You are on page 1of 4

IDEALUL EDUCAŢIONAL ŞI NOILE EDUCAŢII

Idealul este o construcţie mentală a unui model perfect, o aspiraţie spre perfecţiune, spre desăvârşire. Idealul educaţional exprimă, circumscrie modelul sau tipul de personalitate umană solicitat de condiţiile sociale ale unei etape istorice şi pe care educaţia este chemată să-l formeze în procesul desfăşurării sale(C. Sas,2005,p.91). Prin idealul educaţional, societatea îşi proiectează propriile aspiraţii în legătură cu calităţile fundamentale ale membrilor săi şi îşi reprezintă sistemul de valori sociale şi umane. I. Nicola(2003,p.202) afirmă că “ idealul educaţional din societatea noastră presupune formarea unei personalităţi integral-vocaţionale şi creatoare , capabilă să exercite şi să iniţieze roluri sociale în concordanţă cu proprille aspiraţii şi cu cerinţele sociale.” Idealul educaţional este o instanţă valorică care generează norme, pricipii, strategii, scopuri şi obiective bine determinate, care direcţionează - la nivelul acţiunilor educaţionale concrete – procesul de formare a tinerei generaţii(C. Sas,2005,p.96). Indiferent de epocă, acceleraţia progresului a creat un mediu nou de viaţă şi o nouă conştiinţă, a produs schimbări radicale în toate aspectele vieţii oamenilor: în domeniul profesional, în cel demografic, în configuraţia geopolitică a lumii, schimbarea stilului de viaţă etc., iar omul a trebuit să se adapteze la toate acestea. Noua problematică a declanşat şi sugerat o mulţime de reacţii şi de proiecte , care s-au conturat treptat sub forma unor direcţii de acţiune.Una din aceste direcţii de acţiune constituie educaţia ca proces de formare şi sensibilizare a tinerilor pentru participarea la abordarea şi soluţionarea problemelor cu care omenirea este şi va fi confruntată. “ Noile educaţii” reflectă problematica lumii contemporane prin obiectivele propuse care dau şi denumirea fiecărei structuri de conţinut ştiinţific, realizată ca disciplină de studiu, concepută în plan disciplinar, dar mai ales interdisciplinar, pluridisciplinar şi chiar transdisciplinar.

Educaţia ecologică – a apărut ca o necesitate a conştientizării consecinţelor dezastruoase ale dezechilibrului dintre mediu şi dezvoltare. etc.a apărut ca imperativ a faptului că trăim într-un secol în care armele nu mai tac nici o clipă. .2006. îmbunătăţirea relaţiilor dintre comunităţi. pornindu-se de la idea că orice tânăr care începe să presteze o muncă trebuie să ştie să-şi organizeze propria viaţă. la libera exprimare. 55). Educaţia demografică – urmăreşte cultivarea responsabilităţii civice a personalităţii şi comunităţii umane în raport cu problemele specifice populaţiei. exprimând totul prin . . la opinie.izvorăşte din necesitatea pregătirii tinerilor pentru viaţa într-o lume dirijată de pragmatismul şi mercantilismul economic. gestionarea deşeurilor.Cucoş.încearcă să sensibilizeze omul faţă de ecosistem.p. (C.Cucoş.este concepută ca o pregătire indirectă pentru muncă. undeva pe Terra. . Educaţia pentru participare şi democraţie – vizează formarea şi cultivarea capacităţilor de înţelegere şi de aplicare a democraţiei la nivelul principiilor sale valorice de conducere socială eficientă şi a instituţiilor sale recunoscute la scară universală. (C.copiii trebuie să înveţe de mici respectul faţă de mediu.2006.reprezintă o constantă a epocii actuale şi vizează conştientizarea oamenilor în legătură cu drepturile acestora la viaţă. şi pentru că în fiecare secundă. folosirea raţională a resurselor.p. . deşi mici.55).să influenţeze deciziile care se iau în privinţa războaielor şi a păcii.p.56). la circulaţie. să optimizeze relaţia dintre om şi natura înconjurătoare(C. pentru a-i ajuta pe copii să înţeleagă consecinţele dezastruoase ale războiului şi violenţei şi care ar fi modalităţile prin care ei.îşi propune promovarea dialogului şi a cooperării. Educaţia pentru respectarea drepturilor fundamentale ale omului – este o ipostază a educaţiei internaţionale şi este în strânsă legătură cu educaţia pentru pace.este important ca acestă educaţie să fie implementată încă din primii ani de şcoală. Educaţia economică şi casnică modernă . mor oameni şi copii nevinovaţi. .formarea persoanelor pentru apărarea şi salvgardarea păcii şi liniştii.Cucoş. victime inocente ale războaielor. la consideraţie şa.Educaţia pentru pace . . 2006. care promovează drepturile omului.

. 2003 Sas. Cecilia – Fundamentele Pedagogiei. familial. pentru a decripta operativ sensurile diferitelor informaţii mediatice. Educaţia nutriţională – îşi propune să informeze cunoaşterea alimentelor şi substanţelor nutritive.(C. 2003.anumite fenomene: creştere/scădere. Iaşi.condiţii de dezvoltare naturale. dreptăţii etc. regional.este imperios necesar ca această educaţie să se desfăşoare în strânsă colaborare cu familia.Tratat de pedagogie şcolară. 2006 Nicola.p. etc. acela de “formare a unei personalităţi armonioase şi creatoare.202). Ioan . teritorial .p. 2005 . În condiţiile profundelor transformări la nivel mondial. Educaţia pentru timpul liber – se dovedeşte a fi din ce în ce mai necesară şi benefică şi se dovedeşte a fi o educaţie rentabilă sub raport economic . 2006.densitate/migraţie.Nicola.vizează formarea şi cultivarea capacităţilor de adaptare rapidă şi responsabilă a personalităţii umane la condiţiile inovaţiilor şi ale reformelor sociale înregistrate în ultimele decenii. BIBLIOGRAFIE Cucoş. sociale situate in context global. producerea şi utilizarea acestora. “Noile educaţii” vin în sprijiul împlinirii idealului educaţional. iar importanţa ei creşte pe măsură ce sporeşte timpul liber. Note de curs. alimentaţia raţională. Constantin – Pedagogie. sanitar şi social.Cucoş. Editura Polirom. pentru a selecta şi adecva sursele informaţionale în consonanţă cu valorile adevărului.57). alimentaţia copilului. conservarea alimentelor. naţional. Editura Universităţii din Oradea. zonal. una dintre multiplele soluţii a problematicii contemporane este cea a valorificării într-o măsură tot mai mare a potenţialului creativ uman. Educaţia pentru schimbare . Educaţia pentru comunicare şi mass media – îşi propune să formeze personalitatea pentru a gestiona corect şi adecvat mesajele mediatice. Bucureşti. Editura Aramis. a omului de acţiune ca agent activ al vieţii sociale”(I.