Apa Vie

-Buletin al Parohiei Ortodoxe Române Izvorul Tămăduirii, Darmstadt cel ce va b e a d i n a p a p e c a re i - o vo i d a E u n u va m a i î n s et a î n vea c, căci apa p e c a re i - o v o i d a E u s e va f a ce î n el i z vo r d e a p ă cu rg ă t o a re spre viaţă v e şn i c ă . ( I o a n 4 , 14 )
Botezul Domnului (Dumnezeiasca Arătare) Botezul Domnului se mai numeşte şi Dumnezeiasca Arătare, întrucât cu acest prilej s-a arătat în chip văzut singurul Dumnezeu Adevărat, Cel în Treime închinat: Dumnezeu-Tatăl prin glasul din cer, Dumnezeu-Fiul - Cel Întrupat - prin botez, Dumnezeu-Duhul Sfânt - prin pogorârea asupra Celui Botezat. Aici se arată şi taina legăturilor dintre ipostasurile Sfintei Treimi: Dumnezeu-Duhul Sfânt de la Tatăl purcede şi întru Fiul se odihneşte, dar nu purcede din El. Se mai arată aici şi că iconomia Întrupării pentru a noastră mântuire a fost săvârşită de Dumnezeu-Fiul cu împreună-lucrarea Duhului Sfânt şi a lui Dumnezeu-Tatăl. Se mai arată şi faptul că mântuirea fiecăruia nu se poate săvârşi altfel decât în Domnul Iisus Hristos, cu harul Sfântului Duh, prin bunăvoirea Tatălui. Toate tainele creştinătăţii strălucesc aici cu lumina lor dumnezeiască şi luminează minţile şi inimile celor ce cu credinţă săvârşesc această mare prăznuire. Veniţi să ne înălţăm cu mintea şi să ne afundăm în contemplarea acestor taine ale mântuirii noastre, cântând: “În Iordan botezându-te Tu, Doamne, închinarea Treimii s-a arătat", care chiverniseşte in chip treimic mântuirea noastră si ne mântuieşte în chip treimic. Sfântul Teofan Zăvorâtul - Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, Ed. Sofia, Bucureşti, 2006 Cântare de laudă la Dreptul Simeon (3 februarie), apărătorul copiilor mici Atotputernice Doamne, miluieşte şi mântuieşte, Ţine această mică flăcăruie de viaţă. Asemenea luminii unei candele Este viaţa acestui copil, Iar vânturile lumii cumplite sunt, Chiar şi pentru strălucitoarele stele. Un foc mic se păstrează sub cenuşă, Iar sub mâna Ta, sufletul omului. O, Doamne, mântuieşte-ne, miluieşte-ne şi ne uşurează Trecerea prin această viaţă. Aşa s-a rugat şi Prorocul David, deşi el era torţă strălucitoare. Păzeşte sufletul şi cugetul copiilor

Nr 27 -Ianuarie-Februarie 2010

1

Petru a răspuns: “Voiesc. Preoţia (Hirotonia). Sf. Botezul. 7. “Proloagele de la Ohrida“. Stăpâne. se împărtăşeşte primitorului harul divin nevăzut. într-o formă văzută. Nicolae Velimirovici. Cugetare Ce mare este în ceruri slava Sfântului şi Dreptului Simeon. 3. făgăduind că îşi va dărui dupa aceea toată viaţa lui Dumnezeu. cu ajutorul lui Dumnezeu”. vol. Petru se ruga cu lacrimi Sfântului Nicolae să-l roage pe Dumnezeu să-l scape de acolo. I. Pentru aceasta şi Mântuitorul. 2005 http://www. ca nimenea din cei neînvăţaţi să nu o descopere pe dânsa. întrebându-l ucenicii Săi pentru ce grăieşte în pilde. Împărtăşania (cuminecătura). instituită de Dumnezeu întrupat. Fiind comandant de osti. dar nu în vedenie ci aievea. Petru a ascultat şi a început să se roage Sfântului şi Dreptului Simeon. Sfântul l-a scos pe Petru afară. Maslul Înainte de a vorbi despre însemnătatea celor şapte Taine. Mirungerea. miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi şi acum. Atunci din nou i-a apărut Sfântul Nicolae. după porunca dată de Mântuitorul care zice: Nu daţi cele sfinte câinilor şi nu aruncaţi mărgăritarele voastre înaintea porcilor ca nu cumva întorcându-se să vă rupă pe voi (Matei 7. Cel care în braţele sale pe Pruncul Iisus l-a primit. Suferind în temniţă. O. împreună cu Preasfânta Fecioară şi cu Sfântul Ioan Botezătorul.De toata întinarea cea rea a păcatului. cu faţa strălucitoare şi îmbrăcat în hainele preoţeşti ale Vechiului Testament. Să începem a zice: Ce înseamnă cuvântul taină? Cuvântul taină are înţelesul de a strânge şi a închide gura celor ce se învaţă. Sfântul Simeon atunci a atins lanţurile lui Petru cu toiagul său şi ele s-au topit ca ceara. 6). Sfântul Nicolae i s-a înfăţişat în vedenie şi i-a spus că deşi el duce rugăciunea lui la Dumnezeu. cel care în braţele sale pe Pruncul Iisus L-a primit! Ea se vede dintr-un eveniment din viaţa Sfântului Petru Atonitul. Deschizând uşa temniţei. Petru l-a văzut pe Dreptul Simeon în slavă mare. Şi în alt chip. Spovedania (Pocăinţa). Taină se zice de la «mă învăţ şi învăţ cele sfinte». care se sărbătoreşte la 12 iunie. 6.razbointrucuvant. Dumnezeu nu i-o împlineşte. Nunta (Căsătoria). Dreptul Simeon l-a întrebat pe Petru: “Voieşti să-ţi împlineşti făgăduinţa şi să te faci monah?” La aceasta. vom însemna pe scurt câte ceva despre cele şapte Sfinte Taine ale Bisericii lui Hristos. Ţine această mică flăcăruie în viaţă! Pentru rugăciunile Sfântului Tău. 4. pentru că altă dată la greu a mai făcut această făgăduinţă şi nu şi-a ţinut-o. aflându-se aproape de Tronul Lui. 2. Editura Egumeniţa.ro/2009/02/03/dreptul-simeon-aparatorul-copiilor-mici/ Despre cele şapte sfinte taine Taina este o lucrare sfântă. 5. Dreptul Simeon. Stăpâne. Sufletul lor uşor ar pieri Dacă Tu Doamne. Petru a fost luat prizonier şi aruncat în temniţă în cetatea Samara de pe malul râului Eufrat. a zis: Vouă vi s-a dat a cunoaşte tainele Împărăţiei Cerurilor Nr 27 -Ianuarie-Februarie 2010 2 . nu l-ai apăra ca un Puternic. prin care. Cele şapte Sfinte Taine ale Bisericii lui Hristos celei dreptmăritoare sunt următoarele: 1. Editura Cartea Ortodoxă. Apoi Sfântul Nicolae l-a sfătuit pe Petru să se roage Sfântului şi Dreptului Simeon care este foarte ascultat înaintea lui Dumnezeu. purtând în mână un toiag de aur. împreună cu Dreptul Simeon.

Botezul din apă şi din Duh îşi are originea în profeţiile Vechiului Testament. nefăcându-se înţeleasă nici unei raţiuni şi nici unei minţi. 26). Vestea minunilor s-a dus departe. 17). Începându-şi lucrarea Sa mesianică. deoarece Domnul nostru Iisus Hristos a venit să împlinească tot ce s-a proorocit în Lege şi în prooroci (Matei 5. taina (întrupării) lui Hristos a rămas ascunsă. nu va putea să vadă Împărăţia lui Dumnezeu. 3. Domnul nostru Iisus Hristos a făcut o mulţime de semne şi minuni dumnezeieşti. cel ce se botează se curăţeşte de păcatul strămoşesc şi de toate păcatele făcute până la botez. Taina Botezului Botezul este Taina în care. Eu cu voi sunt în toate zilele. iar cel ce nu va crede se va osândi (Marcu 16. punând pe gânduri pe mulţi. rămâne necunoscută”. cuvântul Taină se referă la multe alte evenimente şi realităţi înfăţişate în Sfânta Scriptură. în trimiterea sa către Gaius. 32–38. în numele Sfintei Treimi. Dar când se vorbeşte de Sfintele Taine ale Bisericii. Acesta a venit noaptea la Iisus şi I-a zis: Învăţătorule. Încă numim Taină şi Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi învierea cea din morţi a toată firea omenească şi a doua venire a Domnului şi alte numeroase înţelesuri are cuvântul Taină în Sfânta Scriptură. dacă nu este Dumnezeu cu el. Se mai zice Taină cea a dreptei credinţe. 10). adevărat zic ţie. înţelegem pe cele şapte Taine. Ioan 9. un fruntaş al iudeilor. adevărat zic ţie. se naşte la o viaţă spirituală nouă şi devine membru al trupului tainic al Domnului. 1. prin întreita cufundare în apă. 16). căci aşa ceva nu se mai pomenise (Matei 9. şi iată. de nu se va naşte cineva de sus.(Matei 13. scrie: „Şi prin aceasta. 3. învăţându-i să păzească toate câte am poruncit vouă. taină se numeşte şi rânduiala întrupării lui Dumnezeu-Cuvântul (Col.al Bisericii lui Hristos. 11.(…) Nr 27 -Ianuarie-Februarie 2010 3 . Cel ce va crede şi se va boteza se va mântui. Aşa de pildă. în mod nevăzut.com/2007/09/20/despre-cele-sapte-sfinte-taine/ La începutul Postului Mare să avem înainte Pocăinţa împăratului Manase Manase. Iarăşi. (Matei 28. întemeiate de Domnul nostru Iisus Hristos. pe care l-au primit şi îl dau apostolii Domnului. 3). Şi s-au depărtat de Dumnezeu şi el şi copiii lui şi toată familia. de nu se va naşte cineva din apă şi din Duh. ci chiar spusă rămâne negrăită şi chiar înţeleasă. lucrări prin care. Amin. Deci naşterea din nou înseamnă nu a intra din nou în pântecele maicii. se comunică celor ce se împărtăşesc din ele harul mântuitor nevăzut. ci a avea botezul din apă şi din Duhul Sfânt. Iisus i-a zis: Adevărat. silindu-l să se lepede de Dumnezeu. şi în acest context de împrejurări. Sfânta Scriptură ne spune că între farisei era un om cu numele Nicodim. Sfântul Dionisie Areopagitul. care sunt lucrări sfinte. tămăduind bolile şi scoţând demonii din cei ce Îl rugau. Căci ce este născut din trup. Nicodim I-a zis: Cum poate un om bătrân să se nască din nou? Poate el oare să intre a doua oară în pântecele maicii sale şi să se nască? Iisus a răspuns: Adevărat. nu va putea să intre întru Împărăţia lui Dumnezeu.va urma Părintele Ilie Cleopa http://cleopasihastria. 19–20) . trup este… (Ioan 3. 15–16) şi botezându-i în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. după cea scrisă: Cu adevărat mare este Taina creştinătăţii (I Tim. Taină se mai numeşte un lucru oarecare sfinţit ce cade sub simţire. Acestea sunt câteva mărturii despre ce este Taina şi în câte feluri se poate înţelege ea. căci nimeni nu poate face semnele pe care le faci Tu. împăratul evreilor. cărora le-a zis Domnul după Învierea Sa: Mergeţi în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la toată făptura. după cum zice Marele Pavel: Prin descoperire mi s-a făcut mie cunoscută Taina (Ef. 32–33). Drept răspuns. ştim că eşti învăţător venit de la Dumnezeu.wordpress. Tot astfel. Încă se zice Taină şi învăţătura Sfintei Evanghelii. Luca 13. din Vechiul Testament a făcut atâtea păcate înaintea lui Dumnezeu cum nu a mai făcut nimeni asemenea lui. având în sine acoperită puterea dumnezeiască. Timp de 52 de ani a făcut cu sila un popor întreg să se închine la idoli şi diavoli. 1–6). până la sfârşitul veacului.

Oasele se făcuseră rotunde şi nu se putea întinde deloc. dacă ai să mă ierţi pe mine pentru păcatele care covârşesc nisipul de pe malul mării. făcând fapte Nr 27 . dacă Tu ai facut milă cu mine să nu mor eu atâţia ani şi să stau în lanţurile acestea grele şi să mai fie viaţă în mine. dacă ai să faci mila cu mine. şi să-ţi fie milă de el. Împăratul Babilonului tot întreba pe slugile lui : . Cred că el s-a rugat lui Dumnezeu. cu două lanţuri de aramă. nu pot pleca genunchii mei. Deci.. l-a iertat pentru aşa de mare pocăinţă". cu capul la picioare şi nu pot să mă rog Ţie. că dacă Tu vei face milă cu cei drepţi. se trăgea din neam bun. Şi l-au băgat în cuşca aceea. din acea carceră. al lui Isaac şi al lui Iacov. Doamne. Şi cum l-a întors Dumnezeu? Văzând Dumnezeu răutatea şi necredinţa lui Manase şi atâta întunecare la minte (…) a trimis Dumnezeu pe boierii împăratului Asud din Babilon cu mare oştire şi au robit Ierusalimul. deşi era aşa de rău. Preasfântul Dumnezeu şi-a adus aminte de dânsul şi a dat în gând acelui împărat. împărat plăcut lui Dumnezeu a trăit în timpul Proorocului Isaia. Este încă viu şi se mişcă în cuşca aceea! Mare lucru! Şi a trăit împăratul în acea cuşcă. din cauză că a stat legat cu lanţuri de picioare. Era legat ca un belciug. cu capul la picioare. nu-i nici o minune. Dumnezeul meu. Iezechia. Preasfântul Dumnezeu. Şi era înfricoşată minune să vezi legat un om cu capul la picioare. luând pe împăratul Manase rob. Şi nu numai că s-a ridicat şi s-a făcut sănătos. Împăratul Asud a crezut că va trăi o săptămână sau câteva zile şi îi dădea mâncare de două ori pe săptămână. nu o lună. încât nu se poate spune. a început să suspine. Şi l-a trimis înapoi împărat la Ierusalim! Manase a venit iar împărat şi a adus pe poporul lui la închinarea lui Dumnezeu. l-a adus pe Manase la pocăinţă prin judecaţile Sale. zicând : "Mai există viaţă în omul acesta? Este fiinţă de om acesta?" Atunci l-au lăsat liber şi au început să-l hrănească câte puţin. adu-ţi aminte. şi mila Lui care nu are margini. dar împăratul Babilonului a spus : "Dumnezeul lui. Nu pot să fac metanii. Dumnezeule şi îmi plec genunchii inimii mele. nu zece luni. legat cu lanţuri. în care nu putea să ridice capul. lui Iacov şi seminţiei lui celei drepte. după atâtea chinuri şi necaz şi canon ce avea acolo în aceste scârbe mari. acest împărat a făcut atâtea păcate. l-au dat de-a dura şi mergea ca un cerc. nu o săptămână. Tu nu ai pus pocăinţă lui Avraam. Gândiţi-vă ce era acolo. lui Isaac. să-l îngrijească. care mă trag şi mă ţin ca un belciug. Dar. Când l-a scos. Doamne.N-a murit. Doamne. oare ce vrea El de la mine? Sigur că vrea mântuirea mea!" Atunci. cât de negrăită este mila Ta şi cât de neajunsă de minte bunătatea Ta . Dumnezeul lui Avraam. care se îndepărtase de Făcătorul cerului şi al pământului. Tatăl său. atunci are să se cunoască. ci ai pus pocainţă asupra păcătoşilor. Deci.Ianuarie-Februarie 2010 4 . se vede că Tu aştepţi să mă întorc la Tine. Doamne. pentru că sunt aşa legat. din adâncul inimii. numai pielea şi oasele. legat în formă de belciug rotund. pe nume Asud. dacă ai să cauţi Tu în inimi. ci şapte ani şi ceva. Gândiţi-vă ce jale era acolo să vezi un om făcut în formă de cerc. L-au legat şi l-au pus într-o cuşcă în care nu putea sta în picioare. Dumnezeule. rămăsese numai pielea şi oasele.Deci. să verse lacrimi şi cu văpaie de foc se ruga lui Dumnezeu : "Doamne. decât să stea numai aşa. Căruia se închină. Acest împărat de la care Dumnezeu nu a voit să ia scânteia de viaţă din el. nu pot să plec fruntea la pământ pentru că sunt împilat de lanţuri grele de fier şi de aramă.Nu a murit împăratul Manase? Iar ei răspundeau : . Atunci el şi-a adus aminte de Dumnezeu şi a zis: "M-a adus Dumnezeu în acest chin şi canon. Dumnezeul cerului şi al pământului! Doamne. nu pot să cad cu faţa la pământ. şi în timp de câteva luni s-a ridicat pe picioare. Gândiţi-vă ce jale era acolo! Şi au început a plânge păgânii din Babilon. să-i dezlege acele lanţuri şi să-l scoată din cuşcă. Ci. să-i dai puţină apă şi pâine de tărâţă de două ori pe săptămână şi încă să mai supravieţuiască. " Aşa rugându-se el din adâncul inimii lui şi vărsând şiroaie de lacrimi cu durere mare în acel chin în care era. Măria Ta. Doamne. te rog. numai pâine de tărâţe şi apă. ca să-Şi arate adâncul milostivirii Lui.. Cum? Acest împărat. Dumnezeule. să-l întoarcă pe fiul său. pentru că L-am mâniat şi m-am întors de la El şi am silit şi poporul lui Dumnezeu să jertfească la idoli!" Se gândea în inima lui : "Dacă m-a ţinut Dumnezeu cu zile până acum.

o întrebare la care răspunde negativ.îndurării cei nebiruite şi bunataţii cei negraite nu este acest lucru cu totul vrednic. scriitorul vieţii lui Iisus. cunoaştem judecata cea de istov a noastră. patriarhul de Constantinopol.2 La 160 de ani de la naşterea poetului nostru naţional. războaiele presură pământul cu sânge şi cu cenuşă. noi nedirepţi. noi neînduraţi. iată. împăratul iudeilor. La întrebarea ce şi-o face David Strauss. Învechindu-ne în răutate şi căNr 27 -Ianuarie-Februarie 2010 5 . „Video meliora proboque. de mai suntem noi creştini sau ba.. pe care o zicem la Pavecerniţa Mare. numele Tău cel prea sfânt şi închinat prin noi a se huli de păgân l-am făcut. soarele dreptăţii. cu direptul este nouă să ne dăm pierzării.Tu eşti îndurat. a vărsat lacrimi de foc şi a fost chinuit atâţia ani. moartea şi invierea blâdului nazarinean. pe cât a putut până la sfârşitul vieţii şi apoi a scris rugăciunea aceea mare. si noi ne sfâşiem (.bune. vol. calcare de jurământ. Aţi văzut înţelepciunea lui Dumnezeu? Aţi auzit ce face Dumnezeu? Dintr-un împărat păgân. Mihai Eminescu.. cum suntem vrednici a lua facerile de bine ale Tale? Că Tu eşti dirept.a mii de morţi suntem vinovaţi. vorbă de ruşine firească şi afară de fire. cât despre gândul şi viaţa noastră. şi ceea ce nu se află nici în dobitoacele cele necuvântătoare. nu negăm) Europa într-un război al cărui sfârşit nici un muritor nu-l poate prevedea. de la începutul lumii. viaţa tuturor răsărind! Şi la sunetele vechei legende despre suferinţele. numită rugăciunea lui Manase. ca să ne şi împărtăşim bunatăţilor Tale? Mărturisim direptatea Ta. s-a ridicat în nenumărate rânduri sabia şi chiar astăzi aceiaşi cruce. prea direpte judecătoriule! Dar. care. ca şi când ieri proconsolul Pilat din Pont si-ar fi spălat mâinile ş-ar fi rostit acea mare. ura au dărâmat.. pre iubitorule de oameni Stăpâne!” Rar ni s-a întâmplat să vedem şiruri scrise cu atâta cunoştinţă de caracterul omenesc: Tu eşti bun. Deci.) de tot atâtea mii de ani. sub mâna Ta cea lucrătoare şi care ţinea toate petrecem. batjocură şi râs ne-am făcut celor dimprejurul nostru.ci şi ca fiarele unul asupra altuia ne purtăm şi altuia trupurile mâncăm prin feluri de lăcomii si prin nedireaptă voinţa noastra. inimile a milioane de oameni se bucură. ţinere de minte de rău. şi ceea ce necesitatea au ridicat. chiar in numele celuia care propovăduia iubire. Lesne este mâniei Tale celei atotputernice ca într-o clipeală să ne piarză pe noi şi. ba.” Astfel. hulă. dar urmăm cele rele. de ajutorul Tău ne-am golit. ale cărui păcate covârşiseră stelele cerului şi nisipul mării. într-o fierbinte rugaciune pentru încetarea secetei. În locurile pe unde au înflorit odinioară cetăţi frumoase pasc pe risipe turmele.” „Vedem cele bune şi le aprobam. cu multă umilire strigăm: Călcând aceste porunci ale Tale şi în urma poftelor şi a voilor noastre îmblând. propovăduim facerile Tale de bine. dar bagă de seamă că nu-i vrednic de tine să-ţi răsplăteşti asupra noastră pentru că ai sta în contrazicere cu calităţile tale de atotbun. cu atâta post şi cu atâta chinuire şi durere! Totuşi el nu şi-a pierdut nădejdea în mila lui Dumnezeu. tot pacatul în fieştecare zi cu osârdie facem: clevetire.deteriora sequor.Tu facator de bine.. descrie caracterul omenesc: “Nu numai dragostea Ta am lepadat. noi vrăjmăşuim. vorbă mincinoasă. lesne iertător. vă prezentăm un articol din publicistica sa Paştele Să mânecăm dis-de-dimineată şi în loc de mir cântare să aducem Stăpânului. acestea foarte păgâneşte de nou le izvodim. acelaşi simbol de măntuire e în ajunul de a încurca (ca pretext. noi adăugăm alta: fost-am vreodată creştini?-şi suntem dispuşi a răspunde nu. noi rapitori! Ce împărtăşire avem cu Tine. Ne vorbeşte Părintele Cleopa. a făcut iarăşi împărat şi sfânt. pentru că s-a pocăit din adâncul inimii. vecinică îndoială a omenirii: „Ce este adevarul?” Ce este adevărul? De două mii de ani aproape ni se predică să ne iubim. recunoaştem că noi suntem răii-răilor. Mai adevărate sunt cuvintele lui Calist. Stânsu-s-au întru deşertăciune zilele noastre. îndelung răbdător. şi să vedem pe Christos.Tu iubesti.

univesităţi şi şcoale. aude florile crescând. corăbii. cazarme. toti ne-am abătut. împreună netrebnici ne-am făcut. Nu-i asta o socoteală de mofluz? De aceea Faust. filozofi. omul totuşi pune o deosebită valoare pe împrejurarea de a domni asupre altora. tunuri.. nici războaielor şi. ci. nici prin facerile Tale de bine şi prin darurile Tale nu neam făcut mai buni! Şi astfel a fost totdeauna. gazete. nici ne-am depărtat de vicleşugurile noastre şi de la fără-de-legile noastre. nu este cine să înţeleagă. întrupează în marmură frumuseţea liniilor şi în pictură a colorilor. teatruri. prafuri de dinti. cruzimii şi răutăţii. Omul. mântuirea? Fi-va omenirea cultă. a mânca. alături de voinţa acelui soi de oameni pe care Calist îi descrie aşa de bine în rugăciunea lui trăieşte creierul omenirii o mică parte din viaţa deosebită... spitale şi altele ca acestea. el e recâştigat pentru viaţă. numără biblioteca lui Ptolomeu şi desleagă un vechi papyros ce cuprinde leacuri egiptene. războiului. neinteresându-se mai departe nici de politică. saşterne la pământ în nevoi mari şi cerşeşte scăpare. societăţi academice. ci nici aşa nu s-au facut ceva mai mult despre noi.rări neînţelepţeşte şchiopătând.s tând înaintea ultimei probleme. înţelegând că aceasta viaţă cu trebuinţele ei prime e deja destul de grea pentru a o mai îngreuia cu alte scopuri deşerte decât cele pe care le are din natură. Şi toate formele cerşirei le-a întrebuinţat faţă cu acea putere înaintea căreia individul se simte a fi ca o umbră fără fiinţă şi un vis al înşelăciunii. ce ne prezintă viaţa decât împlinirea normală a unor trebuinţe din cele mai simple? A bea. adica a-şi hrăni existenţa şi a o apăra contra intemperiilor.. Nici prin cele de întristare. are nevoie de un stat cu zeci de mii de funcţionari. îşi toarnă venin dintr-o fiolă veche într-un pahar şi voieşte să-l bea. nesupusă nici politicei. Conform cu acest scop. de căi de comunicaţie. Ce-i ajută lui Cezar c-a fost un om mare? Astăzi poate cenuşa lui lipeşte un zid vechi împotriva ploii şi furtunei. advocati.. întemeiată pe bunatatea Lui. diplomaţi. bani de hârtie. tiranie de uliţă şi tiranie personală. Conştie despre nimicnicia bunurilor lumii.. maşan de mode. când iată ca sună încet clopotele şi cântecele de la Înviere. ambiţia şi deşertăciunea ei. biblioteci. din care cea din urma e de preferat. pentru îndeplinirea tot a acestor trebuinţe primare. câini de vânat. furnicile îşi zidesc locuinţele lor simpleăgrămădind în ele merinde. de drumuri de fier. de o oaste cu sute de mii de oameni. dar şi cu geniul şi setea ei de ştiintă. nu este până la unul. a se îmbrăca. în acele puţine momente ale lui proprii. E în aceasta. în loc de a urma pe Dumnezeu. el măsură depărtarea stelelor şi adâncul mării. şi încolo fiecare din aceste animale lasă lumea lui Dumnezeu să fie precumu-i. mănuşi. greutatea pământului şi uşurinţa eterului. nici prin cele rele nu ne-am întelepţit.. albina adună vara ca să aibă iarna. în care se întrupează omenirea cu poftele. adunări legiuitoare. de s-ar putea. de a robi pe alţii. bursucul îşi adună provizii pentru iarnă. află limba ce au vorbit-o asirienii. de a-şi întinde stăpânirea peste tot pământul. Datu-ne-ai pe noi păgânilor spre robie şi spre pradă şi spre junghiere si spre jefuire celor fără de lege şi nici aşa n-am înţeles. În loc de a urma prescripţiunile unei morale aproape tot atât de veche ca şi omenirea. cafea. Stau oare în vreun raport mijloacele ce le punem în mişcare cu rezultatele la care ajungem? Într-adevăr. Ciuma şi robia şi îmbulzeala şi sărăcia şi multe feluri de morţi şi dese pre noi de trei ori ticăloşii ne-au despărţit. paralel cu acea ţesătură de egoism. Înviere – renaştere? Paralel cu istoria reală a faptei. a dormi. omenirea necorigibilă nu-L urmează deloc.. ca prin nişte bătăi ca acestea să ne tragi la tine măcar nevrând noi. privită prea de aproape. discompune lumina soarelui. nici dipomaţiei. biruri. şi paharul îi cade din mână. omenirea ştiutoare mai bună decât cea neştiutoare? Nr 27 -Ianuarie-Februarie 2010 6 . nici de nimica. vicleşug.

Da. vol. după ce vor fi umplut cu nimicul lor o vreme. al căror număr este mic. Mihai Eminescu .. şi. iunie 18). nişte ochi mari. cerşind iertare de la lesne iertătorul Dumnezeu. dar îmi lipseşte credinţa în ea!” Vin zile de Înviere şi trec. dupa orice crimă comit. "Mă recomand. dar pentru acea neagră mulţime. Dar rămâne datina şi înţelesul ei sfânt. nepăsător ca un bătrân stoic şi iritabil ca o fată nervoasă.. aici de o abstinenţă de pustnic. Va rămânea într-adevăr un tezaur în urma generaţiilor. cu toate că şi ei se închină la acelaşi Dumnezeu. comunicativ şi ursuz. Acest Eminescu a suferit multe. Mihail Eminescu". omul armei şi acela al vicleşugului. demagogul ce prin vorbe măsluite trezeşte patimile cele mai negre şi mai uricioase ale mulţimii sunt adesea mai credincioşi vechei legende religioase decât Faust. aşa cum e de mult.L.După câte ştim din trecut şi vedem azi. Fragmentarium. Câtă filosofie n-am depănat împreună toată noaptea aceea cu nepregetul vârstei de şaptesprezece ani. nu sporeşte comunitatea creştină: puţini sunt cei aleşi şi puţini au fost de-a pururi.. şi o bucată din care să scoţi un alt Eminescu nu se va mai găsi poate..(1889.. poate că. strigând cu totii: „Christos au înviat! “ Mihai Eminescu întru portret conturat de I.. Aşa l-am cunoscut eu. un copil predestinat durerii. Corespondenţă. care sunt mulţi.. blând şi aspru. fugind de oameni şi căutându-i. O figură clasică încadrată de nişte plete mari negre: o frunte înaltă şi senină. Avea aerul unui sfânt tânăr coborât dintr-o icoană. el n-a înviat niciodată. mulţumindu-se cu nimic şi nemulţumit de toate. totuşi e bine să se creadă în sosirea ei. a suferit şi de foame. un zâmbet blând şi adânc melancolic. dar noi zicem ca Faust: „Die Botschaft hör’ich wohl. nenorocită pentru om!. Ici se salută oamenii cu „Surrexit! Vere Surrexit!” dincoace cu “Hristos Voscres!” şi în toate limbile pământului se repetă acest cuvânt. vor fi mai mult vieţuind decât pictorul Rafael sau muzicantul Mozart sau astronomul Newton. când ne luminăm prin sărbătoare şi primim unul pe altul şi zicem fraţi celor care ne urăsc pe noi şi iertăm pe toţi pentru înviere. cu cuvânt dulce pe gură şi cu ura în inimă.Caragiale Era o frumuseţe. 1999 Nr 27 -Ianuarie-Februarie 2010 7 . la ademenirea muzicei cereşti. aici apoi lacom de plăcerile vieţei. închipuirea nu ma înşelase. cu faţa zâmbind şi cu sufletul înrăutăţit. de nu va sosi niciodată acea zi din care să se-nceapă veacul de aur al adevărului şi al iubirii de oameni. dar nu s-a încovoiat niciodată: era un om dintr-o bucată şi nu dintr-una care se gaseşte pe toate cărările. Ce entuziasm! Ce veselie! Hotărât..la aceste ferestre ale sufletului se vedea ca cineva este înăuntru. nesfârşit de mulţi.allein mir fehlt der Glaube!“ Ba credem c-a înviat în inimile sincere care s-au jertfit pentru învăţătura Lui. Dar cu aceştia chemaţi. Tiranul ce mână la moarte sute de mii fără de nici un scrupul. s-aruncă înaintea icoanei şi şoptesc cuvintele lui Calist. -Ciudată amestecătură!. pentru ca să se bucure cei buni în „ziua Învierii“. De aceea.Opere fundamentale.) Aşa l-am cunoscut atuncea.(. pe chipul căruia se vedea scrisul unor chinuri viitoare. Era un copil minunat. Generaţii întregi or să suie cu pompă dealul ce duce la Şerban-Vodă.fericită pentru artist. Universul Enciclopedic... vor însemna mai mult în vremea lor. nu.3: Publicistică. Ed. ostaşul şi diplomatul. aşa a ramas până în cele din urmă momente bune: vesel şi trist. însă totuşi. Faust răspunde: „Aud solia. cu pretexte mari şi scopuri mici. credem c-a înviat pentru cei drepţi şi buni.

dacă mă năpădiseră sectanţii?! Că eu nu ştiu teologhie d-asta domnească. unul după altul.Ianuarie-Februarie 2010 8 .30 Sf. ora 17. ele vor fisusţinute de Pr. care a plecat dintre noi la vârsta de 29 de ani. cu capul plecat. pentru donaţia de 300 de euro făcută parohiei în amintirea şi pomenirea lui Bogdan în Darmstadt. Marcel Petrişor. îşi ducea osânda fără de alt gând decât că tot ce pătimeşte se petrece numai cu îngăduinţa Domnului. Şi atunci. mi-am zis să le vin de hac citind peste ei Blestemele Sfântului Vasile cel Mare. Ba nu. chiar aşa. decât să-l miluiască. şi chiar foarte tare. 64289 Darmstadt Pr. oraşul în care şi-a petrecut ultimii ani de viaţă. da nu cum îi place Lui. ci multe vineri la rând. că şi el tot pe Dumnezeu slujeşte. şi cei din Mândruloc.. miluieşte-mă pe mine. păcătosul!”. taică! S-au sinchisit. Programul lunilor Februarie şi Martie Vecernia – În fiecare sâmbătă de la ora 17. se furişă sub prici. Şi nu doar într-o zi. Bogdan lucra ca postdoctorand la Universitate.de Nr 27 .00 se vor relua serile duhovniceşti pe perioada Postului Mare. ora 9. prin care ieşea părul alb şi cu o pereche de ochelari legaţi cu o sfoară după urechi. Cu o cuşmă spartă în vârful capului. Da. Dar lui nici nu-i păsa. 13 Februarie va avea loc pomenirea de 1 an pentru Bogdan Iulian Nicolae. taică. el răspundea. de prin părţile Aradului. ci cuvântul Sfântului Vasile. ştiind doar Sfânta Liturghie pe dinafară. tulburat.. Liturghie va avea loc Adunarea Generală a Parohiei şi Agapă la lăsatul secului pentru Postul Mare Începând cu duminică. precum şi duminică 14 şi 28 martie. 21 februarie. murmurând: „Doamne Iisuse Hristoase. Fiul lui Dumnezeu.Adică s-au sinchisit aşa de tare c-au început să moară. 21 martie. ca să-şi facă rugăciunile şi canonul... da nu eu i-am ucis. Gheorghe Bularcă. lăsând un gol în sufletele celor ce l-au cunoscut. De aceea nici nu cerea altceva în rugile sale. cu numere de versete din Biblie şi altele pe care eu le uitasem demult. ce să fac? Bătrân şi uituc cum eram. Şi aşa i-am dovedit.00 în Offenbach doamna Cornelia Delkeskamp-Hayes va susţine conferinţa “Despre bărbat şi femeie” Rumänisch-Orthodoxe Kirchengemeinde “Muttergottes die Quelle des Lebens” Mollerstrasse 40.. Şi tare s-or mai fi sinchisit ei de blestemele Sfântului! îl luă peste picior un ţăran cu credinţă mai îndoielnică. Şi popa Ioja. Ştefan Anghel. că vorbeau ca din carte. ucigându-i? Nu zice porunca a cincea să nu ucizi? Ba da. Dupa obţinerea doctoratului la TU Darmstadt în anul 2008. prima temă fiind “Despre post” Duminică.. tel: 0177-1303305 Grafică: Ion Gherasim Redactare: Diana Nitsch şi Cristina Gherasim Konto: 0136259 BLZ 50870024 Bank: Deutsche Bank . „Trecute vieţi de domni. Liturghie – Duminică 14 şi 28 februarie. se întrebau până când şi cât va mai avea de ispăşit popa.biserica-darmstadt. de robi şi de tovarăşi” publicat în albumul „Fericiţi cei prigoniţi – martiri ai temniţelor româneşti” Pomenire Sâmbătă. era întrebat de colocatarii de pe priciuri de ce a fost arestat. după Sf. www.30 Duminică 14 februarie. Da şi sectanţii zic că slujesc pe Domnul. Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească! Mulţumim şi pe această cale doamnei Marcela Nicolae.. şi atunci cum e? L-or fi slujind ei. şi cei din alte părţi de care nu ştiam. mama lui Bogdan. ce să fac. Cei care-l vedeu mereu murmurând.. părinte. până ce s-au isprăvit cu toţii: şi cei din Micălaca.File de Pateric Când Popa Ioja Sinesie. ca şi cum ar fi vrut să se dezvinovăţească: Păi. aplecat de spate. „Şi mai e şi tuberculos în ultimul hal!” oftau ţăranii din jurul Aradului.Şi sectanţii mă dovedeau cu vorba. că mare-i puterea Sfântului!. „Numai Dumnezeu ştie!” murmurau cei care auziseră că fusese osândit la temniţă grea pentru „ajutor legionar”. Trecerea sa din această viaţă a îndurerat familia şi prietenii. ora 17.

Nr 24 .Octombrie 2009 9 .