P. 1
Seminar 7

Seminar 7

|Views: 1|Likes:
Published by Cosmin Sima
Psihologie
Psihologie

More info:

Published by: Cosmin Sima on Aug 09, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/14/2014

pdf

text

original

Durerea – corelate medicale şi psihologice

LP 5 Psihologie Medicala anul I

asociată cu o leziune tisulară evidentă sau nu. în anumite condiţii de mediu. determină o acţiune nocivă. .Definiţii ale durerii • Percepţie a unui stimul fiziologic sau psihologic care. • Este un element extrem de important având un rol protector asupra organismului. dăunătoare sau dezagreabilă asupra organismului. • “o experienţă senzitivă şi emoţională neplăcută. sau este descrisă ca fiind o astfel de leziune”. prin atenţionarea acestuia asupra unor potenţiale pericole ce îi ameninţă viaţa.

afectiva. cognitiva. – Generata de leziuni tisulare (inclusiv SNC) – Modulata de factori psihoindividuali si socioculturali – Caracter adaptativ: Semnal de avertizare Durere acuta Durere cronica – Caracter parazitar Dezorganizator Durere cronica Inclusa in personalitatea individului (≠ bucuria de viata) .Generalităţi • Experienta aversiva senzoriala.

Factori psihologici implicaţi în percepţia durerii • Factorii cognitivi • Evaluare-interpretare • Atenţie • Autoeficacitate • Afectivi • Diapoziţia • Anxietatea • Depresia • Comportamentali • Învăţarea unui tip de reacţie la durere • Preexistenţi. precum tipul de personalitate sau mediul socio-cultural de prevenienţă a persoanei .

mobile şi atipice. dar şi la unii pacienţi depresivi – scăderea pragului sensibilităţii la durere.Factori cognitivi • Percepţia exagerată a durerii • Se întâlneşte tipic la pacienţii anxioşi. . cu apariţia secundară de diverse senzaţii dezagreabile. explicaţia fiind aceea că are loc o focalizare mai mare a tenţiei asupra stimulului dureros. numite generic “cenestopatii” • Exagerarea durerii determină creşterea intensităţii subiective a acesteia.

( exemplu: studiu pe civili şi soldaţi). • Autoeficacitatea • Percepţia durerii variază de regulă invers proporţional. pentru alţii durerea nu înseamnă decât o senzaţie dezagreabilă care va trece. . Pentru unii durerea este fulminantă. fiind mai accentuată la persoanle cu autoeficacitate scăzută. acceptarea fatalităţii durerii şi eventual neglijarea prezentării la medic şi a tratamentului sunt mai frecvente. depinzând de tipul de durere de care suferă fiecare.Factori cognitivi • Interpretarea diferenţiată a durerii • Interpretarea percepţiei dureroase este specifică pentru fiecare individ în parte. paralizantă. La aceste persoane.

în cadrul acestor tehnici nerealizându-se altceva decât diminuarea atenţiei de la stimulul dureros şi crearea unui focar de atenţie alternativ. în special în situaţiile de dureri cronice. cu valenţă pozitivă. • Rolul atenţiei în percepţia durerii este ilustrat şi de eficacitatea remarcabilă a hipnozei şi a relaxării în combaterea durerii. . chiar cu un coping global mai eficient.Factori cognitivi • Atenţia • Deturnarea atenţiei în altă parte decât asupra durerii poate fi asociată cu o percepţie mai discretă a durerii şi.

nu mai prezentau de la un moment încolo dureri semnificative. care în anumite contexte se pot dovedi contraproductive. explicaţia fiind aceea că alungarea fricii a determinat şi scăderea senzaţiei dureroase. grija faţă de leziune sau de prognostic. poate duce la intensificarea durerii. • Frica • Frica are un conţinut mai concret decât anxietatea şi este legată. . Amintirea situaţiei respective poate fi uneori atât de neplăcută încât atrage din partea pacientului unele măsuri de supraprotecţie. refuzul unor bolnavi de a face eforturi sau mişcare. • Studiu din 2000: pacienţii pe care tratamentul i-a obligat să ia parte la situaţiile de care se temeau. De exemplu.Factori afectivi • Anxietatea • La bolnavii cu durere acută. pentru a nu-şi agrava starea sau pentru a nu atrage complicaţii iremediabile. de multe ori de antecedentele pacientului.

chiar în absenţa durerii. Acest fapt a crescut atât anxietatea cât şi percepţia durerii la aceşti pacienţi. absenţa activităţilor sociale şi profesionale – Comunicare redusă – izolare.Factori comportamentali • Condiţionarea durerii • Învăţarea prin condiţionarea clasică are rol în percepţia durerii. Astfel durerea poate modifica comportamentul unui individ. care derivă din acesta. mai ales în expresia durerii. caracterizat prin – Comportament evitant . putându-se ajunge. ducând la aşa-numitul “comportament al durerii” (“pain behavior”). • Şi condiţionarea operantă poate avea un rol. directe sau indirecte. depresie.lipsa de mişcare. efort fizic. Unii oameni asociază anumite medii cu o experinţă dureroasă. . • Jamner şi Turskz (1987) au examinat reacţia unor bolnavi de migrenă la auzul unor cuvinte asociate cu durerea. suport social scăzut • Frecvenţa sau intensitatea acestui comportament pot fi crescute ulterior. în situaţia în care comportamentul evitant persistă. la limită. de beneficiile.

ca mijloc de obţienre a unui beneficiu • Anumiţi pacienţi exagerează nu numai expresia durerii. lamentându-se şi având o incapacitate funcţională disproproţionat de mare. ci şi posibilele pericole ale oricărui comportament care iese într-un fel sau altul din “rolul de bolnav”. un exemplu fiind acela în care pacienţii nu fac nimic altceva decât să-şi petreacă timpul în pat. Numim acest comportamnet evaziune.Factori comportamentali • Evadarea în durere. . în raport cu gravitatea bolii respective.

. • nu au toxicitate sau efecte secundare notabile • sunt aplicabile dincolo de momentul acut. în locul incertitudinii pe care o poate aduce psihoterapia.Beneficiile psihoterapiei în tratamentul durerii • Managementul clasic al durerii – antialgice – unii practicieni preferă sentimentul siguranţei dat de medicamnet. în alte situaţii generatoare de durere fizică. • În ultimii anii se tinde spre înlăturarea monopolului mijloacelor farmacologice în combaterea durerii – avantaje • operează cu resursele interioare preexistente ale bolnavului.

hipnoză CONTROLUL DURERII Metode cognitive: distragerea atenţiei. biofeedback. imagerie dirijată.Forme concrete de intervenţie psihoterapeutică în sindroamele dureroase Metode centrate pe lucrul cu corpul: relaxare. întrebări socratice Metode comportamentale: exerciţii fizice reinforcment .

semnificatia durerii ↓ .antalgice .).muzica. • • • Scăderea intensităţii durerii Creşterea motivaţiei Recuperare socială precoce – Cognitiv: .comutarea atentiei catre alte interese – Comportamental: .reducerea distresului (surse ↓.motivatie ↑ pentru recuperarea profesionala si sociala . mobilitate. coping ↑) .activitati “acaparante” .miscare (≠ IM. hobby-uri .Psihoterapia cognitivcomportamentală • Tehnică de succes la suferinzii de toate vârstele. ≠ poz. fracturi. modifică semnificativ comportamentul şi reacţiile pacienţilor la durere. etc.

. • Beneficiile relaxării: • Scăderea sau menţinerea în limite rezonabile a anxietăţii • Scăderea semnificativă a consumului de analgetice • Creşterea pragului de sensibilitate la durere ( plus muzicoterapie).Terapiile prin relaxare şi imagerie dirijată • Variantă adecvată pacienţilor nefamiliarizaţi cu psihoterapia întrucât nu implică o supraresponsabilizare a acestora în legătură cu tratamentul psihologic.

– Durerile acute – sugestii centrate pe minimizarea importanţei durerii şi pe scăderea anxietăţii produse de durere – Durerile cronice – sugestii centrate pe întărirea resurselor Eu-lui în confruntarea cu durerea.Terapia prin hipnoză • Tipul de hipnoză poate fi corelat cu tipul de durere căreia i se adresează. • Rezultatele depind de: • Gradul de hipnozabilitate a pacientului • Calitatea imaginilor/senzaţiilor sugerate prin hipnoză ( gradul de adecvare) .

• Substituţia de simptom – constă în sugerarea faptului că durerea se transformă în mâncărime. • Anestezia hipnotică – procesul de abolire completă a durerii – construirea unei situaţii psihologice opuse celei în care trăieşte durerea.Procedee hipnotice de control al durerii (Erickson. 1979) • Sugestii hipnotice – ex: “durerea dispare complet în zona X” • Abordarea hipnotică indirectă cu un caracter permisiv – diferă modalitatea în care este oferită informaţia – metaforă sau tehnică indirectă de sugestionare – ex: “te odihneşti pe o saltea cu apă” • Amnezia post hipnotică – se poate sugera amnezia parţială selectivă sau completă cu privire la aspectul dureros. • Analgezia hipnotică – sugestii directe sau indirecte prin evocarea unor imagini care să sugereze faptul că subiectului i se pun cuburi de gheaţă sau că pe zona respectivă curg şuvoaie de apă rece. .

la început cu 1% pentru următoarea oră. 1979) • Deplasarea senzaţiei de durere – prin sugestie durerea se mută dintr-o parte a corpului în alta. apoi tot mai mult. pacienţilor sugerându-li-se să trăiască intervalele nedureroase ca fiind mai lungi iar cele dureroase ca fiind mai scurte. De exemplu.Procedee hipnotice de control al durerii (Erickson. Pacientul va dobândi un sentiment a de autocontrol. • Diminuarea gradată a senzaţiilor dureroase – sugestii de reducere progresivă a durerii. când durerea nu era chiar atât de puternică. • Disocierea hipnotică – dezorientarea în raport cu timpul şi cu propria persoană poate produce subiectului un sentiment de confort psihic. durerea profundă poate fi transformată într-o experienţă neplăcută de balansare într-o barcă pe o mare furtunoasă. . • Distorsionarea timpului în hipnoză – manipulrea timpului subiectiv. • Reinterpretarea în stare de hipnoză a experienţelor dureroase – sugestii pentru a transforma o experienţă dureroasă foarte puternică într-un disconfort moderat. Pacientul poate fi orientat spre o etapă timpurie a bolii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->