Familia

Formula florii

Rosacee (Rosaceae)

Taxoni superiori *K5C5AinfinitGinfinit Domeniul *Flori pentamere cu Eukarya Simetrie radiala, Regnul componente dipuse cyclic. Plantae *Bisexuate Subregnul *Caliciul şi corola sînt de Tracheobionta regulă în număr de 5. La unele genuri mai găsim un Phylum caliciu extern numit Magnoliophyta calicul (Fragaria, Clasa Potentilla). Staminele sunt în număr de 20-10 sau mai Magnoliopsida Subclasa multe, mai rar 4-1 (Sanguisorba). Ele sînt Rosidae dispuse ciclic. Părţile Ordinul componente ale florii, Rosales caliciul, corola, staminele,
sunt prinse la marginea axei florale, care poate avea diferite forme: plană, bombată sau în formă de cupă. Gineceul are alcătuire foarte variabilă, putând să fie format dintrun număr mare de carpele sau prin reducere să ajungă la o singură carpelă. Carpelele pot fi libere între ele, apocarpe sau concrescute cu receptaculul, la speciile mai evoluate. La unele specii (Geum), stilul este persistent, se dezvoltă şi devine păros, servind la împrăştierea fructelor. Ovarul poate fi superior, semiinferior sau inferior. Saminta este adesea lipsita de endosperm. *Frunze simple sau compuse prevazute cu stipele,deseori persistente.

Fructul -Capsula -Achena -Drupa -Fruct fals
poama,fraga

Reprezentanti
Subfamilia Pomoideae

Genul Crataegus (păducel, gherghinar)

• • • •

Crataegus monogyna Crataegus pentagyna

Cydonia oblonga (gutui) Genul Malus

• •

• • •

Malus domestica (măr cultivat) Malus pumila (măr pitic) Malus silvestris (măr pădureţ)

Mespilus germanica (moşmon) Genul Pirus

• • • •

Pirus piraster (păr pădureţ) Pirus sativa (păr cultivat) Sorbus aucuparia (scoruş păsăresc) Sorbus torminalis (sorb)

Genul Sorbus (scoruş)

Subfamilia Prunoideae

• •

Amygdalus communis (migdal) Genul Prunus

• • • • • • • • •

Prunus armeniaca (cais) Prunus avium (cireş) Prunus cerasifera (corcoduş) Prunus cerasus (vişin comun) Prunus domestica (prun) Prunus mahaleb (vişin turcesc) Prunus padus (mălin alb) Prunus persica (piersic) Prunus spinosa (porumbar)

Subfamilia Rosoideae

Genul Alchemilla (creţişoare)

• • • • • • • • • • • • • • •

Alchemilla hybrida Alchemilla vulgaris Filipendula hexapetala (aglică, coada mielului) Filipendula ulmaria (creţuşcă) Fragaria vesca (fragi) Fragaria viridis (căpşuni) Geum montanum (mărţişor) Geum urbanum (cerenţel) Potentilla argentea (scrântitoare) Potentilla reptans (cinci degete) Potentilla ternata Rosa canina (măceş) Rosa gallica (răsură)

Genul Filipendula

Genul Fragaria

Genul Geum

Genul Potentilla

Genul Rosa

Genul Rubus

• • • • •

Rubus caesius (mur de mirişte) Rubus idaeus (zmeur) Sanguisorba minor Sanguisorba sanguinea

Genul Sanguisorba

Subfamilia Spiraeoidae

• •

Spiraea chamaedryfolia (cununiţă) Spiraea vanhouttei (taulă)

Leguminoase (Fabacee)

*K5C5A(9+1)G1
*Saminta este lipsita de endosperm. *Bisexuate rareori unisexuate *Flori cu simetrie zigomorfă, Caliciul este format din 5 sepale concrescute. Corola este formată din 5 petale: una mare — stindard sau vexil — două laterale (faţă de planul de simetrie al florii), numite aripioare sau ale şi două concrescute, la vârf, alcătuind luntriţă sau carena, în care sunt adăpostite staminele şi pistilul. Staminele sunt în număr de 10 (rar 8), alcătuiesc un mănunchi monadelf (Ononis) sau două mănunchiuri 9 + 1; (5 + 4) + 1 — diadelfe, cazul celor mai multe plante din această familie. Gineceul este monocarpelar, unilocular. *Frunze compuse,cu stipele,asezate spiralat.

Domeniul Eukarya Regnul Plantae Subregnul Tracheobionta Phylum Magnoliophyta Clasa Magnoliopsida Subclasa Rosidae Ordinul Fabal

-Pastaie dreaptă, arcuită, răsucită sau articulat

Solanacee (Solanaceae)

* K(5)C(5)A5G(2)
* Sămânţa are un embrion curbat cu cotiledoane mici şi înconjurat de albumen cărnos. * Florile sunt simpetale, bisexuate, actinomorfe, excepţional zigomorfe şi pentamere, cu excepţia gineceului, care este dimer, solitare sau în inflorescenţe axilare sau terminale. Caliciul este

Domeniul Eukarya Regnul Plantae Subregnul Tracheobionta Phylum Magnoliophyta Clasa Magnoliopsida Subclasa

-Capsula -Baca

Anthyllis vulneraria (iarba ranii, vătămătoare) Arachis hypogaea (alune de pamânt) Cercis siliquastrum (arborele iudei) Cicer arietinum (năut) Coronilla varia (coroniştea) Galega officinalis (ciumăreaua) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Gleditsia triacanthos (plătică, glădiţă) Glycyrrhiza echinata (lemn dulce, ciorânglav) Laburnum anagyroides (salcâm galben) Lathyrus pratensis (lintea pratului) Lathyrus tuberosus (sângele voinicului, oreşniţa, bobuşor) Lens culinaris (linte) Lotus corniculatus (ghizdei mărunt) Lupinus angustifolius (lupin, cafeluţe) Lupinus luteus (niprală) Medicago falcata (lucerna galbenă, culbeceasă) Medicago lupulina (trifoi mărunt) Medicago sativa (lucernă albastră) Melilotus albus (sulfina albă) Melilotus officinalis (sulfină galbenă) Mimosa pudica (senzitivă) Onobrychis viciifolia (sparcetă) Phaseolus vulgaris (fasole) Pisum sativum (mazăre) Robinia pseudoacacia (salcâm, acăţ) Soja hispida (soia) Sophora japonica (salcâm japonez, sofora) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium hybridum (trifoi hibrid, trifoi suedez) Trifolium pratense (trifoi roşu) Trifolium repens (trifoi alb, târâtor) Vicia faba (bob) Vicia pannonica (măzăriche de toamnă) Vicia sativa (măzăriche de primăvară) Vicia striata (landră) • Atropa belladonna (mătrăgună) • Capsicum annuum (ardei) • Datura stramonium (ciumăfaie) • Hyoscyamus niger (măselariţă) • Lycopersicum esculentum (pătlăgele roşii, tomate) • Genul Nicotiana (tutun) • Nicotiana alata (regina nopţii) • Nicotiana rustica • Nicotiana tabacum • Petunia hybrida (petunie) • Genul Solanum

sinsepal şi adesea persistent, corola sinpetală de formă tubuloasă, rotată, infundibuliformă, campanulată. Androceul este format din 5 stamine, prinse de corolă, uneori inegale (Petunia) sau reduse la 4. Gineceul este format din 2 carpele concrescute într-un ovar superior şi bilocular, prevăzut cu un singur stil. Ovulele sunt numeroase, prinse pe 2 placente mari. Uneori numărul lojilor este 4, datorită formării unui perete fals în fiecare carpelă. *Frunze simple,cu limbul intreg,lobat sau divizat. Crucifere (Brassicaceae)

Asteridae Ordinul Solanales

• • •

Solanum melongena (pătlăgele vinete) Solanum nigrum (zârna) Solanum tuberosum (cartof)

* K2+2C04A2+4G(2)
* Seminţele sunt prinse pe septa despărţitoare. Ele conţin uleiuri şi glicozizi.*Florile sunt hermafrodite, mai rar zigomorfe, dispuse în inflorescenţe racemoase. Florile sunt lipsite de bractee. Caliciul este format din 4 sepale, pe 2 cercuri. Corola este alcătuită tot din 4 petale, dispuse în cruce. Androceul este tetradinam, format din 6 stamine, dintre care 2 mai scurte pe cercul exterior, iar cele 4 mai lungi de pe cercul interior provin din dedublarea a 2 stamine, chiar în primele faze de dezvoltare. La baza staminelor se află 4 glande nectarifere sub formă de mamelonaşe. Gineceul are poziţie superioară şi este bicarpelar, sincarp, cu un număr variabil de ovule. Secundar, în timpul formării fructului, apare un perete fals despărţitor (septă) *Frunze intregi,alterne. * Sămânţa este lipsită de endosperm, substanţele oleaginoase sunt acumulate în cotiledoane

Domeniul Eukarya Regnul Plantae Subregnul Tracheobionta Phylum Magnoliophyta Clasa Magnoliopsida Subclasa Dilleniidae Ordinul Capparales

-silicvă sau o siliculă, care se deschide pe 4 linii în 2 valve, obişnuit de jos în sus

• • • •

Alliaria officinalis (usturoiţă) Armoracia lapathifolia (hrean) Berteroa incana (ciucuşoară) Genul Brassica

• • • •

• • • •

Brassica napus (nap) Brassica nigra (muştar negru) Brassica oleracea (varză) Brassica rapa

Camelina sativa (lubiţ) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Cheiranthus cheiri (micşunele ruginii) Genul Lepidium

• •

• • • •

Lepidium campestre Lepidium draba (urda vacii) Lepidium perfoliatum Lepidium ruderale (păducherniţă)

Matthiola incana (micsandră) Genul Raphanus

• • • •

Raphanus raphanistrum (ridiche sălbatică, ridichioară) Raphanus sativus (ridiche) Sinapis alba (muştar alb)

Genul Sinapis Sinapis arvensis (muştar de câmp, muştar sălbatic) Sisymbrium sophia (voinicică) Thlaspi arvense (punguliţă)

• •

Asteracee (Asteraceaea)

Domeniul Eukarya Regnul Plantae

-achenă monospermă

Genul Achillea

• • •

Achillea collina Achillea millefolium (coada şoricelului) Achillea pannonica

Subregnul Această parte lăţită în mod Tracheobionta curent se numeşte Phylum receptacul. El poate avea Magnoliophyta mărimi şi forme diferite, Clasa reduse însă la 3 tipuri: Magnoliopsida plan, bombat şi concav. Florile sunt dispuse pe Subclasa receptacul în spirală, Asteridae alcătuind o floare Ordinul biologică. La marginea Asterales calatidiului se găsesc
frunze reduse (hipsofile) de forme variate, uneori colorate şi imbricate, unite, numite foliole involucrale. Florile în general sunt mici, hermafrodite (mai rar unisexuate), tetraciclice, pentamere şi simpetale. Caliciul este redus la peri sau la ţepi, care la maturitatea fructelor le asigură răspândirea, ce se face prin vânt sau animale. Acest caliciu transformat se numeşte papus. Uneori caliciul lipseşte. La exteriorul şi la baza florilor unor specii se mai păstrează bracteea modificată şi redusă, numită paietă. Corola simpetală este tubuloasă, în formă de pâlnie, sau partea superioară a tubului este parţial despicată şi este plană. După felul corolei se deosebesc 4 tipuri de flori. - Flori tubuloase, unite aproape în întregime, cu o simetrie radiară, hermafrodite. - Flori ligulate sterile. Sunt zigomorfe, cu o ligulă provenită din prelungirea a 3 petale concrescute, terminată cu 3 dinţi. Celelalte 2 petale care formau cealaltă buză sunt reduse. - Flori în formă de pâlnie. Au simetrie tot zigomorfă. Corola este în formă de pâlnie, cu 5 lacinii inegale, prezentându-se bilabiate. - Flori ligulate. Au petalele unite, în partea inferioară alcătuind un tub, iar restul formând o

• •

Arctium lappa (brusture) Genul Artemisia

• • •

Artemisia absinthium (pelin) Artemisia austriaca (peliniţă) Artemisia dracunculus (tarhon)

• • • •

Bellis perennis (părăluţe, bănuţei) Calendula officinalis (filimică, gălbenea) Callistephus chinensis (ochiul boului, ruji de toamnă) Genul Carduus

• • • •

Carduus acanthoides (scaiete) Carduus nutans (ciulin)

Carlina acualis (turtă, carul zânelor) Genul Centaurea

• • • • • • • •

Centaurea austriaca Centaurea cyanus (albăstriţă, vineţea) Centaurea jacea Centaurea micranthos Centaurea nigrescens Centaurea solstitialis

Chondrilla juncea (răsfug, mastică, ghiţion) Genul Chrysanthemum Chrysanthemum indicum (crizantemă, tufănică) • Chrysanthemum leucanthemum (margaretă) Cichorium intybus (cicoare de vară) Genul Cirsium

• •

• • • • •

Cirsium arvense (pălămidă) Cirsium lanceolatum (scai) Cynara cardunculus (cardon) Cynara scolymus (anghinară)

Genul Cynara

• • •

Dahlia variabilis (dalie, gherghină) Erigeron canadensis (bătriniş) Genul Helianthus Helianthus tuberosus (topinambur, napi porceşti) Helichrysum bracteatum (floare de pai) Hieracium pilosella (vulturică) Inula helenium (iarbă mare, lacrimile Elenei) Genul Lactuca

• •

Helianthus annuus (floarea soarelui)

• • • •

• • • •

Lactuca sativa (salată, lăptucă) Lactuca scariola (plantă busolă)

Leontopodium alpinum (floare de colţ, albumiţă) Genul Matricaria Matricaria inodora (muşeţel nemirositor) Onopordum acanthium (scai măgăresc) Genul Senecio

• •

Matricaria chamomilla (muşeţel)

• •

• • • •

Senecio cineraria Senecio cruentus

Solidago canadensis (sânziană de grădină) Genul Sonchus

Sonchus arvensis (susai)

• singură ligulă cu 5 dinţişori. Ele sunt zigomorfe şi hermafrodite. Androceul este alcătuit din 5 stamine, cu filamentele prinse de corolă şi cu anterele unite într-un tub prin care trece stilul. Gineceul este întotdeauna inferior, bicarpelar, sincarp şi unilocular. Are un singur ovul anatrop. Stilul este bifurcat şi păros. Florile compozitelor sunt protandre. Stigmatele în dezvoltarea lor se freacă de anterele mature şi se încarcă cu polen, care este luat de insecte de pe stigmat şi stil.* • • • • • •

Sonchus oleraceus

Tagetes patulus (crăiţe, vâzdoage) Tanacetum vulgare (vetricea) Taraxacum officinale (păpădie) Telekia speciosa (lăptucul oii) Tussilago farfara (podbal) Genul Xanthium Xanthium spinosum (holeră, scai tătăresc) • Xanthium strumarium (cornet, scaietele popii) Zinnia elegans (cârciumăreasă)

• Embrionul are 2 cotiledoane • Frunzele au nervatiune peata ,reticulara. • Tulpina poate fi ierboasa sau lemnoasa,creste in grosime. • Fascicole conducatoare sunt de tip deschis,prevazute cu cambiu. • Sistem radicular de tip pivotant,mixt sau ramificat. • Floarea este pentamera sau tetramera.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful