Bibliografie: CEDO: Art. 2-14 + Comentariile la protocolul 1, 4, 7, 12. 22.02.2012 CLASIFICARI ALE DREPTURILOR ŞI LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE 1.

Împărţirea între drepturi şi libertăţi Drepturile= acele interese protejate pe care persoana căreia îi sunt protejate nu poate sa renunţe la exerciţiul lor. Libertăţile= acele interese pe care persoana în cauză poate să decidă în mod liber dacă şi le exercită sau nu; - conţin întotdeauna şi un aspect negativ Ex: - dreptul de proprietate (libertate) - libertatea de exprimare (libertate) - dreptul la o instanţă imparţială (drept) - dreptul de a nu fi supus unei discriminări (drept) - dreptul la intimitate (libertate) - dreptul de a te căsători (libertate) - dreptul la exprimare ca martor în proces (drept) Importanţa distincţiei : libertatea presupune si un aspect negativ, iar dreptul nu. Ex: dreptul la viaţă; in Romania e un drept - ai dreptul de a trai, dar nu si dreptul de a muri 2. Drepturi şi libertăţi fundamentale – drepturi şi libertăţi nefundamentale. Ex: dreptul de a fi prezent undeva - dr. nefundamental dreptul de proprietate - dr. fundamental libertatea sexuala - dr. fundamental Drepturile fundamentale= acele interese care ţin de esenţa unei societăţi şi a căror încălcare lezează nu doar persoana în cauza, ci întreaga societate. - in principiu, încălcarea drepturilor fundamentale se sancţionează penal. Importanta clasificării: încălcarea unui drept fundamental este echivalenta cu caracterul neconstituţional al actului respectiv. 3. Drepturi relative si drepturi absolute Drepturile relative= cele care pot fi limitate Drepturile absolute= cele care nu pot fi limitate - a limita un drept= nu se permite exercitarea unui drept in anumite situaţii Ex: interdicţia discriminării - dr. absolut dreptul de proprietate - dr. relativ libertatea de exprimare - dr. relativ principiul legalităţii - dr. absolut Importanţa distincţiei: in cazul drepturilor absolute, orice atingere adusa acelui drept constituie un act de încălcare a dreptului cu consecinţele care se impun de la caz la caz; in cazul drepturilor relative, atingerile aduse exerciţiului acelui drept se împart 1

în atingeri/ limitări justificate care sunt legale şi constituţionale + nejustificate care sunt echivalente cu încălcarea dreptului.

atingeri/ limitări

Condiţiile de justificare a ingerinţei: - art. 53 Constituţie, art. 8-11 alin. (2) CEDO 1. ingerinţa să fie prevăzută de o norma juridica Actul juridic trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: - actul normativ să fie accesibil= să fie făcut public în aşa fel încât orice persoană interesată să poată lua cunoştinţă de conţinutul său; - actul normativ să fie previzibil= trebuie redactat în aşa fel încât orice persoană interesată să poată să anticipeze situaţiile în care actul normativ se aplică şi care sunt consecinţele sale. Hotărârea KOKINAKIS c. GRECIA. 2. ingerinţa să vizeze un scop legitim 3. ingerinţa să fie necesară într-o societate democratică pentru atingerea scopului legitim vizat HANDYSIDE c. Marea Britanie 3. 1. ingerinţa trebuie să aibă la bază o nevoie socială imperioasă: ingerinţa să fi fost determinată de un risc actual sau iminent pentru scopul legitim vizat 3. 2. ingerinţa să constea într-o limitare a drepturilor şi nu într-o anulare a lor Ex: dreptul de acces la justiţie - suma modică - limitare: taxa de timbru - suma exorbitantă - anulare 3. 3. ingerinţa să nu se aplice discriminatoriu 3. 4. ingerinţa să fie utilă pentru atingerea scopului vizat 3.5. între limitarea drepturilor fundamentale şi scopul vizat să existe o anumită proporţionalitate 3. 6. ingerinţa să fie însoţită de anumite garanţii împotriva arbitrariului în funcţie de gravitatea ingerinţei

27.02.2012 SISTEMELE

DE

PROTEJARE

ALE

DREPTURILOR

FUNDAMENTALE

Exista mai multe sisteme: 1. apelul la instanţa de judecată 2. recursul la excepţia de neconstituţionalitate - când încălcarea drepturilor fundamentale se produce printr-o lege/ ordonanţă Sisteme interne: - sistemul din cadru ONU- exista comitet in cadrul ONU pentru drepturile omului care sancţionează încălcări ale drepturilor fundamentale menţionate în pacte internaţionale; funcţionează din raţiuni politice - sistemul din faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului Curtea Europeana a Drepturilor Omului este o instanţă internaţională care funcţionează în cadrul Consiliului Europei - are sediul la Strasbourg. - este formată dintr-un număr de judecători egal cu numărul statelor care au ratificat convenţia, fiecare stat desemnând un judecător - România a ratificat Convenţia la 20 iunie 1994, dată de la care ea se aplică cu prioritate faţă de orice altă dispoziţie de drept intern. 2

plângerile în numele unei persoane juridice care nu a fost încă înfiinţată se pot introduce de către cei care au dorit înfiinţarea persoanei dacă obiectul plângerii îl reprezintă refuzul de a-l înfiinţa . nu şi a unei persoane de drept privat .pentru a avea calitate procesuală activă. orice persoană aflată sub jurisdicţia statului pârât mai trebuie sa aibă o calitate: să fie victimă a încălcării drepturilor sale fundamentale . cu excepţia acelora prin care statul îşi exercită suveranitatea. . au numai statele care au ratificat Convenţia Europeană . Calitatea procesuala activa (cine poate fi reclamant).pentru a avea calitate procesuală activă.ne putem îndrepta doar asupra unui act/omisiune care aparţine statului.Curtea Europeană poate fi sesizată cu o plângere .companie aviatică turcească care folosea un avion închiriat de la statul sârb .organizaţiile neguvernamentale= orice persoană juridică de drept privat + orice persoană juridică de drept public.aceleaşi reguli şi la persoanele lipsite de discernământ însă de multe ori Curtea a judecat plângeri formulate de însăşi persoanele în cauză .plângerea în numele unei persoane juridice trebuie semnată de persoana care are calitatea de reprezentat legal potrivit dreptului intern . Calitatea procesuală pasivă. Are calitate procesuală activă: . grup de persoane sau organizaţie neguvernamentala trebuie să se afle sub jurisdicţia statului împotriva căruia face plângerea . plângerea poate fi introdusa şi de foştii ei acţionari. Convenţia Europeană are forţa juridică egală cu Constituţia Procedura în faţa Curţii Europene . plângerea poate fi formulată pentru minor şi de părintele căruia i s-a retras calitatea de reprezentant legal .în principiu.exista 3 categorii de persoane care au calitate de victimă: 1. (în numele persoanei juridice) .. .în cazul minorilor plângerea trebuie formulată de persoana care potrivit dreptului intern este reprezentantul legal al minorului. 20 alin. acţionarii unei persoane juridice nu pot introduce plângere în numele ei. iar potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale.aceasta plângere trebuie să îndeplinească mai multe condiţii de admisibilitate: 1. orice persoană. asociaţi etc.art. victimele potenţiale= acele persoane care n-am suportat încă o încălcare a drepturilor fundamentale însă un astfel de act este iminent 2. totuşi. atunci când obiectul plângerii îl reprezintă dizolvarea persoanei juridice. victimele directe= acele persoane asupra cărora se răsfrâng în mod direct consecinţele încălcării unui drept fundamental 2.jurisprudenţă: -BOSPHOR AIR. victimele indirecte= acele categorii de persoane care suferă indirect încălcarea drepturilor altuia şi pot sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului atunci când victima directă nu o poate face (obiectul plângerii trebuie să fie acela că victima nu o poate face) 3.Convenţia Europeană are forţa juridică superioară oricărei alte norme.orice persoană fizică cu următoarele precizări: .grupurile de persoane .hotărârea X şi Y contra Olanda=> teoria obligaţiilor pozitive 3 . (1) Constituţie .atunci când obiectul plângerii îl reprezintă încălcarea dreptului la viaţă de familie prin retragerea drepturilor părinteşti.

plângerea vizează un aspect important pentru interpretarea Convenţiei sau pentru statul pârât 6. Plângerea să nu fie anonimă 4 . Tardivitatea plângerii . inculpatul poate face o contestaţie în anulare.cale de recurs internă= orice mijloc procedural reglementat prin lege. plângerea poate fi introdusă oricând până la epuizarea actului contrar Convenţiei 2. fie printr-o jurisprudenţă constantă a instanţelor 2. Epuizarea căilor de recurs interne . adică acelea care presupunând ca sunt admise.3. trebuie ca valoarea prejudiciului să depăşească 1000 € 3.prin excepţie.termenul de introducere a plângerii este de 6 luni de la data ultimei decizii interne definitive (de la data la care s-au epuizat căile de recurs interne) Situaţii particulare: 1. calea de recurs este inutilă.un litigiu este suficient de important ca să fie judecat dacă se regăseşte în una din următoarele situaţii: 1. nu exista nici o procedură internă certă stabilită fie prin lege. sancţionată prin calea extraordinară de atac Ex: orice pers acuzată penal are dreptul să fie prezentă la propriul proces. în cazul în care obiectul plângerii este un drept de natura patrimonială. trebuie uzat şi de căile extraordinare de atac atunci când obiectul plângerii este o încălcare de ordin procedural. Presupusa încălcare a Convenţiei să fi produs un prejudiciu important . fără prezenţa inculpatului nu mai e necesară calea extraordinară 05.epuizarea căilor de recurs interne implică obligaţia de a uza de toate căile ordinare de atac pe care le prevede legea interna . Încălcarea continuă= atunci când actul statului se prelungeşte în timp Ex: încălcarea dreptului la o durată rezonabilă a procedurii . dacă judecarea a fost în fond. persoana în cauză a uzat deja de un remediu util şi eficace. obiectul plângerii îl constituie încălcarea unor drepturi nepatrimoniale 2.în cazul încălcărilor continue. prin care o persoana poate sa obţină încetarea încălcării drepturilor sale şi repararea prejudiciului Nu trebuie epuizate căile de recurs interne atunci când: 1. fără succes . indiferent de natura dreptului invocat. nu pot repara integral încălcarea drepturilor fundamentale produsă 5. calea de recurs internă e inaccesibilă= imposibilitate obiectivă care nu se datorează culpei persoanei în cauză de a uza de o anumită cale de recurs (remediu) 3.03. termenul de 6 luni se socoteşte de la data actului prin care s-au încălcat drepturi fundamentale 5. dacă în recurs pers e condamnată şi nu a fost citată. adică atunci când există o practică constantă şi unanimă de a respinge astfel de căi în situaţii similare 4. Atunci când nu există obligaţia de a epuiza căile de recurs interne. căile de recurs sunt ineficace.2012 4. Plângerea să nu fie în mod vădit nefondată = din examinarea plângerii la prima vedere să rezulte măcar în aparenţă o încălcare a prevederilor Convenţiei 7.

atunci acel comitet de 5 5 .8.prima lege prin care statul român s-a obligat să dea o parte din case înapoi.plângerea e trimisă la un comitet de 3 judecători care au mai multe variante: . respectarea dreptului la un proces echitabil în alte domenii decât cel penal şi civil PROCEDURA IN FAŢA CURŢII EUROPENE .Curtea are competenţa să verifice numai încălcarea drepturilor care sunt prevăzute în Convenţie şi în protocoalele adiţionale la Convenţie Ex: Curtea nu are competenţă materială să verifice respectarea dreptului la muncă.nu au ratificat Belarusul şi Vaticanul 12. definitive însă ele pot face obiectul unei cereri de reexaminare în termen de 3 luni de la data pronunţării.sa comunice plângerea către stat (pârât) după care sa judecă admisibilitatea plângerii în funcţie de cele 2 poziţii puse faţă în faţa. Instanţa (Curtea) să aibă competenţa temporală .să o respingă ca inadmisibilă printr-o decizie nemotivată. să se respingă plângerea ca inadmisibilă. omul de la grefă sa considere că plângerea e în mod evident inadmisibilă (fără nici o urmă de îndoială una din condiţii nu e îndeplinită) . Plângerea să nu fie abuzivă sau injurioasă 9.plângerile repetitive= acele plângeri care sunt formulate de persoane aflate într-o situaţie identică cu alte persoane ale căror plângeri au fost admise printr-o jurisprudenţă constantă a Curţii. se declară admisibilă . în principiu. Să nu existe o altă instanţă internaţională sesizată cu aceeaşi plângere 10. judecătorul semnează raportul . irevocabilă şi care nu se publică .plângerea merge la un judecător care va da o decizie de respingere a plângerii ca inadmisibilă. Curtea să aibă competenţa personală . în 1995.06.în cazul României: Curtea poate judeca doar actele statului român de după 20.acele plângeri pe care cel de la grefă consideră că se va admite. dacă se respinge după comunicare se motivează şi se publică 2. plângerea poate avea mai multe drumuri: 1. Să existe competenţa materiala a Curţii .grefa are dreptul de a nu înregistra plângerile care nu îndeplinesc condiţiile de formă . cererea de reexaminare este de competenţa unui comitet de 5 judecători care dacă constată că soluţia camerei a fost determinată de o gravă eroare de fapt sau problemele pe care le ridica plângerea sunt extrem de importante pentru interpretarea Convenţiei. Existenţa competenţei spaţiale .1994 (atunci a ratificat România Convenţia) Ex: din 1948 pana in 1954 s-au făcut mai multe naţionalizări.reclamantul să aibă calitate procesuală activă. nu se motivează şi nu se publică 2.se pune problema în cazul statelor care au colonii 13. iar pârât să fie un stat care a ratificat Convenţia .să comunice plângerea . Există 2 variante: 1.grefierul face un raport.orice plângere se înregistrează de către grefă . în 2001.lege prin care România s-a obligat să dea toate casele înapoi 11. aceasta decizie e irevocabilă. sunt trimise tot la un comitet de 3 judecători care vor pronunţa o hotărâre de admitere fără să o comunice .în funcţie de raportul făcut de grefă. omul de la grefă consideră că admisibilitatea plângerii e discutabilă . plângerea va fi examinată de o cameră de 7 judecători pe fond Hotărârile camerelor sunt.

procedura se desfăşoară în limba oficială a statului pârât până la momentul comunicării.procedura pilot: se apelează la procedura pilot atunci când situaţia supusă judecăţii Curţii este una care afectează un număr foarte mare de persoane şi există riscul unui număr foarte mare de plângeri. Curtea a constatat că Bulgaria şi-a încălcat obligaţia de legiferare (uzul de arme de foc din dotare) 6 . ci pentru toate persoanele aflate în aceeaşi situaţie .în situaţii excepţionale.2012 OBLIGATIILE STATULUI Obligaţiile statului sunt de 2 feluri: 1.de a garanta respectarea efectivă a drepturilor fundamentale în raporturile dintre privaţi sau în raporturile sale cu privaţii (ex: obligaţia statului de a se asigura că noi respectam drepturile altora) .judecători va trimite plângerea către Marea Cameră care e formată dintr-un complet de 17 judecători şi care o va rejudeca .Curtea Europeana a Drepturilor Omului nu are competenţa să anuleze hotărâri judecătoreşti.obligaţiile pozitive sunt obligaţii de mijloace Exista 3 obligaţii pozitive mari: 2.în dreptul procedural român. obligaţia de legiferare . prejudicii morale 3. obligaţii pozitive . după care limba procedurii va fi una din cele 2 limbi oficiale ale Curţii: engleza sau franceza .1.oricând în cursul procedurii parţiale pot negocia o înţelegere amiabilă prin intermediul grefei aceasta înţelegere se materializează printr-o declaraţie unilaterală a statului prin care recunoaşte încălcarea unora dintre drepturile din Convenţie şi se obligă să plătească o suma de bani cu titlu de despăgubiri Efectele unei hotărâri de admitere de către Curte: .statul având obligaţia de a adopta reglementări prin care să protejeze drepturile fundamentale ale persoanei Ex: NACHOVA contra BULGARIA.. poliţia i-a căutat. Curtea acoperă 3 tipuri de prejudicii: 1.CEDO poate să constate încălcarea drepturilor şi obligarea la despăgubiri .obligaţiile statului de a se abţine de la acte prin care să încalce drepturi fundamentale 2. iar încetarea încălcării sau a consecinţelor sale s-ar putea realiza prin casarea unei hotărâri judecătoreşti persoana în cauză are calea revizuirii prin care poate să obţină acest lucru Ex: o persoană a fost subiect al unei percheziţii în condiţii care la prima vedere au fost contrare legii. cheltuielile de judecată 14.. Curtea poate cere statelor să facă ceva . în măsura în care se admite o plângere de către CEDO. să emită sau să anuleze acte administrative sau legi . obligaţii negative . i-au găsit în satul natal şi i-au împuşcat în cap.după momentul comunicării asistenţa juridică este obligatorie .02. să pronunţe hotărâri în locul instanţelor naţionale.este obligatoriu orală doar în procedura pilot şi în faţa Marii camere . printr-o hotărâre pilot Curtea poate stabili obligaţii generale ale statului pârât care să vizeze repararea situaţiei nu numai pentru reclamant/ reclamanţi..2 pers au evadat. prejudicii materiale care pot fi acoperite în măsura în care între încălcarea constatată şi prejudiciul produs există un raport direct de cauzalitate 2.procedura este în principal scrisă .obligaţiile statului de a face .

cei de la penitenciar susţin că au murit din cauze naturale.3.nu e corect. când cei mai mulţi infractori aveau grad de general.multe cereri turceşti vizează faptul că mulţi oameni au murit în penitenciare.obligaţia ca anchetatorii să se bucure de independenţă faţă de cei anchetaţi Ex: ŞANDRU şi alţii contra România . . României .2. ANGHELESCU contra României .e un drept relativ Orice drept fundamental are 2 componente: 7 . familia Tatar locuia pe malul Tisei. să evacueze cu forţa zona respectivă) . Curtea a supus că atâta timp cât statul român a ştiut că în apă e mare cantitatea de cianură. DREPTURILE FUNDAMENTALE DREPTUL LA VIAŢĂ .s-a lovit singur la cap de un bar.nu se ştie exact daca e drept sau libertate . s-a făcut o plângere în faţa Curţii.omul a avut un incident verbal cu un poliţist.este obligatorie participarea victimelor la ancheta penală desfăşurată Curtea a constatat ca cel mai bun mod de a nu se muşamaliza ancheta este participarea victimelor la ea . o mare parte a anchetei s-a făcut de procurori cu grad de colonel. municipalitatea a fost sesizată de nişte inspectori că s-a format o bula de gaz sub gunoaie care poate exploda în orice moment.şi a cerut să se constate că a fost lovit de poliţişti. autorităţile au trimis nişte somaţii către pers care locuiau ilegal. cazul a fost anchetat de procuror militar. a durat 12 ani. a ieşit mare scandal. . dar nu s-a făcut autopsie. obligaţia statului de a lua măsuri administrative atunci când există un pericol cunoscut şi concret de a se produce o afectare gravă a unui drept fundamental al unei persoane Ex: lângă Istanbul lângă groapa de gunoi locuiau mai multe familii în locuinţe de carton. a susţinut că a fost luat de poliţişti şi bătut cu bastoanele. România nu a făcut nimic.ANGHELESCU c. primăria ştia că poate exploda şi trebuia să ia măsuri pentru a le proteja viaţa (de exemplu. acesta avea obligaţia de a avertiza familia în acest sens. doar la 2-3 zile de la incident a apărut un comunicat. trebuiau anchetaţi cei din bar . apoi a fost bătut de organele de ordine . Curtea a spus că dacă sunt foarte multe victime trebuia să se grăbească ancheta . copilul familiei a suferit o degradare a sănătăţii probându-se că una din cauze a fost consumul de apă contaminată cu cianură.ancheta s-a făcut de procuror militar.o ancheta este eficace daca se desfăşoară toate activităţile de ancheta rezonabil a fi desfăşurate Ex .2. doar 2 pers au fost condamnate pentru infracţiunea de genocid care e imprescriptibilă (1989 Timişoara). obligaţia statului de a realiza o anchetă penala eficace ori de cate ori există suspiciunea existenţei unei încălcări grave a unui drept fundamental (= obligaţia statului de a nu muşamaliza anumite fapte) . poliţiştii au anchetat poliţiştii . apropiaţii spun că au murit din cauza condiţiilor din penitenciar.a intervenit prescripţia pentru infracţiuni.Cauza TATAR contra România: prin 2000 de la prea multa ploaie s-a umplut un lac cu cianură care s-a scurt în Tisa. nu s-a început plângerea penală pentru că s-a constatat că şi-a provocat singur leziunea.ancheta penala este eficace numai dacă are o durată rezonabilă de timp Ex: ŞANDRU şi alţii contra România . ancheta avea la un moment dat ca subiect pe ministrul apărării. s-a sesizat Curtea.situaţia expulzărilor sau extrădărilor 2. poliţiştii că s-a lovit la bar.

Rusia . s-a tras cu puşca spre avioane.daca sunt 2 drepturi în conflict.dacă avem în vedere interesul personal . convoiul a fost supravegheat de avioane ruse.în timpul vieţii prevalează interesul societăţii .împiedicarea unei revolte Obligaţiile pozitive în cazul dreptului la viaţă 1. .ISAEVA c.legitima apărare . familiile lor au făcut plângere cum că li s-a încălcat dreptul la viaţă pentru că nu s-au făcut verificări pentru a vedea dacă cei 2 sunt terorişti sau nu. comandantul avionului a tras cu o racheta.de la momentul naşterii există ambele interese: şi cel personal şi cel al societăţii . recursul la forţă să fie absolut necesar în situaţia dată Ex: MC CANN contra Marii Britanii .dreptul statului de a nu ne ucide. Condiţii suplimentare pentru a putea limita un drept: 1. în faţa unei secţii de poliţie se parchează o dubită albă din care ies două pers.în momentul în care există un conflict între cele 2 interese. statul are obligaţia de a trasa linia dintre ele Ex: libertatea de exprimare. 2. în momentul în care au fost somaţi cei 2 au fugit (au fost împuşcaţi). pistolul lui era de cauciuc. scopul legitim urmărit să fie unul din următoarele: . se pune problema care din ele prevalează: dacă prevalează interesul societăţii e un drept. poliţia îi strigă crezând că e acea maşină. armata rusă şi-a dat acordul să părăsească oraşul convoiul civil.în Olanda o pers a furat o motocicletă. dreptul la viaţă publică .dreptul la viaţă e un drept relativ şi poate suporta limitări (în situaţia legitimei apărări) . daca nu e o libertate . . moment în care a fost împuşcat. la graniţă au fost întorşi.împiedicarea unei evadări sau reţinerea unei persoane .când se publică poze într-o anumită postură cu o persoană . poliţia l-a urmărit. necesitatea recursului la forţă. un interes al societăţii .interesul personal în cazul dreptului la viaţă: dorinţa de a trai manifestată prin instinctul de autoconservare care există din momentul naşterii x momentul concepţiei x naşterea x decesul interesul statului creşte . 2.serviciile de securitate au avut informaţia că este în Gibraltar o maşina capcană. de a reglementa regimul armelor de foc. de a elibera din starea de detenţie orice persoană care se află in pericol de a muri datorită condiţiilor de detenţie.protecţia vieţii unei persoane .după ce ruşii au cucerit un oraş. omul a scos un pistol.1. 8 . iar poliţistul a scos o armă. în special utilizarea acestora de către forţele de ordine. omul s-a oprit la un moment dat. un interes personal al persoanei de a-şi exercita acel drept 2.viaţă se termină în momentul morţii cerebrale Obligaţiile negative ale statului în raport cu dreptul la viaţă .

privare de libertate = 9 minimului de . Neavând succesori în România. 2 (de la viaţă). Eliberată în spitalul civil. De la data constatării stării grave de sănătate. tortură = orice tratament sau pedeapsă aplicată cu intenţie şi care produce consecinţe de ordin fizic sau/şi psihic extrem de grave. . – problema din speţă: din arest preventiv omul nevinovat ajunge în celulă cu deţinuţi foarte periculoşi. Cere Curţii înainte de deces respectarea dreptului la demnitate. între timp a murit. nu suportă niciodată limitare. lovirea unei pers de către autorităţi în timpul audierii acesteia… inumane = acele tratamente care sunt aplicate cu intenţie şi produc consecinţe fizice/psihice având un minim de gravitate.Cauza GAGIN c. . dreptul la libertate ≠ libera circulaţie (există milioane de tipuri de limitări a liberei circulaţii şi se poate dispune de către oricine). Obligaţiile pozitive ale statului (aceleaşi) : .. ! potrivit Constituţiei privarea de libertate se dispune de către procuror.şi linia gravitate. 19.suportă limitări doar în situaţii speciale (condiţii mult mai stricte pentru aplicarea legală a limitării). nu s-a agravat boala. starea de sănătate şi contextul în care se aplică un astfel de tratament asupra unei pers. . orfană la 18 ani a fost condamnată la 25 ani pentru omor deosebit de grav şi alte infracţiuni.03. . statul român avea obligaţia de a-l elibera şi a-l trimite într-un spital civil. ! obligaţia pozitivă de a face o anchetă penală eficace – PANTEA c.legiferare.anchetă penală eficace. degradante = acele tratamente care au drept consecinţă umilirea persoanei sau aducerea ei într-o situaţie de inferioritate.) DREPTUL LA LIBERTATE drept relativ. României: persoana în cauză. RO (un avocat din Oradea arestat preventiv – incident cu gardienii de serviciu – ajunge la spital cu leziuni craniene – întrucât a stat în aceeaşi celulă cu deţinuţii – ulterior eliberat din arest preventiv pentru legitimă apărare. !!! aspecte de reţinut: spaţiul ‚‚de mişcare’’ al statului . se contată încălcarea dreptului la viaţă. În detenţie a făcut hepatită şi alte boli virale. A fost transferată la spitalul penitenciarului. Judecată pe art. nu exista un interes. sexul. cererea avea termen mare. România şi-a încălcat obligaţia de a proteja un drept fundamental. Mai avea 6 luni pana la moarte şi a fost pus in libertate.gravitatea se estimează prin raportare la vârsta.2012 DREPTUL DE A NU FI SUPUS TORTURII TRATAMENTELOR INUMANE SAU DEGRADANTE: DREPTUL LA DEMNITATE drept absolut. ex: Pendulul palestinian (spânzurat cu mâinile legate la spate).măsuri administrative.

riscul 2. AMMUUR şi alţii c.. dovedit de a afecta buna desfăşurare a procesului penal. C. * Simpla gravitate a faptei nu justifică arestarea preventivă a persoanei. Instanţa care dispune arestarea preventivă a unei persoane nu trebuie să stabilească dacă persoana în cauză a comis sau nu infracţiunea care i se reproşează. 10 .art. ci o restricţionare a dreptului la liberă circulaţii.interdicţia de a părăsi o localitate nu constituie privare de libertate. fie a unui risc de a comite o altă infracţiune. ! Astfel. ! dovedit = trebuie dovedit ca există riscul (ex: încercări anterioare). CEDO – ARESTAREA PREVENTIVĂ NU ESTE O FORMĂ DE EXECUTARE ANTICIPATĂ A PEDEPSEI – îl arestez pentru a proteja societatea în raport de ceea ce ar putea facen libertate.200 – interzice privarea de libertate. fie a unui risc ca acesta să influenţeze ancheta. Italia (dus pe o insulă lângă o bază militară. !!! privare de libertate – intervine un obstacol fizic sau psihic.IICJ – închiderea în propria casă nu constituie privare de libertate CEDO: GUZZARDI c. . dovedit de a comite alte infracţiuni. arestarea preventivă: . Omului. Situaţiile-n care o persoană poate fi privată de libertate (6 ipoteze): ! condiţiile generale + 1. a Dr.avem privare de libertate (şi nu o restricţionare a dreptului la libera circulaţie) ori de câte ori atunci când persoane în cauză nu-şi poate satisface minimele nevoi sociale pe care le are. Franţa (olandezi reţinuţi în aeroportul francez (perioada revoluţiei) – cerere de azil respinsă. statul trebuie să garanteze exercitarea acestui drept.5 Convenţia Euro. Justificarea 1. art. riscul stării preventive poate să aibă 3surse: dovedit de a fugi. în măsura în care procedura s-ar desfăşura cu inculpatul liber. şi nu posibilitatea/presupunerea. consimţământul persoanelor nu înlătură situaţia încălcării dreptului la libertate. 20km) . ci trebuie să stabilească dacă există vreun pericol pentru societate sau pentru bunul mers al justiţiei. riscul 3. într-un sfârşit se hotărăsc să accepte propunerea statului francez şi pleacă în Olanda – judecare’ lipsă – acţiunea a fost introdusă de către un ONG – Curtea a hotărât că a fost o privare de libertate) COMS şi alţii c.inculpatul se bucură de prezumţia de nevinovăţie până la condamnarea efectivă. Franţa (terorism). Belgia (afacerea vagabondajului) dreptul la libertate – este un drept şi nu o libertate. ex: LETEUR / LE TELLIER c. trebuie evaluat PERICOLUL PUBLIC care ar rezulta din punerea sa în libertate. * Arestarea poate să fie justificată de existenţa fie a unui risc ca inculpatul să fugă.

. iar aceştia îi dau dreptate).aviz medical anterior privării. Privarea de libertate poate fi justificată dacă condiţii: . Durata maximă a arestului preventiv în faza de urmărire penală este de 80 de zile. trebuie analizată existenţa/inexistenţa scopului. la parchet pentru declaraţii).23 din Constituţie: – arestarea unei persoane se dispune doar de către instanţă. privarea de libertate în urma unei condamnări penale. 2.dacă se descoperă un alt scop (şi nu acela al educării) atunci avem privare de libertate.03. ex: grădiniţa.posibilitate unui control judecătoresc ulterior. . privarea de libertate necesară pentru asigurarea obligaţii legale. iar autorităţile au obligaţia de a desfăşura ancheta cu celeritate astfel încât starea de detenţie preventivă să înceteze cât mai rapid. 28. 6. internate. În principiu. Franţa. Art. totuşi în situaţia unor tratamente medicale neobişnuite. (pers fără discernământ internată medical fără aviz medical anterior internării – astfel face plângere în faţa CEDO.Riscul de a fi afectat ordinea socială trebuie să subziste pe toată perioada detenţiei. ex: azilanţii.problemele apar în situaţiile în care nu avem acordul persoanei în cauză iar atunci vorbim despre privare de libertate. 2. privarea de libertate în scopul expulzării sau extrădării unei persoane. Problemele majore apar în legătură cu 2 situaţii care nu se încadrează în cele 6 ipoteze: 1. (ex: vamă. executării unei 5. Rom. locul unde stau până se analizează cererea de azil. . Persoanele fără discernământ în raport de care se consideră că internarea lor psihiatrică este o privare de libertate. este obligatorie o verificare a stării de detenţie din partea instanţei din 30 în 30 de zile în perioada urmăririi penale şi din 60 în 60 de zile în faza de judecată... 4. vorbim despre minori şi despre persoanele fără discernământ. 3. cauza AMURG c. în măsura-n care există un dezacord expres al minorului situaţia va fi calificată ca fiind privare de libertate. privarea de libertate a minorilor în scopul educării acestora. sunt îndeplinite două ex: hotărârea FILIP c. în principiu acel acord se prezumă. internarea medicală: constituie o privare de libertate numai dacă lipseşte acordul persoanei internate. pentru internarea minorilor nu avem privare de libertate atunci când există acordul părintelui/tutorelui.2012 DREPTUL LA UN PROCES ECHITABIL: 11 .

6 din Convenţia Europeană nu se aplica la toate procesele (doar litigiilor in materie penală şi în materie civilă). nu au contract de munca) .sunt considerate penale faptele care se sancţionează cu măsuri de ordin punitiv şi care constau în privare de libertate. limitarea substanţială a unor drepturi sau sancţiuni pecuniare cu un cuantum foarte mare.nu a beneficiat de dreptul la un proces echitabil. o formă de exercitarea a puterii. . dar are natură penală 3. litigii disciplinare. având o natură apropiată de cea a infracţiunilor clasice Ex: conducerea pe drumurilor publice cu o alcoolemie de peste 0. care se putea sancţiona cu o amendă şi se putea transforma în pedeapsa cu închisoare în caz de neexecutare) Sunt folosite 3 criterii pentru a verifica dacă un delict e penal: Răspunderea administrativă= vizează delicte de încălcare foarte puţin importantă a unei legi 1.sunt considerate fapte penale acele fapte care chiar dacă nu sunt calificate ca fiind infracţiuni. lezează ordinea publică în general. nu a fost prezent un judecător.6 Convenţie. litigiile care vizează o autorizaţie de construcţie… Nu sunt litigii civile: . art. Germaniei (nu s-a putut adresa instanţei.04.cele două articole se plică doar în materie penală şi civilă. criteriul severităţii şi scopului sancţiunii .21 Constituţie.dacă prin legea internă fapta e considerată ca fiind infracţiune. calificarea internă . dar jurisprudenţa face o anumită limitare: Art.litigiile privitoare la intrarea străinilor pe teritoriul României etc. Germania considera că fapta sa a fost un delict administrativ şi nu o faptă penală -) ANGHEL c.majoritatea litigiilor sunt civile (se discuta despre bani) 12 . criteriul naturii infracţiunii . Art.cel mai important dintre toate drepturile: pentru a-ţi proteja celelalte drepturi e necesar dreptul la un proces echitabil .8 e contravenţie. . 21 din Constituţie => se aplică la toate procesele. Ex: in cauza ENGEL fapta are caracter penal 02.înglobează mai multe drepturi .nu se aplică cu privire la orice procedură.2012 Litigiile civile = toate litigiile care au ca şi obiect aspecte patrimoniale. României (tulburare a liniştii publice .natura faptei şi severitatea sancţiunii – fapta este privită de CEDO ca şi infracţiune . precum şi toate litigiile care ţin de familie sau de identitatea persoanei. nu pare să-şi limiteze domeniul de incidenţă. e delict penal. 6 din CEDO se aplică în materie penală: ENGEL c. ex: litigii electorale. Ex: litigiile de dreptul muncii. Olanda (militar arestat două luni pentru că a avut un conflict cu comandantul său – delict disciplinar sancţionat penal .litigiile care au ca şi obiect exercitarea puterii statului (ex: dacă e revocat din funcţie un consilier local. 2. .pe legea interna o contravenţie . Art.) OZTURK c.art.litigiile de drept constituţional instituţional .

nici altfel. CEDO: nici o persoană nu poate fi obligată să contribuie la propria incriminare nici prin interogatoriu. nu şi victimei unei infracţiuni. Ce se întâmplă cu probele izvorâte din mărturiile date sub presiuni sau violenţe? Ex: se dă o declaraţie cu locul unde e ascuns un pistol. . A fost acuzat că adera la o grupare teroristă. a refuzat să dea declaraţii şi a fost acuzat că a depus mărturie mincinoasă. nu o libertate Acest drept implica faptul ca orice persoană acuzată penal să fie condamnată definitiv doar de către o instanţă de judecată (o sancţiune penală definitivă nu poate fi aplicată de niciun alt organ decât o instanţă de judecată). Hotărârea GRECU contra România: s-a început urmărirea penală împotriva lui Grecu. Prezumţia de nevinovăţie . informaţiile obţinute şi care conduc la alte probe sunt valabile. Cauza SERVE contra Franţa: Serve a fost trimis in judecată pentru o infracţiune.Implică: a) dreptul la tăcere . Care e momentul de la care o persoana beneficiază de dreptul la tăcere? . a fost citat ca martor la un alt proces.victima poate face plângere penală . procurorul a constatat că fapta lui nu prezintă pericol social şi i s-a aplicat o sancţiune cu caracter administrativ. Cauza SAUNDERS contra Marea Britanie : poliţia britanică a făcut o percheziţie într-un imobil unde era mult explozibil şi Saunders.nu creează dreptul de a oferi informaţii false . dreptul de acces la justiţie este recunoscut numai persoanei acuzate penal. Dreptul de acces la justiţie În materie penală. Trebuie admis că tăcerea reprezintă o acceptare a culpabilităţii sale sau lipsa unei explicaţii. Franţa: Funke era suspectat că ar comite o infracţiune de contrabandă. . a refuzat şi a fost amendat pe zilele de refuz.consecinţa a prezumţiei de nevinovăţie Jurisprudenţa CEDO: prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la tăcere implică interdicţia de a interpreta tăcerea drept o admitere a vinovăţiei. cu excepţia acelor situaţii în care în mod rezonabil persoana acuzată trebuie să dea nişte explicaţii. .. Teorie: doar proba e nula.dacă o persoană e citată ca martor într-un proces penal şi refuză să dea declaraţii comite infracţiunea de mărturie mincinoasă. accesul la justiţie) DREPTUL LA UN PROCES ECHITABIL ÎN MATERIE PENALĂ 1. 13 .declaraţia dată sub presiuni sau violente este nulă ! Hotărârea FUNKE c. 2. poliţia merge şi îl ia. E nula proba? Teoria fructului otrăvit: o proba nula nu poate produce efecte juridice. a refuzat să dea declaraţii. poliţia i-a cerut să depună extrasele de cont.e un drept.acest drept este relativ => permite limitări atunci când o persoană este obligată să pună la dispoziţia autorităţilor lucruri pe care autorităţile nu le pot obţine altfel.în litigiile non-civile nu se ajunge în justiţie (nu exista dreptul la un proces echitabil.

singurele care ridică probleme sunt prezumţiile Hotărârea SALABIAKU contra Franţa: Curtea a spus că utilizarea unor prezumţii de vinovăţie nu aduce atingere prezumţiei de nevinovăţie în măsura în care acele prezumţii chiar sunt prezumţii adică în măsura în care ceea ce se prezumă este un fapt care este de regulă adevărat. vizează complexitatea cauzei – se apreciază în concret şi depinde de nr de martori sau inculpaţi. 3. (definitiv = când o hotărâre nu este atacată – fond sau apel . dar nu trebuie formulate în aşa fel încât să se evidenţieze vinovăţia acuzatului. (în concret se face un tabel cronologic – dacă se identifică perioade lungi de timp în care nu s-a făcut nimic trebuie să determinăm culpabilul. expertize. S-a făcut o conferinţă de presă unde poliţiştii au povestit cum l-au prins pe criminalul cu sânge rece. comunicarea implicită poate să apară într-o multitudine de circumstanţe – interogatoriu. Cele 2 argumente au fost respinse de Curte: atâta vreme cât un om e reţinut nu puteau spune că nu l-au acuzat. nu în faţa opiniei publicului. cauze în care s-au luat măsuri provizorii.) cele mai banale exemple pentru întârzierea procedurii: citarea eronată a părţilor. Slujba ministerului de interne se manifestă în faţa instanţelor de judecată. etc). Inculpatul a făcut plângere la CEDO că i s-a încălcat dreptul la prezumţia de nevinovăţie. Statul francez s-a apărat: când l-au prins şi s-a făcut conferinţa nu era acuzat. Sarcina probei aparţine acuzării: . vizează comportamentul statului şi al inculpatului – cel mai important criteriu – se încearcă determinarea culpabilului pentru prelungirea procedurii până la un anumit punct.04. Poliţia franceză a prins inculpatul. a 2-a condiţie pentru a utiliza o astfel de prezumţie este ca ea să fie relativă. ministrul de externe şi poliţia îl puteau acuza. să poată fi combătută în sens contrar. etc. statul (procurori + instanţe) are obligaţia să asigure exercitarea acestui drept chiar dacă cetăţeanul nu vrea acest lucru. Făptuitorul e necunoscut. 2. Curtea a supus că organele de anchetă pot informa oamenii despre anchetele în curs.) Punctul final al procedurii este momentul condamnării definitive sau al achitării definitive. expertizele.) Există trei criterii de determinare a caracterului rezonabil al duratei procedurii: 1. 14 .sau nu mai poate fi atacată – recurs. 09. dacă culpa este a cetăţeanului atunci nu s-a încălcat respectivul drept. vizează importanţa cauzei în funcţie de obiectul cauzei există cauze care trebuie tratate cât mai repede (cauze cu arestaţi.2012 DREPTUL LA O DURATĂ REZONABILĂ A PROCEDURII: Este un DREPT şi nu libertate. dar care este imposibil de probat. percheziţii.Protejarea prezumţiei în raporturile cu terţii (Cine mai trebuie sa respecte prezumţia de nevinovăţie în afară de instanţă?) Hotărâre: ministrul de externe francez a fost împuşcat în Paris în plină zi în anii 80.. (nu el era vinovatul). Momentul de la care începe să se socotească durata unei proceduri penale este momentul la care unei persoane i se comunică în mod oficial explicit sau implicit că este suspectată de comiterea unei infracţiuni (comunicare explicită = rezoluţie de începere a urmăririi penale.

Condiţii de utilizare a martorilor anonimi (CEDO): 1. dreptul de acces la justiţie . (cauză=dosar=pricina=litigiu) ! taxa de timbru – neconstituţională ?! – CC respinge excepţia.) Consecinţele dreptului la o procedură contradictorie: 1. Avem probleme în a asigura egalitatea părţilor în materie penală ! (nu există egalitate între mine şi parchet când vine vorba de administrarea probelor. . identitatea martorului este ascunsă faţă de toate persoanele parte la proces) – există justificare faţă de protejarea martorului. Ce facem când persoana în cauză nu poate să fie prezentă? ! în situaţia în care persoana acuzată penal nu poate fi găsită.mărturii anonime (mărturiile nu-s ascunse faţă de acuzat. plus rechizitoriul făcut de procuror.procesul să fie o dezbatere între părţi care se află pe poziţii de egalitate asistată de un judecător. elementele de fapt şi de drept vor fi stabilite de către judecător.interceptări ‚secret de stat’ (ascunse faţă de acuzat) . orice persoană acuzată penal are dreptul de a fi prezentă la propriul proces (libertate absolută – cel acuzat şi-l exercită sau nu.DREPTUL LA O PROCEDURĂ CONTRADICTORIE . dar libertatea sa nu poate suporta limitări din partea statului). utilizarea mărturiei anonime să fie compensată într-un anumit fel în cursul procedurii (‚compensare’ = în unele state identitatea martorului este cunoscută de judecător – şi eventual şi de către avocatul apărării – deci aceştia îl pot interoga separat. ci dor să ajute la stabilirea vinovăţiei. ! în sistemul nostru rejudecarea cauzei nu este obligatorie. deci să nu o determine în mod efectiv. iar rejudecarea cauzei nu ia de la început (aşa cum ar trebui). dar acuzatul nu se poate apăra întrucât nu poate invoca adevăratele motive pentru care martorul ar depune o mărturie mincinoasă.investigatorii sub acoperire. orice persoană acuzată penal are dreptul să i se comunice într-o manieră detaliată acuzaţia şi faptele care i se reproşează (drept absolut). să existe motivarea probată a justificării pentru care se utilizează mărturia anonimă. deci dacă fapta s-a prescris nu contează iar hotărârea va fi pusă în executare). procesul se poate desfăşura şi în lipsă (procedura în contumacie – lipsă – este o situaţie de excepţie). (hotărârea anterioară rămâne cu un semn de întrebare. 3.dreptul oricărei pers de a se adresa unei instanţe care să-i soluţioneze litigiul civil a cărui parte este.05.) 07. însă odată ce persoana acuzată este găsită aceasta are dreptul la rejudecarea cauzei în prezenţa sa. dar nu se casează. . 2. fără să existe dovada că se sustrage. 15 .2012 DREPTUL LA UN PROCES ECHITABIL ÎN MATERIE CIVILĂ: include o sumă de alte drepturi: 1. mărturia anonimă să nu fie principala probă a vinovăţiei. 2.

. un raport juridic stabilit printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă nu mai poate fi pus în discuţie. .instanţa să aibă plenitudine de jurisdicţie (să poată pronunţa asupra tuturor aspectelor de drept şi de fapt pe care le ridică litigiul).10 ptr despăgubiri întrucât casa nu mai exista – pe cale administrativă nu s-a rezolvat nimic – astfel ajunge în faţa instanţei (Curtea de Apel) – cu 5zile înainte o altă instanţă a stabilit că instanţa poate stabili cumulul despăgubirilor – în cazul lui Tudor TUDOR instanţa a spus că nu poate stabili valoarea despăgubirilor reclamantului – CEDO a spus că este aceeaşi situaţia ca şi-n cazul BEIAN c. RO – imobil naţionalizat prin anii ’50.. RO – casă naţionalizată. cerere pe L. acesta are obligaţia de a pune în executare automat hotărârea judecătorească fără a putea invoca lipsa resurselor financiare şi fără să fie nevoie de vreo procedură suplimentară (executare silită). Curtea a fost ‚‚inundată’’ cu astfel de plângeri prin care se demonstrează că instanţele române nu-şi păstrează coerenţa. . BEIAN c. exemple de limitări problematice: termenele şi taxa de timbru . (faza 1) . data cererii de chemare în judecată.modul de calcul al unei proceduri: punctul de la care se socoteşte durata procedurii în materie civilă este.PP securităţii raporturilor juridice civile (invenţie CEDO): exemplu hotărârea BRUMĂRESCU c. fie despăgubiri. DIFERENŢA ÎNTRE LITIGIU şi cauză – proces – dosar 1998 – casă naţionalizată 2001 – legea 10 – fie casa înapoi.(depune toate diligenţele necesare pentru executare = executor judecătoresc). EXISTĂ ÎNTREBAREA: ALŢII CUM FAC? RĂSPUNSUL ESTE SIMPLU: NU DAU LEGI ABERANTE ! Condiţiile accesului la justiţie: . prin excepţie. 2. RO – (faza 2) – militar trecut în rezervă.statul să asigure executarea hotărârii judecătoreşti pronunţate. RO ÎN CONCLUZIE SUNTEM ÎN AER. dreptul la o durată rezonabilă a procesului: . 16 . 2005 – dă în judecată primarul.existenţa unei legi care să permită sesizarea instanţei de judecată cu litigiul. Precizări suplimentare privind a 4a condiţie: ! atunci când hotărârea pronunţată este împotriva statului (obligaţie de rezultat) .de regulă. durata procedurii se socoteşte de la data demarării acelei proceduri. dacă legea stabileşte obligativitatea unei proceduri prealabile.sesizarea instanţei să nu fie supusă unor limitări nejustificare (trebuie să verificăm dacă limitările suportate sunt justificate: accesibilă. . . TUDOR TUDOR c.hot. ! atunci cel împotriva căruia se pronunţă hotărârea este o persoană privată.punctul final al duratei procesului se calculează în raport de data executării hotărârii judecătoreşti (şi nu de data pronunţării). recurs respins de ICCJ în cazul numitului. dar acceptat în cazul altor persoane aflate în situaţii identice – CEDO a spus că raporturile stabilite prin hotărâri definitive trebuie să se caracterizeze şi prin stabilitate faţă de alţii – trebuie asigurată coerenţa raporturilor civile care se nasc (ocolind precedentul) – astfel s-a deschis cutia pandorei. în principiu. statul are o obligaţie de mijloace de a asigura executarea hotărârii . previzibilă.CEDO l-a dezvoltat pentru a asigura încrederea populaţiei în justiţie.hot. . scop legitim).

v. 4. judecăţile de valoare – x e antrenor prost.libertatea de exprimare nu include doar cuvintele.p. Importanţa diferenţei: . LIBERTATEA DE EXPRIMARE şi dreptul corelativ de a fi informat: (primul semn al unei societăţi sănătoase la cap) libertatea de exprimare a presei ! steguleţ roşu UE. ci şi orice alt gest făcut cu scopul de a exprima în mod public o anumită idee. ! durata procedurii/litigiului/procesului civil: 2012-1998. Implică următoarele principii: . dar se dă o importanţă mai mare cauzei: .!!! importanţa cauzei . obiectiv. Libertatea de exprimare garantată de art. 14. femeia x e blondă.libertatea de exprimare include nu numai dreptul de a face afirmaţii neutre. Libertate relativă – poate suporta limitări. majoritatea informaţiilor furnizate maschează încălcarea acestui drept prin furnizarea de informaţii de interes mediocru sau fără importanţă.libertatea de exprimare implică şi libertatea corelativă de a primi informaţii. informaţiile factuale – clădirea aia e construită în stil baroc. .d. 17 . ci şi dreptul de a face afirmaţii care şochează.comportamentul părţilor .afirmaţiile prin care se aduce atingere imaginii/demnităţii unei persoane trebuie clasificate în două: judecăţi de valoare şi informaţii factuale. femeia aia e frumoasă. Criteriile de determinare ale caracterului rezonabil sunt acelaşi ca şi-n materie penală. . Judecăţile de valoare – opinia subiectivă a unei persoane cu privire la o altă persoană sau la un eveniment. rănesc sau îngrijorează o parte a populaţiei. 30 din Convenţie. Libertatea de a fi informaţi este grav influenţată de două aspecte: nu avem publicaţie care să nu fie influenţată de zona politică. Informaţiile factuale – descrierea unor evenimente/persoane d. 3.TEORIA APARENŢEI – un judecător este lipsit de independenţă şi imparţialitate atunci când se creează o aparenţă în acest sens.2012 Libertatea de exprimare: . dreptul la o procedură contradictorie … etc.2009 – se termină procesul 2012 – hotărârea este sau nu executată. 10 Constituţie şi art. dreptul la o instanţă independentă şi imparţială: .o afirmaţie care lezează pe cineva nu atrage sancţionare dacă se dovedeşte că afirmaţia este adevărată.complexitatea cauzei .05.

V. dacă eşti în public ai o intimitate limitate şi vag protejată. DALBAN c.hot. trebuie acordată presei pentru a publica imagini cu fotbalişti/actori/politicieni. .. apelează la Curte spunând că i s-a încălcat libertatea de exprimare – CEDO a venit şi a spus că în speţă informaţiile erau luate dintr-un raport al poliţiei economice (deci nu erau zvonuri şi se bucurau de verosimilitate. 18 .pot fi sancţionate numai dacă nu s-a probat că sunt reale şi dacă au fost făcute cu rea credinţă. C. Linia de echilibru trebuie trasată acolo unde persoana intră într-o intimitate protejată – astfel. VON HANOVER c. Anglia – politician. hot. Cât timp persoana este pe stradă se pot face fotografii. În raport de persoanele obişnuite – Curte de Casaţie franceză – viaţa unor oameni obişnuiţi care nu sunt vedete – linia trebuie dusă spre intimitate. nejustificată la prima vedere. în cazul judecăţilor de valoare nu se poate atrage sancţionarea pentru că ele ţin de subiectivismul persoanelor. – a făcut securist un senator şi fusese deţinut politic. CEDO – o anumită libertate.Tudor c. iar ziaristul doar a publicat nişte informaţii oficiale). senatorul câştigă procesul în România. Libertatea de exprimare (în special) a presei şi dreptul la intimitate şi imagine ?! Trebuie trasată o limită a libertăţii de exprimare .judecăţile de valoare – pot fi sancţionate numai dacă sunt pur insultătoare (bă eşti un cretin) sau dacă sunt lipsite de orice bază factuală. dar când individualizezi o persoană trebuie acordul persoanei în cauză. România. . în raport de informaţiile factuale – hot. dacă ar fi existat informaţii cum că senatorul ar fi avut legături cu Securitatea atunci Vadim ar fi putut fi sancţionat. persoana poate fi sancţionată dacă: . dar impusă totuşi o limită . în raport de oamenii obişnuiţi nu există curiozitatea publicului. Germania – CEDO – Presa joacă un rol important ‚câinele de pază al democraţiei’ – orice stat normal la cap are nevoie de o presă puternică şi care să nu fie subordonată altor interese – presa trebuie să fie independentă şi să i se permită să publice informaţii/imagini de interes general astfel să se poată autofinanţa. -) la informaţiile factuale – chiar dacă nu pot fi dovedite – pers în cauză nu poate fi sancţionată decât dacă a acţionat cu rea-credinţă (adică dacă ştia adevărul sau dacă lar fi putut cunoaşte). RO 94-95 – acuza un senator neamţ şi un economist din domeniul agriculturii – este acuzat de calomnie. când persoana intră întrun restaurant/hotel acest lucru nu mai este permis. linia de echilibru.informaţiile factuale .. Trebuie făcută distincţia: . el nu reuşeşte şi este sancţionat – CEDO spune apoi că în cazul informaţiilor factuale statele poate să sancţioneze pe cei care nu dovedesc veritatea sau să impună limitări. – trebuie hrănită curiozitatea publicului..sa fi acţionat cu rea credinţă. În raport de informaţiile factuale. scrie un cotidian şi lezează o persoană importantă – instanţa îl pune pe Lingens să facă profa afirmaţiilor. linia trebuie dusă până la punctul în care oamenii pot fi individualizaţi – se pot face fotografii cu condiţia să nu individualizezi subiectul – nu-ţi trebuie acordul persoanelor când fotografiezi un grup.afirmaţia să nu fi fost adevărată. iar Vadim se duce la CEDO – curtea spune că o judecată de valoare poate fi sancţionată în măsura-n care ea nu are la bază nici un fel de informaţie factuală – în speţă. LINGENS c.

sancţionarea unei persoane ptr afirmaţii care lezează demnitatea altuia nu poate conduce la aplicarea unor sancţiuni penale.8 Convenţie. ROTARU c.actele unei persoane făcute cu scopul de a fi publice (dacă mă întâlnesc cu 3 prieteni la bere e viaţă privată.În cazul politicienilor. VIAŢA PUBLICĂ – în viaţa publică a unei pers intră următoarele aspecte: 1.acele aspecte ale vieţii unei pers pe care-n mod benevol aceasta le aduce la cunoştinţa unui număr nedeterminat de persoane – hot. interdicţia afirmării a ceva pe baza unui control făcut înainte de publicarea informaţiilor. analiza proporţionalităţii se face în funcţie de existenţa unui interes public raportat la subiectul abordat – informaţiile de interes public justificând foarte greu sancţiunea. linia se trasează altfel – un ziar norvegian a primit o informaţie secretă cum că un ministru îşi înşeală soţia – un ziarist urmăreşte persoana în cauză şi se angajează la hotelul respectiv şi îi fotografiază pe ministru şi amanta sa – ministrul îşi dă demisia şi spune în instanţă că fotografiile respective depăşesc graniţa intimităţii. 2 reguli: . libertatea presei este încălcată întrucât nimeni nu va mai publica zvonuri care pot fi adevărate.în cazul libertăţii presei. României – dosar în arhiva fostei securităţi – CEDO a spus că o dată cu trecerea timpului aspecte ale vieţii publice se întorc în spera privată pentru că 19 . ci de interesul publicului – trebuie să’i cunosc cu adevărat caracterul ca să ştiu dacă îl susţin sau îl votez. 3.art. Rămân în viaţa privată acele aspecte care ajung publice prin natura stării şi fără intenţia directă a subiectului de a expune respectivele aspecte. Ţinând de interesul public. ci doar disciplinare sau civile. excepţia : cenzura militară = ziariştii de pe front.în principiu.libertatea presei include şi protecţia sursei – un jurnalist nu poate fi obligat să divulge sursa informaţiilor publicate. (CEDO hot.viaţa sa profesională în sens larg. libertatea de exprimare trebuie să fie mai larga decât în cazul celorlalte persoane publice. Marii Britanii (club gay – casetă video). Criteriile speciale de exprimare a proporţionalităţii libertăţii de exprimare: . Politicienii trebuie să accepte un grad mai mare de ingerinţă decât celelalte categorii de persoane… linia de echilibru aprindu-se în faţa casei omului. iar pe care nu le poate proba. CEDO a spus că dacă sancţionezi penal un ziarist. 26-28 Constituţie VIAŢĂ PRIVATĂ CEDO – dreptul de a fi lăsat în pace. CEDO – viaţa privată a politicienilor nu mai ţine doar de curiozitatea publicului. JAGGAR şi alţii c. 2. . viaţa privată este ceea ce nu înseamnă viaţă publică. INVIOLABILITATEA DOMICILIULUI ŞI A CORESPONDENŢEI .cenzura este interzisă în mod absolut. În momentul în care devii politician accepţi că publicul trebuie să cunoască mai multe decât ceea ce vrei tu să’i spui. dacă particip la o manifestare este viaţă publică) Hot. (cenzura făcută de către stat înainte de publicare). DE FAMILIE. c Ro – ziarist din Baia Mare face ‚praf’ un judecător – ziaristul este condamnat… 2 ani de închisoare+sancţiuni civile.) . DREPTUL LA VIAŢĂ PRIVATĂ .

Există viaţă de familie între următoarele categorii de persoane: ..comunicare privată – indiferent de mijloace : scrisori. familia este o relaţie de viaţă privată extrem-extrem de strângă. între Y şi Z avem viaţă de familie. SUPRAVEGHEREA SECRETĂ a persoanelor: toate limitările.nu include neapărat o locuinţă.. ajunge la CEDO şi spune că li se încalcă dreptul la familie. ci orice loc în care omul duce o bună parte din viaţa sa intimă (birou. gen situaţia medicală. altele decât părinţi. ci doar persoana în cauză deci viaţa sa privată. . . . VIAŢA DE FAMILIE – beneficiază de o protecţie mult mai mare X. trebuie să fie reglementate !!! interceptarea audio/video nu este reglementată – iar judecătorii uită acest aspect. ci este acela unde omul îşi trăieşte intimitatea (aici intră şi camera de hotel). Marii Britanii – X mama lui Z.800. divorţează. întrucât reglementează doar colectarea datelor. Y şi Z c. .între fraţi până la momentul declarării independenţei faţă de familie (plecarea ‚forţată’ de acasă).) CORESPONDENŢĂ când a fost făcută Convenţia lumea încă mai scria scrisori.este vorba de amintiri/istorie şi aspecte care nu mai interesează pe nimeni. în măsura în care persoanele în cauză se comportă ca o familie legitimă.între soţi. copii şi fraţi – în măsura în care între ele există o legătură/dependenţă materială şi emoţională. nu şi folosirea acestora. filajul de orice fel nu. între X şi Y nu avem viaţă de familie – dacă în statul respectiv relaţiile homosexuale nu sunt permise. de studii.. între X şi Z avem viaţă de familie.între rudele de sânge. Z rămâne la ea şi trăieşte cu Y . domiciliul nu este acela din buletin. doar interceptarea telefonică este reglementată. fax. 20 . 21. Legea privind datele cu caracter personal – este fundamental greşită.2012 PRINCIPALELE ATINGERI ADUSE DREPTULUI LA VIAŢĂ PRIVATĂ libertate relativă – cel mai limitat drept dintre toate. gen nume-adresă.tot femeie – solicită instanţei să recunoască că XYZ sunt o familie – cerere respinsă. email. de familie. DATELE CU CARACTER PERONAL – chestii simple.între persoane care nu au nici o legătură juridică sau de sânge. . indiferent de starea lor de fapt.000 de dosare în arhiva securităţii – nu există o raţiune pentru păstrarea acestora după 1989. . . maşină. până la lucruri complicate.între părinţi şi copii – indiferent de starea de fapt sau dacă există act de paternitate sau nu. CEDO – cel mai mare grad de intimitate pe care îl are cineva este în familie.avem 4.05. DOMICILIU . pentru a fi constituţionale.o persoană poate să aibă mai multe domicilii în acelaşi timp.

fix brânză ! nu există pagină de internet. poate să intervină în urma unei stări de fapt (expulzarea). care în viziunea ACTA să nu fie infracţiune. dar puse cap la cap se obţine un mecanism interesant şi complex care poate oricând să pună persoana în dificultate.SUPRAVEGHEREA INFORMATICĂ/VIRTUALĂ a persoanelor: . Astfel de limitări ale vieţii private. în momentul în care se dispune punerea unor persoane membrii de familie într-o situaţie de imposibilitate de păstrare a legăturii cu copii – acea imposibilitate trebuie păstrată într-o manieră reală şi nu abstractă. spunând că nu oferă nici un fel de garanţii persoanelor supravegheate. interdicţia de exercitare a drepturilor părinteşti se poate dispune numai atunci când tratamentul aplicat copilului este intenţionat ( exemplu: hotărâre am Curţii de Apel Suceava – viza pierderea drepturilor părinţilor asupra copilului întrucât nu avea suficiente venituri pentru ai putea întreţine – hotărâre foarte severă întrucât se pierd toate drepturile asupra copilului. par la prima vedere că nu afectează persoanelor. legăturile se pierd . UE monitorizează această ‚problemă’ şi va sancţiona România dacă nu se va adopta o lege în acest sens. starea de sărăcie poate să fie o chestiune temporară + pentru unele familii mai importante decât luxul şi comoditatea sunt legăturile emoţionale şi fireşti dintr-o familie.oricare din aceste ipoteze trebuie să facă controlul strict al unor criterii/reguli: 1. inclusiv contactul cu acesta. controlul internetului înseamnă efectiv controlul omului.. care ar fi soluţia? să se ducă toată familia în Irak? 3. LIMITĂRILE CLASICE ALE DR LA O VIAŢĂ DE FAMILIE: Prima vizează pierderea drepturilor părinteşti – cel mai discutat subiect. (Radu Chiriţă: eu dacă nu am net o săptămână. Din nefericire. sunt un om mort – profesional . sau ca urmare a separării părinţilor. şi nici ajutarea procurorilor în anchetele penale. Curtea Constituţională a declarat legea de implementare a respectivei directive neconstituţională. el este expulzat.) 2. în ziua de azi. (site-uri de ştiri. într-un raport de exerciţiul drepturilor părinteşti statul are şi obligaţii pozitive – obligaţia de a se asigura că copii păstrează raportul cu părinţii + obligaţia de a interveni atunci când aceste raporturi sunt tulburate de persoane străine. de cumpărături) Scopul acestor baze de date nu este prinderea infractorilor. poate să intervină în urma unor acte ale adultului care afectează viaţa copilului. ex: cetăţean irakian. 21 .. de filme.există o Directivă a UE de acum 5ani (implementată în majoritatea statelor europene) – privind datele de conexiune ale persoanelor (scopul: combaterea terorismului) – impune statelor să facă o bază de date privind toate conexiunile (fără conţinut). ACTA vine şi spune că protejează proprietatea intelectuală.) DREPTUL LA VIAŢĂ FAMILIALĂ orice limitare a vieţii de familie trebuie analizată mult mai strict. . familie numeroasă în România. ci efectiv studierea mentalităţii şi obiceiurilor cotidiene ale persoanelor.

totuşi prin ‚bun’ se înţeleg doar aceste drepturi actuale.Hot. ex: hot. iar instanţa pronunţase o hotărâre prin care vizitele se făceau în vacanţele minorului. Irlanda Deşi Convenţia nu garantează dreptul de a obţine proprietatea unui bun. pe lângă bunurile corporale. drepturile care decurg din autorizaţii sau licenţe. aceasta se recăsătoreşte şi se mută cu noul soţ şi copilul în SUA.10/2001 – fie casa înapoi. divorţ şi hotărâre judecătorească de încredinţare a copilului. IGNACOLO c. drepturile de asigurări sociale şi aşa mai departe. RO – soţia constată că soţul este homosexual. apoi ce înseamnă ‚bunuri’): CEDO – a venit să definească noţiunea de ‚bunuri’ Hot. ea totuşi garantează speranţa legitimă de a obţine proprietatea unui bun.nu ai drept asupra bunurilor aflate deja în patrimoniul unei alte persoane.luarea propriului copil. (. orice drept de natura patrimonială pe care îl are o persoană. SPOR şi LONROTH c. această ‚speranţă legitimă’ apare în ipoteza în care o persoană nu are un bun. Pe Convenţia de la Haga privind acest aspect se fac o mulţime de abuzuri. tatăl copilului face o cerere de constatare a răpirii. Convenţia negarantând dreptul de a obţine un bun. 44 Constituţie ART 1 PROTOCOLUL NR. copilul este luat din SUA şi trimis în România – în final problemele se rezolvă. divorţează. Domeniul de aplicabilitate (care drepturi de proprietate sunt socotite a fi drepturi de proprietate.unul dintre cele mai noi drepturi fundamentale. PINE VALLEY c. CEDO a revenit asupra definiţiei . dar îndeplineşte absolut toate condiţiile prevăzute în lege şi în jurisprudenţă pentru a obţine acel bun. Suedia . apoi toate aspectele ale vieţii de familie pe care cei trei le pierd vând nevrând atunci când se întorc din SUA în România pentru a le explica instanţelor române că tatăl copilului ştia de situaţia acestora.) Ulterior. dar mereu trebuie să privim în spatele aspectelor juridice din speţă. KAR c. Ingerinţele statului în exerciţiul dreptului de proprietate trebuie clasificate în 3: 22 . – înainte că instanţa competentă să se exprime definitiv pe Legea 10 nu am ‚speranţă legitimă’. Persoana care susţine că i-a fost luat copilul în alt stat are posibilitatea obţinerii unei hotărâri judecătoreşti de urgenţă (cerere de constatare a răpirii internaţionale de copii) prin care se constată acest lucru – iar părintele în cauză se duce în statul respectiv pentru aş putea recupera copilul. îndeplinesc toate condiţiile şi urmează să primesc banii respectivi – de la acest moment apare ‚speranţa legitimă’ – când Primarul dă o decizie privind rezolvarea acestui aspect eu am deja o creanţă. inclusiv drepturile de creanţă. ex: casele naţionalizate. ZENIDE – un român şi o franţuzoaică căsătoriţi şi au un copil – Franţa. astfel mai important este psihicul copilului minor fiind.ex: hot.prin ‚bun’ se înţelege. fie despăgubiri.1 CEDO – Protocol ratificat prin anii ”80 . chiar dacă la prima vedere aceasta protejează viaţa familială ! DREPTUL DE PROPRIETATE ART. mama şi-a recuperat copilul după 5ani – din cauza lipsei de interes a autorităţilor Române. copilul rămâne la mamă. fără ştirea celuilalt părinte. Convenţia de la Haga privind efectele de drept privat al răpirii internaţionale de copii . L.

o persoană nu-şi poate exercita atributele cele mai importante ale dreptului de proprietate (expropriere de fapt – impropriu spus. Trebuie spus că această pierdere poate fi de drept sau de fapt – de drept.(cea mai frecventă formă de limitare) INGERINŢĂ GENERALĂ A DREPTULUI DE PROPRIETATE (CEDO) .toate acele limitări care se încadrează între celelalte două limitări. pot să intervină dacă sunt respectate generale + două precizări suplimentare: 1. lege. act administrativ. . 2. statul ia hotărârea să mărească debitul acelui lac. ca urmare a unui act al statului. Privarea de proprietate (şi de drept şi de fapt) este posibilă numai dacă sunt îndeplinite aceleaşi condiţii (lege.acoperă acele limitări ale proprietăţii care intervin atunci când o persoană păstrează toate atributele proprietăţii. obligaţia statului de a despăgubi persoana privată de proprietate (valabil şi pentru exproprierea de fapt). trebuie să opresc la semafor.am o maşină. accesiunea imobiliară – fac o casă pe terenul altuia – o pierd dar primesc bani pe construcţie. de regulă. SITUAŢIA IMOBILELOR NAŢIONALIZATE 23 condiţiile . de fapt – atunci când nu există nici un fel de act de pierdere a atributelor proprietăţii. însă unul. accesibilă. existenţa unei compensaţii patrimoniale.) Hot. previzibilă.) +alte două: + scopul legitim al unei privări de proprietate poate fi numai o cauză de utilitate publică. (privarea de proprietate . privarea de proprietate implică. scopul să fie unul de interes public. exemple: . Este o limitare a proprietăţii care se analizează foarte lejer. CAUZĂ DE UTILITATE PUBLICĂ INTERES PUBLIC – noţiune largă ‚serveşte la ceva’ 3. întrucât efectiv trebuie îndeplinite doar două condiţii: reglementarea să fie făcută printr-o normă juridică. trebuie să merg pe partea dreaptă. când îl vând trebuie să respect legea – act autentic.reglementarea folosinţei lucrurilor) ex: sechestru – nu am pierdut bunul. sau mai multe din acestea sunt limitate printr-o prevedere legală. dar nu îşi poate exercita drepturile ce se nasc din dreptul de proprietate – expropriere de fapt. scopul legitim să nu impună o sarcină excesivă doar unei persoane.. Burghelia c.1. + pentru a fi proporţională. Astfel de ingerinţe generale. alte drepturi pot fi limitate şi dacă privesc o cauză de utilitate privată. însă în fapt. dar nici nu pot să îl folosesc. pot so vând dar trebuie să îndeplinesc nişte cerinţe şi nişte formalităţi. privare de proprietate: – include situaţiile în care o persoană pierde definitiv cele mai importante atribute ale proprietăţii – cel mai tipic ex: exproprierea.……… . statul construieşte un aeroport şi prin lege este interzisă utilizarea terenurilor pe o rază importantă de metri. terenul a fost inundat – persoana nu a fost expropriată.reglementarea folosinţei lucrurilor: . când se realizează printr-un act juridic –hot judecătorească.am un teren. 2. Alt caz de expropriere de fapt – teren. Ro – teren lângă un lac de acumulare. legitimă.

După ’89 – La începutul anilor ’90 – multe acţiunii în revendicare în faţa instanţelor române – CEDO nu are jurisdicţie decât pentru situaţiile apărute după naţionalizare – trecere gratuită a unui bun în patrimoniul statului. momentan avem doar un proiect de lege . (fond funciar) Din ’94 nu s-au mai admis acţiuni în revendicare. au apărut probleme şi procese. izvoare. CEDO PINC ŞI PINCOVA – ‚nu poţi rezolva o nedreptate făcând o altă nedreptate’ cel care trebuie să suporte consecinţele naţionalizării trebuie să fie statul ! case . case. iar operaţiunea de plată a fost suspendată. păduri. pentru că el a obţinut şi INTERZICEREA DISCRIMINĂRII: 24 . În 2007 la presiunile venite din partea UE – România mai adoptă o lege şi spune că rezolvă problema – fabrici şi uzine. Sub o formă sau alta. În ’95 – prin lege s-a stabilit că casele naţionalizate se vor da înapoi în cazul în care proprietarii locuiau acolo. şi hotărâre judecătorească de primire a casei naţionalizate în mod abuziv în timpul comunismului. dar care nu are personalitate juridică – nu cooperativa dobândea ‚fructele’.‚jurisprudenţă atât de bogată încât lumea ar fi mai săracă fără ea’  România este singurul stat comunist care a naţionalizat tot. nici cel al cărui teren l-am ocupat din greşeala statului. de la terenuri. animalele etc. colibe. Legea 18/1991 – s-au desfiinţat CAP-urile şi urma ca persoanele să-şi primească înapoi bunurile.18 luni pentru a se da o lege în acest sens.  consecinţele. teren . statul trebuie să suporte beneficiile. până la fabrici. După ’97 – au apărut cazurile în care pe o casă existau două acte de proprietate diferite. privatizare – Lenin – ‚cel mai mare rahat din cauza cărora muncitorii nu sunt bine văzuţi în societate’ – astfel toate terenurile. ci persoanele care au pus bunurile respective la comun. cu scop economic. Hotărâre Pilot din partea UE (Tanasiu) .nu trebuie să suporte consecinţele chiriaşii. apoi s-au terminat şi acţiunile.nu trebuie să suport nici eu. acţiuni la electrica. ateliere de croitorie şi coteţe. respectiv un contract de vânzare-cumpărare prin care statul a dat chiriaşului proprietatea. au fost puse la comun (CAP.ulterior statul a constatat că nu are bani pentru despăgubirea persoanelor care nu şi-au putut redobândii proprietatea. dar nici foştii proprietari. iar ‚chiriaşii statului’ puteau cumpăra casa în care locuiau iniţial cu chirie.. În 2001 s-a hotărât statul să rezolve problema Legea 10/2001 (casele) şi Legea 1/2001 (terenurile agricole şi forestiere – Legea ‚Lupu’) . IAS) – un soi de persoane juridice. – se transferau din partea statului acţiuni pentru a acoperi despăgubirile persoanelor care şi le obţinuseră ulterior prin hotărâri judecătoreşti. la rom-gaz etc.

. Art. dar în ultimii ani discriminările nu se mai fac prin lege – aici se pune problema probei. 1 din Protocolul nr. justificare rezonabilă = între scopul vizat de către stat şi dezavantajele produse unui grup de persoane trebuie să existe un raport de proporţionalitate. 3.instituţie de învăţământ specială pentru rromi. în Malta – discriminare între bărbaţi şi femei (juraţi) – statistic s-a demonstrat această politică ascunsă a statului de a discrimina femeile. are dreptul să-şi păstreze tradiţiile culturale/religioase/etnice. fie te întorci de unde ai venit. însă aici vorbim despre o cultură care s-a mutat din Maroc/Algeria/Tunisia în Franţa – astfel că CEDO a spus că ai două opţiuni: când te muţi – fie accepţi şi te adaptezi culturii majorităţii. c. statele şi legea în general trebuie să ofere tuturor tratament egal . existenţa unei diferenţe de tratament . (Afacerea vălului islamic) orice persoană. (diferenţierea să fie rezonabilă) Există anumite diferenţe de tratament care nu permit nici un fel de justificare obiectivă şi rezonabilă: religie.drept absolut. D. 25 . În linii mari prin afirmaţii nu se face discriminare sau diferenţiere de tratament. 2.‚‚acele discriminări care stau la baza unor politici nespuse se pot proba prin statistici’’.12 CEDO (înlocuieşte art. etnie. (discriminarea pozitivă este acceptată şi nu intră în discuţie încălcarea drepturilor altuia) .diferenţa de tratament trebuie să fie constatată între două grupuri de persoane – indiferent de criteriul diferenţierii – .H. Ex: hot. această condiţie de diferenţei să nu aibă o justificare obiectivă şi rezonabilă justificare obiectivă = atunci când scopul urmărit de către stat şi criteriul după care se face separarea în grupuri este determinat pe cale obiectivă. indiferent de originea sa. singura formă de diferenţă de tratament în cazul căreia sunt considerate a fi forme de discriminare şi afirmaţiile. Cehia ..12 C) DISCRIMINARE ≠ DIFERENŢĂ DE TRATAMENT Pentru a exista discriminare trebuie îndeplinite 3 condiţii: 1. rasă … 3 Principii de la care pleacă discuţia despre discriminare: 1. 14 Constituţie / Art. acel criteriu care separă grupurile să poată fi determinat/determinabil.proba diferenţei de tratament – uneori diferenţa de tratament se face prin lege iar proba este însăşi actul normativ. iar discriminările pozitive ale unor grupuri etnice ori rasiale trebuie să rămână la nivel de excepţie.diferenţa de tratament trebuie să creeze o situaţie mai puţin favorabilă unei persoane. 2. culoare. însă în rezolvarea problemei trebuie plecat de la o situaţie reală ETNICĂ sau RASIALĂ: între anumite grupuri există anumite tensiuni – româniunguri / nemţi-francezi – aici există discriminare.

etc. deci nu li se cuvine nimic’. şi nu dreptul la un recurs intern) Art. (penal. administrativ…) ! să nu spunem niciodată că Art. (inclusiv dreptul de acces la o funcţie publică). 26 . PRECUM ŞI LIBERTATEA DE MANIFESTARE RELIGIOASĂ libertatea de opinie de aici este fix ce are omul în cap (a nu se confunda cu libertatea de exprimare). Legea română nu sancţionează (nici contravenţional) astfel de afirmaţii făcute în public. ci efectiv dreptul de a mă adresa instanţei. civil. nu contează dacă este un drept fundamental sau nu.nu este dreptul de a obţine constatarea încălcării. indiferent dacă dreptul de fond a fost încălcat sau nu. 13 garantează dreptul la o cale de recurs internă prin care orice persoană care susţine că este victima unei încălcări a unui drept fundamental să poată sesiza un organ intern cu o cale de recurs accesibilă. utilă şi eficace. RO – procuror : martorul nu este demn de crezare pentru că este ţigan. CONŞTIINŢĂ ŞI RELIGIE. astfel că tensiunea creşte. la fel şi libertatea de religie . iar statul nu are grijă de ordinea publică. DREPTUL LA UN REMEDIU INTERN Art. Diferenţa de tratament să privească exerciţiul unui drept prevăzut de lege – să aplic un tratament diferit unor drepturi recunoscute.acestea nu pot fi limitate – fiind drepturi absolute. ex: dacă eu susţin că m-a bătut. RO – o hotărâre judecătorească unde în motivarea se spune că ‚ţiganii’ nu vor primi despăgubiri pentru lucrurile lor întrucât ‚oricum erau bunuri furate. .13 CEDO (garantează dreptul la un remediu intern. Cauza MOLDOVAN şi alţii c. libertatea de conştiinţă de aici se rezumă tot la gândirea omului. Libertatea de manifestare a religiei – este o libertate relativă şi poate fi limitată în condiţiile generale.Românii sunt tâmpiţi ! Ungurii sunt proşti ! Ruşii sunt securişti ! Nemţii nu au simţul umorului ! În astfel de cazuri afirmaţiile pot fi catalogate ca formă de discriminare. statul trebuie să-mi ofere remediul de a apela la o instanţă. Cauza BORZAN c.13 garantează dreptul la un recurs intern. DREPTUL LA LIBERTATEA DE OPINIE. 3. pentru că vorbim despre ţigani.

Manifestaţiile ilegale se sancţionează maxim cu amenzi contravenţionale. Diferenţa mare dintre filozofie şi religie este că în filozofie percepţiile se încearcă a fi demonstrate (dar nu au instituţie de coordonare). Folosirea forţei de către autorităţi nu poate fi justificată de caracterul ilegal al unei manifestaţii sau de simple incidente violente în cadrul unei manifestaţii.RELIGIE = un set de credinţe însoţit de anumite ritualuri care sunt împărtăşite de un număr nedeterminat de persoane şi care au o anumită vechime. ‚în măsura în care câteva persoane devin agresive nu vorbim de manifestaţie care nu este paşnică. pentru că nu are instituţie. dacă majoritatea este agresivă atunci vorbim de un drept negarantat de Constituţie sau Convenţie astfel că poate fi limitat oricând’. nu religie. EXAMEN: Cursuri + seminarii. şi nu doar cu acordul acestora. iar în religie nu se încearcă demonstrarea respectivelor percepţii. în nici un caz cu violenţe din partea statului… pentru că astfel nu temperezi violenţa. ţinând cont că scopul vizat este legitim. Dreptul de a manifesta public: Convenţia şi Constituţia garantează doar dreptul de a manifesta paşnic.1 (proprietatea) 27 . Pentru a fi proporţional cu scopul vizat. manifestaţie trebuie organizată după informarea autorităţilor. ci o provoci. Mai sunt manifestaţiile spontane (de bucurie generală – ex: campionat de fotbal) aici se pune problema şi dacă manifestanţii pot fi amendaţi. CEDO (cauză contra Moldova) a spus că statul nu trebuie să intervină în formarea instituţiilor privind religia. ex: Stoicismul e filozofie. neputând interzice LIBERTATEA DE ASOCIERE ŞI LIBERTATEA MANIFESTŢIILOR PUBLICE libertăţi relative. ART 1-14 ART 1 din PROTOCOLUL nr. care sunt bazate pe o Carte socotită a fi sfântă şi pe un set de instituţii.