REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT CU TITLUL „TERMINOLOGIE SPECIALIZATĂ ŞI INTERDISCIPLINARITATE ÎN MARKETING” Doctorand: ROXANA CIOLĂNEANU Conducător ştiinţific: Prof. Dr.

ANGELA BIDU-VRĂNCEANU Teza intitulată Terminologie specializată şi interdisciplinaritate în marketing se înscrie în perspectiva de studiu a terminologiei „externe” şi are ca principal scop caracterizarea cu mijloace lingvistice a limbajului de marketing (LMk) pe baza unui set de termeni demonstrat a fi reprezentativ pentru această terminologie. Teza este structurată în jurul următoarelor obiective generale subordonate acestui scop: constituirea unui corpus de termeni reprezentativ pentru limbajul de marketing; evidenţierea rolului interdisciplinarităţii în caracterizarea limbajului de marketing; sublinierea caracteristicilor care dau specificul limbajul de marketing în sine şi în raport cu alte limbaje specializate cu care intră în diverse raporturi; descrierea relaţiei dintre limbajul de marketing şi limba comună. Aceste obiective generale sunt realizate sub forma obiectivelor concrete pe care le vom menţiona în cele ce urmează, în descrierea fiecărui capitol. Teza cuprinde opt capitole, organizate în trei părţi, urmate de anexe ample care au scopul de a susţine în termeni practici afirmaţiile teoretice şi analizele făcute pe parcursul lucrării. Bibliografia care însoţeşte teza reuneşte lucrări teoretice şi practice atât din domeniul lingvisticii în general şi al terminologiei în particular, cât şi din domeniul economiei în general şi al marketingului în particular. Cu alte cuvinte, există un paralelism evident în abordarea propusă: se studiază limbajul aferent unui domeniu interdisciplinar (marketing) care derivă dintr-un domeniu mult mai larg (economia) cu mijloacele puse la dispoziţie de o disciplină interdisciplinară (terminologia) care, prin anumite dimensiuni şi caracteristici ale sale, se înscrie în domeniul mult mai larg al lingvisticii. Bibliografia conţine şi instrumentele practice utilizate precum dicţionare, manuale de liceu şi universitare şi alte texte de specialitate din surse diverse şi din presă.

1

Aşadar. situaţie care se explică prin dinamica domeniului şi prin caracterul său puternic interdisciplinar. intitulat Terminologia între teorie şi practică. implicit. În CAPITOLUL I.Partea I. semasiologic. legate de relaţiile de interdisciplinaritate cu alte limbaje de specialitate. precum şi de dinamica şi de diversitatea acestor relaţii. Rolul 2 . numit Interdisciplinaritatea în ştiinţa şi limbajul de marketing. sublinierea caracterului profund interdisciplinar al acesteia. profund interdisciplinar. Este un limbaj complex. a cărui analiză relevă o serie de aspecte interesante. schiţează cadrul teoretic în care se înscrie teza de faţă şi argumentează statutul marketingului de ştiinţă interdisciplinară. În CAPITOLUL al II-lea. 2010(a): 13-19). Această parte cuprinde două capitole: Terminologia între teorie şi practică şi Interdisciplinaritatea în ştiinţa şi limbajul de marketing. pe de o parte. analiza pe care o propunem în acest studiu este o investigaţie de tip descriptiv. am schiţat grila de analiză a LMk constitută pe baza literaturii de specialitate consultate.şi intradomeniale. pe de altă parte. Hart 2008: 3). am demonstrat. Scopul acestei analize este caracterizarea terminologiei de marketing şi. în care analiza lingvistică ocupă locul principal. Preponderenţa lingvisticului este justificată de distincţia făcută între terminologia „internă” şi cea „externă” (Bidu-Vrănceanu 2007(a): 20-31. fundamentat pe o dinamică domenială şi terminologică care se datorează. statutului marketingului de disciplină apărută relativ recent (Baker. 2007(b): 509-510. căreia îi corespunde un limbaj dinamic. intitulată Terminologie şi interdisciplinaritate. Delimitări inter. mobilităţii extraordinare şi transferului rapid de cunoştinţe care caracterizează societatea cunoaşterii. atât prin inventar. pe baze lingvistice. Partea a II-a este dedicată alcătuirii şi analizei corpusului de termeni şi cuprinde două capitole: Metodologia alcătuirii corpusului de termeni. cu părţi mai bine structurate şi părţi mai puţin structurate. Tot în acest capitol am arătat că limbajul aferent ştiinţei marketingului este el însuşi o dovadă a caracterului ştiinţific al acestui domeniu. cât şi prin descrierile de tip definiţional ale termenilor care alcătuiesc acest inventar. că marketingul este o ştiinţă şi o disciplină relativ recentă. pe baza criteriilor pe care orice domeniu al cunoaşterii trebuie să le îndeplinească pentru a fi considerat ştiinţă.şi intradomeniale. LMk prezintă un caracter aparte. delimitări inter. Totodată.

fie sunt variante ale unor termeni deja existenţi şi dovediţi a fi mai stabili. eliminarea variantelor denominative care prezintă o instabilitate ridicată a semnului lingvistic). pe alocuri. nu în ultimul rând. rolul esenţial al contextului. pentru o parte din ei. fie nu prezintă sens de marketing care să argumenteze prezenţa lor în acest corpus. aceste analize ne-au permis să reglăm raportul dintre termenii simpli şi cei sintagmatici şi să decidem. termeni simpli care au dobândit sens de marketing şi sintagme terminologice. corpusul a fost constituit prin reveniri multiple şi limitări ale inventarului în funcţie de criterii extralingvstice (comparaţia dicţionarelor) şi lingvistice (lipsa unui sens de marketing. contradictorii şi contrariante. dacă sunt termeni simpli cu compliniri contextuale pentru dezambiguizarea 3 . au condus la o restructurare a corpusului de termeni în sensul eliminării acelor termeni şi sintagme terminologice care. Totodată. de asemenea. de asemenea.dicţionarului în selectarea termenilor de marketing şi Analiza corpusului de termeni. Toate aceste observaţii au contribuit la clasificarea şi analiza termenilor din CAPITOLUL al IV-lea în trei mari grupe: termeni simpli strict specializaţi de marketing. observaţiile şi rezultatele din acest capitol. S-a remarcat. divers şi cuprinzător. cât şi la nivelul precizării acestuia (contextele limitative). în CAPITOLUL al III-lea am descris modalitatea de alcătuire a corpusului de termeni utilizat în analizele ulterioare. Referirea la un model străin de organizare şi selectare a termenilor a fost necesară pentru a sistematiza şi a da coerenţă unui material cules din mai multe surse şi. cel mai amplu în economia întregii lucrări. corpus care a fost extras din dicţionarele de specialitate şi din alte lucrări lexicografice existente şi testat ulterior pe un corpus de texte. Aşadar. pe importanţa pe care textele o au într-o astfel de terminologie de dată recentă şi dinamică şi a fost evidenţiat rolul pe care acestea îl joacă în atestarea termenilor selectaţi. S-a insistat. Pornind de la ideea că analiza unui limbaj de specialitate trebuie să aibă la bază un set reprezentativ de termeni. pentru a obiectiva selecţiile făcute întrucât sursele româneşti sunt. Totodată. atât la nivelul diferenţierii sensului de marketing de alte sensuri din alte domenii de specialitate sau din limba comună (contextele de dezambiguizare).

Punctul de pornire îl constituie ideea că definirea sensului diverşilor termeni din LMk este multiplă. intitulat Relaţii semantice în limbajul de marketing. cuprinzând nu numai definiţiile de dicţionar. cu titlul Gradul de specializare ştiinţifică în diverse tipuri de texte din marketing . texte. în mare parte. aduce lămuriri în ceea ce priveşte conţinutul semantic al termenilor şi. De aceea. ci orice element care. s-a observat o anumită gradare ştiinţifică în definirea termenilor de marketing în funcţie de gradul de specializare al dicţionarelor (dicţionar general – dicţionar specializat economic – dicţionar specializat de marketing) şi în funcţie de tipul de text în care sunt definiţi şi/sau utilizaţi (text strict specializat – manual universitar/liceal – texte din presă). contexte). aduce date importante 4 . acest capitol este alcătuit. hiponimie. antonimie. Polisemia externă. consecinţă a dinamicii inter-domeniale a termenilor sprecializaţi. prin conţinut sau prin formă. Gradul de specializare ştiinţifică în diverse tipuri de texte din marketing şi Relaţii semantice în limbajul de marketing. În CAPITOLUL al VI-lea. numit Definiţiile şi rolul lor în limbajul de marketing . Partea a III-a. are ca obiectiv principal studierea relaţiilor sintagmatice şi paradigmatice în care intră termenii de marketing şi importanţa lor în caracterizarea limbajului studiat. dar cuprinde şi două secţiuni referitoare la contribuţia manualelor şi a textelor din presă la clarificarea termenilor şi a sensurilor de marketing ale acestora. cât şi paradigmatic (relaţii semantice: polisemie. sinonimie. câmpuri lexico-semantice). intitulată Sintagmatic şi paradigmatic în limbajul de marketing. Această parte cuprinde trei capitole: Definiţiile şi rolul lor în limbajul de marketing.şi precizarea sensului de marketing sau sunt sintagme terminologice libere care desemnează un referent din domeniul marketingului. cuprinde o analiză detaliată a definiţiilor terminologice şi lexicografice care a condus la concluzia că definiţia joacă un rol esenţial nu numai în descrierea conceptelor. am arătat că relaţiile semantice reprezintă un alt instrument lingvistic extrem de important în organizarea şi caracterizarea termenilor de marketing. CAPITOLUL al V-lea. în ceea ce priveşte trăsăturile specifice de marketing. din analiza definiţiilor de dicţionar. mai ales. Am utilizat în această lucrare conceptul de definiţie în sens larg. realizându-se atât sintagmatic (definiţii de dicţionar. ci şi în precizarea specificului terminologiei de marketing. În CAPITOLUL al VII-lea.

că dimensiunea principală a marketingului este interdisciplinaritatea. care au evoluat de la statutul de artă practicată la cel de profesie cu fundamentări teoretice riguroase (Baker. Este relativ nou pentru că a apărut ca ştiinţă şi disciplină la începutul secolului al XX-lea în cadrul primei şcoli de afaceri a Universităţii din Pennsylvania (Hunt 2002: 51). de asemenea. Hart 2008: 3). fundamentată pe o dinamică interdomenială şi intradomenială semnificativă. Kotler 1972: 4654). ca modalitate de a facilita înţelegerea sensului specializat în manuale şi texte (sinonimia în uz). precum şi ca o consecinţă a neutralizării diferenţelor de sens şi/sau contextuale dintre doi termeni. Teza se încheie cu un capitol de Concluzii generale în care am reluat ideea pe care am demonstrat-o pe parcursul lucrării şi anume că marketingul este un domeniu complex şi eterogen. Dinamica interdomenială a fost pusă în evidenţă prin diverse metode de investigare lingvistică: analiza definiţiilor terminologice şi lexicografice. analiza 5 . aduce date importante în ce priveşte organizarea conceptual-semantică a LMk. Hart 2008: 3).în ceea ce priveşte interdisciplinaritatea termenilor de marketing şi arată rolul limbii comune atât în îmbogăţirea inventarului de termeni specializaţi. un concept nou şi vechi deopotrivă: „Enigma marketingului constă în faptul că este una dintre cele mai vechi activităţi umane şi. conceptul de marketing este. aşa cum am arătat şi în lucrarea de faţă. ale cărui limite sunt greu de stabilit. ceea ce i-a determinat pe unii autori să vorbească de lărgirea conceptului de marketing şi de existenţa unui concept generic de marketing (Kotler. un concept vechi pentru că marketingul e practicat de mii de ani ca şi alte profesii. Sinonimia apare sub diverse forme: ca rezultat al variaţiei denominative (sinonimia de inventar). cu toate acestea. Toate acestea susţin ceea ce noi. cât şi în modalitatea de organizare a lor cu scopul de a facilita această înţelegere. Antonimia. este privit ca una dintre cele mai recente discipline de afaceri” (Baker. Aşa cum au arătat unii specialişti în domeniu. deşi mai puţin prezentă. prin această lucrare. anume. asigurându-i un plus de rigurozitate prin antrenarea unor concepte fundamentale din marketing. precum medicina sau arhitectura. conceptul de marketing se extinde şi spre alte domenii. am încercat să demonstrăm cu mijloace lingvistice şi. Este. în funcţie de perspectiva adoptată. Hiponimia are un rol important atât în înţelegerea sensului termenilor de specialitate. Levy 1969: 10-15. Mai mult decât atât. cât şi în facilitarea relaţiilor interdisciplinare.

Dinamica intradomenială a reieşit în urma analizei contextelor limitative.contextelor de dezambiguizare. precum şi a unor relaţii de tip paradigmatic. la afimarea caracterului interdisciplinar al LMk. precum şi a specificităţii sale. fundamentală a LMk. Concluziile analizelor din această lucrare conduc la ideea că LMk este un limbaj în formare. Rezultatul cel mai important al acestei dinamici este interdisciplinaritatea majorităţii termenilor de marketing care este favorizată de condiţiile extralingvistice şi justificată lingvistic şi care. care se remarcă printr-o dinamică conceptual-semantică semnificativă. 6 . în anumite situaţii. sinonimia şi. în final. ca polisemia (internă). cu consecinţe importante asupra inventarului de termeni corespunzător şi asupra comportamentului lor contextual. analiza polisemiei (externe) care au condus. în final. se constituie ca o trăsătură esenţială. chiar antonimia.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful