, dar numai dupa ce intregul bransament este finalizat si testat. Lucrarile pentru detaliile de executie, montarea tevii de bransament si cuplarea acesteia la reteaua de apa stradala si la caminul de apometru se va face prin masurarea
- 30 -
lucrarilor executate (desfacere-refacere, excavatii, nisip, achizitie si montare conducta, umpluturi in transee, etc.) si se vor plati conform articolului aferent din Listele de Cantitati. 4. CONTOARE Pe branamentele de ap se vor monta apometre cu sistem telecitire. Apometrul va fi amplasat n aa fel nct s fie accesibil personalului Companiei Apa n vederea nregistrrii consumului de ap. Contoarele propuse vor fi clasa C, multijet, semiuscat sau uscat, pre-echipate pentru transmiterea la distan (conform Caietului de sarcini). - Contoarele vor deine totalizator cu tamburi pentru metri cubi i sub-multipli de metru cub; nu se accept contoare cu ace indicatoare pentru metri cubi i sub-multipli de metru cub; - contoarele vor avea set de racorduri cu filet, din alam, prevzute cu orificii n vederea sigilrii poziiei corecte de trecere a apei prin apometru. Conditiile tehnice de calitate vor fi n conformitate cu normele si caietele de sarcini de omologare a produsului. n documentele nsotitoare productorul va garanta buna functionare a produselor livrate. n contractul de livrare cu furnizorul se va solicita un termen de garantie de 24 luni de la punerea n functiune. n cadrul perioadei de garantie, productorul este obligat s nlocuiasc orice component (sau ntreg echipamentul) care a condus la aparitia unei avarii datorit unei calitti necorespunztoare a produsului. Contoarele propuse vor fi clasa C(R=160), mecanism semiuscat sau uscat, monojet sau multijet, pre-echipate pentru transmiterea la distan Contoarele vor fi pre-echipate pentru citirea ulterioar cu transmitoare ce utilizeaz principiul deteciei prin inducie electric; nu se accept transmitoare cu contact Reed; Materialele constructive ale contorului : s fie compatibile cu apa potabil (se va prezenta avizul sanitar) s fie rezistente la coroziune Contoarele de ap trebuie s dein dupa caz urmtoarele certificri : Aprobare de model B.R.M.L. sau Aprobare de model C.E.E. sau M.I.D. Certificat de conformitate potrivit Legii 608/2001 i H.G. 264/2006 Aviz sanitar sau declaraie de la productor c produsele pot fi utilizate n reele de ap potabil Furnizorul va asigura n cadrul contractului urmtoarele : a) Buletine de verificare metrologic iniial a contoarelor sau dup caz, verificare metrologic C.E.E. i certificat de conformitate (cf.H.G. 264/2006), sau conform MID b) La livrarea/montarea contoarelor va fi asigurat documentaie tehnic complet : specificaii tehnice, performanele metrologice, instruciunile de instalare, utilizare, setare, ntreinere i service, lista complet a pieselor de schimb (n limba romn) c) Asigurarea serviciilor n perioada de garanie : reparaii, piese de schimb, asisten tehnic d) Asigurarea serviciilor post-vnzare: reparaii, piese de schimb, asisten tehnic, minim 5 ani; - Contoarele vor fi livrate cu seturile de racorduri aferente. - Sensul de curgere a apei prin apometru va fi marcat cu o sgeat pe carcasa acestuia - Gradul de protecie al totalizatorului : IP68, certificat prin documente de ctre un organism neutru;
- 31 -
5. HIDRANTI SUPRATERANI Se vor executa conform detaliilor standard din proiectul tehnic, plansa DA-02. Hidranii de incendiu vor avea DN 80 mm i vor fi amplasai n conformitate cu prevederile proiectului tehnic, pe conducte cu diametrul minim de 110 mm. Astfel hidranii se amplaseaz la o distan de maximum 2m de la cile de circulaie, la minimum 5m de zidurile cldirilor pe care le deservesc i la minimum 15 m de obiectele care radiaz intens cldura n caz de incendiu. Hidranii de incendiu trebuie sa fie pozai riguros vertical, s se respecte adncimea de ngropare de 1,25 m n dreptul generatoarei superioare a cotului hidrantului i s se aeze talpa cotului pe o plac de beton prefabricat avnd 30x30x15 cm. n jurul hidranilor supraterani, se execut o betonare uoar conform detaliu DA-02. Hidranii vor fi supraterani cu un diametru nominal de 80 mm i vor avea presiunea minim PN 10 bar. Hidranii supraterani vor fi n conformitate cu SR EN 14384-2006. Caracteristici constructive - Corpul hidrantului sa fie executat din fonta ductila (atat partea supraterana cat si cea subterana) - Coloana hidrantului sa fie prevazuta cu flanse de rupere prinse cu suruburi inox - Tija va fi confecionat din oel inoxidabil prelucrat prin roluire. - 2 racorduri laterale tip B Presiune nominala PN 16 bar - Hidrantul sa fie prevazut cu sistem de golire automata la intreruperea alimentarii cu apa - ventilul de nchidere/etanare va avea miezul din font ductil GGG i va fi acoperit complet cu un elastomer special de tip poliuretan. Poliuretanul folosit la ncapsularea ventilului de nchidere/etanare va fi compatibil cu apa potabil i va asigura revenirea la forma iniial n cazul deformrii accidentale cu particule solide. - niplul de golire va fi din poliamid i va asigura golirea automat i complet care elimin riscul deteriorrii hidrantului n urma ngheului. - racordurile i capace din aluminiu conform cu DIN14318 i DIN 14319. - suruburile si piulitele vor fi din otel inoxidabil . - hidranii vor fi prevazuti cu sistem de protecie la rupere. Hidrantii montati se vor plati la bucata, si vor cuprinde hidrantul propriu-zis (corpul, cotul cu picior si flansele DN 80, cheile de manipulare), precum si legatura la retea (piesele prin care se face legatura hidrantului la reteaua de alimentare cu apa). 6. ARMATURI SI ACCESORII Conductele, fitingurile, racordurile i armturile folosite pentru realizarea instalaiilor trebuie s poarte un consemn de marc care s asigure conformitatea cu normele standard. - 1. FLANSE Materialul i modul de mbinare a flanelor vor fi n conformitate cu clauzele relevante ale specificaiilor referitoare la fiecare material de conduct. Dimensiunile, poziionarea si numrul golurilor de trecere al uruburilor prin flane vor fi conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN
- 32 -
2501 sau echivalent, cu scopul de a permite asamblarea tuturor tipurilor de racorduri, robinete i accesorii. Gama de presiuni nominale pentru flane va fi cel puin egal cu cea mai ridicat presiune a conductelor i fitingurilor la care sunt anexate, dar cu o presiune nominal de cel puin PN 10. - 2. GARNITURI I INELE DE ETANARE Garniturile i inelele de etanare vor fi fabricate din cauciuc natural sau sintetic, adecvat pentru utilizarea la ap potabil, cu o grosime de minimum 3mm n conformitate cu STAS 1733-89, DIN 3535 partea 3, BS 2494:1990 sau echivalent i vor fi de dou tipuri: garnituri plate fr inserie metalic; garnituri cu inserie metalic. Depozitarea inelelor sau a garniturilor din cauciuc se va face la ntuneric, ferite de nghe sau supranclzire, libere de orice tensiune. - 3. URUBURI, AIBE, PIULIE DIN OTEL INOX uruburile folosite la mbinarea flanelor vor fi n conformitate cu SR ISO 4016:1994 sau SR ISO 4018:1994 - uruburi cu cap hexagonal parial, respectiv total filetate, grad C. aibele folosite la mbinarea flanelor vor fi n conformitate cu SR ISO 4759-3:1996 -aibe plate pentru uruburi i piulie cu diametrul nominal al filetului pn la 150mm, Grade A..C. Piuliele folosite la mbinarea flanelor vor fi n conformitate cu STAS 922-89 - Piulie hexagonale. Clasa de execuie C sau echivalent. Piuliele, uruburile i aibele vor fi zincate, iar nainte de strngere uruburile vor fi unse cu vaselina grafitat. uruburile vor fi suficient de lungi pentru ca cel puin o spira a filetului sa depaseaca piulia atunci cnd aceasta este strns. - 4.ADAPTOARE I CUPLAJE UNIVERSALE DIN FONTA Adaptoarele i cuplajele se folosesc pentru uurina montarii -demontrii, armaturilor pe orice tip de conducta sau pentru trecerea de la un tip de conducta la altul si pot fi: cuplaj universal de larga toleranta din fonta ductila adaptor cu flan universal, de larga toleranta, din fonta ductila Specificatii tehnice - a. Cuplaj universal cu sistem incorporat de autoblocare si rezistenta la smulgere si tractiune pe toate tipurile de conducte: otel, fonta, azbociment, PEID,cond.din fibra de sticla,etc. - b. Cuplajul sa aiba sistem unitar de prindere pentru toate tipurile de conducte : otel, fonta, azbociment, PEID, cond.din fibra de sticla,etc.,care sa nu necesite componente suplimentare de montaj functie de tipul si sectiunea conductei. - c. Corp din fonta ductila GGG40 vopsit epoxy (minim 250m) - d. Sistem de etansare cu inel din PLASTIC tip diafragma cu mare toleranta, demontabila si interschimbabila pentru toate tipurile de conducte - e. Durata de viata a garniturii din plastic =min . 50 ani - f. Suruburi si piulite din inox pasivat, ce rezista foarte bine in conditiile montajului ingropat la actiunea agentilor corozivi din diferite soluri - g. Deflectie unghiulara preluata intre conducte: 4 - h. Temperaturi: -20C : +80C - i. Standard de referina: ISO 9001 - 5. VANE CU SERTAR PANA CAUCIUCATA SI CORP PLAT CU FLANSE (PN 10) (Dn300mm) - Vanele sertar vor fi fabricate conform EN 1074-1 i 2
- 33 -
- Vor avea flane n conformitate cu ISO 7005 partea 2 (EN 1092-2: 1997, DIN 2501). - Standard de executie DIN 3352 - Lungimi de constructie DIN 3202 cu F4 Specificatii tehnice - a. Presiunea nominal : 10 bar - b. corpul i capacul vor fi din font ductil conform DIN 1693. - c. axul vanei va fi neascendent i va fi confecionat din oel inoxidabil - d. sistemul de etanare de pe tij va fi de tipul fr ntreinere i va cuprinde: * o garnitur hidraulic din cauciuc EPDM * cel puin doua garnituri tip O-ring din cauciuc care s nu permit contactul metalmetal dintre tij i capac. * un inel raclor rezistent la radiaii ultraviolete care va preveni ptrunderea murdriei dinspre exterior. - e. Sertarul pan va fi din font ductil GGG, ncapsulat complet cu cauciuc de tip EPDM. - f. Piuli sertar fix i integrat n corpul sertarului, din alam rezistent la dezincare - g. uruburi din oel inoxidabil - h. Vana sa fie prevazuta cu sistem de protectie pentru cazul in care axul este suprasolicitat la torsiune. - i. n cazul ngroprii directe se vor folosi tije extensibile i cutii de suprafa. Cutiile de suprafa vor avea urmtoarele caracteristici: - corpul va fi din poliamid rezistent la temperaturi de pn la 250C. - capacul din font GG. 6. VANE FLUTURE DUBLU EXCENTRICE CU FLANSE, CU ACTIONARE MANUALA DN>300mm Specificatii tehnice 1. Presiunea de lucru = 10 bar 2. Corp si disc din fonta ductila GGG40 conf. DIN 1693 3. Protectie anticoroziva interna si externa cu vopsea epoxy aplicat electrostatic conf. DIN 30677 4. Ax din oel inoxidabil AISI 431 5. Inel reinere garnitura din oel inoxidabil AISI 420 6. uruburi si pene din oel inoxidabil A2 7. Material scaun din oel inoxidabil DIN X 20 Cr 13, AISI 420 8. Garnitur de etanare din cauciuc EPDM 9. Vana va fi cu actionare manuala si va fi prevazuta cu reductor, roata de manevra si indicator de pozitie a discului . 10. Flane conform EN1092-2 (ISO 7005-2)
Vana de reducere a presiunii reduce, controleaz i menine constant o presiune aval prestabilit, indiferenet de variaiile de presiune i/sau debit din amonte.
- 34 -
Vanele de reglaj vor fi montate orizontal, intre doua vane cu sertar pana cauciucata, n cmine. Vor fi prevzute cu conduct de by-pass, pe care de asemenea se va monta vana reducatoare de presiune. Imbinarea vanelor se va face cu flanse. Precizia de reglaj trebuie s fie n intervalul 25%. Vanele de reducere a presiunii vor avea prevzut n aval i un ventil de suprapresiune, pentru protecia conductelor din aval. nainte sau dupa vana de reglaj se va monta un compensator de montaj care are rolul de a linisti turbulentele ce apar n urma reglarii la nivelul vanei dar si de a usura montarea si demontarea vanei de reglare. De asemenea, inaintea vanei de reglaj se va monta un filtru de impuritati. Toate vanele vor fi protejate interior si exterior mpotriva coroziunii cu un strat de vopsea epoxidica. Piesele interioare vor fi executate din materiale anticorozive. Corpul vanei si capacul vor fi din fonta ductila. Vanele trebuie sa indeplineasca urmatoarele caracteristici constructive; rezistenta la coroziune rezistenta mare la cavitatie forma hidrodinamica foarte buna amortizarea foarte buna a zgomotelor - 7. CLAPETELE DE REINERE Clapetele de reinere vor fi de tipul cu clap, montate cu flane, avnd dimensiunile ntre flane conform DIN 3202-F6 i dimensiunile flanelor, poziionarea i numrul golurilor de trecere a uruburilor conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501 sau echivalent sau cu arc, montat ntre flane. Pentru mpiedicarea accesului animalelor sau insectelor n interiorul rezervoarelor prin intermediul conductelor de preaplin, la gurile de descrcare sau la cminele de deversare se vor prevedea clapete unisens. Acestea vor fi prevzute cu flan, care va avea dimensiunile, poziionarea i numrul golurilor de trecere a uruburilor conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501 sau echivalent. - 8. DISPOZITIVE AUTOMATE DE AERISIRE-DEZAERISIRE Specificatii tehnice - a. Clasa de presiune: PN 16 - b. Presiunea de operare: ntre 0,2 16 bar - c. Vanele de aerisire vor fi cu tripl acionare i vor avea urmtoarele caracteristici: - corp i capac component cinetic din font cenuie GG - corp component automat: nylon armat sau font cenuie - scaun de etanare: Bronz/EPDM - flotor din policarbonat - Protectie anticoroziva cu pulbere epoxidica - modalitatea de conectare: flan conform ISO 7005-2 (EN 1092-2, DIN 2501) - d. Vana va permite: * Admisie de aer la golirea reelei * Eliberare de aer la ncarcarea reelei * Eliberare de aer sub presiune.
- 35 -
Vanele de aerisiredezaerisire vor fi cuplate la conducte pe mosoare de oel, pe generatoarea superioar a conductelor prin intermediul unei vane de nchidere (vana cu flanse cu sertar pana cauciucat) - 9. VENTILE DE SUPRAPRESIUNE (PROTECIE MPOTRIVA LOVITURII DE BERBEC) Pentru protejarea conductelor reelei de distribuie din aval de cminele cu vane reductoare de presiune (n caz de defectare a vanei) i protejarea conductelor de aduciune mpotriva loviturii de berbec, se vor instala ventile de suprapresiune. Ventilul de suprapresiune va aciona imediat i va elibera rapid apa rezultat din unda de presiune. Ventilul va avea corpul din font, celelalte materiale componente fiind aliajele de bronz, oelul inox sau alte materiale rezistente la coroziune. Garniturile vor fi din cauciuc (EPDM). Modul de mbinare va fi cu filet. Instalarea se va putea face fie pe vertical, fie orizontal. Inspeciile i ntreinerea se pot face fr a schimba presiunea prestabilit i fr a demonta ventilul. Ventilul va fi reglat n fiecare caz pentru a declana la o presiune mai mare cu 0,51 bar dect presiunea de regim a tronsonului aval (dup vana de reducere de presiune). - 10. DEBITMETRE DE AP(Dn150mm) Debitmetrele de ap vor avea clasa de precizie C conform SR-ISO 4064/1-96 i trebuie s fie etane, cu cadran semi-uscat sau uscat, corespunztor gradului de protecie IP 68. Toate contoarele de ap care sunt procurate din import trebuie s aib aprobare de model n Romnia, trebuie s fie marcate conform normelor n vigoare i s aib un certificat individual de verificare metrologic. Contoarele vor fi pre-echipate pentru citirea ulterioar cu transmitoare ce utilizeaz principiul deteciei prin inducie electric; nu se accept transmitoare cu contact Reed; Contoarele de ap vor fi montate n camine, n poziie orizontal, cu capul contorului vertical. Se vor prevedea tronsoane stabilizatoare cu lungimea de 10 (5)x DN n amonte i 3 (5) x DN n aval, n funcie de recomandrile productorului. Corpul contorului va fi din font i va fi prevzut cu flane, ale cror dimensiuni, poziionare i numr de goluri de trecere a uruburilor vor fi conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501 sau echivalent. - 11. SUPORTURI PENTRU VANE Pentru susinerea vanelor si apometrelor din cmine se vor prevedea suporturi metalice confecionate din eav de oel i o plac ptrat din tabl groas la partea inferioar, nlimea suporturilor se va stabili pe antier, n funcie de distanele pe vertical din interiorul cminului. Pentru a nu supune solicitrii conductele din PEID n cazul blocrii vanei de golire, vanele de golire se vor fixa cu suporturi cu dou coliere de fixare, iar suporturile de vane vor fi fixate de radierul cminului cu uruburi tip CONEXPAND. Suporturile vor fi protejate anticorozov prin vopsirea dup confecionare cu un strat de grund i un strat de vopsea epoxidic. - 12. COMPENSATORI DE MONTAJ CU TIRANTI Compensatorii de montaj vor avea urmatoarele caracteristici tehnice minimale:
- 36 -
- a. Compensatoarele axiale de montaj cu tirani vor avea corp i flane de legtur din oel carbon, cu garnitur din cauciuc EPDM. Flanele de legtur vor fi conform ISO 7005-1 (EN 1092-2: 1997, DIN 2501). - b. Compensatoarele vor avea protecie intern si externa: acoperire epoxidic - c. Produsul va fi livrat impreuna cu suruburile de montaj si cu garniturile de etansare - d. Presiunea nominal : 10 / 16 bar - e. Temperatura de lucru: max. 70C DOCUMENTE CE VOR INSOTI PRODUSELE Toate produsele ce vor fi inglobate in lucrarile permanente ale Lucrarii, vor fi nsoite de urmatoarele documente: * Agrement tehnic emis de MLPAT, impreuna cu Avizul tehnic IGCPM n conformitate cu OG nr 60/1997 de aprobare a legii nr 212 referitoare la prevenirea i aprarea contra incendiilor. * Pentru produsele cu marcaj CE se pot prezenta Certificat de calitate EC si Declaratie de conformitate. * Specificatiile tehnice ale produsului de la producator. * Declaratia producatorului / furnizorului de conformitate a produsului cu agrementul tehnic elaborat pentru acesta. * Certificat de calitate de unde sa reiasa ca s-au facut teste hidraulice conform EN 14384(EN 1074-6) si care sa confirme faptul ca hidrantii au fost testati i au rezistat la presiunea de ncercare. * Instructiuni de montare si utilizare * Instructiuni de intretinere Antreprenorul are obligatia de a transmite spre aprobarea Consultantului de Supervizare toate specificatiile tehnice ale materialelor insotite de documentele relevante mentionate mai sus.
3.2.5. Materiale pentru reteaua de canalizare

Se vor utiliza materialele indicate in prezenta documentatie care sunt in conformitate cu prevederile Specificatiilor tehnice. Antreprenorul va garanta materialul conform specificatiei pentru transportul de apa uzate menajere. Calitatea apei uzate menajere indeplineste conditiile prevazute in norme pentru descarcarea de ape uzate in sistemul public de canalizare. 1. CONDUCTELE DE CANALIZARE Pentru retelele de canalizare se vor folosi conductele de PVC-KG-SN8, de diferite diametre, conform EN 1401. 2. RACORDURILE DE CANALIZARE
- 37 -
Se vor executa pe baza detaliilor de executie realizate de Antreprenor tinand cont de detaliilor standard din proiectul tehnic, plansa DC-03 din conducte PVC-KG Dn160mm, SN 8. Pentru lucrarile de extindere si reabilitare retele de canalizare se vor respecta intocmai prevederile Specificatiilor Tehnice precum si indicatiile din planurile incluse in Volumul 6 Piese desenate. Indicatii privind modul de plata al lucrarilor sint incluse in Volumul 4.1 Preambul la Liste de cantitati. Camine de racord Acest capitol se refer la specificatiile pentru livrarea si construirea cminelor de vizitare din PVC care vor fi instalate pentru toate racordurile individuale ale sistemului de canalizare proiectat. Caminele de racord vor fi din PVC (315mm/160mm) si vor fi amplasate la maxim 1 metru in exteriorul proprietatii. Se compun din: capac telescopic-alcatuit din capac de fonta carosabil si tub telescopic;
coloana caminului-din tub PVC gofrat sau plin cu garniturile aferente si face legatura intre capacul telescopic si baza caminului. baza camin. Achizitia, si montarea in teren (include desfacere-refacere sistem rutier, excavatii, nisip, achizitie si montare camin, umplutura transee, cuplarea caminului la instalatia interioara de canalizare-dupa caz, etc) a caminelor de racord (complet echipate cu rama si capac) se vor deconta la bucata, conform Vol 4.1. Preambul la Lista de preturi, dar numai dupa ce intregul racord este finalizat si testat. Lucrarile pentru detaliile de executie, montarea tevii de racord si cuplarea acesteia la reteaua de apa stradala si la caminul de racord se va face prin masurarea lucrarilor executate (desfacere-refacere, excavatii, nisip, achizitie si montare conducta, umpluturi in transee, etc.) si se vor plati conform articolului aferent din Listele de Cantitati. 3. CMINE DE CANALIZARE Camine standard din elemente prefabricate din beton conform EN 1917/2005 Aceast Specificatie se refer la construirea complet a cminelor din elemente prefabricate din beton. Caminele se vor aseza pe un pat compactat din balast de cca. 10cm Diametrul de lucru minim pentru elementele prefabricate din beton este de 1000 mm. Aceste elemente prefabricate trebuie s fie imbinate complet cu un pat de mortar pentru a putea rezista la solicitrile verticale. O atentie special trebuie acordat la imbinarea conductelor de canalizare pentru a se obtine o imbinare etan si flexibil. Toate elementele de constructie trebuie s aib aceeai compozitie uniform. Elementele nu trebuie s aib defecte care ar putea afecta rezistenta, etaneitatea sau durabilitatea. Capetele tuburilor, deschiderilor si a reductiei conice ale caminului trebuie s fie in unghi drept fat de axa lui. Atunci cnd se testeaz tubul de 1000 mm, rezistenta
- 38 -
minim la strivire F este de 35 kN/m pentru fiecare metru inltime de constructie. Toate rosturile vor fi etanate cu membrane speciale din cauciuc sau mortar de ciment impermeabil, dintr-un amestec de ciment, agregate pentru beton de maxim 4 mm, si ap in cantitate corespunztoare. Proportia amestecului: ciment : agregate = 1:3. Un inel de aducere la cota va fi instalat intre reductia conica si capac. In principiu, totui, nu ar trebui folosite mai mult de dou inele de aducere la cota. Avnd in vedere faptul c inelele de aducere la cota nu permit singure adaptarea exact la inltimea terenului, este de asemenea prevzut un strat de egalizare din beton turnat la fata locului, cu o grosime maxim de 5 cm. Inltimea maxim a inelelor de aducere la cota (ca regul, dou tuburi )si a stratului de egalizare este de 28 cm. Pentru executarea lucrrilor se vor utiliza numai materiale i echipamente omologate. Fiecare dintre acestea vor fi marcate corespunztor i vor fi nsoite de certificate de calitate i de garanie, dup caz. Se va respecta n totalitate tehnologia de execuie a lucrrilor din prezenta documentaie tehnic i normele specifice date de furnizor. Partea interioar a radierului (precum i jgheabul) trebuie s aib o rugozitate comparabil cu cea a canalizrii astfel ca viteza apei din canal s nu se micoreze la trecerea prin cmin. Acostamentul radierului se va finisa astfel nct materialul decantat s fie splat cu uurin de fluxul de ap din canal i s revin n jgheab. Pe suprafaa elementelor nu se admit fisuri, denivelri, pori, pri desprinse sau segregri. Aceste condiii sunt impuse cu precdere n zonele de contact cu inelele de etanare din cauciuc. Condiia de permeabilitate pentru elementele de beton este P8, conform normativului P73-78. Amplasarea n plan a cminelor de vizitare respect STAS 3051/91. n cazul cminelor de vizitare care se amplaseaz la o schimbare de direcie a canalului, unghiul dintre cele dou direcii trebuie s fie de maxim 90 n cazul canalelor cu dimensiunea orizontal a seciunii transversale pn la 500 mm inclusiv. Ramele i capacele cminelor de vizitare vor respecta EN 124. Se prevd rame cu capace carosabile din material compozit (SMC). Capacele cminelor vor fi circulare, cu diametrul de 800 mm, de tip masiv, din material compozit, amestec de poliester armat cu fibra de sticla, cu cadru din acelasi material. Capacele vor suporta sarcini de trafic 40 tone. Capacele vor avea culoarea finisrii negru (pentru retele de canalizare), i nu se vor decolora n timp.(Vopsea rezistenta la UV). Capacele vor fi ventilate i bine fixate n cadru, pentru a nu vibra la trecerea vehiculelor. Capacele vor avea posibilitatea de blocare iar pentru deschiderea lor se va folosi o unealt speciala. Treptele realizate din oel protejat anticoroziv vor fi nglobate n beton i se vor monta nainte de turnarea betonului n perei. La cminele cu adncimi mai mari de 5,00 m se vor prevedea scri de acces cu co de protecie i balustrad. Toate construciile metalice vor fi protejate anticoroziv. Capacele trebuie s aib caracteristicile urmtoare: s fie ventilate s fie prevzute cu sistem de nchidere etan
- 39 -
s fie rezistente la ocuri, calamiti.
Montajul cminelor de vizitare se va realiza concomitent cu montajul conductelor stradale, de regul din aval n amonte. Verificarea calitii cminelor de vizitare, precum i probele de etaneitate se vor realiza concomitent cu verificarea i probarea tronsoanelor de canalizare. Pentru caminele
4. STATII POMPARE APA UZATA Generalitati Avand in vedere ca locatiile statiilor de pompare sunt la intersectii de strazi (vezi Vol. 6 Desene), statiile de pompare ape uzate vor fi proiectate si executate de catre Antreprenor sub forma unui cheson circular, care poate fi de tip: prefabricat in constructie monobloc din PEID, cu peretele in constructie dubla de tip fagure compatibila pentru instalari in soluri cu panza freatica aproape de suprafata si care in cazul deteriorarii unuia dintre pereti sa ramana in continuare complet etans evitandu-se infestarea apei din panza freatica sau aparitia infiltratiilor, sau turnat monolit din beton armat. Indiferent de tipul chesonului, acesta va fi calculat impotriva flotabilitatii (plutirii) in cazul in care studiul geotehnic intocmit prin grija Antreprenorului va evidentia prezenta panzei freatice. Deasemenea in ambele cazuri (prefabricat/monolit) chesonul va fi prevazut cu basa pentru instalarea unei pompe de drenaj in vederea evacuarii apei uzate ce poate ajunge accidental in cheson. In interiorul chesonului care va ramane in permanenta uscat, se va monta un sistem de pompare/evacuare ce va include si rezervorul de colectare a apei menajere, sistem a carei functionare trebuie sa fie complet automatizata, si care trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: 1. In cazul utilizarii sistemului de pompare, acesta trebuie sa permita: pomparea in sistem automat a apei menajere incarcate cu solide de pana la 30mm, si colectarea si evacuarea automata a solidelor cu un gabarit mai mare de 30mm (solide ce nu pot fi preluate de rotorul pompei) dar mai mic de 80% din diametrul interior al conductei de refulare. 2. In cazul utilizarii sistemului prin evacuare (cu aer comprimat), acesta trebuie sa permita: evacuarea automata apei menajere incarcate cu solide cu un gabarit de pana la 80% din diametrul interior al conductei de refulare. Sistemul de pompare/evacuare trebuie sa includa toate echipamentele si facilitatile necesare indeplinirii cerintelor impuse mai sus, si trebuie sa asigure functionariea in sistem automat (2 pompe/compresoare, rezervor interior pentru colectarea apei menajere, vane, clapeti de retinere pentru fiecare echipament de pompare/evacuare, tevi refulare, tablou automatizare, sistem de ventilatie, senzori de nivel, capac acces statie carosabil, sistem iluminare interior, pompa drenaj, etc), inclusiv sistemul pentru separarea si evacuarea corpurilor solide cu gabarite cuprinse intre 30 mm si 80% din diametrul conductei de refulare in cazul folosirii sistemului de pompare, si sistemul
- 40 -
pentru separarea si evacuarea corpurilor solide cu gabarite de pana la 80% din diametrul conductei de refulare in cazul folosirii sistemului prin evacuare. Staia de pompare/evacuare trebuie s fie complet etan la ap i mirosuri i accesibil n interior. Avand in vedere ca locatiile statiilor de pompare sunt prevazute la intersectii de strazi si in imediata vecinatate a locuintelor, zgomotele si vibratiile produse de echipamentele statiei trebuie sa se inscrie in limitele admise in reglementarile tehnice specifice. Statiile de pompe vor fi echipate cu instalatii mecanice, hidraulice, electrice, si de automatizare care sa permita functionarea automatizata in conditii de eficienta si siguranta maxima. Vor fi prevazute toate facilitatile necesare pentru montarea si demontarea facila si in deplina siguranta a echipamentelor. Lucrarile de constructie, daca este cazul, vor incepe cu lucrarile de epuisment pentru scaderea nivelului apei subterane la minim 0,50 m sub nivelul fundatiei. Instalaii mecanice si hidraulice Staia de pompare/evacuare, va fi echipat cu 2 pompe/compresoare, si trebuie s rmn complet funcional n timpul interveniei la una din electropompe/compresoare. - Pe colectorul de intrare se monteaza o vana cutit, cu tija de actionare de la suprafata; - Electropompele (sistem prin pompare) pentru vehicularea apelor uzate cu coninut de fecale, fixate cu dispozitiv pentru instalare uscat; - Electropompele/compresoarele vor avea carcasa motorului i rotorul pompei/compresorului din font, arborele din inox. - Motorul este trifazat, cu grad de protecie motor = IP 68, clasa de izolaie F, testat n conformitate cu prevederile IEC 34-5; - In cazul folosirii sistemului prin pompare, electropompele s fie pentru ape uzate cu rotor adaptat (posibilitatea de a modifica dimensiunea rotorului astfel incat punctul de functionare sa fie situat pe curba pompei, iar eficienta pompei nu trebuie sa fie mai mica de 90% din eficienta maxima a pompei), rezistente la coroziune i fr repercursiuni n cazul formrii hidrogenenului sulfurat; - Electropompele/compresoarele trebuie sa fie dotate cu sistem de semnalizare a prezenei apei in camera statoric. Instalaii electrice Antreprenorul va proiecta si realiza instalatiile electrice interioare de iluminat, prize, forta si priza de pamant, aferente statiilor de pompare ape uzate. Alimentarea cu energie electrica a tabloului electric T.SP. se va realiza din retelele existente in zona prin intermediul unui bransament trifazic. Avand in vedere ca la data initierii prezentei documentatii avizul pentru racordurile electrice nu a fost inca eliberat, pentru evaluarea lucrarilor de racord electric (conform articolului aferent din Lista de Cantitati) se vor lua in considerare urmatoarele cantitati estimative de lucrari: - Din LEA j.t., montare cutie de separaie pe stlpul de racord, branament electric trifazat subteran, realizat cu LES j.t. de seciune corespunztoare cu lungimea de 100 m, pozat pe domeniul public, (protejat la subtraversri), montare (pe domeniul public) firida de policarbonat E1+1a cu compartiment separat pentru grup de msur, (prevzut cu vizor i fant securizat pentru acces acionare ntreruptor de joas tensiune), echipat cu ntreruptor automat (I=16A) i cu protecie la supratensiuni de frecven industrial (DPST), contor trifazat electronic (inductiv capacitiv) pentru decontarea energiei electrice, LEC jt de seciune corespunztoare la TD consumator, priz de pmnt, instalaii electrice de utilizare.
- 41 -
Pentru fiecare statie de pompare/evacuare, Antreprenorul va achizitiona cate un generator mobil de curent electric de putere corespunzatoare, care va fi utilizat pentru asigurarea functionarii normale a fiecarei statii in cazul caderii alimentarii cu energie electrica. In acest sens in interiorul fiecarei statii se vor crea facilitati la tabloul electric aferent pentru decuplarea statiei de la reteaua de energie electrica si cuplarea la generator. Generatoarele vor ramane in proprietatea Autoritatii Contractante. Din tabloul electric T.SP. se vor alimenta pe circuite separate pompele/compresoarele, ventilatorul si corpurile de iluminat. Tabloul va fi prevazut cu circuit separate de alimentare pentru modemul de transmisie date. Tabloul electric T.SP. se va monta in interior. Automatizari Pompele/compresoarele din staiile de pompare/evacuare vor functiona in mod normal automat controlat de catre nivele de apa uzata (proiectul de automatizari va fi intocmit de catre Antreprenor). Staiile de pompare vor fi echipate cu panou de control i automatizare pentru 1+1 pompe/compresoare, panou care va avea urmatoarele functii: - controlul automat al pompelor/compresoarelor; - schimbarea automat secvenial a pompelor/compresoarelor n operare; - posibilitate operare automata 0 manual - dotat cu senzor de nivel care comanda electropompele in functie de nivelul apei din bazin. Panoul de control trebuie sa poata transmite la distanta prin GPRS nivelul apei uzate in rezervor, datele electrice (curent, tensiune, putere) si starea de functionare a pompelor si sa permita comanda pompelor de la distanta. Modemul pentru transmisia de date nu face parte din prezentul contract. Se va asigura permutarea functionarii pompelor pentru a asigura un numar de ore de functionare aproximativ egal pentru toate pompele din statie. Pentru statiile de pompare ape uzate, sondele de nivel selectionate precum si toate accesoriile necesare trebuie sa fie concepute pentru functionare in statii de pompare ape uzate menajere. Se vor respecta prevederile din Specificatiile Tehnice Generale. In functie de recomandarile producatorului de pompe/compresoare, Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului de Supervizare lista si metodologia de efectuare a testelor prealabile punerii in functiune (teste uscate, la rece, etc) si a testelor de punere in functiune. Acesta va asigura toate aparatele de masura si control in vederea efectuarii testelor, precum si sculele speciale necesare. Testele de punere in functiune se vor efectua in prezenta producatorului, a Antreprenorului, a Beneficiarului si Inginerului, si rezultatele testelor vor fi consemnate in procesul verbal de punere in functiune. Costurile aferente tuturor testelor vor fi suportate de Antreprenor. 4. AUTOSPECIAL COMBINAT PENTRU CURAT CANALE CU SISTEM DE RECIRCULARE A APEI
DIMENSIUNILE de gabarit ale utilajului: - Sasiu cu 2 axe, inlimea maxim a vehiculului: 3.500 mm, lungime: max. 8.500 mm, ampatament: max. 4.200 mm SUPRASTRUCTURA : Rezervorul in constructie pentru sasiu cu 2 axe; - Construcie cilindrica;
- 42 -
- Rezervor submprit n dou compartimente (ap proaspt + compartiment de decantare noroi i de separare); - Compartiment ap proaspt :3000 litri - Compartiment decantare noroi: 6100 litri - Volum total : 9100 litri - Tabla rezervorului grosime 5 mm. - Rezervor construit din tabl de otel S235 - Dispozitiv de basculare a rezervorului care sa asigure golirea rapida si completa a acestuia fara asistenta manuala (lopatare) - Dispozitivul de basculare in mai multe trepte cu sistem de siguranta - Rezervor prevazut cu duza de curatire cu apa ,care sa asigure suplimentar curatirea rapida si completa a acestuia, alimentata direct de la instalatia de inalta presine. Compartiment ap proaspt de 3000 litri : - Rezervor ap necesar pentru pompa de presiune pentru curare - n rezervorul de ap curat este montat pompa de vid - Dotari : U de deschidere - cu nchidere cu o singur prghie tu de umplere - cu poriune liber de curgere Sticl de vizualizare - pentru indicarea nivelului de ap Golire - DN 80 mm, cu van manual fluture Furtun de golire lung 2 m Compartiment decantare noroi de 6100 litri : - posibilitate de umplere completa si in pozitie inclinata - Rezervor construit din tabl de otel S235 Separator: - Sa nu permita aspirarea particulelor de murdrie spre pompa de vid - Capac inspecie 300 mm cu supap de suprapresiune/ siguran - Golire DN100mm cu van manual fluture - Material: otel S235, lcuit la interior - Prevazut cu filtrul rotativ cu autospalare, confecionat din oel inoxidabil, pentru recuperarea apei. - Instalatie de spalare pentru curatarea filtrului rotativ cu coloane cu duze de stropire pentru apa de nalt presiune i joas presiune Capacul rezervorului - Inchidere cu inel de strangere cu presiune de inchidere uniforma pe intreg perimetrul - Material: otel S235 - Cilindru de deschidere cu supap de siguran - Inel de strngere protejat mecanic - Girofar culoare galbena pe capacul rezervorului, sus
- 43 -
- Prevazut cu stut de golire/aspiratie DN 100 actionat manual,montat in zona mediana in partea de jos a capacului rezervorului,inclusin elementul de cuplare si capac orb. - Prevazut cu 3 ochiuri de sticla pentru vizualizarea nivelului. - Inclusiv 4 buc. furtun DN 100, tronsoane de 6 m, cu elemente de cuplare Tamburul furtunului de inalta presiune - Tambur furtun suspendat lateral pe capacul rezervorului - Basculant hidraulic spre dreapta, cu 180 - Furtun de splare de nalt presiune 150 m, 1 montat pe tambur - Capacitate tambur: aprox. 150m 1 - Inclusiv 150 m furtun de splare de nalt presiune, 1 ca pies de uzur - Acionarea tamburului se face hidraulic, cu un sistem de reglare continuu. Brat telecopic de aspiratie - Ridicare i coborre hidraulic, unghiul de basculare 45; - Acionare hidraulic i angrenaj cilindric pentru o pivotare de 320; - Alungire hidraulic 1,45 m, raz de aciune 2,95 4,40 m; - Admisie mrit n rezervorul de nmol cu clapet de obturare pneumatic DN 150 mm - Construcie uoar; - Comand de la pupitrul principal de comand; - 7m de furtun de aspirare 125 mm; - 3m de eav de aspirare 100 mm; - inclusiv 11 buc. furtun prelungitor, lung.: 3 m, prevzute cu elemente de cuplare rapid la ambele capete. Panou de comand principal cu urmatoarele functii - Bloc de comand inclusiv reglarea continu a vitezei de rabatere, nfurare/desfurare furtun de pe tambur; - Pompa de nalt presiune pornit/oprit, inclusiv indicatorul de ntreinere; - Reglarea prin poteniometru a presiunii (0 200 bar); - Pompa de vacuum pornit/oprit; - Pompa de vacuum comutare pe aspirare/refulare; - Clapeta trompei de aspirare deschis/nchis; - Manometru presiune i vid - Regulator continuu electric al turaie motorului; - Motor diesel pornit/ oprit; - ntreruptor de avarie; - Priz pentru proiectorul de mn; - Comanda complet a trompei de aspirare; - Sistemul de recircularea a apei pornit/oprit; - Bara de protecie deschis/nchis; - Comutator pentru preselectarea tamburului; - Contor orar; - Semnalizator funcionare telecomand. Pompa de inalta presiune Functi onare pe principiul transformrii presiunii i volumului uleiului de antrenare, n presiune i volum de ap, cu un raport de transformare de 1 :1. - Capacitatea de transport: 400 l/ min. - Presiunea de lucru: 200 bar .
- 44 -
- Presiunea de lucru i volumul reglabile independent una de cealalt ; - Insensibil la astuparea filtrului sau la lipsa apei; - In cazul funcionrii pe timp de iarn sa fie posibil golirea conductelor i furtunului de nalt presiune fara a fi necesar o protecie suplimentar de golire a instalaiei. Nu este sensibil la apa uzat Pompa de vid - Pompa de vid cu inel de apa - Capacitate de transport : cca. 2000 m3/ h - Sub-presiune/ suprapresiune : 0,85 bar/ 0,5 bar - Pompa de vid montat n compartimentul de ap proaspt - Pompa de vid se servete automat de apa necesar funcionrii - Cap de comutare acionat pneumatic pentru comutarea de pe aspirare/ presiune, precum i pentru deschiderea n scopul umplerii compartimentului de ap proaspt - Pompa dotat cu un sistem intermediar de rcire - Acionarea pompei de vid se face printr-o unitate hidraulic: pomp motor cu pistoane ALTE DOTARI Lada laterala stanga - Lada lateral din oel inoxidabil, cu ncuietori - Amplasat n partea stng a rezervorului - Spaiu mare de depozitare; amplasat optim de-a lungul rezervorului. Lada laterala dreapta - Lada lateral din oel inoxidabil, cu ncuietori - Amplasat n partea dreapt a rezervorului - Spaiu mare de depozitare; amplasat optim de-a lungul rezervorului. Proiector manual de lucru - 24V / 100 W, cu 10 m de cablu, livrat ca pies independent - Construcie robust, rezistent la ap - Se va brana la priza de pe panoul de comanda principal Lampi de semnalizare cu clipire culoare galbena - Montate de pe prile laterale ale inelului de strngere a capacului rezervorului Telecomanda radio avand functiile - Motor pornit/ oprit - Accelerare/decelerare motor diesel - Pompa de presiune pornit/oprit - Tromp de aspirare: - sus/ jos - pivotare stnga/dreapta - telescop deschis/nchis - clapeta de aspirare deschis/ nchis - Pompa de vid aspirare/refulare Camera video pentru vizualizare in spatele autospecialei - Camer video cu microfon i unghi de observaie foarte larg - Clapeta se deschide automat la mersul n mararier
- 45 -
- Monitor color TFT-LCD 7 i difuzor n cabina oferului - Complet montat i cablat Sistem de etalare fortata a furtunului pe tambur - Dispozitiv de etalare automat montat pe tambur - Acionare mecanic prin transmisie cu lan Pachet de iarna - Carcas cptuit, cu capac de vizitare i sistem diesel independent de nclzire - nclzitor de aer pentru protecia instalaiei la lucru n timpul iernii (cca. -15C) - Robinete de golire n punctele sensibile ale instalaiei - Pupitru de comand i supraveghere Sistem de suflare cu aer sub presiune a conductelor pentru ndeprtarea complet a apei Instalatie de spalat pe maini - Rezervor de ap cu robinet pentru splarea minilor Contor pentru masurarea lungimii desfasurate a furtunului de 1 Contor mecanic pentru msurarea lungimii desfurate a furtunului n canal; Montat pe dispozitivul de etalare Tambur manual pentru 40 m de furtun de ur zincat pentru 40 m furtun de nalt presiune de ; v pistol manual v 40m de furtun montat pe tambur Sistem de protectie a furtunului de inalta presiune - Sistem de ghidare pentru protejarea furtunului la introducere n cmine Bara de protectie spate - Bar de protecie spate pliabil, cu certificat CE CAPETE DE SPALARE SI CURATARE CANAL Cap de curatat standard - 1 buc filet de 1 - 1 buc filet de Fabricat din oel clit rezistent la abraziune, cu jeturi ndreptate n spate la 30 pentru curiri i splri uzuale de canale. Capetele echipate cu duze ceramice amovibile. - 1 set de duze ceramice pentru cap de curatat de 1 ca piese de schimb - 1 set de duze ceramice pentru cap de curatat de ca piese de schimb - Set de scule pentru montarea/demontarea facil a duzelor - Pentru splri cu ndeprtarea depunerilor de nmol, nisip, etc.; - Pentru inlturarea obturrilor uoare Cap de curatat bomba - 1 buc filet de 1 - Pentru ndeprtarea balastului desprins, prundiului si depozitelor; - Fabricat din oel clit rezistent la abraziune, cu jeturi ndreptate n spate la 10 si 30, cap echipat cu duze ceramice amovibile
- 46 -
Tamb Inclusi inclusi
- 1 set de duze ceramice pentru cap de curatat de 1 ca piese de schimb Cap de curatat cu virf ascutit - 1 buc filet de 1 - Pentru deblocarea conductelor complet colmatate, a conductelor obturate de rdcini - Fabricat din oel clit rezistent la abraziune,cu jeturi frontale si jeturi indreptate in spate, echipat cu duze ceramice amovibile - 1 set de duze ceramice pentru cap de curatat de 1 ca piese de schimb Cap de curatare cu lant - 1 buc filet de 1 - Pentru inlturarea rdcinilor, care obtureaz total conducta, a crustelor i depozitelor - Pentru inlturarea resturilor de beton din conducte de canalizare Cu acelai echipament pot fi curate diametre diferite de conducta. - 1 set de duze ceramice pentru cap de curatat de 1 ca piese de schimb ASIUL PURTATOR Motor Motor cu injecie direct controlat electronic Putere 280 - 300 kW Norma de poluare Euro 5 Sistem de eapare vertical, montat n spatele cabinei asiul Rezisten mrit adaptat pentru suprastructura specificat Aripi de protecie fa spate rezistente la vibraii i coroziune Aprtori pentru noroi pentru roile fa i spate Cale pentru roi amplasate pe asiu Roata de rezerv Triunghi reflectorizant Trusa de prim ajutor Anvelope mixte iarna/vara
Sistemul de franare - Sistem de control al frnrii ABS/ASR cu circuite separate; - 2 circuite de aer comprimat pentru frn Directia - Servo-asistat, acionat hidraulic Cabina - Cabin cu 1 + 2 locuri prevzut cu centurile de siguran corespunztoare - Volan pe partea stng - Scaun ofer reglabil - Parasolar interior fa i lateral stnga - Oglind retrovizoare lateral stnga simpl - Oglind retrovizoare lateral dreapta combinat pentru monitorizarea roii dreapta fa - Girofar de culoare galben, montat pe cabin - Bord cu cadranele pentru monitorizarea consumului de combustibil i a orelor de funcionare a instalaiilor speciale; ALTE CERINTE Vopsire galben Se va asigura :
- 47 -
- Punerea in functiune a utilajului - Instruirea personalului de exploatare Autospecila omologata RAR
3.2.6. Desfaceri si refaceri de drumuri

In listele de cantitati ptr strazile afectate se vor cota: detaliu privind sectiunea transversala a sistemului rutier existent pe fiecare strada in parte, si refacerea acestuia in vederea aduceri la starea initiala; - desfacerea si refacerea suprafetei sistemului rutier afectat de lucrari se va executa astfel: a) Drumurile asfaltate: se vor executa pe o banda de circulatie, pentru pozarea conductelor de apa si/sau canalizare in municipiul Brasov(Stupini) conform HCL313 din 16 iunie 2005, atasata; b) Drumurile asfaltate(din celelalte localitati): se vor executa pe o latime mai mare decat latimea transeii (calculata conform detaliilor standard de pozare a conductelor) cu 0,7m stanga-dreapta acestuia, c) Alte drumuri decat cele asfaltate: se vor executa numai pe lungimea transeii (calculata conform detaliilor standard de pozare a conductelor). Se vor include si testele PROCTOR atat pentru sistemul rutier initial cat si pentru cel nou realizat. Antreprenorul va asigura imbinarea corespunzatoare cu suprafetele de asfalt existente. Stratul de uzura va acoperi intreaga latime a suprafetei taiate Antreprenorul va asigura imbinarea corespunzatoare cu suprafetele de asfalt existente. Stratul de uzura va acoperi intreaga latime a suprafetei taiate. Drumurile neasfaltate vor fi readuse la starea de trafic prin compactarea materialului de umplere si aplicarea unui strat de 300 mm grosime de material component al drumului (macadam). Pentru drumurile si trotuarele din balast: pavajul va fi refacut si impanat cu criblura. Suprafata tuturor drumurilor existente, a zonelor verzi, aleilor, trotuarelor si pavajelor taiate pe durata lucrarilor, fie ele publice sau private, vor fi readuse la situatia lor initiala. Toate lucrarile de refacere a drumurilor vor fi realizate de un Subcontractant de specialitate nominalizat de Antreprenor si aprobat de Consultantul Supervizare. Orice parte a structuri care a fost avariata dincolo de latimea santului, se va decupa si refacere pe cheltuiala Antreprenorului. Toate drumurile afectate de lucrari, mai putin cele de pamant si de piatra, vor fi refacute provizoriu printr-un strat de piatra sparta compactata de min. 30 cm pana la cota finita a drumului. Dupa o perioada de timp convenita cu administratia publica locala, se va face refacerea definitiva a drumului prin aducerea acestuia la starea initiala.
3.2.7. Programul lucrarilor

1. Informatii generale Se solicita proiectarea si executarea lucrarilor propuse programul se prezinta astfel: Perioada totala de finalizare a pentru toate lucrarile este de 30 luni, incluzand:
- 48 -
o Perioada de executie a lucrarilor este de maximum 18 de luni o Perioda de notificare a defectelor care este de minimum 12 luni. 2. Programul de inaintare a documentele de catre Antreprenor Programul de mai jos ofera o privire de ansamblu si un grafic de timp al documentelor principale tehnice si de planificare care vor fi inaintate de catre Antreprenor spre aprobare Consultantului Supervizare, conform Contractului. Documentele vor fi inaintate in conformitate cu legislatia nationala dar vor include minimal conditiile stipulate in prezenta documentatie. Programul obligatoriu de inaintare a documentatiei este prezentat mai jos. Nr. Documentul Descriere Numar Limba Data predarii exemplare 1 Plan de Asigurare 2 hard Romana DI + 1 luna a Calitatii 1 digitala 2 3 Plan de control al calitatii Graficul proiectului Graficul proiectului detaliat pe faze de lucrari si activitati cu resursele preconizate Utilizind MS Project sau Primavera 2 hard 1 digitala 2 hard 1 digitala Romana Romana DI + 1 luna DI + 28 zile Conditie ptr indeplinirea Datei Intermediare 1 conform Contractului Actualizare si detailiere permanenta conform situatiei reale pe santier DI + 1,5 luni Conditie ptr indeplinirea Datei Intermediare 2 conform Contractului DI + 3 luni Conditie pentru indeplinirea Datei Intermediare 3 conform Contractului
Documentatie tehnica pentru organizare a executiei DTOE
Conform legislatiei nationale
2 hard 1 digitala
Romana
Proiectele Conform tehnice pentru legislatiei caminele de vane nationale
3 hard
Romana
- 49 -
Nr. 6
Documentul Proiectele tehnice si documentatiile tehnice pentru autorizatia de construire pentru statiile de pompare, si conductele de refulare inclusiv documentatiile pentru obtinerea avizelor Proiectele si documentatiile necesare obtinerii avizelor si a Autorizatiei de construire pentru realizarea racordurilor de energie electrica la statiile de pompare Proiectele tehnice si documentatiile tehnice necesare obtinerii autorizatiei de construire la: traversari de drumuri, cai ferate, cursuri de apa, canale Plan de Management al Mediului (PMM) Plan de siguranta si sanatatea muncii (SSM) Programul de inspectie si testare
Descriere Conform legislatiei nationale
Numar Limba exemplare 3 hard + 1 Romana copie electronica
Data predarii DI + 6,5 luni Conditie ptr indeplinirea Datei Intermediare 4 conform Contractului
Conform legislatiei nationale si cerintelor furnizorului de energie electrica
3 hard + 1 copie electronica
Romana
DI + 8,5 luni Conditie ptr indeplinirea Datei Intermediare 5 conform Contractului
Conform legislatiei nationale si cerintelor avizatorilor
3 hard
Romana
DI + 10 luni Conditie pentru indeplinirea Datei Intermediare 6 conform Contractului
Conform legislatiei nationale
2 hard 1 digitala
Romana
DI +2,5 luni
10
DI +2,5 luni
11
Include metodele de testare a materialelor,
2 hard 1 digitala
Romana
Conform Programului Antreprenorului
- 50 -
Nr. 12
Documentul Piesele desenate post-executie
Descriere Vezi Specificatiile Tehnice respective
Numar Limba exemplare 5 hard Romana 1 digitala
Data predarii Conform Programului Antreprenorului dar minimum 1 luna inaintea inceperii testelor
3.2.8. Graficul de executare al lucrarilor

Se vor prezenta in mod obligatoriu si resursele materiale si umane propuse pentru indeplinirea diverselor activitati pentru fiecare lot in parte. Se vor avea in vedere datele intermediare conform tabelului de la articolul 3.2.2.1. si conditiilor contractuale privind ritmul lucrarilor (art. 8.6). Ramine la latitudinea Antreprenorului de a organiza activitatile de asa maniera pentru a incepe cit mai repede posibil lucrarile de constructie si de a utiliza la maximum durata de executie alocata. Prima data intermediara pentru perioada de executie prevede ca lucrarile de executie sa inceapa la maximum 15 zile de la obtinerea autorizatiei de constructie. Lucrarile la statiile de pompare ape uzate trebuie sa fie finalizate inainte de racordarea consumatorilor la reteaua de canalizare. Deasemena se va asigura coordonarea cu Antreprenorul Statiei de epurare in vederea crearii conditiilor pentru testarea a intregului sistem de colectare si epurare ape uzate in aglomerare. Pe parcursul lucrarilor graficul se va actualiza permanent tinind cont de situatia de pe teren precum si de comentariile sau recomandarile Consultantului Supervizare.
3.2.9. Sistemul de Asigurare a Calitatii/ si Control al calitatii

Pe toata perioada Contractului, Antreprenorul trebuie sa implementeze, sa documenteze si sa mentina un Sistem de asigurare al calitatii (AC)/Control al calitatii (CC) care sa acopere toate aspectele in privinta Contractului si lucrarilor. Sistemul trebuie sa fie in concordanta cu un Standard de Asigurare a Calitatii international. Sistemul trebuie sa contina cel putin urmatoarele: 1. Generalitati Sistemul de Asigurare a Calitatii pentru Companie trebuie sa arate Organizarea generala a AC si liniile de responsabilitate, monitorizare si actiune. Mai mult, trebuie sa fie prevazute principiile generale si procedurile pentru stabilirea Planurilor de Asigurare a Calitatii, Planurilor de Control, Organizarea AC etc, pentru proiecte specifice si contracte, subAntreprenori si furnizori. 2. Lucrarile incluse in acest Contract Plan de Asigurare a Calitatii Plan de Control
- 51 -
Antreprenorul trebuie sa inainteze, ca parte a ofertei sale, cel putin Sistemul de AC pentru Companie, Planul de Asigurare a Calitatii si Planurile de Control initiale pentru Lucrarile incluse in acest Contract, stipuland toate activitatile importante si critice pentru controale, inspectii si teste pentru indeplinirea specificatiilor. Este o cerinta generala ca lucrarile sa fie sub-contractate numai companiilor cu un sistem eficace de asigurare a calitatii si cerificate ISO 9001:2001. 3. Plan de Asigurare a Calitatii Planul trebuie sa acopere cel putin urmatoarele aspecte: Organizarea personalului si managementului Antreprenorului pentru proiect, planul de management si organizarea asigurarii calitatii. Persoana responsabila cu SAC-ul Antreprenorului trebuie autorizata si calificata pentru luarea deciziilor in ce priveste aspectele de asigurare a calitatii si trebuie sa fie clar descrise referintele sale si liniile de comunicare cu organismul de asigurare a calitatii in general al Companiei si managementul si reprezentantul managementului. Persoanele care executa controlul si testele de calitate tebuie sa fie independente de acelea care executa si supravegheaza Lucrarile. Managementul documentelor. Managementul achizitei. Managementul sub-Antreprenorilor si furnizorilor, si cerintelor SAC-ului propriu. Controlul materialelor si executiei, remedierea defectelor si materialelor, proceduri de actiuni corective, etc. Abordarea deviatiilor, adaugarilor sau variantelor la Documentele Contractului. Sistemul de management al Antreprenorului in ceeea ce priveste documentatia curenta pentru executarea Lucrarilor va include sub-Antreprenorii si furnizorii acestuia. Se va detalia in primul rand cum se garanteaza ca in executarea Lucrarilor sunt folosite doar documente valabile si aprobate, si in al doilea rand, metoda folosita pentru inregistrarea variatiilor si amendamentelor la documentatie. Planurile de Control ale Antreprenorului propuse initial care descriu activitatile de verificare importante si critice bazate pe Documentele Ofertei si Consideratiile personale ale Antreprenorului in ce priveste executarea Lucrarilor. 4. Planurile de Control ( PC) Antreprenorul va inainta spre aprobarea Consultantului Supervizare, PC-uri detaliate pentru toate eforturile sau masurile de asigurare a calitatii pentru Lucrari sau sectiunile aferente. Asemenea PC-uri vor fi inaintate Consultantului Supervizare cu cel putin o saptamana inaintea inceperii Lucrarilor sau a unei sectiuni aprobate din Lucrari. PC-urile vor include controale, dupa cum este stipulat in Contract si orice alt fel de controale obisnuite si speciale pe care Antreprenorul le considera necesare pentru asigurarea calitatii lucrarii. Pentru fiecare activitate de control, PC-urile vor descrie tipul, metoda, criteriile de aprobare si documentare si cine este responsabil cu executarea activitatii. Daca Consultantul Supervizare nu aproba PC-ul inaintat, atunci PC-ul va fi modificat in vederea aprobarii. Schimbarile ulterioare in termeni de lucrari de asigurare a calitatii nu vor duce la schimbari ale termenului stabilit pentru finalizarea lucrarilor sau ale sumelor contractului.
3.2.10. Detalii de Executie - Adaptare teren

Bornele topografice vor fi predate de catre proiectant si vor fi lucrate in acelasi sistem. Multe din autorizatii fac referire doar cu aproximatie la pozitia utilitatilor subterane. In plus, unele din autorizatii nu sunt coerente, existand suprapuneri ale limitelor spatiale. Ca urmare,
- 52 -
Antreprenorul va verifica la fata locului ridicarile topografice si va executa cercetari in teren sub forma unor sapaturi gropi sau santuri, pentru localizarea exacta a utilitatilor subterane. Pentru fiecare neconcordanta descoperita, Consultantul Supervizare va fi informat iar decizia finala a Consultantului Supervizare va trebui sa fie respectata. In functie de decizia acestuia Antreprenorul va modifica planurile si / sau profilele longitudinale pe care le va inainta pentru aprobare. Sectiunile transversale standard ale transeelor vor fi revizuite de catre Antreprenor, in special in ce priveste geometria si calitatea materialului de fundare si in conformitate cu conductele folosite in mod concret. Sectiunile standard ale drumurilor si ale aleilor vor fi revizuite de catre Antreprenor pentru fiecare strada in parte, dupa indepartarea pavajului existent, actualele sectiuni urmand sa fie executate. Caminele de vane, placile aferente caminelor de canalizare, statiile de pompare apa uzata, conductele de refulare, racordurile electrice, camasuirea tronsoanelor de canalizare, sprijinirile transeelor/excavatiilor, racordurile de canalizare si bransamentele de apa, precum si sub-traversarile de rauri, canale, drumuri nationale si judetene, cai ferate, vor fi proiectate in detaliu de catre Antreprenor care va realiza si toate studiile si investigatiile necesare. Antreprenorul va avea in vedere faptul ca, pentru cai ferate, drumuri judetene, drumuri nationale, rauri, canale si pentru intersectiile cu conductele de gaz de inalta presiune, autoritatile vor putea impune ca proiectele sub-traversarilor sa fie facute de catre companii agreate de acestea. Deasemenea Antreprenorul va realiza calculul hidraulic necesar pentru stabilirea cu exactitate a inaltimilor de refulare aferente echipamentelor de pompare/evacuare. Toate Piesele desenate standard cuprinse in documentatie vor fi revizuite de catre Antreprenor, si vor fi supuse aprobarii Consultantului de Supervizare. Intocmirea proiectelor se va face conform cu legislaia naional, respectnd prevederile Legii nr. 10/24.03.1995 publicat n Monitorul Oficial nr. 12/1995 cu privire la Calitatea n Construcii, cu modificrile i completrile ulterioare. Antreprenorul se va sigura ca planurile inaintate spre aprobare sunt tiparite pe hartie cu urmatoarele dimensiuni: - A0 (841 mm x 1189 mm) - A1 (594 mm x 841 mm) - A3 (297 mm x 420 mm) - A4 (210 mm x 297 mm). Nu vor fi utilizate dimensiuni de planuri mai mari de A0, cu exceptia cazului in care se convine altfel cu Consultantul Supervizare. Toate calculele vor fi inaintate pe hartie A4. In cazul adoptarii tehnologiei fara sapatura Antreprenorul va intocmi toate investigatiile necesare pentru alegerea unei tehnologii optime si sigure adaptata la conditiile geotehnice si topografice locale. Locatia incintelor de lansare se va stabili de catre Antreprenor in cooperare cu Autoritatea Contractanta si se va obtine acordul acesteia pentru incinte. Antreprenorul va considera toate cheltuielile necesare pentru aplicarea tehnologiei fara sapatura. Pentru lucrarile in sapatura deschisa se va acorda o atentie deosebita proiectarii si implementarii unor sprijiniri ale incintelor si santurilor tinind cont de natura terenului, de adincimea excavatiei, de vecinitatea drumurilor si cladirilor pentru a evita orice pericol pentru personalul de executie si fara sa se afecteze stabilitatea drumurilor si cladirilor. Antreprenorul este obligat sa includa in costuri toate cheltuielile generate de aceste lucrari. Consultantul Supervizare isi va da acordul cu privire la planuri in scris.
- 53 -
In cazul in care planurile nu sunt aprobate, o copie va fi returnata Antreprenorului, avand marcate modificarile necesare. La momentul acordarii aprobarii finale, o copie va fi marcata Aprobat de catre Consultantul Supervizare si returnata Antreprenorului. Dupa aprobarea planurilor, Antreprenorul va furniza inca sase copii tiparite dupa toate planurile mecanice si electrice pentru a fi utilizate de catre Consultantul Supervizare. Totusi, trebuie mentionat ca o asemenea aprobare nu trebuie considerata ca reprezentand punctul de vedere al Consultantului Supervizare cu privire la eficienta sau durabilitatea unei componente de lucrari si ca nu il va elibera pe Antreprenor de responsabilitatile si obligatiile sale ce rezulta din Contract.
3.2.11. Documentatia pe timpul executiei

In timpul derularii Contractului, Antreprenorul va documenta, spre satisfactia Consultantului Supervizare si a Organismului National de Control al Calitatii, faptul ca Lucrarile corespund cerintelor de asigurare a calitatii stipulate prin Contract sau aprobate in timpul derularii Contractului. In consecinta, in timpul executarii Lucrarilor, bazandu-se pe planurile aprobate, Antreprenorul va desfasura si documenta controlul calitatii si conformarea sa cu cerintele stipulate. Controlul calitatii Antreprenorului nu limiteaza responsabilitatea sa pentru executarea Lucrarilor potrivit Contractului. Daca in timpul derularii Contractului Consultantul Supervizare poate argumenta ca Documentarea si/sau Controlul Antreprenorului trebuie prelungite, Antreprenorul va urma instructiunile scrise ale Consultantului Supervizare in acest sens, pe cheltuiala proprie si incadrandu-se in timpul stabilit pentru finalizare. Toate activitatile de control specificate in Programul de control din proiect si Planul de Control propriu, conform Manualului de Management al Calitatii al Antreprenorului trebuie documentate. PC-urile si toate celelalte aspecte legate de Sistemul AC vor fi pastrate si mentinute de Antreprenor in sistemul de indosariere al AC, care va fi pastrat la locatia proiectului pe toata perioada desfasurarii Proiectului. Pe baza planurile de calitate si PC-ului, Antreprenorul va produce formele necesare pentru inregistrare, registrele, si listele de verificare etc, inainte ca lucrarile sa inceapa. Toata documentatia va fi asigurata cu date de identificare, data si semnatura persoanei responsabile pentru documentatie. Identificarea va cuprinde cel putin: numele proiectului, numarul activitatii dupa cum este definit in PC, ora si locul activitatii de control. Consultantul Supervizare va avea acces total la sistemul de indosariere si poate, fara preaviz, sa intreprinda un audit de calitate. La momentul livrarii materialelor si bunurilor in depozitul din organizarea de santier, in urma obtinerii aprobarii prealabile a Consultantului de Supervizare pentru specificatiile tehnice aferente, Antreprenorul va face propria receptie a materialelor/echipamentelor livrate si va inainta Consultantului Supervizare urmatoarea documentatie: Procesul verbal de receptie interna, avizele de expeditie, toate certificatele (calitate,conformitate,agremente tehnice), documentarea testelor etc, ale materialelor si bunurilor ce urmeaza a fi incorporate in Lucrarile permanente. listele de identificare cu coroborare intre documente si materiale si bunuri
3.2.12. Autorizatia de Constructie Proiectul de organizare a executiei POE

- 54 -
Redactarea, continutul si aprobarile legale sunt descrise complet in Legea 453/2001 care amendeaza Legea 50/1991 pentru Autorizarea Constructiilor precum si prevederile Legii 401/din 07.10.2003 pentru modificarea si completarea Legii 50/1991. Antreprenorul va realiza documentatia in limba Romana. Aceasta se trimite de catre Autoritatea Contractanta catre Autoritatile Drumurilor, catre Politia Rutiera etc. pentru obtinerea autorizatiilor de lucru pe drumurile publice si pentru precizarea conditiilor ce trebuie indeplinite pe timpul executiei; apoi, documentatia se trimite la Primarie pentru Autorizatia de Constructie a lucrarilor in teritoriu. Taxele pentru eliberarea autorizatiilor se suporta de catre Autoritatea Contractanta. Documentatia trebuie a includa capitole pentru: Managementul Mediului Sanatate si Siguranta Metode de executie propuse pentru executia obiectelor cu lucrari complexe Intrucat Autorizatia de Constructie corespunzatoare acestui POE trebuie sa fie obtinuta inainte de inceperea lucrarilor in teren, Antreprenorul va coordona astfel redactarea documentatiei de mai sus incat sa se evite intarzierea executiei.
3.2.13. Protectia muncii

Toate lucrarile se for desfasura in stricta concordanta cu Legislatia Uniunii Europene privind Protectia muncii si legislatia romana sau a tarii de origine a Antreprenorului, oricare din ele este mai stringenta. Posibile Pericole. Se atrage atentia Antreprenorului cu privire la pericolele care pot aparea in timpul executarii Lucrarilor, ce pot afecta sanatatea si siguranta muncitorilor sai, angajatilor Autoritatii Contractante Final si publicului in general. Urmatoarele domenii de lucru vor implica pericole serioase, prin urmare trebuie intreprinse actiuni adecvate, pe cat posibil, pentru a reduce riscurile: Excavari (ex. Sustinere pentru a preveni miscarile de teren, contact cu serviciile de mentinere a serviciilor subterane sau aeriene, bariere fizice pentru oprirea vehiculelor, semne de avertizare pentru pietoni) Lucrul la inaltime (ex. Caderi, prabusirea materialelor) Spatii inchise (ex deficienta de oxigen, gaze/vapori/fum otravitor, gaze explozive) Canalizari, namol in bazine, camere si conducte (ex leptospirosa/boala lui Weil, inec, gaz otravitor) Lucrul pe sosele (ex trafic, pietoni) Ridicarea greutatilor (ex echipament corespunzator, teren stabil, sofer profesionist /aruncator /manipulant calificat) Suprapunere cu actiunile clientului (ex. Statie operationala si echipament existent) Depozitarea substantelor periculoase, manipularea si folosirea lor (ex. Chimicale, explozive) Manipularea controlata a deseurilor materiale Siguranta si Metoda de executie. Inaintea inceperii oricarei operatiuni periculoase, Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare spre aprobare Instructiunile in ceea ce priveste Siguranta/Metoda de executie. Instruire. Toti muncitorii trebuie sa fie instruiti corespunzator, intaintea inceperii lucrului si trebuie supravegheati corespunzator in timpul executiei.
- 55 -
Utilaje sigure. Toate instalatiile si echipamentul trebuie sa fie corespunzatoare sarcinii care va fi executata si inspectate/testate corespunzator inaintea punerii in functiune. Raportare. Antreprenorul va trimite Consultantului Supervizare detaliile oricarui accident cat mai curand posibil dupa eveniment. Antreprenorul va pastra registre si va face rapoarte privind sanatatea, siguranta si bunastarea persoanelor, si pagubele asupra proprietatii, la solicitarea rezonabila a Consultantului Supervizare. Indepartare de pe Santier. Consultantul Supervizare va cere Antreprenorului sa inlature (sau sa intervina pentru a fi indepartat) orice persoana angajata la Lucrari care persista in orice comportament care poate aduce prejudicii sigurantei, sanatatii sau protectiei mediului. In mod similar, orice echipament care este nesigur va fi inlaturat de pe santier. Zone restrictionate. In orice parte a Santierului care este desemnata ca Zona Restrictionata nu se poate intra fara un Permis de Munca. Toate zonele ocupate de echipamente activate, operationale, mecanice, electrice sau chimice, si canale colectoare activate, guri de vizitare si magazii vor fi in mod normal desemnate astfel. Antreprenorul nu va permite nici unui muncitor sau sub-Antreprenor sa intre in vreo astfel de zona pana cand nu i s-a emis un permis. Cand Antreprenorul necesita un astfel de permis, notifica Consultantului Supervizare cu 7 zile inainte si acesta din urma va aranja cu autoritatile competente eliberarea permisului. Cand Antreprenorul primeste un astfel de permis, acesta se va conforma tuturor masurilor de precautie care ar putea fi specificate in acesta si va pastra permisul pana la sfarsitul perioadei acoperite de acesta, inainte de a-l inapoia Consultantului Supervizare. Conformarea cu cerintele stipulate in permis nu il va absolvi pe Antreprenor de indeplinirea responsabilitatilor stipulate in Contract. Mediu periculos. Antreprenorul va furniza echipamentul de monitorizare necesar pentru accesul in medii periculoase sau potential periculoase. Monitorizarea tuturor mediilor periculoase sau potential periculoase va fi intreprinsa de Antreprenor si va fi pastrat un registru corespunzator. Masuri de Urgenta. Se vor face aranjamentele corespunzatoare pentru interventie in caz de urgenta, incluzand: Echipament de prim ajutor (pansamente etc.) Persoana(e) instruita(e) pentru acordarea primului ajutor Comunicarea cu, si transportul la, cel mai apropiat spital cu sectie de urgenta Echipament de monitorizare Echipament de salvare Echipament de stingere a incendiilor Comunicarea cu cel mai apropiat centru de Pompieri. Antreprenorul va prevedea tot echipamentul de salvare necesar care va fi verificat si intretinut in mod regulat. Un registru cu verificarile echipamentului va fi pastrat pe santier. Antreprenorul se va asigura ca un numar adecvat din totalul muncitorilor sai sunt instruiti pe deplin in ce priveste folosinta aparatului cu oxigen si tehnicilor de salvare. Echipamentele de protectie a personalului vor fi disponibile si folosite de muncitori atunci cand este cazul, incluzand : Casti de protectie Ochelari de protectie Casti pentru protectia auzului Manusi de protectie
- 56 -
Cizme de protectie Vor fi prevazute conditiile sanitare necesare, inclusiv minimul de apa de baut, toalete, chiuvete cu apa calda, sapun si prosoape si zone curate/uscate/incalzite, echipate cu mese si scaune unde se poate lua masa. MSURI DE SANATATE SI SECURITATEA IN MUNCA Antreprenorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate de munca. In cazul in care un angajator apeleaza la servicii externe, acesta nu este exonerat de responsabilitatile sale in acest domeniu. Obligatiile lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu aduc atingere principiului responsabilitatii angajatorului. (1) In cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru: a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor; b) prevenirea riscurilor profesionale; c) informarea si instruirea lucratorilor; d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in munca. (2) Angajatorul are obligatia sa urmareasca adaptarea masurilor prevazute la alin. (1), tinand seama de modificarea conditiilor, si pentru imbunatatirea situatiilor existente. (3) Angajatorul are obligatia sa implementeze masurile prevazute la alin. (1) si (2) pe baza urmatoarelor principia generale de prevenire: a) evitarea riscurilor; b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate; c) combaterea riscurilor la sursa; d) adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea posturilor de munca, alegerea echipamentelor de munca, a metodelor de munca si de productie, in vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra sanatatii; e) adaptarea la progresul tehnic; f) inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos; g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile, organizarea muncii, conditiile de munca, relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca; h) adoptarea, in mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala; i) furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor. (4) Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, tinand seama de natura activitatilor din intreprindere si/sau unitate, angajatorul are obligatia: a) sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de munca,a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca; b) ca, ulterior evaluarii prevazute la lit. a) si daca este necesar, masurile de prevenire, precum si metodele de lucru si de productie aplicate de catre angajator sa asigure imbunatatirea nivelului securitatii si al protectiei sanatatii lucratorilor si sa fie integrate in ansamblul activitatilor intreprinderii si/sau unitatii respective si la toate nivelurile ierarhice; c) sa ia in considerare capacitatile lucratorului in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in munca, atunci cand ii incredinteaza sarcini;
- 57 -
d) sa asigure ca planificarea si introducerea de noi tehnologii sa faca obiectul consultarilor cu lucratorii si/sau reprezentantii acestora in ceea ce priveste consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de conditiile si mediul de munca; e) sa ia masurile corespunzatoare pentru ca, in zonele cu risc ridicat si specific, accesul sa fie permis numai lucratorilor care au primit si si-au insusit instructiunile adecvate. (5) Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci cand in acelasi loc de munca isi desfasoara activitatea lucratori din mai multe intreprinderi si/sau unitati, angajatorii acestora au urmatoarele obligatii: a) sa coopereze in vederea implementarii prevederilor privind securitatea, sanatatea si igiena in munca, luand in considerare natura activitatilor; b) sa isi coordoneze actiunile in vederea protectiei lucratorilor si prevenirii riscurilor profesionale, luand in considerare natura activitatilor; c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale; d) sa informeze lucratorii si/sau reprezentantii acestora despre riscurile profesionale. (6) Masurile privind securitatea, sanatatea si igiena in munca nu trebuie sa comporte in nicio situatie obligatii financiare pentru lucratori. PLANUL DE SECURITATE SI SANATATE TREBUIE: a) sa precizeze cerintele de securitate si sanatate aplicabile pe santier; b) sa specifice riscurile care pot aparea; c) sa indice masurile de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor; d) sa contina masuri specifice privind lucrarile care se incadreaza in una sau mai multe categorii cuprinse in anexa nr. 2. La elaborarea planului de securitate si sanatate trebuie sa se tina seama de toate tipurile de activitati care se desfasoara pe santier si sa se identifice toate zonele in care se desfasoara lucrarile cuprinse in continuare. Planul de securitate si sanatate trebuie sa contina cel putin urmatoarele: a) informatii de ordin administrativ care privesc santierul si, daca este cazul, informatii care completeaza declaratia prealabila prevazuta la art. 47 din Hg.300/2006 b) masuri generale de organizare a santierului stabilite de comun acord de catre managerul de proiect si coordonatorii in materie de securitate si sanatate; c) identificarea riscurilor si descrierea lucrarilor care pot prezenta riscuri pentru securitatea si sanatatea lucratorilor; d) masuri specifice de securitate in munca pentru lucrarile care prezinta riscuri; masuri de protectie colectiva si individuala; e) amenajarea si organizarea santierului, inclusiv a obiectivelor edilitar-sanitare, modalitati de depozitare a materialelor, amplasarea echipamentelor de munca prevazute de antreprenori si subantreprenori pentru realizarea lucrarilor proprii; f) masuri de coordonare stabilite de coordonatorii in materie de securitate si sanatate si obligatiile ce decurg din acestea; g) obligatii ce decurg din interferenta activitatilor care se desfasoara in perimetrul santierului si in vecinatatea acestuia; h) masuri generale pentru asigurarea mentinerii santierului in ordine si in stare de curatenie; i) indicatii practice privind acordarea primului ajutor, evacuarea persoanelor si masurile de organizare luate in acest sens; j) modalitati de colaborare intre antreprenori, subantreprenori si lucratorii independent privind securitatea si sanatatea in munca.
- 58 -
Masurile de coordonare stabilite de coordonatorii in materie de securitate si sanatate si obligatiile ce decurg din acestea trebuie sa se refere, in special, la: a) caile sau zonele de deplasare ori de circulatie orizontale si verticale; b) conditiile de manipulare a diverselor materiale, in particular, in ceea ce priveste interferenta instalatiilor de ridicat aflate pe santier sau in vecinatatea acestuia; c) limitarea manipularii manuale a sarcinilor; d) delimitarea si amenajarea zonelor de depozitare a diverselor materiale, in mod deosebit daca se depoziteaza materiale sau substante periculoase; e) conditiile de depozitare, eliminare sau de evacuare a deseurilor si a materialelor rezultate din daramari, demolari si demontari; f) conditiile de ridicare a materialelor periculoase utilizate; g) utilizarea mijloacelor de protectie colectiva si a instalatiei electrice generale; h) masurile care privesc interactiunile de pe santier. Planul de securitate si sanatate trebuie sa fie completat si adaptat in functie de evolutia santierului si de durata efectiva a lucrarilor sau a fazelor de lucru. Planul de securitate si sanatate trebuie sa se afle in permanenta pe santier pentru a putea fi consultat, la cerere, de catre inspectorii de munca, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate si sanatate in munca sau de reprezentantii lucratorilor, cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii.
Cerinte Minime de Securitate Si Sanatate Pentru Santiere

Observatii preliminare Obligatiile prevazute in prezenta documentatie se aplica de fiecare data cand caracteristicile santierului ori ale activitatii, circumstantele sau un risc o cer. In sensul prezentei anexe, termenul incaperi inseamna, printre altele, baraci. PARTEA A Cerinte minime generale pentru locurile de munca din santiere : 1. Stabilitate si soliditate 1.1. Materialele, echipamentele si, in general, orice element care, la o deplasare oarecare,poate afecta securitatea si sanatatea lucratorilor, trebuie fixate intr-un mod adecvat si sigur. 1.2. Accesul pe orice suprafata de material care nu are o rezistenta suficienta nu este permis decat daca se folosesc echipamente sau mijloace corespunzatoare, astfel incat lucrul sa se desfasoare in conditii de siguranta. 2. Instalatii de distributie a energiei 2.1. Instalatiile trebuie proiectate, realizate si utilizate astfel incat sa nu prezinte pericol de incendiu sau explozie, iar lucratorii sa fie protejati corespunzator contra riscurilor de electrocutare prin atingere directa ori indirecta. 2.2. La proiectarea, realizarea si alegerea materialului si a dispozitivelor de protectie trebuie sa se tina seama de tipul si puterea energiei distribuite, de conditiile de influenta externe si de competenta persoanelor care au acces la parti ale instalatiei. 3. Caile si iesirile de urgenta 3.1. Caile si iesirile de urgenta trebuie sa fie in permanenta libere si sa conduca in modul cel mai direct posibil intr-o zona de securitate. 3.2. In caz de pericol, toate posturile de lucru trebuie sa poata fi evacuate rapid si in conditii de securitate maxima pentru lucratori. 3.3. Numarul, amplasarea si dimensiunile cailor si iesirilor de urgenta se determina in functie de utilizare, de echipament si de dimensiunile santierului si ale incaperilor, precum si de numarul maxim de persoane care pot fi prezente.
- 59 -
3.4. Caile si iesirile de urgenta trebuie semnalizate in conformitate cu prevederile din legislatia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE. Panourile de semnalizare trebuie sa fie realizate dintr-un material suficient de rezistent si sa fie amplasate in locuri corespunzatoare. 3.5. Pentru a putea fi utilizate in orice moment, fara dificultate, caile si iesirile de urgenta,precum si caile de circulatie si usile care au acces la acestea nu trebuie sa fie blocate cu obiecte. 3.6. Caile si iesirile de urgenta care necesita iluminare trebuie prevazute cu iluminare de siguranta, de intensitate suficienta in caz de pana de curent. 4. Detectarea si stingerea incendiilor 4.1. In functie de caracteristicile santierului si de dimensiunile si destinatia incaperilor, de echipamentele prezente, de caracteristicile fizice si chimice ale substantelor sau ale materialelor prezente, precum si de numarul maxim de persoane care pot fi prezente, este necesar sa fie prevazute un numar suficient de dispozitive corespunzatoare pentru stingerea incendiilor,precum si, daca este cazul, un numar suficient de detectoare de incendiu si de sisteme de alarma. 4.2. Dispozitivele de stingere a incendiului, detectoarele de incendiu si sistemele de alarma trebuie intretinute si verificate in mod periodic. La intervale periodice trebuie sa se efectueze incercari si exercitii adecvate. 4.3. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiului trebuie sa fie accesibile si usor de manipulat. 4.4. Acestea trebuie sa fie semnalizate conform prevederilor din legislatia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE. Panourile de semnalizare trebuie sa fie suficient de rezistente si amplasate in locuri corespunzatoare. 5. Ventilatie Tinandu-se seama de metodele de lucru folosite si de cerintele fizice impuse lucratorilor, trebuie luate masuri pentru a asigura lucratorilor aer proaspat in cantitate suficienta. Daca se foloseste o instalatie de ventilatie, aceasta trebuie mentinuta in stare de functionare si nu trebuie sa expuna lucratorii la curenti de aer care le pot afecta sanatatea. Atunci cand este necesar pentru sanatatea lucratorilor, un sistem de control trebuie sa semnalizeze orice oprire accidentala a instalatiei. 6. Expunerea la riscuri particulare 6.1. Lucratorii nu trebuie sa fie expusi la niveluri de zgomot nocive sau unei influente exterioare nocive, cum ar fi: gaze, vapori, praf. 6.2. Atunci cand lucratorii trebuie sa patrunda intr-o zona a carei atmosfera este susceptibila sa contina o substanta toxica sau nociva, sa aiba un continut insuficient de oxigen sau sa fie inflamabila, atmosfera contaminata trebuie controlata si trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a preveni orice pericol. 6.3. Intr-un spatiu inchis un lucrator nu poate fi in nici un caz expus la o atmosfera cu risc ridicat. Lucratorul trebuie cel putin sa fie supravegheat in permanenta din exterior si trebuie luate toate masurile corespunzatoare pentru a i se putea acorda primul ajutor, efectiv si imediat. 7. Temperatura In timpul programului de lucru, temperatura trebuie sa fie adecvata organismului uman,tinandu-se seama de metodele de lucru folosite si de solicitarile fizice la care sunt supusi lucratorii. 8. Iluminatul natural si artificial al posturilor de lucru, incaperilor si cailor de circulatie de pe santier 8.1. Posturile de lucru, incaperile si caile de circulatie trebuie sa dispuna, in masura in care este posibil, de suficienta lumina naturala.
- 60 -
Atunci cand lumina zilei nu este suficienta si, de asemenea, pe timpul noptii locurile de munca trebuie sa fie prevazute cu lumina artificiala corespunzatoare si suficienta. Atunci cand este necesar, trebuie utilizate surse de lumina portabile, protejate contra socurilor. Culoarea folosita pentru iluminatul artificial nu trebuie sa modifice sau sa influenteze perceptia semnalelor ori a panourilor de semnalizare. 8.2. Instalatiile de iluminat ale incaperilor, posturilor de lucru si ale cailor de circulatie trebuie amplasate astfel incat sa nu prezinte risc de accidentare pentru lucratori. 8.3. Incaperile, posturile de lucru si caile de circulatie in care lucratorii sunt expusi la riscuri in cazul intreruperii functionarii iluminatului artificial, trebuie sa fie prevazute cu iluminat de siguranta de o intensitate suficienta. 9. Usi si porti 9.1. Usile culisante trebuie sa fie prevazute cu un sistem de siguranta care sa impiedice iesirea de pe sine si caderea lor. 9.2. Usile si portile care se deschid in sus trebuie sa fie prevazute cu un sistem de siguranta care sa impiedice caderea lor. 9.3. Usile si portile situate de-a lungul cailor de siguranta trebuie sa fie semnalizate corespunzator. 9.4. In vecinatatea imediata a portilor destinate circulatiei vehiculelor trebuie sa existe usi pentru pietoni. Acestea trebuie sa fie semnalizate in mod vizibil si trebuie sa fie mentinute libere in permanenta. 9.5. Usile si portile mecanice trebuie sa functioneze fara sa prezinte pericol de accidentare pentru lucratori. Acestea trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de oprire de urgenta, accesibile si usor de identificat, cu exceptia celor care se deschid automat in caz de pana de energie, si trebuie sa poata fi deschise manual. 10. Cai de circulatie - zone periculoase 10.1. Caile de circulatie, inclusiv scarile mobile, scarile fixe, cheiurile si rampele de incarcare,trebuie sa fie calculate, plasate si amenajate, precum si accesibile astfel incat sa poata fi utilizate usor, in deplina securitate si in conformitate cu destinatia lor, iar lucratorii aflati in vecinatatea acestor cai de circulatie sa nu fie expusi nici unui risc. 10.2. Caile care servesc la circulatia persoanelor si/sau a marfurilor, precum si cele unde au loc operatiile de incarcare sau descarcare trebuie sa fie dimensionate in functie de numarul potential de utilizatori si de tipul de activitate. Daca sunt utilizate mijloace de transport pe caile de circulatie, o distanta de securitate suficienta sau mijloace de protectie adecvate trebuie prevazute pentru ceilalti utilizatori ai locului. Caile de circulatie trebuie sa fie clar semnalizate, verificate periodic si intretinute. 10.3. Caile de circulatie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel incat sa existe o distanta suficienta fata de usi, porti, treceri pentru pietoni, culoare si scari. 10.4. Daca santierul are zone de acces limitat, aceste zone trebuie sa fie prevazute cu dispozitive care sa evite patrunderea lucratorilor fara atributii de serviciu in zonele respective. Trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a proteja lucratorii abilitati sa patrunda in zonele periculoase. Zonele periculoase trebuie semnalizate in mod vizibil. 11. Cheiuri si rampe de incarcare 11.1. Cheiurile si rampele de incarcare trebuie sa fie corespunzatoare dimensiunilor incarcaturilor ce se transporta. 11.2. Cheiurile de incarcare trebuie sa aiba cel putin o iesire. 11.3. Rampele de incarcare trebuie sa fie sigure, astfel incat lucratorii sa nu poata cadea. 12. Spatiu pentru libertatea de miscare la postul de lucru
- 61 -
Suprafata posturilor de lucru trebuie stabilita, in functie de echipamentul si materialul necesar, astfel incat lucratorii sa dispuna de suficienta libertate de miscare pentru activitatile lor. 13. Primul ajutor 13.1. Angajatorul trebuie sa se asigure ca acordarea primului ajutor se poate face in orice moment. De asemenea, angajatorul trebuie sa asigure personal pregatit in acest scop. Trebuie luate masuri pentru a asigura evacuarea, pentru ingrijiri medicale, a lucratorilor accidentati sau victime ale unei imbolnaviri neasteptate. 13.2. Trebuie prevazute una sau mai multe incaperi de prim ajutor, in functie de dimensiunile santierului sau de tipurile de activitati. 13.3. Incaperile destinate primului ajutor trebuie sa fie echipate cu instalatii si cu materiale indispensabile primului ajutor si trebuie sa permita accesul cu brancarde. 13.4. Aceste spatii trebuie semnalizate in conformitate cu prevederile din legislatia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE. 13.5. Trebuie asigurate materiale de prim ajutor in toate locurile unde conditiile de munca o cer. Acestea trebuie sa fie semnalizate corespunzator si trebuie sa fie usor accesibile.Un panou de semnalizare amplasat in loc vizibil trebuie sa indice clar adresa si numarul de telefon ale serviciului de urgenta. 14. Instalatii sanitare 14.1. Vestiare si dulapuri pentru imbracaminte 14.1.1. Lucratorilor trebuie sa li se puna la dispozitie vestiare corespunzatoare daca acestia trebuie sa poarte imbracaminte de lucru si daca, din motive de sanatate sau de decenta, nu li se poate cere sa se schimbe intr-un alt spatiu. Vestiarele trebuie sa fie usor accesibile, sa aiba capacitate suficienta si sa fie dotate cu scaune. 14.1.2. Vestiarele trebuie sa fie suficient de incapatoare si sa aiba dotari care sa permita fiecarui lucrator sa isi usuce imbracamintea de lucru, daca este cazul, precum si vestimentatia si efectele personale si sa le poata pastra incuiate. In anumite situatii, cum ar fi existenta substantelor periculoase, a umiditatii, a murdariei,imbracamintea de lucru trebuie sa poata fi tinuta separat de vestimentatia si efectele personale. 14.1.3. Trebuie prevazute vestiare separate pentru barbati si femei sau o utilizare separata a acestora. 14.1.4. Daca nu sunt necesare vestiare in sensul primului paragraf al pct. 14.1.1 fiecare lucrator trebuie sa dispuna de un loc unde sa-si puna imbracamintea si efectele personale sub cheie. 14.2. Dusuri, chiuvete 14.2.1. Atunci cand tipul de activitate sau cerintele de curatenie impun acest lucru, lucratorilor trebuie sa li se puna la dispozitie dusuri corespunzatoare in numar suficient. Trebuie prevazute sali de dusuri, separate pentru barbati si femei, sau o utilizare separata a acestora. 14.2.2. Salile de dusuri trebuie sa fie suficient de incapatoare, astfel incat sa permita fiecarui lucrator sa isi faca toaleta, fara sa fie deranjat si in conditii de igiena corespunzatoare. Dusurile trebuie prevazute cu apa curenta, rece si calda. 14.2.3. Atunci cand dusurile nu sunt necesare, in sensul primului paragraf al pct. 14.2.1, trebuie sa fie prevazut un numar suficient de chiuvete cu apa curenta calda, daca este necesar. Acestea trebuie sa fie amplasate in apropierea posturilor de lucru si a vestiarelor.
- 62 -
Trebuie prevazute chiuvete separate pentru barbati si pentru femei sau o utilizare separata a acestora atunci cand acest lucru este necesar din motive de decenta. 14.2.4. Daca incaperile cu dusuri sau cu chiuvete sunt separate de vestiare, aceste incaperi trebuie sa comunice intre ele. 14.3. Cabine de WC-uri si chiuvete In apropierea posturilor de lucru, a incaperilor de odihna, a vestiarelor si a salilor de dusuri lucratorii trebuie sa dispuna de locuri speciale, dotate cu un numar suficient de WC-uri si de chiuvete, utilitati care sa asigure nepoluarea mediului inconjurator, de regula ecologice. Trebuie prevazute cabine de WC-uri separate pentru barbati si femei sau utilizarea separate a acestora. 15. Incaperi pentru odihna si/sau cazare 15.1. Lucratorii trebuie sa dispuna de incaperi pentru odihna si/sau cazare usor accesibile,atunci cand securitatea ori sanatatea lor o impun, in special datorita tipului activitatii, numarului mare de lucratori sau distantei fata de santier. 15.2. Incaperile pentru odihna si/sau cazare trebuie sa fie suficient de mari si prevazute cu un numar de mese si de scaune corespunzator numarului de lucratori. 15.3. Daca nu exista asemenea incaperi, alte facilitati trebuie sa fie puse la dispozitie personalului pentru ca acesta sa le poata folosi in timpul intreruperii lucrului. 15.4. Incaperile de cazare fixe care nu sunt folosite doar in cazuri exceptionale trebuie sa fie dotate cu echipamente sanitare in numar suficient, cu o sala de mese si cu o sala de destindere. Acestea trebuie sa fie dotate cu paturi, dulapuri, mese si scaune, tinandu-se seama de numarul de lucratori. La atribuirea lor trebuie sa se tina seama de prezenta lucratorilor de ambele sexe. 15.5. In incaperile pentru odihna si/sau cazare trebuie sa se ia masuri corespunzatoare pentru protectia nefumatorilor impotriva disconfortului produs de fumul de tutun. 16. Dispozitii diverse 16.1. Intrarile si perimetrul santierului trebuie sa fie semnalizate astfel incat sa fie vizibile si identificabile in mod clar. 16.2. Lucratorii trebuie sa dispuna de apa potabila pe santier si, eventual, de alta bautura corespunzatoare si nealcoolica, in cantitati suficiente, atat in incaperile pe care le ocupa, cat si in vecinatatea posturilor de lucru. 16.3. Lucratorii trebuie sa dispuna de conditii pentru a lua masa in mod corespunzator si,daca este cazul, sa dispuna de facilitati pentru a-si pregati masa in conditii corespunzatoare. PARTEA B CERINTE MINIME specifice pentru posturile de lucru din santiere Observatii preliminare Atunci cand situatii particulare o cer, clasificarea cerintelor minime in doua sectiuni, asa cum sunt prezentate mai jos, nu trebuie sa fie considerata obligatorie. SECTIUNEA 1 Posturi de lucru din santiere, in interiorul incaperilor 1. Stabilitate si soliditate Incaperile trebuie sa aiba o structura si o stabilitate corespunzatoare tipului de utilizare. 2. Usi de siguranta Usile de siguranta trebuie sa se deschida catre exterior si nu trebuie sa fie incuiate, astfel incat sa poata fi deschise usor si imediat de catre orice persoana care are nevoie sa le utilizeze in caz de urgenta. Este interzisa utilizarea usilor culisante si a usilor rotative ca usi de siguranta. 3. Ventilatie
- 63 -
Daca sunt folosite instalatii de aer conditionat sau de ventilatie mecanica, acestea trebuie sa functioneze astfel incat lucratorii sa nu fie expusi curentilor de aer. Orice depunere sau impuritate care poate crea un risc imediat pentru sanatatea lucratorilor prin poluarea aerului respirat trebuie eliminata rapid. 4. Temperatura 4.1. Temperatura in incaperile de odihna, incaperile pentru personalul de serviciu permanent,incaperile sanitare, cantine si incaperile de prim ajutor trebuie sa corespunda destinatiei specifice acestor incaperi. 4.2. Ferestrele, luminatoarele si peretii de sticla trebuie sa permita evitarea luminii solare excesive, in functie de natura activitatii si destinatia incaperii. 5. Iluminatul natural si artificial Locurile de munca trebuie, pe cat posibil, sa dispuna de lumina naturala suficienta si sa fie echipate cu dispozitive care sa permita un iluminat artificial adecvat, pentru a proteja securitatea si sanatatea lucratorilor. 6. Pardoselile, peretii si plafoanele incaperilor 6.1. Pardoselile incaperilor trebuie sa fie lipsite de proeminente, de gauri sau de planuri inclinate periculoase. Pardoselile trebuie sa fie fixe, stabile si nealunecoase. 6.2. Suprafetele pardoselilor, peretilor si plafoanelor incaperilor trebuie sa fie realizate astfel incat sa poata fi curatate si retencuite pentru a se obtine conditii de igiena corespunzatoare. 6.3. Peretii transparenti sau translucizi, in special peretii realizati integral din sticla, din incaperi ori din vecinatatea posturilor de lucru si a cailor de circulatie trebuie sa fie semnalizati clar. Acestia trebuie realizati din materiale securizate sau trebuie sa fie separati de posturile de lucru si de caile de circulatie astfel incat lucratorii sa nu poata intra in contact cu peretii si sa nu poata fi raniti prin spargerea acestora. 7. Ferestre si luminatoare 7.1. Ferestrele, luminatoarele si dispozitivele de ventilatie trebuie sa poata fi deschise, inchise, reglate si fixate in siguranta de catre lucratori. Atunci cand acestea sunt deschise, trebuie pozitionate astfel incat sa nu prezinte un pericol pentru lucratori. 7.2. Ferestrele si luminatoarele trebuie prevazute, inca din faza de proiectare, cu sisteme de curatare sau trebuie sa dispuna de dispozitive care sa permita curatarea acestora fara riscuri pentru lucratorii care executa aceasta activitate ori pentru ceilalti lucratori prezenti. 8. Usi si porti 8.1. Pozitia, numarul, materialele din care sunt realizate, precum si dimensiunile usilor si portilor sunt determinate in functie de natura si destinatia incaperilor. 8.2. Usile transparente trebuie sa fie semnalizate la inaltimea vederii. 8.3. Usile si portile batante trebuie sa fie transparente sau sa fie prevazute cu panouri transparente. 8.4. Suprafetele transparente sau translucide ale usilor si portilor trebuie protejate impotriva spargerii atunci cand acestea nu sunt construite dintr-un material securizat si lucratorii pot fi raniti in cazul in care acestea se sparg. 9. Caile de circulatie Traseele cailor de circulatie trebuie sa fie puse in evidenta, in masura in care utilizarea incaperilor si echipamentul din dotare necesita acest lucru, pentru asigurarea protectiei lucratorilor. 10. Dimensiunile si volumul de aer al incaperilor Incaperile de lucru trebuie sa aiba o suprafata si o inaltime care sa permita lucratorilor sa isi desfasoare activitatea fara riscuri pentru securitatea, sanatatea sau confortul lor. SECTIUNEA a 2-a Posturi de lucru din santiere, in exteriorul incaperilor
- 64 -
1. Stabilitate si soliditate 1.1. Posturile de lucru mobile ori fixe, situate la inaltime sau in adancime, trebuie sa fie solide si stabile, tinandu-se seama de: a) numarul de lucratori care le ocupa; b) incarcaturile maxime care pot fi aduse si suportate, precum si de repartitia lor; c) influentele externe la care pot fi supuse. Daca suportul si celelalte componente ale posturilor de lucru nu au o stabilitate intrinseca,trebuie sa se asigure stabilitatea lor prin mijloace de fixare corespunzatoare si sigure, pentru a se evita orice deplasare intempestiva sau involuntara a ansamblului ori a partilor acestor posture de lucru. 1.2. Verificare Stabilitatea si soliditatea trebuie verificate in mod corespunzator si, in special, dupa orice modificare de inaltime sau adancime a postului de lucru. 2. Instalatii de distributie a energiei 2.1. Instalatiile de distributie a energiei care se afla pe santier, in special cele care sunt supuse influentelor externe, trebuie verificate periodic si intretinute corespunzator. 2.2. Instalatiile existente inainte de deschiderea santierului trebuie sa fie identificate, verificate si semnalizate in mod clar. 2.3. Daca exista linii electrice aeriene, de fiecare data cand este posibil acestea trebuie sa fie deviate in afara suprafetei santierului sau trebuie sa fie scoase de sub tensiune. Daca acest lucru nu este posibil, trebuie prevazute bariere sau indicatoare de avertizare,pentru ca vehiculele sa fie tinute la distanta fata de instalatii. In cazul in care vehiculele de santier trebuie sa treaca pe sub aceste linii, trebuie prevazute indicatoare de restrictie corespunzatoare si o protectie suspendata. 3. Influente atmosferice Lucratorii trebuie sa fie protejati impotriva influentelor atmosferice care le pot afecta securitatea si sanatatea. 4. Caderi de obiecte Lucratorii trebuie sa fie protejati impotriva caderilor de obiecte, de fiecare data cand aceasta este tehnic posibil, prin mijloace de protectie colectiva. Materialele si echipamentele trebuie sa fie amplasate sau depozitate astfel incat sa se evite rasturnarea ori caderea lor. In caz de necesitate, trebuie sa fie prevazute pasaje acoperite sau se va impiedica accesul in zonele periculoase. 5. Caderi de la inaltime 5.1. Caderile de la inaltime trebuie sa fie prevenite cu mijloace materiale, in special cu ajutorul balustradelor de protectie solide, suficient de inalte si avand cel putin o bordura, o mana curenta si protectie intermediara, sau cu un alt mijloc alternativ echivalent. 5.2. Lucrarile la inaltime nu pot fi efectuate, in principiu, decat cu ajutorul echipamentelor corespunzatoare sau cu ajutorul echipamentelor de protectie colectiva, cum sunt balustradele, platformele ori plasele de prindere. In cazul in care, datorita naturii lucrarilor, nu se pot utiliza aceste echipamente, trebuie prevazute mijloace de acces corespunzatoare si trebuie utilizate centuri de siguranta sau alte mijloace sigure de ancorare. 6. Schele si scari 6.1. Toate schelele trebuie sa fie concepute, construite si intretinute astfel incat sa se evite prabusirea sau deplasarea lor accidentala. 6.2. Platformele de lucru, pasarelele si scarile schelelor trebuie sa fie construite,dimensionate, protejate si utilizate astfel incat persoanele sa nu cada sau sa fie expuse caderilor de obiecte. 6.3. Schelele trebuie controlate de catre o persoana competenta, astfel: a) inainte de utilizarea lor;
- 65 -
b) la intervale periodice; c) dupa orice modificare, perioada de neutilizare, expunere la intemperii sau cutremur de pamant ori in alte circumstante care le-ar fi putut afecta rezistenta sau stabilitatea. 6.4. Scarile trebuie sa aiba o rezistenta suficienta si sa fie corect intretinute. Acestea trebuie sa fie corect utilizate, in locuri corespunzatoare si conform destinatiei lor. 6.5. Schelele mobile trebuie sa fie asigurate impotriva deplasarilor involuntare. 7. Instalatii de ridicat 7.1. Toate instalatiile de ridicat si accesoriile acestora, inclusiv elementele componente si elementele de fixare, de ancorare si de sprijin, trebuie sa fie: a) bine proiectate si construite si sa aiba o rezistenta suficienta pentru utilizarea careia ii sunt destinate; b) corect instalate si utilizate; c) intretinute in stare buna de functionare; d) verificate si supuse incercarilor si controalelor periodice, conform dispozitiilor legale in vigoare; e) manevrate de catre lucratori calificati care au pregatirea corespunzatoare. 7.2. Toate instalatiile de ridicat si toate accesoriile de ridicare trebuie sa aiba marcata in mod vizibil valoarea sarcinii maxime. 7.3. Instalatiile de ridicat, precum si accesoriile lor nu pot fi utilizate in alte scopuri decat cele pentru care sunt destinate. 8. Vehicule si masini pentru excavatii si manipularea materialelor 8.1. Toate vehiculele si masinile pentru excavatii si manipularea materialelor trebuie sa fie: a) bine concepute si construite, tinandu-se seama, in masura in care este posibil, de principiile ergonomice; b) mentinute in stare buna de functionare; c) utilizate in mod corect. 8.2. Conducatorii si operatorii vehiculelor si masinilor pentru excavatii si manipularea materialelor trebuie sa aiba pregatirea necesara. 8.3. Trebuie luate masuri preventive pentru a se evita caderea in excavatii sau in apa a vehiculelor si a masinilor pentru excavatii si manipularea materialelor. 8.4. Cand este necesar, masinile pentru excavatii si manipularea materialelor trebuie sa fie echipate cu elemente rezistente, concepute pentru a proteja conducatorul impotriva strivirii in cazul rasturnarii masinii si al caderii de obiecte. 9. Instalatii, masini, echipamente 9.1. Instalatiile, masinile si echipamentele, inclusiv uneltele de mana, cu sau fara motor,trebuie sa fie: a) bine proiectate si construite, tinandu-se seama, in masura in care este posibil, de principiile ergonomice; b) mentinute in stare buna de functionare; c) folosite exclusiv pentru lucrarile pentru care au fost proiectate; d) manevrate de catre lucratori avand pregatirea corespunzatoare. 9.2. Instalatiile si aparatele sub presiune trebuie sa fie verificate si supuse incercarilor si controlului periodic. 10. Excavatii, puturi, lucrari subterane, tuneluri, terasamente 10.1. In cazul excavatiilor, puturilor, lucrarilor subterane sau tunelurilor, trebuie luate masuri corespunzatoare: a) pentru a preveni riscurile de ingropare prin surparea terenului, cu ajutorul unor sprijiniri, taluzari sau altor mijloace corespunzatoare; b) pentru a preveni pericolele legate de caderea persoanelor, materialelor sau obiectelor, de iruperea apei; c) pentru a asigura o ventilatie suficienta tuturor posturilor de lucru, astfel incat sa se realizeze o atmosfera respirabila care sa nu fie periculoasa sau nociva pentru sanatate;
- 66 -
d) pentru a permite lucratorilor de a se adaposti intr-un loc sigur, in caz de incendiu, irupere a apei sau cadere a materialelor. 10.2. Inainte de inceperea terasamentelor trebuie luate masuri pentru a reduce la minimum pericolele datorate cablurilor subterane si altor sisteme de distributie. 10.3. Trebuie prevazute cai sigure pentru a intra si iesi din zona de excavatii. 10.4. Gramezile de pamant, materialele si vehiculele in miscare trebuie tinute la o distant suficienta fata de excavatii; eventual, se vor construi bariere corespunzatoare. 11. Lucrari de demolare Cand demolarea unei cladiri sau a unei lucrari poate sa prezinte pericole: a) se vor adopta masuri de prevenire, precum si metode si proceduri corespunzatoare; b) lucrarile trebuie sa fie planificate si executate sub supravegherea unei personae competente. 12. Constructii metalice sau din beton, cofraje si elemente prefabricate grele 12.1. Constructiile metalice sau din beton si elementele lor, cofrajele, elementele prefabricate sau suporturile temporare si schelele trebuie montate sau demontate numai sub supravegherea unei persoane competente. 12.2. Trebuie prevazute masuri de prevenire corespunzatoare pentru a proteja lucratorii impotriva pericolelor datorate nesigurantei si instabilitatii temporare a lucrarii. 12.3. Cofrajele, suporturile temporare si sprijinele trebuie sa fie proiectate si calculate,realizate si intretinute astfel incat sa poata suporta, fara risc, sarcinile la care sunt supuse. 13. Batardouri si chesoane 13.1. Toate batardourile si chesoanele trebuie sa fie: a) bine construite, realizate din materiale corespunzatoare si solide, de o rezistenta suficienta; b) prevazute cu echipament adecvat pentru ca lucratorii sa se poata adaposti in caz de iruperi de apa si de materiale. 13.2. Constructia, montarea, transformarea si demontarea unui batardou sau cheson trebuie sa se faca numai sub supravegherea unei persoane competente. 13.3. Toate batardourile si chesoanele trebuie sa fie controlate periodic de catre o persoana competenta. Se va acorda o atenie deosebit urmtoarelor: Legea nr.319/ 2006 Legea securitatii si sanatatii in munca Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 Hotarare de Guvern nr. 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile Normele specifice de securitate a muncii pentru alimentri cu ap ale localitilor i pentru nevoi tehnologice, aprobate de Ministerul Muncii i Proteciei Sociale cu ordinul nr. 357/1995, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I nr. 11/1996; Normele specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate, aprobate de Ministerul Muncii i Proteciei Sociale cu ordinul nr. 357/1995, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I , nr. 11/1996. Deoarece lucrrile se vor executa n condiiile existentei altor reele edilitare (gaze, cabluri electrice), se impune, convocarea reprezentanilor deintorilor reelelor urbane, pentru identificarea n teren a intersectrilor i analiza pe teren a condiiilor impuse prin avizele acordate la faza de studiu de fezabilitate.
3.2.14.
Managementul de mediu
- 67 -
Studiul de Fezabilitate cuprinde printre altele Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIM). Studiul de Fezabilitate va fi disponibil la Autoritatea Contractanta si Antreprenorii pot solicita accesul la acest studiu pentru strangerea de informatii. EIM-ul mentionat anterior formeaza baza pentru componenta de mediu a Studiului de Fezabilitate. EIM-ul este aprobat de catre autoritatile romane impreuna cu Studiul de fezabilitate. Daca Antreprenorul se abate de la acesta, el va fi responsabil cu elaborarea amendamentelor necesare la EIM-ul romanesc. Pentru abordarea potentialului impact asupra mediului legat de constructia lucrarilor, Antreprenorul va trebui sa pregateasca un Plan de Management al Mediului (PMM) care sa cuprinda actiunile de remediere necesare care trebuie implementate in timpul constructiei. Acesta va include orele de lucru, nivele de zgomot, mirosurile suparatoare, curatenia principalelor strazi de pe santier, ordinea santierului in sine, printre multe alte aspecte. Antreprenorul isi va baza intocmirea PMM pe EIM inclus in Studiul de Fezabilitate mentionat anterior si standardele de mediu relevante.
3.2.15.
1.
Facilitati pentru Consultantul Supervizare
Biroul Consultantului Supervizare Se vor amenaja si mentine pe toata durata derularii Contractului spatii de lucru suficiente pentru cinci persoane, respectiv: minim 3 camere (birouri) cu o suprafata minima de 3 m2/persoana; sala pentru sedinte pentru minim 15 persoane; spatiu amenajat corespunzator pentru oficiu si dotat cu frigider, cuptor cu microunde; grupuri sanitare dotate corespunzator. De asemenea, birourile, sala de sedinte, oficiul vor fi complet mobilate; spatiile de lucru vor fi echipate cu linii telefonice si internet, fax, doua calculatoare, imprimanta, copiator. Toate spatiile de lucru, inclusiv sala de sedinte vor fi dotate cu aer conditionat. Costurile pentru intretinerea birourilor: curatenie, incalzire si curent electric vor fi suportate de catre Antreprenor. Curatenia birourilor se va asigura zilnic Costurile pentru telefon, fax si internet vor fi suportate de catre Consultantul pentru supervizare. Antreprenorul va pune la dispozitia Consultantului Supervizare echipament de protectie pentru 6 persoane incluzand minimum Casti de protectie, Casti pentru protectia auzului, Manusi de protectie, Cizme de protectie Antreprenorul va pune la dispozitia exclusiva a Consultantului Supervizare un set echipament topografic ( minim 1 nivela + stadie, ruleta 10 m) 2. Autovehicule Antreprenorul va prevedea autovehicule pentru Consultantul Supervizare, respectiv: 2 autoturism pentru Consultantul Supervizare Rezident cu cilindreea 1200 cmc. Antreprenorul va suporta de asemenea asigurarile tip Casco pe toata durata executiei lucrarilor precum si costurile necesare pentru reparatii si pentru verificarile periodice. Costurile pentru carburant vor fi suportate de catre Consultant.
3.2.16. Teste la Teminare

Probele de etanseitate respectiv probele de presiune se va executa conform reglementarilor specifice aplicabile in vigoare precum si a prevederilor din Specificatiile Tehnice Generale. Remedierea defectiunilor se va face in concordanta cu decizia Consultantului Supervizare.
- 68 -
3.2.17. Rapoarte
Rapoartele principale care vor fi furnizate de catre Antreprenor sunt rapoartele de progres lunare, asa cum sunt desrise in Conditiile Generale, cu amendamentele urmatoare: asigurarea de calitate si documentele de control al calitatii, rezultatele testelor si certificatele materialelor vor fi predate saptamanal in 3 copii pentru lucrarile proiectate de catre Antreprenor, asa cum se definesc in presenta documentatie, responsabilul pentru proiect va produce si va preda un raport catre Comisia de Receptie a Lucrarilor, asa cum se prevede in Hotararea de Guvern HG 273/1994. Se vor furniza de asemenea rapoarte saptamanale, care sa cuprinda progresul fizic realizat saptamanal si cumulat, intarzieri/depasiri fata de programul de lucru, probleme aparute, etc. In vederea realizarii raportarii saptamanale Antreprenorul va prezenta programul de lucru pe fiecare strada/tronson defalcat pe saptamani din care sa reiasa cuantumul principalilor indicatori fizici ce sunt prevazuti a fi realizati saptamanal (lungime conducta, nr. camine, nr. bransamente/racorduri, nr. apometre, etc..
3.2.18. Documente pentru Cartea Constructiei

Cartea Constructiei este un document descris in intregime in Anexa 6 a Hotararii de Guvern HG 273/1994. Antreprenorul va intocmi pe cheltuiala proprie Cartea Constructiei Cap. B(conform Anexei), in conformitate cu reglementarile nationale si o va inainta spre aprobare Consultantului Supervizare. Anexa CONINUT CAP. B.(CARTEA TEHNICA) Dosarul va fi intocmit pe strzi, va avea un opis, paginile numerotate. Va avea cte o foaie de capt, care va separa capitolele referitoare la reeaua de ap, reeaua de canalizare, dispoziii de antier, ataamente, materiale. A. Reeaua de ap 1. Autorizaia de construcie 2. PV trasare 3. Registrul de evidena PVLA ( n care vor fi trecute toate PV, PVLA model deja predat ) 4. PVLA cot i dimensiuni sptur 5. PV natur teren de fundare 6. PVLA pat de nisip i montaj conduct (se va indica diametrul,tipul i lungimea conductei) 7. Schema sudurilor, numerotate, poziionarea coturilor, T-urilor,hidranilor, 8. Protocoalele de sudur 9. PV prob de presiune (mpreun cu branamentele, hidrani,instalaiile hidraulice din cmine) 10. PV Faz determinant 11. PVLA Umplutur Etapa 1(n cazul zonelor verzi pn la cota final ),cu recepia pozrii benzi de detecie
- 69 -
12. PVLA compactare, probe compactri 13. PVLA umplutur Etapa 2 (n cazul drumurilor pn la infrastructur drum) 14. PVLA infrastructur drum 15. PV recepie drum, cu proprietarul drumului (inclusiv ptr. Reea canalizare ) 16. PV recepie zone verzi (inclusiv ptr. Reea canalizare ) 17. Registru evidena Dispoziiilor de antier(model dj predat ) 18. Ataamente inclusiv branamente, cmine Branamente(se pot include n poziiile de mai sus, sau PVLA separat ntocmite Tabel cu branamente, care s cuprind nr.imobilului,diametrul,lungimea,diametru contor. Registrul Meteorologic Jurnalul evenimentelor Cmine ap Actele de la poziiile 3, 4,5, PVLA turnare egalizare PVLA armare i cofrare PV(calitativ) recepie aspect beton PVLA izolare hidrofug PV (calitativ )recepie montaj instalaii hidraulice PV recepie montaj capac din beton Condic betoane Probe betoane B. Reea Canalizare Idem poziiile2,3,4,5,6,9(etaneitate ),10,11,12,13,14,17,18 Cmine canalizare Idem poziiile 3,4,5, PVLA montaj cmin PVLA izolaia hidrofug (inclusiv etanarea intre elementele cminului ) Poz.12,13 C. Materiale Certificate de calitate, declaratia de conformitate, agremente, probe, PV recepie mat. Documentele care se refera la lucrarile de executie trebuie sa fie furnizate de catre Antreprenor. Ca urmare: Toate documentele care privesc controlul calitatii lucrarilor vor fi editate in Limba Romana iar unul din originale va fi pastrat pentru intocmirea Cartii Constructiei; Toate formularele de acceptare a testelor din teren vor fi editate in Limba Romana;
- 70 -
Originalele Certificatelor de Calitate si ale Certificatelor de Conformitate pentru materialele importate vor fi insotite de traducerea in Limba Romana care va indica de asemenea partea din lucrari (obiectul) unde se va incorpora materialul respectiv; Un dosar cu tot betonul introdus in lucrari va fi pastrat si completat pe santier si va fi predat Consultantului inainte de receptia lucrarilor pentru fiecare obiect; Se va pastra in santier un dosar cu toate dispozitiile Consultantului si cu toate notificarile Antreprenorului referitoare la executia lucrarilor; Pe santier se va pastra un dosar cu toate evenimentele speciale: cutremure de pamant, inundatii, temperaturi extreme etc.
Toate documentele care privesc controlul calitatii lucrarilor vor fi editate in Limba Romana iar unul din originale va fi pastrat pentru intocmirea Cartii Constructiei; Toate formularele de acceptare a testelor din teren vor fi editate in Limba Romana; Originalele Certificatelor de Calitate si ale Certificatelor de Conformitate pentru materialele importate vor fi insotite de traducerea in Limba Romana care va indica de asemenea partea din lucrari (obiectul) unde se va incorpora materialul respectiv; Un dosar cu tot betonul introdus in lucrari va fi pastrat si completat pe santier si va fi predat Consultantului inainte de receptia lucrarilor pentru fiecare obiect; Se va pastra in santier un dosar cu toate dispozitiile Consultantului si cu toate notificarile Antreprenorului referitoare la executia lucrarilor; Pe santier se va pastra un dosar cu toate evenimentele speciale: cutremure de pamant, inundatii, temperaturi extreme etc.
3.2.19.
Standarde
Toate priectele si lucrarile se vor baza pe standardele nationale aplicabile, in vigoare la data proiectarii. Daca nu exista standarde nationale relevante aplicabile, Antreprenorul va utiliza standarde straine aplicabile (EU, DIN, BS etc) caz n care va ataa documentaiei proiectului norma respectiv, mpreuna cu traducerea corespunztoare n limba romn. O lista a standardelor naionale relevante aplicabile este prezentata n capitolul 3.4. Lista nu este exhaustiva.
3.2.20. Organizarea de santier

1. Pregatirea teritoriului Lucrarile vor fi planificate si executate astfel incat alimentarea cu apa si canalizarea sa functioneze normal cu exceptia unor intreruperi de scurta durata si cu aprobarea scrisa a Beneficiarului. Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru a asigura o cooperare continua cu Beneficiarul care sa-i permita acestuia operarea si intretinerea normala a retelelor de distributie si de canalizare, inclusiv a statiilor de pompare existente, in tot ce priveste implementarea lucrarilor. Antreprenorul va executa lucrarile strict pe teritoriul alocat si va mentine teritoriul respectiv, drumurile de acces, statiile de pompare si alte obiective in stare curata si deschise pentru Autoritatea Contractanta si alti utilizatori pentru operare si folosire curenta. Pe perioada lucrarilor, nivelul de zgomot nu va depasi 90 dB(A), in conformitate cu Ordinul 1957/1995 emis de Ministerul Sanatatii.
- 71 -
2. Protectia serviciilor existente Antreprenorul este responsabil pentru localizarea serviciilor existente si pentru raportarea oricaror daune produse acestora ca urmare a executiei lucrarilor din contract, atat pe timpul cat si dupa executarea acestora. In acest sens, inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul se va coordona in scris atat cu Beneficiarul cat si cu alti Operatori (cabluri, conducte, altele). 3. Semnalizari Antreprenorul va prevedea, instala si intretine la fiecare locatie a lucrarilor cate un panou rezistent la intemperii aprobat de catre Consultant Supervizare. Panoul va avea minimum 4 m inaltime si 2,4 m latime si va furniza minimum urmatoarele informatii: Numele proiectului; Programul EU FONDURI DE COEZIUNE cu LOGO; Consultantul Supervizare; Beneficiarul final; EXEMPLU DE PANOU INFORMATIV Titlul proiectului Amplasamentul Sigla Uniunii Europene Finantat de : Grant-ul Uniunii Europene Lei (moneda locala) Contributie locala Lei (moneda locala) Autoritatea Contractanta Antreprenorul: {Numele Antreprenorului) Datele cerute in Autorizatia de Constructie; Panourile vor fi afisate cu 2 saptamani inainte de inceperea lucrarilor si vor fi indepartate cel tarziu la 6 luni dupa incheierea lucrarilor si vor fi inlocuite cu placi comemorative. 4. Echipament dezafectat Echipamentul dezafectat reprezinta proprietate publica si nu apartine Antreprenorului. Decizia privind acest echipament va fi luata de catre Beneficiarul Final si va fi transmisa pe cale oficiala de catre Consultant Supervizare catre Antreprenor. In cazul cand Beneficiarul Final decide sa nu pastreze echipamentul dezafectat, acesta va fi evacuat din amplasamnetul lucrarilor de catre si pe cheltuiala Antreprenorului.
3.2.21. Obstructii Posibile

Antreprenorul va lua toate masurile pentruca sa fie depasite efectele diferitelor obstructii ce vor putea fi intalnite in teren pe perioada lucrarilor, cum ar fi: Obiecte ingropate (pereti, fundatii vechi etc.); Strazi inguste, excavatii adanci, sol slab; Utilitati ingropate (de ex. cabluri electrice si telefonice, conducte de apa sau de canalizare, de apa calda sau de gaz etc. ); Probleme de trafic management, redirectionare etc.; Prin alegerea metodelor de pozare si prin traseul ales, Antreprenorul va asigura ca sa nu fie afectate cladirile, drumurile, aleile, alte constructii, utilitatile subterane, serviciile in general etc. In acest scop, Antreprenorul va colabora strans si se va coordona cu autoritatile locale si cu operatorii de utilitati.
- 72 -
3.2.22. Mentinerea serviciilor existente de apa si canalizare

Antreprenorul este responsabil pentru mentinerea serviciilor de apa si canalizare din zonele in lucru si din cele laterale pe perioada instalarii conductelor. Temporar se vor folosi pompe, conducte si alte mijloace pentru a face transferul apei in aval de sectiunea afectata de lucrari. Antreprenorul este responsabil pentru notificarea Consultantului si, prin intermediul acestuia, a Autoritatii Contractante pentru toate lucrarile temporare care ar putea afecta locuitorii pe perioada instalarii conductelor. Antreprenorul va intocmi si va inainta catre Consultant Supervizare Metoda de lucru propusa pentru mentinerea serviciilor de apa pe perioada lucrarilor, in conformitate cu Specificatiile iar acestea trebuie sa fie aprobate ce catre Consultant Supervizare inainte de aprobarea pentru inceperea lucrarilor.
3.2.23. Desene post executie

Releveele lucrarilor executate vor contine toate Piesele desenate (Vol.6) revizuite ale Contractului precum si desenele aditionale produse de Antreprenor revizuite in final in conformitate cu prevederile contractuale. Piesele desenate (Vol.6) Standard vor fi incluse doar daca au fost folosite ca atare pentru lucrarile care fac obiectul releveului. Toate releveele vor fi in Limba Romana. O copie electronica va fi predata de asemenea odata cu forma finala a releveelor. Toate planurile se vor prezenta in format electronic AUTOCAD. Pentru acoperirea costurilor provenite din cerintele acestui capitol, un paragraf special va fi inclus in Lista de Cantitati (Vol. 4).
3.2.24. Lista fazelor determinante de execuie

Proiect nr.
PROGRAM DE CONTROL pentru urmrirea calitii lucrrilor n fazele de execuie determinante pentru rezistena i stabilitatea conductelor i accesoriilor de canalizare
LUCRAREA:
....n calitate de Consultantul Supervizare, .....................................n calitate de proiectant, ..n calitate de Antreprenor,
- 73 -
In conformitate cu legea 10/1995 privind calitatea n construcii, Hot. Guvernului 261/08.06.1994, Hot. Guvernului 272/14.06.1994 i Hot. Guvernului 273/14.06.1994, STASurile i normativele tehnice n vigoare, stabilesc de comun accord prezentul program pentru controlul calitii lucrrilor.
Nr. crt.
Denumirea lucrrii ce se recepioneaz sau faza de executie determinant pentru rezisten i stabilitatea n construcii
Participani: IC ISC I Consultant Supervizare E Antreprenor P - proiectant IC 2 I 3 x x x E 4 x x x P 5 x
Nr. i data: - Proces verbal de receptie calitativ (PVRC) - Proces verbal de control al lucrrilor n faze determinante (PVCFD) 6 (PVRC) (PVRC) (PVRC)
0 1 2 3
1 Tronson .. Predare amplasament Trasare Controlul execuiei spturilor pentru pozarea conductei Natura terenului de fundare Controlul pozrii conductei i a execuiei cminelor, bransamentelor verificndu-se cotele de pozare ale conductei - executare pat pozare; - montare teava : Tronson , L APROXIMATIV m Tronson , L APROXIMATIV m Realizarea probei de etaneitate la conducte Realizarea umpluturii
x x x x
x x x x
(PVRC) (PVRC) (PVRC) (PVRC)
5 6
x x
x x
(PVCFD) (PVRC)
CONSULTANT SUPERVIZARE,
PROIECTANT,
ANTREPRENOR,
REPREZENTANT I.S.C.
NOTA: - Executantul va anuna n scris ceilali factori interesai pentru participare cu minimum 5 zile naintea datei la care urmeaz a se face verificarea. - La recepia obiectului, un exemplar din prezentul program completat se va anexa la cartea construciei.
- 74 -
Proiect nr.
PROGRAM DE CONTROL pentru urmrirea calitii lucrrilor n fazele de execuie determinante pentru rezistena i stabilitatea conductelor i accesoriilor de ap LUCRAREA: ....n calitate de Consultantul Supervizare, .....................................n calitate de proiectant, ..n calitate de Antreprenor, In conformitate cu legea 10/1995 privind calitatea n construcii, Hot. Guvernului 261/08.06.1994, Hot. Guvernului 272/14.06.1994 i Hot. Guvernului 273/14.06.1994, STASurile i normativele tehnice n vigoare, stabilesc de comun accord prezentul program pentru controlul calitii lucrrilor. Nr. crt. Denumirea lucrrii ce se recepioneaz sau faza de execuie determinant pentru rezistena i stabilitatea n construcii Participani: IC ISC I investitor E executant P - proiectant IC 0 1 2 3 1 Tronsonul Predare amplasament Trasare Controlul execuiei spturilor pentru pozarea conductei Natura terenului de fundare Controlul pozrii conductei i a execuiei cminelor, hidranilor, verificndu-se cotele de pozare ale conductelor Realizarea probei de presiune pe tronsoane: Tronson , L APROXIMATIV m Tronson , L APROXIMATIV m 2 I 3 x x x E 4 x x x P 5 x Nr. i data: - Proces verbal de recepie calitativ (PVRC) - Proces verbal de control al lucrrilor n faze determinante (PVCF) 6 (PVRC) (PVRC) (PVRC)
(PVRC)
x x
x x
x x
x x
(PVCFD) (PVCFD)
CONSULTANT SUPERVIZARE, ANTREPRENOR,
PROIECTANT, REPREZENTANT I.S.C.
NOTA: - Executantul va anuna n scris ceilali factori interesai pentru participare cu minimum 5 zile naintea datei la care urmeaz a se face verificarea. - La recepia obiectului, un exemplar din prezentul program completat se va anexa la cartea construciei.
- 75 -
3.3.SPECIFICATII TEHNICE GENERALE

3.3.1. Preambul
1. Introducere Conditiile Contractului si Planurile obtinute de la Autoritatea Contractanta vor fi interpretate in coroborare cu Specificatiile si aspectele raportate la acestea. Aspectele raportate la, indicate sau descrise in cele mentionate anterior nu sunt neaparat repetate in cele din urma. Indiferent de impartirea Specificatiilor sub diferite titluri, fiecare parte a acestora va fi considerata ca suplimentara si complementara la fiecare din celelalte parti. Titlurile din cadrul Specificatiilor nu vor fi considerate ca parte a acestora si nu vor fi luate in considerare in interpretarea sau alcatuirea acestora in cadrul Contractului. Toate referintele din cadrul Specificatiilor vor fi referinte la Clauzele sau Sub-Clauzele acestora, cu exceptia cazului in care se dispune contrar. 2. Nivel si cote de nivel Cu exceptia cazului in care se specifica contrar, toate nivelele vor fi exprimate in metri fata de nivelul Marea Neagra 1975 cu o acuratete de trei decimale. Datele cu privire la toate nivelele se vor baza pe cotele de nivel aprobate de catre Consultantul Supervizare. Antreprenorul va stabili, construi si proiecta cotele de nivel suplimentare necesare pe perioada de executare a Lucrarilor, care vor fi verificate periodic. Antreprenorul va fi responsabil pentru executarea Lucrarilor in conformitate cu datele referitoare la nivele. Cotele de nivel si celelalte puncte de referinta din vecinatatea Santierului (Santierelor) vor fi furnizate de catre Consultantul Supervizare Antreprenorului inainte de executarea Lucrarilor( bornele din teren necesare executiei si urmaririi lucrarilor vor fi realizate de catre Antreprenor). Antreprenorul va tine un registru al nivelelor tuturor cotelor si va inainta Consultantului Supervizare o copie a registrului. Sistemul de coordonate al cotelor de pe Santier va fi Sistemul de coordonate utilizat de Autoritatea Contractanta si va fi corelat cu nivelul cotelor si aprobat de Consultantul Supervizare. 3. Dimensiuni Toate dimensiunile, distantele si nivelele continute in Planurile obtinute de la Autoritatea Contractanta sunt exprimate in sistemul metric. In cazul in care sunt necesare planuri de lucru, Antreprenorul va pregati si inainta aceste planuri in sistem metric. 4. Marcajul Lucrarilor Lucrarile vor fi marcate si relationate cu Sistemul National de Coordonate. Antreprenorul va pozitiona cote de nivel temporare si statii de investigatii in locatiile corespunzatoare din cadrul Santierului de Lucrari si, in perioada de executie a lucrarilor, va verifica periodic nivelele bornelor si coordonatele statiilor in raport cu liniile si nivelele de referinta furnizate de catre Consultantul Supervizare. Bornele temporare si statiile de investigare vor fi amplasate in afara Lucrarilor de constructii, cu exceptia cazului in care se specifica contrar. Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare, in vederea aprobarii, planurile in care se indica amplasarea si nivelele sau coordonatele, dupa caz, ale fiecarei borne de nivel temporare si ale statiilor de investigatii utilizate pentru marcarea Lucrarilor, in dublu exemplar. Inainte de a incepe executia oricarei sectiuni de Lucrari, Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare spre aprobare detaliile complete cu privire la amplasare, impreuna cu calculele si planurile suport (inclusiv planurile ce indica amplasamentele si coordonatele punctelor de referinta utilizate), in dublu exemplar. Antreprenorul va identifica dimensiunile amplasamentului tuturor structurilor prin raportarea lor la Lucrarile existente si prin interpretarea Planurilor. Panta colectoarelor, retelelor de conducte si nivelul deversoarelor, radierul canalelor si al altor structuri hidraulice vor fi indicate in planuri, cu exceptia cazurilor in care se solicita contrar sau se aproba de catre Consultantul Supervizare.
- 76 -
Locatiile structurilor care vor fi construite ca si componente de Lucrari vor fi identificate prin raportare la tarusi de otel batuti in beton sau la orice alte mijloace de marcaj aprobate, montate de catre Antreprenor, care trebuie sa stabileasca si coordonatele instrumentelor de marcaj si distanta acestora fata de structurile adiacente existente. Antreprenorul va stabili puncte de coordonate de referinta la intervale nu mai mari de 500 m de-a lungul colectoarelor si conductelor importante, iar aceste puncte vor fi localizate si clar marcate in locurile aprobate, fie pe cladirile existente, ori prin tarusi din otel, fixati in beton. Antreprenorul va stabili sectiunile Lucrarilor in momentul in care este instruit in acest sens de catre Consultantul Supervizare, in scopul facilitarii interventiei Autoritatilor care presteaza servicii in vederea realizarii unor modificari temporare sau permanente la echipamentele sau serviciile impamantate detinute de acestea. 5. Executia si Calitatea executiei Antreprenorul va angaja supervizori inalt calificati si cu experienta, aprobati de catre Consultantul Supervizare, pentru supravegherea investigatiilor si stabilirea acestora, asa cum este descris prin Contract. Instrumentele de investigatie utilizate de catre Antreprenor vor fi moderne din punctul de vedere al tipului si fabricatiei, corespunzatoare pentru executarea lucrarilor si mentinute la standarde de prima clasa. Instrumentele si/sau echipamentul vor fi supuse aprobarii Consultantului Supervizare. Pentru toate instrumentele de investigatie utilizate in cadrul Lucrarilor, Antreprenorul va depune certificatele de etalonare recente emise de catre autoritatile competente. Etalonarea instrumentelor trebuie realizata la fiecare sase luni. Toate jurnalele cu date din teren, calculele si hartile rezultate din activitatile de investigare mentionate anterior vor fi predate Consultantului Supervizare imediat dupa finalizarea activitatii de investigare. Antreprenorul va asigura Consultantului Supervizare forta de munca calificata si necalificata si materialele necesare pentru a facilita verificarea si aprobarea de catre acesta a nivelelor si marcajelor aliniamentelor si localizarii structurilor, asa cum este prevazut in Clauza referitoare la Marcajul lucrarilor Informatii de ordin general. Antreprenorul va inregistra progresul Lucrarilor prin efectuarea de fotografii electronice. Antreprenorul va furniza un grafic al principalelor etape ale constructiei pentru Inspectoratul de Stat pentru Verificarea Calitatii in Constructii. 6. Specificatii cu privire la Standarde Toate proiectele, materialele si lucrarile se vor baza pe standardele nationale aplicabile, in vigoare la data proiectarii. Daca nu exista standarde nationale relevante aplicabile, Antreprenorul va utiliza standarde straine aplicabile (EU-DIN, BS etc) caz n care va ataa documentaiei proiectului norma respectiv, mpreuna cu traducerea corespunztoare n limba romn. O lista a standardelor naionale relevante aplicabile este prezentata n capitolul 3.7. Lista nu este exhaustiva. 7. Standarde pe Santier Antreprenorul va achizitiona si pastra pe santier o copie dupa fiecare Standard, Ghid si Manual important sau dupa Standardele nationale aprobate la care se face referire in Specificatii. In plus, Antreprenorul va achizitiona si pastra pe santier o copie dupa orice alt Standard, Ghid sau Standard National care se aplica materialelor furnizate. Copiile dupa standarde vor fi disponibile permanent pentru referinta in biroul Consultantului Supervizare. In cazul in care Consultantul Supervizare solicita traducerea in limba romana sau engleza a oricarui Standard sau Manual, Antreprenorul este obligat sa-i furnizeze o copie scrisa la computer in termen de 7 zile de la data primirii solicitarii in scris a Consultantului Supervizare.
- 77 -
8. Aspectele care nu sunt acoperite de Standarde Orice materiale si executia lucrarilor care nu sunt specificate in sau acoperite de Standarde, Ghiduri si Manuale vor fi de asemenea tip si de o asemenea calitate ncat s fie in masura sa asigure executarea unei lucrari de prima clasa. In astfel de cazuri, Consultantul Supervizare va determina daca toate materialele sau unele dintre cele oferite sau livrate pe Santier sunt corespunzatoare pentru a fi utilizate in realizarea Lucrarilor, iar hotararea Consultantului Supervizare in aceasta privinta va fi definitiva si fara echivoc.
3.3.2. Lucrari de demolare, curatare, defrisare

3.3.2.1. Aprobarea Se va solicita in scris Consultantului Supervizare acordarea aprobarii pentru demolarea cladirilor si structurilor existente, solicitarea fiind insotita de un program de executie a lucrarilor de demolare. Nicio lucrare de demolare nu va fi initiata inainte de a fi obtinuta aprobarea Consultantului Supervizare si inainte ca zona sa fie prevazuta cu toate lucrarile temporare si/sau devierile necesare, care au fost fie solicitate, fie autorizate de catre Consultantul Supervizare. Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare o notificare scrisa cu privire la intentia sa de a incepe operatiunile de curatare, defrisare si/sau utilizare a explozibilului. Lucrarile nu vor fi incepute inainte de a fi primita aprobarea scrisa din partea Consultantului Supervizare. Antreprenorul se va asigura ca lucrarile de curatare, defrisare si exploziile controlate vor fi realizate cu mult inaintea altor lucrari de constructii in zonele relevante, pentru a fi evitate intarzierile. 3.3.2.2. Gardurile si barierele temporare Limitele birourilor Antreprenorului, ale santierului, magaziilor si depozitelor vor fi convenite cu Consultantul Supervizare. Antreprenorul va realiza o imprejmuire corespunzatoare de-a lungul limitelor convenite, incluzand o poarta care poate fi incuiata. Antreprenorul va inalta garduri similare in jurul tuturor santierelor de constructii inainte de inceperea lucrarilor, pe care le va demonta dupa ce Lucrarile vor fi finalizate. Gardul va fi realizat din scanduri de lemn imbinate, aluminiu sau tabla de otel ondulata, avand o inaltime de 2400 mm si fixate pe stalpi de lemn, beton sau otel. Toate zonele imprejmuite vor fi prevazute cu porti cu incuietori. In unele zone asupra carora s-a convenit cu Consultantul Supervizare, Antreprenorul poate instala imprejmuiri din lanturi sau din plasa de sarma galvanizata. 3.3.2.3. Conditii cu privire la trafic Inainte sa se inceapa executarea unor lucrari asupra unor sosele sau drumuri sau sa fie afectata utilizarea acestora, metoda de lucru a Antreprenorului, inclusiv aranjamentele speciale referitoare la trafic, vor fi convenite cu Consultantul Supervizare, Administratia Drumurilor si Politia si confirmate in scris. Pe perioada executarii Contractului, Antreprenorul va coopera cu Administratia Drumurilor si Politia cu privire la lucrarile ce afecteaza o sosea sau un drum sau accesul la acestea. Antreprenorul va informa Consultantul Supervizare cu privire la conditiile puse de sau aranjamentele facute cu Administratia Drumurilor si Politia. Trebuie fixate bariere in jurul santurilor facute pe strazi sau in zonele pietonale si semnalizate corespunzator. Barierele situate pe drumuri si in zonele pietonale vor fi prevazute cu semne de avertizare iluminate pe timp de noapte si in zonele cu vizibilitate scazuta. In cazul in care Lucrarile necesita, temporar, devierea sau inchiderea unei sosele sau drum pietonal existent, sau accesului publicului pe acestea, Antreprenorul va asigura si intretine o alternativa, care va fi functionala inainte de intersectia cu calea existenta. In cazul in care rampele sunt necesare, acestea vor fi realizate si intretinute la un standard corespunzator sub toate aspectele categoriei sau categoriilor de trafic si pietoni care le vor folosi.
- 78 -
3.3.2.4. Curatarea santierului Antreprenorul va curata zonele rezervate pentru conducte si amplasamentele structurilor de toata vegetatia, inclusiv copacii cu o circumferinta de pana la 0.50 m si inaltime de 1.00 m peste nivelul solului, si toate obstacolele superficiale ca suprafetele drumurilor, borduri, caramizi, gunoi si/sau alte obiecte. Antreprenorul va curata santierul si de copacii cu circumferinta peste 0.5 m, cladiri si/sau structuri, atunci cand este instruit in scris in acest sens de catre Consultantul Supervizare. Masura in care Antreprenorul realizeaza operatiunile de curatare si defrisare va fi cea minim necesara in opinia Consultantului Supervizare pentru executia Lucrarilor. 3.3.2.5. Protectii Copacii si/sau alta vegetatie care va fi pastrata conform Planurilor sau indicatiilor Consultantului Supervizare vor fi excluse de la operatiunea de defrisare si vor fi protejate impotriva daunelor pe perioada executiei Lucrarilor. 3.3.2.6. Dotari ale drumurilor Antreprenorul va reinstala dotarile drumurilor (ca stalpi de iluminat, semne de circulatie sau semafoare) care au fost indepartate in perioada de desfasurare a Lucrarilor. Instalarea dotarilor drumurilor se va face pe amplasamentul initial al acestora, intr-o stare cel putin similara cu cea avuta anterior indepartarii lor si indata ce este posibil dupa finalizarea pozarii conductei intr-o anumita locatie. 3.3.2.7. Depozitare Vegetatia, copacii, etc. rezultand din operatiunile de curatare si defrisare vor fi depozitate intr-un depozit la o raza de aproximativ 15 km, situat intr-o locatie indicata de catre Consultantul Supervizare. Ramasitele de vegetatie, incluzand copaci, butuci si radacini vor fi indepartate de pe Santier de catre Antreprenor, cu exceptia cazului in care se dispune contrar de catre Consultantul Supervizare. 3.3.2.8. Evacuarea materialelor rezultate din demolare Toate materialele ce rezulta din demolare si lichidare a cladirilor, structurilor si altor obiecte mentionate anterior vor fi evacuate in afara Santierului, cu exceptia cazului in care se specifica contrar in Cerintele Speciale. 3.3.2.9. Umplerea terenului si finisarea suprafetei Toate gropile vor fi umplute cu pamant compactat la aceeasi densitate ca si terenul inconjurator, iar suprafata va fi finisata la nivelul existent al terenului si intr-o maniera considerata satisfacatoare de catre Consultantul Supervizare. 3.3.2.10. Protectia obiectelor existente Antreprenorul nu va demola sau indeparta nicio cladire, structura sau alte obiecte existente, inclusiv copaci, indiferent daca aceasta este prevazuta in Proiect sau nu, decat la primirea unei instructiuni speciale din partea Consultantului Supervizare. Antreprenorul va lua toate masurile de precautie pentru a nu cauza pagube acestor obiecte, incluzand case, cladiri, garduri si copaci, care sunt situate pe Santier(e) sau in apropierea acestuia (acestora). Proprietatile localizate in imediata apropiere a Lucrarilor vor fi protejate impotriva pagubelor ce pot fi cauzate de vehicule, alunecari, vibratii, etc. Pagubele cauzate vor fi reparate de catre Antreprenor astfel incat proprietatea sa fie readusa la starea sa initiala si de o maniera satisfacatoare pentru Consultant Supervizare. 3.3.2.11. Umplerea si sigilarea conductelor abandonate In situatia in care colectoarele existente sunt conectate la noile sisteme, lungimea colectorului situata in aval de bransament, care nu este incorporata in noul sistem, va fi abandonata. Conductele ingropate care sunt abandonate vor fi sigilate cu dopuri din beton masiv cu o lungime de minim 1.000 mm, la ambele capete si intre camine. Caminele situate pe conductele abandonate vor fi demolate pana la o adancime de 500 mm sub nivelul solului, iar groapa va fi umpluta cu piatra sau alt material de umplutura aprobat, iar suprafata refacuta la un finisaj similar cu cel al zonei inconjuratoare.
- 79 -
Conductele expuse care vor fi abandonate vor fi demolate pana la o adancime de 500 mm sub nivelul final al solului.
3.3.3. Lucrari de terasamente

Generalitati Seciunea specificaiilor se refer la lucrrile de terasamente autorizate, necesare pentru montarea conductelor ngropate, lucrri care includ n ordine specific: operaii pregtitoare privind transpunerea proiectului pe teren desfacerea sistemelor de suprafa ale cotelor de teren, scarificarea sistemului cotei de teren i separarea materialului scarificat spturi mecanizate i manuale n taluz vertical pentr tranee, sprijiniri ale malurilor, protejarea celorlalte reele subterane ntlnite, evacuarea apelor acumulate n spaiile de lucru i adiacente, mbuntiri ale terenurilor slabe de fundare, pregtirea paturilor din material granular pentru pozare conducte ngropate, pozarea conductelor mbinate, executarea pe tipuri a straturilor de umpluturi compactate, refacerea sistemelor de suprafa afectate de lucrri sau de organizri de antier. Se mai refer la: materialele utilizabile, specifice terasamentelor i asigurarea gradelor de compactare, ncrcri i transporturi cu diferite mijloace, controlul privind realizarea nivelelor de calitate corespunztoare cerinelor specifice, asigurarea condiiilor pentru recepionarea lucrrilor proiectate. La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele i normativele tehnice n vigoare, n msura n care completeaz i nu contravin prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura, prin sistemul de calitate propriu atestat sau prin subcontractare cu un laborator de specialitate acreditat, efectuarea tuturor ncercrilor i determinrilor necesare dovedirii satisfacerii nivelelor de calitate pretinse prin proiect i prezentul caiet de sarcini. n acest sens, vor fi prezentate certificate de atestare SQ sau cele de acreditare laborator, mpreun cu extrasul de contract difuzabil, din care s rezulte adresa laboratorului i persoanele contactabile de ctre Consultantul Supervizare. n cazul unor suspiciuni privind calitatea, Antreprenorul este obligat s efectueze, la cererea Consultantului Supervizare, verificri suplimentare fa de prevederile prezentului caiet de sarcini, cazurile supunnduse clauzelor din contract. Antreprenorul este obligat s asigure adaptarea metodelor tehnologice i organizatorice, specific fiecrui amplasament, conformnduse i celor specificate expre n Procesul verbal de predare-primire amplasament. Antreprenorul este obligat s in evidena zilnic a condiiilor climatice n care se execut lucrrile de terasamente, a evenimentelor survenite n timpul fazelor de execuiei asupra crora produc influien i va asigura nregistrarea documentelor ce atest calitatea execuiei i a rezultatelor obinute n urma determinrilor i ncercrilor. n condiii locale deosebite se pot accepta i se pot aproba derogri de la prezentul caiet de sarcini numai cu acordul scris al Proiectantului i/sau Consultantului Supervizare sau Reprezentanilor si, dup caz. n cazul cnd se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini sau defecte calitative, Consultantul Supervizare, va dispune ntreruperea execuiei lucrrilor. Antreprenorul este rspunztor de pagubele implcite cauzate de aceste ntreruperi i de costurile privind refacerea lucrrilor neconforme cerinelor.
- 80 -
Neconcordanele cu proiectul, constatate n etapa vizitri amplasamentelor, vor fi sesizate n scris Consultantului Supervizare spre soluionare, n timp rezonabil, nainte de termenul de depunere a ofertelor. Neconformitile constatate n timpul executrii lucrrilor de terasamente dintr-un front de lucru, vor fi transmise din timp, acceptat rezonabil, n scris, Consultantului Supervizare, spre soluionri n condiii legislative i timp util meninerii frontului n stare activ 3.3.3.1. Depozit pamint excedentar Pamintul excedentar va fi depozitat intr-un depozit la o raza de aproximativ 15 km, situat intro locatie aleasa de catre Antreprenor si supusa avizarii Consultantului Supervizare. 3.3.3.2. Depozit pamint intermediar Se va considera un depozit de pamint intermediar situat la o raza de aproximativ 10 km, situat intr-o locatie aleasa de catre Antreprenor si supusa avizarii Consultantului Supervizare. 3.3.3.3. Programul i Declaraia de metod Ca parte a Programului de ealonare a lucrrilor i a Declaraiei de metod, cerute prin contract, Antreprenorul va prezenta un program tehnologic detaliat pentru lucrrile de terasamente propuse, pentru fiecare amplasament al proiectului, i metodele propuse pentru executarea spturilor, micarea materialelor rezultate i cele necesare, compactri, depozite surs sau intermediare i micarea de personal. Va prezenta, de asemenea, i o list detaliat cu cantitile fizice de realizat i tipurile mijloacelor de mecanizare care vor fi utilizate. Declaraiile de metod vor lua n considerare i cerinele particulare i de corelare ale serviciilor tehnice responsabile din primariile crora le sunt arondate amlasamentele. Lucrrile se vor planifica pe tronsoane de dimensiuni ce nu vor depi 50100 m, dup caz, cu operaii desfurate n paralel pe maxim 23 tronsoane succesive. 3.3.3.4. MATERIALE GENERALITI Toate lucrrile tip vor fi considerate ca fiind uniforme, indiferent de amplasament, iar volumele lor vor fi corelate ntre ele, funcie de lungimile conductelor proiectate. Toate materialele rezultate din spturi vor fi evacuate imediat de pe amplasamente, cu excepia terenurilor agricole. Aceste materiale nu vor fi refolosit pentru realizarea umpluturilor compactate, dect n cazul spturilor n terenuri agricole. n cazul terenurilor agricole i al spaiilor verzi, anterior demarrii spturilor, se vor ndeprta straturile vegetale, care apoi vor fi reamenajate la acelea grosimi, dup finalizarea lucrrilor pn la cota iniial a stratului ndeprtat. Pentru umpluturi vor fi utilizate agregate minerale naturale extrase din balastiere, ca surse acceptate de Consultantul Supervizare sau Reprezentantul su, pe baza rezultatelor ncercrilor iniiale de tip ale furnizorului. Utilizarea materialului se va putea face numai dac este nsoit de declaraia de conformitatea cu sarcinile calitative asumate de furnizor, prin proceduri interne proprii pentru produsul tip acceptat de Consultantul Supervizare (sistem 4 de atestare, conform Anexa 3 din HG nr.622/21.07.2007). MATERIAL PENTRU UMPLUTURI CURENTE, Pentru umpluturi curente vor fi utilizate balasturi naturale extrase din balastiere. Balasturile nu vor conine materii organice sau alte impuriti i trebuie s-i pstreze gradul prescris dup compactare. Limita de umiditate a materialului, ncrcat la furnizor n mijlocul de tranport auto, s nu depeasc 30%. Pe amplasamentele Proiectului, procentele de umiditate vor fi reglate pn la atingerea celor optime necesare obinerii gradului minim de compactare cu indice Proctor modificat de 9597%, funcie de intensitatea traficului i ncrcrile din circulaie, aplicnd procedee tehnice proprii supuse acceptului Consultantului Supervizare.Atestarea gradului de compactare se face prin document nregistrat.
- 81 -
MATERIAL PENTRU PROTEJARE CONDUCT NGROPAT Materialul pentru protejarea conductelor are rolul principal de a menine forma conductei ngropate i de a favoriza preluarea ncrcarile verticale din umpluturi i traficul de la cota terenului. Protejarea se realizeaz prin straturi succesive executate diferit, numai prin compactare manual, dup cum urmeaz: materialul pentru pozarea conductelor, constituie un strat bine compactat, de minim 20 cm grosime, pentru amenajarea fundului de tranee dup spturi i asigurarea realizrii pantelor din profilul longitudinal al Proiectului. Stratul va prelua i ncrcarile rezultate n timpul montrii tipului de conduct, fr afectarea cotei de rezemare a tipului de conduct n seciunea transversal din sptura amenajat. Materialul pentru stratul compactat de pozare va consta din nisip de balastier cernut cu granulaia maxim de 10 mm, fr impuriti i pri organice la furnizor, ncrcat n mijloc auto. Nisipul va fi nsoit de declaraia de conformitate cu materialul tip (sistem 4) contractat i declarat. Acest material va fi folosit i pentru lestarea provizorie a conductelor montate pe poziiile din Proiect, prin intermediul unor saci mpletii din fire biodegradabile, umplui 7580%. Materialul rezultat n urma spturilor pentru tranee nu va fi utilizat pentru pozarea conductelor proiectate pentru acel amplasament cu exceptia conductelor de fonta ductila, cu strat de zinc si protectie de mortar de ciment la exterior, conform EN545. n cazurile terenurilor de fundare nisipoase nealterate se poate accepta, de Consultantul Supervizare, realizarea pozrii conductei, dar numai dup finisarea la cotele de radier din Proiect i prin intermediul unui strat de nisip monogranular necompactat de cca 2 cm. patul superior de pozare, pn sub axul orizontal longitudinal al conductei, din produs mineral monogranular de balastier prescris de furnizorul conductei pentru condiiile de pe amplasament, cu rol de a asigurare aliniamentul montajului; compactarea se execut cu grij sporit i la un indice Proctor de cca.80%, pe ambele pri, i se verific prin aplicri de sarcini locale diferit direcionate, sub care s nu se produc deplasri, umpluturi laterale longitudinale, pn la generatoarea superioar, din produs monogranular prescris de furnizorul conductei, cu indice Proctor sporit fa de stratul inferior, cu rol de distribuire uniform pe pereii conductei a ncrcrilor verticale preluate n seciune transversal, umplutura superioar conductei, cu o grosime minim de 20 cm, din produs monogranular compactat la un indice minim de 8590 %, funcie de adncimea de ngropare, Materialul pentru protejarea conductelor va fi format din agregate minerale produse n staii de sortare de pe lng balastiere i va respecta urmtoarele prevederi minimale: Diametru nominal al conductei (mm) Sub 300 300 600 700 1600 Peste 1600 Dimensiun ea maxim a particulelor (mm) 10 15 20 25 concasate Sorturi utilizabile (mm)
10 monogranular 10 14 monogranular Sau 14 5 amestec uniform 10; 14; 20, monogranular Sau 14 5 amestec uniform Sau 20 5 amestec uniform 10; 14; 20; 40, agregate concasate monogranulare Sau 14 5 amestec uniform Sau 20 5 amestec uniform Sau 40 5 amestec uniform
- 82 -
MATERIAL PENTRU MBUNTIREA TERENULUI DE FUNDARE Fundurile de sptur care prezint alterri locale vor fi supuse spre soluionare Proiectantului. Acesta va decide modul de realizare. Terenurile de fundare alterate din vina Antreprenorului, ca urmare a nerespectrii tehnologiei, vor fi consolidate pe costuri proprii, dar, numai pe baz de soluionri date de Proiectant. 3.3.3.5. EXECUIE COTE DE TEREN EXISTENTE (CT) Cotele existente ale terenului, indiferent de sistemul de alctuire la suprafa, constituie baze pentru msurri cote n adncimi, n seciuni corespunztoare caracteristice ale aliniamentelor Proiectului de pe amplasament. n cazurile n care, din diverse motive, cotele de teren au fost alterate de lucrri comandate de adminisctraia local, anterior prelurii unui amplasament, cotele de referin ale Proiectului vor fi transpuse situaiei reale ntlnite, utiliznd elemente edilitare cu cote CT nemodificate, cote ce vor fi menionate prin Procesul Vebal de Predare-Primire Amplasament. COTE DE RADIER (CR) Antreprenorul va monta conductele la cotele de radier (CR) indicate n Proiectul aprobat. La modificarea pozitiei unui camin, in cazul colectoarelor de canalizare, se va tine cont de panta tronsonului, indicata in proiectul verificat precum si de pozitia kilometrica(in teren) a noului amplasament. LUCRARI PREGATITOARE naintea nceperii lucrrilor pe un amplasament, se includ a fi executate, fr coantificare distinct n partea economic, lucrrile pregtitoare necesare, dup caz, i apreciate dup vizitarea amplasamentelor: curirea suprafeelor de teren de: frunze, crengi, arbuti, iarb, buruieni, noroi acumulat sau alte materiale inutilizabile depozitate accidental, inclusiv transportarea lor la rampele de depozitare indicate i taxate de Administraiile Locale, indepartarea de pe amplasamente a corpurilor, obiectelor i vehiculelor, cu regim de proprietate privat, repoziionarea lor n afara zonelor de activitate, n urma acordurilor i/sau somaiilor ce implic proprietarii sau Administraia Local, dup caz, taierea arborilor si/sau arbustilor de pe trasee definite prin Proiect, cu tulpini 10 cm, cu aprobarea forurilor locale, inclusiv scoaterea si indepartarea rdcinilor, colectarea i ndeprtarea apelor de suprafa n afara amplasamentelor Proiectului, inclusiv protejarea fa de apele meteorice, tierea regulat cu mijloace adecvate a sistemelor rutiere, pentru formarea limilor necesare desfurrii oparaiunilor de spare, limi cel mult mai mari cu maxim 0,40 m dect limile superioare ale traeelor, menionate mai jos, de sub sistemele de suprafa tiate: asigurarea i inerea sub contro permanent a zonelor de activitate, n conformitate cu restricionrile aprobate sau impuse de factorii desemnai prin Certificatul de Urbanism amenajri de eventuale depozite intermediare provizorii, cu acordurile Administraiilor Locale, pentru ameliorarea influenelor timpilor de transport auto asupra duratetelor totale de aexecuie pe amlasamentele Proiectului. Antreprenorul va consemna i supune aprobrii Consultantului Supervizare, toate lucrrile pregtitoare efectuate, din cele enumerate mai sus. Totodat, rmne responsabil pentru efectele rezultate din neefectuarea unora dintre ele.
- 83 -
TRASAREA LUCRRILOR Pozitia retelei proiectate de alimentare cu apa si canalizare, a bransmentelor, racordurilor si caminelor propuse se va finaliza la predarea amplasamentului in prezenta reprezentantilor detinatorilor de retele. La o dat solicitat de Antreprenor i aprobat de Consultantul Supervizare, vor fi identificate i marcate vizibil toate instalaiile i reelele subterane, n prezena deintorilor acestora, convocai de Consultantul Supervizare: electrice, de telecomunicaii, ap, canal sau de alt natur, ce vor fi intersectate sau n raza crora vor fi dezvoltate lucrrile Proiectului, n vederea protejrii acestora sau devierii, conform procedeelor tehnice recomandate prin avize de deintori, inclusiv recomandrile suplimentare specifice amplasamentului predat Antreprenorului (STAS 9570/1 -1989). Trasrile n detaliu vor fi efectuate i nregistrate de Antreprenor dup supervizarea documentului operaiei de ctre Consultantul Supervizare. n cazuri justificate, traseele Proiectului vor putea fi modificate, cu acordul scris al Consultantului Supervizare pe propunerea fcut n spiritul Proiectului de Antreprenor, n timp rezonabil, dup caz i cu consultarea Proiectantului. Aceste modificri nu vor implica de costuri suplimentare sau vor fi cele stipulate n contract. Antreprenorul este rspunztor de trasarea lucrrilor conform Proiectului i de conservarea materializrilor reprezentative de pe amplasament, ca baze pentru msurtori i verificri, indiferent de volumul lucrrilor dezvoltate i metodele tehnologice adoptate. Pentru urmrirea realizrii pantelor Proiectului, se vor poziiona, prin metode performante de nivelment, balize de inventar i se vor utiliza dispozitive adecvate pentru vizri. Dispozitivele pentru vizri vor avea rigle montate pentru cotele caracteristice aliniamentului proiectat. DESFACEREA SISTEMELOR DE SUPRAFA Operaiile de tiere a sistemelor de suprafa, se vor executa cu unelte corespunztoare, pentru a asigura o tiere dreapt i exact. Vor fi evitate alterri ale suprafeelor adiacente n urma lucrrilor. Refacerile suplimentare rezultate cad n sarcina Antreprenorului. Cazurile particulare vor fi supuse aprobrii Consultantului Supervizare. Antreprenorul va aplica metode corespunztoare pentru sprijiniri i consolidri pentru a pstra limile traneelor n limitele prezentate anterior (la lucrrile pregtitoare). EXCAVAREA TRANEELOR PENTRU CONDUCTE Lucrrile de terasamente se vor executa n conformitate cu planurile de executie i se vor respecta prevederile normativelor n vigoare La execuia lucrrilor de terasamente se vor respecta obligatoriu prevederile C 169-88 Normativ pentru executarea i recepionarea lucrrilor de terasamente. Avizarea lucrrilor de terasamente nainte de a ncepe orice lucrri de acest fel pe un amplasament, Antreprenorul va anuna n scris Consultantul Supervizare cu cel puin 7 zile nainte de data propusa. n aceasta perioada Antreprenorul va ine evidenta nivelelor solului i topografiei, spre aprobarea Consultantului Supervizare, pentru msurtorile lucrrii. Se vor obine avize pentru tierea carosabilului pe drumurile principale permanente. Antreprenorul, cnd va face demersurile pentru aceast permisiune, va prezenta o adres scris Consultantului Supervizare i autoritilor, referitoare la intenia sa de a excava, din timp, pentru a permite executarea procedurilor i aprobrilor necesare. El va colabora cu Poliia Rutier referitor la planificarea i executarea traversrii. Antreprenorul va fi complet responsabil de asigurarea drumurilor temporare pentru ocolire, a barierelor, semnelor de avertizare, iluminat i paz. Autoritatea Contractanta nu va suporta nici o penalitate impus de autoritile abilitate, pentru orice ntrziere fa de termenele prevzute n autorizaiile de spargere. Nici o excavaie nu va ncepe fr obinerea de ctre Antreprenor a autorizaiei de execuie.
- 84 -
Excavarea anurilor pentru conducte va avea un avans de cel puin 15 m fa de operaiunile de punere n oper a conductelor. Aici sunt incluse i excavaiile pentru ramificaii, caz n care cei 15 m vor fi spri n toate direciile urmate de ramificaie. n cazul n care se ivete vreun obstacol n timpul spturilor, se va informa Consultantul Supervizare i vor hotr msurile necesare a se lua nainte de reluarea operaiilor de montaj. n cazul n care Antreprenorul nu sap n avans conform preteniilor, scoaterea conductelor deja montate i repunerea lor dup executarea spturilor n avans, vor fi fcute pe cheltuiala acestuia. n locurile unde anurile pentru conducte subtraverseaz drumuri, adncimea acestora va fi minim necesar, iar Antreprenorul este ncurajat s foloseasc fierstraie speciale circulare pentru pregtirea marginilor anului, n funcie de materialul ce trebuie spat. Antreprenorul va fi pltit pentru refacerea drumului, iar plata se va face dup cantitatea de metri liniari i nu dup suprafaa poriunii refcute. La sparea santurilor se va tine cont de: felul terenului, existenta apei freatice, necesitatea sprijinirilor, diametrul tevilor, tehnologia de montaj . Santul poate fi spat nainte sau dup asamblarea tevilor pe traseu. Prin sparea ulterioar a santului, se pot obtine economii nsemnate . Ltimea santului va fi astfel executat nct s ndeplineasc urmtoarele conditii - Tuburile asamblate pe mal si apoi se lanseaz n sant: Lmin. = Dext. + 20 cm , dar minim 80 cm . - Cand tuburile se asambleaz n sant: Lmin. = Dext. + 40 cm , ntre sprijiniri, dar minim 90 cm ntre sprijiniri . Limi superioare maxime ale traneelor n zonele cu sisteme rutiere tiate mecanizat(m) Spturile se vor executa parial mecanic i manual, functie de conditiile impuse n zona de lucru si conform specificaiilor din listele de cantiti. Ultimul strat de 30 cm se va spa manual nainte de montarea conductelor n an. Sapatura mecanizata se va face cu excavator cu descrcarea pmntului pe mal si in auto (excedentarul). Spturile se vor executa in prezenta sprijinirilor. Sptura ultimului strat pn la cota din proiect i politura se va executa imediat nainte de asezarea stratului de nisip sub conducta si a stratului de egalizare pentru constructii, pentru a evita degradarea terenului de fundare. Operaiunea se va executa pe timp uscat, fiind interzis lucrul pe timp de ploaie. n cazul n care se constat apariia crpturilor paralele cu marginea superioar a transeelor sau a gropilor se vor lua msuri de consolidare suplimentara a malurilor pentru a evita surprile. Pe timp de zi i noapte se vor lua msuri de semnalizare a spturilor, se vor monta parapei de protecie pe o singur parte pe toat lungimea anului deschis, se vor monta podee de circulaie pietonale peste an n zona de circulaie pietonal. La ntlnirea n sptura de cable, conducte ori protecii care semnalizeaz prezena lor n teren, se va opri lucrul n acea zon, eful punctului de lucru va lua msuri de semnalizare a prezentei reelei subterane, va anuna Consultantul Supervizare. Lucrul n acea zon relundu-se doar n prezena Angajatorului de reea, cu luarea tuturor msurilor de protejare a ei i de protecie a muncii. Dup executarea spturii se va proceda la recepia calitativ a lucrrii referitor la natura terenului, cote n plan i cote de nivel. Recepia calitativ se va consemna n procese-verbale ncheiate cu participarea Proiectantului, Consultantului Supervizare, Antreprenorului i delegatului Inspectoratului de Stat n Construcii. Recepia calitativ a terenului de fundare se va face de catre intocmitorul studiului geotehnic.
- 85 -
Recepia terenului de fundare constituie faza determinant prin care se va autoriza nceperea lucrrilor de infrastructur (turnarea betonului de egalizare i a radierului rezervoarelor). Att recepeia terenului de fundare, ct i autorizarea se va consemna n registrul de antier. Traneele conductelor vor fi excavate la seciunile transversale tipice prezentate n Vol. Piese Desenate. Antreprenorul se va asigura c n fiecare punct limea traneei este suficient pentru a permite pozarea, mbinarea, realizarea patului i a mprejmuirii i reumplerea n jurul conductei conform cerinelor Consultantului Supervizare. Acolo unde mbinarea sau sudarea conductelor i/sau accesoriilor trebuie realizat n tranee, traneea va fi lrgit i/sau adncit n form de clopot, la dimensiunea necesar stabilit de ctre Consultantul Supervizare. Aceast lrgire trebuie s permit executarea facil a sudurilor, mbinrilor i fixrilor n toate etapele acestora, a tuturor reparaiilor necesare la conducte i la acoperirea de protecie, i inspectarea acestor operaiuni. Antreprenorul va aplica toate msurile necesare de sprijinire i consolidare pentru a pstra limea traneelor n limitele prezentate n Piesele desenate i Cerine. Pereii traneei excavai n roc vor fi ct mai aproape de vertical, iar Antreprenorul va susine pereii n toate zonele n care acetia sunt slbii indiferent de cauz, i va ndeprta materialul prbuit. n zonele inaccesibile pentru echipamentele de excavare, sau n care Consultantul Supervizare consider c utilizarea acestor echipamente este imposibil sau de nedorit, indiferent de motiv, excavarea traneei se va realiza manual. Nu se vor efectua pli suplimentare pentru lucrrile n zonele greu accesibile. Materialul excavat va fi ndeprtat n ntregime de pe amplasamentul excavaiei. Materialul excavat nu va fi depozitat de-a lungul traneei. Toate costurile asociate cu transportul materialului de pe antier vor fi considerate ca incluse n preurile unitare pentru excavaii de tranee. Cu cel puin dou sptmni nainte de nceperea excavrilor de tranee, Antreprenorul i va prezenta Consultantului Supervizare propunerea sa pentru amplasarea temporar i depozitarea a materialului excavat, inclusiv locul de depozitare. Dac Consultantul Supervizare consider propunerea ca nesatisfctoare, aceasta poate fi respins iar Antreprenorul va trebui s o revizuiasc corespunztor. Toate costurile suplimentare impuse de o propunere revizuit vor fi suportate de Antreprenor. Antreprenorul va obine aprobarea din partea autoritilor pentru depozitarea materialului excavat. Dac, n opinia Consultantului Supervizare, exist o ntrziere nejustificat pentru: testarea conductelor; ndeprtarea materialului n surplus; curarea general a zonelor n care au fost pozate conducte; refacerea sau ntreinerea suprafeelor, sau operaiuni similare, atunci Consultantul Supervizare poate s blocheze deschiderea unor noi tranee pn cnd lucrrile restante nu sunt realizate conform preteniilor sale, iar Antreprenorul nu va avea o baz pentru reclamaii mpotriva Angajatorului, n acest sens. ntrziere nejustificat va fi considerat situaia n care mai mult de 100 de metri de tranee este lsat deschis pe orice antier. ntrziere nejustificat va fi considerat i situaia n care o anumit seciune de tranee este lsat deschis pentru mai mult de 2 sptmni calendaristice. Nu se vor demara lucrri de pozare a conductelor sau de formare a patului conductelor n nici o seciune de tranee, pn cnd formaiunea traneei pe acea seciune particular nu va fi aprobat de ctre Consultantul Supervizare. EXTINDEREA EXCAVAIILOR Extinderea excavaiilor va fi cea minim practicabila dup prerea Consultantului Supervizare, pentru construirea lucrrii. Excavarea de anuri pentru conducte va fi totdeauna limitata la lungimile aprobate anterior, n scris de Consultantul Supervizare. Cu excepia aprobrii scrise a Consultantului Supervizare, lucrarea pe fiecare lungime aprobat va fi executat spre aprobarea Consultantului Supervizare nainte de nceperea lucrrii pe o lungime nou. EXCAVAREA MATERIALULUI NECORESPUNZATOR
- 86 -
Dac Antreprenorul ntlnete material pe fundul oricrei excavri, care dup prerea lui poate fi necorespunztor, el va informa imediat Consultantul Supervizare, care va da instruciuni n scris Antreprenorului, asupra faptului c materialul n cauza va fi tratat ca defectuos. Dac este cazul, materialul defectuos va fi ndeprtat de Antreprenor spre aprobarea Consultantului Supervizare i dac nu se specifica altfel, sau dac nu se comanda de Consultantul Supervizare. Antreprenorul va umple golurile astfel formate cu material granular corespunztor, cu aprobarea Consultantului Supervizare. Omiterea de ctre Consultantul Supervizare s dea instruciuni, nu va elibera Antreprenorul de rspunderile pentru defectele n lucrare, dac naintea construirii, Antreprenorul, nu a cerut n scris Consultantului Supervizare inspectarea fundaiei descoperite. SIGURANA EXCAVATIEI I CONSTRUCII ADIACENTE Antreprenorul va prevede suportul necesar pentru a asigura stabilitatea excavrilor (drumurile i construciile adiacente). ALUNECRI, CDERI I EXCAVAII N EXCES Antreprenorul va preveni alunecrile i cderile de material din prile laterale ale excavaiilor i taluzrilor. n cazul alunecrilor sau cderilor ce apar n excavaii i unde excavaiile sunt fcute n exces fa de dimensiunile specificate, orice material necorespunztor care a intrat n excavaii trebuie nlturat i orice umplere adiional ce poate fi cerut se va face cu material excavat selectat sau importat i tasat, cu aprobarea Consultantului Supervizare. Excavarea traneelor se va realiza n sol stabil. n cazul n care, dup opinia Consultantului Supervizare, solul nu corespunde, se va realiza o excavare suplimentar, conform indicaiilor Consultantului Supervizare, i se va reface cota cu material de baz compactat, dac solul natural care nconjoar zona este prea moale. Dac solul din jur este dur, materialul de umplere va fi beton C15. Aceste lucrri vor fi pltite de ctre Consultantul Supervizare dac instabilitatea solului nu este cauzat de metoda de lucru a Antreprenorului altfel lucrarea va fi derulat pe cheltuiala Antreprenorului. Radierul traneei va fi, n fiecare punct, la cota necesar iar limea traneei va fi suficient pentru patul de pietri, nisip i/sau beton, dup cum este indicat n Piesele desenate i conform instruciunilor Consultantului Supervizare. Dac vreo parte a traneei este excavat, din greeal, la o adncime mai mare dect cea necesar, Antreprenorul va umple traneea cu beton C15 pn la cota necesar, pe cheltuiala proprie. Unde se formeaz goluri prin alunecri sau cderi, sau prin excavri n exces fa de dimensiunile specificate, care dup opinia Consultantului Supervizare pot afecta stabilitatea solului pentru susinerea lucrrii, sau pot afecta construciile, sau serviciile adiacente, Antreprenorul va umple golul solid cu beton clasa BC 2. Acest lucru va fi pe cheltuiala Antreprenorului. RACORDAREA LA CONDUCTA EXISTENTA n cazul racordrii conductei proiectate la conducta existent, Antreprenorul va localiza tronsonul existent nainte de verificarea traseului noului tronson. Consultantul Supervizare va semnala Antreprenorului poziia aproximativ a vechiului tronson prin intermediul Consultantului Supervizare. Antreprenorul va trebui s furnizeze un detector electromagnetic de metale i va trebui s determine cu precizie poziia vechiului tronson de conducta metalic. In final se va face un sondaj de prob ntr-un loc acceptat de Consultantul Supervizare pentru a se confirma pozitia conductei existente i pentru a scoate la iveal seciunea n care se va face jontarea. n cazul n care prin sondaj nu se gsete conducta, sondajele vor fi continuate n concordan cu instruciunile Consultantului Supervizare pna cnd conducta va fi localizat. Consultantul Supervizare va putea propune i alte variante de localizare. Costul materialelor
- 87 -
i echipamentelor necesare pentru localizarea conductei se consider inclus n costurile de montaj prin contract. Dup determinarea locului n care se afla existent i dup eliberarea captului acestuia, Antreprenorul va msura elevaia axei acesteia i diametrul exterior. Rezultatele acestor verificri mpreun cu o prob din materialul conductei existente vor fi naintate Consultantului Supervizare care va confirma fitingurile necesare pentru realizarea jontrii i elevaia axei noului tronson. LOCALIZARE SI SUSTINEREA LUCRARILOR SUBTERANE nainte de excavrile n drumuri i trotuare, Antreprenorul va obine permisiunea complet i aprobarea tuturor autoritilor privind avizrile de lucru pentru a ncepe lucrrile dup cum este necesar i respectnd toate legile i reglementrile locale. n plus, Antreprenorul va obine toate informaiile disponibile de la autoriti i alii, care ar putea fi necesare, referitoare la poziia tuturor serviciilor cunoscute de-a lungul traseelor tuturor conductelor de pozat. Antreprenorul va rspunde de localizarea exact a serviciilor i n decursul lucrrii va lua toate msurile necesare pentru a evita deteriorrile. Unde este necesar, serviciile vor fi temporar susinute n decursul excavrii. Se va prevede suport permanent pentru serviciile care traverseaz conductele. Dac acestea se deterioreaz n decursul lucrrilor, atunci Antreprenorul va rspunde de legaturi cu autoritatea rspunztoare i de repararea serviciului respectiv. Antreprenorul va suporta toate cheltuielile de reparaii fie prin asigurri, fie prin finane proprii. Unde un serviciu sau o blocare este ntlnita de-a lungul traseului unei conducte, Antreprenorul trebuie s informeze Consultantul Supervizare imediat de prezenta ei i va prezenta detalii, inclusiv tipul serviciului sau blocrii, dimensiunile ei, adncimea sub nivelul solului. Consultantul Supervizare va indica aciunea ce se va efectua. EVACUAREA APEI, SUSINEREA I NGRDIREA EXCAVAIILOR Pe toat durata construciilor, Antreprenorul va pstra zona de lucru i toate excavaiile uscate i protejate fa de afluxul apei din orice surs (ploaie, ap infiltrat, ap din izvoare de suprafa i subterane, ap freatic etc.) i va asigura i utiliza toate conductele, pompele, punctele de foraj i alte aparate i materiale necesare pentru acest scop. Conductele vor fi pozate n tranee numai dup ce apa a fost evacuat n prealabil. Pe durata construciilor, Antreprenorul va proteja structurile i/sau conductele mpotriva plutirii. Acolo unde conductele vor fi montate sub nivelul apei din sol, evacuarea apei din tranee i din sol va continua pn la finalizarea reumplerii.Acolo unde dimensiunea conductei depete 400 mm, Antreprenorul va utiliza sisteme de evacuare a apei cu punct de foraj, dac Consultantul Supervizare nu hotrte utilizarea altui sistem. Evacuarea apei de ctre Antreprenor va corespunde cerinelor Consultantului Supervizare i ale autoritilor i persoanelor care au drepturi asupra terenurilor prin care se realizeaz deversarea apei evacuate. Antreprenorul va proteja Consultantul Supervizare fa de orice pretenii sau penaliti care pot fi generate de nerespectarea cerinelor. Metoda de meninere a excavaiei fr apa, de epuizare i ndeprtare a apei va fi supus aprobrii Consultantului Supervizare. Antreprenorul va asigura instalaii de rezerva suficiente, tot timpul, pentru a se evita orice ntrerupere n continuitatea epuizrii apei subterane. Costul acestei activiti se va considera inclus n tariful excavrii pentru conducte sau n general n tarif. n timpul funcionarii pompelor n cursul nopii, se vor lua msurile necesare ca zona de lucru s fie iluminat n mod corespunztor. Laturile excavaiilor vor fi susinute acolo unde este necesar, cu ajutorul grinzilor de lemn, oel sau alte tipuri de grinzi, perei, plci, foi sau alt sistem aprobat. Acestea vor fi asigurate de ctre Antreprenor, proiectate corespunztor destinaiei. Antreprenorul va prezenta Consultantului Supervizare propunerile detaliate pentru susinerea excavaiilor, cu apte zile nainte de nceperea oricror lucrri de excavaii. Propunerile sale
- 88 -
vor ine cont de natura solului n care se va excava, de nivelul apei freatice i de apropierea fa de cldiri i drumuri. Dac, dup opinia Consultantului Supervizare, susinerea propus de Antreprenor este insuficient, atunci Consultantul Supervizare va solicita asigurarea unor suporturi mai puternice sau de alt tip fa de cele propuse de ctre Antreprenor i, n aceast situaie, Antreprenorul va adapta sistemul de susinere fr a pretinde vreo sum pentru aceast adaptare cerut de Consultantul Supervizare. Nu se vor demonta sistemele de susinere fr aprobarea Consultantului Supervizare. Grinzile sau alte suporturi pot fi lsate n poziie n tranee care sunt n curs de umplere, dac Consultantul Supervizare aprob sau dispune acest lucru. Totui, se vor plti numai grinzile sau suporturile desemnate specific de ctre Consultantul Supervizare pentru a fi lsate n poziie i pentru care au fost incluse articole specifice n Listele de Cantitati. Antreprenorul va lua toate precauiile mpotriva alunecrii, cderilor sau prbuirii excavaiilor, dar dac acestea se ntmpl, Antreprenorul va trebui s refac condiiile zonei, inclusiv refacerea suprafeelor, toate pe costurile sale. n cazul n care aceste alunecri sau prbuiri destabilizeaz sau slbesc fundaii sau suporturi ale Lucrrilor sau cldirilor adiacente, sau creeaz spaii libere lng lucrrile noi, Antreprenorul va desfura lucrrile suplimentare pe care Consultantul Supervizare le poate cere n acest sens, cum ar fi umplerea spaiilor libere cu beton sau alt material, conform indicaiilor Consultantului Supervizare, toate costurile fiind suportate de ctre Antreprenor. Antreprenorul poate utiliza palplanse de oel pentru susinerea spturilor, dup cum este specificat mai sus, dup cum consider de cuviin, sau conform indicaiilor Consultantului Supervizare, sau n situaiile n care este indicat n Piesele desenate ca parte permanent a structurilor. Dimensiunile i tipurile palplanselor utilizate pentru susineri temporare vor fi determinate de ctre Antreprenor i vor fi supuse aprobrii Consultantului Supervizare. n cazurile n care palplansele formeaz o parte permanent a structurii, dimensiunile i tipurile vor fi cele indicate n Piesele desenate sau cele indicate de ctre Consultantul Supervizare. Antreprenorul va prevedea i ntreine traversri temporare peste traneele conductelor n acele poziii n care excavarea traneelor mpiedic derularea normal a traficului. Pentru a permite trecerea pietonilor i vehiculelor, lucrrile de excavare, pozarea conductelor, mbinrile i refacerea suprafeelor se vor desfura n etape, pentru a permite accesul spre case, pe drumuri, alei etc. Antreprenorul nu va ncepe lucrrile de terasamente pn cnd nu va efectua toate msurile de sigurana: ngrdirea cu parapete inclusiv asigurarea indicatoarelor de avertizare pentru pietoni i vehicule, iar pe timpul nopii s fie asigurate semne luminoase la toate punctele periculoase. Execuia lucrrilor de terasamente se va face avnd n vedere Normativele Romneti: C16-84 - realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii i a instalaiilor aferente Ordin Nr. 9/N/15.03.1993 - Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii. Ca o msur de siguran, n zonele cu densitate mare de lucrri ascunse, se va executa sptur manual. Pe durata excavaiilor, Antreprenorul va lua toate msurile preventive pentru a proteja muncitorii i persoanele publice. Aceasta include, dar nu se limiteaz la acestea, susinerea pereilor spturilor, ngrdirea zonelor, montarea luminilor de avertizare i desemnarea unor supraveghetori. Antreprenorul va fi complet responsabil pentru msurile de ntreinere i protejare a spturilor, traneelor i forajelor (susinere, evacuarea apei, ngrdirea zonei, iluminat etc.) i nu va fi eliberat de responsabilitile din Contract, chiar dac Consultantul Supervizare nu ridic obiecii fa de situaia lucrrilor. UTILIZAREA EXPLOZIBILILOR
- 89 -
Utilizarea explozibililor nu va fi permis. 3.3.3.6. POZAREA CONDUCTELOR Pozarea se va face n conformitate cu normativele nationale in vigoare. Pozarea se va face pe grupuri de tronsoane, la fiecare grup lucrnd simultan cte o echip. Pozarea conductelor se va face n mediu uscat, prin efectuarea de ctre Antreprenor a epuizrii apelor de ploaie i a infiltraiilor. Pozarea tuburilor n tranee se realizeaz n ondulaii, cu scopul de a compens dilatarea acestora. Conductele vor fi pozate cu precizie, respectndu-se aliniamentul i elevaia din Piesele desenate cu o toleranta de 5 mm. ntre poriunile curbe, aliniamentul va fi drept. Lungimea lsat n zonele de curbur va fi permis doar acolo unde se prevede n desen sau cu acordul Consultantului Supervizare n urma unor propuneri bine documentate. Se vor prevedea i furniza rigle vopsite corespunztor pentru vizare n scopul realizrii aezrii corecte a tronsoanelor. Riglele vopsite vor fi ridicate pe conduct sau n imediata ei apropiere. Fiecare tronson va avea cel puin 3 asemenea rigle. Antreprenorul poate propune Consultantului Supervizare i alte metode pentru aezarea corect a tronsoanelor. Antreprenorul va trebui s obin de la productor toate datele necesare pentru manevrarea i jontarea conductelor i se presupune ca i-a stabilit toate fazele i a rezolvat toate problemele legate de montaj, nainte de a preda oferta. n conduct se va introduce un "dop" avnd diametrul cu 5 mm mai mic dect diametrul interior al tronsonului, care va fi deplasat nainte pe msur ce progreseaz lucrrile. Atunci cnd lucrrile sunt oprite, inclusiv noaptea, capetele deschise ale conductei vor fi obturate provizoriu cu un capac etan, aprobat de Consultantul Supervizare. Tronsonul va fi fixat n an pentru a se evita plutirea lui n cazul n care anul este inundat. Pentru a mpiedica scurgerea apei de ploaie prin an, Antreprenorul va astupa anul la anumite distante ce nu vor depi 250 m, cu dopuri de argil. Aceste dopuri vor fi ndeprtate atunci cnd operaiunile de montaj ajung n dreptul lor. Reumplerea va respecta normele specifice I22 pentru fiecare reea i cerinele Consiliilor Locale. Se vor respecta prescriptiile din prezenta documentatie privind patul de nisip si diversele straturi de umplere. Umplerea traneelor nu va ncepe pn cnd patul traneei, pozarea conductelor, mbinarea i testarea lor nu sunt aprobate de ctre Consultantul Supervizare. Consultantul Supervizare va primi o adres, cu 24 de ore nainte, prin care se va anuna intenia de umplere a traneei, interval n care acesta va efectua inspecia. Astuparea anurilor pentru conducte se va face n dou faze. Suporii de susinere ai pereilor anului vor fi retrai gradat, pe msura ce anul este umplut avnd grij ca aceast retragere s nu afecteze conductele puse n oper. Faza I Conducta i patul ei vor fi acoperite cu un strat ce va depi cu 300 mm creasta ei, lsnd zonele de legtur descoperite. n continuare se va aeza un strat uniform de material de umplutura, cu granulaia de cel mult 25 mm care va fi compactat n straturi nu mai groase de 100 mm dup compactare. Straturile vor fi compactate manual pe fiecare parte a conductei i deasupra ei. Compactarea umpluturii se va face n aa fel nct s se realizeze cel puin 95% din densitatea maxim a materialului uscat conform STAS 2 914 - 84 Tabelul 2. Aceast aciune va ncepe ct mai curnd n urma pozrii conductei n poriunea respectiv. Se
- 90 -
vor face la nceput ncercri privind eficacitatea compactrii, iar dup aceea se vor repeta la intervale propuse de Consultantul Supervizare. Faza II Dup ce tronsonul de conduct n execuie a trecut de testele de presiune preliminare, golurile lsate n dreptul jontrilor vor fi acoperite respectndu-se aceleai reguli ca mai nainte. Pentru traneele practicate n carosabile sau alte zone pavate, umplerea va fi adus la nivelul terasamentului, sau la nivelul sub-terasamentului n pregtire pentru lucrrile de refacere a drumului. Unde traneele se afl n carosabile, Antreprenorul va proteja conductele mpotriva sarcinilor mobile dup pozare, pe durata efecturii lucrrilor la drum. Orice conduct avariat dup pozare va fi nlocuit iar Antreprenorul va suporta toate costurile i ntrzierile cauzate. Umplerea traneelor conductelor, cu excepia locului mbinrilor, se va realiza ct mai curnd dup ce conductele au fost pozate i mbinate i aprobate de ctre Consultantul Supervizare. ntinderea i compactarea umpluturii se va realiza n mod uniform, fr dislocarea, deformarea sau deteriorarea conductei. Compactoarele de putere nu se vor utiliza la o distan mai mic de 30 cm n jurul conductei sau mbinrilor. Compactarea umpluturilor se face cu maiul mecanic n straturi uniforme care nu depesc o grosime compactat de 15 cm. Apa necesar compactrii terasamentelor nu trebuie s fie murdar i nu trebuie s conin materii organice n suspensie. La punerea n oper a materialului pentru umpluturi se va ine seama de umiditatea optim de compactare stabilit prin ncercarea Proctor norma cu o variaie a acesteia de 2 procente dac W opt > 12% i 1 procente dac W opt este sub 12% (cazul balasturilor). Pentru aceasta, laboratorul antierului va face determinri ale umiditii la surs i va face recomandri n consecin pentru punerea n oper. Testele de densitate in situ ale materialului compactat vor fi realizate pe minim dou eantioane prelevate la fiecare 100 m de conduct. Consultantul Supervizare va determina locaia exact n plan i adncimea testrii. Testele care se vor realiza pe aceste eantioane vor include coninutul de ap, greutatea specific, compactarea standard, densitatea in situ prin nlocuirea nisipului, testul de permeabilitate i analiza gradrii. Certificatele de calitate pentru probele de compactare se vor prezenta la recepia lucrrii. Stratul se poate considera compactat dac gradul de compactare este 95%, iar cel mediu 98% din valoarea obinut prin ncercarea Proctor normal respectiv. Se ntrerupe orice activitate de excavare transport, mprtiere i compactare dac temperatura exterioar scade sub 5C. La execuia lucrrilor de terasamente pe timp friguros este obligatorie respectarea msurilor generale i a celor specifice lucrrilor de pmnt prevzute n Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii i a instalaiilor aferente, indicativ C 16 1984. n perioada cnd temperaturile sunt peste 25C se vor lua urmtoarele msuri: compactarea se va executa imediat dup umectarea stratului se va urmri starea de umiditate a stratului de compactare prin probe de frecven mrit (la cca. 2 ore n perioada de ari). Dac stratul de mprtiat rmne o perioad mai mare necompactat, nainte de nceperea compactrii se va determina umiditatea din strat i se va completa pn la umiditatea admis pentru compactare. Antreprenorul va fi responsabil, n toate cazurile, pentru orice tasri ale umpluturii i va remedia pe cheltuiala proprie orice astfel de tasare sau deteriorrile produse de aceasta. Antreprenorul va proteja conductele mpotriva deplasrii dup pozare, pe durata Lucrrilor. Toate conductele deteriorate dup pozare vor fi nlocuite iar Antreprenorul va fi responsabil pentru costurile i ntrzierile produse.
- 91 -
3.3.3.7. FOLOSIREA DRUMURILOR PUBLICE Antreprenorul se va asigura c toate drumurile publice folosite de el nu sunt murdrite ca urmare a utilizri lor . Dac drumurile sunt murdrite, Antreprenorul va lua toate msurile necesare pentru a le curta , fr cheltuieli suplimentare din partea Angajatorului . Toate lucrrile executate n lungul drumurilor publice vor fi semnalizate corespunztor prin grija antreprenorului . La executia lucrrilor de alimentare cu ap si canalizare, n ampriza drumurilor sau strzilor, se vor monta panouri de semnalizare care se vor mentine pe toata durata executiei lucrrilor. Pentru ntreruperea circulatiei pe strzile unde se executa lucrri de montare conducte pentru alimentarea cu ap , si pentru solutia de semnalizare propus , Antreprenorul general al lucrrii va obtine avizul Consiliului Local si al Politiei locale . 3.3.3.8. PROTECTIA LUCRARILOR PUBLICE SI PRIVATE Amplasarea lucrrilor incluse n acest contract poate, n unele cazuri, s determine unele conflicte cu utilitile/serviciile existente. Amplasarea utilitilor existente este prezentat n Piesele desenate, pe baza celor mai noi informaii, dar aceste amplasri nu pot fi garantate, astfel c informaiile trebuie considerate ca fiind doar orientative. Antreprenorul este responsabil de identificarea amplasrii exacte a acestor servicii, prin cercetarea tuturor evidenelor disponibile de la autoritile respective. Autoritatea Contractanta nu i asum responsabilitatea pentru corectitudinea Pieselor Desenate cu privire la utilitile existente, iar dac informaiile de acest gen se vor dovedi incorecte sau incomplete, Antreprenorul nu va putea ridica nici o pretenie n acest sens. Antreprenorul va notifica toate autorittile publice, companiile utilitare si proprietari privati asupra lucrrilor care i vor afecta, cu cel putin 7 zile naintea nceperi lucrrilor . Antreprenorul va identifica amplasarea utilitilor n cooperare cu instituiile de administrare a utilitilor, i va marca amplasarea lor nainte de nceperea excavaiilor. Stabilirea aliniamentelor propuse i marcarea utilitilor existente vor fi realizate cu cel puin dou luni nainte de nceperea excavaiilor. Planurile care nsotesc avizele, arat care este pozitia posibil a serviciilor n proprietatea si exploatarea companiilor de utilitti, care pot fi afectate de lucrri (ap, electricitate, gaze , telefoane, cabluri TV , drumuri, etc) . Antreprenorul va tine legtura cu companiile de utilitti, naintea nceperi oricrei excavatii. Antreprenorul va verifica pozitia exact a serviciilor existente, care pot afecta sau sunt afectate de executia lucrrilor. Antreprenorul se va sigura c toate aceste servicii sunt protejate adecvat n orice moment n concordant cu cerintele companiilor de utilitati. Pe durata excavaiilor, Antreprenorul va fi responsabil de protejarea, susinerea, ndeprtarea sau mutarea tuturor utilitilor care pot fi deteriorate n timpul lucrrilor. nainte de nceperea oricrei aciuni referitoare la utilitile existente, Antreprenorul va anuna n scris autoritile respective. n toate cazurile va coopera cu autoritile i va urma instruciunile acestora referitoare la protejare, ndeprtare sau mutare. Toate lucrrile de protejare i mutare vor fi realizate n conformitate cu standardele autoritii respective, inclusiv lungimea maxim a utilitii care poate fi expus i susinut nainte de a fi mutat. Nu se va plti nici o ntrziere a operaiunilor Antreprenorului cauzat de problemele legate de identificarea, protejarea, susinerea, ndeprtarea sau mutarea acestor servicii. Antreprenorul va include astfel n preurile de ofert toate costurile alocate acestor servicii, fie din cauza complicaiilor create de acestea, fie din replanificarea impus de ntrzieri. Antreprenorul va fi responsabil pentru deteriorrile produse serviciilor existente. Dac aceste deteriorri apar din cauza aciunilor Antreprenorului, chiar dac au fost luate msuri speciale de protecie, Antreprenorul va fi responsabil n totalitate pentru aceste deteriorri chiar dac
- 92 -
aciunile i lucrrile au avut sau nu aprobarea Consultantului Supervizare, i aceste deteriorri vor fi remediate de Antreprenor pe cheltuiala proprie. Antreprenorul nu are dreptul la pli suplimentare sau prelungiri ale termenelor justificate de problemele aprute din cauzele menionate mai sus. Toate cheltuielile posibile ar trebui incluse n preul unitar al excavaiilor dat n Listele de Cantitati. 3.3.3.9. REFACEREA SUPRAFEELOR n cazul n care nu vor aprea instruciuni specifice din partea Consultantului Supervizare, Antreprenorul va readuce toate zonele de lucru la conduct la o stare curat. Aceast refacere va continua lucrrile de umplere i va include grmezile de resturi, cile de acces, reziduurile i orice alte urme ale construciilor. Materialele n surplus vor fi transportate la depozitul Antreprenorului ct mai curnd posibil dup instalarea conductelor pentru a reduce posibilitatea pierderilor cauzate de tere pri. Suprafaa tuturor drumurilor existente, a zonelor verzi, aleilor, trotuarelor i pavajelor tiate pe durata lucrrilor, fie ele publice sau private, vor fi readuse la situaia lor iniial. Dup reumplerea excavaiilor se va realiza o refacere temporar. Refacerea permanent va fi aplicat numai dup consolidarea suficient a solului. Antreprenorul va cere Consultantului Supervizare permisiunea de a derula lucrrile pentru refacerea permanent. Toate suprafeele existente vor fi catalogate de ctre Antreprenor pentru a se stabili starea curent, pentru a fi aprobate de ctre Consultantul Supervizare nainte de nceperea excavaiilor. Antreprenorul va asigura mbinarea corespunztoare cu suprafeele de asfalt existente. Stratul de uzur va acoperi ntreaga lime a suprafeei tiate. Drumurile neasfaltate vor fi readuse la starea de trafic prin compactarea materialului de umplere i aplicarea unui strat de 300 mm grosime de material component al drumului (macadam). Pentru drumurile cu pavaj: se vor utiliza plcile de pavare cu latura de 13 cm pozate pe un strat de nisip granulat cu o nlime de 5 cm. Pentru drumurile i trotuarele din balast: pavajul va fi refcut i mpnat cu criblur. Toate lucrrile de refacere a drumurilor vor fi realizate de un Subcontractant de specialitate nominalizat de Antreprenor nainte de licitaie i aprobat de Consultantul Supervizare. Refacerea permanent a celorlalte suprafee (zone verzi, alei, trotuare i pavaje) va fi realizat imediat dup umplere. Aceste zone vor fi readuse la starea lor iniial. Dac apare o tasare excesiv a suprafeei refcute, Antreprenorul va excava traneea din nou, la o adncime suficient pentru a recompacta materialul de umplere i a reface suprafaa. Aceasta se va realiza pe cheltuiala Antreprenorului i nu se vor efectua pli suplimentare pentru nlocuirea suprafeelor drumurilor temporare. Tasarea excesiv va fi definit ca fiind tasarea suprafeei n orice punct al traneei cu mai mult de 5 cm fa de nivelul suprafeei nconjurtoare. Orice parte a structuri care a fost avariat dincolo de ltimea santului, se va decupa si refacere . 3.3.3.10. TRAVERSRI DE CALE FERAT SI DRUMURI Traversarile de cale ferata, drumuri judetene si nationale vor fi proiectate de catre Antreprenor, prin proiectanti de specialitate agreati. Proiectele vor fi supuse avizarii de catre Administratorii cailor ferate si drumurilor. Antreprenorul va pregati toata documentatia necesara autorizarii de construire. Realizarea lucrarilor de subtraversare a cailor de comunicatie se va face in conformitate cu avizele si autorizatiile obtinute in baza proiectelor. Realizarea lucrarilor de subtraversare a cailor de comunicatie trebuie realizate de regula in conditiile de circulatie.
- 93 -
Conditiile care trebuie indeplinite de aceste lucrari sint precizate in STAS9321-87 Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte_ in functie de tipul conductei (diametru si presiune nominala) si de importanta drumului sau caii ferate. In general se prevad in tuburi de protectie metalice sau de beton armat cu diametrul 1.5xDn prevazute la capete cu camine de vizitare. Diametrul interior al tubului de protectie trebuie sa depaseasca cu cel putin 100 mm diam exterior al conductei, la care se adauga grosimea izolatiei. Spatiul dintre capetele tubului de protectie si conducta se etanseaza elastic. Legarea la pamant a conductei si a tubului de protectie se executa numai la subtraversari de cai ferate electrificate sau care sunt prevazute a fi electrificate si daca conducta, respectiv tubul de protectie sint metalice. Robinetele de sectionare se monteaza in camine de vizitare si sunt obligatorii la subtraversari cu conducte de lichide cu curgere sub presiune. La subtraversarea de cale ferata cu conducte de distributie avand presiunea mai mica de 6 bar, distanta dintre robinetul de sectionare si linia de cale ferata trebuie sa fie de 10-15 m in functie de regimul de presiune (joasa, redusa sau medie). In cazul drumurilor judetene sau comunale trebuie avuta in vedere posibilitatea trecerii drumului intr-o clasa superioara, in urmatorii 5 ani, tinandu-se seama de studiile si planurile de sistematizare teritoriala. Executia: Pozarea conductei se poate face In transee deschisa Prin forare orizontala. Daca natura terenului permite executarea forarii, pozarea prin forare orizontala se face in urmatoarele cazuri: La subtraversarea drumurilor modernizate cu conducte cu diametrul pana in 1000 mm, care transporta lichide cu curgere sub presiune La subtraversarea autostrazilor si a drumurilor nationale cu conducte cu diametrul pana la 400 mm care trasnporta lichide cu curgere sub nivel liber. La subtraversarea cailor ferate , in cazurile recomandate de beneficiar. Inainte de introducerea conductei in tubul de protectie, trebuie sa se ia masuri de protejare a izolatiei anticorozive sau termice. Conductele se introduc in tuburile de protectie cu role sau cu sanii de glisare. Dupa astuparea santurilor, in cazul aplicarii procedeului de sapatura in sant deschis, terenul de umplutura se compacteaza conform STAS7582/81 pt linii ferate , respectiv STAS 2914/84 pentru drumuri. Dupa compactarea terasamentelor trebuie sa se refaca suprastructura caii de comunicatie respective. La traversrile de cale ferat, conducta va fi ngropat avnd o distan de cel puin 2 m ntre nivelul solului i coroana conductei, iar la drumuri cel putin 1.5 m. Lucrrile la traversarea cii ferate vor fi realizate numai cu aprobarea preliminar i cu coordonarea Societii de Cale Ferat, a crei aprobri vor fi necesare pentru toate propunerile detaliate ale Antreprenorului. Unele lucrri pot fi realizate numai de ctre Societatea de Cale Ferat i acestea vor fi pltite printr-o Sum de Rezerv corespunztoare. Antreprenorul i va organiza lucrrile n aa fel nct s nu ntrerup traficul sau s-l deranjeze ct mai puin. nainte de inceperea lucrrilor, Antreprenorul este obligat s: Obin permisiunea autoritatilor pentru nceperea lucrrilor i s respecte legislaia local si regulamentele locale.
- 94 -
S predea n detaliu propunerile sale Consultantului Supervizare i s obin aprobarea acestuia. Conducta va merge n paralel cu drumurile i le va intersecta conform desenului sau ntelegerii cu Consultantul Supervizare. 3.3.3.11. TRAVERSRI DE CANALE ANIF Traversarile de canale ANIF vor fi proiectate de catre Antreprenor, prin proiectanti de specialitate agreati. Proiectele vor fi supuse avizarii de catre Administratorii ANIF. Antreprenorul va pregati toata documentatia necesara autorizarii de construire. Realizarea lucrarilor de subtraversare a canalelor se va face in conformitate cu avizele si autorizatiile obtinute in baza proiectelor. 3.3.3.12. TRAVERSRI DE CURSURI DE APATraversarile de cursuri de apa vor fi proiectate de catre Antreprenor, prin proiectanti de specialitate agreati. Proiectele vor fi supuse avizarii de catre Administratorii SGA. Antreprenorul va pregati toata documentatia necesara autorizarii de construire. Realizarea lucrarilor de subtraversare a cursurilor de apa se va face in conformitate cu avizele si autorizatiile obtinute in baza proiectelor. 3.3.3.13. GROPI DE IMPRUMUT Antreprenorul are responsabilitatea de a localiza gropi de imprumut pentru toate tipurile de materiale si sa obtina, transporte si plaseze materialul, atunci cand este necesar pentru executia Lucrarilor. Antreprenorul va obtine aprobarea Consultantului Supervizare atat pentru zonele, cat si pentru materialele pe care propune a le utiliza. In cazul in care se stipuleaza sau se dau indicatii in acest sens de catre Consultantul Supervizare, materialul de umplutura care urmeaza sa fie incorporat in Lucrari va fi obtinut din gropi de imprumut, aprobate dupa ce au fost realizate testele care sa confirme ca materialul este adecvat pentru utilizare. La finalizarea lucrarilor de excavatii, Antreprenorul va nivela sau va lasa groapa de imprumut intr-o stare de curatenie satisfacatoare pentru Consultant Supervizare si, in cazul in care este instruit in acest sens, va realiza, fara a fi platit suplimentar, lucrarile de terasament necesare pentru a preveni acumularea apei in zona. 3.3.3.14. TESTE PRELIMINARE EFECTUATE ASUPRA MATERIALULUI DE UMPLUTURA COMPACTAT In cazul in care se emit instructiuni in acest sens de catre Consultantul Supervizare, materialele propuse pentru utilizare ca umplutura compactata (altele decat cele corespunzatoare, eventual extrase din aceeasi locatie de pe Santier) vor fi testate pe Santier, in conformitate cu procedurile specificate in standardele si normativele nationale aplicabile pentru determinarea caracteristicilor si conformarii acestora.
3.3.4. METODE FARA SAPATURA DESCHISA

LUCRARI NOI - INLOCUIRI Lucrarile proiectate pentru reabilitarea prin inlocuire si extinderea retelei de alimentare cu apa si canalizare se vor executa pe tronsoane a caror lungime va fi de maxim 300 m (deschidere intre doua incinte de lansare a echipamentului de forare orizontala dirijata). Amplasarea caminelor se va face in capetele tronsoanelor in gropile de lansare realizate iar caminele intermediare se vor realiza pe amplasamentele stabilite pentru caminele proiectate. Principalele faze in executia lucrarilor proiectate pentru reabilitarea respectiv extinderea retelei de alimentare cu apa si canalizare sunt:
- 95 -
1. Recunoasterea si pichetarea traseului conductelor aceasta etapa se va realiza de catre constructor si beneficiar, in prezenta proiectantului; se marcheaza pe teren punctele caracteristice ale retelelor; se reprezinta sau se planteaza reperi de nivel stabili pentru usurinta determinarii ulterioare a cotelor; 2. Realizarea incintelor de lansare si evacuare a utilajului de foraj orizontal; acestea se vor executa cu dimensiunile necesare pentru introducerea si evacuarea utilajului de foraj; avand in vedere adancimile mari la care se realizeaza reteaua, este absolut necesara realizarea unei incinte de palplanse, pentru a nu periclita stabilitatea constructiilor invecinate; in interiorul incintei de palplanse se va realiza epuismentul apei subterane, in situatia in care aceasta exista; 3. Etape specifice tehnologiei forarii orizontale dirijate Tehnologia forarii orizontale dirijate este un sistem de foraj rotativ, hidrodinamic, dirijat si axat pe trei principii tehnologice de baza: a. Utilizarea unui echipament de sapare avand forma unui sfredel cu dalta in lance; b. Avansarea pe orizontala in sistem rotativ si prin dislocarea terenului pe baza injectarii sub presiune inalta a unui jet de fluid special de foraj, ce indeplineste concomitent si functia unui agent de ungere; c. Pilotarea dirijata de la suprafata a tijelor si dispozitivului de forare, prin teleghidaj; cu ajutorul unui emitator de unde electromagnetice si al unui calculator de parametri (unghiul de inclinare, viteza si directia forarii) permite ocolirea obstacolelor si iesirea cu precizie la locul dorit a forajului subteran. Tehnologia de foraj orizontal dirijat cuprinde doua etape consecutive respectiv: Etapa initiala a forajului pilot cuprinde forarea terenului, presarea laterala a materialului grosier si fixarea acestuia in pereti prin crusta fluidului de foraj utilizat, spalarea si evacuarea materialului fin o data cu suspensia de bentonita; Etapa finala a forajului de largire cuprinde retragerea la punctul initial de plecare a tijelor de forare si (dupa caz) a tubajului de protectie in teren necoeziv, la care se ataseaza un dispozitiv special largitor, concomitent cu introducerea si pozarea conductelor, montarea conductelor retelei se va face dupa tehnologia specifica fiecarui material, conform Specificatiilor Tehnice; Pozitiile gropilor de lansare a echipamentului de forare vor coincide cu pozitii ale caminelor de vizitare, pentru reteaua de canalizare. Restul caminelor de canalizare intermediare se vor realiza prin forare verticala si lansarea caminelor din tub riflat. Materialul rezultat din operatia de forare orizontala, in cantitate extrem de mica comparativ cu cea rezultata din tehnologia cu sapatura deschisa, se depoziteaza in apropierea gropii de lansare, pe partea cu imobilele si nu inspre partea carosabila a drumului, pentru a fi refolosit la sfarsitul operatiunilor; se va evita depozitarea materialului in imediata apropiere a drumului national pentru a se evita antrenarea acestuia pe partea carosabila; Pamantul in exces va fi depozitat si transportat pe locuri alese convenabil (distanta minima de transport, fara a crea prejudicii altor beneficiari); 4. Proba de etanseitate se va executa conformitate cu specificatiile producatorului; 5. Executarea caminelor si a umpluturii din jurul acestora se va executa conformitate cu specificatiile producatorului; 6. Proba hidraulica generala se va executa conformitate cu specificatiile producatorului; 7. Ordinea generala de executie Ordinea generala de executie cuprinde pasii urmatori: 1. Pichetarea traseului retelei; 2. Pichetarea amplasamentelor caminelor de canalizare si apa;
- 96 -
3. Imprejmuirea si semnalizarea corespunzatoare a amplasamentelor in care au loc lucrari deschise; 4. Realizarea caminelor de canalizare cu foraj vertical; 5. Realizarea incintelor de lansare si evacuare a utilajului de foraj; 6. Realizarea elementelor de foraj orizontal dirijat, inclusiv pozarea tuburilor si etansarea acestora la camine; 7. Realizarea probei de etanseitate pe sectoare de canalizare si apa, in conformitate cu prevederile legale; 8. Realizarea racordurilor locuintelor invecintate in caminele de canalizare si a bransamentelor de apa in retea; 9. Refacerea integrala a zonelor afectate la starea initiala. Semnalizarea lucrarilor Semnalizarea lucrarilor se va efectua in conformitate cu prescriptiile reglementarilor aplicabile in vigoare. In ceea ce priveste semnalizarea in zona lucrarilor se vor lua urmatoarele masuri: - se vor monta banda de protectie si indicatoare pentru a se impiedica accesul in zona sapaturii a persoanelor neautorizate; - se vor lua masuri pentru semnalizarea sapaturii in special noaptea; - se vor lua masuri de avertizare si de protectie in vederea evitarii accidentelor; - se vor asigura pasarele de trecere la locuintele la care a fost sectionat drumul de acces, iar balustradele si podeaua de sustinere ale pasarelelor vor fi trainice si rigide. Executia caminelor de canalizare cu foraj vertical Caminele de canalizare se pot executa fie din tuburi de beton simplu, fie din conducte de PVC sau PE sau PEID riflat. Metoda si fazele principale de executie se prezinta in cele ce urmeaza: Se picheteaza pozitiile caminelor de canalizare, in conformitate cu planul general de situatie; Se imprejmuieste si se semnalizeaza corespunzator zona in care se realizeaza forajul vertical pentru montajul caminului; Se realizeaza forajul vertical la adancimea necesara (H=Cota teren - Cota radier camin 0.5 m); forajul vertical se va realiza cu un diametru mai mare cu minim 200 mm fata de diametrul exterior al tuburilor de camin care se vor lansa; in functie de natura solului, executantul forajului va adopta decizia realizarii acestuia in sapatura uscata sau cu sapatura umeda (adaugare de bentonita); este recomandabila introducerea de bentonita pe parcursul executiei pentru: o Asigurarea sprijinirii peretilor forajului vertical, bentonita avand o greutate specifica mai mare decat a apei; o Micsorarea frecarii la sapa utilajului de foraj vertical; Se lanseaza elementele caminului vertical (tuburile de beton simplu sau conducta de PVC sau PE sau PEID riflat, avand caracteristicile conform cu proiectul; Dupa ajungerea in pozitie se evacueaza bentonita cu o pompa submersibila, in situatia in care forajul s-a executat cu utilizarea acesteia; Se toarna in zona inferioara un dop de beton cu ajutorul unei pompe de beton sau manual; volumul de beton se va calcula astfel incat sa se desfasoarea pe inaltimea necesara pentru a asigura etansarea in zona inferioara a caminului;
- 97 -
Zona exterioara se umple dupa cum urmeaza: o Pentru camine din tub riflat cu amestec pamant extras din foraj cu 50-100 kg ciment la m3 pamant; o Pentru camine din tuburi de beton simplu cu pietris 15-25 mm.
Caminul vertical astfel montat va fi strapuns de elementele de foraj orizontal dirijat; Dupa strapungere, jumatatea superioara a tubului orizontal de canalizare va fi sectionata si radierul caminului va fi amenajat corespunzator prin realizarea corecta a banchetei caminului; Se va acorda o atentie deosebita etansarii intre conducta de canalizare si caminul propriu-zis; in acest sens, este recomandabila utilizarea fie a unor cimenturi speciale de etansare sau a rasinilor epoxidice.
Camine In cazul in care conditiile existente o permit se poate propune mentinerea caminului existent. Se va asigura minimum o protectie interioara. In cazul in care mentinerea caminului nu este justificata se vor adopata de preferinta camine noi din beton. Semnalizarea lucrarilor Semnalizarea lucrarilor se va efectua in conformitate cu prescriptiile reglementarilor aplicabile in vigoare.
3.3.5. LUCRARI DE BETON ARMAT

3.3.5.1. Prevederi generale Se vor respecta prevederile CP 012/1-2007 Cod de practica pentru producerea betonului. 3.3.5.2. Organizarea producerii betonului pe santier La demararea Contractului, Antreprenorul va inainta spre aprobare Consultantului Supervizare o Metoda de Executie ce va detalia, in raport cu cerintele Specificatiei, propunerile sale pentru organizarea activitatilor de betonare pe Santier. Metoda de Executie va include urmatoarele aspecte: 1. Statia propusa. 2. Locatia si planul facilitatii de producere a betonului. 3. Metoda de organizare propusa pentru statia de producere a betonului. 4. Procedurile de control al calitatii pentru beton si materialele din beton. 5. Transportul si turnarea betonului. 6. Detaliile cu privire la modalitatea de lucru, incluzand timpul de lovire si procedura pentru sprijinirea temporara a grinzilor si planseelor. 7. Protectia si maturarea. 3.3.5.3. Betonul gata amestecat Betonul obtinut de la un singur furnizor de beton gata amestecat poate fi utilizat pentru Lucrari cu aprobarea Consultantului Supervizare. O asemenea aprobare nu va fi acordata pana cand Consultantul Supervizare nu este multumit ca organizarea si controlul producerii si livrarii betonului gata amestecat se conformeaza cerintelor din Specificatii. Betonul gata amestecat se va conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Controlul materialelor componente :
- 98 -
Nr. 1
Materialul component Cimentul
Inspectia/ incercarea Inspectia bonului de livrare inainte de descarcare Inspectia bonului de livrare inainte de descarcare Inspectia granulozitatii inainte de descarcare
Scop Asigurarea daca expeditia este conforma cu comanda si sursa este corecta Asigurarea daca expeditia este conforma cu comanda si sursa este corecta Compararea a granulometriei , a formei si impuritatilor cu aspectul normal
Frecventa minima La fiecare livrare
Agregate
La fiecare livrare
Incercare prin cernere conform SR EN 933-1
Evaluare a conformitatii cu granulometria standardizata sau cu alta granulometrie convenita
Incercare pentru controlul impuritatilor
Evaluare a prezentei si a cantitatii de impuritati
Incercare de absortie a apei EN 1097-6
Evaluarea continutului de apa eficienta din beton a se vedea 5.4.2 din CP012/1-2007
La fiecare livrare , cand livrarea este pe banda transportoare , cu periodicitate in functie de conditiile locale sau de livrare La prima livrare provenind dintr-o noua sursa , cand informatiile furnizorului nu sunt disponibile . In caz de dubiu dupa examenul vizual Periodic in functie de conditiile locale sau de livrare . La prima livrare provenind dintr-o noua sursa , cand informatiile de la furnizor nu sunt disponibile . In caz de dubiu dupa examenul vizual . Cu periodicitate in functie de conditiile locale sau de livrare La prima livrare provenind dintr-o noua sursa , cand informatiile de la furnizor nu sunt disponibile . In caz de dubiu dupa examenul vizual . La prima livrare provenind dintr-o noua sursa , cand informatiile de la furnizor nu sunt disponibile . In caz de dubiu dupa examenul vizual . Cu periodicitate in functie de conditiile locale sau de livrare La fiecare livrare
Controlul Incercare conform suplimentar SR EN 1097-3 al agregatelor usoare sau grele
Masurare a densitatii in vrac
Aditivi
Inspectia bonului de livrare si a etichetei aplicate pe ambalaj inainte de descarcare Incercari de identificare conform
Asigurarea daca expeditia este conforma cu comanda si marcarea este originala Pentru comparatie cu informatiile furnizate
In caz de dubiu
- 99 -
Nr.
Materialul component
Inspectia/ incercarea SR EN 934-2 , de exemplu densitatea, infra-rosu , etc Incercare conform SR EN 1008
Scop de producator
Frecventa minima
10
Apa
Asigurarea ca apa nu La prima utilizare a unei ape contine constituenti nepotabile de la o sursa nocivi noua in caz de dubiu Pentru efectuarea de incercari in caz de dubiu etc este recomandabil de a preleva o proba pe saptamana , pentru fiecare tip de ciment si a o pastra. Bonul de livrare sau fisa tehnica a produsului trebuie sa contina de asemenea informatii asupra continutului maxim de cloruri si este indicata analiza datelor privitor la reactia alcaliisilice conform dispozitiilor valabile pe locul de utilizare . Se recomanda prelevarea de probe la fiecare livrare si conservarea acestora. Bonul de livrare trebuie sa contina sau sa fie insotit de o declaratie sau de un certificat de conformitate , conform cerintelor din standardul sau specificatia corespunzatoare . Acesta nu este necesara cand controlul productiei de agregate este certificat .
3.3.5.4. Materiale si testare Tipul de Ciment Aptitudinea general de utilizare este stabilit pentru cimenturi n conformitate cu SR EN 197-1. - Pentru alte cimenturi care nu sunt cuprinse n SR EN 197-1 aptitudinea general de utilizare trebuie s se fac pe baza prevederilor altor standarde europene de cimenturi n vigoare, a standardelor naionale SR 3011, SR 7055, STAS 10092, elaborate avnd in vedere principii i proceduri recunoscute care sunt n conformitate cu standardul SR EN 206-1. Pentru toate cimenturile pentru care nu exist experien de utilizare n betoane n ar,folosirea acestora se va face numai pe baza unor rezultate ale cercetrilor experimentale prin care s se demonstreze comportarea betoanelor la diferite tipuri de solicitri fizico-mecanice si de mediu. Recomandri generale pentru alegerea cimentului Aceast anex prezint recomandri privind alegerea tipurilor de cimenturi funcie de temperatura la punerea n oper a betonului. Alegerea cimenturilor funcie de o anumit aplicaie i mediu de expunere se face avnd n vedere recomandrile prezentate n anexa F . Aceast anex completeaz articolul Alegerea cimentului al acestui normativ n ceea ce privete alegerea tipului de ciment lund n consideraie execuia lucrrii i dimensiunile elementelor. Cimentul se alege avnd n vedere condiiile de execuie (lucrri executate n condiii normale, lucrri executate pe timp friguros, clduros, turnri n elemente masive). Tabelul L.1 prezint anumite caracteristici ale unor cimenturi fabricate n Romnia, n conformitate cu SR EN 197-1 i standardele naionale, cu indicarea unor aptitudini de utilizare i a unor domenii n care utilizarea este contraindicat.
Tip ciment Sensibilitate Degajare la frig de caldura Insensibil Ridicata Utilizare *Preferentiala Structuri monolite si prefabricate Betoane pe timp friguros Structuri monolite si Contraindicatii Observatii Particulare in
CEM I 52,5R
Betoane masive Destinat ** special Mortare, sape structurilor prefabricate;
CEM I 42.5 R
Insensibil
Ridicata
Betoane masive Pe timp ** calduros trebuie

- 100 -
prefabricate Mortare, sape luate masuri Betoane pe speciale timp friguros I A 52.5 c Insensibil Ridicata Elemente Betoane masive Destinat in prefabricate ** special structurilor prefabricate; SR I Insensibil Redusa Betoane rezistente la sulfati CD 40 Insensibil Redusa Betoane de drumuri CEM II A-S Putin Redusa Beton,beton 32,5 N sau R sensibil armat CEM II A-S Putin Medie Beton , beton 42,5 N sau R sensibil armat H II AS Putin Redusa Betoane sensibil masive CEM II B Sensibil Redusa Beton,beton Necesita o 32,5 N sau R armat tratare prelungita CEM II B Sensibil Redusa Beton,beton Necesita o 42,5 N sau R armat tratare prelungita CEM III A Foarte Redusa Beton,beton Betonare pe Necesita o 32.5R sensibil armat timp friguros tratare Betonare pe prelungita timp calduros **La turnarea elementelor massive(avand grosimea egala sau mai mare cu 80 cm) se recomanda utilizarea cimenturilor cu degajare redusa de caldura
3.3.5.5. Testarea cimentului Inainte ca cimentul sa fie comandat si livrat pe Santier, Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare spre aprobare o lista detaliata a surselor, tara sau tarile de provenienta si denumirea firmei producatorilor pentru tipul de ciment pe care propune sa-l utilizeze. Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare, gratuit, certificate de testare pentru fiecare transport de ciment. Fiecare certificat va indica faptul ca a fost testata o proba de ciment din transportul respectiv de catre producator sau un laborator agreat si ca aceasta se conformeaza in toate privintele cerintelor Specificatiei. La solicitarea Consultantului Supervizare, Antreprenorul va furniza probe de ciment prelevate la livrarea acestuia sau in timpul depozitarii pe Santier, pentru a fi testate, gratuit, la un laborator nominalizat. Cimentul de la nici un transport nu va fi utilizat fara aprobarea Consultantului Supervizare, iar Antreprenorul va tine o evidenta a amplasamentului cimentului din fiecare transport, evidenta ce va fi pusa la dispozitia Consultantului Supervizare pentru verificare. In situatia in care, pentru orice motiv, in orice moment al derularii Contractului, Antreprenorul decide sa schimbe sursa, tara sau producatorul pentru orice tip de ciment, care au fost deja aprobate de catre Consultantul Supervizare, acestea il va notifica pe Consultantul Supervizare cu privire la orice asemenea variatie si va efectua toate testele solicitate de catre Consultantul Supervizare prin aprobarea in scris a variatiei, inainte de a comanda materialul de la o sursa sau furnizor nou. In situatia in care cimentul a fost depozitat pe santier pe o perioada mai lunga de 40 zile sau este de o calitate indoielnica conform opiniei Consultantului Supervizare, pot fi solicitate noi
- 101 -
teste pentru a se verifica daca acesta se mai conformeaza cerintelor, teste efectuate pe cheltuiala Antreprenorului. 3.3.5.6. Livrarea si depozitarea cimentului Cimentul va fi livrat pe Santier in saci de hartie sigilati, rezistenti si marcati corespunzator si permanent sau in alte containere agreate, cu exceptia cazului in care Consultantul Supervizare isi da acordul in scris pentru manipularea cimentului in vrac. Cimentul va fi livrat in cantitati suficiente pentru a se asigura un progres corespunzator al Lucrarilor, iar cantitatile tinute pe stoc pe Santier vor fi aprobate de catre Consultantul Supervizare. O astfel de aprobare nu il va elibera pe Antreprenor de responsabilitatea sa de a asigura cimentul. Cimentul importat va fi impachetat in saci de plastic sigilati si introdusi in saci de hartie. In timpul transportului cimentului la Santier cu camioane sau alte vehicule, acesta va fi protejat in mod corespunzator impotriva conditiilor meteorologice si contaminarii cu praf, nisip sau alte materii organice. Cimentul care se dovedeste a fi fost expus deteriorii cu apa va fi respins la livrare. Intreaga cantitate de ciment va fi depozitata intr-o cladire etansata (impotriva actiunii conditiilor metereologice, apei si aerului), destinata exclusiv acestui scop. Etajele cladirii vor fi ridicate cu cel putin 300 mm peste nivelul solului pentru a se preveni absorbtia de umezeala. Depozitarea cimentului in aer liber va fi permisa numai pentru lucrari mici cu aprobarea scrisa a Consultantului Supervizare, in acest caz cimentul va fi plasat pe o platforma inalta si protejat cu invelitoare etanse, aprobate de catre Consultantul Supervizare. Nu este permisa depozitarea sacilor la o inaltime mai mare de 2 metri. In cazul in care cimentul este livrat vrac, acesta va fi depozitat intr-un siloz proiectat in mod corespunzator. Silozul va fi etansat si prevazut cu pereti adecvat izolati impotriva luminii soarelui. In situatia in care se utilizeaza silozurile pentru depozitarea cimentului, fiecare dintre acestea sau compartimentele acestora vor fi separate complet si dotate cu un filtru sau o alta metoda alternativa aprobata de control al prafului. Fiecare filtru al sistemului de control al prafului va fi dimensionat astfel incat sa permita mentinerea cimentului livrat cu scopul de a se preveni emisiile excesive de praf si afectarea acuratetii cantaririi prin cresterea presiunii. Consultantului Supervizare i se vor oferi mijloacele de identificare a diferitelor transporturi de ciment livrat. Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a inlesni accesul pentru inspectare si testare. Dupa ce au fost aprobate de catre Consultantul Supervizare, transporturile vor fi utilizate in ordinea in care au fost livrate. Cimentul nu va fi scos din depozit decat daca va fi utilizat imediat. 3.3.5.7. Cimentul masurat prin cantarire Cimentul utilizat la Lucrari va fi masurat prin cantarire. Cimentul din sacii umpluti partial sau nesigilati nu va fi folosit. 3.3.5.8. Respingerea cimentului Indiferent de primirea certificatului de testare necesar, conform clauzei Livrarea si depozitarea cimentului si obtinerea aprobarii din partea Consultantului Supervizare, acesta din urma poate respinge cimentul in urma efectuarii altor teste. Consultantul Supervizare poate de asemenea sa respinga cimentul care s-a deteriorat datorita unei protectii inadecvate sau din alte cauze, sau in orice alta situatie cand cimentul nu este agreat. Antreprenorul va indeparta neintarziat de pe Santier cimentul respins, pe cheltuiala sa. 3.3.5.9. Calitatea apei Aptitudinea general de utilizare este stabilit pentru apa de amestec i apele de splare recuperate de la producia betonului, conform SR EN 1008.
- 102 -
Apa utilizata in orice scop in timpul executiei Lucrarilor va fi potabila, curata, proaspata si fara cantitati inaceptabile de nisip, materii organice, baze, saruri sau alte impuritati si se va conforma cerintelor prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Apa utilizata pentru amestecarea betonului si mortarului, spalarea agregatelor si maturarea betonului va proveni dintr-o sursa aprobata si nu va contine alte materii nocive care sa afecteze semnificativ armatura, timpul de tasare, rezistenta sau durabilitatea betonului sau care sa produca efecte asupra infatisarii betonului intarit prin decolorare sau inflorire. Antreprenorul va furniza Consultantului Supervizare, gratuit, probe din apa propusa a fi utilizata la Lucrari pentru ca Consultantul Supervizare sa efectueze testele de care are nevoie pentru a confirma ca aceasta este adecvata. Probele vor fi livrate in avans fata de Lucrari pentru finalizarea testelor inainte ca apa sa fie necesara si la orice alt moment din derularea Contractului, dupa cum Consultantul Supervizare dispune. La solicitarea Consultantului Supervizare, Antreprenorul va trata apa luata din alta sursa, fara costuri suplimentare pentru Autoritatea Contractanta, atat cat este necesar pentru a o face adecvata in vederea amestecarii betonului si mortarului. 3.3.5.10. Agregate Aptitudinea general de utilizare este stabilit pentru: - agregate de mas volumic normal i agregate grele n conformitate cu SR EN 12620; - agregate uoare n conformitate cu SR EN 13055-1. - Utilizarea agregatelor din beton reciclat se face n conformitate cu SR EN 13242. 3.3.5.11. Categoriile de beton Categoriile de beton care vor fi utilizate la executarea Lucrarilor impreuna cu rezistenta caracteristica dupa 28 de zile, continutul minim de ciment in termeni de pondere, raportul maxim apa/ciment in termeni de pondere, marimea nominala maxima a agregatului si aplicarea fiecarei categorii sunt indicate in Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate. Rezistenta caracteristica va fi definita ca valoarea rezistentei cubice sub care limita se previzioneaza sa se incadreze nu mai mult de 5 procente din rezultatele tuturor masuratorilor posibile ale rezistentei cubice a betonului specificat. 3.3.5.12. Proportiile materialelor Proportiile de ciment, agregate si apa, propuse de Antreprenor pentru a fi utilizate la executarea Lucrarilor pentru fiecare categorie de beton vor fi aprobate de catre Consultantul Supervizare in urma realizarii unor teste preliminare, in conformitate cu Specificatiile. 3.3.5.13. Proiectarea amestecului de beton Diferitele categorii de beton vor fi proiectate de catre Antreprenor, acordandu-se o atentie speciala durabilitatii, rezistentei, prelucrabilitatii si finisarii suprafetei, iar aceste calitati trebuie sa fie satisfacatoare pentru Consultant Supervizare.
SPECIFICAIA BETOANELOR DE COMPOZIIE PRESCRIS Generaliti Betonul trebuie specificat pe baza cerinelor de baza, care trebuie indicate n toate cazurile i cu ajutorul cerinelor complementare de la Cerine suplimentare, care trebuie indicate la cerere. Cerine de baz Specificaia trebuie s cuprind: a) cerinele de conformitate cu NE 012-1:2007 / SR EN 206-1; b) dozajul de ciment; c) tipul de ciment i clasa de rezisten; d) fie raportul ap/ciment, fie consistena, n termeni de clas sau, n unele cazuri speciale ca valori
- 103 -
specificate. NOT - Valoarea specificat a raportului ap/ciment trebuie s fie mai mic cu 0,02 pentru toate valorile cerute. e) tip, categorie i coninutul maxim n cloruri ale agregatelor, masa volumic maxim sau minim a agregatelor dup caz, n cazul betonului uor sau al betonului greu; f) dimensiunea nominal maxim a agregatelor i limitele granulometrice; g) tip i cantitate de aditivi sau adaosuri, dac este cazul; h) n caz de utilizare de aditivi sau adaosuri, indicaii privind originea acestor componeni i a caracteristicilor cimentului care nu se pot defini prin alte moduri. Cerine suplimentare Specificaia poate conine: - indicaii privind originea unora sau a tuturor componentelor betonului ce substituie definirea caracteristicilor,in cazul acelora care nu pot fi definite altfel; - cerine suplimentare pentru agregate; - cerine privind temperatura betonului proaspt la livrare - alte cerine tehnice. Specificaia betoanelor de compoziie prescris printr-un standard Pentru betoanele avnd compoziia prescris ntr-un standard trebuie specificate: - standardul valabil pe locul de utilizare a betonului care d cerinele corespunztoare; - notarea betonului dup acest standard. Betonul avnd compoziia prescris ntr-un standard trebuie utilizat numai pentru: - beton de mas volumic normal pentru structuri armate sau nearmate; - clase de rezisten la compresiune pentru calcul C16/20; - clasele de expunere X0 i XC1. Pentru restriciile asupra compoziiei prescrise a betoanelor standardizate 3.3.5.14. Transportul betonului Not: Se refer la transportul betonului att de la un furnizor (staie de betoane), ct i la cel din interiorul antierului la locul de turnare. 1 Asigurarea pstrrii compoziiei i caracteristicilor betonului proaspt n timpul transportului : a) mpiedicarea pierderii laptelui de ciment, prin etanare corespunztoare; b) evitarea intrrii n beton a unor substane sau materiale strine 2 Asigurarea corelrii ntre transportul betonului i turnarea acestuia : a) prevederea n contractul cu furnizorul betonului, dac este cazul, a duratei de transport,precum i a modalitilor de planificare a livrrilor; b) asigurarea condiiilor de staionare, pentru descrcare sau ateptare, a mijloacelor de transport al betonului de la furnizori, att n incinta antierului ct i, mai ales, pe ci de circulaie sau alte spaii publice 3 Asigurarea condiiilor prealabile pentru transportul n antier al betonului, dac este cazul : a) existena programului de livrare a betonului; b) asigurarea condiiilor specific acestei categorii de lucrri, dup caz: (i) dotri tehnice; (ii) faciliti; (iii) personal calificat 3.3.5.15. Turnarea si compactarea betonului LUCRARI PREGATITOARE Intotdeauna va fi obtinuta aprobarea scrisa a Consultantului Supervizare inainte de turnarea betonului la Lucrari. Executarea lucrrilor de betonare nu poate s nceap dac nu este verificat ndeplinirea condiiilor prealabile, n detaliu, astfel:
- 104 -
a) ntocmirea procedurii pentru punerea n oper a betonului (planul de turnare) pentru obiectul n cauz i acceptarea acesteia de ctre investitor; b) asigurarea livrrii sau prepararea betonului corespunztor; c) stabilirea i instruirea formaiilor de lucru, n ceea ce privete tehnologia de punere n oper i msurile privind igiena i securitatea muncii i PSI; d) recepionarea calitativ a lucrrilor de spturi, cofraje i armturi (dup caz). Betonul trebuie turnat i compactat astfel nct s se asigure c ntreaga armtur i piesele nglobate sunt acoperite n mod adecvat, n intervalul toleranelor acoperirii cu beton compactat i c betonul va atinge rezistena i durabilitatea prevzute. Trebuie avut o grij deosebit pentru asigurarea unei compactri adecvate n zonele de variaie a seciunii transversale, n seciunile nguste, n nie, n seciunile cu aglomerare de armtur i la nodurile dintre elementele structurilor. Viteza de turnare i compactare trebuie s fie suficient de mare pentru a evita formarea rosturilor de turnare i suficient de redus pentru a evita tasrile sau suprancrcarea cofrajelor i susinerilor. Rostul de turnare se poate forma n timpul turnrii dac betonul din stratul anterior se ntrete nainte de turnarea i compactarea urmtorului strat de beton. Pot fi necesare condiii suplimentare pentru metoda i viteza de turnare n cazul n care exist prevederi suplimentare pentru finisarea suprafeei. Trebuie evitat segregarea n timpul turnrii i compactrii. n timpul turnrii i compactrii betonul trebuie s fie protejat mpotriva radiaiei solare nefavorabile, vnturilor puternice, ngheului, apei, ploii i zpezii. Betonul trebuie s fie pus n lucrare la un interval ct mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. La turnarea betonului trebuie respectate urmtoarele reguli generale : a) - cofrajele din lemn, betonul vechi sau zidriile - care sunt n contact cu betonul proaspt trebuie s fie udate cu ap att cu 23 ore nainte ct i imediat nainte de turnarea betonului, dar apa rmas n denivelri trebuie s fie nlturat ; b) - descrcarea betonului din mijlocul de transport, se face n bene, pompe,benzi transportoare, jgheaburi sau direct n cofraj ; c) - dac betonul adus la locul de punere n oper nu se ncadreaz n limitele de consisten prevzute sau prezint segregri, trebuie refuzat, fiind interzis punerea lui n oper; se admite mbuntirea consistenei numai prin folosirea unui aditiv superplastifiant; d) - nlimea de cdere liber a betonului nu trebuie s fie mai mare de 3,00 m n cazul elementelor cu lime de maximum 1,00 m i 1,50 m n celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafa (plci, fundaii etc.) ; e) - turnarea betonului n elemente cofrate pe nlimi mai mari de 3,00 m se face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alctuit din tronsoane de form tronconic), avnd captul inferior situat la maximum 1,50 m de zona care se betoneaz; f) - betonul trebuie s fie rspndit uniform n lungul elementului, urmrinduse realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm nlime i turnarea noului strat nainte de nceperea prizei betonului turnat anterior. g) - dac se produce deformarea sau deplasarea armturilor fa de poziia prevzut n proiect (ndeosebi pentru armturile dispuse la partea superioar a plcilor n consol), poziia acestora trebuie corectat n timpul turnrii ; h) - trebuie urmrit cu atenie nglobarea complet n beton a armturii,respectndu-se grosimea acoperirii, n conformitate cu prevederile proiectului; i) - nu este permis ciocnirea sau scuturarea armturii n timpul betonrii i nici aezarea pe armturi a vibratorului ; j) - n zonele cu armturi dese trebuie urmrit cu toat atenia umplerea complet a seciunii, prin ndesarea lateral a betonului cu ipci sau vergele de oel, concomitent cu
- 105 -
vibrarea lui; n cazul n care aceste msuri nu sunt eficiente, trebuie create posibiliti de acces lateral al betonului,prin spaii care s permit ptrunderea vibratorului ; k) - trebuie luate msuri operative de remediere n cazul unor deplasri sau cedri ale poziiei iniiale a cofrajelor i susinerilor acestora ; l) - circulaia muncitorilor i utilajului de transport n timpul turnrii se face pe podine astfel rezemate, nct s nu modifice poziia armturii; este interzis circulaia direct pe armturi sau pe zonele cu beton proaspt ; m) - turnarea se face continuu, pn la rosturile de lucru prevzute n proiect sau n procedura de executare; n) - durata maxim admis a ntreruperilor de turnare, pentru care nu este necesar luarea unor msuri speciale la reluarea turnrii, nu trebuie s depeasc timpul de ncepere a prizei betonului; n lipsa unor determinri de laborator, aceasta se consider de 2 ore de la prepararea betonului, n cazul cimenturilor cu adaosuri i 1,5 or n cazul cimenturilor fr adaosuri; o) - n cazul cnd s-a produs o ntrerupere de turnare de durat mai mare,reluarea turnrii este permis numai dup pregtirea suprafeelor rosturilor. p) - instalarea podinilor pentru circulaia lucrtorilor i mijloacelor de transport local al betonului pe planeele betonate, precum i depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armturi este permis numai dup 24 48 ore, n funcie de temperatura mediului i de tipul de ciment utilizat (de exemplu 24 ore, dac temperatura este de peste 20C i se folosete ciment de tip I,avnd clasa mai mare de 32,5). Compactarea betonului trebuie realizat conform prevederilor urmtoare: a) - betonul trebuie astfel compactat nct s conin o cantitate minim de aer oclus; b) - compactarea betonului este obligatorie i se poate face prin diferite procedee, n funcie de consistena betonului, tipul elementului .a.; c) - n afara cazului n care se stabilete o alt metod, compactarea se efectueaz cu vibrator de interior. Se admite compactarea manual (cu maiul, vergele sau ipci, n paralel, dup caz, cu ciocnirea cofrajelor) n urmtoarele cazuri : - introducerea n beton a vibratorului nu este posibil din cauza dimensiunilor seciunii sau desimii armturii i nu se poate aplica eficient vibrarea extern ; - ntreruperea funcionrii vibratorului din diferite motive, caz n care punerea n oper trebuie s continue pn la poziia corespunztoare unui rost ; - este prevzut prin reglementri speciale (beton fluid, beton monogranular, beton autocompactant); d) - vibrarea se utilizeaz ca metod de compactare i nu ca o metod de deplasare a betonului pe distane lungi, sau de prelungire a duratei de stocare pe antier; e) - vibrarea cu vibratoare de adncime sau de suprafa se aplic systematic dup turnare pn la eliminarea aerului oclus. Se evit vibraiile excesive care pot conduce la slbirea rezistenei suprafeei sau la apariia segregrii; f) - n mod normal se recomand ca grosimea stratului de beton turnat s fie mai mic dect nlimea tijei vibratoare, asigurndu-se sistematic vibrarea i revibrarea suprafeei stratului anterior; g) - n cazul n care structura conine cofraje pierdute, se ia n considerare absorbia de energie a acestora, atunci cnd se decide metoda de compactare i consistena betonului; h) - n seciuni cu grosimi mari, reluarea compactrii stratului de suprafa este recomandat pentru compensarea tasrii plastice a betonului situat sub primul rnd de armturi orizontale; i) - cnd se utilizeaz numai vibratoare de suprafa, stratul de beton dup compactare nu trebuie n mod normal s depeasc 100 mm, n afara cazului n care se demonstreaz prin turnri de prob c sunt acceptabile grosimi mai mari. Pentru a obine o compactare corespunztoare, poate fi uneori necesar o vibrare suplimentar la margini;
- 106 -
j) - n timpul compactrii betonului proaspt trebuie evitat deplasarea armturilor i/sau a cofrajelor; k) - betonul se compacteaz numai att timp ct este lucrabil. Turnarea betonului n elemente verticale (stlpi, diafragme, perei) se face respectndu-se urmtoarele prevederi suplimentare: a) - n cazul elementelor cu nlimea de maximum 3 m, dac vibrarea betonului nu este stnjenit de grosimea redus a elementului sau de desimea armturilor, se admite cofrarea tuturor feelor pe ntreaga nlime i turnarea pe la partea superioar a elementului; b) - n cazul n care se ntrevd dificulti la compactarea betonului precum i n cazul elementelor cu nlime mai mare de 3,00 m, se adopt una din soluiile: (i) - cofrarea unei fee pe maximum 1,00 m nlime i completarea cofrajului pe msura turnrii; c) - n cazul pereilor de recipieni, cofrajul se monteaz pe una din fee pe ntreaga nlime, iar pe cealalt fa, pe nlime de maximum 1,0 m, completndu-se pe msura turnrii; d) - primul strat de beton trebuie sa aib o consisten la limita maxim admis prin procedura de executare a lucrrilor i nu va depi nlimea de 30 cm; e) - nu se admit rosturi de lucru nclinate rezultate din curgerea liber a betonului. Turnarea betonului n grinzi i plci se face cu respectarea urmtoarelor prevederi suplimentare: a) - turnarea grinzilor i a plcilor ncepe dup 1 2 ore de la terminarea turnrii stlpilor sau a pereilor pe care reazem, dac procedura de executare a lucrrilor nu conine alte precizri ; b) - grinzile i plcile care sunt n legtur se toarn, de regul, n acelai timp; se admite crearea unui rost de lucru la 1/5 1/3 din deschiderea plcii i turnarea ulterioar a acesteia; c) - la turnarea plcii se folosesc reperi dispui la distane de maximum 2,0 m, pentru a asigura respectarea grosimii plcilor prevzut n proiect Turnarea betonului n structuri n cadre se face dnd o deosebit atenie zonelor de la noduri, pentru a asigura umplerea complet a acestora. Turnarea betonului n elemente masive, respectiv a elementelor la care cea mai mic dimensiune este cel puin egal cu 1,5 m, se face avnd n vedere aspectele particulare prezentate n continuare: a) - pentru asigurarea calitii lucrrii este necesar s se adopte msuri speciale la stabilirea compoziiei betonului i a tehnologiei de tunare. Astfel, n scopul reducerii eforturilor din temperatur i contracie la stabilirea compoziiei i preparrii betonului se urmrete: - adoptarea unui tip de ciment cu cldura de hidratare redus (corelat cu clasa betonului) i un dozaj ct mai sczut, folosind n acest scop un aditiv reductor de ap i agregate cu dimensiuni ct mai mari; - asigurarea unei temperaturi ct mai sczute pentru betonul proaspt,reducerea temperaturii agregatelor prin stropire artificial, folosirea de ap rece, fulgi de ghea etc; b) - turnarea betonului n elemente masive se face fie n strat continuu, fie n trepte. Aceste prevederi se aplic i n cazul elementelor cu grosimea de 0,8 1,50 m, dac volumul acestora depete 100 m3;detalierea tehnologiei de tunare a betonului se face n mod obligatoriu, prin caiete de sarcini sau proceduri de executare a lucrrilor, innd seama de: - capacitatea de turnare a betonului Cb exprimat n m3/h, respectiv cea mai mic dintre valorile capacitii de preparare, i cea de transport de la staie sau de la locul preparare la cel de punere n oper; - durata de timp Ta maxim admis, pentru turnarea unui nou strat sau treapt de beton; - grosimea stratului sau treptei, care nu poate depi 50 cm; - numrul necesar de trepte suprapuse.
- 107 -
Durata de timp, Ta, se stabilete cu ajutorul relaiei: Ta = T - Tt - Ts, n care: T - durata de timp pn la nceperea prizei betonului; Tt - durata de transport, ntre terminarea ncrcrii mijlocului de transport al betonului la staia de preparare i terminarea descrcrii la locul de turnare; Ts - durata de staionare i de transport local, pn la tunarea betonului. Durata de timp T, pn la nceperea prizei betonului se determin de un laborator de specialitate autorizat. 3.3.5.16. Betonul turnat in apa Betonul nu va fi aplicat sub apa fara aprobarea scrisa a Consultantului Supervizare. Antreprenorul va inainta spre aprobare si va obtine aprobarea Consultantului Supervizare pentru propunerile sale detaliate cu privire la utilaje si metoda de betonare sub apa. Betonul turnat sub ap trebuie s aib proprieti speciale n stadiile proaspt i ntrit;trebuie s aib consistena necesar pentru a putea fi pus n oper uor, s aib o structur dens chiar i fr compactare i s nu segrege. Turnarea betonului sub ap se face numai n incinte cu ap stttoare sau care a fost adus n aceast stare prin msuri corespunztoare. n cazul n care nu se folosesc aditivi speciali sau adaosuri, nu este admis cderea liber a betonului prin ap chiar pe distane foarte scurte. Pentru a nu se solubiliza sau segrega, betonul se poate turna prin tuburi. Turnarea prin tuburi fixe sau mobile trebuie s se fac continuu, captul inferior al tubului trebuie s fie imersat n beton pe minimum 40 cm n cazul cderii libere a betonului prin tuburi i pe circa 100 cm n cazul pomprii acestuia. La stabilirea compoziiei betonului turnat sub ap se fac urmtoarele recomandri: a) - n ceea ce privete consistena Pentru betoane turnate sub ap se foloseste o consisten corespunztoare clasei S3 sau S4 n funcie de modul de turnare prin cdere liber, prin tuburi, sau prin pompare. n cazul betoanelor pompate pentru a se preveni blocajul furtunelor, deoarece betonul nu trebuie s conin o cantitate mare de ap, se impune utilizarea aditivilor mari reductori de ap . b) - n ceea ce privete agregatele Pentru a se obine o bun lucrabilitate la un raport ap/ciment mic i amestec compact fr mijloace suplimentare de compactare, se recomand folosirea de agregate rotunde cu o suprafa neted. Se recomand folosirea unei granuloziti continue, avnd n vedere pericolul mai mic de segregare fa de amestecurile cu granulozitate discontinu. Se recomand, pentru a nu provoca dificulti la turnare, ca dimensiunea maxim a agregatelor s fie de 32 mm. c) - n ceea ce privete cimentul n general se recomand majorarea cu circa 10 % a dozajului de ciment n comparaie cu cerinele normale pentru a mbunti coeziunea betonului proaspt prin solubilizare i pentru a asigura o cantitate suficient de ciment dup o posibil solubilizare care apare aproape inevitabil. Coninutul de ciment trebuie stabilit innd seama c un dozaj mare poate provoca fisuri termice. Folosirea cimenturilor cu adaosuri este recomandat pentru betonul turnat sub ap n vederea creterii rezistenei sale la atacul chimic i reducerii cldurii de hidratare. n cazuri speciale, pe baza unor experimentri de laborator i a unor proceduri pentru amestecuri special proiectate, prin folosirea unor aditivi speciali i de adaosuri, betonul poate fi turnat prin cdere liber prin ap. n cazul fundaiilor la care spturile se execut cu epuismente, dac apa nu se poate evacua complet i pe fundul gropii rmne un strat de ap de circa 10....15 cm grosime, se admite n mod excepional, turnarea betonului sub ap. n acest caz punerea n oper se ncepe de la un col al fundaiei, turnndu-se un prim strat de beton care iese deasupra
- 108 -
nivelului apei i care se extinde treptat pe ntreaga suprafa. n acest caz se toarn beton cu tasare zero sau uscat (preparat la umiditatea saturat a agregatelor, cu spor de ciment 10 15 %). Punerea n oper trebuie s continue apoi n uscat, prin turnarea betonului deasupra stratului turnat anterior . In timpul si dupa betonarea sub apa, operatiunile de pompare si deshidratare din imediata apropiere vor fi suspendate pana ce Consultantul Supervizare va permite continuarea acestora. 3.3.5.17. Betonarea la temperaturi ridicate Se atrage atentia Antreprenorului cu privire la prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Metodele Antreprenorului se vor conforma la recomandarile continute in acel document, cu modificarile si completarile urmatoare. Antreprenorul va avea grija sa previna fisurarea sau craparea betonului in conditii de temperaturi ridicate. Antreprenorul va face aranjamentele ca betonul sa fie turnat dimineata devreme sau seara tarziu, dupa cum se dispune de catre Consultantul Supervizare. Antreprenorul va acorda o atentie speciala cerintelor specificate in cele ce urmeaza cu privire la intarire. Cofrajul va fi ferit de expunerea directa in soare atat inainte de turnarea betonului, cat si in timpul dispunerii lui. Antreprenorul va lua masurile corespunzatoare pentru a se asigura ca armatura, si cea interioara si cea care iese in afara sectiunii ce va fi betonata, este mentinuta la cea mai scazuta temperatura practicabila. Betonul la turnare nu va avea o temperatura mai mare de 32 C. Daca este necesar, Antreprenorul va raci agregatele si apa de amestec prin metodele aprobate de Consultantul Supervizare. Acolo unde este cazul, Antreprenorul va proiecta, instala si opera un sistem de racire prin care apa de racire este pompata printr-un sistem de conducte pentru a se scadea temperatura hidratarii in timpul betonarii. Propunerile pentru un asemenea sistem de racire vor fi inaintate spre aprobare Consultantului Supervizare cu mult inainte de executarea operatiunilor de betonare. Temperaturile aerului ambient, ale betonului de la diferite nivele si intervalele ce nu depasesc 5 m precum si ale apei, unde este cazul, vor fi masurate cu ajutorul unor termocupluri si vor fi inregistrate cu un aparat de inregistrare de tip Philips PR 3210 A/00 sau unul similar aprobat. 3.3.5.18. Betonarea pe vreme rece Vremea rece este definita ca situatia existenta a Lucrarilor, in care una sau ambele din conditiile urmatoare apar: i) Temperatura aerului la momentul analizat este sub 21C; ii) Temperatura medie zilnica a aerului timp de trei sau mai multe zile consecutive a scazut sub 5C. In nici o situatie betonul nu poate fi plasat in contact cu terenul sau cofrajul inghetat sau in contact cu gheata, zapada sau inghetul de pe teren, cofraj sau armatura. Betonarea nu va fi realizata cu materiale inghetate. Betonarea poate avea loc pe vreme rece cu conditia sa fie luate masuri de precautie speciale pentru a se asigura ca temperatura la suprafata betonului la momentul dispunerii nu este mai mica de 5C, pe o perioada consecutiva de cel putin: 4 zile, atunci cand cimentul utilizat in beton este ciment obisnuit de tip Portland; 2 zile, atunci cand cimentul utilizat este ciment cu intarire rapida de tip Portland. Astfel de masuri de precautie vor include urmatoarele: i) Incalzirea agregatelor si a apei de amestec, cu conditia ca temperatura sa nu depaseasca 60C. Apa si agregatele vor fi amestecate pe o perioada suficient de lunga pentru ca ele sa dobandeasca o temperatura uniforma inainte de adaugarea cimentului.
- 109 -
ii) Inconjurarea completa a betonului proaspat turnat cu un strat si incalzirea aerului din interiorul invelisului, care va trebui pastrat umed. Curentii de aer cald sau uscat nu vor fi indreptati direct catre suprafata betonului. iii) Izolarea cofrajului si a suprafetelor finisate ale betonului. iv) Dotarea cu ecrane care sa protejeze betonul de curentii de aer. Antreprenorul va furniza Consultantului Supervizare detaliile cu privire la masurile de precautie pe care le propune pentru a proteja betonul de consecintele temperaturilor scazute, cu detalierea metodelor pe care le propune pentru a evalua momentul corect cand aceasta protectie trebuie indepartata. Betonarea in apa rece nu va fi pusa in practica pana ce masurile propuse nu sunt aprobate de catre Consultantul Supervizare. 3.3.5.19. Betonarea pe vreme nefavorabila Betonarea nu va fi permisa in timpul ploilor torentiale, cand temperatura aerului scade sub 2C, sau cand temperatura betonului depaseste 32C. Atunci cand temperatura aerului depaseste 25C, betonarea va fi permisa numai dupa ce sunt luate masuri de precautie speciale, aprobate de Consultantul Supervizare, cu scopul de a se preveni asezarea timpurie a betonului, ca de exemplu scaderea temperaturii apei ce va fi utilizata in amestec sau printrun sistem de racire, mentinerea permanenta a agregatelor si cofrajelor pulverizate cu apa si constructia unor parasolare pentru zona de lucru. 3.3.5.20. Betonarea in straturi mari Un strat mare este definit ca stratul a carui dimensiune minima este mai mare de 1.5 m. Facand obiectul cerintelor pentru construirea si localizarea imbinarilor mobile si cerintelor cu privire la blocurile de testare detaliate in clauza urmatoare, Antreprenorul nu va fi restrictionat in privinta marimii unui strat mare, cu conditia sa fie luate masurile adecvate pentru a se controla diferentele de temperatura. Asemenea masuri vor fi evaluate prin raportare la cele ce urmeaza: a) Temperaturi: i) Temperatura betonului la momentul turnarii nu va depasi 15C si temperatura maxima de hidratare nu va depasi 60C, cu exceptia existentei unor temperaturi ridicate, caz in care se aplica cerintele Clauzei Betonarea la temperaturi ridicate. ii) Diferenta de temperatura intre termometrele din beton, situate aproape de suprafata betonului si in interiorul betonului, la o distanta de 1 metru de suprafata nu va depasi 20C in orice etapa dupa turnare. b) Monitorizarea schimbarilor de temperatura: Se vor amplasa seturi de termometre pentru inregistrarea temperaturilor din beton in locatii din aproprierea fiecarei fatade de beton, expuse la distante ce nu vor depasi 5 m. Alte seturi vor fi plasate in locatiile corespunzatoare din interiorul betonului la o distanta de 1 m de fiecare fata. Temperaturile betonului vor fi inregistrate la intervale ce nu vor depasi 6 ore, sau la intervalele indicate de catre Consultantul Supervizare, pe o perioada de cel putin 7 zile. Acolo unde dimensiunea minima a stratului este cuprinsa intre 1.5 m si 2.0 m, temperaturile interne vor fi inregistrate de catre termometre plasate la adancimea de mijloc a stratului cu grosimea cea mai mica. c) Izolarea si protejarea suprafetelor de beton: i) Cofrajele vor fi placate cu furnir cu o grosime de 19 mm, sau o alta combinatie de materiale avand o valoare de izolare echivalenta. Cofrajele vor ramane pe pozitie pe o perioada suficienta pentru a se asigura ca cerinta legata de controlul temperaturii, specificata la punctul a), ii) poate fi mentinuta si dupa indepartarea sa.
- 110 -
ii) Suprafetele care nu sunt formate vor fi protejate cat de curand posibil, dupa ce are loc dispunerea initiala, prin oricare din urmatoarele mijloace: prin batatorirea suprafetei cu cel putin 100 mm strat de apa, prin acoperirea suprafetei cu un strat de polietilena peste care va fi turnat un strat de nisip cu o grosime de cel putin 50 mm. Atunci cand se adopta cea de-a doua masura de protectie, Antreprenorul va parcurge pasii necesari pentru a se asigura ca nu se pierde nisip prin actiunea vantului; grosimea stratului de nisip va fi pastrata in permanenta la minimum specificat, de 50 mm. Oricare ar fi metoda de protectie adoptata, protectia insasi va trebui ferita de razele soarelui. Antreprenorul va furniza Consultantului Supervizare detalii cu privire la masurile de precautie pe care propune a le lua pentru a proteja betonul de efectele cresterii de temperatura si detalii cu privire la masurile pe care le propune pentru a estima corect momentul in care trebuie indepartat stratul protector. Betonarea in straturi mari nu va fi pusa in practica pana ce masurile propuse nu sunt aprobate de catre Consultantul Supervizare. 3.3.5.21. Turnarea si compactarea betonului Betonul nu va fi aplicat sub apa fara aprobarea scrisa a Consultantului Supervizare. Antreprenorul va inainta spre aprobare si va obtine aprobarea Consultantului Supervizare pentru propunerile sale detaliate cu privire la utilaje si metoda de betonare sub apa. Betonul turnat sub ap trebuie s aib proprieti speciale n stadiile proaspt i ntrit;trebuie s aib consistena necesar pentru a putea fi pus n oper uor, s aib o structur dens chiar i fr compactare i s nu segrege. Turnarea betonului sub ap se face numai n incinte cu ap stttoare sau care a fost adus n aceast stare prin msuri corespunztoare. n cazul n care nu se folosesc aditivi speciali sau adaosuri, nu este admis cderea liber a betonului prin ap chiar pe distane foarte scurte. Pentru a nu se solubiliza sau segrega, betonul se poate turna prin tuburi. Turnarea prin tuburi fixe sau mobile trebuie s se fac continuu, captul inferior al tubului trebuie s fie imersat n beton pe minimum 40 cm n cazul cderii libere a betonului prin tuburi i pe circa 100 cm n cazul pomprii acestuia. La stabilirea compoziiei betonului turnat sub ap se fac urmtoarele recomandri: a) - n ceea ce privete consistena Pentru betoane turnate sub ap se foloseste o consisten corespunztoare clasei S3 sau S4 n funcie de modul de turnare prin cdere liber, prin tuburi, sau prin pompare. n cazul betoanelor pompate pentru a se preveni blocajul furtunelor, deoarece betonul nu trebuie s conin o cantitate mare de ap, se impune utilizarea aditivilor mari reductori de ap . b) - n ceea ce privete agregatele Pentru a se obine o bun lucrabilitate la un raport ap/ciment mic i amestec compact fr mijloace suplimentare de compactare, se recomand folosirea de agregate rotunde cu o suprafa neted. Se recomand folosirea unei granuloziti continue, avnd n vedere pericolul mai mic de segregare fa de amestecurile cu granulozitate discontinu. Se recomand, pentru a nu provoca dificulti la turnare, ca dimensiunea maxim a agregatelor s fie de 32 mm. c) - n ceea ce privete cimentul n general se recomand majorarea cu circa 10 % a dozajului de ciment n comparaie cu cerinele normale pentru a mbunti coeziunea betonului proaspt prin solubilizare i pentru a asigura o cantitate suficient de ciment dup o posibil solubilizare care apare aproape inevitabil. Coninutul de ciment trebuie stabilit innd seama c un dozaj mare poate provoca fisuri termice. Folosirea cimenturilor cu adaosuri este recomandat pentru betonul turnat sub ap n vederea creterii rezistenei sale la atacul chimic i reducerii cldurii de hidratare. n cazuri speciale, pe baza unor experimentri de laborator i a unor proceduri pentru amestecuri special proiectate, prin folosirea unor aditivi speciali i de adaosuri, betonul poate fi turnat prin cdere liber prin ap.
- 111 -
n cazul fundaiilor la care spturile se execut cu epuismente, dac apa nu se poate evacua complet i pe fundul gropii rmne un strat de ap de circa 10....15 cm grosime, se admite n mod excepional, turnarea betonului sub ap. n acest caz punerea n oper se ncepe de la un col al fundaiei, turnndu-se un prim strat de beton care iese deasupra nivelului apei i care se extinde treptat pe ntreaga suprafa. n acest caz se toarn beton cu tasare zero sau uscat (preparat la umiditatea saturat a agregatelor, cu spor de ciment 10 15 %). Punerea n oper trebuie s continue apoi n uscat, prin turnarea betonului deasupra stratului turnat anterior . Antreprenorul va privi compactarea betonului ca pe o operatiune de importanta fundamentala, al carui obiectiv va fi sa se realizeze un beton etans cu o rezistenta si densitate maxima. Turnarea si compactarea betonului presupune : Asigurarea conformitii spaiului n care se toarn betonul a) existena documentelor de recepie a trasrii de detaliu a lucrrilor de cofraje, precum i a montrii armturii i pieselor nglobate; b) verificarea strii cofrajului, mai ales sub aspectul stabilitii,cureniei, etaneitii i pregtirii suprafeelor care vor veni n contactcu betonul; c) verificarea strii armturilor i a pieselor nglobate, mai ales n privina poziiei, a fixrii fa de cofraj i ntre straturi i a strii de curenie ndeplinirea formelor care permit efectuarea turnrii betonului : a) existena procedurii de turnare a betonului, acceptat de investitor; b) existena programului de livrare a betonului; c) existena documentelor privind calitatea i recepia betonului; d) asigurarea supravegherii operaiunilor de turnare i de compactare a betonului; e) - stabilirea rosturilor de turnare i a msurilor care trebuie luate n cazul ntreruperii fortuite a turnrii betonului 3 Respectarea condiiilor specifice privind turnarea i compactarea betonului a) verificarea betonului proaspt nainte de turnare; b) - nlimea de cdere a betonului; c) - grosimea i poziia straturilor succesive de beton; d) - modul de compactare a betonului; f) - realizarea rosturilor de turnare; g) realizarea rosturilor n cazul ntreruperii fortuite a turnrii betonului; h) aplicarea condiiilor specific betoanelor speciale (cu agregate uoare, autocompactante, torcretate,turnate n cofraje glisante, turnate sub ap, ciclopiane .a.); i) realizarea epruvetelor (cilindri/cuburi, prisme .a.) pentru verificarea carcteristicilor betonului ntrit 4 Asigurarea condiiilor prealabile pentru turnarea i compactarea betonului a) comanda pentru beton, asigurarea transportului betonului i ndeplinirea cerinelor naintea nceperii turnrii betonului; b) asigurarea condiiilor specific acestei categorii de lucrri: (i) dotri tehnice; (ii) faciliti; (iii) spaii de circulaie i de acces pentru turnarea i compactarea betonului,dup caz; (iv) personal calificat
- 112 -
3.3.5.22. Imbinarile de constructie Imbinarile de constructie vor fi formate pe planuri orizontale sau verticale. Pozitionarea exacta a imbinarilor de constructie, in cazul in care nu este indicata in Planuri, va fi convenita cu Consultantul Supervizare inainte de inceperea betonarii. Imbinarile de constructie se vor realiza in general pe planurile cu forfecare minima si vor fi in plus amplasate astfel incat cantitatea de beton dispusa printr-o singura operatiune sa fie limitata ca marime si forma pentru a se minimiza contractarea si consecintele temperaturii. Cofrajul pentru imbinarile de constructie va imprejmui lucrarea si va incorpora cheile de forfecare ale proportiilor substantiale astfel incat sa se realizeze o imbinare etansa. Marginile exterioare ale imbinarilor de constructie vor fi formate prin margini batatorite invelite, securizate in cofraj astfel incat sa se asigure un finisaj perfect drept. Capetele vor fi fixate bine si etanse la pasta de ciment si ajustate la armatura si alte elemente fixate. Propunerea Antreprenorului cu privire la pozitionarea, numarul si proiectarea imbinarilor de constructie va face obiectul aprobarii Consultantului Supervizare inainte de inceperea lucrarilor.
3.3.5.23. Protectia si intarirea betonului Tratarea i protecia betonului dup turnare : 1 Cunoaterea metodelor i condiiilor adecvate de tratare i protecie a betonului dup turnare a) modalitile de tratare i protecie; b) corelarea unor condiii privind carcteristici ale betonului i, dup caz, ale suprafeei acestuia, n funcie de domeniul i condiiile de utilizare preconizate i modalitile de tratare i protecie; c) cunoaterea comportrii betonului respectiv, n perioada de ntrire i urmtoare, precum i a influenei unor condiii de mediu asupra acestei comportri; d) cunoaterea mijloacelor i a produselor care se pot utiliza pentru tratarea i protecia betonului respectiv 2 Respectarea condiiilor specifice privind tratarea i protecia betonului dup turnare a) prevederea, n proiect sau caiete de sarcini, a metodelor i condiiilor de tratare i protecie a betonului,difereniat, dup caz, pe elemente ale construciei; b) stabilirea duratei de tratare i protecie; c) aplicarea metodelor i condiiilor de tratare i protecie (inclusiv de prelucrare a suprafeei betonului) pe baza prevederilor din proiecte, caiete de sarcini i/sau documentele tehnice ale furnizorilor de produse specifice,dup caz; d) verificarea aplicrii metodelor i condiiilor de tratare i protecie a betonului 3 Asigurarea condiiilor prealabile pentru tratarea i protecia betonului dup turnare a) accesul liber la suprafeele/zonele pe care se aplic tratarea i protecia betonului; b) asigurarea condiiilor specific acestei categorii de lucrri: (i) dotri tehnice; (ii) faciliti; (iii) personal calificat; Betonul va fi protejat de daunele produse de conditiile climaterice (raze solare ce bat direct, ploaie, zapada sau inghet), de curgerea apei sau deteriorare mecanica pe perioada de intarire. Toate metodele ce vor fi utilizate pentru intarirea si protejarea betonului proaspat turnat vor face obiectului aprobarii prealabile a Consultantului Supervizare. inainte de inceperea betonarii.
- 113 -
3.3.5.24. Inregistrarea betonarii Antreprenorul va pastra pe Santier un registru complet al lucrarilor in care se va indica ora si data cand a fost turnat betonul pentru fiecare componenta de Lucrari. Registrul va fi pus oricand la dispozitia Consultantului Supervizare pentru inspectie. 3.3.5.25. Lucrari defectuoase Orice parte a unei lucrari care prezinta defecte , va fi, la ordinul scris al Consultantului Supervizare, sectionata imediat si reconstruita intr-o maniera aprobata, fara costuri suplimentare. Tolerantele dimensionale se vor incadra in limitele stipulate in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Orice scurgeri sau fisuri vor fi etansate prin injectare cu rasina sintetica sau prin orice alte metode aprobate de Consultantul Supervizare. 3.3.5.26. Betonul de egalizare Un strat de beton de categoria D, de minim 75 mm, va fi dispus sub fundatii acolo unde se indica pe Planuri sau se dispune de catre Consultantul Supervizare. Stratului de baza i se va permite intarirea inainte ca betonul de rezistenta pentru fundatie sa fie turnat. 3.3.5.27. Incarcarea structurilor de beton Nici o sarcina externa de nici un tip nu va fi aplicata pe vreo parte a unei structuri de beton pana cand betonul nu a atins clasa de rezistenta optima la 7 zile si numai cu aprobarea Consultantului Supervizare Sarcina maxima proiectata nu va fi aplicata pana cand nu se confirma ca a fost atinsa rezistenta specifica dupa 28 zile. Antreprenorul nu va face umplutura in jurul unei structuri ce incorporeaza un parter sau etaj inainte de obtinerea confirmarii ca placa si peretele au atins rezistenta specifica la 28 de zile. 3.3.5.28. Elementele de beton prefabricat
GENERALITATI Elementele de beton prefabricat, atat cele armate, cat si cele nearmate, se vor conforma cerintelor din Specificatii, acolo unde este cazul. Elementele de beton prefabricat vor fi produse fie pe Santier sau intr-o fabrica de beton agreata de catre Consultantul Supervizare. Toate elementele de beton prefabricat vor avea gravate data turnarii si numarul de identificare inainte ca betonul sa se intareasca complet. Orice unitate care nu este datata poate fi respinsa de catre Consultantul Supervizare. Antreprenorul va lua masurile necesare cu privire la intarirea si protejarea unitatilor dupa fabricare. Transportarea elementelor prefabricate, pe Santier va fi permisa numai in una din urmatoarele conditii: 28 zile dupa fabricare, sau dupa ce rezistenta la comprimare specificata in Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate va fi atinsa. Acolo unde instalarea elementelor de beton prefabricate in cadrul unei anumite structuri se face astfel incat fatadele unitatii vor fi expuse intern sau extern, suprafetele expuse ale elementelor asa cum sunt finisate vor fi uniforme in ceea ce priveste culoarea si textura. Cimentul, agregatele si celelalte materiale utilizate la fabricarea elementelor vor fi obtinute din aceleasi surse aprobate in perioada de fabricatie. Betonul pentru elementele prefabricate va fi turnat si compactat prin metodele aprobate de catre Consultantul Supervizare. Calitatea betonului si testele asupra betonului Betonul utilizat la fabricarea elementelor de beton prefabricate se va conforma in toate privintele Clauzei Betonul si categoria de beton necesara va fi conforma cerintelor stipulate in Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate. Proiectarea, amestecarea, testarea, intarirea si controlul de calitate al betonului utilizat la elementele prefabricate se vor conforma prevederilor Clauzei Betonul. Cofrajul si finisajele betonului se vor conforma Clauzei Cofrajul si finisajele betonului.
- 114 -
Partile incastrate Partile incastrate, precum si consolele de ridicare, colierele de strangere, structurile de sprijinire a materialelor de imbinare, etc. vor fi fixate pe pozitiile indicate in planurile de lucru. Partile incastrate nu vor prezenta rugina, mizerie sau grasimi si vor fi depozitate corespunzator inainte de utilizare. Transportul, depozitarea si montajul In orice moment si pana la finalizarea Lucrarilor, elementele prefabricate vor fi protejate in mod adecvat pentru a se conserva toate suprafetele si partile permanent expuse. Protectia nu va marca sau nu va deforma in niciun mod betonul. Transportul, depozitarea si montajul elementelor de beton prefabricat se vor realiza astfel incat sa se evite deteriorarea lor si sa se pastreze suprafetele elementelor fara mizerie sau alte urme nedorite. Incarcarea si descarcarea, depozitarea si montajul elementelor prefabricate de beton pe Santier se vor realiza de catre muncitori calificati si sub supravegherea unui supraveghetor competent. Elementele de beton prefabricate care se constata ca sunt crapate, deteriorate sau de o calitate inferioara fie inainte, fie dupa montaj vor fi respinse si vor fi inlocuite de catre Antreprenor. Montarea elementelor prefabricate Elementele de beton prefabricate vor fi plasate, stratificate, imbinate si fixate conform liniilor, nivelelor si altor detalii indicate in planurile de lucru aprobate. Mortarul uscat, atunci cand este necesar, va fi utilizat pentru imbinare si compactare, dupa cum se specifica in Clauza Mortarul uscat. Mortarul va fi turnat si compactat pe etape, acolo unde este posibil din ambele parti ale spatiului ce este umplut, cu ajutorul ciocanirii unui bat de lemn, pana ce mortarul este bine compactat. Producerea in fabrica Elementele de beton prefabricate pot fi produse intr-o fabrica agreata de catre Consultantul Supervizare si care nu se gaseste pe Santier. In situatia in care elementele vor fi produse intr-o fabrica, atunci Antreprenorul il va informa pe Consultantul Supervizare in avans cu privire la numele si adresa fabricii si data probabila cand se va incepe fabricarea. Antreprenorul va face aranjamentele necesare ca Consultantul Supervizare sa inspecteze fabrica in timpul orelor de lucru. Programul de lucru si metoda de executie Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare spre aprobare Programul de Lucru si Metoda de Executie, oferind detalii complete cu privire la metoda sa de executare a tuturor operatiunilor legate de producerea si construirea elementelor de beton prefabricate, care vor include urmatoarele: Perioada necesara pentru realizarea planurilor si calculelor detaliate; Datele inceperii fabricarii elementelor de beton prefabricate; Datele de livrare pe Santier impreuna cu Specificatiile pentru constructie; Succesiunea construirii si perioada necesara pentru lucrarile de constructie de pe Santier; O descriere a patului de turnare, a matritei si cofrajului pentru diferite tipuri de piese; Procedura pentru armare, turnarea betonului si metoda de intarire a betonului; Procedura pentru transportul, manipularea, ridicarea si amplasarea fiecarui tip de element de beton prefabricat; Rezistenta necesara pentru betonul turnat in situ inainte de inceperea lucrarilor de constructie pe santier; Proiectarea, fabricarea si detaliile de montaj pentru adaptarea betonului turnat in situ la ansamblu; Caracteristicile suporturilor temporare care sunt considerate necesare pentru a se asigura o stabilitate adecvata in timpul construirii si pentru a sustine efectele sarcinilor de constructie, sarcinilor determinate de vant si a altor sarcini tranzitorii.
- 115 -
Nu se va permite inceperea lucrarilor pana cand programul sau metoda de executie nu sunt aprobate de catre Consultantul Supervizare. 3.3.5.29. Conexiunile la structurile de beton, gaurile si deschiderile temporare GENERALITATI Toate conexiunile la structurile de beton, gaurile si deschiderile temporare din structuri vor fi conforme cu Planurile si/sau instructiunile Consultantului Supervizare. Constructiile de otel si alte componente ce vor fi turnate pe loc, ca suruburile de ancorare, cadrele de otel, fasungurile, benzile, tolele de etansare din cauciuc, etc. vor fi fixate si incastrate de catre Antreprenor conform planurilor de lucru aprobate. Antreprenorul va furniza de asemenea sabloane si alte mijloace suplimentare pentru pozitionarea corecta a constructiilor si a componentelor, dupa cum s-a mentionat anterior. Antreprenorul se va asigura ca toate constructiile si componentele mentionate anterior se afla la timp pe santier pentru a se evita intreruperile pe durata executarii lucrarilor de betonare. Daca sunt prevazute nise, acestea vor fi suficient mai mari decat dimensiunile constructiilor sau ale componentelor pentru ca acestea sa fie incastrate. CONDUCTELE INZIDITE SI ALTE COMPONENTE Conductele si celelalte componente ce trec prin structurile din beton, acolo unde este posibil, vor fi introduse in structura pe masura ce lucrarile progreseaza, fiind instalate si conectate la restul sistemului pentru a se asigura potrivirea acestora inainte sa se inceapa betonarea. Inainte de turnarea betonului, suruburile, conductele sau canalele sau orice alte elemente de fixare care sunt inzidite vor fi fixate in pozitia corecta si miezurile de turnare si celelalte dispozitive de formare a gaurilor vor fi tinute pe pozitie prin fixarea de cofraj sau prin alte mijloace. Gaurile nu vor fi taiate in beton fara a fi obtinuta aprobarea prealabila in scris a Consultantului Supervizare. In cazul in care aceasta procedura nu poate fi adoptata, gaurile si deschiderile de dimensiuni corespunzatoare vor fi formate pentru astfel de componente pentru a le permite inzidirea mai tarziu odata cu sau dupa instalarea restului de sistem. Asemenea gauri sau deschideri vor avea o forma si dimensiuni suficiente pentru a permite turnarea si coeziunea betonului sau pastei de ciment. Suprafetele gaurilor sau deschiderilor vor fi tratate ca imbinari de constructie. Toate componentele ce vor fi inzidite vor fi sprijinite in pozitia lor corecta pentru a se preveni miscarea sau deterioarea in timpul inzidirii. In special, nici o conducta cu imbinari cu flansa nu va fi incastrata in beton pana cand nu s-a verificat coroborarea cu acuratete cu celelalte conducte si nu a fost asigurata pe pozitie. Betonul utilizat pentru inzidire va fi de aceeasi categorie ca cel inconjurator, exceptand faptul ca amestecul va incorpora de asemenea si un aditiv de expansiune utilizat cu respectarea instructiunilor producatorului. Mortarul ciment nisip sau pasta de ciment utilizata in acest scop va incorpora si un aditiv de expansiune. Betonul, mortarul si pasta de ciment vor fi amplasate si compactate prin metode care vor evita miscarea si deterioarea componentelor inzidite. TAIEREA SAU DEPLASAREA ARMATURII Armatura nu va fi taiata, indoita sau deplasata pentru a facilita inzidirea fara aprobarea Consultantului Supervizare. Atunci cand armatura este taiata sau deplasata pentru a facilita formarea gaurilor sau a deschizaturilor, Antreprenorul va furniza si fixa o armatura de otel suplimentara, dupa cum sa dispus si aprobat de catre Consultantul Supervizare, pentru a transfera presiunile dintr-o parte in cealalta a gaurii, deschizaturii sau nisei. Taierea sau deplasarea armaturii va fi permisa numai dupa aprobarea si inspectarea de catre Consultantul Supervizare.
- 116 -
CURATAREA Inainte de umplerea sau de introducerea pastei, gaurile sau deschiderile vor fi degrosate si curatate pentru a fi indepartat praful sau alte impuritati. Deschizaturile si gaurile vor fi umezite cu apa curata inainte de umplere sau injectare. Filetele suruburilor de ancorare sau celelalte componente vor fi curatate si date cu ulei imediat dupa umplere sau injectare. INJECTAREA IN SPATII INGUSTE In situatia in care spatiul dintre fixare sau unitatea ce va fi inzidita si betonul adiacent este mai mica sau egala cu 25 mm, materialul de injectare se va compune din o parte ciment si doua parti nisip, cu un aditiv de expansiune aprobat. IMBINAREA INTRE BETONUL VECHI SI NOU Cand un beton nou este imbinat cu un beton vechi sau existent, Antreprenorul va taia betonul vechi pentru a forma o suprafata dreapta. Imbinarea va fi considerata ca imbinare de constructie si tratata cu un compus aprobat de rasina epoxidica, inainte de turnarea noului beton. Suprafata expusa a imbinarii intre betonul vechi si nou va fi formata cu o insertie de lemn de 20 mm x 25 mm. Dupa ce betonul s-a intarit complet, insertia de lemn va fi inlaturata si spatiul va fi umplut cu rasina de ermetizare aprobata. INJECTAREA SUB BALUSTRADE Injectarea sub balustrade va fi executata cu mortar din rasina sintetica pe baza epoxidica si aprobata de Consultantul Supervizare. 3.3.5.30. Cofrajul betonului
GENERALITATI Cofrajul va include toate formele temporare pentru modelarea betonului impreuna cu toate constructiile temporare necesare pentru sustinerea acestor forme. PLANURI SI CALCULE Antreprenorul va inainta spre aprobare Consultantului Supervizare planurile si calculele ce vor indica detaliile cofrajului pe care intentioneaza sa il utilizeze. Planurile vor indica materialele propuse si detaliile de constructie, ca de ex. marimea pieselor, spatierea si pozitionarea zidariei, traverselor, piroanelor si impanarilor. Cofrajul nu va fi construit pana cand planurile si calculelele (daca este cazul) nu vor fi aprobate de catre Consultantul Supervizare. O asemenea aprobare nu il va scuti pe Antreprenor de responsabilitatea sa cu privire la potrivirea si performanta cofrajului. Orice schimbari sau modificari ale cofrajului solicitate de catre Consultantul Supervizare vor fi executate fara costuri suplimentare pentru Autoritatea Contractanta. Cofrajul va avea un proiect si o constructie adecvate pentru suportarea unor sarcini fara a se curba, distorsiona sau deplasa excesiv. Cofrajul va fi astfel construit incat sa previna pierderile de apa sau de pasta din ciment. Se va acorda o atentie speciala cofrajului atunci cand se utilizeaza vibratoare cu tije sau cu clapete pentru compactarea betonului. 3.3.5.31. Finisajul suprafetelor de beton Urmatoarele cerinte referitoare la finisajul suprafetelor de beton se vor aplica dupa caz, cu exceptia situatiei in care se specifica contrar sau se indica contrar in planuri. a) Suprafetele expuse (altele decat cele superioare expuse), suprafetele in contact cu lichide, incluzand radierele colectoarelor si suprafetele exterioare verticale ale chesoanelor in-situ: Textura necesara a suprafetei va fi aceea obtinuta prin
- 117 -
utilizarea unei fatade de metal netede impermeabile sau a unui material similar, cu exceptia cazului in care se dispune altfel. b) Suprafetele acoperite: Textura necesara a suprafetei va fi aceea obtinuta prin utilizarea unui lemn cu imbinarile stranse sau a unui material similar. c) Suprafetele superioare expuse: Suprafetele superioare expuse ale platelajului si suprafetele superioare in contact cu apa vor fi finisate cu o mistrie de otel pana la obtinerea unui finisaj dens, uniform si neted, care sa nu prezinte urme de mistrie. Celelalte suprafete superioare expuse vor avea un finisaj neted obtinut cu ajutorul unei mistrii de lemn. d) Drumuri de beton si suprafete dure: Drumurile de beton si suprafetele dure vor avea finisajul suprafetei obtinut prin utilizarea conventionala a unui batator manual sau a unei grinzi vibratoare. e) Zonele tencuite sau superficiale: Zonele care vor fi ulterior tencuite sau vor primi un strat superficial vor fi crestate corespunzator pentru a oferi o fixare efectiva. f) Ridicaturile expuse: Ridicaturile expuse vor fi formate cu un con de 20 mm pe 20 mm. g) Beton texturat: Suprafetele ce vor include un finisaj de beton texturat vor fi acelea detaliate in Planuri. Antreprenorul va construi o proba de l m spre a fi aprobata de Consultantul Supervizare inainte de construirea betonului texturat in Lucrarile permanente. h) Toate suprafetele: Toate suprafetele vor fi fara crapaturi, urme de nisip, fagure, porozitate si pierderi de pasta de ciment sau ciment de legatura. In cazul suprafetelor partial impamantate, calitatea suprafetei expuse se va extinde la 500 mm sub nivelul final al solului. 3.3.5.32. Dimensiuni si suprafete ale betonului In-Situ Executia cofrajelor si betonului se va face astfel incat betonul sa nu necesite in mod normal lucrari de remediere, suprafetele fiind perfect compactate, netede si fara iregularitati. Suprafetele de beton cu diverse finisaje nu vor depasi in niciun caz tolerantele maxime admise stipulate in tabelul urmator. In tabel, linie si nivel si dimensiune vor avea sensul de dimensiunile liniilor, nivelelor si sectiunilor indicate in Planuri. Iregularitatile suprafetei vor fi clasificate drept abrupte sau graduale. Iregularitatile abrupte includ, dar nu sunt limitate la, terasari si muchii cauzate de deplasarea sau amplasarea gresita a cofrajului, noduri libere sau alte defecte ale materialelor cofrajului si vor fi testate prin masurare directa. Iregularitatile graduale vor fi testate cu ajutorul unui sablon drept pentru suprafetele plane sau echivalentul sau pentru suprafetele curbate, sablonul fiind lung de 3.0 m pentru suprafetele neformate si de 1.5 m pentru suprafetele formate.
Finisaj Suprafete expuse sau suprafete formate cu PVC/PAFSIN si suprafete in contact cu lichide Suprafete tencuite Alte suprafete acoperite Suprafete expuse neformate Suprafete acoperite neformate Tolerante maxime [mm] pentru betonul In-Situ Linii si nivele (cu Iregularitate Iregularitate exceptia tunelelor) abrupta graduala 3 6 12 6 12 0 3 6 3 6 3 6 6 3 6
Dimensiune
6 6 + 12 / 6 6 + 12 / 6
3.3.5.33.
Armatura de otel
TIPURI, CALITATE SI DEPOZITARE

- 118 -
Armatura de otel pentru beton va fi formata din bare de otel sau tesatura de fire de otel, cu exceptia cazului in care se indica contrar. Barele de otel vor fi reprezentate de bare de otel deformate sau/si rotunde usoare, dupa cum se stipuleaza in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Armatura din tesatura din fire de otel se va conforma la prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Toate tesaturile din fire de otel vor fi livrate ca foi plate. Antreprenorul va pregati specimene de testare din armatura de otel care va fi utilizata in Lucrari. Specimenele de testare vor fi prelevate in prezenta Consultantului Supervizare si vor avea o marime suficienta pentru efectuarea testelor, asa cum se descrie in cele ce urmeaza. Acestea vor fi testate in laboratoare agreate si vor fi inaintate Consultantului Supervizare copii legalizate ale rezultatelor testelor. Specimenele vor fi testate cu privire la proprietatile de indoire si tensionare, iar tesatura din fire si cu privire la rezistenta la forfecare la sudare. Metodele si cerintele pentru testare vor fi realizate conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Nicio armatura de otel nu va fi utilizata la Lucrari pana ce Consultantul Supervizare nu a aprobat rezultatele testelor. Daca se dispune de catre Consultantul Supervizare, procedurile de testare vor fi repetate pe cheltuiala Antreprenorului pentru fiecare noua livrare de armatura de pe parcursul executarii Lucrarilor. Depozitarea armaturii se va face pe postamente sau suporturi deasupra solului. Tipurile si dimensiunile diferite vor fi pastrate separat. GRAFICE DE INDOIRE SI TAIERE Antreprenorul va pregati pentru uz propriu grafice de indoire a barelor si listele de bare, grafice de taiere si listele foilor pentru tesaturile din fire pentru fiecare structura individuala, din informatiile oferite in planuri si Specificatii, si va avea responsabilitatea sa se asigure ca sunt furnizate informatiile corecte atunci cand se comanda armatura. Copiile dupa aceste grafice, liste sau comenzi vor fi inaintate Consultantului Supervizare spre aprobare. Suporturile pentru barele de otel vor fi incluse in graficele de indoire. Aprobarea graficelor de indoire si taiere, listelor si comenzilor nu il va elibera pe Antreprenor de responsabilitatea sa de a executa fixarea armaturii conform planurilor si/sau cerintelor stipulate in prevederile standardelor si normelor nationale aplicabile. PROTECTIE SI CURATARE Armatura va fi protejata permanent impotriva deteriorarii si la momentul amplasarii in structura va fi curatata de noroi, zgura, rugina, vopsea, ulei sau orice alta substanta straina. Armatura de otel va fi curatata cu atentie de betonul intarit sau partial intarit, uleiul sau vopseaua de cofraj care s-au depus in timpul construirii Lucrarilor adiacente. INDOIREA BARELOR Armatura de otel va fi taiata din bare drepte fara noduri sau curburi sau alte defecte si va fi curbata la rece de catre un muncitor competent, cu experienta. Barele cu diametre mai mari de 12 mm vor fi indoite intr-o masina de curbare proiectata in acest scop si aprobata de Consultantul Supervizare. Bara de armatura care a fost deja indoita nu va fi indoita din nou in locul curburii anterioare. TAIEREA TESATURII DIN FIRE Armatura din fire va fi taiata drept din foi. Taierea foilor se va realiza in asa fel incat sa se limiteze pierderea de material. Nu va fi permisa utilizarea la Lucrarile Permanente a partilor taiate ramase. IMBINAREA PRIN SUPRAPUNERE A BARELOR SI A PLASELOR Barele si plasele suprapuse sunt permise atunci cand sunt necesare si se aproba de catre Consultantul Supervizare. Nu se va efectua sudarea armaturii decat cu autorizarea
- 119 -
Consultantului Supervizare. In cazul cand se aproba de catre Consultantul Supervizare, sudarea si testarea armaturii se vor conforma cerintelor stipulate in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Cu exceptia situatiei cand se specifica contrar, lungimea de suprapunere a barelor se va conforma standardului, iar suprapunerile vor fi pozitionate in zigzag. Suprapunerile la sectiunile adiacente din tesaturile de fire vor fi realizate in general dupa cum urmeaza: Cap la Cap prin suprapunerea celor doua piese, una buclata (masurata de la capetele firelor longitudinale din cealalta piesa) si securizarea celor doua piese impreuna cu legaturi de sarma amplasate la intervale de 450 mm. Una langa Alta prin plasarea celor doua fire din margine (firele longitudinale din marginile tesaturii), una de-a lungul si suprapusa celeilate si securizarea celor doua piese impreuna cu legaturi de sarma amplasate la intervale de 900 mm. FIXAREA ARMATURII Armatura de otel va fi amplasata si fixata cu acuratete pe pozitie si tinuta in acea pozitie pe timpul plasarii betonului. Pozitionarea corecta va fi obtinuta prin utilizarea suporturilor barelor de otel, blocuri, legaturi, ancoraje si alte asemenea suporturi aprobate. Blocurile de spatiere pentru tinerea armaturii departe de contactul cu formele sau armatura adiacenta vor fi realizate din blocuri de beton prefabricat dens, cu dimensiunile si formele aprobate. Blocurile vor fi dotate cu o cavitate semi-circulara si sarme de legat duble curbate. Etanseitatea acestor blocuri va fi cel putin similara cu cea a betonului in care sunt turnate. Nu se va permite utilizarea materialului de concasare, a bucatilor de piatra sparta, caramizilor sau altor materiale. Otelul va fi indoit si legat in pozitia corecta cu sarme de otel. In plus fata de orice cerinta, otelul de armatura va fi fixat astfel incat sa suporte propria greutate si alte sarcini care pot fi postate pe timpul constructiei fara a se deplasa, a devia sau a suferi vreo miscare. In elementele de beton cu doua straturi de armatura, straturile paralele de bare de otel vor fi sprijinite pe pozitie cu ajutorul unor saboti de otel. Blocurile de spatiere vor fi plasate la fiecare sabot pentru a sustine straturile de armatura ale betonului de fundatie sau cofrajului. Invelisul de beton de pana la cea mai apropiata armatura, excluzand zugraveala si alte finisaje decorative si betonul de sub fundatie se vor conforma standardelor respective. Distanta intre oricare doua bare paralele, cu exceptia celor de la suprapuneri, va fi cu cel putin 5 mm mai mare decat marimea nominala a agregatului. Toata armatura ce proiecteaza afara din imbinarile constructiei, sau care este probabil sa fie expusa la conditiile meteorologice pe o perioada indelungata inainte de a se incepe betonarea, va fi acoperita cu polietilena, banda oarba, pasta de ciment sau alte materiale satisfacatoare pentru Consultant Supervizare cu scopul de a se preveni ruginirea excesiva sau patarea betonului inconjurator. In situatia in care, in ciuda acestor masuri de precautie, apar pete de rugina pe suprafetele vizibile in permanenta, acestea vor fi indepartate imediat intr-un mod satisfacator pentru Consultant Supervizare. APROBAREA INAINTE DE BETONARE Armatura, dupa fixarea pe pozitie, va fi inspectata si aprobata de catre Consultantul Supervizare inainte ca betonul sa fie turnat. Betonul turnat cu nerespectarea acestei cerinte va fi indepartat impreuna cu armatura si inlocuit de catre Antreprenor pe cheltuiala sa, daca se dispune in acest sens de catre Consultantul Supervizare.Elementele de beton prefabricat GENERALITATI Elementele de beton prefabricat, atat cele armate, cat si cele nearmate, se vor conforma cerintelor din Specificatii, acolo unde este cazul.
- 120 -
Elementele de beton prefabricat vor fi produse fie pe Santier sau intr-o fabrica de beton agreata de catre Consultantul Supervizare. Toate elementele de beton prefabricat vor avea gravate data turnarii si numarul de identificare inainte ca betonul sa se intareasca complet. Orice unitate care nu este datata poate fi respinsa de catre Consultantul Supervizare. Antreprenorul va lua masurile necesare cu privire la intarirea si protejarea unitatilor dupa fabricare. Transportarea elementelor prefabricate, pe Santier va fi permisa numai in una din urmatoarele conditii: 28 zile dupa fabricare, sau dupa ce rezistenta la comprimare specificata in Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate va fi atinsa. Acolo unde instalarea elementelor de beton prefabricate in cadrul unei anumite structuri se face astfel incat fatadele unitatii vor fi expuse intern sau extern, suprafetele expuse ale elementelor asa cum sunt finisate vor fi uniforme in ceea ce priveste culoarea si textura. Cimentul, agregatele si celelalte materiale utilizate la fabricarea elementelor vor fi obtinute din aceleasi surse aprobate in perioada de fabricatie. Betonul pentru elementele prefabricate va fi turnat si compactat prin metodele aprobate de catre Consultantul Supervizare. CALITATEA BETONULUI SI TESTELE ASUPRA BETONULUI Betonul utilizat la fabricarea elementelor de beton prefabricate se va conforma in toate privintele Clauzei Betonul si categoria de beton necesara va fi conforma cerintelor stipulate in Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate. Proiectarea, amestecarea, testarea, intarirea si controlul de calitate al betonului utilizat la elementele prefabricate se vor conforma prevederilor Clauzei Betonul. Cofrajul si finisajele betonului se vor conforma Clauzei Cofrajul si finisajele betonului. PARTILE INCASTRATE Partile incastrate, precum si consolele de ridicare, colierele de strangere, structurile de sprijinire a materialelor de imbinare, etc. vor fi fixate pe pozitiile indicate in planurile de lucru. Partile incastrate nu vor prezenta rugina, mizerie sau grasimi si vor fi depozitate corespunzator inainte de utilizare. TRANSPORTUL, DEPOZITAREA SI MONTAJUL In orice moment si pana la finalizarea Lucrarilor, elementele prefabricate vor fi protejate in mod adecvat pentru a se conserva toate suprafetele si partile permanent expuse. Protectia nu va marca sau nu va deforma in niciun mod betonul. Transportul, depozitarea si montajul elementelor de beton prefabricat se vor realiza astfel incat sa se evite deteriorarea lor si sa se pastreze suprafetele elementelor fara mizerie sau alte urme nedorite. Incarcarea si descarcarea, depozitarea si montajul elementelor prefabricate de beton pe Santier se vor realiza de catre muncitori calificati si sub supravegherea unui supraveghetor competent. Elementele de beton prefabricate care se constata ca sunt crapate, deteriorate sau de o calitate inferioara fie inainte, fie dupa montaj vor fi respinse si vor fi inlocuite de catre Antreprenor. INSTALAREA BETONULUI PREFABRICAT Elementele de beton prefabricate vor fi plasate, stratificate, imbinate si fixate conform liniilor, nivelelor si altor detalii indicate in planurile de lucru aprobate. Mortarul uscat, atunci cand este necesar, va fi utilizat pentru imbinare si compactare, dupa cum se specifica in Clauza Mortarul uscat. Mortarul va fi turnat si compactat pe etape, acolo unde este posibil din ambele parti ale spatiului ce este umplut, cu ajutorul ciocanirii unui bat de lemn, pana ce mortarul este bine compactat. PRODUCEREA IN FABRICA
- 121 -
Elementele de beton prefabricate pot fi produse intr-o fabrica agreata de catre Consultantul Supervizare si care nu se gaseste pe Santier. In situatia in care elementele vor fi produse intr-o fabrica, atunci Antreprenorul il va informa pe Consultantul Supervizare in avans cu privire la numele si adresa fabricii si data probabila cand se va incepe fabricarea. Antreprenorul va face aranjamentele necesare ca Consultantul Supervizare sa inspecteze fabrica in timpul orelor de lucru. PROGRAMUL DE LUCRU SI METODA DE EXECUTIE Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare spre aprobare Programul de Lucru si Metoda de Executie, oferind detalii complete cu privire la metoda sa de executare a tuturor operatiunilor legate de producerea si construirea elementelor de beton prefabricate, care vor include urmatoarele: Perioada necesara pentru realizarea planurilor si calculelor detaliate; Datele inceperii fabricarii elementelor de beton prefabricate; Datele de livrare pe Santier impreuna cu Specificatiile pentru constructie; Succesiunea construirii si perioada necesara pentru lucrarile de constructie de pe Santier; O descriere a patului de turnare, a matritei si cofrajului pentru diferite tipuri de piese; Procedura pentru armare, turnarea betonului si metoda de intarire a betonului; Procedura pentru transportul, manipularea, ridicarea si amplasarea fiecarui tip de element de beton prefabricat; Rezistenta necesara pentru betonul turnat in situ inainte de inceperea lucrarilor de constructie pe santier; Proiectarea, fabricarea si detaliile de montaj pentru adaptarea betonului turnat in situ la ansamblu; si Caracteristicile suporturilor temporare care sunt considerate necesare pentru a se asigura o stabilitate adecvata in timpul construirii si pentru a sustine efectele sarcinilor de constructie, sarcinilor determinate de vant si a altor sarcini tranzitorii. Nu se va permite inceperea lucrarilor pana cand programul sau metoda de executie nu sunt aprobate de catre Consultantul Supervizare.
3.3.6. LUCRARI PENTRU RETEA DE DISTRIBUTIE APA POTABILA SI RETEA DE CANALIZARE MENAJERA
3.3.6.1. Informatii generale Prezentul capitol se aplica la Proiectarea si executarea retelelor de apa potabila si a retelelor de canalizare menajera. Procedurile de proiectare si constructie a retelelor de conducte vor fi stabilite in general in conformitate cu standardele si normativele nationale aplicabile. 3.3.6.2. Durata de viata proiectata Retelele de conducte vor fi proiectate pentru a asigura o durata de viata de minim 50 de ani. 3.3.6.3. Scenarii de incarcare Lucrarile de terasamente pentru conducte si conductele vor fi proiectate pentru toate scenariile de incarcare previzibile, incluzand urmatoarele: a) presiunea maxima de lucru in retelele finalizate; b) teste de presiune pentru partile de retele finalizate si pentru intreaga retea (presiuni testate in teren); c) testele de presiune hidrostatica impuse pentru conducte si piesele de imbinare, la fabrica (testele de presiune hidrostatica). Testele de presiune hidrostatica ale lucrarilor si testele de presiune efectuate in teren vor fi realizate dupa cum se arata in Specificatii sau cum se impune pentru a demonstra factorii de siguranta corespunzatori.
- 122 -
In ciuda celor anterior mentionate si tinand cont de cerintele Specificatiilor pentru gradul de indoire al conductelor rigide si flexibile, toate conductele, piesele de imbinare si auxiliare conductelor vor fi proiectate astfel incat sa ofere un factor de protectie corespunzator impotriva: a) fortelor interne maxime dezvoltate din presiunea de lucru, presiuni testate in teren; b) presiunile minime si maxime exercitate de undele de soc ce rezulta din conditiile de operare; c) fortele maxime externe ce rezulta din conditiile de incarcare externe, incluzand fortele rezultate din greutatea proprie, plutire, supraincarcare si variatiile de temperatura; d) coroziunea externa avand in vedere protectia specificata si natura apei de suprafata si celei de subteran care este probabil sa apara; e) fortele care apar prin manevrarea si pozarea conductelor si pieselor de imbinare. 3.3.6.4. Transportul si depozitarea Toate echipamentele necesare pentru incarcarea, transportul la santierul de constructii sau pentru depozitare si descarcare vor fi furnizate de catre Antreprenor. Conductele vor fi manipulate astfel incat deteriorarea lor sa fie evitata pe cat posibil. Acestea vor fi ridicate numai cu cordoane dintr-un material si de o forma care protejeaza conductele si Sistemele de protectie a lor impotriva deteriorarii. Antreprenorul va verifica conductele in ceea ce priveste defectele sau deteriorarile vizibile si il va notifica pe Consultantul Supervizare in cazul in care le observa. Antreprenorul va avea responsabilitatea sa remedieze orice defect sau deteriorare pentru a obtine aprobarea Consultantului Supervizare. Toate conductele vor fi protejate impotriva conditiilor meteorologice defavorabile, incluzand lumina soarelui si impotriva ciocnirii in timpul transportului, depozitarii si legarii. Daca o conducta este ciocnita, aceasta va fi curatata inainte de instalare. Antreprenorul va avea responsabilitatea de a obtine toate avizele necesare pentru transportul conductelor. Acolo unde este posibil, Antreprenorul se va asigura ca nu sunt depasite restrictiile de tonaj pe drumurile publice. Antreprenorului ii va reveni responsabilitatea sa remedieze pagubele cauzate acestor drumuri. Atunci cand conductele sunt colectate de pe un amplasament de depozitare, Antreprenorul va asigura impotriva alunecarii conductele ramase. In momentul in care un amplasament de depozitare este golit de materiale, Antreprenorul va curata amplasamentul si drumul de acces si le va aduce in starea initiala. 3.3.6.5. Re-rotunjirea si taierea conductelor Conductele care au fost manipulate fara grija pot prezenta o ovalizare la capatul mufei care sa impiedice asamblarea corecta a retelei de conducte. O asemenea ovalizare poate fi corectata cu ajutorul unui echipament de tensionare special aprobat de Consultantul Supervizare. Conductele vor fi taiate in unghiuri drepte cu axa conductei. Se recomanda folosirea frezeimodul pentru taierea conductelor. Se va acorda atentie indepartarii bavurilor si refacerii muchiilor pentru a se facilita fixarea imbinarilor automate si evitarea deteriorarii inelului de imbinare. Muchiile, realizate cu o pila pentru DN 300 si sub acest diametru si cu o frezamodul pentru DN mai mari de 300, trebuie sa se conformeze strict la muchiile originale din fabrica. 3.3.6.6. Excavarea santurilor Santurile vor fi excavate la latimea, adancimea si liniile indicate pe planuri si vor fi executate conform Clauzei Lucrari de terasamente. 3.3.6.7. Pozarea si imbinarea conductelor Inainte de introducerea conductelor in sant, Antreprenorul va inspecta cu atentie si va curata conducta pentru a se asigura ca au fost inlaturate toate materiile straine. Aliniamentul
- 123 -
conductei in sant va fi controlat printr-un instrument de nivel si mira care sa asigure nivelul corect. Antreprenorul va pastra interiorul conductelor curat si fara apa, mizerie, pietre si alte materii straine pe masura ce are loc pozarea si, la sfarsitul zilei de lucru sau la orice alt moment cand instalarea nu are loc, capetele deschise ale conductelor vor fi sigilate cu busoane. Antreprenorul va lua masurile de precautie necesare pentru a se preveni plutirea conductelor. Conductele vor fi pozate in linii drepte atat in plan orizontal, cat si vertical. Schimbarile de directie mai mici de 11 vor fi realizate prin devierea conductelor dupa imbinarea in unul sau mai multe puncte. Unghiul de deviere al fiecarei imbinari depinde de DN si prezinta urmatoarele valori maxime: DN Deviatia maxima 100 la 300 3.5 350 la 600 2.5 700 la 2000 1.5 Nu se pot face devieri la imbinarile blocate. Imbinarea mufelor si fasungurilor si a conductelor si fitingurilor cu flansa se va efectua in stricta conformitate cu instructiunile si recomandarile producatorilor. Coborarea conductelor se va executa in conditii sigure, conform reglementarilor aplicabile cu privire la protectia muncii si a practicilor obisnuite. Conductele invelite cu bitum vor fi manipulate cu ajutorul unor cotade corespunzatoare care sa nu deterioreze nici conducta, nici invelisul. Va fi utilizat un numar suficient de masini de ridicat (ex. cu grinzi laterale) pentru a se asigura ca nu se vor exercita presiuni negative asupra conductei. Raza curburii oricarei deformari elastice aparute in timpul coborarii nu va fi mai mica decat cea indicata in sectiunile longitudinale. Antreprenorul, inainte de coborarea conductei, se va asigura ca fundul santului este nivelat si fara pietre si alte materii nocive care ar putea deterioara invelisul. Procedura de coborare va asigura ca acea conducta sa nu fie supusa la socuri sau alte presiuni inutile. Conducta va fi pozata intr-o linie dreapta pe cat posibil, pastrand o distanta fata de peretii santului de cel putin 0.20 m. Va fi sprijinita pe toata lungimea si, pe cat posibil, nesupusa la presiuni. In situatia in care o sectiune este avariata in timpul coborarii, aceasta va fi scoasa, reparata si coborata din nou. Orice defect care poate afecta calitatea structurala a conductei va fi tratat dupa cum se dispune de catre Consultantul Supervizare. Antreprenorul va suporta toate costurile asociate tratamentului. In zonele unde conductele pot fi plutitoare, acestea vor fi securizate impotriva fortei ascensionale cu carlige din beton armat sau prin ancorare in teren solid, astfel incat sa fie obtinut un factor de siguranta de 1.2 impotriva fortei ascensionale. Modificarea ancorajelor sau orice alta manipulare care deterioreaza galvanizarea ancorajelor nu este permisa. Daca conditiile permit, se poate obtine o sarcina temporara, cu aprobarea Consultantului Supervizare, prin incarcarea conductei cu apa curata dupa coborare. Apa va indeplini cerintele stabilite pentru apa potabila. Dupa ce conducta a fost coborata si ancorajul sau sprijinul a fost montat, conducta poate fi golita de apa. Acolo unde este posibil, capetele conductei coborate vor fi inchise cu capace etanse. Antreprenorului ii revine responsabilitatea sa mentina conducta curata pe interior si fara materii straine. Orice excavatie suplimentara necesara dupa coborarea conductei va fi executata numai cu permisiunea si in prezenta Reprezentantului Consultantului Supervizare. 3.3.6.8. Umplerea santurilor conductelor Selectarea umpluturii din jurul conductelor. Umplutura pentru reteaua de conducte va fi executata conform Clauzei Lucrari de terasamente.
- 124 -
Patul de beton si zona inconjuratoare. Acolo unde va fi asigurata protectie de beton pentru conducte, Consultantul Supervizare poate dispune sa fie turnat un strat de sustinere din beton de categoria D pe intreaga latime a fundului santului, astfel incat sa respecte urmatoarele cerinte: Detalii cu privire la betonul de sustinere Grosimea min. a betonului de sustinere (mm) Prelungirea min. a sustinerii de fiecare parte corpului conductei (mm) Diametru nominal al conductei (mm) 600 sau < 700 900 1000 2000 75 150 75 150 75 230
Distanta min. intre betonul de sustinere 150 150 230 si corpul conductei (mm) Distanta min. intre betonul de sustinere 25 25 25 si dedesubtul fasungului conductei (mm) Betonul de sustinere va fi lasat sa se aseze si spalat cu atentie inainte de inceperea pozarii conductelor. Lungimea retelelor pozate intr-o operatiune, inainte de betonarea liniei de conducte, va fi aceea indicata de Consultantul Supervizare astfel incat sa permita pozarea cu acuratete a conductelor si compactarea corespunzatoare a umpluturii. Conductele de pana la si inclusive 1200 mm diametru nominal vor fi ferm sprijinite pe blocuri de beton prefabricate si separate de acestea printr-un suport gros de 25 mm din lemn de esenta moale saturat. Dupa ce reteaua de conducte a fost testata de catre Antreprenor si aprobata de Consultantul Supervizare, betonul va fi spalat cu atentie si va fi turnat beton de categoria C si compactat pentru a se evita deranjarea conductelor si imbinarilor pana cand se obtine profilul corespunzator pentru tipul de protectie impus. Protectia de beton a retelelor va fi un pat sau o imprejmuire de beton de categoria C, pe lungimile dispuse de Consultantul Supervizare in scris. Protectia de beton va fi amplasata pe intreaga latime a santului si in niciun caz sub 150 mm latime de fiecare parte a corpului conductei. Atunci cand se asigura suport pentru excavatii, pe suport se va amplasa carton gudronat inainte de betonare pentru a se facilita scoaterea suportului. In cazul conductelor cu mufe si fasunguri, cu imbinari flexibile, protectia de beton de la fiecare imbinare va fi intrerupta in plan vertical la marginea fasungului cu o placa fibrolemnoasa sau cu un alt material aprobat de Consultantul Supervizare, avand urmatoarele grosimi: Diametrul nominal al conductei (mm) Grosimea placii fibrolemnoase (mm) 300 12 350 la 600 24 700 la 1200 36 1400 la 2000 48 In cazul in care doua sau mai multe retele de conducte sunt pozate in acelasi sant, imbinarile vor coincide in punctele unde continuitatea betonului dimprejur este intrerupta; imbinarile retelei cu conductele mai lungi si orice imbinari intermediare din celelalte retele cu conducte mai scurte vor fi imprejmuite cu beton. 3.3.6.9. Sprijinirile conductelor Antreprenorul va avea grija sa sprijine in mod corespunzator conductele in timpul instalarii pana in momentul finalizarii suporturilor si ancorajelor permanente aprobate de catre Consultantul Supervizare. Antreprenorul se va asigura ca nu sunt aplicate sarcini sau presiuni excesive pe fitinguri, conducte sau structuri in timpul instalarii.
- 125 -
Sistemele de conducte vor fi finalizate si verificate cu privire la pozitionarea si aliniamentul corect inainte si dupa ce vor fi montate in beton, acolo unde este cazul. 3.3.6.10. Rambleele Restul de sant de deasupra imprejmuirii conductei va fi umplut cu material aprobat, selectat conform Specificatiei. 3.3.6.11. Ancoraje si blocuri de ancorare Ancorajele si blocurile de ancorare ale conductelor sub presiune vor fi proiectate pentru a rezista la orice balansuri la care ar putea fi supuse. In cazul in care exista o miscare inacceptabila a unui bloc sau ancoraj, Antreprenorul va proiecta din nou si va reconstrui structura, cu marirea factorilor de siguranta, in masura in care este necesar pentru a asigura o rezistenta corespunzatoare.
Testarea retelelor sub presiune

TESTAREA RETELELOR SUB PRESIUNE DIN OTEL SAU FONTA Retelele sub presiune (impreuna cu toate particularitatile si vanele incorporate) vor fi testate conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Santul va fi umplut pe corpul conductei, lasandu-se imbinarile neacoperite astfel incat sa se impiedice miscarea conductei pe perioada lasarii imbinarilor accesibile. De asemenea blocurile de reazem vor fi construite inaintea testarii. In cazul drumurilor cu trafic greu, umplutura la imbinari va fi plasata inainte de testare daca Consultantul Supervizare aproba in scris. Consultantul Supervizare va fi notificat cu cel putin doua zile inainte sa inceapa testul de presiune al unei sectiuni. Presiunile testate, cu exceptia cazului in care se dispune altfel de catre Consultantul Supervizare, vor fi: 1.5 presiunea maxima de lucru sau presiunea de soc maxima, daca este cazul, oricare este mai mare. Conductele vor fi umplute si testate pe sectiuni de lungimi convenabile, care nu vor depasi 1000 m. Acolo unde conductele sunt pozate cu panta abrupta, lungimea conductei testata odata va fi cea indicata de Consultantul Supervizare. Capetele conductelor ce sunt testate vor fi inchise cu cep sau flanse oarbe ancorate, furnizate de Antreprenor. Nu se vor folosi vane in acest scop. Toate vanele de spalare si supapele de aer vor fi inlocuite cu flanse oarbe inainte de inceperea testului. Dupa pozare, imbinare si ancorare, conducta va fi umpluta cu apa incet si cu grija astfel incat sa se evite lovitura de berbec si aerul sa fie eliberat prin capatul superior al conductei sau, in cazul unui punct inalt intermediar, prin instalarea unei conexiuni de serviciu cu robinet. Conductele captusite pe interior cu mortar vor fi lasate pline, cel putin 24 de ore inainte de testare. Presiunile de testare vor fi aplicate cu ajutorul unei pompe de testare operate manual sau electrica conectata la conducta sau cu ajutorul a doua manometre instalate in paralel, calibrate la un laborator de testare agreat. Presiunea de testare va fi mentinuta cel putin 30 de minute fara ca presiunea sa scada cu mai mult de 0.2 bar. In timpul testarii, imbinarile de conducte vor fi testate cu privire la pierderi, dar durata testului nu va depasi in niciun caz 2 ore, caz in care este permisa o cadere de presiune de 0.3 bar. In cazul in care apar pierderi la imbinari, acestea vor fi reasamblate pentru a se elimina asemenea pierderi sau, daca aceasta se dovedeste imposibila, Antreprenorul va livra si asambla noi imbinari pe cheltuiala sa. In cazul in care se sparge vreo conducta sau imbinare sau daca apa curge prin corpul conductei sau imbinarii, Antreprenorul va scoate conducta sau imbinarea defecta si o va inlocui cu alta noua pe cheltuiala sa. In toate cazurile mentionate anterior, lungimea testata va fi re-testata in maniera descrisa mai sus si procesul se va repeta, daca este cazul, pana cand conducta va suporta intr-o maniera satisfacatoare testul prescris.
- 126 -
Va fi pregatit un raport al testarii cu privire la orice aspect si fiecare test realizat. Raportul testarii va contine minim urmatoarele date: Numarul si data testului Descrierea sectiunii testate cu indicarea clara a extremitatilor sectiunii Schita, ce indica in ordinea pozarii, numarul si caracteristicile conductelor, fitingurilor, particularitatilor si ale altor aparate incorporate in sectiune Durata testului, presiunea de testare si rezultatele obtinute Deciziile legate de posibile lucrari de reparatii si concluzii. Raportul testului va fi semnat de catre Antreprenor si Consultantul Supervizare. Antreprenorul va furniza forta de munca, va instala si pune in functiune pompele de testare, manometrele si celelalte echipamente necesare pentru realizarea testului si va umple conductele cu apa si le va goli dupa efectuarea testului, toate acestea cu aprobarea Consultantului Supervizare. Apa utilizata pentru testare va fi obtinuta dintr-o sursa aprobata. Apa drenata din conducte va fi descarcata astfel incat sa nu afecteze stabilitatea Lucrarilor sau structurile adiacente. TESTAREA CONDUCTELOR DE PRESIUNE TERMOPLASTICE Testarea conductelor termoplastice (PVC, polietilena. PAFSIN) va fi facuta in general asa cum este specificat in prezenta documentatia impreuna cu procedurile detaliate mai jos care vor lua in considerare deformarea materialului. Procedura va fi urmatoarea: Conducta va fi umpluta complet si aerul va fi evacuat din sistem inainte ca procedurile de proba sa inceapa Presiunea trebuie aplicata la o valoare constanta iar timpul tL care trece de la inceputul presurizarii pana la atingerea presiunii de proba trebuie inregistrat. Citiri ale presiunii la anumite intervale trebuie facute si inregistrate prin intermediul aparatelor montate temporar de masurare si inregistrare a presiunii. Prima citire P1 este luata la un interval de timp t1 egal sau mai mare cu tL A doua citire P2 este luata la un interval t2 egal sau mai mare cu 5 tL Se calculeaza N1 = (loge P1 - loge P2) / (loge t2 - loge t1)valoare care trebuie sa fie intre 0.04 si 0.12.Daca N1 este mai mare decat 0.25, atunci exista o pierdere inacceptabila in sistem O a treia citire P3 este facuta la un interval t3 egal sau mai mare cu 15 tL Se calculeaza N2 = (loge P2 - loge P3) / (loge t3 - loge t2) Daca N2 este mai mare de 0.25, atunci exista o piedere inaccaptabila.Daca raportul N1 / N2 este mai mic de 0.8, exista o pierdere inacceptabila.
Testarea conductelor cu nivel liber

Conductele de canalizare vor fi testate cu aer sau apa, dupa cum se stipuleaza in cele ce urmeaza sau dupa cum dispune Consultantul Supervizare, atunci cand au fost montate si imbinate, inainte sa fie dispusa imprejmuirea de beton sau pamant. Un alt test va fi efectuat atunci cand va fi finalizata imprejmuirea de beton sau umplutura a fost dispusa si compactata la o adancime de 300 mm deasupra coronamentului conductei. TESTAREA CU AER: CONDUCTELE CU DIAMETRUL DE PESTE 750 MM Conductelor ce vor fi supuse testului cu aer li se va pompa aer pe lungimea testata pana la o presiune echivalenta cu 100 mm apa, indicata de un manometru din sticla gradat, sub forma de tub in U. Dupa cinci minute fara o pompare suplimentara, aceasta presiune nu trebuie sa fi scazut sub 75 mm apa in manometru. Metoda de pompare va fi aprobata de catre Consultantul Supervizare si va fi astfel incat sa evite schimbari semnificative de temperatura sau umiditate in aerul pompat in conducta. TESTUL CU APA: CONDUCTE DE PANTA LA SI INCLUSIV DN 750 MM
- 127 -
Conductele ce vor fi supuse testului cu apa vor fi umplute cu apa pana la o inaltime manometrica de cel putin 1.2 m deasupra coronamentului conductei din capatul inalt si nu mai mult de 6 m deasupra capatului jos la conductei. Conductele cu panta abrupta vor fi testate pe sectiuni, astfel incat sa nu se depaseasca presiunea manometrica maxima mentionata anterior. Cu exceptia cazului in care se dispune altfel de catre Consultantul Supervizare, testul va incepe la o ora dupa umplerea sectiunii de testare, timp in care nivelul apei in conducta verticala de alimentare va fi astfel incat sa produca inaltimea minima de testare de 1.2 m. Pierderea de apa intr-o perioada de 30 de minute va fi masurata prin adaugarea de apa la intervale regulate de 10 minute pentru a se mentine nivelul initial al apei si inregistrarea volumelor adaugate. Sectiunea de conducta va trece testul daca volumul de apa adaugata nu depaseste 0.12 litri pe ora, pe 100 m de conducta, pe milimetru de diametru nominal interior al conductei. Cu aprobarea Consultantului Supervizare, conductele ce nu sunt sub presiune, cu diametrul nominal mai mare de 1000 mm pot fi alternativ testate prin combinarea inspectiei vizuale pe interior si utilizarea echipamentului proiectat pentru testarea etanseitatii imbinarilor individuale. In cazul conductelor ce nu sunt sub presiune, infiltratia totala nu va depasi 6 litri pe zi pe milimetru de diametru nominal, pe kilometru de conducta, iar conductele si imbinarile nu trebuie sa prezinte infiltratii vizibile in timpul inspectiei interne. Infiltratia va fi masurata dupa ce s-a executat umplutura si nivelul apei subterane va reveni la cel anterior constructiei (vor trece cel putin 7 zile de la dispunerea umpluturii) si dupa ce au fost efectuate toate testele de presiune. Antreprenorul va furniza forta de munca, va instala si pune in functiune pompele de testare, manometrele de presiune si celelalte echipamente necesare pentru efectuarea testului si va umple conductele cu apa si ulterior le va goli dupa testare, toate acestea cu aprobarea Consultantului Supervizare. Apa utilizata pentru testare va fi obtinuta dintr-o sursa aprobata. Apa drenata din conducte va fi evacuata astfel incat sa nu fie afectata stabilitatea Lucrarilor sau a structurilor adiacente.
3.3.7. CONDUCTE DIN OTEL

GENERALITATI Conductele si fitingurile de otel vor fi produse in fabrica. Sudarea din fabrica a suturilor longitudinale si in spirala se va face printr-un proces de sudare cu ajutorul unui arc submers automat, cu exceptia conductelor cu diametrul mai mic, dupa cum se detaliaza in sectiunea Fabricare din aceasta clauza. Capetele conductelor, fitingurile si particularitatile vor fi pe deplin pregatite pentru imbinare prin metoda specificata, inainte de livrarea pe santier. Protectia anticoroziva interna si externa va fi in mod normal aplicata din fabrica, iar conductele si fitingurile vor fi livrate pe santier impreuna cu o cantitate adecvata de materiale care sa permita finalizarea sistemelor de protectie ale imbinarilor sudate pe santier. MATERIALE Conductele de otel vor fi fabricate si testate conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Calitatea otelului va fi de clasa Fe 44, conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare avand urmatoarea compozitie chimica: Carbon, max: 0.21 % Fosfor, max: 0.04 % Sulf, max: 0.04 % FABRICAREA
- 128 -
Procesul de fabricare va fi astfel: Pentru conductele DN 300 mm sunt acceptabile conductele fara suduri sau sudate HFI Pentru conductele 300 mm DN 500 mm sunt acceptate conductele fara suduri si cu suduri longitudinale sau in spirala Pentru conductele DN>500 mm sunt acceptabile conductele cu suduri longitudinale sau in spirala. Sudarea prin rezistenta de contact si de admisie poate fi utilizata pentru sudurile longitudinale in conductele fabricate din benzi de otel laminat, cu o grosime ce nu depaseste 12.7 mm. Nu este acceptata sudura de joasa frecventa. Sudarea cu arc submers, printr-un proces automat, poate fi utilizata pentru suturile longitudinale si in spirala la conductele cu un diametru nominal de peste 300 mm, utilizanduse o tabla de otel cu o grosime ce nu depaseste 32 mm. Vor exista cel putin doua trasee de sudare, dintre care unul in interiorul conductei. Tratamentul cu caldura va fi aplicat tuturor conductelor finisate la rece si zonelor sudate cu rezistenta la contact si conductelor cu sudura de admisie. Tablele subtiri si groase de otel vor fi modelate prin rulare sau presare, fiind permisa ajustarea latimii tablei subtiri si celei groase de otel. Reparatiile prin sudare nu sunt permise in: Materialele de baza Conductele fara sudura sau cu sudura HFI Crapaturile in cusaturile de sudura. Celelalte defecte din cusaturile de sudura vor fi reparate conform unei proceduri aprobate de sudare pentru reparare si ulterior radiografiate. Nu vor fi permise jonctiunile si sudurile pe muchie. Capetele conductelor vor fi tesite sau drepte, conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Toate unitatile vor avea un finisaj bine executat, fara defecte vizibile si vor trece toate testele stipulate. Unitatile sudate cap la cap, prin rezistenta de contact si de admisie, nu vor include suturi folosite pentru unirea unor lungimi de platbanda de otel. Cand suturile de platbanda spirale sunt necesare pe conducte, vor aparea pe cat posibil cat mai aproape de mijlocul conductei si niciodata mai aproape cu 3 x diametrul nominal al conductei de capetele conductei. CONDUCTELE SUDATE PRIN REZISTENTA LA CONTACT Conductele sudate prin rezistenta la contact se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare sau dupa cum urmeaza:
Diametru exterior [mm] 60.3 73.0 88.9 114.3 141.3 168.3 219.1 273.1 323.9 355.6 406.4 Grosimea minima [mm] 2.8 3.2 3.2 3.6 3.6 3.6 4.0 4.0 4.0 4.4 4.4 Greutate [kg/m] 3.97 5.51 6.76 9.83 12.22 14.62 21.22 26.54 31.56 38.11 43.62 Presiunea hidrostatica de testare [bar] 70 70 70 70 60 60 51 41 35 35 31
Tolerantele pe diametrul exterior vor fi (0.5% OD + 1) mm. Grosimea peretelui va fi cuprinsa intre limitele: 0.0 mm / + 10% din grosimea specificata a peretului.
- 129 -
CONDUCTELE SUDATE CU ARC SUBMERS Diametrul exterior si grosimea peretelui conductelor cu suturi spiralate se vor conforma urmatorului tabel:
Diametrul exterior Grosimea peretelui [mm] 219.1 273.0 323.9 355.6 406.4 457.2 508.0 558.8 609.6 660.4 711.2 762.0 812.8 914.4 1016.0 1120.0 1220.0 1320.0 1420.0 1520.0 1620.0 1720.0 1820.0 2020.0 2220.0 2540.0 Standard [mm] 4.5 5.0 5.6 5.6 6.3 6.3 6.3 6.3 6.3 7.1 7.1 8.0 8.0 10.0 10.0 10.0 12.5 12.5 12.5 14.2 14.2 14.2 14.2 16.0 16.0 17.5 Greutate [kg/m] 23.8 33.0 44.0 48.3 62.2 70.0 77.9 85.9 93.8 114.0 123.0 149.0 159.0 223.0 248.0 273.0 372.0 403.0 435.0 529.0 564.0 600.0 636.0 795.0 876.0 1089.0 Presiune de testare hidrostatica [bar] 50 40 34 34 29 28 26 26 24 26 24 22 21 23 21 22 21 21 21 21 21 20 19 17 16 16
Tolerantele pentru diametrul exterior vor fi: Pentru conducte < 1000 mm: + (0.5% OD + 1) mm Pentru conducte > 1000 mm: + 6 mm Tolerantele cu privire la diametrul interior la capetele conductelor vor fi de + 1.6 mm derivate din masurarea circumferintei. Tolerantele (t) cu privire la grosimea peretelui vor fi: pentru t < 10 mm: 0.35 mm/ + 10% din grosimea specificata a peretelui pentru t > 10 mm: 0.50 mm/ + 10% din grosimea specificata a peretelui Abaterea marginilor de tabla nu va depasi 10% din grosimea peretelui sau 1.5 mm, oricare dintre valori este mai mica. Totusi, la o grosime specificata a peretelui sub 10 mm, abaterea poate atinge maxim 1 mm pe o lungime care sa nu depaseasca diametrul exterior. Centrele cusaturilor de sudura interioare si exterioare nu vor fi deplasate cu mai mult de 3 mm una fata de cealalta (4 mm pentru grosimi ale peretilor mai mari de 16 mm). Centrul cusaturilor de sudura longitudinale si in spirala nu vor fi deplasate cu mai mult de 2 mm fata de centrul nisei sudurii. Penetrarea completa a sudurii va fi asigurata in orice conditii. LUNGIMILE CONDUCTELOR Conductele de otel vor fi livrate in urmatoarele lungimi: Cea mai scurta conducta: 8.5 m Cea mai lunga conducta: 14.0 m Lungimea medie min. aceptabila: 12.0 m ESANTIONAREA, INSPECTAREA SI TESTAREA
- 130 -
In scop de esantionare, conductele vor fi lotizate dupa cum urmeaza: conducte < 500 mm: 100 conducte sau pana in 100 de conducte conducte > 500 mm: 50 conducte sau pana in 50 de conducte Din fiecare lot va fi selectata o conducta pentru testare destructiva dupa cum se enumera in cele ce urmeaza, inainte de testare esantionele fiind supuse unui tratament de sase ore la o temperatura de 250 C: Testele de tensionare vor fi efectuate pe o singura proba taiata din materialul de baza si o proba taiata perpendicular pe cusatura de sudura si continand cusatura de sudura Testul de incovoiere va fi efectuat pe doua probe taiate perpendicular pe cusatura de sudura si continand cusatura de sudura. Testul de incovoiere va fi realizat prin incovoierea probei la 180 in jurul unui strung cu un diametru de trei ori mai mare decat grosimea peretelui conductei. Dupa incovoiere, proba nu trebuie sa se crape in materialul de sudura sau intre materialul de sudura si metalul de baza, pe o dimensiune mai mare de 3 mm. Alternativ, daca apare crapatura sau ruptura, proba va fi deschisa si va fi examinata suprafata de ruptura. Proba va fi considerata ca a trecut testul daca suprafetele de ruptura nu indica prezenta bulelor de gaz sau a incluziunilor de miez, cu o dimensiune de peste 2 mm Testarea la turtire. Din conductele cu diametru nominal de peste 50 mm si nu mai mare de 150 mm se vor taia inele de testare nu mai mici de 38 mm si se vor turti intre placi paralele. Sudurile din proba vor fi pozitionate in punctul de maxima incovoiere si nu vor indica niciun semn de ruptura, pana cand distanta dintre placi nu este mai mica de 75% din diametrul exterior initial al conductei. Niciun semn de ruptura nu va aparea in materialul de baza pana cand distanta dintre placi nu va fi mai mica de 60% din diametrul exterior initial al conductei si unor teste non distructive, dupa cum urmeaza: Teste de impermeabilitate pentru toate conductele Inspectia la suprafata pentru toate conductele Inspectia non distructiva a tuturor conductelor Inspectia dimensiunilor tuturor conductelor. Testul de impermeabilitate va avea loc la laboratorul de testare ce va fi aprobat de Autoritatea Contractanta. Testul se va efectua la temperatura camerei cu aplicarea apei la o presiune de 50 bar, pe o durata de minim 5 ore. Testul va avea loc inainte de izolarea conductei, iar rapoartele testelor vor fi inaintate Consultantului Supervizare spre aprobare. Antreprenorul va suporta costurile efectuarii testului de impermeabilitate. CAPTUSIREA INTERNA Conductele vor fi captusite pe interior cu mortar de ciment daca este specificat in acest fel. Captuseala din mortar de ciment va fi realizata din ciment rezistent la sulfati si va fi aplicata prin metoda centrifugarii. Conductele si fitingurile cu diametrul nominal de pana la si inclusiv 150 mm vor fi galvanizate prin cufundare la cald. Se vor respecta prevederile din cap 3.4 privind protectia. Galvanizarea va avea loc inainte de filetarea sau imbinarea suprafetelor. PROTECTIE EXTERIOARA Se vor respecta prevederile din cap 3.4 privind protectia precum si STAS 10166/1-77. Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Pregatirea mecanica a suprafetelor. STAS 7335/4-77: Protectia contra coroziunii. Constructiile metalice ingropate. Electrod de referinta Cu/CuSO4. SR 7335/6-98: Protectie anticoroziva. Constructii metalice ingropate. Protejarea conductelor la subtraversari de drumuri, cai ferate, ape si la treceri prin camine
- 131 -
STAS 10702/2-80: Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Acoperiri protectoare pentru constructii situate in medii neagresive, slab agresive si cu agresivitate medie. STAS 10702/1-83: Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Conditiile tehnice generale. STAS 7335/3-86: Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate. Izolarea exterioara cu bitum a conductelor din otel. STAS 10128-86: Protectia contra coroziunii a constructiilor Suprafetele care trebuie protejate vor fi inainte curatate prin decapare cu acid, detartrare abraziva, mecanica sau cu flacara pentru a indeparta toate reziduurile, rugina, grasimea si alte materii straine. Suprafata va fi apoi sablata la un nivel de calitate Sa 2. Stratul de acoperire cu lac bituminos sau gudron va fi realizat prin aplicarea la cald a lacului bituminos sau a gudronului, realizand o grosime minima de 3.5 mm. Stratul de acoperire va cuprinde un prim strat de fibra de sticla cu densitatea de 50 grame/metru patrat, rasucit in spirala si dispus prin suprapunere, separat de suprafata tevii printr-un strat de lac bituminos de cel putin 1 mm grosime, si un al doilea strat din bitum sau gudron, intarit longitudinal, fibra de sticla rasucita in spirala pe teava si dispus prin suprapunere, si separata de stratul de intarire din sticla printr-un strat de lac bituminos de cel putin 1 mm grosime. Straturile de lac bituminos vor fi testate din punct de vedere al continuitatii acoperirii prin folosirea detectoarelor de spatii libere. Va fi remediat orice orificiu sau discontinuitate. Gradul de adezivitate al stratului de protectie ca fi verificat prin taierea unei portiuni de 50mm latime. Inspectia din timpul si dupa exfoliere va arata gradul de adezivitate intre protectie si teava pe interaga suprafata. MARCAJE, CLASA DE TOLERATA SI CERTIFICAREA Urmatoarele marcaje vor fi realizate cu vopsea alba reflectorizanta, rezistenta la conditiile meteorologice, situate la un capat al conductei: Marcajul producatorului Clasa materialului Diametrul exterior si grosimea peretelui Lungimea conductei in metri, cu doua zecimale Numarul conductei (individual si selectat in ordine consecutiva, doua conducte neputand avea acelasi numar). Numarul conductei va asigura legatura deplina cu rapoartele testelor. Simbolurile de toleranta pentru conductele > 500 mm vor fi marcate dupa cum urmeaza: Diametrul interior al capetelor conductelor va fi masurat, derivat din masuratorile circumferintei si incadrat in clasa de toleranta corespunzatoare. Simbolul respectiv va fi apoi stampilat cu vopsea la fiecare capat. Clasa de toleranta (mm) Simbol 1.6 0.8 0.8 + 0.8 0 + 0.8 + 1.6 + Pachetul de certificare al conductei va cuprinde Rapoartele Testelor Certificate de Producator si Certificatul de inspectie, inclusiv Rapoarte ale unor Inspectori Independenti si certificate eliberate de terte parti, in cazul in care se impun, toate marcate cu numarul de contract al livrarii si continand: Rezultatele analizelor la temperatura si pe produs. Rezultatele testelor mecanice. Rapoartele examinarii non distructive cu specificarea metodei de executie utilizate. Declaratia de conformare la verificarile vizuale si de dimensiune. Declaratia cu privire la procesul de fabricare si tipul de tratament aplicat la temperatura ridicata.
- 132 -
Declaratia de conformare la cerintele de testare hidrostatica, inclusiv presiunile de testare. Rapoartele si certificatele de inspectie pentru tratamentele suprafetelor. COTURILE Generalitati Retelele de conducte vor fi pozate astfel incat sa urmareasca conturul terenului cat de indeaproape posibil. Montarea de coturi va fi limitata la schimbarile bruste de directie sau pante. Se vor face ajustari la conturul terenului, acolo unde este posibil, prin excavatii corespunzatoare ale santului, astfel incat conducta sa urmareasca santul numai printr-o deformare elastica. Daca Antreprenorul doreste si a obtinut aprobarea Consultantului Supervizare se vor monta coturi in teren. Antreprenorul va folosi numai coturi produse in fabrica, acolo unde se stipuleaza in planuri. Cand ratiuni tehnologice il impiedica sa utilizeze coturi, dupa cum s-a specificat, el are responsabilitatea sa adapteze aceste coturi la tehnologia sa. Coturi elastice Schimbarile de directie sau panta prin deformari elastice coturile elastice vor fi executate ca arcuri circulare cu o raza minima, asa cum este definita in urmatorul tabel:
Conducte de otel: Coturi elastice, Raza minima in m DN DO Perete [mm] 200 250 300 350 400 450 500 550 600 650 700 750 800 900 1000 1100 1200 1300 1400 1500 1600 1700 1800 2000 2200 2500 [mm] 219.1 273.0 323.9 355.6 406.4 457.2 508.0 558.8 609.6 660.4 711.2 762.0 812.8 914.4 1016.0 1120.0 1220.0 1320.0 1420.0 1520.0 1620.0 1720.0 1820.0 2020.0 2220.0 2540.0 [mm] 4.5 5.0 5.6 5.6 6.3 6.3 6.3 6.3 6.3 7.1 7.1 8.0 8.0 10.0 10.0 10.0 12.5 12.5 12.5 14.2 14.2 14.2 14.2 16.0 16.0 17.5
Rmin , m,
Factor de proiectare F = 1.0 335 417 495 543 621 698 776 853 931 1009 1086 1164 1241 1397 1552 1711 1863 2016 2169 2321 2474 2627 2780 3202 3518 4026
Rmin , m,
Factor de proiectare F = 0.9 372 463 550 603 690 776 862 948 1034 1121 1207 1293 1379 1552 1724 1901 2070 2240 2410 2579 2749 2919 3088 3557 3909 4473
Coturi realizate pe santier Schimbarile de directie sau de panta care nu pot fi realizate cu coturi elastice vor fi executate cu coturi realizate pe santier, produse de Antreprenor. Coturile executate pe santier vor fi obtinute prin incovoierea conductelor drepte cu ajutorul unei masini de indoit. Pe intreaga sectiune de indoire, aceste incovoieri vor avea o raza constanta, dupa cum se prescrie in planul standard aplicabil. In scopul controlarii razei de indoire, Antreprenorul va prevedea, pentru fiecare diametru utilizat, un compas de grosime
- 133 -
lung de 2.5 m, construit cu raza prevazuta. Cand sunt indoite conducte pre-invelite, se vor utiliza matrice adecvate pentru o buna sprijinire. Coturile vor fi realizate astfel incat sa nu apara nicio reducere masurabila a grosimii peretelui in timpul incovoierii. Operatiunile de indoire pot avea loc atunci cand invelisul a avut o temperatura la suprafata in ultimele 12 ore ce nu a depasit 40C, masurata pe partea care a a stat in soare. Indoirea insasi poate fi executata numai cand temperatura invelisului este de 30C sau mai mica. Masurile care vor fi luate in perioadele cand temperaturile specificate anterior nu pot fi asigurate prin procedeele obisnuite pot fi: Varuirea cu vopsele potrivite Scut impotriva razelor soarelui Racirea cu apa Operatiunile de indoire sa aiba loc doar dimineata. Masurile specifice care vor fi aplicate vor fi aprobate de catre Consultantul Supervizare. Antreprenorul va furniza si utiliza instrumentele capabile sa masoare unghiul cu o acuratete de 0.5. Masina de indoire va fi operata de catre o persoana calificata, cu experienta in producerea coturilor pe santier. Nu trebuie sa apara cute in perete si diferenta intre diametrele maxime si minime nu va depasi in niciun loc 3% din diametrul nominal D. Indoirea in etape se va executa conform planului standard aplicabil. Conductele nu vor fi indoite mai aproape de doua ori diametrul fata de capete si nu vor fi executate taieturi mai aproape de 2 m (1.5 m pentru conductele cu diametrul nominal D 300 mm) de sectiunea indoita. Numai conductele care nu contin capete de platbanda vor fi utilizate la indoirea conductelor cu suduri in spirala. Atunci cand se indoaie conducte cu suduri longitudinale, cusatura de sudura va fi amplasata in partea tensionata, 30 45 de axa neutra, daca este vizibila. Totusi, in cazul unei intersectii cu o lungime care permite utilizarea numai a doua conducte, ambele continand atat coturi peste, cat si sub forma de sageata, cusatura de sudura longitudinala se va executa de-a lungul axei neutre. Indiferent ca sunt folosite conducte cu suduri longitudinale sau in spirala la aceste intersectii, coturile peste si in forma de sageata vor fi separate de o portiune de conducta dreapta de cel putin 1.0 m pentru a se asigura rotunjimea necesara a conductei. Antreprenorul va pastra un registru al tuturor coturilor construite, incluzand numarul conductei, lungimea conductei, unghiul de indoire si amplasamentul conductei. Conductele care devin inutilizabile prin indoire incorecta vor fi inlocuite pe cheltuiala Antreprenorului. Invelisul conductei care este deteriorat prin indoire va fi reparat de Antreprenor pe cheltuiala sa. Toate coturile construite vor fi marcate cu vopsea lizibila precizand unghiul si scopul. Coturile produse in fabrica Schimbarile de directie si de panta, care nu pot fi executate cu ajutorul coturilor elastice sau a celor realizate pe santier, vor fi executate cu coturi produse in fabrica, furnizate de Antreprenor. Coturile produse in fabrica vor avea R = 1.5 D sau 3 D. Atunci cand coturile produse in fabrica sunt taiate pe santier, partea care nu este necesara imediat va fi marcata cu noul sau unghi. TEURI SI YURI Teurile, incrucisarile, lateralele, Y-urile, capetele si alte fitinguri care ofera mijloacele de separare sau unire a debitelor in retele vor fi produse in fabrica sau fabricate pe santier. Teurile si Y-urile vor fi armate cu coliere sudate pe conductele principale in jurul ramificatiilor sau teurilor. Latimea colierelor va fi de 250 mm si grosimea de 10 mm pentru toate dimensiunile de ramificatii si teuri.
- 134 -
SUDAREA RETELELOR DE CONDUCTE Antreprenorul va furniza personalul, echipamentele si materialele necesare. Echipamentul va include, dar nu se va limita la: Aparate de sudura si generatoare adecvate pentru sudarea retelelor. Echipamentul de pre-incalzire care asigura pre-incalzirea uniforma in jurul intregii circumferinte a marginilor de sudura. Echipament de tratare post-sudura cu temperaturi ridicate. Coliere de aliniere interne si externe (colierul extern va fi operat hidraulic). Baldachine de protectie (sau umbrele si inele cu scut impotriva vantului) astfel incat sudura sa poata fi executata si pe vreme relativ nefavorabila. Suporturi izolate, protejate contra vremii pentru izolatia interna a sudurilor pe muchii (latime de cel putin 1.5 D). Antreprenorul va superviza locatia, sudorii si munca acestora pe intreaga durata de lucru. In acest scop, Antreprenorul va folosi un Consultant Supervizare specializat in sudura sau alternativ, daca Consultantul Supervizare accepta, un Consultant Supervizare avand cunostinte teoretice bine documentate si experienta practica in executarea si evaluarea lucrarilor de sudura. Sudura va fi controlata de catre o companie de inspectie independenta, angajata de Antreprenor. Antreprenorul este singurul responsabil cu documentarea faptului ca sudarea si inspectarea acesteia indeplinesc toate cerintele specificate. Materiale Otelul la care se refera aceasta specificatie se va conforma la metalul de baza stipulat in Clauza Conductele de otel, Pozare si Testare - Materiale. Se va acorda atentie obtinerii unui mediu de lucru favorabil: selectarea consumabilelor care scot fum putin, etc. Metalul selectat incarcat prin sudura va conferi un metal de sudura potrivit proprietatilor metalului de baza pe cat posibil. Limita de curgere a consumabilelor nu va depasi limita de curgere a materialului de baza cu mai mult de un nivel in EN 499 si nici nu se va permite una mai scazuta. Procesul de sudura Procesele acceptabile de sudura sunt: Sudura cu scut cu arc de metal (Stick) SMAW Sudura cu arc cu gas wolfram (TIG) GTAW Sudura cu arc de metal cu gaz (MIG/MAG) GMAW Sudura cu arc cu flux la miez FCAW Folosirea unui proces de sudura, altul decat cele enumarate anterior, este permisa numai cu aprobarea prealabila a Consultantului Supervizare. Procesele pot fi utilizate in combinatie daca aceeasi combinatie si succesiune a proceselor a fost calificata de testul de calificare a procedurii de sudare. Calificarea procedurii de sudare Antreprenorul va inainta specificatii detaliate cu privire la procedura de sudare in conformitate cu prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Toate dimensiunile, toate combinatiile de materiale care vor fi imbinate si sudurile de reparare vor fi acoperite de fisa tehnologica. Specificatiile de procedura fac obiectul aprobarii Consultantului Supervizare. Consultantul Supervizare poate aproba, la libera sa alegere, utilizarea unor proceduri deja stabilite, testate suficient si documentate, nu mai vechi de 2 ani. Transferul fiselor de calificare a procedurii de sudare de la un Antreprenor la altul nu este permis. Pentru fiecare specificatie de procedura si inainte de inceperea sudarii pe scara larga, Antreprenorul va executa sudura unor imbinari de testare in conditiile de pe santier si respectand detaliile specificatiilor de procedura aprobate.
- 135 -
Testul de calificare se va efectua pe otel cu cea mai mare limita minima de curgere specificata /carbon echivalent maxim care se previzioneaza a fi acoperit de Fisa Tehnologica a Operatiilor de Sudare. Toate rezultatele inregistrarilor de calificare a procedurii vor fi inaintate Consultantului Supervizare pentru aprobarea procedurilor de sudura. Calificarea sudorilor si a operatiunilor de sudura Consultantul Supervizare va accepta numai sudorii si operatorii sudori calificati care isi pot dovedi calificarea in sudarea retelelor de conducte. Inainte de executarea sudurilor la scara, operatorii se vor califica pentru procedurile de sudura relevante conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Testele de calificare sunt acceptabile daca intrunesc cerintele cu privire la testarea vizuala, testarea distructiva si examinarea radiografica, dupa cum se stipuleaza in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Testarea va fi efecuata de catre un laborator agreat, pe cheltuiala Antreprenorului. Certificatele de testare a performantelor sudorilor si operatorilor-sudori vor fi eliberate si pastrate pe santier pe intreaga durata a lucrarilor. Testele de calificare a sudorilor si operatorilor-sudori pot fi efectuate impreuna cu testele de calificare a procedurilor de sudura. Aceste certificate sunt valabile pe o perioada de numai sase luni dupa ultima sudura executata.
Pregatirea sudurii Clasele pieselor de material, grosimea peretelui si indicii de presiune se vor conforma cerintelor stipulate de specificatiile si planurile aplicabile. Fiecare conducta sau componenta va fi inspectata vizual pentru a se asigura ca nu a suferit nicio deteriorare determinabila prin examinare vizuala. Amplasarea pieselor defecte se va decide dupa consultari cu Consultantul Supervizare. Toate cerintele cu privire la pregatirea sudurii, continute in fisa tehnologica calificata a sudurii, vor fi respectate cu strictete. Sudura Sudura va fi executata de sudori calificati si in stricta conformitate cu procedurile calificate de sudura. Procesul de sudare va fi suspendat de catre Antreprenor atunci cand conditiile meteorologice predominante vor afecta calitatea lucrarii, de ex. umiditate in aer, nisip vanturat, vant puternic sau furtuni. Curburile difuze in afara nisei sudurii nu sunt permise. In cazul in care apar curburi difuze in aceasta zona, acest fapt va fi adus in atentia Consultantului Supervizare care poate solicita ca sectiunea defecta sa fie reparata sau taiata pe cheltuiala Antreprenorului. Impamantarile pentru sudura vor fi intodeauna pozitionate in centrul imbinarii, in cazul sudurii la radacina sau in solzi, la capete. Acestea vor fi conectate mecanic sau magnetic la conducta. Fiecare pasaj va fi finalizat in jurul intregii circumferinte inainte ca urmatorul pasaj sa fie inceput. Pozitiile start/stop nu vor fi identice pe pasajele succesive. La finalizarea sudurii in solzi la capete, cusatura de sudura si suprafata conductei vor fi curatate de petele de sudura sau alte depuneri si va fi infasurata intr-un strat izolator uscat si impermeabil pentru a se asigura o racire lenta a zonei sudate si a o proteja de ploaie. Curatarea dupa sudura Suprafata va fi uscata, fara pete de ulei, grasime, sol sau reziduuri de beton. Praful de rugina si zgura vor fi indepartate cu o perie de sarma imediat inainte de inspectia pentru sudura. Pe conductele drepte, perierea se va efectua mecanic cu ajutorul unor perii ascutite
- 136 -
pentru a se evita lustruirea suprafetei de otel. Asadar este necesara existenta unui stoc de perii, disponibile imediat. Sudurile executate cu metale subtiri de baza vor fi spalate cu apa dulce. Este permisa ca alternativa curatarea prin sablare de calitatea Sa 2. Tratarea la temperaturi ridicate post-sudare TTRPS a cusaturilor de sudura va fi executata numai daca se specifica astfel in fisa tehnologica aprobata a sudurii sau daca se indica pe material. Procedurile TTRPS vor fi aprobate de catre Consultantul Supervizare. Identificarea cusaturilor de sudura Fiecare sudura transversala va fi numerotata de catre Antreprenor conform sistemului ce va fi specificat de Consultantul Supervizare. Acest numar va fi vopsit pe invelisul conductei, pe fata imbinarii, la 0.5 m - 1.0 m de cusatura de sudura, impreuna cu numarul si lungimea conductei, in scopul de a facilita completarea registrului conductei. Pentru fiecare conducta si fiecare sectiune asupra careia s-a efectuat testul de presiune, Antreprenorul va completa formulate tiparite si le va introduce in jurnalul conductei. Pe masura progresului lucrarilor, Antreprenorul va prezenta Consultantului Supervizare formularele introduse in jurnalul conductei. Inainte de inceperea unui test de presiune, jurnalul conductei completat pentru sectiunea in cauza va fi predat Consultantului Supervizare. Inchiderea capetelor conductei Pe durata sudarii unui segment de conducta, toate capetele deschise ale acelui segment vor fi obturate cu un dop sau capac. Cand se intrerupe constructia unei conducte, Antreprenorul va inchide capetele lantului de conducte. Obturarea va fi destul de ermetica pentru a preveni intrarea materiilor straine in conducta. Dopurile sau capacele nu trebuie fixate prin sudare sau alta metoda ce deterioreaza conducta. Ele se ataseaza conductei si vor ramane pe loc pana la pozarea lantului de conducte. INSPECTIA SUDURII-CONDITII GENERALE Examinarea se va realiza conform specificatiei si prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare: Examinarea radiografica conform. Sudarea prin fuziune pe circumferinta imbinarilor la conductele de otel cu o grosime a peretelui de pana la 50 mm Examinarea cu ultrasonice Examinarea particulelor magnetice conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare Examinarea penetrarii lichidelor Examinarea vizuala Masurarea duritatii Antreprenorul va angaja o companie de inspectie independenta care va executa, va evalua si documenta inspectiile tuturor sudurilor. Compania de inspectie va fi aprobata de catre Consultantul Supervizare. Examinarea non-distructiva va fi efectuata conform procedurii scrise. Procedura se va conforma cerintelor metodei standard adecvate si conform acestei specificatii. Procedurile vor fi inaintate Consultantului Supervizare spre aprobare si vor fi calificate satisfacator pentru Consultant Supervizare. Sfera examinarii Sudurile vor fi 100% examinate vizual. Sudurile garantate (care nu vor fi supuse testului de presiune) si sudurile solidare vor fi 100% examinate prin radiografie si ultrasunete.
- 137 -
Toate sudurile care au fost reparate sau inlocuite vor fi in procent de 100% reexaminate prin aceleasi metode si cu aceleasi criterii de acceptare care au fost impuse si pentru lucrarea originala. Examinarea ultrasonica poate inlocui radiografia atunci cand examinarea radiografica nu este practica si poate fi utilizata ca metoda generala de confirmare a radiografiei atunci cand exista probleme de interpretare /verificare. Sudurile cu filet si sudurile de conectare a bransamentelor, care nu sunt radiografiate, vor fi examinate cu particule magnetice si metoda de penetrare, in masura specificata pentru sudurile cap la cap. Atunci cand se impune examinarea pe loc a sectiunilor subsecvente, sudurile vor fi selectate astfel incat sa se asigure ca sunt incluse munca fiecarui sudor si fiecare procedura de sudura. Daca examinarea pe loc dezvaluie defecte, vor fi examinate alte doua suduri, cea precedenta si cea subsecventa, executate de catre acelasi sudor. In cazul in care una din aceste suduri prezinta defecte, vor fi examinate trei suduri precedente si trei subsecvente, pe cheltuiala Antreprenorului. Daca cinci sau mai multe suduri subsecvente ale aceluiasi sudor prezinta defecte, toate sudurile executate de acel sudor vor fi examinate aditional, pe cheltuiala Antreprenorului. Toate sudurile cap la cap din sistemul de conducte cu o presiune proiectata > 16 bar vor fi 100 % examinate prin radiografie. Cel putin 10% din celelalte suduri cap la cap vor fi examinate prin radiografie de-a lungul intregii lor circumferinte, dupa cum s-a descris anterior. Consultantul Supervizare poate solicita o examinare mai extinsa. In special pentru statiile de tratare, toate sudurile in: conducte ce contin substante letale conducte de exploatare a hidrogenului conducte tehnologice subterane conducte duble (interioare) vor fi 100% examinate prin radiografiere. Criteriile de acceptare Criteriile de acceptare vor fi cele stipulate in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Testarea productiei Consultantul Supervizare va fi indreptatit sa selecteze un numar de cusaturi de sudura pentru testare destructiva. Antreprenorul va avea responsabilitatea sa scoata cusaturile, sa teseasca capetele conductei si sa sudeze imbinarea la loc. Testele destructive vor fi conforme conditiilor din specificatia generala pentru sudura ce acopera testele de calificare pentru procedurile de sudare, cu exceptia cazului in care s-a convenit altfel. Autoritatea Contractanta va suporta costurile acestor teste, in cazul in care sudurile se dovedesc a fi acceptabile. Totusi, in cazul in care rezulta ca aceste cusaturi de sudura nu se conformeaza cerintelor, insusi Antreprenorul va suporta costurile. In aceasta situatie, Consultantul Supervizare poate insista sa se testeze si alte cusaturi de sudura, iar costul testarii si refacerii cusaturii de sudura va fi suportat de catre Antreprenor, indiferent de rezultate. Daca si aceste cusaturi de sudura nu se conformeaza cerintelor, controlul poate fi extins, pe cheltuiala Antreprenorului. Sfera unei asemenea inspectii suplimentare va fi decisa de catre Consultantul Supervizare, cu scopul de a stabili, intr-o maniera satisfacatoare, daca lucrarile de sudura se conformeaza cerintelor sau nu. In cazul in care apare o schimbare de personal pe parcursul desfasurarii lucrarilor de sudura, aceasta ar putea influenta calitatea cusaturilor de sudura si Consultantul Supervizare poate solicita ca o noua cusatura de sudura sa fie testata destructiv, pe cheltuiala Antreprenorului.
- 138 -
Cerintele cu privire la documentatie Inainte de examinare: Certificatele pentru personalul NDE Procedurile NDE Formularele de rapoarte Cererile de abateri de la cerintele specificate, daca este cazul In timpul examinarii: Rapoartele din teren Dupa examinare: Rapoartele examinarilor autorizate cu rapoartele si filmele din teren atasate. Invelisul cusaturilor de sudura Dupa finalizarea cu succes a procedurilor de inspectie, cusaturile de sudura si zona inconjuratoare vor fi curatate cu grija si protejate cu o captuseala interna si un strat extern conform prevederile din cap 3.4 privind protectia. FILETELE Conductele de otel cu diametre nominale de pana la si inclusiv 150 mm pot fi infiletate la ambele capete si prevazute la un capat cu un manson insurubat detasabil. Mansoanele vor avea o lungime minima de 44% din diametrul conductei, plus 30 mm, si filete paralele. Capetele conductelor vor fi prevazute cu filete conice. Mansoanele vor fi fabricate din materiale similare cu cele ale conductelor. IMBINARILE CU FLANSE SI CUPLURI MECANICE Atunci cand sunt necesare flanse, acestea vor fi piese forjate sau realizate din placi de otel ce respecta specificatiile cu privire la otel, ca material pentru conducte. Flansele vor fi de tipul sudate si perforate pentru aplicare, NP 10 sau NP 16. Cuplurile mecanice vor fi de tipul specificat pentru conductele din fonta ductila. Suruburile si garniturile, ca si protectia anticoroziva, vor fi de tipul specificat pentru conductele din fonta ductila. SISTEMUL DE PROTECTIE CATODICA Generalitati Lucrarile sistemului catodic includ masuratori, analize, proiectare, livrare si instalare, controlul si testarea sistemului instalat, ca si manualul de operare si intretinere. Standarde Lucrarile sistemului de protectie catodica vor fi proiectate, pregatite si instalate conform cerintelor standardelor relevante si surselor stiintifice. Specificatiile pentru Lucrari Urmatoarea specificatie prevede conditiile minime cu privire la lucrarile ce vor fi executate de catre Antreprenor. a) Masuratorile pentru determinarea rezistentei specifice a solului de-a lungul rutei conductei. b) Masurarea valorii pH-ului de-a lungul rutelor conductelor pentru a se determina variatia caracteristicilor solului. c) Analiza continutului de cloruri si sulfati de-a lungul conductei pentru a determina pozitia flanselor de izolare. d) Investigarea continuitatii electrice de-a lungul conductei pentru a determina pozitia flanselor de izolare. e) Selectarea locatiilor paturilor anodice. f) Deciderea punctelor potrivite pentru conectari de pe linia conductei. g) Pregatirea proiectului, incluzand calculele si criteriile aprobate de catre Consultantul Supervizare.
- 139 -
h) Proiectul va fi marcat pe planul conductelor si va include divizarea conductelor cu flanse de izolare, locatiile de montare a unitatilor de transformare/grupurilor de redresare, paturile anodice, a stalpilor de masurare si rutelor cablurilor. i) Planurile detaliate pentru cutiile unitatilor de transformare/grupurilor de redresare si stalpilor de masurare. j) Diagrame electrice. k) Anozii vor fi proiectati pentru o durata de viata de minim 15 ani. Specificatiile cu privire la materiale Anozi auxiliari. Anozii din siliciura de fier vor fi utilizati pe sectiunile de conducta care sunt protejate de un sistem catodic extern. Dimensiunile anozilor vor fi: Diametrul capacului: 100 mm Diametrul corpului: 75 mm Lungime: 1500 mm Greutate: 45 kg Compozitia chimica a anozilor va fi: Siliciu (Si): 14-16 % Crom(Cr): 4-4.5 % Carbon (C): 1% Mangan (Mg): 1% Fier (Fe): aprox. 78 % Capacele vor fi protejate cu material izolant, iar conexiunea la cabluri va fi de asemenea izolata cu material dur. Anozii turnati nu vor prezenta pori si crapaturi. Va fi prelevata o proba din fiecare anod pentru analize chimice si electrice. Anozi pentru instalare subterana. Anozii de magneziu vor fi utilizati pe sectiunile de conducta care sunt protejate cu sistem galvanic. Anozii vor avea o greutate intre 7 si 15 kg. Anozii vor contine 99.9 % magneziu (Mg). 10 % din anozi vor fi testati cu privire la: Potentialul electric: (ref la electrodul Cu/CuSO) -1500 mV in apa marina Capacitatea teoretica de curent: 2200 Ah/kg Eficienta anodului: 50% Anozii vor fi curatati de mizerie, rugina, piatra si alte substante straine. Materialul pentru suprafata de sprijin a anodului. Materialul care va fi folosit pentru suprafata de sprijin a anozilor din siliciura de fier va fi praful de cocs, cu aproximativ 10 % var nestins amestecat in cocs in momentul dispunerii materialului. Marimea maxima a particulelor din praful de cocs trebuie sa fie de 10 mm, iar indicele de trecere printr-o sita nr. 100 nu va depasi 5 %. Rezistenta electrica a materialului nu va depasi 5 ohm. Pentru fiecare anod se vor folosi 200 kg de material. Materialul care va fi folosit pentru suprafata de sprijin a anozilor de magneziu va fi un amestec de gips, bentonit si sulfat de sodiu, care sa confere o rezistenta electrica de 25100 ohm. Unitatea de transformare/grupul de rectificare. Unitatea va fi din dioda de siliciu, de tipul cu racire in ulei si cu o capacitate de doua ori mai mare decat cea necesara. Unitatea va fi protejata impotriva supratensiunii si va fi capabila sa functioneze continuu intre 15 si + 70 grade C. Voltmetrul din unitate va avea un interval de 015 V, iar ampermetrul din unitate un interval de 050 A, ambele cu o precizie de 1%.
- 140 -
Cutia, cablurile si celelalte componente vor fi astfel cum se stipuleaza in clauzele referitoare la instalatiile electrice, iar cutiile vor fi montate securizate pe fundatii de beton armat. Unitatea va fi conectata la reteaua electrica, avand un contor electric aprobat. Posturile de masurare Posturile de masurare vor fi reprezentate de cutii mici cu conexiunile polare necesare stabilite in siguranta, in beton impamantat. Se vor respecta clauzele din specificatie cu privire la instalatiile electrice. Un cablu separat dublu va fi conectat la fiecare anod din posturile de masurare, cu o lungime minima de 3 m, fara imbinari. Conductorul de curent din anod va fi din otel. Electrozii de referinta vor fi Cu/CuSO4. Instalarea Instalarea anozilor se va executa conform practicii in materie. Materialul suprafetei de sprijin a anodului va inconjura fiecare anod, avand un strat minim de 250 mm. Conexiunile electrice vor fi executate pe masura ce sudurile si imbinarile termice vor fi izolate cu materiale aprobate. Rezistenta suprafetelor de sprijin va fi verificata imediat dupa instalare. Toate cablurile impamantate vor fi marcate cu banda de cablu corespunzatoare si montate conform clauzelor cuprinse in specificatia electrica. Excavatiile si umplutura vor fi executate conform clauzelor relevante stipulate in aceasta specificatie. Perioada anterioara darii in exploatare Dupa finalizarea lucrarilor de instalare a sistemelor, urmatoarele masuratori se vor efectua si inregistra ca documentatie: Sistemul electric extern Potentialul conductei/terenului Rezistenta suprafetei de sprijin a anodului Tensiunea electrica rezultata a transformatorului/rectificatorului Curentul pentru suprafata de sprijin a anodului In orice punct de pe linia conductei potentialul nu trebuie sa fie sub 850 mV, masurat in raport cu electrodul Cu/CuSO4 Potentialul conductei/terenului nu va fi mai mic de 2 volti la punctul de conectare a curentului pe conducta Rezistenta combinatiei anod suprafata de sprijin nu va depasi 1 ohm Curentul electric furnizat de transformator/rectificator nu va fi sub 80 % din necesarul sistemului. Sistemul anodic galvanic Potentialul conductei/terenului Potentialul anodului/terenului Potentialul sistemului/terenului Curentul in anod Potentialul conductei/terenului nu trebuie sa fie, in orice punct, mai mic de 850 mV, masurat in raport cu electrodul Cu/CuSO4. In cazul in care masuratorile mentionate anterior nu sunt conforme cerintelor, Antreprenorul va face, pe cheltuiala sa, corectiile necesare asupra sistemului pana cand masuratorile se conformeaza specificatiei. Operarea si intretinerea Antreprenorul va pregati un manual de operare si intretinere, incluzand masuratorile finale care vor fi inaintate spre aprobare Consultantului Supervizare. In cazul in care sistemul de protectie catodica nu este predat clientului imediat dupa instalare, pe o perioada de 12 luni de functionare, masuratorile si verificarile necesare vor fi efectuate de catre Antreprenor si inregistrate conform manualului.
- 141 -
Daca apar defecte in sistem in aceasta perioada, acestea vor fi remediate de catre Antreprenor, fara costuri aditionale pentru Client. Flansele de izolare Flansele de izolare pentru protectia conductelor de otel impotriva curentului dispersat vor fi utilizate in urmatoarele locatii: a) La toate conexiunile intre teurile de pe conductele de otel si ramificatiile din fonta ductila b) De oricare parte a vanelor de pe conductele de otel c) De orice parte a liniilor de inalta tensiune (peste 50 kV) suspendate sau impamantate, la o distanta de 75 m de liniile de inalta tensiune d) In punctele selectate, determinate prin proiectul sistemului de protectie catodica al Antreprenorului e) In orice alte puncte unde prezenta flanselor de izolare este considerata ca fiind necesara. Flansele de izolare vor asigura o deconectare electrica completa a sectiunilor de conducta sau conductei si accesoriilor. Garnitura de izolare va avea o grosime de 4 mm, cu minim 1 mm material vulcanizat sau similar, pe oricare parte. Mansoanele de izolare din jurul suruburilor vor fi dintr-o bucata pentru fiecare surub si se vor prelungi prin saibe de etansare si de otel la oricare dintre capete. Grosimea peretelui va fi de minim 1.0 mm. Saibele de etansare vor avea un diametru cu 15 mm mai mare decat diametrul saibelor de otel si o grosime de 4 mm.
3.3.8. TEVI DIN POLICLORURA DE VINIL NEPLASTIFIATA (PVC)

TEVI PVC PENTRU APLICATII SUB PRESIUNE SR EN 1452-1:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Generalitati SR EN 1452-2:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 2: Tevi SR EN 1452-3:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 3: Fitinguri Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 4: Robinete si echipamente auxiliare
SR EN 1452-4:2003
TEVI PVC PENTRU APLICATII FARA PRESIUNE Tevile si racordurile PVC pentru aplicatii fara presiune vor fi in conformitate cu SR EN 1401-1:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice ngropate pentru bransamente si sisteme de evacuare fara presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Specificatii pentru tevi, fitinguri si sistem
- 142 -
SR ENV 1401-3:2002
SR ENV 1329-2:2002
SR ENV 1452-6:2002
SR EN ISO 13783:2002
SR ENV 1401-2:2001
SR ENV 1452-7:2001
SR EN 1453-1:2001
Sisteme ngropate de tevi de materiale plastice pentru scurgeri si canalizari, fara presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 3: Ghid pentru instalare Sisteme de tevi de materiale plastice pentru evacuarea apelor murdareti uzate (la temperatur sczutti ridicat) din interiorul structurii cldirilor. Policlorur de vinil neplastifiat (PVC-U). Partea 2: Ghid pentru evaluarea conformittii Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru alimentare cu ap. Policlorur de vinil neplastifiat (PVC-U). Partea 6: Ghid de instalare Sisteme de canalizare de materiale plastice. Mufe de legtur duble de policlorur de vinil neplastifiat (PVC-U), rezistente la sarcin axial. Metod de ncercare a etanseittiiti a rezistentei la tractiune, cu solicitare la ncovoiereti presiune intern Sisteme de canalizare de materiale plastice ngropate pentru bransamenteti sisteme de evacuare fr presiune. Policlorur de vinil neplastifiat (PVC-U). Partea 2: Ghid pentru evaluarea conformittii Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru policlorur de vinil neplastifiat (PVC-U). Partea 7: Ghid pentru evaluarea conformittii Sisteme de canalizare din materiale plastice de tevi cu pereti structurati pentru evacuarea apelor menajere si apelor uzate (la temperatura joasa si la temperatura ridicata) din interiorul cladirilor. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Specificatii pentru tevi si sistem
I. Generaliti DISPOZIII GENERALE PENTRU EXECUTANT Pentru realizarea n bune condiii a tuturor lucrrilor care fac obiectul prezentei investiii, executantul va desfura urmtoarele activiti: Studierea proiectului pe baza pieselor scrise i desenate din documentaie, menionate n borderou, precum i a legislaiei, standardelor i instruciunilor tehnice de execuie la care se face trimitere, astfel nct la nceperea execuiei s poat fi clarificate toate lucrrile ce urmeaz a fi executate Conductele, bransamentele i racordurile folosite pentru realizarea instalaiilor trebuie s poarte un consemn de marc care s asigure conformitatea cu normele standard Va sesiza proiectantul n termen legal de eventualele neconcordane ntre elementele grafice i cifrice sau va prezenta obieciuni n vederea rezolvrii i concilierii celor prezentate. n timpul execuiei: Va asigura aprovizionarea ritmic cu materialele i produsele cuprinse n proiect n cantitile i sortimentele necesare Va sesiza proiectantul n cazul imposibilitii procurrii anumitor materiale i produse prevzute n documentaia de proiectare prezentnd n acelai timp o ofert a altui material similar, cu caracteristici cel puin identice din punct de vedere tehnic i economic cu cel prevzut n proiect Va asigura fora de munc i mijloacele de mecanizare necesare n concordan cu graficul de execuie i cu termenele pariale stabilite Va respecta cu strictee tehnologia i caracteristicile de lucru menionate n proiect (tipul materialului, diametre, pante, adncimea de pozare, pat de material, montaj, etc). Executantul lucrrilor este obligat s pstreze pe antier, la punctul de lucru, pe toat durata de execuie i a probelor tehnologice, ntreaga documentaie pe baza creia se execut lucrrile respective, inclusiv dispoziiile de antier date pe parcurs.
- 143 -
Aceast documentaie mpreun cu procesele verbale de lucrri ascunse, documentele care atest calitatea materialelor, instalaiilor, celelalte documente care atest buna execuie sau modificrile stipulate de proiectant n urma deplasrilor n teren, vor fi puse la dispoziia organelor de ndrumare control. Modificrile de orice fel ale prevederilor proiectului tehnic se vor executa numai cu avizul proiectantului. Modificrile consemnate n caietul de procese verbale vor fi stipulate i n partea desenat a documentaiei, n scopul informrii beneficiarului la punerea n funciune despre elementele reale din teren. n caz contrar, executantul devine direct rspunztor de eventualele consecine negative cauzate de nerespectarea proiectului. DISPOZIII GENERALE PENTRU BENEFICIAR Beneficiarului, prin dirigintele de antier, i revin urmtoarele sarcini: Recepia documentaiei tehnice primite de la proiectant i verificarea pieselor scrise i desenate, precum i a corespondenei dintre acestea, exactitatea elementelor principale (lungimi, diametre, trasee, etc.) Sesizarea proiectantului de orice neconcordan sau situaie specific aprut la execuie, n scopul analizei comune i gsirii rezolvrii urgente Anunarea proiectantului n vederea prezentrii la fazele determinante: trasare reele, punere n funciune sau alte situaii Neacceptarea modificrilor fa de proiectul tehnic fr avizul proiectantului Urmrirea ritmic a execuiei lucrrilor n scopul respectrii documentaiei tehnice, participarea conform sarcinilor sale de serviciu la controlul calitii lucrrilor, la confirmarea lucrrilor ascunse i a cantitilor de lucrri, efectuate de executant la nivelul fiecrei faze determinante Neacceptarea sub nici un motiv a trecerii la o alt faz sau recepia lucrrilor executate fr atestarea tuturor elementelor care concur la o bun calitate a materialelor i execuiei Pentru orice nerespectare a prevederilor proiectului tehnic, beneficiarul, prin dirigintele de antier, va solicita sprijinul proiectantului n scopul clarificrii problemelor. II. Lucrri pregtitoare nainte de nceperea execuiei, beneficiarul mpreun cu executantul lucrrii vor convoca pe antier delegai de la toate unitile deintoare de gospodrii subterane, cu ajutorul crora se vor identifica i marca pe teren toate punctele de apropiere sau intersecie a traseului lucrrilor proiectate cu reele sau construcii subterane existente n zon i se vor stabili ntrun proces verbal msurile de siguran necesare a fi luate pentru evitarea unor eventuale deranjamente sau accidente. Pentru depistarea gospodriilor subterane a cror poziie nu se cunoate cu exactitate se vor face sondaje manuale n prezena delegatului unitii ce administreaz instalaia respectiv. III. Materiale i echipamente Condiii generale Pentru executarea lucrrilor se vor utiliza numai materiale i echipamente omologate. Fiecare dintre acestea vor fi marcate corespunztor i vor fi nsoite de certificate de calitate i de garanie, dup caz. Se va respecta n totalitate tehnologia de execuie a lucrrilor din prezenta documentaie tehnic i normele specifice date de furnizor. Domenii de aplicare. Caracteristici i avantaje Policlorura de vinil (PVC) este un material termorigid obinut prin polimerizarea clorurii de vinil. Se prezint sub form de pudr amorf de culoare alb. Produsele din PVC se fabric dintr-un amalgam numit mixtur PVC care se amestec cu diferii aditivi de prelucrare, colorani i materiale de umplutur. evile din PVC se produc prin extrudare, iar fitingurile prin injecie. evile i fitingurile din PVC rigid sunt destinate reelelor de canalizare gravitaional a apelor uzate menajere i a apelor pluviale.
- 144 -
Conductele de canalizare din PVC se utilizeaz att n interiorul cldirilor, pentru conductele principale (ngropate sau la suprafa) ct i n exterior (ngropate). Temperatura maxim admisibil a apei menajere nu trebuie s depeasc 60C. n aceste condiii de exploatare, durata de via a acestor reele este de min. 50 ani. Caracteristicile generale ale materialului: densitate: 1,371,47 kg/dm3 sarcina unitar maxim: 48 MPa (480 kgf/cm2) modul de elasticitate: 30003500 MPa coeficient de dilatare termic liniar: 0,060,08 mm/mC conductivitate termic: 0,13 kcal/hmC rezisten electric superficial: 1012 W alungirea la rupere: 10%. Utilizarea evilor de policlorur de vinil are o serie de avantaje tehnice i economice: durat de via ridicat greutate specific mic, din aceast cauz manipularea, transportul i montajul se realizeaz uor i rapid eficien n utilizare, rezisten la coroziune, rezisten la mbtrnirea accelerat, siguran n exploatare, durat mare de folosin comportare bun n condiiile terenurilor agresive, rezisten la microorganismele din apele reziduale pierderile de sarcin sunt minime deoarece nu se formeaz excrescene n interiorul conductelor, coeficienii de depuneri interne fiind minimi materiale ecologice, mbinri perfect etane i nu permit formarea depunerilor i dezvoltarea coloniilor de alge.
Teava Riflata pentru canalizare Tevile riflate din polietilena si fitingurile pentru canalizari cu perete dublu pot fi folosite daca indeplinesc necesitatile sistemelor moderne de canalizare: durabilitate, etanseitate, costuri scazute, clase de resistenta SN4 si SN8 si gama variata de fitinguri confectionate (mansoane de racord, garnituri, coturi, capace, teuri, racorduri Y, etc)
IV. Prescripii de livrare, transport i depozitare evile din PVC trebuie s aib suprafaa interioar i exterioar curat i neted, s nu aib defecte de importan, ca de exemplu rizuri, cratere, deformaii etc. La examinarea cu ochiul liber evile din PVC trebuie s fie drepte, culoarea lor s fie uniform i de aceeai nuan, suprafaa interioar i exterioar s fie neted, fr fisuri, arsuri sau cojeli. evile din PVC se fabric i se livreaz sub form de bare drepte cu lungimi de 1, 2, 3, 5 i 6 m. Extremitile evilor vor fi debavurate i curate. Manipularea i transportul evilor din PVC se face cu grij pentru a se feri de lovituri. n timpul transportului evile trebuie s se sprijine pe toat lungimea lor. Nu se admite transportul mpreun cu alte obiecte cu muchii tietoare. La ncrcare - descrcare i diverse alte manipulri n depozite i pe antier, evile din PVC nu vor fi aruncate, iar deasupra lor nu se vor depozita sau arunca alte materiale. n timpul transportrii pe antier i mai ales n timpul aezrii de-a lungul spturilor, trebuie evitat trrea tuburilor pe teren, deoarece se pot produce daune ireparabile din cauza anurilor, pietrelor i altor obiecte existente n zon.
- 145 -
evile din PVC vor fi aezate pentru transport numai pe suprafee drepte i netede sprijinite continuu pe toat lungimea lor, n stive ce nu depesc 0,75 m nlime. Materialele vor fi bine sprijinite lateral pentru a nu se rsturna unele peste altele n timpul transportului. Se recomand ca la ncrcarea n mijloacele de transport, la nceput s se aeze evile cele mai grele, pentru a evita deformarea celor mai uoare. Fixarea ncrcturii se poate face cu funii sau benzi de cnep sau nylon sau similare. Descrcarea se va efectua astfel nct s se evite cderea evilor unele peste altele, pe suprafee tari sau cu muchii ascuite. Toate vehiculele care vor transporta conducte vor trebui s aib platforma suficient de mare astfel nct conductele s nu atrne n afara ei. Conductele vor fi manevrate conform recomandrilor productorului. Fitingurile i armturile se vor ambala i livra n cutii sau n pungi de plastic. Conductele i fitingurile din PVC pot fi depozitate n aer liber, dar nu mai mult de 23 luni. La depozitare mai ndelungat se va asigura protecie mpotriva radiaiilor solare cu ecrane (copertine) opace care nu mpiedic aerisirea. Depozitarea evilor tip bar se face n rastele metalice pentru a le proteja de aciuni mecanice, stivuite pe traverse de lemn astfel nct s nu provoace deformarea mufelor din seria orizontal de jos. La depozitarea n vrac, nlimea maxim la care pot fi suprapuse conductele fr a se produce deformarea lor n rndurile inferioare este de 1,5 m. n timpul depozitrii, chiar i temporar, evile trebuie s se sprijine pe toat lungimea lor. Conductele depozitate n vrac se aeaz prin alternana capetelor nemufate cu a celor anfrenate, astfel nct s se realizeze o suprafa etan, mufele rmnnd n exterior. Cnd se utilizeaz bare de sprijin, acestea trebuie s aib cel puin 7,5 cm lime i s fie aezate la distane egale de 12 m, respectiv la 0,5 m de capetele conductelor. Inelele de etanare se depoziteaz n locuri uscate i rcoroase, protejate de razele solare i ferite de contactul cu substane chimice, uleiuri minerale, combustibili. n antier, unde temperatura poate depi 25C trebuie evitat depozitarea tuburilor nfiletate unul n altul deoarece se produce ovalizarea tuburilor situate n stratele de jos (datorit greutii excesive). La temperaturi joase crete probabilitatea ruperii tuburilor din PVC. V. Trasarea lucrrilor Trasarea conductelor se materializeaz pe teren prin rui amplasai pe axul viitoarelor trasee la intervale de cca. 2550 m i la toate punctele caracteristice (la cotiri n plan i n profil, n vrfurile de unghi ale acestora, la tangentele de intrare i ieire din curbele realizate prin pozarea tuburilor, n axul cminelor, n punctele de racord, n punctele de schimbare a diametrului sau tipului de conduct, n punctele cu masive de prob i de ancoraj) i marcai n conformitate cu notaiile punctelor de pe plane. Fiecare ru va avea doi martori amplasai perpendicular pe ax la o distan care s-i asigure mpotriva degradrii n timpul executrii spturilor, al depozitrii pmntului i al circulaiei pe marginea anului. De asemenea se planteaz rui pe poriunile de aliniament, din 50 n 50 m, pe axul traseului. Respectarea ntocmai a cotelor de pozare i a pantelor conductei prevzute n proiect prezint o deosebit importan pentru funcionarea corespunztoare a colectoarelor de canalizare. VI. Executarea spturilor Executarea spturile va ncepe numai dup organizarea complet a lucrrilor i aprovizionarea, pe tronsoane dinainte precizate, a tuturor materialelor (conducte, piese speciale, plane, etc.) i a utilajelor necesare pentru executare, astfel nct traneele s stea deschise o perioad ct mai mic de timp. n zonele n care este pmnt vegetal se va depozita separat pentru a putea fi valorificat ca atare.
- 146 -
Execuia spturilor se va face dup o prealabil nivelare i pregtire a terenului, astfel nct s se previn inundarea traneelor din ploi, s se asigure o scurgere normal a apelor superficiale care ar putea fi stnjenit de realizarea spturilor i a depozitelor de pmnt. n terenuri alunectoare spturile se deschid pe tronsoane relativ scurte, de max. 1520 m, executarea urmnd s se fac foarte rapid. Spturile se vor limita la tronsonul pentru care sunt asigurate toate cele necesare realizrii tuturor lucrrilor, inclusiv probele de etaneitate. La executarea spturilor, depozitarea pmntului se va face la cel puin 0,50 m deprtare de marginea traneei, pe o singur parte a traneei, aceea opus cii de acces i transport a tuburilor i materialelor pentru conduct. La execuia spturilor se vor folosi sprijiniri corespunztoare naturii terenului ntlnit. n lungul anului se vor monta parapete, iar n locul de traversare a acestuia se vor monta podee prefabricate corespunztoare scopului pentru care s-au prevzut (pietoni, vehicule). n zona reelelor subterane existente se vor executa numai spturi manuale. Operaiunea de spare a ultimilor 20 cm, pn la cota inferioar a anului, se va face manual i numai atunci cnd au fost aduse lng an tuburile din PVC i au fost pregtite toate piesele speciale necesare. Limea anurilor se prevede de min.0,75m, adncimea fiind variabil funcie de adncimea de nghe, care este de 1,2 m, deasupra generatoarei superioare a conductelor, a pantei longitudinale i n funcie de reelele edilitare subterane existente cu care se intersecteaz i fa de care trebuie pozate conductele. Adncimea minim de ngropare a conductelor din PVC este determinat de adncimea maxim de nghe i de traficul stradal. Adncimea maxim de ngropare este determinat de asigurarea pantei de curgere, umplutur i de grosimea peretelui conductei. Amenajarea anului trebuie s fie sub cota determinat de profilul longitudinal i s respecte panta prevzut de proiectant. Fundul anului trebuie s fie neted, fr pietre i rdcini, de rezisten corespunztoare pentru susinerea conductei, respectiv a patului de susinere. n cazul n care prin sparea mecanizat a anului nu se poate asigura netezimea fundului anului, se va proceda la ndeprtarea manual a pmntului din ultimul strat de 20 cm, iar n cazul n care sunt necesare umpluturi de egalizare a fundului, trebuie efectuat compactarea acestora. VII. Pozarea conductelor Dup executarea anului pe traseul i la adncimea dat n proiect, se niveleaz fundul spturii cu un strat de nisip sau pmnt mrunit selecionat. Limea minim a anului este: B = D + 0,50 m (B = 0,25 + 0,5 = 0,75 m). Necesitatea executrii patului de susinere se decide n funcie de calitatea solului de la fundul anului. Se renun la patul de susinere cnd solul prezint o rezisten bun la ncrcare i este granulos. Compactarea fundului anului trebuie efectuat i n asemenea cazuri. n toate celelalte cazuri se execut pat de susinere, cu grosimea minim de 10 cm, iar n cazul solului stncos sau pietros, cu grosime minim de 15 cm. n cazul solurilor nefavorabile cu coninut ridicat de materii organice, sol uor sub nivelul apei freatice este recomandabil consolidarea fundului prin executarea unei fundaii sub patul de susinere. Ca material pentru patul se susinere pot fi utilizate solurile uor compactabile, granuloase sau slab impermeabile, lipsite de aglomerri i cu granulaie Dmax20 mm.
- 147 -
Dup poziionarea tuburilor n sptur, deasupra acestora se aterne un strat de pmnt selecionat sau nisip n grosime mai mare de 10cm, msurat de la generatoarea superioar a tubului. Acest strat va trebui s nconjoare tubul de fiecare parte. Compactarea stratului pn la 2/3 din grosimea tubului trebuie executat cu mare grij, manual, ncercnd s se evite deplasarea tuburilor. Pentru compactarea manual se recomand utilizarea bttorului din lemn cu muchii rotunjite, ncercnd s se evite deplasarea tuburilor. Compactarea va trebui s fie aplicat tubului doar lateral i niciodat vertical. Partea superioar a anului se va reumple cu materiale rezultate din sptur curat de elemente cu diametru mai mare de 10 cm i de fragmente vegetale i animale, fiecare strat de 1520 cm fiind compactat separat. Compactarea mecanizat, cu bttoare mecanice grele, poate fi practicat numai de la nlimea de 1 m deasupra conductei. Conductele nu se vor poza pe ct posibil la temperaturi ambiente sub 0C. n nici caz nu se vor efectua montaje la temperaturi sub 5C. Nu se recomand prelucrarea mecanic a evilor la temperaturi sub +5C. nainte de nceperea pozrii, tuburile din PVC trebuie verificate unul cte unul pentru a descoperi eventualele defecte de fabricaie. Capetele, mufele, garniturile trebuie s fie toate n stare bun. Piesele speciale de mbinare vor fi inute pe antier n magazie pn la folosirea lor n execuie. mbinarea evilor din PVC cu alte tipuri de material se va face prin mufare. Coborrea tuburilor n an se execut manual, tuburile din PVC fiind uoare i cu lungimi mici. La terminarea lucrrilor se ndeprteaz toate materialele de construcie rmase precum i surplusul de pmnt, lsndu-se traseul lucrrilor n stare curat. VIII. Sisteme de mbinare Tuburile i racordurile din PVC pot fi unite ntre ele cu ajutorul sistemelor de tip rigid sau elastic. mbinrile rigide (nedemontabile prin lipire) se recomand pentru terenuri stabile, n zone fr activitate seismic accentuat i n zone cu dilatri termice liniare sczute. mbinarea se realizeaz cu mufa pe tubul care trebuie unit sau cu manon cu mufe duble. mbinrile elastice (demontabile etanare cu inele de cauciuc elastomerice) se recomand pentru terenuri instabile, n zone seismice i cu dilatri termice liniare ridicate. La extremitatea sa neted, tubul din PVC poate fi tiat n mod normal pe axa lui cu ajutorul unui fierstru cu dini fini sau cu freza. Pentru introducerea extremitii astfel obinute n muf (att n cazul mbinrilor rigide, ct i n cazul celor elastice), aceasta trebuie teit dup un unghi precizat de ctre productor meninnd la extremitate o grosime indicat de asemenea de productor. La realizarea mbinrilor se recomand respectarea prescripiilor productorului n ceea ce privete pregtirea i realizarea mbinrilor. PVC-ul este un material maleabil la temperaturi ridicate. Prelucrarea evilor din PVC are loc la 130-140C (la temperaturi mai ridicate, PVCul se carbonizeaz), temperatur la care PVC-ul se modeleaz uor, iar dup rcire i menine deformarea produs. nclzirea se execut prin insuflare cu aer cald, cu lamp de benzin sau cu arztor cu gaze. ndoirea conductelor se poate executa la cald, dup cum urmeaz: prin umplere cu nisip cu ajutorul unui agent adecvat, de exemplu tub de cauciuc, arc din inox. La metoda umplerii cu nisip, captul conductei tiate la dimensiunea cerut se astup cu un dop de cauciuc, iar conducta se umple cu nisip prenclzit. Dup compactarea nisipului, se astup i captul cellalt al conductei cu ajutorul unui dop de cauciuc. Conducta nclzit se ndoaie dup ablonul dorit. Pentru schimbarea direciei n plan a conductelor din PVC, se recomand utilizarea racordurilor i jonciunilor speciale realizate tot din PVC.
- 148 -
IX. Proba de etaneitate Reelele exterioare de canalizare se vor proba preliminar la fiecare tronson, pe marginea anului. Proba final (faz determinant) se poate realiza pe mai multe tronsoane dar numai n an. La verificarea traneei i a patului de nisip a conductei se va urmri adncimea traneei, aliniamentul, panta prii inferioare a tranei i natura terenului. Se admit urmtoarele abateri limit la montajul conductei: la pante 10% fa de proiect la cote 5 cm fa de cote proiectate. Conducta trebuie s asigure debitele de calcul la presiunile de serviciu pe toat lungimea ei. Verificarea hidraulic, de rezisten i de etaneitate se va face nainte de executarea umpluturilor. Metoda 1 Nu se admite ncercarea pneumatic. ncercarea se face pe poriuni de conducte pe care au fost montate toate fitingurile, cminele i a cror lungime nu trebuie s depeasc 200 m. Conducta va fi nchis la cele dou extremiti ale sale cu ajutorul unor dopuri cu etaneitate mare i terminate fiecare cu un racord cu tub vertical, pentru a permite crearea presiunii hidrostatice. Conducta trebuie s fie ancorat cu grij, pentru evitarea oricrei micri cauzate de presiunea hidrostatic. De aceea traneea se va umple parial pn la 2030 cm peste partea superioar a tubului lsndu-se mbinrile libere. Umplerea va trebui executat cu grij n aa fel nct s favorizeze ieirea aerului, avnd grij s nu se formeze perne de aer pe conduct. O presiune minim de 0,3 m coloan de ap (msurat n punctul cel mai nalt al tubului) va fi aplicat celei mai nalte pri ale canalului, iar o presiune maxim de pn la 0,75 m coloan de ap, se va aplica celei mai joase pri terminale. n cazul canalizrilor cu nclinri mari, poate fi necesar efectuarea probei pe seciuni, motiv pentru care se vor evita presiuni excesiv de mari. Sistemul va trebui lasat plin cu ap cel puin 1 or nainte de a efectua msurarea. Pierderea de ap, dup trecerea perioadei de timp de 1 or, va fi restabilit prin adugarea de ap, la intervale regulate de timp, cu ajutorul unui cilindru gradat, verificnd cantitatea necesar pentru meninerea nivelului iniial. Pierderea de ap nu poate s depeasc 3 l/km pentru fiecare 25 mm de diametru interior de conduct, pentru 3 bari i n interval de 24 ore. Practic, conducta se consider acceptat atunci cnd dup prima umplere pentru completarea reglrilor, nu se observ variaii ulterioare de nivel. Metoda 2 Proba se va face umplnd conducta ntre dou cmine la presiune hidrostatic. nlimea coloanei de ap din cmine va fi de 1,20m1,50m. nainte de a se ridica presiunea la valoarea prescris se va asigura evacuarea aerului din conduct. n cazul n care dup 30 minute de la oprirea presiunii de prob nu apar scurgeri vizibile i nivelul apei din camine nu scade, proba se consider reuit. Numai n acest caz se poate trece la umplerea anului, n zona mbinrilor, cu nisip pn la 15 cm peste partea superioar a conductei i n continuare cu pmnt. nchiderile provizorii realizate la cele dou capete ale tronsonului supus probei se vor ndeprta numai atunci cnd se realizeaz jonciunea cu tronsonul urmtor. X. Executarea lucrrilor anexe Executarea construciilor accesorii la reeaua de canalizare are ca regul general punerea n funciune a reelei din aval spre amonte.
- 149 -
3.3.9. CONDUCTE DIN POLIETILENA DE INALTA DENSITATE (PEID)

Tevile de polietilena de inalta performanta (PEID), clasificate PE 100, tevile si fitingurile vor fi conforme cu standardul de referinta SR ISO 4437. Antreprenorul va confirma cu documente de la producator urmatoarele: Rezistenta la presiuni supra-tranzitorii Durata de viata la o presiune de 1,2 ori mai mare decat rezistenta minima ceruta, pentru a determina durata probei de presiune. Prezentul caiet de sarcini este intocmit pe baza standardelor, prescriptiilor, prevederilor si normativelor in vigoare si contine proceduri minime pentru executia lucrarilor corespunzatoare retelei de alimentare cu apa potabila din conducte de polietilena de inalta densitate PEID, PE 100, PN 10, SDR 17. In sensul prezentelor prevederi, prin termenul de conducta se intelege ansamblul format din: tevi, fitinguri (coturi, teuri, reductii, capace), flanse, armaturi: NOTE IMPORTANTE a) Prezentul caiet de sarcini se va citi mpreun cu instruciunile date de furnizorul conductelor pentru : Transportul conductelor i fitingurilor din polietilen Stocarea i manipularea lor, la locul de punere n oper Pregtirea conductelor, fitingurilor i garniturilor de cauciuc pentru montare Lansarea n an i montarea propriu-zis a conductelor, a robinetelor, compensatorilor, etc. Probele de presiune - Instruciuni pentru condiii speciale (de calitate a terenului de fundaie, de pante accentuate, nivel ap freatic, actiune coroziv, etc.) b) Se recomand specializarea personalului care va lucra la montarea acestui tip de conducte, fie la furnizorul de materiale, fie sub asistena direct a unor specialiti de la firma furnizoare. Cerintele caietului de sarcini nu vor exonera Contractantul de responsabilitatea efectuarii verificarilor si incercarilor pe care le considera necesare, in vederea asigurarii calitatii materialelor si a executiei TEHNICA MONTRII n anuri deschise a conductelor din polietilen de nalt densitate, comport urmtoarele faze i operaiuni: a) Faze premergtoare: a.1. Pregtirea traseului conductei (eliberarea terenului i amenajarea acceselor de-a lungul traseului, pentru aprovizionarea i manipularea materialelor). a.2. Marcarea traseului i fixarea de repere n afara amprizei lucrrilor, n vederea execuiei lucrrilor. a.3. Recepia, sortarea i transportul evilor i a celorlalte materiale legate de execuia lucrrilor a.4. Pregtirea i realizarea unui montaj preliminar al instalaiilor hidraulice din cmine(acolo unde este cazul). b) Faza de execuie: b.1. Sparea traneelor manual sau mecanizat, conform indicaiilor din proiect b.2. Pregtirea patului de pozare a tuburilor b.3. Lansarea cu atenie, cu utilaje specializate a tuburilor i fitingurilor, etc. necesare b.4. Curirea capetelor drepte, centrarea tuburilor i ungerea garniturilor, conform indicaiilor furnizorilor de tuburi b.5. Lipirea conductei de polietilen b.6. Umplerea parial a traneei cu pmnt (lsnd manoanele sau zonele de lipitur I.
- 150 -
descoperite), incluzand semnalizarea conductei cu folie de polietilena(va fi insotita de 2 fire metalice, din otel inoxidabil(0,5 mm) prinse solidar prin intermediul unei folii adezive de PE, firele metalice vor avea forma ondulata si vor permite o elongatie de 25% inainte de ruperea de catre un excavator, de asemeni vor fi rezistente la smulgere in timpul miscarilor pamantului.) b.7. Montarea armturilor, pieselor speciale i execuia cminelor de vane din B.A. c) Faza de probe i punere n funciune c.1. Executarea nchiderii la capete a fiecrui tronson la care se face proba de presiune c.2. Executarea masivelor de ancoraj, provizorii, la capetele tronsoanelor c.3. Executarea montajului de alimentare cu ap la partea de sus a conductei pentru care se face proba i de evacuare a apei(n partea de jos) a conductei(cu toate accesoriile necesare: robinei, manometre, etc.) c.4. Proba de presiune necesar, executat n conformitate cu normativele n vigoare cu privire la presiunea de ncercare, pierderile de presiune admisibile,etc. c.5. nlturarea defeciunilor (n caz c exist pierderi de ap) i refacerea probei c.6. Executarea umpluturilor i refacerea terenului i a mbrcminii rutiere (conform destinaiei iniiale) c.7. Legarea tronsoanelor c.8. Proba general a conductei i completarea umpluturilor c.9. Splarea cu ap curat a conductelor n interior c.10. Dezinfectarea conductelor (ntruct transport ap potabil) c.11. Obinerea Buletinului de analiz al calitii apei. c.12. Punerea n funciune, la presiunea de regim c.13. Recepia general a conductei. II. FAZELE DE PROBE I PUNERE N FUNCIUNE
1. ncercarea hidraulic va fi fcut pe tronsoane de cca. 150 - 200 m la care sunt montate armturile i dup montarea masivelor de ancoraj provizorii la cele dou capete (obligatoriu) i aleatoriu (pe traseu, dac sunt prevzute n proiect). Robinetele de linie sau ramificaie, capetele libere, vor fi asigurate obligatoriu n timpul probelor, cu masive de ancoraj de beton. Presiunea de regim = 10 bar ; Presiunea de ncercare: La temp. mai mici sau egale cu 20 C se efectueaza la PN 12 bar timp de 1 h ,cu pierderi admisibile de 0,2 bar (dac temperaturile se menin pe durata execuiei cel puin 2 sptmni). La temp. cuprinse intre 20 - 28C(dac temperaturile se menin pe durata execuiei cel puin 2 sptmni) se efectueaza la 10 bar, timp de1h, cu pierderi admisibile de 0,9 bar. La temp. de peste 28 C durata este de 30 minute cu pierderi admisibile de 0,9 bar, dac temperaturile se menin pe durata execuiei cel puin 2 sptmni. 2. Succesiunea operaiilor este: - se instaleaz agregatele de pompare a apei n captul tronsonului de conduct amplasat mai jos (n plan vertical) - la instalarea agregatelor de pompare se va avea n vedere ca s fie refolosit apa la trosonul urmtor - se monteaz capetele de prob dotate cu robinei, robineii de golire i de aerisire ca i aparatele de msur a presiunii (manometru) - se deschid ventilele de dezaerisire - se umple conducta de ap, se nchid robinetele de dezaerisire i se continu pomparea
- 151 -
pn la realizarea presiunii de ncercare - se noteaz presiunea din 10 n 10 minute i se noteaz cderile brute de presiune - pn la atingerea presiunii de 4 bar, se poate folosi electropomp, dup aceast presiune se va folosi obligatoriu pomp manual. - n perioadele reci , dup efectuarea probei, golirea se face imediat. - Rezultatele probelor de presiune se consemneaz ntr-un proces-verbal, care face parte integrant din documentaia necesar la recepia preliminar i definitiv a conductei. - Dup terminarea complet a lucrrilor de execuie pe conduct se va executa o prob general pe ntreaga ei lungime, n regim de exploatare. - Nu se permit probe pneumatice. - Punerea in functiune a instalatiei In conformitate cu SR 4163-3/95 spalarea si dezinfectarea retelelor de distributie a apei se va face urmarind urmatoarele etape: Dup ce proba de presiune a fost ncheiat i s-a constatat c nu mai sunt necesare nici un fel de reparaii, se procedeaz la splarea conductelor. Splarea se face de ctre constructor, cu ap potabil, pe tronsoane de (100500)m. Durata splrii este determinat de necesitatea ndeprtrii tuturor impuritilor din interiorul conductei. n cazul n care se spal mai multe tronsoane succesive, splarea se face dinspre amonte spre aval. Dezinfectarea se face imediat dup splare, pe tronsoane separate de restul reelei i cu branamentele nchise. Dezinfectarea se face, de regul, cu clor sau cu o alt substan dezinfectant, sub form de soluie, care asigur n reea minimum (2530)mg clor activ la 1 l ap. Soluia se introduce n reea prin hidrani sau prin prize special amenajate i se verific dac a ajuns n ntreaga parte de reea supus dezinfectrii. Verificarea se face prin hidrani sau cimelele de la capetele tronsoanelor, umplerea fiind considerat terminat n momentul n care soluia dezinfectat apare n toate aceste puncte de verificare, n concentraia dorit. Soluia se menine n reea 24 h, dup care se evacueaz prin robinetele de golire sau prin hidrani i se procedeaz la o nou splare cu ap. Splarea se consider terminat n momentul n care mirosul de clor dispare, iar clorul rezidual se nscrie n limitele admise. Dup terminarea splrii este obligatoriu efectuarea analizelor fizico-chimice i bacteriologice. Se recomand ca evacuarea apeiprovenind de la dezinfectarea reelei n reeaua de canalizare s se fac cu luarea msurilor necesare de neutralizare a clorului. n cazul n care ntre dezinfectarea i darea n exploatare a reelei trece o perioad de timp mai mare de 3 zile sau n cazul n care, dup dezinfectare, apa transportat prin tronsonul respectiv nu ndeplinete condiiile bacteriologice i biologice de calitate, dezinfectarea se repet. Dup dezinfecia conductei, se va obine Buletinul de analiz al calitii apei, ce este un document esenial, alturi de proba de presiune i graficul de lucrri, pe baza cruia exploatarea asigur asistena tehnic la nchiderea apei i la legturile la reeaua existent. III. INSTRUCIUNI DE MONTAJ
Antreprenorul nu trebuie s deschid front de lucru pe o lungime mai mare de 50 ml, astfel ca la sfritul zilei de lucru s nu rmn an deschis, respectiv conducta montat s fie acoperit cu pmnt compactat, pn la nivelul fundaiei sistemului rutier. III.1. Generaliti Pentru orice antier de montaj de conducte de ap potabil este obligatoriu s se niveleze cu grij fundul traneei, cu scopul ca panta s fie constant ntre punctele de ncepere i ncheiere a pantei prevzute, iar cotele tuburilor dup pozare s fie n conformitate cu cele
- 152 -
nscrise n profilul n lung, din proiect. Pentru traseele avnd un profil orizontal ( chiar dac prezint denivelri), se va realiza un profil cu pante ascendente mici ( panta de la 2 la 3 mm/m) i pante descendente mari ( panta de la 4 la 6 mm/m), cu scopul de a acumula aerul in punctele inalte de unde va putea fi evacuat printr-o supapa ( in special pentru conductele de diametre mari). III.2. Manipularea, transportul, depozitarea si conservarea materialelor Principii generale Tuburile din polietilen sunt rigide, relativ uoare, deci uor de manevrat. Sunt robuste, rezistente la ocuri i nu se sparg. Totui este absolut necesar ca manipularea i transportul tuburilor din PEID s se fac cu atenie, pentru a le feri de lovituri i zgrieturi. Pentru manevrare i ancorare, este admis numai folosirea chingilor din nylon sau polipropilena. Se interzice folosirea lanurilor sau a crligelor metalice n contact cu materialul. La ncrcarea, descrcarea i alte diverse manipulri n depozite i pe antiere, tuburile din PE nu vor fi aruncate, iar deasupra lor nu se vor depozita sau arunca alte materiale. Tuburile din PEID se livreaz i se transport orizontal, n pachete ambalate, pentru diametrele de la DN>110mm, iar pentru DN<110mm n colaci sau pe tamburi. n timpul verii, tuburile, racordurile i piesele din PEID se transport acoperite cu prelate. Tuburile din PEID cu DN>110 mm se vor aeza n stive cu nlime maxim de 1.5 m. Se recomand astuparea provizorie a capetelor tuburilor pentru a mpiedica intrarea animalelor, pietrelor, pamntului sau apei. Tuburile, racordurile i piesele din PEID se depoziteaz n magazii sau locuri acoperite i ferite de soare. Trebuie s se evite orice contact cu hidrocarburi ( carburani, uleiuri). Temperatura recomandat de depozitare este intre +5C+40C i nu vor avea n apropiere surse de caldur. Depozitarea se va face pe suprafee orizontale, pentru pstrarea caracteristicilor geometrice ale tuburilor. Racordurile i piesele se vor depozita n rafturi, pe sortimente i dimensiuni. Reguli practice Tuburile din PEID trebuie s fie ridicate i nu trte sau rostogolite pe pmnt sau pe obiecte dure. Trebuie s se evite contactul cu piesele metalice ieite n afar, de ex. Protejarea, n timpul transportului, a prilor metalice ale vehiculului i controlarea platformelor camioanelor, ca i a paleilor de manevrare ( cuie). Tuburile vor fi stocate pe suprafee plane i amenajate ( fr pietre ieite n afar). Pentru o stocare de lung durat, este bine s se evite contactul direct cu solul folosind, de exemplu, palei. Colacii vor fi stocai de preferin culcai. n acest caz, suprapunerea colacilor nu va trebui s depaeasc nlimea de un metru. Este de preferat s nu se dezlege colacii din chingi dect n momentul utilizrii lor pe antier. Tuburile trebuie s fie utilizate n ordinea livrrii lor. Reguli speciale pentru tuburile infasurate pe tamburi Chiar pe suprafee plane, este obligatorie sprijinirea de o parte i de alta a tamburului, att pentru ambalajele pline, ct i pentru cele goale. Pe antier, sprijinirea se poate realiza foarte simplu cu ajutorul crmizilor. Distana pn la sol va fi supravegheat, n special pe antier. n timpul transportului cu camionul, tamburul va fi aezat astfel nct s fie sprijinit n patru puncte pe platform i totodat legat cu chingi pentru ca eforturile s se exercite asupra prilor metalice ale tamburului i nu asupra tubului. Legarea n chingi a tubului, realizat strat cu strat, se va pstra pn la utilizarea pe antier. n caz de utilizare parial, extremitatea exterioar liber va fi ancorat solid nainte de orice manevrare.
- 153 -
Temperaturi de prelucrare i montare pe antier Temperatura optim de prelucrare i montare a tuburilor din PEID este ntre +5C+30C. Cnd se depesc aceste temperaturi se iau msuri speciale: ntre +5C...-5C se asigur corturi nclzite, iar peste 30C se feresc de razele soarelui. Verificarea materialelor nainte de folosire, tuburile, racordurile i piesele din PEID vor fi verificate vizual i dimensional, astfel: a) la examinarea cu ochiul liber, tuburile trebuie s fie liniare; culoarea s fie uniform; suprafeele interioar i exterioar s fie neted, fr fisuri, arsuri cu cojeli. Nu se admit goluri de aer, incluziuni i arsuri n seciunea transversal a tuburilor. Suprafaa interioar i exterioar a racordurilor i pieselor din PEID trebuie s fie neted, fr denivelri, arsuri, zgrieturi, incluziuni, cojeli, iar capsulele de protecie ale bornelor electrice ale manoanelor. b) Abaterile geometrice ale tuburilor, racordurilor i pieselor din PEID la msurarea cu ublerul trebuie s se nscrie n norme. Tuburile, racordurile i piesele din PEID gsite necorespunztoare se refuz la recepie i nu se introduc n lucru. Trasarea lucrrilor inclusiv cota de fundare Pentru pozarea tuburilor n reelele de ap, se utilizeaz frecvent trei metode de trasare: cu jaloane de nivel ( teuri) cu utilizarea nivelei ( cu lunet) cu laser (pentru antierele importante) Jaloanele de nivel ( teuri) sunt constituite din nite teuri fixate pe picioare. Sunt folosite n seturi de 3, din care 2 cu marcaj simplu alb i 1 cu marcaj dublu rou i alb i sunt utilizate pentru a determina cotele punctelor intermediare ale pantei ce trebuie respectate pe o conduct creia i se cunosc doar punctele extreme. La utilizarea nivelei, obiectivul este de a cuta nlimea diferitelor puncte ale generatoarei superioare a conductei de sub o suprafa de nivel luat ca origine, aceast origine fiind materializat print-un punct de referin a crui cot este cunoscut i care este marcat pe un jalon sau un reper de nivelment. Cunoscnd panta de respectat, ca i lungimea unui tub, este uor s se calculeze cotele prevzute ale diferitelor puncte ale conductei. Pe antierele importante, se utilizeaz aparate cu laser cu scopul de a stabili aliniamentul i panta conductelor. Laserul emite un fascicul de lumin roie intens i precis localizat care servete de referin n direcie i n pant. Raza este vizualizat pe o int sub forma unei pete luminoase.inta poate fi plasat fie pe tub, fie pe un jalon. Reglajul const n a plasa pata roie n mijlocul intei. Aceast metod prezint numeroase avantaje, care sunt, ntre altele: sigurana obinerii unei pante i a unei direcii precise; corectarea fundului traneei cu rapiditate i precizie, deoarece adncimea este controlat n permanen, ceea ce evit compensrile n adncime cu materiale de umplutur costisitoare; utilizarea mai bun a echipei de antier, disponibil pentru alte operaii. Pe parcursul realizarii lucrarilor mai sus mentionate se va verifica:
Ce se verifica
Cum verificarea
se
face
Acte ce se vor Cine intocmi participa
- 154 -
Modul in care sControl vizual a realizat trasarea si sau cu aparatura respectarea cotei de specifica fundare
Procese verbale
Diriginte Constructor
Patul de pozare -Fundul santului in care se pozitioneaza conducta trebuie sa aiba o buna consistenta. -Dupa saparea transeii pana la adancimea stabilita in proiect, se curata fundul santului de prundis, pietre, care impiedica nivelarea sa si se trece la depunerea in straturi succesive a patului de nisip pe care se sprijina teava in grosime de minim 10cm Pe parcursul realizarii lucrarilor mai sus mentionate se va verifica: Ce se verifica Cum se face Acte ce se vor Cine participa verificarea intocmi Modul in care s-a Control vizual sau cu Procese verbale Diriginte realizat patul de aparatura specifica Constructor pozare III.3. Punerea n oper
Imbinarea conductelor Constructorul va avea obligatoriu in dotare utilajele, ustensilele si aparatura necesara recomandate de furnizori pentru montarea acestor conducte.Conductele prevazute prin proiect se imbina prin urmatoarele procedee: sudura cap la cap (imbinare nedemontabila); electrofuziune (imbinare nedemontabila); imbinare cu flanse (imbinare demontabila). Se vor prezenta protocoale de sudur. Factorii care condiioneaz realizarea sudurii i rezistena la presiunea interioar: - temperatura exterioar poate influena sudura prin timpul de sudur pentru cazul temperaturilor >5C; - n cazul temperaturilor <5C prin necesitatea unei protecii ( cort, prelat sau folie de plastic)care trebuie s acopere maina de sudur, sudorul i care va fi incalzit cu ajutorul unui generator de aer cald pentru a evita rcirea brusc, ce poate duce la fragilitatea sudurii; - n caz de temperaturi >40-45C i expunere direct la razele solare, protecia locului demunc prin acoperire n scopul obinerii unei temperaturi uniforme pe tot conturul tubului,iar n msura n care este posibil, extremitile opuse ale tubului de sudat se obtureaz pentru a reduce ct mai mult posibil rcirea suprafeelor sudurii prin aciunea curenilor de aer, vntului; - compatibilitatea materialelor sudate, adic indicele de fluiditate - topire MFI s fie cuprins ntre 0.4-0.7(1.3) g/10min. sau acelai tip de polietilen PE 100, PE 80, etc.; - sudorii vor fi instruii de productori sau atestai de intreprinderi autorizate; - respectarea parametrilor de sudur: presiune (apsarea suprafeelor) i timp, precum i timpul de rcire nainte de ndeprtarea clemelor de fixare ale dispozitivului de poziionare. Cel mai economic mod de a valorifica avantajele tehnice pe care le prezinta un sistem integrat din PEID, capabil sa preia sarcini de capat, consta in electrofuziunea conductelor. Sudura cap-la-cap este cea mai frecvent utilizata metoda, totusi electrofuziunea ar putea fi preferata prioritar, din cauza lipsei de spatiu. Imbinarea conductelor prin fuziune se executa de personal calificat, cu echipamente adecvate si prin metoda corespunzatoare materialelor de asamblat..
- 155 -
Sudarea cap la cap Sudarea cap la cap se va aplica doar pentru asamblarea elementelor din materiale similare si avand aceeasi grosime a peretelui.Sudarea cap la cap este adecvata pentru asamblarea tuburilor si armaturilor cu diametre mai mari de 63 mm.Tuburile cu grosimea peretelui mai mica de 20 mm pot fi asamblate prin sudare cap la cap si cu ajutorul echipamentelor manuale cu functionare intr-un singur ciclu.Tuburile cu grosimea peretelui de 20 mm sau mai mare trebuie asamblate numai cu ajutorul tehnologiei de sudare cap la cap, prin intermediul echipamentelor automatizate avand ciclu dublu de functionare. Sudura cap la cap se realizeaza cu ajutorul unei placi electrice cu suprafata incalzita. La aceasta tehnologie este esentiala verificarea independenta a temperaturii la suprafata.Pentru asamblarea cap la cap a elementelor din PEID PE100 se vor respecta instructiunile producatorului echipamentelor de sudura. Mai jos sunt enuntate etapele procedurii de sudare cap la cap prin presare manuala: 1. Se verifica daca echipamentul este complet, curat, fara defectiuni si in stare de functionare. 2. Prima sudura va fi una de incercare. Pentru diametre mai mari de 180 mm se executa doua suduri de incercare. Astfel se asigura faptul ca placa de incalzire este curata. 3. Se verifica daca tuburile (sau tubul si fitingul) ce urmeaza sa fie asamblate au acelasi diametrul intern, presiune de calcul si sunt realizate din acelasi material. 4. Se curata tuburile (sau tubul si fitingul) care urmeaza sa fie asamblate. 5. Se separa complet colierele de fixare si se pozitioneaza echipamentul de taiere. 6. Se pozitioneaza tuburile (sau tubul si fitingul) chiar in dreptul lamei echipamentului de taiere si se strang colierele de fixare. 7. Se pune in functiune echipamentul de taiere si se preseaza capetele tuburilor (sau ale tubului sifitingul) contra lamei dispozitivului, pana ce extruziunea incepe sa se detaseze continuu dinambele componente de asamblat. 8. Se continua taierea, pe masura ce tuburile (sau tubul si armatura) se separa. Se opreste echipamentul de taiere si se indeparteaza, dupa ce lamele de taiere s-au oprit. 9. Se indeparteaza bavurile. Nu se ating capetele tuburilor (sau ale tubului si fitingului). Se verifica daca diferentele sunt in limite acceptabile. 10. Se aduc in contact capetele tuburilor (sau ale tubului si fitingului) si se verifica daca intre ele nu este un interstitiu vizibil. Piesele se reajusteaza, daca este necesar. Se verifica daca diferentele sunt in limite acceptabile. 11. Se verifica nivelul combustibilului in generatorul electric.Capetele sunt in contact strans (fara joc). 12. Se pune in functiune generatorul si se asteapta ca placa de incalzire sa ajunga la temperatura de operare. 13. Se selecteaza regimul adecvat de crestere a presiunii de sudare. Se preseaza piesele contra placii de incalzire utilizand acest nivel de presiune. 14. Se verifica dimensiunea initiala a bordurii de sudat. 15. Dupa bordurarea initiala, presiunea din sistem trebuie adusa la nivelul corespunzator termofuziunii. Capetele tuburilor (sau ale tubului sifitingului) trebuie sa ramana in contact cu placa de incalzire pe o durata corespunzatoare timpului de termofuziune. 16. Se deschid colierele, se indeparteaza placa de incalzire si se verifica daca pe ea a ramas material topit. Daca se constata existenta acestuia, nu se efectueaza imbinarea. 17. Daca placa de incalzire este curata, cele doua capete se aduc imediat in contact, timp de 10 secunde, printr-o miscare lina. Materialul topit trebuie sa se ruleze in mod uniform inapoi, fata de linia de contact. 18. Se lasa imbinarea sa se raceasca pe durata specificata, mentinand-o in tot acest timp la presiunea de racire.
- 156 -
19. Dupa racire (temperatura sudurii trebuie safie mai mica de 40C), se desfac colierele. 20. Se scot din coliere tuburile asamblate. 21. Se verifica imbinarea. 22. Daca este necesar, dupa racire se indeparteaza materialul in exces. 23. Se indeparteaza orice impuritate de pe fetelede incalzire. mbinarea prin electrofuziune Realizarea imbinarii necesita folosirea unor racorduri sau mansoane electrosudabile, precum si a unui echipament special. Atunci cand acestea sunt conectate la o sursa de curent corespunzatoare, mansonul se topeste in tub fara a fi nevoie de echipamente suplimentare de incalzire. Echipamentele de sudura moderne sunt unitati portabile total automatizate care permit un control precis al tuturor parametrilor ceruti de procesul tehnologic (pozitie, temperatura, timp etc.). Suplimentar, echipamentul are posibilitatea de inregistrare a urmatorilor parametri: identificarea operatorului; numarul operatiei; data si ora efectuarii acesteia; originea si tipul racordului sau mansonului folosit la imbinare; parametrii ciclului de sudare. Este foarte important ca cei care efectueaza asamblarea sa acorde o mare atentie procedurilor astfel incat: -Suprafata oxidata a tubului peste adancimea mansonului sa fie inlaturata. -Toate partile imbinarii trebuie mentinute curate si uscate inainte ca acestea sa fie asamblate, deoarece orice impuritate poate conduce la o asamblare defectuoasa. Daca se foloseste procedeul de stergere, este foarte important sa existe asigurarea ca suprafata care urmeaza sa fie asamblata este uscata. -Dispozitivele de fixare trebuie sa fie folosite corect, pentru a nu exista deplasari in timpul procesului de imbinare si a ciclului de incalzire si racire. -Protectiile pentru sudura sunt utilizate astfel incat praful si ploaia sa nu contamineze imbinarea.Elementele de cuplare prin electrofuziune ajung in mod uzual pana la dimensiuni de 400 mm. -Uneori tevile livrate in colaci pot avea o ovalizare prea mare pentru a se potrivi in elementele decuplare (mansoane electrosudabile), sau coturile tuburilor pot face ca alinierea capetelor sa fie imposibila. Solutiile de abordare in acest caz pot fi: (i) Utilizarea sculelor mecanice de indreptare sau rotunjire de capete de tuburi sau fitinguri; (ii) Imbinarea prin fuziune a unui tronson drept de tub in capatul colacului, inainte de imbinare. Imbinarea prin electrofuziune a conductelor si fitingurilor parcurge urmatoarele etape: Etapa 1: Stabilirea reperelor de prelucrare 1a. Se indreapta prin taiere capetele de conducta in vederea imbinarii. 1b. Se curata capetele tubului pe o portiune de aproximativ 500 mm folosind o carpa curata 1c. Se marcheaza zona, de pe care stratul oxidat de suprafata trebuie inlaturat, prin plasarea mansonului necesar fixarii, de-a lungul capatului de tub unde va avea loc imbinarea. Se traseaza o linie in jurul circumferintei la o distanta adecvata de capatul tubului, folosind un marker potrivit. In acest stadiu, nu se scoate inca mansonul din ambalajul sau. Etapa 2: Pregatirea capetelor conductelor
- 157 -
2a. Cu ajutorul unui dispozitiv de aschiere mecanicse indeparteaza in mod uniform materialul aflat in exces fata de adancimea de insertie de pe suprafata identificata a tubului, pana la o adancime de 0,2 -0,4 mm. 2b. Se asigura faptul ca tot materialul de polietilenain exces a fost indepartat. 2c. Nu se ating suprafetele aschiate. 2d. Cu ajutorul unei oglinzi se verifica daca si suprafetele inferioare de la extremitatea tubului fixau fost aschiate complet. Etapa 3: Alinierea conductelor de imbinat 3a. Se scoate mansonul electrosudabil din ambalaj si se verifica eticheta, ca asigurare a faptului ca a fost aleasa dimensiunea corecta; 3b. Se potriveste acesta pe extremitatea tubului mobil. Se marcheaza pe tub adancimea de penetrare, cu capatul tubului aliniat la semnul de mijloc; 3c. Se pozitioneaza din nou pe extremitatea tubului fix. Se marcheaza pe tub adancimea depenetrare, cu capatul tubului aliniat la semnul de mijloc. 3d. Se pozitioneaza, fara a o strange, clema de fixare, pe tubul fix; 3e. Se pozitioneaza tubul mobil in dispozitivul de cuplare; 3f. Dupa ce se verifica faptul ca dispozitivul de cuplare este centrat cu clema de fixare si ca tuburile sunt introduse in dispozitiv cu adancimea de penetrare, se strange clema complet. 3g. Se roteste usor dispozitivul de cuplare, pentru a verifica daca tuburile sunt corect aliniate. Etapa 4: Procesul de electrofuziune 4a. Se verifica daca exista suficient combustibil in generator, pentru intreaga perioada de fuziune. Se verifica dispozitivul de control si cablurile pentru a nu prezenta defectiuni. 4b. Se indeparteaza, capacele terminalelor electrice de pe dispozitivul de cuplare. 4c. Se conecteaza cablurile generatorului la borneledispozitivului de cuplare. 4d. Severifica timpul de fuziune indicat pe eticheta si se introduce in timer-ul dispozitivului de control. 4e. Se apasa butonul de pornire al dispozitivului de control si se asigura faptul ca ciclul de fuziune este parcurs in intregime. 4f. La sfarsitul ciclului de incalzire, indicatorii de topire trebuie sa aiba o valoare crescuta. Daca nu se constata nici o modificare vizibila a acestora, imbinarea trebuie taiata si se va executa o noua imbinare. 4g. Se asteapta ca ansamblul sa se raceasca, respectandu-se timpul de racire indicat pe eticheta. 4h. Se indeparteaza cablurile si clemele de fixare. mbinarea cu flane Cea mai des intalnita este imbinarea cu flansa metalica care necesita utilizarea unei piese speciale (adaptor pentru flanse) care se racordeaza la conducta printr-una dintre imbinarile fixe amintite. La mbinarea cu flane, prin intermediul adaptorului de flane (gt) se va avea n vedere corelarea flanelor metalice adiionale cu cele ale robineilor dup standardele ISO, n funcie de presiune. Flansa utilizata este introdusa liber pe aceasta piesa, fiind utilizata drept contraflansa pentru fixarea armaturilor.Presiunea nominala a flanselor va fi cel putin egala cu cea mai mare presiune nominala a conductelor sau fitingurilor la care sunt atasate. Dupa curatirea flanselor, garnitura va fi pozitionata cu grija iar suruburile se vor strange initial cu mana. In continuare, suruburile de fixare se vor strange cu cheia alternandu-le pe cele diametral opuse.Garnitura de etansare si lungimea suruburilor folosite, trebuie sa fie potrivite tipului de adaptor. Garniturile de etansare din cauciuc vor fi pastrate la intuneric, la adapost de efectele temperaturilor reduse sau mari si se va evita deformarea lor pana in momentul utilizarii.
- 158 -
Suruburile, piulitele si saibele vor fi din otel inox. Zonele filetate ale suruburilor vor fi acoperite cu unsoare grafitata pana in momentul utilizarii lor. Lungimea suruburilor trebuie sa fie suficient de mare pentru ca atunci cand acestea sunt stranse cu piulitele sa ramana cel putin un pas peste piulita. IV. MONTAREA ACCESORIILOR Adaptoare i cuplaje Adaptoarele i cuplajele se folosesc pentru uurina demontrii, pe conductele de oel, PEID/PVC sau pentru trecerea de la oel la PEID/PVC /FONTA /FIBRE DE STICLA i pot fi: adaptor universal cu flan; cuplaj universal din fonta ductila cu protectie la smulgere piese de tranzitie OL -PEID; compensatoare de montaj cu presetup ( telescopice) Materialul (agreat de beneficiar) din care sunt alctuite adaptoarele si cuplajele este font ductil (conform DIN 1693 sau BS 2789- grad 420-12) cu suruburilede prindere din inox acoperite cu vopsea sau rini epoxidice, astfel nct s poat fi montate att n cmine, ct i ngropate. Pregtirea capetelor conductelor pentru cuplajele respective va fi fcut n conformitate cu cerinele i toleranele specificate de ctre productor. n cminele de vane pentru montarea armturilor se vor utiliza adaptoare de flan PE cu flan de oel. Robinetele (vanele) fac parte dintr-o instalatie de suprafa sau o instalatie ngropat. n acest din urm caz, ele sunt fie ngropate direct sub rambleu i plasate sub capace cu cheie, fie situate n cmine de vane, cu guri de vizitare. Ele pot ocupa: - pe o conduct orizontal, trei poziii: n picioare (de preferin), rsturnare (se evit la diametre DN>300mm) sau culcate; - pe o conduct vertical, o poziie orizontal. Mai mult, pentru a evita ca tubulaturile s nu exercite, n momentul montarii lor pe flanele vanelor, o for anormal de traciune capabil s provoace smulgerea lor sau deformarea ansamblului, este bine ca, naintea pozrii vanei, s se procedeze la imbinarea sa cu racordurile flane-mufe sau racorduri cu flane n afara traneei i s se coboare apoi ansamblul n vederea pozrii. Este de dorit ca vana s se sprijine n tranee pe un masiv n cazul n care nu este fixat pe conduct. Supapele, clapeii, reductorii de presiune trebuie s fie pozate n mod obligatoriu n cmine de vizitare. Supapele se monteaz vertical la partea superioar a conductei cu ajutorul unui teu cu flan. Este absolut necesar s se plaseze un robinet de separare n amonte de aparatele care nu au propriul lor mijloc de izolare. Pe parcursul realizarii lucrarilor mai sus mentionate se va verifica: Ce se verifica Cum se face Acte ce se vor Cine verificarea intocmi participa Modul in care sControl vizual Procese verbale Diriginte a realizat montarea sau cu aparatura Constructor conductei specifica IV.1. Controlul etaneitii Proba conductelor principale i a branamentelor
- 159 -
Proba hidraulic de presiune a unei reele constituie examenul final: ea permite, n special, s se verifice dac montajul imbinrilor a fost bine fcut i n mod corect. Ea este realizat de antreprenor pe masura avansrii lucrrilor. Lungimea tronsoanelor supuse probei depinde de configuraia antierului (traseu, profil al tronsonului supus probei). Se recomand s nu se depseasc lungimi de 200m: cu ct tronsonul supus probei este mai mare, cu att este mai dificil depistarea eventualelor pierderi de ap. Proba se realizeaz, pe ct posibil, naintea umplerii complete a traneei, pentru a putea examina efectiv tronsonul de conduct supus probei. nainte de prob: conducta se obtureaz n aval cu o plac de capt prevazut cu un orificiu cu robinet plasat n partea de jos pentru racordarea la pomp i umplere. Extremitatea nalt a tronsonului este obturat cu o plac plin echipat cu un robinet plasat spre partea de sus pentru evacuarea aerului. Mai mult, pentru a evita orice deplasare a conductei sub efectul presiunii, se va avea grij s se pozeze clrei, adic s se efectueze acoperirea tuburilor pe partea lor median. Proba conductei n ceea ce privete conductele din PEID, se efectueaz, pentru a ine cont de elasticitatea lor diferit, o punere prealabil sub presiune de 15 minute naintea probei propriuzise. Conducta se umple progresiv cu ap, asigurndu-se o evacuare corect a aerului. n momentul punerii sub presiune, se produce o tasare a sprijinirii ( ex.: sub o presiune de 8 bari, o conducta de 400 mm suport o for de mpingere de 10000 kgf). n timpul probei, pungile de aer rmase se dizolv n ap ntr-o manier reversibil i se produce o cdere de presiune. Umplerea conductei trebuie deci s se realizeze ncet, prin punctele joase ale reelei, fr s se depeasc un debit de 0.1 l/s pentru un DN<90 sau de 0.5 l/s pentru DN ntre 90 i 160 ori 2l/s pentru diametre mai mari de 200. n aceste condiii nu se mai formeaz dect puine pungi de aer i prin aceasta se faciliteaz mult evacuarea prin punctele nalte. n aceast prob, trebuie s se efectueze o punere sub presiune preliminar de 1.5 ori presiunea de serviciu, cu reajustarea presiunii la fiecare or, 3 sau 4 ori la rnd fr decompresiune ( dup prima or, scderea presiunii poate atinge valori importante). Este bine s se efectueze proba oficial dup temperatura de vrf a zilei i s se evite probele pe timpul nopii: ntr-adevar, n cazul unui tronson cu umplutura incomplet sau pozat deasupra solului, dac temperatura ambiant se ridic mult ntre momentul de nceput i cel de sfrit al probei, tubul se dilat mai mult dect apa si presiunea poate cdea, cu aproximativ 0.5 la 1 bar pentru o variaie de 10C. Dup prob, antreprenorul trebuie s remedieze, dac este necesar, pe cheltuiala sa, orice defeciune de etaneitate. Reparaiile odat efectuate, se procedeaz la o nou prob, aa cum a fost descris mai sus. Branamentele se supun probelor prin punerea sub presiunea de serviciu naintea oricrei operaii de acoperire a traneei. Racordurile care alimenteaz hidranii de incendiu, sunt supuse probelor n acelai timp i n aceleai condiii ca i reeaua. Proba conductei este faza determinanta conform programului de control anexat Proba general a reelei nainte de recepia provizorie a lucrrilor, antreprenorul procedeaz, n prezena beneficiarului, la o punere sub presiune general a reelei, robinetele i vanele de branament i de racordare fiind nchise. n timpul probei, pungile de aer rmase se dizolv n ap ntr-o manier reversibil i se produce o cdere de presiune. Este deci absolut necesar s se umple conductele ncet, prin
- 160 -
punctele joase ale reelei, cu un debit de ordinul a 1/20 la 1/15 din debitele lor nominale prevzute. Aceast operaie este indispensabil pentru a da timp aerului s se acumuleze n punctele nalte i n sfrit s se evacueze prin supape sau hidrani. Se vor utiliza robinete ( vane) de golire pentru a verifica sosirea progresiv a apei. ntr-o prim etap, aceste robinete sunt deschise, apoi sunt nchise pe msur ce apa inainteaz. Operaia de umplere fiind terminat, reeaua este pus sub presiune timp de 48 ore. Dup aceast perioad, se msoar pierderea prin raportarea la capacitatea reelei; aceasta nu trebuie s depaeasc 2%. IV.2. Acoperirea conductelor Acoperirea este o operaie foarte delicat pentru stabilitatea tubului. Ea asigur srijinirea sa i transmiterea unuform a efectului lateral al pmntului, important n special pentru tuburile semi-rigide i flexibile care, prin deformarea lor proprie, fac s intervin contrasprijinirea lateral pentru asigurarea stabilitii lor. Aceast operaie consta n umplerea prin straturi succesive de 15 cm bine compactate. Acoperirea conductelor pn la aprox. 30 cm deasupra generatoarei superioare se deosebete de umplutura care are loc dincolo de aceast zon. Alegerea materialelor de acoperire i punerea lor n oper au o mare influen asupra durabilitii reelei. Astfel, atunci cnd debleurile nu prezint o capacitate corespunztore de compactare i conducta o necesit, trebuie s se utilizeze materiale friabile de adaos ( cum sunt: nisipurile,pietriurile, pmnt) sau o protecie din beton. Materialul de umplutur trebuie s fie curat de pietre i blocuri ( granule de 20 mm cel mult) i de materiale solidificate. Mai mult, nu trebuie s fie utilizate ca umplutur soluri susceptibile s deterioreze conductele (cenui agresive), precum i soluri care pot avea tasri ulterioare. n zona tubului, pn la 0.30 m deasupra generatoarei superioare, materialele de umplutur trebuie s fie puse n straturi succesive de grosime maxim de 0.15 m; aceste materiale vor fi compactate manual sau cu echipament uor. Compactarea nu trebuie totui s fie excesiv pentru a nu periclita stabilitatea tubului, n special la tuburile deformabile.
Diametru interior [mm] 80 100 125 150 200 250 300 350 400
h1
h2 0.12 0.13 0.14 0.15 0.16 0.17 0.18 0.19 0.21
h3
h4 0.38 0.39 0.40 0.43 0.46 0.50 0.55 0.59 0.62
0.10
0.30
RECOMANDARI DE DIMENSIONARE POZARE SI A ZONEIDE ACOPERIRE IV.3. Umplutura
PATULUI
DE
Este necesar o umplutur de calitate pentru asigurarea, pe de o parte, a transmiterii uniforme a sarcinilor care acioneaz asupra conductei i, pe de alt parte, a protejrii sale mpotriva oricrei deteriorri n timpul realizrii umpluturilor superioare. 2
- 161 -
Materialul utilizat este n general similar celui pus n oper pentru acoperirea tubului. Umplutura este realizat prin straturi succesive a cror grosime este determinat n funcie de echipamentul de compactare ( niciodat mai mare de 0.30 m), innd cont de natura rambleului, pentru a garanta o compactare optim i uniform. Ct timp dureaz aceast operaie, tuburile nu trebuie s sufere nici o deterioare. Din acest motiv, nu se admite folosirea de echipamente de compactare medii sau grele pornind de la o nlime de acoperire de 1m. n cazul acoperirii mici (<1.0m) a tuburilor, pe traseul conductelor sunt interzise circulaia vehiculelor, precum i stocarea materialului rezultat din sptur. n ambele cazuri pot aprea suprasarcini excepionale care acioneaz asupra tuburilor, de aceea se protejeaz cu o plac de beton de 20 cm grosime. n timpul realizrii umpluturii i inainte de compactare, toate materialele de sprijinire sunt retrase progresiv pentru a restabili o perfect omogenitate ntre umplutur i terenul natural. Pentru a evita orice confuzie n cazul deschiderii unei spturi, se recomand amplasarea n umplutur, deasupra generatoarei conductei, ntre 30 si 60 cm, a unui grilaj avertizor albastru i/sau a unor benzi longitudinale de culoare albastr care s marcheze poziionarea n sol a reelelor de ap potabil. Controlul compactrii traneelor Compactarea zonei de acoperire i a zonei de umplutur influeneaz direct asupra repartiiei sarcinilor la periferia tubului, deci asupra stabilitii acestuia. Este necesar s se verifice ulterior calitatea realizrii acestei operaii. Pe parcursul realizarii lucrarilor mai sus mentionate se va verifica: Ce se verifica Cum se face Acte ce se vor Cine verificarea intocmi participa Modul in care s-a Control vizual Procese Diriginte realizat umplutura cu sau cu aparatura verbale Diriginte nisip (pana la 20cm specifica, inclusiv deasupra grneratoarei probe de laborator superioare) si in pentru compactari continuare pana la nivelul de fundare a sistemului rutier inclusiv montarea benzii de semnalizare avertizare Punere in functiune Dac s-au respectat toate condiiile de pozare, conductele vor fi un excelent mijloc de transport, sigur, economic i durabil. Cu toate msurile luate, curarea conductelor este greu de realizat. Ele mai conin nc pmnt i pietre care, depunndu-se n robinete, pot mpiedica manevrarea lor, deteriora locaurile i clapetele de nchidere. nainte de punerea definitiv n funciune a reelei de ap potabil, ca i dup orice reparaie efectuat pe o conduct de ap, se va dezinfecta reeaua nainte de distribuirea apei la consumatori. Dezinfectarea se poate efectua fie cu clor, fie cu permanganat de potasiu. Va trebui s se obin la capetele reelei: o coloraie violacee pentru permanganat; un coninut de 5 mg clor pe litru. Este absolut necesar s se respecte un timp de contact minim pentru operaia de dezinfectie; acest timp de contact depinde de produsul utilizat i de doza introdus. Cantiti orientative de dezinfectant:
- 162 -
DEZINFECTANT TIMP DE CONTACT DOZA RECOMANDATA UTILIZAT (MINIM IN ORE ) (MG DEZINFECTANT) Clor sau hipoclorit 24 30 Permanganat de 24 50 potasiu In conformitate cu SR 4163-3/95 spalarea si dezinfectarea retelelor de distributie a apei se va face urmarind urmatoarele etape Dup ce proba de presiune a fost ncheiat i s-a constatat c nu mai sunt necesare nici un fel de reparaii, se procedeaz la splarea conductelor. Splarea se face de ctre constructor, cu ap potabil, pe tronsoane de (100500)m. Durata splrii este determinat de necesitatea ndeprtrii tuturor impuritilor din interiorul conductei. n cazul n care se spal mai multe tronsoane succesive, splarea se face dinspre amonte spre aval. Dezinfectarea se face imediat dup splare, pe tronsoane separate de restul reelei i cu branamentele nchise. Dezinfectarea se face, de regul, cu clor sau cu o alt substan dezinfectant, sub form de soluie, care asigur n reea minimum (2530)mg clor activ la 1 l ap. Soluia se introduce n reea prin hidrani sau prin prize special amenajate i se verific dac a ajuns n ntreaga parte de reea supus dezinfectrii. Verificarea se face prin hidrani sau cimelele de la capetele tronsoanelor, umplerea fiind considerat terminat n momentul n care soluia dezinfectat apare n toate aceste puncte de verificare, n concentraia dorit. Soluia se menine n reea 24 h, dup care se evacueaz prin robinetele de golire sau prin hidrani i se procedeaz la o nou splare cu ap. Splarea se consider terminat n momentul n care mirosul de clor dispare, iar clorul rezidual se nscrie n limitele admise. Dup terminarea splrii este obligatoriu efectuarea analizelor fizico-chimice i bacteriologice. Se recomand ca evacuarea apei provenind de la dezinfectarea reelei n reeaua de canalizare s se fac cu luarea msurilor necesare de neutralizare a clorului. n cazul n care ntre dezinfectarea i darea n exploatare a reelei trece o perioad de timp mai mare de 3 zile sau n cazul n care, dup dezinfectare, apa transportat prin tronsonul respectiv nu ndeplinete condiiile bacteriologice i biologice de calitate, dezinfectarea se repet. Dup dezinfecia conductei, se va obine Buletinul de analiz al calitii apei, ce este un document esenial, alturi de proba de presiune i graficul de lucrri, pe baza cruia exploatarea asigur asistena tehnic la nchiderea apei i la legturile la reeaua existent. La sfarsitul operatiunii se va urmari: Ce se verifica Cum se face Acte ce se vor Cine verificarea intocmi participa Modul in Laborator de Procese verbale Diriginte care s-a realizat analize Buletine de Constructor spalarea si analiza dezinfectarea conductelor
V. INSTRUCIUNI DE UTILIZARE A TUBURILOR, RACORDURILOR I PIESELOR DIN POLIETILEN DE NALT DENSITATE (PEID) V.1. Domeniu de utilizare Tuburile, racordurile(de mbinare) i piesele (manoane, coliere de priz) din PEID se vor
- 163 -
folosi astfel: a) la reelele exterioare de transport i distribuie de ap potabil, tehnologic i de incendiu, inclusiv branamentele; b) ele se vor utiliza n raport cu presiunea i temperatura apei din reea. Material PEID Temperatura 20 maxima 45 Presiunea maxim[bari] 15
n terenuri sensibile la nmuiere se vor folosi numai n cazurile i condiiile de execuie precizate in Normativul pentru proiectarea i executarea construciilor fundate pe terenuri slabe indicativ P7. Nu se vor utiliza evile din PEID: a) la conducte aezate n locuri unde, n timpul exploatrii, este posibil deteriorarea lor prin lovire ( varianta aerian) i nu li se poate asigura o protecie eficace mpotriva lovirilor; b) la conductele montate n galerii unde exist pericolul de apariie a incendiilor; c) la conducte montate ngropat n terenuri cu coninut de hidrocarburi. V.2. Materiale
Se vor folosi numai materiale care corespund d.p.d.v. calitativ i care au agrementul tehnic MLPTL, precum i avizul Ministerului Sntii n cazul tuburilor, racordurilor i pieselor pentru apa potabil. Se va urmri s existe corespondena ntre racorduri, tuburi i piese, atunci cnd productorii sunt diferii. De regul, se vor utiliza acele tuburi care au piese de mbinare compatibile pentru PEID, font ductil, PAFSIN, oel, PVC i eventual beton. Pentru solveni degresani, adezivi, garnituri, scule i dispozitive de montaj i ntreinere se vor lua n consideratie indicaiile productorului de tuburi i racorduri. Coeficieni de siguran calculai ( dup un proiect de norme ISO) dup curbele de regresie ale PEID la 20C, ce se aplic rezistenei admisibile : Temperatura() coeficient VI. 20 1 25 0.78 30 0.62 35 0.48 40 0.37
RETELE DE CANALIZARE DIN PEID
CONSIDERATII GENERALE Prezentul caiet de sarcini este intocmit pe baza standardelor, prescriptiilor, prevederilor si normativelor in vigoare si contine proceduri minime pentru executia lucrarilor corespunzatoare retelei de canalizare cu circulatie fortata (prin pompare) din conducte de polietilena de inalta densitate PEID PE 80 PN 6 SDR 17.6. In sensul prezentelor prevederi, prin termenul de conducta se intelege ansamblul format din: tevi, fitinguri (coturi, teuri, reductii, capace), flanse, armaturi. Prezentul caiet de sarcini se va citi impreuna cu instructiunile date de furnizorul conductelor pentru: -Transportul conductelor si fitingurilor; -Stocarea si manipularea lor la locul de punere in opera; -Pregatirea conductelor, fitingurilor si garniturilor pentru montare; -Lansarea in sant si montarea propriu-zisa a conductelor; -Cond speciale de montaj(in functie de calitatea terenului de fundatie,nivel apa freatica,actiuni corozive, etc.).
- 164 -
Contractantul are responsabilitatea efectuarii verificarilor si incercarilor pe care le considera necesare, in vederea asigurarii calitatii materialelor si a executiei. DOMENIUL DE APLICARE Prezentele proceduri se aplica conductelor de transport al conductei de canalizare cu circulatie fortata. Nu fac obiectul caietului de sarcini: -conductele aferente instalatiilor hidraulice proprii statiilor de pompare; -conductele care intra in componenta echipamentelor RESPONSABILITATI Proiectantul raspunde de conceptia corecta a solutiilor tehnice si constructive, de alegerea materialelor, de stabilirea caracteristicilor conductelor potrivit conditiilor de functionare ale retelei de canalizare. Este obligatoriu ca executia lucrarilor pentru canalizare din tuburi de polietilena, sa se faca de catre unitati de constructii profilate pe astfel de lucrari si dotate cu utilaje si personal specializat. Unitatea de constructii ce va asigura montajul, raspunde de alegerea corecta a procedeelor tehnologice de executie in conformitate cu prescriptiile de protectie a muncii, precum si de calitatea executiei si respectarea prescriptiilor impuse de furnizorul de polietilena. In cazul unor abateri de la prevederile prezentelor instructiuni, unitatea de constructii, cu avizul prealabil al proiectantului vor putea stabilii solutii compensatoare motivate corespunzator din punct de vedere tehnic care sa nu afecteze siguranta de functionare a lucrarilor.
3.3.10 . CONDUCTE DIN FONTA DUCTILA Fd

Fonta ductil ntindere)remarcabile. are proprieti mecanice(elasticitate, rezisten la ocuri,
Sunt concepute a rezista la presiuni nalte, s reziste la apele agresive. Tuburile din fonta ductila sunt produse prin centrifugare in conformitate cu standardul international ISO 2531-1991. Rezistenta minima la tractiune este de 420 N/mm2. Limita conventionala de elasticitate de 0,2% este de minimum 300 N/mm2. Alongatia minima la ruptura este de 10% pentru diametrele nominale DN 60 la 1000 mm si 7% pentru diametrele.nominale DN 1200 la 2000. Valorile limitei conventionale de elasticitate de 0,2 % cuprinse intre 270 N/mm si 300 N/mm sunt admise atunci cand alongatia la rupere este mai mare sau egala cu 12% pentru diametrele nominale DN 60 la 1000 mm si cu 10% pentru diametrele nominale DN 1200 la 2000 mm. Tuburile si racordurile (piese de imbinare) din fonta ductila se vor folosi astfel: la retelele exterioare de transport si distributie de apa rece potabila, tehnologica si de incendiu, inclusiv bransamentele ele se vor utiliza in raport cu presiunea si temperatura apei din retea: Material Fonta Ductila TemperaturaC optima 20 maxima 45 Presiunea maxima (bar) 25
- 165 -
Domeniul de utilizare a tuburilor si racordurilor din fonta ductila este foarte larg si se refera la pozare ingropata, traversari de poduri, pozare aeriana, in galerie, in tunel sau in panta. In functie de metoda de imbinare, se acopera intreaga gama de utilizare a tuburilor si racordurilor din fonta ductila: conductele cu imbinari automate se preteaza cel mai bine la pozare ingropata, in panza freatica sau la presiuni puternice; in conditii de restrictii generate de aglomerari sau in terenuri cu coeziune mica se monteaza cu succes conductele cu imbinari zavorate; imbinarile mecanice asigura montarea racordurilor cu mare usurinta, ca si imbinarea tuburilor in subsoluri aglomerate si in galerii; tuburile imbinate cu flanse isi gasesc intrebuintarea la statii de pompare, camere de vane a rezervoarelor, pasaje aeriene, galerii tehnice, rezervoare; se recomanda protejarea tuburilor, racordurilor si imbinarilor cu mansoane din polietilena cand acestea sunt utilizate in soluri cu rezistivitate mica, in zone traversate de curenti vagabonzi, in soluri cu continut ridicat de sulfati sau cloruri sau care prezinta o activitate bacteriana.
Izolaia exterioar are rolul de a asigura o protecie durabil mpotriva coroziunii solului. n cazuri de coroziune ridicat a solurilor sau existenei de cureni vagabonzi se folosesc ca protecie suplimentar manoane de polietilen. Protecia interioar a evilor din font ductil este alctuit din mortar de ciment aplicat prin centrifugare.Acest procedeu asigur o acoperire interioar bine compactat i o suprafa interioar lis. Suprafaa interioar a mortarului de ciment are rugozitate sczut, ceea ce favorizeaz curgerea i diminueaz pierderile de sarcin, garantndn timp performanele hidraulice.
Teava din fonta ductila, DN 600mm si 800mm, PN 10 cu urmatoarele caracteristici: Teava de presiune cu mufa, din fonta ductila, cu imbinare zavorata compusa din: segmente metalice de blocare sau inel de blocare, cordon de sudura si camera de siguranta; grosimea minima a peretelui de fonta: mai mare sau egal cu 9,6 mm pentru Dn800 mm si mai mare sau egal cu 8 mm pentru Dn600 mm; garnitura de etansare din EPDM conform EN 681-1; captusire interioara cu mortar de ciment conform EN 545; protectie exterioara a tevii conform EN 545-Sectiunea D2.3. Se vor folosi tevi cu acoperiri exterioare suplimentare pentru o protectie mai buna conform Sectiunii D 2.3. dupa cum urmeaza: 1. strat de zinc 200g/m2 si acoperire cu polietilena extrudata, in conformitate cu EN 14628, sau
- 166 -
2. strat de poliuretan, in conformitate cu EN 15189, sau 3. strat de zinc 200g/m2 si fibre de armare, acoperite cu mortar de ciment, in conformitate cu EN 15542; protectie la imbinare: Material plastic folosit ca invelitoare de protectie suplimentara a imbinarii conform DIN 30 672. lungime utila a tubului de fonta maximum 7 m. Fitingurile din font ductil vor avea protectie interioara si exterioara cu acoperiri epoxidice care au o grosime minima de 250 M, in conformitate cu EN14901: - Piesa cot cu doua mufe imbinare zavorata Cot cu doua mufe din fonta ductila, conform EN 545 cu imbinare mecanica cu mufe , inclusiv segmente de blocare sau inel de blocare, garnituri conform DIN 28 603 din EPDM. DN: PN: 600, 800 mm 10 Unghi: 11; 22; 30; 45 - Piesa T Piesa cu 2 flanse si flansa la 90 (Piesa T) din fonta ductila conform EN 545 cu imbinare cu flanse conform EN 1092-2. DN1: DN2: PN: 600, 800 mm 600, 800 mm (Flansa la 90 Grade) 10
- Piesa cu flansa si mufa imbinare zavorata Piesa cu flansa si mufa din fonta ductila, conform EN 545 cu imbinare mecanica cu mufe , inclusiv segmente de blocare sau inel de blocare, garnituri conform DIN 28 603 din EPDM respectiv flansa conform EN 1092-2. DN: PN: 600, 800 mm 10
- Piesa cu doua mufe si flansa la 90 Grade imbinare zavorata Piesa cu doua mufe si flansa la 90 din fonta ductila, conform EN 545 respectiv DIN 28 650 cu imbinare mecanica cu mufe , inclusiv segmente de blocare sau inel de blocare, garnituri conform DIN 28 603 din EPDM respectiv flansa conform EN 1092-2. DN1: DN2: PN: 600, 800 mm 600, 800 mm( Flansa la 90 Grade) 10
- Piesa cu o flansa imbinare zavorata Piesa cu o flansa, F, din fonta ductila, conform EN 545 respectiv DIN 28 650 cu imbinare mecanica cu mufe , respectiv flansa conform EN 1092-2. DN: 600, 800 mm
- 167 -
PN:
10
Materialul de umplutura pentru pozarea conductei - cuprinde materialul pentru patul de pozare al conductei(10cm), umplutura laterala precum si stratul de acoperire(30cm) necesar pozarii acesteia. Se vor folosi materialele urmatoare: Pentru conductele din fonta ductila se va folosi nisip sau materialul de umplutura specificat de producatorul tevii.
Vehiculele trebuie s fie adecvate transportului i operaiunilor de ncrcare i descrcare a evilor i a fitingurilor din font ductil. Acestea trebuie s evite contactul ntre elementele de conduct i suprafeele metalice pentru a evita deteriorarea proteciei.Facilitarea ncrcrii i descrcrii evilor prin utilizarea unor chingi textile sau crlige adecvate.
3.3.11. LUCRARI MECANICE

3.3.11.1. Lucrari incluse in contract
Lucrarile Mecanice incluse in Contract constau in pregatirea proiectului, a planurilor de lucru, fabricarea, montajul temporar la producatori sau subAntreprenorii de lucrari ai acestora, testarea, transportul pe Santier, montajul si darea in exploatare a echipamentului pentru Proiectul propus. Majoritatea componentelor echipamentului ce va fi furnizat vor fi astfel cum sunt detaliate in Specificatii, Cerintele Speciale si cum sunt indicate in planurile atasate la Documentatia de atribuire, dar Antreprenorul va include toate lucrarile auxiliare minore necesare pentru functionarea eficienta a lucrarilor ca intreg, fie ca sunt specificate sau nu. Echipamentul va fi completat cu motoare electrice, toate accesoriile specificate in cele ce urmeaza si va fi nou fabricat. Vor fi incluse toate coloanele, cuplurile, lagarele, balustradele, vanele, conductele, manometrele, placile de acoperire si cadrele, suruburile de ancorare, lubrifiantii, pupitrele de comanda, mecanismele de reglare si piesele de schimb impreuna cu toate celelalte aparate, dispozitive auxiliare si conexiuni, pentru ca lucrarile sa fie complete si perfecte in cel mai mic detaliu. Dispunerea utilajelor indicate in planurile atasate la Documentatia de atribuire se doreste a servi drept ghid pentru Ofertant. Fiecare Ofertant poate modifica dispunerea orientativa in mod adecvat conform cerintelor de amenajare. 3.3.11.2. Proiectarea si constructia
Lucrarile vor fi proiectate sub toate aspectele astfel incat sa se conformeze celei mai recente practice ingineresti. Filozofia de proiectare va fi reprezentata de simplicitate si durabilitate astfel incat echipamentul sa ofere o functionare fara probleme pe termen lung, cu costuri de intretinere mici. O atentie speciala va fi acordata usurarii accesului pentru a se facilita inspectia, curatarea, intretinerea si reparatia.
- 168 -
Intregul echipament furnizat va fi proiectat sa intruneasca necesitatile unei operari satisfacatoare in conditiile variatiilor incarcarilor de operare, presiunilor si temperaturilor, inclusiv a temperaturii ambientale. 3.3.11.3. Lucrul in zonele periculoase Antreprenorul se va asigura ca intregul personal ce lucreaza sau viziteaza Santierul se va conforma masurilor de protectie impuse de catre Consultantul Supervizare, ca de exemplu sistemul Permisului de lucru pentru accesul in zonele cu risc ridicat, incluzand epuismentele, camerele vanelor, colectoarele si cladirile, pe langa Zonele de Pericol Electric. 3.3.11.4. Instructiunile de Operare si Intretinere Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare, cu cel putin doua luni inainte de darea in exploatare, doua copii in versiune provizorie a Instructiunilor de Operare si Intretinere pentru toate sectiunile de lucrari, in limba romana. Instructiunile de operare vor fi pregatite astfel incat sa ofere o descriere pas cu pas a pregatirii si punerii in functiune a lucrarilor in ansamblu si oprirea acestora. Manualul de instructiuni pregatit de catre Antreprenor si manualele cu privire la utilajele furnizate de subAntreprenori vor fi tiparite pe hartie A4 si vor fi legate printr-o metoda ce permite indepartarea foilor. Dupa aprobarea Consultantului Supervizare antreprenorul va furniza sase copii dupa manualele cu instructiuni finale, in limba romana. 3.3.11.5. Protectia si impachetarea in vederea expedierii Inainte de a fi expediate de la Producator, toate utilajele vor fi adecvat protejate impotriva coroziunii si deteriorarii accidentale, prin vopsire sau alte mijloace aprobate, pe intreaga perioada de transport, depozitare si constructie. Antreprenorul va avea responsabilitatea ca Utilajele sa fie astfel impachetate si/sau protejate incat sa asigure livrarea lor pe Santier intacte si nedeteriorate. Toate utilajele si echipamentele vor fi ambalate in containere si ambalaje de cea mai buna calitate; nu va fi utilizat lemnul de mana a doua. Utilajele vor fi astfel ambalate incat sa suporte manipularea fara grija in tranzit si toate pachetele vor fi adecvate pentru mai multe etape de manipulare prin transport maritim, aerian sau terestru, mutare pe santier si stocare, incluzand posibilele intarzieri in livrare. Lazile de ambalare vor fi din planse intregi, nefiind permise lazile din sipci. Flansele conductelor, vanelor si fitingurilor vor avea capetele deschise protejate cu banda adeziva sau vor fi imbinate si apoi protejate cu discuri de lemn securizate cu pivoti de serviciu (care nu vor fi folositi pe santier) sau prin alte mijloace aprobate. Mansoanele si flansele cuplurilor flexibile vor fi legate cu sarma. Lazile ce contin inele de cauciuc, suruburi sau alte componente de mici dimensiuni nu vor cantari in mod normal peste 500 kg brut. Toate releele, instrumentele, etc. vor fi impachetate pentru transport, avand suruburi si/sau cleme de transport, marcate clar cu rosu, pentru a preveni miscarea componentelor mobile. In cadrul instructiunilor de operare si intretinere se va face referire la acestea, detaliindu-se modul de indepartare al acestor elemente de fixare temporare, inainte de instalarea echipamentului. Fiecare cutie sau pachet va contine o lista cu continutul, plasata intr-un plic rezistent la apa, iar doua copii dupa aceasta vor fi inaintate Reprezentantului Consultantului Supervizare de pe Santier, inainte de expediere. Toate componentele de material vor fi clar marcate pentru o identificare imediata in lista cu continutul ambalat. Antreprenorul va avea obligatia sa includa in Pretul Contractului toate materialele si lazile de ambalare necesare pentru transportul si livrarea in conditii de siguranta a Echipamentelor.
- 169 -
Consultantul Supervizare poate solicita sa inspecteze si sa aprobe ambalajul inainte de expediere, dar Antreprenorul va fi pe deplin raspunzator ca ambalajul sa fie adecvat pentru tranzit si o astfel de inspectie nu-l va exonera pe Antreprenor de raspunderea pentru pierderile sau pagubele cauzate de o ambalare defectuoasa. 3.3.11.6. Depozitarea si protectia pe santier Consultantul Supervizare va conveni cu Antreprenorul datele de livrare a echipamentului conform prezentei Specificatii: In cazul in care Programul Lucrarilor Civile este intarziat, in scopul prevenirii intarzierii expedierii Echipamentului sau a deteriorii celui depozitat pe santier, Antreprenorul va: 1) Ambala in mod adecvat toate componentele de echipamente pentru a inlesni depozitarea acestora in aer liber pe santier fara a suporta deteriorari de niciun fel. sau 2) Va realiza pe santier un depozit aprobat, ce se conformeaza la urmatoarele cerinte minimale, care de asemenea vor preveni deteriorarea Echipamentelor. Echipamentul electric: acoperit, cu aer conditionat, in zona etansata contra patrunderii prafului si insectelor. Utilaje mecanice rotative: zone acoperite. Conducte, vane, constructii de otel, etc: invelite, situate in aer liber pe o suprafata dura de sustinere. Sistemele de protectie ce vor fi utilizate vor fi de tipul celor ce nu se deterioreaza in lumina ultravioleta. Utilajele vor fi gata de montaj pe Santier pana la expirarea perioadei de fabricatie si transport, iar in cazul in care sunt finalizate si gata de montaj inainte de data convenita, Antreprenorul va amenaja depozitarea pe santier, asa cum este definita aceasta aici, pe propria cheltuiala, inclusa in Pretul Contractului. Antreprenorul va furniza asigurarea si va fi pe deplin si singurul raspunzator pentru siguranta tuturor echipamentelor depozitate pe Santier pe perioada ce precede montajul. Antreprenorul va avea responsabilitatea sa inspecteze intregul echipament inainte de depozitare si sa faca aranjamentele ca echipamentul deteriorat sa fie remediat inainte de livrarea la depozit. Antreprenorul va scoate echipamentul din depozit si il va livra la locul de montaj la primirea instructiunii de la Consultantul Supervizare. Antreprenorul va fi responsabil cu operarea, siguranta si intretinerea intregului echipament de pe santier in timpul si dupa montaj, pana la eliberarea Certificatului de Finalizare. 3.3.11.7. Piesele de sprijin ale conductelor si vanelor
Toate suporturile necesare incluzand constructiile din otel de rezistenta, fundatiile, consolele, etrierele, sabotii de glisare, labele de gasca, piesele de expansiune, suruburile de fixare, suruburile de fundatie, punctele de fixare si ancorare si celelalte atasamente vor fi furnizate pentru a sprijini conductele si echipamentul asociat acesteia, intr-o maniera aprobata. Vanele, debitmetrele, filtrele si celalalte dispozitive montate pe conducte vor fi sprijinite independent de conductele la care sunt conectate. Acolo unde este posibil, imbinarile flexibile vor fi prevazute cu suruburi de ancorare sau alte mijloace, pentru a transfera presiunile longitudinale de-a lungul conductei ca intreg, astfel incat ancorele exterioare de la capetele oarbe, teuri si vane sa fie mentinute la minim.
- 170 -
Antreprenorul va indica pe planurile sale de lucru ce blocuri de reazem sunt necesare pentru a ancora conductele pe care le-a livrat. Consolele sau celelalte forme de sprijin care pot fi proiectate cu usurinta vor fi construite ca fiind rigide, din sectiuni de otel, prin nituire sau sudare, de preferinta fata de utilizarea turnarilor. Niciun punct de trecere al conductei prin plansee sau pereti nu va fi utilizat ca punct de sprijin, cu exceptia cazului in care se aproba de catre Consultantul Supervizare. Toate consolele si piesele de fixare vor fi galvanizate prin cufundare la cald conform Clauzei Galvanizarea.
3.3.11.8.
Pompe
GENERALITATI Toate echipamentele statiilor de pompare, masinile si aparatele vor fi noi, complete si de prima clasa. Curbele de performanta si graficele de functionare ale sistemului pompe sistem de refulare, pentru un domeniu de presiuni vor fi furnizate la depunerea ofertei pentru licitatie. Graficele vor indica randamentele si puterea utilajelor. Testarea pompelor trebuie asigurata conform standardelor romane si europene si la livrare utilajele vor fi insotite de diagramele de testare pe bancul de proba al uzinei producatoare. Graficele privind proiectul sistemului si al pompelor vor ilustra conditiile proiectului referitor la eficienta energetica si vor tine seama de urmatoarele conditii: cand sistemul hidraulic este in situatia prezenta; domeniul complet de presiuni statice la nivelul statiei; combinatiile posibile de operare a fiecarei pompe in ansamblul lucrarilor.
Pompele vor fi poziionate pentru a facilita condiiile favorabile de admisie n ntreaga gam de operare a pompei. Va fi depus graficul pentru nlimea de Aspiraie Pozitiv Net Cerut (APNC) pentru gama complet de debite, care va fi compatibil cu cea disponibil pentru a permite pompei s opereze, fr cavitaii, pe ntreaga gam de debite la toate situatiile posibile. Turatia proiectat pentru orice pomp nu va depi 1450 rpm dect dac este montat cu acionare variabil, caz n care viteza maxim permis nu va depi 1800 rpm. Proiectul de asamblare a unitilor de pompe i metoda de a suporta ansamblurile rotative vor asigura c nici o unitate sau arbore nu opereaz la o vitez mai mic sau mai mare de 25% din viteza critic. Diametrele rotorului vor fi cu cel puin 5% mai mici dect diametrul maxim care poate fi fixat n carcas. Prile rotative a fiecrei pompe vor fi suportate de pivoi solizi. Proiectul trebuie s fie elaborat astfel nct nici o actiune s nu fie transferat de la pomp la arborele motorului unde acestea nu formeaz o unitate integral. mpingerea i lagrul de alunecare combinate trebuie s poat s aib o rotaie n sens invers la 150% fata de rotatia normala in operare.
- 171 -
Pompele instalate in camera uscata vor fi echipate cu etanare mecanic cu dublu efect cu conexiune cu ap de etanare / lichid de etanare i buc a arborelui. Pompele submersibile vor fi echipate cu etanri mecanice cu dublu efect cu senzor de detectare a curgerilor n cutia de ungere dintre cele dou etanri, toate etanrile metalice fiind din material SiC/SiC. Acolo unde se gsete c arborii prezint un risc din cauza unei uzuri excesive a pivoilor i a presgarniturii, vor fi fixate noi buce. Inelele de compensare a uzurii i tuurile de eav vor fi montate la carcas i rotor la sectiunile de etansare. Acolo unde este necesar ap pentru etanare i lubrifiere, aceasta va fi lipsita de suspensii iar eava asociat se va fixa cu robinete pentru evacuarea aerului i indicatori ai curgerii. Pompa va fi complet, cu tot echipamentul suplimentar necesar i cu dispozitivele de msurare pentru a fi o unitate complet i trebuie pregatita imediat pentru utilizare. Aceasta va include vane de izolare, clapet de reinere, reea de evi de evacuare a apei de rcire, reea de evi pentru golirea presgarniturii, reea de eliberare a aerului, indicator de presiune, reea de manometre, uruburi de ancorare, platforme de acces i alte articole dup cum este corespunztor. Indicatoarele de presiune vor fi montate ntr-o poziie care exclude vibraiile i stricciuni accidentale. Diafragmele din taburetul capului de pomp vor fi protejate i, dac se gsesc n exterior sau n zone cu praf i particule n exces, protecia va fi din policarbonat solid sau plastic acrilic pentru a oferi protecie fa de vnt i particulele purtate de vnt. Toate tifturile, uruburile i bucele folosite n construcia pompelor vor fi din oel inoxidabil. Toi arborii intermediari dintre pompe i motoare vor avea protecie complet i adecvat. Se va analiza optiunea ca toate pompele, acolo unde este posibil, vor avea acelai productor i design pentru a simplifica cerinele legate de piesele de schimb i ntreinere ale clientului. n oferta lor, participantuii la licitaie vor da detalii legate de cerinele puterii motorului, configuraia pompei i dimensiunile ansamblului pomp - motor. Pompele trebuie puse n micare de motoare electrice, dac nu se specific altceva. Motoarele trebuie s aibe puterea nominal cel puin de 125% fa de puterea maxim necesar pentru ca pompa s funcioneze la punctul optim. Piesele de angrenaj trebuie proiectate i construite n concordan cu cerinele specificate mai nainte. Orice putere transmis trebuie s aibe puterea nominal cel puin egal cu puterea motorului. POMPELE DE APA UZATA SUBMERSIBILE Pompele si motoarele vor fi continuu etalonate. Toate componentele vor putea fi renovate in timpul reparatiei generale si toate componentele ce pot fi inlocuite vor fi disponibile cu usurinta. Motorul si pompa vor forma o unitate integrala, adecvata pentru operare in conditii de submersie. Carcasa statorica, incastrarea pompei, rotorul si conexiunea de evacuare vor fi fabricate din fonta (EN GJL-250). In locul fontei se poate utiliza si otelul inoxidabil. Arborele pompei va fi fabricat din otel inoxidabil ( X 2 CrNiMoN 22-5-3) Proiectul de montaj va fi conform dimensiunilor recomandate de furnizori, cu scopul de a se obtine o eficienta ridicata pentru toate pompele.
- 172 -
Pompele vor fi livrate impreuna cu toate dispozitivele de protectie, asa cum este recomandat de catre producator pentru o functionare sigura si indelungata. Etansarea arborelui mecanic va fi realizata din doua etansari independente pentru a se obtine o dubla protectie.montata in bloc de inox fara elemente mediene in miscare, cu rol de etansare Unitatea va fi echipata cu un detector de pierderi si un senzor de temperatura situat in aripile statorice. Senzorii vor opri pompele in cazul in care lichidul patrunde in carcasa statorica si respectiv in eventualitatea unei supraincalziri si cu senzori de prezenta ape vehiculate in camera cu ulei si senzori de temperatuta PTC. Vor fi utilizate bare de ghidaj din otel inoxidabil X2 Cr Ni Mo 17-2-2, pentru coborarea si ridicarea pompelor. Atunci cand pompa este coborata, aceasta va bloca automat conexiunea de evacuare. Va fi livrat cotul cu picior din fonta pentru sprijinirea pompelor. Lanturile din otel inoxidabil X2 Cr Ni Mo 17-2-2 fixate pe partea superioara a pompelor, vor fi utilizate pentru ridicarea si coborarea pompelor. Se va livra si instala si sistemul necesar ridicarea pompelor. Motorul va fi cuplat direct la pomp i construit pentru funcionare continu sau sub ap clasa de izolatie F si clasa IP 68. Pentru motoare cu P > 25 KW se va monta senzori de temperatura in lagare tip PT 100 Captul de cablu trebuie s fie impermeabil i nzestrat cu un manon i o variaie de ntindere. Motorul va avea rulmeii de tip bil n poermanen uni i ntreinerea liber. Pentru prevenirea actiuni corozive a factorilor fizici-chimici din apa partile in contact apa se vor proteja in mod obligatoriu cu un strat de material ceramic fara solventi; nepoluant. Nu se acepta strat de grund intre intre stratul ceramic si miezul piesei acoperite. CARACTERISTICILE POMPEI CENTRIFUGE Caracteristicile pompei centrifuge vor fi stabile, cu presiunea de refulare scznd continuu de la un maximum pana la inchiderea supapei de golire. Caracteristicile vor fi supra-presiunea i, dac nu se specific altfel, toate pompele vor fi potrivite pentru operarea n paralel cu alte pompe care refuleaz n acelai sistem. Cu excepia pompelor axiale, toate pompele vor putea s fie pornite i operate pe perioade scurte cu vanele de refulare nchise. Randamentul pompei, care nu ar trebui s fie mai mic de 80-85%, trebuie s fie bine meninut pe toat zona de funcionare a pompei, chiar dac aceasta necesit folosirea unui motor mai mare i asigurarea unui vrf al consumului de energie. 3.3.11.9. Instalare si testarea echipamentelor APROBAREA INSTALARII In cazul in care nu sunt specificate detalii (in Specificatie sau in planurile asociate) cu privire la locatia precisa sau metoda de instalare a echipamentului de masurare, senzorilor sau a celorlalte echipamente montate pe santier, Antreprenorul va inainta detaliile instalatiei propuse spre aprobare Consultantului Supervizare si va obtine aceasta aprobare inainte de a incepe lucrarile de instalare. CERTIFICATELE DE TESTARE
- 173 -
Vor fi furnizate certificate de testare care vor oferi detalii cu privire la toate testele electrice si mecanice efectuate pe echipamente si materiale, inclusiv echipamentul de ridicare, rezervoarele, vasele sub presiune, cablurile si cablajul, atat la fabrica, cat si pe santier. Vor fi furnizate copii dupa certificatele tuturor testelor hidraulice ale lucrarilor. In termen de doua saptamani de la finalizarea testelor la care a luat parte, Antreprenorul va obtine si va inainta Consultantului Supervizare si celorlalte parti indicate certificatele de testare si curbele tuturor componentelor care certifica faptul ca au fost satisfacator testate, care descriu si ofera caracteristicile complete ale acestor teste. In Instructiunile de operare si intretinere vor fi incluse certificatele de testare ale componentelor majore, asa cum sunt detaliate in alta parte. TESTELE HIDRAULICE ALE INSTALATIILOR Intregul echipament ce face obiectul presiunii exercitate de apa bruta incluzand vasele sub presiune, pompele, fitingurile si vanele vor fi testate hidraulic la presiunea care este specificata sau la cel putin de 1.5 ori presiunea maxima de lucru. Vor fi inaintate certificatele de testare pentru toate componentele. Oricare dintre componentele testate hidraulic pot fi supuse re-testarii la intamplare, dispuse de Consultantul Supervizare si se va inainta Consultantului Supervizare notificarea cu privire la datele de testare. 3.3.11.10. Inspectia, testarea si garantarea instalatiilor Anexa Caracteristicilor Specifice va fi pregatita pentru urmatoarele componente de catre Ofertant, cu Caracteristicile Specifice garantate si eficienta echipamentului oferit pentru functiile specificate, la care acesta va fi obligat si care nu pot fi schimbate decat cu aprobarea in scris a Consultantului Supervizare. Pentru urmatoarele componente vor fi necesare teste complete conforme standardelor relevante si care sa demonstreze garantiile acordate: - Toate pompele cu capacitate peste 15 l/s - Toate suflantele - Toate ingrosatoarele banda sau centrifugele - Toate panourile de control/panourile electrice de conexiuni - Toate intrerupatoarele - Toate condensatoarele electrice cu factor de corectie de inalta tensiune - Toate instrumentele de indicare si de control al procesului - Toate contoarele si instrumentele de masurare electrice - Toate controlerele logice programabile (PLC) In plus, toate celelalte componente de echipament care nu sunt supuse la testarea probata vor fi montate temporar la fabrica, testate cu privire la operarea satisfacatoare si propuse pentru inspectie. Vor fi inaintate spre aprobare Consultantului Supervizare copii certificate ale interpretarilor testelor date de catre prooducator, inainte de impachetarea pentru expediere. O asemenea inspectie, examinare sau testare nu il va elibera pe Antreprenor, producator sau furnizor de echipament de nicio obligatie care ii revine. Chiar daca Consultantului Supervizare i se va facilita participarea la testarea si/sau inspectia la fabrica a tuturor componentelor de echipament, el poate dispune ca testele sa aiba loc in absenta sa, iar testele vor fi efectuate ca si in prezenta sa, inaintandu-se copiile corespunzator certificate ale interpretarii testelor. Atunci cand componentele de echipament au aceesi marime si functie, se poate solicita, la alegerea Consultantului Supervizare, ca un numar redus de componente sa fie supuse
- 174 -
testelor la care acesta sa ia parte, dar acest fapt nu il va elibera pe producator de obligatia de a efectua teste de performanta asupra tuturor componentelor inainte de a le propune spre testare. In cazul in care, in urma inspectiei, examinarii sau testarii unui material sau echipament, Consultantul Supervizare va decide ca asemenea componente sau parti din acestea sunt defectuoase sau nu se conformeaza la Specificatii sau la cerintele de performanta, acesta poate sa respinga componentele sau partile de componente in cauza, notificandu-l in scris pe producator cu privire la aceasta respingere intr-un timp rezonabil si precizand motivele pe care s-a bazat o astfel de decizie. Retestarile se vor efectua pe cheltuiala producatorului. Daca si cand Consultantul Supervizare este multumit ca echipamentul a trecut testele impuse, el il va informa pe Antreprenor in scris cu privire la aceasta. Fiecare pompa (mai mare de 15 l/s) va fi testata cu martori ca o unitate integrala, la o capacitate de 50%, 100% si 110% din capacitatea etalon (puncte de functionare). Testele vor include curbele de eficienta pentru capacitatile anterior mentionate atat pentru motoare, cat si pentru pompe. Curbele pentru motoare se vor baza pe indicii de eficienta specificati de producator. 3.3.11.11. Coordonarea programului de testare pe santier Antreprenorul va avea responsabilitatea de a coordona programul de testare pe santier a tuturor componentelor si de a se asigura ca toate partile interesate sunt prezente la testare pentru a-si indeplini obligatiile. 3.3.11.12. Testele la Terminare Dupa ce montajul s-a finalizat si echipamentul functioneaza satisfacator dupa prima punere in functiune, Antreprenorul il va informa pe Consultant Supervizare ca este pregatit sa demonstreze performanta instalatiilor. O astfel de demontratie va fi denumita de aici inainte ca Testarea pe santier, la care Consultantul Supervizare va lua parte. Antreprenorul va testa apoi complet toate componentele de echipament si va include prevederi si aranjamente pentru: i) personalul de operare si de testare calificat pentru a se testa intregul echipament. ii) alimentarea cu si evacuarea serviciilor, lubrifiantilor, combustibililor si electricitatii. iii) instrumente de masurare si testare pentru a demonstra faptul ca echipamentele functioneaza astfel incat se conformeaza la testele lucrarilor. Toate testele vor fi efectuate de catre Antreprenor sub supravegherea si in mod multumitor pentru Consultant Supervizare, dupa cum urmeaza: i) Echipamentul de ridicare. Fiecare instalatie, inclusiv sinele si traversele vor fi testate pe santier la sarcinile de testare asigurate de catre Antreprenor, astfel incat sa demonstreze ca intregul este capabil sa ridice in mod satisfacator cu 25% peste sarcina nominala (ridicare in centrul cadrului, acolo unde este posibil) si vor fi furnizate certificatele de testare.
ii) Pompele. Fiecare set va fi testat cu privire la capacitate, consumul de energie de varf si viabilitatea mecanica. iii) Echipamentul de dozare. Fiecare set va fi testat cu privire la dozarea volumelor specificate. Eficienta amestecului va fi determinata prin prelevarea de probe si analizarea lor cu privire la agentul dizolvat dupa 15 minute, 30 minute si o ora de la inceperea amestecarii.
- 175 -
iv) Conductele. Conductele montate pe santier vor fi testate hidraulic dupa montare la cel putin de 1.5 ori presiunea maxima de lucru. Antreprenorul va furniza toate materialele necesare, inclusiv flanse oarbe, pentru izolarea echipamentului. Antreprenorul va face aranjamentele pentru alimentarea si evacuarea apei utilizate la testare, care va fi obtinuta dintr-o sursa aprobata de catre Consultantul Supervizare. Testul final va fi realizat in prezenta Consultantului Supervizare. Antreprenorul va avea responsabilitatea in fata Consultantului Supervizare cu privire la testarea sudorilor si inspectarea si testarea imbinarilor sudate, ca si de supraveghere a remedierilor defectelor de sudura. Sudurile defecte vor fi remediate conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Antreprenorul va pune la dispozitie toate facilitatile necesare, forta de munca si echipamentul pentru executarea corespunzatoare a inspectiilor si a testarilor de incovoiere incluse in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Vor fi permise Antreprenorului doua seturi de teste de incovoiere. Conductele din fonta vor fi testate pe lungimile intre caminele de vizitare, caminele de vane sau pe lungimi mai scurte dispuse sau aprobate de catre Consultantul Supervizare. Fitingurile necesare pentru inchiderea temporara a orificiilor de deschidere de pe conducta care va fi testata vor fi proiectate in acest scop si vor fi adecvat consolidate pentru a suporta presiunea aplicata. 3.3.11.13. Specificatia pentru pregatirea si vopsirea utilajelor Aplicabila suprafetelor din urmatoarele locatii: A Suprafata situata deasupra nivelului lichidului de proces si care nu este expusa la improscare cu aceasta, situata in medii non-agresive. B Suprafete in contact cu apa netratata sau apa trata potabila. Vopselele utilizate pentru componente aflate in contact cu apa tratata potabila nu vor fi toxice. C Suprafete sub nivelul lichidului de proces sau expuse la improscare cu acesta, situate in medii si/sau solutii non-agresive. D Suprafete in contact cu solutii si/sau medii agresive. Pregatirea si vopsirea constructiilor de otel Pregatierea facilitatilor si vopsirea initiala a constructiilor de otel situate in locatiile A, B & C
CONSTRUCTII DE OTEL PRELUCRAT 1. Pregatirea lucrarilor se va realiza dupa ce s-a finalizat prelucrarea si urmele de grasime au fost inlaturate. 2. Otelul, altul decat cel inoxidabil (cu exceptia celui care va fi ulterior total incastrat in beton sau care va fi impartit in parti suficient de mici pentru a fi galvanizat prin scufundare la cald, conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare) va fi curatat prin prelucrare cu alice, conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare, astfel incat grosimea peliculei de la punctul cel mai de jos la cel mai inalt sa nu depaseasca 75 microni, 25%.
- 176 -
NB: Otelul galvanizat va fi lasat nevopsit in astfel de locatii. 3. Protectia initiala va fi aplicata in termen de 4 ore de la prelucrarea cu alice intr-o zona curata din atelier si se vor aplica prevederile Specificatiilor. 4. Suprafetele vor fi complet lipsite de substante abrazive libere si li se va da un strat de amorsare din poliamida: - fosfat de zinc epoxidic doua straturi, sau - zinc cromat epoxidic doua straturi* * Acesta alternativa nu se va aplica suprafetelor din Locatia B. 5. Va fi utilizat un proces aprobat de pulverizare pentru a se aplica o pelicula groasa uscata peste varfuri de cel putin 50 microni. 6. Pe invelisul de amorsare vor fi aplicate marcaje de identificare in vopsea. CONSTRUCTIILE DIN OTEL SUDAT SI SECTIUNILE ACOPERITE 1. Constructiile de otel realizate la locul Lucrarilor vor primi pregatirea si protectia initiala mentionate mai sus, numai dupa ce prelucrarea si fabricarea au fost finalizate. Cand fabricarea se realizeaza prin suduri continue, toate suprafetele expuse vor fi accesibile pentru un tratament ulterior. Zgura si stropii vor fi inlaturati prin detasare din zona sudurilor, inainte de curatarea prin prelucrare cu alice. 2. Suprafetele interioare ale carcaselor si ale altor asemenea sectiuni inchise, acolo unde curatarea prin prelucrare cu alice nu este posibila, vor fi curatate conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare si apoi astupate si etansate. Pe aceste suprafete interioare nu se va aplica vopsea. 3. Sistemele de vopsire pentru o finisare primara vor fi aplicate in 48 ore de la amorsarea initiala, conform 3. PROTECTIA INITIALA 1. Suprafetele constructiilor de otel care vor fi fabricate pe santier vor fi pregatite asa cum s-a specificat anterior si protejate initial cu o amorsa din material aprobat: - fosfat de zinc epoxidic doua straturi, sau - zinc cromat epoxidic doua straturi* * Acesta alternativa nu se va aplica suprafetelor din Locatia B. 2. Va fi utilizat un proces aprobat de pulverizare pentru a se aplica o pelicula groasa uscata peste varfuri de cel putin 50 microni. 3. Pe invelisul de amorsare vor fi aplicate marcaje de identificare in vopsea. 4. Constructiile de otel vor fi protejate in depozite acoperite situate la locul Lucrarilor pana cand fabricatia va fi gata sa inceapa pe Santier. Dupa fabricarea pe Santier va fi aplicat primul strat de finisaj, cu conditia ca prevederile Specificatiilor sa fi fost indeplinite in mod satisfacator. Pregatierea facilitatilor si vopsirea initiala a constructiilor de otel situate in locatia D 1. Pregatirea lucrarilor se va realiza dupa ce s-a finalizat prelucrarea si urmele de grasime au fost inlaturate. 2. Otelul, altul decat cel inoxidabil va fi: - pregatit si galvanizat prin scufundare la cald conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. 3. Protectia initiala va fi aplicata numai la Lucrari. 4. Protectia initiala a suprafetelor galvanizate la cald va cuprinde:
- 177 -
i)
Curatarea cu atentie si degresarea tuturor suprafetelor, urmata de decapare cu spalare T, dupa cum se descrie in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. In cazul in care o suprafata nu devine neagra, curatarea, degresarea si decaparea vor fi repetate.
ii)
5. Toate suprafetele vor fi apoi spalate cu grija cu apa curata, uscate complet si aplicat un strat de amorsa din: - poliamida intarita fosfat de zinc epoxidic doua straturi 6. Va fi utilizat un proces aprobat de pulverizare pentru a se aplica o pelicula groasa uscata peste varfuri de cel putin 40 microni. Sistemul de vopsire pentru o finisare primara in locatiile A, B and C 1. Suprafetelor constructiilor de otel prefabricate li se va aplica, inainte de expediere, conform amplasamentului, un prim strat de finisaj, usor diferit ca nuanta de invelisul final, aplicat cu pensula sau pulverizare fara aer. 2. Suprafetelor din Locatia A un strat din material aprobat: - poliamida intarita epoxidica oxid feric micaceu doua straturi - va fi aplicat pentru a conferi o pelicula groasa uscata de cel putin 125 microni. Intervalul dupa aplicarea stratului de amorsare nu va depasi 48 de ore. 3. Suprafetelor din Locatia B un strat din material aprobat: - aduct de amina rasina epoxidica pura intarita doua straturi - va fi aplicat pentru a conferi o pelicula groasa uscata de cel putin 125 microni. Intervalul dupa aplicarea stratului de amorsare nu va depasi 48 de ore. (A se face trimitere si la aplicarea stratului final, conform Specificatiilor). 4. Suprafetelor din Locatia C un strat din material aprobat: - poliamida intarita epoxidica - doua straturi - va fi aplicat pentru a conferi o pelicula groasa uscata de cel putin 125 microni. Intervalul dupa aplicarea stratului de amorsare nu va depasi 48 de ore. (A se face trimitere si la aplicarea stratului final, conform Specificatiilor). 5. Vor fi aplicate marcaje de identificare in vopsea pe sistemul de vopsire de finisaj primar. 6. Zonelor care vor deveni inaccesibile la montajul pe Santier (cu exceptia conexiunilor de pe santier) li se va aplica un strat final conform Specificatiilor.
PREGATIREA OTELULUI CARE VA FI TOTAL INCASTRAT IN BETON Otelul care va fi total incastrat in beton va fi curatat conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare si nu va fi amorsat. REPARAREA VOPSELEI DETERIORATE 1. Zgura si stropii vor fi inlaturati prin detasare din zona sudurilor si aceste zone, impreuna cu toate celelalte zone cu amorsa deterioarata, vor fi curatate mecanic cu peria de sarma si apoi vor primi un strat protector de amorsa din poliamida intarita aprobata: - fosfat de zinc epoxidic doua straturi de amorsa, sau
- 178 -
zinc cromat epoxidic doua straturi de amorsa* * Acesta alternativa nu se va aplica suprafetelor din Locatia B. Vopseaua va fi aplicata cu pensula pentru a se conferi o grosime a peliculei uscate de cel putin 50 microni, avandu-se grija sa se acopere complet suprafetele inegale, in special acelea ale sudurilor.
2. Primul sistem de vopsea de finisaj va fi aplicat in 48 de la amorsa, conform Specificatiilor. SISTEMUL DE VOPSIRE PENTRU O FINISARE PRIMARA A SUPRAFETELOR GALVANIZATE IN LOCATIA D 1. Imediat dupa finalizarea montarii pe amplasament si inainte de imersiune sau expunerea la solutii sau medii agresive, toate suprafetele vor fi examinate, iar urmele de grasime sau alte substante contaminante vor fi inlaturate. 2. Zonele unde protectia initiala aplicata pe Lucrari a fost deteriorata in tranzit sau/si la montare vor fi curatate cu grija si revopsite conform Specificatiilor. 3. Suprafetele care au primit protectia initiala si zonele deteriorate in tranzit/montaj, care au fost reparate, vor fi curatate cu grija si li se va aplica un prim strat de finisaj din: - poliamida intarita epoxidica - doua straturi - va fi aplicata cu pensula pentru a se conferi o grosime a peliculei uscate de cel putin 125 microni. 4. Nu vor exista goluri in finisaj. 5. Sistemul de vopsire de finisare finala va fi aplicat in 48 ore fata de stratul de mai sus in conformitate cu Specificatiile. SISTEMUL DE VOPSIRE PENTRU O FINISARE FINALA IN LOCATIILE A, B AND C 1. Suprafetelor constructiilor de otel prefabricate (cu exceptia acelor zone care sunt inaccesibile si carora invelisul final li s-a aplicat la Lucrari) li se va aplica un strat final de culoare (care va fi aprobat). Acest strat final va fi aplicat cu pensula dupa ce toate lucrarile civile asociate au fost finalizate. 2. Conexiunile cu suruburi, altele decat suprafetele de etansare ale conexiunilor cu suruburi de blocare, vor fi unite umede. 3. Zonele ale caror invelisuri de finisaj final au fost deteriorate in tranzit/sau montaj vor fi revopsite conform Specificatiilor. 4. O atentie speciala va fi acordata deteriorarii severe care duce la expunerea metalului gol, caz in care zonele deteriorate vor fi sablate pana la obtinerea unui finisaj lucios, amorsate si revopsite conform Specificatiilor. 5. Suprafetelor din Locatia A, invelisuri suficiente din: - email de silicon alchilat aprobat - va fi aplicat pentru a se conferi o grosime a peliculei uscate de cel putin 50 microni. 6. Suprafetelor din Locatia B un strat din: - aduct de amina rasina epoxidica pura intarita doua straturi - va fi aplicat pentru a se conferi o grosime a peliculei uscate de cel putin 125 microni. (Aprobarea aplicarii acestui strat final la Lucrari, acolo unde intarzierea aplicarii poate cauza deficienta de aderare intre invelisuri).
- 179 -
7. Suprafetelor din Locatia C un strat de: - poliamida intarita epoxidica - doua straturi - va fi aplicat pentru a se conferi o grosime a peliculei uscate de cel putin 125 microni. (Aprobarea aplicarii acestui strat final la Lucrari, acolo unde intarzierea aplicarii poate cauza deficienta de aderare intre invelisuri). SISTEMUL DE VOPSIRE PENTRU O FINISARE FINALA IN LOCATIA D 1. Suprafetelor constructiilor de otel prefabricate galvanizate care au primit prima pelicula de finisaj li se va aplica un strat final cu pensula, in 48 de ore de la aplicarea primului strat de finisaj. 2. Toate suprafetele vor primi un strat protector din: - poliamida intarita epoxidica - doua straturi Va conferi o grosime a peliculei uscate de cel putin 125 microni. FORMULA VOPSELEI DIN RASINA EPOXIDICA 1. Continutul rasinii epoxidice impreuna cu agentul de intarire nu va avea mai putin de 40% din greutate liant solid. 2. Procentul de pigment al liantului nu va depasi 80% din greutate. GROSIMEA TOTALA A VOPSELEI Grosimea totala a vopselei la inspectia finala a lucrarilor va fi dupa cum urmeaza: Suprafetele in Locatia A nu mai putin de 200 microni. Suprafetele in Locatiile B, C si D - nu mai putin de 300 microni. Pregatirea si vopsirea celorlalte componente CONDUCTELE (NECAPTUSITE) CU EXCEPTIA CELOR CARE VOR FI POZATE IN SOLURI AGRESIVE 1. Conductele de otel cu diametrul interior sub 80 mm, care vor fi utilizate la temperaturi de pana la 40C, vor fi galvanizate prin scufundare la cald conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare si invelite in polietilena atunci cand sunt pozate in sol. Atunci cand sunt utilizate la temperaturi de peste 40C, conductele din otel galvanizat nu vor fi pozate in sol. 2. In Locatiile A, C si D conductele din fonta, fonta ductila si otel cu diametrul interior de 80 mm si peste, utilizate la temperaturi de pana la 40C vor fi curatate conform practicii acceptate a producatorului si vor fi cufundate la cald pe interior si exterior intr-o solutie de bitum aprobata. Conductele din fonta ductila si otel vor fi invelite in polietilena inainte de pozarea in sol. Atunci cand sunt utilizate la temperaturi de peste 40C va fi aplicata o solutie de bitum numai pe suprafata externa a conductelor din fonta ductila si otel, inainte de captusire si acestea nu vor fi pozate in sol. 3. Pe suprafetele exterioare ale conductelor expuse se vor aplica doua invelisuri de: - strat de protectie din aluminiu un singur strat Urmata de un numar suficient de straturi din: email de silicon alchilat aprobat care sa confere o grosime a peliculei uscate de cel putin 100 microni dupa ce lucrarile de constructii civile au fost finalizate.
- 180 -
4. In Locatia B conductele din fonta, fonta ductila sau otel, cu diametrul interior de 80 mm sau mai mare, vor fi tratate in stricta conformitate cu cerintele pentru echipamentul din Locatia B. Conductele din fonta ductila si otel vor fi invelite in polietilena inainte de a fi pozate in sol. Atunci cand sunt utilizate la temperaturi de peste 40C, conductele din fonta ductila si otel nu vor fi pozate in sol. OTELUL FABRICAT 1. Componentele din otel moale vor fi galvanizate prin scufundare la cald dupa ce prelucrarea si fabricarea se realizeaza prin sudare continua sau intermitenta, toate suprafetele expuse vor fi accesibile pentru galvanizare. Alternativ, componentele din otel moale vor fi pregatite conform prevederilor Specificatiilor, in functie de locatie. 2. Toate celelalte componente si atasamente, fie ca sunt din fonta sau otel turnat, vor fi curatate cu grija prin sablare, conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Toate imperfectiunile suprafetei vor fi corectate cu cutitul. 3. Amorsarea si vopsirea se vor executa in functie de locatie. COMPONENTELE DIN METALE NEFEROASE (CARE VOR FI UTILIZATE NUMAI IN LOCATIILE A SI B) Componentele din metale neferoase, cu exceptia aluminiului de rezistenta, vor fi curatate, degresate, amorsate si vopsite in functie de locatie. ALIAJUL DE ALUMINIU DE REZISTENTA (CARE VA FI UTILIZAT DOAR IN LOCATIA A) Aliajul de aluminiu (de rezistenta) rezistent la coroziune nu va fi vopsit, cu exceptia cazului in care se solicita aceasta in mod special de catre Consultantul Supervizare, exceptand gaurile pentru suruburi si fatadele, care vor fi degresate si li se va aplica un strat de: zinc cromat epoxidic doua straturi CASA SCARII DIN OTEL MOALE, INCLUZAND GRINZILE LONGITUDINALE, BENZILE DE RULARE, STALPII SI PIESELE DE SUSTINERE ALE ACESTORA DIN LOCATIILE A, B SI C Aceste componente vor fi pregatite si galvanizate prin scufundare la cald conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare dupa ce prelucrarea si fabricarea au fost finalizate si vor ramane nevopsite. DISPOZITIVELE DE FIXARE 1. Suruburile, piulitele, saibele si celelalte dispozitive de fixare demontabile ale tuturor componentelor galvanizate si ale altor componente din aliaj de aluminiu vor fi confectionate din otel inoxidabil conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare, Clasa 316S16 si vor ramane nevopsite. Saibele P.T.F.E. vor fi montate sub capul surubului atunci cand se fixeaza componentele galvanizate si componentele din aliaj de aluminiu. 2. Dispozitivele de fixare, cu exceptia celor puternic tensionate, ale componentelor feroase vor fi pregatite si galvanizate ca si otelul, conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare, amorsate si vopsite in raport cu locatia.
- 181 -
3. Nu vor fi acceptate electro galvanizarea, placarea cu nichel, cadmiu sau alt proces de placare, cu exceptia placarii cu crom. 4. Imbinarile cu suruburi ingropate in pamant vor fi protejate cu chit rasinos, care nu se va intari si invelite cu 3 straturi de banda P.T.F.E. SUPRAFETELE DE ALUNECARE SI ROTATIVE PRELUCRATE Aceste suprafete nu vor fi vopsite, dar li se va placa un strat de amestec de plumb alb si seu sau alt asemenea material aprobat, inainte de expediere de la Lucrari. ORIFICIILE TEMPORARE Toate orificiile temporare din echipamente, cum ar fi conexiunile la conducte ce vor fi realizate pe Santier, vor fi prevazute cu piese de lemn insurubate pe pozitie. MOTOARELE ELECTRICE, DECLANSATOARELE, PANOURILE, CARCASELE SI CONDUCTOARELE DIN OTEL MOALE 1. Suprafetele motoarelor si declansatoarelor individuale vor avea finisajul recomandat de producator in raport cu locatia si li se vor aplica suficiente straturi pe santier din: email de silicon alchilat aprobat care sa confere o pelicula uscata cu o grosime de cel putin 100 microni. 2. Panourile si alte spatii inchise similare vor fi curatate, degresate, amorsate si emailate la un standard superior al finisajului si vor fi stivuite uscate. Grosimea finala a peliculei nu va depasi 125 microni. NB. Procesul propus va fi inaintat spre aprobare. 3. Conductoarele din otel moale vor fi galvanizate prin scufundare la cald conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. ATELIERUL SI CONDITIILE DE PE SANTIER 1. Pregatirea si vopsirea ce vor avea loc la Lucrari vor fi realizate sub acoperis, la o temperatura ambientala controlata intre 16C si 21C si o umiditate relativa sub 85%. 2. In niciun caz vopsirea pe santier nu va avea loc la o temperatura ambientala sub 5C, pentru aplicarea straturi lor epoxidice sau pe suprafete care nu sunt complet uscate. SUPRAFETELE GALVANIZATE NEVOPSITE DIN LOCATIILE B SI C 1. Suprafetele nu vor fi imersate timp de trei luni de la galvanizarea prin scufundare la cald si/sau inainte de a se forma o patina protectiva adecvata. 2. Vopseaua va fi achizitionata de la un producator aprobat si va fi aplicata in stricta conformitate cu aceasta specificatie. Antreprenorul va emite o copie dupa aceasta specificatie fiecarui sub-Antreprenor implicat si producatorului vopselei. 3. Producatorul vopselei va verifica pe loc pregatirea si vopsirea si va trimite Antreprenorului un raport scris cu observatiile sale, pentru a fi inaintat Consultantului Supervizare.
3.3.12. LUCRARI DE DRUMURI
- 182 -
3.3.12.1. Defrisare si curatire Defrisarea si curatarea pentru lucrarile de drumuri vor fi executate in conformitate cu Clauza Curatarea si defrisarea din Specificatie. 3.3.12.2. Lucrarile de terasament pentru drumuri Lucrarile de terasament pentru drumuri se vor conforma in general Clauzei Lucrari de terasamente din Specificatie. Atunci cand densitatea terenului uscat la o adancime de 0.3 m de la nivelul platformei este sub 90% din densitatea maxima a terenului uscat, determinata conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare, subsolul va fi refinisat si compactat la 90% din densitatea maxima a terenului uscat. Umplutura mai jos de 0.3 m adancime sub nivelul de platforma va fi compactata la 90% din densitatea maxima a terenului uscat. Umplutura ce se incadreaza in 0.3 m adancime sub nivelul de platforma va fi compactata la 95% din densitatea maxima a terenului uscat. Atunci cand se compacteaza sectiuni din subsol, se va acorda o atentie speciala conditiei ca subsolul natural sau umplutura sa fie compactate cu o usoara panta spre exterior pentru a se asigura o buna scurgere a apei de suprafata. Materialul excavat pentru patul de suport al drumului care este adecvat pentru umplutura va fi utilizat in acest scop in masura in care este posibil. 3.3.12.3. Finisarea si protectia subsolului In momentul in care subsolul a fost compactat in gradul dorit, suprafata va prezenta un strat paralel cu suprafata finisata a carosabilului si cu nivelele si sectiunea transversala corecte. Suprafata finisata a subsolului va fi aprobata de catre Consultantul Supervizare inainte de amplasarea materialului de egalizare. Subsolul, odata compactat, cu forma definita si aprobat, va fi protejat si mentinut bine drenat. Utilajele si materialele nu vor fi depozitate sau stivuite pe strat. Traficului Antreprenorului nu i se va permite sa treaca peste subsolul finalizat, decat daca se aproba de catre Consultantul Supervizare. Antreprenorul va repara, pe cheltuiala sa, orice portiuni moi sau deteriorari ale subsolului. 3.3.12.4. Materialul si Constructia Stratului de egalizare Materialul granular utilizat la stratul de egalizare se va conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Toate materialele vor fi dispuse, imprastiate egal si compactate, imprastierea efectuandu-se in paralel cu dispunerea. Materialul va fi imprastiat intr-unul sau mai multe straturi astfel incat, dupa compactare, grosimea totala sa fie cea impusa. Compactarea sub-bazei va fi de 98% din densitatea maxima a terenului uscat conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare si se va executa imediat ce este posibil, dupa ce materialul a fost imprastiat. Atunci cand utilajul de compactare nu are capacitatea necesara, stratul de egalizare va fi dispus in doua sau mai multe straturi. Pe perioada constructiei, stratul de egalizare va fi mentinut in conditii de drenaj permanent. Evacuarea va fi deviata permanent in afara constructiei. Evacuarea va fi deviata in afara constructiei pentru a se evita eroziunea. 3.3.12.5. Conditii cu privire la compactare Utilajele de compactare cu vibratii pot fi utilizate daca sunt aprobate de Consultantul Supervizare. Numarul traversarilor va fi determinat avandu-se in vedere caracteristicile utilajului si materialului care vor fi utilizate. Daca este necesar, vor fi prelevate specimene de testare pentru a se determina metoda optima de compactare. Suprafata fiecarui strat de material va fi, dupa finalizarea compactarii, bine inchisa, nemiscata sub utilajul de compactare si fara planuri de tasare. Zonele necompactate, separate sau in orice alt mod defecte vor fi refacute la grosimea stratului si recompactate.
- 183 -
3.3.12.6. Materialul si constructia bazei Baza va contine unul din urmatoarele materiale: Piatra de fundatie selectata Piatra sfaramata Baza de pietris stabilizat cu ciment. Pietrisul selectat sau piatra sfaramata vor avea o grosime de minim 150 mm sau cea impusa de conditiile existente ale terenului. Materialul pentru baza va fi bine calibrat, in conformitate cu urmatoarele cerinte: Valoarea CBR dupa 24 ore de inmuiere nu va fi mai mica de 80% Limita lichidului si indicele de plasticitate nu vor depasi 25% si respectiv 8% Limitele de calibrare vor fi: Marimea sitei Procentajul de trecere a masei 75 mm 100 37.5 mm 85100 20 mm 60100 10 mm 4070 5 mm 2545 600 micron 822 75 micron 010 Marimea particulelor va fi determinata prin metoda spalarii si cernerii, conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare Pietrisul selectat si piatra sfaramata vor fi compactate la 100% din densitatea maxima uscata. Compactarea se va executa prin udare si cu cilindrul compresor pana cand nu mai apar miscari vizibile ale materialului de piatra compactata, iar pietrele din materialul de baza atunci cand vor fi aruncate sub cilindru vor fi sfaramate. Un strat de finisare de nisip va fi cilindrat pentru a umple golurile din suprafata. Pietrisul selectat stabilizat cu ciment va avea o grosime de minim 150 mm sau cea impusa de conditiile existente ale terenului. Pietrisul va fi conform cerintelor specificate anterior si va fi stabilizat cu ciment Portland in procent de 6 - 8%. Pentru a se obtine un amestec uniform de materiale si apa, pietrisul selectat stabilizat cu ciment va fi fabricat intr-un malaxor, transportat la amplasament si compactat la 100% din densitatea maxima uscata. Daca conditiile permit si Consultantul Supervizare aproba, baza de pietris selectat stabilizat cu ciment va fi fabricata pe santier, cu ajutorul unor biele rotative si cisterne de apa pentru a se obtine o baza bine amestecata. Conditiile de compactare vor ramane neschimbate, de ex. 100% din densitatea maxima uscata. Materialul va fi dispus, imprastiat egal si compactat, imprastierea efectuandu-se in paralel cu dispunerea. Materialul pentru baza drumului va fi imprastiat de preferinta intr-un singur strat, utilizandu-se o masina de derulat sau un utilaj similar aprobat. Materialul va fi imprastiat astfel incat dupa compactare grosimea totala sa fie conforma cerintelor. Antreprenorul va organiza lucrarea astfel incat sa fie evitate imbinarile longitudinale pe materialul intarit. Daca nu este posibil, atunci inainte de inceperea lucrarii pe o imbinare longitudinala de material intarit, marginea compactata anterior, in cazul in care a fost expusa mai mult de o ora, va fi taiata vertical pentru a se obtine o fata echivalenta cu grosimea specificata a stratului de material corect compactat. Compactarea bazei drumului la un minim de 100% din densitatea maxima uscata va fi finalizata de indata ce este posibil dupa ce materialul a fost imprastiat. Echipamentul de compactare nu se va sprijini direct pe materialul intarit sau deja intarit dispus anterior, decat in masura in care este necesar pentru a se obtine compactarea specificata a imbinarii. Se va
- 184 -
acorda o atentie speciala obtinerii compactarii complete in vecinatatea imbinarilor longitudinale si transversale, iar Antreprenorul va folosi suplimentar compactoare mici speciale daca este necesar sau se dispune de catre Consultantul Supervizare. Materialul necompactat sau slab compactat din vecinatatea imbinarilor de constructie va fi indepartat si inlocuit cu material proaspat. Suprafata fiecarui strat de material compactat, la finalizarea compactarii, va fi bine inchis, nu se va misca sub utilajul de compactare si nu va prezenta planuri de compactare, creste, fisuri sau material necompactat. Zonele necompactate, separate sau in orice alt mod defecte vor fi refacute la grosimea stratului si recompactate. Daca aceasta nu se poate realiza in 2 ore de amestecare, remedierea va cuprinde spargerea materialului pe intreaga grosime a stratului, indepartarea lui si inlocuirea cu material proaspat amestecat si compactat conform Specificatiei. Imediat dupa finalizarea compactarii, baza va fi maturata timp de cel putin 7 zile, cu exceptia cazului cand se dispune contrar de catre Consultantul Supervizare. Maturarea se va realiza fie prin acoperirea cu un strat de plastic impermeabil, asigurat impotriva vanturarii de pe suprafata cu imbinari suprapuse pe cel putin 300 mm si stabilizate astfel incat sa se evite pierderea de umiditate sau in conformitate cu clauzele din Specificatie ce se refera la beton, sau prin pulverizare cu un compus de maturare aprobat. In ciuda celor mentionate anterior, Antreprenorul va construi baza drumului conform conditiilor si specificatiilor emise de Autoritatea sau Municipalitatea in cauza. Specificatia care a fost inclusa aici va fi aplicata numai in absenta unor conditii speciale ale acestor autoritati. 3.3.12.7. Pavajele asfaltice PAVAJELE ASFALTICE DE ACOPERIRE Pavajele asfaltice de acoperire vor cuprinde: Stratul de beton asfaltic Stratul de legatura Stratul de uzura Toate acestea reprezinta straturi de beton asfaltic, dar de o compozitie diferita, in special in ceea ce priveste compozitia granulometrica a particulelor de pietris. Stratul de beton asfaltic va fi cel mai gros si cel de uzura cel mai subtire. BETONUL ASFALTIC AMESTECAT LA CALD Amestecul de bitum pentru straturile suprafetei se va conforma cerintelor amestecurilor produse local. Compozitia amestecurilor se prezinta de regula astfel: Umplutura de praf inert 5 - 7 % bitum 70 - 75 % material calcaros gri sau albastru 23 - 25 % nisip Amestecurile de bitum vor fi obtinute de la o statie de amestec locala aprobata, in masura in care este posibil. Vor fi furnizate Consultantului Supervizare numele si adresele producatorilor locali. Niciun amestec bituminos nu va fi fabricat pana cand formula de fabricatie nu a fost inaintata de Antreprenor si aprobata de Consultantul Supervizare, in scris. Formula va indica procentul exact de fragmente cernute si procentul exact al asfaltului care va fi utilizat la amestec, inclusiv temperatura de amestec. Formula de fabricatie se va incadra in gama etalon specificata si va fi valabila pana cand va fi modificata in scris de Consultantul Supervizare. LIMITARI DETERMINATE DE CONDITIILE METEOROLOGICE Straturile de bitum vor fi construite numai atunci cand baza este uscata si vremea nu este ploioasa. Astfel de straturi nu vor fi dispuse atunci cand temperatura este sub 10 C si in
- 185 -
scadere, dar pot fi dispuse atunci cand temperatura este de cel putin 8 C si in crestere, cu exceptia cazului in care se dispune altfel de catre Consultantul Supervizare. PREGATIREA Imediat inainte de aplicarea pavajului bituminos, suprafata stratului de dedesubt va fi curatata cu atentie de materii necompactate sau straine. Stratul de dedesubt va fi acoperit cu un strat adeziv de asfalt lichid cu maturare rapida. Stratul adeziv care va fi utilizat va fi supus aprobarii Consultantului Supervizare. Invelisul adeziv va fi aplicat cu suficient timp inainte de plasarea amestecului de beton asfaltic astfel incat sa asigure o pelicula subtire adeziva de ciment bituminos care sa ofere o buna legatura. Invelisul adeziv va fi aplicat intr-un strat uniform cu ajutorul unui spray manual sub presiune, in cantitati de cel putin 0.2 litri pe metru patrat si nu mai mult 0.3 litri pe metru patrat de suprafata, cu exceptia cazului in care se dispune contrar de catre Consultantul Supervizare. Jaloanele pentru controlul aliniamentului vor fi furnizate, montate si intretinute de catre Antreprenor, supuse verificarii si corectarii Consultantului Supervizare, cu scopul ca Lucrarile sa se conformeze traseelor indicate pe planuri. Jaloanele vor fi montate in paralel cu axul central al zonei ce va fi pavata, decalate si spatiate dupa cum dispune Consultantul Supervizare. TRANSPORTUL Amestecurile bituminoase vor fi transportate de la statia de amestec la utilajul de imprastire in camioane cu platforme netede si curate care au fost unse cu cantitatea minima de pelicula de ulei aprobat pentru a se preveni lipirea amestecului de platforma camionului. Incarcatura va fi acoperita cu prelate sau alt material adecvat pentru a o proteja de praf sau ploaie si a impiedica pierderea de caldura. Livrarile vor fi astfel aranjate incat imprastierea si cilindrarea amestecurilor pregatite pentru o zi sa poata fi finalizata in timpul zilei, cu exceptia cazului in care este asigurata o lumina artificiala satisfacatoare pentru Consultant Supervizare. Incarcaturile udate in mod excesiv de ploaie vor fi respinse. Nu va fi permisa remorcarea pe materialul proaspat dispus. AMPLASAREA Pavajul asfaltic va fi construit conform grosimii existente inainte de indepartare si excavare sau cea indicata pe planuri, avand minimul specificat. Temperatura fiecarui amestec la momentul plasarii in utilajul de imprastiere va fi cea indicata de Consultantul Supervizare, plus sau minus 10 C. Utilajul de imprastiere va fi ajustat, iar viteza reglata, astfel incat suprafata stratului de asfalt sa fie neteda si cu o asemenea adancime ca, atunci cand este compactata, sa se conformeze la sectiunea transversala indicata pe planuri. Lungimea fiecarei benzi amplasate inainte de turnarea benzii adiacente va fi indicata de catre Consultantul Supervizare. Atunci cand doua utilaje de imprastiere functioneaza decalat, benzile nu vor fi amplasate inaintea celei adiacente cu mai mult decat permite o imbinare longitudinala la cald, satisfacatoare intre benzi. In situatia in care se realizeaza o imbinare longitudinala, o fasie de 150 mm, de-a lungul marginii langa care se va amplasa materialul suplimentar, nu va fi cilindrata pana cand nu este aplasat materialul suplimentar, cu exceptia cazului cand lucrarea va fi discontinua. Dupa ce prima banda a fost plasata si cilindrata, va fi amplasata banda adiacenta in perioada cand fasia de 150 mm necilindrata este fierbinte si in stare de usoara compactare. Cilindrarea benzii adiacente va incepe de-a lungul imbinarii. Amplasarea amestecului va fi continua pe cat posibil. In zonele unde nu este posibila utilizarea utilajelor de imprastiere, amestecul va fi imprastiat manual si indreptat cu raclete. Incarcatura nu va fi amplasata mai rapid decat poate fi manevrata corespunzator de catre muncitorii cu lopeti si raclete.
- 186 -
Suprafetele de contact ale bordurilor pavajelor construite anterior, caminelor si structurilor similare vor fi acoperite cu un strat adeziv inainte de amplasarea amestecului de bitum. COMPACTAREA AMESTECURILOR Compactarea va fi realizata cu cilindre cu trei roti si cilindre compresor in tandem. Cilindrarea amestecului va incepe de indata ce amestecul poate suporta cilindrul fara o dislocare nedorita. Nu va fi permisa intarzierea cilindrarii amestecurilor proaspat imprastiate. Cilindrarea initiala va fi executata cu cilindre compresor in tandem, urmata imediat de cea cu cilindre cu trei roti. Cilindrarea va incepe la extremitatile benzilor si va continua catre centrul pavajului, suprapunandu-se pe fasiile succesive cu cel putin jumatate din latimea rotii din spate a cilindrului cu trei roti. Pe curbele suprainaltate, cilindrarea va incepe in partea joasa si va inainta catre cea inalta. Drumurile alternative ale cilindrului se vor efectua pe lungimi usor diferite. Testele de conformitate in ceea ce priveste netezimea vor fi efectuate imediat dupa compactarea initiala, iar deviatiile in exces de la tolerantele stipulate vor fi corectate prin degajarea suprafetei fierbinti cu raclete si indepartare sau adaugare de material, dupa cum se dispune, inainte de continuarea cilindrarii. In general, cilindrarea se va executa astfel incat sa rezulte o suprafata neteda si va fi continuata pana ce se va obtine o densitate de cel putin 100%. In timpul cilindrarii, rotile cilindrului vor fi umezite astfel incat sa se previna lipirea amestecului de acestea, dar nu se va permite excesul de apa. Antreprenorul va furniza cilindre aditionale si suficiente daca se constata ca nu se atinge densitatea pavajului. In zonele care nu sunt accesibile pentru cilindre, amestecul va fi compactat cu atentie cu batatoare manuale la cald, cu o greutate de cel putin 10 Kg, cu o suprafata de batere de cel mult 300 cm. Nu va fi permisa repararea stratului superficial al unei zone cilindrate. Orice amestec care este amestecat cu materii straine, sau in orice alt mod deficient, va fi indepartat si inlocuit cu amestec proaspat si recompactat. Nu se va permite stationarea cilindrilor pe pavajul care nu a fost complet compactat. Se vor lua masurile de precautie necesare pentru a se preveni scaparea de ulei, grasime, petrol sau alte materii straine pe pavaj, indiferent ca cilindrul functioneaza sau stationeaza. Antreprenorul va asigura forta de munca competenta care sa fie capabila sa execute lucrarile legate de corectarea iregularitatilor pavajului. Suprafata finisata nu va varia cu mai mult de 3 mm atunci cand este testata cu o margine dreapta de 3.00 m dispusa in paralel cu linia centrala a pavajului. Dupa finalizarea cilindrarii finale, se va verifica netezimea stratului si se va corecta orice iregularitate care depaseste toleranta sau care rezulta in retinerea apei pe suprafata prin indepartarea zonei deficiente si inlocuire cu pavaj nou, fara costuri suplimentare. Pavajul de bitum finalizat va fi testat in privinta grosimii dupa cum dispune Consultantul Supervizare. Acolo unde grosimea se dovedeste a fi cu mai mult de 5 mm mai mica decat cea stipulata, pavajul deficient va fi inlaturat si inlocuit cu unul satisfacator, fara costuri suplimentare. Toate imbinarile vor prezenta aceeasi textura, densitate si netezime ca si celelalte zone ale stratului. Imbinarile intre benzile noi si cele vechi, sau intre sectiuni, vor fi realizate astfel incat sa asigure o legatura continua intre pavajul nou si cel vechi. Toate suprafetele de contact batatorite vor fi acoperite cu un strat adeziv subtire si uniform inainte de plasarea amestecului proaspat. Atunci cand marginile imbinarilor sunt neregulate, in fagure, sau slab compactate, toate sectiunile nesatisfacatoare ale imbinarii vor fi batatorite astfel incat sa expuna o suprafata uniforma, verticala sau cu panta abrupta, pe intreaga grosime a stratului. Amestecul proaspat va fi raschetat uniform la punctul de imbinare, apoi va fi cilindrat. Dupa cilindrarea finala nu va fi permisa circulatia niciunui vehicul pe pavaj pe o perioada de cel putin 24 ore.
- 187 -
3.3.12.8. Amplasarea bordurilor Bordurile din beton prefabricate vor fi amplasate conform Standardelor relevante, aliniate si la nivel, iar bordurile care se constata ca deviaza cu mai mult de 5 mm de la aliniament sau nivel, la oricare dintre capete, vor fi inaltate si re-amplasate. Acolo unde este posibil, bordurile vor fi amplasate inainte de pavaj. La refacere, de obicei se re-folosesc bordurile initiale, cu exceptia cazului in care acestea sunt deteriorate. Acestea vor fi curatate cu grija inainte de re-amplasare si vor fi potrivite la aliniamentul si nivelul celor nederanjate. Bordurile dispuse pe un pavaj stabilizat vor fi incastrate intr-un strat de 2:1 mortar nisipciment, cu o grosime de 150 mm si captusite cu beton, turnat peste si in jurul panelor de fixare din otel anterior inserate in pavajul crud si modelate la sectiunea transversala dorita. Bordurile care sunt amplasate altfel decat pe pavajul de beton vor fi incastrate intr-un strat de 2:1 mortar nisip-ciment, cu o grosime de 150 mm, captusite cu beton si modelate la sectiunea transversala dorita. Bordurile circulare turnate special vor fi introduse in curbe cu raza de 13 m sau mai putin. Bordurile vor fi imbinate cu mortar de ciment, cu exceptia imbinarilor de expansiune care sunt realizate cu material de etansare premodelat, cu o grosime de 13 mm. Imbinarile de expansiune vor fi realizate prin fundatia si betonul de captuseala. 3.3.12.9. Aleile Platforma si subsolul aleilor vor fi pregatite dupa cum se stipuleaza pentru drumuri, cu exceptia cilindrarii de proba, care nu este necesara. Dalele de pavaj vor fi din beton prefabricat nearmat cu o grosime minima de 50 mm si avand o culoare naturala, cu exceptia cazului in care se dispune altfel, si se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Marginile aleilor vor fi din beton prefabricat. Acestea vor fi incastrate in fundatie de beton si modelate. Nu este necesara o baza dedesubtul aleilor. Baza va fi cea specificata pentru drumuri, amplasata si compactata la o grosime minima de 75 mm, cu ajutorul unui cilindru cu o masa de cel putin 2.5 tone sau un alt echipament aprobat care confera o compactare echivalenta. Atunci cand se stipuleaza o suprafata finala flexibila, stratul de baza va fi etansat cu un strat de bitum diluat, pulverizat la 100 secunde de grad, la o rata de 1.4 litri/m si va fi acoperit cu un strat de uzura cu textura medie, avand o dimensiune nominala 6 mm si o grosime de 25 mm, fabricat si amplasat conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Atunci cand dalele de beton sunt specificate ca suprafata finala, acestea vor fi incastrate intrun strat de nisip cu o grosime de 50 mm, amplasata pe stratul de baza. Imbinarile vor fi realizate din mortar 3:1 nisip-ciment. Aleile cu suprafata din dale de beton nu vor avea in mod normal margini de beton prefabricat. 3.3.12.10. Testarea Antreprenorul va efectua teste la intervalele dispuse de catre Consultantul Supervizare pentru a demonstra ca materialele pentru sub-baza granulara si baza drumului se conformeaza Specificatiei si ca densitatile specificate pentru subsol, sub-baza si baza drumului sunt atinse. Antreprenorul va inspecta si testa fiecare zona a stratului pentru conformarea cu acuratete la nivelul suprafetei.
- 188 -
3.3.13. Lucrari electrice

Aceast seciune acoper cerinele generale pentru instalaiile i echipamentele electrice. Obiective Specificaiile electrice generale trebuie ndeplinite de ctre toate echipamentele i instalaiile electrice care fac obiectul acestui Contract. componentele,
Fiecare locaie are cerinele sale specifice. n unele dintre ele este necesar doar o reabilitare parial a instalaiilor existente, n timp ce n altele este necesar realizarea unor instalaii complet noi. Cerinele specifice fiecrei locaii sunt detaliate n capitolul 2 Specificaii electrice particulare. n termeni generali, o furnizare complet de echipamente i lucrri va fi descris n detaliu n cele ce urmeaz. Obiectul lucrrilor poate fi definit sintetic prin intermediul urmtoarelor elemente cheie: cabluri de energie (for) de medie tensiune (MT) i de joas tensiune (JT) pentru alimentarea echipamentelor i instalaiilor i cabluri de comand, control i semnalizare; instalaii i sisteme de protecie mpotriva trsnetelor, inclusiv conductoare de protecie i legturi de echipotenializare; instalaii de iluminat, inclusiv corpuri de iluminat, att pentru iluminatul interior, ct i pentru cel exterior; aparatur de comutaie / tablouri electrice pentru distribuia energiei electrice; trasee de cabluri, inclusiv toate tipurile de elemente de sprijin, reazem i fixare; cablarea circuitelor de de energie (for) i de comand, control i semnalizare; sistem de automatizare a proceselor bazat pe utilizarea unui sistem standardizat industrial ce utilizeaz automate programabile (PLC Programmable Logic Controller); instrumentaie; sistem de supraveghere centralizat echipat cu o interfa de utilizator standard de calculator personal (PC - Personal Computer); sistem de alimentare nentreruptibil bazat pe surse de alimentare nentreruptibile (UPS Uninterruptible Power Supply / Source) pentru PC-uri i automate programabile; Alte lucrri incluse vor fi dup cum urmeaz: practicarea tuturor tipurilor de guri i deschideri n elementele structurale ale construciei necesare att execuiei traseelor instalaiilor electrice, ct i fixrii / susinerii traseelor de cabluri, componentelor i echipamentelor electrice pe elementele structurale ale cldirilor; lucrri de sptur i de umplere a anurilor pentru cablurile ngropate; procurarea i montajul echipamentelor de instrumentaie necesare; asigurarea calitii tuturor lucrrilor; calibrarea traductoarelor i transmitoarelor; testri i puneri n funciune; documentaie tehnic referitoare la toate lucrrile efectuate;
- 189 -
pregtirea i instruirea personalului; Coduri i standarde n general, lucrrile de instalaii electrice vor fi executate n conformitate cu publicaiile Comisiei Electrotehnice Internaionale (CEI), dar i cu standardele EN (europene) i SR EN (romneti armonizate) din domeniu. Componentele de orice fel vor fi din categoria produselor uzinate pe scar larg, avnd caracteristici conforme cu standarde de calitate recunoscute pe plan internaional. Toate componentele vor purta marcajul de conformitate european CE. Documentele menionate n continuare reprezint cele mai importante documente cu care lucrrile de instalaii electrice trebuie s fie conforme: Directiva de Joas Tensiune 2006/95/EC (identic cu Directiva 73/23/EEC) Echipamente electrice proiectate pentru utilizarea n anumite limite de tensiune; Directiva de Compatibilitate Electromagnetic 2004/108/EC (identic cu Directiva 89/336/EEC) de armonizare a legilor statelor membre referitoare la compatibilitate electromagnetic; Directiva de maini industriale 89/392/EEC, ulterior completat i modificat de Directivele 91/368/EEC, 93/44/EEC, 93/68/EEC i 98/37/EC de armonizare a legilor statelor membre referitoare la maini industriale; Seria de standarde SR EN 60034-1 - SR EN 60034-14 Maini electrice rotative; Seria de standarde SR EN 60204 Securitatea masinilor. Echipamentul electric al masinilor; Seria de standarde SR EN 60439 Ansambluri de aparataj de joas tensiune; Seria de standarde SR EN 60076 Transformatoare de putere; Seria de standarde SR CEI 60364 Instalaii electrice n construcii mpreun cu seria de standarde SR HD 384 Instalaii electrice n construcii; BS 7671:2008 Requirements for electrical installations. IEE Wiring Regulations. Seventeenth edition; IEC 60617 Graphical symbols for diagrams (SR EN 60617 Simboluri grafice pentru scheme electrice); SR EN 61131 Automate programabile; SR CEI 61024-1 Protecia structurilor mpotriva trsnetului. Partea 1: Principii generale; SR EN 61557 Securitate electric n reelele de distribuie de joas tensiune de 1 kV c.a. i 1,5 kV c.c. Dispozitive de control, de msurare sau de supraveghere a msurilor de protecie; Cerinele ANRE (Agenia Naional pentru Reglementare n Energetic); Orice alte reglementri romne n domeniu, cum sunt normativele NP I 7, I 18/1, I 18/2, I 20, I 43, NP 061, NP 062, PE 107, ghidul GP 052, etc.. Acolo unde un alt standard, normativ, reglementare sau ghid de proiectare romn este mai restrictiv dect documentele menionate mai sus, standardul sau normativul romn are prioritate.
- 190 -
Condiii de funcionare Toate echipamentele, componentele i materialele: trebuie s fie proiectate i executate s funcioneze corespunztor n condiii de exploatare i de mediu cel puin la fel de solicitante ca i cele prezentate n acest specificaie; ncorporate n instalaii trebuie s selectate astfel nct s conduc la minimizarea costurilor de ntreinere (mentenan). n cadrul proiectului nu vor fi utilizate dect echipamente, componente i materiale noi; trebuie s fie produse din gama standardizat a unui productor recunoscut pentru funcionarea corespunztoare a produselor sale n condiii de exploatare i de mediu similare celor din contract. Numrul de productori diferii trebuie meninut ct mai mic posibil. Compatibilitate electromagnetic Compatibilitatea electromagnetic (CEM) reprezint capabilitatea componentelor, circuitelor, echipamentelor i sistemelor de a funciona n mod corespunztor ntr-un mediu electromagnetic, fr s produc interferene (emisii) inacceptabile cu alte echipamente i sisteme sau fr s fie afectate de ctre alte sisteme care funcioneaz n acelai mediu electromagnetic. Componentele, circuitele, echipamentele i sistemele care pot cauza astfel de interferene sau care pot fi afectate de acestea sunt: convertizoare de frecven; demaroare; echipamente de instrumentaie; sisteme electronice de aprindere pentru lmpi cu descrcri n gaze; surse de alimentare n comutaie; trasee paralele lungi de conductoare i cabluri; sisteme de comand (PLC-uri i PC-uri); echipamente de telemetrie Documentaie Att n etapa de proiectare, ct i n procesul de realizare fizic, toate instalaiile i echipamentele electrice vor fi marcate n conformitate cu urmtoarele standarde de baz: SR EN 60445 Principii fundamentale i de securitate pentru interfaa om-main, marcare i identificare. Identificarea bornelor echipamentelor, a extremitilor conductoarelor care au un cod de identificare i reguli generale pentru un sistem alfanumeric; SR EN 60446:2003 Principii fundamentale i de securitate pentru interfaa om-main, marcare i identificare. Identificarea conductoarelor prin culoare sau prin reper numeric; SR EN 60654 Condiii de funcionare pentru mijloace de msurare i conducere a proceselor industriale; IEC 60417 Graphical symbols for use on equipment (SR EN 60417 Simboluri grafice utilizate pe echipamente);
- 191 -
IEC 60617 Graphical symbols for diagrams (SR EN 60617 Simboluri grafice pentru scheme electrice); SR EN 61082 Elaborarea documentelor utilizate n electrotehnic. Documentaia va trebui s includ desene detaliate pentru toate echipamentele i instalaiile electrice, constnd n urmtoarele tipuri de desene: borderou de piese desenate; planurile instalaiilor de for i comand / semnalizare; planurile instalaiilor de iluminat interior i exterior (dac este cazul); planurile traseelor interioare i exterioare de cabluri; planuri de amplasament pentru toate componentele i echipamentele electrice; lista tuturor consumatorilor electrici (inclusiv instrumentaie); schema monofilar general, scheme monofilare, multifilare i desfurate, specificatii de aparataj, liste de conectori, liste de etichete pentru toate tablourile, dulapurile i cutiile de comand; jurnale de cabluri de for i comand / semnalizare; liste de intrri / ieiri pentru automatele programabile; specificaii pentru toate componentele i echipamentele electrice procurate; Consideraii de mediu Instalaiile i echipamentele electrice trebuie s poat funciona n condiii optime n diverse amplasamente din cadrul obiectivelor acestui contract n interiorul i, dup caz, n exteriorul acestora. Cablare GENERALITI Antreprenorul va furniza cabluri de energie (for) i comand asociate cu uzina / staia i materialele furnizate n cadrul contractului. Instalaiile electrice vor fi conforme cu cerinele standardului BS 7671. Cablurile vor fi dimensionate i alese n conformitate cu cerinele aceastei specificaii. Pentru toate cablurile propuse spre aprobare pe perioada Contractului vor fi remise detalii i calcule de ncrcri ale acestora. Antreprenorul va fi rspunztor pentru alegerea traseelor de cabluri, precum i de calculul lungimii acestora. Tipuri de cabluri Definiii: XLPE PVC SWA MI polietilen cu structur reticulat; policlorur de vinil; armtur din srm de oel; izolaie mineral.
- 192 -
Cablurile de energie (for) de medie tensiune 6 kV - 30 kV vor fi cu conductoare multifilare din cupru cu izolaie din PVC/XLPE, i manta exterioar din PVC, armate SWA, conforme cu SR CEI 60502-2. Cablurile de energie (for) de de joas tensiune (< 600/1000 V) vor fi cu conductoare din cupru moale cu izolaie din PVC/XLPE, i manta exterioar din PVC, armate SWA sau cu band de aluminiu, conforme cu IEC 60502. Instalaiile electrice interioare de mic putere (iluminat i prize, nclzire i cureni slabi) vor fi realizate cu cabluri de energie de joas tensiune cu conductoare din cupru cu izolaie din PVC i manta exterioar din PVC sau cu conductoare din cupru cu izolaie din PVC, conforme cu BS 6004i vor fi instalate n tuburi sau orice alte mijloace de protecie mecanic. Instalaiile electrice exterioare de mic putere (iluminat, nclzire i cureni slabi) vor fi realizate cu cabluri de energie de joas tensiune cu conductoare din cupru cu izolaie din XLPE, armate SWA i manta exterioar din PVC, conforme cu IEC 60502. Circuitele de alarm pentru incendiu vor fi executate n cabluri cu izolaie MI. Cablurile MI vor avea conductori de cupru, ecran din band de cupru i manta exterioar din PVC colorat n rou. Exceptnd cazurile cnd se specific altfel de catre productorii de echipamente, cablurile de comand, control i semnalizare vor fi de tip multi-perechi cu conductoare unifilare, vor avea izolaia i mantaua din PVC, vor fi ecranate i armate SWA conforme cu standardul ESI 09-6 Seciunea 3. Conductorii vor fi monofilari cu diametrul de 0.9 mm. Cablurile vor avea un ecran general. Cablurile i conductoarele vor avea o seciune minim de 1,5 mm2 pentru circuitele de comand (inclusiv comenzile pentru echipamentele programabile) i de 2,5 mm2 pentru circuitele de energie (for). Seciunile minime nu se aplic n cazul circuitelor de instrumentaie/telemsurare), unde pot fi utilizate cabluri cu seciuni mai mici sau cabluri speciale. INSTALARE (a) Generaliti
Cablurile vor fi instalate n conformitate cu recomandrile productorului. Cablurile vor fi continue fr nndire. Nu se admit nndiri dect cu aprobarea scris a Consultant Supervizareului. Cablurile vor fi fixate cu coliere sau scoabe, n jgheaburi, paturi de cablu sau n tuburi (evi) de protecie. Cablurile i conductoarele cu izolaie sau manta din PVC nu vor fi pozate lng obiecte din polistiren. Separaia cablurilor amplasate n anuri, jgheaburi tuburi sau n canale de cabluri va fi n conformitate cu BS 7671. Va fi acordat o atenie special pentru a asigura o separaie corect a circuitelor cu siguran intrinsec. Cablurile vor fi instalate folosind for de munc calificat i echipamente ca supori de tamburi i role de tragere a cablurilor. Nu se va apela la echipamente de tragere mecanic dect n cazuri extreme i doar dac echipamentele de tragere sunt prevzute cu cu limitatoare de cuplu. (b) Suporturile de cablu
- 193 -
Cu excepia cablurilor montate subteran, a celor n jgheaburi, paturi de cabluri sau tuburi (evi) vor fi sprijinite i fixate n mod ferm. Cablurile fixate pe paturi de cabluri vor fi sprijinite la intervale care nu depesc 500 mm. Clemele de prindere a cablurilor vor fi instalate la distanele recomandate de ctre productor. Traseele singulare de cabluri armate cu izolaie i manta din PVC vor fi sprijinite numai cu coliere din PVC. Traseele multiple de cabluri armate cu izolaie i manta din PVC vor fi fixate n jgheaburi sau paturi de cabluri sprijinite cu elemente de reazem din oel. Cablurile din PVC nearmat vor fi instalate n tuburi / evi de protecie sau n canale de cabluri. (c) Canale i jgheaburi (paturi) de cabluri Jgheaburile (paturile) de cabluri vor fi confecionate din profile metalice perforate realizate din oel moale galvanizat la cald i vor avea margini dublu ndoite. Jgheaburile (paturile) de cabluri vor fi dimensionate astfel nct s permit adaugarea ulterioar a unui numr suplimentar de cabluri egal cu 25% din cele care vor fi pozate conform condiiilor contractuale. Jgheaburile (paturile) de cabluri vor fi instalate pe supori zincai adecvai (console) n conformitate cu specificaiile productorului acestora sau produi de ctre acesta. Distana minim din spatele jgheaburilor (paturilor) de cabluri va fi de cel puin 25 mm i va fi adecvat pentru a permite fixarea cablurilor cu coliere din PVC. n zona rosturilor de dilatare ale construciei, continuitatea mecanic a jgheabului (patului) de cabluri va fi ntrerupt iar continuitatea electric va fi asigurat prin intermediul unui conductor electric flexibil multifilar. Canalele de cabluri vor fi confecionate fie din oel moale fie din plastic i vor fi conforme cu SR EN 50085 i SR EN 61537. Jgheaburile (paturile) de cabluri vor fi confecionate din oel moale. Canalele de cabluri i jgheaburile (paturile) de cabluri confecionate din oel moale vor fi galvanizate. n orice loc unde, n urma unor intervenii cum ar fi operaiile de debitare, gurire sau sudare, acoperirea galvanic a jgheabului (patului) de cabluri este deteriorat, ea va trebui refacut i adus la starea iniial. Numarul de cabluri pozate n jgheaburi (paturi) va fi cel recomandat de standardul BS 7671 iar factorul de umplere nu va depi 45 %. Fixarea canalelor de cabluri i a jgheaburilor (paturilor) de cabluri, precum i instalarea cablurilor n sau pe acestea vor fi efectuate folosind doar accesoriile i elementele de mbinare / fixare aprobate de ctre productorului canalelor i jgheaburilor (paturilor). Aceste accesorii i i elementele de mbinare/fixare vor fi fie produse din material rezistente la coroziune, vopsite sau tratate n mod adecvat pentru a le face rezistente la coroziune. Toate conexiunile i mbinrile traseelor de canale i jgheaburi (paturi) de cabluri vor fi prevzute cu legturi electrice realizate cu conductoare multifilare cu rol de a asigura continuitatea electric a legrii la pmnt a canalelor i jgheaburilor (paturilor) de cabluri. (d) Sisteme de tuburi (evi) Tuburile (evile) de protecie a cablurilor pentru instalaiile interioare vor fi realizate fie din policlorura de vinil neplastifiat (uPVC) de tip greu ce vor fi asamblate cu adezivi pe baz de solveni fie din oel moale galvanizat la cald conform cu BS 5486 clasa 4, ce vor fi asamblate prin intermediul unor racorduri (mufe) filetate. Tuburile (evile) de protecie a cablurilor pentru instalaiile exterioare vor fi din oel galvanizat. n orice loc unde, n urma unor intervenii cum ar fi operaiile de debitare, gurire sau sudare, acoperirea galvanic este deteriorat, ea va trebui refacut i adus la starea iniial.
- 194 -
Sistemele de tuburi (evi) de protecie a cablurilor vor fi conforme, dup caz, cu BS 4607, BS 4568 i SR EN 50086-1 iar numrul de cabluri instalate nu-l va depi pe cel recomandat n BS 7671. Elementele de mbinare/fixare i accesoriile sistemelor de tuburi (evi) de protecie a cablurilor vor fi produse fie din materiale rezistente la coroziune, vopsite sau tratate n mod adecvat pentru a le face rezistente la coroziune. Nu se vor folosi tuburi (evi) cu diametrul mai mic de 20 mm. Cablurile i conductoarele pozate n tuburi (evi) vor fi continue ntre capetele tubului; nu se permit nici un fel de nndiri n interiorul tuburilor (evilor). Dozele de derivaie i tragere vor fi amplasate astfel nct ntre dou doze consecutive s nu exist mai mult de dou elemente de schimbare a direciei (coturi) sau echivalentul acestora, sau o distan mai mare de 9 metri una fa de cealalt. Dac se utilizeaz tuburi (evi) metalice flexibile, acestea acestea vor fi din oel zincat cu manta exterioar din PVC i vor fi prevzute cu piese de capt i racord corespunztoare. Separat, n tub se pozeaz i un conductor din cupru cositorit (stanat) conectat la ambele capete la instalaia de legare la pmnt. Atunci cnd tuburile (evile) de protecie a cablurilor se termin n tablouri de distributie, dulapuri, cutii de comand sau alte echipamente care nu sunt prevzute cu racord filetat, tuburilor li se vor adapta mufe filetate din bronz (alam) prevzute cu garnitur de etanare. n zona rosturilor de dilatare ale construciei, tuburile (evile) de protecie a cablurilor vor fi mbinate prin intermediul unor elemente expandabile. n zona de mbinare a tuburilor (evilor) vor fi prevzute, de asemenea, cutii de vizitare n ambele pri. Dac distana de la suprafaa dozelor la suprafaa peretelui sau tavanului finisat depete 6.5 mm, vor fi prevzute inelele de extensie. Dozele de derivaie i tragere pentru tuburi (evi) vor fi fixate de elementele de structur prin intermediul a cel puin dou uruburi n mod independent de sistemul de tuburi (evi). Se vor utiliza uruburi cu acoperire galvanic rezistent la coroziune sau de alam. Elementele de susinere (suporii) tuburilor (evilor) vor fi prevzute la distana de 300 mm fa de dozele de derivaie i tragere i la distana de 1 metru unul de cellalt pe traseele rectilinii continue. n situaia n care tuburile (evile) urmeaz s fie montate ngropat n elementele de construcie, adncimea canalului practicat trebuie s fie astfel nct s permit aplicarea unui strat de tencuial sau alt finisaj de cel puin 6 mm peste acestea. Conductoarele i cablurile vor fi pozate n tuburi numai cnd temperatura ambiental a nregistrat continuu valori de peste 0 C timp de 24 ore. n principiu, cablarea subcircuitelor finale va fi realizat n bucl, cu efectuarea tuturor conexiunilor n comutatoarele/ntreruptoarele principale, n tablourile de distribuie, n corpurile de iluminat i n dozele de distribuie. Conductoarele de faz i neutre ale circuitelor individuale vor fi pozate n acelai canal (tub profilat). Fitingurile tuburilor (canalelor profilate) vor avea aceeai culoare cu cea a a tuburilor (canalelor profilate). Nu este admis utilizarea coturilor de inspecie sau solide, a elementelor de racordare i a teurilor ca elemente de configurare a traseelor tuburilor (evilor).
- 195 -
Pentru instalaii de iluminat i puncte de conexiune (jonciune) vor fi utilizate doze circulare din tabl de fier decapat. Fitingurile tuburilor (evilor) montate ngropat vor fi prevzute cu capace de acoperire. Mufele i dopurile de blindare vor fi confecionate din alam. Montajul tuburilor (canalelor profilate) se va face astfel nct, dup finalizarea acestuia (adic atunci cnd finisajele pereilor, tavanelor i pardoselilor au fost ncheiate), operaiile de cablare electric s poat fi efectuate comod. Reeaua de tuburi (canale profilate) va avea, obligatoriu, continuitate electric i mecanic. Tuburile (evile) vor fi montate ngrijit, ntr-o dispunere simetric, cu trasee orizontale sau verticale. Trasee oblice (nclinate) vor fi adoptate doar atunci cnd acestea sunt paralele cu anumite elemente particulare ale construciei. Tuburile (canalele profilate) vor fi amplasate la o distan de cel puin 150 mm de conductele de ap sau ale altor utiliti. Traseele tuburilor (canalelor profilate) vor fi astfel configurate astfel nct apa provenit prin condensare s se poata acumula n zonele joase ale traseelor, de unde aceasta s poata fi evacuat prin ntermediul unui tu de drenare. Tuburile (canalele profilate) vor fi amplasate la o distan de cel puin 150 mm de conductele de ap sau ale altor utiliti. Toate curburile tuburilor (canalelor profilate) metalice se vor executa pe maini speciale, utilizndu-se profile de formare adecvate. Razele de curbur nu vor fi mai mici dect de trei ori diametrul exterior al tubului. n situaiile n care, n urma unor intervenii cum ar fi operaiile de prelucrare sau montaj, acoperirea galvanic a tuburilor (canalelor profilate) metalice este deteriorat, ea va trebui refacut cu grund de zinc i vopsea de aluminiu i adus, astfel, la starea iniial. Toate filetele expuse vor fi tratate ntr-o manier asemntoare, etaneitatea imbinrilor filetate fiind asigurat ca i pentru mbinarile conductelor de ap. Suprafaa interioar a tuburilor (evilor) i fitingurilor va fi neted i toate capetele tuburilor (evilor) vor fi debavurate (alezate). Tuburile (evile) ncastrate n beton vor fi poziionate n "axa neutr". Conductele ngropate n pmnt vor fi preizolate cu bandaj realizat cu band bituminoas suprapus (la jumtate din lime) sau echivalent. Bandajul va depi cu 150 mm punctul unde conducta prsete pmntul. Tuburile metalice ngropate n pamnt cu rol de protecie a cablurilor nu vor fi utilizate ca electrozi orizontali pentru prizele de pmnt. Nu se vor utiliza grsimi, pulberi sau ali lubrifiani n scopul facilitrii operaiilor de pozare / tragere a conductoarelor i cablurilor fr acordul prealabil scris al Consultant Supervizareului. Pentru conectarea tuburilor fixe la echipamente care vibreaz n decursul funcionrii normale se vor utiliza tuburi flexibile. (e) Reele electrice subterane - Cabluri ngropate Cablurile ngropate vor fi montate n evi de protecie. La subtraversrile drumurilor de acces, la schimbri la direcie sau la intervale de 30 m pe rute drepte vor fi prevzute cmine de tragere a cablurilor.
- 196 -
Pentru extinderi viitoare va fi prevzut cel puin o eav de rezerv (sau 10 % din totalul evilor instalate pe fiecare dintre trasee - care este mai mare). Aranjamentul traseelor cablurilor va trebui s asigure o interferen minim ntre acestea. n mod deosebit cablurile de semnal, cele ale aparaturii de msurare i cele de transmisii seriale de date vor fi separate fizic de cablurile de for i nu vor fi pozate n aceleai evi. Cablurile se pozeaz la o adncime de cel puin 500 mm i de maximum 1000 mm fa de suprafaa solului, dar, oricum situat sub adncimea de nghe din zona respectiv. Fundul anului precum i primii 25 cm de umplutur nu vor conine pietre sau obiecte ascuite / tioase. Acolo unde anurile de cabluri trec prin umplutur de piatr, cablurile vor fi aezate pe un pat de nisip de 80 mm. Dup pozare, cablurile vor fi acoperite cu un alt strat de nisip cu grosimea de 80 mm msurat de la partea superioar a cablului. Acolo unde nisipul poate aluneca, va fi prevzut o folie adecvat. Deasupra stratului superior de nisip, se va aeza pe toat limea anului o folie (band) avertizoare inscripionat, amplasat la o distan de 25 cm de suprafaa solului. Cablurile aezate sub sau prin osele, trotuare, structuri sau cldiri vor fi instalate n canale. n poziiile indicate n documentaie (desene) i la schimbrile de direcie a traseelor cablurilor ngropate vor fi instalate borne sau jaloane (markeri) de trasee de cabluri. Fiecare born sau jalon (marker) va fi constituit dintr-un bloc din beton de 30 / 15 cm pe care va fi marcat o sgeat, care s indice direcia traseului cablului. Cablurile aezate sub sau prin drumuri, ci de acces, structuri sau cldiri vor fi instalate n tuburi (evi) ncastrate n beton. anurile spate pentru pozarea cablurilor vor fi sprijinite n mod adecvat i vor fi protejate de orice infiltraie de ap pe perioada pozrii cablului. n cazurile n care anurile pentru cabluri sunt excavate sau umplute de ctre teri, n contract li se vor oferi acestora detalii referitoare la modalitile de execuie. Acolo unde cablurile trec din pmnt netasat spre o structur fix, trebuie lsat suficient rezerv pentru tasare. (f) Tuburile (evile) de protecie a cablurilor Tuburile (evile) furnizate conform contractului vor fi din uPVC cu etanri de capt realizate cu inele de cauciuc i vor avea diametrul minim de 100 mm. Tuburile (evile) de protecie a cablurilor vor fi prevzute cu fire de tragere din nylon (min 1 kN). Firele de tragere vor fi rmne n tub (eav) dup instalarea cablurilor. La terminarea lucrrilor instalaiei n locurile unde intr n cldiri sau n cmine de tragere, sau unde captul este vizibil, tuburile (evile) de protecie a cablurilor vor fi etanate la ambele capete folosind spum poliuretanic impermeabil la ap, gaze sau duntori. Lungimea dopului de spum va fi de cel puin 300 mm. Captul tubului (evii) va fi ncastrat n beton pe toate prile pe o lungime de 150 mm.
(g)
Canale de cabluri
Acolo unde vor fi utilizate canale de cabluri, Antreprenorul va include pentru instalare, dup necesiti, ndeprtarea i nlocuirea capacelor acestora. La terminarea instalrii cablurilor,
- 197 -
intrrile i ieirile acestora din canale de cabluri vor fi etanate folosind o spum poliuretanic. (h) Identificarea cablurilor La ambele capete cablurile i conductoarele vor fi prevzute cu etichete pe care va fi trecut numrul de identificare corespunztor celui din documentaie. n situaia n care mai multe fascicole de cabluri sunt pozate n canale, tuburi, jgheaburi, paturi de cabluri sau direct n pmnt, pe trasee lungi, prin camere sau cldiri diferite, se vor aplica marcri (etichetri) intermediare. Acolo unde cablurile sunt instalate n tuburi (evi), cablurile vor fi identificate prin numerele lor de referin n fiecare cmin de tragere a cablurilor. (i) Terminaiile cablurilor i conductoarelor n dreptul echipamentelor / instalaiilor, capetele cablurilor armate vor fi echipate cu terminaii de cabluri (presetupe) n conformitate cu SR EN 50262 i BS 6121-5. Toate terminaiile de cabluri (presetupele) vor fi prevzute cu manoane izolatoare din PVC Pentru instalaii exterioare conectorii vor fi de tip EIW iar pentru instalaii interioare vor fi de tip CW. Terminaiile de cabluri (presetupele) vor trebui corect dimensionate funcie de diametrul exterior al cablului respectiv. Izolaia interioar a cablului va trebui s intre n presetup cel puin 12 mm. Clema de armtur va trebui s fie asigurat s suporte o for de traciune de 1000 N. Toate terminaiile de cabluri (presetupele) vor fi prevzute cu manoane izolatoare din PVC, piulie de blocare i conexiune la la instalaia de legare la pamnt. Montajul terminaiilor cablurilor cu izolaie mineral (MI) se va face utiliznd uneltele i sculele recomandate de ctre productorul cablului. nainte de terminarea cablului, acesta va fi supus unui test de msurare a rezistenei de izolaie efectuat la 1000 V, care va trebui s releve o valoare mai mare de 500 Megohm (M) a acesteia. Dac se nregistreaz valori ale rezistenei de izolaie mai sczute dect aceast valoare, Antreprenorul va trebui ca, nainte de retestare, s usuce cablul printr-o metod aprobat de ctre Consultant Supervizare. Cablul va fi terminat imediat dup obinerea unei valori msurate acceptabile a rezistenei de izolaie. Cablul va fi retestat dup 24 de ore i orice cabluri cu o rezisten de izolaie mai mic dect aceast valoare vor fi ndeprtate i nlocuite. De asemenea, vor fi furnizate manoane izolatoare din PVC. Inainte de introducerea n terminaia de cablu (presetup) cablul va fi ndreptat pe o poriune de cel puin 100 mm. Cconductoarele cablurilor vor fi terminate cu conectori de capt adecvai conductorilor respectivi, care vor fi asamblai prin sertizare / presare i nu prin lipire cu aliaj uor fuzibil. Sculele de sertizare / presare vor fi specifice fiecarui tip de conector utilizat. Instalaii de legare la pmnt GENERALITI Antreprenorul va furniza un sistem de legare la pmnt a instalaiilor n conformitate cu SR EN 61140, SR HD 60364-4-41 (CEI 60364-4-41), SR HD 60364-5-54 (CEI 60364-5-54), SR EN 50164-2, STAS 12604/4,5 i Normativului I 20 i, acolo unde este cazul, acest sistem va integra orice alt sistem de legare la pmnt deja existent. Antreprenorul va dimensiona conductoarele sistemului de legare la pmnt, electrozii i platbenzile, etc. pentru a ndeplini cerinele BS7671 i va furniza calculele sale Consultant Supervizareului pentru a fi aprobate. Toate echipamentelor metalice de pe antier de exemplu scri, mni curente, inele de ghidare a pompelor, elementele de acoperire, terminaiile (presetupele) metalice ale
- 198 -
cablurilor tip PVC/SWA/PVC, i conductele de intrare de gaze i ap, etc, vor conectate la instalaia de legare la pmnt. Carcasele metalice ale echipamentelor de alimentare cu energie electric vor fi conectate din punct de vedere electric i mecanic la instalaia de legare la pmnt, dar nu vor fi folosite pentru legarea la pmnt a altor elemente (structuri) metalice. Antreprenorul va obine toate aprobrile necesare nainte de conectarea alimentrii cu energie electric. ELECTROZII PRIZEI DE PMNT Sistemele de alimentare cu energie electric, echipamentele i structurile vor avea un conductor terminal comun conectat la cel puin dou grupuri de electrozi ai prizei de pmnt. Electrozii prizei de pmnt vor fi produse de firm cu diametrul de cel puin 15 mm i vor fi introdui n pmnt la o adncime de cel puin 2400 mm printr-o metod aprobat de ctre productorul electrozilor. Sistemul de electrozi ai prizei de pmnt va avea o rezisten maxim de 0.5 ohmi. Conexiunile la electrozii prizei de pmnt vor fi uor accesibile pentru inspectare uoar i vor fi protejate mpotriva deteriorrii mecanice i coroziunii. Conexiunea final la electrozii prizei de pmnt va fi efectuat ntr-un cmin de inspecie de beton, cu capac detaabil. Electrozii prizei de pmnt vor fi executai dintr-un material adecvat care garanteaz o rezisten de valoare sczut i o durat mare de via. Electrozii de cupru nu vor fi folosii n zone cu protecie catodic. Conexiunile dintre capetele electrozilor verticali i electrozii orizontali vor fi realizate astfel nct s permit inspecia uoar i testarea rezistenei de dispersie a electrozilor individuali. Acolo unde condiiile solului fac impracticabil utilizarea electrozilor verticali, se poate folosi o configuraie n form de gril, alctuit din platband de cupru de minim 15 mm x 4 mm ngropat orizontal. Platbanda va fi ngropat la o adncime de minim 600 mm. CONDUCTOARE DE LEGARE LA PMNT Reeaua de legare la pmnt se va extinde de-a lungul instalaiei n forma unui inel principal de legare la pmnt cu ramuri de interconectare la echipamentele i structurile care vor fi legate la pmnt. Conexiunile la instalaia de legare la pmnt vor fi realizate cu conductoare multifilare cu izolaie din PVC de culoare verde/galben. Toate prile libere ale conductoarelor de legare la pmnt montae ngropat vor fi protejate n mod corespunztor mpotriva contactului direct cu solul, astfel nct s se previn coroziunea electrolitic a acestora. Terminaiile conductoarelor de legare la pmnt vor fi fcute cu conectori de capt (papuci) asamblai prin sertizare / presare. Interconexiunile dintre conductoarele de mpmntare vor fi realizate cu conectori de ramur de tip compresiune sau vor fi sudate prin procedeu Cadwell. Conductorul principal de legare la pmnt va avea o seciune transversal capabil s i permit s funcioneze ca un conductor de protecie pentru fiecare echipament i instalaie conectate la acesta. n punctul de racordare, acesta va fi conectat solid la racordul instalaiei exterioare de legare la pmnt sau la terminalul de legare la pmnt al antierului. n interiorul camerelor tablourilor electrice i al camerelor de comand va fi creat o zon echipotenial care s includ structurile din oel ale cldirii i instalailor. n exteriorul camerelor tablourilor electrice i al camerelor de comand instalaia electric i echipamentele va fi conectat la un conductor principal extins de legare la pmnt. Legturile dintre elementele metalice exterioare i structurile metalice de sprijin ale instalaiilor i
- 199 -
echipamentelor vor ficonectate, de asemenea, la acest conductor principal extins de legare la pmnt. Conductoarele de legtur dintre instalaiile electrice i echipamente i conductorul principal de legare la pmnt vor fi considerate, acolo unde este cazul, ca fiind conductoare de protecie, aa cum este descris n BS 7671. Armturile i bandajele cablurilor nu pot fi utilizate drept conductoare de protecie. Atunci cnd se utilizeaz conductoare plate (platbenzi) din cupru pentru legturi sau pentru realizarea continuitii instalaiilor de legare la pmnt, se vor aplica urmtoarele: Toate platbenzile vor fi din cupru moale de nalt conductivitate. Acolo unde platbenzile de cupru se fixeaz pe o structur a cldirii, vor fi folosite clemele sau brri/coliere din alarm dedicate. Nu este admis gurirea n scopuri de fixare a platbenzilor de cupru. Gurile practicate pentru conectarea elementelor instalaiei de legare la pmnt nu vor trebui s reduc seciunea transversal din zona mbinrii. Acolo unde platbenzile de cupru vor fi pozate n pmnt, sau sunt expuse coroziunii, acestea vor fi bandajate cu band PVC sau imbrcate cu manoane din PVC. Platbenzile de cupru vor fi cositorite nainte de mbinare n zona de contact, iar mbinrile vor fi realizate prin nituire i apoi lipite solid cu cu aliaj uor fuzibil. Fixarea conexiunilor pe platbenzile de cupru va fi fcut cu uruburi, piulie i aibe din alam sau bronz de nalt rezisten. CONEXIUNI Conductoarele de legare la pmnt i conductoarele de legtur la acestea vor, pe ct posibil, continue pe ntreaga lor lungime. mbinrile dintre conductoarele de legare la pmnt i conductorul principal de legare la pmnt vor fi realizate prin compresie. Fiecare mbinare va avea o plcu de avertizare fixat solid, cu urmtoarea inscripionare Conductor de protecie de legare la pmnt. Nu ndeprtai. Suprafeele de contact ale carcaselor tuturor echipamentelor cu conductoarele de legare la pmnt vor fi curate de vopsea i alte alte acoperiri neconductive i vor fi acoperite cu vaselin. Toate conexiunile la instalaia de legare la pmnt vor fi fcute utiliznd conectori de capt (papuci) de cablu cu gaur de urub cositorii (stanai) presai sau sertizai i vor fi protejate cu vaselin mpotriva contactului direct cu aerul atmosferic. mbinrile vor fi uor accesibile pentru inspecie. Acolo unde cablurile i conductoarele de legare la pmnt sunt montate ngropat, mbinrile conductoarelor de legare la pmnt vor fi executate n cutii de conexiune montate suprateran. n cazul echipamentelor aflate n micare de rotaie i care sunt alimentate prin sisteme de perii - inele colectoare, se vor respecta urmtoarele: Conexiunea la instalaia de legare la pmnt a echipamentelor aflate n micare de rotaie se va face prin intermediul unui inel colector i al unei perii colectoare separate, n acelai mod ca i celelalte conexiuni electrice. Suplimentar, circuitul de alimentare a echipamentelor aflate n micare de rotaie va fi echipat cu un dispozitiv de protecie diferenial dimensionat pentru un curent rezidual de maximum 30 mA i o durat de deconectare de maximum 0,4 s.
- 200 -
CONFECII METALICE EXTERIOARE Confeciile metalice situate la o distan de pn la 2,5 metri de alte structuri (confecii) metalice, instalaii i echipamente aflate sub tensiune sau care fac parte din orice alt zon prevzut cu legturi de echipotenializate vor fi conectate la reeaua general de legare la pmnt (conductorul principal de egalizare a potenialelor) i vor fi prevzute cu o plcu de avertizare fixat solid. La testare, conductorii suplimentari de legare pot fi necesari pentru a asigura integritatea zonelor echipoteniale i vor fi montai acolo unde se solicit. INSTALAII SPECIALE DE LEGARE LA PMNT (a) Instrumentaie (AMC-uri)
O atenie deosebit va fi acordat legrii la pmnt corespunztoare a aparaturii de msur i control, a traductoarelor i transmitoarelor care se va face conform instruciunilor productorului. (b) Dispozitive de protecie mpotriva loviturilor de trsnet (descrctoare) Acest tip de echipamente vor beneficia de legturi la pmnt separate de cele ale tabloului sau echipamentului n care sunt amplasate. (c) Sistemele cu protecie intrinsec: Acolo unde se furnizeaz o instalaie cu protecie intrinsec, Antreprenorul se va asigura c instalaia de legare la pmnt este adecvat pentru meninerea integritii instalaiei fie prin furnizarea unei instalaii de legare la pmnt separate pentru instalaia cu protecie intrinsec sau prin furnizarea unei legturi la pmnt "curate" n conformitate cu cerinele productorului instalaiei cu protecie intrinsec. (d) Instalaii de protecie mpotriva trsnetului Va fi furnizat o instalaie separat de legare la pmnt pentru protecia cldirilor mpotriva trsnetului n conformitate cu SR HD 60364-5-54 (CEI 60364-5-54), SR EN 61140, SR EN 50164-2 i Normativului I 20. Echipamente electrice exterioare Gradul de protecie minim al acestor echipamente va fi IP65. Toate intrrile de cabluri se vor face pe la partea inferioar a echipamentelor. Echipamentele vor fi prevzute cu acoperiuri extinse, ale cror streini s depeasc marginile echipamentelor, mpiedicnd, astfel, ca apa de ploaie s se preling pe pereii laterali ai echipamentelor. Prize de alimentare cu energie electric Dac este necesar pentru alte ri dect Marea Britanie, prizele standardizate naional vor avea ntietate fa de aceast clauz. Tipuri de prize de alimentare cu energie electric Prizele de de alimentare cu energie electric exterioare, din ateliere, ncperi ale uzinei i din zonele industriale se vor conforma cu CEE 17, IEC 309, SR EN 60309-2 i vor fi prevzute cu carcase pentru montaj aparent, dup cum urmeaz: 400 V vor fi 3F+N+PE (3 faze + neutru + neutru de protecie) prevzute cu un comutator pornit/oprit interblocat cu fia (steckerul) prizei i cu un dispozitiv de protecie diferenial tetrapolar de 30 mA;
- 201 -
230 V vor fi 1F+N+PE (1 faz + neutru + neutru de protecie) ) prevzute cu un comutator pornit/oprit interblocat cu fia (steckerul) prizei i cu un dispozitiv de protecie diferenial tetrapolar de 30 mA; 24 V vor fi 1F+N+PE (1 faz + neutru + neutru de protecie); Pentru fiecare priz va fi furnizat un techer corespunztor. Sisteme de alimentare a prizelor: (a) 24 V - (pentru utilizare cu lmpi portabile): Acestea vor cuprinde un transformator de separaie de 230/24V. Ambele conexiuni la bornele secundare ale transformatorului vor fi echipate cu sigurane fuzibile. Tablouri de distribuie Tablourile de distribuie de joas tensiune vor fi conforme cu SR EN 60439. Elementele cu care acestea sunt echipate vor fi conforme, la rndul lor, cu cele mai noi revizii ale standarde corespunztoare (de exemplu, separatoarele cu sigurane tip MPR vor fi conforme cu SR EN 60947-3, disjunctoarele magnetotermice cu SR EN 60898, etc.). Suporturile siguranelor fuzibile vor fi uor detaabile pentru a facilita cablarea. Va fi prevzut un numr de minim dou circuite de rezerv. Elementele metalice din interiorul tablourilor de distribuie care se afl sub tensiune n funcionarea normal vor fi complet izolate fa de carcas. Bara de legare la pmnt va avea cel puin un punct de conexiune pentru fiecare circuit de distribuie a unitii (de exemplu, o unitate cu trei circuite 3F+N va avea 9 puncte de conexiune la bara de legare la pmnt). Tablourile de distribuie vor fi prevzute cu seturi complete de sigurane fuzibile MPR sau disjunctoare magnetotermice. Pe faa interioar a uii fiecrui tablou de distributie va fi fiixat schema electric a tabloului respectiv tiprit pe un material neinflamabil. Tablourile de distribuie vor fi prevzute cu cte un disjunctor sau separator dimensionat corespunztor. Fiecare circuit de iluminat i prize va fi prevzut cu un dispozitiv de protecie diferenial (la un curent rezidual de 30 mA). Montarea echipamentelor Elementele din teren vor fi montate pe console dedicate sau vor fi sudate, prinse cu uruburi sau brri/cleme pe structura de oel a echipamentului sau pe structura cldirii. Operaiile de tiere sau gurire a structurilor sau elementelor de construcie n scopul montrii echipamentelor i dispozitivelor electrice nu se vor executa dect aprobarea expres a managerului de proiect. Echipamentul nu va mpiedica ndeprtarea elementelor echipamentului pentru ntreinere. Amplasarea echipamentelor trebuie fcut astfel nct s nu impiedice montarea / demontarea sau ntreinerea altor echipamente. Consolele vor fi realizate din oel moale galvanizat avnd grosimea de cel puin 6 mm. Vor fi folosite toate tipurile de dispozitive de fixare. Dac este necesar s se practice guri n carcasele echipamentelor sau tablourilor, se vor lua toate msurile necesare pentru a fi meninut gradul de protecie iniial al acestora. Asamblrile filetate care sunt supuse vibraiilor vor fi echipate cu saibe elastice (grower). Toate elementele de fixare cun sunt uruburile, piuliele i aibele vor fi minimum M6 i vor fi galvanizate.
- 202 -
Aparatele i echipamentele de comand individuale care nu sunt nglobate n tablouri sau dulapuri de comand vor fi astfel poziionate i instalate nct s li se asigure un montaj ngrijit i o fixare ferm. n cazul echipamentelor montate mural care sunt grupate funcional i care sunt intercablate, cablurile i conductoarele vor fi pozate n canale de cabluri. Protecii i finisaje Materialele sau echipamentele din instalaie vor fi protejate n mod adecvat mpotriva coroziunii. Cu excepia cazurilor justificate pentru care acest lucru nu este posibil, toate structurile metalice vor fi galvanizate la cald. Orice deteriorare a suprafetei galvanizate va fi imediat remediat. Toate organele de asamblare cum sunt uruburile, piuliele i aibele vor fi din metale rezistente la coroziune sau vor fi tratate astfel nct s reziste la coroziune. Instalaii de iluminat GENERALITI Antreprenorul va proiecta i executa instalaiile de iluminat n toata zona antierului n conformitate cu cerinele descrise n cele ce urmeaz. Instalaiile de iluminat vor asigura un nivel de iluminare suficient pentru acces, ntreinere, exploatare i func,ionare corect a instalaiilor n fiecare zon. Instalaiile de iluminat vor fi proiectate n conformitate cu normativele naionale NP 061-02 i NP 062-02. Corpurire de iluminat vor fi alese n funcie de tipul de activitate din zona respectiv. Ori de cite ori este posibil, se vor utiliza de preferin corpuri de iluminat cu consum redus de energie i, dup caz, sisteme de comand pentru optimizarea consumului de energie. NIVELE DE ILUMINARE I MODUL DE COMAND A INSTALAIILOR DE ILUMINAT (a) Generaliti
Toate zonele unde accesul este necesar, indiferent de scop, vor beneficia de un nivel de iluminare mediu de 30 luci i minim de 6 luci la nivelul solului / pardoselii. Iluminatul va fi comandat manual, prin ntreruptoare i comutatoare instalate n locuri accesibile. Se vor utiliza ntreruptoare comandate prin fotocelul (dublate cu comutatoare manuale amplasate pe tabloul general de iluminat), pentru a preveni funionarea instalaiilor de iluminat pe timpul zilei. (b) Iluminatul de incint n toate zonele unde este necesar accesul personalului pentru activiti de exploatare / intretinere, va fi asigurat un nivel de iluminare mediu de 100 luci i un un nivel minim de 50 luci la nivelul solului sau cilor de acces. Iluminatul va fi comandat manual, prin ntreruptoare i comutatoare instalate n locuri accesibile. (c) Iluminatul cilor de acces i drumurilor Drumurile de acces din incint vor beneficia de o iluminare medie de aproximativ 50 luci. Iluminatul va beneficia de urmtoarele opiuni de comanda printr-un selector Manual / Oprit / Automat: automat - cu fotocelul (ntreruptor crepuscular), care comand pornirea instalaiei de iluminat n amurg i oprirea acesteia dup un timp presetat, reglabil de la 0 la 24 ore.
- 203 -
manual - realizat cu ntreruptoare separate pe fiecare circuit, ntreruptoare care trebuie instalate pe tabloul de distribuie principal i la cabina de paz de pe antier. (d) Iluminatul zonelor tehnologice n toate zonele unde au loc operatiuni de exploatare / intretinere a instalaiilor tehnologice va fi asigurat un nivel de iluminare mediu de 150 luci i un un nivel minim de 50 luci la nivelul solului / pardoselii. Iluminatul va fi comandat manual, prin ntreruptoare i comutatoare instalate n locaii adecvate pe cile de acces la zona respectiv. (e) Iluminatul, staiilor i posturilor de transformare, camerelor de comand i camerelor echipamentelor electrice Acestea vor beneficia de o iluminare medie de minim 500 luci (minim 150 luci la nivelul pardoselii) i minimum 150 luci pe suprafeele verticale ale panourilor de comand. Nivelurile de iluminat i indicii de strlucire din camerele care conin terminale video (VDU Video Display Units) vor fi n conformitate cu ultimele documente de indicaii emise de Instituia Autorizat pentru Instalaii n Construcii (CIBSE - Chartered Institution of Building Services). luminatul va fi controlat manual din locaii adecvate la fiecare dintre intrrile n camere. Iluminatul va fi fr flicker i va fi reglabil continuu (dimerabil). (f) Iluminatul atelierelor n aceste zone va fi asigurat un nivel de iluminare mediu de 200 luci i un un nivel minim de 50 luci la nivelul pardoselii. Nivelurile de iluminat i indicii de strlucire din camerele care conin terminale video (VDU Video Display Units) vor fi n conformitate cu ultimele documente de indicaii emise de Instituia Autorizat pentru Instalaii n Construcii (CIBSE Chartered Institution of Building Services). Se vor aduga surse locale de iluminat suplimentare, dup necesiti. luminatul va fi controlat manual din locaii adecvate la fiecare dintre intrrile n ateliere. (g) Iluminatul birourilor Birourile vor beneficia de un nivel de iluminare mediu de 300 luci i un un nivel minim de 100 luci la nivelul pardoselii. Nivelurile de iluminat i indicii de strlucire din camerele care conin terminale video (VDU Video Display Units) vor fi n conformitate cu ultimele documente de indicaii emise de Instituia Autorizat pentru Instalaii n Construcii (CIBSE Chartered Institution of Building Services). Iluminatul va fi controlat manual din locaii adecvate la fiecare dintre intrrile n birouri. ILUMINATUL DE URGEN (SIGURAN) Corpurile de iluminat de urgen furnizate vor fi n conformitate cu cerinele standardului SR EN 60598-2-22 i au rolul de a permite evacuarea sigur din cldiri n situaiile de cdere a alimentrii cu energie electric. Corpurile de iluminat de urgen vor utiliza, pe ct posibil, corpuri de iluminat normale prevzute cu sistem de alimentare de rezerv pe baterii i surs de alimentare nentreruptibil (UPS - Uninterruptible Power Supply). Iluminatul de urgen autonom are rolul de a asigura traversarea, evacuarea i ieirea n siguran din cldiri, structuri i scrii n cazul n care se ntrerupe alimentarea normal cu energie electric.
- 204 -
n plus fa de corpurile de iluminat pentru situaii de urgen menionate anterior, cel puin 10 % din corpurile fluorescente ale instalaiilor de iluminat normal trebuie s aib i rolul de corpuri de iluminat de urgen. Aceste corpuri vor fi distribuite uniform pe ntreaga suprafa. n camerele de comand / dispecer i n camerele echipamentelor electrice 30 % din corpurile de iluminat vor fi corpuri de iluminat de urgen cu o autonomie de cel puin 3 ore. Lng fiecare corp de iluminat de urgen va fi montat ntr-o poziie accesibil un comutator de testare manual a iluminatului de urgen
ILUMINATUL EXTERIOR Iluminatul exterior al uzinei va include stlpi, console, corpuri de iluminat cu sistem de aprindere ncorporat, circuite de comand cu fotocelul (ntreruptor crepuscular) i instalaiile electrice de alimentare corespunztoare. Stlpii vor fi confecionai din tuburi de oel fabricate conform standardelor SR EN 10210 i SR EN 10067. nltimea lor va fi de 5 m pentru iluminarea drumurilor de acces i de 10 metri pentru zonele de exploatare / intreinere. Coloanele vor fi prevzute cu un mecanism de ridicare i coborre. Consolele vor avea lungime de 0,5 metri i inclinare de minim 5 grade. Stlpii i consolele vor fi protejate anticoroziv prin galvanizare conform standardului SR EN ISO 1461. Pe suprafaa de baz a stlpului pn la o nlime de 250 mm deasupra nivelului solului se va aplica un strat de bitum dur neporos, izolator din punct de vedere electric, n conformitate cu BS 3416. Grosimea stratului aplicat va fi de minimum 0,125 mm n stare uscat. Amplasamentele finale ale stlpilor de iluminat exterior vor fi stabilite de comun acord cu Consultant Supervizareul nainte de montajul acestora. Gradul de protecie al corpurilor de iluminat (n compartimentul lmpii) va fi minim IP 54. ZONELE INTERNE ALE INSTALAIEI Antreprenorul va oferi un nivel de iluminare ridicat n zonele instalaiei. Iluminatul va cuprinde corpuri de iluminat cu lmpi fluorescente, aplice sau proiectoare, comutatoare i cablarea electric. Corpurile de iluminat vor fi montate n poziii uor accesibile de la perei sau de pe cile de circulaie intermediare. Accesul la corpurile de iluminat pentru lucrri de ntreinere i nlocuirea lmpilor nu va necesita schele sau utilizarea de podesturi temporare. Dac sunt necesare podesturi suplimentare pentru a ntreine corpurile de iluminat, acestea vor constitui o parte din lucrrile permanente din i vor fi furnizate conform contractului. Corpurile de iluminat din zonele tehnologice vor trebui s fie alese astfel nct funcioneze n mediu umed i chiar s admit stropirea / imersarea ocazional de scurt durat. n funcie de nlimea cldirii, se va alege soluia de iluminat cea mai avantajoas din punct de vedere economuc. n cldiri, ntreruptoarele i comutatoarele vor fi instalate lng uile de acces (intrare) i vor fi amplasate la o nlime de 1400 mm deasupra pardoselii finite. Deasupra fiecrei ui de acces ntr-o cldire, n exterior, va fi prevzut un corp de iluminat (aplic) etan. Corpurile vor fi echipate cu detectoare (senzori) de micare n infrarou i cu fotocelul (ntreruptor crepuscular).
- 205 -
Ansambluri prefabricate de aparataj JT CERINE GENERALE Cu excepia situaiilor n care se cere altfel, ANPA vor trebui s fie conforme cu cele mai noi revizii ale standardelor SR EN 60947 i SR EN 60439-1. Forma de separare a ANPA va fi Forma 4 i acestea vor fi dimensionate la nivelurile specificate n Contract pentru funcionarea la tensiuni de pn la 600 V 50 Hz, schema de legare la pmnt TN-C-S. ANPA care trebuie s fie certificate ASTA sunt detaliate n Contract. ANPA vor fi construite astfel nct ntreinerea lor s se fac numai prin partea din fa. Panourile frontale vor fi prevzute cu balamale i dotate cu sisteme de nchidere cu cheie comun pentru o aceeai seciune a ansamblului. Modul de intrare a cablurilor precum i i alte tipuri de acces vor fi detaliate, dup caz, n Specificaiile electrice particulare. ANPA de exterior vor fi montate n incinte rezistente la coroziune i la intemperii. Incintele vor avea un grad de protecie minim IP 56 i vor permite un spaiu de minim 1000 mm n faa echipamentului. CONSTRUCIE Toate ANPA vor avea o structur modular care s permit dezvoltri ulterioare. Fiecare seciune dintr-un tablou va constitui o entitate independent de celelalte seciuni i va fi dotata cu u de acces proprie, care va putea fi deschis la un unghi de cel puin 90 grade. Tablourile vor fi cu doar cu acces prin fa i vor fi prevzute cu compartimente de cabluri/bare cu capace frontale prinse cu uruburi. Utilizarea uruburilor vizibile din exterior nu este acceptabil. Amplasarea traseelor de cabluri direct ntre seciuni sau n spatele acestora nu este acceptabil. Carcasele modulare ANPA vor fi realizate din tabl de oel cu grosimea de minim 2 mm, vor fi construite rigid i vor avea aceeai nlime. Gradul minim de protecie va fi IP 54, n conformitate cu standardul SR EN 60529 i va fi precizat, dup caz, n Specificaiile electrice particulare. Culoarea de finisare va fi cea standard a fabricantului, exceptnd cazul n care, n Contract se specific altfel. Compartimentarea interioar a modulelor ANPA va fi realizat cu perei rigizi rezisteni, care s permit separarea individual a compartimentelor i a acestora de compartimentul barelor de distribuie. Aceasta va mpiedica att cderea accidental a obiectelor n compartimentele inferioare aflate sub tensiune, ct i propagarea defectului dintr-un compartiment ntr-altul. nlimea total a modulelor ANPA (inclusiv plinta) nu va depi 2500 mm. Mnerele separatoarelor, comutatoarelor, butoanele, lmpile indicatoare i instrumentaia se vor afla la o nlime cuprins ntre 500 i 1750 mm fa de nivelul pardoselii finite. Modulele ANPA vor fi dotate la baz cu o plint nalt de 125 mm, fabricat din oel i protejat mpotriva coroziunii. Aceasta plint va fi va fi decalat spre exterior cu 12 mm fa de faa vertical a tabloului, astfel nct s se creeze o suprafa frontal continu. Plintele de baza vor fi instalate i fixate nainte ca modulele ANPA s fie puse pe poziie i fixate n partea superioar. Dac modulele ANPA sunt prevzute cu intrarea cablurilor pe la partea inferioar, distana dintre partea inferioar a modulelor i placa cu presetupele de cabluri va fi de minim 250 mm
- 206 -
iar distana dintre placa cu presetupele de cabluri i irurile de cleme va fi, de asemenea, de minim 250 mm. Toate componentele interne vor fi instalate pe contrapanouri. Acestea vor fi fixate pe panoul de spate al fiecrei seciuni individuale sau, dup caz, pe montani (stlpi) funcionali interiori, pentru a permite efectuarea comod a operaiilor de ntreinere. n cadrul fiecrei seciuni se va asigura un spaiu de minim 45 mm ntre canalele interioare de cabluri i irurile de cleme. Numrul de conductoare i cabluri pozate ntr-un canal interior de cabluri va oferi un grad de umplere nu mai mare de 45 %. BARE DE DISTRIBUIE Barele de distribuie vor fi confecionate din cupru dur de nalt conductivitate. Barele vor fi conforme cu SR EN 60439-1 / IEC 60439-1 i vor fi izolate pe toata lungimea lor cu manoane din PVC conform BS 159. Barele de distribuie vor avea aceeai seciune pe ntreaga lungime a unui tablou i exceptnd situaiile cnd n Contract se menioneaz altfel, vor fi dimensionate la acelai curent de calcul ca i ntreruptorul / separatorul din amonte. Barele de distribuie vor fi instalate n compartimente separate n conformitate cu BS 159 i nu vor prezenta discontinuiti n zonele de interfa ntre seciuni adiacente. Barele de distribuie secundare vor fi din acelai tip constructiv i vor fi dimensionate la aceleai valori ale curentului de scurtcircuit ca i barele de distribuie principale. Conexiunile aflate sub tensiune de la i ctre barele de distribuie vor fi complet izolate sau ecranate corespunztor. Toate capacele de protecie i panourile de acces ctre barele de distribuie i conexiunile acestora vor purta inscripii de avertizare corespunztoare. Accesul la barele de distribuie va trebui s fie comod pentru a permite extinderi sau conexiuni suplimentare n viitor. Conexiunile principale dintre mecanismul ntreruptorului principal i barele de distribuie precum i suporii i consolele acestora vor fi dimensionate pentru a funciona la aceeai valoare a curentului de scurtcircuit cu cea specificat pentru barele de distribuie. Compartimentele barelor de distribuie vor fi proiectate astfel nct s nu necesite ventilaie forat pentru funcionarea n condiii normale de temperatur ambiant. Transformatoarele de curent vor fi de tipul cu montaj pe bar i vor fi conforme cu cea mai recent revizie a standardului SR EN 60044-1. ECHIPAMENTE DE NCLZIRE I VENTILARE n scopul evitrii fenomenului de condensare a vaporilor de ap, fiecare seciune a unui ANPA va fi prevzut cu un echipament de nclzire controlat prin intermediul unui termostat i ntreruptor pornit / oprit. Echipamentul de nclzire anticondens va fi alimentat dintr-un tablou separat, alimentat, la rndul su din tabloul de servicii interne. Cu excepia compartimentelor barelor de distribuie, toate compartimentele care conin aparataj capabil s genereze cldur n condiii de funcionare normal vor fi echipate cu sisteme de ventilare forat. Ventilatoarele vor fi echipate cu filtre capabile s menin nivelul de protecie mpotriva intrrii apei i prafului n interiorul ANPA. Ventilatoarele vor porni automat n momentul cnd echipamentele generatoare de cldur sunt pornite. Pe ua compartimentului / seciunii vor fi prevzute indicatoare de avarie pentru ventilatoare i de supratemperatur n interiorul compartimentului.
- 207 -
CABLAREA INTERIOAR A TABLOURILOR Cablarea interioar a tablourilor va fi realizat cu conductoare i cabluri din cupru cu izolaie din PVC i vor fi conforme cu standardele SR HD 21 i SR HD 603. Cablurile vor avea conductoare multifilare. Conductoarele vor avea seciunea minima de 1,0 mm2. Pentru cablarea echipamentelor montate pe uile modulelor ANPA se admite o seciune maxim de 2,5 mm2. Culorile conductoarelor vor fi n conformitate cu standardul SR EN 60446. Conductoarele i cablurile vor fi etichetate la ambele capete cu ajutorul unor tile din mase plastice n conformitate cu schemele electrice corespunztoare. Nu se admit etichete autocolante n acest scop. Dac n interiorul unui compartiment izolat prin intermediul propriul su separator sau disjunctor exist terminale care se mai afl sub tensiune, acestea vor fi prevzute cu capace de protecie transparente cu inscripii de avertizare corespunztoare care s indice existena pericolului de electrocutarere (Pericol de moarte! Sub tensiune!) precum i valoarea tensiunii periculoase. Capacele de protecie vor fi dimensionate astfel nct s acopere complet terminalele de cablu (papucii) aflate sub tensiune i vor fi fixate ferm cu uruburi. Conductoarele cablurilor de comand vor fi prevzute cu capete terminale sertizate izolate. Fiecare conductor va fi echipat cu un capete terminal. Conductoarele i cablurile de tensiuni diferite se vor termina n iruri de cleme distincte. Atunci cnd echiparea electric include mai mult de un ANPA, sistemul de etichetare va fi unic n cadrul fiecrui ANPA. Circuitele de energie (for) vor fi amplasate distinct de cele de cureni slabi i vor fi conforme cu cele mai noi reglementri din domeniul compatibilitii electromagnetice. TERMINAIILE CABLURILOR Cablurile se vor termina pe plci interioare prevzute cu presetupe de la care conductoarele cablurilor vor avea o lungime liber de cel puin 300 mm pentru realizarea traseului pn la clemele de conexiune corespunztoare. Plcile cu presetupe vor fi dimensionate astfel nct oricare dintre cabluri s poat fi scos fr a fi necesar ndeprtarea altor cabluri. Deasupra i dedesubtul plcii cu presetupe se vor asigura spaii libere de cel puin 150 mm necesare accesului comod la presetupe. Dac este necesar, n interiorul ANPA vor fi prevzute canale de cabluri cu rol de rezemare, rutare i fixare a cablurilor. Toate conductoarele de comand vor avea capete terminale sertizate i izolate. Fiecare conductor va fi conectat la o singur clem. Dac conductoarele i cablurile de tensiuni diferite sunt terminate pe acelai ir de cleme, ele vor fi separate prin partiii izolatoare i marcate corespunztor. Terminaiile conductoarelor i cablurilor vor fi astfel dispuse nct s nu genereze eforturi mecanice (tensiuni) n timpul operaiilor de fixare a echipamentelor i strngere a elementelor de conexiune electric. Cablurile i conductoarele vor fi identificate folosind tile de plastic la ambele capete. Conductoarele de rezerv vor fi terminate la cleme adecvate i vor avea o lungime suficient pentru a atinge orice alt clem de comand amplasat poziionat n cadrul aceluiai compartiment.
- 208 -
IRURI DE CLEME Clemele vor complet izolate, vor asigura un contact mecanic ferm i vor fi de tipul celor cu montaj pe in DIN standard. Instrumentele care folosesc pentru conexiune fie plate, fie D-sub i fie DIN vor fi terminate ntr-o unitate de interfa montat pe o in DIN cuprinznd conexiunile prizelor i blocul de conexiuni cu uruburi cu terminalele etichetate. Nu vor fi conectate mai mult de dou conductoare n oricare dintre cleme. Acolo unde pentru instrumente sunt necesare surse de alimentare separate, acestea trebuie s poat fi izolate n mod individual folosind terminale mobile prevzute cu sigurane fuzibile. Toate clemele utilizate pentru conductoare i cabluri aflate la tensiuni mai mari de 110 V c.a. vor fi prevzute cu etichete de avertizare. n vecintatea plcii cu presetupe vor fi prevzute cleme separate pentru conexiuni de intrare i de ieire. Clemele i irurile de cleme vor fi etichetate n conformitate cu schemele electrice corespunztoare. n perspectiva unei extinderi ulterioare, n fiecare compartiment va fi prevzut un numr de minimum 10 cleme de rezerv (sau de 15 % din numrul total de cleme care este mai mare). LEGAREA LA PMNT A ANPA ANPA vor fi echipate cu o bara de legare la pmnt din cupru dur, amplasat vizibil i distinct fa de orice plac cu presetupe i de traseele de intrare a conductoarelor cablurilor. Bara de legare la pmnt va avea o seciune minim de 120 mm2 (sau de 50 % din seciunea barelor de distribuie care este mai mare). Pentru o seciune oarecare a unui ANPA, bara de legare la pmnt va fi o pies continu (dintr-o singur bucat). Discontinuitile sunt permise numai n locurile unde din construcie bara a fost secionat din considerente de transport i montaj. se fac conexiuni de instalare. n locurile de discontinuitate, bara de legare la pmnt va fi mbinat cu ajutorul a dou eclise prinse cu cel puin dou uruburi. Eclisele i zonele de contact ale barelor vor fi decapate i cositorite (stanate). La ambele capete, bara de legare la pmnt va fi conectat la reeaua general de legare la pmnt. Elementele componente ale carcasei ANPA precum i toate prile metalice care, n condiii normale, nu sunt utilizate ca i ci de curent, vor fi ferm conectate la bara de legare la pmnt. Uile metalice ale seciunilor ANPA vor fi conectate, de asemenea, la bara de legare la pmnt cu ajutorul unor conductoare flexibile dimensionate corespunztor, prevzute cu conectorii de capt (papuci) sertizai. Conexiunile principale la bara de legare la pmnt vor fi realizate cu organe de asamblare M8 sau echivalente. n zonele unde echipamentelor vor fi conectate la conductoarele de ramificaie ale instalaiei de legare la pmnt, suprafeele de contact vor fi bine curate de vopsea i de orice alte acoperiri izolatoare i apoi vor fi protejate cu vaselin neutr. IZOLAREA ANPA (a) Cerine generale
- 209 -
Exceptnd cazurile cnd se solicit altfel, izolarea ANPA va fi realizat cu separatoare cu rupere n aer sau ntreruptoare automate (disjunctoare) compacte n carcas turnat (MCCB Moulded Case Circuit Breaker) cu montaj n interiorul tablourilor metalice. Ua sau capacul compartimentului va fi interblocat cu separatorul sau ntreruptorul automat (disjunctorul) respectiv, astfel nct ua dulapului s nu poat fi deschis atunci cnd acesta este nchis. De asemenea, separatorul sau ntreruptorul automat (disjunctorul) respectiv nu va putea fi nchis dect dac ua sau capacul compartimentului este nchis corespunztor. Separatorul sau ntreruptorul automat (disjunctorul) va fi prevzut cu un sistem clar de indicare a poziiei sale (cum ar fi PORNIT / OPRIT). Indicatorul trebuie s fie vizibil n mod clar din poziia normal de operare. Separatoarele sau ntreruptoare automate (disjunctoarele) vor trebui s poat fi blocate numai pe pozitia DESCHIS. Din raiuni de ntreinere, contactele lor mobile vor trebui s fie demontabile. Contactele fixe vor trebui s fie complet izolate. Separatoarele sau ntreruptoarele automate (disjunctoarele) trebuie s permit ataarea de contacte auxiliare. Pentru fiecare separator sau ntreruptor automat vor fi prevzute dou contacte auxiliare de rezerv. (b) ntreruptoare automate (disjunctoare) Disjunctoarele instalate vor trebui s poat suporta n mod continuu curentul maxim de calcul. Disjunctoarele vor fi conforme cu cea mai recent revizie a standardului SR EN 60927-2, i vor fi capabile s suporte curenii de scurtcircuit specificai pentru sistemul respectiv. Disjunctoarele vor fi prevzute cu un sistem de protecie adecvat. Disjunctoarele compacte n carcas turnat (MCCB) vor fi prevzute cu manete de acionare rotative. Dac nu se specific altfel, disjunctoarele compacte n carcasa turnat MCCB al cror curent nominal depete 100 A vor fi prevzute cu un dispozitiv termic de suprasarcin care s prezinte o caracteristic curent timp invers i un dispozitiv electromagnetic de decuplare ajustabil. Disjunctoarele compacte n carcasa turnat MCCB vor avea incluse cel puin urmtoarele caracteristici: Interblocare mecanic i electric; Indicator mecanic al strilor deschis, nchis i declanat; Mecanism de declanare liber (trip-free); Cel puin un contact auxiliar fr tensiune (voltage free), cablat la clemele de ieire, pentru indicare la distan; Bobin de declanare i declaator de tensiune minim, acolo unde este necesar. Pentru ntreruptoarele cu rupere n aer va fi furnizat un troliu de ridicare, pentru a permite ndeprtarea i instalarea pentru ntreinere a ntreruptoarelor cu rupere n aer. (c) Separatoare, separatoare cu fuzibile Separatoarele de sarcin i separatoarele de sarcin cu fuzibile vor fi conforme cu cele mai recente revizii a standardelor SR EN 60947-3 i SR EN 60129 i vor fi capabile s ntrerup curentul de sarcin nominal dar nu i pe cel de defect (load break). De asemenea, izolatoarele vor fi capabile s nchid circuitul n condiii de curent de defect (fault make).
- 210 -
Separatoarele de sarcin i separatoarele de sarcin cu fuzibile vor trebui s permit ataarea de contacte auxiliare. Pentru fiecare separator sau ntreruptor automat vor fi prevzute dou contacte auxiliare de rezerv. (d) Fiderii de alimentare i sectiunile barelor de distribuie Circuitele de alimentare i barele de distribuie pentru cureni de peste 800 A vor fi echipate cu ntreruptoare tripolare n aer debroabile echipate cu mecanisme de armare cu motor a arcurilor. Pentru cureni de pn la 800 A vor fi utilizate ntreruptoare cu fuzibile sau ntreruptoare automate (disjunctoare) compacte n carcasa turnat (MCCB). ntreruptoarele automate vor trebui s poat fi comandate local i de la distan. Semnalele de comand de nchidere / deschidere de la distan vor putea fi date din automatul programabil (automat programabil) de gestiune a sistemului de alimentare cu energie electric i, implicit, din SCADA. ntreruptoarele automate vor fi echipate cu contacte auxiliare conectate la seciunea de triere (selecie) pentru indicarea strii acestora. ntreruptoarele tripolare n aer de pe intrare vor fi echipate cu dispozitive electronice de protecie la suprasarcin, la pierderea unei faze de alimentare i inversarea succesiunii fazelor i la apariia defectelor de punere la pmnt. Dup caz, va fi furnizat i protecia mpotriva defectelor de punere limitat la pmnt mpreun cu faciliti de declanare interdependent bidirecional, care s permit funcionarea paralel cu echipamentele de medie tensiune. Aceste dispozitive vor prevzute cu alimentare separat. MSURAREA PARAMETRILOR ENERGIEI ELECTRICE Fiecare alimentare a unui Centru de Comand a Motoarelor (CCM) sau a unui tablou de distribuie va fi echipat n mod obligatoriu cu urmtoarele: transformatoare de curent separate pentru sistemele de comand i indicare / msurare; un voltmetru echipat cu o cheie de comutare, care s permit indicarea tensiunilor de alimentare de faz i de linie sau, cel puin, trei lampi indicatoare care s indice prezena tensiunilor de alimentare. pentru alimentri de peste 250 A se va instala suplimentar un multimetru multiparametric (central de msur) prevzut cu bloc de scurtcircuitare a bornelor secundare ale transformatoarelor de curent i sigurane fuzibile. Multimetrul va trebui s msoare, cel puin, valorile urmtoarelor mrimi electrice: curent, tensiune, putere activ, puterea reactiv, putere aparent, factor de putere i frecven. Multimetrul va trebui s furnizeze semnale pentru cu sistemul comand i gestiune a sistemului de alimentare cu energie electric i SCADA. CONTACTOARE I DEMAROARE DE MOTOARE (a) Generaliti
Contactoarele i demaroarele de motoare reprezint, n general, seciuni ale unor tipuri particulare de ANPA, denumite Centre de Comand a Motoarelor (CCM). Contactoarele i demaroarele vor fi conforme cu SR EN 60947-4 i vor fi din clasa 12, categoria de utilizare AC-3, dac nu se specific altfel. Dac pentru un anumit demaror se cer anumite caracteristici speciale, acestea vor fi detaliate n Specificaiile particulare. Configuraia componentelor i terminalelor va fi identic pentru fiecare tipo-dimensiune de demaror de motoare.
- 211 -
Toate contactoarele pentru pornire stea / triunghi, de schimbare a sensului de rotaie, etc. vor fi interblocate mecanic i electric. Seciunile de comand ale CCM vor fi prevzute cu un sistem de temporizare, care s previn pornirea simultan a dou motoare att n condiii normale de exploatare ct, mai ales, la restabilirea tensiunii de alimentare dup o ntrerupere temporar a alimentrii cu energie electric. Sistemul de temporizare va permite pornirea motoarelor ntr-o ordine prestabilit. Perioada de timp dintre dou porniri consecutive ale motorului trebuie s in seama de moetoda de pornire a motorului. Toate componentele cum ar fi relee, contactoare, temporizatoare, regulatoare, etc. vor avea etichete montate n imediata apropiere i inscriptionate n conformitate cu denumirile din schemele electrice corespunztoare. Seciunile contactoarelor i demaroarelor vor fi, pe ct posibil, separate de seciunile de comand. Contactoarele i demaroarele de motoare vor include ca un minim urmtoarele echipamente i faciliti: ntreruptor automat (disjunctor) tripolar magnetotermic compact n carcasa turnat (MCCB) sau ntreruptor-separator cu fuzibile interblocat cu ua de acces a seciunii CCM n poziiile NCHIS i DESCHIS blocat. sistem adecvat de pornire direct sau asistat a motoarelor; monitorizarea strilor i semnale de comand necesare interfarii cu sistemul automat programabil / SCADA; echipament de nclzire anticondens cu termostat controlat comandat prin contactele auxiliare ale contactorului principal. Echipamentul de nclzire anticondens va fi deconectat automat n momentul pornirii motorului i conectat automat n momentul opririi acestuia; releu electronic de protecie la suprasarcin, la pierderea unei faze de alimentare i inversarea succesiunii fazelor; ir de cleme principale i secundare prevzute cu o rezerv de 15 % din numrul necesar n cadrul contractului; ampermetre 72 mm x 72 mm, cu scal de 120 i partea superioar a scalei comprimat pentru curei de pornire ai motoarelor montate pe ua seciunii; indicator neresetabil al numrului de ore de funcionare cu afiare pn la 99.999,9 ore montat pe ua seciunii; butoane de pornire / oprire-blocare / resetare suprasarcin montate pe ua seciunii; lmpi indicatoare pentru strile de pornit / oprit / disponibil / avarie montate pe ua seciunii; comutator selecie manual / 0 / automat montat pe ua seciunii; sigurane fuzibile pentru circuitele electrice al rezistenelor de nclzire a motoarelor; disjunctoare magnetotermice sau sigurane fuzibile pe circuitele de comand. Pentru fiecare seciune a contactoarelor i demaroarelor va fi prevzut un buton de oprire cu blocare. Acest buton va fi nseriat pe circuitul de alimentare a prii de comand. Dac butonul este deblocat i eliberat manual, circuitele de comand din compartimentul respectiv vor fi realimentate, dar separatorul principal va rmne pe poziia DESCHIS. Inchiderea usii va reseta automat butonul de oprire. Butonul va fi utilizabil n toate modurile de comand.
- 212 -
Semnalele de situaii de urgen, de suprasarcin i de avarie vor opri instantaneu instalaia i o vor mentine n starea de avarie pina cnd butonul de resetare este acionat. (b) Tipuri de contactoare i demaroare de motoare Vor putea fi utilizate urmtoarele tipuri de contactoare i demaroare de motoare (pentru tensiuni cu valori de pn la 600 V inclusiv): cu pornire direct n tensiunea reelei de alimentare - Acestea vor fi conforme cu SR EN 60947-4, i, cu exceptia altor prevederi speciale, vor intra n clasa de sarcin intermitent 12; stea / triunghi - Acestea vor fi conforme cu SR EN 60947-4, iar clasa de utilizare va fi AC-3. cu turatie variabil - Aceste acionari vor fi de tipul cu invertor de curent alternativ comandat pe principiul modulaiei n durat a impulsurilor de comand i vor trebui s poat comanda turatia, cuplul la arbore i curentul motoarelor asincrone clasice cu rotor n colivie. Acionrile vor fi cu 12 pulsuri i vor fi astfel alese nct armonicile generate n sistemul de alimentare cu energie electric s se situeze n limitele admise i s nu provoace interferente cu alte echipamente i instalaii conectate la sistem. Dac acionrile cu turatie variabil nu ndeplinesc cerinele referitoare la emisiile armonice, ele vor fi echipate cu filtre pentru armonici. Seciunile contactoarelor i demaroarelor care contin echipamente de acionare cu turatie variabil vor mai include o lamp de avarie a invertorului i un aparat de indicare a frecvenei. cu autotransformator. - Acestea vor fi conforme cu SR EN 60947-4. Exceptnd situaiile cnd se specific altfel, demarorul va lucra n clasa de sarcin intermitent 0.1, i categoria de utilizare AC-3. Starterul va avea un numr de trepte suficient pentru a furniza cuplul de pornire minim necesar precum i orice restricii impuse de ctre furnizorul local de energie electric. Autotransformatorul va fi echipat cu protecie termic. (c) Separarea contactoarelor i demaroarelor de motoare Fiecare demaror va fi prevzut cu un ntreruptor automat (disjunctor) tripolar magnetotermic compact n carcasa turnat (MCCB) sau ntreruptor-separator cu fuzibile interblocat cu ua de acces sau panoul frontal al seciunii demarorului. ntreruptorul va fi echipat cu contacte auxiliare pentru a putea separa toate circuitele de alimentare auxiliare care intr n demaror. Atunci cnd demaroarele sunt alimentate prin disjunctoare sau sigurane fuzibile separate care aparin unui tablou de distribuie, separatorul demarorului va avea terminalele complet izolate. Dac se utilizeaz disjunctoare, ele vor avea un contact auxiliar care s poata separa alimentarea circuitului de comand. Dac se utilizeaz sigurane separate, alimentarea circuitului de comand se va face prin transformatoare independente n cadrul fiecrei seciuni. (d) Contactoare Contactoarele vor fi tripolare, cu rupere n aer, prevzute cu circuite care mpiedic reconectarea automat necontrolat la revenirea tensiunii de comand dup un eveniment de ntrerupere a alimentrii, i vor fi conforme cu SR EN 60947, clasa de sarcin intermitent 12, categoria de utilizare AC-3, i vor avea cel cel puin un set de contacte basculante de rezerv. Contactoarele pentru pentru pornirea motoarelor (direct n tensiunea reelei, stea / triunghi, cu autotransformator, etc.) i de schimbare a sensului de rotaie vor fi interblocate mecanic i electric. (e) Protecie i resetare Circuitele contactoarelor i demaroarelor de motoare vor fi prevzute cel puin cu dispozitive electronice (relee) de protecie la suprasarcin, la pierderea unei faze de alimentare i
- 213 -
inversarea succesiunii fazelor i la apariia defectelor de punere la pmnt. Releele termice vor trebui s fie reglabile i vor fi calibrate la valoarea curentului de sarcina nominal al motorului. n general, protecia motorului va fi ca i cea descris mai jos i orice modificare de la aceasta va trebui detaliat n contract:
Putere motor < 30 kW 30 kW Tip protecie suprasarcin termic monitorizare electronic cu indicare a avariilor
Pentru indicarea strii, contactoarele vor fi prevzute cu contacte auxiliare i se va include cel puin un set de contacte basculante de rezerv. Releele de suprasarcin vor trebui s poat fi resetate manual prin intermediul unui buton de resetare n caz de supracurent, instalat pe panoul frontal al compartimentului demarorului. Butonul de resetare va reseta electric releul de suprasarcin. (f) Comutator de selecie a comenzii Cu exceptia cazului cnd se precizeaz altfel, fiecare demaror va fi echipat cu un selector "Local / Oprit / Comand de la distan / Automat". Acionarea manual va fi prioritar celei automate cu exceptia circuitelor de protecie a acionrii. Butoanele Pornit / Oprit vor trebui s comande instalaia n ambele moduri, att local ct i de la distan. (g) (h) Contoare de numr de ore de functionare Butoane Vor fi de tip neresetabil, cu afiare pn la 99.999,9 ore, montate pe panoul frontal. Butoanele de pornire vor aciona numai circuitele selectate i circuitele de comand primare. Butoanele de blocare / oprire vor fi active indiferent de poziia n care se afl selectorul. Butonul de resetare va fi operativ numai cnd avaria a fost nlturat. (i) Transmisia la distan Pentru transmisia la distan, fiecare demaror va furniza urmatoarele semnale ca i contacte fr tensiune (voltage free): functionare motor; avarie motor; motor disponibil. Fiecare semnal va fi furnizat ca un contact basculant fr tensiune (voltage free) independent i va fi conectat la irul de cleme n zona de comand a tabloului demarorului. PLECRI DE FIDERI Compartimentele de plecare a fiderilor vor fi prevzute cu ntreruptoare automate (disjunctoare) compacte n carcas turnat (MCCB) interblocate cu ua de acces a seciunii compartimentului. ntreruptoarele automate (disjunctoarele) vor avea protecii electronice de supracurent i de defecte de punere la pmnt. ntreruptoarele automate (disjunctoarele) nu vor fi, ns, prevzute cu relee de tensiune minim.
- 214 -
Pe partea inactiv a fiecrui ntreruptor (disjunctor) vor fi furnizate cte un ampermetru monofazat i transformatoare de curent. SIGURANE FUZIBILE Tablourile electrice i panourile de sigurane vor fi prevzute cu socluri pentru sigurane fuzibile cu mare putere de rupere conforme cu SR EN 60947-3. Siguranele fuzibile de protecie a circuitelor motoarelor vor fi din clasa 415 AC 80 (curent de rupere de 80 kA la tensiunea de 415 V). Se vor instala etichete care s indice identificarea circuitelor i valorile nominale ale siguranelor. Se vor furniza cte trei sigurane de rezerv din fiecare categorie (dimensiune). Aceste sigurane vor fi bine fixate pe partea interioar a uii tabloului de distribuie sau demarorului. CIRCUITE DE COMAND I ECHIPAMENTE (a) Tensiuni de comand i surse de alimentare
Tensiunea din circuitele de comand va fi de maximum 48 V (c.c. sau c.a.) i va fi furnizat de transformatoare cobortoare conform standardelor SR EN 60742 i SR EN 61558-2 sau de surse de tensiune continu. Unul dintre terminalele nfurrii secundare va fi conectat la pmnt printr-o conexiune demontabil cu urub. Transformatoarele vor fi dimensionate astfel nct s poat asigura alimentarea circuitelor demaroarelor precum i un surplus de 50 % din aceasta. nfurrile primare i secundare ale transformatoarelor vor fi protejate cu sigurane fuzibile adecvate. Separarea alimentrii unuia dintre circuitele de comand ale unui demaror sau ale unui grup de demaroare nu va trebui s ntrerup alimentrile circuitelor de comand ale celorlaltor demaroare. Antreprenorul va furniza suplimentar un transformator de rezerv, care va fi astfel ambalat nct s permit o conservare pe termen lung. (b) Modalitatea de comand Funciile de comand electric vor fi realizate cu ajutorul automatelor programabile (automat programabil) i, eventual, prin sisteme electromagnetice clasice. (c) Automate programabile Automatele programabile vor fi echipate cu module de intrare / ieire, module de interfa, secveniatoare, surse de alimentare, etc. Orice memorie cu acces aleator (RAM - Random Access Memory) va fi protejat cu baterii capabile s asigure o autonomie de funcionare de cel puin 24 ore n cazul cderii generale a alimentrii cu energie electric. Echipamentul va fi prevzut cu o lamp de avertizare "Baterie descrcat". Strile intrrilor / ieirilor vor fi indicate cu LED-uri montate frontal i vizibile din afara tabloului. n apropierea automatelor programabile sau pe uile de acces ale tablourilor acestora vor fi prevzute etichete din materiale noncombustibile pe care vor fi inscriptionate detalii despre fiecare modul de intrri / ieiri. Se va asigura un numr minim de intrri / ieiri de rezerv de 10 % (sau dou intrri / ieiri care este mai mare).
- 215 -
Pentru semnale de intrare i ieire vor fi furnizate iruri de cleme (inclusiv cleme de rezerv) montate pe ine DIN. n cazul cnd modulele de ieire au ieiri tip releu, acestea vor fi incluse mpreun cu clemele lor ntr-o unitate modular montat pe in DIN. Automatele programabile vor fi utilizate pentru comanda instalaiei numai n modul automat. Circuitele manuale i interblocrile de protecie vor fi cablate astfel nct s fie asigurat o funcionare limitat a instalaiei n cazul unei avarii a automatelor programabile. Semnalele de oprire de urgen vor fi cablate direct n demaroare i vor fi trimise i ctre automatele programabile. Semnalul de avarie va fi iniiat att n situaia de de suprasarcin a motorului ct i de ctre o comand de pornire neonorat a motorului. Acest semnal va putea fi resetat prin intermediul unui buton montat pe panoul frontal al demarororului. (d) Echipamente electromagnetice Toate releele i temporizatoarele vor fi prevzute cu etichete care vor indica denumirile acestora n conformitate cu schemele electrice corespunztoare. n situaia prezenei simultane ntr-o aceeai zon a unor circuite de c.c. i de c.a. va trebui s nu poat fi posibil introducerea unui releu de c.c. ntr-un soclu de releu de c.a i invers. Echipamentele cu conectare prin soclu vor fi asigurate cu cleme (agrafe) arcuite. Toate releele vor fi prevzute cu dispozitive de indicare vizual a strii (anclanat / declanat). Temporizatoarele vor avea scale calibrate liniar marcate n uniti de timp. Fiecare subdiviziune a scalei va reprezenta maximum 5 % din ntreagul domeniu al scalei. (e) Cerinte pentru msurarea la distan n toate panourile i dulapurile se va asigura spatiu de rezerv pentru echipamentele de msurare la distan. Semnalele digitale vor proveni de la contactele basculante fr tensiune (voltage free) ale echipamentelor a cror stare este monitorizat i vor intra nntr-un ir de cleme amplasat n apropierea dar nu n compartimentul prevzut pentru echipamentele de msurare la distan. Se va asigura un numr de cleme suplimentar de cel puin 10 buci (sau 10 % din total care este mai mare) pentru conexiuni ulterioare. Semnalele analogice vor fi complet izolate cu dispozitive de separare n bucl (loop isolators) pentru eliminarea buclelor de mas, rejecia semnalului de mod comun i creterea zgomotelor imunitii la zgomote. (f) Cderea alimentrii cu energie electric / repornirea automat Toate circuitele de comand vor fi astfel proiectate astfel nct, dup restabilirea alimentrii cu energie electric, echipamentele aflate sub comand automat i cele aflate sub comand manual care trebuie s funcioneze n mod continuu i erau n funciune n momentul avariei s reporneasc automat. Repornirea echipamentelor componente ale instalaiei va fi decalat, astfel inct s nu se depeasc valorile maxime admisibile ale curentului i, respectiv, puterii electrice simultan absorbite. (g) Protecia mpotriva loviturilor de trsnet Toate echipamentele de comand i toat instrumentaia (AMC-urile) vor beneficia de protecie mpotriva supratensiunilor produse de ctre loviturile de trsnet. Descrctoarele nu vor fi montate n tablourile principale dect dac acestea au o seciune complet separat prevzut cu o bar de legare la pmnt proprie. Aceast bar de legare la
- 216 -
pmnt va fi conectat la priza de pmnt a instalaiei de protecie mpotriva trsnetului (n cazul prizelor de pmnt separate) sau la priza de pmnt comun folosit att de ctre instalaiile electrice de joas tensiune interioare, ct i de ctre instalaia de protecie mpotriva trsnetului. INSTRUMENTE INDICATOARE (a) Cerine generale
Instrumentele indicatoare (altele dect ampermetrele motoarelor) vor fi de form ptrat (96 mm x 96 mm) cu scal de 150 mm i vor fi conforme cu cele mai noi revizii ale standardelor seriei SR EN 60051 i cu standardele i normele IEC-51, VDE-0410, DIN 43780, UNE21318, BS-89, EN 50081, EN 50082 i DIN 43703. Capetele de scal ale aparatelor de msur vor fi de 1,5 ori mai mare dect valorile nominale ale parametrilor msurai iar clasa de precizie va fi minim 2,5 conform standardului IEC 51. Capetele de scal vor fi conforme cu standardul DIN 43701 iar diviziunile i indicaiile vor fi conforme standardului DIN 43802. Gradul de protectie al carcasei instrumentelor va fi IP52, n conformitate cu cele mai noi revizii ale standardelor SR EN60529 i DIN 40050. Se accept utilizarea instrumentelor cu vedere din cant doar pentru indicarea adncimii sau temperaturii. (b) Ampermetre pentru motoare Ampermetrele pentru motoare vor fi conforme cu cele mai noi revizii ale standardelor SR EN 60051-2, DIN 43700, DIN 43802 i ale altor standarde. Ampermetrele vor indica valorile efective adevrate (true r.m.s.) ale curenilor absorbii de ctre motoare independent de compensarea factorului de putere. Ampermetrele vor avea forma ptrat dup cum urmeaz: 72 mm x 72 mm i scal de de 65 mm pentru tablouri cu nlimea de pn la 1 m; 92 mm x 92 mm i scal de de 94 mm pentru tablouri cu nlimea de peste 1 m; Ampermetrele vor avea scala marcat astfel nct valoarea nominal a curentului de sarcin s reprezinte aproximativ 3/4 din toat scala instrumentului iar captul superior al scalei s fie comprimat, astfel nct s poat indica un curent de pornire de aproximativ 6 ori mai mare dect curentul nominal. Transformatoare de curent Transformatoarele de curent vor fi de tipul cu izolaie n aer i vor avea valori normate ale curenilor de scurtcircuit cel puin egale cu cele ale circuitele pe care sunt montate i vor fi conforme cu SR EN 60044-1. n circuitele transformatoarelor de curent vor fi prevzute sigurane fuzibile i cleme speciale de scurtcircuitare (CT shorting links) astfel nct ampermetrele s poat fi izolate n siguran n caz de avarie a acestora (sau mai ales a cablajului) sau pentru nlocuirea ulterioar a ampermetrelor. Transformatoarele de curent vor avea unul dintre capetele nfurrii secundare legat la pmnt. mbuntirea factorului de putere Pentru asigurarea ncadrrii valorilor factorului de putere n limitele admise vor fi prevzute echipamente de mbuntire (ameliorare) a factorului de putere care utilizeaz
- 217 -
condensatoare. Functionarea acestora va fi automat i va asigura cuplarea / decuplarea bateriilor de condensatoare astfel nct s fie meninut o valoare a factorului de putere egal cu cea a factorului de putere neutral (0,92). Echipamentul va fi prevzut cu un numr de minimum 3 trepte comutabile. Condensatoarele vor fi conforme cu cele mai noi revizii ale standardelor SR EN 61921 i SR EN 60931-1 i vor fi echipate cu sigurane corespunztoare. Este interzisa utilizarea ca dielectric a policlorurii de difenil (PCB - Polychlorinated biphenyl). Echipamentul de mbuntire (ameliorare) a factorului de putere va fi deconectat automat n momentul cuplrii unei surse de energie electric de rezerv (generator). ETICHETELE I ETICHETAREA INSTALAIILOR I ECHIPAMENTELOR Toate componentele i echipamentele constitutive ale instalaiei (separatoare, disjunctoare, demaroare, tablouri, dulapuri i panouri electrice, cutii de conexiuni, relee de timp, sigurane fuzibile, etc.) vor fi etichetate cu claritate n conformitate cu schemele electrice corespunztoare. Toate etichetele vor fi instalate naintea operaiilor de punere n funciune (PIF). Etichetele vor fi confectionate din urmtoarele materiale: (a) Etichete montate pe partea frontal a tablourilor de distribuie i de comand Vor fi executate din plastic transparent cu grosimea de 3 mm, gravat pe spate cu litere de culoare neagr (n cazul tablourilor de comand vopsite n culori nchise, fondul etichetei va fi alb). (b) Etichete montate n interiorul a tablourilor de distribuie i de comand i etichete montate n exteriorul cladirilor Vor fi executate din plastic laminat cu grosimea de 3 mm, gravat astfel nct s rezulte litere negre pe fond alb. Toate etichetele vor trebui s fie vizibile iar cablarea interioar nu trebuie s reduc din vizibilitatea acestora. Etichetele de avertizare vor avea litere negre pe fond galben, precum i un simbol de fulger, conform cu HG 971/2006 (Directiva Consiliului UE nr. 58/1992). Etichetele vor fi fixate numai cu uruburi cu cap ngropat cromate sau din oel inoxidabil. Etichetele autocolante nu sunt admise. Toate etichetele interioare vor fi fixate pe componente nedemontabile. LMPI INDICATOARE Indicatoarele de pe tablouri, dulapuri, panouri, etc. vor fi lmpi cu diode electroluminiscente (LED - Light Emmiting Diode) alimentate la tensiuni de pna la 48 V. Lmpile vor fi dispuse astfel nct s fie uor accesibile pentru nlocuire prin fa, operaie care nu trebuie s necesite scule speciale. Va fi prevzut, de asemenea, posibilitatea de testare (aprindere comandat) a tuturor lmpilor unui tablou, dulap, panou, etc. Toate capacele dispersoare ale lmpilor indicatoare vor fi din plastic transparent / translucid dur. Culorile lmpilor indicatoare vor fi conforme cu cea mai nou revizie a standardului SR EN 60073. OPRIRE BLOCARE / SEPARARE
- 218 -
Toate echipamentele acionate prin intermediul unor motoare electrice vor fi prevzute cu butoane sau comutatoare de oprire cu blocare pentru separare electric montate n imediata vecintate a echipamentelor respective. Comutatoarele de oprire vor trebui s fie capabile s ntrerup curentul de sarcin nominal dar nu i pe cel de defect (load break) i s nchid circuitul n condiii de curent de defect (fault make). Dup caz, echipamentele vor fi prevzute cu tblie de avertizare care s indice c echipamentul poate porni automat. Echipamentul / instalaia nu va putea porni dect dup deblocarea butonului sau comutatorului de oprire i, implicit, dup resetarea sistemului. GENERATOARE DE REZERV FACILITI DE CONECTARE (a) Generaliti
Atunci cnd este necesar prevederea i conectarea unui generator de energie electric de rezerv, una din urmtoarele faciliti va fi solicitat n contract. (b) Facilitate de comand furnizat de ctre alii n acest caz n sistemul barelor de distribuie principale vor fi prevzute legturi n imediata apropiere a prii inactive a echipamentului principal de comutare. Vor fi prevzute legturi la fiecare dintre barele fazelor i la bara neutr. (c) Facilitate de comand manual a generatorului Aceast facilitate va consta ntr-unul din urmtoarele: un ntreruptor cu fuzibile sau ntreruptor n aer pentru alimentarea de la generator, interblocat mecanic sau cu cheie cu separatorul / ntreruptorul cu fuzibile al tabloului principal de distribuie pentru a preveni conectarea n paralel a alimentrii de la generator cu alimentarea normal cu energie electric sau un comutator basculant capabil s ntrerup curentul de sarcin nominal dar nu i pe cel de defect (load break) i s nchid circuitul n condiii de curent de defect (fault make). Comutator ul va fi etichetat Alimentare din generatorul de rezerv / Oprit / Alimentare (normal) din tabloul de distribuie. Comutatorul va trebui s poat fi blocat n poziia Oprit. Metoda de conectare va fi cea descris n contract, cum ar fi prin cutii de conexiune sau ansamblu fi (techer) i priz trifazat 63 A 3P+N+PE + contact pilot conform cu SR EN 60309-2. (d) Controlul automat al generatoarelor Generatoare permanente fixe: Dac nu se specific altfel, echipamentul de comutare va fi montat n tabloul principal de distribuie sau ntr-un Centru de Comand a Motoarelor (CCM) i va include unul din urmtoarele: ntreruptor n aer interblocat mecanic i electric cu separatorul / ntreruptorul / disjunctorul tabloului principal de distribuie sau dou Antreprenorare basculante interblocate mecanic i electric. Generatoare mobile sau transportabile: Cu excepia situaiei n care se specific altfel, echipamentul de comutare va fi montat pe generatorul de rezerv i va cuprinde dou Antreprenorare basculante interblocate mecanic i electric. n tabloul principal de distribuie sau n Centru de Comand a Motoarelor (CCM) va fi prevzut un comutator dimensionat corespunztor i etichetat Normal / Rezerv (Bypass).
- 219 -
Comutatorul va trebui s poat fi blocat n poziia Bypass. La punctele de conectare i pe modulul generator vor fi montate plci de avertizare cu textul nainte de executarea operaiilor de ntreinere sau nainte de ndeprtarea (mutarea) generatorului asigurai-v c comutatorul de comand este blocat n poziia bypass. Comanda alimentrii de rezerv: Comutarea automat va fi iniiat prin intermediul unui releu trifazat de supraveghere a fazelor de alimentare n urmtoarea secven: Pierderea oricreia dintre fazele alimentrii cu energie electric comutarea alimentrii. Pornirea generatorului va fi ntrziat cu 10 secunde pentru a permite restabilirea alimentrii din sursa normal de energie electric. Dac alimentarea normal continu s rmn oprit, generatorul pornete i funcioneaz timp (variabil) de 30 minute. Uzina (instalaia) care funcioneaz n regim de comand automat repornete n mod automat. Alimentarea normal cu electricitate este restabilit i stabil pentru 60 secunde generatorul este oprit. Consumatorii revin pe alimentarea normal i din considerente de rcire, generatorul mai funcioneaz un timp setabil (variabil ntre 0 - 30 minute). Va fi prevzut un comutator de test care s permit simularea ntregii succesiuni de comand detaliate mai sus. nclzitoare de trasee nclzitoarele de trasee sunt destinate meninerii sau ridicrii temperaturii conductelor sau recipientelor / rezervoarelor / vaselor i vor beneficia de circuite separate n tablourile de distribuie din care se alimenteaz. Conductele echipate cu dispozitive de nclzire vor fi prevzute cu etichete de avertizare. Cablurile nclzitoare de trasee vor fi de tipul cu autoreglare, avnd o manta conectat la nstalaia de legare la pmnt, vor fi comandate prin termostate i vor avea blindaj de protecie mpotriva condiiilor de mediu defavorabile i a duntorilor. Izolaia cablurilor va fi sectionat pentru face comod nlturarea acesteia n vederea intreinerii. Instalarea acestora va fi conform cu cerinele standardului normelor nationale in vigoare. Transformatoare de putere GENERALITI Transformatoarele vor fi proiectate i instalate pentru utilizare n reele de distribuie a energiei electrice n zonele unde se afla localizate instalaiile tehnologice. Transformatoarele vor fi de tipul cu izolaie n rin sau n ulei din tipul pentru utilizare n aer liber, cu rcire natural i vor fi conforme cu cele mai noi revizii ale standardelor SR EN 60076, SR HD 428 I SR HD 538. Transformatoarele vor trebui s functioneze corespunztor cuplate fiind la o reea de alimentare cu urmtorii parametri: Variaii de tensiune: 6 % din valoarea efectiv nominal a tensiunii; Variaii de frecven: 2.5 % din valoarea nominal a frecvenei; Variaiile simultane ale tensiunii i frecvenei nu vor trebui s aib loc n sensuri opuse.Transformatoarele vor fi create i instalate pentru a fi utilizate n reelele de distribuie a curentului n zona instalaiei.
- 220 -
PARAMETRII NOMINALI DE FUNCTIONARE Parametrii nominali de funcionare de lung durat a transformatorului vor fi cei corespunztori alimentrii continue a tuturor consumatorilor deservii de acesta la sarcin maxim, plus un spor de 10 % pentru o eventual cretere a consumului. Vrfurile de consum de scurt durat nu vor depi cu mai mult de 20% parametrii de regim permanent nscrii pe placa de timbru a transformatorului. Transformatoarele vor fi din gama standardizat de produse ale fabricantului i vor fi capabile s furnizeze puterea de ieire nominal n condiiile climatice extreme corespunztoare zonei de amplasare a acestuia. COMUTAREA PLOTURILOR Se va furniza un comutator manual de ploturi fr sarcin acionat din exterior. Comutarea se va face n trepte de 2,5 % i 5 % din tensiunea nominal pe nfurarea de medie tensiune (MT). Comutatorul va actiona pe toate cele trei faze i va trece pe poziia de repaus numai dup nchiderea complet a contactelor. Mecanismul de comutate va avea o construcie robust, va fi proiectat s elimine riscul de scurtcircuit i va avea suprafeele de contact suficient de mari pentru a funciona satisfctor n condiii de suprasarcin. Comutatorul va trebui s indice treapta selectat i va trebui s poat fi blocat n oricare dintre poziiile selectate. CONFIGURATIA CONEXIUNILOR Cu exceptia situaiei cnd se precizeaz altfel, grupa de conexiuni a transformatorului va fi Dy11. Punctul central al conexiunii n stea a nfurrii trifazate de joas tensiune va fi conectat la instalaia exterioar de legare la pmnt. CONFIGURAIA CONSTRUCTIV asiul transformatorului va fi construit din tabl de oel i va ncorpora faciliti de prindere / ridicare i de rulare pe poziie a transformatorului. Dupa poziionare, roile vor trebui s poat fi demontate astfel nct transformatorul s poat fi aezat pe propriul postament. Finisarea (acoperirea) interioar a transformatorului va fi rezistent la coroziune i adecvat pentru contactul continuu cu lichidul de rcire al transformatorului. Dac n Contract nu se specific altfel, exteriorul va fi finisat n culoarea standard a fabricantului. PROTECIA Se vor asigura urmtoarele protecii: Protecie la defect de punere limitat la pmnt - punctul central al conexiunii n stea a infurrii trifazate secundare va fi cuplat la instalaia exterioar de legare la pmnt printr-o pies de conexiune demontabil cu izolaie n aer, care s permit instalarea unui transformator de curent. Piesa de conexiune i transformatorul de curent vor fi instalate ntr-o incint (cutie) adecvat dotat cu u de acces i plac cu presetupe demontabil. Acest tip de protecie va fi prevzut pentru toate transformatoarele cu puterea de peste 1 MVA. Supap de suprapresiune - transformatoarele etane vor fi prevzute cu o supap cu arc resetabil i reglabil acionat de suprapresiunea din cuva transformatorului. Deschiderea supapei va detemina acionarea unui ntreruptor/comutator resetabil manual care, la rndul su, va da un semnal de decuplare a alimentrii transformatorului i va declana o alarm.
- 221 -
Protecia la supratemperatur a infurrilor - va fi realizat prin intermediul un termometru cu scal gradat destinat s indice temperatura nfurrilor i prevzut cu dou contacte reglabile menite s declaneze o alarm la distan i s declaneze ntreruptorul de medie tensiune. Indicarea alarmei i a declanrii va fi indicat de ctre un releu cu stegulet mecanic de. memorare resetabil manual instalat pe tabloul (celula) ntreruptorului de medie tensiunerespectiv. CERINE SUPLIMENTARE Transformatoarele de putere vor mai fi prevzute cu: plac de timbru inscriptionat cu parametrii i grupa de conexiuni a transformatorului; terminal filetat de legare la pmnt de cel puin 12 mm diametru prevzut cu piulie i aibe din alam; orificiu pentru umplere cu ulei prevzut cu dop; Indicator de nivel din sticl; robinet de golire, cu blind i tabli de avertizare; indicator temperatur a uleiului i ntreruptor/comutator;
cutii pentru terminalele (bornele) de JT i MT, dimensionate corespunztor n funcie de cablurile utilizate. Pentru conductoare individuale vor fi prevzute presetupe din materiale nemagnetice. Conexiunile vor fi realizate cu ansambluri filetate fie n cutiile pentru terminale, fie n cutii separate pentru ca testarea cablurilor s poat fi fcut fr demontarea acestora. Transformatoarele vor fi nsoite de certificate de teste de rutin i cu certificate de teste tip. INSTALARE Transformatoarele vor fi instalate n incinte interioare separate, ventilate n mod adecvat pentru o funcionare continu a transformatorului la sarcin nominal n condiii de temperatur maxim. Incinta va fi echipat cu o ba pentru uleiul scurs accidental. Baa va conine pietri (balast) sortat cu diametrul de minimum 50 mm i avnd 30 % goluri. Volumul de siguran al baei va fi astfel nct scurgerea a cel puin 110 % din volumul total de ulei din transformator s nu depeasc cota superioar a stratului de pietri. evile de protecie a cablurilor i alte intrri n ba vor fi cu cel puin 300 mm deasupra nivelului pietriului. Msurarea debitului GENERALITI Toate echipamentele de msurare a debitului trebuie s fie conforme cu SR EN ISO 6416, SR EN ISO 6817, SR EN ISO 4375, SR ISO 9826, SR ISO/TR 9823 i STAS 11298-80. SISTEME DE MONITORIZARE A DEBITULUI CU ULTRASUNETE Msurarea va fi bazat pe principiul distan / timp sau pe principiul Doppler. Proiectarea carcasei aparatului va fi adaptat aplicaiei i caracteristicilor necesare fasciculului ultrasonor transmis i reflectat. Traductorul sau traductorii vor fi fixai pe o consol care s permit accesul comod pentru ntreinere. Erorile de msurare datorate modificrilor de temperatur n intervalul 0 35 C vor fi compensate.
- 222 -
Precizia global a fiecrei instalaii va fi de 1,5 % n tot domeniul de msurare. Echipamentele vor furniza un semnal de ieire izolat de 4 - 20 mA pentru debite cuprinse ntre zero i captul superior al scalei de msurare. Pentru asigurarea preciziei msurrilor, debitmetrele cu ultrasunete vor fi prevzute n amonte i n aval cu poriuni drepte de conducte n conformitate cu cerinele debitmetrului respectiv. DEBITMETRE ELECTROMAGNETICE Debitmetrele electromagnetice cu inducie vor funciona n baza principiului induciei electromagnetice i se vor conforma cerinelor standardului SR EN ISO 6817. Senzorii vor vor fi inglobai n tuburi din oel inoxidabil i prevzui cu o teac izolatoare corespunztoare utilizrii n ape uzate brute (netratate). Capetele vor fi prevzute cu flane PN 16. Aparatele de msur vor fi prevzute cu inele de legare la pmnt rezistente la coroziune. Pentru debitele cuprinse n intervalul 10-100 % din domeniul de msurare, precizia va fi cel puin egal cu 1% din valoarea captului de scal. Echipamentele vor furniza un semnal de ieire izolat de 4 - 20 mA pentru debite cuprinse ntre zero i captul superior al scalei de msurare. Erorile de msurare datorate modificrilor de temperatur nu vor depi 0,02 % per C iar eroarea de liniaritate va fi de minim 0,1 %. Pentru asigurarea preciziei msurrilor, debitmetrele electromagnetice vor fi prevzute n amonte i n aval cu poriuni drepte de conducte n conformitate cu cerinele debitmetrului respectiv. Pentru locaiile unde ndeprtarea debitmetrului va ntrerupe debitul principal se va prevedea, dup necesiti, o rut de ocolire (bypass) prevzut cu vane. DEBITMETRE N CANAL DESCHIS Pentru canalele i deversoare vor fi utilizate instrumente cu ultrasunete, care vor determina debitul pe baza msurrii nivelulului. Ori de cte ori este posibil, traductorul va fi poziionat la o nlime echivalent cu nivelul maxim al apei la care se adaug nlimea minim de amplasare a traductorului fa de nivelul liber al apei,. Dac traductorul este amplasat la o nlime mai mare, precizia de msurare va fi redus. Amplasamentul efectiv al traductorului depinde de tipul canalului sau deversorului utilizat. Amplasamentele i procedurile de msurare vor fi conforme cu standardele SR EN ISO 4375. Traductorul va fi uor accesibil pentru lucrri de ntreinere i pentru verificarea preciziei acestuia. Instrumentele pe ultrasunete sunt afectate de spuma format la suprafaa lichidului. Metoda de msurare cu ultrasunete nu va fi utilizat dac spuma constituie o problem major i persistent. Msurarea nivelului MSURAREA CONDUCTIV A NIVELULUI Montarea electrozilor n ape uzate sau n instalaii de canalizare se va face ct mai departe posibil unul de cellalt, pentru a nu fi ancrasai i colmatai de corpurile solide antrenate de curentul de ap uzat. Electrozii de nivel vor fi imersati direct n lichid i n poziie vertical.
- 223 -
Sondele de conductivitate pentru comutatoarele de nivel vor fi alctuite din tuburi din oel inoxidabil ncapsulate n ntr-un manon din PVC care s depeasc cu 75 mm captul electrodului. Capetele electrozilor vor fi etanate. Din considerente de protecie mecanic, acolo unde este necesar, se vor monta piese de susinere (console, brri) intermediare izolate din oel inoxidabil, n conformitate cu recomandrile productorului. Fiecare instalaie de electrozi de msurare conductiv a nivelului va fi prevzut cu cte o conexiune la instalaia de legare la pmnt. Nu este permis utilizarea reelelor de conducte sau a altor structuri metalice ca instalaii de legare la pmnt. Suporii de susinere a sondei vor include un corp turnat din rini fenolice negre, capabil s permit accesul unei eav de 20 mm. Pentru instalarea electrodului vor fi furnizate coliere (brri) de susinere prevzute cu terminaii de cabluri. Capacul de susinere va fi turnat, de asemenea, din rini fenolice. ntre corp i capac va fi montat o garnitur de etanare . Corpul va fi prevzut cu un racord pentru montarea unei evi filetate. Suporii sondei vor permite reglarea nivelelor de lucru de cel puin 100 mm fr a fi necesar tierea sau prelungirea electrozilor. Electrozii care vor fi montai n foraje / sonde vor fi din oel inoxidabil cu un cablu etanat furnizat la lungimea necesar. Electrozii care sunt utilizai n fluide cu conductibilitate sczut sau fluctuant vor fi echipai cu discuri de conductivitate. Electrozii vor fi alimentai cu o tensiune electric alternativ a crei valoare efectiv nu va depi 25 V n circuit deschis. Dac lungimea electrozilor nu a putut fi stabilit cu exactitate n momentul comandrii lor, ei vor fi furnizai la o lungime mai mare dect cea necesar i vor fi tiati la fata locului la lungimea necesar. NTRERUPTOARE CU FLOTOR ntreruptoarele cu flotor sunt utilizate pentru detectarea simpl a nivelelor maxime i minime n toate aplicaiile cu excepia celor de canalizare i de instalaii de tratare a apelor uzate. ntreruptoarele cu flotor vor fi prevzute cu un cablu de lungime suficient pentru a permite ndeprtarea ntreruptorului fr deconectarea cablului. Cablul va fi terminat ntr-o cutie de jonciune local. Se va asigura o rezerv suficient de cablu pentru a permite variaia nlimii de montaj flotorului. Instalarea ntreruptoarelor cu flotor se va conforma urmtoarelor cerine: ntreruptoarele cu flotor vor fi instalate vertical n lichid. Se vor utiliza flotoare din polipropilen rezistent la impact. Pentru aplicaii de nivel sczut se vor utiliza ntreruptoare cu flotor cu contragreutate. Nu este admis utilizarea contragreutilor cu plumb sau mercur. Flotoarele pentru aplicaii de nivel sczut vor fi instalate n tuburi de linitire (amortizare). Manometre, transmitoare i ntreruptoare Manometrele vor fi conforme cu standardul SR EN 837-1. Manometre, transmitoare i pH Echipantele de monitorizare a pH-ului se vor conforma urmtoarele cerine minime:
- 224 -
S fie de submersie, de inserie sau de tip trece/prin. S genereze un semnal de ieire n curent proporional cu pH-ul msurat n eantion. S aib un interval de msurare a pH-ului cuprins ntre 0 i 14. S ncorporeze facilitatea de compensare automat n funcie de temperatur. S aib o precizie de 0.1 pH. S includ puncte de setare separate pentru pH ridicat i sczut care s fie reglabile n ntregul interval msurat. Punctele de setare vor fi prevzute cu indicatoare luminoase pe panoul frontal al unitii. S aib o carcas cu grad de protecie IP65. S poat fi montate n cutii, pe panoul frontal al tablourilor i mural. S aib un afiaj local cu 4 caractere. Alimentarea cu energie electric a instrumentaiei Instrumentaia va fi alimentat de la o surs de energie electric monofazat de 230 V / 50 Hz.
3.3.14. Lista standardelor de referin aplicabile

3.3.14.1.Lucrri de construcii GENERALITATI Pe perioada implementarii Contractului, Antreprenorul va respecta reglementarile si standardele in vigoare in Romania. In cazul in care, in timpul implementarii Contractului, intra in vigoare noi reglementari/coduri, amendamente, modificari sau standarde, care permit criterii tehnice si/sau termeni si conditii ale Contractului mai putin stricte, Antreprenorul se va conforma in continuare la Conditiile si Clauzele Generale si Speciale ale Contractului initiale, cu exceptia cazului cand Consultantul Supervizare aproba in scris aplicarea standardelor si reglementarilor inferioare celor initiale. Reglementarile si standardele efective sunt enumerate in Conditiile Tehnice Generale, Conditiile Tehnice Speciale si Documentatia de Proiectare. Atunci cand se face trimitere (in Contract) la anumite standarde si coduri care vor fi respectate cu privire la bunuri sau materiale care vor fi furnizate si lucrari executate sau testate, se vor aplica prevederile din cea mai recenta editie sau versiune revizuita a standardelor relevante si codurilor in vigoare, cu exceptia cazului in care se stipuleaza expres contrar (in Contract). Atunci cand standardele si codurile sunt nationale sau se refera la o anumita tara sau regiune, vor fi acceptate alte standarde autorizate care asigura o calitate egala sau superioara standardelor si codurilor specificate. STANDARDE SI REGLEMENTARI RELEVANTE Legi: Legea calitatii in constructii nr. 10/1995 Legea protectiei mediului nr. 137/1995 Legea apelor nr. 107/1996 HG 300/2006 si alte asemenea legi care sunt aplicabile. Normative, reglementari si instructiuni 1. Normative privind calculele constructiei si elementelor de constructie: P 1002006: Normativul de proiectare pentru protectia impotriva cutremurelor a cladirilor rezidentiale, constructiilor sociale, agricole si industriale.
- 225 -
P 7394:
Instructiuni tehnice pentru proiectare si executia recipientelor pentru lichide, din beton armat sau comprimat. P 8596: Normativ de proiectare pentru constructiile cu pereti de rezistenta din beton armat. P 9376: Ghidul de calcul al constructiilor industriale cu stalpi din beton armat. 2. Normative cu privire la proiectarea si executarea lucrarilor pentru talpa de fundatie: C 16988: Normativ cu privire la executarea lucrarilor de terasament pentru talpa de fundatie a constructiilor civile si industriale. C2995: Normativ cu privire la consolidarea zonelor cu sol slab prin lucrari mecanice (cartile 1-4). C 19686: Instructiuni tehnice privind utilizarea terenurilor stabile pentru fundatia lucrarilor de constructie. 3. Normative cu privire la proiectarea si construirea fundatiilor: P 1086: Normativ cu privire la proiectarea si executia lucrarilor pentru fundatia directa a constructiilor. C 16075: Normativ cu privire la structura si construirea stalpilor pentru fundatie. C 29/VIII1996: Normativ cu privire la consolidarea zonelor cu sol stabil prin lucrari mecanice - Cartea VIII - Compactoare cu placi vibratoare de mare tonaj (5 -20 tone). GE 02997: Ghid practic cu privire la tehnologia de executie a stalpilor de fundatie. GE 01497: Ghid de proiectare. Calculul solului de fundatie pentru cutremure. P 792: Normativ cu privire la proiectarea si executia constructiilor amplasate in zone cu sol sensibil la lichide. C 25194: Instructiuni tehnice privind utilizarea, proiectarea, executia si receptia lucrarilor de imbunatatire a solurilor de fundatie slabe, prin utilizarea materialelor aduse pe santier prin metode dinamice. P 7079: Instructiuni tehnice privind proiectarea si executia constructiilor pe teren umflat sau cu contractii mari. 4. Normative cu privire la proiectarea si executia lucrarilor din beton, beton armat si beton comprimat: C 14086: Normativ cu privire la executia lucrarilor din beton si beton armat. C 2185: Normativ pentru executia lucrarilor din beton comprimat. GE 00997: Ghid privind executia lucrarilor de perforare si taiere a elementelor de constructie din beton armat. GE 02297: Ghid privind executia lucrarilor de demolare a elementelor de constructie din beton armat. P 5986: Instructiuni tehnice pentru proiectarea si utilizarea plasei sudate armate pentru elementele de beton. C 2883: Instructiuni tehnice pentru sudarea indusului din beton armat C 13078: Instructiuni tehnice pentru betonul si tencuiala aplicata prin improscare. C 15689: Ghid de aplicare a stipularilor din STAS 6657/371. Elemente de beton prefabricat, beton armat si pre-comprimat. Proceduri si echipamentul de verificare a caracteristicilor geometrice. C 16387: Instructiuni tehnice pentru utilizarea profilelor incastrate de PVC plastifiat pentru izolarea elementelor de constructie. C 14987: Instructiuni tehnice cu privire la procedurile de reparare a elementelor de beton si beton armat. 5. Normative cu privire la proiectarea si executia cadrelor, schelelor si platformelor: C 4186: Normativ cu privire la structura, executia si utilizarea cadrelor de alunecare. C 1174: Instructiuni tehnice cu privire structura si utilizarea panourilor de ancadrament. 6. Normative cu privire la proiectarea si executia zidurilor si lucrarilor de zidarie:
- 226 -
C 1482:
Normativ pentru utilizarea blocurilor mici de beton la lucrarile de zidarie in constructii. C 1782: Instructiuni tehnice cu privire la compozitia si pregatirea mortarului pentru lucrarile de caramida in constructii. P 285: Normativ cu privire la structura, calculul si executia structurilor de zidarie. 7. Normative cu privire la proiectarea si executia structurilor metalice: P 7481: Instructiuni tehnice pentru proiectarea structurilor metalice cu profile fara umplutura. 8. Normative cu privire la proiectarea si executia lucrarilor de acoperire: C 3788: Normativ cu privire la structura si executia invelisurilor constructiilor. 9. Normative cu privire la proiectarea si executia lucrarilor de izolatie: C 10782: Normativ cu privire la proiectarea si executia izolatiei termice a constructiilor. P 12289: Instructiuni tehnice pentru proiectarea lucrarilor de izolare fonica a cladirilor civile, tehnico-administrative si culturale. C 14285: Instructiuni tehnice pentru executia si receptia izolarii termice a cladirilor. C 12587: Normativ cu privire la proiectarea si executia izolarii fonice si tratarii cladirilor. C 11286: Normativ cu privire la proiectarea si executia hidroizolatiei cu materiale bituminoase a constructiilor. C 12189: Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executia lucrarilor de protectie fonica si anti-vibratii ale constructiilor industriale. C 22386: Instructiuni tehnice cu privire la executia placilor de faianta si celor emailate, fixate pe pereti cu un strat subtire de lipici. C 3582: Normativ pentru aranjament si executie. C 19788: Instructiune tehnica pentru utilizarea chiturilor la lucrarile de etansare a constructiilor. 10. Normative cu privire la proiectarea si executia instalatiilor de apa si apa uzata: I 2284 (99): Normativ cu privire la proiectarea si executia conductelor de canalizare si alimentare cu apa din tuburi de beton comprimat, tuburi de beton armat, tuburi de beton si tuburi din gresie ceramica. P 2884: Normativ cu privire la proiectul tehnologic al statiilor de epurare liniile mecanice si biologice, linia de tratare a namolului si linia de exploatare. P 28/288: Normativ cu privire la proiectul tehnologic al treptei tertiare a statiilor de epurare. NTPA 001: Normativ cu privire la limitele maxime ale standardului de calitate ale efluentului de apa uzata tratata evacuata in resursele de apa. NTPA 002: Normativ cu privire la limitele maxime ale standardului de calitate ale efluentului de apa uzata tratata evacuata in canalizare. I 791: Normativ cu privire la proiectarea si executia instalatiilor electrice pentru unitatile consumatoare, cu tensiuni de pana la 1.000 V. I 2089: Normativ cu privire la proiectarea si executia paratrasnetelor constructiilor. PE 10778: Normativ cu privire la proiectarea si executia retelelor de cabluri. PE 12485: Normativ cu privire la alimentarea cu energie a consumatorilor industriali si altii similari. I 178: Normativ cu privire la proiectarea si executia instalatiilor tehnico-sanitare din PVC neplastifiat. I 982: Normativ cu privire la proiectarea si executia instalatiilor sanitare. SR EN 545/2002/2006 Tuburi din fonta ductila, fitinguri si accesorii pentru retele de apa. Conditii si metode de incercare SR EN 681-1/1996 Cerinele de materiale pentru garnituri de conducte comune utilizate n aplicaii de ap i canalizare. Garnituri de cauciuc vulcanizat
- 227 -
SR EN 15542-2008 SR EN 598/2004. SR EN 681/2002.
Tuburi, racorduri si accesorii de fonta ductila. Acoperirea exterioara de ciment ptr conducte. Conditii si metode de incercare Tuburi, racorduri si accesorii de fonta ductila si asamblarile lor pentru lucrari de canalizare. Conditii si metode de incercare. Parti 1-4. Garnituri de etansare de cauciuc. Cerinte de material pentru garniture de etansare a imbinarilor de tevi utilizate in domeniul apei si canalizarii).
11. Normative cu privire la proiectarea si executia programului de realizare a lucrarilor de constructii: C 1684: Normativ cu privire la indeplinirea lucrarilor de constructii si utilizarea echipamentului aferent in timpul sezonului rece. 12. Normative cu privire la verificarea calitatii si receptia instalatiilor si lucrarilor de constructie: C 16777: Reglementari cu privire la continutul si procedura de intocmire, completare si depozitare a cartii as built a constructiilor. C 5685: Normativ cu privire la verificarea calitatii si receptia instalatiilor si lucrarilor de constructii. C 20480: Normativ cu privire la procedurile de verificare a lucrarilor de montaj a echipamentelor si instalatiilor tehnologice ale obiectivelor de investitii. C 15084: Normativ cu privire la calitatea conexiunilor din otel sudat pentru constructiile civile, industriale si agricole. I 1278: Normativ cu privire la executia sarcinilor de presiune pentru conductele de otel. C 20480: Normativ cu privire la verificarea calitatii lucrarilor de montaj a echipamentelor si instalatiilor, la locatia lucrarilor de investitii. C 15084: Normativ cu privire la calitatea conexiunilor din otel sudat pentru constructiile civile, industriale si agricole. I 2782: Instructiuni tehnice cu privire la stabilirea si verificarea calitatii la scara ale conexiunilor sudate ale conductelor tehnologice. 13. Reglementari tehnice cu privire la conditiile stabilite prin Legea nr. 10/1995: Reglementarea privind protectia lucrarilor si igiena in constructii 1993. C 30094: Normativ cu privire la prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executarii lucrarilor si pentru instalatiile aferente. 14. Usi, ferestre si lucrari de finisaj C 18578: Instructiuni tehnice cu privire la manipularea, livrarea, depozitarea, transportul si instalarea usilor si ferestrelor din PVC ale constructiilor. C 19979: Instructiuni tehnice cu privire la livrarea, depozitarea, transportul si instalarea tamplariei de lemn a constructiilor. C 4786: Instructiuni tehnice cu privire la utilizarea si instalarea ferestrelor si altor componente de sticla ale constructiilor. C 376: Normativ cu privire la executia zugravelilor. C 13987: Instructiuni tehnice pentru protectia anti-coroziva a metalului din elementele de constructie. I 1476: Instructiuni tehnice pentru protectia anti-coroziva a elementelor metalice incastrate. C 21082: Instructiuni tehnice pentru protectia anti-coroziva a bazinelor de beton armat pentru neutralizarea si tratarea apelor industriale. C 21985: Normativ cu privire la structura si executia podelelor anti-corozive. 15. Drumurile si refacerea lor C 18287: Normativ cu privire la executia mecanica a talpii de fundatie a drumurilor. C 7980: Normativ cu privire la proiectarea, executia si receptia drumurilor industriale.
- 228 -
C 2292: C 8286:
Normativ cu privire la executia invelisurilor din beton ciment ale drumurilor. Instructiuni tehnice pentru proiectarea, executia si intretinerea drumurilor din curtile cladirilor.
STANDARDE APLICABILE IN CONSTRUCTII 1. Generale STAS 10716-76: Constructii hidrotehnice. Scheme de amenajare hidroenergetice. Semne conventionale si simboluri. STAS 855-79: Desene tehnice de constructii. Intocmirea desenelor pentru constructiile din beton si beton armat. STAS 10265-75: Tolerante in constructii. Calitatea suprafetelor finisate. Termeni si notiuni de baza. SR 8591/1997: Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare. STAS 8558-78: Masuri de siguranta contra incendiilor. Determinarea incombustibilitatii materialelor de constructii. STAS 7771/1-81: Masuri de siguranta contra incendiilor. Determinarea rezistentei la foc a elementelor de constructie. 2. Reguli generale de calcul STAS 9165-72: Principii generale de proiectare pentru constructii din regiuni seismice. STAS 10100/0-75: Principii generale de verificare a sigurantei constructiilor. STAS 10101/2-75: Actiuni in constructii. Incarcari datorita procesului de exploatare. STAS 10101/23-75: Actiuni in constructii. Incarcari date de temperature exterioara. STAS 10101/0-A-77: Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru constructii civile si industriale. STAS 10101/2A2-78: Actiuni in constructii. Actiuni datorate procesului de exploatare. Incarcari datorate podurilor rulante. STAS 10101/1-78: Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari permanente. STAS 10101/23A-78: Actiuni in constructii. Incarcari date de temperaturi exterioare in constructii civile si industriale. STAS 10101/2A1-87: Actiuni in constructii. Incarcari tehnologice din exploatare pentru constructii civile, industriale si agrozootehnice. STAS 10101/20-90: Actiuni in constructii. Incarcari date de vant. STAS 10101/21-92: Actiuni in constructii. Incarcari date de zapada. STAS 3684-71: Scara intensitatilor seismice. SR 11100/1-93: Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei. STAS 6054-77: Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului Republicii Socialiste Romania. SR EN ISO 14688-2/2005:Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si clasificarea pamanturilor. Partea 2 Principii pentru o clasificare. STAS 3300/2-85: Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe. STAS 3300/1-85: Teren de fundare. Principii generale de calcul. SR EN 1536/2004 Executia lucrarilor geotehnice speciale. Piloti forati STAS 2745-90: Teren de fundare. Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode topografice. STAS 2561/3-90: Teren de fundare. Piloti. Prescriptii generale de proiectare. 3. Reguli de calcul pentru structurile constructiei STAS 10102-75: Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Prevederi fundamentale pentru calculul si alcatuirea elementelor. STAS 10103-76: Constructiile din otel. Principii fundamentale de calcul.
- 229 -
STAS 10104-83:
Constructii din zidarie. Prevederi fundamentale pentru calculul elementelor structurale. SR EN 1995-1-1/2004. Eurocod 5. Proiectarea structurilor de lemn. Partea 1-1. Generalitati. Reguli commune si reguli pentru cladiri. STAS 857-83: Piese si elemente din lemn pentru constructii. Clasificare si conditii tehnice de calitate. SR EN 1928/2003 Foi flexibile hidroizolante. Foi hidroizolante bituminoase de material plastic si de cauciuc pentru acoperis. Determinarea etanseitatii la apa. STAS 9274-79: Constructii industriale. Capace din table striate pentru canelele interioare, goluri de acces si goluri de montaj. STAS 10109/1-82: Constructiile civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor. STAS 3430-81: Constructiile civile, industriale si zootehnice. Pardoseli. Clasificare. STAS 2355/1-85: Constructiile civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de hidroizolatii in constructii. Clasificare si terminologie. STAS 2355/3-87: Constructiile civile, industriale si agrozootehnice. Hidroizolatii din materiale bituminoase la terase si acoperisuri. Prescriptii generale de proiectare si executie. STAS 2965-87: Constructii civile. Scari. Prescriptii generale de proiectare. STAS 10107/2-92: Constructiile civile, industriale si agricole. Plansee curente din placi si grinzi din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de calcul si alcatuire. STAS 2355/2-87: Constructiile civile, industriale si agrozootehnice. Hidroizolatii din materiale bituminoase la elemente de constructii. Prescriptii generale de proiectare si executie. STAS 10107/0-90: Constructiile civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat. SR EN 12794/2006 Produse prefabricate de beton. Piloti de fundatie. STAS 7721-99: Tipare metalice pentru pentru elementele prefabricate din beton armat si beton pre-comprimat. Conditii tehnice de calitate. 4. Prevederi pentru stabilirea si calcularea lucrarilor hidrologice STAS 4273-83: Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase de importanta. STAS 2448-82: Canalizari. Camine de vizitare. Prevederi de proiectare. SR EN 752-3/1998. Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 3. Prescriptii generale de proiectare. STAS 12594-87: Canalizari. Statii de pompare. Prescriptii generale de proiectare . STAS 3051-91: Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare. Prescriptii fundamentale de proiectare. 5. Drumurile de comunicare SR 1120-82: Lucrari la drumuri. Straturi de baza si imbracaminti bituminoase de macadam semipenetrat si penetrate. Conditii tehnice de calitate SR 174-1/2002: Lucrari la drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald. Conditii tehnice de calitate. STAS 8840-83: Lucrari de drumuri. Straturi de fundatie din pamanturi stabilizate mecanic. Conditii tehnice generale de calitate. STAS 2914-84: Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale de calitate. SR 179:1995 Lucrari de drumuri. Macadam. Conditii tehnice generale de calitate.
- 230 -
STAS 6400-84:
Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate. STAS 863-85. Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescriptii de proiectare. STAS 175-87: Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase turnate, executate la cald. Conditii tehnice generale de calitate. SR 599-2004: Lucrari la drumuri. Tratamente bituminoase. Conditii de calitate. STAS 10796/3-88: Lucrari de drumuri. Constructii pentru colectarea apelor. Drenuri de asanare. Prescriptii de proiectare si amplasare. STAS 1598/1-89: Lucrari de drumuri. Incadrearea imbracamintilor la lucrari de constructii noi si modernizari de drumuri. Prescriptii generale de proiectare si de executie. STAS 2900-89: Lucrari de drumuri. Latimea drumurilor. STAS 10144/2-91: Strazi. Trotuare, alei de pietoni si piste de ciclisti. Prescriptii de proiectare. 6. Protectia anti-coroziva a constructiilor STAS 10166/1-77. Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Pregatirea mecanica a suprafetelor. STAS 7335/4-77: Protectia contra coroziunii. Constructiile metalice ingropate. Electrod de referinta Cu/CuSO4. SR 7335/6-98: Protectie anticoroziva. Constructii metalice ingropate. Protejarea conductelor la subtraversari de drumuri, cai ferate, ape si la treceri prin camine STAS 10702/2-80: Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Acoperiri protectoare pentru constructii situate in medii neagresive, slab agresive si cu agresivitate medie. STAS 10702/1-83: Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Conditiile tehnice generale. STAS 7335/3-86: Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate. Izolarea exterioara cu bitum a conductelor din otel. STAS 10128-86: Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel. Clasificarea mediilor agresive. STAS 7335/9-88: Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate. Protectia catodica si legarea la pamant cu anozi reactivi metalici. Prescriptii generale. SR 7335/11-2001: Protectie anticorosiva. Constructii metalice ingropate. Prescriptii pentru executia si montarea statiilor de protectie cu redresor. 7. Metalurgia feroasa STAS 438/1-89: Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate. STAS 438/2-91: Produse de otel pentru armarea betonului. Sarma rotunda trefilata. SR 438/3-98: Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate SR EN 10025 Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii STAS 505-86: Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate. SR EN 10279/2002 Profile U de otel laminat la cald. Tolerante la forma, dimensiuni si la masa. SR EN 10024/1998 Profile I cu aripi inclinate laminate la cald. Tolerante la forma si la dimensiuni. SR EN 10055/2000 Profile T cu aripi egale si cu muchii rotunjite laminate la cald din otel. Dimensiuni si tolerante la forma si la dimensiuni. STAS 908-90: Otel laminat la cald. Banda. STAS 1946-80: Otel laminat la cald. Tabla neagra.
- 231 -
STAS 2028-80: STAS 2029-80: STAS 3480-80: STAS 6482/2-80:
Otel laminat la cald. Tabla zincata. Otel laminat la cald. Tabla ondulata. Otel laminat la cald. Tabla striata. Sarme de otel si produse de sarma pentru beton precomprimat. Sarma neteda. STAS 6482/3-80: Sarme de otel si produse de sarma pentru beton precomprimat. Sarma ampentata. STAS 6482/4-80: Sarme de otel si produse de sarma pentru beton precomprimat. Toroane. 8. Sudarea, lipirea si taierea metalelor SR EN 612/2006 Jgheaburi de streasina cu pereti frontali rigidizati cu bordaj si burlane pentru apa pluviala cu imbinari petrecute, realizate din foi metalice. SR EN 607/2006 Jgheaburi de streasina si racorduri din PVC-U. Definitii, cerinte si metode de incercare. 9. Materialele de constructie si silico-ceramica SR EN 12620/2003 Agregate pentru beton. SR 662-2002: Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate. SR 667-2000: Agregate naturale si piatra procesata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate. 10. Straturi de legatura SR EN 197-1/2002: Ciment. Partea 1.Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale. SR EN 459-1/2003: Var pentru constructii. Partea 1. Definitii, caracteristici si criterii de conformitate SR EN 13279-1/2005 Ipsos si tencuieli de ipsos. Partea 1. Definitii si conditii. SR EN 197-1/2002. Ciment. Partea 1. Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale SR 3011-96: Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la agresivitatea apelor cu continut de sulfati. SR 7055-96: Ciment alb Portland. SR EN 1008/2003 Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare, incercare si evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusive a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apa de preparare pentru beton SR EN 998-2/2002 Specificatii ale mortarelor pentru zidarie. Partea 2 Mortare pentru inzidire. SR EN 206-1/2002 Beton. Partea 1. Specificatie, performanta, productie si conformitate. STAS 6102-86: Betoane pentru constructii hidrotehnice. Clasificare si conditii tehnice de calitate. SR EN 1338/2004: Pavele de beton. Conditii si metode de incercari SR EN 1340/2004: Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de incercari. SR EN 934-2/2003 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2. Aditivi pentru beton. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare. 11. Elemente ceramice STAS 6748-81: Portelan si faianta. Terminologia defectelor. SR EN 771-1/2003 Specificatii ale elmentelor pentru zidarie. Partea 1. Elemente pentru zidarie de argila arsa. SR EN 14411/2007 Placi si dale ceramice. Definitii, clasificare, caracteristici si marcare.
- 232 -
STAS 8080-76: Gresie ceramica antiacida. Caramizi normale si pline. 12. Materiale pentru izolare si etansare SR 138-94: Cartoane bitumate. STAS 8622-88: Chituri de etansare a rosturilor in constructii. Conditii tehnice generale de calitate. 13. Elementele din lemn semifabricate SR EN 1313-2+AC:2001: Lemn rotund si cherestea. Abateri admisibile si dimensiuni preferentiale pentr cheresteaua de foioase. SR EN 942-2007: Lemn pentru tamplarie. Clasificare generala a calitatii lemnului. SR EN 844-6: 2000: Lemn rotund si cherestea. Terminologie. Termeni referitori la dimensiunile cherestelei. 14. Elemente din lemn finisat STAS 799-88: Ferestre si usi din lemn. Conditii tehnice generale. 15. Materiale de plastic SR EN ISO 472/203: Materiale plastice. Vocabular. 16. Lucrari de construcii din beton SR EN 1097/98 2002 Partile 1 -9. Incercari pentru determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale agregatelor. SR EN12620/2003. Agregate pentru beton; SR EN12620/2003/AC. Agregate pentru beton SR EN12620/2003. Agregate pentru beton; SR EN12620/2003/AC. Agregate pentru beton SR 138/1994. Carton bituminat SR EN 14216/2004. Ciment. Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale cimenturilor special cu caldura de hidratare foarte redusa SR EN 1008/2003. Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare, incercare si evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusive a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apa pentru preparare beton. SR 3011/1996 Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la agresivitatea apelor cu continut de sulfati; SR 3011/1996/A1 - 1999 Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la agresivitatea apelor cu continut de sulfati SR EN 480/2003 Partile 1 13.Aditivi pentru beton, mortar si pasta; SR EN 934-3/2003. Aditivi pentru, mortar. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare. SR EN 934-6/2003. Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Esantionare, control si evaluarea conformitatii. SR EN 480/2003 Partile 1 13.Aditivi pentru beton, mortar si pasta; SR EN 934-2/2003. Aditivi pentru beton,. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare. SR EN 934-6/2003. Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Esantionare, control si evaluarea conformitatii. SR EN 206-1/2002. Beton. Specificatie, performanta, productie si conformitate; SR EN 206-1/2002/A1 - 2005. Beton. Specificatie, performanta, productie si conformitate; SR EN 206-1/2002/A2 - 2005. Beton. Specificatie, performanta, productie si conformitate SR EN 12504/2002. Incercari pe beton in structura. Partea 1. Carote. Prelevare, examinare,si incercari la compresiune; Partea 2 Incercari nedistructive. Determinarea indicelui de recul SR EN 13198/2004. Produse prefabricate de beton. Mobilier pentru strada si gradina. SR EN 1340/2004. Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de incercari
- 233 -
SR EN 14879-5:2008
Sisteme de acoperiri organice cu vopsea si alte placari pentru protectia aparaturii si instalatiilor industriale contra coroziunii cauzate de mediul agresiv. Partea 5: Placari pe componente de beton SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cldiri. Anexa nationala SR EN 1323:2008 Adezivi pentru plci ceramice. Placa de beton pentru ncercare SR EN 12794+A1:2007 Produse prefabricate de beton. Piloti de fundatie SR EN 13224+A1:2007 Produse prefabricate de beton. Elemente de planseu cu nervuri SR EN 15304:2007 Determinarea rezistentei la nghet-dezghet a betonului celular autoclavizat SR EN 13791:2007/C91:2007 Evaluarea in-situ a rezistentei la compresiune a betonului din structuri si din elemente prefabricate SR EN 13577:2007 Atac chimic asupra betonului. Determinarea continutului de dioxid de carbon agresiv din apa SR EN 14843:2007 Produse prefabricate de beton. Scari SR EN 14991:2007 Produse prefabricate de beton. Elemente de fundatie SR EN 14992:2007 Produse prefabricate de beton. Elemente de pereti SR EN 1739:2007 Determinarea rezistentei la forfecare a mbinrilor ntre elementele prefabricate realizate din beton celular autoclavizat sau din beton cu agregate usoare cu structur poroasa, sub efectul fortelor din planul elementelor SR EN 14629:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor din beton. Metode de ncercare. Determinarea continutului de clorur n betonul ntrit SR EN 13791:2007 Evaluarea in-situ a rezistentei la compresiune a betonului din structuri si din elemente prefabricate STAS 438/1-89/A91:2007 Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate SR EN 14879-3:2007 Sisteme de acoperiri organice cu vopsea si alte placri pentru protectia aparaturii si instalatiilor industriale contra coroziunii cauzate de mediul agresiv. Partea 3: Strat de acoperire pe componente de beton SR EN 480-1:2007 Aditivi pentru beton, mortar si past. Metode de ncercare. Partea 1: Beton si mortar de referinta pentru ncercari SR EN 1916:2003/AC:2007 Tuburi si accesorii de beton simplu, beton slab armat si beton armat SR EN 1917:2003/AC:2007 Camine de vizitare si camine de racord sau de inspectie de beton simplu, beton slab armat si beton armat SR EN 480-14:2007 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de ncercare. Partea 14: Determinarea efectului asupra tendintei de coroziune a otelului pentru armare prin metoda electrochimic potentiostatica SR EN 13747:2006/AC:2007 Produse prefabricate de beton. Predale pentru sisteme de plansee SR EN 13369:2004/AC:2007 Reguli comune pentru produse prefabricate de beton SR EN 13225:2005/AC:2007 Produse prefabricate de beton. Elemente liniare de structur SR EN 12620:2003/C91:2007 Agregate pentru beton SR 13515-2:2007 Otel pentru armarea betonului. mbinri mecanice cap la cap pentru bare. Partea 2: Metode de ncercare SR 13515-1:2007" "Otel pentru armarea betonului. mbinri mecanice cap la cap pentru bare. Partea 1: Conditii SR 13513:2007 mbinri mecanice ale barelor pentru armarea betonului
- 234 -
SR EN 13412:2007
Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercri. Determinarea modulului de elasticitate la compresiune SR EN 14497:2004/AC:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercri. Determinarea stabilittii infiltrrii SR EN 14844:2007 Produse prefabricate de beton. Chesoane subterane SR EN 1504-6:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformittii. Partea 6: Ancorarea armturii SR EN 1504-7:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformittii. Partea 7: Protectia armturii mpotriva coroziunii SR EN 15183:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercri. ncercarea de evaluare a protectiei mpotriva coroziunii SR EN 15184:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercri. Aderenta prin forfecare a cordonului de sudur a armturii (ncercarea prin smulgere) SR EN 480-2:2007 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de ncercare. Partea 2: Determinarea timpului de priz SR EN 490:2005/A1:2006 Tigle si accesorii de beton pentru nvelitori de acoperis si placri de pereti. Specificatii de produse SR EN 1992-3:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 3: Silozuri si rezervoare SR 13510:2006 Beton. Partea 1: Specificatie, performant, productie si conformitate. Document national de aplicare a SR EN 206-1 SR EN 13108-5:2006 Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Partea 5: Beton asfaltic cu continut ridicat de mastic SR EN 1340:2004/AC:2006 Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de ncercri SR EN 1339:2004/AC:2006 Dale de beton. Conditii si metode de ncercri SR EN 1338:2004/AC:2006 Pavele de beton. Conditii si metode de ncercri SR EN 13369:2004/A1:2006 Reguli comune pentru produse prefabricate de beton SR EN 14188-3:2006 Produse pentru colmatarea rosturilor. Partea 3: Specificatii pentru produse prefabricate de colmatare a rosturilor SR EN 14437:2006 Determinarea rezistentei la ridicare a tiglelor de argil ars sau de beton montate pe acoperis. Metod de ncercare a sistemului de acoperis SR EN 1504-3:2006 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, controlul calittii si evaluarea conformittii. Partea 3: Reparatie structural si nestructural SR EN 680:2006 Determinarea contractiei la uscare a betonului celular autoclavizat SR EN 934-2:2003/A2:2006 Aditivi pentru beton, mortar si past. Partea 2: Aditivi pentru beton. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare SR EN 934-6:2002/A1:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 6: Esantionare, control si evaluare a conformitatii SR EN 1504-10:2004/AC:2006 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Defintii, conditii, controlul si evaluarea calittii. Partea 10: Aplicarea pe santier a produselor si sistemelor si controlul calittii lucrrilor
- 235 -
SR EN 480-4:2006
Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de ncercare. Partea 4: Determinarea exudarii betonului SR EN 480-12:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de ncercare. Partea 12: Determinarea continutului de alcalii din aditivi SR EN 491:2006 Tigle si accesorii de beton pentru nvelitori de acoperis si placri de pereti. Metode de ncercare SR EN 12504-3:2006 ncercri pe beton n structuri. Partea 3: Determinarea fortei de smulgere SR EN 934-4:2002/A1:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Aditivi pentru paste pentru cabluri pretensionate. Partea 4: Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare SR EN 12390-1:2002/AC:2006 ncercare pe beton ntrit. Partea 1: Form, dimensiuni si alte conditii pentru epruvete si tipare SR EN 12390-5:2002/AC:2006 ncercare pe beton ntrit. Partea 5: Rezistenta la ntindere prin ncovoiere a epruvetelor SR EN 12390-6:2002/AC:2006 ncercare pe beton ntrit. Partea 6: Rezistenta la ntindere prin despicare a epruvetelor SR EN 12390-7:2002/AC:2006 ncercare pe beton ntrit. Partea 7: Densitatea betonului ntrit SR EN 1992-1-2:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-2: Reguli generale - Calculul comportarii la foc SR EN 1992-2:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 2: Poduri de beton - Proiectare si prevederi constructive SR EN 1994-2:2006 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel si beton Partea 2: Reguli generale si reguli pentru poduri SR EN 480-5:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de ncercare. Partea 5: Determinarea absorbtiei capilare SR EN 480-6:2006 Aditivi pentru beton, mortar si past. Metode de ncercare. Partea 6: Analiz n infrarosu SR EN 480-11:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de ncercare. Partea 11: Determinarea caracteristicilor porilor de aer n betonul ntarit SR EN 14618:2006 SR EN 1994-1-2:2006 SR EN 1504-8:2006 Piatra aglomerata. Terminologie si clasificare Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel si beton. Partea 1-2: Reguli generale - Calculul structurilor la foc Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea 8: Controlul de calitate si evaluarea conformitatii Determinarea rezistentei la compresiune a betonului cu agregate usoare cu structur deschis Produse prefabricate de beton. Predale pentru sisteme de plansee Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformittii. Partea 1: Definitii Determinarea rezistentei la compresiune a betonului celular autoclavizat Oteluri pentru armarea betonului. Oteluri sudabile pentru beton armat. Generalitati mbracaminti rutiere de beton. Partea 3: Specificatii pentru gujoanele utilizate la mbracamintile de beton
- 236 -
SR EN 1354:2006 SR EN 13747:2006 SR EN 1504-1:2006
SR EN 679:2006 SR EN 10080:2005 SR EN 13877-3:2005
SR EN 14188-2:2005
Produse pentru colmatarea rosturilor. Partea 2: Specificatii pentru produsele de colmatare aplicate la rece SR EN 1771:2004/AC:2005 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercri. Determinarea injectabilittii si ncercarea de despicare SR EN 13263-2:2005 Silice ultra fin pentru beton. Partea 2: Evaluarea conformittii SR EN 13263-1:2005 Silice ultra fina pentru beton. Partea 1: Definitii, conditii si criterii de conformitate SR EN 934-3:2004/AC:2005 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 3: Aditivi pentru mortar de zidarie. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare SR EN 1168:2005 Produse prefabricate de beton. Fsii cu goluri SR EN 206-1:2002/A2:2005 Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate SR EN 771-3:2004/A1:2005 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 3: Elemente pentru zidarie de beton cu agregate (agregate grele si usoare) SR EN 771-4:2004/A1:2005 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 4: Elemente pentru zidarie de beton celular autoclavizat SR EN 490:2005 Tigle si accesorii de beton pentru nvelitori de acoperis si placari de pereti. Specificatii de produse SR EN 1504-4:2005 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea 4: Lipire structurala SR EN 1504-5:2005 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, controlul calitatii si evaluarea conformitatii. Partea 5: Produse de injectie n beton SR EN 934-2:2003/A1:2005 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2: Aditivi pentru beton. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare SR EN 1504-2:2005 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea 2: Sisteme de protectie de suprafata pentru beton SR EN 13877-2:2005 Structuri rutiere de beton. Partea 2: Caracteristici functionale pentru structurile rutiere de beton SR EN 13877-1:2005 Structuri rutiere de beton. Partea 1: Materiale SR EN 14188-1:2005 Produse pentru colmatarea rosturilor. Partea 1: Specificatii pentru produsele de colmatare aplicate la cald SR EN 13225:2005 Produse prefabricate de beton. Elemente liniare de structura SR EN 13693:2005 Produse prefabricate de beton. Elemente speciale de acoperis SR EN 206-1:2002/A1:2005 Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate SR 2970:2005 Stlpi prefabricati din beton armat si beton precomprimat pentru linii electrice aeriene. Conditii tehnice generale de calitate SR EN 60745-2-12:2005 Unelte electrice cu motor portabile. Securitate. Partea 2-12: Prescriptii particulare pentru vibratoarele de beton SR EN 12843:2005 Produse prefabricate de beton. Stlpi SR EN 12629-5-4:2004 Masini pentru fabricat produse de constructii din beton si silicat de calciu. Securitate. Partea 5-4: Masini pentru izolat conducte de beton
- 237 -
SR EN 12629-6:2004
Masini pentru fabricat produse de constructii din beton si silicat de calciu. Securitate. Partea 6: Echipamente fixe si mobile pentru fabricat produse din beton armat SR EN 934-3:2004 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 3: Aditivi pentru mortar de zidarie. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare SR EN 772-11:2003/A1:2004Metode de ncercare a elementelor pentru zidarie. Partea 11: Determinarea absorbtiei de apa datorita actiunii capilare a elementelor pentru zidarie de beton cu agregate, piatra artificiala si naturala si viteza initiala de absorbtie a apei, a elementelor pentru zidarie de argila SR EN 523:2004 Teci de banda de otel pentru cabluri de precomprimare. Terminologie, conditii, control de calitate SR EN 1994-1-1:2004 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel beton. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri SR EN 1771:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercri. Determinarea injectabilittii si ncercarea de despicare SR EN 1520:2003/AC:2004 Elemente prefabricate armate de beton cu agregate usoare cu structur deschis SR EN 1504-10:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, controlul si evaluarea calittii. Partea 10: Aplicarea pe santier a produselor si sistemelor si controlul calittii lucrrilor SR EN 14498:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercri. Variatii de volum si de mas ale produselor de injectie la cicluri de uscare n aer si conservare n ap SR EN 14497:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercri. Determinarea stabilittii infiltrrii SR EN 14406:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercri. Determinarea raportului de expansiune si evolutia expansiunii SR EN 14187-7:2004 Masticuri pentru colmatarea rosturilor aplicate la rece. Partea 7: Metoda de ncercare pentru determinarea rezistentei la flacr SR EN 14187-3:2004 Masticuri pentru colmatarea rosturilor aplicate la rece. Partea 3: Metoda de ncercare pentru determinarea caracteristicilor de auto-nivelare Masticuri pentru colmatarea rosturilor aplicate la rece. Partea 2: Metoda de ncercare pentru determinarea timpului de ntrire Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercri. Determinarea timpului de scurgere a produselor de injectie pe baz de ciment SR EN 14068:2004Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercri. Determinarea impermeabilittii la ap a fisurilor injectate fr ptrundere n beton
SR EN 14187-2:2004 SR EN 14117:2004
- 238 -
SR EN 13894-1:2004
SR EN 13880-6:2004 SR EN 13880-13:2004
SR EN 13880-12:2004
SR EN 13863-2:2004 SR EN 13863-1:2004 SR EN 13529:2004 SR EN 1340:2004 SR EN 13396:2004
Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercri. Determinarea oboselii sub sarcin dinamic. Partea 1: n timpul ntririi Produse pentru colmatarea rosturilor aplicate la cald. Partea 6: Metoda de ncercare pentru prepararea probelor de ncercat Produse pentru colmatarea rosturilor aplicate la cald. Partea 13: Metoda de ncercare pentru determinarea ntinderii discontinue (ncercarea de aderent) Produse pentru colmatarea rosturilor aplicate la cald. Partea 12: Metoda de ncercare pentru prepararea probelor de beton pentru ncercarea de aderent (compozitie) mbracaminti de beton. Partea 2: Metoda de ncercare pentru determinarea aderentei ntre doua straturi mbracaminti de beton. Partea 1: Metoda de ncercare nedistructiva pentru determinarea grosimii dalei de beton Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercri. Rezistent la atac chimic puternic Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de ncercari
Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercri. Msurarea penetrrii ionilor de clor SR EN 1339:2004 Dale de beton. Conditii si metode de ncercari SR EN 1338:2004 Pavele de beton. Conditii si metode de ncercari SR EN 13369:2004 Reguli comune pentru produsele prefabricate de beton SR EN 13295:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercri. Determinarea rezistentei la carbonatare SR EN 13062:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercri. Determinarea tixotropiei produselor de protectie a armturii SR EN 12637-3:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercare. Compatibilitatea produselor de injectie. Partea 3: Efectul produselor de injectie asupra elastomerilor SR EN 12637-1:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercri. Compatibilitatea produselor de injectie. Partea 1: Compatibilitatea cu betonul SR EN 12620:2003/AC:2004 Agregate pentru beton SR EN 12618-3:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercare. Partea 3: Determinarea aderentei produselor de injectie, cu sau fr cicluri termice. Metoda prin forfecare oblic SR EN 12618-2:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercare. Partea 2: Determinarea aderentei produselor de injetie, cu sau fr cicluri termice. Aderent prin tractiune SR EN 12618-1:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercari. Partea 1: Aderenta si capacitatea de alungire a produselor de injectie cu ductilitate limitata SR EN 12617-2:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercari. Partea 2: Contractia produselor de
- 239 -
injectie pentru fisuri formulate cu polimeri: contractie volumica SR EN 12617-1:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercari. Partea 1: Determinarea contractiei liniare pentru polimeri si sisteme de protectie a suprafetei (SPS) Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercri. Determinarea temperaturii de tranzitie vitroas a polimerilor ncercare pe beton. Partea 4: Determinarea vitezei de propagare a ultrasunetelor Determinarea comportrii la aderent ntre armtura de otel si betonul celular autoclavizat prin metoda ncercrii de grind. Partea 2: ncercare la termen lung Desene de constructii. Reprezentarea simplificat a armturilor pentru beton Produse de ardezie si piatra pentru nvelitori si placari discontinue. Partea 1: Specificatie de produs Masini pentru transportat, pulverizat si punere n opera a betonului si mortarului. Cerinte de securitate Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 3: Elemente pentru zidarie de beton cu agregate (agregate grele si usoare) Specificatie a componentelor auxiliare pentru zidarie. Partea 2: Buiandrugi Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 4: Elemente pentru zidarie de beton celular autoclavizat Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercri. Determinarea deformrii la compresiune pentru produse de reparare Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercri. Absorbtia apei si rezistenta la alcalii pentru impregnarea hidrofob Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercri. ncercarea de uscare pentru impregnare hidrofob Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercri. Compatibilitate pe beton umed Elemente prefabricate armate de beton cu agregate usoare cu structura deschisa Agregate pentru beton Vopsele si lacuri. ncercare la tractiune Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de ncercare. Partea 10: Determinarea continutului de alcalii din aditivi Determinarea modulului static la compresiune a betonului celular autoclavizat si a betonului cu agregate usoare cu structura deschisa Determinarea rezistentei la ncovoiere a betonului celular autoclavizat Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, controlul calitatii si evaluarea conformitatii.
- 240 -
SR EN 12614:2004
SR EN 12504-4:2004 SR EN 12269-2:2004
SR EN ISO 3766:2004 SR EN 12326-1:2004 SR EN 12001:2004 SR EN 771-3:2004
SR EN 845-2:2004 SR EN 771-4:2004 SR EN 13584:2004
SR EN 13580:2004
SR EN 13579:2004
SR EN 13578:2004 SR EN 1520:2003 SR EN 12620:2003 SR EN ISO 4624:2003 SR EN 480-10:2003 SR EN 1352:2003
SR EN 1351:2003 SR ENV 1504-9:2003
SR EN 934-2:2003 SR EN 480-8:2003 SR EN 12617-4:2003
SR EN 12617-3:2003
SR EN 12350-7:2003 SR EN 12350-3:2003 SR EN 12350-2:2003 SR EN 12350-1:2003 SR EN 480-13:2003
SR EN 1917:2003 SR EN 1916:2003 SR EN 12192-1:2003
SR EN 12063:2003 SR EN 13894-2:2003
SR EN 13733:2003
SR EN 13581:2003
SR EN 1062-6:2003
SR EN 990:2003
SR EN 1008:2003
SR EN 13057:2003
Partea 9: Principii generale pentru utilizarea produselor si sistemelor Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2: Aditivi pentru beton. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de ncercare. Partea 8: Determinarea continutului de material conventional uscat Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercari. Partea 4: Determinarea contractiei si expansiune Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercri. Partea 4: Determinarea contractiei la termene timpurii pentru produsele de aderent structural ncercare pe beton proaspat. Partea 7: Continut de aer. Metode prin presiune ncercare pe beton proaspt. Partea 3: ncercare Vebe ncercare pe beton proaspat. Partea 2: ncercare de tasare ncercare pe beton proaspat. Partea 1: Esantionare Aditivi pentru beton, mortar si past. Metode de ncercare. Partea 13: Mortar de zidrie de referint pentru ncercri asupra aditivilor de mortar Camine de vizitare si camine de racord din beton simplu, beton slab armat si beton armat Tuburi si accesorii din beton simplu, beton slab armat si beton armat Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Analiz granulometric. Partea 1: Metod de ncercare pentru componentele uscate ale mortarului gata de utilizare Executia lucrrilor geotehnice speciale. Pereti din palplanse Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercri. Determinarea oboselii sub sarcin dinamic. Partea 2: Dup ntrire Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercari. Determinarea durabilitatii agentilor de lipire structurala Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercari. Determinarea pierderii de masa a betoanelor hidrofuge prin ncercare dupa nghet-dezghet Vopsele si lacuri. Produse de vopsire si sisteme de acoperire pentru zidrie si betoane exterioare. Partea 6: Determinarea permeabilittii la dioxid de carbon Metode de ncercare pentru verificarea protectiei mpotriva coroziunii armaturilor din betonul celular autoclavizat si betonul cu agregate usoare cu structura deschisa Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare, ncercare si evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apa de preparare pentru beton Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercari. Determinarea rezistentei la absorbtie capilara
- 241 -
SR EN 13395-4:2003
Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercri. Determinarea lucrabilittii. Partea 4: Aplicarea mortarului de reparatie la planseu SR EN 13395-3:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercri. Determinarea lucrabilittii. Partea 3: ncercare pentru curgerea betonului de reparare SR EN 13395-2:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercri. Determinarea lucrabilittii. Partea 2: ncercare pentru curgerea pastei sau mortarului SR EN 13395-1:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercri. Determinarea lucrabilittii. Partea 1: ncercare de curgere a mortarelor tixotropice SR EN ISO 15630-3:2003 Otel pentru armarea si precomprimarea betonului. Metode de ncercare. Partea 3: Armaturi precomprimate SR EN ISO 15630-2:2003 Otel pentru armarea si precomprimarea betonului. Metode de ncercare. Partea 2: Plase sudate SR EN ISO 15630-1:2003 Otel pentru armarea si precomprimarea betonului. Metode de ncercare. Partea 1: Bare, srme laminate si srme pentru armarea betonului SR ENV 13381-6:2003 Metode de ncercare pentru determinarea contributiei la rezistenta la foc a elementelor de structura. Partea 6: Protectie aplicata pe stlpi de otel umpluti cu beton SR ENV 13381-5:2003 Metode de ncercare pentru determinarea contributiei la rezistenta la foc a elementelor de structura. Partea 5: Protectie aplicata pe elemente compozite de beton/tabla profilata de otel SR ENV 13381-3:2003 Metode de ncercare pentru determinarea contributiei la rezistenta la foc a elementelor de structura. Partea 3: Protectie aplicata pe elemente de beton SR ENV 13381-2:2003 Metode de ncercare pentru determinarea contributiei la rezistenta la foc a elementelor de structura. Partea 2: Membrane de protectie verticale SR EN 12970:2003 Mastic asfaltic pentru hidroizolare. Definitii, conditii si metode de ncercare SR EN 13294:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercri. Timpi de decofrare SR EN 772-20:2003 Metode de ncercare a elementelor pentru zidarie. Partea 20: Determinarea planitatii elementelor pentru zidarie de beton cu agregate, piatra naturala si artificiala SR EN 772-15:2003 Metode de ncercare a elementelor pentru zidarie. Partea 15: Determinarea permeabilitatii la vaporii de apa a elementelor pentru zidarie de beton celular autoclavizat (BCA) SR EN 772-11:2003 Metode de ncercare a elementelor pentru zidarie. Partea 11: Determinarea absorbtiei de apa datorita actiunii capilare a elementelor pentru zidarie de beton cu agregate, piatra artificiala si naturala si viteza initiala de absorbtie a apei a elementelor pentru zidarie de argila SR EN 12696:2002 Protectia catodica a otelului n beton SR EN 12636:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercare. Determinarea aderentei beton pe beton SR EN 12615:2002 Produse si sisteme pentru repararea structurilor de beton. Metode de ncercare. Determinarea rezistentei la forfecare
- 242 -
SR EN 12504-2:2002 SR EN 12504-1:2002 SR EN 12390-8:2002 SR EN 12390-7:2002 SR EN 12390-6:2002 SR EN 12390-5:2002 SR EN 12390-4:2002 SR EN 12390-3:2002 SR EN 12390-2:2002 SR EN 12390-1:2002 SR CR 13902:2002 SR CR 13901:2002 SR EN 13687-3:2002
ncercari pe beton n structuri. Partea 2: ncercari nedistructive. Determinarea indicelui de recul ncercari pe beton n structuri. Partea 1: Carote. Prelevare, examinare si ncercari la compresiune ncercare pe beton ntarit. Partea 8: Adncimea de patrundere a apei sub presiune ncercare pe beton ntarit. Partea 7: Densitatea betonului ntarit ncercare pe beton ntarit. Partea 6: Rezistenta la ntindere prin despicare a epruvetelor ncercare pe beton ntarit. Partea 5: Rezistenta la ntindere prin ncovoiere a epruvetelor ncercare pe beton ntarit. Partea 4: Rezistenta la compresiune. Caracteristicile masinilor de ncercare ncercare pe beton ntarit. Partea 3: Rezistenta la compresiune a epruvetelor ncercare pe beton ntarit. Partea 2: Pregatirea si conservarea epruvetelor pentru ncercari de rezistenta ncercare pe beton ntarit. Partea 1: Forma, dimensiuni si alte conditii pentru epruvete si tipare Metode de ncercare pentru determinarea raportului ap/ciment n betonul proaspt Utilizarea conceptului de familii de beton pentru producerea si controlul conformittii betonului Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercari. Determinarea compatibilitatii termice. Partea 3: Cicluri termice fara imersare n saruri de dezghet Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercari. Determinarea compatibilitatii termice. Partea 2: Cicluri de jeturi de apa (soc termic) Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercari. Determinarea compatibilitatii termice. Partea 1: Cicluri de nghet-dezghet cu imersare n saruri de dezghet Aditivi pentru beton, mortar si past. Partea 6: Esantionare, control si evaluare a conformittii Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 4: Aditivi pentru paste pentru cabluri pretensionate. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercri. Functiile reactive ale rsinilor epoxidice. Partea 2: Determinarea functiilor amine prin indicele de bazicitate total Executia structurilor de beton. Partea 1: Conditii comune Produse prefabricate de beton. Elemente pentru mprejmuiri Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercari. Determinarea compatibilitatii termice. Partea 5: Rezistenta la soc din temperatura Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercri. Determinarea capabilittii termice. Partea 4: Cicluri termice n stare uscat
- 243 -
SR EN 13687-2:2002
SR EN 13687-1:2002
SR EN 934-6:2002 SR EN 934-4:2002
SR EN 1877-2:2002
SR ENV 13670-1:2002 SR EN 12839:2002 SR EN 13687-5:2002
SR EN 13687-4:2002
SR EN 1877-1:2002
SR EN 1799:2002
SR EN 1766:2002
Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercri. Functiile reactive ale rsinilor epoxidice. Partea 1: Determinarea echivalentului epoxid Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercari. ncercari de determinare a aptitudinii de utilizare a adezivilor de lipire structurala pentru aplicare pe suprafete de beton Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercari. Beton de referinta pentru ncercari Determinarea tensiunilor din otel n elementele armate nencrcate realizate din beton celular autoclavizat" Determinarea rezistentei la forfecare a mbinarilor sudate ale plaselor si carcaselor armate pentru elemente prefabricate confectionate din beton celular autoclavizat sau din beton cu agregate usoare cu structura deschisa Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercari. Determinarea dezvoltarii rezistentei la ntindere a polimerilor Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercari. Masurarea aderentei prin tractiune directa ncercare pe beton proaspat. Partea 6: Densitate ncercare pe beton proaspt. Partea 5: ncercare cu masa de rspndire Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercari. Determinarea rezistentei la compresiune a mortarului de reparatii Ghid pentru aplicarea componentelor de beton cu agregate usoare (LAC) n structuri Adezivi. Determinarea indicelui de hidroxil si/sau a continutului de hidroxil Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercari. Determinarea coeficientului de dilatare termica Determinarea rezistentei la ncovoiere a betonului cu agregate usoare cu structura poroasa (BAUP) Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercare. Determinarea timpului deschis (a duratei practice de utilizare) Determinarea comportrii la aderent ntre armtura de otel si betonul celular autoclavizat prin metoda ncercrii de grind. Partea 1: ncercare la termen scurt Determinarea rezistentei elementelor prefabricate realizate din beton celular autoclavizat sau din beton cu agregate usoare cu structura poroasa sub sarcina longitudinala predominanta (componente verticale) Determinarea rezistentei la forfecare a mbinarilor ntre fsii diferite ale elementelor stratificate realizate din beton celular
- 244 -
SR EN 1738:2002 SR EN 1737:2002
SR EN 1543:2002
EN 1542:2002
SR EN 12350-6:2002 SR EN 12350-5:2002 SR EN 12190:2002
SR CR 13962:2002 SR EN 1240:2002 SR EN 206-1:2002 SR EN 1770:2001
SR EN 1521:2001 SR EN 12189:2001
SR EN 12269-1:2001
SR EN 1740:2001
SR EN 1742:2001
autoclavizat sau beton cu agregate usoare cu structura poroasa SR EN 1741:2001 Determinarea rezistentei la forfecare a mbinarilor ntre elementele prefabricate realizate din beton celular autoclavizat sau beton cu agregate usoare cu structura poroasa, sub efectul fortelor care actioneaza n afara planului elementelor Produse prefabricate de beton. Reguli generale pentru controlul productiei la fabricarea produselor de beton fin armat cu fibre de sticl Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Analiz granulometric. Partea 2: Metod de ncercare pentru filerul destinat polimerilor utilizati ca agenti de aderent Metode de ncercare a elementelor pentru zidrie. Partea 10: Determinarea continutului de umiditate a elementelor pentru zidrie de silico-calcar si de beton celular autoclavizat Var macinat pentru beton celular autoclavizat Determinarea dimensiunilor elementelor armate de beton celular autoclavizat sau de beton cu agregate usoare cu structur deschis Determinarea masei volumice n stare uscata a betonului cu agregate usoare cu structura deschisa Determinarea comportrii aderentei dintre armturi si betonul celular autoclavizat printr-o ncercare a aderentei prin mpingere
SR EN 1169:2001
SR EN 12192-2:2001
SR EN 772-10:2001
SR 9310:2000 SR EN 991:2000
SR EN 992:2000 SR EN 989:2000
SR EN 772-2:2000
Metode de ncercare a elementelor pentru zidarie. Partea 2: Determinarea procentuala a ariei golurilor din blocurile de beton (prin amprenta pe hrtie) SR EN 640:1998/C1:1999 Tuburi de presiune de beton armat si tuburi de presiune cu armtur difuz (fr inim de tabl) inclusiv mbinri si piese speciale SR EN 639:1998/C1:1999 Conditii comune pentru tuburile de presiune de beton inclusiv mbinri si piese speciale SR EN 641:1998/C1:1999 Tuburi de presiune de beton armat cu inima de tabl, inclusiv mbinri si piese speciale SR EN 1767:2001 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercari. Analiza prin spectrometrie n infrarosu SR EN 12188:2001 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercare. Determinarea aderentei otel pe otel pentru caracterizarea agentilor de aderenta structurala ncercarea la functionare sub sarcina transversala a elementelor prefabricate armate de beton celular autoclavizat sau de beton cu agregate usoare cu structura deschisa Determinarea deformatiilor la compresiune ale betonului celular autoclavizat sau ale betonului cu agregate usoare cu structura deschisa Determinarea continutului de umiditate a betonului celular autoclavizat Conditii comune pentru tuburile de presiune de beton inclusiv mbinari si piese speciale
- 245 -
SR EN 1356:2000
SR EN 1355:2000
SR EN 1353:2000 SR EN 639:1998
SR EN 641:1998 SR EN 640:1998
SR EN 642:1998
SR 183-2:1998 SR 438-3:1998 SR 438-4:1998 STAS 5585-71 STAS 5511-89 STAS 6657/2-89 STAS 6605-78 STAS 855-79 STAS 9329-87 STAS 7721-90 STAS 438/2-91 STAS 438/1-89 STAS 11133-78 STAS 7980/1-78 STAS 6482/4-80 STAS 6482/3-80 STAS 6482/2-80 STAS 6482/1-73 "STAS 7039/3-83 STAS 7039/2-83 STAS 7039/1-81 STAS 12089-82 STAS E 11372-80
Tuburi de presiune de beton armat cu inima de tabla, inclusiv mbinari si piese speciale Tuburi de presiune de beton armat si tuburi de presiune cu armatura difuza (fara inima de tabla) inclusiv mbinari si piese speciale Tuburi de presiune de beton precomprimat cu sau fr inim de tabl inclusiv mbinri si piese speciale si conditii specifice referitoare la srm de precomprimare pentru tuburi Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment executate n cofraje glisante. Conditii tehnice de calitate Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate Produse de otel pentru armarea betonului. Srma cu profil periodic obtinuta prin deformare plastica la rece ncercari pe betoane. Determinarea modulului de elasticitate static la compresiune al betonului ncercari pe betoane. Determinarea aderentei dintre beton si armatura. Metoda prin smulgere Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat. Reguli si metode de verificare a calittii ncercarile metalelor. ncercarea la tractiune a otelului beton, a srmei si a produselor din srma pentru beton precomprimat Desene tehnice de constructii. ntocmirea desenelor pentru constructii din beton si beton armat Constructii industriale. Capace prefabricate din beton armat pentru canale interioare. Forme si dimensiuni Tipare metalice pentru elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat. Conditii tehnice de calitate Produse de otel pentru armarea betonului. Srma rotunda trefilata Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate Malaxoare cu actiune periodica pentru prepararea betonului de ciment, betonului asfaltic si a mortarelor. Parametri principali Beton termorezistent usor pe baza de diatomit, cu liant stabilizat. Conditii tehnice de calitate Srme de otel si produse din srma pentru beton precomprimat. Toroane Srma de otel si produse de srma pentru beton precomprimat. Srma ampentata Srme de otel si produse din srma pentru beton precomprimat. Srma neteda Srme de otel si produse din srma pentru beton precomprimat. Reguli pentru verificarea calitatii Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tuburi de presiune din beton precomprimat vibrat si presat Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tuburi de presiune din beton precomprimat centrifugat Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tipuri Pompe de beton. Clasificare Protectia contra coroziunii a constructiilor din beton si beton armat. Determinarea rezistentei chimice a acoperirilor cu lacuri si vopsele
- 246 -
STAS 2833-80 STAS 4165-88 STAS 10832-76 STAS 10265/1-84 STAS 10107/1-90
ncercari pe betoane. Determinarea contractiei axiale a betonului ntarit Alimentari cu apa. Rezervoare de beton armat si beton precomprimat. Prescriptii generale Beton celular autoclavizat. Elemente armate Tolerante n constructii. Tolerante la suprafetele din beton aparent Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Plansee din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii generale de proiectare Constructii civile si industriale. Calculul si alctuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Prevederi fundamentale pentru calculul si alctuirea elementelor Constructii civile, industriale si agricole. Plansee casetate din beton armat. Prescriptii de proiectare Constructii civile, industriale si agricole. Plansee cu nervuri dese din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de proiectare Constructii civile, industriale si agricole. Plansee curente din placi si grinzi din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de calcul si alcatuire ncercarile metalelor. ncercari mecanice ale mbinarilor sudate din bare de otel beton Determinarea densitatii aparente n stare uscata a betonului celular autoclavizat ncercarile metalelor. ncercarea la relaxare a srmelor si a produselor din srma pentru beton precomprimat Otel pentru armarea betonului. Determinarea rezistentei mbinarilor plaselor sudate Bare de otel pentru armarea betonului. Incercarea de ndoiredezdoire ncercare pe beton proaspt. Partea 4: Grad de compactare Determinarea adncimii stratului de carbonatare a betonului ntrit
STAS 10107/0-90 STAS 10102-75
STAS 10107/4-90 STAS 10107/3-90
STAS 10107/2-92
STAS 12287-85 SR EN 678:1996 STAS 7209-87 SR ISO 10287:1995 SR ISO 10065:1995 SR EN 12350-4:2002 SR CR 12793:2002 SR EN 772-6:2002
Metode de ncercare a elementelor pentru zidarie. Partea 6: Determinarea rezistentei la tractiune prin ncovoiere a elementelor pentru zidarie de beton cu agregate SR EN 772-14:2002" "Metode de ncercare a elementelor pentru zidarie. Partea 14: Determinarea variatiei dimensionale datorita umiditatii a elementelor pentru zidarie de beton cu agregate si de piatra artificiala 17. Lucrri de instalare conducte SR EN 10226 1/2004. Filete pentru tevi cu etansare in filet. Partea 1 filete exterioare conice si filete interioare cilindrice. Dimensiuni, tolerante si notare. SR EN 10226 1/2004. Filete pentru tevi cu etansare in filet. Partea 3 Verificarea cu ajutorul calibrelor SR ISO 7-1/2000 Filete pentru tevi cu etansare in filet. Partea 1 Dimensiuni, tolerante si notare STAS 2308-81. Alimentari cu apa si canalizari. Capace si rame pentru camine de vizitare
- 247 -
SR EN 124-96
Dispozitive de acoperire si de inchidere pentru camine de vizitare si guri de scurgere in zone carosabile si pietonale. Principii de constructive, incercari tip, marcare, inspectia calitatii) SR EN 598/2004. Tuburi, racorduri si accesorii de fonta ductila si asamblarile lor pentru lucrari de canalizare. Conditii si metode de incercare. SR EN 681/2002. Parti 1-4. Garnituri de etansare de cauciuc. Cerinte de material pentru garniture de etansare a imbinarilor de tevi utilizate in domeniul apei si canalizarii). SR EN 10240/2000. Acoperiri de protectie interioara si exterioara pentru tevi de otel. Conditii tehnice pentru acoperiri prin galvanizare la cald aplicate pe instalatii automate) SR EN 1264-3/2001 Cupru si aliaje din cupru. Racorduri. Partea 3. Racorduri cu compresiune pentru conducte de material plastic. SR EN 1092. Flanse si imbinarile lor. Flanse rotunde pentru conducte, robinete, racorduri si accesorii desemnate prin PN. Partea 1/2002 Flase din otel; Partea 2/2003 Flanse de fonta; Partea 3/2004 Flase de aliaj de cupru; Partea 4/2003 Flase de aliaj de aluminium; SR EN 13101/2003. Trepte pentru camine de vizitare. Cerinte, marcare, incercari si evaluarea conformitatii SR EN 10240/2000. Acoperiri de protectie interioare si/ sau exterioare pentru tevi de otel. Conditii tehnice pentru acoperiri prin galvanizare la cald SR EN 1452/2003. Partea 1 5. Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentarea cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata PVC-U. Generalitati, tevi, fitinguri, robinete si echipamente auxiliare, aptitudine de utilizare a sistemului. SR EN ISO. 15439/2004. Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru aplicatii industriale. Acrilonitril-butadien-stiren (ABS), policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U) si policlorura de vinil clorurate (PVC-C). Specificatii pentru componente si system. Serie metrica. SR EN 1452/2003. Partea 1 5. Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentarea cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata PVC-U. Generalitati, tevi, fitinguri, robinete si echipamente auxiliare, aptitudine de utilizare a sistemului. SR EN 1401-1/2003. Sisteme de canalizare de material plastic ingropate pentru bransamente si sisteme de evacuare fara presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1. Specificatii pentru tevi, fitinguri si sistem; SR EN 1916/2003. Tuburi si accesorii din beton simplu, beton slab armat si beton armat; SR EN 1916/2003/AC - 2004. Tuburi si accesorii din beton simplu, beton slab armat si beton armat;
18. Lucrri de constructii metalice SR EN 757/1998 Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu arc electric a otelurilor cu limita de curgere ridicata; SR EN 1599/1999 Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu arc electric a otelurilor termorezistente. Clasificare; SR EN ISO 2560/2006. Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu arc electric a otelurilor nealiate si cu granulatie fina SR EN 1561/1999. Turnatorie. Fonta cu grafit lamelar
- 248 -
SR EN 1563/1999.
Turnatorie. Fonat cu grafit nodular; SR EN 1563/1999/A1-2003. Turnatorie. Fonat cu grafit nodular
19. Lucrri de finisaje SR EN 1096/2000 2004. Partile 1 4. Sticla pentru constructii. Geam peliculizat. SR EN 14178/2004 Partile 1 si 2. Sticla pentru constructii. Produse pe baza de sticla silico-alcalino-pamantoasa. Partea 1 Geam float. Partea 2 Evaluarea conformitatii SR EN 572-2/2004. Sticla pentru constructii. Produse de baza. Sticla silico-calcosodica. Partea 2 Geam float. SR EN 942/2003 Lemn pentru tamplarie. Clasificare generala a calitatii lemnului
- 249 -

BV CL9 Vol.3 Specificatii Tehnice

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

BV CL9 Vol.3 Specificatii Tehnice

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL9 Vol.3

ROMANIA MINISTERUL MEDIULUI

SC COMPANIA APA BRASOV SA

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL9 Vol.3

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL9 Vol.3

METODE FARA SAPATURA DESCHISA......................................................... 95 LUCRARI DE BETON ARMAT ........................................................................... 98

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL9 Vol.3

3.1 DATE GENERALE 3.1.1. Romania

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL9 Vol.3

3.1.2. Domeniul proiectului

SPECIFICATII TEHNICE PARTICULARE Situatia existenta

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL9 Vol.3

3.2.1.1 SITUATIA EXISTENTA A RETELELOR DE ALIMENTARE CU APA

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL9 Vol.3

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL9 Vol.3

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL9 Vol.3

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL9 Vol.3

3.2.1.2 SITUATIA EXISTENTA A RETELELOR DE CANALIZARE

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL9 Vol.3

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL9 Vol.3

3.2.2. Lucrari incluse in contract

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL9 Vol.3

3.2.2.2 DESCRIEREA LUCRARILOR 1. LOTUL BRASOV

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL9 Vol.3

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL9 Vol.3

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL9 Vol.3

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL9 Vol.3

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL9 Vol.3

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL9 Vol.3

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL9 Vol.3

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL9 Vol.3

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL9 Vol.3

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL9 Vol.3

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL9 Vol.3

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL9 Vol.3

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL9 Vol.3

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL9 Vol.3