ACIDUL ETILENDIAMINOTETRAACETIC (EDTA

)

Masterand: Pleşca Mihaela

Definire, proprietăţi, formula chimică a EDTA
EDTA -Acid etilendiaminotetraacetic; În sistemul de notare al aditivilor alimentari din Uniunea Europeană este notat cu E385; EDTA este o substanţă cu acţiune de sechestrare şi are rolul de a chela ( sechestra) metale precum: Cu, Fe, Zn, Mn, anulând efectul prooxidant al acestora;  se utilizează sub forma sărurilor sale de sodiu, sarea sa disodică fiind complexonul III; Agenții de chelare EDTA de obicei se prezintă sub formă de soluţii apoase,deşi unele sunt vândute ca pulberi uscate sau cristale. EDTA face parte din categoria antioxidanţilor, conservanţilor şi a sechestranţilor artificiali;

Formula chimică a etilenediaminotetraacetic acid (EDTA)

Rolul EDTA-ului şi utilizările în industria alimentară
stabilizarea vitaminelor din sucurile de fructe şi legume prin chelarea metalelor grele ce pot cataliza autooxidarea; previne îmbrunarea neenzimatică în fructe şi legume, menţine culoarea cărnii de peşte, moluşte, crustacee complexand cu fierul, zincul şi cuprul. clarificarea vinurilor prin chelarea fierului ce formează cu taninurile combinaţii insolubile ce provoacă tulbureală; la sărarea cărnii , adaosul de complexon III îmbunătăţeşte penetraţia sării dacă aceasta este impurificată cu săruri de calciu şi magneziu;

În băuturile răcoritoare, EDTA menține aroma dorită și cantitatea perfectă de carbonatare, și în bere, chelează fenomenul de țâșnire; la obţinerea laptelui condensat când împiedică coagularea termică a cazeinei. Tratarea apei – în controlul durităţii apei în formarea ionilor de calciu şi de magneziu;  La obţinerea maionezei light “Remia”.

Alte utilizări ale EDTA
Produse de îngrijire personală pentru a creşte eficienţa şi de a îmbunătăţistabilitatea: preparate pentru baie, creme, uleiuri şi unguente, preparate pentru păr, şampoane; Fotografie-ca înălbitor în prelucrarea filmului fotografic; Industria celulozei şi hârtiei-pentru a maximiza eficienţa în albire; În medicină: stabilirea sângelui când împiedică coagularea; la fabricarea pesticidelor.

Necesitate EDTA
 EDTA este utilizat ca remediu împotriva otrăvirii cu metale grele. De asemenea, are un rol important în fortifierea cu fier a cerealelor, făcând ca acesta să fie absorbit mai bine de organismul persoanelor adulte.  reţine puterea de colorare a bananelor uscate, fasole, năut, scoici la conserve, plăcintă cu umplutură de nuci, cartofi congelaţi şi conserve de creveţi;  dizolvă CaCO3 depus în apa dură, fără a utiliza acid coroziv;  anticoagulant pentru sânge, stochează sângele în depozite;  Sarea de calciu de EDTA, administrată intravenos, este, de asemenea, utilizată în tratamentul acut de otrăvire cu cadmiu şi fier;  Dizolvă şi elimină calciul depus pe pereţii vaselor de sânge;  Dizolvă şi elimină cochiliile nano-bacteriilor care se depun în sistemul circulator şi organe interne (chisturi);

Toxicitate şi riscuri
În doze mici este inofensiv ;  în doze mai mari chelează calciul ceea ce determină micşorarea cantităţii de calciu din organism conducând la hipocalcemie; Doza zilnică admisă pentru acest aditiv alimentar nu trebuie să depăşească 2,5 mg/kg corp. EDTA poate induce modificări metabolice, dezechilibrează balanţa dintre minerale; tulburări gastrointestinale, hematurie, crampe musculare, sânge în urină fiind nefrotoxic.  inhibă enzimele şi coagularea sângelui; În contact cu dinţii ,sărurile de Na şi de K au o acţiune de solubilizare, iar în contact cu pielea provoacă iritaţii; În Australia este interzisă cu desăvârşire utilizarea aditivului E 385 în industria alimentară.

Întrebuinţările EDTA-ului în diverse domenii de activitate

Fig.2. Diagrama pentru utilizările specifice ale EDTA

BIBLIOGRAFIE

1.Gutt Gh. şi Gutt Sonia , 2006 ,,Aditivi utilizaţi în produsele alimentare”Editura Universităţii Suceava. 2.Mănescu S.,şi colab.1982,”Chimia sanitară a mediului” Editura Medicală Bucureşti. 3.Râpeanu M., 1979”Prevenirea acţiunii factorilor poluanţi asupra animalelor şI produselor de origine animală” Editura Ceres Bucureşti. 4.Leahu Ana “Îndrumar de laborator”Editura Universităţii Suceava. 5.http://www.scrigroup.com/educatie/chimie/Determinarea-duritatii-totale63818.php 6. http://www.dow.com/productsafety/finder/edta.htm 7. http://www.ekilibrium.ro/articol/Produse/sub/Aminoacid_Disodic_Chelatat_ED TA-967.html 8 .(http://www.medicinasanatate.ro/acidul-etilendiaminotetraacetic/ 9. http://scifun.chem.wisc.edu/chemweek/chelates/chelates.html 10. http://www.youtube.com/watch?NR=1&v=jGb6j4uyjOE&feature=endscreen 11. http://mangersain.medicalistes.org/E385.php

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful