P. 1
1.S.N. Lazarev - Karma Sau Armonia Dintre Fizic,Psihic Si Destin

1.S.N. Lazarev - Karma Sau Armonia Dintre Fizic,Psihic Si Destin

4.75

|Views: 16,815|Likes:
Published by SteaEmy
ezoteric
ezoteric

More info:

Published by: SteaEmy on May 27, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/11/2014

pdf

text

original

...

c_~---

'"",,- "<,,,,--,,"~""H -"""'~

-~. ..,

,-..=-~=\

,

"t~
-< '

s.

S.N. lAZAREV

KARMA
SAU ARMONIA DINTRE FIZIC, PSIHIC ~I DESTT~
:"
1

,
,

1 1

. i

\

1

~

'1

\
~ '~ \

S.N.
SA-':'J I<'IZIC:,

LAZAREV
DINTR ~..: DESTI '"
;~
"

'K"-RMA
ARl'vI0.NXA PSII-IIC:

I.S.B.N.: 973..5 .

t

MOLDOVA

r
''"

.
'"

::'i.

S.N

LAZAREV
\

KARMA
" DESTIN"

il
"

SAU ARMONIA DINTRE FlZIC, PSIIDC, SPIRIT ~I

Traducere. prefata ~i note:'
Hie J;>anilov

il

.
1
,.

1 t
1

. , l !, ,... .

"

.

(:«'111,"11 1111""".1<1"1111'1. ',U''I'''II
.1//f/"///Jull//I,'1 Idll'.III" Il.; I;11;ln'.II,':lIIIII'IIII1L/I'1l1

:

~mlll'III~I~

B.~:~~~~ASI

(:;111"111/''''''''0\1''
acestei .edq" apartin

IJ)/) 1
Edlturll

'Toate drept~n'e M,,!dm'lIla~l - (,(,00

;:,

asupra

!
....

MOLDOVA
....

~

.

1 ~.,~ .j

~
.., "

.
'>";:: ~;\;'~>_:;-::, .,~'.
,', .. .." ,'<"',,,-.-',."

""':-

.,,"

.
,~ .'

JI

~o'..;..

1
;'

,
.t. \o~'

1.

,

)

/ 1
~I

1
f

"";

PREFATA

~..

;t

Via/a ff()a.vtrilactualil poote fi psemllitil (;1/ 0 inde/ungata riltilcire printr./111 imel/s lahirint. Mulf( dintre noi, accept6nd \'itlla!ia .çqà cllm e.W~i considerillld lahirilltul ca pece\Ja I/orma{ 'se gill/desc ca a~a trebute sa fie via/a, flJra .vci hiilluidSCa ce .fi'umos, ce pla,-wi este dillmlo de zirJuriie lahirinmllli. De aceea nici ml-~i PlIIIprohlema sa iasa vrÙx/atii Jill 'e/: Allii, dimpo/rivll, sunt col/~'Ii<'llfl e fap/II/ cd acest d
lahirim reprezinta 0 f,Îtercare;' ~Pedeap.\ti .vau 0 gluma pro<l61ll
'

,!j,

,~'ia.vpira sa ajllnga cat mai. repede la II/milla, insQ nu ~tlu tllcotro s~oapllce fiindca 'lUau /a fl/demina Imfif' af Ariadnei. $ totWi un asenrel/eafil' calauzitiH' existli! Recent a apiirll/
-.

,

Rusia,coIIComltent la doua editufi diferite, if C!ilrte,care,I»:-ill "' argume"re fn/emeiale pe fapte concrele, a dinamitat fntreg edijfChl/ Jilo,vofiei materialiste , afirmiJ[fd $i demonstrtind cu fapte grer(rJe contrazis pripritatea spiritului avupra ma/eriei. Autorol
;'. '.

.'

.< '10.

.
~ /

lucmriJ, . Serghei Nikolaevici 'Lazarev, lm cu1tOSCu1 hioenergettCian 1'I{s,cu 0 hogata practica in domenful te1'i!lpiei n~fionale, a jlIcut 0 descoperire senzaliondlli care ar PI/!fa revolUfiona fl/treaga concepfie. contemporana asupra
-

diagl'/OSticiirii ~i tratiirii' holilor. Aplicand

IS.B.N:

973-572-019-J

....

hif!l!nergetic fI/ tratarea pacienlilor sai, el a oh.vervat ca boala, de f°1>1,nu se vindeca Cimigreaza de la un organ la a/tu/, /ucn! JoVidit # fn cazul metode/of convenfiona/e de trat(l11lent, la care recu;.ge medicina contempotana "oficia/a".' De pi/da, un pacient vindecal de IIlcer gavtric revine dupa aproximaliv doua ll1ni '-71 serioasa qfec/iul/e rel/ala, iar, la ~ave sap/amani dupii a

"ma.fajul".

r J

.
(;

......... 1

7

A.,emem,a caZ/m, If/talfllte cusutele În pracÜca sa, il duc pe Sc Lazarev ~a concluzia ca, aclionandu-se aSllpra bolii, se. aC/lOneaza. doar asupra efectulu./,. cauia riinuiniind IÎt. cont!nuqre nesçhimbatii. . Dotal Cllni~te calitali. bioenergetice ie~ite din comun autoru/, ale ciirui rezultate În diagnosticarea ~i tratarea holilo~ (chiaI' ~i de la distanfli) au de[Jii.$it u mult grani/eie ,tiirÙsale, a c elahorat 0 metoda proprie În care se Îngemiineaza cele mai . Vfahtle principÙ ale filosofiei clasice .orientale (În ~pecial ale celellndlene), ale eticii ~i moralei cre§tine, cu cele mai fl(li

.

I~i~decarea acest~ia,.~cientul se Îmbolniive~tede plamiini...

/ff1:lpulsarcinii7 Care sunt cauzele sterilitafii ,yi' lintpotfi.eliminate acestea? C Cum pot 'deveni copiii IlOijtrimai cl/minfi ~i maisilitori la . .
Învataturi'i.z

Care este regimUl alimentaI" ~icomporlamentul .

gravidei HI

.

ouceriri

.

pledoarie' convingatotue pentru Întoarcerea.' la valorile primordiale ale' eti~ii §i motalitatÙ futruciit ig~orareaacestora consfltUle,. Îh ~pinia autorului, cauza princiwl4 à ~ecrudescenlel holI/or ~lnenorocirilor care ne hiintuie fu :peCÎa! If/ ultlmuldecenill §i jumJitate. ]eoria 1i.,metoda elahora/a de auforu!. acesteic(up este confirmata de mU!limea .cazuri!or rezolvatç, <if:el, cQZ/AriÎn fara carora. mec(icina oficiala .l'-a . .. dovedlt afi nepuÜncioosii. . \ CitilUi flceasta carte. yom descoperi plini de~ilrpJ;indete ca o'flulnu~$e llkntifica d04r çu organismul fizic, ci reprezinta.p structura cu mu/t mai. 'C/Q1IplexiiÎn care fizicul este. doar () slQgura ctmlponenta (~i poote ca nici cea. mai importa,,!(i1). lrt.terdepemkn/a dmtre .lJzic,psihic, spirit # desÜn este. .ru~#fiuta de <P'~mente convlllgatoare ~i, mai ales, . de fapte- reak din
pr~r:a }erapelltic;a a alltorului.S. La;arev ne da. un ta~pUlt\. convmgator,za 0 serie lk Întrebiiri care framiinta demulta . vreme COTl4I11llfr!le noastre: '. ' Ne put:m .DqJ:fÇ, vindeca .fiira sa fughilim medicamente ~ifara - ne operam? sa
,

fu. domenitJl .~tiin/elor medicak.

Cartea' sa este. 0

Ne paij;e Într-adeviir sfiirJitullumii? È-xistiÎ vrajitorii iji blesteme? Cum ne putem apiira Împatriva. . . . lor?, : "'/ Cunt ne plltem schimhÇl soarta În bine? . $tim .l'Ci e, hranim? ,~i.multe, multeaitel'e. n . ln ceea' ce prive~te,alimentafia, autorul car/ii "Karma~sau . Armonill dintre fizic, psihic, spirit.§i destin" afirmaca are O. mareimportanfa nu numai regimul alimentaI' ci $i modul În care 1 itfgttrgitam alimentele, pana ~i giindwile care ne trec prin mitite În:rltomentele d'lnd stam la masa. Cel mai important loc fusa 1/ ()cmpa sfaturilesale privind "igiena" iji profilaxia spiritlllui

-.

condifie primordiala Î11prevepirea nu numai' et celor mai gr~ave holi,dar iji a celor mai cumplite nenorociri pe car(f mai' ltft6tdeauna, stlf/tem tenta(isa le punefIJpe seamafatalitafii}i a de.stinuilli, neMmtindÎn.saca fatalitatea iji destinul'se ajla În noi ÎJl~'ine~i ca este la Îndemiina noastra :sa le inf/uenfl!m. (În bine .sau . În l'au). ln prezent .capacitafile hÎoenergetice ale. pamenUorau crescutincredihi/ de mult, fapt pentru cflre.oriçe intel'Vi!ntie la nivelul hiocttmpuri/or poote fi 'paguhitoare pentru p~cient: daca cel ce arealizeaza nu are 0 pregattre ~.Billenergie,dllpa cum afirma s.Lazarev' În cllprinsul qcestei carfi, civem tati, Însa purini aameni '.\'Unt dotafi de la natura .cu . [Yutaea dea "vedea", a itffelege,iji a corecta structur~'. hlocâÎnpurilor În scopul fudepartarii cq.uz!lor bolii # al restahilirii . sanata/ii. Cilind aceastiicarte, meditând asupra ~'(1::urilorexpuse ~i urmândll-i prescrip/iile, ne vom. putea . vindeça singuri de cele niai grave boli ~i ne.yom pazi de multe nenorociri, care ne-au fo.~t harazite ~i.care slInt codate În karma . fiecrfruia dintre no,i. KaI'ma. aceasta notiune preluata din filosofia orientala $i .
.~ .

"

core.çJJUnzatoare

.

.l'au un

camportament.

. etic

irepro§ah!l:

,\

Pootefiprelungitii viara omului? Cat? .yi mai ales cum? Sunt, . ri1sPflrtzatoare fIlnnai' genele . de trclrtsmitere

a

.il'!f(Jrmariei reditare? e ferl/l de boil ~'I7tenorociri?
1 .
. , '.

'

.
.
.1.'

Ce trebuie sa facem pentru a aduce pe lu"",ecQPÙ safllito.yi.

~
", ,'-,'~

..,.

idet1ti!icata de,hlulte ori cu destiiUll, 'reprezinti't; În vbunea

/1{1

t, ;'f

":

... . l

8
,

S.Ldzarev,

"1IfI~canism.

derlisp/litire

a ftlptelorpiimante:fti .

,; ".

'.

~
.~ \'" .\,~~.
'

~ .

,

<. .,

- :-:1'' \

,.
,
'

.

Cuno~~

~st

mecan~$m. (10/ scopul cdrlii apesta :fi este)

,

omullft poat#! ImblP'ldtif1t siindtate.a ~i soarta.

. . Traducerea.~ipubli~,!,ea ÎnRomania aacestei ciirp ;!ferii :ltltorliorno~tn I!°:'bli'tate,a de a iritra Înposesia unui veritabil . indrept(]J' de etlca, afiJ de necesar fteciiruia dintre noi la f:lCeastaC14f1Ipiinii veacuri ce se consuma sub semnul unei de profunde ~ penculoase crize spiritual-morale. ~~ /lie Danilov.

.

.

pin partea autorului
.
.,:,

~..
, i

Stimati ci~tori, ÎDaint\'; de~i trjjCe la lecturaacestei càrti. f,'erjficati-viis(area emopona!a. Va, reçomand cu ÎI!sistentii sa ~u d~apucatide ea dacapurtapcuiva;picii, daci suntep.iritapcsau ' ;i.r#L~ nutrip.sentimentenegative fatiide c~vasau d" cÎneva. "<.p"vep Îl;lfatii nu doarQsimpl~"c~ axata pe 0 tema del,arg 'tef.~În contemporane!plte ci, defapt, expunl1reaWlei conceptÎÎ ,pginale. privirid pitrunderea le'gilorlumii spirituale care ~~verlleaza lumea m~r\ala, analiza posibilita!iior de penetrare ID

"\U1iversulbioenergettcii,

,-

~ ,':'"

f,1 ,$.cqpul prjl)cip~,..~. carpi este ,de, a' lirgi o~onturi~e " asupra IUD1IImconJura~oare" de ,a,descopen, ~1,,studia ,Ii ~~~~ve 1,yj ~~'ilitp.ecanlSl1lelecare d guverneaza ~l ~e a expune. regulile d~

"

;

"

.1'. 1 : ! 1
. , '. '1"

. .'.'..~det;e.mbi~e~etica
'

.~!",tJ;ebUie~ lficeapa pnp. con~tJ.ent : ;: \ ~' .'~ elegereitlegilor aceste '~ J ., " ,ia,Prin.
.'

}ntrQcâtauto~eçfÎl?n8Joaomului ,
,

_., . ' ''''lntegfilDtaa ..
,
.

'

, .,

.;

,

,

..,

,

structum

..

.

.

. umvers'ulul.'

~.~

"
"

1 1 1

~f;

L\!mea conte~porana ,$-a-Îndep!rtat .mult de izvoar~le :,~rin1;are ale ~pjr;tului. E!I searD.ana.~ un vas Înderivii, tira , 'càpÎtan, cu rnotQrulstricat; calaplina de br~e ~ echipajulcuprins
.
" .~. care, se afIii" ~l au' Începnt sa se Janse2ie apeluri pentru 'r\1conciliere ~i pentru' repararea navei. Marele necaz Însa, ~i despre acest luclitt nu ~tie' nimeni,consta În faptul ca vasul se : <mdreapta spre recifi ~i ca nici 'l'nacar repararea m~inilor ny-I va salva de la catastrofa, daca nu va fi scj1imbati direcf.ia. 1 Omenirea se 'afla,ID fata unei primejdii cu mult mai serioase decât cea nucleara. Este prime.jdia dezintegriirii spirituale. Cele mai cumplite pierderi silnt acelea pe care~noi nu le sesiziim, nu le simiim 'deoarece moiutea survinernaiÎntâila nivelul-biocâmpului ,;. CIediscordie, Unii dintre ", rna.rinari Î~i dau searna de situat.i~ tragica . 1 '.

'
'

lumll,mcof!Juraware,.,pnn

erarea individului ca.parte
,',

".

:

.

,

,

/ . ,.," 1 . 1 ... /. ,.

,

\~ ~. ,." .

,

JO
'";;""

Il
-

~ mimai dupa ace~a la nivelul corpului, Acum acest proces se afla foarte aproape d,epunctul crjtic pentru ca ceea ce se giise~tc astâzi la nivelul spiritului nOstru, maine se aflaÎn corp,ul copiilor , ~ihepotilor no~tri. Prin umwe, cu cat este mai deteri~ratspiritul

<~:~'
"",
.

, '. .'

w

nostru astâzi, cu atat va fi mai deteriorata maine sanata:tea
spirituala ~i fizjca -,a urm~ilor rio~tri. ' ,

Cuno~tintele pe cIVe le-am 'dobânclit prin studierea structurii

,

'

"

'';':''' purilor. Nu SÏatulesCpe mmem, din cei ce vor citi cartea, sa . ,''''ou'' .' ' . '?'~a la fel ca_mme. 'A ~est IUCTU este pencu 10S nu numai '.pentru. frivolitate sa-mi repete experiehta. CI ~I 'amuI care ar Incerca dm :~:pentru rudele acestula. De aceste pro bl me se poate ocupa numal ,., eau anumite puteri ~i 'care i':un cerc, foarte restrâns . de oamem care acest domemu. re tire În "

.

'

,

"

biocâmpurilorumane sunt absolU\serioase.'
,PotentialuJ spirimal" acumulat de sfinji,

C " preziciitori,

jnteil1~ietori ai religiilor monclialeesiein prezent aproape În
'

-~ ~I cu ' i~> În. fine, multl cltlton v?r gas Îh carte fapte n~teptateliteratura -' dulla scene din "". ' 1 i:~totu mso Ilte , care-I vor tnmlte cu gan . F
, '." ~. . . <, Eu Însa sunt cerce", t or °1, onca' - t VI 5-aJ: par ea de incredibile , :t'I, , .' - asigur ca ele Xfaptele expusesau conc"1 "le la oare amaJuns, va UZIl - 1. 'firIDatii.. nu o. data de 'iconstituie 0 realit;tte, probata ~I con
.,-,,

~l~u efectuat 0 foarte, senoasa p

-

'.

,' ,

'

S. ..' ""

:

,

fotalitate 'epuizat Ütrgândireastrategica neevoJuata reprezintii un pericol serias. Uria~ul potenpal al bioEinergeticiieste orientat nu spre Întelegerea ':Iumii ÎneonJuratoare,; spre, pronosticarea ~i " prevenirea uribr potenpaJe probleme ~i 'spre rezolvarea unor sarcini tictice' priri!itive; de moment. Omerorea a' ajuns În fara dilemei:sau fen~terea. spirituala, sau pieirea, Salvarea stii În
,

,

,

'

"

,

::~ezultatele ,
' j,',~':

activitiitii mele. .
"

'

ciiutiirileihdividualeale spirituluid~ catre fiecare om În parte Îh
,
,

'con~tientizareafiecjll1ia dit!.noi a rbptJnderii ce'o ,poarta pentru

sparta oamenilor~iviafaUniversuluf '
"

Imaginafi-va

ullTlatoarea
.' '

situafie:

un rbm

care

dbre~te

sa, ,

\'

a con,du ciit O r ' auto e s ezat la v 0 lan, lega , aratii. j'Je ce ,pedala sa ap entru; a acce1era ~i dao aceastai se cu Chl' ' se' ' , Încheie' instruirea sa ca ,, er.Camacel~i este ~i nivelul' ,_ , ." "_ CU1IO$tintelor actuale În - d6meniid bioenergeticii, cuno~tin'tl!care pot fi dobândite Într~un timp refativ scurt ~i la preturi destu! de piPerate Îh multimea ~colilor de parapsihologié. Aceste' ~coli difera'una de cealaltamlmai prin "marca ma~inii" ~i prin. "capacitatea cilindrica". De Început Însa trebuie sa se Înceapa cu studierea "regulilor de circulatie" ~ica,,,paqiJor componente aie atitomobiIuluL"
,
,

de Vl'n
,

,

,

,

,,

,',

'

,

'

,

_

,

,

,.,.

..

,

.

, ,

.o..

,

"

'

Fii.ramteJegerea
:'t

Jumii Înconjuratoare,

a propriei persoane,

-.",

,

rara Q pregatire serioasa, consecihteJe patrunderii În bioen~rgeticil pot fi cu mult'mai pilgub!toare decât conducereaautoturismului cu Qchii legati. De aceea cartea este cotlsacrata normelor de
comportament În ,sfera spiriinlui.

~i Încii.unllll1iinuntl Pegtni tratarea exhaustiva 'a temei, rn-am vazut obligat sa abordez mecanismul penetriirii În structura
\"

'

,
l

i !

f

~

\',~

,
IL

{.
j,

CÀPITOLUL 1
...

.

'",

.:.~ \ \

1 ~'

.

.'

,

,,'

, "

~ 1

, Conceppa sistemului de:au!oreglare a'clfmpurilor istoria 4ezvolt4rii acesteia.
/'

~i'

,:r

.
,
,",/-

"Cdnd un elllugiJr, care indecur..I' a ZII<iI! ,mi me""iali NI l'IIgat la Damnezeu sil°i dea' daral vi'fiilscllrii, prlmiluJu-l. s-a' dus 'III-i' co1numce 'Itarelwui. veatflQ. DCellta i-a, pOTUncit 3iJ se . &J,toarcll&Jehi/~lilll s~r(J<!ge/QJ)ulrmezeu sII-i dea pe acela de a-§i vedea . ~a acesr dar lÎ sII i-l, .' ' ,. propriik pl/cate",
,

.-

~

") 1 ~
....

8,

, ' 1 'i,

l

,ltezultatele cercetArilor mele in dorneniul bioenergeticiLau fost determinate de 0 activitate de pestli douAzeci.de ani, de 0 intelegerefilosOficà a lumii cât ~ deconfirmarea tIfà echivoc,in activitatea practicâ a prlncipalelorpreinise teoretice ~ filosofite. ,Despre ,ce este yorba in aceastii Carte? În prezel1t in fata omenirii stau probleme roarte' serioase ~. de rezolvarea sau nerezolvarea acestora dePinde viitorul nostru al tuturor, 'Îndeo~te se considera cà principalele probleme se datoresc dezeclUlibrului ecologic, pericO~ului nuclear ~ altor zeci de factori externi. în realitate insàcauza principalii a ràului sti chiar . În om ~i pentru casii putem sclUmbalumea, mlll mtlll ar trebul sa 'ne ~hinibiim ,no!,~e, à te schimbi pe tine Îosuti ~'mult maC
.----

"

,.

.'

.

. .

..

~
' "",,:,

,

'

1

.' 'l'#

/4

conJuratoare, Noi'nu 'dis p un " ID de pârghiile InIJoacele ~i sist' : 1 ", , ~me1e necesare mod!] carea radicala a mo 1 dulw nostru de gând'~"u a concepJ:iiJpr . Ire, ,.." noastre' a ~pmtualitapi noa,;;tre " ' ., " .. . C~Ie . propuse de fil~' ". oram sun contemp t, 'ID cel nIaI feric't caz, 0 IDcercare """",II " . '., r econsl.derare a bagajului, ' . 1 qmo~tmtelor noastre În timp, ".~ ' ". eforturiIe ar trebui Can al ' c~ IZatespre Întele' . c,iiiI d ' gerea lmnii,spre cautal'~' '. or" e autoperfecponare Ca sa pop schlmba lumea ca w .' '., " sa pOJ:l , ,exerclta 0 influen'a ,asupra el trebuie mal',' mtâi s-o În(ele";. ' Întrucat În(elegerea " ' .' ~' , 0lumiire . ,prezIDta mceputuI ." sch'Imbarn ei. .J\deseori avem 0 reprezentare defo ' '.' '. rm afa despre lume Încercând " ,sa w subordonâmorb~e c'an.d d distrugem ' çilStru!8âJ!du.ne totod at"' ~Ipe nOi Ar e fapt noio , a, treb ' " .1 g radu'1 dependentei n "p!Sa " ne con~tientizâm .' O astre fa'" . ta e 1 ume §I leg t d'> ' ' , cuno~tem 1 giI d ', Cllte ~iilte;lZâ ~i se d I~::~asta, sa èivOlt: . ,Cercetâr~e ;e~~e " Je electuez sunt onentate În primu! rand' , asupra Întelegerii Ii ceea' ce reprezmtâ omul, subcon~tiinfa, Universul con~tiinta'
, prezell.t
, , :,
,

",'dffioo,decat

sâsOhimbilumeaÎn
"
" '

.

w,' ",

-.
'
"

.15
.,..

'

'

i,
'1i

~

,

'

. ~amenilor,

"ben~fice, poate -duc~ hi degeilerare ~,la pieire. Din paca~ astfel ,',de tendinte, a1;tfel4e procese existâ deja În stRee embrionara. , Am sa Încerc sa deslu~esc c!luZei~. stiitÎi fizice alamUmte fi

"

"

:f ["

,

'

'

,

,

'

,

sa indic posibilitatile ~i modalitatil~ de modificare a acesteiaprin intermediul corectiei structurilor fine ale câmpurilor, sa definesc taportul corect fatii de bioenergie, fata de cr~terea' posibilitatilor umane. Întelegere~ lumii Înconjuriitoare ~i 0 Înalta autodisciplina tr~bliie sa stea la temelia, sehimblirii spiritului
~i a sufletului, Acum aceasta l'eprezintâ conditia

,nostru
,

'

,

~
,

'

,

"

'

,

'

'

,

,

,

,d

,

obligatorie a supra~etuirii. Informatiile confinuteÎn aceaSta carte ne.ajuta sa ne dâm seama de complexitatea problemelor care sulu astiizi În fata fieciirUi om, ,mai ales ca Înyltimii câtiva ani s-au intensificat proceseleenergetice pe pâmânt ~i acu!\1 ceea ce se
nume~te katma În bioenergeticii, ,0 adevlirataLege 'aclioneazii de zece ori mai repede ca Înainte, atalionului, ' "

'.

'

'

,

,

,

'

'

'

,

,

..'...

omu, mcepe ~He sfii~~te cu e ' l' safiziqi; 'Omul est" ,;un slstem rofi XISt enta e " , , comp lex ' dl!1care doar ,ca eva ptocente"OrmatIv-energetic foan e 1 t 1 constItule , 95 9 °1 co rp ul fi 8 /0 teprezentând,ZlC, ,". ' straturile '," 0 mfi' , ,0rmatIv-energetice subcon~tIentului atat de ne ale . cunoscutenouâ ' ' 0 - d~-ma de probcmele s' w." ca ~I Umverspl ÎnsU~Î, ,CUPM anatatu umane ~Ide.preveltir " bohlor, caut ID primul rân ea d cauzeleapari';e' 1 "_..1. .. ace~t':'.'" ~i defiecare data',~convi\1gde .,
"
, '

, pomltIva confOnTI careia

'"ESte.

,timpul

sa

t~:rtmtâm

.

' ',' r'a re.prezentarea materialistâ

.

,

.
'

.

"

"

'

'

,

""

,

F

punem de un Slstem unit de cuno~tinte ,ar . , , c ' VlrtU~le bioenergetice tara ~:' sa ,~p'ermitii sa descfftâm , pnCIDmm nu oame n 1for, ' Poslbdltatile' bioenef ge '; '.. sunt amt de ..cu ,man, ',- mcat patrundeœa'În acest domemu "trebuie fiicutâ ' ,cu multâ prudenta În mod . trebUle Începuta ri grada t ~I P ,n promovarea Întelegerea lumii cOns.tituiecel mai b ' eticii umarie. Etica ~i ' ' anume aceste cuno~tinte sunt - un slstemde securitate ÎlIsa proces serios trebuie bine, mca mult prea firave. Fi~care P:eglitJt. Desconsiderarea acestel cennte, ID 'Iocuf"ri . .
,

necesitatea; perfecponaru spirituale ~; 1?teJ-ectuaie a omu lui. Din ' ru Pau.ate 0- prezent nu diS

Noua mea conceptie asupra lumii s"a cladit de-a lurigiJl În~egii 100le "lieti."Încii din oo'pilarie,am' sirntit În mine ni~ dispçmibilitati uri* Însa Ie-amdirijat În morl intuitiv nuin direcpa intensificiiriiIor ci asupra co~entizlirii lumii 1'1- ca am simtit jntotdeauna ca' Întelegerea.e. maiirnportantâ , decat '. acumularea ~i dezvoltarea capacitatilor. Am àU~!!~:Inul(e oridespre puterea blestemului, 'ca acesta poaftffi transmis În/famili.\L.din.iaiffu6u:1P I1ter-irturi'Deietnstica pof1i 'gasue iiiUiteastfel 'de exemple. Asupra \IIeaa awt un impact foarte puteraic intâmplarea descrisa de.E. P. BlavatslGiia În cartea "Pin pe~terile ~i hati~urile .Industanului", pe caream . citit-0 prin anii ~aptezeci,
,

Într~una <lin localitâple Indiei, BlavatSkaia a discutat cu

,

'

,

VlnmentulUl spiritual

.' ~I al transformârilor
,

'

L

c."

"
",','.-

,
,

urm4ul unui rege foarte puternic ~i temut,cândva ,care i-a povestit urmatoarele: Într~unadin câliitoriile sale, regele,- dupa cum 0 cerpau obiceiurite pâmântului, a Iacut ni~te daruri foane bogate ÎntelePtilor'care I-au Întâmpinat ÎnsAl-a omis pe uilul din cei prezenp care, ,,j.ignit e moarte, I-ablestemat l'lerege. -Îngrozit, d regele i s-a aruncat la picioare ~i I-a implorat sa-I ieTte,'~i atunci ~a intamplat, dupa. p'ârerea mea, lucml cel màiinteresant Inteleptul i-a riispuns ca era deja prea1ârziu- 'Blestemula Început sa actioneze ~i nu mai putea fi oprit. Regele urma sii-~i piarda

,~, \:.:"~

1

,-,._" ,"",

1.

. 16

~

,
17
,

'

,

.n~ .r<roln familiale,de, ce existaInteleg 'tare est.e Izvorul or n "', 1 " aml1ucare se SUng~f boli ~edltare... . ,
'

ID ~l a Ultenor ~Ir" s-a ~ 1ntâm ~, p 1 . regele de~cendenplo r sât "" at. unn sai s-au ri,sipitprin intrea ~l-a pier d . Ironul i~r '~u /u,' g a m die. . , DrumUI meu '~x. rre bIOenergie a tre' " metodelor magiei cut pnn ~i mltnn . ~l a prac.fIcIlor ~(erea 9 --~ pap lI1ari ~i ale vrac . ilar . Am cil '~' molt pnn tara tâmad uito.riJ.0 r ' a tont '. D e, fiécare dat! cânct analizlim . . ! ~I~~amstudiat.; . cunosc C8UZ11' ~lDfonnatlenoua doreamsi pl'imordial' sa, .. a,
,
,
,

tronul i~ inteleptul i-a proinis si! fac' . pentru a-.ifi crutatii viata suveranul . a tot Ce-l stat.ea in " putinta
"

J
'

Mi-am dat seama c.a Înacel camp am gasit ceea ce numim

'

boala, ceea ce determinâ. starea fizicâ. a omului. Acest fapt a marcat 0 schimbare calitativa a cuno~tinteIor mele fiindca Îmi .dadea posibilitatea de a diagnostica bolile pâna ca ele sa se
;\

.

""

,

,

,

"

-

','

-

-

"

i

'

,', Pen!TUmine era I!,bsalut Clat c .' a g!'nele nu pot constItui SIJrsa acestel infonna~i Ea tJ: 'eb' sa Se fi piistral: ,i transm nUÎnaiprin inte~ediulc~le is u~ilor , .a fI.ns un / anUmlt; nivel uu amAUnor.'-', . , " i Când - aee as t
-',
,

, ci sa ~i previn bolile. ' Am decis ca se poate forma uri grup de operatori care sa fie ," instruiti În aceastii metoda ~i care sa se ocupe de profilaxia muhor "maladii, mai ales ca pentru acest lucru !lU se cerea nici un fel de i . medic ~ente, "
,;

materializeze la nivel fizic ~ideci Îmi permitea nu numai sa tratez,

.

"

,

'

,

','

,

,

. mijloculanilor
!

bIOen~getiçieni JJI<oalli ' complicat.LBolnavul av.::

Am.te~it IICest JuCi'!iJabiaIain '-, - u', . " l~tamplator, ,La GeJ:',f!J1Qnu1uJ l~abSolut institiUUJ

ative .stabJ~~,de pela (jptzeci ln- am c 8znit','$â 1~'14entiiic\in bIOenergetic . uman. cântpul
~ '

giisllSc inbiocântpuriie oum:: ::eramas' detât un "fleac": si! GCest roi, piistr~a, strq~n~are indeplinesc ~i.tranSltlit . fi :en~rat~e, Aceste structuri Î1)' exÎ~~r;ap~ dm generape 'in c:mltate, le-am numit, SCUpiiri infuini ' oaror~,'credelllJl- cu

" "convlDgere

,

a

:

.

r~tacutdupa terapie,pentru. e ~~p ,'ener~ell,c, ~t .saaparadinnou ruPtI.Ira. ca, 0 anUffiJta Ceea-l.,ce s-a i'ntântPlat'. ~,IIu"inare". Cântpul moale . ID ~~ntinuare
,

d.e ,~edicln!, Nr, 1 UIlIfldin sa:l a:t :sa,lâmureasciuli caz

~

cues-~
,

penollditde'timp,
"

>" -f

poate. .finumit cie va. JDte1pretatintotdeauna ,~bolnavului,'pe '" . carel~am ca porpune .'e1 ti c, ". as amslm~t ca reac~oneaza l 'vida, a de vern 't ..,,~ . u.wU'-o dati a lntervenpa. mea, mâiniJe ni~te structUti, 1iim'team,cu puterni 'cI' care traversau . "Momentan . mi s-a schimbat in treaga repcezefttare . avusesem pana -' atUnci: caca, ce-o ~evenit pentru mine ostiucturAC:'::D!e Juarn. drept rupturâ. a

~pului,

,)

,

locu1 SÎnCopei

t
Ii

-,
l

~pulUl
j,
"

prin careoie produc
'

~
"';";'>

'
".~" ",Vi ,

eaupter denie de energie.defofIDarea
'

.

care producea

~':I:_~_bunr:~tap~ire..~.l!\eto~~;2,.FeI~clti.a..ce~ ce cre d ... ---'-"'-.' ",".-. -. Amtratat În acest..fel În decurs de un an ~i amconsiderat ca aceste structuri determina numai starea corpului. .Încetul cu Încetul Însa au Început sa se acumuleze faptec;;;'e. nu se circumscriau acestei reprezentari. În procesul terapiei pacientilor Ii se modifica În mod sesizabil caracterul ~i destinul. Analizâ.nd ~este modificâri, am observat ca boala,' caracterul ~i destinul se gâsesc Într-un fel de interdependenta ~i ca aceasti! conexiune este extrem de variata. Deformârile observate ale structurilor campurilor se produc În chip diferit. Acestea pot fi diverse boli, devieri psihice, defonnarea patologicii a caracterului, traumatisme, insuccese În viata. Când rn-am aplecat mai cu . atentie asupra acestor fapte, am ajuns la concluzia ca sanatatea, .faracterul, ~Î chiar soarta omului sunt determinate de structurile ~mice. Toa!a ~nfor~atia Iegata de-om ~est~ffiilcofpuluisa~ .. este cupmlsa III campul QlOenerge1:lc,eX1stand 0 legatura dialectica Între câmpuri ~i structuri fizice care se influenteaza reciproc, Destinui ~i caracterul omului sunt de asemenea codate , În' structurile câmpurilor bioehergetice ~i, daca se va actiona asupra acestora, cu timpul ele ar putea fi ameliorate. Cu cât ma ad'ânceam mai mult În acest studiu, cu atâtapareau fapte mai senzationale. Am sa Încerc sa dezviilui diapazonul de posibilitiiti ale metodei pe exempIele terapiei diverselor boli, ale corectiei unor situatii complicate din viata oamenilor, sa demonstrez virtutile metodei pe exemplul testarii unor evenimente, al unor obiecte din lumea nevie ~i al altor cercetari. ---...
,

/1

.

.
,

,'.

,

-",'

,,;j

18
,

La Îl'ICep"1I lucrat cu metodele traditionaleale influentarii am

: r.
':~'I_,' ~.

19

bioenergetice. În spital era intemata 0 femeiecu 0 supuraiie a.plamânilor, fiind Într-o stare grava. Medicii curanti au Încetat,sa mai spere În Însânato~ireaei. La rugâmintea fiiCei bolnavei am Început s-o tratez de la distanta. Dupa un anumit timp de la Începerea actil!nii mele, bolnava a renuntat la masca de oxigen, Medicii nu puteau pricepe ce Se Întâmplii. Femeia se Însânato~ea vâziind cu ochii. I-a revenit culoarea În Qbraji. S-a ridic~t din pat ~i a cerut sa mânânce, de~i de câteva zile refuza brana.
";"

\

~,

Un ait caz s-a Întâmplatcu ftatele meu. Fiind chirurg ~i operând 0 femeie În vârsta, cu organismul foarte slabit, el s-a taiat la mâna. '1 s-a umflat mâna ~i ganglionii Jimfatici, a Început infectarea sângelui. Starea lui era destul de grava. Antibioticele nu scâdeauinfectia, Atunci am Încercat' sa-I tratez eu, Dupa câteva minute de la Începerea ~dintei a simtit Întepaturi ca de ac În ganglioni dupa care a Început sa se retraga tumefac~a iar peste 0 ora telnperatura a scâzut pâna la normal, semn ta intervenise ameliorarea sanata~i. CUm am Început sa vindec oamenii? Aproximativ.zece ani mi i-am petrecut cercetjind ~istudiind literatura consacrata tehnicilor orientale ~i mi-,am fiicut o'parere despre ac~unea bioenergetica asupra 'omului. Odata ,am Început Sa tratez. M-a ÎndelJ1J1at atre c aceasta t:IÎ1episod care rn-a frapat din biografia lui Rasputin, Autoarea evocarilor despre Rasputin a venit la.acesta' Într-0 stare depJ'.imantâ fiindca la Kiev era pe moarte prietena ei, Aflând despre acest jucru, Rasputin i-a promis ca 0 va salva. El s-a dus in mijlocul Încaperii ~i, sub ochü vizitatoarei, a inceput sa paleasca pâna' când s-a f!icut alb ca varul. A stat a~a vreodoua minute dupa' Care ~i-a recapatat culoarea normala ~i i-a spus: ..Totul e in regula. Prietena ta vatrai". Dupa câtevaftle femeia a primit 0 telegrama prin care era anuntata ca priete;;a ei a Început si, se insanâto~easca; medicii erau uimiti Însa viatif ei era În afara
.

.

'

;:!,;mi-ani amintitde Rasputin ~i am decis sa-mi Încerc influenta "I;\I:'()iam foarte mult s-o ajut, era 0 dorin!a'imensa de a-mi face \~I!tQria ~i,daca erau ~anse macar una la mie, eram ,hotirât s-o ',fuJctific. Luni, in jurul orei doua, dupa amiaza, rn-am concentrat am transmis fetitei doriDta mea sincera ca' ea sa se (.inSânato~easca. Am simtit În mod fizic ca cevas-a Întâmplat cu <hiine, am reu~it s-o influentez. De a,tunciam capatat convingerea 1}tiipot fi de folos În acest fel.' Când miercuri rn-am Întâlnit cu tatiil ,: flltitei, am aflat ca era ,cevamai bine. '- Când s-a,produs ameliorarea? am intrebat eu. - Acum doua zile, pe la doua dupa masa, a fost raspunsul. y,:. În 1988 am fost solicitat de mama und fetite a carei vedere.a , f~ceput sa scada vertiginos. Fetita a fost internata la Institutul de :':medicina Nr. 1 insa; in pofida tuturoreforturilor medicilor, nu s-a ;~'putut stabili cauza bolii iar vederea continua sa se inrautateasca. ',,',Nua fost evidentiata vreo infeqie ,iar tratamentul cu antlblOttce ',i:nn dadea nici un fel de rezultate. Vederea la ochiul stâng era ( e, iar la cel drept de cinc;izecila suta, continuând sa scada.Am . ceput sa lucrez cu fetita de la distan!a. Dupa prima ~edintaam ;.~bservat 0 ameliorare ~i am propus sa continui tratamentul cu tncâ doua-trei ~edinte. Dupa doua saptâmâni fetita S-:avindecat ~i il fost externata cu ~ederea restabilita În totalitate. Cauzele bolii Ie-am depistat nici eu Însa am reu~it sa-i restabilesc vederea. A trecut timpuL Fetita' avea vederea normala Însa, peste .cât!!Valuni a Început, dintr-o data, sa alruze durerila rinichi. Ea a fost adusa,la spital cu 0 criza acuta de colici renali, 1 S-IIU administrat antibiotice ~i,din nou, nici un fel de ameliorare. Dupa 'un timp a fost extemata cu aMlizele proMte ~i cu dureri de rinichi. Eu am efectullt cu ell patru ~edin!e $i din nou am vindecat-o complet. Eram fericit medicina era neputincioasa, Jlici un medicament nu a putut s-o ajute, antibioticele n-au avut

;~

.

,

nici un efect,in timp ce eu - am reu~it.

(

pericolului.

, '

.

,apoi au inceput complica!iile - meningita ~i congestie pulmonara,

Când s-a. imbolnavit feti!a unor prieteni, mai Întâi de pojar,

Pe atunci Însa nu intelegeam cât de stâns interactioneazâ organele, nu ~tiam ca boala se poate muta dintr-un organ intr-altul ~i cu atât mai putin ~tiam ca din aceasta inlântuire fac parte ~i caracterul, destinul, spiritualitatea ~i al!i' param~tri ai
omului. ' 1

,

, ~i

20

Prin urfuare, fata era sanatoasa. Au mai trecut doi ani. Cand . mvelul .'cuno~tintelor mele. a mai crescut, am constat ca orgamsmul uman - este, un. sistem unitar Înc'ITe sanatatea, destlnul, c~racterul, pSlhlcul sunt indisolubile. lntâlnind-o pe ~~a f~tItel am aflat cu amiiraciune ca aceasta, d~i perfect sanatoasa, are un destin nefast. La testare, va/oarea parametrului destin er~ profund negativa. Aceasta poate duce, de regulil,la mari neplacen. . Atunci am, Îl'lteles ca, gândindu-~a nu:nai. la sanatate concentrându-ma numai asupra eorpului, eu am promo vat u~ ~. slngur punet nodal al sistemului "om" ~i Îndepartat cauza bolii celelalte. Eu am vindeeat omul Însa"nu 'am le-am distrus pe toate sale ~I e~ s-~ mutat asupra parametrilor de~tinului. sistem unitar. trebUie sa ma ocuP:de tratamCJi1tul rganismuJui ça Am Întelescâ o Aceasta ml-a permis sa vad acele "simptome", aeele cauze reale eare vor Inf!uenta În mod dir~ct totu!. . / Dupa cum au demonstrat-o teste]e, cauzatuturor aneplaceriJor pa:jen~el ,mele a eonstituit-o 0 suparare puternica mamei pe tatal sau m tImpul SarelnlL Acest lueru a detenninat deformatia structunlor eiirnpuril0r bioenergetice responsabile de sanatatea' ~i .destlnulfiicei. În decursul câtorva ani rn-am 'oeupat de terapia de la distanta . ~ am. luerat cu mâinile, Prima oara am Înteles imperfectiun~a aeestel metode eu vreo einci ani În unna. Tratam copiii Într~o fa~U1II~ atragându-mi atentia starea precara de sanatate a ~I, btmlcn acestora, i-am propus sa ma ajute. Bunica rn-a refuzat ~I-a spus ca din cauza stenoeardiei ei Îi vine sa1varea la u~a d~
cate clnel.
~;t

21

Atunci' am presupus ca trebuie sa fie vorba de un . mecanism :'C/lre Îmi era necunoscut. Trebuia sa-I descifrez. Analizând starea , > pacientei am simtit ca aeeasta este determinata de un evemment {':din viata ei.' . ~~i" -'- Ce vi s-aÎntiirnplat acum doi ani? am Întrebat-o eu. '," -. - Mi-a munt sora. . . '- Ce ati simtit atunci? - Era' atat de sanàtoasa, de puternica ~i a murit iar eu, 'ibolnava, cum ma vedeti, traiesc. . ,.! Am Înteles care era cauza bolii: În sub.con~tienta ramas un :"$tres colo~al care-i provocacrizele de stenorcadie. Pentru. a-I '.,anihila trebuia schimbata optica femeii, atitudin:a el fata. de Vlata :J' ~i moarte. l-am explicat ca moartea e a trecere II1tr-oalt~ stare ~I \'idi ea nu trebUle pnvita atât de traglc Nu lrebUie sa regr~tj ';~\trecutul tiindcii, regretându-l, amui Încearca, În subcon~tlent, sa-I
,,~;i'

sehimbe, sa dizloce ceea ce În nici un caz nu trebule ml~catdm

:JJocul sau. Acesl lucru cere. 0 una~ii che1tuialâ necontrolatii de ",,'energte, Pentru a stapa scurgenle de energle care pot ~uce la ,'1' urmari din cele mai grave, orgamsmul le bJocheaza pnn

'r'

intermediul

bolii la nivelul fizic. Am efectuat {OU femeia câteva

~edinte de antrenament autogen ~i cnzele cardiace n-au maL,. feaparut. Un stres puternic, un dezacord În privinta unui ,lucru. s~u regretarea trecutullll sustinute emo(lonal, se, dep~zlteaza I~. subcon~tient ~j provoaca maladn grave mtrucat creeaza deformatii ale structurilor câmpurilor bioenergetIce. Pnntr-o corectie 'energetica poate interveni ,nivelarea acestor structun Însa

(

'.

- ~ase on

pe saptamânii, dar ca ca s-a resenmat~i

nu

mal :rede :a .po~te eXIstavreo ameliorare. Cereetându-i eiirnpul, am vazut ca ~e mima sanatoasa. Am Tacuteu ea cateva ~edinte ~i de .fiecare d.ata starea de sâna:ate a femeii se Îmbunatiitea. La a tre'a~edmta .am slmtlt la mana 0 defonnatie ~ ciirnpului În reglUneamlmn. Am treeutde câteva ori cu mana pe deasupra ~i d~fonnatille au disparut, eâmpul s~a uniformizat. Dar peste cateva zlle IOnzas-a repetat. \
_ ,

': nu Întotdeauna ~i,ceea ce-i mai'important,Cauzabolil nu dlspare
~i, În orice moment, ea poate aC(iona Înt~-un ait k)c. Cazul evoca! a confirmat ca, tara 0 metoda precIsa de dtagnostrcare,. Tara intelegerea cauzei care a generatboala, tratiimen~l pe. dl,?ulte este lipsit de orice perspectiva. Dac[\, eu nu pot sa explrc I~ ce mod vindec ~i cu ce vindee, aceasta nU-1 altceva decat 0 orbeeiiiala prin Întuneric. Perfectionarea lliterioara a metodei a avut loe În cadrul Institulului de medicina Nr. 1 unde rn-am Geupat de tratament ~i

.

!:
'

'
,

'

'

..

'
,,:,

il' , J:., .-' ~Îl'

/

,

, ,c-" ,f", ~ "_."""

,,,,"

~_.. '.~-";.-'-""'--

22
.

23
J J

\,

- unde..atn fostpreqcupat

dl! rezolmea problemei.protec!iei

. ,

terapeutu11Jiimpo\:ri-vaaqiunii câmpurilor negative., Am lucrat lu!,'!in~rinsâ prpgresele erau nesemnific\ltive. Odatà; tratand 0 i femeiede deochi, atn v4ut structura acestei maladii.mcâmpul structura;"poate fi bioritrnic ~i atn iI'11eles ci,indepârtând indepartat deoçhiul. Atunci ri-am baI1uit ea era vod9a-de 0 structura karmica considerând-o un rezultat alirithientei patologicegin partea unei alte persoane asupra biocampului.Pe

S

i

~~

toti cei care au prezentatastfel de deformatii i-atn tratat prin
indep1irtarea mecaniç1i a structurilor respective ~i pacientii S-llU simtit mai bine. Apoi Însa auapiirutpacienti la care deforma!iile .

biocâmpurilornu puteau fi rezultate al.edeochiului.

,

,

[
"-

Vine, deexemplu, la miRe 0 femeie cu un copil mie. Vad ca atat ea cat ~i copilulprezinta deformatii identice ale structUn10r bioenergetic.e, determinate de un eveniment concret in viata femeii, deformatiilemamei aparând cu câtiva ani mai devreme. ~tiam deja ca deformatiile de Mest gen sunt legate detulbur1iri de ordin etic ~i ca ele apar atunci când omul ur~te sau e foarte suparat pe cineva. Puteam sa indepartez aceste, deforma!ii prin Jt1ijloace magice de tipul vrajitoriei cu privirea sau cu mainile. Întelegetea faptului ca ma a!lam nu in fata unui camp fizic ci a unui camp informativ a venit mai tarziu ~i de aceea metoda de tratament a ramas cea traditionalapentru bioenergetician: rn-am concentrat, am trecut cu palmele pe deasupra ~i deformatiile s-au . . .' coÎ'ectat.. Exact atunci rn-am decis sa-mi verifie capacitatea de efort maxim ~i am Început sa primesc zilnic cate treizeci-pRtruzeci de pacienti. Voiam sa ~tiiJ cat' pot .rezista.Senzatiile erau neob~nuite. Peste 0 saptamana am inceput sa obosesc. Veneam acasa mai mult mort decat viu, culoarea fetei im} devenise verzuie. Apoi am observat ca ceva se intâmpla cu/bioenergia .j mea. Aveam senzatia ca imi "fierb" creierii. Am procedat insa ca un cercetitor: am continuat experimentul. Eram curios sa aflu cum se va descurca organismul meu intr-o atare' sitllatie. 'Si
.

organjsmul n-a g1isitcalea cea mai buna... Am inteles acest lucru . nu dintr-o data. . Aveam la tratament 0 femeie tânara. ln doua ~edinte i-am eliminat durerile ~ii-am spus sa mai vina 0 data, la un control de rutina. Cand a venit data urmatoare, am' observat la ea ni~tt: modificari ciudate: devenise palida, i-au aparut ni~te reactii alergice ~idevieri de ordin psihic. Nu mai intelegeam nimic. I-am . cerut telefonul de acasa ~i am incercat s-o tratez .de la distan!a. Prin telefon am rugat-o pe mama tinerei sa noteze absolut tot ce 'se intâmpla cu fiica sa. Era un caz ie~it din comun: pentru prima 'data mi se intampla ca starea pacientului sa se inrautateasca dupa :)nterventia mea. Si inca În mod considerabil. Prin locurile peste ;'care trecusem cu mana, la 0 distanta de 20-30 cm de corp, fetei ,',Fau aparut eruptii ~i mâncarimi. Cand am citit insemnarea mamei ;t:!ni-am dat seama cu groaza ~e ceea ce se intampla. Am in!eles ca ;f:'çeeace fac este.vampirism. Ii furam energia. Suprasolicii:andu-mi .torganismul mi-am provocat un vampirism subcon~tient ~i am j!hceput sa le fur energia pacientilor mei: Trebuia sa\ intrerup .: atamentele deoarece organismul meu acum in orice. situatie ~ritica va alege aceasta cale furtul bioenergiei de la 0 alta 'versoana Întrucat lucrez la distan!a, pot fura bioenergie de la . ti~ice Dm. Era 0 situa!ie Iaraie~ire.'

-

M-am decis sa renun! pentru totdeauna la bioenergetica indca /activitatea mea ulterioara n-ar fi' avut nici un sens. Nu ,. .-am indepartat de principiile clasice de lucru ale oenergeticienilor conteniporani insa, creindu-mi 0 stare de isaprasolicitare, am constatat ca metoda acumul1irii energiei ~i .

v

trtasajulrara contact nu sunt eficiente.Ele nu duc la acea terapie

patre care am tins toata via!a. Eu pot trata prin intensificarea ',,,ointei, de la distan!a, cunosc toate tipurile de masaj punctural, '~illt1ipanesc bine metodele de tratament prin tehnicile respiratorii ~i ;'.)M. .. " '::,;ptm reglmul alimentar. Insa am in!eles ca toate aceste metode pot " L,,::~tonstitui simple paleative care nu-l pot vindeca pe om.
'';''.., ,Am fost atunci sprijinit moral de doctori!it impreuna cu care

.
c}
.

.

/""

..'

'..'.lucram. Ea rn-a rugat sa nu trag concluzii pripite, sa ma odihnesc ..: r: ~isà reflectez. Exact in aeea perioada am primit invitatia, de-.h\,,:-t
. ..,,!.;;~,;:s~

j, .,. ..~C-'''''~""'."" -,
,'J'

"..;c~

-

24

25

medicul spitaluluidin satul Voznesenie de a veni la ei de Pa!jte. . Era oocazie cat se poate de potrivita. M-am gandit cii,':

odihnindu-ma~j.' nalizândÎn detaliu situa!ia,voi fi În miisura sa . ; a
iau 0 hotiirare. Speram .În subco~tient sa primesc un semn ' oarecare daca trebuie sau nu sa-mi continui activitatea ~i daca voi. giisi solu!ia. < . Am plecat la loeul Onega. Am vizitatbisericu!a din lemn din: . secolul al ~aisprezecelea. Ziua de Pa!jti a fNt ciudatii, cu /
. ~...
,-

.'

\

i

s-a Înseninat ~i, deodatii, chiaI: deasupra capetelor noastre a'.. apiirut curcubeuJ. M-am scaldat În lac ~i.m-am sim!it ca Llnnou niiscut. Mi-a revenit Încrederea În faptul ca trebuie sa continui activitatea. Trebuia Însa giisita 0 metoda care sa perpÜtatratarea omului rara a-I influen!a energetic. ~i eu am Început s-o caut. Am Încercat saactionez asupra structurilor karmice pe care le vedeam fi Însu~i omul din fa!a mea. Giisind cauzele 'care au determinat deformarea structurilorkarmice le-am explicat pacientului. Am renun!at total la utilizarea mainilor. A fost 0 perioadil ~'hinuitoare pentru ca la Început nu stapaneam chiar foarte bine metoda. ~i rezultatele erau cu mult mai slabe fa!a de cele obtinute prin ac!iunea mainilor. Cateva luni bune le-am pierd\lt cu perfectionarea metodei dupa care, Încetul cu Încetul, au Început sa apara ~i rezultatele la care nu puteam ajunge actionând cu mâinile. Atunci am Înteles ca viitorul apartine' , i acestei metode, ca mai Întâi ~i Întâi ttebuie gasite cauze1e" tulVurarilor karmice, cercetate, trebuie studiata infcirma!ia ~i transmisa oamenilor pentru ca de vindecat pot vindeca sute, pe cand de explicat cauzele bolii ~i ciiiie de a scapa de ea 0 pot face pentru milioane de pacien!i. Din aeel moment eu am devenit cercetator ~i' numai cercetator. Manifestarea, vampirismului În procesul activitatii terapeutice m-a determinat sa În!eleg faptul ca aparitia bolii este legata de dezechilibrul semnelor eticii, de aceea ~i remediul ei trebuie o~ientat catre con~tientizare;; acestor dezechilibre, catre scjJimbarea coneep!iei individului. Boala.. . reprezinta...unul din mecanismele dezvoltiirii spiritului.. Acest adevar ne este cunoscut de multa vreme. Noi doar I-am ignorat un timp. El este expus În Carrile Sfinte. Principalul e sa Înteregem
'-'.

schimbarirapide În starea vremii:mai Întâi a nins, apoi a plouat, " \..

'. propriile noastre gre~eli sa ni le con~tientizam ~i, prin spovedanie, . sa intràm În armonie cu Universul, cu D,ivinitatea. Vazând structurile karmice ale omului eu pot aprecia orice interventie terapeutica. Eu vad eum se modifica structura fizica ~i , bioenergetica a omului prin con~tientizarea faptelor sale Întrucât corpul. depinde de spirit ~iÎn' acela~i timp influenteazà spiritu!. De ~ . aceea actul terapeutic 'trebuie Îndrep~at ~ asupra trupului. ~i asupra sufletului. În primul rând asupra sufletului ~i spiritului , pentru ca e\e sunt primordiale. Îndt;partarea deforina!iei structurilor bioenergetice prin con~tientizare, prin ciiin!a da rezultate uimitoare În :restabilirea sànata!ii oamenilor la flive\ul fizic. ~i Întrucât Între apari!ia . deformatiei biocâl11ijJurifor~i apari!ia bolii la nive\ul fizicului exista u~ anumit interval de timp, metoda este de neÎnlocuit pentru un diagnostic precoce.
.

.

.

(

Fiecare' caz a constituit 0 Încercare de a pàtrunde În

: problemele de fOndale bolii, 0 tentativa de În!elegerea ceea ce
reprezinta În fapt starea de boala, de unde aaparut ~i ce roi joaca .În via!a omului Am explorat biocâmpul cu ajutorul mâinilor, al . ramei ~i al pendulei. ln ]986 am racut cuno~tin!a cu V:B. Polikov, ~eful laboratorului de miisuratori biologice. Unul din meritele ~colii lui Polikov consta În faptul ca el aplica În mod Î constant~i cu mult succes'.P1etoda. ponderomotorografiei În diagnosticarea bolilor, ajuI'lgând la un Înalt grad de precizie a diagnosticului expres. al câmpurilor fizice ale obiectului, atat la distan!à cât ~i prin contact. În metoda de lucru a lui PQlikov eu , am descifrat ceea ce era cel mai important pentru mine: pe primul plan era pus diiignosticul, iar influen!areir pe planul al doilea. ). ~ Asimilând ponderomotorografia am continuat totu~i un timp .sa iovestighez doar boala, nu Însà ~i cauzele iieesteia, ocupându-mà insistent de depistarea câmpurilor informationale.
.

A'

La finele anu]1.Ji 1990 mi S-R cristalizat impresia ca izvorul

maladiilor ÎI constituie dezechilibrul câmpurilor bioenergetice ~i ca trebuie. tratat nu organul' bolnav, ci câmpu!. Doctrinele filosofice ale Orientului confirmau faptul ca baza 0 constituie structurile fine ale câmpurilor bioenergetice care sunt În legatura

:il

'(-'~"'"~"_.."-"-"

",,""

.-'.

~.

., '-'-~--~'''''''-\''

'!'If

26

27

cu spiritul n-ostru, lucru. pe c!lfe eu ÎI simteam În subcon~tient Vedeam deformatiile campurilor care Înraureau starea fizica a ; omului, V~deam structurile informationale aparute În cazul" diferitelor boli ~i, actionând asupra lor, fiiceam corectiile de ' rigoare obtinand modificarea nu numai a stiirii fizice ci ~i'a altdf parametri informatico-energetici ai sistemului uman. Încetul cu Încetul se cristalizau eleme;1tele unui sistem ce permitea

,practicareaunei puternice influentein sensul vindecariinu numai .
:~

,

a bolilor prezente ci ~i a celor viitoare intrucat deformatia structurii campurilor Începe cu cinci - zece ani Înaihte de aparitia bolii la nive] fizic. . Convingându-mii: de faptul' ca' deformatiile campului ~etermina diverse deviatii la nivel fizic, mi-am impus sa nu mai ac!ionezbiQenergetic. Sarcina mea consta În diagnosticarea precisa, În ~tiinta de a anaJiza situatia ~i de a gasieauza primordiala. Boala' este un "bec ro~u" care avertizeaza asupra faptului .ca omul se afla ;,pe un drum gre~it". Îritotdeauna noi am privit boala ca pe 0 catastrofii .~iam Încercat s-o eliminam În timp ce ea constituie În fapt un avertisment În legatura cu ni~te erori~i actioneazJi, spre a ne saiva. Omul bolind ~ c)Iinuindu-setrebuie .sa-~i.con~tientizeze erorile comise, trebuie sa se perfec!ioneze spiritual, sa caute noi CMde dezvoltare. Acest fapt rn-a Îndemnat

sastuqiez parametrispirtualita!iiumane.
. ,~~

.

'

Metoda

mea. de eercetare a. karrnei poate fi numitii
.

"Pfemon~iepractica". EiJ vad nu ;\tat evenimenteleca atare, cat
legile care au fost Înc~lcate, vild, Într-0 forma abstracta, ceea Ce s-a Întamplat. Cunoscând dependen!a omului de structura
.

~
!

campurilor, am analizat !egâturile dintre comportament,
instan!ele eti~e, sanatate, forma deformatiei structurilor ~i. jJnh con~tientizarea acestor dezechilibruri am aplicat tratamentul. M-am prevaJat de notiunea clasica de Karma considerilf.'d.ca În viata prezenta sau Î!!-tr-unadin cel€ trecute omul a Încii!cat ceva ~i acurn este bolnav. Intrucat cercetarea vietilor trecute ale ornului . este deosebit' de dificila, rn-am mul\Umit cu cercetarea celei'
prezente.

j ':I~

~~-

~

>cate un copil de doua - trei luni cu 0 boala grava era, desigur, ,5u~or de spusca el a pacatuit Într-o vlatii trecutii '~i ca acum ,1.trebuie sa plateasca. Însa eu vedeam cA deforma!ia. structurilor ~" câmpurilor copilului corespunde cu deformatia structurilor .Jcâmpurilor mamei ~ide aceea se impunea concluzia ca structurile ..,câmpurilor se transmit de la piirin~ la copii. ,; Era deScoperirea. unui nou mecanismal transmiterii :: informatiei congenitale. Când corectam deformatiile câmpului '; mamei,' copilul se Însahato~ea viizând cu ochii. Am Înteles cat de '~. mult depindesânatatea copilului de comportamentul mamei În 5 . ~ special din 'ultimii cativa ani de dinaintea n~terii sale. 0 ura 'l puternica, nutrita În timpul sarcinii, de regula constitule motivul /i'traumatismului copilul\ji sau al Îmbolnavirii organelor dispuse În r' regiunea capului: pot apilrea tulburari ale vederii sau auzului. 0 ,çsupilrare puternica a mamei.Îl face pe copil sa fie supilracios. ;:1) aptele marnei determina soarta ~i sânatatea viitorului om. Liniei F ~i paterne initial nu i-am dat atentie, abia mai târziu arn Întelesca ':.responsabili pentru qorpul.. ~{ spiritul copilului sunt În egalii i'/1IlR.s1,lra mbii piirinti. Piiritltii le transmit copiilor. 0 informatie a *,, completa a comportamentului lor ~i al strâmo~ilor lor. Aceastii . informatie stii la baza formiirii destinului copilului, a corpului, caracterului ~ispiritului acestuia. Cercetiirile pe care le efectuez,prin fi~care fapt copcret, confirma unitatea lurnii Înconjuratoare a naturii vii "§i nevii, a organismelor inferioare ~isuperioare. . TrebUie sa milrturisesc ca acest lucru I-am intuit dintotdeauna ~itot ce se pi)trecea În jur confirma aceastii unitate. Copiliiria ,mi-am petrecut-o la Marea Azov. Priveam cum deasupra bancurilor de nisip se Învârto~eau pe~ti~bri miirunti siirind În cârduri din apa pentru. a-~i executa dansurile lor, alunecând pé suprafata apei sprijiniti În vârfurile coditelor. La fel se pot Înver~una copiii diferitelor fiinte . necunoscute noua ~i neÎntelese de n61., Odatii, când eram la pescuit am avut ocazia sa observ un pe~te "sinucig~". Apropiindu-mà de mal am viizut un pe~te nu prea mare care respir,a cu greutate. Am vrut sa-I pun În apa Însa

~

efectul a fost superior celuia obtinut prin actionarea

cu mâinile. E drept ca. au fost unele nuan!e. Când mi se aducea

..".,o;~:

.".,..."_."

,, ~

~,., '7

",

",,"-'

211

2'1

.;..

el a sarit dintr~ datii ~i a disparut ln adâneul raului. Dupaeatev<!, ' minute saltul pe useat s-arepetat, dupa aecea din nou ln apa. Eram uimit ~i am lJ\eeput sa-I urmarese atent. Era unul ~i aeela~i pe~te carc, prin aceastii maniera curioasa, .cauta sa desciiTeze ceva anume ln Jumea lnconjuratoare. El sarea cu lnciipatanarc pe useat ~i dupa aceea ln apa,' riseandu-§i viata lntrucât exista posibilitatea de a i se slei puteri/e pentru a se putea r<:lntoarce ln apa sau sa gre§easca ~i sa sara lntr-o alta c.\irec(le I~i continua lnsa salturile tara sa gre~easca '0 vreodatii.

§i s-au despaJ1it.Dupa ca!iva ani de la despartire fata a fost
,/-

urmaritii de aceasta dragoste, poate nu chiar de dragoste, lnsa de ceva indescifrabil, foarte chinuitor. Ea Χi dadea seama ca nu trebuia sa fie atllljatii de el, Însa acest atllljament exista §i pur §i simplu 0 distrugea. Aducea mai mult a blestem decat a dragoste. Fata a meut çuno§tinta cu alti tineri În speranta ca Îi va placea
,

vreunul din ei. Însa, nimic!.. Am Început sa analizezdaca.ea are
vreo vina. Rezultatul testarilor a fost negativ, Cine-i de vina? 0 feJlleie. .

Cine dintre noi n-a cunoscut macar .0 datii ln viata , avertismentulanima]e1or?
.

0 ruda. Chiarbunica ei. .

.

.

~

Când,lucram ca ghid pe lacul Rita, am viizut lntr-o zi pe/ carare un ~arpebatut cu pietre.Mi S-R:meut mi/a de el ~iI-ampus lntr.o punga de polietilena pentm a-i da drumul undyva ln piliure, cat mai departe de oamèni. $arpele nu era prea mare, avea pielea albicioasii §i eu, nu ~tiu de ce, am zis ca nu e veninos. El ,zacea tara vlaga pe fundul pungiifiira. sa dea semne de Înviorare. Am lnceput sa ma deprind eu el ~i, uitand ca .e periculos, II atingeam din când ln când cu mana. El a ramas mult timp inacti~dupa care, pe nea~teptate, printr-o rasucire agIla a

Spre marea mea uimire, fata §tia desprt; ce-i vorba. jn tinerete bunica ei .a iubit foarte mult 'un om, dar s-a casatorit cu un altul, ,, din interes, Bunica.a ucis iubirea din ea §i din omul iubit iar nepoata trebuia sa plateasca prin chinurile sale ceea ce fileuse aceasta a faptului ca §i-a omorat dragostea, ca a ÎncaJcat legile supreme, fata a scapat de suferin!e. Eu am ln!eles ca prin aceasta } metod,a se poate nu numai vindeca. ci §i ajuta sufletele oamenilor, , destinele lor. " ; Cel care cunoa§te cat de cat literatura ezoterica sau filosofia :.Orientului, sigur a auzit de cele 0 sutii opt legi care guverheaza \Universul. Eu am Încereat nu 0 data sa le depistez În bibliografie "insa, din pacate nu le-am ,gasit Dicmeri expuse În totalitate, ':Probabil ca Inca nu se cuvine sa le cunollljtem pe toate...
~"
\

bunica, Dupa discutia cu bunica §i c:on~ientizarea de catre

capului,a mu~catpunga §ia gaurit-o. . . Am ln!eles ca era un.avertisment, I-am dus mai departe de
carare §i i-am dat drumul ln iarba. $arpele a lnceput sa se mi§te' Incet tarandu-se spre ni§te pietre iar eu, În joaca, am lnceput sa-I tin ~e coada. El §i-a lntors capu! spre mine privindu-ma rabdator, II§teptand sa-i dau drumul. Eu continuam sa-I lin §i, dintr-o datà, cu viteza fulgerului, §arpele s-a riisucit §i capul sau a apiirut lânga mana mea. Ma privea tara sa mamu§te, dar avertizându-ma. Nu va imaginap cat de mare mi-a fost mirarea cand peste cateva zile; la' un instructaj, ni s-a prezentat plan~a ln care era figurata' cuno§tin!a mea. Era vorba de vipera Koznakov, originara din Mun!ii Kaukaz §i a carei mu§catura veninoasa este mortala. ~ Unul din primele cazuri cand am reu§it sa modific nu numal starea fizica.a omului ci §i pe cea psihologica a fost urmatorul: 0 fatâ iubea puternic un tanar, lnsa ei n-au putut riimane lmpreuna

.: V

. nenumaratele pac!lte pe care oamenii le comit În viata . piimânteana de zi cu zi, este unul care-i cel mai gray: uciderea

Experienta mea de bioenergeticianconfirmafaptul ca printre

" pacate sunt secundare §i sunt 0 urmare fireasca a tlpsei de iubire

.iubiriidin noi Îfi§ine,ln cele mai variate forme. Toatecelelalte

,

. .natUra,de oameni...

,fata de Dumnezeu, de Univers, de cei apropiap, de copii, de
.

Urmatoarea Întiimplare mi-a Întiirit convingerea ca diagnosticul karmic permite. vindecarea sufletelor oamenilor. Ddata rn-a solicitat 0 femeie care, din când În când, avea ni§te momente cumplite de erizii când simtea eu acuitate imboldul de a se defenestra, de a se sinucide, nutrind. dorinta insurmQntabilà de

3,0

\

31

a 'muri. Ea i-a' rugat pe cei apropiati: "Legati-ma de pat, tineti-mal" Crizele s-au intensificat ~i au Început sa se repete dlll ce În ce mai des. Femeia setemea ca nu va mai putea rezista ~i ca
.

va avea un s~it tragic. Investigatiile mele au .scos la iveala '.. faptul ca cea care.Îndilc!iSelegile fuseSemarna femeii. Marna a
fost iubita extraordinar de mult, de un om de care ea Î~ibateajoc. Îiprocl\fa 0 imensa satisfactie cancl vedea ca cineva depinde de ea. Marna a ucis iubirea ~i viata cliil biirbatul care 0 diviniza, ';

Pentru mecanism~l autoreglarii campurilor nu exista indivizi, :. -existadoar pracesul negativ care trebuie stopat ~i mecanismul de blocare al acestui proces se declan~eaza automat. . Înainte mecanismul pun.itiv se Întindea pe parcursul catorva
,
.

generapi fiiçandu-se-simptprin aparipa bolilor ~inenorQc~rilora l
nepoti ~i striinepoti sau ID vieple ulterioare ale celor vmovap. Acum viteza acestor procese acrescut atat de mult mcat omul are timp sa plateasca pentru faptelesale Înca În aceasta viatii atat cu siinatatea proprie, cat ~icu cea a copiilor sai. .

- CuviJ;ltele,'gândurile ~i faptele ei au creat un. prograrn de)' omucidere care s-a Întors ca unbumerang ÎIisa nu asupra ei, ci
.

.

~

.

-

Rascumparareapacatelorprin siinatateacopiilorpare absurda

~
1,

.

Încetat. Am Înteles cat destrânsii este legatura dintre moralitatea pirinplor no~tri, a fi'aplor, surorilor ~i ale rudelor ~i siinatatea,
p.sihicul.~. soartanoastta.' . . Fiecare noua' comunicare cu pacientii mei ma du~ea la de scope rire a ,de noi elemente ale sistemului pe care eu ÎI nu me sc aeUm sistemzilautaregliirii dimpurilar. '. , Sistemul autoregliirii campurilor reprezinta 0 conexiune

asupra.fiiqei. Întoarcerea prognimelor negative uneori se produce Înt-un . ritm lent ~ nu Întotdeauna asupra autorului ci, foarte des, asupra copiilor saua rudelor. Dupa discutia dintre fiica ~i marna ~i dupa co~ientizarea de catte aceasta a vineipe care 0 purta, crizele aU.

din punctul di vedere al individului Însa la nivelul campunlor nu exista indivi:?:ici idei, fiecare om fiind o' sumii a !j'nor anumlte prograrne iar mecanis/Ilul blociirii functioneaza Împotriva ideilor , ~i programelor nocive. Copilul intensifica. toate prograrnele piirintilor de aceea ~i este nevoit sa dea un tnbut maz greu. Este drept ca În ultimii cinci - zece ani a crescut brusc ~1 responsabilitatea indiyidualii a omului. Motivele acestui fenomen

Îmi sllnt deocarndatanemtelese.
"
.

.

.

Copiii sunt ca 0 lupa pehtru pacatele clin lumea celor adulti. Multi au observat ca copilul are un comportaznent omit mai rau În p~ezenta parintilor decât În prezenta sttainilor, .când el devine

cuminte ~i ascultator. În majoritatea cazurilor acest fapt este un
efect al mecanismuluikarmic. În timpul comuniciirii copilului cu piirinpi are loc Û\intensificitre~i 0 activizare.a prograznelor, atat a celor pozitive cat ~i a celor negative care l-au fost transmIse de

1

-

,

inverS~a Universului, Esenta lui consta În aceea caorice fapta a omului, buna sau rea, se reÎntoarce la acesta În virtutea unitatii ,( . ' cânipului informativ al Universului. . Auzim de fiecare data ca faptele bune suntriisplâtite iar cele rele se. pedepsesc Însa, cu toate acestea, În lumea ce ne Înconjo~nu se mmultesc faptele. hune, iai cele rele nu scad. Una clin explicatii ar fi,' dupa piirerea mea, cea data de preafericitul Augustin: Dumnezeu pedepse~te Întotdeauna raul, dar cum acest lucru se' Întâmpla 'cu Întiirziere, omul pâna la primirea pedepsei, are suficient riigaz pentru a mai piicatui. Aceasta explicap~ corespunde pe deplin func?onarii m~canismuluidiltransmitere a informatiilor prin intermediul structurilor ~câmpurilor. ,

parinti . În mod &editar prin' intetIDediulcâmpunlor~ În ulumul

.

timp, cercetand multiple probleme, azn descopent ca nu numal copiii mo~tenesc karma piirintilor ci ~i piirintii suportii, la mve\q1 campurilor, consecintele comportaznentului ~i faptelor copiilor. Înca de la varsta de opt ani ~i jumatate gândurile, vorbele ~i

1 .1

comportamentul copilului influenteaza starea câmpurilor, adica
spiritul, destinul ~i siinatatea parintilor. Cu doua mii de ani În urma acestproces Începea de la vârsta de treisprezece paisprezece ani. . .. . Incepand sa ma ocup de studlUl ~I punficarea karmel am Încetat sa mai fiu bolnav, Însa a aparut 0 altaproblema.

~,

"
\1i<: lit.

f

.. "." "":,,:..!.":':'~

,

.w:.:~., =

.':

"

"

..

}

31
1 .

33
l, .\
":! ~

MI.a crescut brusc bioenergia ~i forta de influentare ~i mi-a fostextrem degreu sa.m~ tlchilibrez. Cea mai mica suparare 'pe cI~eva.~ducea preJudlclI saniitiitU~1destJnuluipersoanei pe care ma suparam. . , Sperarn cà voi rezolva aceasta problema ~i toml va fi ln regula. Prinn-.o peffilanent! autoeducare am reu~it sa ma debarase! de ranchiunii, de .?rii, de trairi n~ga!ive Inga a apiirut 0 probl:m_a cu mult mal gr~va. Acum .trebUla sa-l controlez pe cei ce ~a mconJurau fimdca ,once suparare a acestora pe mine, '~ oncat ar fi fost ea de mica constituia un pericol fizic pentru cel ce '
se supara. ,

, .~problemeln

viata privata, maladii cardio-vasculare, diverse

~maiadiiln regiunea capuluL Enureza poate fi ~i un rezultat al intreruperii sarcinii deoarece femeia ln acest caz nu face altceva 'decât sa ucida 0 iubire. Necunoscând acest lucru, mamele se 'Iidreseaza adeseori medicului psihiatru sau hipnotizorr1lui, acesta 'dispune $i copilului Ii dispare enureza Insa râmâne programul de ,distrugere a iubirii ~i vietii ~i, Întrucat sistemul de blocare al 'comportamentului aberant este eliminat, se poatli presupun~ ca el ']n viata va Indeplini prograrnul de distrugere a iubirii la proportii \.mult mai mari comparativ cu marna sa..' ' 0 femeie s-a adresat de mai multe ori medicilor acuzând 0 ,stare proasta a sânatatii sale Insa investigatiile nu au dus la nici 'on 'rezultat:concluzia medicilor a fost ca nu exista nici un fel de Jmotive de boala. Nici umblatul pe la "babe" nu i-a adus nici 0 ;'arneliorare. Deochiul puternlc pe care acestea I-au presupus nu a putut fi Indepartat, ba mai mult chiar ele s-au Imboll1iiVitdupa ; comunicarea cu bolnava. Cercetând cauza, arn viizut ca era vorba de un "deochi invers" ~icare Într.adevar nu poate fi eliminat prin 'descântecele popul/jre.
, '

'

Acest fapt rn-a condus' la Intelegerea unuia din motivele' tragediei tiirii no astre. Omul cu karma purificata sau Inchisa este strânslegat divinitate deacee,a agresiunea Indreptatii Impotriva ~~ sa actlOneaza lmpotnva UmversulUl. Dacii omul atacii individual, el plate~te individual,(t!acà atacii
ln calitate de reprezentant al societii~i; plate~te Î'nn-ea~J s\Jcietate~
'

'

,

De aceea extermin!!Iea ln anii douazeci, din ordinullui Lenin' a cIerului, demolarea bisericilor ~i min1istirilot era tot una c~ atentatul asupra Universului. Dupa aceasta trebuia sâ urmezeÎr\ m?d inevitabil exploziade violenta ~i crime. Societatea a plâtit cu millOanede"Vieppentru Incàlcarea legilor supremè ale eticii. . Ami~tirea erorilor societiitii se g1ise~teln fiecaredin noi ~i toate pacatele ~I nenoroClrile societâtii se p1istreazâ ln
sub:on~tJentul omului, ln karma acestuia.
,

-

I-ati -dorit foarte mult raul colegei de servici - i-arn'explicat

.

,

4nca Il"arn apucat, sa uitâm cuvintele unui cântec fimesf.. Sa fiarbâ-n inimi râzvratirea"... Iata ca acest cântec contine , 'din , punct de vedere energetic, .un colosal ptograrn distructiv orientat \ Sun: de multe ori solicitat ln cazUrile de enureza la copii. Eu explic ca enureza .este doar vârful aisbergului. De regula enureza apare ca urmare a faptului cà marna copilului ~i-a reprimat dragostea pentru un anumit barbaI. Daca aceasta a fost puternica . ~I pe 0 perioada de timp mai Indelungatii, atunci femeii i se deformeaza'" structura câmpului la nivelul primei ceakrel Ca
urmare, la copll poate aparea nu doar enureza Impotriva viitorului ~i a Universului, . ' ,

~
~,

'f

eu femeii. Acesta este motivul stiirii dumneavoastra proaste. Programul dumneavoastra de dorinta a raului s-aÎntors Impotriva . dumneavoastra ~i v.a deformat câmpu!. Cum se simte colega dumneavoastra? . - E ln concediu de boala, dar nu-i bolnava ea, ci copilu!. - ~i ln câmpul ei ~iÎn cel al copilului este prezent prograrnul raului ce i I-ati dorit. Din aceasta cauza copilul e bolnav Întrucât ,el este mai putin imun decât marna sa. Dumneavoastfa sunte~ vmovata de boala copilului. Aveti ~idumneavoastra copii? -'-- Da, un fiu. I-am investigat câmpul fiului pacientei mele ~i am constatat acelea~i deformatii puternice, provocate de programul dorintei de , a face rau.
'

1

-

ci ~i tulburiiri

~i

ceakra tc'tlkra) În sanSl:rita = eere dise: În yoga prin œakra sunt descmnate diviziuniJe anatomke alecorpullii tun'an. ' :1

u'C":''';;~'~i",~~_,...:..

...:,-'.

'34
)

.

Este un .ekemplu tipic de modul cum noi, rara sa ~tim ce facem, ne ruiniim pe noi În~ine, pe copiii no~tri ~i pe oamenii cu care intriim zilnic În contact. .

"

.

35
,

[n ,permanenta

sunt consecinte

ale imperfeqiunii

noastre

spirituale. Eforturile Îndreptate catre lupta cu umbra, cu efectul,
,

Când ma aflam Înca. la Începutul activitiitii de cercetare' a
structurilor

/,

'.

k!\ll11ice, a venit la mine la control' 0 pacienta. Ea )
'

nu pot elimina cauzaprincipala - decaderea spirituala ce se manif~ta În prezent ~i pe care prea putini 0 pun În legatura cu
toate nenorocirile noastre. '

prezenta puternice dureri de cap, se simtea rau. Înca foarte puternic.
.;:...

-

,
~i
'

'r~' - I-ati dorit raul. Constat 0 foarte mare, .foarte puternica .,,~~ dorintade ai se Întâmpla ceVR d'iu pe care ati avu(-o În urmacu~+ ,
cinci zile, seara.'
,

Este exclus, mi-a raspuns femei;l. Îmi iubesc foartenl1,!lt,\ 1 sotul ~inu pot sa-i dorescraul. ";:~, Eu am mSlstat.

-

.Acum cinci zile i-ati dorit riiul sotului dumneavoastra
'

'

, , ': \

.".- Cum ~ fi putut sa-i doresc râul; daca el .a Întârziat vreo,

\* }I

"

doua ore dupa servici iar eu eramfoarte neIini~tita?

Atunciam Înteles. - Ce ati simtit?

.

i'

'1;

.
" :

. mi se Îmbolnaveascarudele ~itoate

Cazul urmator a deschis '0 noua perspectiva În cercetirrile pe care le~m efectuat. M-a sunat 0 femeie ~i mi~a spus ca are ni~te complicatii grave legate de un lucru ciudat; de un fenomen nebulos'. Toti cei care au Încercat s-o ajute, aveau parte de neplaceri, necazuri sau se Îmbolnaveau. Femeia avea 0 cuno~tinta care se ocupa de bioenergie ~i <:1 Început sa 0 trateze. Ea simtea 0 permanenta presiune psihica. S-a dus la 0 "baba", 0 preziciitoare, d!tr ,aceasta, privind-o, i-a spus: "Nu cred di' ti-a§ putea fi de vreun folos." Pentru 0 zi aceasta a reu~it 5-0 faca pe femeie sa se simtii mai bine Însa dupa aceea totul s-a reluat de la capat. Am Început' s-o tratez. Ameliorarea a venit destul de repede, au Încetat efectele secundare Însa eu am observa~ ca au Început sa

cu simptomeIdentite: dureri

- Ma obseda 0 tâmpenie: - $titi ce, se Întâmpla? Când va gânditi ca sepoate intâmpla ceva rau, dumneavoastra atrageti nenorocirile. $i cu cât.vi le reprezentati Într-un mod mai real, cu atâtmai mare e raul pe care-l provocati. . Disciplinarea con~tiintei acum, candoamenii au ajuns la un , Înalt nivel bioenergetic, joaca un roI foarte. important. Una din , legile Universului este aceea de 11nu face rau nici macar cu gandul., Aceastii lege,mai alesacum, nu este un simplu principiu . abstract, ea trebuie sa devina un mod de .existenta.)nvestigatiile.

~

pe care le,efectuezzil.nicprin diagnozabioenergeticam-au dus la
c()nvingerea ca respectarea normelor 'etice este 0 conditie esentiala ~i uiI mijloc unic de supravietuire ~i, in acela~i timp, cel mai bun sistem de aparare. Noi cautiim mereu primejdia În jurul nostru, când cel mai mare peri col ce ne pande~te se afla chiar În noi~i rie macina 'pe nesimtite. Radacinile primejdiei se gasesc În lipsa de Întt;legere a lumii, În ,Iipsa de Întelegere a tot ce se Întâmpla, ÎI:1comportamentu! nostru gre~it care duce la ruinarea noastra din interior. Catastrofele, co~marurile cu care pe luptall1

'

.În articulatii ~i anemie. Am Început sa caut cauza ~i am descoperit di este vorba de 0 persoana care actioneaza malefic asupra pacientei mele. Întrucât ma ocup dest1JI de multii. vreme de . bioener g etica În momeritul când s-a produs atacul Împotriva mea l, . ' ~i a rudelor mele, am' avut donnta de a recurge la ceea ce se : cheama magie, la mijloacele acesteiapentru a-1 opri pe cel vinovat. Atunci am fost pus În fata situatiei de a alege ,drumul pe care trebuia sa-I urmez. . Nu mi-a fost u~or sa 'renunt la lI1etodaviolentei, cu atat mai mult cu cat Îndelungad mea practicii in domeniul bioenergeticii, ~tpdiul literaturii ezoterice, Îmi dadeau un avantaj larg de influente de acest gen. Eu Însa am Încercat sa râspund nu printr-o lovitura care sa-i faca omului un rau, ci sa-l ajut.
,

.

Cand un om este supus unui atac bioenergetic, cauza poate fi culpa personala sauculpa ascendentilor sai. Daca raspunzi printr-olovitura bioenergetica, apare 0 reaqie În lant Întrucat lovitura este 0 Încâlcare grosolana a' legilor Universului câreia, iD mod firesc, ii va urma 0 noua pedeapsa.

~J>;;

36

Putea Il Oafe salvat omul? Testele bioenergetice au aratat ca " ' omul care a acponatasupra femeii era el Însu~i nevinovat. Cauza ; . principalii a ceea ce se Întâmpla cu femela era cuprinsa 1n karma acesteia. Bunica femeii, În anii sai de tinerete, a iubit un om Însa ,:u a dorit copilul ~i a facut avort. Ucidenia iubirii ~i a copilului a dus la situatia ca pentru aceste fapte au trebuit sa plateasca IIiba ~i

-

37

nepoata, urm~ii ei adica. Aceasta plata a pacatelor ancestrale a
Îmbracat cele mai diverse forme: dureri ale trupului, deformarea destinului, tulburari psihice. Renun!ând la contralovitura)
.~.

:

vindeca straturile. inferioare. ~i trupul, transferând toate, deformatiile de pe un anumit sector asupra Întregului. Procedând astfel ei nu fac.altceva decât sa "amâne" bolile. Spre <leosebire de sIln!i, care prin etica lor superioara se ridicau pâna la Înfelegerea . ~i viziunea adeviiratelor cauze ~i conexiuni ale llJgilor vie~i, care aveauviziunea Întregului, vrajitorii actioneazl( numai Într-o anume ni~a ce le-a fost' permisa ~i de aceea multi dintre ei au 0
"specializare" . ingustii.

'

.

bioenergeticaeu amob!inuto victÇ>rie asupramea Însumipentru, ca În acea situa!ie complexa când sim!eam imboldul de a i
raspunde prin fOfla, eu n.am mers pe aceast1i cale ci am reu~it sa !, ma stapânesc. A fost 0 victorie În urma careia am Înteles 0 data: : pentru totdeauna' can-am niciodat1i dreptul ca la 'violenta sa

Este de re~nut faptul ca de magie s-au ocupatoamenii cu anumite aptitudini ~i cu ù karma buna; de aceea gre~elile comise de ei În timpul practicilqr magice se acumuleaza ~i se vor
rasfrânge asupra urma~ilor lor. . '

"

, raspund tot prin violen!a. Studiind mai În detahu principiile

sistemului autoreglarii câmpurilor bioenergetice, am vazut la ce poate duce folosirea, În aparen!ii justiIlcata, a metodelor violentei

la nivelulcâmpurilor.

~ ~(:
i:$ '6 ),
','"

Legilecivile de cele mai multe ori nu corespund cu legile . Universl.l1ui.Daca cineva ma love~te,ma simt rndrituit sa ripostez' cu pumnul. Aceasta IIUÎnseamna Însa ca pot face acela~i lucru ~i la nivelul bioenergiei. Sunt niveluri absolut diferite. În cazul loviturii cu pumnul sufera unul singur -. cel care prime~te. În cazul loviturii bioenergetice, Întrucât omul este, la nivelul biocâmpurilor, Într-o conexiune directa cu toate rudele sale cu copiii sai, lovitura traverseaZa Întregul lan! al rudeniei.. $i: ca recu~ vine pedeapsa Împotriva agresorului ~i a famihei acestuia. Mi-am. dat seama ca ridicarea puterii de int1uentare bioenergetica a omuluilÎi cere acestuia 0 aten~e mai marefata de ac!iunile, gândurile ~i starile sale emo!ionale: nu trcbuie rostita nici 0 fraza categoricapâna când aceasta nu ebine cântarit1i deoarece ea reprezint1i un act de influentare. Am Înteles de ce se spune În Bibhe despre blajinjtate ~i smer~i1ie:este Î~ pll'lIlIl rând vor,bade.!inerea În frâu a propriilor posibilit1i!ibioenergetice . De ce atunci magicienii ~i vrajitorii pot folosi diverse metode de influentar~ inclusiv violen!a? Meditând asupra acestui lucru am În!eles ca ace~tia v1idnu Intregul, ci doar 0 midi parte ~i ei

.

,

Am t.estat 0 singura ac!iune ~i anume ceea ce se Întâmpla când vrajitorul sau bioenergeticianul scoate din bolnav energia , ' neg'll;tiva.Metode pentru acest lucru exista foarte multe: dirijarea ei În apa, În plante, În IIguri de ceara, În animaJe domestice, asupra unei companii de soldati sanato~i ~i puternici, În centrul Pamântului, În Cosmos sau arderea prin diverse modaht1i!i. La nivelul câmpului aceastii energie care contineÎncarcatura de agresivitate intra În câmpul obiectului asupra ciiruia a fost orientata,ÎI deformeaza ~i se Întoarce automat În câmpul "vindecatorului" ~Îa persoanelor apropiate acestuia. . De aceea' oriee metoda de vindecare care nu se bazeaza pe promovarea spiritului uman duce la degradare. Îndepartarea unor anumite simptome nu constituie nici pe departe semnul unei Însanato~iri reale. ,}

~. "

Nu de mult a venit la mine 0 femeie: Acum trei luni a!i tratat 0 cunQ~tinta de a mea ~i i s-a resorbit total un IIbrom," Nu mi-am imaginat ca, cerându-!i iertarej poli sa scapi de 0 asemenea boalal - Pentru mine, nu-i nimic de mirare ln acest caz. Metoda se perfectioneaza continuu ~i acum nu num,ai ca se amelioreaza starea func!ionala a pacien!ilor dar, adeseori sunt ehmina}e deformarile organice. De ce depinde rezultatul tratamentului? ln primul rând de gasirea ~i interpretarea corectâ a cauzelor bohi, de
-

-.:~~

1 1

fi'

38

,19

sW"ea ~ fizK!~,~sufleteascà \n momentul tratlunentului, ..de ,. starea karmeib()inawlui ~i' de .'gradul de co'n~tientizare a ,grqeIilor comisede acesta: , .', 'tj . Cand mi7am \!Iceput practica terapeutica, ducl)am un mod de" ~tà()bi~l1uit: ,~~.~,J:le, ,b~,.vQdcà, ades~ri \mi il)~eam dinsârit:e.Pe atunci vindecantprin masajul tara contact. Ulterior, .. anahzând ft1Zultateleactivitatii mele w-am schimbat \n chip substantial modul de viata ~i comportamentu!. Cu 0 zi \nainte de . a da, c~J:lsuhatii boinavilor ml mulp,imesc cu un minimum dei: ;,. hrana i1U'\n zilele de COJ:lSu t 1 ltatie ~i tratament. nu mananc abSOI~ ' :
mm!c.
,

-

Dumneavoastra nu cumva vreti sa ma faceti sa cred În
. '. , '

Dutnnezeu?

j

.

Cœdinta În Dumnezeu este problema dumneavoastra personala. Eu descriu cauzele Îmbolnavirii dumneavoastra. Puteti sa nu .credeti Îli Dumnezeu Însa sunteti obligata sa iubiti

.

,

Universul ~i sufletul acestuia, Egoismul, lacomia nemarginitâ pentru bunurile materiale ucid sentimentul cel mai important -

'iubirea. Purtati În campul dumneavoastra un program de dlstrugere a Universului ~i, ceea ce-i mai trist, nu vreti sa-I . . stopat!.
.'

.
,

. ."
,

'
,

,

Pasionat dl) diagnosticaœ, de' evidimtierea un or noi (\j' . posibilitiiti ale metodei, uneori uit de perico!. Iar În munca l<i;'~j;. , nivele de 0 asemenea finete este necesar sa-ti piistrezi tot timpul '..~
"

,'"." , ~,
,

. ,,

.

Duelul verbal œÎncepe. Nu mai gasesc argumente pentru a 0

.vigilenta treaza..

'

'r, .

,: convinge pe femeie Însa Încep sa fac ceea ce se cheama : "purificarea karmei". Campul'a fost curatat Înga eu nu numai ca 1 nu simt nici. 0 satisfactie, dar Îmi apare un simtiimant neplacut.
,
"

F emela !a totul ca pe 0 distractie.

Recent .un cunoscut m-a rugat sa consult 0 femeie. Aveain , vreo patruzeci de minute hbere.~a ca am fost deacord A intrat' 0 feml)ie extrem de frumoasa ~ifoarte plina de sine, s-a a~ezat ~i a \nceput sa ma miisoare pliJ:la de curiozitate: Probleme avea foarte multe. Egoismul .ei exacerbat ~i 0 tendinta extrem.aspre avantajele materiale erau motivele unor boh aflate Într-un stadlu . incipient..Astfel de oatneni sunt foarte greu de tratat p.entru.ca sunt despartiti de mine, prin scepticismullor ~i prÎl) neÎncredere. . Eu Îi, ,exphc motiv,ele iilr femeia transforma Întâlnirea noastra

"

- Spuneti cii nu-ibine .sa te ocupi numai de problemele"
'materiale, dar viata te obliga la ~a'ceva. .

'

.

.,,dar -amAm avut multe posibilitiiti de a c~tiga 0 gramada de bani . pœferat sa ma dedic cercetàrilor. Acum.am patruzeci de
':.,ani, locuiesc '\ntr-o c\lmera de paispœzece metri patrati Într-un .apartament comon cu 0 familie compusa din patru membri, În (';'schimb am' posibilitatea .de a va ajuta. ~i nu numai pe "'dumneavoastra,. ci ~i pe mine. Ciind buniistaœa materiala este mai

~presus de cerinteie spirituale,aceasta satisfaqie de,moment este
',claditii pe moartea sufleteasca. Imaginati-va ca sunteti Într-un ;,~estaurant, undtLtotul În j~r arde.În tim" ce dumneav~astra va
.~'

~

\ntr-o conversatie. Eu Însa trebuie '8-0 conving cu orice pret ~i. astfel de cazuri dificilema ajuta sa gasesc noi dovezi ~iexphcatii
ale'tauzei bolii unui om. - Daca celuIa ia tond numai pentru sine, Îi exphc. eu pacientei, un timp oarecare ea se simte bine, Însa dupa aceea actiunile ei distrug organismul ~i odatii .cu el pieœ ~i celula. Pana. la un anumit 'punct egoismul este normal, Însa omul care nu se gande~te decat la sine, Încearca sa ucida Divinitatea ~i Universu!. Sigur, acest lucrunu poate continua multa vreme. Mai devreme sau mai tarziu programul de nimicire a Universu1ui tœbuie sa fie blocat prin intermediul bohlor, al traumatismelor ~i al' nenorocirik>r.

.

vedeti În hni~tede farfuriadin fata dvs.

Pentru multi oameni acum este mult mai important ceea ce se afla În farfuria lor, decat ceea ce se Întiimpla În jur. ;; ;, .- .~i cum, dumneavoastra Îi vindecati În felul acesta pe :
A,

pac!ent!.

.

. - Da, În primul rand cu ajutorul Întelegerii. Însa În ciuda '! simplitiitii aparente, este 0 ocupatie foarte serioasa, - fentru dumneavoastra sau pentru mine? - ln primul rand pentru mine. - Curn. sa Înteleg acest lucru?

40
.

41

- Uitati cum: ati awt programul de distrugere ~Universului; decinci sutede unitati, beala de trei sute ciitiizeci de'unitati. .',. ~ Acum' boala e zero, iar programul de distrugere de trei sute ,.
cincizect AceastaÎnseamna ca eu v-am vindt\.catcorpul, nu Însa §ispiritul, adica am Încii!cat principiul cel mai important . vindecarea prin intermediul Întelegerii. Acum Îmi rememorez cum am fost Înainte de Întâlnirea cu . acea femeie §i dupa. La nivelul câmpului mi s-a Înnegrit total" l '. . Trebuie sa platesc-pentru faptul ca n-am reu§it sa va expli(. . tnotivele bolii dumneavoastra. . - $i ce yeti face acum? \ - Am sa Încerc sa giisesc mijlocul de Ii va convinge. Dadr,~{i voi giisi motiwlpentru care nu v-am putut convinge, voi fi>~ sanatos, daca nu, va trebui sa platesc. .'1' În acel moment am Înteles ce gre§ealii am Jacut În diseutia \:u'3 . . ...:K . femela, ' . - Eu trebuia sa va aduc la cuno§tinta intreaga informati~<~ legata de starea dumneavoastra irisa v-am crutat. V-am spus,:,; ta:;:. , pot ap~rea alte boli daca nu va fi restabilita armonia? C',' . -Da. " - $titi ca aveti un Început de cancer uterin? . - Am simtit-o Întofdeauna §i rn-am impac.at cu acest gând.. .

dragoste fata de Univers §i Dumnezeu', renuntand la pretentiile sale fata de lumea Înconjuriitoare, ea se va salva de orice mal~die grava'

;
:

\

A venit la mine la consultatie 0 femeie §i mi-a povestit cu lacrimi in ochi:

,. pliirnanulstang, ficatul§ipartea inferioaraa abdomenului.
.
.

-

.

'.

-.N

'''/.'

-:-M-am de~piirtit de'sot. Am trait foarte rau eu el. Simteam ca are 0 mfluenta negatIva asupra mea §i ca ceva e in neregula cu psihicul meu. Cân~ rn-am desPMtit, de§i am ramas w trei copii, rn-am slmtlt u§uratà dm punet de vedere moral, am Început chiar sa cant. Nu ne-am viizut 0 jumatate de aninsa nu de mult el s-a i~tors. Eu.am rn~ep~t dintr-o data sa ma simt rau, frica a inceput sa se manifeste lstenc, fiulUi l-a apiirut enureza cealalta fiica se simtea rau. Pot fi toate acestea in legatura cu ve~irea lui? Aici n-au fost necesare investigatii de lunga durata. '. - Din pacate faptul ca intreaga familie a inceput sa se simta rau J1ueste intar,nplator. Sotul dumneavoastra e vampir, elle fura copulor energIa, soarta, sanatatea,are 0 influenta nefasta asupra caracterulUi lor, mclude programele sale negative in structurile campurilor copiilor. Este un om des.tulcie egoist. Un astf~.de furt m aslv de .ener~e de la ~ropm coyu atestii faptul ca eI <qièkarma foarte negatlva. Judecand dupa energIe, el are o':ifjuternica
.
.

.

..Sunt gata sa mor lini§tita.

.

Moartea dumneavoastra "eroica" nu va schimba nimic. Pr&gramul de dezagregare a Universului ÎI veti liisa mo§tenire copiilor. Trebuie sa va gânditi nu la 0 moarte demna ci la . . salvarea spiritului din copiii dumneavoastra. Am tiicut amandoi un timp §i am vazut eum, În sfâr§it, au inceput sa se Îndrepte structurile karmice deformate ale femeii. Aura femeii, pana atunci acoperitii aproape În totalitate de 0 patii neagra a inceput sa se inunde de 0 lumina aurie. - lata caacum programul de distrugere a Universului este la , zero, boala de asemenea'ia zero. Acum §i pliirnanii §i ficatul imi
sunt curati,.

-

'

.

deconectare fata de Cosmos, de dragoste, are 0 mare agresivitate mtenoara, ~gOlsm, destriirnare spirituala, fapt pentru ~are este nevoit sa fie. vampir. Este un caz clasic. Vampirismul sotulu! dumneavoastra ii vine atat pe .linie paterna, cât' §i pe iinie materna. Ceea ce s-a intamplat cu copiii, se poate remedia foarte u§or, dar de acum incolo ei n-ar mai trebui sa-§i vada tatal.
'.

.

.

Nu i-am niai spus nimic femeii, dar am viizut ca in câmpul ei nu mai exista manifestiiri oncologice. Ea trebuia sii~lic di nutrind
Ii

Analiza mea aratii ca vampirismul e 0 boala grava, pentru ca ea dlstruge sufletul omului §i se transmite urma§ilor. Urmiirile ei se manifesta nu dintr-o data, deteriorarea continuindu"se de-a . lungul catorva generatii. La baza vampirismului sta 0 intelegere incorectii a lumii. 0 taniira ,m-a intrebat daca se Încarca in mod corect cu energie Imagmandu-§l un §UVOIde flacan albastre care intra În ea. Ohservandu-i structurilé karmice În timpul exercitiilor sale, am' observaI cil este 0 ind\lcare a legilor. Oriee furt premeditat de.

1 1 1

42 energie: din natur~, din Cosmos, de la Soare, este 0 dovada
.

43

graitoare a faptului ca individuluinu-i .ajungeenergia~ica acesta
trebui.e. s-o. ia de' undeva. vampmsmulul. Printipala .eroare În faptul ca omul nuasociazâ disociaza.Cand nutrim dragoste Aceasta constituie premisa i. a acestui comportament consta energia CJl spiritualitatea ci 0 fatade Univers, noi primim 0

'.; blOenergetJ.~ll:.splntuahtatea, nobletea sufleteasca, dragostea:~. .etiergie, acest mod de Întélegere trebuie, .~ p~ntro a pnml suficI.ent.ii .

u~~ cant.Ita.te e.energie. Trebuie cautate sfereJesuperioare ale d

Cu cat descopeream mai multe posibilit1iti ale met,odei de testare, cu atât În~legeam cu mai multa claritate complexitatea . acesteia. Mi-am dat seama ca nu-i chiar atat de simplu, pe cat mi se parea la Începutul activitâtJi, sa aduni un grup de oameni ~isa-i Înveti clim sa lucreze. Metoda este Într-atatk strâns legata de moralitate, de etica, de parametri spirituali, Încat impune omului ni~te privatÎuni uri~e, pe care doar putJni sunt În stare sa le
suporte. , .

sa constItule un pnnclplU de conduita În viala. De Îndatâ cefi1 Începem sa ne gâl1dimla energie separa!, disociind aceastâ Ji nopune de notlUmle de "spmtualitate" ~i de etica" n~'~

J

.

coiIdamnam structurile spirituale la saracie, umplând' de en~rgie;!' doar corpul fizlc. Omul tre,bUtesa ~tie ca energia pe care eltj.! pnme~te pnn mtennediul unor simtâminte superioare Îi vindecà:P trupnl, destinul ~i sufletul. .Tratarea mecanica a problemei ~i,:( onentarea spre energla bruta duce la deformâri ale structurilof,:e; spirituale.fine iar consi.tmulsuborice fonnaduce la degradare.. :,: .
. ~ .'

Îmi amintesc de un ait caz. Un tanar a fost Învatat sasei1 Încarce CUenergie dinCosmos. EJexersa'de cateva ori p~ zi ~"În::: . cele clinurma, a devenit vampirul celui care-I Învatase. Rezul~tui'!: ' ,a fost deplorabil: au Început defof/!1ârile structurilot sal'e' spirituale. Mi-avenit ideea sa testez mOdul În care Î~i exercita. acest proced,eu i9fluenta asupra omului În unna cu 2000 ,de ani. Te$,tul a eVldentiat ni~te parametri foarte Înalti. Prin urmare' ,",', .. '.' " mamte .vreme, acest exerclpu diidea rezultate exceptJonale, Însa ~a cumn~ poti fi În doua locuri În acel~i timp, tot a~anu te pop . folosl la mfimt. de vechile tehnici. Uitam ca s-a schimbat nl.\ numai omul, .ci' ~i lumea care-l Înconjoara. Metodele fizice de perfecponare sunt acum neeficiente. Trebuie sa ne orientam În mod obligatoriuspre Îmbogatirea spirituala. Timpl.\l este 0 categone nelineara ~i, daca s-a modificat Într-atat v,iteza tuturor .proceselor, Înseainna ca trebuie sa se' modifice ~i strUctura energetlca lu~ii Înconjuratoare.lar noi ne comportamde parca nu s-ar fi ~ mtamplat mmlc În lume diutând sprijin În vechile . metode ~i cuno~tinte.

În coptactul cu structurile karmice ale omullii, daca eu. prezint tulqurari asemanatoare celorpe care trebuie sa le elimin la . pacientul meu,trebuie' mai Întâi sa le elimin de la mine. De aceea Înainte de Îitceperea tratamentului ma verifie Întotdeauna sa vad daca am dreptul sa vindec ~i daca nu, atunci cu ajutorul unei rugaciuni Îmi purifie ~i Îmi Închid karma. Dupa cateva luni de consultatii ~ittatamente trebuie sa efectuez 0 purificare radicala ~i . un post sever. Dar nici acest luctu nu e suficient. Pentru a . vindeca În mod eficient ['ara a produce un rau niei sie~i, nici pacientilorvindecMorul trebuie sa aotJoneze eu karma blocatâ, . Închisa, ceea ce mi are nimeni cliri numeroasa armata'a vindecatorilor de astâzi.' Karma nu se poate Închide cu ajutorul diplomei, este necesara 0 pennanenta purificare ~i fortificare a spiritului, d~conectarea de tot ceea ce-I "trage pe om la pamânt". Acest lucn}:Îi este necesar nu numai vindecatorului ci ~i oricarni om ~iÎn special În ultimul timp. Într-o dimineata a fost la mine 'la oonsultatie 0 femeie iar peste 0 zi i s-a raeut foarte rau; prezenta simptome de greata, dureri de cap.. ,

-

V-atJ suparat pe sot aseara, În jurul orei ~apte?

'

Da, ,În cursul zilei el a racut un accident ~i a botJt ma~ina. Eu am reactionat normal În acel moment Însa seara i-am spus tot . ce mi-a venit la gura. ÎiI diagnosticarea ~i tratamentul karmic are loc 0 influentare foarte putemica ~i foarte profunda. Cât timp campul nu se stabilizeaza ~i nu intervine echilibrul, omulu! i se interzice cu desavar~ire sa aiba reaetii emoJ:ionale negative. În momentul contactului cu Divinitatea se restabiIe~te armonia structurilor

'...

~.

A ~{

r "
4./
',' j

1.

45

. câmpurilor ,~i oric~ emope negativa produceputemice contorslUni. Intoarcerea catre Dumnezeu nu este 0 bucata de lort care treb~ie. sa-ti .aduca Întotdeauna pliicerea, ci un' proces ~omplex ~ phn de raspunden, chlar daca ,este necesar. Vreau sa povestesc 0 Întâmplare interesanta care are un

!

DIVIn ~I, daca ma Îndepiirtam de el, apareau situatii dificile: deii '. .~.doua ori era cât pe ce sa mor, povestea cineva. Legatura dintre .' negarea Divinului ~i pedeapsa era atât de ~videnta incât ea nu putea .fi explicat~ printr-un lant Întreg de concidente. Eram

raport direct cusltuatia actualadin lume. . :-- În mine a saI~luit Întotdeauna 0 mare atractie pentru
.

,absolutsigur:ma p'edepseaDumnezeu.

'

'.

.

. - Ai dreptate, i-am râspuns eu. Îti pot explica În amanunt slstemulpumtlv, cauza neplacerilor tale, i-am propus eu ., conlocutorului rneu.

.

ca programele de negare n-au trecut ~i În subcon~tient Asta inseamna ca structurile destinului n-au fost Iremedlabll dlstruse. Daca mecanismul de ~egare a Divinitiitii s-ar fi instalat, el ar fi trecut ~i in subeon~tient ~i ar fi inceput blocarea destramiirii structurilordestinului fie printr-o boala incurabila;. fie printr-uri traumatism cu chinuri ingrozitoare. De ce moartea trebuia sa fie cumplita? Pentru ca chinurile spirituale ~ fizice purifica subcon~tientul. .'. Cum are .iOCacest lucru? Singurul .mijloc de a suporta Chinurile este inaltarea spiritului deafrupra acestora, transfernrea punctelor de sprijin din trupul care se chinuie asupra sufletulUi. Acest proces natural are loc in mod automat Omul care se chinuie devine mai spiritualizat '. Investigarea., mecanismelor dé transmisie a informatiei campurilor Îmi da dreptul sa afirm .ca Întreaga omenire se afla
acum Într-o situatie. asemanatoare
,

celei. descrise mai sus. ~i fata

.

.

1
"

Cineva spunea di ceasul .I-a inventat omul, dar asta ml' Înseamna ca elÎnsu~i este vârât În fiecare mecanism de c'easomic. Universul este creat ~i controlat de Dumnezeu, dar asta nu Însearnna ca fiecare pedeapsa vine de la Dumneieu. Exista un mecanism 'uimitor al autoregliirii câmpurilor. .Ceea ce oamenii atribuie adeseori domeniului misticului, poate fi În fond analizat, Tu ai fost al treilea copil din farnilie, neplanificat ~i nedorit, de. aceea earintii, fua voia lor ti-au dat un putemic program de amhl~?Te.Inca din copilarie ai avut un fond vital sciizut ~i.ai fost foarte des bolnav. Te-al nâscut În aceste conditii fiindca În vietile trecute te-al dezls de dragostea pentru copii, a~ ca, judecând dupa bioenergia ~istructurile tale karmice, nu ai zile multe de trait. Te-ar put~ salva doar aspiratia catre .Divin ~i sentimente !nalte. Subcon~tientul tau ~tie acest lucru din totdeauna $i te-a' .mdreptat pe calea cea dreaptii În timp ce con~tiinta urma un aIt program. De ~data ce piirâseai calea salvatoare,' ti se naruiau structunle destmulUi ~I.te apropiai de moarte. De ce n-aimurit" Tu il parâseai pa Dumnezeu ~i spiritualitatea numai la nivelul con~tiintei, d~ aceea era cat pe ce sa fii omorat Într-o Încaierare era gata sa mo~i Într-un accident ~tier Acest lucru atesta faptui

. de omen ire are'loc acum conectare~ unui mecanism analog. Am cercetat karma omenirii. È"-drept ca intrarea În aceasta este un lucru extrem de periculos. Principala ÎncaIcare a legilor pe care 0 comite omenirea 0 constituie Îndepiirtarea de Divin (inceputa Înca in secolul al X-Iea) ~i alunecarea intr-un . pnigm!\tism siilbatic. Aceasta ÎncaIcare este prezenta in câmpul . fiecarui om care traie~te acum pe pâmant . Karina "societatii socialiste" contine, pe lânga toate aCestea, cateva pachete de programe negative: programul de anihilare a oamen110r(barbati ~i femei) din cauza at~amentului lor puternic fata de bunurile materiale; programul,urii fata. de oamem~ m~lus la sfâr~itul secolului trecut, ~i programul de dlstrugere al tatahf' fratelui ~i fiului. de asemenea din cauza at~amentulUi putermc fata de bunurile materiale. De aceea e ~i atat de grea viata in tara

noastra.

.

Daca noi nu yom analiza ~i nu yom con~tientiza aceste programe ~i nu yom reu~i sa le efimina~,. yom imparti la infinit fabricile ~i uzinele pana când nu yom platl aceste programe pnn
chinuri ~i suferi1~te.
'

lata calea pe care am strabatut-o de la studierea maglel ~l vrajitoriei prin intermediul rnedicinei ~i eticii pâna la filosofia

'.

..'

-Ifi

;1
"

IUn;i11cohtempbrane. La baza existehtei " Universului stau procesele informationale. "La Îneput a fu~t Cuvântul". Ceea ce noi numim Univers; din punctul meu de vedere, putea apiirea prin det~area dintr-un ÎncejJUt Unic, care a existat dintotdeauna ~i pe care noi ÎI numim Dumnezeu, a doua componente: una - materi!j, cealalta - campul informativ. În fiecare din ele componentil contrarie se gase~te În stare latenta. . Conditia existentei conttatiilor 0 constituie trecerea lor permanentiidintr-una Într-alta. Câmpul t!nde sa devina materiç, >iarmateria sa devina camp.' \ . .. Acumularea conexiunilor energetice În materie este 0 manifestare a' procesului. trecerii co'mponentei materiale În cea informationala. Procesul reverspoate avea loc sub forma cre~terii densitatii materiei, a masei acesteia sau prin aparitia unor organizari mai complexe. . . Daca luâm, de pilda, sistemul solar, constatâm ca telul existentei acestuia Îl constituie crearea unor demente tot' mai complexe În Soare, crearea unor conexiuni informative complexe' pe' seama aparitiei. unor noi phinete, crearea pe' planete a unor structuri' informative. complexe pe bazaorganicului ca 0 noua' .treapta a cre~terii densitiipi informative: Scopul exÎStenteioricarui sistem solar il constituie createa Vietii.În interiorul sau. Ceea ce noi numim spirit, se afla deasupril camimlui inf6rmativ~ia . . materiei. La atingerea unei anumite densitati materia ~e.,transforma În inforglatie.Unicitatea(starea materiei "coocentrata cândva Îiltr-un punct' unic) este Universul. Nivelurile fine ale câmpului sunt reprezentate. de absenta materiei, timpului ~i spatiului, adica. de punct. Punctul tinde sa se transforme În infinit iar infinitul sa devina punct. În. fiecare punct al câmpului Uni~ersului ekista 0 informatie hitenta În legatura cu Întreg universul. Cu alte cuvinte,
'.

..

i

.

'.,:

47

.

care au loc Într-În~ele, din pun.ctul de vedere al-autorului teonei: ar atesta 'existenta În acestea a protomateriei. ln lumma acestel conceppi .ce concura cu investigatiile mele, ap~ntla unel. ste~e poate fi privitâ ca un proces diale:tic" al trecern. mformattel m materie, ca un' reziIltatal "fecundam matenel. mterstelar~. d~ ditre blocul informational, materializatca substanta a "gaurn negre". Aparitia stel~lor este un rezultat al interacpunii a doua Începuturi: al Universului treaz ~i a celUilatent. Procesele care au loc' În adancu\ stelelor ~i În organismul VlusuntldentJce. Sunt procesele de trecere a energiei Î~ sub~t~nta ~l .umvers. Dezvoltarea Universului este ruptura umtatll la mvel fiZlC, material ~ intensificarea unitatii la riivelul informatlv i/I al
câmpurilor, diferentierea ~i varietatea tot mai. mare_la mvelul fiZI:

.

.

punctul este un infinit latent iar infinitul

- unpunct

latent. Exista

doua teorii privind originea stelelor. Conform primei, a lui Kant .Laplace, acestea au apârut ca urmare a condensarii niateriei interstelare. Cea de-a doua, a academicianului Ambartrimian, . sustine ca ste+ele au apârut din "gaurile negre". Instabilitatea comportamentulÛj tinerelor stele, putemicile procese eruptive

~i unitatea tot mai mare la nivelul câmpunlor. Intr-o anumJt~ etapa de dezvoltare, intre componenta fizlca ~Ice,amformatwnala dispar diterentele ~iÎncepe 0 noua etapa de dezvoltare. . Exista 0 contradictie. Universul râmâne punet la nivelul fixaI câmpalui ~iÎn acel~i' timp seextinde,' cre~d 0 noua substanta: un nou iimp ~i spatiu. Dezvoltarea urmeaza pnnclpml pendule!. sensul se schimba dinspre unitatea informativa spre sectorul fiZl~. Orice obj,ect din Univers poate fi cons!derat proces $1, m acel~i timp, orice proces este un obiect. ln fiecare prpces. ~l obiect au loc mi~cari oscilatorii dmspre umtatea mf~rmatlva spr~ diferentietea fizica. Diferenperea fizica trebUie sa corespunda strict ~nitatii spirituale. Conditia. dezvoltarii acestor doua fenomene contrarii 0 reprezintâ existenta unUi al trellea element care asigura existenta latenta- a unui contrariu În c~l1il~t. Acest . roi Î! Îndepline~te energia care actioneaza ca mtermedlar, care determina dezvoltareaUniversului. . Informatia, energia ~i substanta reprezinta un tot umta!.. Aceasta conceptie exista de multa vreme, de exemplu !n cre~tinism, notiunea de Sf'antâ Treime (Dumnezeu Tatal, Dumnezeu Fiul, SfântuIDuh). Orice obiect În dezvoltarea sa repeta ciclul dezvoltarii Universului.' Râmânând absolut unitar la acest nivel al câmpului, 1

1 ,1 i: l' 1 il

48

el se diferentiaia la ,niveI fizic. Pentru diferentierea la nivel fizic est~ ne:esar un' proces anterior la nivel spiritual care' sa garanteze 0 mal~ rezJst~nta. În, cazul disocierii fizice. Este evidenta . pnontat.ea SPIn~~UI. ln aeest mod legea unitatii ~j luptei cQDtrarliJorarata m felul urmator:' mmicul existent emana din Sine contrariuJ sau pentru ca <lpoisa se transforme ÎDc;evaabsolut
nou. '.' .

,

III
.1 :,

'

. Acum ..sa trecem JaprobJema originii' vietii. Pe miisura diferent~el11 Jumii fLzicetrebuiau sa creasca teitdintele de ridicare ale uDlt~tnla mvelul câmpurilor, 'de la ceJe m'ai fine straturi pana' > I~cele mal, rudlmentare, Gradul de unitate se manifesta 1a acele mve)e la care acesta nu s-a manifestat anterior. 0. data cu acumularea diversitatii, gradul de unitate Într-un anUDl1t ector al spatiului, cr~te Într-atât demult ÎDcâtobiectui se s ~et~eaza de Univers. ~ducerea lui la nivelul unitatii din jur at ~ns~mna dlstrugerea lUi..Densitatea informatiei cre~te ÎDtr-atât, mcat apare 0 contradlctte ÎDtre obiect ~i' lumea ÎDconjuratoare. Vlata este 0 ~mtate strategica a obiectUlui cu 'Universul prin negarea tactlca a acestula. Putem spune. ca viata a apiirut În Umvers concomitent. În ÎDtreg c°lJ>lIlsau ~i ~ reprezinta un organ~smuDltar care ~i",continua diferenf,ierea.Într-o perrnanenta conex:JUne ~I mteracttune atuturor componentelor sale. Dezvoltarea acestul proces, diversitatea fizica, sunt' posibile j num~ pnntr -0 onentare c.atre procesele inf°"!1ationale primare ale mtregulul. Substanta, tJmpul ~I spatiul reprezintafor.ma extenoara, ~nformatia ~i.spiritul' constituie coritinutul. Continutui se rea1izeaza pnn forma lar forma genereaza conf,inutul. La baza vietii oricarui obiect al Universului stau m~canle oscIlatonl, of!,entar~a intermitenta spre procesele informationale ~Icele fizu::e,Intrucat Vlata omulUieste 0 reflectare În miniatura a Uni~ersului, procesele trecerii informatiei În substanta au loc in Vlatamult maI rapit! decât ÎDunivers. Un obiect viu se deoseb~te pnn gradul de unltate ~i prin viteza de trecere a' informatiei În substanta, Este probabil ca ridicarea gradului de unitate' ~i al Vltezel de mlgrare reclproca sa constituie ratiunea de a fi a obiectului viu,..

Cu cât este mai 'ridicat gradul de unitate interna ~i cel al . .rdensitiitii informap.ei, cu.atât mai muit se det~eaza organismul de 1:hunea ÎDconjuratoate. Este ceea ee' noi numim dezvoltarea con~tiintei ~ia', personalitâf,ii, Procesul de~rii fizice fa!a de mediul inconjurator este posibil doar În' condif,iile cr~terii Simbiozeicu Universul. Procesul simbiozei cu Universul este ceea' ce .ÎDdeob~te se cheaJDa cult\lra. Procesul de~i reprezintii civilizatia. Cultura n~te civiliza!ia. Civilizlltiala Îi1ceput respinge cultura' iar apoi, ca sa nu. disp,ara, se ÎDtoarce la ea ca un Jiu ratii~itor pentru a repeta acest pro ces la un nivel superior ~i cu 0 aJDplittidinemai mare. Daca Întoarcerea la cultura se realizeaza la Un nivel necorespunzàtor, acest lucru duee la distrugerea civiliza!iei, Negarea tendin)ei de unitate ~i a sentimentelui care 0 realizeaza in Univers, adragostei adica, duce la, disparitia j civilizatiei. În 'general se considera ca esenta legii unitiitii ~i luptei contranilor ar constitui-o Împacarea acestora rara 0 'distrugere reciprocà. Principala conditie a, reconcilierii contrariiJor 0 constituie .viteza trecerii lor dintr-unul Într-altul. Deosebirea esentiala a materiei vii fata de materia nevie stii În viteza de trecere a contrariilor unul În celàJalt. Prin urmare scopul viepi
, "

.

49

.

,

e~te intensmcarea

revelani spiritului În materie pe seaJDa cre~terij

vitezei acestei tranzitii. . ' Sa n'e amintim 4e pendu!. La 0 anumita viteza a oscilatiei exista doua stan care se exclud reciproc: mi~carea pendulului dinspre centru spre stânga ~i spre dreapta. Aceste stari contrarji pot coexista f'<W!a se anihiIeze una pe cealalta numai pentru ca s i ele sunt decalate În timp. Încercarea de a le suplini, de exemplu În
,
,

decursul unei secunde,

la 0 vitezà de oscilatie de 5 secunde,

"

Înseamna Încetarea .rni~carii,oprirea dezvoltiirii. Acum sa ne
imaginam cà viteza pendulului s-a marit pâna la câteva oscilatii pe secunda. Înseamna ca cele doua stiiri contrarii pot fi interschimbate, fiir~ anihilarea lor reciprdca.

Viata pe pamant a aparut ta un mijl()c de pastrare a nivelului .f unitiitii eicu Soarele care a emanat planetele, coborând ÎA acest fel gradui de unitate fizica ~i urmarind unitatea informativa

~,

50

. pentru ~omp~ar.earnpturii ~e. .Prinurmare, În plan.' generaJ, separarea nU.s-a prodvs,' Orice -o'bioct al Universul' tinde s~ emane dm sine c~va opus lui În plan fizic.~i sa creasc, unitate1\ În planui inforItllttioilai pentru dezvoltarea sistemului. Marna care n~te un'copil ~ steaua care n~te planete flic unul ~. acel~i IUCru.Emanarea~!ttebUietompeiIsati prinuitit8t~. spirituala. Viata pe pamânt este oconfirmare a procesptui, realiziirii uni!atii noiipJan~e.cuSoarele. Si~temul solar tinde~i~ dt\ 0 parte catre 0 maxIma diferentIe~efizlca lar pe de alta parte,j(:1 ~~.catre unitatea }nformationa.la. Viata9are a apiirut pe P.~ânf s-~I dezvoltat dupa acel~llegl.' La nIvel fl.zI.care loc apanpa . speCÎi,cre~tediversitatea formelor iar la nivelul câmpurilor den~i'~ cre~W! gra!lul debnitate. Viata pe Pamânt nU numai.qà a aparut ca unJ~ erganism ,unitar ~ continua sa existe ca un ol'ganismunitar,ci'tC este dirijata de un sistem de autoreglare care flpare la niveJu{'~ informational -energ-etic. Scopul aCe8t:uisistem este sustinerea'" corespondentei . dintre. comportafilèntul Partu ~i interesele'

51

.

Îr!ttegului.Cu cat sunt mai mariposibilitiitlleenergetice ale unei. .

.

verigi,cu atât mai mult ea trebuie sa fie orientata catre centru, Daca legatura- cueentrul Întârzie ~i' cre~te auton6mia verigilor; sistemul poate sa piara. De aceea este inevitabilii pedepsirea verigilor care Î~trel'\lPunitatea sistemului, . CompmtamêntuFobiectuJui ttebuie sa corespunda struct:urilor informationaJe ale ÎntreguJui. organism.. . Dada. .Însa. comportamentul fizic,emotiornY ~iinformativ al obiectului diferii de'programul iristaIat În. câmpuj informationa1' alsisteh1Ului, atun~i campul sistemului reactioneazli atacând cialpul obiect:ului. Are loc det'ormarea câmpurilor, obiectului cu inttbducerea unor programe de distrugere, adidi Întoarcerea la starea ini~a. Un asemenea obiect poate fi atât un organism individul\i,cât ~i un grup care ÎncaIca legile unitaiii. Vorbind În termeni medicali slinatatea spiritului determina sanatatea corpului.
1

.

Câmpul informational este primordial În r~ort cu corpul ~iÎi determina soarta acestuia, caracterul ~ starea fizica, Prin urmare se poate spune ca prinCÎpalacondifie a slinÎitiitiifiZice0 constituie . cuno~erea >ojjirespectarea legilor câmpului information al al ' Universului, alegii IntreguJui, a legilor Spiritului ~i.aleDragostei,

Acum viteza tuturor proceselor pe Plimânt a crescut Într-atât; Încât reclama 0 neÎntarziata adaptare fizica. Biogenosfera. se . schimba cu rapiditate. . . Întrucât procesele infurrnationale În Univers sunt prim,ordiale În raport cu cele fizice, problemele adaptiirii fizice sunt legate În primul rand de influentarea structurilor informationale, spirituale ale omului.~a se explica recrudescenta magiei, ocultismului, practicilor yoga ~ia diferitelor curente religioase. Oamenii saluta cu entuziasm aparitia a cate unui nou "mesia" sau "gUru" care le promit mantuirea ~i un nou adeviir. Toti ~tea,pta solutii de-a gata uitand de faptul cà principala conditie pentru rena~tere este 0 mund! istovitoare a carei esenta Îi este cunoscutii omenirii din cele mai vech1timpuri; este vor~a de {endinta de a Întelege lumea Înconjuratoare, de a cerceta legile ei ~i de a aveaun comportament corespunzator acesior legi. . Nivelul energetic al oamenilor În ultimii ani a crescut enorm. Ceea ce Înainte se realiza În decursul mai multor a!1i,aeum poate fi reallzat În cateva luni. Posibilitatile omului au crescut a~acum cresc, de pÎlda, posibilitatile biciclistului care se ~eaza În carlinga unui avion. Daca Însa psihologia lui a rlimas tot aceea ,a unui biciclist, ~i nu a unui aviator, acestuia Îi va fi greu sa fructifice avantajul ce i s-a oferit. . Nivelurile psihologice ale omului obi~nuit ~i ale omului care are acces la influentarea energetica a obiectelor ~ii ~inevii trebuie' sa se deosebeasca chiar ~imai mult. . Cercetàrile mele arata ca se poate pricinui un rau naturii vii ~j nevii nu numai prin actiuni mecanice sau prin forta emotionala ci chiar ~i printr-un gand imprudent. Urmarile influentei negative. cresc În progresie geometrica În cazul uner aptitudini bioenergetice ridicate ale omuluL Influenta informational-energetica asupra obiectelor vii ~i nevii poate fi foarte periculoasa. Agresivitatea fata de un om reprezjnta uri program de distrugere a tuturor rudelor ~Î copiilor sai: Intrucat functioneaza mecanismul autoreglarii, infleunta negativa se relnt~arce impotriva agresorului ~i a rudelor acestuia, Pregatirea psihologica il omului rlimane mult În IJrma 'posibilitiitilor sale energetice, se poate spune ca omenirea se giise~te, de fapt,

-, "

52

ilitr-un regim /le autodistrugere. RoadeJe acestui lucru dejll ni , Psiholçgia omulul contemporan al civilizatiei occidentale' (iar).. acesteta ii apaqine 0 marc parte a omenirii) este psihoIQgiA/' p~agmatis~lui. Acc.entul ei princip~ cade nu pe acumular~' mformapel CI pc dlstrugerea IlcesfeJa, Prin ur.mare procesl4i, . ineficient, "nerentabil" ,al con~tientiziirii, al creerii noilor structurj.; notionale ~i etice' este eliminat din lantul general. procesulUi)

j/.<~:'t ,

'aratâ peste tot. Care-i cauza tragicei neconcordante psihoJogia omului.de azi ~ realitatile lumii care-l mconj.

"

.

.

degradat rapid ~ acum' este' Orientat, in special spre magie ~i ,vrajitorie. Estecât se poatede normal deoarece are loc 0 mOiteltu'éit!Jid., Il ~Ior care permit sa vezi "elefantul" iD. mtregime, adica sa vezi ~i sa con~tientizezi
procesele care au determinat starea de fapt actuala a ol1}enirii
,

: "':-:~-~~f~r(; ,."

'53

problemel~ce se ridicain fata ci.
.

~

.

.~. dificil ~i de durat~ al cautârilori se prefera retetele de-a gata cu:; . maxImul)1de efeet practic.' Daca analiziim calea

.

oricarei religii, YOmgasi .pestetot urmatoarele etllpe de dezvoltiiriÎ.~\ baza: .,. . - c01l4tIentIzar.ea, mvestIgarea lumii m momentul curent,"~r eare are !oe prin negarea 'mediuJui Înconjurator, a dependentei'~ omului fat! de acesta; reJ!lzuJcooperarii cu'acesta; . ,,!~.
,

comportamental in concordantii cu aceste Jegi; . ' '::- apJicarea practicii a cuno~tinteJor obtinute anterior. Inainte acest proces se intindea pe parcursul secolelor ~i , mileniilor ~i de aceea, in morl ftecvent oamenii' nu J-au putut con~tientiza ~i vedea in intregime, ca orbii ,din poveste care, pipiiau un eiefant mcercând sa-~ Îmagineze cear putea fi. Acum olnenirea are ~nsasa va.daIIcestproces in toata unitatea sa. În prezent incautiirile spiritualedomina procesul de separare. 'acumuJarea. itlforllJl$ei. Este 0 cale de evadare din reaiitate, de negare a ci~lizatiei ca atare, de negare a urmatoareJor doua trepte. Aceasta cale 0 utilizeaza, de pilda, adeppi lui Krishna. 0 11doua orientare este mdreptata spre re'\lenirea la principiile eticii, ale comportamentului corect. Sunt doua curente religioase diferite. 0 a treia orientare vizeazii fructificarea rezultatelor practice, Tacand abstracpe de cuno~tere ~i latura etica. Aceasta este magia

-evidentierealegiJor

dezvoltiirii ~i crearea unui sisterii,J

:

Exista orientiiri doar catre prima treapta

.

~ivrajitoria.

0 trans.formare curioasa a inregistrat-o bioenergetica. Început prin elementl':.ale cuno~terii ~i ale eticii, acest curent, mai ales, dinmomentur În care s-a pus problema onor!\riilor }ncasate, s-a'

.

Principala cpnditie deSiJJi>i:avi~tuirein momentul de fata, bazata pe principiile dialeetice, 0 reprezinta unirea a ceea ce Înainte era imposibil de unit. Este vorba de renuntarea la cele piimiinte~ti, intrarea m comuniune du Cosmosul ~i obtinerea informapei, transformarea ei in legi morale ~i ,aplicarea lor practicii la toate nivelurile. . . . pop sa,i sJuje~ti~ilui Dumnezeu ~i lui Mamon2", spunea "Nu lisus Hristos. Cu doua milenii in urma aceste doua tendinte contrarii erau ireconciliabile in decursul vietii unui singur om, 1 Acum Jumea s-a sehimbat, s-a schimbat ~i viteza de oscilatie a pendulului, fha ca oscilapiJe sale sa se anihileze reciproc, adica j trecerea substantei ~i informapei dinu-un;! in alta. Prin urmare " putem vorbi d~spre faptul ca omul eiiruia Îi este hariizit si : supravietuiasca in urmatorii câpva ani, trebuie sa fie' in acel~i timp ~isrant, ~iun om obi~nuit,.~iun om de actiune. . În c~tiinta fhjciirui contemporan 'trebuie sa existe doua ;' procese contrarii: r~untarea la lume, tendinta spre Cosmos, sanctitatea ~i fructifit:area informatiei obtinute, ni~te actiuni energetice, un ridicat pragmatism. Este vorba, de fapt, de un mod de a giindi care va determina structura fizica ~i sufleteasca a omului nou. Astfel sanctitatea, renuntarea, cuno~terea, fructificarea 101-la nivelul giindurilor ~i sentimentelor trebuie aplicate in structurile. sociale ~i. tehnice. Cuplarea acestora nu trebuie sa fie mecanica deoarece ar insemna "oprirea pendulei" ci trebuie sa fie un proces'unic cu 0 desr~urare consecventa pe cele trei trepte. Fiecare om trebuie sa devina sfânt ~isa se preocupe de ridicarea continua a sanctitatii sale, de cuno~tere a lumii ~i de , comuniunea cu UniversuJ ~i de traducerea acestora in viata r spirituala ~i cell practica. Civilizatia trebuie hranita În pennanenta \
" ' ','

Mamou

= idol ln mitologia precre~tina

'ii,
!if

54

.
~ .

'"l"'" ''iW Jrjt J

55

prin cultura, Prioritatea, În sistemul de valori, trebuie acordat a ,'{\' . sanctitâtii ~ nu pragmatismului deoartce Cosmosul este f primordial iar civilizatia estesecundara, , ,Orice civilizatie il-a mentinut pe umerii ~fintilor $i nu' pe cei ai ' vraJltQnlor, Conforrn legendelor, În vechime oamenii ar fi avut un al treilea ochi. Ei aveal.l acces la informatii primite pe cale supranaturala indiferent dedistant1i $i timp, Mai târziu ce] de-al, treilea ochi sea Închis, Cauzele sunt necunoscute cu toate ca ele sunt, probabil, simple: obtinerea, cl.loo$tintelor primordiale este
,

l

. Tendinta care acum S-I!'cristalizat destul de clar 0 reprezintâ cultivarea aptitudinilor magi~e ~i oculte În scopuri strict personale, Verigile sistemului nu mai actioneaza În concordantii cu interesele Întregului sistem ceea ce reprezinta 0 amenin!are a ; distrugerii sale totale: Sa ne amiittim: triburile cu putefllÎce tradi!ii În domeniul magiei '$i ocultismului ~-au stopat evolutia pana . când, Îflcele din urrnii, au disparut. La bazaciviliza!iei actuale stau religiile mondiale, adica ni$te sisteme care canalizeaza toate fortelt omului spre formMea $i dezvoltarea structurilor spirituale fine care actioneaza Î!1directia salviirii lumii, În!elegerea tinitiitii cu toatii lumea $i a responsabilitatii pentru destinele oamenilor" pe care le dau
,
,

;~

inadmisibila rara respectarea norrnelor eticii, lar fructificarea

yuno$tintelor piirea a nu fi legata În mod direct de etica, Într-o anumitâ etaRa nivelurile etic $i psiho\ogic au ramas atât de În urma fata de posibilitiiti, Încât acest lucru a Început sa ameni~te existenta civilizati.ei,de aceea Închiderea celui de-al treilea ochi' a constituit salvarea, Dio. pacate majoritatea $colilor contemporane de educatie spÎrituala $i fizica elimina primele doua trepte - cunoa$terea' ~i morahtatea, Parcurge(ea acestor dOl.la trepte necesita cheltuirea a 95% din mijloacele $i timpl.ll aferent $i nu da dintr-o data ni$te rezultate palpabile, Practic multe $eoli.merg pe 0 cale 'inversa fapt pentrl.lcare sfiir$escprin a se degenera. , Evolutia organismelor vii are loc dupa urmatoarea schema: la Începutare lac un proces fo!jrte Îndelufgat de acumulare a' cuno$tin!elor $i flumal dupa aceea ITuctificarealor, Pentru a supravie!Ui În momentul prez~nt, a~um)Jlarea inf«rmatiei trebuie corelata cu ,ff!Jctificarea ei, rara ca acestea sa se diiltruga una pe alta, Cu a.ltecuvinte, afaceristul, politicianul $i savantul trebuie sa devina sfinti, Problema eticii trebuie sa devina capitala pentru ace$tia, Deosebit de serios se pune 'aceastii ,
' "

religiile,i-a permis omuluisa simtiicomunicareacu copiii sai, cu piirintiisai ~icu toti cei dragi lui, siifie con~tientde riispunderea
pe care 0 are pentru destinele urm~ilor, sai, Avertismente indirecte priVind platirlja pacatelor pamante$ti de catre copii sunt date ÎnBiblie. Anume.ruptura structurilor fine ale câmpurilor carl' raspund de comun.iunea cu piirintii, copiii, cu omul 'iubit, duce la boli din cele mal grave, la deforID!\fea destinului $i

personalitatiiomului, Religiile mondiale !IIifost preocupate de 'piistrarea açestor"
'

,

problernii În .domeniul bioenergiei, Încerciirile de utilizare a

metodelor magiei sau ale vrajitoriei În scopuri personale meschme se lovesc de cele mai Înalte legi ale Universului, Rezultatul este, de regulii, tragic, de$i nu Întotdeauna vizibil deoarece urmiirile apar Încetul cu'Încetul $i nu Întotdeauna 0101.11 face legatura Între cauza ~i efect. Fata care Îi face farmece iubitului nici nu banuie~te faptul, cii ea distruge psihicul, soarta ~i
fizicul viitorilor siii copii, .

structuri $i de dezvoltarea acestora, Porunca iubirii chiar $i a du~manilor are un' sens profund din punctul de vedere al bioenergeticii, Ea blocheaza programul de distrugere a ~nui ait om $i implicit al autodistrugerii ,la nivelu\câmpului din subcon$tient. Omul care nu a fiicut cuno$tin!a cu legile autoregliirii, care nu $tie ca ura sa poate deveni motivul unor grave boli ale sale sau ale copiilor sai, a fost bine apiirat pe parcursul mul(or secole prin poruncile religioÎlSe de iubire' $i binefaeere care i~au piistrat siiniitatea atât lui cât $i copiilor lui, asigurându-se În fapt dezvoltarea civilizatiei. Sistemul autoreglarii câmpurilor functioneaza automat. De aceea de culturii$i magie putea sa se ocupe rara a-$i pricinui vreun rau, rara riscul de aplati

",
,

cu siinatatea' copiilor sai sau ca destramarea personalitii!iisale,
numai omul care, cuno~tea ~i respecta legile unitatii, legile' Universului, omul cu ni~te structuri spirituale superioare bine

,.,"

57
, \;;

~:

'. ,"'""1' ,

-'

. ,,\IJ;~.

structlirilor

etice;;

ut..
"

~;,.." mUI}i.Îa~r. ~lmt

.'?S"
,

.,\fI}\"Mdeau.Cum
<,.1, ',. ,-,?t{;'J;"{ .' . -~ .'. ,-

În~&
, ,

.:\!it;tnagic~t;~'este
","'J'",,' '>:':;~-'-')~\~i:'.~':",'::iJ"~'-:I' ,:-"",~-,~:>'}-r:";~~':_~t-. !.

" .

..44!CU

e:"~im1it'ri\allent

ca acutii/~

Unfapt norm~:

':..:'.'::-:,',':f~rt.: ",'~rt:Ç!),'\1k' :' '. ':."'.'$;>D~~'~'~',ri'-

"A,c't!'l,ij~;;~~,lIiY/;1h; ., .' ",~t~#ZiitoraJ .Pl1IsUC4.i~~Ji~~jUyelelor blo~ne~ç!t!!#
,

-~ a

duce,la:
de_grad~j

acesL, ,

'

','",intij,,'

.,~~~t'.
ibfOen,et ""',,

"

"
""

"ta ~

multor complexe

Mdi, amt

"in,care
""tti'.demoralitate

pentru
au,

"

.' Intrucatcapacltateli\ ,~nergo!iciia structurilorspirituale este de sute $1 Ghilp"demndeotir,nai mate decât a celor' fizice

elatlt

:01"111) "'"

"',',",,'

r\ldele'$i chiarprie

"i~ropiap ~i discipoIii,

degradarea spiri«talâ~. des~ari peQ perioada ÎndelungatI!tft mOdo _n~tIa, la eXterior\ C~d Începe decade~1'
flZ1ca,mcercanle, :.~e"tratament . sunt blocate de structurile suflet~t1 degradatt!i,Prin aceasta SI $iexplicli 'multiplele cazuri În carem!)dlcrna nupOate fi de, nici unfulos. Multinaivi COnsidera .ca pJ~nQO,~I;I~ ~a,$i &ecv~tând ni~t~cursllri,ei vor dev~u, m%:I,~IJvràJUfn, InsàÎn~elé ateStei ~tiinte, spre deo$ebtrjl de alte!e",pot Jf\ltrundedoar,t'tillrteputin~dQar oametiii cu o"fdrmasu~ci~~'\t'de curatli, cu ni§te structuri spirituale d~zvoltate, cu' gancllre strategtca,cll bunatate sutleteasca ~i 0

~~

Subco~~tientul <I~ului'Jlfo~ Întotdeauna; fuarte bine protejat Procesul patri1nderiiÎnSJ:Ib~erit a fosHent, CU0 exorcizare fireascaa progTatite!or negatiVecu ajurorul eticii sOGietiitii~ial ,. . sistelIlelor de aparare religioasa. PsihanaIi~tii diverse1or~coli psihoteJ1lPCuticeail. Început sa asalteze subcon~tientul omttlui ~i;ca urmare, În ultimele decenii, acest pro(!~s a ciipatat propottii nemaiviizute, În acest fel are loc un amestec' gro$Olan~i 0, Îl/fiuenta puternÎoa a structurilor câmpurilor rara 0 suficienta stuclier~ a rezultatelor Îndepartate ale acestor interventii. De regula, pe cercetatori Îi intereseaza mai putin ce reprezintii SQbco~entu] ~iÎn ce mod reacponeaza el la interventii, Pentru ei au importanta doar rezultatele concrete, imediat~ ~ nu Întelegerea profunda a proceseh?rcare determjna , . siinatatea ~i'destinul omului ~ia rudelor &ale, , Lipsa unei. gândirj ,strategice În dOlIleniul bionergiei, preferinta pentru procedeele tactice eu le-~ compara cu actiunile ~oferului cat.:e folos@$tetimpul rezervat asimiliirii regulilor de circulape pentru marirea puterii ~otorului, E drept ca pare eficien!, Însa re~tatut est~ absolut irnprevizibü ~ riscant.
, '

.....

,!' ,

.

.

una~a' capacltate . de ,autodiscij5linare, aca' analizam tehnicile D
(jc~~iIiÜigice.,vorn atluJî\lt set de ~tode;

o~set;'~ ca?tac~stea are i$portanta nu un CIœlrtatile mdlV!dualeale Maestrului ~i ale disclPolulw sa~,,' Tendmfa multot bioenergeticiehi de a obtine acces~1 la ni~te. posibil!tiiti mai ridicate, siirind peste tre~pta chmwtoare ,a ,'~ectionarii ,spirituale, 'poate a'Vea un 'sfâr~it deplor~btt Intrucatso\lrta omiJltu, caracterul ~i starea 'fizica a truPUIUFeste, dete~inatI! de. structurile câmpurilor, oactiune msuficlent ,de bme gânditii Înacest domeniu poate aduce préjudicii Întregii omeniri.

.

t.

...

Vreau sa fia opresc ~ai În,detaliu asupra modalitatilor de aparare, Necuno~ter~a, faptului ca asuprjl omu]uire'.poate aqionaprin .bio~nergie,mult ,timp .a seIvit drept \ln mijloc de aparare, Oamenii de $tiintii aucunoscut acest lucru ~i au creat ~coli ermetice pentru stUdierea bioenergiei.. Urt Sistem excelent de aparare i-au constituit .doctrinele etiço..religioase" care propovaduiau binele nu numai În,ceea ce priv~ faptele, clar ~j Înceea ce pt:ive~tetrairile emoponale ~i chiar gâmiurile, Oricâtar parea de hilat, un roI uri~ În aceasta aparare l-a jucat ~tiinta .care respingea pe fata bionergetica, posibilitatea, influentarii bioenergetice sau info~ationale asupra omttlui. Existau ~i mecanisme de protecpe sociala fatii de cej care se ocupau prea activ de magie ~i vrajitorie. Acum toate sistemele de blocare sunt demolate ~i creierul riimâne lara garda, Asaltarea subcon~tientului care este riispunziitor de procesele fiziologice ~i psihologice clin,organism a fost inipata Înca. În secolul trecut. Acum acest asaIt din Întâmplator a devenit intentionat. Medicii

t\
~

~.
.

$.
psihiatri, bioenergeticienii, vrajitorii, hipnoti~tii intervin grosolan ~.aubCo~tient orientându-se ,dUre efectui eXterior, rezolvând !tdesea ni§te problemepractice, Acest IUCfuse ÎntâmpUipefondul , unei totale necuno~eri a ceea ce reprezintl.acest subc~tient, care sunt legile care il8uv!lfJleaza, ' . . çercetarile pe care 'Ie--am mtreprins demonstreazadi subco~tientul~i biocâmpul sunt unul ~i acel~i lucru ~i o~ce infIuen~ a~ttucturilorbiocâmpuluirepre#ntJi 0 irlfluentar\f'a . subco~1ientului 8S4pra tuturor sistemelor de autoregIare
. " .

59

. . ' distruge rudele.. AsWI, daca omul dispune de putine .forte, el . . . . . tant daca are mal mu Ite forte el Poate ", '
,;

.

.

.

,.

, Dadi omul este pregatit sa ciasanctltatea cu VI~ta IU mea:~~~ng e la ni~te posibilitati mari, . tru pte 0 munca tltanlca pen" ,

buie sa deVInanumal s

'

.

:

.

se poate ocupa ~i de bioençrgle.

:~ fizio)i;lgica

~ psihici,c.Pe cercetltorii .

practicieni Îi intereseaza

<Joar'profunzimea pil.trunderiim sUbconJlient .~i În procesele autoreg\ârii, lar pentru 0 mai mareputere a actiunii se poate . ,.robi chiar o. anurnita aparaturil., Bioenergetica a fost " trÎmsformatlÎn~taiIrl1uentarii practice,a om1J\ui.Nimeni nu se

gânde~te\1sa la faptul cil.,vindecândtrupul, noi putem'prejudÎcia
sllfletu~ ci. boala este 0 apiirare, un blocaj al unui cOmp6rtament .

/

ibcorect'

$Î'

al ncintelegerii lumii tnconjuratDare ~i ca

bi6ei1ergeti~1iI trebuie, ~aiinainte de toate,sii gàseasea motivele.~olii, sa-I ajute pe. bolnav sA mteleaga ~i sa. evitepe , viitor ar~eIile. comise. Orientarea mioapaa bioenergeticii doar spre. p.mmetrÎ .fiziltinu-i aItceva decâtlichidarea treptelor Q.in()afterü ~i' eticii. infavoarea r~hatelor de moment.' Omul ciare;COl\Side~ca ÎI v:or salva pastilele.san procedeele vrajitor~ti ~tedeja bolnav. Principallil mod de apiirare Împotriva bolilor ÎI. constituie respectarea inaltelor legi ale eticii.. .
fiziC e, de pilda, miirirea : ÇJ.n.~natura 8. urm at paIeaprotectiei _' grllvit11i! dinozaurilor. san dotaraa testoaselor. cu carapace, . ~Jutia'19r s..a oprit. An supravietultcei mai l'utin protejati fizic ~imai bine prott:iatf spiritu~ cei care ~au pregatiti sii-~imodifice struCtuia psihicà, comportamentul, m concordantii cu procesele careaveau loc pe Pâmânt. Etica; m treçut un lux ~i 0 necesitate În prezent, este singul'a conditie de;supravietuire În viitOr. Oamenii wc 8e~c numai la siiniitatea fizicil.,mtr-un .viitor apropiat pÇ>ta\ieasoarta Ifjnozaurilor. . ". . . C~œ'~ai numim imunitate este lfI1Întreg, un nivel calitativ . .' alinveIi~ biocâmpurilor. Omul pasionat de magie În d"etrimentuleticü; a iubirii ~i a cuno~terii lumii, se autodis1rl!ge~i
,

1

,

,

'

l'

.

~.

't..-

61
, f

\
/

""

.

CAPITOLUL II
l
~-.

Atunci am decis' sa l:o~tinui aceste 'investigafii pe fantoma, Am desenat pe hârtie un 0I'tI,~am Început sa explorez cu cadrul limitele câmpului. Mâna În care ~neam cadrul a dep~it marginile hârtiei~i a trebuit sa recutg'1a reducerea la scara, Am Început sa , masor deviafiiJecadrului mai ÎntâiÎn metri, apoi IDkilometri Însa .' cadrulrel;1JzaÎn continuare sa se râsuceasca. At!JDciDl-8.ID gândit ca PO!lte câmpuluman se' prelunge~te ID sus pâna la capatul " Universului. f>iciuâspuns, cadrul s--arâsucit la 180":'Am Înteles ca biocâm.pulomu!ui ocupa Întregul Univers, În sus ~i În jos, În raport cu limuele corpului fizic, biocâmpul se prelunge~te la
infinit.' , ' ,
'

StrUCtm'l! informaponalihtabilli,

numitli DM

Densitatea straturilor ~i infonnatia cuprinsa În ele sunt
diferite.

~mp?nerii acestuia,
,

, .', . Cu destul de pup; timp În unna '~.cercun,l,e medlc~e IDca ' mal discuta aprins daca termenuLde 10C~p este.~egInm ~is-a, creat 0 noua armatâ de ~ar latan/ ",pnntre ," a~~f,Jy ferve?ti ai'
,

". 1DI0rmanv-ener g etic , "l' nVlZ l' biJ pentru '
'

Astâzi e greu sa gâs~ti oamen' 1c~e sa nu cuno~câ faptul ca densul corp fizic al omuluieste ,I1tCODJurat de stratufÜ '
' '

'

v~demce reprezintâ de fapt, 0 uI din punctul de vedere al blOenergiei,f , Destinapa straturilor care com pun 'IDve lI~ul ' , '-'" IJJ.loqtJaponal-energetic ' al omul w. ca~ ~'. IDterconexiuniJe lor sunt extrem de complexe: . Cu 'mulfi ani Înunna, când a)a IDcepeam sa lucrez cu b' . " . ajutorul cadrului !1IIlfost vad fonna. câmpu~uiuman, Cât timp mâIla rPea,se mi~ur:::~:la cu ,coIP,uI" totu! e~aIDregula, eu vedeam pâna unde fin Pani' le ; râsucea cu 1800 Cân d "gr am te campulw. Acolo cadrul Se msa vrut sa vlid fi ' orma campulw de deasupra capului am constatat' stand pe ~odea.: nu pot ajurtge pân! la limita ac~tuia, M-am ~~ ~caun ~ I~ceput sa lidlc ~nsus mâna În care fineam cadrul ~e acesta ~ nsa ramanea nemi~cat. Insemna Calimita se gas ea m8.lSUS, '
" ,"', " "
'

e unU!camp " cel'., m8.1 mu 1<1clint,re el. Sa . ..
"

'

Stratul cel mai dens din punct de vedere energetic contine informatia privind starea fizÎcâ a corpului, a organelor a:ceStuia~i . , se folose~te pentru diagnosticul medical':' se gâsesc În stra~rile mai, fine ~i au 0 ~.. ;~tructurile~ice mlanpure 'Ierarhica foarte complicatâ. ln ,stratunle cele mai ap~, se" pJsti:eazâinformafia privindfapte!e, emofiile, sentimentele. ~i gmdurile omuIui pe care elle:-a trait În aceasta via1â. Str;aturile mai' profunde contin structuri ale karmei f8.IDiliei, este vorba de ,informafia legata dl' J:Udele apropiate pe linie .
, ' ,

'

'.

'

'

patema ~imaterna,'egata de copÜ

.

'

,

.

Karma personala a omului,' comportamentul sau În Încarniiril anterio~e sunt dispuse la un nive! ~imai fin ~i cu dit vindecatorul poate patrunde, mai'profund În câmpulomului, cu atât mai . . puternica va fi interventia sa, Dar În aceasta co~sta concomitent ~i forta ~i slâbiciunea diagnosticuluikarmic, Persona! consider ca În pl'ezentnimeni nu este capa:bil sa patrunda ID totaIitate În câmpul uman Întrucât ' orice penetrare este legata de o.influentare, iar influentarea poate fi lipsita de, pericol numai dacii vindecatorul este un om perfect,
cu 0 karma pura,
'

/

,

'

'

Ocupându-ma zilnic, timp de mai bine de doi, ani de purificarea karmei mele, ~tiu câte Îmi sunt Înca inaccesiblle, Inainte de fiecare contact cu câmpul unui ait om eu verific dacii

<,'

- :":0':);.

.'

62
. ,!~

I*~ . 'i/;j' ~.
,,\~ ,'1
.

/.

.
r~
'e

'.> "

.,

.

1i3

pot sau nu sa iricep tratamentul ~i, daca'mi se interzice, Înseamntr ca În câmpul meu exista tulburiiri asemânatoare celora cu caF~} . . . . 'q trebUte sa ma lupt. Pâna când eu nu le elimindin câmpul propriu;'iii niJ.am dreptul sa vindec pentru ca deformatiil~ structurilor melc!\'y ,
-

inaccesibA -cunoa§terli 'rau analizei logice a mintii umane,
. .. . determinat de <!Càte ,notiuni. , , ' lnvestigând zonele de ii-ontiera, dincolo d.e hmIteie loglcll ~I ale ~tiintei oficiale, eu folosl:Sc, termenl care au 0 semmficatle
, ..' precisaÎn si*mUl descris. Astfel, atunci cândeste vorba 'de sen,tImentele dIVine,fieca~e omya Întelege aCeSilucru În felulsau, În funct~e ~!;:onzontul sau ~i d\l niveltVsau despiritualitate. Cu cât VOl'fil?sa mal sus aceste
, , ' "

pot pricinui un prejudicil,lbolnavului sau structurile lui se pot\:
,

''''

Un vinaecator Ideal poate ffnumai un om'perfect ceea ce În , Vlatanoastrapamânteascaeste un lucruirealizabilde aceea e atât . de importantâ astiizia doua cale - calea cunoa~terii,care permite '
,

,muta Încâmpul ,meu ~i atunci eu ~i rudele mele va trebui sa~, ;~ isp~im karma pacientuiui meu.
.
\

sentimentepe SCMa e valon a omulul,cu ~t va fi ma~bme. d
.

,

Întotdeauna utilizarea, ~i dezvoltarea posibilitâtilor tratanientului lui bionergetic rara aaduce vreun prejudiciu clin cauza unui,
contact incorect cu 'Structufile câmpului. ,
.

'Notiunea de "natura \}evie" a:e un sens ~olectIv~1 mciude, m primulrând, toatej1Unuril~,lumll .matenale, de care se folose~te .
:'QIllul
"ff' ' "',

Rabindramat ,Tagore spunea, ca a fi mare ~i puternic nu Înseamna sa. fii superior, În ceea ce' prive~e foqaci sa ~tiisa-l ridici pe cel slab pâna la Înii.!timeata. Mi-am pus de multe ori 'Îi1trebarea de c~ fiilulti.vindecatori nCau putut transmite metod<l

",

' prin interventia terape~tica pot Ji ajutatÎ mii de oameni, pe
,

"

lOf discipoliloLln ceea ce ma priv~e, am hotiirât 0' data pen~
totdeauna ca lucrul cel mai cimportant nu sta În' dezvoltarea

'

,

,

.

capacitiitilorunic~ ~În ~tiintade a transmite'informatia, de a-i
Învata pe altii cum sa se foloseascâde ea. Înainte consideram ca multi, vindecatori, nu voiau sa-~i,destiiinuie secretele pentru <1 [ân1âne În centrul atentiei ~i pentru il obtin~ maximum de <lvant!\ie.Mai târziu am ÎIJtc:les:nu n1,1mai nu voiau, dar nic! nu ca
puteau. "

din ''care s-a pierdut din vedere lucrul cel mai important:

'.

În principal "metodele"

101'.erau 0 suma de' tehnici Însu~ite '
~',

tendinta permanenta spr!;: co~tientizaiea §:Ï Întelegerea lumii, slStemattz~ea cuno~tintelor obtinute pentru Înteleg!;:rea, legilor ' existentei Univ.ersului. SinguraexcePtiea constituit-o lisus Hr~tos la care vindecarea era Îmotdeauna pusa În legiitura cu Întelegerea lumii pe care el 0 transmitea oamenilor prin pilde, poruncl ~Isfatun. În ciuda faptului di În aceastii carte se vorbe~te mereu de cercetiiri ~tiintifice foarte des sunt Întâlnite notiunile de Divinitate sentim«;:nte ~vine, sanctitate. C;onsider ca, ~ricât s-ar dezvolt~ stiinta, orice culmi ar atinge ea, Întotdeauna va exista un domeniu

când Întelegerea lumii poate salva"milioane,' Aceasta Întelegere avut ~te strâns legata de mecanismul cainteial cafUI efect ~ prilejul sa-I v~ pe modificarea structurilor kanmc~. Cand am ~tarea Înleles cit de rouit este determinata' starea fiz~ca ~e sa. actlOnez structurilor karmice 'm-cârnpulunum,eitamÎ~cercat asupra 101'prin cele mai diverse mijloaœ:pnn p.r<lctIcl~aglce, tradtponale. prin vtajitorie,prin mijloacele'medicIDeI populare ~ AIn incercat totu!Însa rezultatele erau S\JperfiClaie. . ' Apoi am aju~ lit 0 coucluzieextrem de.simp~a;l):Ianreaf<)'1el deint1uentare nu fac.'~ deCât sâ-i.traumatIzezê pe paclent~ .(ezolva ea poate da'doM 0 .aJ'!are~tii ameli.?rare Însa ~u problemele cardinale, ln' onœ f?rma Vlolf;:llta ramane. mt violentii. Am intelf;:S un singur mlJloc poate eficleni, ~I I~pslt ,ca de pericol; cunoscut omenirii de foarte multa vreme. ACf;:St mlJloc
,

?

este cainla.',
,

.

."

'

Patrunzând În structurile spirituale ale omulUl cu programele

mele eu ma orientez dupa propria mea logicii, dupa propna mea conc~ptie despre lume. ÎIitrucât eu repre~int 0 parte a Universului ~i la. un nive! fin iau contact cu rntreg Untversul, atunci, În virtutea imperfectiunii mele, oncum mtroducceva de-al
meu În câmpul omului. ,,'

Int1uentarea trebuie sa aiba loc numai din punctul de vedere al intregul~i, adica al Universului, iar acest,lucru esteposlbll

"

-64

numai ÎI1 cazuJofunctionarii mecanismulTlicaintei,
1 ~~

.

(
.

,1
cand aceastll.

.,";{,~,;; 'i:"T:;~;):;~~::~,"~,~;'ki~;: ,,;
,

,~

,

,

65

Ildrese~Spintului

,-

spuoem "Univers" În con~tiinta noastra apare un model .avânlf~ , dimensiuni colosale ~i care cuprinde spatiul, timpul, materia. ".r; Ne este greu sa ne reprezentiim UDiversuI,ca pe un tot unitat:', Numai prin ÎnaIfarea principiuluispiritual dfspar componenteIe
,
'

De ce lui Dum nezeu ~ nu Universului? Pentru ca atunci câri4 "

Universal, adicii lui Dumnezeu.

~
' "
,

s~~i=;~~:~:ti;=~=;:;~::~ . ""~,,,,~""Este.necesar . .~':" '. '."
'" ~I all)te~cPl1eKJ unil or
,,~""""

nicio~tii~;
.

. . câmpUlqiiiurÜl.ir~pU1'ld~f~~ob~JlontJ:.9.~acpe~gakvii
lnsensibilitatea omului ;fatà .de

" biocamp~I~~;ea~oneaza. mQment~: la o?ce atul1~ gân(l$~Wi~,~~ ?tj~'JlCes~~~:"~~~e,
"

",'

.,'

.sa nu .se mte
.'

,'-

.

",

~CUtà.

disparate~i

aparesentimentulUnitatii

Absolute.

,',

' (

energlliefine,

fata de .

',Când omulse adreseazii În gând lui Dumne~u ~i Îi' cere} iertare pentru cele'Înfaptuite, ÎI1sufletu/ ~trupul sau se produc'
:~

schimbari uluitoare: ln: acel mOlllent omuI Î~i recuno~te
imperfectiunea, 'se deschide În' fata celui care ne-a creat ~i+ prim~te de la acestâ puteri pentru a seschimba, pentru a intra În armonia cu UniveTStM. '.. Nici unfel de influente din afara nu pot ÎI1locui aspiratiile

pers,onaleale omului. relative,marimeapa(ametruluimasurat.

.

Pentru evaluarea stârii structUrildr karmice eu reeurg la testele biaeneigetice care-mi permit sa stabilesc; În unitâti Struçturile. karmioe cunoscute. astâzi pot fi Împa$te ÎI1doua grupe:.strategice~ lactice. StruetUrile strategice au 0 capatitate energetica extfem {je mare. ~ide aceea aC1ionareaasupra 1er nu dani$\'e rezultate v.izibileimediaL De starea structuiilorstrategice depinde viitorul-omului ~i al descendentilor sai, de aceèa orice ÎI1ci;rcare de. fqlosire incorecta sau distrugerea lor duce la cuR!area sistemului de protectie a acestora prin autoreglarea .sistemului câmpurilor. Cel mai adesea acest lucru se manifesta - prin maladii grave. Pril\CiPalii paratnetri strategici' sunt spiritualitatea, sufletul ~i Încârcatura de iübire. Structurile tactice au un volum cu tnult maimic ~i modificarea lor se produce'mai rapid. Deoarece toti parametri câmpuIui uman sunt strâns legati Îotre ei, prin actionarea asupra oricâi'uia dintre ei se modificii~i valorile celorlalti. Astâzi foarte des poti vedea. cum, de dragul unei ameliori\ri de moment a starii fizice' a omului, se sacrifioa rezer'velestrategi\:e. Exell;J.ple de astfel de "tratament" sunt '.
. .

contQr$ionarea~cestora,- inertiare.actiil~r nive!~lm mlc f~a de defoi"tnatiile' cAtnpului.incap~tatea 'În.~I:g~~,C!1J'a~t~IUl d~ , oauzli~feet,al\e,VJ$l1i1n.W' d,n ,j1!J:Af'OIi, VJatlicrc:~a' ogroaza . de sitUatiid~ n~nt~elere.~i\ignoMn~lanivelulfi~~". '. .P\;1rieoluioonstâNlth:i ,i ip ,aceea. cii fiecàrql om I-'a crescut . multputereade (;~tMter,Ild!~~P\~terea?e mi1uentar~"asupr~ mediului ~ia. o\Unehilor,dinJuc'DacJi cudouamll.de ~I, tn.u~a valorile, Jriedii ~puteril,d\I'. influentare er~u .<le~ece, Unlt!!.!I,. Il! epoca 8:en~te\'iiiele" au' fost de douazeci ~I teel:, ~a..srar~ltul . aceastà, . , . seco luIu'1 al. XIX-Iea detreizeci:. ~ opt, .acum -. ~X -.putere .a . "'. " a:ju~Ja.optzeci~i optcde unitiiti$ilUl\1 continua m :;a.cr~~ urmaograve. De.Àceea otite inf1lJentii, negativaar~ . ~ între parallietrii strttcturilor tactJced ImpQrt~ta f°arte rnare . 0 are niJ;lul agresivitatii;cOI't$4entii'sau subçon~ben.ta. . Agresiunea.(;on$tientao sil11tHn imedlat ~'.reaCtt°namfata de " ea.Pericoluf agresiunii 5Ilbco~tJente. oonst.a n: hysacontroluIu! . ~sareactIoneaza asupraacesteia 'Ia nivelul, fizic. C~pul ltwmentan la agresiunea subcon~ttenta p~lntr-o agreslune ~e J'!I:spuns ~i,În conditiile cre$teri~~uter~ de Infl~en'Jare,~ntem I~ prezent martorii unor confu.mtan nevazute farasa ~tun de ele ~l culegand doar consecintele lor. .' . Agresiunea subcon$tientii este un paramet~, ln sistemul de parametri ai ca\npuluiuman, care trebUle sa ,al~ap vJloare negativii ~i, cU cat este'mai mare În valoare absoluta, c~ atat est~ mai bine. Este baza buniitiitii reale a omulUl ~l a propnel protectu . . fatii deo agresiune strftil'la. , ~ . . \
.

-

-

"

0

trasatura

caracteristica'

"

importantii

a blOcampulm

0

destule Înjund nostru. .

.

constituie ni~e\ul de conectare al acestuia la Cosmos. Valo~rea lui depinde foarte mult de etica .omului ~i de a stramo~tlor sai $1 .

t'
,66> "j'"" .',', ,'.. j,. 'j ,'.,

W"j',!!
::':t~f(!IA~'
'

,'i, ' "" '. "1~e

'~"~~:1mp?~tuibUra:e
c()t}stltulC~uOiderea'dragostet,

~are~emold'aceste
, '

,',

structu~;i,
, ,J,)~

\ 'jSf:;ltifuentuliubimeste " ' multilatAnf ~i cel mai mare toc' cadrhlsau tre\mie sa fie rezerva.t ~i iubirii fatâde DumnezeU ,il,' ' fatide Onive~,JientUneittdor divine datorit~ carora accede)lll~~ ':jImbioucut1IÜvtmnil" cu pirintii,copiii, ,cuomuliubit ~itu sifief, Nici ofiiniaMt;1 sali nt;1viedin luirlenll trt;1bulesa fie privatii de:, iubi~eart()astra, eând vOlnÎntelege acest Jucru ~i când, printt-o munca de 'ii cu zi, de ceas'cuc~as, YOmaspira catre aceasta ;;'evaJl1ândti-ne Jn modobit;1Ctiv ~Lci!1S1;itaptele, sentimentele,;'/ f

'1'.

.

'CAPtTOLUL
/, '

III

.f

)

'gândurile, viata'noastr1i va deveni cumult mai fericita,

' "" Meçanisinl11kannei' rea.liz.eaiii'unitatea '~i 'intercoIltJxiunile, omului cullnive~ul~i, cu c,atÎJ \Tom cutio~te mai bint;1,cu atât' . l1'Iaiscurti p\?atedeveni ca.lea'nçastrâ deeliminare a crl:ilii actuaJe, fn liniimarj,omenirea dispune de multtimp de tOat!' , 'informatia necesara, privind, legile interconexiuiYlor din lume;' eXpusel~c(}pic ~Lstraluc)t ÎnPo~ncile re,ligioase, Noi Însa;

,

,',

"TeSJareabwenergetjcii
1 ,J.nvestigând biocarnpul uman, am, ajuns ,la cQ1lcluziaca câmpuiui ~ corpuL fjziccoexistâpa doua contra'rll, care intei:q.cfidnfif1Za reciprQc, Viteza de trecere astructu~ or , '. i. ,llIl' " cam"\ly"",,,r"' a" c nm U lUifizicdintr-unul,' ntr-alMp oate fi d Ifentà, " ' , ." ",' _ J. " ' E' 1qJenen~tra tariI diferitelqr,boliarat a,;~tratam- entu l est e cu , " ' " ", - nu. as U,p ra , rouit maÎ e1;iCac~dac~' jnfJ,uentar~aesteonentati.i orgMlS\llului bolnav ~i nicimacar a Într\JgulUlor~amsm CI_asupr~ cauzeicare' a gçnerat boa.la Oricât ai trata 0,boala concretà, ,daca fi t liminatii cauza ei aceasta va continua sa, ahmente:l:e :~aJ\ ~~, d:paC\lm ademo~strat-o pra.ctica, ~hiar .poate mIgra ilintr.-un organ Într-a.ltul. ,Boala nu este 0 gramada carç sà fieeliminatii curapnd sectorul, bO,alae ca apa c.u.:evm: p~ robmet pe care 0 pop opri nlJ.lllaiÎnchizând robmetul, mdepartand, eu alte bUvinte, cauzele bolii. ,',,: '
'

,

Astàzi avein po~i&ilitatellde" a;,pipâi" adevârul c6nj1nut Îrt " Poruncilelegiloi, sa uriim~infa cui-eligia pentru,a aprecia cu ajutorul ciffelor, alcaror limbaj ne esté atat de fa!niJiar,starea În care am adps lumea:În mOinentul de fata ,~isa ÎnperciiIh sa gamm
drumul catre ArÎponia Lumii" ' , '

precurn Tomanecr:edinciosol,.ne lovim tOttimpul cu capu.!de. acele~i bariere, ~Qârid lumea ~ipe noi În~inetari sa tragern mviitiUl'1iiltelecorespunzatQare, ",', , ' '.

'

, atn,Icturile

.
"

,

,

,

,

'

,

,

,

,

'

'

,

'
,

,

"

,

,

",

'

,

'

",

'

"""

"

'

,

'

,

"

'

<..

,

- Anali!:ând deformapile " structunlor

campulUl u~an, am,vRZUt

1
-'"

'. ca m~lte,boli mecp la l1ivelulcâmpullli cu multJ a:",ma!nte caele .f' sa se manifeste, la nivelul fizic, Cauza. deformarn campulUi 0 . constituie neconcordanta caracteristiçilor câmpulm o~ulUl ,cu cam ul informaponal al Piirnântului ~I Vmversulul. G~dunle, stiirle, , emotionale, , comportamentul, intrate În c?ntra~lctle cu ' V, mversu ' armoma , l01, duc la deformarea structunlor campulUl,
,
'
,

,

-

"

','

.

,".

~

~

68
,.

..

-

69

,Prin

-'

c~purilor,~~bu!~ fi,e fn numar. de cinci-~pte. Însa,:. sa masuta In~~~~il9r, ml-am 4atseama 'e4.numarul lor . Imèns.Flecai:&t':f~,n~iv.,;. '~sau~rie emo~onali formeaza În straturile informativ-energetice ale campului uinan "aderente" a,*,or eliminare duce. la armonizarea structurilor ~pu!1li $i,asti\rii 'f1zice ~ on1Ului.Analj~dsutele de cazuri,' , ;~.amÎnte/es Ca bclilei tr~~atismele. neplaceriie yieti~ degradarea p~on~itaPi.a~actenüui §i psihicului suntdiferite manifemri

~~:~;~rt~tca:::

~~~~~zelor

~e prod?C~te'defo~
O:U~fl~em~:f~~1I

~

'

ale ispii§irii.Am Î1JtUitcânu numai .corpul fizic constitUieun . s$tem\lnitarcuo.~transa interac~une,it.Qrganelor, dar' $i ca structu~lespirituale;'P.$ihicul{oarta; car~~rUJ sunt element,eale s

acestuisistentlnt'lueniarea oricâ.n.lil\ clin' ac~ti paramètri determqaautom,at'mOdfficâii În toticeilal~. Dio acest motiv,de

ac~ll\$itimp psihicul,. soarta"tJXJiea' desMatate ,inBuentândpozitiit toate ' latutiIe. \;ieJii <>mului..'Toate problemele diri;' viata omuItti, ' '. neplacehled~\lliitboliiefizjCè~i psihice, tnuimatismelesutit rezuI~~ 'aletœyit~jti.sistetnului de, autoreglarè. a CampI/lui, 0 bldcaie foÜ.uii aÎnCepUitduidestri\mârii smictutilOCspirituale,ale struoro.~or stfategiCe;'de ~,azaj'~ponsabi1e:~ de 'sUPravietuireli
ol1!ll!IUI $t'a,desCèhd~tllors8l, ".

~d~ ;cte~erea ~ul\li.

dè spiritualiiarnidic~În

,

deZvoltàriiorganismului,. am descoperÎt structuri1ekarrni~ de pto~a omului Împotriva nenorociri1or,' mumati~elor,' ale structUrildr norocului, sticcesulu~ pe, care organlSmuI-. le ,eproduce $iJe reconstituie În pertnarientA. Distrugeréa lor are loc atunci când omul se dezice de Dumnezeu, de parinti, de copii, de omuI iubit. în câmp eJCÎsta. tructuri care, sunt,responsabile de s capacitateaomului dea iubi. ~deformarea lor d\Îce la grave imbc>lnâviriinclusiv la maladii oncologice. Întrucât corpul fizic impreunii cu structurile kannice constituie' unproces unic, el poate fi testa!, pot fi fiicute prognoze aSupra stiirii sale,viitoare §i, În"acest fel, sep(ja~ efectua'o diagnosticare timpu~ie, se poate da d apreciere corectii a fiecarei influentiiri asupra omului. Metoda -peImite ~i testare", in grup a oamenjlor, a programelor socIale $1 chiar a unor tiiri Întregi,' permite elaborarea unor prog1'1Oze pe termen hmg,analizareadestinului subiec~lor vii §i aleobiectelor . nevii, .În. conditiile lumii. contemporane, urmiirile oricarei. catastrofe devirt din ce in' cernai grave. Elaborarea metodei de , descoperire timpurie a situapilot critice pentru un om, .Iuat separa!, pentru un colectiv, pentru 0 organizatie sau un obiectiv industrjal-.este nu .numai Intemeiata dar $i .indispen~bilii pentru
sQpravietuite.' .' . ".

\

.Jn acestIÎ\~dam elaborat,ÎncetUlcuÎnce~( principiiJqi -- eleme,ntele.t~i' bioenergetÜ;e. are . c permite aprecierea paramet~dor ~lcontr(jJul rezultatelor influentiirii structurilor
câmpulpj. . " . , '. AI1alizândeoryè)(iun\le dintre parametti de baZa ai sistemului autoregl,arii am Înœput sa Înteleg mult mai profund legile
11

.I!lpr~e~I"~,*imii asuprllcomplexului inforfuativ-'ener~etic al °Il1u1U1lml~~a.exttem-d.e n.ecesar sa: efectuez.o ajJreciere ..~ rè~lt1telo~',~<11unu: re.~pectIve, În cazcontrar, aJtltând' truptil, . . pop ,de.tenorapnnclpaIele' sttucturi 'katmi.ce." Influentarea bioenèrgeticii "este cu. multmai puteniiC! 'decât 'mice medicamen~eÎns~ $i~u mult mai periculqasâ; de aceea nu trebuie lucrat.fiiraun siStem de control. . ". .

"

. MetOda testiirii extrasenzoriale pemUte analizarea nu a " parametri lo!, fiziciai obiectivului: ci structura ~âmpul~i, sau, Intrucât embrionul viitoatelor eveJumente ale lumll matenale se giise$te ln:structurile campului, situa~ile de viata ale ni'veluluifizic constituierealizarea programelor existente la nivelul câmpurilor. Evenimentele caré au loe ~n Univers nu sunt 0 intera~une ha,otica a diverse/or obiecte, ci realizarea unor programe determinatécoclate in oampul informativ energetic; al Universului. $iiul evenimentelor trece din structurile informa~onale În cele energetice $ise materializeazii la nivelulfizic, Mecanlsmul karmel e.,tere:tlectarea principiului comuniunii omului cu Universul.

.

.

1

. .'

.

Pe exemplul tratamentelor diferitelor maladii, prin analiza . comp~exelor situatiide viata ale' pacien~lormei$i deasemenea prin testarea diferitelor programe $i obiecte, am 'sa incerc nu doa~ sa dezvalui posibilitatile metod~i de testare extrasenzonala CI. 1sa $

Il 1'1

~ <

.'..'

...,"

....

.

.

.

71
.

,

:-,

Eu n~~'voieaigh1çesc,

Eu, ~e1)

c\Ulzaleholii ~ile

'vad, Supiitarea eSte, una din bele mai. r1lSpândite Înci\Jchi al.e IegiJor Universului care po~ ~,eterminadifeiite nepliceri Î1lviata atâtaceluia pe Fare tes!1peri,cât ~iin propria ta viata..
hi;-'.:,,, }
',;' ./",' ,", ,: , :~" '" ' ,,' <

::"<',::' \' t: ,\ ~MIIJ4,;Nu.dI' ','

, '.

.<:,

\ -::'~''';i,

:,.',"

:':':';' ,".-

::":,i; ',..."~,~:>:,-:,,,:":,:,

"';}.:i~.";}!~""~;:,~;::'13f~;~.~',rj,"'r:i:::4Mf}i~ti,'~~~'J'/!,-

\

\,

tot cepâtrunde
". .Daci.

. ,Multe.proceseclU"e~u loe( ~~'ÎI1~;ri eliminat:ea bloÇaje1or dintre«n1$tiÎntl'§i
În

~it, Îttlfreptate .spre mtb~ti!mtul'omultii ',,: ",

DiscutaIDcu mainhnÎij fetite de la ani. Mama~ise plângea ca pe fetita 0 e,vitâ colegele de, çlaila ~inovor sa fie prieiene cu
"

"

,

,.',

\,

,

'suboo~ti~r~~e

ungbid al:acpunilor~i
'.

§i

,ea.

. . .

.

;.Îl1cePe$AfuncpQ11eze,activ,.

.,;,>,'.:.','

.

~u osuta'o1!!1tifi.cint~;.~'Îp:,\IntIJ absoJutul subco~~tuluier/l.În prDJciPaIap~jullll1c(Jilosofiei; al câtorva§coli ezoteriee,Înprezent ~jpro&eSi s,-/l raliaqi
.' ,
,,'

r,
1.

-':'Spuneti
'

nume1e fetitelor.
de fiicasa. .

.

I..aefectuar~testelorvi\d

ca tOatefetitele numite <jefemeie
'.

au 0 atitudtne'negativi\.fatà .

medicjna.
'

mamei,
'

- în'l9?4ati
Ces,-a

jignit foarteputernic0

femeie; Îiexplic eu
S-i\.,(jreat .0

Întâmpla:t?Prin'

aceasta jignire

Logicaco~tiintei umWfeste orielttati.esupravi~

"

"'.,1.'

.'

,corptilui 'fizic,Logiœ 'Stjbw.enttdui ".titre, pamarel{i§i de.zvoltarea', struotiimor ~lUaIe'Pe aceea;Încercirile ''de sul>Stituiremecaniea' a acestota'm 'cele maimuJtecazuri ducm "

disparipauneia diaau*
'C'"

dOll!~mpOnente"
,',' '

,,' '. ','

,

ÎncAArc&,si. Pltru1\di' În eI,.;dat:,~pentro

,;Aeu~ s~bCO~tu10inül~i asimileammurd&1aenergetioi cu, 0 vit~ ,netnchipuitâ, '§i:nullumaipentnlf~ ci mtf4Î
.

",

".,' p" se' ,bloca

_6n~tientu1. ,. ,"., '. " " SentiJ1)entele§i tcairilenegative; pâti'UnzâM,În' mtbcort~ent, nu ,1tJ!IÎ',poti 'oontr6Iatede,'om:$i,c'Întnlcât f .~tateafizica. este "s~~legati desubcoJ,1~6I1t,'aPIir n~tti dependente comPlicate~i
!-

~.

deformare a structurii câmpului dumneavoasttà care a' trecut Î1l. . câmpul fetitei ~i este orientata Împotriva femeiloc Çolegele simt , atest lucru ~inu vor sa se joace cu ea" ' . . . Dupa corectareasttucttlrilor,cântpu}11i,mamei s-a vazllt,cum se schimba atitudinea colegelor m!â de fetita, Mâine ele vor,fl toate prieteneleei. Corectareastructurilortrebuia s,-o fadi marna Însi\$i. CU toate Ca ea nuera un bioenergetician' ~i bioenergia ei' eraa oinuIui normal, conCentFarea. precisaasupra punctelor cântpului we se 'cereau CQrectlite~iajutorul meu pentru a ajunge la un contact la nivel spiritua,l cu Universul, au dus la rezWtatul
dorit.
l '

'

D~te urmiri grave..

,':
\~",
}'

','"

"

1

Am avut la.'consultatie.un biUbat'care acuza' ni,$te'dureri de " cap permanente" Am giisit cauza balii sale, Cu zecettni inainte de ÎntâJnirea noastra els,-a,supArat foarte tare pesoJ:ia sa ~, cu laate casoJ:ia i"a dat motive pe*truacest luCIUibArbatul totU$Îsufera , din cauza sUpAririi sale.I-am descris toate acestea, el m-a'

- Totulecorect aGestea'?"

ascultat ~iapoim-aÎntrebat plin de miraie:
Dar spuneti,micum
.

.

deati ghicit toate
~, ,

1

.Orlan tratam pe bunica unui tari~.' Principala tulburare de care discutarn cu ea era 0 mani supanire pe marna acestet\L Marna ei, Într-o situatie dificila, a jignit-o printr-o fapta. oarecare. Probabil ca ri-a putut proceda aItfel .' Însii fiica a tinut ace~ta , sQparare ani de zile. Soarta ~istarea de saniitate a fiului, respectiv nepotului, nu erau tocmai În regula.Întrucât la nivelul câmpului intre copii ~i parinti exista cea mai strânsa comuniune, supiirarea copilului pe piirinti sau a piirintilor pecopii cf~eaza ruperea. ~1 deformarea l:elor mai fine structuri care riispund de el relatnle normale' binevoitoaredintre, oameni,. Bunica tinea supiirare pe . " ". marna sa Defurmarea structurilor câmpului' sau a fost transrr.nsii ' fiului ~i fiul s-a ciisatorÙ de ~ase sau ~apte ori. De. fiecare data s-a

'.,

.

',,"
72
.
: ',' " ,'' -', -', "

' ,,\';t~lt'
"'"
'',' '. -" " ,

,~
5~~~.:_.'.

",

\

-""I.t,,~;,>,~~

73

desl>aqid?re~,~fÜale

C~foot~'SQfie,:i",Si,vtatade

fMuli~~

se'ptindéa~e.~~.l.iltl,urdel. N~ "veaillt"'FQbleI1!~i ghi~ron c~IIu.:rn VI3Fi ersonalii,-~ este lin OIiIminunat,~ p !a su~~t, se,mtâh:1ea. u fete ,exceptionale, dw:!nu putea.~ ~
mtemeleze . ~I et !I fl\.tlllhe ca top .oamerui.., . . , ','< '\r '~'i . C6Ccetarea StructUrileka.tmice demonstreazli,in

mod tlocyent

.Ia ntv~ul'energetic poruneabiblidi: '"Respect~pe tatiÜtau ~pe

marna ta ca sa se prelungeasca zilcletaiepePiin1.inL/' r ., :~ ,. RapçrtUrile,fa!A'<!e.marna ~i cietata trehuie ~Ii fie intotdeitÎlnar 'cele' de respe,ctat.. Codullegilor' ~iregulil()r 'care aexistatÎl1 soc.1êtate În to!ite"v.eacurilep.riotej~În1potriva destriimarii celo~ ma! fi!1estructUri ~ecâmpului oamenilor. ACÎlm toa.te aCe1:iteau a
fostpterdute.
. :</...,~.\!

grava bbalâ fizil;â,functionala sau organica. Daca i,s-ar fi racut mas.iIi §Î'i s.ai ,fi administratanalgezice, ar fiputut apiirea probieme'cuinima. Aceastaesto infonnapape,.care am obtim~t-o . cercetâhdu-i de/a distanta structUrilecâmpului. Trebuia sa-~i pUrifiee' karma,,"~aelirnine principalele cauZe,aie bolii. Eui! swuun:,in1:lecareorâ$i-i explicarn incalcarlle .inraptuite de piirintii sai.,~Niv,.elul energetic, lainceputcatastrofarde scâzut, a inceput sii-ioreascâ incetul ,cuÎncetul. fentrumine lucrulcel mai irnportaht6Ca, sa.-i aduc la normal patametridebaza, sa-i, curiit câmpuLdeti'llburiirile karmite) sii-i elimin m.rboala fizica ci ca\i2e1epentru ca simpla eliminarea durerii tizice putea sa-I coste foart:esbump, Armonizarea structurilor. kartnice este 0 metodii . , ,
,

neefieace.S-ar tiputut, sa nu reu~escsa-l1Vindeç' ia plecare, pani

,','.
'""

:

'

,,'
,

,.
"~';:\,>

Nud: ~ult.s-ltpetrecut o.intâmplare inter~an.ta" M.,a$U.ti~\o de o-.tadiculitâacutii'illrcl . ,l'emele ~rera Î :~i":lbolniivjtsotul trebUta sa plece r/Jtr~, deplas~e de lunga duratâ. I~arn cerçetat. star.eli,s!inatatii de "la disumt{. ~i itm cOn$tatat..I:a nuci deloc Îmbucurito~,. oN!,!;" demu/t ,avus~e .ud ., preinfarct 'iar ' acumÙ d~rere a.çut1!,Î!1regjlJnea19mbara.EI a vrutsii.se4:uca 111 octor Q sa-rpotoleascii du.rerile; ~r bille,cii nl)a apucatpentru ciiacti J».!M_apâtea ~ro~le!l1~cu inilt)a.Biirbatul, tanât incâ,prezinta tulburankarrmce ID pnnclpal sUb forma unpi putérnjc simtiimant al jrgmr1! pecare I-a, mo§terÜt de la piirinpisai. De aceea el si adesli,°ri se simtea jignji, ÎI1 subcoll§tient uneorichisnfilrii l7anUlasca.acest lucru.. ln ultimii câtiva Ani, conflictele in 'care fusese .~~at I-au .dus in situatia dé a agresa rara voia sa . o~menll la mvelu1campului, se supiira §i, caurmar",p[Îm~a lovrtunle deraspuns. Acest lucru a inceputsa inflllCnteze inmod negatIvstareasa fizidi ~i, În primuLtand, inima. Eieste u'nom bun, ~lin de. s<>liçitudine,pararnetrii lui spirituali sunt' destul de OdIca.1J~ea ce I"a servit drepto bunAaparare, de,aceea pedeapsa c p~mcJpala s-a onentat asupra corpolui ~i el a' Început sa fie bolnav. Pe seama.chinurilor fizice e~i§i salva sufletul. Faptul ca -1-au apar;ut dbrenle ,Iombare" J-a sa/vat de lainfarctdeoarece . putemrca defO/matie a câmpurilor trebuia sa se manifeste'printr-o

.

.

,

insobimb jj-~Ioc;amoa:u~lebolii. ÎI sunam.,piIiii la mieznl n°Ptii.' '. Dirni~ata.iIn~am::Ultat'din nou ooadere anivelului energetic ~i deformare!f- c.ampului. MotÎvul? Se supiirase pe mine: Seara a vrut ,!I1ise ridic~ dar a ciizut ~i §Î+apierdut cUno~nta din cllUza dureriL Omu1nu era';pregiitÎtpentru metodamea. 'de tratarnent co~dt:rindpiilrdacâÎl vainfluenta unbioenergetician, durerea tre&tiiars!.~:P~W~~ I-~ explicatca numeritlishe. stlpere. El aÎncalcatatati,a Ani legile superioare, ÎI1câtcâteva ore 'sunt insuficiente "penTtVllrl YÎtldeca:..Eu mi-Ml continuat actiunile. Spre-:seara'.dureri!e au trecut \Iiel\! putut pleca-În delegatie. ,DUpâcâteva zlleÎnsâ m-a sUnat sotia ~irn-a rugats-o consult p6'iiicii,r:fetita. i~i pierduse .cuno~tinta la ~coala ~i medicii n-au putuisâsptlna ';ce-i' cu ea.' Vinovat era tatal. Starea fetÎtei s-a ; - inrautiititfiindca tatal s-a suparat din nou pe mine~, fiindcii arn > d Îndiirat~i ldvitura ,. karm<j" estul decuratii; supiirarea s-a Întorscare respectaulegile a prirnit-o. copiluL Înainte, când erau sfinti, snpreme, oriee om care s-arfi supiirat pe ei, primea pedeapsa pe loe. Era un fel deprofilaxie: oarnenii ~tiau ca n-au voie sa se supere sau sa jigneasca. Acest lucru ei il vedeau ~i-l sirnteau pe propria piele: Acum n01 totiavem karma negatÎva ~i de aceea supararea ,;se prabu~e§te" in' camp ~i nu se petrece pedepsirea Instantanee: noi murim cu Încetul. Lipsa de Întelegere §i de sensibilitate nu ne rermit sa vedem procesele reale.
.

"

.

..1

,74

,
,-1. " r'

,"

.
.,'

75

,.'Uf.,8,t°areà#acienti.vni

pOveS~ca

s-a d~iir1itde

sot ~
'

consiiJeqci~v;ita

deat~t lup~ estemamasotJllui'. Maroaa
Ca, laprimavedere,
.

mcuttot ~si\jjlurpe!1tru,'a"i d~pâryicutoate

~ u.nw, , ,P1UZ1\,
...
,

purta":inecq.,~IJt.Am,tnceput

s!cercerez, sa vad care.i

,~enea ,compol'tamental mamei 'fi' am vazut .'cii pânâ la n~tet"~, fiului.'el! ~"a',urat sotu!, tot timpul era supiitatâ

. Ba ~I~a creat,unmecamsm,aidivortplui de sot, Sentimentele _negatlve, au.cr.eat,unbloc infqgnati°nal care a ram~ fu , ;~ubcon,tieutu1el ~j, 4e~marna nitase deinultaceasta Întâmptare ~itI;iJ~te~o~ Ou'SOpilej, m(CaJi.ismul exist! În câmpul
cice$teia

peel. ~iacest~~ntimellt~au pers\stat;in ea destul de mult timp,

'r,:atn.~fiCtt:4:d',DupàteltitiVinovat.\{datiile dintre oameni sunt detei-mina~~dbni~'>CodUriaie ;câmpOrilor lor, Câmpul fiecirui omOOl1tine câte ,un set de progranie care detemuna interteiatiile~OI.flumea, $i'qJ oamenii. Sentimentele de dr8.gosœ,'ur~'~epe carele,nutrescceidin jur fatiide (}lU '. oorespupd'cu's1(i~'cuceea'~e-i acestula. D~ .6ÜditÎn'~ ~aSunt(\~care::sUl:ltu.Wmanentii,'1IgmP, s~t oamenl Cllfesuferil\~8.ti$nJe,su11t°atJ1!mÎ ,invidiati~. nuU'departe, ,î~câmptJl~sW!tçQntinutet>fogrameaie atitudinilor fatA de '

,

'

',J.

~ mœpe si !Üswgiu!eja nu relatiile ei,ci pe cele Ille

fiul~,PrAgramul.distrugerii Jegat\Jrilor dintre oameni actioneaii "re!atlyla,,,oipersoanii fQarte draga,ei (fiul), distrugându-i soarta ~i relapile?'!so!iA.F,om)al, "marnaÎ~ poate ~plica acest lucru prin faptul ,tIU>-1 plaee"nora"msa in realitate este, wrba de actiu.nea( mtle&nlsn:1Ului pastlhiiraului pentruçà un rauÎacut cândva-de

eÎ~i:programe;a;le&titudinii ~cestuiafati;deaJti ~ameni, Cân~, impçtriva nOii$aseintrepr4ide:;ceva neplii~t nU:-1, oœsa v raspurtde#1!n'~la$i.fe!,'.Ne~temopun~ numm J~ m~e~ fi~c;
inSâ la ,nivelul. cârnPu~~i lamv\",Jul SplrÎt\lal 'trebule sa pastraD1 in1:otdeaUliac 'oatiti.1dÎl1etde. ~erenie;deb~e, sa marrifestiim i\lbite<fatâdeQJ!meni,i~i sa tmem,it!1Î11tecà orice neplilcere este
, ,

,

~

cauzatii de Îinpet'fecpunea..na6$t:m, acest IUON'ne curatiikarma,

,

,(}IU"f\~P~~~cjopa~'.eI. s~.cuÎl)~~!n
d~elne .~,ntai.târZ/q, ,',
,

nefe~edebdJi,
:

amelioreazadelitinul~sinatatea copiilor."

'

ril?l.lfu~'În~or~i

sub~n~tient' ~i"mai ,.'
adesea 'se
cet mm

Înçlr\lap~âspre-~ceic~eSUll.t alaturi

~ pe
., 'l',
' ,

care IlQiiiiubim
,

mult
,

","

Averntla

".

.

, r"iJl~J1t~~'i~'i'1,(J8D1~~~~nst1tW.e,o 'tentati\ra -de'~';biG~cnu tnltnai asupra unuiindivid ale .Qoneret~!~~~~~I~y~kri"prov~d.d!fo~i. sUuGtUrii )câriiPtih:ii::;,~gatl':v1'.,'pentrtI. œ~.<;!U'ey.ableste~, '~
, bineltu~il*'cei'ce!vfl, ;,~,
'.
~ " ',
'

'co~ltatieo

,tân8râ'tnamiicafemi~acerut
"

~i
'\

Ip'ilSCi:..~ce~eoea ':
.. ',;""0-".," '..'

mm puterm.ca
,

.

1;.1
,

c~p~.ide diateza. Am stabilit cauzele ~i i-,amexpUcat ce, ~1.cumS-amtâmpla~çmn arata o~ulpe careea ~a supiitatÎnsa , ' f:meia nt! ~tea, sii-~ ~teasc~, Incep 'si tratez copilul, fiittdcj vadc50prezmtii ,defoFlpapl ale campulw ~ldeodatiicopilului i se face ~ J1jairau, Soa inteJ)sificat diateza. Analizezcauza, C~nstat . ca la Încep\,lUm vâzutllumaistratul superficia;!Însa.cauzanu era una singura, FemlJiiÎi rnurise primul copi!. Cauzil moqiiprimului çopi! ~i adiatezeîcelui de-a;! doilea erali oputemica sllpiitare a femeii pe sot: Dupa corectiile..:aplicate, copi!ul a)nceput sa se simta cu multmai bine Însa deformapi!e câmpului nu pispiituserâ
În totalitate" C:..-,tinuJi\; cI,;titi sup~ratii pe so!, i-am spus eu femeii,
' ,

~qec

'~e,'~;!~~p,:boIitO,fj~,I;a
..

Cbi ''''
.

':.'

-; ,1.':,' '"'''''~'''''''..-''' ~'.

..

",','

,,,,,,,,, ,',-

-,'

0,""'"

",.,

,',., ,.. ,
,,' .');

,~",~
",.. ',.. ri"

n\Dnim
..

""""",

, '..

.

,

!~[;, (,!~.t..~::;" vjni

1'1~ ,:gnÜ!

'Asistentamea &VtUtsâ-1 ajut~ pe'vatul eL Eu Î-1II!1xplicat e 'cafe au f'oatgre.,elilecotnise de marna v1ruIui ~i ea' s-a d~s' la' ..~ bisericii::':Aco1ois.a'fiicut dintr-o dati foarte. rau. ~ii mt la câmpul eÜ',este ,idl:teriorat"complet.Una din, cauze J\r~ supar~ea pe.~ e.a~o, ?neapen~ marna, Viitulul ~I, fRrli sa~~i co~tientiieze acest sentlIne~ tara a se eliber~ de el, s.a apropiat de icoanasa,se mage ,pentruiertarea màtu~l1 sale, Chlar ~i sentimentul, su~t al, S\lpiitiitii SIIUurarea de rau În ,, ' 'câmpul I~ui siant ~\.aI icoanei, orientat. spr~ comuniune~ oamenilor Ii 'Î'I.Ibirii, seintensifici putemJc ~I deformeaza
s~cturilecâmpurilOr'omultii. "

,

'1~

"

.
"

.

1 1

1

\..-

,

76.

-,

~"

f'

.

,r

. -,
)'

-

'77
.

.~tÎlnpul ~sulla~eiQfel11etelft-a rugatsa-iteste;l~e I~ distan)i birouldeoar~Înultima \Terne nu-i mai~neasa intre in.~ M-am uitat .lItstrua.ura energetica i a Uicaperü ~ .amvizut el. 1rei ZOQ.eIegative fuarteputemice, alecâror amon eraU dife.ritt; l persoane: Ceamai.periculoasa §i.mai. Ileplacuti,eraozonaQi l1\Z!de. circa un tnetru"creata de URbarbat Ii cârqj Urlatiwi'fi vârsta 1 Je-,am d~ri8 .pacientei..Fetneia era.nâuatii. Col.l' descris'eraun tip bonom, poIiticos§i care ostima.rCrearea de citee el,a\unuiprog~de distrugeœ ,iuriÎnc.impul eQ.~ . , ""'~vestÎ8aPileaie§it la ivea1iifaptu} eê.fernc.,ia 4ce~i timp ayea . .În ~nu ma .drepta~. deolltect pr~t!l de c\istrugere lIferneilor. ~iAtl urii fatâ.de' aeesteal'Cfiona la. Colegol respect/via niveluÎ ., subcon~eatului. ..&esti,lwxu seintimpii 4tuncic.8nd autQ1'Ü
.
.
.'

'açtiopare de la distant&'.Este 0 m~eVta specifica wijitoriei ~i de ,

:c~

in mod obi~uit, nu ma folosesc, Nu~u

de ce ml-am

al. lncAperii parea PUr~i

simplu, imposibila..Ùontin\$Jd

principiul ! §Î mi~ain . dat acc.irduLDarsehimolltea spirittiiilii,co~tientizarea ilvindeciipe orn lar a~esta:ra un el.ementalinagiei. 'Poitte.ci din dorinta de a 0 ajUtacat mal repede pe femeie dar $i de a face, .se intelege, ?~ge~t ~11nde 5chlmba.S 0 atta cu ~ . Int âlmr.ea e ti . Erit Plieut sa Simp C pOF ! ect I noastri __. s-a.lncheiat .Eram f6art~mulpJlIllt 'i'este,pan-uore ml-a apiinii.senzatm 1!cuth'unui marb periC9LAmii1~ .sa cercete~ cauzele ~i am inteles ceea ce se petrecuse. .Pro~l~a~ ca , ' progt'an1ul de distrugerese' neutl1llizew QUmal 'P!1t1. amt~ ~~ c

, itlcaica(

a

,

'

,

,

,

,

,

,

,

,

:

,

:_

,

,

,

,

,.

.

-

..

,

,

,

,

.

-

"

'

chiardaci se elinUniUn,alt mOt!dm oâmpul om~I~I;~c~ntmua

.

programC!klr unt"8aU,inai~sau s
lOCIu,'n~:trecute."k

gre§~le sivâqitede 1>in4n..

oazJl de':farA progr4mul4 Jostcreat' de

stràl)uniC4fun~ui.

c~e 4doriUnOarte4 fetitei.pe CIlieIf

.

nii$Qrt-'OÎn\II"IM:uneisarcini neplanjficatt;. Acestiltogram a'fost

ÎntrJatit ,de puternic, ,mcât, a continuatsa. existe de-4 lungiJl. .
câtpl:'Var~eratü. Rra. sii.biiDliiasca-mr:l1ic, 1110~tOrul,ac., . prograOi'distnagea În'mOc.tSuDcOÎl§tient 6/lleile..Acest lucru .Wi. f "~tat ~.v!.petsonali..Primalui sotie a.povestit.~ .uneoria~ nifte~ cw1QMe,nemfelegând de co ,~.tara sii,-fi. dea s.e.amade acest lua,u, se trezea Ci se repede cu CI,Iptul8s,uprjl sofulw..,EI s-au desparpt. Cu a douasope relafiile au fost cu mu!t mai'~.einsii, dlJpi cinci ÎIIIieiletl'ai.:mcomun, eaa _t intr':'un tJ:agit~den4Cereetând strucnmJe.<:Mnpurilorambelor feD1e~ ainÎnteies cioambele caturi au avut 0 singur.icauzii:unp.rogr~ autobOn} dedistrugere a,femeilor, ~e'exiSta ln 'CâIDpulacestui ont Si program 111acp .0na"çU atâtmai intens , cwI.'At Qmulerirmai
.
,
, ,

.

sa existe'~ sa actÎvezeÎntr-unaitloc. Tre~wa gaslt loc:ul (lare ~ s-a .mutar.acestprogram. Amconstatat ca elmtrasem camp~1 rnet!i.Atunci'arn;lntelesde.ce vrajitGrii trin:tit,ooala pe apa, ID pâmânt, În plante in' diferiteobieeJ:p,În.bllZcon~progfaJ~1U1 va actiona impotriva: eelui'c,are l.a ~xorc1i:at. Ammceput. sa Q1Ut ptogr~l instfucttirilecâmpului.meu '~,'nu.I-1U'II g1isltL'an; ~operit ÎlIsiÎn cârnpuLfiu!ui.1nE:u.El. ~I_a ','~ m~teneasca . kanna omului pe:catereu I-am' salvat,trebuluadistrugafemei!e pe cllte le-ar fi iubit.Eu n-am putut opri prograll1luincânlpul .

fitiluÎ:meudar,ÎlFacelll$i tÎmp,Î11Iipâtea .,i râQde-bii.rbatA~ .'
reU$itsi neutt~ei sH4i~apoiezpentru
,'.'

cam 6W'/0' diftacestpro~' re~l.a trebUÎt chi dejarell$is~ s~..~sup~rt~~nfap.tele §i eLincorect, dat'despreacest
'.

sale indreptateiq>otriva femeilor. PrmclpiuI.trnrutern.boIi. pe
I!,a sau indiferitlt obiw;eeste
luCt\l mai ,târziu:

'

legat de fem.eutB&tatui nu ,aveaeopii.:Biiiefi u ,;eputeau n~te n
'.

.

.

,-

pentru ca ei arii pri1IlÎtde la ,;otprogramul de' distmgere ~i al' fi,' distrus tara Y9ie muIte altefemei, iar feteien-Ilt fi avut cltpacitate . ... vitala. . ,', ' "',' .. Pacienta voiuio-~i,ajute oolegul ~i, ~tiindca eu potefectua corec~i ale câ!uPului prin intermediul.desenului,m-a rugat sUac acest lucru. Am seos programul din câmpul acestui om vrin'

"

'Foarte ~ulte boH sunt puse in legaturi cu faptul ci oamenii nu~tiu câte <k' periculos ca Înpefloadele de putemic aVant sufletesc, dragoste; cand niveluLenergetic al omulw cre~te brnsc,

sa emane gân.duri~istâri emoponalenegative.

'

. .

< Odata mi-a,.cerut ajutorul Q..femeie al, Ciiru1 copi!. avea enureza. Cautcauza bblii copilului ~-i spun marnei:
~

:

.

V-ap supâtat ~ii-ap dorit)rau!unui om ~ncut4rean.

Femeia nu poate sa-~i aminteasca. Eu preclZez: . : Era in februarie, cam pe 11-12.

il

f'
78 , --Afost.~anuntii mele!
"

-

._"

~

-

79 J.
, ,

-., C~,~amtfimplat fa nuntâ?

;

Ma tem ca s~nsul ciintei il Jntelegem acum Într-un mod cu
t
totul confuz. . .' ,

Femeia nupoate, sa"~ aminteasca de niciun feld~ "tJtAiri ftega~ ~ute~ce sa,u ~e n~e faptelegatede nuota sa. Diti)/~ confiSIIIatiacampulw vad 0 SUpweputerniCii pe,o femeie; roda
. cu sotul. , ' , ' ' ('. ,.:,' '. . ,", ",
, , , '

." ~Po.teca

v.ati certat cu soacra? Femeia,~i.aàlnintit cugreuca soaera j-aziscevaoeIalacul
.

Studiind reIigiile mondiale, am inceput sa 3jlalizez nofiunea de poeaintii. Aceasta este, ÎnaÎnte de toate, nu un ~ir de remu~c~ . sterile 0 autoflagt;lare sali phere de rau asuptaa ceea ce a fost ln trecut:Prin asemenea, triiri, omul nu poate decât sa~ faci rau ~i
nimicaltteva. ' "
,

siiu, ~sii nu 'avease.nti.inentul unei mari jigrn'ncare'8ii:Se fi PWat
, În memqrie:: ' , .;~ 'Eu!hcep sii inteIeg ce ij,:aintâmplat:

A te PÇlcijÎnseamni a"fi Îndrepta toate foqele asupra propriei
,

'",

:

,

tale schimbiri ~i nieiodata si nu-p mai repep gr~elile. Acesta
este procesul al CiiruisenS st1iÎn explozia energetici prpdusa 'prjn con~tientizate ~i oare trebuie si acponeze În sen~l creapel. ln timpul ciintei are loc ruperea lantului,de cauze~i.etecte În care? faptii:rage.' dupa sirie pe' urmitoarea. 'Mecanismul. transmtten~ informa{iei câtnpului, adici acumularea, acttVlZar~a .~I

'

.'

','

" '

~JnaqainJntiietafiJnlt,ostare
energie caldsalii de:aceea

pe ,soa",,-.,' .~mneavoastr~ I-a:'produs aCesteiaun foarte mate ~reJudlcl~'întorcif!1.du~se mdarat; aceas~sup~ate,s"a manifestat.

.

?'Supàrare, ':c4W ;I1esemnitkativi,
. '

deputelJ1ic aVânt aveaci0 .

'

sIJHortna,enurezei"fhdui:duinneavoaslt!;",

-

, "

'Îndeplinireaprogramelor poo faptele omulul, poate fi'opni pnn
'caintiL în iudaism cel eare se ,ciiie~te sau În cre~tinism tâ1~1 , . ristignit.pe 'cruce care se pocaie~te se pot ndlca. mat sus decat un sfânt pentru;ri ei au nevoie de eforturide z_~~de on m~ ~~ decât-un om cu karma curati pentrua mu mtre~ga Vlatiiln
sanctitate. .',
\ '

- "En~remnu-i :~.bOali,ci printuI'senmai iuunor putemice 11et~'aI~ ~1~spili~aIealetopilu1ni.Este 0 bomba au
explozÎe;illtânÎ!it&Ci\re:nu-iobligatoriu
. .
,~'

boal~(~.;~;:~po!""
,
emOJiôàüe~I~ce-,pefom!at6.

se manifeste printr~
"
'

,

avea\) soartA nefUlcitâ,. sau 1J~te structutÎ<
.',,:

,\
, . . .'

, :I)~~:"t;iœ~ntitnêntal

jigqiriiœre,a

intrat

se!.~~.4ebat:asa timpÎndeluog$ nœrepeFlcol.Oamenfl au l'm:ercatÎn mod intuitiv si.d~ath~eze, sascapede sentitnen~ de supirar.e, s~l!u.i d~' vOiesaseaOtlmlitleze.MOdalitiple pei$u a face acest Jucru I.au cons~it b<>eetu1, splirtul veselei; sudalmele... Atunei Însa când suph!ifea estepn1.\tâ timp ÎndeJungatea devine de câteva mi mai
. P~culoasii,~

~~S~~W~'~ulnu rept~~n

la 0 m~ "
,
.

Dumini~a,I~, când omul cere iertare pentru toate ofensele~i '" nedr~?Iepecare le-asavât1jt cu voiesau tara de voie: Daca acest lueru. seJ&ce cu sinceritate; atunCi intra În functiune
metanismui ciÎntei ~i are lac autopurificarea În subco~tient. ..
.,
... \

lu1'.Oamenu~~~o~, ae iegttli, GU-~ipermit si fini pre~ mult tunp Bupiirat~ .ln ,iudaism~i"cr~tinismexi!ltA 0 sarbatoare

IQve~te nu numa.i În cel care' 0 fine, dar

~ În

copiii

.

Omul cu karma familiala ~i personala pura are adesea nevOle de mu/t mai putme eforturi pentru aajunge la rezultate marete deeât omul CUO karma grea pentru a fi În' rând cu lumea, De ' aceea in toatlereligiile mondiale este formulataÎn termeni prec~i teza conform cheia aspÎrafÜle personale ale omului catie Divin este mai importantadecâtcapacit1iplecu care 1-11,diruit natura. "', Mecanismul cainteitrebuie. indisolubil legat de Întelegerea , tabloului lurnii: pentru c()n~tientizarea ÎncaIcirii legii, trebuie sa curio~tilegea, ",.' '. La Început presupuneam ca pocainta bl~heazii' nurnat programele' formate de trairilenegative: ura, -Jlgmre, donnta (urarea) de rau pentru cin~va. Acum Însa vid ca, acest,e posibilitip sun~ cu mult mai mari; este varna .de 0 transformare maxima ~i de armOliizarea structurilor câtnpub,lI. . La nivelul spiritual fin fiecare om inltaÎn contact cu DlVlnul, Rilacum orice celula a organismului este contact cu organismul
'

,

ei, Contactul nu poilte fi intrerupt
.......

mc! ln cazuI celel mat grele

~

'

A

,

HM
. '. karmesauai"" , 1 > '. ,,' ",. '. ,," -' 'c', -

8/
,

"

' ;J:!HClIrul ~Qmportameritalomului,'StrurifuriJe Pulw fiec om conpnIQform"ha " ,-"'" d lnc~carea le81lor " sup:réJne~e,dtrestrw" ~ ~i.d;:,.pn~, el. m~ I 'in ce/elalte e Clitre ÎI1C iiJi '0 1, ,am m."" '''''''' """",.ntat'gra.ve " "y'''" InCilcirile ,CtI "atiit>maI fine , SUll t'lIi" eJurilepe ~e ac:es tea staI ,,' ,,', ,~e,mea:za", E~terita a douueze care se eXcU d reclproo, ce 1 " a primor ~c;eaa: p urita Ï nmord ia/ eaomulmdevui .a paca.tului 'dial ." l' ' l 1'demtees da P/!- Re gaJl dim'/!\:'dÎfrrltel...,IIW",un, i. " ,MU al

C âIn , ..

.,

'

" , .Discut cuo tâniiri'doamna, Ea a suferit un ,accident rutier, a

"

~I'

,

,

,.

.

,

,

,

'

"

,,

,

',

,

,.

,

.

,"

.

'

-

"

.

.'

..,,

"..

.
,

..

.

.

.,

,

-

'd

.

'

'

'

,

,

,

'

-Caut eauza 'lIçc,identului, analizez CQIlsecintele~i-i explic 1 'ifemeii interdependenta dintre nenorocirileomului ~ faptelesa/e,
" '~$i

'!vot 0 emope cerebralii~ ,
,

acum Îi amo*~e

degetul de la 0

,

'

','

"

cum ràmâne cu sânatateamea? ma Întreaba ea,

,

"

'

_

",',
,

',,"

._,

'

,

,

"

'
,

'

'

'',

'

'" ,~n",""ta 'c~treçeea c;e nupoate fi cunoscut,CâtreDi , ~ repreZl~t~ Rtmgere a umiiniv el mUltmai' , "~ ,;~finÎtlâlt ,area liplntu",,, ' aomuluT ol ',' r, p urificar a k ,~arme!.,' 'c','
'
,

,", ' Deaceea~apa'\prin
, ,
,

,

"

,,'

,

'

,

'''''''

,,

"

e,stn!ctwilor

"

'

,Cl\1J1purqJr, '"
'
", "

,

,

Cand Vinela consultape un om nepregiitit el ~teapta ca eu sa ,jntervincu mâjnile ~i'riureceptioneaza cum trebuie explicatiile, '! rtu,Îtttelegedintr-odata cat deputernice sunt acesteinfluentiiri
l'" fâta urmiiripentru
,

fata de a/tele,,Uneori se mai ~isupiira~iasta, dinplicate, nutreee
pMient, ,
" '

,

,

,

,,

A

,

"

" Unitatea

.

"

.f.'

,.'

,

'

,

a,

, tot~"cemdncon'

,

",'

-, '

"

, modul'''c~mai
,

nelWePtat.
,',

,~ara
'

uneon., se confirma
,'" ',..

În

'

Înc~~e
"
"

cuno~tiIJtâ, ~ mi'M, plâns ca"II moare . .." caute/e,.'.!uat;;fiiI'ii sa wea" otliavâ" nu'" ~ se he' daca vaputea fi ' " salvat.M~ lIUiuitat la distaiJ. t a la, tab1~ ,b , ', " I . OU,loener"''''hc'aI'''' "", v ",' ...at ne,ul I~1 am ,i\ZlI tJ>ete I1.6'''''''' ,.. r-.' !IIIWl ~.omatului " """"' .'a ' ':;''' ,." _" ""...
,
' , , , ,
, ,

', Ma".\'" at 0 da~Q c ,,
,~8

Peste cateva rile femeia a Înregistrat serioase ameliorari Însa,' când ea a venit din nou, am v~t ni~te d~f()r:miiriale campului cauzate deneÎncrederea initialii ~ de at1!cul pontan asupra mea, s 'Îi eJ>plicfemeii,toate aoestea,
cr- Nu;-a~a,ceva,este
exclus!

-'- Atentie, vadesc;riu

situapaJ

r '

',

' - le .zece-minutedupa ce ati

,,

,

'

,

,,

c

,

,

,

,

-,

"

,AAia'.8iijJÎ~neze,'
l"" .
,*.n ,) ,

' nem I~Ç't.,
,

,',.,,',r~pra_cr.eJertum,..
.

,'.',..

"

'

"'"

0 ,",",::~,ut>trava
" "

,

,

,

'

C~amele
,

stitea

" ,"--S.ePOlUe "'.;+*81' ,,:,',
.:" "i'
,

actidna as' ", .,.r"l!Prl~""'VlI
,,~.:tK:
,
,

"8"..,,,'"
',;;",j'1~"n'f

", pnnbIOeltergie?
i;,~~:.~'';;"'~;'j' >,t:i~:',:"-<,
--::
'
,

:''' ' , i'ln cep1tt' siL tteu.tr ' wez" '''''' ,l ,l, a ":"-'-- ,, aJ "" ,"", ' ", '''''''liUlfaotr-ava, Q1"8am "'smw ""," w ~am te Statçe,ln ".
",

~ ---~jmlv~\m
,

~
'"

'~~~,,',)'

,'-;
',"

' '
,

,

,

,

,'

,

,

,

r,.,
' , ,
,

""

"

"

' "

,

,

Ciino , ... '
_, """"':'

"

,

()cazie; poate mtrtO altacarte",
'

' i!WeP'esteo jwnà tate cJe'or a, ' ' ne, catnele amc,eput sâ-~i revinli l'utin Cate putin Situa' '. .' ',', Îmbunatatitniu/t P mIne ID ',P.a: bioenergetica acame/uts-a ,a tnibuit cm'n~le saman ance otra~;~ Am con:tma ~teresa~ce , ' "uuuamWstlg.apiJe~' t atn vazt,It baza ',aces ' tel,' I\e feric ife Întâni p l'an s'~'6 a COntPPrtamentul' ca la , stâpanel ' , saie ,care.nu cu mu/t timp,m urma" ; tœ ii.lcase le giIe,supre me ale Umversu/uL Mai pe I ,g. d, espte acest 'caz ' ,..., "
'
,

P" ea~rli-a r t si a d"'~ "t gh s a -~~~l1
",

n'''''''',,m ' <m::1PJ1n'te",!UII:',"" ' ''' -''':
"

"

/\pal)', IISplqn /l,", ' ',",
,

,

,

edic!Un lJnti~e ..inate d a, ' ,,":v,
, ,

din
eu '

'~

''

'

',

,,

' .-c...c.

"

"

" dat\.J's!i-,blla\'""am

,

,

,

'' ' , , ,-,

",

'

~hUS "Je

-",

"

I

"

.

'J"

~Am)

,

"S:~ , ca\"uU:uensti1
,

,mod

ie~itde,la niine ~, awi \W.sentiment denemu\tomire~iÎritrucat ,karma dumneavoastrlinu e prea curatii, ,au fost,'conectate pacatele' piiri.ntiIQr~i,aÎnceput Ul) veritabil atac impotrivaroea, Ati awtnepliiceri ln ultimultip? ---"pa; era cat pe ce sa-mi fie,çiUCll:t cainele d,e ()J1l~ina;jmr tepre1'liritstructurile câmpurilor femj:ii ~ale ,câinelui: Ele 'SWtt identice, Animalele domestice, depind foarre mult deetica stiipânilor lor iar bolile ~i ,tra\.lmatismele acestora de ,cele mai multe or! survin din vina omulQi, Câmpul ;câinelui fusese curat În!linte, dupa venirea femeii la mine au apiir1Jtcontorsiuni În ZOOIi
capu/ui, a piciorului anterior ~i posterior. ' ,

_

,

,

-

"

,

.

,

,

,

'

'

,

,

,

'

,

,

,

-

'

'

'

'

"

,

,

.

'

~~ al'

,

vornvorUl

,

cu 0 alta

,

..

.

)"""

.

-"" latii traumatismul piciorului cainelci, Îi arateu fem~ii pe desen, Cine-i vinovat de deformarea câmpului? Stapâna! Ce Il fiicut ea? Mi-a dorit rau~ Îi explic eu În amanuntime tinerei doamrie, P.lecând de la consultatie, timp de-cinçisprezece minute ati fost furioasa dar, Întrucat eu nu sunt vinovat, supiirarea .. dum,neavoastrâ s-a riisfTânt asupra câine/ui, 'bine ca nuasupra ,', sotolui, sau a copilului, Coreetezcâmpul femeii. Se amelioreaza starea câinelui, ramânând ,distorsiuni do'ar' Înzoha unui singur l'icior posterior pentru ca femeia nu era mcaÎn' totalitate de acordcu informatia
,

..",

,,2
8J

totaIitate.
'0,

~.

~wf<~umit

~campuliciinelui se IDdreaptaÎn
,
"

,",,'

~d~enoas1r~ .fi~biar ~alele
',<

doniesticedepmd'de nai,~
'

"'",

daca ~Ol~Încilclm legiJe ettClI,
, 'çunol.

.

"

0

~
c'"

pot fi pedepsif.i Înlpreunii
,

.

t

,

!

,înultimul

.
,

t!ml' mi ~i

destQt felul de~,Ünrecu

diverse

probl~e

desâRita~e. Unul dinu-eei are deja de doulizeci de ziIe

bombliCU:exploziem~tli '~cbi!lt ~ ° 'infnnisuplirarepe, cinevadintre mddesale apropiate at putea d~l~ ~eto,natorul iicestUi.'rnetIUI~, Peiltru blocareaprogramului În astfeI de .infarctul, tu/I1oarea pulmonara, !;ifuapi pbtaparea tutxirculoza, gastricisau esofagiani. .', '. . , " Îll.tI1icât" acwn comportamentul oameniJor nu' se 11\81 blocbeazi prin mecanisme:, conceptuale co~espunzitoare,

? bronfitli..M~ brolWIta nu
,-&<..vat, '..
.

au .testat'peel.toate medic~ente1e posibi/e
numm ci nu e dat Înapoi .ci; dimpo1riva,'&-il .
'

~

00 trebule si f.ii '1 cu atâtmaitnult supir~În tine.,&re ca$i ~um~ai SUP8rape Univers.' ' , 'Peste doUii Zlle cun~tmfa mea m..asunatdin nou ,i m-a l!IIun~ dbro~ita i-atrecut detot.. Consultapa,' care i-a liimutit om~ ca~ 1~ scutit de intervenfii/e de:duratliaJe medicmei$i cu ciit mmcorectarfifost tratamentul, CU,atit arfi t'ost mai rlu . ~n1r? ,el dooarece cauza bo.Iii contiriuasi existe.' în astfel de SItuafueste1lC~ptat tratamentuJ prÎligimnaSticaC/iaiJn~ 1ntrUcât

vin~a~ era~,pe ce s-o'~cârpesc.. " -= .Si Pl nunte: n-~ ~ole si ru supârat mult timp pe oamenii care 1f1 sunt aproplap

- Ea~af~arte

- "cumG,lunit t~aisuPiirat pes~,

printr..unflivel superior de etici cul~ sau. l'cm res~ctll:"ea perceptèlor biblice,' În câtnpuJ fief,;ârui~ dmtre. nOI exista asèmenea' bombe" cari! explodeazi din ce 10 ce.mmdes. ~ se exfl/ici ';ecrudescenta ,din ultimelè decenii a bolilor
,~'

catdiovaSculare fi oncologice.' ". .,. "A ~icum acest mecanism Îi este strliin m~dl.cmel,se Irc~arcaAa
,

.

se giisi explicapi Îtt' deteriorarea condllIDor ecologJce" m
alill1entapa necorespunzitoare $iÎn frecvenfa stressunlor.
"

.

Chiar

'$1 un 0sittgurfapt

caacesta

araticli,

d80il~tr~8?1

arsenal al thedicineicontemporane va fi onentat num81 m imposibil de direexp.alicJl.idirii ef~ui nu \~ a cauze~va ~ cOrittacarat toatt "cemobylurile" care amenmti sinitatea
,

noaStri.

,

,Logica

. .. propriei noastte con~fe' $i : logica ~stenteJ $1

"

ac~

poate mftuen~ psib~culfi SUb~entul
~ali
"

omlllni ~ si

ambileze ~o~eledistruCt1ve; create de $e11timentul suplfiirii. Acestel111Jl~aceIns! nu ~verneazi' ,i pCIII$tiinfa, e 8ceea au Ca d

'

.dezvoltiirii Universului; din 'picate, nu corespund 1(,1tot4ea~na. COti~ta' ,i" straturile Inferioare ale subcon,tIe~tulul' uneon ~ opun armolliei l\I1l1ii~ aproape fiecare caz expus m cartea de fa~
confirma acestlucfU. ',.
J

re.zulta~.ovind~e

~~u-l asiguri 'pe pacientimpotriva
" ,

'

repe~acestet SItuafu. Si continuiim cazul descris Într-o, alti variantli: lm om Ii rost tratat,o luni-douii cu ajutorul mijloacelor medicinei moderne dar

cauza bro~itei. sup~ea a riimassub forma 'unui pacb~ de programe rnsubooll$tientul siiu. Daci În acest timp sau peste '
,

-

cât~va ~tmi sopa lui ar finiiscutun copil, atunci Încâmpul coptlul~1 s-ar firegisit programul de suparare fi distrugere 'a oameniJor mo,tenlt ~e la tatli. Copi/ut, crescând,. arpurta În el' 0

Un tâniir a venit la mine a doua oll1:i.La prima Întâlnire i~am explicat ci agresivitl\tea sa interioari Îlidreptatli im~tnva femei/or este cauza sterilitlif.iisopei sale. înucma corectliril, am reufit 'si reduc ,aceastli agr~ivitat~, iar aeum vedeam ci pr<>granielede agresiune s-au actlvat dm nou.. ' ". . Diti nou vi s-a declan,at programul de <!lStrugerea sotJeJ.
~

'

.

,

,

:= ==ce cu
~''''

:

.

qigrm

~.1.'"cont?lex de metode !eJapetitice apWt hl China anticA ba..t ~ control strict aJrespiratiei ~i COIIGeUlnlrea oin::; v

Care credep ca ar putea fi cauza?" .. . - Recent m-am fntâlnit cu prima sope $1"ne-amcertat dm notl. , . . - Trebuie si vi retrageti toate repro~ri/e ,i toatli pl~ ce I~O purtap fastei dumneavoastri sopi, s-o iertap $i sa nu mm nutnfl nici un fel'de sentimentettegativefati!. e 08. d

.CU
.

'\ l,

.

.~
1
-

"

. '-" c

'.tIS
-- ~. .~. -

.

'. --:- Am iFtat." pentru toate ID$!câteYa di/) fapteleei nu ma lasa I1ICI acum indifcrent,., , . . -,-. ~- . "'-,' ;': '.-' +- Se~~entulofensei ca~ ura sau invidiarepre.zintâ lJJ1adin "" formele ~e c!i$trugereaomului~ ,~ agresilJJ1ebioenerglltiça, J;)~ nu ~ep mtele~ acest lucru ~lnu veti r~~i:;,~iiva eohilibrati sentunçntelc fata de,fosta dwnneavoastra sotie"atlJJ1cieu,l1-a.tnsa va pot aJuta. Pro.w8l1lul de ,distn.\gete al ~otieiaclio~ AU
. ,'.' ' .".

..."

asupranumehI1Ct~pra,persoa:neipecare, dutn_volISqji. 0 conSJdcr1lt1.drept s9pa djJll1neavoastra:, Prima i!.lUIljl1~avoastra aQt1e. u va, ma1,~te demults9tie m pla,n bioenergetic deaceea n ~~va.rea repro~uriJpr ~~,suP&riirilor, ,de ,aCeasta, se riiI!fi'âjtge fatii asuprac:le~ de a doua sotn. Pentru a I\Uva ,nitniciunulpe celiilalt
,
trebUie sa, va lertaf1, d~anul. ,

(

.ve~ r~u~i, ~cest lucru,.. atunçi 'Întregulbagaj de lira ~i supiiriiri ~mp()trlYapnmet dUmnej1V9aswi'i"S()tu,. acumuli}t" m .'~\!!Jc~~~t, ,.se,. va d~lan,~ j la ::cea~aL ~iça" disensiune,

,~a

' :

'

l Oistrugerea.cdormiU bu~e simtiiminte pe .çare:leau \Inlll.fatide , "'\ceIiUJ\It PMtrJ.!.separare.: . '. . . ." "":':;"''':' ,! Co~tii,nta' omului e pa Q micij r~titii. care ~e fiA rptJta pun . eforturi nuprea mari Jnainte ~i;ÎiI1IpoJ, Subco~~tlelltulmsaeste .ca 0.roat3,~a ~igreacare este greu de porDlt,dar~11I).I!.1 e greu 4e ;oprit. $~o~ii. ,n9~ ufI\ea~ ,r~ata ,s!lb<;on"tlentull\l.P1JD aspirat:ia . catre Dunwezeu,. .p~11 ~ul)!~e §J. facere de .b~ne. u: '. ultjmele ti~i sute d~ aninoi triim din 1)!.e$a acestel II1I~card)ra . sàdçunem efprturipentrua.o, ~t;n.tinepeaçeeaa~ ne poate iljuta numai lII!Piratia,co~en~ .§Jn«,lll1trerup~..catrellfI1l:°wa lumii; catre Dumnezeu, Rezervele karmelpmenlmsuntepll,lZi\te ~i ..numl.liaspÎJ/lpiJepersonaie ail;, fieca~om vor dete=ma graf,lulsau de protectie ÎmpotrJva nenorocirilor,
. .. . .
,

:

'(.<'

'

. ,lmPJtova

~tuije." Prograrp.ele cijstn,lyt.!ve, (I~ca,'~n~ayoastra ,~\! vep. reu~ Sa le blocati m,totaiitate,AAt ,l1JlIIJ8e)nC4IJ1Pul populor dumnea.voastriprovc;x;ândll.le tat felul ~e ,bo~,'fie sa ment:i~a sterilitatea sotiei, Suparându-va pe p~m~

§opel dp~eaYOll84'a,

M.am cclrtat cu coiega mea §i ma liufoça sqpararea, Eu aIn cerut iertarede foarte. multe ori, pentru. faptul ca m-am ~Jlpiirat . . . Însa.pu mica aj1,ltatl~'ni~ic. . '. ' ., '.
~

.

Nu demu!t m.a sunat 0 c\Jno~tinta,-

' 1

Nu v-a ajutat fiindca trebUiesa cerep. lertare .pu ~mal

~P~i.,dilmneaYoastra depe aeum va ucideri,yiitorii copii, Smw~?1lJ;um~hnt~.,aceasta,~9tiune care, n~l/., fOstd.atâ'd~ Cft)§tllllSlJ), nU,.msel!lJ1J)a J;O~, 1W1. cum,s:a Jncwcat multit.!Vfeme
~PUel~puna, CI,U!!mCC3i1!Smaldezvoltirii.spirituale, UmiJint/l Jntenoara este cea care ne armo"izeaza cu ' Ul\iY'er~ulla'nivl')!u] . . . Sto.lCtu17iIQf:flne, ,'.

pentru <dumneavolIStrii,. c~~i,pentru priete~~ pe~trl\ .fap~ CI!~Iea s.a supiirat pe dumneavoastra, pentru ca §Ieasa fie.~rtata, ,
femeiaaÎnceput

.;~nt

" av~!1itlafllilleunbarbilt ta'"

'

de t8l1lJlte :$e.. aseau: IQ g ~118 .de. divo'" dar' nu..~iputea explica. Jn .lUcl,unfdcauzelnJ1:uapet la. carese aiunsese Înto.lcât.el ~isQti/l se purtau frumos unul CIl.cdiilll.lt. Cauza era .mamabiiCb~lui, ~cestela nu J-jl plicut prima 80tiea fiuJui ei ~i eaa .flicuttotul ca foarte rouit malntll, msa prograinuI de:distrugere,al sentimeritelor \,dIVIne ale, fiului se decIan~eaza În subcon~tientul ei ID mod ,aut<>mat~I ÎIIIp@tnvanuroriiprefer~.e, Flira sa, bânuillSca acest
.

~~ti~~~

c~

r~latii

Stiti,În c;eatta no~tra ea a fost cea vinovatii, ell .practJc n.am:jignit.o Cl.\ imic.. n , . ".:: .",. Fk 0 pauzii Pen~,ca ideea lIlea si fie ma! bmeasJmJla~~H . explic: .. , .' - Intotdeauna ID stibcon§tJent nOI suntem cel care.( , ofenseaz~ peacela ce. Ile ofenseazii prin comPQ~are~qi vprbele
. A

~

8-0, scalde:..

'

.

.. ,

's,ale, într~o.Via,tii nterioara am. produs necazun unor femel ~! a
prin aceas,ta alncreat .lIllmecani.sm al ofense!" care flInçtJonea:a in. noi, autojllat laniv~lul s\lbcon~t1entuIUl,' Î!lpIWj, tatal dumneavolIStra a jignit-O pe marna dumneavoastra În prunele lum de sarcina de aceea Q,fenseledin subcon~tientul qum~l:avo~tra se ppt decla1Wachiar, §i la un pre\ext minor care coll~tJmteJ11 poate
sciiPii,

sa'l despartji, Ei .s-.au despiiqitCeade,.a

doua norlqÎipJaçea

lucru, marna Ji programeaziitot'timpul pe fiu ~i.pen(lri'i pentru
...
.

,
" '

J l

"",pe,aceea, daca ati fostjignita, dumneavoastra suntet1œa care trebuie sa cereti iertare ,pentrucii d.efapt ofensa a vemt dm partea
1

i'

lM

.)

dumneawasOi. .,~

,

87

'rertare .~ofensati)r;
,

p!r1nJilor .~. progiamele clin ceIeIaIœ Viep cafe aucreat llitliaj:ia. Dupa aCtlei1trebuie cerut~ertar~" pentrU filptulci n".p 1'eufit si ~~p uitalt 001 ~i "-&fiSUplrat-pe .el ~ abia dupa aceea si Ceret!

ludufti,

programete kanmce'.ale

viata'inomul

care 0 ad~ra~ Dupi te8e.. iwmei aeest progran1

-

Sttpinit ~Ipe dUmrteavdastri. ,în

peJItnJ faptuJ ça els-a

terefJ .lertarepentrU~el. Numai prinir"uit astfel de comportan'lerit se pot "Ioca programele. kannice de distrUgere ~i degerierare. .AcesJ lUctu vA va. ajuta . 11umneavo~a..~ pe a tOpillor. ' 'Tot ce am 'exprlS.InW SUSse refer! lastarea iritcinoari.a omnlui, m~estâriJeèKterioare pot fi diferite. Principalul cistéCa
;

inl:ef~ti in fOnil interior i sI--i g~o

ca:iuIoriCiréi supitiri trebuie si

~

~ v41

puœmic de distrugere 'a viepi s-a reintors la ca.: rimânând mul~ ani- in cimpul SluperitrUœ,.in final, si se, risfiingi asupra fi~lul , Într-un moment bine' determinat, când aceSta a implimt
" ." '" "

ScuZa0muIui\~ apoi.si

Si vA pisttap sinitatea, ~i pe'a

.'

. l cincispre2ece ani: '.' tn structUra cam-puluio~ului exista sute de prograrne diferite formate. prin inteimediul fa,ptelor, a gândurilor,' a em°tiil°r, nu numai ale'omuluLci ~i ale ~delor saIe. '. 'ln filosofia orientali este, cuuoscuti expresia: ;;Nu exista, ~eni, C1riSti Idei". Cauza crimelor ~ 0 niotivape aparenti, a

,.acestmecamsmsi functioneu msufletul omului.
C~IlÎl-ll
-

Odatiam intrebatfrttr.o'doafi opacientidH mea: Car~credep' ci ecel mai mare picat. pe care-l pbate comiteuit omtn viatA?
, , , ',-

-

'

)"

,

,

,

, omuçiderilor ~i sinucideriIor se ascuude, adeseori În programele distructive ,~ autodistruc1ive, tiinuiœ" pâ!1i la un momentdat,' Î~ subcon~tient 'fÎcreate de, Înain~ criminalilo~sau ,de VlCtI~e!e lor, Programele'nu numai ci, se potpistra tI1I1pde d~enll~ ,câmpul omului, ci se -potamplifica hrinindu-se din ~nergJaunor' il,1cilcirisimilaie ,ale copiilor ~ nepoJilor~utoriIo.r ~est~r programe, daci ele nu sunt blocate prin mecamsme ence' ~I pnn

\ ,

aSpiratiacitre Divin.
.
"

, ' '

.-

-

Dupauit ristimp de glindire, mi-arisptins:' Uciderea uituFmt omo

.

,

Exista 0 mm! mai mare ca aceasta. Este 'vorba de

'

','

,la citi-va'bioonergeticieoi insi rezultatnl a fost,hul. ÎÎ expbc feme~

E Amtnfati ° femeiecare acuzi sterjlitatea. a~fo~dejap~
,', . .

nenorOCln,'
\.
,

ucidereaiubirii. pentrU(ci, inainte,de a ucide,unbm, trebuie 'si ucizi ID tine dragosœa fati de el. Uciderea sentimentUluide dtagos~.repr~ntiterenulpe'care prolifici muIte crime ~i

motivele:..

-r
"

"..-'-1- patru ori v~a dat târco~ De

decl~at in~eavoastri progran1ul~e ~trUg~re al~~~m.~1 viepi: Acestprogram' eStefo~ pu:ermc ~IorganlS',?ulwIl este
imposibil'sI-lopreasci. Supnmand IDdumneavoas~ drago~ reprimându-vi sentimentele care vi aslguri co~~ea cu, tof! 'ceilalti, ,vAfacep un rau nu numai dumneavoastri CI~I~ora.
,
'

gândul ~ea va smuc:ad~: .A~

':

Avenit lamine la C<?nsultafieuncuplu de la tari; Filllior de c~ncispreZeceani se uita ta televizor, 'la unprogram cu. un bmecunoScutcomic, a ris copies iardq))l aceea a i~t in arrtreu
-

"

"

Femeia

miintrerupe:

.

,
, '

~s-a sPânzurat. Pirinpi nu puteau in~egecum dea foSt posibil un asemenealucru. :
, ",

--,.-PutilHmi pasi mie de top ceilalti! Eu vreau si ~u in mod
,

.

concret ce $icum e cu mine.
,

- ~ercetez cauza, anaIizez cele intâtnplaœ cu biiatUI. Ajung la '-,' urmatorultablou: mama avea un eunoscut care 0 iubea enorm ea ;'i~nsl a fost in~ferenti fati de el ~i Îi distrUgea cu buni ~inti IUblfea.a~estwa...~ul n-a mai .Sliportat. S.a aruncat sub toJile ~:" trenulul ~I a mont. Ce se intâtnptase? Femeia a ucis iubirea ~i ~i:

Îmi continui ribditor explicapile: "'Acum vii d~cep de top oamenii in folosul dumneavoastrli prapriu, dezicându-vi incii 0 d~tIi de iub~e.Cât timp va dliinui În dumneavoastrii ace5t sen&nent, vefl avea ,probleme nu numai cu fertilitatea. '

k
.' ,'.,
'

.,' ;,,? ,L,','.'," -' ,

: -,(J,:".'

,

, .'.

\1.

u
89

:-:putef!itia?,
,

SpunefÎ!m conQret" O' sâ-mi fienurl i
' '
, ,

,i,
",

,

, ' , ,,
'

,

,

,."

'

"

"-

.-

\i1Vo$e~e.'
'

~~

Suntsup~icitat,

."
,

'roc .,
_.

,

,

Orice in;ebare. 'Iipsita 'de
:'

.'

b' ,me..

"' ? C"e.garanf1uml , A'

"

,

~

,

"

ma

':

acte puternic structura câmpului uman ~i se mll1lifeatUa nivelu! 'c cel mai adesea prin boli inCUrilbile,
"

;: "

Boala PQate indepÜDidiferlte funcf,ii. Prima functie a bolii este

un rau ~i1Iiaimare.'

N\l vaj>ot ~antaabsolutnitnic pen~ ci''''y.-.,mu " 1t dcpt' h'detotuldeQutrineavoaStri, , " ' Felneiase ridica ~ipleaci tara-' ' ';" sa s!'un a: un cuva y cercetez Ant. tramle imW;onale' .abme C. nu , s-a SUparat , . ri" ' .. . ca
, ,

.

'

.

,r

nu ~I-a...cbt astfel
, '

,

,'t ;', . ':<." , , , '; 'Yine la consUltaf,ie tâniI;a ded, -" ' ' ° n:;.uazea de, aD!. Deobicei tiu-i,intreb:pe

ultsmguL Starea.fizich futeieste pe depJinr' tisc a' ' ~I numlU structurile spirituale ta t~are .~a prezint/iJ' distorsiu'DI ptiteouce. Dar. deocantd ti . acestea -' infIu Waza preapuf,in stateade sâna te, 1 spun, . a, Aen ,,' . ta " î ' . l & prmClplUstarea dumneavoastfade sin- ':,0,
,
'
_

pacie,nf,i'ce-i supha

ci

'a.vertisplentul,.ces. de.adolia,. stoparea activit!fii care Împiedica ,de:zVoltatea hOrmaiii II-1>muJui, atreia funcfie 0 constituie , eliminarea meclUljsmeJor ,care pertnit rispândir~a inrormafiei ' negativ~. ,Nu trebule sâ uitiim deJoc faptul ci,s\lntemceJuleli: unui " singur organism,imens 'care se.cheam! omenire ~care, larândul sau, este o-p1Ute a \lnui sistem unitar, a Universului, adicii. Toate , 'i, perceptele de bazii alereJigiilor mondiale constituie 0 coQ:cepf,ie cifratiasupra structurii lumii ~ regulilor intercQnexiunilor noastre '

despre l\lme,sii vedem ceea ce Înainte v,reme' titeau vedea doar p . ,
Inifiafi. ,

, Marii

'

,

,

'

,

,

,

,

'..

'

"

decat m\llf1Imtt.oare: m'ici tahi car le,mcolo 0 d'
A
,

A

M-' pnv~ a

',' cu n~e

-,Am

dlabet.

.

~1iate e mlU .mUlt nmucgrav ,< y ochi obosif,i, absenf,i:', ,
'

,

Or' nU-1at 0 ~1a.: . sa bloche;ze programele "",uu~vve alealtor gamSInu1 trebuie A ",~.",; ' ,pa, ' oamem - trun se 'fi CA, . cantpul acestuia . " u cat este mat, putemic , §1 mai' penculos ",' progrQmu " , " . 1 distructiv cu a+~ t ,mlUeficlenti . Ut ' , ". ~ mai'sl~ra - treb ulesa fie blocarea acestuia, "adicib al C' ercet La plU ~' stt ez cauza dlab ,-1 'sprezece lUIi fata, se Î: d.ago se eun t8n/iJr,Aetului fetei, , 'd x m~"'!SvstJta cât oreacfie de aparare aorganÎsmuJui
,

,înahtte poate ci ~ fi ~erit\ln A . ~ocaglUldUl ca n-ampus un 1 diagnostic carett '...,a'~ "",u 1 e' gray, balnav ;.,.. 'I ,', eu Irmea . 'tr eb\1le sa se simti mmunat. - uupa ce m.ant -apUeat afi-' " :ClI n.. , ' cIIuzeleaparifieibolilot a.1Iinfeles ca diabetul Î ~~' s~
'
'

'

.

" '

,

,

,

'

'

'

-

,

'

,

"

,

umea fÏ;zica ,. : acest lucru se poate manifesta' ln dm' ente. chipun., Fata'1!1nceput . sa-I urasca de rnoarte petân/iJr
'

' , se despartii. S-audespilrfit câm p\ln'1e l or'. mformatlOnaie erau incompatibile lit l

raU

de tat, Însiiau trebuit sa

.

,

deoarece
,

, Ù alti pacienti Îmi spune ca nu se plânge de siiniitatelinsa nu ' pOate face fafa"dificUltiij:ilor'dm, viafa' personalii, 0, iube~ un ", b/iJrbat. $i ea il iub~te Jnsâ Înto~ea\lna apar ni~te complicafii' neptevizute iar ea ~u poate ÎnteJegece se intimplii de rapt. De parea i--ardespirf,i Î~' soarta, Efectue:z testarea, capt vinovatul ,in mata. afiQerea asta. Cauza iese: la ivealii destul de u~r, Ea se gb~te in nijte evenimenteQl'e a\l avut, loc la Începutul anilOf 20,B\lnica,' pœFcomportarea ei, 8:'a de:zisde iubire ca sentimel\t divin, faptele sale au fost indreptate spre uciderea dragostei, ,La Începutulaniklr 20,.buniCII pacientei mele 8:'a mirÎtat,din interes pentruavereasof1Ilui. Bunurile oricum le.ar fi fostconfisgate pe comun~ti ~?buniœ 8:'a desp!rfit de sol' tara. regrete. ,Ea a reC\lnoscut În.fafa nepoatei ca n\l ~i-aiubit,niciodati sOf1II.' in El schimb a' divinizat-o ~i 8:'1\chinuit cumplit dupa ce a fost p/iJrbit.. Amintindu-~i ,de aceasti poveste, paciehta izbuÇl\~te În plâns ~-mi spmie ca nici ea nu se inteJege cuPetru, omUliubit Darpe primuhot al bunicii cum ÎI chema?
'
'

,c,

'

'

~

,

Femeiamapriv~te ~ pronuntiiplina desatisfacfie:
'

1:'

sentrmente au pmvOcat aparitia diabetului d,eoarece a,c~te Itrcâlcati una din lost legIle de bazl( ale Universul\11, a mtervemt ruptur a Intr e ea Cosmos. ' Renunfarea la sentimentele cele mai ~: , Înalte de fi ormeaza
,
_

ruptura ~i-i do~ea riiUldin trita:~:~lr1a,

El 1-11~t rau de p

'

Retre! Cercetez structura pâmpUlui, pun diagnosticUl medical.
, '

"

.. Problema principal! a pacientei 0 constituie, complicafiile
gil\6cologice. . - Acum opt ani era indriigostit de dumneavoastrii un biitbat.
Da, confirmii ea.' '

"

'

,

H
"

91 ,. ,,"'7' "Acum
'

Ji ''''''VAPlic~:? ,'-Nu,
.:..,..

,

"

tr~

~
' i

,i

s-a nAscut, n copi! mort a riS}n1ns u
. doar Începutul,

El a ,surerit din c8œa dumitaletardumn'
clin eI,Înloc
"

"

'

. evimldumneavo8Stri, atiti~ aoe:tt~os, ~1i~~nu cu destbIA CIUZIt!te . , l)a, ,tn-1Un purtatcu el nu, cuni II§fi procedat acum.' ,,,* Ceea Ce aJi' ficut atUnc ~constituie ;"-'.' ' , , ' ,b 0 1iJo r "'--'--. ,., """..-voastri. Mai 11, JJlauvut fi altenepliceri? Ap'/lvut '. intrerUpéœ.4esareinA~att
""

~a

shidespA

,

'.

~~ " ~-I
,-

,', attuClS

,'aceasta,

c
,,'

-

~

Oricum,

sJ vina!
.

~
..'

, Am ticut ~ investigatie mai pro1imdi §i am vimt in \ câmpjJl

'

,

,

tin~eifemei ni~tedef~produse de una din cele'mai grave incilcliria1eIegilor ~preme.Aveamin fati un caz clasicde ceea
,

'

'

'

'

'

, ,

,-

"

,

,

,

,

.

,

'

ce seJili,eamli "degenerarea

familier'.

,

"

:~: ';+-De
,

douaofi:
"

din CIUI:œ.mea.

~

-

~tiai ca pe linie materna asupra familieivoastreplaneazli
'

"

"

~si

'", am. COplllDsa n-am reu~ . ",
, "

'.

",c,.

dar nu

','

blestemul? l-am intre!>ateu. ,
,'"'7 Da, 0 Micitoare a zis,odati cevain genulista. C , .:- AspuS ~ lI1otiwl?

,

~1'ebuiasi'avepbiieP,
cauza?
' pe ntnJ ca:atit~ eisJ ubH'ea nn . '
'

7"' Da, ~icare.i
\ , "
,

ui.blirbat,~5;~" "' ,~~, " c""'UJ;~ Jfiau aYUtcapacitate 'vitali. 'Acum avett copu? IDasemen~ , '," ''''1°rata,
3..J.-,
.

'

'

'

"

,

,

,

,

,

.

,.

..

.

..

.

-:Attin~catsamai~p?
-Am copii. avutun aecident Am
',',"
Q.mia, ,','

.

,

,

,

..

,.,.,

,

.

.

'
"

, N:u,~tii bine cAele stan ,ciunprost la capitolul ista, , -'-" Coqyoaca-tide urgentli toate rudéle pe linie' materna, Moqile cppiilpr, bolile mcurabile, nenorocirile grave in faniilia voastri I\UOsinguracaua,
" '

,," ,',

,
"

'

A doua,u~ratamea
,

eriwadunate toate rudele. Eu di!Senez
' , "

euftac1uri ale oaSeI0f b~
.,'

,;ostIO~ti

,~ regiunea ~ldului
poJQme
'"

" '"

tabloul a Ceeace se1ntânwla CJ.1i, e

.~am si nuu pOt.adute

=:
'mirturi
,

Zidafi~aca~"'atiWul,n-.arost
da"

intÎfl1pIlitor?
,,'

'~6~~'::~~~
e
'

de':1'~ '~'~tare
','

de. necontestat
'

ganiBmiilui. Piecare nou ~'constittlie
aacesuii
'

imfl.rm~V"" fapteie
" "
,

'""

realiti'

pnntr-o'abordare
, '..:;'

corectli a ca\lZe1 " care a generat-o"
'
,

tt poo VD;Il\ecarea b01il
.
"

"

?

lltit dezisde copi! Îhluna,a cinœade Sacciua.., ce 0 ~~ De deaspra~ aceastHapti a-$II? ,ln Iuj!.a1L,Ql,\cea.copijuleàte. intr"p comuniune absolu~cu i, ticu.u~~, D\'.oareCo',Ptmtru 0 "vIaji nonnali ~"
,
' "

-'-, Buniculvostru dinspre..~ 'in~pulsarciniisotiei,' a colnisun pbt pentlU care aCUJrI. pIJtesc toti urmll§iisii, El s-a
'

"

omul ttebuie &à4t'trepeiiodic incontact cu Univ~

el s!j
,

.
/,

'"
'

folosqte pentru, aceasta deamintirile clin luna a cincea, codate:in câmpul s8u, Dacltatil sau marna s;.au dezis in acest tÎ1J).p copi! 4e
,

,1D~te, NU!1taafust de vis: (il1I1Î1"ea8i, ' tinAri'
. .

. ' . ClDeVa, am v5.n,t 0...,..,.,... cu ~ ' '-"' " ,lDregJstrarea non';; n epoa+";n..~..; care - avusese 1
,.-

Odati, atlând u-tnli in
'

A'

'

1"""'" '

'ft~ ' .

'.~

"

la

'

'

,.

.

,oc cu ,un ,an
..

iar 1ntimpw UnuiscandaiÎntre soti'acest,lucruse poate 1ntâmpla ti ,la nivelul subcp~entului, in mod autOll1at,atunci copilul '
m~ten",te nu numaiprogramul ,propriilor copii, dar.fi a UniversuJui:c' CeIuIa poarta programul de ,distrUgere a organismului, Organismul reactioneazli in mod corespunzlitor.. Blocarea ac~i,program ~te posibi!a numai prin aspiratia cAtre Dumnezeufi printr-o JtWe iubire, DacAomul nu face acest lucru disparip&familiei este inevitabil/i. -

,

trebuie tratati de urgenti fiiOd a poate avea compJicapi mari la c n~re. . ,,' ,. . ,
f (

, , ',>:"'" aI1I'easa tari si vreau am in ,cq>ut s-o IDVestighez ~ am vAzutca tânir .. a familie se va conftwita cu prob1emefoarte grave,," ',;'-' Cheami-ti imediat nepoata, i -am 'spus 'eu ,gazdei Ea
' "

fenclt,
,

rudele

bucuroasePri'''-.1

'

fi fiumoasi, 'unnure

'

,

Vad cum oameniidin rata mea seindreapti cU gândul spre " Dumnezeu, vad cuni se indreapti ~ iesdin' câmpullor structurile
'\

,

,

(

",

'

, ,

93

t,

blèsféIitului.' $i6tii conVin g in 1-" c' 0 datii c~ tratamentu! trebuie Iacut, În primul rând prin ,.. ,cuno~ereacau;zel. . ' C . ,OP~1. no~tn acumau ,eapacitiip bideh' ergetl;e de,,;zect de ori ' " tnlUtnll!":fari' de copiii straitio~il
,
"

,

,forine iji'deitlOdUI eum acestea var fitreeute depinde caracterul ~i viata viiton'1lui copi!. Principahtl e ca orientarea catre valorile

,

pu!" at~npe dezvottiirii lor spirituaJe. conCentrândU- ne,,', mat-alesÎn d'ire"""a' wu, .. tOf'. orien, .. "1" ' prolCOlonale, asupra bunastiiJ!H "'--'
,',
"

Ul'inii,'JflSa"noi; acordamprea
y'.
-' -

or '

,

,

spiritualesa fiemai putemic! decât toate celelaltetendinte,
A venit la mine 0 cuno~tiJ'ltii,' doctoritii. I-am vindecat copilul de diate;ziiariitând care sunt cauzele: Încàlcarea de catreaeeasta CU.tât'iva aili inainte de n~terea copiluliu a .inaltelor 'Iegi ale UniversulUi Mum'ea voia saVeirifice; pentiu orice-eventualitate" /lac! l'ni' cum'Va existii noi Încàlciri, Am viizut 1n câtnpul ei putei'rtlce' deformapi ale' structUriJor'care Îi influenteaza destinul. Bxista indiciuleà, prinivorbele sale" lm distrugea sentimentul iubiriidibtr-lNi,alt m'Il ~i'<iin aceastli cau;zii~i ea;$i copiii sai pot avea seridaseiliepUicen. Fetnera mi-$ip'utea: !llfiinti ~i apl'oapeo oranoialt1catitat Cauzacares-a: dovedit a fi unnatoarea:" "
, , 'Fenieia /lvea: 0 CÎl~ntà, 111,1 ,!Dedio tâniir' cu care discuta

~~I

'"

cu ~a~Vligenerapi

m

,

""''"'''1"1.. "" ~

Recent

unei"

'", ""r "

;'1t"'.'

",ate riale, Vlrtoare"a' '
'

'

"

Ulltla$uOt "
"""

" "
"

'

"

,'"

d~a bioenergeticiarlii '&.èc:::;rt un UC':itlele, .,0' 'titlentata i ru."nepl leut ' i -a -paralizat Ciiinele;nu- ~i pu_;e mi~ca icio~ele . a P t enoare"" ,.' pos ',.,1' , . E a m-a rogat s./ol!jut sii'g~a: ,;,"" , .C D1°tl!U1':eea ce , am vi\iIt '", erIi1 nm;d /Iii!: femei~ èrkÎn lWia a..trera deJsarcmii" 'ând , ",-', ",
'
, _

,

,

,,

,

,

,

'

'

"

'
,

,

,

,

,

,

,

program,~ §i
,

""

iI'l"""'f S eitlbrioritil,'adeVênitJgèlôs 'Y'W

distrugere a animalului.
", ',' "

Ji
' ,

"

,Cilné. ~I ~declatf$ilf'un
"

, ,c

,

coptl~l,

atât de't'ldicatea.gtesivita"

,,'Investlgat

cauza!cesteJ

zi,câinel~ eradi~n:::~:~; ~:tuaCopilul, damneavl>asttlnue ':,

mam~ S~ahtgat p~tru el
,

. ',it4ese6ri. Odata ei a veni.t,ilt vizlta Împreun,a:cufata
,

decare era

'

eu
"

c!tJn
,

~t..
t""

mari

"
,

'mêlé

iubeascape Dumne;zeum"":t' b(j~aflÎre'Pam~~Est$ 'lIEICesiir~'IyI'i'é~Cu::':U~~ecât treaga dUmne~yoilStli- VJatâ~i ~', ~Ii schimbllti. atittidinéa .,m:",
"

~FTi'ébuièsli

",

6tt\' Il''''' nu'"sunt pr,~e lit deo orientare 'q3 ru II, Z1fJlIcllÉ\Ütru:~efstfie bun~i~' .
'E1e
, ,

,-

'o..;-~
'

eapacltâft;'
"""',
'

'j. am' explicat
' ',
,

,

Îndragostit. Privind-o, doctrita a spus:

'

'

-Tu
..

n-aisa faei i:I1Sll:cu ea:Te va parasi, Ea-arenevoœ de
", Co
'>
'

'

"

'

"

.

cu ,.t0tula1tfeldesot.

"

'

teufliacum

!IIi schÎinbafi' Btru

de, ~te

mcrutt Dacii 'I1ü'Veti
copitutui, 'afutici

, 111!iriki' sa1e.eapilcitâfi"b'

!:'

fiblo'ca~,ptinsi8tetnul ?attë de, man Contf1lioapiÎtI, Ifi.~lIl(neti-vii bi1!iliaipl'i;abdatrt ~t sa vedem , V1 en , Outn VJ1P a.tfiona te Co'PiM: d~itiiU"atUt1 CIsltuat'a e grava': H il' "'" ''. ' D'm fi enclre copill.llltt~eptat biblia- 8:' :"', ,'. " ' oum cli Noui !FeStamentl-li', '" i matbrtle decâttrebUle.. Ii'drept "~ ,pnmtt pe GiI V eOft1, '", t;;1 Investi' gat"'earatii'ca ' , me! pâltii lan' ", ~e '" tatUlInteratfÎoneazii ',,' -ptltemio'culumea,înconjarlt ~tegliitiidinPUIUi~/~~8:~:pat'
, , "

c~aspitJtual1i'i! , éJ!
'

Düp!\ 'untitlip tinerii's-~de,Sp~t Î!1tr~adeviit:femeia, 'rara voia Sà; i4. 'dat'~n~fintei 1IalemecanismuJ de, supritnare. a sentimentului deiubire: Dupaaoeasta mecUismul s-a 4ecl~ În tân!ir de foarté multe o,ri. Odata primit, meeanismul a Început sa funCtk>nezeÎn câtnpuJ sau distf'ugând rapOrturile sale fata' de
fémei, ", ,'.,

'

'

'

"

,

,

,

,

,

,

,

.

',

"

"""

"

"

'

'

$l' Il, Stiirii !lalefizice ~~, ~ ca ~pla Btrutturii spiJjtuale eti::utertllc,1i lbtl~~, ~ctura spiri,tu,~1i~i comportam:= ,mamel. a , sareuul, 'tatUl; daci,ciJte 0-., comumune, cu' în. Iurta. " cmcea a. 1II DuI1t, nezeu, atunci Prim~ de la Elo swn1i4e clÎlita ' . î'n -atreia'.' a patra luna ,P, ' feme,la trece ni,t~ mcercan . A cestea pot lua cele n;tain~tept8te
. '
,

'

":.Adesea nu ne-,gândimprelttnult la cât de u~or putem faoi.râ\l unui'om !(jar;Înacel~itln\p; ~Î>flOOa, OobserVllt!e, nevinova1Jila, prima vedere, ';afetneii', a Iacut. rau cel ,putin la trei persoane: Cuho~tintei, s~i' ~i 06pilului sau,Însii aeest lant se poate intinde "', ' ~i mai departe. , " Recent, analizând cauzele bolii unei femeÎ arn viizut În câtnpul ei ';ni~e'structuri aleblestemuluidin partea marnei acesteia, Aeestea 'nu s-au ,reperçutat În' mod deosebit 'asupra
,

'

:'-""

",

:

"

,

slinat!tf.iifemeii.
'

"

..

-

",

",'

-At! avutconflicte cumatna În 1972? .' - Da, ea era nemultumitii de faptuJ ca ma mant. - Endmpotriva? ','

! :~
~

,

..
!14
.'
~

,

,

~~
1Uiri~.
Cercetez

Jnod"ÇategoricIar "(,,,' .eu
stlucNiile
'

"

t-aJn spuscioocptn
'

~

",

. ,

,

,

,

,

95

am ~,Jni
" , "
'

j\.p aUZlt vreodatfi ceva dHn.-e
"

.

'~Am
'

sa vi rog sa nu,vi mirapde cèeace
-,..,
VI ' -"";""
' ,

','

" kaoni ,ce'.. ~.x.. Il,,',,,,,,un

..'

"
,

Confotm horosoopulUi, ele trebuie' si fie sterile, 'imi
,

UIbJou uluitor
:'

.
,
,,,,i

rispundefemeia,'

.
,

am sa vi spun,

~Pa.'
'."
,
',

"t"<' an...,~oare?
.

-. Astrologia este secundara. Timpull!ll4t~ copilului este' , \ detennÎi1atde structura câmpuluilui, adic! de karma.
.
,

într-o, ~atfi

dumneavoastli: sOt m, VIapf' .ateoolri t v--a fast 10 dnj,' ' .1 go c. Mama ~UI.UU~v~astriv-a fost tot maml. La ' $l'nu,v-apm,ai c!sfitorit cu el d '. . ~~nta el af1~pt IQgQl.fna, 12 ln ~a , ,;~ac~aIfi v"!U1 f!;Ist!tirizi~e a~ fn:r lub~t~rdinar. ~,fll,,:"af1 ~t a\lllt 0 tu.lnQfi fi cu bine. ~" ~,totl,l(, ençlti $l ,chiar UIJO»~ "'J~ mvolUn(Gr al. ' "'a_-' nu V"IIatIn$ 'Mam An.' u"""""
"

A ' '.

anterioari'~"

:'
de

'"
cancer.

'7mu/1t

~I

.',

,

,

,

,

'

.

,

.

.

'

.

'

.

douafucercare."Opunându~ , dumneavoastriea ...

'prganismul ea
'pupiuri,anumi~
' '.

celuJicanceroasfi.

mce:~ ~t ,$1 ~ ordon~. Ease transfonnJ,:Îa ,gr:eala.çâr1d cdula se IqptJ CU
.

"",

.categOOf;d1"agostei,$1

','

~1"""n"II,

~~t

a~a

"

~i

în activitatea m'ea am avut ocaZia,sa ma conving de faptulca prezicerile hOroscopului pot fi œodificate.in anumite CondiPi. M-a sunat 0 reporterii de ,la televiziune~i m-a rogat si ne fntâlnim.' Ba a fost unconloJ:Utor minunat ~i 0 ascultitoare atenti. Ïntrebfirile ei m-au' ajutat ,si-mi sistematizez materialele , acumulate in decumd anilOr.Este-plfiaitsidiscupcu un am care' " se orienteazAdestu! deprofe$ionalÎn problemelebioenergiei. Am refuzat Însa aparitia pe ecran pentru a evita agiotajul .publicital' ~i
a-mi continua Cercetirile.
,

.

'

, ' Qtif; -- '>'-t<, 111!1Jna mf!lta munt ln 1975 din c . ',.'" . " ', ln, ,acest moment ,mi A .auza unUI $Meol!!,. ..: '

ti.In

,"', .' . p ,d'e ~dire,femeJa muspt;lpe: nA-

,

sa ne A" 1n(Iep~
~ '

pr4gmatWuuf, , "pnn
,
'
,

',,"

.

.'

'

., ,,'.

to~OIII1 de,sen~le mult
',' . , .
"

~uI

gan-la oQ)elllre,,Ialiptul,ci prin
nostn.J. am În"
.

Nere~d sa epuizim. toate fntrebarile, ne-am ÎAtelessi ne Întâlnim a doua zi. Dar s-au.petrecut ~te fapte ciudate. Noi ne..am,~tatunul"pe'ceIiilalt aproximativ ocd darÎn locuri mferite, fiecare'din ,noi,fiind convins ca fn loculunde ~tepta el mii , efa fixat! tntâlnirea,'SituaPlldeveniseabsurdii. ~tela
ciuta la telefon; eu "cautam lahotel ~ numai cu 0 ori fnainte de plecareaei ne-am intâlnit. Femeia era indignati ~ flçea efol'ttlri . vi.zibile pentru a-$i' reprima. sentimentl,l( de ofensi, fapt ce i-a chJpfiaç\,ealuamperiodic legitura prin telefœ. . .r~1it ~ , Ïntr-una din convorbiri ea s-a scapat ca, dupii boroS4QP,peste câpva ani va trebui 'Sa mo""ii. Am inceput sa-i analizez structurile
','

'

'

'

"';,.,' .'.'

't1 Q UJ":"" uulultimp ""r~. diVUle." . . , .
,.

.

,

' 'mteonediul câm ul\Ji . ~ tran,snutenu nUlIlai PriA ,.Mam~.este coIilul sau .i e aceea triirile m~olubillegati prin câmp. de . . eJnOUV"

.

,J:'rinciPB.lainf0~e

.eredita!i'
"

,".

, "c'

".

'

'
'

asuP(a,copüului. Daci este orb,
,

il

'

,.""

aIe n;wnel se ramTâng

,

~:~ negativi a. câmpului femeii d ca~ofii"pentcu ~1. ete~ VlItoarelenenorociri ale copilul\1Î; muIte. din
~~ctura
,

iilbit, Ifcest JUClU va,1f\",,",n~ ,0

desepararea de omul

kamtice,

..

'.

.

.

'

"An~li:œz
,

, pacœntele mde ~1i zic:1i/or ~'
~ 1:
~,}

incaICirile

le

'.

,"...'

.

1

, ~Fetitele dumneavoastri pre.zintio acumulare atât de puternica aunor programe n ' sterilitate. ve" mcât eJe pot duce la
'

~tivfirii

iubirii la una.din

,

- Judeçând dupii informatia primitii,/vi va muri copilul imediat dupi n~re. Zona vulnerabiliieste capu!. Aceasta va. atrage dUpa sine uri ~de boli ~ nenorociri inclusiv tuiburiiri psihice ~,din nenorocire, decesUl, la doi ani dupl\ pierderea copilului. :.- Decipre.ziçer.ile oroscopului sunt adevfirate?a intrebat ea h
cu .one~ pe cafe n-a reu~t si ~-o masche.ze. ' ~ Nu-i vorba de boroscop ci de constrUcpa dumneavoasttii
bioenergetici sau, cu alu': ctIymte, de kaonii. ~
,

1

va determiriii

..

destinul fiindcii v-ap niscut intr-un anumit monient, dependent de struatura energeticl\. Dacl\ dumneavoastra, prin promovarea
/,

:.:;:'11

..

~

9tJ,

-/
.
"', \' '

;V' ,

97

s~ritu1w '. .' Ml1., 1'ri1i aspiratia eatre. D"va . vep modifica s'lJuctura bloenergetIcâ, se va modifiea k , arma,~ destmul dwnneavoastrâ. . l.am 'explicat PrinClpaleie~ tulbudQ'eares '..'." . e ~pwr .' innome l ' stru ctum e . .,.lI1tl A"-~~_ Cluatcoreen,a nec~ara;.Ea.era . '.x .' ampului (emeii>; . " m"" rcma . Dupa un timp am Slm..caeasd ti t ~ . ta ' ,upra el' p laneazao mare prünejdi~'~iam sooa1o-0.
,

~
,

'

,

','

,

'

,

,

,

"

,

,

,

,

,

,

'$1 reprO~e
,

. sare"" . mu,,~trecut
,

'\$

- ;Da~ ,mecanismul k nuputetielimina8upâr&. 4ec~a
"

'

'"

,ell . ce,-"1-0,pu~
,

armA;: l n, j una a' trwa . ' ~. ' -,.a patra a printr~omcer ,.'.
, ", '

SO!UI9I ',se

.,'

,

;"'.pericutoasi

, Ia</o
,'.

~

'

'

'""t~

.00

Îm~v~
' ",

,

,.,-j.;e' . "Un timp i-iun unniirit d~ la distantâ el devlIIIes atm onios .,. rea o;'stahil . Du..4, n..:m~u COnil..".; . . "x , lenCita matna !ni.a ' " dafuntelefon:.,

fe~eita.
, ;
,

logica: viepi cotidi ,..

, dumneamaStrâ,-cât., .$1pentru copi!. Sltuape LliIliti
,

SOft! m. ,Acum

,,' 0e,
'd

ap r~~t'sii blocap supararea
msa"este. {}' . ..

'
,

,','

e~
,'"

acadonp sii fiti sanatoasâ~
'

,.,

'

1:
,

,

,

, , ,

'

'

,

'

,

,,

,

'

"

indoiaIii li$upra dprintei de a: avea' copiluJ, nemaivorbind de ,.tè11tattlla~Ud,.d&id.i. ~ Il delno1at~a4estiIl\dui:SAli, a fericirii ~isiinâtiitii sale, a structurilor de comunicare ~i '. , .' , solidaritate cuoatnenii. , ' La,j.)inç,i.spr~anio~ deçlara ,,Eu n-amsafaccopii". Ea , cOlmrma emotional aeest p,rogram iar ,peste câtiva ani poate ,- aduce pe lume un copilgrav bolnav ~ivinovata pentru acest lucru va finum.ai 3i 1\utnai ea tara sa biinuiasea macar ca acest fapt se datoreaza unei vorbe proste~ti pe,eare a aruncat-o cândva Într-o . " ,doara. .' " ' " Piirintii ~teptau un baiat ~i s-a nas.cut 0 fata. Au suferit ozi, dupa care s-au consolat cu gândul. Acum Î~i iubese foarte mult fata numai ca aceasta este. bolnavicioasa,Programul distructiv dublu creat demamâ' ~i de tata nu a dispiimt nicaieri ci Wface . co~tiineios datoria În campul copilului,
,
,

'.

""

'

Afiavut-dreptate":copilul .. , oinbilieal'i"~:ur '-.."
.'

'.',
.~~

cordonuJ

mlCfoSCQplee'lariiveIol erei n:artifostuliminjite la .. .ttmp SUPiiriirile:~irepro~u~f~ ~emmentele s-ar fij)Utut d~~a dupi stenariul prezis,de orosc6p. . . '1i.og!Cwiubirii ~' iertâri.ieste ,mat pl"e8US oriee 'lIStrologie,~ de . orice preziceri , prin as' p!fap spre armo nie, booatate D' . ~ se.Poat " hi1 k armanegatIVa.. IVlnltate, . a "e~ ,".', . '

d', . ,', '. .D~ eœmai uluitoar!e Co "" nfirmare a fost" peste trei iuni ÎI1 .. .' ., , Uil1Ia investi" garn ecogr,aficea-:copiluJui ' .
.

doetom: .

a t ,1n

" I.s- a.niiscut.cu A . Jurol '. gâtulul '~" ml-au 8pUB
, ,

sa ~o~:E

:c:--

a&

. ru1ui"D

E1 prezenta hemoragii

.

'.

.

~~
,

,

.

În timpul sa,;-oinii atul a suparat-ope sopa sa iar acesteia i-a s trecut pringând: "Nutcebuia safae copii"., Apoi a .maijignit-oo data~i femeii i-a disparut dorintade a, trai 0 asemenea viata ,;fericita", Toate acestei).s-au acumu1at În câmpul firav, neprotejat . al viitorului fiu, Acurn el este intoxicat de medieamente, t,eeut prin muJte spitale, Însa.starea de,siin'âtatenu i s-arestabilit. Este foarte important ca În timpul balii copiluJui sa ereiim conditii' pentru Însiiniito~irea lui coreeta. Ce mseamna acest lûcru? Piifintii trebuie sa se gândeasa, Înainte de toate la spiritul copilului, ~i abia dupaaceea' la trupul situ, Din acest., motiv Îndoparea copilului-cu medicamente ~i'mâncare nu poate decat

,

,

'

,

,

.

"

infonna.tjv-energetic 'al iiri momentul eonceppei Je ~:J7 =a, mainte deconcepfie: ln cQPi!ului. i de aceea, daea ). .. ta ~I~.Idetermmâ viito,ru.l ~ au dubii-daca sa dea, sau nu n~ere cOI1iluJui,are locp:npl ata C asupr a .acestor s'lJucturi ..;~. , deformlll'e&'.; Chiar W3uugerea or ,p"""a1- E , 1 a. xtrem de negativ se repercute aZii asupra stru, tu ".1 -!:' . . c nor .Câmp"ul'" p1 lII,1ificarea rutalii a sexului acestui 'd . w v,ntorulw,' copil b onnta unUiadintre piirinti dea awa . /lurnÎli baiih ,sau numat. a" fata.Chiar ~i nurnai simpl~ . l
,
,

' : ,Soarta ~i,earacteruJviik>tu1:, ' . uL,eo~ll,se. rormeaziim:câmpuJ
'.

-

L

:

,

sa-i faca un rau.

-'

'

"

,

,

Nu demult discutam cu tatâl unei fetile tare era cat pe. ce sa moara În timpul uuei boli grave. Am privit câmpul copilului de dinainte ~i de dupa boala ~i atn fost uluit. Uria~ele deformatii care produsesera boala au dispiimt aproape complet. Am Început sa caut cauza unui asemenea tratament reu~it ~i cauza a fost dragostea tatiiIui.pentru fiica. Cea mai mare parte a programelor . de negare a universului a fost neutralizata prin iubire,

,

,1

98
,

,

99
.

,

foarte multe dépind de,comportarea, de etica §i cillarde regimul

lnsa ijJbitea,fnu ~anientu!. Cu iubireapQti vindeca iar CU ~menttU, doar sa faci rau. Deaceea, În timpul bolii eopilului,

afunentar al piirintilor. RenWitarea la carne, alcoo~ delicatese, supr811ljm.e~~, sunt chiar.mai importante pentru parinti. decat Pentn.icopii/Oriee suparari §i repro§uri ale piirinplor, unl\1 fata de celâlalt câqi fata de lumea .dii)jur, trebuie eliminate. Statea sufleteasca a piirintilor este starea sufletului §itrupului copilului. Pentru, a-I'pàzi 'pe çopil de boli §f,necazuri piirintii trebuie-sa ,lnteleagâ lucrul cel tnai important: copilul trebuie sa ,fie sanatos

.
'

. . .' :: elec tul dar nU "Icauza, EntuzIasrnati de binefaœnle civih.za.pel, ,Y, . " " .. ' tru care 0 Jucane frurnos ne comportâm , coloratâ are pn~~ c~::~ :~f:c~~7e cu adevâratindisp.ensabil7; "... ", înainte rehgla" Il omului ni§te stereotlpun de d~~a în toate este voia Domnului". E~, .'~;, compo~ent c~rect'11~e hiocare a influentei',negat\ve dl~t, 0 mooaIitate mJOunat, . .., ,.
,
" '

,

,:

.

'.

~

,

',suflete§te.

.

, '

,',

C umll JO oniuratoara- Omul put easubcon§tlentul .010 ulm asupra . 1 .c " intervem ln desla rarea .evemmen t elor , sa Ii se Opuna pomm dd .e , 3§U , la interese ~rso~ale: msa În suflet era obligat sa pâstreze.armoma fiindca sufletul reprezinta un câtnp ~I cu 1umea mconJUratoare'fi
, ,

,

,

"

'

anume la riivelul acestul camp JO0 mul realizeazacomuniuneacu
Întreg
, ,

lnfata tnea stihJntâniiqi-mi spune problemele sale. Cu doi ""ani 'ln urma au mceput sa-I ,doariiputernic picioarele. El a umblat ,pe la wasori,' a taC!!t t9t felul de bai. 'Dupa efectuarea procedurilQr prescrise; ÎI1 câteva luni, durerile. i-au trecut; 'ln . schimbamceput si-i scadavéderel). Cazulera tipic; cândrenun!i la copi!, mainte de concepfie sau În timpiIJ sarcinii,' cu fllpta cu vorba Saucu gandul, ~' defotmeaza structurile campului 'ln trei zone: cap, primaceakra §i plci6are. ln acest caz au coincis ni§te puternice mcâlciiri pe Imie materna §i paterna din care cà(jzii ,deformarea. çampului ,În zona ", picioarelor se muta, prin Procesul carealtiidata dura decenii, acum decurge doar m' câteva luni. Acesta este §i motivulderutei medicilor din ultima vreme. DliCainainte, cand boala àfJuea saselocalizeze Într-un anumit organ, 'ka era tratatâ 'timp.Îndelungat '§ipacientul'"se msanâto§eal' , (de§i 'ln realitate boala se muta Într-un aIt organ acumulându-se treptat), acum karma impura a omenirii da un cu totul aIt tablou, Boala nu se localizeaza precis ci "floteaza" pe rând prin diferite organe În' timpul tratamentului.Este deja bolnav nu un singur sector al campului omului ci este defoiroat mtreg campul. ' Orientarea exclusiva asupra corpului fizic ~ nu asupra catizei e lipsita de sens §i periculoasa cum sunt lipsite de sens §i enormele cheltuieli de mijloace pentru lupta cu boala §i!nu cupricina aparitiei acestei"" Medicii n-au nici 0 vina. Gândirea oamenilor nu-i perfectâ Încapiitânându-se fi mod pueril sa. vaqa numai
.intermediul tratamentului medical, 'ln zona urmatoare

Universu!.

'

. , ,

'

Uneori faptu UI .cii suntem Înca foarte departe de a Întelege motivele multor.evemmente d" VIa noastra, vine cu ' 10 ta . totul pe 'nea§teptate. . MediculJCf al,unuta. d' spitale cuno§tea principiife de baza
"

. confirmarea

'1

- capu!..

. . t mijloace,el §I-a 'ammtit de cerceane'1 mele -i a Început sa. se . lit t1arte vinbvat deceva. Nu-§tlu ce gândeasc a: "Doamne, ,eu su. ,0 '_JO: Paeat am .IlI"lap,tu lt nu pot sa .gases C ac,umcauza , dar Tu .iarta-mi . ,.; li " te 'gr'e§eala. Ajuta-m a"sa m, 1eg §Isa nu m ~ "ac asemenea pacate..., " Peste doua ore temperatura a scâzutpana la 37,2 grade.
'

m" a nu s-a grabit sa le .aplice 'ln aleautbreglam :~~ur~~~dl:~:bOlnav §Îavea,decâteva zile la practlca sa. Odata :nsa". rand 0 temperatura ndlcata, care nu se lâsa cu nici un fel, de
'

-

-

,y

,

'

" . '. , ",\ ., " 'la' concluzia pèsimista ca, Întru.cat Cttltorul.ar puteaaJunge. . 'tua are loc cu mulul de fapte negatlve, Sl !Ja omenirii este grava §1 . . ' , 1n re alitate situatla, es t e cu mult mai' buna. dedit fiirasperan!à..
,

.

.

-

.' ne-am putea Imagma la pnma vedere . ,Exista unmecamsm ( . Ïiareakarmel. blocare $1 de .pun c '

de
.

' Acest lucru neceslta msa, 10 p rimul rand Întelegerea faptu lUI . , ca fiecare om ~I fiecare evemmen t c are tulburA echilibrul este 0 . .
,

.., -.
'

'. parte arlversu 1 De aceeas t area noastra interioara trebUle sa U U!. . , fie a:propiata la ~aXlmum de sentimentulsmereniei. Cu cat este mai fin mvelul camp~IUI, atât este el mai putindependentde ~'d personalitatea noastra, cu atat mal eparte se situeaza el de Joglca
"

lfO
.'"

;~

'\..

" ,j'
.

. (.
. ,"'9J

,

,P. .carn un grupspre casClldde fi '1 . Oh zona lacul.ui Rita. {)rçam - tara grabii, dOUndu-Qe~;::rtul.1n
' -

.po ate ' ' ,Ill""" , pesme ', ~Itn'~. ,' , '. ," 1MI'.~.)1IUItr..tlJllume, ,poil alimentatie, $i Îucii 0 Caiitate~' ,faerec t 10art CI unportantâ: ' asplrapa. '., ' La ÎIlCeputul,~{'''inlui al' 0 tul~a ur '

t~puliJi.FiecBrefom,se
,.
.

~

'

,

,

,

,. . InSU'1 ÎIl P rimul rând
"

.

"

..

'

,-

.

,

.-

~~e

,
,

,,Daca inima pbtreazâ sc:met,ia,b1amarea §i ura, ea se tine

.

f,iepartede. Dumnez,eu",'spunea piirintele Men Într-~!~ predicil~aale.
"

eo patruzecl de ~mute am e mMgmea prapastlel. De la ÎIliilpmeaaceea u~ am vazut , traseul pe care I-am,parcurs ~oseaua În gus ta ,,- .undeamceput urcu,ul l1Q tn, ;~ ,"" Su,.. A ,tuuClam '
aJuns sus ~i ll,e-am apropi.at d,
,'

~ .

tmpreuua cu

Ce ÎIlSeamna smereriia din punct de vedere biaenergetic? 'Omul care prim~te cu smerenie, toate Încerciirile viet,ii, economis~te 0 cantitate imensii de forte care ar fi trebuit safie cheltuite pentru repro~uri sterile fafii de situapa apiirutii. Aceastii rezerva se Jolose~ pentru' transformarea apirituala a omului
pentru autodezvoltiu'ea sa.

'

. lllcutoasociapeçuviataomului, i am": Stmpt. ca. omul poate realiza incomparabil mai m It ~.
"

,

.

e ~curta durata. Cel mai eficient mecanism de blo'~ , care_~Ipurilicare a kanI)el , este asplrapa, permanenta, nemtreruptâ catre, desavâqire,a spirituala. ,'"

n~ntrerupta, decât pnntr-un saI~izofa~n!It

asp~ape :ontinua, .

, marna se debaraseazâ de sentimentele fata de sot de copil,sau
,

}\deseori sunt Întreba,t dacii se pot ameliOla capacitatile copiilor, da<;ase poate spori randamentullor la ÎIlvafiitui-a.Lipsa dorintei de a ÎIlviita apare hi copi!'foartesimplu. în timpul sarcinii

, !

D\I;!lUlezeu,

. Acum,se vprb~te mult-d e
spunând
',
'
,

Divinul. Credinta io Dumnezeu"esteunproces În-care fizicul se Îmbinacu spiritualul.
,
' disonanfii cu' unp eratlvele ~. orgamsmu IUt.' uu mo; ,p_en.tru. e ams~l'atun" , ,, ' . CIID~peproces~1 de, , .

' '.. " " bISMca, omulpoate'riimâne t; arte departe fara de coutactul.cu ,0
,

. E u C ,necesltatea remtoarcefii', catre . re d m Dumnezeu'" ~I, mergat;! d"la
' "

-', Acest Juçru se vede pe un exem lu t; Parte Slmplu. Dacacel ula P,' a ,Început sa fu h uc,..oneze fi, . ,
, '
,

-.. ÎnsuP pentru a,-'-hn e ceva, dar'sa f1tmmte câ ,. ""',.,.. ar putea aaJIUse vida ,i va trebui t 1 '. mmnerezultatele e , u~p din nou. Nlcl un fel de automulf1tmire sau semet;e n-ar ~a b ,.. ,e UISa siil~IUtasciiÎn nai...
.

Irupu]uleste singura cale de sai "vare. "TrebUle sa tInzj; si:ÎIlcerci , sa depui et; orturi m fi lecare zqlÎn fiecare ora, sa te lupJ1cu Une . . .
,

restabilir~a unltiiPI cu organismul singura dorin an' dificila,':.Încordata, ritn)icJ deu aJ~n~e este nevOle.de 0 munca ,cur pre a celulet~1 restabilire a armoniei, . ,.' Sufletul ,i spiritul omenirii sun t ac~m IDcredibtl-de .çalmate, Celulele gray bolnave ale o~ procesele pe care le vedem acu~W::~ ,1 trebUte sadisp<!fa ~. tâ Mun<;aneobositafl con~tienta pentru pe;:ceperea acestet munci.' ecponarea~P.tWtlUI ~Ia
"

degenerare~i:dezagregare.Pentru '-

.

'

' ,

,

-

'

'

-

.

fafii de lumea din jur. Aceasta duce la formarea unui program (je renegare a câmpului informaponal. al Universului care blocheaza capapitiiti1e copilului de a lucra cu informapa. Copilului Îi vine , gr~u sa Învete ~i el refUziisii faciiacest lucru., 0 mamaiubitoare, care nu-~ipermite ,i nu permite nimanui. sa. se Îndoiasca de sentimentul de dragoste ~i de comuniunea cu Divinitatea, va da ; ~tere, uner copii talentliti. Prin urmare, capacitiiPle copillorsunt . determinatede comportamentul etic al piirintilor ~irudelor lor. . lnvestigam un copil cu un) Înalt grad deagresivitate subcon~tienta. Vinovatii era, sorasotului, matu~a copilului. înainte de n~terea, copilului eaa .savâflit 0 faptii ID contradictie cu otica. Iatii de ce a existat Întotdeauna nopunea de cinste a familiei. Ea se baza pe legile bioenergiei. Anume familia, ID general pana la a N-a spita. se giise~te Într-o strânsa . interdependentii la nivelul biocâmpurilor Are vreo influenta numele asupra d~tinului copilului? Când piirintii Îi aleg numele, acesta se fixeaza În karma copilului ~i-i influenteazâ structltrile câmpului. Existii nume neutrale, existii nume de bun augur care au 0 influenfii.pozitiva, Acest lucru . poate fi miisurat bioenergeti.c. Câteodatii se Întâmpla ca numele fixat În karma sa nu corespunda numdui pe care ÎI poartii omul. Prima oar!i m-am lovit de acest fapt analizând Împreuna cu 0 marna probletnele
,

~"-,

~,.

\~

" ':
102
. .;.

1.

fiüluÎsiu J\.Iri:Nu $ÜU'din(cebIib2i r~

i

.

103
"'. ,'.' "' ,,,

,inereu oA:elilf'trebui
'

lsiaiba'un'altriu1ne.
,;

"

'

,

.

.

Da,noi 8lI1'mJt\a inç.epotsi-ÎpuBeI11JiUflleiedeArtku; ~ar apoÎ n6"am riZgSr!dit ~ nè-atIl déciS,sl~j chcitte Juri,spune~ . . m~a, , ':,',," ,',', '" ",'

,

'.'L 'Mi'UitIatab1ou] 'b~geud!
"",

nUmeliJtfti~~lIatutui
" "

e ArthUJ',
~um'ele "
~

Dragostea fara' de copii face parte dmtre cele mai Înalte simturi ale Universului ~ de âceea orice forma de Înciilcare a ace~~i' iubiri, exp~matii prin renegarea copilului, refuzul de a avea copii sau de a purta 0 sarcina, nemaivorbind de Întrerupere În spe~ Îh fazele inaiRtate, renegaFea omulUl'lubit ~I ml nu~al cu faptele, cu vorba; ci chiaqi cu gându! poate dl,ice la urman foarte grave.
/

se Îrttipire~te

in târnj,ul

bioenergetic

alomului~i

.

dep~~de d,e karma celuia al cirui nome, il poarti copilul. Înainte . ,copJilor Il se. ~ideaunume de sfinti nu intâmplit6r. Karma . s~cr()~ta,. pura a,sta.ntIJl~i'seuhe~ cu k:uma copilului, 'II'proteja ~I acpona m favoarea lm, Dându-f eopilulm:numele unei'ri1de rlscim debarece gre,elile'~ vi9Jile,sale va trebui si le ispqeascâ cel care I-a luat, odati cu ntln\.ele, ~i o. parte dm karma, copHul adll:a., De aceea, llându-I copilului' nu.nu!le unui mtlritor' éste necesar-a blocarea, piirtii neglttive akarmei, rugându-J;ie la Dumnezèu in:gândc.a În numelecopilului's1i mtre numal cetace este IuIlÜM~, ce, aspitàspre' dragoste; comuniune, nOblete, spre Dumn-ezeu 111numeJe accluiom ÎlI cinstea ciiniia ne botezârn
copi1u!' ' ,', " " ,

,

,

'

Au venit ,la mine odatadoi pacienti, Femeia ,avea .chist' ovarian baroatul dureri puternice' În regiunea lombarli, prostatiti. erau BolUe;;:;>ambilor (egate de Înciilcarea.legilor energeticeale primei ceakre. Cauza eta una ~i,acee~L Femeia ~~-asfatuit ~ colega s1\ facll Întreruper'e,,' biirbatul a 'lnslStat ca sofia sa sa aVQlteze. Adica dorinta exprimata În cuvinte sau În gând de a nimici'viitorulom este 0 Înciilcarea legilor pentru care omul ,plate~te wJlaniitatea, ~ cu soarta sa. '
. ale 0 tâniira extrem de frumoasa prezenta deformatii structurilor câmpului În regiuneacapului~i În partea inferioari a abdomenului. Asta Însemna bG)1i ginecologice În viltor. Ele s-atl sinucida. decla~t În ID.omentulÎn c,arei.a trecut printninte, sa s: Dupa Întreruperea sarci,nii ~i supiimarea dragostel fata de omul . iabit a Început ac~onarea acestuiproces~ ' '
,

,

',0 co~rmare coovigitoare privindrespoll$ab\ilitatea pe tare '~ avem Ulll. fata de alpi, ~avut-o bdati'Într-un .al~or~,Dtipi '

cursulpe care I-am pnutacolo,a venit la mine 0 femeiecam de vreo 40 de ani ~ mi-apovestit urmiit.oarele:
,

'

A~eacopii

~eja.destulde ,man cârid 9-a decis sa niai aduca pe .

"

,

,

lume:,lI1cii uni COpi!.probl!bil cii avusese destule inciilciiri, ale legildr ,SUt>~me !Hndci i~a JÏ!urit eopilul laputin tUnp dupa n~re. Nici macar nu, I-a' mai inmormântat.. L-a lasat la maternitate ~i, tara sa spuna 0 vorba, a plecat. Dupa 0 Itlna i-a m~nt ?'ru~a; JlpOi alta, apot inca una, Or~ul nu era mare, p.:'etenll au II1ceputsa caute În dreapta ~iin stânga pe cineva care sa po~tii expllca motlvul. ~i sa.ajute familia, Au venit la 0 "baba" celebra c!",e.Ie-a .spus ca nu poatef'ace ,I1ÎII;1ic pentru ca fainilia ~e~me sa dispara .de tot. L1isându-~icopilul În spital femeia a
saValllt 0 cnmii aUit de mare, Încât nimeni 11-0putea absolvi de

Ma gândesc cu gr9azace se ya Întâmpla cu noi peste. câriva ani Suntem total analfabeti. Pe fata 0 vor trata cu pastile~, chlar da~a ea se va interna Încele mai bune clinici ale lumi!, nimeni n.o . vavindeca pentm ca la baza bolii sta boalasufletului. Omul care ucide dragostea din el nU'poate fi vindecat cu pastile.
'

r
;'1<

~

pe ds1i . eap
/ ,

~

.

.'
" '

0 tâniira avea 0 grava'b@ala de piete, Eu Îi spun motivul: - Bimica dumneavoastrii, În tlmpul sarcinii, a dorit sa-~i ucida copilul Întrerupând sarcina.' . . . " - Imposibil, Îmi raspundefemeia, Bumcll mele I-au munt ~ase copii ~i numai cel de-al ~aptelea a fost marna mea. Cercetez. cimza mortii copiilor. Buniea, din nu se ~tle ce motlv, nu ~I-a Qorit prim'a sarcina, ~i Înca foarte puternic. Prograrnul de
,

J

l"~
,

,,.

10;'
,

105
'

pacienteimde provocandu-ini~teomplicatii c epidermice.
'

.>~ inst.QJat, În ~âmpul ci. SentÎlltfntOll!'~'deurâ.. WtotUiQj)pd"'~in subcon~tient ~,.Ia .,fiecare ~na, decla"Wlu prognunql de distrugere a, copiiJor. în ciuda doritltelor ulterioare de a avea copij".Jn;'~PMt cOtUinuadc '~.'~amul distructiv; ~t program este prezent ~'iI! 8u~c6n~entul
,,'

diaqugere a
, ,
'

.~~ .iabiap ,IAtnidite
,

!

, '

"
" ,

,

,

,

- Da. Dupa n~terea COP ~1 " Mi-a trecut tuberculoZR. E drep ~a f~ta a avut 0 diateza ' 'putemlca.' lar dupa .ace~a diverse boh" ale pleIii.

iluI'

iiniitateami s-a ameliorat.
, '
'

.

"

'

,

....

'0

:~
,

À,proape c.anu poate mèrge.

-

alti pacientamaroagasa-Iajutpe fiulei: . ÎI dor foarte tare picioarele.de parC$.i s-at frânge.
,,' c.
,

Analiiezprogramut

-.'

,.
,

-,- .Qupi cinci ani 'de la n~tereadumneavoastra,mama dumneav<>astra,ramas din neai:enpe,i~iircinati. A mcercat si a
fRea aV9l1, a billt ~~e substante otrivitoare, fusi nu a p\riut scapa de Sarcina. Copilul S"Rnascut totu~imsa fapt1l.1 IlfIl.a' ci dorit, atentatul.la viati ~i iubire au format În câmpul marnei, distorsiuni care a\$ deformatfÎ, au, deteriorat strueturile eâmpului dumneavoastra cândaveati n\J.lIllli, einci ani. MQ~enindu-le, fiul' dumnea'voastri plate~te acum cu durerea lui de picioare. Comportamentul femeiicu cinc,ianiÎ'!ainte de'n~tere,m tÏmpul sarcinii ~i deasemenea de la ,liaftere pâni la. maturizarea 'Sa sexuala, Îi influenteazi putemic destinu! ~i sânatatea. Una clin modatitaple ge. blocare a programelor negative introduse În subColJ~tientul 1J0stru 0 eonstituie , rememorarea c~mportamentului femeii În timpui SareiWicât ~i comportamentul
,

În câmpu!copilului ~ acesti\ ~~CarteÎntre marna~icopil. Ce n~ Începe si.fie bol~a:t '. sugereaza ln pnm rân!('incor~ctitudineastructuril~ câmpulUl copilului? -Sun!dlatezele, aI"l e, pneumoniiledese m copniirie, er~l boli ale rinicMor, Bolile copnl?r nt enerate de deforrnatiile structurilor CâmPUIUl.bl~~ne rg,:c" n: te~te de la piirinp. An~

Ii se arnelioreazi dupii n~rea .. p aptul "este explicat pnn aceea. ci În timpul sarcIDii . copulor. .. 'ca are Jaco revigorare. Deslgur, ' organismul se mobllizeaza, ~ pil ii Înnoblleaza .' . mblrea pe c'are marna 0 nutr~q- p,entru co ., Câmpu!Ulel arneliorându-i starea fiziCii.Dar males t e structurile .. .. . Înci 0 cauza. Pe care OaInenllnlCl n -0 bânuiesc..Mama transfera . . . . i tulbur arlle sânat!pi' marne!; pnn care boliIe sale copdulUl!.~dlc,
!

Multe femei .~u ca ~itatea.
'
'

.

.

.

,

ea Î~i'isp~~te prop=~
,

.

'

'

"

.

'
,
,

' Pe pacientii difici\i n" gh1 ez 1 permanelltii, controlându-i tru refacerea 'intregului ' . de la distantii.E.ste. ab:IU~::Ce1:r' Pa:~steia. Intluentarea ~i ' bolii tablou §11ntotdeàuna mâni-n;D1ini. Sut1etu1 se merg con~ent1~ek

~

r

rudelai-. sale.'
,----

.

,

1 0 femeie ~i povest~te viata, mai precis, povestese eu iar ea confirma:
'

,

~:;: d~ cazuri simt ca me1?da Înca dau cu capu\. de peref.1. .,. n-arn dus-o la perfecp~ne ~l.IDCleu n-aIn atins perfecpunea ca vindecator ~I filosof ln schimb, du Ii 0 'practici Îndelungat~ , t ~aCeÎnc!, un pas' ln direcpa . poate ap~ea 0 luntma ~ se va pu ea '. 'dezvoltirii metodel. '.. at ,Nu demult 0 cuno~tmtaAm-a ru g. sa-I viid pe fiul, unel d' ~ijumitate Însi avea,un prietene. Copil~. nu avea
DO

vin~eclimaI greu decat ~p. ul Cand trebuie sa ajut un copi! cu e' imi vine de mul~ 'on sa mi defofmapi ale ,cara~lt
'.'

A

Înrautiprea stirii dumneavoastri de sânitate. - Da, dupa avort soarta mi-a devenit potrivnicii. M-ain Îmbolnavit de tubercu!oza.
, '

-

În 1957 'ap Întrerupt 0 sarema, dupii care a survenit

d~~ caracterilJ~redllill de dur, nce ~o:fii trebuia pe loc sa-i fie . la ÎndetnânliÎn capu! , Îndeplinita cacl, altti 1, zvârlea cu ce aV_, e.. aflau de fafii. ~i, se eIlerva iirintilor sau a striiini!orcare se .
~umpllt daca gre~ea:tinta.' A. Odat! bunicu! I('a prop ~~ un, ~g;.." Daca promip sa te Parti ZIS §l u.cu.t L-a Plimbat, I"a. adus. fromos, te p limb cu m~ma
, , ,

'

,

-

Dupi cinci ani vi s-a nascut 0 fiica?
...
f

'.

acasa iar nepotul a luat 0 m~mul" , ~in~ '
1

t~

§i i-a aruncat-o

buni cuI UI

.'

.
1

lfJ6
. ", "."

\

-~
,

107

batefeul, în cmcisprezecemin te l " 1 ' Întoi'scabinetuJ ~ususul În jo~ a spart (J veioza, s-a a;ro;UifcÏ: casetofon ~ a distrus () cas(:tâ, apOia !!-isit'ni~e tuburi :~psea pe cJ.ea 10ceput sa le' arunce ÎncapuJ piirintilor sai,AiC::i " 0 p!!!ermca.:wumulare~e ~artI:1inegativi din.;fa:miliaatiilui ' , ka t arma personala, mamei, ln a , tlmpul.8arciniipiirintiise cetÜu',~ nutnn~ repulsie unul fata de des , ceHilait de 'aceea 'pachet!1l ~iasubo::ogramelordjstructJveajnceput sa ' ;~ acponeze automat a=~~~Ptcopilului, Niciunfel '~e miisurinu dilÎlinua1J agreslVltate,Lueru! cel' mai , .. .. InteresaU.t Cfa ,'" ' 'w mdlcatoru agr co~tiente ~i subcon~~te nl1 ,.erau .p,ea 1oalti~~taJu , biiiat., Pnn unnare . 'QOmpottamentul ' sau er d "a d,e cbnceppil e, co~portati1entu l.§i starea sp~tual:œ~a~l' a, pannjL'Gr m momentul< de, , , , \ fata" " , . t:;upirarile mocnite r ~' e, p~~!or, unul' fata de œœ~tdeterrnimii CO/llPortam: .copiluhll pUnficar , arrn..; ~. $1!~,' ÎDCi' .!DI , 1bs A~--" '. ' , Du" doa ~ ' ' ea k ' , ' ."",,,,,,mmlC' . ameliat.are stabiliia-structuril~ la pu.lw ,~edinfé am vazuto am ~ .marerealaa" I~ copi!, 0 nive!are a , strucmrilor Spirituale, Ïnsa 0 schi. b ,' . . .' , co~tunfel areloc
w' "
,

'..',:" Eu i-am idi.qtat la COO8ultati" e ,am ,.1U copl ' luIui pentm ca pricma era'În ei, 'ln am anP 01 E~!I'Pi\iinp 1 au vetJ' t d ,1 'IIBpreuna Cu' .

:

,

,

,

.

.

Trec pâteva ~ ~.vine lIUIffi8. baiatului la mine. EU.ÎieXplic: ,-.Fiecare'om pe,paman.t Se n~e pentru, ca, trecând peste ispite ~i penocociri, sa.~. dezvolte ~i si-~i perfecponeze sufletul, , structura, sa spirituala..Fieowe °l/l' are cate, 0 cumpiina În viapi,~i. Îl:l,permanenpi'el va fi ÎD,q:rcat~Ct mpunctulsau vulnerabil. ln vietile anterioare v-ati sup~atcau sotUI, fiul §i tatiil. l-apc~eat pur ~i slmp!.qÎJ:l icioare. De ae,eea v-ati niseut mtr"o fatnilie În p progr~ele dumneavoastri §i sarcinace vii revine este aceea de a le bloca. Principale!e dumneavoastra Încerean ~ viapi trebuie si, fie jignirile din partea sOfUlui~i fiului. Fiul deja 0 face cu vârf ~i În4esat $i laBO! progratnul se'p,O\\te deel~cu §i mai multi putere. Dlica yeti reu~i si' suportati toate acestea tara sa .Iepurtati pici fiului ~isofU\w' ~armavi se ridica, ,1oeerciirilese Înçheie ~i totul Ya fi ntinUl;lat. ,N;-o sa r~p; laneplicerile pe care le aveti , 'În Iatnilie ,se vor adauga boli §i alte nenorociri. , Femeia se uitii ,'(inOVi!-ti p~ânt..Eu continui: ÎIl ~eav?asn:a.~pitii În viapi va ti dorinta de a , ','=P~cjp~, vae~cati1picioare s01Qt~ifiul. DaQilvetireu~sa va abpneti se vaiÎn,drepta in priJnul rand 6.u1,dacii nu veti reu§i, pregâtiti-, va sa
,

,

care-,exista progratne prmiçe ~o38e.

Aceasta intensifica

,

,

,

'

""'"

"

,

.

..

;

'

"

,

,

.

.-

"

.

,

,

,

,

'

rntmat pe$te.weo

treiluni,

1 - (' P\!. sunat cuno'-; 'lWnfa !Dea. . w' , -"-Bai aLU.lUIIIste rau. Sesufooa. M . w ~>" " e &Icasa a mtrat mparucit . D'iscutcu mam\\ dl Iiç cauza celor c~ /l-au ÎIl.tâmplat cu ,~exp copilul. ,
,

un~tat. .instatltarieu,l-am . pe pannp ca :rece cJnClllp rezecezile triJbuiesa ".._~r~enlt eehilibreze cam ...,.-y.e se
'. D w'Clncl,ziIe m-a' "upa
... , '

de a" ceea nu.~ebwews~ conteze pe s~
-

prin\i!i

pedl1apsa.

"",

" "
,

Mai privesc 0 data structurile karmice, 0 tratez pe e~pe fiul §i ne despâ!1impentnl'operlolldii defunp: ~ ,Peste cit,eva.zile.iarJ3).iS!JQi: uliO§tinta.mea: c
' ,

-

-

.

,

'

"

- Acum Îi e rau ~imamei §icopilului,are din nousufociiri ~i' convulsii. '
, , ,,'

mIne incilcând astfel legile ,supreme, Din aceasti ca!:;~P': era " copiluJ.Va mg-si' prlcep,..; -,. acestluclu! Daci ID- apucat sa-I tratez am P fiul dumneavoastra, , eu VOl,face tot ee-mi sti 10 , .,
' '

. . '" Ali ~ptat rezultate imediat e. Capacltatea energE;tÎca a . . sufletulw este de O !DIe de 0 n mat.' mare fat; d e cea a corpului .de :' , '. aceea cbpilW nli Prezm.. l' nca ~te schimb"' . . . " b,de.,In a patra ,an VIZ1 Z1 v-ap permis sa vi '" w. su
' '

,

'

'

.

'

'

.

'

"

uteri ca sa-l aJut. Repr~unle ':" dumneavoasttjreprezinti un 'tandi cap pentru lÎline, pentru dumneavoastra~i ;""ntru COPI. '1
,""-

Motivul e ditl nou acel~i. Marti seara marna a Început clin nou Sa se ÎIldoiasca, daca, voi putea sii fae ceva; mica pot eu Într-adevir sa vindec §i.sufletu1, nu nuroai trupul. S-au pomit repro§Urile, renegarea Divinitapi, dorinta obpnerii unui rezultat . 'imediat, a., efectului vizibil. Toate 'acestea s-au reflectat f'ara Întârziere asupra comportamentultli copilului: el ~i-a mu§cat prietenul- la gridinipi. Marna s-a supirat §i a gândit rau despre ntine: La nivelul câmpulvi s-a produs un atac bioenergetic. întrucat câmpul meu este echilibrat, eu neavând niei o. vina, atacill s-a ÎIltors Înapqi ,~ia:ciizut asupra mamei §i fiului: îi expli~ din nou cauzele §i le refac structurile câmpului.

'..

1118
,

109
'
'"

,

,

,fa f!de.treeut;
,

,

;;~

once '-Y' """'0."'.' ald ~voastrii reprezmti un program d 'd' tru al ~Iwa c.~ai-J adresafi. Celula nu poate faCe ~e;~re proptille sale,intetese. 0 astrel' organ~mulw plecând. de la . . de c,eliilaeste resprlnsi sau se Îmbolniiv""'teNe-arn ob~nlt . sii ettHtem pr~enJ:lI..raf!de toata ,. .. .lumea: fata de stat;faf! de ~fi fl.l- COlegude
"

DlCIun fel de re p ..,..,. af! de soarta,nici r"" N'ICI fi nici faf~ d' . . ,1" eoarncDI :-t" Put- .' sii..JI exterionzafi eum '." " donf!, darÎn rorul inten' or
"',
,

' . Vrefi s'vA dau 'un sfat ~ ~ii fi~. siiniitoasii ~i sii triifi . . 1JlU\tt1m ~? Niciodati' fl"~ d m, .' . ',~I" e mmeDi... nl ,~, C . nu enutep Preten.;' ~' "--~' . ml , ," nilIlânui t'l,
.

,.

.

01

.

Jo'

'

.

'

. Unei femei Îi exi>lic camotivul bolii fiului ei ÎI constituie comportamentul ei din timpul sarcinii. Ea credea: ca sotul 0 va parasi ~i il ucisÎn ea dragostea pentru el. A biitut-o chiar gândut sa-~i puna capat zile/or. Copi/nI are slabit contactul eu Divinul, cu UniverM. Acest lucru se ret1ectâ asupra stiirii sale psihice ~i
fiziee.'
,

'

explic cauzele, 0 atentionez cii pentruea Îneercarea capitaUi. va fi sii-~ipastreze sentimentele divine fat! dè sot ~ifaJ:ade sine. -- Yeti fi mereu provocatii Sa va deziceti de Dumnezeu Însa
ldumneavoastra va ttebuisa rezistati. '
,

t

.

lIVea nid"un cfeot/Bi slavA D ucru::::r m.amtenici cureaua iJÜ 'eampul s.a echili1:J.tat; procesul e În Curs de ~bilizare, ~mtI
,

. ZiI : Ma un e ;"''''"-" CUItIse SlrntebX;-tul. Marna ,e;z nu-a f4)Usciinu-s /tid un fel de schimbBriÎ" ' cureaua. incetew eu aruncatUl1 .' ~ dacii 1 se aratA .
.
,

mde. Trec

..
,

"

al"""
..

servici,'faf!
'
.

de
.

,.,

Câteva
, ,

.

'

' ,

,

,

_

'

,

,.

-

,

fi eercetez de Îa distantii e
;, ,.
. .

'

"

.'

ec an$atprogramul de amo.distrugere ",din rnoinenM.~eru "". ',' prograrn orientat spre interior' ~e. ,J!entru.a nu pIeri, atest ,mtoarcesp:e exteiior , ,""~in,du-l" a~br.! pi! corecpe câmpul copi/ului devin .. . ,cald. Se pare eiI a fast' elimin . e nta.Il'IlaIeabil,mai
al ' -P
" " '"

8gr~ivitiJU sale:suicidul. SuJU::pil:.. ~c~cii Ocauzii a. de distrugere reciprocii au d l ' ,pArintilor, adicA prograrnele

"

cOntpQI1anientuluisiV. '.'; ~~ din caUZeleprincipale ale . " c~ci zile.'Discut eu cun~ tinfa: mea. ,~. ' $41, pnetena men foSt 0 :""" len. fu-su '.s-a apropiat de ta ~ toati seaca a mângâiat-oPe~~ .În asemenea:minutem'AI' ... es pentru ce triiescpe piimânt.. . . \
"

~~

~
.

oricât s-ar dezl"Ce la suprafaJ:ii,În interior, in subcon~tient ei au ei un buncontact. Rezervele dumneavoastra au fost seciituite. Aveti nevoie de ni~te eforturi co~tiente. De câteva ori n~ati rezistat ÎncercBriIOr:Anume de aceea aveti 0 tahicardie 'puternicii, dureri de stomac, colitii, compliCatii ginecologice. Am ptts corect diagnostieul? -D8:raspunde femeili uiniità. Am fost internata ,În spitaUn "., ',' . wma,euojUmitate~dean. . - Acum, la nivelul cântpului, se fOf!Il.eazaun fibrom uterin., Daeil RU vA veJ:i repf"ÎIIlasentimentele din cauza' unor ptetenJ:ii sterile,el va deveni 0 .rea/itate.
, .' "
' "

-

Dar altiicum traiesc? ma Întteabii ea.

Altii au rezerve interioare pentru contactul eu Divinul. ~i .

,

'

,"

-;.-

Dar Înaintecumtriiau oameDii?

"

'

.'

:,

.

,

1 eJq)lic mamet care ar fi cumpAna principala clin viaJ:a~ . '. 1
, wlnerabile. '
l' ..

copm lor. 0 diseutiede maximum' copilde muiti &nide Încerciiri . b:t
. "w

' A' euro, când

"

...

'fratez feme~ ii cercete '

z.1nmod'.obligatoriu ~ pe rute'poate sii~1 pe pe ~
'

'

'

, '-'- ExistA 0 vorba: ,J'inerefea miinânca 0 turti dulee aurita ~i crede ca e pâinea cea de ,taate zileIe".Ïnainte, prin eforturile prorocilbr, ale sfinJ:ilor,prin poruncile Sfintei Scripturi, printr-o comportare oorectii.oamenii se aflau ÎnV-O comunicare str&nsJi cu universul, fiira, sa depuna mari eforturi pentru acest lucru. . Aeum ÎnSa toate acestea trebUie sa ni le c~tigam singuri cu . sudoare fi sânge. "'. Spuneti-mi ee Încercare. 'il a!jteaptii pe fiul men,' ce

. -

fi

care

~puncte1e
,-.

lui

primejdie? , ~3erce~.stru~le.kirmice.

'

'-.,'

.

- Pnnclpala Incercate peste care va trebw sa treaca este sl8biciunea pentru alcool. ' / , Femeia ma Wiv~ phna de uimire: \ \\ \

-

-

/

'/ .'

110
,

III

~ El are ~

trei an~ dar,cum vede berea, cere sa 'i sedea
' , '...
"
'

;

siibeii.CunJ.

Roate fi ajutat?

- PÏimul "Iucru,pe care trebuie sa-l, facep este, sa echilibra!i' , regÜnul alimentar al ropilului,Ce ÎIlseamna slabiciunea,luipentnl
,

alcool?Înprimul rând faptul ci el mtr-o oarecare mÜ$ura, ste e
robotiil poftelor sale, ca nu se p,oate ab!ine, Aceasta se mtâtnpla fiindQiispiri,M sau este la Piimânt. Dacii spiritul se mvata,'trupul §i poftele Ilcestuia pot fi controlate, Omul trebuiesa posede lucrurile~i nu lucrurile sii-Ipo~ede :peom, Înprimul'râpd avej:i
,-

a si vrea,creeaza un progr arn de nimicire a avan",je mate n ale ' Asta a ~i fost cauza fi " unor ',..' " ce. e srant ln avoare", . "lor " 1' annel CIVIIza nl'A Precedente, Dezvoltarea. ' pnnclp aIa a dlsp ~ , . l,'. mat bun medicament UllpOtn va spiritualititii C9PI!ulw este ce
,

'8ceSt ma d ea,
, ,

c ann În face din cOPllulsau un sclav al C- 'stipân va fi lucruJ promis. tot
.

''','

&1(.1<11
,

,

,

,

-

'

'

A

'

'

'

'

,

,

'

,

;~.

grija ca fiul dumneavoastrii"Sa nu ItIanânce Peste masura,
Mâncatul peste masura ÎD1pinge,spiritulcatre piimânt
'

-Femeia o~az:a: " ~Numapot a0tIDesa-i gatesc Cevabunu! de mâncare, Când s,-aniiscut,plângea tot.tUnpuliar eu, ca sa nu pl." tot timp~Hi;dâdeam saJwgâ, ' , -- SUb~entulsiu simtea ci el are un contact precarcu
','

Comportarnentul dumneav~as tr- ÎI influen!eazil deasemenea ,,:. continua sa va suprimati foarte putemic pe coy~, D~~~ . sentimentele dlVIDe falà. e ~Ot~ dUl!neaveastra. aceSt lucrt.lse va iIuI" ' rasfrange neintâfAat asupra cOP", U , t\armece. El a Început sa .se Imp resta ca 1 s-au lacu . " Am ~ p ,. " rau cu mme,m uln' mul nm ',
, A
",'

unor apucatunurate,

"

'

'

" , poarte extraordmar oe 1C ,e În 'clumneavoastra, La Nici un fel de farmec e. " - t; ile dum neavoastra sub con~~~:~e el reactioneaza' Î.ll mod t,
""""
"

,

'

,

~~

"

,

'" "'"

'

,

"

UniversU} §i; plângând, ,Supraa!imentându-I i-apçreat'

mcerca 0 falsi'
"

sa-I
iluzie de

intensifice.
c<m,lPrt:

''T$ice-ideticutacum? l , '- .sa nu-I mai, mdopati. În nici,iunC3Z nu-i -mai'dati nimic mtre mese: Este necesar wuÎlinimuin dehrana'§i la ore fixe, Mai putina camemtrucât aceasta te tintuie§te la.pâmânt HJ;ana trebuie, sa fie vegetalâ, Se exclud,toatedelicatesurile, Copilul' n-are., nevoie 'de ele. El trebuieorientat cu. prioritate asupra cerintelor spiritului, Qit maii;pu!ina sare Întrucât aceasta ridica agresivitatea subco~enti, . Nu-imai" prom!t~ niciodatii COf~ului ,ca-i v~* ctimpira delicatese sau. JUcam. Copdul trebule' si se gandeasci la satisfactiile spirituale, Promitej:i-i ci-I veti duce la teatru, la, muzeu, Omul viseaza la nivelul unor structuri foarte, fine ale
, ' , " , ",' ,

O.uindu-'se,el aineeput saGal,lte izvorul confortillui nu m, ' spirit,.ci m trup. Cerinteletrupe§ti au inceput ,sRmtreaca. peçele ale sufl«ului.SpirituJ a mceputsi se deformeze, " '

,'A ." faturile vrajitorilor ru~i cum sa-I ,.' - Am clnt, mtr-o reViS", S " 1 . ' faci farmece ~Ulva. Sespune ci ac est luceu nU-Ipencu os,, 'om trebuie mai intâi sa UClZl , -,+ pentru ,.-1 face, farmece UDUI. -fiindcli farmecele "...1 VIDe care-l , protCJeaz:R, "in elsentlmen: t",\e d 1. " potriva naturui' care es Violent .m drep tat Îm ,
,
' ,'
, '

co~tient.

A

,

reprezmti
'

aduce prejudlcu . stru~:r~ui nu numai a celui vra]lt CI,~} dezi ,nte, grare, a splOtulUl~1 es . lucru se rasfr ange ID -'1 celuia care face vrajl e respec twe Acest ' " , mod catastrofalasupra copu1or, În special acelor ce vor vent. . , Femei,a da dm cap:, ,-' ot; obti~e niciodata, nimic
,
'

.

WI ~roc

"

.

,

,

,

,

,~ irituale: În acest caz ar.e IQG"o
'

-

"

"

- Întotdeauna am afirmat cu fl)$, prin violenlii. - Deslguc Ce este m
"A '

ca nu P 1",
"

,,',

1..

câmpului ~i penetra'rea in acele zone;

~

visare a ceea ce este

material" /pâmântesc Cùboara incredibil de jos, Facej:i-i cadouri când riu se ~eapta. Marna care-i spune copilului: "Uite, .daca ai sa fii cuminte, dadlai sa mvej:i bine cumpar cutare ~i cutare",

, resu rselor divineÎn scop~n, egOiste, , ' 'ter karmiceunor ID ese,tactice de momen t . u ,Când pentru o. ce 1 la' disparat8. problema propriilor el interése, a propnel ,su~ravie iri este pusa mai presus de lnteresele organlSmulw" c~, d!' se dezvolta dupa 0 lege propne, diferitâ de cele dupa care trate§te or,ganismul" acest lucru se,poat~ transforma Într-un proces oncolo~c. , Penetrarea În straturile fine e c âmpurilor unde toM este cele mai ',În scopuri telunce, de consum, decl~eaza ,
, ,
,

"ond vra;itoria? Este utilizarea '" subordonarea structun 1or
,

-

,

'

,

,

uimitor,

f"",:,,:.,>~

,112
,

" ~ .. piJtemice progfüne de apirar~ ',ln fun' cIJe d~ ~adul de penetrare, se c,upleazA mecanistriul distru' ",
'

.

lp . dumrteavO'astri rle comunicare cu Cosmosul va SUlltÎnchise,aveti ,un nive! bioenelgetie scUIlt, va PUtetiaminti ces-a mtâmplat? " 'Am avut un logodnic,. ne pregateam de nuntamsa eu am cunoSCUt.Un care 'mi-a'pliicut fO'artemlllt ~ rn-am ~tO'rit cu om aoesta, Am gr~it cri ceva? Îl iubeam'1)18i mult pe cel cu care

unuIgnJp de O'arneni~ichiar ~l
arnenirii Întregf .. -DacHemeia

~lfacAfericit cu adevirat

, ""'1", Prin bagatia Sp ' ' tual x O'fernele nu nurnai A' , ,ln . .. c ~l pO'ate'"ferrneca" s6tW, dat si-I

-

Am sAva m°rh,"; ,~.",.sesc

.unO'i grave Înciilciiri' a '-""," .' ' wea si fie cu O'muwblt ce trebuie'siifacA? l'"

c

=
"

mdiVld, a unci farnjlii a

-

/

,"

a "straveche <."-x",

'

rn-am

miiritat,

, ' '

'

. ,

Îi',e,q,lic femeii ca "omul 'care iub~te

nutre~te asemenea
0'

,.,~ii tO't.ce,mi~cii pe Plimânt sea;::u, mal~tI; cald, ApO'isenzatia curA de i/ummarea unci pArti a mtregulwcare se mtm...te Um' vers, , ' .'"
'

. ," . Fefi1cia~ja rlimasb~n iar eu ,mat ()~ sery un tunp abreO'la,ei ~ a cO'ptlului,Câmpul devine.

sentimenteÎncât uciderea',lor, ID tine'.sau În el, ~te

crima

~

,

'

.

,trel anl mat' nte de n."A rea .' m . sa" - farntlie au avut lac certun ", dIV°rtuIUl;>5itatAlui ~i marnel np "pu te mlce pana la limita " 0' datii Ie-atrecut prin minte, gândul 'sinuciderii, Aceste de autodistrugere atât.de'"SOlidar" Întocmite,~:o~e~O'nstante
,

Un co pl'l' are 0 encefalapatie "
,

Cu

l '

'.

'
'

',

-

-.-.

se gasescacufli1 În strucfura

~.

prO'teJat'fÏ':prooesuldistrugeriil cO'ptllllcarea tn~nitdl e a Piirinp cumultmal'ielit,'pe aând ~ dO'uli,prograrne puternÏce.l 'IJ e' au.tO'distlugere PI.'AO'~ acumpnn encefala ' . ",.., , pa~e, ... Marna estenedmneritii; , .' ,
' ,
,
, ,

~ u:a'?te de ll~terea copi/ului ul Ul sau, Adultetuleste mai bine

.

,

'

" bme?

-'"- Dare, dacii s-arelimina
,

a

"

,

"

~tea~ copi/ul s-ar putea face
' .
-

imensi. Daca ne luam dup/i IO'gicade'zi cu zi, sterilitatea poate fi eliminatii ppn' interventie chirurgic~. Ahumecu ;~a {,levase otuparitedicina contempOIalla. Insii; distrug~d iubirea, sentimentul contactului cu Universul, femeia a distrus structurile spirituale' fine atât la ea cât' ~ila biirba!, Copi!uI naScut În astfel de canditii, ppate avea ni~ structuri defannate ale spiritului. Drganismul femiriin blocheaza aceasta posibilitate, refuza' sa conceapa uncopij care sa fie gray bolnav, sa moara sau'sa faca mu altora. Dacâ pa1!ametrispirituali ai femcii ar fi fostcobO'rati , nu S~(If i instalat nici sterilitatea, ea ar fi nisent un copi! cu karma f , lneagra, Swctura ci spirituaiUnsi ~i sistemul de protectie au fost -destul de bune pentru a reallza ce pericol Îi p~te pe copii ~i nepotÏ, Noi cO'nsiderlimÎn mO'dobi~uit cii :aceasta este 0 boala ~i ne luptirn cu noi ~ine" cu prO'priulorganism care Încearca si, ne salveze familia de la pieire, .IiexplÎc femcii toate aceste legi §i.vad ca structurile campului ei Încep si seffidrepte,
"

, . -'"- Sanatatea' copilului .l ' ..umneavO'astrii d,epmde de " star ' stru""" 1or sale spirituale iar ac ~.~n SUlltdefotrnate~ ~j, dacii e~ se vormdrepta, copilul va fi siin::a
'
' '

',

.'

. . sufeta' din cauza S "'" t.erilitiilJ'-Mi apuc sa' Pun diagnostreuL Judecând. dupa - star blaener""g"uca,. este vO'rba de 0 . ea - ' hi po llC. stoza O'varianii,

. O'rganismulnu' va' mai, avea de ce si se opuna
sistemul de protectie. Cea maibunii
"

-unÎnprimul rand saspirilual,Când veliÎntelege tO'atèacestea, va c~n~entizati nu la nivelul p!irnântesc ci la nivel superiO'r,
' '

'+-- Ce si fac? Întreabafemeia,'

~

si cupleze .
'

,

O' f~meie

degrailiirii 0 reprezinm, deformarea structurilorprimitive

\

Femeia se mira, . '-, , -CucâtivaaniÎn , urm aaIJcO'mlSO'f1 ,ap t a Impotriva regulilor "- " "";" "uCII ~~aceasta este cauza Sterili" ,taIJ1.AIJucls,lUblreadin care va adorA 1i Încii fi OaTtecrud :p pnn surp rindere, blirbatul Canalele .
.

- Singurii Ullteti S vÎnovata e boala dumneavoastra, d
'
'

,

ale corplllui. Distrugerea acestO'rail obliga pe om sa mute punotul de sprijin de pe trup pe suflet eeea c&-lsalveaz/i, " ,,Baala nu' te Iasa.sa pa~ti" ; se spune În Biblie. , lmi .amintesc de 0 tâniirâ cu un CIIZ ana1og, Avea 0' opturare totaliia. trompelof,' Cauza era, uua singura. Strabunica ei a .racut un avori' Însi defonnarea structurilor spirituale s-a Încheiat prin protect!a fizica a arganismului striiriepoatei sale, Dupa. discutia cu

ap3'raœ a spiritului ÎmpO'triva

J

r.

.

114
j

reconwu!atfwneii 'Mediciiaut~t,s,.o consulte:pe motiv ' ciboala' einu poate fi.vindelra~prinpioenergie.Singura cale, spuneau. ei, este: intervenfia chirutgicalii.' Femeia, a,.trebuit sa recurgâ 18 oclinici patticu1arii ~i, peste: doua sâptiimâni, mi~a adus radiografiile. Opturafiile dispâruseia complet. ,, Asifel de ca.zuri confirmi faPtul ca Începutul mul~r' :" l' boli ginecologice se gâSescJa nivdu! cimputui constitllind cel'mai

mille s...adeclanpt re80rbfiItopturapilor,I-am

sa m.i fll.dt1<!Jl controL

.,

"

. adesea 0: protecfÎe .impetriva m~te:nirii\lnor urmlllji .cU maJfOfJ11$: Dist1'tlgând din c,e În te mai, acti,,: aeest sistem :.de '''protecfie, ,nt;dicir)i contt\mporanii, contrib1,liela aparipa unei generaJ.ii~iDeÎDtelegândcauz~le; bOlii, capacitate: vitali la nive! fizic,i' moral.]zbivindu.l peom (de 0 boala COIicretii,medicina
"

Tb Inavicios sauhart Icap , unobicei:daca se ~tea un COPlas~ ra 0 generatie de urm~1 , gu ~. mare pentrU a se" t .
, '

..

. De aceea,când În '. " striicturi\Or spirituale ale câmpul~., ... trebUie si protectJa , ,,; apate', problema su.pr~, 'fat8o~~ adica cele supra,Vletulasca, l'Omul rând, strUctun!e.~ateg!ce,. .x de cauza primordlala. ' al :" spmtue" care ne l~g" ' : '.. " '. 'ta , " '. W,.tim' lecJ.iileistone1. în Sparta annca eXIS N~liVerrtVOlesa t, el a 'd ,
", '
'

.

115
' , ,

~

'

,

"

'

,

,

,

,

"

,

deschideo portiti dezvoltiirii'pro~elor care coboariiimunitatea generljlia omenirii:, /
,
'

'," ""

'.'

.",.,

Ceea; ce$eÎntâmplii aeum.cu medjcina ne 1Uninte:~te:, de povestea PUcll4retuV , l),n i;aliref care venea 1n goanipe drum, Ufutrebii pe un
, , "

,

"

','

,

~;

,',

"

.
,

era ~unca ln . ' . siniit~i" ? - ' fin:" sta;,,. ' sn arta n a pierit fiindca se destramase al, tul ' ; , , S piritual. . ',; . Idoarcapeuncorp fiZlc duce 1a Filosofia; careprive~te.oI1lU '" ., nllaterallla 'mtr e.,. medicine,contemporane, ' "ii conceptia tngu~ta, u, " tezareaExtirparea organulUibolnav, .chiuretarea,ectomla, pro t Daciromul'arfifostnumal 'ia+~ ,pr incipalele metode detratarnen ct~' Însa omul ,este,În acel~1 "" , trUri toate acestea 'a.'" fi fost '.core, ...' , ,'. rtant dec at trUpul . pu! til11p,~icâmp,lar :am,. este, mal 11111'0, " Întfe paIarie~i ghete: spUnea Wà1t
' ,
,

,1nsB,

,

10

.

;

,

:.,'

,

,

'

"

\ "

."

,

,

.

'

ù

"

'

,

,

'

'

"

,

.
,

,

,

,

" -Cum

sa,~ungpânUaN?
,

'.

taranul,

'~L>umneavoastl'i mergefiÎntr-odirecfie 8r~ti, Îi rispunde

tiranu! si-llimureasci pe ciliret.
,

-

- Nu-i nÎmic, am.un calminunat!,
'

'",

,
"

" Nu Înoap În IDtreglme . " . . ' trU'trUp Whitm an. , , . 'tifun:~i legl pen,' ' . Leg l' le ...iritu IUlU 1I1an. suat ID ace IIIjl rie ,..,.. . 1 la severll: Pe cat sont "t', ' ex1Staocore.. numai ca Întfe ac~tea
,, , ' "

.

"

,

,

'

Da, dar trebuie sii mergeti mtr-o alra direcfie,iftsistli

.

, , ,

i--4<licio problemii, amrezeiVe dehrani pentru multezile. -:->"' Çucât va fi, mai bun :caIul dumneavoastri ~i,cu cât vefi . , avea mai multe:provim; tu atât viti fimai departe,d~ tel. ' Cu.cât maimarisunt realidrile ftÎÎnteimedicaie cu atâtsunt mai Îndoielnice În..faptrezu1tateldacestorrealiziirf.

.

aceste legi>'-de umce, pe ~ domeniul s:Rmpulul, al spintU lui , ". ., medicma IOC:Pe sll penetreze, ID tiune asupra " Însll metodele .sPecifiee, de , act'" uman pii'stran dU-~I duce . , .' aaerea)aceastll lntervent' tie ,. ' " ", corpu'1 (re."';. extlrparea, co U1 -t..."..
' ' '

nU'atâi ele pot fi .~i de op~e.
, ',$'

"

~

~ând
,

' tu ale insesu:ablle la '. la. ,serioase deformarl, ale structunlor spm , ,., " . . lnceput, " În~ sll faca ~I deei trUpul este ca mal
,
'

,

'

LogicaQelora
,

.

' ce Vin ,

.

.

'

Ne-am obi~nuit,În virtuteainerfiei, si credem ci.principalul
sistem de protecpe al organi.smuluisuntcelule!e imÎmitare.' Uiram Însi, un adevâr simplu: sufletul ~ trupul reprezin~untot .ullitar, Subco~entu1 §i cOD§tÎÎDta reprezinra câmpul iar corpul fizic'este 0 varietate:, un contrariu, dialectic al acestpi camp: $i cel mai ~ perfect sistem de 'l~roteCfiei l organismului este, În primulrând, a
"

,.

., apol si anali:zeze. , q; abia.dupi aceea .. tâi " Logicaspintu lU1este de a analiza mal ln .,.. , . . . . ' . d e a a""ona . , ~t' hl p noza, or p lllÎn me dicma coatemp~. '~~' Ceea ce se 'tâm ID. d e aPropiere a sihoterapia, extrasenson~,' este 0 Îneer,care , , P ca Pnntr-o ~el d e . mecaDicll a logicii corpului.de .log! , sufletului,filosofia~ 10gJca î cat ln abordare aceasta, d' urma dlspare, ntru. "rezent ' spiritului constltule strateg!"a iar cea a trupului - tactlca, IDP , ,
, '
,

,

'

lU

~ potQI:iuIw .a~estelo'ca. corpWUI.însat?tuI. "Dupâmin~ gJ Inttebarea.,este . ~ da A x va mm_..ceva noI! .'" ,1 , ,'" . , . . '"'1''' . , . , .
'
,

succesuJ tacticmomenlan,
.

.

.

.

.. '.
. .

Jl7 .-...-,
.
'

a eçJj

.

-';'

-'

,.~uLasupra

copuIQr,. Mecanica ram~e

,

~~rimenire spiritualii, boala nu se va vindeca. 'r Îmiamintesc 0 pjW.pe çare mica ~
tânar...AI!ihi.a
.

,Jotmeçanici".F~ . .; , 1J

,Q
'i 'Ji.':

un meKut< rciarte
le,imP-rta .

'. . '.. . Ne-am ob~uit sa-i tratiim' d e mlo~le pe oameni prin intervenJ:iichirurgitale. Am pe banda rulanta ~i acum În' Zeci de o~e se :~m:oooIOgJa ac~ 0 /!$fiel de .operatie !ara probleme. Dar cine a sUt J sa 'analizezewnsecmtc:le a:cestei . "victOlji"? '
;~

adunatpe

Ciameni ~i a!J\çepqt;$à

.
,

j)edepse pentru Încalcarea,legilor. Cea mai. cumpliti,pedeapai t-a revenit medicului. Doct'imI1:ra indignat .".. ,r> d. . 1 ~Dece? de Eu suntmedic, u ~. pe oanleJJi.Ji ~
suferinte! ,'.,' l' i)J'

,

.

. . constituie defa. op at.ea strueturilor . " câJ:npulUl detenninate de sentim entul de ur~ stat!.latÎn strutturile stabi!eale cânipului um~. Aceste stru~ nu clispar nic!ieri dupa iIltenrenpa. chi rurgJcaIi, ~auza miopieia

.

la mvelulcapului

"

distructivelanivelul'

bloenergettcenegative,
.'

. '. d' Sil~ ."con~entÎ1.éze gr~l' e..r~nastfelsa ". clin s.ufletul sau. !', .ChUu-,.,mai' deplofabile pot fi. r~1 . .
,

" sp~tuali" lIlomuluI. . . Openqiile,de tr.artSpla:rtt saD " eaie unor ~ganeduc deasemenea . la l'ezultate, aseniAnatext1rpar ,oare Este bille daca omul . .., concomitent, Încearai" si -§1VID,d cee ~ ,l!UfIetuI sa t
,

ale corpulw, sauasupra
"

campu' 1 se tr81lsfera, asUPfj! ait UI,

. param~triI
',
.

,el: contmui'aCfiunile
'.

./:
.

or.'organe

;Alah ha riispunl>: .,,:1,' ,...,. Pentruca ew trimit \)p.\iIe pentJ:ql.p~~p-ça pij.~or . . " ,~, 0mene§ti, iartunu le dai;v9ie S/I-lii,dea~~ad~lelel ,Çonsider ca religia. oferind ,0 , concept\ej' de.wce comportamentul corect a tacut mai, R\ulto'.pentru s~ Am cunoscut un om care a fost vindecat dEI0 bo!llf!,gTJ\'i.~~ ' .c~re un. bioenergetician.. Qmu! »,!1}bla çâr~",Q1.Ipji~~ent Jp. n\l a 1W1i vut nevoie.de.ele. BuCJ.Iriabolnayul\li,~i,ll,familiqiAW a ,!Daiavea margini Discutând cu 'el simtic~,~Jiul,siiuÎk P~'19 mar~ nenorocire, Testez. ~ vad cabiiia.f!J,1~tc;. m~:C!lUza

omuluidec~t meqicina.

i 1

"

.

.'

,

"

.

'

.

caP, eclUWl, ' '. schup,becl\te ceva

'.

,.'.. e jJJI(I1Interventll ". . ,

~tatea.,În faptJ,It. barbatul avea. pe. /,ip.ie ca ~nm,\I~

py.~

.

s~a ~ ~ eXlsta.o ,Î!1 eun 'copi! este ~ataf; de bâlbâiaJ! ria mtennecliul,bipno;z;el.,;Am
t.. .anaJ'>:atQèJe..cese petrecÎn astfe1de metodede ttatare f~ unOf ,u .pr~ZIJlti devJ,enaie ' a bâlbâier C a_-' sebâlbâie.oml' Il "
.

în tilmuIJui A. TIII'kovslci Oglind ,,'.

...

,

VIe~. vntoare ale copil~l~bolnav, Oare nu,i 0 catas:o~/trel . Fara 0 mtervenpe asupra ca'UZet este pOSlbili ',doar . . . transferar.eabolii fie asupra: ,altul. organ, fie asu p ta d""":- . .., .. u IUI, . .. asupra pSlhlCl,lIUlj ntr -una dinviet1,1 e UI'YIltoaresau sa sc atimce . Î . 1 ,
.'

.. estmape. Am. descoperit ca , hipnoza a transferat . boaJa În yu to r. odistru g ef e total'il .'a struCtunlor .karmice ale desti A avut loc"'" . l'

'Pill'aRtetri!pr, dostinului misurat, Înmnte §1, dupa tratament. Parametri au rilmas acei~i D ~pnoza n-a putut aqfiona asnpra cauzei bolii doar a ~~ar~ce er~ -0 .mtr~unaltloe. am Început sa caut' pentru a' gui locul de

M ~ .fJ.wui~.a1J. . ~~ pericwos saelipriniproble!1l~~~bile gase~ §i ,siil~climini cauzeleprimor!!ilUcl înai~bqa4 ,WII dintr-I.\norgan Într"!J.Itu1.A,cuj11 extrasensorica §im~icina,~i'!iif
(psihogeneratoarele~i a.watcle. care lactiO!l~ la.,I}i~
cfuTIpului)alungii boaladin trup În suflet. ,1\1I1~tin, ÎnpsiW.cui
chiar asupra generatiiloqj, vietilorMitoare. .', . . :'1.<'1 '

prpgr\ID.1 Ik;rdill1,{Us~e a.f4lor.. care. s--a maniKesta~:MJ1.b~ piçiowelor. D\1patratament, boal,a:~ fp~, trl\lW~~i'AllUINI st;TUcturilor.destin].IIui, biirhatului ~i a$üpra' tIupJ11\JÎ~,.'cj~i

''-.,

'

.

-

.

P$ihogeneratQrul,care lucreazii. qicânlpl.lFil!:. infQ~tioAA!~ are ca rezultat 0 ameliorareviziqila)~,wvelul~c §i .laini~ liens al câmpului §i 0 di~trqger~ -totaIa anivelurilor'IP La televizor a fost arat.ata 0 f~meie,.care a !,U11Iat,un trat~t cu reclama, "poate ajutorul psihogeneratoruluicare, ~ cu\X\3fl11Il!i. Înlocui 0 mie de .bioenergeticieni". Ii fae femeii.u~ eontrot de la
distan!a. Vad Q vindec~re cpmp!eti lI!.,nivelul fizic~itrMSferul ~ a deforma!iilor a~pra structurilor spi~tuale" asupradestinului

( ;,,'

,

119

118
,

t

.

.

.-. "

'

~:.

~

.'. "

..J\cum: meliicul face inj.ecpi,opereazii, pFesc~iepastile, r~spectii
' '

pairWviep viitGlU"e.0 piute(Ün defortnatii Ii fost transferatà
asupra oopiilor.

,

!',Daciboala estert!teptatà cariu,ea este tratatiprin zvârlirea bi dintt~un Ioc.tn aItul/ Când va fi adtlptataooneepfi/lcOnf'onn cirèia:'boala este '0 fâtimia degradarii: spirituale ~i. vOr fi

,

,regl,lIamente, xista $i,oalta al~rna~lva?~J\~tii! E .. ~ :~edicul terapeut,aVând 0 Jnalta ebca ~I0 structura spmtuala 1 superioara, trateaza.oumimaitrupul, ci ~isufletul,Înacel~1 bmp" mm i Behterev' spunea ca, daI:iidupa oonsultattebolnavulse ~~te
! 'bine 'asta ÎnseaUina da.el a datpeste un medic bun. EX1S~m\llt~ " caz~ În care simpla aparitie' a medicu1ui În salon ~ehore~ starea pacientilor. Din pacateÎnsa, În tiltim,e~ decenp, me~lcma acorda 0 aten1ie tot mai mare aparatum m ceea ce pnv~' (\jagnosticarea.$i trat!llJ)entul, ~i l1Uli putin personahtatlI, medicului. . i' Nu demult mi s-a adres~t 0,cuno~tintii~irn-a rUg~tsate~tez ' , unftou J'lparat care a sosit la ce.otrul lor de cercetan" Ea Iml vorbea cu mult entuziasm. despre poslblh$,ile multiple. ale .aparatuh.ti care acpona asupra .câmpulUIuman ~Icare pe.rmlt:a. vi.odecarea pacientilor Îaramedlcamente, Am declS s,aanaitZez~ . ce mod ac1ioneazii aparatul ~i ~ efectuat dlagnosnClireanurnal dupa nurne a unui pacient care a urrnat tratamentul çu ~Jutorul 'acestui aparat. Omul Iacuse. serviciul militar i.o Mgants,~ ljI suferea de un uicer gastric. Cauza ulceru\UI era 0 .!n~.tcata pe ~~e a trebUlt sa-I ,agresivitate con~tientà ~i sentimentul ~e u~a nutreasca În 'timpul acestui razbOl.. ln ~pul >s~ s-au f~t puternice programe ,distructive onentate JD1.po~va oamenilor: Structurile Jwmice erau, deforrnate. Du~i actt~ea aparatulw câmpul pacientului s-acuratat, defo~atttle. au d~arut, starea fizica a organelor s-a ameliorat coftS1der~11:Am Iftceput . sa:1 analizez bioenergia mai fini a organe1or ~I am viizut ca St&rea energetica a centrului endocrin ~ial priJnei ceakre era cu muk mai proastà decât inainte de tratament. Am anahz~t J>8:.1'ametn spirituali ai iubirii, agresivi~pi ~i am ~teles de mdata to~:
,,'.' ' "

" , eliminatecauzete ei, boala se va stinge'singura. lniperfeçtiunea filosOfiei ~i a' oonceppei nbastre' despre !ume

.

.~

,

ne duce laautodistruge~e. ; Discut CU un cunoscut despre medicina ~ontemporana ÎD. ptezentafi\Jlui 'si\f{ student lamedicina. Pefiutl durea cUl1lplit

,

,

, ,

Tatti i-a rMpuÎlSca d!!ÎnVatattrebuie oricliin sa ii1vep. EU am ta'cllt. 'Pentru aClarificaaceastà problema, 0 disCupe' de doua miliute nU eStesuficientà. 'JMetbda desprè care este vorba În carte peimite tratarea bol;1ot'œmuiti iU!:iitWntede aparipa primelor 'simptome Mce aleliceStoca: Afo~to etapa, in perioada elaborammetodei, 'când .,tltezUtca diAgnostiC1.ll jwn1ei va putea iniocui''tOtai medidina. ApoillÎn mteles un adevif -cit se pdate de sin1plu.~rtta metodei donsti'lti prevenir~.èvenimente1or CRres-ar p\Jte8 procfute msa ,COhI1tfulfà noa!itt!"onentatiasupra l1evoilortrupe$ti,hu va ]'Iutea p~ea toa'te prc;>cese1e. aceea nu se puneproblema,negarii De meditinei contemporane ci' a interactiunii medicinei spiritului cu medtcina'trupului, 'l!CotdândU"seprioritatetrat8rii~i dezvoltarii spiritului. Este yorba de 0 schinibare cardinala ,a pFincipiiior ritedicinei mOderne, de' 0 unIDcare $i completare' reciproca ~i nu de o,1hlocUirea unei conceptii cu alta.
h
. ' " ,

capu!. A luatcâ(evaplI$tile,darboida nu.trceea;Atn presatun pUh.ctdep8'.gât,l-amscutUtat~el $iboala,,'a disparut.Tânarul . a awrore!tCiie inWtesab.tà:' " -Tata, la ce bun sa Înyat la Universitate, daca se' pc;>ate . vindecaÎn acest fel?, ' ' '. ''

,

ulcerul se cica~ase,agreslV1tatea extenoara a s~iizut ~ult, t,
f; :'.
~:!

~

tot mai 'IIlitltde la menirea sa principala - vindecarea omului,' caci
6mtl1 este, m primtilrând, spirit,.câmp.
,

Ocupându-se

numai de trupul fizic, medicina

se indepi\rteaza

schimb cea din subcon~tient a crescut conslderab1l. Rele~ea ~a .titratunle . tilcerul bloca extinderea programului distructiv ,Î~

profunde ale subco~tientu1ui. Dupa tratament agreslV1~teas-a
cefCl:lAlor =,cu VladimirMibailoVici Behterev (1857-1927) medic~i importaitte contributii ln domOniulmorfologiei,fiiiologiet, netU'0p8tologle.,
psihiatriei ,i poihologiei. '

,. . ;,Un jpedic-filo$Of este ilSemanator unui. zeu", spune, Hipocrate. ;Înainte filosofia, religia ~i medicina erau un tot unitar.

Un singur om !>tirtainel toate aceste cuno~tinte.~i el vindeca. '

r-12ft, ,.,
"'

\"'''-''-

.'

.,..

,->---~

i' ,;,:~!~.;, "
. ..,

,?',', "n"

,"

,

:.,

,

I~l
elevorfi ca!1).piQ!jlIe~ei-apiei, Çer~etiirileJacutede mi.n~aratii t ,di StructUrile câmpului ~e conVn infornap.a genetlca sUllt " temeinic prQtejate ~i intluel1!ele bioenergetÎçe nupatrund pâna 'acolo" Sunt, p0sibile ,doar doua exceppi, pentru un om care ; dispurie de r;apacitiitisuperioare ~ipentru ~~~generator. Patrunderea tot mai profunda În structunle karmlce pentru În~epiirtarea polilor trçbuje sii.iduci\ in 1Ilq,d HUWÎ~il pe ,Qercetiitori, În 'acele zoneunde se g~c programe!e ,c~e determinâ coQulgenet!c alplantelor, I\IlÎl,nalelor~ omulul.,Mest , proQes poatesciipa de subcontrol. ~i atunci incepe,amr,:ltec~~a ~l "c;pntopir$'!a"kiil'JUeigenetice~" rom Întâia programelor tmediate, adica, a omului ~i animalelor, iar ,apoi amestecul pr()~am~I(): tUtu{oi' fiit1,!elorvii. Deja.intrcunviitof aprop,tate~e. po.mbtla aparitia unor !1).utan!i vand ~tUrii,gAA~~ana a ~~~~à În acel~itjmp. Astfel <.lemuta~ ,apar une<Jn ,Ulnatwa,tn&1I,lD , urllla ,intl\Ientelor ,lnforriutti6nal-energetice, nuntarul lor .po~ ' Qre~ În:ava).an~, ,Experimentele .efectuate de JIan -Kauzheo dm 'Habarovsk a\l ariitat ca, 'dispunând de °i aparatUra ~u prea , .' soiis.~Qa~, Se ppt reuni,co\lQTÎlegenetiCjj,,~~8â~f;V!!-}~ale ~
,

,

,ir~t dih' co~titlbt ÎJ) sUbCO~ent Parametrii spirituali ~u coborât jar li.$1l dia;#ldiSatorii '~tJ18i-.~li.. capacitateade a iubi-care: 'lIste raspunzitor pentru sanitatea copiilor~i sàriii~tea noastrii ln viitor,atcizut pana la PunoNl' icritic.în Hnii ge(1erale am vazut~llIfit~~IOlI pe çat:e-1vedem'pretutil1deni În 'turne: diStittgerea"resUtserot;Stra~'ale Organlsll1Ufuidedragul sâniitapi temporate a oowuluifizic. Acest aparat <;II' altele zeci fi sau, SUted.elabOliate sau numai ÎIl faiii de proieat reprezintii 0 1 'cllceriieeJtaeP!ionàli\'nnedicinei oon.temporane~i tasponde pe ;~ deplincerintelor 'acesteia~i filosofiei ei:eliminaiea consetintelor tari\ depistareacauzelor bolii. Aparatele pot Îndrepta doar suatUrile cele mai grosolane ale StructUrilor karmice, alunga . boala ÎtI interior, tara a 0 elimina. Boalaalungati\ În interior va distruge nu un an,umit seator al corpulJ.risau vreun organ i:z;olat,
,

~'

'

ci imunitateaÎntregului organism.în aeest fel, Învingând'oboala
unui comportament ~ auneigândiri. incorecte, cel mai adesea subcOI'lftU:l).te,elimillarea acestor blocaje va' accelera ,mult , procesuldedezintegrare. " , Analizând, stnÎcturile dâmpului societiitii ~i omeuirii Ji deasemenea infonn!'1iaprdvenitA din diferite surse am,'ajuns la ul"lhAlloarea OIlchlzie:În~timü 0 sutâ cinciZllcide ani nivelulde C agresivi1ateal .omenirii,ci'~e am ce În,ce inai mtilt $ii'fiinddi slstemelei:de,!blocare,dintrt! con~ta, $Î sl.ibcon~tient,(:sunt d.e,are IQCoor~rintensivr aagresiviti\pi subcon~tiente 1\gtesivitatea noastrà emanii; la" niVelul câmpului, În Univers, Pentru stopareaacestui ptoces,din" tO/111100 anului 1995, judeaând dupa, rezultatele" cerœtanldt mele;. ar ,trebui sa" se cdeclan~ezeprogmhele de diStrugere. ale ornenirii.:În aceste Condi,~ vor"supnivietuidoar oamenii cu' .Structwi 'spiriiuale echmbrate, " ~ vreil foane: muh ca aceastil:prognoiii a mea sa fie gre~ita ~isallu se'cO~eniciodatà;insa astiZi peI1tru.acestlucru' eXis~
" ">,

disparitie,lentil'~ichinuitoare, .ÏnttQcât. boala reprezintii ,blocarea

izolata; mediclnamodemacondamnii

Olnenirea la 0 degenerare ~i

,

.
'

s~ , plaI!te,. Nu' este ,eKClus deaselllenea Cjl' ~toru, bâ!i.uiasca,,'faptUl" ca vizeaza. a\Jtodistrugerea Olllemm, sa f~a exp~rimente pe coduri,legelletice U!lWle ~ ~e. P~cOIUI
'

'~,

unor astfe!.de (;)xperimente cq\1l!ta, faptW ca pr~ul În W: ale ~ul\ll, ~QntQpireal,çodu!iJorgenetiçe ~e OInuluicu ~e
0 data materializat, ,,!je, Quibiiri În ~çt\1TijeinfoanatIolUlle va ale biogenpsferei ~i!je,va dezvolta ÎI). ~ntinu~e. Crima sav~~~tii Împotriva unui p1J).,dupii cum 0 atesta cercetârile, se trans1IDte.c~ Pt;Qgram' eX~~l\billtlultor,' generap.t., . SlStemul . auroregliiri!
, '

.

Il

. Iwala nu va bloca..cJ,estriimarea ,.structunlor fine ale SPlTltulul,
(,

çâmpurilor va veni În apârare;l qârnpIlIUlinformatJ,onal. ~\ daca
, .

i
,1

atunci Începe &a:~ction~

cel mai efiQieptmecanlSm de
.'. ~"i

,

'

,',

l,

,

.lit;,.. Un cftZ foarte se~nificati1!~~-a façut ~ desQOPiITun ,0° l/
. ~'parametru al SistemulUi autoregljU11 dragostea de Sille. .

.' ~ocare-lJ).oartea,

putinesperan!e.
Il ~

-

",

.

1

,

,,' "" .' Aparat~m ;cü' d~l, mai mi,lre Viitof""'"~i cu l:;e~!1).ai pUlemica' "
, ," "'. .'.':..".,.,.'.'.,' ,.', ,. --' ..'. . "".,. ,.:.'"

'

actiune sunt psihogeneratoarele. Probabil ca În viitorul ap!opiat

" !"b\lM,'t.!i~~~ ~Ufiirin~l11I).ifi~~ve -'Il apiNt d1n ca\.l~ ~ ,Ut W 1'(78 ea~ Qutrit un s~timeDt.de ~â~, de 0 femele; ,Cu . "

0 femeie çare ,aveQ.itla'mille la çO!lSUl~ vedi)l'eadestul avea

1

.,

1

123

,,122

, .t

<.

';

cieCatdt~a.~ftr.caeu.*1
'" '

fi~t~~a
. " A

siifidiscutat
e .
,

toate . ~oifurile deptise1 pacienta' nu"1Î'!?oate adUi»' amittte Sa fi awt astrel .desentimente. A trebUit' sacercetezmai În' profundn1~. Am gAmtca ura era.indreptata Împotriva.ei ins5$i,

~ 1Cli t. De aceea ~8.hotarit siima mc~rce. e i scotând din pantâ 0 'fotografie ma roaga sa-1arat ~e satu! ei. tl a(it. .,

. -'çumpop

siite ~singut?Poate

fi vorbade un'gândde
' ,

sinuci4~eo~

.~

~)punecHn permanentii$lte ci nll ~ai at'echef de viati\; Testarea arata ca lipsa dorintci de a mai trai ~igândurile de Sinupidete sunt dout Iucrori diferite. ~ipsa dorintei'de a mai trai se 4Rtoréwunw fond vital sçazutlntr-o asemenea si~tie suittsuiiciet1temJ!nai ~e ,Mid nepttceri ~poate apiitea gândill ,

-*' F~eia

eu.'
'

",' ..,..;. çorect, Darn-ap putea sii-lgis1j1pc b~a.tuI care a munt . . .. la cinciani dupiice af~ :fi.cutaaceas1apoza. deformatlparlU;l1etru ,tlvad imediat pe otnul ça.-eareputemic
l

.JI~nU\vi..~ i-Iariit. femeiae uluitA:
":""'Cum deV,.apdat~a?
'
.,

'

"

'

sinuoiderU.';'
Îl,Wnteieu

,

,

'

'1

0

fODdutuivitai ~

CQnsideram cauza,;dar reiesecA'scMeteil uttd"ect ~ eSte dmiminata de karma familiwa

sunt;P!pfes19WSt. în loc derisp1,1llSdau'a I~bamite din.~.un4:lrmmc1 mclelun g"te tut ~w asta. Este rezulta _.n ' ..A N.U.1", DiC1(1 ' un e ~" pert'ectionareacap~ltà\11 .. ~ 1 e. tnC9rdti.t.ede4~voltare.fÎ ~
'
, ' , ",

,;'.".

'

.'

.

,

,

,

,

,

,

,

,,'

-

in urmii CU catevalUDlDl,oa"bordat0 cuno§tlnta: p~ ,Am intrat inpanicii,mi-a ~pus ea: Am ~
~

"'A

CU~e

a' otnuluj,pcin ÎrIcllcarel\legilor supremede cttre, stramo~ sai, in cazu;tde fatiimamafemeii nutrea unSenfÎin~t de umfata de \ln Qm:,dorindu~irauLAœst tucru acreat incâmpmei tm
,
,

n'iiicuno$C demulta.w~e. declaratie de dragost.e.,~
,

0 ~a vemt la mme.§l nu-a ~t pentru mine ni§te sent1men~Cluda~.,
,

N.oficumvavreo,deVlece.
, " "A.u efectuat.
reala.

.'
:

'. Co
. i, ;. .' , ~ ' '

!,dete~ind'

.~

dedisir\lllere~'~PiiStteaiâ

~se tranSmite copiilor
deprinuilltAfata deviata,
'

testarea

dispar!tialent!' a rahUliei,'Pi6gramul,llicteliia' $t~rs,

-

~ i-am spus ca, dinPtcate., deV14:l"e& este . .
",."

fa
""

insesiza.l;>il.cteând tb interior6atitudine

.!urbata,
,,'

Nu se poate' e\imina?Nu §tlUce st n'iii' c: .1eJnel8.:ea c
'
,cU

,

,

uncori'nuiliifestà, al~ri inseSizabi1i;'~, care sapa necontenit la rada~m.ile ' familiei, ~i om~' cu un astfelde mecanismdistrUttiv poateetih1tte CU u~tii 0 raptâ 'co-i poate fi fatala, n\1-1i ptitui!J$te'nici viatapropneriici peawtc)ra; 'poate face rlu imw ' mare n'Urnatde biul1enidaca ace~tia depind df;:eL' ,. .,'
.

"

.
,
,

tema..,pptJ\oaredevierile~6~at.ede~.co~tlera
homQ$OOJalita.tea§Î les~1IUllS!Ilul.se
'

,Era:.~. ""

foarte in~ant

,~,

amin~.~

,"

~die.f~:: .
"

caC41Vll

.'

,

. artalo~e, l'relenta o~erioaSii deformare a ciimPlllui dincauziil) reprimam dragOstei rata de sil1e,Prin urmaremecanismul miul1e\.) s-a transmiS,mai deparle, ~i a luat amploare. D~ ,tâniirulsesimtea deocamdatA excelent, era sanatos; mci IhiiGar nu biinliia 'tnee pencol se afla' pentru ca meeanismul disttuctiv declan§at de

Am- investigatcampulfiuluifemen. El prezenta'ni$testAri

lumea ~con.vm.gerea ca sunt nopnlll.ExistA nu, nurnai çluburi"dar ,fenODlel/,eabsolut normale. D~a ~cest lucru este un r~tat al mseam~a structurilor kannice. ~ ele se pot cor~ deformatillor Stnl~e
'ca

ascendenti ,~

continua activitatea macabracAutând' sa se
, ' "

,manifeste În cmpul cel mai nea§teptat
' "

logicnoo~te. 0 feI'ReieIIcvenÎtla mine pentru a doua"oara. La prima ~ti am ajutat-o nu n~ peea dar ~ pe sOtu}ei,Erafoarte
"

~ illexpliÇabii cumijloacele .

.ceea ce i s-aÎntâmplatei: a fapte rep~obabds: preferatA de eue era foarte legatA. Prin vorbe ~ prietena a distrus rela~ dintrc ele dmrminând un pu~u~es: de Q; emotibnal. Acest meca,.i~m'+ar diStrugere a dragostei fata d pe ntru ,a-1 compensa" .,., _n.~;Q eredi
'

se p<:Jat.e vorbi despre 0 anunntAbowa..Am.~~at karmi~ ale femeiÎ §Îam vwt ca DlOti~ deVlatle1 .stiiteam swe fostputerl11cofens.atâ depnetena ~

emel 11

s-a u "" " subcon§tientulridiciigradu! de a~ent fa~de flmle1,exp~t , printr-O asemellea atitudine. Eu am procedat de la distan~ 1\ ,

',

multumitii de .rezultateÎrIsl in sinea ei nu' credea ca sotu! putea fi

'.

~,',~, ",~"",' " '. ~" '",..

,,,,",,,.

.. -

"'~~~,~---'...-

'"
125,

~L._,.".
, "/"

.1>

~J.acditbrstructciri
So,811modifiCllt. ' '",',',
,

~i~am w.zut ci sentimedtele femeii
,". " "i

atul
','

decipeei~prog~turalor. ,
"

Prietenava avea uh cu totul ait comportament.

va :."':""Â<!Um,!<>ns!.. fi iD ordinè. Nu vor mai apJirea excese:
'
,

'

tmbuniitâtesckarma, se ~ femeile ~e se iubesc t§i ',. ' . . Cauza a IU-a
'

:

'
"

Ptietena a venit peste 0 zi ~~ cu'jena, i-a .", ':~sLIi ~ii~plati SpUS CIlnu poate mtel~ cnm'de a putut spune tot ce a $pus. ", Me!lbe/fi.'1fticinu'ne'. Închipuim tit de deforrnat! eSte În " co~inta no~tra imaginea despre IUlne.Homosexuatismul poate apirea ca 0 mcercare de a compensa 0 iubire cilre dispar~ sau

Orice tfaz!. constituie ogrupare infofD;Ultionaiii. Cuvântul " nu-ivrabie", ci program, un organism care interactioneaza pe i

. tirimulcâmpului cualteprograme.

..

. - -

.

..

."tar~~

...~,

ce se di~u~~~it'~

pe,~ ~enü, iIr,lI1blf'ea ~~i

pmoanl. Omultrebme,

reprezintâ 0

'i striÎCtU1'Üor fizice~ispirituaie. . ") '~..cWe ;tncak;âJ:oJegilec6mpottamentului 'saubiologic
"

ptIi't'e8'it!Ibirilgenerai.oumane,a IUbU'lI fatAde oameni ~ ~l ~ti'I4\! .~aMJ1a;'fll.ti' de. aceastâlminunatâ .pirticicii a Umversulw. ,l)all/t 'lipse.,te''acêastli iubire umanista interioara atunc~ca 0 ÎIlcercare de aocompensa, pot ~'~~~'n~ ÇitiM, dcml$ile<iJeXuàlê!'Acestel1constituie.oboala, 0 deVterede taI~~'w 'l$Uifat al faptului caiD.noi moare' iubrea, Racirea uJbirii umane duce la cre~ea numarului' de' homosexuali. iar Ii~t;;, rsprezinti.iuciderea iubilii;' de&trmnarea

(' ' Cândam' citit intr-o carte .de filosofie, antiCii1O.diana stab1l ca , este spiritul iar ,corpul o,iluzie, nu.mi.a venit sa cred.' Ideea lUi . Lao Zis ca tot' cee&:.ce este, siab !Ii lipsit deaparare invinge tot ceea ce este solid ~idur, mi s-a pin!t deasemenea o'l\1~ori, . ", Lucrând cu metode spiritua1e detrataDlent este 1It1poSibii a s deputerriict este'dependentaw~ui' de nu l'iisutPrinsde ~t ne spiri~,de structurile biocâmpului. tn viata de. toate ~el~ penWtem adeseori sa-ivorbimde rau pe altu, pe ,no~, sa ne

plângemde soarta, Se doved~insii

Il Ii, 1' ,,l

' l'
11

'i.

1

['1 l,
,
,
1

'i

pro~ stmgerea~eamului sau la niveIul structurji câmpurilor. ,~<lI8tê pi'abtiCi:homosexuaiismul sufera ,0 'dezintegrare .SJiii'iM_II1: .,SutteltlIuV' dWItin~o scidere a bioetlergiei. ~'1ttUCtUrilor' ~'Iabltbateste' mai 'slab ~~1Il ferneiê, iÎn plaft ~neraltnsa 'homosexua1itatea ~i'Îtii! ~)''SttUCturil" :tâmplllui ,cafe 'raspund 'de ''U>~ti ~d~.1;o1ile cI1iu'Jefoase,de siiniltatea

distrugerea... dintilor. Am œrcetat zecl.de cazun ~,am u~~ descoperit cil cele mai periculoase sunt vorbele ~ele la adre:;a . parinti!O{, rudelor, urareariiUluio~enilor '.~rop13V:.Laace~te i'nCer~le tn~oiriseadauga structurile karmice ale pirintilor " , . trecute. tnsiideosebitde p~culoasa este Ae!llUltul1l1rea' faptd~ sine. ,'Owza parodontozei .0, CÇlnstituie, ~ârfirea ,tatâIui, supruolicitarea karrnei ~i alimentap.a' inco~ectâ., Echilibrarea emotibnalii cohodrea Ilgre5ivitiitii.subco~bente, sunt facilitate de utilizarea regulati iD alimentave a verdepu;ilor, ,~a cum . eficaci~a filoterapiei este deternrinata. tn primul fând de faptul ca .ea actioneazaasupra structurilorspiritual~; ca ~asupra, celor

~

OOICel.ar~,ca

.

~,'

l

'i
l,
'! l Il;

il!

Ioc'sup'rimareadragostei~i ,'It.'~,tn"pami'iet. 'Copiii iCestora pot avea'iDcliriapi 5prè \4oItIaJi111DpotriW;.'8horoam.u 'spresadisill. Homosexualii 'fi 'JiU*.W,.~qOStda'§i"vi.tnei _i, ropiii lorpotdeveni ~.Glh cdifimtAllhN:rime,potiveiaitl. stt<uctnrilc âmpurilor lOt c

~ ~r',~Ito~lIactMare
~,r.

lj
"

C

fizice.""'"
"
,

,

'

Prin'cesunt

periculo.e

"

'

"

"

vorbele ~i gândurile cele?

,

.'mt'

.~.PentfU'complitatie

,voi

da

1

,~'o8meoiIo1":œrese ,'ff~t"'MI; ~!'I1e' (~ ~fnti

.iUbC!SC: spirituilitatea, sufletul 'dtago8te, au' 'VaIorile'cele mai ridiette' œle"fmai'milii valori cuputinta:

Când ne,gândun la cineva se ,creeaza 0 punte energetlCa mtre de mforrnap.e~I noi ~i omulla care negândim. Are Ioc un ~~b de energie. De aceea orice ,gând rau repfezJntaun atac energebc care poate aduce un,prejudiciu, Chiar ~ipactullntenor cu omul care bâ1f~ ,poatefiperi~os. Barra, !gând~urâ~e ~pre oameni reprezmta un traumatlSm aplicat omulUllmpotnva carola
j,' , r..ao'Zi = fl!osof antic chinez (,.;.,. VI .!nainte de, Cristo.s), Îll\emeietorul !ioaetAjil (dao). Daoismu!uilR baza oirWa stAideea ordinii Î1IUU\d\Ie naturi. 'Il a ,

. -A

il

'"

.

116
'.

.
~'

127

a(;es..sunt.~dreptate

~ in aœlllfi timp,.distrugetea.piopriilor

.
,~

structuri kannice. Cuvântul intensifiea ol"ic,o,pTogram.n preient l energCticapamântului estède ~ natura, mcat pana ~ gândurile riiuvoitoare despre mi om sunt suficiénte pentru ...i \produce un riiu.AnaJizând un numiir mare de &pte am, ajuns la concluzia ca; m .utmii .cu .cateva secole omenirea. a mceput .sase mdepiirte:re

. Analizând faptul,
.

vad~sc

Întâmpla: se constituie un program fie

d .de distrugere,fie de despirtire (ceea ce m mOdcurent se nUID~e h') Astiziorice expresie,diIriiafirmatape un ton .c~gonc e:~~~paclue, provocarea unui rau atât ~i cat ~lunU1 altom:
, '.

.mult de la principiile armonie1 l"miifi aeum. campul inforrnationalal Piimântului este, supnUncârcat de programe' negative, Când oinulse gân~e la cinevanuprea ftumos, are
100'cClflectarea. tm,turilor katmice negative conmne, ~i chiar tira s
a-i dori raul cuiva; p,otJisa i-I prQduci.

,La consuItatie vine unbiirbat_cu ~ze deane~ie, moli~ii.m~ Indicatorii bioene:rgetici foarte. sciizutL Testarea tm1 permIte .

descopiircauza:
. -.Aveji
, --'~a~1Jrtati

"'.

o.vecinii cucare v-atI certat..,

Ne atacânr~ineomorâm'uDuI pe.altul m mod sistematic, de multeoii tirasii ne dam Sea1Da deacestlucru, he Iocpn proces sub forma' de aVal~aI autodistrugeriitira ca nici macar sa fie necesara.' c6nectarea '1.InOI'triiiri, negative.Este suficient . pOtenpalul negativ acurnuiatpâni. m prezent de omenire.', De . aceea acmn 1111' suficient si ru bun Qisa nu factrau nimiinui. e Subcon~en'nJl nostru e Într-atât 'de deformat ca nici. 1Jlacar supoft1!,t:e8riu!ui Du,.i.oyçondipesuficientii .pentrupiistrarea irit~ sufletuIui§i.a. trupului. În situafia 1I"'11.,laprit1cipala ~ondifÎe ventru. ~pravietuire' o.~oll$tituie efo~e co~ti~nte mdreptate.spre schimblireapropnel persoane..Nu-I suficient sa fil doar boa, ti'ebUie sa fiiattiv de bon. Orice om bun sauoormal deapieri, tir! a maj'vorbideceicarefucalci Legile . are' ~ Supreme. Ideal\1rile~Î perceptele ,dupa caretriiiau oamènii cu miIeŒiÎn urinA aCi\.lDt uitate, treCute pe pIanul al doilea.' Din sunt aceastii 'cauzi omenireatrebuie sa militeze CG~tient ~i activ
pentru restabilirea' spiritualitiitii, a mnariismuIui, a mtelegerii

'.

.

.

"

. câmpul, din care cauzii pica ~ asta deformeazà

ayeji pierderi de energie. însa ce-i grav,dumneavoastra 0 vprbItt de r~~liciun~ iitrece de indatii ce.elimina ace9tetulburiiri.
Câmpulse x..' . a /,' A recierea' negativii a cuiva produce 0 pute~mca sCiI.Uere Jm. Dacà. omuibane~te' pe . cineva, el Il p~oduce un ~:matism 'persoanei respective" \propriului. câm~~t pl!!rder~ ' . ... .Un gând udt despre un om, un cuvant urat 1&8dresa IU.1 pentru acestlucru :=::~e:siune la nivelul bioenergetic ~i"ata Judecap; ciel cu ce este ounoscutii: "Nu judecati. ca si. mI fi?, : m!sUtl miisU'rati,cu aceea vi se va miisura: . Il
'

ei:hilibreaza.

.

.'.

Traumatismul produs de vorbele. rele se poate. manif~ . ?eapar:t la DIvelul fizic §inu-i obIigatonu)cadintr*o datà sa
.

Q

.

armoniei lumii. ;,liIbiti-i pe du~apii~'~. este un ap~ la esenpt " spiritualii a o.mului de a nu reagionaprintr-a Iovitura la unatac energetic. Sarcina unui om deprins cu a1fabetuleticii este si nu admita ~te sentimente negative insubco~entul.sAu. Omul . care-~i mcepe ziuil' cu' rugàciunea: ,,Doamne, da rudelor ~i c~oscutilor mei siinatateiar mie riibdare" se va
asiguraimpotriva muItor pacate.. . '.

. area structurilor ~ne. $i, IDceap" n~ t e. boli Poate Începe destram ... 1 fi' m 1 VOl' cu. toate cà omul se va simti minunat .Ia mve nc,.. e se. roducedefonnatii ale structurilorsplntuale care ~u ~ ca'pacltat~ ~olosala: ~irtu potfidescoperite dintr-o d~t8..ApOl, can? mcep ~a aparinenorocirile, bolilerudelorsa~ ~opiilor, omuI abla daca: va niai .aminti de cC1emtâinplate ~I slgur nU~1 va. da searna - . pricina nenorocirilor a fast bana.
,
.

-.

~

-

,

Noi ne nimicimfir8.$i.

ne dam seama d~

acest lucru' Bana n~

.

Iata l.)Itexemplu de cum actioneaza 0 singura fÏ'aza. Un tâniir a jignito fata. EI1 ii spune:"N-am sa uit asta niciodatii!"
~

. sClJ1'teaz8. iata. ne distruge fizic ~I SplOtual, ne influenteaza v . . longevitatea. '1 '"' 1 A:rncautat si viid care este numitolUl comun lU onge~VI 0:. : ..' AIImenta ha este diversa,comportamentul deasemenea. ~mgun:1 . IntrUcat fi t lucru comun' tut\iror este bunatatea. su e easca.
,

-

/

1 ~.'

.'

129

J*

avea III 4f-';\'.IIlAemeilof,..:pe,œre'dl 9'OJ9flll1w..'ide .diJ$f si se fi subco~ent, format de tatiil siiu Încii inainte ca niiscut. Dupa coreqiilCfde rigoare, câmpul s-a armomzat. . .. ..

'.

I-am explicat. clmotiwl'

cIsatoriei' ratate I-a COi1sti~it

~

.

.

D'iideam consultatiila ~ fabricii.Una din lucratoare revrne la

. , vreo doua ore dupaconsulta1ie ~i. mi se pl.~ge de dure~1 . putemice in zona celui de-ial treilea ochi. Ma un la 'cauza \xlIII: din'punctde vedereenergetic era vorbadeo urarede rau ~Ide .,... '." ". . unprogram distructiv '. '
.

.L..Atizis'
expliceu.'

c;eVI!. deSpre mine dupa ce atl plecat de alCI, \1 riiu .
. .' . . . , ~.

"

-.., Ce tot .puneti! Nici macar cu g~dul n-am gatldlt la ceva raUdespre. dupmeavoastri..Eu amspus: "Siirmatlul S.N.,', e
, . . . '. aptoape verde de oboseala. " - Mi-ati provo<:at un necaz ~ompiitimmdu-ma.
.'

. ~ Nu-i voie-sacompitim~
'Odatii, la ,0
.

un om?

.

.

.

,..Peompotisa-I ajuti, dar, nu' sa~1.co~piittme~t1. Compatimirea 'se.adreseazA corpu1Ui.,i poate preJudlcta,spmtul, snfletu1omului. '. 0
consu1tatie,o pacientii s-a apucat

"

,.'

compatimeascii. pe ,alta. ~i, dupa doualu~ ~-au. maladii. A trebuit si seopeleze. NutrebUlie sa Ultam ca astazl tott oamenii au un grad ridicat de bioenergie, de aceea orice gre~eala costii mari. deformari ale structurilor câmpuluicu', toate consecintelece decurg deaici. ". Boala nu-iun riiu ci un mijloc de stopare a programelo: . destrâmiirii sfar§itului, C~d~compMimiti un om, du~eav~astra nu sunteti de acord cu boala lui; ç:u nenoroClrea lUI,va gandltl pnn . ~asta favo~atI numai la oons8Cinte, ui~d de cau:!:e.~I. destrfunarea spiritului. Aici e 0 \tmlta foarie fini, cand compasiunea externa, dorinta de a ajuta patrund În int~rior, ele se c~ pot tratlsforma in contrar. ln interior trebUle,sa ~ecuno~tem pe 0 parghle a ~emoltarll ~a legiti-n!<ii logicaexistentabolii ~i spiritului ~i sa 0 acceptiim CIl smerenie. Este 0 amb~~ltate a . rapol-l\\ljlor: smerenia interioara :~I aJutorul, solu:ltudmea exterioara pennit piistrarea armoniel cu Umversul rara a 1 se

apiirnt ~ele~1

sa '

-

/'

130

,

131

adresarepIO~. numail1ll'Jiu,ci
misuri:"IJ
,

Boaij;,n.a:fost.niciodaii numai 0 biaefacere sau . Îlltotdeailnava rimâne ~ una ~ alti!, Îlt-egali
' '.,',: "" , " ".,'
,

..

~aIV-a

"

.

Ceœetând .probtemaVampiris'ltlului "1UJ1 ÎIlcercatsa eiuçidez motivu/opentni care omul de~'vampir. Vampirismuleste 0 oeupapc.:,nu tocrnai inofensiva;( Influentateaoarnenilof' la un asemeneanivel al oâmpului este cu mult mai.dificiJa decat ne pu~em ÎIlchipui. Varnpirismul Înseamna mr Ilumai ,furtul unei

Egoismui/;cruzimeaducla dcconectarea de ,Cosmos ~iatunci omut.,estenevoit sAia:'energia de laparneru. ~l: acest lucru , distrugesistémuLde,proteçj:ie alcopiilonij. .Copi~iÎncep sA f}e grav bolnavi, pot incope' tulbpriirile pSlhlce ~I alte probleme. ln cami de futii.egoisnutl bunicului ;,a mâncat,J' 0 parte -dm karma
, ,

.flului

~i nepotului.

'

"

Un tâniir Îmi poveste~te:'

,',.

anUlllitecantitâti de energie;,,ÎncMcareaÎnvel~i

câmpului ~i

. .~

crearea condiJ:iilor pentiu pierderiJe ulterioare de energie, dar ~i prc;judiciertia. struCfuriifine a câmpului care poate duce la d~ofmarealiniilor kMmice!aledestinului, sin~j:ii, p>ihicuJui.
observat nu o.'datâ ca, dupa un furt'masivde' enl!rgie.apM

1
1 1

,
1

!
1

. devieri psihice:,OtnuIuÎ'i)are ÎRCepesanse foloseasca de energia striiina i se Închid carialele de cOJ;llUJ1icarecucosmosul~iel este nevoit8a ia dinœ m'ce mai multiienergie"altfel pot apàrea ni~te boli graVe ~ chiar sa SjJrvifii,moartea.înœputulll'Cestui proces sta ÎIl e$~ismul, exacerbat manifestat În gânduri, emoj:ii,sau fapte, ÎnneÎnfeiegerea~J:ii lumii. Ace.asta blocheazi çanalele de legiituticucosmosul~iprovoa\la 0 ,eiidereenergeticà..Aœst proces este greiI de .oprit. El condamna copiii.vampirului' la n~te boli grllvemtruciit 1IICe~tiae nasc cu Œànalele de .Ieg~à s cu Cosmosul. Întl$e ~ ~tunci fie ,ca sunt sup~i Vampirismului ~i corpullor seciituit de energie se va, demola, fie cà eiÎn~i~i vor de~ varnpiri ~i VOt,continua mai departe ruinarea propriului suflet.~a cà vampirismul C'Q tema compliCllta ~i destul de .serioasii latâ câteva .exemple clinpractica mea. Vine la mine 0 feml}iep.entTua trl}iaoarâ. Diagnosticarea, de la distanpi a fiiœi ei aratâ ca unul din profesorii de la '~coal!!de muzicâ Îi tUea energia. Motivuleste de natura karmicii: pe linie paternaa existat varnpirism, fa.ta are ,protectia strapUIISal1i de aœea i se furiienergia. îl testez pe tatiilfetei. El fura energie, dar
,
'

"":-'Uh huiigan, narcoitJ.an, un orn degradat Înultunul hal, un hot profesiQnist; venea tot timpulla noi la.blo~' fo~ u~a Cu u§~ , spiirgea becurite, srnulgea.telefoa.nele m~111festan~ permanenta m agresivitate. Ultima data când a venlt, a.mcep?t sa-nu.s~arga u~a de la. apartament., Stina, În spatele, u~lI,arn mceput ~a m~ rog pentrU 'el. Huli~ul aÎnc~tat l1iapol am aUZlteum s-a mdepartat, mairepede ça de obiceLlnainte nu $e Întamplase lII1a. efiecare D data când pleca,el batea În u~ile vecinilor; ~pargea gearnun,

becuri. Ce s-a putut1ntâmplacu el?

, '. ..

Testarea arata 0 'puternica influent! pozitiva a rugaclunll asupr4spiri~i, psihicuiui, destinului '~i comportamentulUi
" ,'. , scandaiagiUlui:',' Se vede ca, atunci când se roaga pentru sufletul altUia omul 'are 0 influentâ ~"aipute1'Dicaasupra lui decât un blOenergetJclan 'profesionist ,deoarece rugaciunea ,acj:ioneaza asupra structunlor
,

l

1
"

"

:

;1
Il

În cazul de fat! nu era el vinovat cHatâl siiu,care a fostfoarte egoist ÎIl re~ilecu marna sa pecareo subjuga, 0 oprima~i ca, ,ca sâscape, fi diidea din energia ,ei.' "
1

,

fin\estarea p~arnetrilor' energetici ai huliganului pâna. la rugaciune: un nivel ridicat dè agresivitate., prez'enta unor devIen psihice, un nivel foarte seiizuta.llegaturn .cUCosmosul. Pnn :e era. 'determinat ,comportamentulacestul om? Slm!md ID subcon~tient niveltd ridicat al bioenergiei tâniirului el Îneepea. scmdalul ÎI enerva'~i În IIcest iel primea energta de la acesta fiiridcii;;.d~pascandai, mvelul energetic Îi cre~~a. Dupa J:\.Igaciune el a primit deaseml;Jneaenergie, dar de 0 alta calitate. 0 energle care a .Început sii-I schimbe. Pentru, el acest lucru a fost, se pare, sucprinzator §i de aceea a plecat În tâcere.. Se Întâmplase ceva neobi~nuit ~i'el nu putea sa-~ explice noua lUIsta;e. . Testarea dupa rugiiciune:' ,spiritul a Înregis1rat 0 ~odJficare nes~mnificati~ d~iacj:iunea a fost de natura spirituala. Inseamna
'

'

.
!>$)

-

,

ca, eaa tlecut in. .aJtiparametri, in' special asupra Co1l1pOJ1lUa~tu1ui JI6ihi<:l.JlW. fi,.. Plll6itiç amui. dtMèit 8initGS din puÎlct' ~,vederepsihic insi:parametri corpului, sterea Safiziçi .

.~ .

133
--

deaseaneneaobtineeaergie,

ride

$Î 1$i

~

Il inregistrat. 0 oareca.re,inriutitite. Uqcori rugiciunea poate

ac..l"~ SCQp,Prin UJD)ffe.pto.voc;area ~~ un1Ji ait am ciste Ulla dÎJ1formele vampirifllnului.

joc de ~ 10 ~cefÎ HIici-'e
.',' '

agrava parametrii cotpului daci trupul ~i structurile spiritualese gisesc 1n contradictie. Când se malf! .spiritul si sIibeasca temporar trupu11nsi comportamentul ,i caracteruJ acestui Om au

~

..

Uneori insii marna poa:te crea' singura condifÜle peetru
aparitia $Î dez.voltarea Vlllnp~ulTJi IacoPiI.. ~~IVÎnd cursurile

1neeput si corespundii

normelor.

,

Princi~ . i;:auUa tulblJfirilor.psihiee,l1ivelul precar al > contact\llui .C\) Cosmosul; ,i comportamen~ui agresiv, a .

.'

.

,

'm~ive de masaj firJ contactea, la celmallI11o,semn ~boalii al CQpiiTJIni, 10cepe si-I .vinci. cu lIlâinile ~i 0 ~gie 1i.zic1i bruta. iii nu una spirituaJi, sau .se infurie fi tip~ neinCjltat la copil.eII!Wnd, deaseme,nea, 0 energie bruti, ob~Uin~.I.a$'eI

CQnstituit-o colUportamentul autodistrug~ipeClllead~t-o

tatil; a determinat destinul tragic aJ flului. Dupi corectarea structuriikarmieea. tati/ui acresçut b1UsÇI1i.ve.lulde f;9nexiune cu Cs1$mosul,aJ '1iului. Rugaclunea. ,tânIrului a~~bat compo~ ~ajegi1,Jhli insi recQnectareala Cosmoss-a . f~ numaiin .urmauneicorectii ,maiprofunde.
A fost interesant de continuat investi8/ltille.

~ ei ~ fie~tos.d~eazi dea:sernenea energie insii este 0 energIe spmtualii care fi VÎndeci
,i-I ajut1i pe cOpil sise dez.volte.

pe copi(si fie doar COl!swnatori }1ama care se roagi pentru ca

,

.

-

'.

.

.

"

- în ce momer(te vel)eade obicei~

om?

,

'

-Qricât ar parea de.cilldat,el /Q)irea1n lUomente1e'fericite ale VÎefii mele, la cele mai nepotriVÎte ore. Efjj, intotdeauna

ingrozitoqi penibil. . , . -\ , ,...,.' Este ,,0 intâmplaredoar? El apirea ur cele mai. ferieite . , si obpni aceasti energie.
inomente. pentru., ci 1nilfatea spirituali incarCl'organismul de energie. Probabil ci el simtea aeest lueru 10 subcon~ent ,idor.ea
.

"Este posil:1il."\III1Ilpmsrnuintentionat; adicifurtul nemijlocit i de energie. dIj.J" pentru aeest \ucrutrebuie si aianumite amo,tinte in domel1iulbioel!ergiçj, ~ simp. co-i ~ energie. .' ,..r. ., ' Omului cu strpcturile spjrituale !leteriorate Îi .'iiz1e diri ce ~ce mai greu si mentini,contactul CUÇoslUosul pentrpa se,_cir\<ll ~. eilergi~.DeJlCC08 din Ce.in ce mai des el,recurge /4,(9oIosir~ energi~ str~. ~ 'incep.eprocesul În a~aI.vampmstnului ti. al deconeçtitii faf! de9Psmos, proces çar~,se in.eod!B8Î
adesea ~() boaIa.. gravi. Vampirul se, aseamJ.na..,'

'

'.

','

'-

,

1

1

1

l,
1
1

.',Cum procedeazi oamenii care au nevoie ' de energie? Ei . 1nfi.l1'1e, chilJJJieVÎctima,(;auti diferite rnijloac~ de a subjuga omul . pentru ci Il lua de la unul egal pee complicat; e mai,u,or si iei de . la aeela pe care fi I-ai subordonat. De ce omuldeVÎne, . de exemplu,sadic? Pirinfii lui au renegat comUf!.iuneacu lumea, au renegat,Înaitele-sentimenteceea ce a dus la 10chiderea cqnpleti a cana/elor care-i uneau cu CosnWsul. A10ceput degtadarea ,i ,destramarea structurilor campului. Enei-gia:nu putea fi procurata. dinaita. parte decât prin furtul delaalfi oameni. Dacâ, este .vorba de un copil, el 10cepe si-,i irite maIita, 8"'0necijea:sci. Ea incepe ,sli fipe 1n.ptjnnanenfi, se '1nfurie,~.Îi cedeaz1i energie. Copil).d~i . bate J?s. de colegii de joacâ ',i-i jign~te, bate animalele $i

-

.

'.'

narcomanul..care I)bfineastizi 0 sat.isfacp.epe -care.o' va, pliti foarte scwpp mâioe. Uneori .bioenergeticienii ÎndeÎjuns, pr~ pot fura .energia, tari si-fidea, seama, de lacopiij ~ rud. lor, dm care cauU ~tia incep si'se Hnboln1iveascâ.. , .' . Tratamentultrebuie sifiespiritual; prin. urarea binelU~ printr~un diagnostic precis ,1 nu prin 'pompa:rea deeri~~e. Subcon$tÎentul bolna.vului tinde si elimine cautelebo.lit. Jar influentarea bioenergetici impiedicli acest proces. Pufiaicurtosc cât' de gravi e pedeapsa pentru .vampirisrn ,i cât cIe:puPnesunt ~ansele de a i~i dintr-0 atare situatie. Cândare loc iDfbleatarea bioenergeticli inso#tâ de furtul de energiese produee-deformarea struCtunlor câInpurilor victimei care poate diiinTJimuIt.timp ducând la boli pentru care. vapliti ,i agresorul~i copüi pru4ele . JWe8tuia., nul dm mijloaeele spirituale de apitare impetri.va unni U om certat cu regulile .eticii, care 10cearci si fure energia il !

~

~

,

.
~

1311
,

"

135

.

r

~,.,"

1.,

',,'.

c~~Unea'~ ckiOeastMlOlIStitUieÎI1~limp , $Ï''I./II''ajuw pentni'~tectarea:'deforrnatiilbt structurilof sale sp~e. ,,RU~ipt!I1trtt'ceI ce vi btesteml ~i IriAfltUVântafi-i
pe'<:tiicewutisC.'"
,<':<:~'\',,,:.J '.":'., '-~~:i

.

,,' ..''''' ,< .'~ ,:,;'

.

.;~
.

,:.. -. ',', . r 'ilt5 Îti~ un cu 'de ,,'vampirism. 0 femeie m-a rtlgatsii le' ajut pe fiica cealrtai micâ~ pe'nepoatii;~ca biii~tufuiceJuifilare,' ~. Testez' pe 'flcieafemeii.. Fata arepaisprezece ani ~este eleva, Pre~ttput~ce defOtII1apiillestructurilor tâmpului În .. regIunea capulUl produse de"v!i!npirisniuluhui birbat. .

. .

-rAre'
--:- "'

dese' d~reri de cap?
i' " '1. ",

.

' \

E palida ~i obose~te? ' ,. ,~Da, obos~ foarte tste, ÎI1spebiillia mat~maticli: ' ~'~Pr~I~.1iU-ide.iriatematica. Fetei Îifura.energia un bar~at,. poslbilthiar pro(esorul.' larm6tiwl ÎI constituie faptul ca tataI ei futa cADdvln:nergie "dehidumnealloastta: De aceea fata . ategarda spartl!~ipoatedeveni -victimavampiriiOr.' ",' M~ la dimptil' nepoatei. Pe nepoata' deasemenea 0 st6arce <leenergie, un' Vétftpir. Vinovatu1 este chiar tatM eicare fura energie '$ide tà sOfia'Sa.Dai"lanful nu ~e întrerupeaicj. Tatàl este . nèvoitsa fure.energiel'penttu ca buniea, ces care.~init la mine, În anrW1962]Ua en~rgie dé la Un barbat. Dupa cinci ani softil ei a lu~tenergie de la,ea,de accca 8pararea ei eràstI'iipunsa A aparut un' pf?CesÎ~ cate ;"vfctimaiiprovoaca pe cririlinill". Bunica ~i-a ~pt slStemul defe~iv ~iaC\lMare .l°co reacpe În lanf; sUferHiut, filCll, n;/lUata, Rtsuntcondamnafi la a lua 'sau ada energie provocand aStfel ,'destràmarea structurilor câmpului$i . degmerarea fiziçi gradatà. 0 singulii fapm.prin care s-au.Înciilcat le~i~tfe4icii de. ditte. bunicaa detetminatdegradarea fiZÎcji ~i spmtualJ':a4ntregii familii. ,LipSa de' riispundere la nivelul
Ii

--

Da".'"

ocadere eaergetica lafuca. FataÎmi confirma ca.tatiil este ateu, . materialist. ~. .,.,..Problema nu, !lti hifaptul daca omul crede sau nu În DumnezeU: Ol1}uleste 0 celula a unui organism unitar ~i trebuie . sa traiascii dupii legile brganismului. Daci omul nu Întelege acest Iucru, copili lui vor fi cobdamnati la. degenerare, mai Întâi spirituilla iar apoi fizica. PriveSc structurile câmpului fetei: Întrucât are 1I,nnive1.energetic precar ~i legàtura.ei 'cu Cosmosul este .minÎmi, .ea este vampira. Îmi furii energia. FatII,nu sirote acest lucru1nsa a observat cà,celor miei nu je place ÎI1brate la,ea. Câinpulcopilului este. foarte slab protejat ~ pofi sa-i iei ~or energia.~. atunci el esteaparat deintuifia sa. Sa ne amintim ca ÎI1ainte vreme copiii mici erau mtotdeauna ferifi' de privirile straine pentru ca un om certat cuetica s1inulepoatàface vr~n rau. Odatii, la curs, a venit vorba de vampirism. Eu.explic mecanismul acestuia, curo are loc ,lI1ltodistrugereaomului daca el Începe sa ia'energia de la iIlpi. La curs participa bioenergeticienii. Unul din 'cursanp, un tanar destul de plin dQsine, declarii ca el are un mijlocminuna\Împotriva Vampirismului. Îl rog .sa se
'.'

.

.'

l
.

/

, ,~plice. Era interesalit de ~t. . -". Cand vampirul fura 'energiatrebuiesa-p

reprezinfi un
de

focar de supurajie ~in~aredecât sa ia.,'.
acest mod, ÎI1 curând

" ,,.,- Daca vep fi pnta permanenta a vampirilor ~ va vetiapàra
singI1r vefi deveni un ,,focar

, 'in ,

supurafie""Ce ne imaginàmca suntem, aceea ~idevenim.Nu ~ /SÎatuiescsarecurgefi la astfe!.de recomandàri. Când simpp ca ':'cineva va fura energia, nigafi-va ca acestui om sa-i fie daruite

"

biOt:hergeticse

star~~te

tragic.,

'.'1:

1: :1

,1

~rmàfo~eapacimtà este otânlra cu multipleprobleme. .Îi exphcÎI1 cemod Încil1câea legiJl!-supreme,Îi atatce intluenfii.are h)cro ,asupfa caracteruhJi; destinului '$i sànatapi ei. Are' ~. Incluse CM8\ele de comumcareOOUniversul.œeade a dete~nat .
, ", "

'

;

,\

, iubirea divina ~ienergia ciu"e-Ivor schimba, Îi vor purificasutletul ~i-Ivor.uni cu Cosmosul. . Mai târZÎu am testat sfaturile tânarului:spirituillitatea, sutletul, comportamentul aveau villori negative. Era 0 degradare totalii a structutilor spirltuille.fine: Daca te rogi ca vampirului sa i se dea . .ubirQa ~i energia' divinà, atunci viI10rileparametrilor sai spirituilli .. vacridica mult. Un ajutor con~tient il siI1veazape cel care, cu

1

ie sau rara de voie, fura enetgia. Aceastà Întâmplare este

1

137
:',.

..

'~ \,'

"', i.:i-',;,/,',"f;:j-,;~,~"...'~_.. ".,.:J;,;,,' , l

.",',

, ",,'-""

'~I;~,~:;;"ti

"_:'",,',-''''',.

'

\','.

-

(.

<"""',',

.

.' Aflându..roi

oda~la

mare am ficut CUJIO~ticu

0 fami.lie ':0

. elocventl ~tr\1

,deti_,,~dia'--;.
obijnuit; iriprimuldOd,ü
trUpui siU..,

faptuliœ tebniÇ4violentei.

~--'~.'/--

CIlle În pr~t

destul
.

doi oopii. Fiica cea mic,i ave~ fopie .de Î1\ilttme, noaptea J1Pa 10

bioenergiei;.esœ sinucigap. Omulnu sesiwad &pCoJpe niciodatà

somn Întotdeauna,Am.mvest1gat-o§Iam ~t

ci ~a,

mamte

tralisf0anarea sa. Apelind de citeva orila ~dlentila

nivel

.

~""'I!IW~'t.'.,~~,I1"fiinM'1M1
fie intei'esat de Ceea ce s~hrtâmpli eu
.'

...~

~i ce-i mai interesant,caÎn' tandemul vampir-victima Întotdeauaa~gi \i~apentrucivampirismul pentru aceasta este un semnal. al, ,unei comuniuni preeare cu Divinul. Vampirisn1u1,obligi. victima si .ae..orienteze..spreenergiiJe superi08re, spre energiile spirituluLLa .vampirÎnsi are loc un
procesinvers: degradareaprogreaiva astructurilor spiritualefu1e, IBspunzitoare ~ref,e(Jtareael1ergiei divine.
.

de na§terea fetitei a avut 0 Întreruperede sarc~ ~I unirea câmpului copilului neniscut cu cel al fet1tet.I-am. expbca~ femeii În ce consti vina ei, ea §i-a ÎnSU§it-o,s-a dus la b~cii §1 l-a ~~cut.~pii s-a rugat .sa fie iertatà pentJu copilul ~e tare ,?U aœasta câlnpul fetitei s-8 nivelat §I ea a IDeetat sa, mal ppe ..noaptea Însomn.,. . .' .' . A venit la consulta!ie 0 feme1eal cirel ~amp ave~ 0 puterrncii faptu\ ci ~ deviere numita "deochi": S-a deocheat ea smgura p~ nlll~t.11mp.m urma. meneaderiiupe bunicu1ei deœdat ~
.

et Ii avut..loc

ktnacât. câmpul omului contine infqrmatn pnvmdllbsol~toa~ rudele,triirile negativeÎn raport cu bum~ decedatae gase&I_m
câmpul femeii ~iÎl deformau: Este 'foarte pericu10s si ne suparam pe oameni ~i si-i urâm mli1 ales pe ~ de care su~tem legap bioenergetic:pirintii, copiii, omullUblt, ru~ele. Cu cat ~ste ma: puternici dragostea, §Î' ~t~§amentul, cu atiit. e nuu penculoasa.

.

CauzaaV-a..

.

Toti cunoac zi~: "De.morp numai de bine"; De 'qeZlntre lumeadini ,amogiJor 'JÎ ,hunea noastrifizica suntPbsibile contacte.§i, 'daçAelCillpar,aceatlucrud~ ambelorlumi. .' "Sudarea" '.câmpbrilor w:l.uiom viu iiiunui mort areloc atllnci ~d SIiIILÎncilcate legile supreme.' ReIigja IIi obiceiuriJe de Înmormântare la toate .popoarele sunt orientate spre .deapi1}irea eâmpuriJor:œlorviidelJlecelor. morp: sunt. 8lujbele la cre§tini, .
arderea pe f!lg .Ia indieni cancw:i, la aepaqu-ea ~or
. .

orice'triirenegativiipetttrliomul dJ:ag. .
,;;;i /:' ", r:< .'

."

,'.

..' """

,

~ la treeerea sttucturilor câÎnpului celui decedat la.niveluriJeierarb,ice coresp~itoare ale . . . . Universului;
Daciomul pistreazâ picicelui decedat, aceat lucru Se

~

.qa, mai ,departe.

Toate' acestea

.

.. . \
.

la contopirea..câmpurilor §i probabil ca de aceea trebuie ÎntotdeliUlUt ndeplinità ultima dorinti a omului: '.' Î . Daci pâni la na§terea copihJlui femeia' afictit avort,câmpul .oopilului.mbrioilulqi mort se . poate uni cu oâm:pul copilului n~cut ulterior JÎelpoate fi foarte bolnivicios; fiicos, obaedat.
,',

reflectâ .negativ asupra sa §i'po~ duce la diferite boli,' tulburari ,'. . .. psiliice, schinibarea catacterului. Supararea omului Înainte de moarte poat~ duce deasemenea .

j'

fO!lf1e riiu.. 1 se parea ci are un diabet. 1IIC1p1~t..M~~cu respingeau aceasti idee ÎnSi nu-~ puteau explica monve!e starn e~ proaste .de sinltate' I-~.cero~t câml'ul. ln zona ~nt1uentel Am . salace i se scurgea energm "" §UVOI. IDcepu~~ caut~. ,Fenieia mi-a povestit ci, În urmi cu oluna, I-a munt bumca care a fost 0 vrijitoare pr.ofeaionistà. Inainte de m?arte ea.a .veut foarte mult sii-§ivadiin.epoata, Însa.femela n-amalaJUns la tnn~. Bunica/a nwrit mainte de a apuca si-~i vadii nep~ta.Femeia a §1awt lac 0 legiitura ~cu astralul §i de a~ . avea 0 putemici oi... Unul dm semnele unel .' d asemenea scurgere .1IlIISIva e en~..,... . ..' asemenea spiirturi. TI constituie sentnnentul .unel . groaze ; inexplicabiJe. . a§ p~tea rem edia Am Început si ma gândesc În ce ~od IIxmirile. I~am propus siaprindii ÎIl b1Sef1ci0 luman&:e p~~ on pana bunica defunctii, dar femeia fâcuse acest lucru de m~e . acuni. Atunci am decis si fac un expenment. Pot sa comumc, ,'.i

La Moscovaamfost .rugat si vid? fem~ie.c~e

se siJntea:

.

,

1

138

'"

139

eJd:nlverbal,cufsufleteieinortilOr, le simt atitudinea fati'de céi vii. M~ gândit ca bumca, mainte. de moaite, avrut !I8:.ittansmità ceva n~atei ~ n-ainai apucat. Am hotarât sa orgânizez 0 m~re.. M-amconcenCat,ain invocat;suttetul dèotdatei,.'am stab!lit.in~, sufletuI bunicii.~i nepoatii un contact bioenetgetic' ~

Vneori (},persoanil!decedata Oumult titnp m urma displ.lne de infOJ1l1AtÜ privind evenimenetele clin lurnea, materialii ~ çhiar poatemtr~unanultlitfel'sainflentœfiJd~arealor. '. 1 .
,

,

M\,s-a mtâmplat 'QdatâceV~interesam:An!. fiicuto~tintâ

am 1~ dÎncamera.c .

.

, .

".

.

-~

,\;'C~~m-:amÎntQrs dupa câtcjva mmute,femcia,mi-a:povestit ca' ;mâinile! S'lau.oriefttat cU'paJmele. În sus '~' ca ceva8-'a mtfu,nplat. CâmpuI femeii s-a r~cut complet,.. i-a ',trecut .de groazii. înseanuü Ca ceea:oe, dorise'.bunica 3entlmentul

nepoata:aÎndeplillit:.'..

;. .Dupa

.' oanumitâ perioadiide timp femeia a observat ca, dupa:

.

cu 0 femeie având <capacitiitl' exceppona1em, <\omeqiql 'bioenergici, ,Cu muJti an.iÎn urma i.a, murit tat!! ~ dintr-p data a mceput, sii-i vinàÎn mod regulat Î,Il vis. LIiÎnceput femeia s-a sperial,: apoi 8-'a ob~nuil, a Început sa comunice' cu"el ~i el . adeseori a prevenit-o În legatura cu undk: nepliiceri, i~a dat , sfaturi. , '. " " '. Ma pregiit~ sapil,!c În COftcedium Sud., NueraIn 'm!'dea
.,'

ac~tâ intilnplarej 's-auschinibat inbine $istarea eidesanatllte'~ purtarea.oamenilor'fatâ de ea.Se tIOattpresupune ca' Il aVlitloc un.~,l(je ttansmitere acullO§tinteJor ~'eJq!erientei. î~ eu

mai buna fQrma,simteaInca,se poate JJitâmplaeeva rap, Am vprbit cu ffiJmeia anr'61gat-o sa iotre Înclegatura CUtat81ci,~ ~ sa-Iroage si,ma ajute, sa 1Ila,lipere'.daca<6e ÎQtâinp1i\,çeva
neprevazut.
,

n-am maIrepetat asemeneaell:perimente. ,.'
! ". . "

,

'.

., "
" "

Câteva :zile.la InarI' au trecut cu"bine insi, :Înotân.iJntr-una
mult deJnai,,1I1IlsimJ:it Înigenunchio

'"

,

'WS pe nej)Oat&'sa:.
.

aIbAco§lI1Mur1 care ap81'!l.1II.t6tdealina m bunica'fetei, ~.de un an ~ jumatate, Bunicavo~ cu nepoata,iida sfaturi di$~tâ -despreintAmpl!rit:are?s-~ 'pétretut dupi.lnoartea e/ inamt~ sa,tee$:! patruZeci de zile de' la moarte bunica 0 ruga ' .
. ,'
,

°
,

altii Pac~lIftâ ~ . roagA 's.oajut.pe'fiica ,ci 'care a ÎJ!fepuli sa
,

, '" dinzile ~jjndt!pirtându-ma

,

,

.

-..

...

,

,

.

,

..

'

"

Putea revMilatân'ni Îngem.m~hdreW."~o depl~'a \ meniscului.; Faoând dupa aceea 0 .tes~e' )I!ndescoperit ,ça, ,
datoritâ ajutorului ,iJidiiéct,al, tat81uicun~tint~ .male [WIsc8P~ , , delamol!lte, alegânclu-nli doar cu un tra\imllti»m. . :n
i

durera, atat, de ,acutii '.Îneat nu-mlcp\lteam ,imagina 'CUIIl",:.mai

.

_

,

".., .

'

.'

','

.'

'.'

':'"

:"

:

1m :,

mmtenmuc,.',

. ~~o~est~to'n'1i
'.'

cumam fostiDmo~ânta~flindcAeul1u
.' "', . ,.

til)

'

i Âaeuti,situatie4

ap8rIit JiindçlmainUL~:lpl~e

l1I-mn

, "~ândlucrurile '~uniciiau fost duse la vila din afara o~ui, ~UI1ltaa Îhceput sa"! repro$ezé nepoatei: ',;: De ce atidus din casa lucrurile mele?,
.

-' 'Nepoatai"a explÎcatca, de '(Temece a muril,\lucrurile einu
'

SUP8ratioarte. tare,pe ,6 fetneie.,,Confotml9gicii cotidiene., ea.. f pH)cedat incorect, A fQlt.(\ Încercarede,'care n"mn.pututtrece i~ prin 'urmare ,trebuia. sa .mi se'Îi1tâmple ori,.' nenorocire,;,ori un o traumatism, ori 0 bOala. ' . .
,
'

maIfaetrebuintA1n'CaSi.

. Nu, eu mca n-am murit;'1irispUns bunica. Este. ~ exemplu tipie de colltopire a. câmpurilor bunicii decedate ~ ale nepoatei., Cauza ,acestei contopiri 0 constituie supitrarea ~œmici a nepoatei'JIa 'bupicii. Supararea. pe oIiIul carea m~nt. este unul din motivele distrugerii blocajului normal
ai'Oâmpuri1or. ...
"

-

. i".

,Când m.am ÎntQrs'cuno~ta meami-a poves~t ci..iar.,i.a aparutÎn vis tat8lei, stând.a18turide mine. EI.bea, zâmbeam
"

'

'

" ~ eu, iar pieioarul drept Îmistiitea mtr-un chip,çittdat mtr-o.parte, . . A"..li?ând apoi câmpurilekarmjce" am mtelesca. tatil eia " reu~it,sa-mi comute pedeapsacaretrebuia sa ,tie'omare nenorocire cu opedeapsa mai ~ar!, -,' traum.atismul ' genunchiuJ.ui, adiea m-a, scapat de nenorocire cu J'retuJ, unui prejudlciu minÎnl. În ce mod a reu~it el sAfacaacesfIucru n,-am . , putut afla cu precizie.'

lÎ/J
'.
-

.;
. .'

.

141

C~ ~area ~profundi PfSte ,car~ ~adtp~rtrece inniciun fel Ea açrescut, s.a tranaf'ormat uri !JIau,aVQt eiuferit,in primul rândoamenii cei m d mai,epI'Opiapmie.',Aveam~"..p. ciinmine se cuibIris.eœV8 stif~ti rn-a subjttgatpei imi8Jitl 0 uri oarbi, Penttu aœasti it1èik:a,re IegiIor~ ~ia a si pIAtesccu 0 mare nenOrocirepc
care -niu$it
", ':' . i'

" ,<:Jauzar~a t

11'-0 'CVlt()U 8Juton1I cun~
1 .. ~ \' '. .. . '

mde.'
"",

Care 'este motivul,acestei lipsea dorin~ de a trii? în primul rând este vorba de ,Un' program de auto~gere care se formeazi În câmpul bioenergetic dac~ vr,eunul din, ascendentJ .a nutrit mult timp gânduri de,lipsa donntCl de a tt.'ii sau; a comls tentative de,sinucidere. Chiar daci aceste luc1\lO S'oauIntâmplat cu trei-patru genera:jii in W111i,prbgiamul rimâne stabil ~se , . transmite ereditar urm~or.,' ,
. ~.
:' . '

.

"0rttz8

t'''JI1.;.a'. s&Ittatea

Nu foarte d~uIt, luc:rand cu una din paciente, am evidentiat
.~Wj'~'~al'~';inf1uenJt18z1 fi soarta multor

' ",'

Acestprogrampoatefi
'

,

aaveacopii.

.

'()urmare alipSei dorinteipirinJilor de
-, . "

,

gen~fU. H~cll in.iftt~ *pul meuQrmic nu era indeajuDs. pur'lJI'Hm PU'u.tobfincac:easti informape. Fondu! de prob18li18J;~ tmnitorW:'ooœ gândlegat de sinucidere.este extrem ~ pen~~ fi de distructiv pentruomfidescendentii ui. l
"

Câmpul

omului

are un SIStemdefenSIV

fat!

de

lumea

Înconjuriitoar.e, insieste~ totUl desc~,pirinJilor. C~le mallI11Cl, ~aIe' pirinJilor În timpu~ sarClnll fat! de w~orul coptl creeazaacestl1ia un programdistmctJ,v. Acest program este. de
,

lungi durati pentruci este conceput de pirinti,
.

"

.

karmi°~/'am'aflat;ci taW ~ ,a co'mis. 0 fapti la limita sinuciderii: , diI ,~ ~ ' ere- funCP '!D ciro ~ . 008 ~d " puI'fietlleup OWICiJi
'
'

de '~bleroirilede
"

foarte niulfiani. Femeia ai IDOftenitdela WII,~"un~è&'!program' dll'autodiatrugereatit de

~tul

.
.
..
,

CIIt8"D-IItt"put\Jt, fi.indeplrtate dllniCÎ 'un fel, de' medicamente MediQiinUefaUsiguri,pvdiagDostit ~ atunci femeiaa deci&si Uioei'cefpriniiltlilmlldiut ;bio8l1ergtticii. Câmii~am' vlzut liniile
:
'

.

.

,11iltamofem- care sufere6dedureri d~ cap ingrozitoare

,

.

DecePtia În legiwri cu fa:ptul c! fiica:sau fiu.1 Ilmic ~i slab, cii e IDolnivicioB; eJiIu4uurirea legati de sexul,copilu1ui,deaspe<:tID. n

siu de capriciile noului nisCut, daci toateace!ltea sunt mm
pu~ce decit dragostea pentru e~ decât.~~tiinta !aptulUi ci trecm un copite un,Dar Dunmezeiesc, atunC1~e n~ profunzimea .câmpului fui; În subco~~t ~ decb\l~.~~ mecanismul autodistrugerii." 0" fixare indeIungati atramlor negative pentru copi! trece În, subco~i ti incepe si se dezvolte aut.onoin. Co~taPlerde controlul asupra acestor .

,

:-

' ~ef°ODaJU"~. ,
' -, ..

..-,

_.

.

'
,

,

'

.

'Program.ele ~.dorintei .. autodistrugere pot si diinuiasci În
,

,'

~
,
,

.

,

,

,

,

,"

"

~

puterni.c; tAoAt, ,pentru

blOCl8'ea 1Ui, OI-gIIni"'TlUl rCC1,1fgela 4ureri

de .c.tP.,extraor~e. D.upi (foui §edinte de corecpe, il ~.J'~ dureriIe.\Io~ auÎnc:eputsi se diminueze. 11aci, n' asemenea program se u . AmnC1,am,.decIa si ~~ in~dea.. 'sptedeziJuzia mee, am ~t cifiecare al doilea paiCI~.' are~, depre8iune,' ~ri prin izbucniri de ,~~pecareomul nu P-o,~ contro1a.Starea pe care ~ , dicud~.c8r8cteruIIJi, omu1ui.,
...
. ..-'.

tiiiri cât P Întelegereapericoluluiprezenteilor.

..'

~n:~~,

~

0 ftnUll1C:SC ~resi~"

~<O 1ip9i a dorinfei de a trii,

IJI

poaœprovoca:.muIœ mAlfdiipoaœ aduce

.si"~1iœ -,

fuartemuItviata

Câmpu! pirinJilor Începe si distrugi câmpul copilului La copi! se cupleazi instantaneu doua. programe. de riSpuns. distrugc:reapirinJilor ~i auto~gerea. ,0 deceptJe puterm~i a tatRJ.uicbiar fi În decursul unCi SlDgurezile pentru f~tu1 c~ 1 s.a . niscut 0 fuci ~, nu. un fiu poate duce, peste am de ztle, la nenumirate tentative de sinucidere a,le ~cei ceea ce. se~a transmite ~ lI11I18PJor. programele su~co~ente care se ,gasesc ln m. :.spetlal de la ~c~utul câmpul. copiilor O' dati cu ;

maturizirii sexua1e,trec În co~tiinti ~mcep disensiuni1e d~tre

~

copii ~ parinp. CinCÎminute de dezicere pot costa am ~ultJ de izolare, reprO§UrÎ, supiiriri, ur!. Iati de ce respectarea normelor

142

"pentru
;'
, .),'"

~,

143 .

.

etieü, ,'spirituljlitatea,"ln, genda!, "8I.IIlt~)jmporlante sanatate decit pri~~ ~injectille. .

'''''''moriei, s-a constatatpler derea;"""",
.

0 ~ildereputernicii a imunit~ii
'.

~ialtefel10mene ?~g~;

,

~i ÎI1ca 0 partidularitate. ,foarie, importlu1tii.Programul de suicid" poate "fi ~nectat'de orn:e' program. putemic'.din" .arara Îtldteptat'spro~barea colnpoltamentului omului.Organismul reaetione~. violenta prin lip~ de <lorintâ.de~ta.. . Am eerc8ta.tdaci poate un program exterior, introdus special În subco~ si acfionèze negativasupra omului,' si determine uhele fenomene secundare. S-a <loveditcapoate. Orice program ~... put:ernic "poate ,.~ oçontraactiune "(eiprimata prin programuf aleooliamului~ fuœatUlui?m-aÎntrebat asistenta,.. '. ' Amtestat câpvà oameni,careau'{ost codap ~w descqperit programul'de sitilicidete apâIut Iit câ1ni>ulacestora ttin Q)Otnen1.u1 eodiirii. Se evidenj'iazhnsuicid slab sui>fu.l1l'1ll inriiirii ~a'unei ridieate iraseibjJitiit.i,aparipa unO! gânduri, de sinueidere ~i a 81tor modifieiirinegative: ncompOJ:taln~ Î . omului.. ' . ,.Qicmeiea veaitsa/seeo~cu:mine ' dacâ poate;siise dllCii la CUl'$UrileiRtensivc,dc!'iimbien8lezâ: . . ," '. ~.'.(rebuiesaplec " În America,~ de &CjIet, -am ÎI1SerÎII,Ja "m 'cmrsuriledQ;.,~nglezi,prin interrnediul.hipno~i, ,{)upa câtova ore 'Îl1S&atnÎnœpWsa masimt.nu l'ma bine, Nu"gyputepspune daca
simetgÎn~lÜ'e.'~e~"?...,:\
. ,

" 0 femele' tanara.;Ill1-~,Pove s'tit cil a vrut sil'consulte un .. ' bioenergetIcl~ entru ca il place extraordinar un tâIlir care este
.",

l' ltimul timp a observat ni~te neregu r1 indlferentfata de ea, ~.- mu, ;

.

',' bioenergetIclan, aavut kIc.,.~ntactul . .. ::' . . ; ,tran81ll1er ea de.. mformaJ:l1 ~, t ,

'

' m IegiiturAeu siinitatea. , ' .. . - d l'Ucrw1 de-a Analizez struc tUJ.ile, câmpului femel1, ~I va '" .. . L tu1 uiuitoare FemeIa fi-a 'mstris Peu,truoonsultaJ:l1 ,la UJ'ep, .
'

.

.

(

1 ~' atunci subcon~tIenty.l . w' . -actioneze,' asupra'"tjinâru 1 Ul bioenergeticianulUla. I~eeput sa
structurii c~pun.or

'..

"

"

"
,

a Împingandu-I sa se ,mtâlneu.~ c: i~tneia ÎndrAgostiti'de, el. la nivelco~ent.,fiÎltdcA n~ Despre;ace~ n~ ~tIan~~~ea fizici, Îl1'afarilde gândurile ~I . se Întâ,mplaSeIDcamnue ID
'

1" :,' '.

de dorinte1e fem~n,.dar; stru,cturi1ecâmputilorcelor trei oamem oneze, a Început vriijirea tânirului, , au ~H neeput sa mterac\1 n.w;nto Iwa 'dur' AIre$t fapt a unm " pr ogram ". introducerea ID 00,,,, . ..
. . .
,
.

..

determinat, deform~ea

\

infbrmatice, programarea.
!
1

Ma uit 'la structura eâmpului. Miiril11'eadefunnatiei, a. atins limita maxima ceeaee'Î11BeaÎ:nna;pericolul unei'boli grave. Verific câmpull din perioada ,premergatoare Înc.eperii cursurilor: def()nnajjilesunt~", "'.. " . (;e;la 'determinat,o"atât de PUtemiçi.deformape a eâmpului femeii?Continuitestarea ~igâsesccauza. E$teo indileare.a legii
, }..
. .,,'

,,(,

amu1uide aut0dlstrugere. . dec~area progr:. w s-a ales ~:acel~i defurmiiri 'ale Femela Care-I1Ub~ pe fie bolnavi, Bioenergeticilmul a stru~nlor, sale ~I ~mceflU . .avut§1,el:panede ~te defQnn iri utmIiceaie câlnpului.. ,;."',, . 0 faptA neetIca 'a creat oS! ~tie tragid..ale cirei cauze nu

~etu ,riI or tânirului', ~i'Într\1cat. vriJll'ea dusla 8IIU,, consiituie un' program dittafara ~p ului'-a-œasta'à .

"

. .

.

.

.

t~:

..

:'"

.'

erauvizibile.

, "

"

.

i

Când- in Ii\Ibcon~4entu1Gmuluic.se introduce ,0 'iaformat.ie . printr-0 métodA dura, are loc defurmatia stmoturii eâmpului care, dupA.un timp, se paate manifma.plintt.o ÎmbolnAvire la nivel fizic; Se ~tie câ mBulgaria a existat 0 ,telStativâ:de efectUare a Înviifârij teleVi.zateprm'hjpnozii, Oamenü au aCUmulatJÎllllt mai multe iriformapi ÎnSâpeste 3-4 aniJa participantii acestili,program
...

.' . Violenta n,u poate d cat violenta.. Am fost Întrebat gen:iki ~ testarea pe care am efl:ctuatco, .despre paClentu:,luIKII§~~a 'p~us faptul ca orice programdur, m confirma dm pacate,.0 ~I mt en.œre ale omului introdus .sub $train fata de convmgerl e hipnozâ sau autosugestIe se poate tran8forma, Într-~n programde

djstrugere.

.vechiul daca n-aIcreat ceva nou' N u este vorba de interzicerea ' . u ,..... til) medicamentelor prea pu.. eficace. darcare mr A tiitp.c karma .' . oinenirii ~i mCI despre ln1 oculrea sistemului de, codare a
.

. ,.Sigur cil În Sltuap.a. interzisA ime d lat onc e programare ' "

:.'

. " "

"

noastra - a ctUalAegreu de spœcA trebuie ,
.a

0' mulw '.

'

Nu

P oti Îruocui ",

/il4
1>,

,
,
,

145
,

bolnavilor, Toa;e efOl1uriletrebuieindteptatespre
,

inlocuirea

. . treptatâ a violen~eispre care inclinà medicina contemporana prin
dezvoltarea naturali a I8piritu!ui uman, prin restauraroa armoniei

'

'

"'.",'

"

""

,',.,.

dintre om ~i1ume,

,

Àproximativ'cu un an În urma am' inceput si cercetez
posibilitateae1iber8rii omului do viciulalcOoiuluipe cale naturala, Am fost rugatshjutun om inteJigent fi taIentat carenu se put08 opri singUr fi' era IaUmita alcoolisntulw cronic, El 'nu mai credea
ci cinevaÎlpoate ajuta.' , , , '

' enea atuni. Î namte ~bu ie sa fd 0 mul '''''''''tru asc..pa de asem " p P .. 1:'''''': .' po'''+e su ne P'I,himea "" ae toate omul trebule dÎitceteze sa mal indrageascapre:ten, 'ln ' tu! a o .' din }U," " Intr e in mm me «u ea, s r"sa i' ' ' ' '' ' " inten 'oru 1si U insuflet '<!' 1 , rezeitt\)l"~toTul sunt re , i Iubirea 1nseamn .artnorne ',~xToutu ., P 1d
,

Cüüf
,

' este '1ineGd , , .
,,
,

'.'

~shl
,.':;1..",

~M O' l
'

,"

"',,

. "

.,, '

'~'~acec
'
, ,

b
'
,, ,

'

,

,

,

,

,

',

'

'

,

,

'

'

'

,

,

'

.

'

",

",

"",.,:",.,

'),t';~\"'d':'/'
"':

;,

,

,

,

,

"

,

,

,

"

,

""",.: """,

,

';

,,

,,

',.

,"

,,

,

"

,

,

Ji""

,,';'\'

,

.

"",""",

,

"

,,

'

'

'

"

,

'Omul obiecteale dragostel.,
'

.'

trebUle ... tinda catre sintAmantl,1 e
,

,

iubire,ÎDintenorul sau ~Iatunc i el nu va maitrebuisi -,
,

.
,

".

;~M.am

intâlnit cu:el.4ii,.am

spus:,

,

, ,
,

"

-'- $tiJi <lince cauza;beti? OmuI trebuie si iubeasci ~ea din fi daci acest sentiment Îi Iip~, ÎD,suflet i se inst1rI ~ 0 . stare de discohfort, de chin spiritual, Omul incearci sa-ti S!Jprime

. jur

aceastâ dutere spirituali. cuoricclDijloa.ce, Aceasta,'duce ,la narcomanie; alcoolism, diversefonne de toximanie,Adevirata Cauza a, narcomaniai fi alcoolismului este, un. nivel scizut, de
",

iubiiedin sufletul dumneavoastra. Aceasta stareaparedin cauza unor'puternice>fi'ustâri;.a repJ:imiriidragostei fatA , I-am dezValuit faptele de lic:idere adragostei.de oameni, de ' sivâttite pirinpis1liip de elÎD8\lfi,
, "

" Dupa' cofllCtate, deformati8:puteruici a câmptuui a dispàrut. Dupa câtevazile :controlut adezv!luitpuritatea, câmpului; pasiullea pell.tru.alcool Îi dispiruse, Dupa 0 jumatate de an am verificat: omul a Încetat sa mai bOl vindecându-se de ,aceastâ boala,
'" ' "

'

fi tului ca nu Impotnva teren.' Éste une~ctal nelntel~~~~,lac:,caUZacare d~ermina narcoticelor ttebUle dusa~ptaa : patima .pentru acestea" au~" 0 constituie niveh:d"scazut .. ~i inca din catiZ8"fncaJciirii dragostei in..terioare~ om~: dtagostea",s-aspus4:Jespre nOl' multor'Iegi 1n°at1l~mse ~ cu doua ml~de anl ln urm:'t~:: in erea iubiriipeittruDumnezeu ~I ' : ~I. a simtAmmtelor diVIne a,a pi~o ti ~i de copii, fatade sinene .. '. ~ de lumea ct , . de 'om U I drag, 1atf! de' natura 'ne vie ~I ."t~ , este , " ",... at" '/ioastri " Iaa t e aC 1 VI in'Conioar a a devam t Ceva cotIdlan " ,'. a p re gramul des"di tru gere a Gr&g!>Ste l care
"
'

,,, Situatia care $-a creat acu m În lume cotespunde mvelulUl .. Se Cheltuiesc tat mai mul~1 . ", aI.omemnt. spiritual contetnpor~ . ". l~, 'pta impotriva acestora .Jnsa b ani pentru nar cotICe ~I pentru 1 Ca.ti~ 10t ,mai mUlt . " ,. efectul este" mlzer " timp ce narcottce e "i!la ln,
,
,
,

'

"

,

~
,

,

,

,

Co

.

"

.

,

,

,

,

'

'

'

'

,

,

,,

,

,

,

,

"

,

,

. . ..
,

~

tJ

Înciilcâri ' declan~eaz.." h' da a cruzimii pe eacen-o po,: are dtept reZUItatct~~realn ic~~~tru aie~i dinilllpasiti cn~ stinge cu alcool sau ~o~'aI 'omenirea trebuie sa Învete dm actuale ~i a scapa de p gi e s e, Universul oatt1enii, Jumea
"
"

'

,

,

,

,

,

"

.

Un -caz.intereaant:s-.apetrecut la Ialta, in timpce fineam ~te cursuri, A veDit,unom ~,mi-a. povestit urma~ea in$D,plare: vl'Cinul sIIu acizut in patÎbla bef1ei de care nu putea scapa
rnclcum" ,

.

'
.. .,
'

- M-am dus la el ',ti am hotiirât si aplic' metoda dunmeavoastrii., L-am intrebat: "Spune-mi ce Ji s.a intâmplat Înainte de a te apucarde baut? Ceti~a riimas 1n 9lÎnte?" "Când IraU Împirtit cartofii,pentru mine n.a mai ajuns .. atunci rn-am supiirat foarte tare", Eu i-am sptlS;,Cere-ti iertare pentru faptu! ca te-ai supiirat", !I a cernt iertare fi,a scii.patdo betie,
"

~i.viitoml.' ,,Du~ezeu este Înconjuratoare, trecutul, pre~ , ,e mai mult decât SlP\plu: a~ l u bire", Unii cred ca acest ucm ., -' b Iubirea este 0 arta spus cà iubesc~1 gata, am Început sa lU esc, ,. complicata care trebUle ", ' l\1vat~taprintr.un efort permat;le1i.t.. 'Oricecelulaa . organls mu UI nos tru pentru " existenta ei deplina .x lncetat, dar .i si respecte ""oneze trebuie ,nu . numal... funv" . n,e' " . " 'ntre g orgamsmu 1 Omul este 0 .celulii a lumll, regulite umtapt cu l d ar si " 1 de a-~i Îndeplini funcpt e,
,

nou sa, iubeasca: pe Dumnez:i

,

,

.

.

Sarcina lui este nu numal ~~I ~i tinda neÎncetat spre conta~

,

iubirea fat! de Dumneze~, determinat nu numal pnn 0 rin;~~ ' credinta, dar ~i prin puritatea

i unitatea cu Universul,.spre : ctul nostru cu Divinul este

~

1'46
-~.. , .. .

\

..
.. , , "
, ..

,.f'

147

'

.

'=1~C~~~~P~~m~P~mC:=:= .
,
. :viDe lami~bi.ietdul " meu de~ ani~i mi se Piang~ ~ii ÎI doare picioruI.' - TI.I~tiice inseamnii l)umnezeu? Pune miinile pe g~1JI1~hi ~ cere iertare pentru tiiticul,tau ,qu-e III optsprez.:ce am n-a mai
, ,(.,

maimarCit contacq.I.

,

,

vrutsa tr~
.~

dCt'ItC~~doare pe,tinepiciorul.

El se iJ)ag&,~icm vid culIJ i se r.efaee câmpul.

,

Nuçu mult timpi);\ ur:miile explicampa~pJor
&e eJÇtinde

me{:karma

,

,

, ~

" 'numai ,..asupra ,adul~", Pânii la treispre2;ete~illcispreze()eatjioopilul. ~e proteja~. S\!pararCtillui !lU~ente~ Jauma. -Numai dupa maturizarea sexualii copilul Încq>e sii'~riispllnZ8tor pentru (apte!e §.ii!lcii1~le sale, ,ln 1Iltimu~a.t! cmergetiql Piimântului .s-a modificat ÎnQ:-!Jtât,
"

", Te primesc, A' raspun de Il -' spune: ,Pnmeljte-ma., si mnoptez" , 'uroi din trei: on Innt~ ta~u 1, o~'te ' femela, :1ns3trebUte alegt tat culci cu nnne, ~n bel .vm, Ale fi'. Cilugiirul s-'a gan~t: "Sa un taP nu potfiindoii e om or ~ ma culc CIlfemeia JaI'~ nu, pot. Ar fi un sa.cnlegtu.Va trebu!"si beau vin, este pacatul,cel mat nnc 'il iirul a indeplimt ~I celelalte dintre toate" ,Dupa ce a baut, c ug
.

'~~siO()~e2:e~cu~~~a D'acà~I;~!. ."!ristemulse qestraiDii.Cand din fuaa acorda atentJa~truI~ i se 1n1ocui~ecu 0 alta triitre om dispare sentlmen~l d~ negativii se deschide calea -. se . distrug blocajele ~I pnn :':~~re , :. . Pentnl de$t1'ilmare.. îmlamm itesCAde o pilda.. V me un ciilugarla 0 femeie ~i-i
'.'"
" ' '

,

,

-

,

'

~

'A"

'

.

,

,

doua dorin1e ale femell,

Încâka<;u!D n", nUlllai t1Qpiii de tapte...t\OuA am ci .§.i.cei de un a!l-doi 'pr.ovoacii loviNri, ~ioenel8etica, ~i sedistrug,. ulUll. pe celiilalt;a;felca ~ lUhl4ii, l

"

,

~adar, iubilea esteA$truc:tUra,P or Întrea g a, atunci celelalte I~cil can. nU ~ avea urmiiri catastrofale, , x este una din triiirile sale , Omul' s.-a:obi~nult Sa co nsulere Ca lUbIr es bunul sau plac, ,Este. 0 conceptle de care poate dispune dupa ,
.
,

'.

rincipala ~i, daca 'ea este

.-

"

gre~itii,

.

'

crqtemari? am, distru$.barier~e' Wensive fi copiji noJtR au ll1P~tenit,!.Noi I~e structlui . deformate .1iJecâmpt,Wi. <4/botiÎÎpâ!1desc?(e 'se. va alege de psihicullcir ~ial qQpillOflor ,dacii:ei' acum, la aceastii tTagediivârstii,Încep si se:atacebioen~etic unji peaJJii? A.deseori câ!1d lespun ciamenilor: "voi nu HUll iubit". voi dragostea"; mi ,se ri.spunde: ,p", niei macar lIt&iniibUfÎt În De fiecare data mi vid neV;oit'»il exp!iQfaptu! cii drasostea este un sentiment U~~icii noi trebuie.sii.~prin el ~.cii el trebuie sa se . Împrii~ În.. lumeaÎntreagii, Este iubirea pentruÎntregui organism' alciirui nume este Univers. Poruncile de bazij ale Bibliei suntJegile lumii spirituale,<caJe acpunii bioenergetice asupra oamenÎlor. p", acumcâad marna jigne~~ Pop Cl.lvâ!1t, privire,gest, nemaivoi'bind de fap~ copiiJor siii,.ea nu Întelege ca initiazi Încopil un progr,am CirQpeste UII an-doi pO<ltesa-I Împinga sub ropJor unei ~ni sau sa-i detennine 0 boaJi grava
'

.' M~"uitla ~fe~kmele ~i'yjd un purernic.deochj pxpvocatde unbarbat I>loltd. Virsta .zecelllli.Eu!l colegde clasa.Ce'e. ~ a1ege ,de oopiii J!~tricindvpr

fe el', d(ept sa atentiim la '1 c'ind Însa În noi Încep' si t1'/.UIl1 , . gem cepem sa ne distru ' ' -sim.nrile mlcu lUt pro P netar~lnOlm 'w "pnn aceasta structDrile spmtuale trugem ", dIS' dragostea,nOl
.

Iubirea este acel mtreg a wei ,P arte suntem, ea Îmbrati~eazii ' .. . Întreaga lume, 1ub'Ifes ~I Vlatam se diirUiesc .;,n-avem met. un
,

A'

'

'A

,

.

'"

'

.

,

. sup erioare care ne leaga de Umvers, Noi dispunem de ceva care ... 'etatea noastri person aIa" . de fapt nu este propn ,
,

.

Ne-am salbaticit f~arte ~ult mA ltimele decenii ale istoriei ~elegem lucrurile cele mai noastre ~i,'din aceastà cauza,nu Ill,
A
, '

Cauza a VI/-a'

ele!mentare.

' Multi dintre nOlpot da un ras puns coretetla Întrebarea: Ce-iaceea hrani?:' ,.'
"

'

-A pnmulr ând, s tructu rile cânlpului uman " Hrana influent~ m " - la fel este ~ omu!. Am testat sa ~i ~a cum es:e ace~sta mfluent\ viid ce se Întamplil. ~ bloener:ul ID timp ce mânciim ~i am, ~ost asimileaza hrana pnn pn~a extrem de mlrat afland ca 0 ta poate fi vindeteat un om m ceakrii, Printr-o' alimentatte corec
... J

1.h

,
. -'~'~~fie

1-19

decât conceppadesprerome ~icomportament. , " , ",~ra spus' Dumnezeu: iatâ, V::"arit tot Celuide ierburi care dat
'

jncOrectàifduc«rIa'Pièrzanienu

1I1al'pufin

Îm~tie~âmanaWCâtasegise~

pe intreg Pilmântul, ~. tot Celui

, ,

w11e:4e'Mmi". În "Bhahawat.t'1ita" se interzicecollsumarea hranei care. a stat mai mult de trt\i oredupâ. ce Ii Cost gâtita: esre 0 manii,,murdarii" fiindcael\ e buna doar pentru -trup;oÎn,ea nu se mai giis~tenimic
pentru suflet.
"

de'~._e,facioade

~r8spandesc BiIninta si.

.

Înindoism exista nofiunea de "came nec~erii". Este vorba
'

"

.

"

,'de carnell'carecontme sange ~i~i1Use folose~te Înnici Un caz la gatit; De ce'?rSângele. estepwatorul datelor despre viata corpulur fizie, În el lita toata informafia privind bolile,simturile ~i triirile emofionale pe:care le ÎnCearœ animalele,la taiere,'
;,. " r
"

.

Odata oremeie "m~a fU$I1t,!a analaez motivele eomportamentului ciudat al copilului unor rudeeare avea ~apte . . an!.
,
'

'

Copiluldejafuma, se ,simtea airas de alcool, Încearca sa flirtez!;cu<femeile ature. Înel nu-i nimic eopilarese.Întreaga lui m
,

puritatese rem&rcii printr-un incredibilpragmatism În sensu! cel mai raual cuvantului, Analizez eauzele. Top parametrii spirituali sunt eXtrem'de scazup, 0 situatie care Hl popor se defin~te prin expresia"iI arepe necuratul În,el". Vinovat este tatiil copilului ~i nu la nivelul karmei çj prin modJli situ de viata. . . Patametri gândirii, divinitatii ei ~icomportamentul tatiilui sunt foarte~cazuti. E chiar dificil sa'-pimagine1;ieumpollte triii un om pentru aavea parametri atât de rlegativi ce trebuie sa faei pentru

1 cand se mchinau Anamte d e sacr lficarea animalului cerandu-l A 't; , iertare pentru.fi tul ca erau nevOlt' sa-1Întrebuinteze la mancare. ap . 1 t 1 negative,pe care acum nOl 1 e . În acest fel el blo.cauconsec!n,e e , . Înghitim rata sa ne pese." Înmnte nu Înlelegeam d e ce 'n cultura populara exista, l ; interdicti a de a 9iti În timpul mesel. '. ' 1În fat-a, sau mâncatul - , Reiese ca manc.atul cu çartea sau Zlaru, , . 'zbaterile olitice ~i familiale pot , În fa18 eeranulul teleVlz~rulw, ' -t:raumatiza sufietul omu w, ca În ti~Pul mesei inforniatia Pex;.' aCes trece liber În su"con~tJ.ent.10e contact fapt este bazat ritualul . nerea ... :, Împ8rta~tnl, ad Ica t cu Divinul. Daca Însa ~u _.;.. se g andp.te la treburile sale ,"'V. 'preotu l 10 t'm pul Impàrt~tnl 1, ~'cU 'Divinitateanu se.reahzeaza., Pamânte~tJ.atuncl contactu . eputul Sacru ceva omenesc ta e ' ln fiecare 010 c:.XIS,un sufi. t mc '.. stare nor m~atrupul trebuie sa pnmeasca ~i ceva animalic. ln .: p t , '. hrana de 1 su fie,. sufletul de la SplA, .S iritul de la Dumnezeu, a , t . .. " dmacestevengl ' ale acestuf ~Ireste " . ' 'Excluderea onc..re1l\. . . . . rincipiul primitlv . al linadml sib1a lar. Vlata bazat.. doar Pe P 'trupu 1w. la W a da atentiecelorlalte vengt,. ÎmbuibiiriinUffim a ara . . , ' rep,"" zmta calea ,cea maisigura spre regres., , "
A' A

,Stramo§l1

'-

..

.A " no~tn In4ep iirta'P erau. mult mai de~tepti dec~t noi ,
.
,
. ,

,

,

,

,

,

-

~

A

,

A

"

A

,

,

'

'

,

'

,

a distrugecomplet câmpulpropriuluicopil?
' Ce-i tatiil biiiatului? 0 Întreb eu pe femeie. -Locui~telatarâ. Este miicelar. Taie porci. Verific nivelul agresivitapi subco~ente a copiJului. Este la zero. Îiiseamna ca tatiil nu participa afeciiv la activitatea sa.'

-

~

1. . Dar Îi place sa beasângeIe animalelbr,Îmi spune femeia,

Acum totul, este Clar. Structura câmpului tatiilui, ~rin intennediul sângelui animalelor, prime~te informapi privind suferintele aces'iora În timpul tiiieni. , ,

.f'

151

-/
"l' fil., -.if'
1"

.
,<.T,

.,'

,.,.

f,

'.'\',ù"

CAPITOLUL IV

'Da~ an~ e~h1tia o~\~lor, vii,pc, Piirn&nt,se po~te _progno~or~l a observa 0 cr~e .1\ vit~ei ~efe~pa diferenti~obiectel% -lnttnlp mtrucat, ivn~ de, realizf': ~te legatii dein,divi,du~e,dede~area dÎ,l1~dlU, ynn ,\I1W1fCII unitatU câmpurilor. Principalel~ progrlUl1e, rasp~~toare pCl)tru y» ~nevn $Jnt f~e;zentate de . stacea fizicaa,obiectelpr

structurile infonnational-mergetice,y,AnaliZil~cCII~r~ pemute elaborareauner prognoze d~l de eXaCte ,ale vut,?ru1~, ,..

,.."'"'

"

Diag~psticu/'

tt:hnic

tç~poral . Q,qie~~e!e vii~i nevii, au ~o~a.~orpm;:ti#9~1. Corp~1 ,temporal se rea;1izeaza ~n cel,. fi~c pop. ,lntermeWul -ge I\~a. pute.m ,.yorbl câmpurilqr iJ1formationat-energ~tJ.ce. despre J?rezenw. progu,melor, ID,fprmatt~~ ,<te CfPst~~ .~ o\jieCte!or nevii~i d~re Inter~p\1D.ea,prograrnelqr, genetJ.ce~,

. ~pr:ezent H acumulat 0 mare c.ntitatede'fapt~ privinli pr~l~ea, pr:ecisii a ev\Jllimentelor viitoare,a. comportwii obiectelor vii ~i' Mvii. Mai multsau mai putin sin!p!ustau' Jucrurile :referitorla obiectele vii. Comportamentllllor poate fi '"
anal~t, generalizat

~

pe aceastA bazà se, ,pot ernitepFPgnoze

,~

~

precise. Pentru obiectele. nevii 0 asemenea metodi este inacceptabilii Întruçât acestea,"În Iwnea fizica, cel putin la prima vederesuntlipsite de comportament, de progrartle de realizare a modi~cârilor structurii, de dezvokart} În tinip ~i spatiu. Într-un anumlt Interval de timp starea 'Ior' este rezultatul actiunii fizice asupra lor din partea alt()r obiecte. Cercetârile mele arata ca Iucrurile nu stau tocmai ~a de simplu:, programele care determina soarta obieCtelor nevii exista. , ' Ele se formeaU ca rezultat al interfe~en!elor câmpului unui obiect individual cu câmpurile altor obiecte. Aparitia unor programe genetice ~i dezvoltarea sistemului nervos ca set de programe constante ale obieetelor vii a permis accelerarea realizâriiprogramelor. câmpurilor la nive! fizic. Cornportamentul obiectelor vii se deoseb~ de acela al obiectelor ncvii doar prin . parametri 14'rnporali. Pe.ntru intervale mari de timp aceastii diferenta dispare.

,

infQ"B~onide aleobiec~lo~ vii.. . . '. .', ,.' Aetipn,ând,asupra ,S~tunlor \nfQnnapv-~erg~ce? ,se.1?~;He " schimba. starea ;fi,ZÎca. ~ çOQl!1°~entul.or,I~~ oblect.<~A,e asemenea se poate Pj"ospecta vntoru!, ~9~la;!.f ~1eclfin,e%1al di~ostiCl\fe;a de la distantii ~ico~ptia ()bie*lor VII~l ne,YIl Pf ~ det.erminate de rne~l ~a explJ!l. AstÎel, p~8!"anwl infom,tatio~aI..Serea~.lanivel~c, d~. trebufe ~,.,e~ste ;~I mecanis!nuI Înyers. Ac,ea:ita ~te, RPn4Ï\1a oo,Mgatooe a eJqSte11tei Uniyersul{U"J'fin urml1fl.\'~rÎFe obie~ S'i ,poateJ1111;lSfo~~ ~a 111 nivelul câlnpuril~f,informatlv-energet1c: p~n .~er~Jw orice punCt al Univ,ersu\Ui(d~ar~ ln camlj~F1I1ti:'I1I1~!-\ye

lipse~tespatiul) ~i se pl)~t~.re~ dW nou la rnvel fizic. Ac,est principiu stii la baza telepo~, Mfluentareaobie.ctelqr: e la ~
distantil.,În 'particular, a nebu!o:l1tiiplor.. .,' '. '.

Deoarece particularitiitile climati~e, geQcl)iffilce~l. ~tOl}lI;e .. .ale Piirnântului ,sunt conditionate de .procese!e 'informational-energetice, .mstii posibilitatea exercit&riiinfluen,t~~ pnn' eforturile volitive a!e. omulu~ asupra,evepllIlente1or ~I . -. ;.' ,." - . obiectelor clinlumea ll,u;on,plri\tolll'e. ., . Zona çata.cliamelor eÇllfe ne apropiern,dov~enunw:nal d . Stl:\1ctuolor transfofrniirile ecologice dar, ~,defonparea informati<>nal-energetice ale Piimântului. ln pre,zent omul, Încercând .sa controleze starea vrerni~ sa-~ieJ(etClte.,int]uenta asupra ,obi~or nevii. se fiisfrânge, În mod nejpLtlv asupra
'

151
. , '''~:')''fO,;'. ""uiiili,:i.,~"."'" ;' ,",' "".,' ...' ,"-'~;', ".."

153
'f, ..

SJStein~'.~iriii,}C!n1\it{UI' "

fji~j*ii'Uli~1Izi
,

stnitturile ,i?fbm,t~tiotuil-,energeticeale, Pimii1ti$i, Testarea ~atl ,~ c11iar,' 1'.nemulfumirtià 'in ',IegÎ.tUIt'~ $ éD,j.eaVretmi

am decis si' ~z enc~teIi testârii~tr-un. dpmeni~ nou pentru mine.,Mis-a pr,pU$ sa gasesepe harta pepmsulelC?IDeea
I~rile favorabilecu1.tlviilii vqei de vie, Am .cercetat cu ~Jutorul cadrului, A.ceste locun erau ~puse de-:a lungulcoastel, lucru cenfinnat de \ID lIgI'onom care a fost de fat!. Dar cele mat fayorabile 10cu.6 pentru product.ia de mere, dupa datele mele, s~

&f:wt:~~~~ , Labaza ~turor
ti~u~e
, , .~,

~trucfurilel'~~~!'i~~~~~~~,fi~l:
~rce~lotœre
precizie a, dlagnosticmi
,

,pe

~

prives<: biei:teJeVii~ nevii o
'~i' 0;' aria1izlla

sÀ stea oiiialtâ

existente, macpeSJbile dm ~um!te' mottve ,observatiei ~ aparattii#"
.

~unt ~n~ntate,spred~coperu:eadefecte!ordeja

poS!bilelotconsecinteale intervenpilor,' ~et~deletrad*onale ale dÎ~gnosticirii' 1Jleclinice,de regela,

~uin

,

"

preZlceOl vlltoarelor 4,eformatii' fizice ale, obiectelor intru~ât c~denta ,eveni~ent~lor. la pivelulfizÎi; se aflaÎri prograniul cattlPul~',~~~etltelor niveluri ale programelor câmpuri,lor as~1i 0 maltâpreclZle a prognozirii, Dar cUm diagnosticatea

~ec~w:~ .~erc~or

structuri~' câmpului 'da ,posibilltatêa

celt(mat favorablle deasemenea. "AIn fnceput.apoi s1ieaut l~e unde s-@).! ~~ p c~ate ~a ~l ~rul, pentru ~e~men~tl" ce m.:am'uitat unde e mai bine s1i se construJasca sanatont, ~n Iq(:\.Irisereco~1i, sa se ,trateze anumite poli.Au f~st o~\1~ute constructiile ndica!e nWte rezultate foat1e. interes~te~~o~ Jnaintede rewNVa din1911,m specialvilel~, eral) amp\iiS~~ ,desttnui °lIlulUl.
10cUP.eJdreJII 4efavorabilePent(U sWtatea

e~

petUnsulei,departbde.tarm"fapt. co~at

,

~
'

k.

~ w iinto!~ea~a

6 'intetven~~ ~'O intèracpune cu câmpurile

°9Iec~~I, ,~cl ~p~rat?rul. lIte ,incâmpul .sau" 'Prograrne dlSt;uctJ~e ~l autodiStructtve,1 ele pot trece in câmpul obiectului neVlu, ~1, s1i, cre~,. condipi. pen~. distrugerea- aC:estuia, ' Mec~mul ~ut~regtatii cârt!puri!°r cupnnde un progmrit-replic1i , de,..dIStrugere a '~ptrat6rului. 'De aceea actionarea asupra , ?biecu;tor ,/ n~yu ,~r1n ,. intennediuf ' ,'structurilor Ipformativ-ertergettce poate fipenculog petitr6, fntreaga omenire '
,

scbimb ~Ie Înai.multe din constructiile 'Ul\enoat;e era\l ~~Iasate 0 nstrucf<>~ mm >~ ri În l o cU netav mbiIe", ,probabil C inainte C I?Qlrile ' 'intuiti:v uv.de ~ po~te. ~ ullde. nU se poate :c,onstruJ. 'l' , nefavorapile de obleet erau IiID;plasateC\1I1lttrel~,.. parcurile s~

°
,
,

a
,

'

'

_

,

,

,

,

,

..

:,..

,

,

,

,

,

..

'

-

"

-

"

"

"

~..~e.~~,~~~~~~
cele can~e '~p~

cat, 1:~er1~ !lWaU: de,r~~;up.;ÇOnfoJ;tbio.energetJC'~ .'. .~~ celemall~uIte mçIYsIV poli. p~~lo~pare, ~~~ ~ c1i
~i l-am gaslt. ,Aceste.cercet8.riduf~ld~, ~.jp;e~,~tro tr~~ 10~tot\lQr: eX1~~
..$i1}u ~ :~nefa;om{~iOiie~voi.abile

Î1ll.ega~l~

mel

deoart:Cela un ~em,e~ea ,mveltop o~el1ii sunt egali:
,îrt

'

~omemul, dutgnos~clrii ,tehnice ética ~peratOrului,

un, fel. de, fort)1atiUtiigeoclilinice sau geotectomc:.~est
mecanism. in:ti!:Ste deoeamdatâ neclar ins1i ,el
influent! asupra Vietii oamenilor. ,1 .

~)

pUfol'tatea,. stru~~rilorJw:mlcesubco~tiente sunt .Ia fel. de o~hgato~lI.ca~1 m cazul diagnosticirii ~itratirii Utim bolnav. Un tllvel~dlcat al agresivit1ipi subCbn~tiente in structurile. mfo~\1onal~ ale om1Jluipoate determina Într-un viitor apropiat 0 Sene de ~atastr~fe globale care nu vor putea fi stiivilite prin cre~rea mve1ulUl de ,pregatire tehliica a, personalUIJi de exploatare, , Problema ecologiei spiritului esteprlmordiali'i caci . anume ea det~na starea mediului inconjur1itor,

~

~ are

, În C9meea zonele favorabile ~au dispuse sub fonna
iar În Pe~burg situatia a. fost tu totul alta. ", .". '.

de pete
.

oblectelotrteViI a avut loc 1\1pnmavaraanuluil991la

. Prima

,

1Ip1~~are ,a . testârii

e~asenzoriale

În diagnosticarea

în 1991 ~. tnine a ve~ unprofesor de la InstiJ;utulPoliteh~c. Îl interesa metOda mea ~i II}i-apropus s-o .utilizim În ~ostttn! tehnic. El se ocupa de cerc~ În domemul ecologtet ~ ~orea de sa efectueze Qserie de, exPerientC pentru a se ~onV1D~e al stiril bazmelor , extras enzorial,' , poS!'b1'tiih\' 'studi.,'ului lli"'e. . . pl a
,

.

Ialta,' Eu'

d 1dhidrografice.,Astfel de cercetâri se taceau deJa, s e pot, ':

detennina' depozite de zIIclminte subterane nu survoland °.

.

.-

1$4
! ','.

,l,

.1
(,'. '~'

155
.'

' an.tIJIIj~" z dnâ,Clini!Rcea'Uri'He1fer ' hana. Amluat ru~h~~ am ,<,

\..

1u~.MCeiCe'7'1' ta!.Nm lL.LL'.u...lt_" ' maXima'co" ,colISl"". mu ca
','

,

;~~I:ade

, !.i.;,"-".'i.rl! ni .'-Ut"'" ,Nevel stint locun unde "V~, lui d'~,poluare

. ~"':W 'H'. ' 3e ee cânipüIeund~ a~cultura sepractlcam mod ne.:.!;'t ., . , f>L1jen.
, t' .
,

""'" '" Ace~tIuCrli'~a!mtâm' ln CazuI azotului Cauza 0 ~nstit1Jle ,P ta'. t ~I ' '" .., ",. 'or fi ,!iptill t~1 ~e' cursul superior a:i-;eJeN"eVet z.'.""
"

ftiiviulÎli ÎllSIi am constatat

,','

,

..

", ". ncenttatte trebwe' sa fie la gurile . . ca era e cursuI ,supenor al Neve!,' . P
, , , '

pe ~ut$~.~e règiumqt am tncepUtsii in pnVlrtta pol n,am . cu "fosDor. E u
,~I 'fu.pa .!o~ografiisau
_

,,'

,

.

'

"

fosforul ~Iazotul
" cIJfusfoqi

î1\
0

pNn~là

' "..

'.'

azot

"

.

~~I'iie'~p~'~~ÎÎi:pp~~~e ~p~endlcular. pe firulapel. , &tfel \le'~i'c\i'~F . ~ii;curata le sunt cunosCUte s"";';~I;-";I' .t;':-v~or1nsa :L)J[1"" d'" ", " '," " aeoc...uaUnü'~eÎiIcn n,nP~ e,'Ca~ l!~anfleiI?r.PeSte hOtare d" " ÇerceWbrii' 'iitisenfual: . 1It~u,0 da ta "et1ectul ap"et "cu, rate "':,/~o I _, 1L . ':"",1I.~oe,' '1J' .;" toate cal 1 r, tI'ebuia $i fie 0 Poluate 'foarte "' uUl'ii c' ee,. '.'. , ' 'ca 'rli'.1-"rn; ,...,":;7"~i' <Arif Început ln\>'esHmu'ea aluril Aco1 .m .or: bunde apa, in Ne-fa'deveneiiciiratâ'''1'~ 0 Parte ~ Inelulw -".' IUI mal Co "', "! . '. trecea .., ',. <1, 1avoral)! ~; ,. , , fte , n tfu' tt wu ) oatnen' Or ln s ,: ""' " , ,,'" ' 11 "" . "' ' ': uuo"LUJ<1energ eti<:i a o-m.",: . t." est ,e i'~="''';;&. ,'" '''?
' ,,',

~
,

~ou..~ ~~oati'lent.Existi

Verifie. Rezulta din nou opatâ in mijlo~acului. Am intocmit un prQgram confprm caruia doua. luni a durat prelpcrareadatelor primite. Ceea ce am Iacu.t eu În doua-ttei ore, În conditii normale seface,Îndoua-trei lu~i de l11unca.Când am lucrat pe harta, cercetàrile privind poluarea cu fpsfor Înca nu se efeetuall, Ma! tâ.rziupe lacul Ladoga au ilPiirutvasele d~ cercetâri hidrografice. RetuItatele cercetanlor lor au confirinat cii poluarea maxil11ii ;Ilfosfor.,s~ gasea exact În locul indicat.de mine. N-am ( avut. de unde lua ipformapa fiindcii n..oavea inca nimeni., ,Ani tucratnumai cumetodeIe bionergetice. COIlcordanta era' În propoqie de 80%.

,

Rezultate, .foarte iutet'esante

au fost obtinute

~

În cazul

'

'

,'

,

,

,

,

,

,,

,

,

,

,

",

--

,

,

"

~

"

',"

:

,,

,

,

,

'

'

"

,

,

_

,

,

"

_

'

,

,

,

,

,

'

"

','.

'

p.I1I11<1\1UUC, specifica Speci4lizaU'"
"

,

""

,

"

,

'

"""" ~-' r"tS .'ll s-a . crlisC opent exIStent.> un or - sUUv "d ; ,energetice ' "" ,~ t", ", irtel/U'e'foarte~p~ 'fu~' gate tlure ete. . " ."" ,'" ," '" ".. "" p'""ot fi ' " AcWilasemenea cercetiri . ,. , ,'" , utile ,'" u "numat,.pe, ' utru " n . c6nstru).';.;a '-"1.. . lor Be locwt,dar " vI' =ere

are '6Înf{tieJifa'b::ce;~ereallpe~ ,., "asupra iocwtorilo't,dar extsta ~Izone \\uptea b _~e pen~,~ filb'tUite: $iaceStea siint de . ; 'a'sei1i~et;~ sUU' tnerar e. La: 'p ~ burg ) I. ,", jj ~to/,i, .1..L .,".", '-r-. ~uv , d e
,'

:r~~p#$i~6

'~e'

În

°

.

, ...'" ,,'

,

,

,

,

,

,

"

,

'

'

'

;;"

,

"Pc"

,

,

perjC\itate.

arnplisamentelorpentru obiectiveleteh mcecu un gradndicatde "
"
,

~ penttu" pr~Iectarea
""

. r"~ o--G

"')

' ~' Lad oga, _ ", 'atapoluantâ ~otar~,m ' "Lad9~aformaunei IiInbilungi ., ,&i'Yârfui"""'c~ lar tea cu fost'or are form a , $SCUJrt, " , ' un,el p~ de cemeala "
'

" Éfapa .urm~a'cons
_,p
, ,',

titw ' in'Vesti 'i..o ' ';
' ,
, ,,
,

,:

,

,

,, ,

,

:

,

,

g, ."""
"

~
,

LacuI",

,at1i<'" yu, combinat deconcei1fl1ite P ro" .tetn.ic:e, foarte multe :" sO,vh62uri. Oh, Vblflo'VadtJclo'" de ~?t. FoSfotuI trèbUi &1aiba ~ elfOrmâ'd~~;:~:"..me~ a: ,. J

' I!b~oIut't:Orec~' ,~,i este ;';!;.\r.:.~" <11f~de
""

$Ï,~-~t\1iitacbiatiii;1:b'ntt'ullticul' ut J," '"".',', ,LUtlDa' pe care ah deSeltat' ',L--> ' ..
,

stabilirii locu1uide infiltrlu-eaI apei În sala "Olctiabrskii". Eu am cemt un plan al silii ~i ,am gisit locul unde trebuia sa fie infilttatia. ln câteva locuri indiCate de mine et'a deja pl~ul spart ~i se efectuau lucran. 0 parte a zonelor avariate Ie-arn descoperit Înainte. caacolo ,sa ajunga infilttatiile. Amfost inttebat de unde, vine apa: .diri interionU,sau, din afara cIiidirii? Am sin:4it ca apa vine'liin afara dintt..o !f,éaviicar-.:tnlCe la:t;â1iva ;l:eci..~metri de . sala. Verificând, ttaseele cana,lizirii vedeam clar CUI11urge apa, c in cestare .se afta tevile, simteain in mod fizic comportamentul apei În locurile de bifurcape.' Puteam chiar sa preci1;ez~i ce metal' se aftiiÎn apa. Pentrumirte ,acesta era un domeliiunou de cercetl!.l:e,Am ,mteleieâte de ~or pentru omulcare c\mo~te metodatçstirii bioenergetice sa treaca de la diagnosticul medOCallaunu! tehnic. ,Analizând rezultatele diagnosticani, amexplicat ca nu exista nimic mistic În posibilitiiplemetodei. Este vorba doar de manifestarea unor legi inca nec~~tient~te ~ineÎntelese demultâ , .Iume.
~ '" '
"

(

','

'

,'"

'"

~

.',

Volhov pe" IIIaIurile caruÏa ,e s , ,

,.'.

o spun e' ,Pro1esorul,
'

,.,'

,
este

l'rincipala ,ttasatura a. diagnosticani bioenergetice .constâ În accea ca eu lucrez nu cu obiecteTefizice ci cu, câmpurile acestora,
iar.câmpurile con~ 0, informajie muIt mai completâ

~ mai exacta

decat obiectuI fizic Îns~i.

156
' , '

157

,

Intamplat laFernobyl? " campul Centralei

ÎnseatAna~'

se putea 'prevedea clin ,tImpceea
'

rn-a intrebat cmeva:
an:

'

ce s-a

,

Testanle aratil: cii inca cu doi
atomo~electri

,s dus catastrofii,. .deformatii tale structurilor aee tuia... care eauavanela la: once'' te1ltrala ' , ' ' ' - P0 fi ,,','d',eplsta'teposfbilitiit;1~ ' e /atomicii? - Da, Însâ' eu acum'nu pot' ad once c~trala atomica
"

ce 'd e a Cemobyl au apirut

, , 'in' amte de accident, in'

caracteristici,interaCtioneaza.,iDtre, ele,de. acooa orice gând negativ,orice traire sau purtare are lin impact asupra obiectului

La nivelul final' câinpuriloT Qbiectelorvii ~ nem au acele~i
' '

neviu putându-iprovoca prqudicii.

'

'

'i

~~

.

. " ln '.dlagno,sticarea oriciirui obie ,este neces~a intrarea În contact cu acestala' nivelul ~C\ pu I}l. Daca, bloenergeticienii curio~ivor Încetca sa diagn tich~eo, centr~iiatomo-electrica ~i ' dupa aceea vor chelicom o:et, sa nu se, mire, Dar nu acesta-i p lucryl cel mai important.
, ' '

sa" pentru dinucam 0 karma destu fac eforturi sustIDute pentfu. a ~:~c~:~a. ; subcon~tient nu este des tul de nwcat. ,
.

.

"

I?e~ml1 bine de I1n an

.

a, msa mvelul meu etic
'

în interacfiunea, structurilor informationale ale obiectelor nevii, progresele distructive' pot trece de la om În campul obiectului rieviu, De aceea.: aviatorii,operatorii centralelor .nucleare ~i alti speciali~tiÎn ~ectoare de lucru. de mare riispundere trebuie si fie oameni .b).l'\lÎa.suflet,sa aiM 0 va\oare negativa a l itidicatorului- agresivitiitiisubcon~tiente.' Îp caz contrar, tara sa d()reasc~ acest lucru, pot declan~a situatii de.avarie, Cr~tereaglobalaa agresivitifii iD structurile subco~tiente ,poate crea ale ,omului influenfe~a energetica piimântului ~ '

conditiilepentru aparitiaunor situafiicatastrofale, Toti bioen\tl"geticienii, vindecatoriide Îtlal~ clasa au un nivel
,

0

1'.

de dlv~se subnivele, În protl!s\ll diagn os tIciri 1 0 blectu lui dac,a , ", ...~ , .' 'a4u sufi" clent <no,pur! pot ce un P"" UdlclUprin , reJ '-. , "n ciilcarea S tructuriicâm ' pu lw ""lectu lUI res p ecti ~" ' V~l acest lucru ", poateavea uf! sflir~ittragic. "

' ~trucât câmpurile informationalenetgetJc~.sun~eterogene ~i
"

"

nu am ""'HI a """"'
"

,

, '

,

,

,

-

"

""

'

'

"

,

,

,

,

,

,

'

,

'

"

Ditectia

.

"

l

'

\

,'ttnei' sau

Întreprinderim-a.

10 t ,1 a "'o0 grafie nu numat a 'al' ltâfl1 pwfesionale, c - ' or dar ~i a$Abitati~ destinului' ~I de asemenea reconstituirea Î ' .. n tre gl1 . infdnn a,'tu 1 " egate de Vlata omului. , ," Am efee;uat testiirile ~i am " d ar r~oman~iirile ' de rigoare ' . ~ vind comp atibilitatea ~i formar unw colectJ.vde Înaltadasa ,ea }ŒZultatula ft St '1nsa neatteptat" . du a' untImp O , oarecare ' ' P" muncitorii s-au at~at atât d e ul't de ' munca lor Încât au incetat sa se. mai duca acasii'. ~Ormeau la SeTV1CI provocând nemulp:unirea so!""or . multealtec<implicafii ..a familial. , e.
,'
, ,

baza SGl'1sului .

profeslon , alaa

.

lucritorilor .

B10energetJca Permlte stabilIre8 pe
,

.

ru
,

' gat si teste z ". capaptatea
,

'

'

"

'

'

,

,

,

-

(,f

foarte sciizut cie agresivitate 'subco~entii pentru ca Rltfel ale Universuiui ar fi foarte intrarea Încâmpurileinformaponale peribuloasA. Ïncercafea de a mari numirul bioenergeticienilor prin ~etod~'mtensi~'f!ra a se/ua Îtl ç:onSideraree.aitiitile~ce ale .acestora; poate duce la rezultate negative, Subcon~~tul onwlui controleazi ÎntJegu! Univefs, dar este deosebit de puternic cOlili"olulpe 0 raziila 'aproximativ ~aizeci de metri În jU1'l1!omuluiund,e are loc interaqiunea~i',.entaœa tuturorobiectelbr vii ~i nevii. Chill(~i ~tile: care se ~esc În campul proxim permanent al omului:,ofera subcon~entului informatia confinuta Îtl ele. Foarte activ are loc ,asimilarea mformatiei intimpul somnului.de aceea este periculos'rle finut la capJlIpatului copiluluiliteratura politistii; Campul fieciruÎ obiect viu ~i neviu confine mformatia nu ÎtllegatUracu ceea\ces-a numai despre obieCtUlrespectiv, dar ~ Întamplat in jurul sau. -Structura câmpului oriciiroi inciiperi
.

.

" '..-,'

'acumuleazi informapi, interacfioneaza.cu campurile noastre ~i
actioneaziasupra lor: Omului care se cearta"intr-o camera nici miicar nu-i trece prin minte ca acest lucru are un impact asupra sinatiitii tuturor celor care se gasesc in ea Îtltrucât are loc ,. acumularea de energie negativa de catre structurile '
informationale ale incaperii. '

blOenergetJce eticient. muncll ~IprofeslOnalismul Iucriitoril ,... or au depllflt cu Rluit capacitiitiIe condu catorulw" ~I lucratonl.. aucerut -' ' " . schmtbarea lui.
"',.

" . 'î. ntr-~ ait coIectiv formai de, 88emeneafu UrIna testiirilor
'

'

158
'"

159
'. ' . Cindoin6I distruge prin triirile sale emoponaJe structura '
"

. câmpului, unui, obiect, asupra 1 wse?I, dr eaptà un. atac .de r8spUlls Structura ~ .. unui. obi ect ~Vlue la fel de autonomi ca, ~i . '.
structura câm p uIw unw oblect,VlU ObiectuI n'eVlUpoate acpona .. asupra celui viu ~ sa faca schitnb d'e itID ormaPtcu aœsta..
. " . - dQpiiord e de consuIu$e mi 88 opnt~, . Odata. . ÎDco rdat'. Mi-am &dus amint e ,e Ufi HelI er. am pout d
,.'
,
,

,

,

.

.

,

,

mini ',~ ela ÎDCeput... ron"';oneze '.. ~:" ;~existi, ÎDsAi um c

. putermca spartutB. a acestul8;' Poo urmare triii le lI°astre emop~e pot deforma ,structura câmpuIui'~' b" 0 lee; I1eVlU in,~ .~ fel si aiba . intluenti asupra Ob~ - . ::.
-

': Mec aniSnUd de decl~are fim"';n .,...,neaza..ÎDœput Am siistudiez . .}~~ '" cii11tpul1Pclin ~~ceasuIui ~iam ,6escoperit 0
-

,

.

,

,

.

.

d~i e ra ' uI' m ,ceas
, ,

era foarte fromos, ii .plieea mult, insa dintr-o de aur. ~ data a displrut nu Se ~e unde. '. ...L''Nu ma ,ecup de aSeD:1e11e8 probleme, i-am r8spuns eu femeÎÎ, dar dumneavoastra trebuia sa pierdeti Iiin~ru1. în caz contrar el v-ar ti provocat nep1ieeri. în campullan~rului exista un puteniicprogram de autodistrugere care putea ti dechl.n~atin
anwnite

'.

Odata Jn-a rugat 0 remeie 8-0' ajut si-~i giiseasca un liinti~or

.

'

,

,

_,

,

,

.

:œ.~, nu--a $pus .ca .,piri~tilor.1i H' stricat televizo~:= luÎta.fuarte des la eR1ISIUnt Ireaotiona violent!' ~ tel~ven~~e.ecoQ.o1Il1.ce ~Ipolitice din Jara. ~câmpul ruIw $1vid ci este deformat de
,'. ,

.J

Nu de muItrili.-a

teld-OI1at'

'

'"

.

"

Femeia nu' 111-11, crezut, dlir peste 0 ,siiptii.mât1a venit din nou a la consultatie'~ mi-a poWStit plinide uimtre :cii liinti~orul a aparfinutinainre une( fernei' care, Îh timpul blocadei Lenirtgradului, a vrut si se'sinucida. Liin~rultiicimicarnu era la gâtill el ci În camera, ÎIlSii:nfomtatiaprivind acele evenimel1te i Îrldeplirtate ~a tixat ~iS-8,' pasttat În camjJUIobiectu1ui. ' La una' ~in consuItapi a fost la mine 6 femeie cu 0 eruplie alei'gica. Cimzan-am depistat-o dintr-o- data ~i prima ~ediIita a fust dedicatiiÎmbuniititirii stiirii' ~nerale. La Il doua~edinlA feineia a:tiCutobservatia di, deoCa31dati,.nu simtenici un' fel de ameliorare. Am continuat eàutiitile ~ .am descoperitci aletgia ii .

.

conditii.

'

"

"

'

progr'ame'deuri.i,
,

.,

.', '. m. JU~ tii~ eviu:televizorul, fiigideruI.'toateobi~tele;:-' te porti urât, cu ele, . 1, """'ldteIege ca'."

~

," ,..'

ii,spul18:taWui::i.

.

.

.. . ""

eloip t1Spw1dcu aceea~ . T~s-a mirat peste miawii:
.tel e)/lZO' ruI 7 ."
""'~'

mo:::;'

.~

este provocttiideplari~1!i ca boalase mimifestii. putemic mai
atunci când feffieia este llcasii. în ~care!litii . parte' ea Se simte

., ;"~''''''M
".

.

Al1'I

.

.

" . lumea -are' capaciti fi. foarte man. ~I asta nu . . depinde de tine CId e cee. ce se petrece pe Piimânt.. :. . ~
"

,

eu:ap .fIUteri ÎDcatpot~ , ".-'''''''''''''
.

'

p' - ana

,

l,

- ~I.
,

Atwn~

,,'

..,'"

-

.

~I CtJ-Ide fiœt acum?'

'

...LGând~telafaptu1'ca~

sentilllel1tele?egativepe'care le-ai avut. . ...' DupA 0 Jumitate de orA tatil ~a CO~tlel11:1zat mfurmatia. primitii de la roca §1ieleVizoruIa' t si :m~oneze . norrlurl. . .Obiecteleitoastre, imbrAcamin":"~~me ,~~t.œ B.CUmuleaza ~ ~I pistreazii informa' D' '.cme~ .m-a mvidiat privind un obiect de-ahneu , in~ l-~ 0;urma "iani vii face un rau daca. """ eu nu sunt apiirat printr-o bunilvointa interioari.
,

'.. '. vinovat,'. cere-p lertarepentru

-

'<;âteva ghivececu plante' de corifimtat caaoolo erau ~te apartamel1t: a\be, Ialele. narcise. M~am uitat lacampurile fIorilor si w<heacpa acestOra.fati de paeienta mea. Aceasta nu prea era favorabila din partea nici unei plante. Cauza 0 coDStÎtuiefaptul di dupa n~terea copilului, nu-i . mamei femeii, În timpul sarcinii ~ p~ceau plantele. ACest program s-a fixat ÎD subco~tient ~i ferneia, llebiinuind nimic, a atacat plantele la nivel bioenergetic, ~i Carispuns a awt parte de un atac ana/og din piirtea acMora. . Cauza muItor altirgii fati de plante; p~te,aniInaleèste deterttiinatide triiirile emo~onale negat:ive 'ale ascendentilor i\O$ttÎ fatide aceste obiecte. Obiectele nevii reaCj:ioneaza la poate deveni, de iriiarea ~i lira fatii de, acestea. Acest lucru .

bine. Ath tugat-o sa-n\t d~eze uri plan al apartainentului.La buCâtirie, lângi perete, Ï-am indicat focu\ unde trebuiau'sa se gaseasca platttae careconstituie cauza botii. Femeia mi-a .

160

1 " ,

.

161

lIStj1neo.~uJ

Înain~i
, '"

momentul cam! omul le d em.oponalde exemplu injur.ilJ.dUl1lac ri1J-_aito~C~ un Pl!§~,cu çare H. intoxicat, pr~ q(:\Ç8f~~"aaityrat~câ~. Exemple !te inf1u!IDta ~~' ,a oblecU!\oro.eviÏaaupra omului:O~ use foarte multe. ... .'. ,Q~eie, eraIa od,iIm- A tr -op~lUI1e ,a.ID tm preunl",91cçpm . §1 " d'\fi CII~ am pului "'." ..." nefavor abil er a nevol", sa .stea ,ca.rnera. '- , ÎD " vOla - . Co pl1l,s~ Ultau la tele,vizotiar feme,t&. . sa cltca$ça. Tele~rul "" ' "
'

motiv de aIer' ,,81e. Tramle negatl\r.e nutritc de . BaU dA pm m altcÎntrupârÏ lamA 1 '. ' pâni În e . ~ .,.~~,
','

'

:..'"

'.'

",

'

'

A

'

,

,

..

,

.~

,

~ ntCl_\.I!Wl~ specjal~tii medicin~( fi. 'al n~aptiUt /là ~ea ~e CIIp~,mQtJye!qr bolii" ia{a<;eas!<j ~ac~r: ,fatà de .tele~or \fi deçursul & do~saptimânii ' , atacu unUl obleçt fievi", la nivelul , '.' ' câInpului. ,
,'" " "
'

0 qeranja, Qiril<j,iiprovoca I.\D ~ttmeDt de nem.ulpm1ireo Când s , . .. - starcmdesanatatea f1emeu scazut bruac §i " ~aÎDtQl:S qe la od ihna ' , .

,

.' alta Pacientii are m ul"; 'Ie problem.e cu. sànitat ea, pre~ta , ",p "'0" '. de.p~'W~téI1)1cealestructuril .o "A' ~ ,ulUI. ~ u;ezm otiveie. ,~ ' i; .de,..Î-""~- . f~ ' .'l,\e,~ura ," . ,~I!Ue!Utl.~~'utitudi ", '.1." fiHi"':",," ca;.~lucra, "

,0

",','

'

'.

"'

,

.

,

-.,

.

at+'~t';'~ica '."'i'1":'~'l)ri,
, ,.

'. '
,

,

'

"

,

.

.

.

..

,..

'

..

..
...
'"" "

,

"

_

.

niel
. .

nu-nn .,n:wven. sa ~ duda I~ru ,~p ti ca,ea, ~.iÇ4M:aIAt."'b' a, ,F1JI,D,.ptmtru,~~dçdragoste? '~r:~ ',,'
,

de ~cul GU vec;!t/l.~ "~ .nncatPt
., ,

Rw.pI.I! din .CIIlIZa'l\Sta '..
'

' ,

'

'
,

,

.

,

.
,"; .,<',"";

..

,r

,,'

,,'

'.:.j/X-"j:";

"""

"','"

'-'."

.\.f

,

Cu'ra~~~chi§tPcul de cap'ota ~e} ,ma§ini.:Nici~3:~n~-t ::nstrece poo mmte ca acest faPt j)analll' va decl~ o. cumPlitii durere ~e ~p: s-a 4ecl ~at f; " .ftn~ prpgramul de ura fa 'de \.ln <,,"".Lul, lect ~ el Ilvaras d- \fi t ob pan e ,1"." ...; moçici, . ace~ d la nivelul câmpului ~biec tu l". V1!1~1 neviu cel " . reacpon.eazaidentic '. f, .
'

Ofata,e;te

PfO$t'dis"

E"

,"'"

-'

,'"

.

,

,

.

.

'

.

.

'

defO=a:~~dfp~à

ID!:S e l deGar~,s-alovit ~uI sptman d: "NuPI;l ge te m O doare.' ,. pe ,ea." îny--p a.semenea .r pedagogie' intr~ 0-atiu'1din mcorecta fa<; de lum e care va genera e ' ..,' 1" VIItoareleprobleme ale omului,
", .
.

bàtea.;q,

-~

c:
,"~
1,1 ..

~ obiect.~e~upoate <letennina ~ or omulw, Sa nI: amintim cum
.
,
.

-:

.~,Ct~~

i'

Foarte êorl\PHc!i.teau fost rapo~rile III~lècu cpmputerul pe care s-a cules teJ!1ulprezentei cfu1i. Venind odata sa lucrez, am vàzut cae, ceva in neregula cu el, pe ecranul monitorului erau ni$te dist~U1li Am~tatit si'corectezcâmpul calculatorului ~i intrândin contact cu 'acesta 1lffi simtit tin disconfort fizic. Efectuând diagnosticarea, am descoperit 0 defonnare a . structurilor câmpului in regiunea pieptului. Asemenea deformatii apareau de obicei când ma suparam pe câte cineva. Probabil ~a cititoruIuiii vafigreu sa accepte cooa ce vt>isptine, Însa eu nu fae dècât sa, expun faptele, a§a cum s-au petiecut. Pentru restabilirea starii fizice trebuie sa gaseBCpe cel care s-a suparat pe mine fiindca I-um suparat. ~i peste câteva minute I-am gasit pe cel ofensat. Eracalculatorul. Am gasit ~i motivul supararii. De vina era un program distructiv care "stiitea" În câmpul meu. Cu ,trei ani mainte de na§terea mea, tatiil meu a nutrit ura pentru un Qm care I-a ofensat. programul de distrugere introdus in câmpul tatiilui,meu mi s-a transmis mie ~i nu numai cas-a materializat sub forma de boh ~itra).!matisme,dar $i ataca pe oriee om cu care ,',inclusiv pe eopiii mer. Calculatorul a eU intramÎn contact, reactionat pro~pt la acestprogram. Câmpul sau, drept raspuns, rn-a atacat ~i mi-a modificat mveli~ul campului. Dupa lini~tit". ce am eliminat 'programul din câmpul meu, calculatorul "s-a Am hotarât sa verific daca ma§ina poate sa-~i schimbe atifudinea fatA de diferiti oameni. >5i cu uimire am vazut cum câmpul caleulatorului reaqioneazâ ÎD mod diferentiat la câmpul fiecàrui operator care lucreaza cu el. Calculatorul reactiopa negativ la persoanele cu karma negativa, la cele cu un marenumar de programe distructiv~ ~i autodistrUctive. Calculatorul nu-I putea suporta in mod special pe unul din operatori.Amconstatat ca acesta Îi ~i provoca cele mai mari prejudicii. Acum imi devenise clar un mecanism pe care-l bànuiam de foarte multa vreme ~i care consta ]n faptul ca unit oameni influenteaza in ràu aparatura ~ima~inile. ln ~rezenta lor acestea tot timpul se stpca.

'

,.,>-'""""""",.-

162
"

,

"

'

,',

/63

,,~~~Î1~~iitili,ia

,

rugat silviid ~â:~~tat

"'e este caun, Am Înçeputsa-i stu~

plânSdedtn-eri de~fuchj~i rn-a

structurile

iCI).~~ot~tÎ~ucate,iÎiitiP~~e<'-~~id~l~a~~t:~~~
" "." lOfluent

a p o.a:itiva,o au nUm&ll!:oane e a
,',

~~%~::fii~

legdenu ea, ci'un';obi~t neviu car~se aflaÎn

icoanele,'OQtJa icoane erau yechi iar celelalte

:~~~~~Pt~tP::~e:::~~i:

i~j~fiC: desenate pe I;~~~ carton,

'," 14r",,.',ii.,;I'ti Mi-am RU!.1ll ,l'plate t III am arlJ.!de,radio ~iarn obse!'Yatca eu'A.mra~U~;iD"at~hellll ~~:u'1~tft.c~eziIt ca s"a stricat ~i'1~am

~

'" ,',' , ' , " " " al careiprotagonist am fost '2hla~
, '

cumpiitate!fin biserica, M-am uitat sa vad cum ,se comporta icoanelefatade stapâna, Nu ÎncaJca~Ie oare,legile În raport cu ea? DotW, coane, una reprezentându-Ipe lisus I!ristos, cC<\laltii i
"

. pe Sfitit1,ll,Niçollje .fiiçiitorul
,

'

ÎnainuiJ:lUorice artis! aveaacces la pictarEiaiçoanelof, În mO(l,intui4vera,ales Ul10mcu kar:macurllta, Dar~i aCestlucru
'

- distrugere. pe Hristos sat;4dieZe ,Ilra ~i sil pr0grameze pentrtJ chipulluiIisus stiipân~ icpanei respective!' Dupa ().teBtare deta/iata n~terea iCOauçsedoved~te ca artistul care a pietat-o nu a dorit a primei fiului~, Qmul ,careare În çâmpul sau Il$tfel de programe nu aV~.a'dreptul sai picteze icoane,,Pictorul care a pictat icoana SfintuluÎ, NicOIae s-a4e~s de sentimentelf#, ivine fatAdecopii ~i d de tatâ ~ ace,eà~i el il.codat dezicerea de Divin ,În icoana pe care a pictatcOÎ'Femeii h cleyenise clar de ce nu-i placea $Jistea multa vremeÎnaœacametA,
' , " "

progrlUJ1e e,ura ~idistrugerç,Suniiasacrilegiu d

,de lniouni, erausaturate

de

~i"api~dut c,ahtâtiJe a~ten~~e, dus acasa, Aco_ lo lar a mcep:-" S!l fuQctio~eze bine, L-arn dus dm : nou ÎD atelieru1 meu .iiar~1 n-a mal vrut ~ funcponeze Însa de < curios daca exista un mo IV ac'easta data'pent~mult tlmp. E, dr~: Testarea a aratat ca asupra poveste CIU ma terial in ac easta ~t.. clionat un uvlec t n'eviu, Am inceput sac aut aparatulut'de Tadi0 a a,
w
'

,

,

l'

'

,

,

"

,

'

,

'

,

',

. pe schita a(eherului ~I 0 b'lec t u 1 respediv
' "

,

era oieoana
,
' "

care se
, '.

'

gaseala un metru de aparat

,

,

,

'nu, era de Îjuri$, Era nevoie de un meoanism de bk>care a karmei fata deinfluentele i1egative, Acest lucru se realiu prin' etica personalA, prin aspiratia', catre Dumnezeu, prin posturi ÎI1delungate~i rugaciuni pentru renuntare,a la ispitele lume~ti, ,$i ' numlfi,tnstarea de ihi!l1Înaredivina se pictau icoanele cu vopsele dizolvate În aghi~mit Astfel' de; icoaneputeau vindeca, Simpla pie;zenta ÎI1 preajma Jor armoniia structurile câmpului ofl1ului bolnav~i se vindeea nu numai trujJUIci,Jn primul rand, ,sufjetuL Astfel de icoane, giisindu-se În camera, influentau caracterul, ' s1in,~tatea~i' soarta oamenilor numai În sens pozitiv, Iconitele pictate de un om Într-o stare normala, chiarsfintite În bis'enca pot' aduce rau stâpânilor lor. Cu atât mai mult, cu cât tot ce este legat de numele lui lisus Hristos ~i de' cele ale sfintilor, noi le admitem tara piedici Î~ subcon~tientul nostru, Am cuantificat influenta
1 .

b;;ot dintr-o'tar a baltlca,, 1 , da ta am lOSt ru g at sa consut un.-, " ' ',' t"ca a campu 1 " " -' ' UI $<lU .i boala care tocmm < DefonJ]atla pu erm'd " elile tatiUui comise cu d"01 anl incepuse. erau declan~tee un sacrilegiu legat d~ inainte den~terea cQp;luluLf:stsavâIlit obiectelede cult Am Illceput s';;' intrebpe marna copilulUi daca nu'tine m~e vreun evell1~e: t~gat deicoane sau de obiecte roximativ cu vreo doi ani Înatnte biserice~ti; E<\~I,a ~Illtltcap , de n~tefea;cop"ulUI" sotul ,a,pus <>icoana in baru! in ,eare se gAseau bauturi alcoohce, Dm, pu~ct , de vedere energetlc acest lucru semiina cu 0 hul~rea ~o mou U~ Ura impotriva unui QlJiect , D 't" a:tii ' lntrucataceas t a ~a pta a fost determinata de neviu~ia 'IVlll1 , 't 'a strÎtlctura,informatlv-energ:tlc .a t atalui fiul care i-a 'mo~tem i a p'entru imperfectiunea , sa t aceasa,,' < st ructura trebUta sa Ispa~çasc

.

;

"
' ,

°
,

'

'

'
,

,

,

'

"

'

,

,

,

"

"

"

,

,

,

'

spiritua,la.

,

" Orice: oblect neVlU,.oncat ar pare~ de fantastic; se raport~aza 'clusiv la om, Deoseblt de once alt oblec~ m În med, individualla Obiectele de cult Aiti ar , '" Puternic se manhes ta acest lucm m 'putea sa fie ~I ca uza mortn prem atu re a oamenilor care, 10 b: virtutea profeslel lor, tre Ule, sa intre in co~tact cu asemenea ,:, ,
,

,

,',

'

,

,

'

'

"

,

,'.' ,,,", !,

obiecte, de exemplu arheologn, art1~tn, ,
, ',.

'

,

Pe de'alta parte msa aproap e ,in orice bisericii acum se face un l 'nari icoane ~icl1 aile negot incisiv cu literatura cre~ttna, uma ,

-

. .-,'

;.

i:f~;T"~
~:;~'

164

atrib~t~reli,~~aiIe,...

":.. A ultrat Wttt

vmdeau ,i cumpârau in temple..." Testez sa viid ce aduce in.
energerica bisericii negotnt Biserica se tr'ansforma dintr-o "casa a ~gil~iu~ii':intr~9_a'negotu!ui, PreofÜorinu simt, ori nu pot dm difentemotIveslse opuniiacestuilucru, dar negotu! distruge , energetica Templelor. . Analiza bioenergetica aratâ ca, pentru restaurarea campului Templului, tot negoful trebuie eliminat din perimetrul sau.
,~.

P Templu1 Dollihuhn $u.a JZgonit det°ticue pe .~iblie?
e ce.uita ~luJitOri~ ~~~iSlll\l~
.
.

165

._

Un cazinteresantmi s-a povestitla Kronstadt.fn or~ se atla
/

0 biserica in ruina~i cei biitrâni ~i amintesc cum s-a' incercat aruncarea ei in aer. S-a pus de citeva ori.explozibil, au inceput sa . aparacrapaturi incliidirile din vecinatate .iar biserica nu se dadea dertlolata. Op~rapunile erau eonduse de un ofiter tâniir ,i chipe, carea:decedat la.seur! timp. Sopa nui-a supravietuit niciea prea ~u~t$t fiullor a fost dat afarii din orfelinat. ln urma cu câpva ani, mct nu apucas.e incil sUmplineasca 30 de ani ,i a murit ,ifiul, in apartamentul silu, firil'urme alevreunei boli grave. Le-a murit . intreg neainul. Stranii coincidente. TatM 1i el avea in jur de treizeci de arii când incerca sa arunce În aer biserica. .Am Început sila.nalizez ca sa viid ce H intamplat cu familia? De cea pierit? Care-i motivul acestui ,ir de evenimente? S-au constatat urmiitoarele: La inceput ofiterul a riispuns de

Fac 0 mica parantezâ. Mergeam prin or~ pe lânga 0 cladire interesanta cate amintea de 0 stalactitâ. Privind la cliidire, am simtit ceva sâcâitor, discordant, care se asocia cu distrugerea. Am verificat sa' vad cum interactioneaza dadirea cu omul, ce influenta are fatada sa. Rezu~tatul es!e interesant: par~etn psihici ~i ai corpului erau negatIve, adlca aspectul fatadel cI~dlru determina 0 anumita deforrnare a structunlor fizlce ale omulUl. Este 0 marturie 1n plus a faptului ca noi am pierdut simtul intuitiv al armonieifiira Îrisa a ajunge sa Întelegem Jumea, de aceea construim cl1idiri care ne aduc. prejudicii numai. ~i prin . simplul fapt al exist~ntei lor. Cercetarile mele confirma faptul ca din iunie 1987 1n structurÎle energo-inforrnationale ale' Pamântului s-an produs puternice schimbari negative. A Început cumularea ~l ~ctIvarea programelor. de distrugere ~i acum once gând negatlv, once traire, chiar ~i.nesemnificativa, se intensifica dato-ritiiprogramelor nega~ive ale câmpului inforrnationa,l al Pamântului. La niv:lul, câmpului are loc 0 separare În deua tabere: a celor ce tmd catre iubire, catre bine, ~i a celor la care are loc. 0 destramare accelerata a spiritului, 0 degradare cauzata de saturare.a structurilor biocâmpuriJor cu programe negative

\) dinarnitare ca ex:ecutant, Însa, când a viizut ca biserica nu puteafi
demolatii prin dinamitare, el a Început sa facil eforturi deosebite sa-$i p!!nii În aceastii activitate intreg sufletul. A avut loc u~ Impact. cu centrul energetic al bisericii, cu programul de itibir~ ,i comumune lar acestea se opun programelor agresive. De aceea programul sau denimi'cire ofiterull-a primit inapoi. întrucât sotia ~i~11Ierau solidari cu el in ceeace priv~te campul, ei au pierit cu . tOln. . Unul dincOSlllonaupi americani, dupa zborul pe. luna, povestea ca avusese senzatia ca intreg Universul este 0 fiinta vie. ~iPiimântul de asernenea ~ Îi1câfoarte inteligentâ. .

,

. .

,.
'( f
\'.'.::"

t
,',

167

ni~te triiiri emoponale. pQzitive treeeÎn subcon~tient tara piedici, se pianteaza fcarte adânc, se pàstreazà foarte multa vreme ~i deoarece 8ubcon§tientul lucreaza În regun !1Utonom, el poate receptiona informaP!l În mod independent §i rara 0 selectie
.,;}"

critica,

'

"
~ :.--'

. " .

,,'~':;:it\~:':i::

'(",';':'

'CAJPfr~LVf}V
,"

",'

',,:

,,'

,',

Cuitura, arIa. ~i strllctlfrllek,,!,m,ice
.
,i':,:"" '\. " ':',,", '. .' '" "

ale o",,'1lu;..
'
'

~pr~ o~ului\\re'~~H1AabsohiÜotceea c~Unconjoara: s~atlul,obiecteled~,tlZca5nÎ9.~e, tilmele,.spectacolelepentru de !?âmpuri.l1fIergo-informationale Ùre t;a toa~ acestea
,'" mteractloneazacu s~ctuti1e. 'Câmpului uman. " Tes~~ap~nnite d~etmin~rea ni~lului §i cali!iiWacestei . mte~Ct1unL. baca. fill11ele §i.,.. ~le c ;au În 'ele elemetite de agresl1~ne, ele pot determinapeformarea structurilor câmpului .
omulUi cu urmàri u§or de prevJiZut. ' ,

~

\)
\

Ïncepând a: augustl~5 are loc 0 cre§tere a agresivita\ij s~con§ttente m:. stroGtUrile inform~onale ale' Pamântului. Re~sel~. strateglce ale spiritualit,pi sunt acum aproape total
epulzate lar Vlataa~RI;Ig.z~noi p°rtll de agresiUne. Deose~lt cie ndlcat este ,nlvelul de' agresivitate În arta e4ificatlpeprincipiile concuren\ei ~i a occldentala, de m~ propagande! f°rtet Când tara, noastraa fost invadata de un nesraf§lt torent de videofilme; procesul influentarij ' subcon§t\entului a scapat practic,de'sub controL Chiar' ~i filmele de deselie animate destinate copiilor, mofenslVe .la pnma vedere, În cea mai m!1re parte a 1er contin ~rograme"de, vio.!entâ,§i, ceea- ~mare~te §i mai mult pericol~l, mtr-un "ambalaJ !Tumos, atr~gatoL .Informapa care determilla
,

Pentru aprecierea ,impactului a5upra omului a câtorva filme sovietice ~i striiine, yom recurge la parametri de, bazà: nivelul agresivitapi con§~ente §i $lbcon§tiente, Am VOroit deJa despre faptul ca valoarea agresivitapi subeon§tiente a oriearui obiee! trebuie sa fie negativa. Operele de mare talent Întotdeadnapoarta În ele 0 Încarcatura de um~ism avand un foarte .,scàzutnlvel de ,de exemplu, agresivitate subcon§tientà. ln poeZla lUI Pu§kin, indicatorul nivelului agresivitapi subcon§tiente este, extrem de scazut. Dar sa ne ÎntOarcem la arta, de masa. Testezcelebrul film de zero, ,cea animape ;,Tom §i Jerry": agresivitatea con§ti~ntà -. ,~eparte: ,,Alba ~zapada §l cel subcon§tienta - plus optzecl.Mat ~apte pitici": agresivitatea con~enta - minua patmZeel,.cea subcon§tienta-. plus §I!oizeci, Acestefilme, ÎI).Cll.\dabOl1ùmtellor ciuzimea; ~~ dupa vizionarea externe intrùduc În 8ubcon~tient lor,' niv~lul agresivitatii subcon§tiente a eopilului cre~te de cateva ori. AC\lm,doo nefericire, copiii au Înc~put sa poarteràspunderea ~ pimtru ÎncaIcarea Legilor Supreme iar a5ta Înseamna ca Începefie destramarea spiritului, fte a psihicului, fie a trupului. Când aceasta
,

,

destramareÎncepe de la vârsta de un aIlcdoiacest lucru d~ce la
,

degradarea personalitapi copilului, eopiii pierzându-§l capacttatea
viiala, ,

.

Atunci de ce sa complicam~i sa Îngreunam viata copiilor ~i prin intermediul unei arte distructive? Sa vedem situatia filmelor care rulau pâna nu demult pe ecranele cinematografelor §i televizoarelor.'Filmul "Cenu~areasa" ar~ agresivitatea: con§tienta minus cincizeci iar cea subcon~tienta ,,; . - minus douazeci'", prizoniera di!\ Kaukaz" - minus 0 suta §atZeCI ~i respectiv minus 0 suta; "So;uele alb al de§ertulUi : ml!1US ~aizeci §i minus cincizeci; "Solaris": plus ~i minus doua sute zece;
,

,

1 1

...

168, , ,,'

., , ,''; " " .dou~eci~inrinus' pentrilndi1lft{f." .

, "

, ~~

169

"Andtei~qtJlio,r;'p~S" Iatâcée<ice:arept~titat
.

d~i

'~ute' plittvzeci, >;'11:,
a" diverselor '

la suta pentru ca trapul copilului se z5.n1isle~tedin gândurile
marnel.

"/ .

Cercetând

, tUye!~1

.agresivitatii

s\lbco~tiente

. grupuri sodale, ind\lsiveele i alt\liilli~ilorpo1itic~ ale cântâretilor renumip, al~ ~tiIOf, m-1UIl~onvins 0 data În plus de infailibilitatea sistemului autoreglirii câmpurilot. .' Acest lucru consta În faptul di omul care apare, !Je scena manifesta 0 influenta foarte pt1ternica asupra, subcon~entului , spectatorilorsau asCultatotilor. Déaceell90municarea §ÎIÙcrulcu -~o asistentWtnare 'pot fi realizate' numai de Un om cu agresivitate subcon§tienta minima' §i 'cu 0 ma:xirlia Încarcatura de iubire. Altminteri prin sttucturile sale spiritualeel poate aduce prejudicii publicului'Toate steleleestradei, teatrului §i cinematografiei noastre, tara exœppe, au un nive! foarte sdizut de agresivitate SUbCPD§tÎenta., 'Chiar ~i ci cre~tere' nesemnificativaa agresJvitapi duce la 'IÎUtoelit)1inare: omul Î~ipoate pierde calitiitile, talentul, Sa se Îmbolniveasi::ape ne8!/te~te,' sa: par~Câscena din cauza unui accident nefericit sau, prin voia destirtului'.i a Întâm plirii" , ,.,,,
,

Co~tiinta acestui fapt. a existat dintotdeauna la toate popoarele. ln epoca I\,en$erii femeile Î6siircinate erauduse sa vÎ7iteze expozitii, erau ÎnconJurate de lucrun fTumoase, de muzici~ §i iubire. În satele ruse~ti se, ~tia ca tot ceea. ce vede, gânde§te, simte viitoarea marna, are o. influentii,put~r~lca asupr~ copilului ~i oarnenii cautau s-o pr.otejezll pe femelal~sii!cmata chia,r ~i de privirile S1Tiiine, Acum sa neco Imagmam pe , contemporana noastra bruscata ~i Înjuratii pe la cozi, Înghesuit1i . În~ijloacele de transport În comun, "destinzându-se" În fata unui

' '

videofilmoccidentaL..
'

, " '

Ne reprezentiim 1ntr-un mod foarte simplist mecanismu] karmei nu Întotdeauna reu~im sa veI1em Întregul proces al autore~larii câmpurilor, cât de precis, cât de complicat~i cat de

neÎnteiesse de~ara

. . ~. Etica, higiena viepi i spirituale trebuie sa fie acmu nu simple
'. ,

,

carieraluHncepe sa se destrame fi\tiimotiveaparente.
"

,

'

,

De aceea,ÎllaltUbiprofesionalisiD al' t/l'iui câr1tiret sau actor trebuie si ipCluda nlÎfiumai ni~te calitatf strict prGfesi~e (Ii ~i0 imensa buIlatatesufleteascii' ~i 0' la' felde mare mearcaturii de iubire. lar pentru eultiV'area acestor calitiip se cere 0 munca permaèa.' La primavedere pare surprinzator, Însa acest mecanism acponeazii~ În sferapoliticii. Politicianul cu un nivel ridica,tdeagresivitaie subcon~tienta nu are perspective. Vointa ~i inteleetul aici trec,pe planul al doilea. ' Foarte periculoasa este agresivitatea subcon~entii pentru tinerele femei, În special pentru cele gravide pentru ci' spiritul . mamei devine trupul~ copihJlui ~i cu cat mai adâncii este patrunderea agresivitiipi În subcon~tient, cu htât ea este mai,' periculoasii. Femeia care 'nu respingeviolc:mta la nivelul con~tiintei aduce un prejudiciu psihicului sau doar În proportie de doi la sutii, daca fusa peSte ullan-doi ea vII'da n~tere unui copil, deformatiile psihice ale acestuia pot ati~e 0 proportie de optzeci
'

lozinci ci rezultatul \loei Întelegeri profunde a lumn ~I a legllor acestei~ Dificultatea ~onsta În aceea ca trebuie sa Î\J.vatiimsa asociern nopunile(,:ont,l:\U'e:.id,ealismuJ cumaterialismlJ.!,'religia cu ~tiinta, logica cu intUipa, spiritualitatea,Înalt1i cu pragmatJsmul, permaneJ;\tiliubire fl\tii de lume .~i oarneni cu tramle emoponale . , cùtidiene.
' '

Acum interacpunile oarnenilor s-au transformat ÎQtr-un pmces incontrolabil ~i arta, În acest sens, nu ,a jucat un roi seçundar. Începand de la mijloçul sec01l1lUl trecut, pnn dezvoltarea impresionismului ~i a altor cuiente orientate .s~r~ Sljbcon~tient,.apArarea acestuia Împotriva piitrundem agreslVltapl devine din ce 1n Cil mai dificilii. Majoritatea lucrarllor artI~ti1or occidentali au 0, spiritualitate sçiizutii~i un Înalt nivel d: agresivitate sub(;o~tienta. Astfel de tabloun de~ormeaza structurile biocâmpurilor §i, prin aceasta, aduc prejudlcII omulUl. Poti vedeÙn expozipi tabJouti care furii energia pnvltorulUl~D: la 0 astfel de expozitie omul pleacii oboSlt, epUlzat, tara sa Înteleaga despre ce este vorba, . '

1

170,

pentru mine °. deseoperire n~teptatâ a constituit-o Dupa testarea expoZlpa de lablQurirituale a ~tiior australieni.
'

i

171
,.."',.,.,... '. .

câtorva lucriiri fost uimit de puterea acpunii 101'pozitive ~i, asupra celor ml\llmportMti parametri ai (mIului' inciirditura de i~biie ~ comuniunea.cu çO$mosuI.M-am oprit În fata unuia dintre 1OOloun.. a~esta I\Ung!.lfau obiecte concrete, era compus Pt dm Pun~te, ~mu~~1 pet.e. Aflân~u-ma În preajma acestui tablou ~ SI~!lt ca.el' n~teracpo~eaza cu mine, m~am apropiat' ~i am , mmentm câmpul mformaponalal acestuia, Senzapa era ciudata: -~ .deodatas-au schimbat ~rQPortiile,'a aparut 0 stare de vrajii ~i de lteal.Par~etn.1OOlo~lul, la testare,s-au aratat a fide exceppe: 0 fo~e Înaltâsptntualltate, multsut1et ~i 0 ma.rernciircaturii de I,ublte, 'agresivitaiea. con~tienta ~ subcon~eilta ext~em' de ,
coborâte, ,

$piritUaiitale; este Ïgn<ira.til:lentrupa.DUda rezultate de moment. Pictând câtev!! tablourid~te'Spre subcon~tient, mi-am dat seanta, ca este posibj1iie~!t unei aItfel de picturi eare poate aç1Ïona"de sute de,' ori ÏQai putetnie asupra lumii spirituale a Ofu1)1ui.în modcorespunzaror cresc de sute de ori ~icerintele fata deautor; fatAde ~ea lui interioara, fata de etica ~i p(!tfc;Ctillne.încereBrileundr'~ti de .attea 0 picturj terapeutica ~ r<ist lipsite,des~s. ,pentru cid aveau În vedere dOllrterapia flziœ, 'Trupul nostru' depinde mult prea puternie de starea spiritulUi t'tostru de aceea'pot ~deCa numaiacele 1OOlouri are e sunfplinede spiritualitate ~ide iubire. ' ,'Analizand. cail!!d~zvOltârii ~i primenirii spirituale aQ1efeetuat, testarea unor tari pentrudetetminatea posibilitatilor dezvoltiirii )pr spirituale;am testat interactiunea notiunilor de ~,cultura" ~i, "civitizatie", însu~i cuvânwI ,;cultura", vine de lactlvântul "cult". COnStru~tiiledestihate eultului, culful reprezintaorientarea spre ~a.ç~iii. 'Wt,~e ..P~ toti; .çeva,'suptanuiterial, 'Astfel cllltura .ap~clfreZl:tltatialt~tei ~lunitate,catre-Divin ca simbol suprem al unitâtii, NUIfiai dupa i realizarea unitatii este' posibila divetsificarea;materializareasauceea ce noi numim "civilizatie", Cultura detennina oprimenire spirituala neintrerupta a poporuiui ÎntiÏnpee civilizatia ~ctionéazâ În dpmel1iÎ1ltransfonniirii fizice. 'Cuh:umereeaia ciViJizaVII,htsa-Îritr.oanumita etapa a ciVilizapei Înd~e sa nege ~i sa diStrtt$i cu1tura: Pentru ca procesul sarilmâna ilemtrerupt se cere acumularea vaIorilor spirituale, în societatettebuie sa:existe structUri care sa
,
,

asocieri' co~tieiJ.te, vmdec.a bloenergettc omul, Îi dainf°11IU!tii,interactioneazii cu el cao, fiinta vie: Dupa ce am vi.zitatexpozitia, am Ît'tcét{;atsa !ratez cu aJu~oq.d,,I\~1ouril?r~i aQ1ipst )lÎmit de pUterea lorde acfiune t Atuncl amlnteies Î11ce consti eset'tta talismanelor icoanelor Având 0 structura~ctiva a biocâmp~rilor, ele atm~f1izeazii n~ ?um~ s~iritul, sâniitatea ~i destiilul;dar' fi spatiul din jtirullor, ° Icoana: Plctatâ de un om cu 0 Înalta spirituaIitate nu ni.1maica-I ,pune p~ o~. in.c~ntaqt . cu Divinitatea 'clar ÎI ~i' protejeaza. Tablounle c,on~PQranear trebui sa fie create ca ~i icoanele p~ntru c~ ,pnnclpala~roblema a lumii contemporane 0 repreZintii C~8.;.splntual~ Pas~area, oa.rba ,a tendinteIor striiin~Îp arta adanc~te dec,lt?ul economlc prin intermediul declinului spiritual. Potenp'alul SP,tntualcolosal aC\!lllulatde Rusia de-a lungul atâtor, ~~enn de chinun' SI:Iflet~tIse pare ca se Împ~tie rnvâIit. Qaca m~te tablourile1 in plan energetic, semanau cu ni~te arbori avand 0 putemicà retea de radiicini ~i 0 co!.'oanadensilaeum ele se pot comp,ara Cuni~te,~ori~pitipi care crescÎntr-o ~I~tina, A rilmas numal tulpma, adlca realizarea tehnica, , .
. Ac~t:tabrou.

~a a-~ cr~a nici un fel de

'''''',

'

,

respinga doar bunâstarea materialii, fiziea

~

care sa pregateasca
"

.;j,

Lumea. d~ azi triii~te Ît't principal prin necesitatÎle sale ~i aceste sentlmente repre~ntii- vârful infim' al aisbergului, iar ceea ce nu se vede -' ineiircatura . de iubire, d,e Cosmos, ~i de

po~entialul pentru '0 nouil cr~tere a culturii. Acum au rilmas putine posibilitiitipentru oinnoire spirituala, Sunt interesanti pararitetriinotiunilor de, "cultura" ~i "civilizatie" diil punet de vedere bioenergetic, "Cultura" se earaeterizeaza prin \lrmatorii parametri: agresivitatea eo~tienta plus zèce, cea subcon~tientii - minus doua sute zecei notiunea de "eivilizape": agresivitatea eo~tientii -' minus eincizeci, agresivitatea subco~tientii: plus cincizeci, Acest lucru eonfitma

l

172
,

,

la nivel bioener~tic orientar.ea ~ulturii asupra creapei ,fi tintp ce civilizapa poartâ fi ea elemente ale distmgerii.
Am 'testat parametri câtorva Jâri' pentrua determina potenpalul acestora de dezvoltare 'a culturii ~i civilizatiei, Aprecierea s-a flicut numai in funcpe deparametrul agresivitatii,

.
CAPITOLUL VI

Germania: agresivitatea co~tientii - minus cincizeci. cea subcon~tienta plus cincizeci; S.UA: agresivitatea co~tienta zero, subco~tienta - plus doua sute; Japonia: agresivitatea con~tienta minus patruzeci, ..subco~enta minus. zece;' Rusia: agresivitatea con~tienta plus 0 sutii optzeci, subcon~tienta -,minus c'doua sute zece. Analizând datele de mai sus se poate spune ca Germarua este tara care riispUnde ideal nopunii de civilizatiei

-

America este tara cu cea' mai Înaltii civilizape insii pentru
.'

'

'dezvoltarea ulterioara vor fi necesare mari eforturi in direcJia mic~orarii ~gresivitalii' subcon~tiente; JapQnia imbina cultura ~] civilizapa,.Vând un bun potential pentru viitor;În RusÜi'fi prezent nu exista civilizape Însa exista 0 cultura interioara, un colosalpotenpal pentru dezvoltare, Mi-au devenit clare proorocirilemultor prezicatori care afirrnau,ca saIvarea vine de la

Ce este diavolismul?
, Traglcu1refuz al omului de, a a~cepta ideea .'
.

.

ca adeviiru 1 este 0
.

Rusia,

. '

-,

adeviir Schimbarea lumü se produce cu V1tezedifente ~I œ.re 0. . NeÎnteleg~rea .1egilor I~II ~I neÎfltr~ruptiico~entizat:e, Înciil~area açestora duce la deformarea ~I d~!X'amarea campuli~ '. creeaza puterrnce progr ame ne gatlvecare damUlesc autonom structurile informationale ale stru~o,r '"' campuril?r umane, . Existenta În .diferite religii a nopuou de diavo~m acum poate , . .. . studlata -,' ~I an allza... din Punct de vedere blOenergetlc Cil fi , ' ajutorul mijloacelor extrasenzttlve,
"
",
'

substanta inconstantii,pensabiUiln ttrnp, se manifesta fi toate, , ,.. . cu CIOCI de a~ ~II Nopunea de adevar care a existat, s~ sp~~ in urma este to~ diferitiide ceea ~co!1Sld,er~p:ol ~ Ca a

.

C'
.

....

. . fi ID ormaJlon al "ln car e existii 0 cantitate iniensa de programe '1 tru tive ~l autonome' atat pozitive cat ~i negative. Programe e d'IS c.. ' 1 ' eXls... ID câm p ul informaponal ca un organlsm 'programele rau Ul '.." , . independent, guvernat de anum~te legl, " Cum am 1 uatcuno~ tI' nt' d e existent. Programelor dlstructlve ,,, ... . . I ~Icum am - neeput sa luerez cu ele? Cereetarea ~I an al'1Z8 .
,
.

uno~ tem deja faptul ca gândurileomului creeaza un sistem

structurilor

biocâmpurilor

demonstreazii

." ca ID

"pul cam

<

'"
174 "
, ",,-: J

1

11'

"-",

,

. . 1 . ... abl deVlOe meV1t 1 0' pr~d1i a unui asemenea . "c!\re "VIrus'.

175

infor(ll&ponal ,lu'fq~~1ui' ~i womenirÎi exista maseimari de pr.ograme distnictiv~ autono~e,' fo~e put~iee, creat~ de oameni m decursul riiÎJltorani. Aceste pr(lgrame sunt ca un fe!de b\>a1a~idepind Î1Imic;amasura, de con~inta umana, pot trece ne&tingherite dÎJ1tr-un,oâml'Îl1tr"~ttd ~i ~iar sa pritpeasœsprijin, din.,~at!ea ,.bloCUlui, n~fI.~~'progJ1lme' ~ alomenirji,.,'A<;este ptogtaniesuI1t ,neutre panil ÎiicliPa În care nu aparcondipile pentruactjvarea lor. Deindata ce omul a 'dechin~at Mte triiiri negative sau.ID procesul' .tratan1.entu~ a ~parutneCesitatea ~liminarii acestor program.e, eleÎncepsii se activeze ~'oa1\erepede ~Iacest luçru ,se des~oarâÎntr-un mod 'foarte Qrigih~incepe activitatea pestrucfurileinformati~na!efine. Omul nu d~unede organ~ caI:.eslFconttpleze ~~pfop~se, de aceea de decurg pe h/Jobservate. Putemsii' le numim;;bol\" 'sau" vi~i" Î!1sa,;viru~ii" disttUgeriise ilctiveaza.~idec1an~eazâ programele de.wstrugere il omului. Gând orgallÎs!I:\ulfncaicaLegileSupreme, se abate de la calea evo!utlva,i 'se;defo~ea2;a '~tructimienergetica, }tpar bre~e
Îns~ten)1,Jl sii~'(}efe!1siv, ,§i,.1Ii.dfiVirte,0, J!f.It~. ,!1~/l,fâ'p~tru 'VitttsUl,i;câte'Bta6pli1tê~t'mb'Ji!ft~;ùnril~eri1 ponltl-v:- Pêa~p;;a -

În -' "~ permanenla ne p~de~tegr e~dile.'Ïn ce fel actioneazii"VI11Isul . al' t ,cum se dezvolta el, ~ mIfi ~~a chiar pe mine. TrebUIe sa destuI' de periculos pentru ca recunosc ca acest studlU a, ~ fi tale atât trliè'Cat ~i grupului gre~elile mele putea~ sii-m~~~ddiferite maiadii, structurile
.

ÎmJireuna
,

,

~ care lucramilii biocâm?,unlor a~eStora,'.', observat ca din 1987 practic tap pacie nl11 prez mta 0 .acn VIzar~ a programelornegatÏye. Daca <t anumita forma e ta - . '-mc",c area legtlor se manlfies ..printr-o 1987dimenSlUm. a mamte . '1 i: dupa ' '. 1 devierilorstructnrale aleblOcampUn,° .. . defottBapllof au cr~cut conslderabll; au mceput sa"-'.villa ni~te ' l"'" pedepse muIt mal gr~e~ tru diferitele pacate. Ce, mseamna pedepsemultmm gre . 6::abmuHace ceva negatWÎItlpotriva . t- Capta Începesa se amplifice ',' sa sau.a unpi~lto~, atonel a~:: ~n biocâmput sau.A ctescut
"
..
,

,

,

,

.,

,

-

,

,

'-

"

.

! ~ 1 t 1 1
1

~st~.'~Lea ?f!gÎJ1~la -feloc'm\lI~I'I~c~ea,,\'~I1l~llor':~!f.IIJ>~~~~~ ootsttucroripebaza'açestbra.' o.:r,neI\1rea,caretncepe sa se aliata Cfelac~~ cea dteapta (iar calea .ceadreapta 0 i:ansfituie c°rrÎW!iunea:cu T)ni~ersril), .empedepsit~ prin 'a~ti~ea . ptogr~el<)rneg~iNe ~~,'$e 1~in'ulteScm;Struct\iril~1'Sj)iritualepe care le ~i'iilstni~.'Deoaiece 'cotpm §iSpiriful cOnstitUleun 'sÎstem energo-inrormaponaJ unie," ;,infectia'~ lanivelul' structurilor spirituale distt.uge mai Întâ'Î suf\etul Onlului dup'â care ,trece la demolarea trupului. Programefe' autodistrugerii se pot uni ~i exista sub1011lla unor stI1icturi 8I.Itonome~, giisindu-~i timp de
'

deze~1 de on ~I sa se.actlVla putermc farta de ~cttUl1e,' , tutUror gândurilor negative, il gârtduril0r Îndreptate spre ra~ ~I resiune Întrucât.gândul este 0 bune se .atlO nalii. at â~ gan ,\ln 'le reie' cât ~~le Unita te, ' iof0 rm . ' .., .. .. . .., . +J"".'eÎnultiinii - structtJn al" apo t 11'1slSteme }D,6rma!"",,,, . . " teunesc ln
, ,

,

,

,'.

,

1

'

:

..,

,

,

,

,

,

,

"

deceriii ÎD campul comUn al' OInenirii,' incearca slipiitninda

ÎR
'

orgamsmulm. Daell o~ . . c 'unea se 'Îndreitptaspre piistreze integritatea. spm~:u~~~e;e~a fie bolnav mmdes.De , destramarea corpulm ~ztc. ' aceea bolile grave ,nu mtot d eauna sunt. un rau Întrucât protejeaza , . .. ' w 1 Îtnpotrivademoam stroctu rilor spm_tuale . AI "" el "stau luenirile
. .
,

. al ~aSe ani În ,campul, Iinf, ~rmatto~u al omenirii are loc activarea Qrientate ~ spre ravietuire ~i spre' distrugere. structurilor " 1 . . '.. " e 'comporta stru cttJn 1 orien tate spre e Foarte mter,~ts '. '. 1 ii.nd,sa distrug~ structurile di$tritgere.Îi1ainte. de,wate, e e 'deza gareafizicà a spiri~ate p~ni()rdlale 'care, etlc,' tinde sa ar:I:h~:portlln:t
'
' , ,

~

'

,

"

'

,

,

,

,

'

'

,

psihii:,În sutlet' pentru ca amuis! le activeie la nivelul comportamentului. Programele se comporta ca un rvUustipic, care"patninzâi1dri1aimtâiÎntr-o ,eeltiIa'izolatii, ,ajun$~. sâ. se mmulteasca ,~I sa distrugii.' ,.mb-eg brganismU1f" Vifusul ihfoinllijidna/ lariÎvelul câmpu1ui spiritual a/ omenirH'reprezinta diavolul de car~sescriei'it Biblie. Daca omul nu nierge pe ca/.ea dezvoltiirii 'spiritUa/e ~i Începe sa renege legile Universului, el
~" 11

lt tul distroge~ structurilor , 'd tita spirituale. În acest caz ea va uce la dezintegrarea fizica.,' 1 . . ctI ' pnmu 1 caz Care, m mdelungata mea pra, ca m-a fileut sa simt ce , , can,d ,onbaalaeSterezua une,.
'
"

,

'

,

Înseamna

un program

cKstruct1v,

'.

,

,

Analizam. cau~ele pentru care un tânar, bun, ~~priete::, . c~ manlfestat dmtr-o. datii 0 agresivitate putermca m rap . prietenul sau. Anallza, cauzel a aratat ca, În trlare,
,

1

,

1

176

,

177
. ~ .

~mportamel'i~11 il era qete1lJ1in~t de tatâl, sau.' Pragramul .de dlstrugc:re se.831iea Î11 ,biccâmpIII tatâl1,li; acesta Îl acttv* iar fiul ~-a P\IIi.In apbcar~ la niVelui c?mpcrtamentuiui. Am Î11cbeiat aCest " caz,ml-am t~~at l~crul ~1, p.este 0 (Ira, Î11timpce, mergeam

.
,

,pnn crlil!l,.am~lmp! di.ntr-c data un ata.c n~teptat ~,neÎnteles. Av~ ~n~tuI.:a CIneva.a luat un bat ~i Ii Î11ceput sa,.mi ameti~creIem ln cap, tCtul a inceputsâ mi se Î11~a. În

Întotd~~a. prin ,faza:denlolirii vechiIcr st~cturi. Creatia este abligatOriulegi$. d~ demolare, dar În creape demolarea trebUle . si- fie eontralati. ,Privit din aeest punet de vedere, rlm/ nu este altom decât binele scapat -de-sub ccntrcl.. . .. '' L>acâ la' baza deq1.c!ârii sta un Începutsplritual, atu~cI . demolarea cr~, Însi cand spiritualul seaci" de~olarea de\lme
de neconttclat.' .

~~de~~alat.,§tarea mi se "Î11rautâteacu flecare minut. ~pa aeeea ~nslmtIt ca mJmm.pot merge..A trebuit,sa,!l1a ~ezpe ()banci ~i .~ .doml vrec clnClSprezeçeminute. M-am trezit, Însâ staxea mea era la fel deproasta. Mergeam de parei Înctam În unt. Îmi venea
fcatte grel1sà Înaintez.

fatll ocMar, m-a ~uprins ~biciuneg~nerala. S~a flzicape care aveam eraaceeaca ~ Clneva ma Î11v~rt... te Intr ,.0 d.'
.0
,

'

,

,

'...

,

"

'

'.'

"',~,

,-

o.wv

" ',,-m"'itna

v

,

~

aveam senzatia uneigreutiti

rellle de

parca, ~Ineva ml~~ fi pus un sac În wei. Acéasta stare a fest produsa 4e at~cul~ergetic al tatâlui. tâniiru1ui. În timp ee . ~Iall>gam:~ I.ntrat Ill. ccntact cu biacâmpuLacestuia ~iel, a .lIlceput S3;1Jj,a atace detitul deprofesionist.Cu ,tome ca elÎl1Bu~i habar n-IlVea.a<:~ee}l ce se .petrece, ,Încareitura autodÎstructiva dln ,.~bC9~e~~I.AA\I filncpcna., actÎV. ~(,c8W\1u1ilU,Ito~m de d,~~gere'~I\1 \l1ccâ,?Wul, tatiilui.tâniinllui.meupacient puteaJucra a~t Impc~V:1l;UICat~I., IIlpc.trIva, ltpr canieni $Ljneila nivelu! l ! a fizicreal.l~lfe.a era. ~a Sll1gura: trebuia sa aCticnezasupra acestel strl.lC~n agreslve.Întrucât.structuriJe distructive 'se nutrescdin II}ciilc~ealegi1cr În rapottul. Cq. camenii, prin .!'rc_ducer~au~1 rau,. ,pM uClderea-iubirii, amlt~ali".ât tcate Inciilc5rile legilcr ccmlSe de tatâl baiatului,' de stramc~ii acestuia . ccrectia neCt)sara. ~ numai dupa aceea atacurile a~ ~ procedat lacc~yinsca, Inc~~t.M.am cCntact cu unprpgramnegativ, este pcsI~da .0 puterlllca agreslUne nu numai la. niveLinfcrmaticnal, dar ~lla cel blOe\fergetic, .

, Din llCeastacauza civilizatiile Care ~-au epuizat splntual1tatea ','Cc,. se autodistrug~ distrug ~ce.i Înju~. '.. . Mâuitlate1evizor ~a~dc,fraza: ,;Nlclodati pana.acumraul n.; fost ,Mât de &eXUal;~. vcrba de reclam~ ualll: na~ film Er;!. ac;estlucru? InfcrmatIa. ~f1~lta, pnn amcirican,CeÎnse~: intermediuiprimei ceaJwe nuse:ccntroleaza pnn num,c ~Inu ~te cprita, Daca agresivitatea ~cbcara pânila ~I".elulpnmel.eeakre, atunci blocarea' ei prin mtemul 'autcre~ se, .reallZel\.Zi pe seamasterilititii femei~a mcqii saua bclu grave a ccpiilor el. de.-a .Acestmecanism 'fuI)ctioneazapqat, Întinzându-se, unecn . lunguJ ,8 ~orva ge1'ieratii.Acumvi~atuturor proceselor,. ntmul vietij, puterea de influentar~ a ~alnemlcr unul asupra eelullalt au crescut atat œ rouit; Încât ccnectarea SlsteJ;QulUlde.ut~regla:e
Întâ17z.ie uneori ~ nu are Ice" acumularea . de agre8\vitate ,Ill . . . structurile informationale ereditare. ,. '.

,"

'

. .

.

.

,

Înatta Întregii lumi,În .specialÎn America, are Icc' prolife~ea violentei. îri' ultimul titnp se .observa ascclerea VIOIeI1~el cu sexual,itatea. Ce se Întâmpli cu cmul care vizicneaza filme ca~ fac apclcgia viclentei? Agresivitatea ~a subccn~tIenta se 1:\'ansfera În prim.a ceakra~i devine neecntralabIlâ. ' ,
.
,
.

,

.

~

"

"

',Recent

am Ïacut .0 interesanti

diagnosticare.

Era vorba

~,o

,

Ce Înseanlnii rau/?
.' , ," J{ .'

'

Es~ imperfectiunea ncastra. Una ~ acee~i fap!itÎn diferite ccnditll pcate avea semnificatii" diverse. Care-i dif~enta? Din punctul de, v.edere al mecanismului karmic, rauI Înseatnna demclare, binde - creatie. îl1sa dezvcltarea ncului trece

catell cu un grad Înalt de agresivitate: Cineva I-a sÏatu~tpe stapan sa..i dea ,narcotice, dupa' care agreslV1tateadlll ccmpcrtamentul, el .. a dis~t ~imult timp a fast un animal blând, Iim~tIt., Dupa câteva luni cateaua a niiscut ~l... ~I-a mancat prcpm
pui. Stapânul a fcst nevcit s-c Împ~~. . ,. " . Analizez situatia. Câmele avea III zcnacapulUl un putermc centra' alagresivitatii, fcrmat din cauza unel ndlcate agreslvltalI . cc~iente a stapânului.

178

"",

179
,
'

' 'iJishliJ~~'~':~iitatea
""c",",

,H,~"~~& '-"IUtTcl>ticul,œDtntlfa8resivdtü~~ui AHi Întrtat, Îni~ceakfa dincare cauza s"aU niscut citei cU 0 a~1iridica1Rçate~imultiplicattrapid Îfi CâmpulacestOR. I:antulcrC§terii agresivitiPf afü;ltintreruptinsa izvondacesteia a , I-,~~,,'~q "'''' "' ', " -,':;:"",,c'i'" 'v' " " "
,
,

legitura~",

omului, ~i nec~itatea
'

respectiirii

dec~

,

,

'

,-

,,

,

,

,

",

'"

"

".,},;(~:",'

,

. Tratez, pe unul, pe altul ~i simt p puternica actiVllfea programelor negative" Acest lucru' dQved~te faptul 'ca, Îtl geneiaI, Încâmpul omenirii,eXÎstii un mediu agt;eSiv care,se ,~hrlin~e .pe seama mciilciriide catre OatDenj,a ~r Supreme, . Am decis ,si verifie daca'omtIDirea, .ca' OfganÎSmuni~,prezintii mciilcm ,aie legilor,.De, Îndatii 'C6;tUnilic.ercatsàajung, la.acest , nive! am ~tit un Putemic ,atacimpotrivamea, Am ,Început si catit,'d4tpartea ,cui ;venea ',atacul' Deobicei g~sc, persoana, cercetez deladistantii biocâmpul,acestoia, efectuez corectiile necesare'~ elimin atacurile.Aiciinsa am Înteles,câ nu eravorba de 0,petso~eoncTeti: Am, ajuns,ditect laprogramul general. al agresivitiitii:,Cind .amifincercatl&fo cerce1ez dinpunctul de vedere
'
'

,

. ;Z'e se ~POrtà ca 0 fiID~~;I;' Înce 'sa se opuna ~ sa ma atace.Eu $i,probabll Într~oalii~vindecator. mi apar: Mi~c .un".!8itivindeciitori de ÎIIalta clasii, Boalanu-I ci acest lucru il slmt ~." trebuie azvârlit din trup, ea este doar. un bulgare de nMolçare ". d "1 1 " ppat unor~nism wu c.are~ e fi;foarte agresÏv. $1daca vm eca oru . I~ceput tr8teze În mod incorect, atunci fie
.' ' ", '
'
"

a:uta.a:~r'e::~velurile,firie .CiJid

~

~i~u de ba!lii, ~ceasta

nua gaslt cauza .~I

'

~ na fie va asupra sa boala ci el nu va.reu~ sa VlJIdece 01 wI~ui.s-au lua programului de a " n . acestulapn. asl!nilarea ,"mecaOlsm b Inavirea p'iicientului sau.' B oa1 a a ,distrugere care' a ~U8 1 11110 tr ebuie s-o ,.., 1imu l, se ,œmpoJ1i" omeOlm ~n plan sm1'ltual. dlavo s t'.-~ L ~tiv recunosC, mult mal 1t~ve decât bolile de la nivelulfiZlc, a 'm It mai palide decât nivelunle fine acest mvel,programe le suntu, extrem de d agreS1ve ~1 ." poarta
'

~

,

,

'

,

"

'

'

,

,

,

,

,

al Întregi[omeniri,'sa viid;dacârpot sa ajutcuceva,;ainceputo

,

tezistenta)turbat~; Ig,.a ~t, ataCul' programului negativ ,central. .'~Mta ,iii.' umesc, eu diav:ol. Am testat,p~ett:ii n acesteia:agresiVitate ,'con~tie~ - 'minusdou! .sutezece, awesivitatea.subco~tientii plus doua sute," zece. Aceasta 1Dseamnaea acest program nupoaten fixat Înmodco~tient, el -este nesesizabi1;, Îtlschimb,agresivitlitea subcon~til:!l~ ,este maro~~.Faptulci,boaia se opune in~erventiei medicu1ui I-am observat demult. $amanii'În astfel de cazuri'spuneau: ;,Trebuie izgonii duhul rau", Din punctulde vedere al bioenergeticii "duhul rau" Jlconstifuie pn,'J.gramulde"distrugere. Gmul care.Încalc,a Legile Supreme include În biocâmpul sau un program de , diStrogere ~i,acest lucru are loc: la dlferite nivele În planul fizic, $amanul, avind 0 informatie suboo~entii in legatura cu acest luem; Îndreaptii, structura ,biocâmpului omului, insa nu ÎntotdeauÎla el putea sa dea ni~te indicatii, precise privind compo\1lU11entul,corect. Când vraeii ~i vrajitorii' ii spuneau' omului ca acesta .se comportii incorect §i de aceea În eL~i~auflicut siila~ul duhurikrele, ei, prin aceasta, confirmau in rnod intuitiv
"

,

unele acestea ,?evm """ , invent1v,mergand pin~~~ ~~troduCereain subcon~tientul omului " " aunui program de auJodistrugere~ Omul careincearcasa se lupte 'de la aceSta 0 Încarcatura cu un program negatlv ~n,m~ectia demoliirii lui ca sistem distru ctiva care actIoneaza ,ln . lll, , 1 a, Cnd gru pui ,meu a "'- Cercat sa actioneze
" '
"
" '

'

,

'

,

,

-

,

,

,

,

,
,

bioenerglIDc"asupta .~es"tul pr 0 am s-~ decl~at un puterOlc Çli, d.c:asup r:rno~tra . s"a,pogorât Clivafoarte atac. EXISta senzatla 'lin ~ moale care ne sugea IDtreagaenergte.
,

al informaJ1<>lI, '
,

,

,

,

'

'

ative se poate Rezistenta programelor ?e;i-aconfirmatCât manifesta lli mod de puternice, : dlfent Cazul . care u~eaza ,. t fi astfehde manifestiin, , , , po pencu 1 oase ~I. surnnnzatoare t' ' a, ' , , porter al unUl coU' dl ' an des pre bioenergœ ~I .

.'
,

,

'

"

Dlseutam cu un"r'e
'

'

venit .vorba de dlavohsm, SCdt1:'~m~iserica cre~tina considera Se a n, ' probleme Înc;epuse deJa s~ , ri f'aramotiv'se explica prin ca.ln prezent marele nmnar de omom ducândaceasta afirmatœ , "' .. b"";' 0 m . Tra faptul ca dlavo1 1 s- a ';CUI <u" ID 'na ca aeum, din cauza actÎVlzani u .., Înlim baJul blOenergetl~llDSe ~ dezvolta ~i trec la Vlolen tel ID 0 amen!, se ' ' Permanente a 1del 1or. d Omenire 'care-I 1 '
,

"1

meu in pnvIDtaacestel

'

,

-

'

,

,

-

'

,

'

,

,

e actiune programe, 1,:. neg ative' acumu ate " ' " fi t e 'necontrolate, Am Început sa-! deterinina sa comlta. m~te ,ap . '

.\ '\'0
..

180
.'

<J

181
(

i.

.

.

expun.reponeruiUi acest mecanisrn$iamspuscitevatTaZe ln plus... Problema este cietica trebuje respectati inWte,inclusiv in utilizareainformatillor.CindvoTbeamam rostit eâtevaftaze

care ar fiputut aduceprejudicii cititorilor nepregitij:i.fiindci
.

" exetllplu:.o. cashuo arhitectur! nearrllonioasa,. desencle an\mate de. tip ;,Ton\ $1: erry" cu un inalt grad de agresivitate,pemuta. de J aee sub formi de ompe. care 0 impungem zilnic. Toate acestea sunt clemente,. aie agresivitiitii, ale reaIizarii programelor de
c

unele idei 'Suntdificil de insUfiç CâBd am inteiesacest lucru, l-am rugat si ~gi 0 portfune de douA minute .din inregistrare. Am deruIatoaseta'.~ am inc~t sA,~ergem. S-a~ totu~ Cil. exceptia frazei..cheie. $tergem din Mu ~i din nou rAmine acee~i bu pe care am vrutsa. 0 . eliminAm. Frazaplutea, migrind -aintr-unlocin altul alcasetei, PillA la .~. am ~f$vreo zoce minute din inregistrare insiiftaza respectivi n-am reu~it 8-0 eliminAm. Impresia era foarte ciudad. Cu un asemll11eafenomen miiintâlneam pentru prima oari.Am inceput si acponez la nivel . bioenergetic. $1:.n cele din urma,:am reu~it 8-0 elimin. AnaIizând i situati!l>8.ntintclesdinbiQcÎmpu'lmeu se g1sea un program de distrugere CRrese opunea puternic an\IJ,iIiiriisaie la nivelfizic. Aduce a misticism, insi. ac.est: &pt mis-a' intâmplataievea. Pericolul a eeea ce se cheami "diavo1ism~'se at1i in 001 ~i nu 'in

autodistrugerea omenirii.

,

'

afaraluL

.

.

.

înbiocâni.pul fiecirui 001;chiai ~a celui mai bun, mai ~erit ~imai etic poate exista un program de distrugere. Aceasta e greu de .depistat prin lIlijloacele ob~nuite.EI se dezvolt! ~i, ca un virus, ocupa structurile fine,' sufletul,iI schimonos~te; $1:-1 deformeaza. ln fapt in prezent a inceput sa se deruleze programul de distrugere al omeniriL Capacitatea energetici. a sufletului este foarte mare. Comitând 0 fapt! reprobabili, poti sa te simti excelent din punct de vedere fizic. BoIile pot incepe dupa câtiva ani insa destrAmarea spirituala condamna la boli mai des pe copii ~i'pe nepoti. Omul care .a savâqit 0 fapt! reprobabili nu simte aeest lucru ~i nici nu Î11!clege:odat! decl~at, .programul de distrugere evolueaza in structura biocampului in mod autonom. Subco~tientul nostru eSte acum incredibil de agresiv. Am inteles acest lucm relativ recent $1: m ÎncepUt sa caut motivele. a ; S-a dovedit ~ii, daca. Înainte agresivitatea era alimenta'!a de cruzime la nivelul actului comis, acum ea este alimentatii de amanunte nesemnificative la prima vedere, din viata noastra ca de

Calit!ple' profesionaIe, InteHgen1a,'taientul nu oonstituie cel mai important lucru la om.Tendintacatre perfecponarea doar a deprinderilor profesionale, tiri aspiratia la dezvoltarea ~pirituala, poate duce la "eliminarea" omului de catredestin. Încerciirilede . perfectionare Ïara intelegQrea legilorimiversale ~i ale dezvoltirii etice surtt deosebit de nociveirt bioenergetica. Aceast! tendinlâ duce la fapt\ll ca urma$ii no~tri, copiii ~i nêpotii, au din ce Înce mai multe posibiliHi(ibioenergetice ~i din lie io ce mai putiJ1e forte pentru utilizareacOI\ecta.a acestQr posibilita!i. Forta'iese de sub eontro\ ~i, prin simpla hotarare de genul "Mâine,eu voi dev'eni bun" ~ I1Uva,puteafi tinutii În frâu. Cunosc un .tânar pe care destinul.l-a Tacutsiisimta cetnseamna forta lara'etica.' . . Odata, Împœuni\. cu ,un .grup de bioener~eticieni, ~fectuam diagnosticarea de la distanta a marinarilor HilaliÎn cursa..ln pauzii a venit la mine un barbaqi rn-a rugat sa".!consult pc flul sau. Am (ost de acord.' În Încaperea intrat un tânir de vreo douazeci ~idoi deani C\l 0 ntini absent! ~i.cu privireaMinsii. Tânarul a \lrmat de câteva ori un tratamenf'cu ~oc insulinic, Însa starea 1ui a ramas grava ~i, mai ales, de neinteles pentru medici. L-am mgat sa-mipoveste~sca
.'

despre el.

'

.

evenimente ~i rn-am ,ciiznit s.a.ma. antrenez ~i sa dezvolt aceste capacititi. ln timpul sefV1clUlulmllttar putenle mele de influentare au crescut ~i am inceput sa citesc gândurile oamenilor

.-

În copilirie am observa! ci am puterea de a prezice unele

~sa leinfluentez vointa.

, .'

..

- Stârtd in post, Î~icontinua tâniirul.relatarea, am viizut ni~te . .oameni care incercau sa escaladeze gardul Îtitr-un loc interzis ~i ". .!;l'a de ajuns sa ordon În gând, ca omul ~icadea de pe gard. Sau . ' . ." mergea Înaintea mea un biir~at cu 0 saco~a plina cu vese!a. .: ~;omand În gând: "Cazt!" ~I 10 cltpa aceea el cade ~I sparge , :,j;> .,., 't-,'-:
. "
'
,

,,

,

:",_,...",

.<-.

j'Ir;

.

1;"

<

.-.".,..,.."

"', ...,

''i'

18Z,
,l, ,',,'0 "", "

"
Erau la
" '.:'

,

.

IIJ3

,='~~1'~::=d~:=:~'
J. ,

sI;~UitIa'~~~1i8l!'t'~~;'f:'!!\'
M-amtat'la.'

'r IM'~'\ii\f,';.'~:

pararnetni
.

.a~vit!fiidnltufui,
':.

'1l!~'.~~9;,;

~"",,~,~+~eli~'ie\ll indrep4tl,$pre distN~~e. . '.';, .'.. :în~;ttmptân8rul~1:tlep~a:nuntJnle:
,.. <:\I,tinlpula,m

."i<'"

.

.

..,...Once, aOtirita:ti la,niwlul biocâmpului trebpiecontrolatâ printr~oetiea strictii. Daca aeest. luCIiJ nu se intâm.pla, atuoei cre~reaposibilitltilor 'Îlftrece orientarea OInului CCie& se ~i ce intâmplâcu fiul dUmneavoastra.M~naÎ~i mar~te viteza in limp ce ~oferutincepe sitmotiie. Ge rezwtat poate avea '0 asemenea etttSatrtl!far.ade 0 catastrota?,Capacitâtile deosebite~i egoismul

interior'mo~tenite de la tiltlIau fO$tintârite de supirl1;ile~iura

inœputd

observca 'aptitullilIile mele SUnf

.q~~ spœa'taU'm.spre'~ere.,~fOSt sfituit sa ma -~ duc,l.itiiseQta ~,.mibo~.Îhtitnpul~oteztUu~ când am fost 'ttèÇtJt. prina\tar,i~'i#rnt,)tJI,~'PI"çJs;.artiroptceva.~ 'R1Jl' $itIltito ~risii~ chiJluitoatetristete;CitevÙ:Îie am fost iatr-;; sUite 'ingtoiitoare,dtq>1i ';'eare.am 'venit 'la preotul eare ma . bote~e$i. i-am~puscamor: .~Preotril mi~~ s~us sa...mi,ptin DQJlptea sub 'pern! biblia. Pimin~ Î1t/i~ra $i.mairiiuca $i.eum~pullJYi..ar fifost aplatizat Peo.~I:Când,,'lasfatui ptec;tulUi; am'inceputsa citese rugaeiuui,incameriise" des&ideau ,ferestrele, u$a,' Mara Începea saploua.Dqpl eateva !uni de asemen:ea ehinuri ainajuns fntr-~ ) .eliIJica~pSihilitrie.,' . '
'

dtimneavoastra, La fiul dumneavoastrl asurvenit 0 reeodare a biocâmpurilor ~ el s-a transfotmat iil.tt-oo'aparatdis'tructiv.Dacii mainte Vreme pedeapsa pentru aceste fapte il ajungeapeomdoar ,Într-o viatiNiitoare, aCU1l1 ~tproces".a SQlrt8t la numai-câJÎva
an'i..., l,'

Cu foar eâpva ani in urma,când tratant bolile~

-

'1:.

.;~;

mâinÎle ~

nu vedeam eauzelelor,ain Încercat sa vindec ofetitlde treiluni
deoinfeepecare nu <:Wain fata niei unui antibiotic. Am aprins la biserici 0 lumânarep~tru slnatateaei ~i,dupa. cit~ minute (dupa cum am caleulateumaitâbriu), fata aintratÎn'Colril'~ia. fost'dusâ lareanimare: Eta de' asemenea' urtiC&Z de. eedare negativlabioenergiei copiltilui. Ma)11a'copiluMa looservatca, ,aturtci cândease suplra fuartetaI'e pe eineva, acest.!~cn.i dueea '. de Celemai multe orlla moartea celui cateii provoca'supirareaii' ~Concen:trareaasUpra urei.~ ofenselor a dust. rooodarea biotlâmpurilorretitei~içllndmecaniSmulerimei a avutun impact CUbioer~gia bisericii, fetira era aproape si rnoara. Ceva asemlil1itqr se Întâmpli~''CU''fiul.dumneavoastra, ii explic"eu mamei. tânirului. Analizap..va, cu atenpe intreaga viail, Amintip.vatoate'caZqrile de supàrare~iuri pe cafe Ie'-aptrlitin special !utimpul .sa;cinii. Rugap.-va in. gând la Dumnezeu~i cerep-iiertare pentru toate iar dupa aceea iertap-i pe top cei cate .v-aUprovocat suparari. De asemenea cereti-Ie in gând iertare]a totieei pe eare i~ati,fipuf4tjigni in intreaga dumneavoastra vi. depânii: aeum. Sopd dumneavoastra trebuie sa faeiacelqi lucru: . Peste doua zile pirintii tânlrului mi~au povestit ca acestuÎa a Început. sa-irevina. bunadispozitie iar lor sperarita. În
Însanato~irea lui.

t

..,...;PIi~

si-I ajutaji,Jn vretm'fel.pefiul
'.

,',

"

men? m~a intrebat
,",
.

'tati! $~Iui.
L-am 'luat

'.

,.

~i i-am explieafea adevArata eauza' a bolii fiului se afll ilf ei, ÎrIplrinti. ' . Sopa'dumneavoastra ar putea vern? " . '..;..-Desigur, indouhile vafiaici. . -~i ia~ diseut Cufemeia; obosita, epuizatl de' chinuri, marna tanlirului. . . .',' . -'. 'Problemeie fiului sunt, În bunapll1:te 'determinate de orientarea dumneavoastrl incorecta,' de conceppa deformatli pe eare 0 avep.. Fiul dumneavoastrp poate fi numitun mag negru. Pe linie pliteml el a mo~tenitn~e ca1iiap bioenergel:ieé,deosebite iarde la,dumneavoilstriura fil.tideoamt1/li. DecoJ..ati urât atât . de putemic p~ so1UJ dUmneavollStrlin Iimpul.saranÎi?, - El ~e urt tip 'extrem de dur ~iintotdeaimaa avat telidinta de a mi domina: El are mari Înclinapi pentru hipnoza. în familie se ~tiefaptul elbunicUl sàu a fostvr!ijitot.

pe tatli bliatu1ui' În' camera 8l!tuntl

.-

Iar eu m-am convins Înca o'dataei niv~lul spiritua\ trebuie sa fie Îiltotdeaooa deasupra posibilitatilor.omului. . .

.

.

'.

'

,

1

,lU

""

185
, '

"Oamcmii aœrr,t,~, repreœt1

.

,y
'

, "

destuJ OIIi.nebulo&cceaCe, ar

pute&; i-\tj.JbcD~ntUl. ,.De ~. f

~deJ'eaanaeeastitona

complex.fÎI>primej4,io~!$e realizeaZtnu la, un niveleticci la unul"prini:itfv,~'Ja>nivelulsho.w-programelor '"a unar biaenergeticie1)i'?e;"cl~mPDdi~'. ~Co1l§tientubre~tii a zonam,ultpl"e!l'senoasa ,,$imult preapericulDas!."Sate zona 'unei etici s~are~tru ci la ni~ bio<;âmpurilornoi S\Jnteln1uft
,

lat unitar'$iari~incii1C&(eseintoarce autpmat qupatrivacelui Ce
,~:i~Omis-.o;igna~a'L4e1iber~ '~Ia~,prin.:f~\cil,,()amenii ~r",prQb1eme1ar eticii,este' \ÇQ,aSpÎf&pi,actfve ,pentru"
"

C1U1Q8fterepot fi,~
,

.daCi~vri;jlto(.40rette $i-rfaci un,rauv.U:tilneisale" el trePuie si a lipseasd de apirare. Cel'IIU1Lbun SÎ8tem defensival omuluiÎI rep~tt coltl'!/ti,.n6JICU,{1nivCtsui ~areceatuncicand, t1ai sunu:tnoparte Il~versul~ !tjt.\~1JlnVIMer~i1i.jl po.filipsipe i o~ deep~~jwpand ~easti;le~Juc~qare devine PQsibii ponsp~ faptelor.oltlulQide ÎJ)citlc;ateaLegilor"Supreroe. Cmn-s~~n~ ~tluent? Sa .ZÎC!'m,caeu "prezint Il~te tulburiri ~ce: IIJlwdID p!t:intii~ tatil.sau mama,adatitau uri~,~a!kofeQSatpe, ~n~~eziçAAdU+Se,inaeest mod, de ~nl'vers, ~jubire, A~te pUilete.e ,de ,culpii1u prins Vlgaareln,structuracimpulllimeu inf~atiana.i,s-al,l intensifieat ~i, daci mainte ele, praotic nu aveau..nici 0- influentit asupra ifaptelor.' me1e,iacum,,'m~du-se,! au. Îllceput' sa-mi ~etemJine .ln mad activ Comp()rt~entttl. Eu insümi Începsâ

Am.t~~ aCtÎ\lnilevriijitqri1ar.c;um .Iucrea.zaet? Areie~itc~
'

Ja.pragrameIede.~tOdi'stnlsere.

Acest fapt duce Ja odestramare ~. mai pute.rnica a calitittilar sale spiritUaie ~i ladegènerare.,Cum se spune m biserica, "dacit .amul nU.merge spre Dumneieu,atUnci merg\'; !!pre diavo!." ÎIltrucât orice faptâ' de-a naas~a, ,se n.xeazâin' câmpul infarinatianal ~i iiIfluet:l!eaziicomponameiltul .~ destinul nastru, tDt ceea ~ este Îndreptat, Împotriva legilor iubirii §i UIlitâtii ne ,mdepârtea4 de Urrivers, pravbacâ dezvol4U'ea ~ intensificarea progfamelar.de distrugere.De.ceea~~ia faptiiÎntâmplatoare Ile poate iiIfluen\:!isaal1a, Întregu} $ens al eticii r~dâ În faptul de' a nu . acumula a karmâ negativa'care, ajl,lngând la un anun'lit marnent, Se paate activiza ~i paateincepe sa nedistrugâ atatpe noLcat §Î pj!-capiii n~tri.
U).

La cansultatie auvenit parintii unui baietel de im'an~i jumiitate. Un Caz camplicat: :capiluls-a aprit din cr~e. Mi uit lacauzii. La baza balii~*,e'a ucid6fea dragastei,Pârintii au ,ucis iubirea unuI În celâlalt cucâtiva ani Înainte de n~ea copilului ~ia.ceast~ ~estrâmare a ~cturil(.}i spiritua,Ie,faarte putemica $i cU 'c1irec1i~preçisâ,...jfarmat ~pro~. care are acum a existent!... autunomâ,i.:<in,,',bia.pulcopilului..Stn.K1tutile biooâmpului . capiluIui!ii.tntÎntr~atâtde defarmate Încat!eM, sau
, ,,1 ", '.

, ;J.. ,1;

mviatitVcl fi ilâ1Ïnili1'iteascisemeniiiarorglifliRTl'iulblOcheazâ.
a~tiipasibilitateprintt-o.baali
.

gttava. Dacamedicina va mv~!a

sa vindecetrupul §i va re~i sa eliminebaala deJa'nivelul fizic,
.atut1civa tr~ui salle. ~eptiim la' degenerarea Întregii amenu; mtrucat numiirul oamenilor care triiiesc Iiumai pentru .a-i distruge pe aI!ii.cr~te .vertiginos, $i prablema nu canst8:În faptul cit.ar trebui.8ft refuziimtrata.n).entul ci ma.1 practiaain, mad adecvat, altfe! 'BevOr adeveri' pr~berile lui Nostradamus: ';,La ~ttil acestui veac var üpiJea oamenii-di-aci, a eAlar rapunede a fi.a va . '. . constituidistrugereaaltotaameni", .La' Eetersburg numarilJ copiilar care suferii de"bali mintali!.fi' psihiœ.În ultimul1itiJ:P aiaescut brusc, ,ceeace Înse8mni;A~

mcalçLegile SuPI:eJI1t1, .legàtura melt.cu. Univemtl, devine tat !l1ai precari,~i 'de a,iciIncola are.' lac'mod.e1area '!Dell proprie. Pragramele. de mstrugere au. ,un comportament extfem' de inve~v. Elc pravOacâ a pu~:acti~ a.pragramelor negatlve. stoc,ate ln biocâmpul' omului. ,Ciind'amul.1inde .cittre unitate; iubire,resp&:tare . a Lc;giIorSupreroe În.el are lac a creFespirituali . rapidâ. ~i anno_eastru~, cimpului. ~~easta'reprezintâ de faptapiirl\fea.lui, imunitatea, .~ânâtatea~i . Vlltarul fenclt al urm~ilor ~i rudelar sale. Daci Însii amuIe . ~. agreslv,. e801St,. phn de riintate, el Intretine programul, de distruger~ aflat m stare-emboonarâundeva Îp -câmpul acestuia.
'

sistemele de blacare ". lucr~ prin iiItermediul dezinte~ psihicu1i.ri ~ trupului, Dar triedicina, neÎn!élegând adevaratete'. . .
cauze ale bali~ cat de curand va rezalva, cred, prablemele fizice, ~a ~i b~câ miicar ce farta malefica va pUlle ea.in libertate:

j

. ". \":":,'1"

'.

!f4
,

.'

"

~~Iii,Urât
1
, "
,

Je faptutane c

"

~i numai CODIIJI!icatea CUlin

,', "

(~eneacopilla'nivelulbiocâmpurilof

poatedeveni P~QII$ft.

l'.

l'.'

l'

;

~am
Y,o!

Îtl.t,

sâtratœCOpilul ~ asupra mea s-a pomit .aW:ul. sjQ.StnJ~t:i!e dt(qnnirii

oopi1<'~:«in ~ ~ jumatate, Care'gtÀ'cuminte la ffiatoi,osaÎn

~~;'n1a
";multip~

~tacIiprin subco~entul
aÇtiv.Mai~

CAPITOLUL VII
, ":L' ',f

~u4Ii~pilu4rile-aJI!

regisit 111 D1Î11Ç, 'prognunui de cü~e

aJI!siJntit oslâbiciun",tizicà.

~ritu;lll}~fin~- Ïnci:rcând sa-!. vindec pe copil aniptcfuat
;~~; sâudedistru~e Cate a inqep.ut sii-,mi demo\eze ~',l'iip4âmpultJj meu. Sti"POitte,'vorbi deci ~, faplUI ca, biQ,eo."get.i.cienii are,tratea2:a ta.ra~ vadaçe ~icwntra~~ c ,119~OSC m.etodele ~diagnOsticare a structurilor câmpului pot ~~,rwo~amelede di$trug~"i,În'1inal,daca ei;nuau 0 '~t";e1tceptio~a ~ o'aspiratie spiritUaIapermanent!; pot
;~

~'~

duphnWtip ÎnSiau ÎllceputsA$e d~u~e

'~~
~. ,

,

.jncheiere
l ,~ ,; ,:\

j;,
;y
,

;',
',,J,

~
, ' " " , ..~tr~o~i .n<$i co~l1erau,ç;a vi~spiritua1a a. oamenilor se Spn]1i1a. j>e.tretbalene. Prima balena. ~ repr~q~1i de ,cele zece . J,.b ~e ~ Pte l!I; \iI'a ~ M run C ~&i~J;~:'J ' ge-- I/' ,doua . b!IIW ° çonstt~ ' ,pilcatetapif8.le,:~,_~.treaa, tij!ena. - cciIètretrWtut!. ,Dacil )11PIjlV!,DH p~el. i?a1C!leavem o. ol\feçare Idee, ccle
, ,

~

~~~~
~ÎQ,~t. "i/r.'i:::):>,';;i:.':r\,..

J:epede~4egenerare. D~'piicate.acest proces este
c.

;1; , , \.

'."

"

...~ ;o;"l'.:d W,~.in.""" ~~!!'~: ..t4~\.d~ge'"orlP',p~!'1\iln~.q~d
,

(i;;;V~'

dis~ispirliului

",'il' obligii ,pe
"

°iU:' "sa se

'

,'

"

~~.o

tnaIti greei,vitateinstructuri1e a biotmpu\ui
"

fljpt ~oluLun\1isaniw, acest vAd 0 destrirnare

i3Pte' ~p.tecmitafe
" " , ' ,. ,

~' '~!IlJ!1t'
,

~19r\ '1aF1eg,' T()1ulbote~W;, fi .'" '.\)iaeriçiid. ,'pe'P()~j:iiJe ~ibOp~j,~ awf.' iJIf1uen~ as!Jpra . Il lUl' pendintotdeauna 0 isen ' 01' âmp U tru ,ca e,oergiab . 'cii,interi0IUl 'l: ~m
'

'

'

,

,

,

, -,

,

'

'.

' ,

,

,,,

,

,,,

,

~ dlfecponate
, ,

w.p!>rtant;~piiitualitatea:, Deaçeea, când În 'biserica seaduçe ul1 ~ilCll." o,:cedare. Degativa' ,a. biocinlpUrilor,çu pmernice defQ~.,ale structuriiDr ac~,œra",' impacIUI'asupra spiritUlui 4uceJa: OO/JCICta[eaidefol'tnajiilor.,din ~cturile,fine.Uneori,acest IUCIV Io.cp,~.seama inriutiitiriistirii fiziœ, copjhd putându-se are 'Unbolnlvi djJpi botez insâ Înf'~ aœst lucni:ii vindeca
" "" "
"'

,-"

-

,

,

,

",

asupra parametruiuj celui mai ,
,

,

,

,

,

",

". semetÎJl, "Iacomia; mania, zgârcet1ia, m§hn;rea, 1 invi~ .. desftâuI: . fusa iwnea' s-a schimbat mult in doua nillenii ~i a~ !, omenÎfe&a:~ 'considerabillista p~ateior §i une!edin ele, ~ , ç;umult~gr"ye~~dec#e de mat sus. Sa anah7Ji.m œltinur, , ..,: Impor4rite, cèle tna1. isttuctJ.ve. a , ' ,.}
"""',.,

j)ntria 'I!~1iI1.ri1i~,~ ~,sn~Ui AP°stot Joan ele~t aate ~îrrUnnitQarea Qrdine: mVlm., 'zgarcell1a, desfriu1, Iaconuê, , ""'\' . ' , "" """"''''''''''''!'''''' !;. ..':'" ''' '' '~clre "'' "" "'acesre ,"~ ' . ', ' se m~n;~ii ' " 'i::. " ' -

~ ,..,~= ~ obtirlutu:rmatoareaors::.e:, energetic'
,"
,,

"

,

;..,'

""

,

.
,.
, " , ,
,

,;,

,

,

,'; :', :'

-

,

,,

,

"

,

,

,

,

,

,

',

'

,

"

,

;

",

",,

'

"

"

"

"'"

"

"

nn oocmele PQ.atenunudintr-o data. ln
, '

"

,,

,

"'

,

,1,

,

'

'

"

,

,

"

,,

,

',

,-

"

'

"',,'"

"

-""","

'"

'"

,,',,

,',

,

,.,

,

,

"""

,

,

,,-"

,'-

,

""

",

.'

.v;

,

",'

1. Cel mai mare pacat astiizi il constituie Întremperea sa:rcinilince,Pând çu luna a çmcea.
",. ' ,

~
~ "

spirituaIe;,iiameliora'~
','
~
.' ',-,

vijtnrulsAu; al ~piilot
",i"
" ~.'
-,., {

~i'",

.co\ctate

ln :procesul dezvoltiiriiintrauterine fitul la,dif!:riteterrnOlll; refacedrumulpu:q.JrS deUDÎvel'Sindezvoltareasa luând con~ cu diferite ~te: .Cualte Iumi, 'çu Divinitatea, ~ cel mai striIIs

1~1!D a cincea

Junà: ,

'

.,

.~

";"

iB.
\

189

Starea feme~ in timpul sarcinii determinâ foarte multe În destinul viitorului om de aceea comportarnentul marnei'tTebuie subordo!)a!,in prim~ rând, inte~eselorcopilului iar a~ lucru
presupune 0 serie Întreaga de exigente: '. formarei spiritului ~i asP!.ri.tQajit8tucopilului are loc pâna la ~e luni ~i de I!ceea fenieia in ace8sta perioada trebuie sa se orienteze spre sentime~ele divine: dragoste, bunatate, smerenie, caritate. Hraita trebuie sa fie numai de natura Ii\cto::vegetariana care sa nu imp'iedice dezvoltarea spiritului copilului iar in, prinrele dQua luni lSiise limiteze doar la strictul necesar. Dupa ~ase luni se poate manca came ~i pe~te; delicatesele nulnai dupa luna a

.

4. Desl're,inciil~legate de .sentimentelede ura ~ jignire, de.o, comportwe grosOlana.tata.de oarneni, În carte s-a vorbit foarte';nult. AcesteÎncBlCiri e at1ii. locul al patrulea. s pe TrclJuia sa sun in Belgia, Am format numiirtli.centralei ,
intern8tionale

.

~~

auzit' un glas iritat:

.'

,.

~aptea;
~

-

.

'

dl?osebit de importantiieste
un tot uhitar' ,

Dumnezeusunt .

Iuna acincea . când flitul ~i

~i nu trebuie sa, se supere sllu sa ,tTaijlSca ni~te sentimente
oegative;, tTclJuie accepte 'cusenihata~ fea1itcrtea~a cum este ,sa el! ~i sii nu admitii parerile cte.rau În legatur1i, cu trecutulsau sa . ' ' grabeasca viitoruL .' " Toxicoza Clue chinliie adeseafemeile este rezultattJi unei gândiri incorecte ~i a unei cqncepfi,i"gre~ite.despfe lurne, MiUl deformapi )iQ!':nergetice,apat iii cazui cand cineva' din rude se dezicede ViitoruI-copil sau când are 0 atitudine negativa fa'ti de ferneia ÎnsMclriatii" ACeliti:a ,sUnt p91!f ceri!)teJe cele mai 1 elementare, l1i:respectRrl:aciiI:9ra poate aduce pr~udicii ÎiI1ense . . .sânâtiipi ~idestinului copilulul.
~ , . .

-În timpul sarcinii femeia trebuie sa fie lii1i~tita~i rabdatpare

.

. ""7~Astâzi eJgia nuise mai poate obpne, ,i În receptor s-a B auzi!siimnalul de Între~ Iaranici un fel de altiieJ'I~licatie, Am . mai:fotD,1atÎnca' data~iirulcentralei. De data,a~ta 0 voce 9 Iin~tI,.. plâcutii, mi-a 'ltplicat foarte l'oliticos ca nu se mai primese comenzi pen~' astiizi ~i'ca cel mai apropiat termen pentrti. convorbirear6 mâinela ora cinei dimineata. Am multumit ~arn Închis.,,M-arnuitat la câml'ul primei tel~oniste. Dupa convorbireacu D1iPe l a fost spin~cat ,i deformat. !ntr-un e .timp sgurtea poate avea diferite nepliceri ~ boli, pentru ca bioeâmpulmeu eraechilibrat~i grosolaniaeis-aintorsde 1,Inde a plecat ~ii-a prejudiciatsttJlcturabiocâmpului. " , $i 'cate asemenea"autotorturi" comitemzilnic!...
\.'

5. N~te deformàrÏ destul de paternice, ale câmp1,llui bioenergetic 'apar in cazul vorbirii de rau a obiectelorvii ,i nevii. . '. .Regula principaliia. igienei spirituall: ~iaexistentl:i,normale a structurilor ,biocâmpUqIor umane 0 constituie, Înciircâtura de iubire , caci 'iubirea este manifeistarea ce! mai Înaltii aunitiifi,i, '.a . .
armoniei luroii. ' .,

, 2. Foarte putern1ce deformàri pfOvoacii gânduriIe ~i Eaptele Îndreptate 'spre distrugerea sentimeritelot divine În sine sau În ait om, tradarea iubirii de dragul unor.avantaje materiale. . . 1 3. Pe locu\altreilea se giis~te astiizi regretul În legâtura cu trecutul, prezentul sau viitorul, dorinta .de ,a accelera sau de a. . Încetini evenimentele, adicâ atacurile Îndreptat&' impotriva timpului,
'.

Condipa existentl:i dl:plin\l a, omului 0 c()nstituie'cre,terea spirituala permanenta la'baza careia trebuie sa stea iubirea fatii de Univers, Jati de Întreg~i trecerea de la intregla parte, adica dragostea pentru pârinp,' pentru. copii, pentru sine. Acest proces trebuie sa fie neintrerupt, sa pulseze de la Întreg sl're parte ~i invers ~ numai atunci el va fi in concordanti cu armonia lumii ~i-iva aduce omulni bucuria viePi'~i sa.natate. . A rimas sa ne mai amintim ~i de ceade-a treia balena, de virtuple in eare ". ..mtraacestea trei: Credinta,. Speranta. ~i Iubirea; dar Iubirea ecea mai mare dintre ele".
1

"

.

...

./

.

j

.r -'

IIHJ

,.,

191

'~ile enulII~~ai'suS.sunt geooolle.EJrist!înili fi.,un grupsepanitde avertismentefo~ importante pentru œipe. eare metOdadiaga~ kamieijiVkatrage'inmod practic." Ii.a~ntionez mea odatii' petot! e~i: met.oQaeste
,ASimiltœa tehnicii complicatii ~i, ' foltrte ,pericmoasi. ponderomotbrografiei .estePo,sibilâ ÎDSâ difibUtatea 'met.odei conl>ti Îh ~~ ci .utilizatrea Aebnici a acesteia fariQ;;Îiaa1tji

,

spirttualitaU,aunei anaIizenemt.!'erupte:'isituapi1fu" 8pwte, ftra p~ilede rigœre, poateduce la urmariimpn1Vizibile.bucruI'

cel!œi-Împ?rtant Îl eonstituie faptnt camet.oda esœpericulollScâ ~nuIna,i., penttuunvind,ecAtdrSiab pregatit da.r,~ipentru ~av; ExiStio,seriede par.ticUhuititi"i condipi acarQtonerespectare

poateprovdca.:un rfiu orimlui.
' '

~,". .. < , 0 iritluetttare bi~'ergetici iIlcoJjelrtasau ,Ueglltivaasupra. naturUvii ~,primejdioasi poo rapiditatca reactiei de rispuns, iar asupra~lei iieViipM faptul oii reacfia din p.arteaacesteia; f d~i vine' maj lent, aréÎnSchimb>,~teUrmaiimblt mai distrugiitQ~" Voi da caexClnplu relatarile linui tâniircare,

' .

,.

avântat Îil rezolvarea 'ci"ln aeel moment Lazarev m-a prevenit ca În ni~te mâiIli neÎ11demaœtice metoda poate avea 0 influentii nefastA.asupra,celordiIl jur, 'N'-am giisit altceva mai bun de meut decâtsa masupar. pe el: Rezultatul ~ fast eutremuriitor:, am pierdut 0 jumatate de câmp, toa~a partea stân~a, de..a lungul;liniei de simet'rie a corpuluL Senzapa n-a fost dm cele mal placute. , Mel~ lucrus-a mtâmplat ~i cufiul cel ~. M-am speriat. Mii chilluia ÎngrijorareapentlU; sotie, copii$i chiar p~tru mille. Am . futeles cât de u~r e samori ~ Încii ÎmprC\lnacucei dragi $i apropiati. Lazarev rn-a seas din imp/lS,~i cu asta ar fi .ttebUit sa - ma cumilltese Însa orgoli,ul ma Îmboldea sa merg mat, departe, ;,sa.l ajungdiJlurma ~i'$l-I Întrec~'. AceastiloziIlcaÎnva~ din ! cOpiliirie mii dilauzea, ,'Am !nceput 'sa luerez'cu natura gmg~a, ,~ mceream sa descopàr defeçpunil.e diIlautomobil, ~, ~ mai ',' departe.' De 'fieeare data '()astfe~ide~ncer~are,: era 'urm~~ de fTagmentarea câmpului:l'~entru cel nemlpap.m blOenetgetlea VOl !!mun'cf!,' Într-o atare'sÏtuatie, Întrei'-patru l~i.infarctul de

,

'

W!iid.~eu:'~a
,,~V~fieu!,.

decis,

,',;

J'
,','< ,,"

mi~çardtJStewetu1 ~mpe Cafe trebui~ ~.J'pl~caomul pentra impri1~ta sa.~' s-a destqurat practlca,mea,.I1I"bletqda
LazareV". Lueram p.r~c În fiecare zi mJa Încalcirile Legilor " Divin~tli catreasce~ mei~au~! sf'~itiarlC\l dPr-eam 'sa merg Înainte. 'Pe;ne~~tate au iiÎnceput aiiapara neconc()tdante În diagftostieare. .Oia~ul,~n,,8tP~~.era larg:de liis.oarea de'menghinaacapului $i."CUie1f care 1: pe ' simteamÎlnplântatepeste tot pâna la senzapa, meomparabilii, ca deasupra eapulcl nu am;biocâmp,Cel mai cumplit er~Înaii aii ~d suferintele cqpiilor, ~tiiIld di VÜ10vatulsunt eU.$1 ca' met 0 "salvare" nu-i poate ajuta, Sa nu.va dea Dumn~z~ ,sa tr.ecep.,pnn ee-am trecut eu, daca vi vep..apuea de bloen.ergetlcii ~I de , ,

',"";...~,aiidialopa\~pa

"RI~~Ji.azerev'I,

,Piirea
,

Bnnp1u#u$Çr.Îtt1ireu$ea ~tul!cie 'biIle~i:mi invâlitr- ?Jl'8ios ", fi ,>f'im~âitd PI!ÎP2;.~:,f~a."~~tf;,m!lIjUnsurile\1' vieille":Chiar Î1hÎ.pliicea. Mi-am schimbat atitudinea .fatiide difurite senzapi, Întelegeam fiecare, durere de capsau 'Întepatura diJl,ab'domen'.,Unfiil de foItii' mii mana mainte ~.am Început.sa ma acttvizei.;Am decisaii Sl!prim toate picatele<dintr-o dati ~
,

;i'

~uicepuVsi'oeercetez .tolUefapteteeare'au a influentiiasupra

,

meR, care in1i compuneaukann8J''frobabil ca acest luclU a datun rezultat, dar pe n~eptate În aoest proces au fast atr~ sofia ~ eopiii, Când primeam, diverse ÎovitUriptintru gre,e1ile mm, Împreuna cu mine sufereau ~i ei. ln special fiul cel mi,t:pe care Îi iubescnespusdeimult.N-ampututÎntelege de ce, ..,buieei si

diagnosticareakarmei,"

',[

Nci putem l'urie punet relatarilor tâniirului. Escnta metodei nu constâ ÎIi mânuirea ei tehnica ci. in dezvoltaTea coneeptiei despre lume ~i a eticiL Cea, mal periculbilsi ,,~ inadmisibili abordare a metodei .este cea mercantili:,Ritmurile universului nu trebUie tulburate. Flecare om care aspiIi:,.'la' .Divin se Încarca, de energiile ~perioare ~,

displindapentrIJpiicatelemelesi~te

În acel monient F;iceam
,

tot ce puteam: Curapun, diagnosticaJn, mai eurapun;o datii. Fiul JI

Început aii sufere mai putiIl În 8chimb am Începtit sa primesc ,Iovituri diIl ptrtea sotiei, Era 0. ptoblema nouii' ~ eu m-am 1
. 1

.,

1~

.
-"

..."

1 ,
,

1!13

JrrtorC~du.sept~~ poate sa ~ ~himbein ~uri IUateriale, Daci,' .Jegil.espiritUlUi0.411fust trecute prinfil~ sirnfirli~i,n~atidevenit principü p\mod de,viatiiar{)itlUl inCearca imediat.sa ()bpllà .avantajul tnaterial aturici lIJ'e 'loc.nu 0 ,,~tere a oopilului"ci 0 "Întreruperede .sarcina",Pra~lexacerbat ameninti siitsetransformeln'Sterilitate$iritual~ ~i.fizica., , Când,i!Jcerc'Sii explicmetoda;subliniez.acestluGN În primul t'ind.$i,miemi s-a.paiUtla inceput procÎISUI8similariiacesteia . cevasitnpJu.J;)in' pâc,atetnetoda 0 pot stipâni ~mai !oarte'
,~..,.
Plilini;daca,in general,poatecineva 8-0 invete. " '

desc~

fati deDivinitate. Cu karma impura, pnând Într-o mâila

vila ia.rÎn cealaltiiJIl~ina nu pop ajungeprea sus. karma este Închisa.
Poli vindeca ~i obtine 0 .informape pura numai În starea când

Voidaun.singl1rexemphlde difiCul1iate are poate apirea'în c orice moment Efectuez' diagnosticarea -unei femet' .~i vâd
.

prmcipalele ei pkateintr-o'" ÎDtrupare anterIDara. Ii descriu
caratterul Înciilc8rjloqi depdatisnnl ca nu pot lua 0 infbtmatie precisiiAnalizân&sÎtuapa, wad cà. gradul deprelucnire' a infortnatieti mi-a soazut'Ia zeFd, tnsearnI1à ca in karmatnea s)Jnt prezente ~ri arialoage~i ~boo~tiei1tul meu.iJlli deformeaza imormapa.iEste necesar ,sa-!\IlicorectezbiOcâmpbIIDainte de a . cohtin)JadiagnostiJ:area. ' '. . -. Mi salveazii faptul ca pot BicootroleZ tat tirnpulsituhth~i sa
j

,

tra.n~onn inftângerea iD.victerÎf>;;;'in camI< de fat&-aceasta a fost
un,pratext~ntru (!Jn(ma C\lrl\tafé akarrnei mele.,' ' , .

'.,,'"Eu contfolez inPl!I'tnariehti calitatea informajiei prithite m legatura CUiUn pe care m.91ti vind~tori nicinu-I billuiesc. fapt . Jatii ce mi-a spus un bioenergetieian ~Ar: . , ~ Eu,intotdeaunaintreb daCApot s'iilucrezsaunu. :.
,' ,...,$i cine viirâspunde'? . Probabil DiVinu~a

-

' fOstrA$punsulsiu nesigue. '
'

,

Putep fi convinsde acestlucru?
'

Tânarol a riilnas ihcurcat.

,(

,
L....

ce-i aceea karma? 'Este un mecanism de rasplatire a faptelor .pfunânt~~tide a.ceea karma se poate lnchide abjurând cu trup ~i suflet. Vindec~torii~ bioenergeticienii trebuie sa treaca prin peripade ~e mampe ~! posturi severe, sa excluda depende nta de b].Jnunle,mat~nale. Adevaratii vindecatori au fost intotdeauna sfinpt ~!prOQrOcll. K~a omenirii, contemporane este atât, de impur a ca inchiderea ei acum este cu mult mai dificila decât inainte. Pentru 'ca in metoda diagnosticului' karrnic se reunesc COIWtiin1a i subcon~tientul; credinta ~i cuno~tintele, aplicând-o ~ trebuie de gândit, de 'gândit ~i iar de gândit. Asigurarea autorului relatarilor de mai Înainte, care a ÎncerClit aplicarea metodei mele, echilibrarea structuri~or câmpurilo! saie au permis salvarealui insii fapta sa estetIp!ca pentru 0 gandire unilaterala. Voi fi fericit da.ca omul .care-nu va cIt! carte a va Întelege cât de deformatii este conceppa noastr~ despre lu~e~! va $ti ceea ce trebuie schirnbat in viata sa pentru a nu-~! mm adauga noi probleme. Acum principalul e sa n~ oprim miicar "pe margine". Omul i~ipoatebloca karma pnntr-o alimentape corectà ~ printr-o comportare etica ~i,a<:asta e p~ullu:ru ce trebuie, ficut fiindca raul cu care. ne mtâlnun z!lmc se gase~te chiar ln noi. , Ïnfilosofia chineza existii undeva 0 afirmape cum ca fiecare om trebuie sa se simtii salvatorullurnü.
-

'

.- . La nivel1il- dumneavoastti ÎncearCa m~ sa lucreze nebânuind lac~ poate duce aeest Iucru. tyfe~uI e foarte simplu. Penttb a'obPne 0 inforntatie ,puri. omul trebuie sa. fie

- ~titi exact când primiti 0 iriformape co~ d.formatii? .. " : Tânarol numi-arA$p~.

~ când
!'

întÎ'-un rnanual sovietic de psihiatrie asemenea convingeri erau tratate ca primele .semne de. p!U'anoia. ' Astazi' pot afirma plin decqrivjngere, viizând interferentete biocâmpurilor, cà fiecare om caretinde catre Divin.itate, lucreaza activ pentru salvarea lurnü §i.estt\un salvator allumll. ' ,Am vorbit deja despre faptÜI cà procesele care au loc in Univers sunt, arnbigui. Aspira1ÏiJ.spr(\ Dumnezeu, spre .p1JDctul , ,"

J

/ 194
, .. ..,','J." -', ',> ',>" ,', -' ,'- ~,,' ":, ',',

'/i4itjalJ;_l, ~~ ,~~~ nisa1tJ,'ni~", trébtii~ieali~ti'p~!~I\t~a fortificirii spiritultil $i a cr~teriicoeziunü laniverot câmpiJrilor, iIIsi,it~'pro(:eseste 'de: neci>~t Bra, intehsificllf6a
"

,'-,"

-

195

,

diferentierii

fI1!1teriaie.

,

,"

'

' Indicatorii çjeZV9/tarii 1Jl;n~1!!e SIlDt,'reprezentati de1Jlasa, . spaVu, tiÎnp:priri unnllfe dezwlti!rea '/wiUiniatenalè' iri!buie

. În Univers la nive! materialtrebuie si se,reducii la largirea .
Utrifersului'ceeace se ~ Întan1pla ÎI1 ptezent.. ' . . CondiVa pentru dezvoltares ~i merif.Îl1erea oricanu proces sau obiect eS!e diliototttia fizici ~i În acel~i tintp cr~tereacdeziunii
' ' .' .

exprimatâ in' cr~res' 1Jlasei, llirgirea spafiu)i.Ji §l1Jliirirea timpuM, Înfrtlcâi timpuleste It:gatde duiatà, principalele proGeSe

pastc,area re~or ~i Într-undomeniu ~pn ceUilalt.'Boala este 'ul1 inijioe de prom~vare a. spiritului ÎIlSa imperfecpunea noastri ~,l'Ie pennite cuno~tereaspiritului pana la capat ~i influenrarea bolilor.' numaiprin metoda spirituala. De aceea ce dep~e~e pqsibil(tate~ spiritului nostru imperfect de astiizi, trebuie sa faca Inedicina. TendiJ;1tamedicinei spre 0 diagnosticare timpurie ~i . prof1laxiaboliloreste primul pas În direcpa spiritualitâpi deoarece
anU1Jle la nivelol informalional incepe cea mai mare parte a

bolilot. în lume .se acumuleazi tot niai rriulte dovezi referitoare la eficacitatea mai mare a acpunilorspirituaieCata de cele medicale. Omenirea 'se Întoarce Încet dar neabituf catee Tatiil sau, catre
.

,câmpuJui..

spirit, spiritualitate ~i cultura caci aceasta este singura noastra
~ansa de salvare. .'.

Diferenpere'a

la nivelfizic,

adica sporireÎi necesitiitilor

~i

conexiuni/or' corpului cu m~ul ÎltConjurat0r tara o'premisa
spiritUala este condarimatii la autodistrogere. ' Diferenperea corpului ,r~prezintà dezvoltarea ~i satisfacerea necesitaplor acestUia iaracestIucru duce la distrUgere $1pieire dacanÎl este condifionata de suportul dezmltiirii spititUale. înacest Cel Civilizapacontemporanli.este Îi1trochipareacautiirilor spiritUaie pe care le-astriih1tut omenirea Înmi/eiliile III1terioare.Acesta este faptul care,condiponeaza corelapà dmtre. material ~i spiritUal În ' . . ., , aceasmlume. ' Daca transferfun acest principiu 'asupra unu! caz partÎCIIlar-ciiutarea ciiilor~i rnetodelorde tratament la nivelul contemporan-atunci posibilitaple &cfiunii sPirituaietrebuie sa se imbine cil realizi\rile medicihei. Trebuie inteles faptul ca mellicina contémporan!i n-ar fi exiSUjtfârii C/iutanle de ltIi/eriiiÎn domeniul spiritului ~i al actiunii spirituale asüpra o1Jluluidi succçseleei sunt materializarea acestor cautiiri.înultifuele decenii medicinli s-a apropiat de acea limita unde potenpalul spiritual este deja.secatuit ~i pentru dezvoltarea În continuare tnibuie sa' se reintoarca la sursii, preCllm fiul riitacitor, ~i sa con~tientizeze fapfii.!ca,flira Înlelegerea ~i cautarea caUZelor bolilor, nu are cU!»','siise mai
dezvolte..

\

Acum trebui~pusa problema nu 'a opqzitiei fatA"de acIiunea" spirihlalii ~i de mediciha tradiponali cia unificiirii acestora cu
'/'

'

,

,'Or',',;'>'-'

"

j"'/

,
\

j'

~~,,:): ,;/~."

.

.:

CUPRINS

t:\

.:"

PREFATA Din partea

"""""""",,,,,,;:,,,, autorululo o.. 0" 0...00""""'"

0 '0

,. 0"

5 9
13

, ,.. CAPITOLUL l ".,.., ',..., Concep{ia sistemului de autoreglare a cdmpurilor :Jiistoria dezvoltiirii aceste(a. ...,,'

13 60

CAPITOLUL II
.,'
CAPITOLULlli Te$tarea
,

Structura informa{ionaliistabilii,numita aM . 0. . .. 60
..,. , .
. , o

. 000000.0000

,...,

o..."

...'...
, . ,.

67

bioenergetica

00. 00'

:
:

0 0 0 . 0

67

.'

CAPITOLULIY
Diagnosticultehnic CAPITOLUL V ..,

"

.0""

O"

150
150 166

" ,...,

\
';.......

0 ... ".,.,.,
0

,

Cultura,arta :Jistructurilekarmiceale omului
CAPITOLUL VI
..,
" 0

. .,

166
173
173 187

Ce este diavolismul? CAPITOLUL VII
,Încheiere

.. . .. . 0 , .'

"""",,,,,,,,,,,,,,,,,"'"''','''

0.. . .. . .. . . .. 187

....

.'

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->