You are on page 1of 34

~NSILOZAREA FURAJELOR

1. Importan]a `nsiloz\rii furajelor ~nsilozarea reprezint\ una din metodele cele mai eficiente de conservare a nutre]urilor suculente, precum [i a celei mai mari p\r]i din produsele secundare [i subprodusele cu destina]ie furajer\. Nutre]urile `nsilozate asigur\ furajarea animalelor mai ales `n perioada de stabula]ie. Conservarea nutre]urilor prin `nsilozare prezint\, fa]\ de alte metode, o serie de avantaje: - nutre]ul `nsilozat p\streaz\ cea mai mare parte din substan]ele nutritive, precum [i alte `nsu[iri valoroase ale plantelor verzi (suculen]a, ac]iunea dietetic\, gradul ridicat de consumabilitate [i digestibilitate); - prin aceast\ metod\ se `mbun\t\]esc `nsu[irile nutritive ale unor furaje grosiere; - pierderile de substan]e nutritive sunt mici (5-10% fa]\ de 25-40% la preg\tirea fânului pe sol); - depozitarea unor cantit\]i mari de furaje [i cu un con]inut mai mare de ap\; - conservarea prin `nsilozare este mai pu]in condi]ionat\ de factorii climatici, putându-se realiza cu pierderi minime chiar când condi]iile atmosferice nu sunt favorabile prepar\rii fânului;

215

- prin `nsilozare este posibil\ valorificarea unor plante din flora spontan\ sau cultivat\, care obi[nuit nu sunt consumate de animale s-au sunt pu]in consumate (rogozuri, culturi b\tute de grindin\ sau atacate de boli [i d\un\tori etc.); - realizarea unor economii de for]\ de munc\, deoarece tehnologia `nsiloz\rii poate fi complet mecanizat\; - pericolul de producere a incendiului este foarte mic; - furajele `nsilozate `n condi]ii bune se pot p\stra de la un an la altul, dând posibilitatea de a se crea unele rezerve pentru anii `n care produc]iile de furaje sunt mici. Conservarea prin `nsilozare se aplic\ [i la boabele de orz [i porumb cu umiditate ridicat\, procedeu care ofer\ o serie de avantaje, [i anume: - recoltarea mecanizat\ cu ajutorul combinelor pentru cereale; - eliminarea `n mare parte a strangul\rii procesului tehnologic, determinat de capacitatea instala]iilor de uscare sau a spa]iilor intermediare de depozitare a cerealelor pentru uscare pân\ la umiditatea de p\strare a boabelor; - reducerea spa]iului de depozitare [i posibilitatea folosirii unor construc]ii simple, mai pu]in costisitoare; - reducerea pre]ului de cost al nutre]ului; - eliberarea terenului mai devreme pentru culturile succesive [i preg\tirea `n condi]ii mai bune a terenului pentru culturile de toamn\.

216

Nutre]ul realizat are compozi]ia chimic\ foarte apropiat\ de boabele de porumb sau orz uscate, iar pierderile de substan]e nutritive sunt sub 10%, nivel la care se poate ajunge prin uscarea lor pe cale articial\. 2. Categoriile de furaje `nsilozate Dup\ con]inutul `n ap\ `n momentul `nsiloz\rii, se deosebesc trei grupe de nutre]uri murate: silozul, semisilozul, semifânul. Pierderile de substan]e nutritive, `n câmp [i `n timpul prepar\rii [i p\str\rii, sunt diferite, `n func]ie de categoria de furaj `nsilozat.
%

Con]inutul `n ap\ al silozului (%)

Pierderi de s.u. `n func]ie de modul de conservare a furajului

Silozul este un furaj ce con]ine peste 70% ap\. Pierderile de substan]e nutritive `n câmp sunt reduse, deoarece plantele sunt `nsilozate imediat dup\ recoltare, `ns\ pierderile `n timpul prepar\rii [i p\str\rii silozului sunt cele mai
217

iar pierderile totale de substan]e nutritive sunt cele mai sc\zute. iarba de Sudan. dup\ care se toac\ [i se transport\ la locul de `nsilozare. Semifânul se caracterizeaz\ printr-un con]inut `n ap\ `n momentul `nsiloz\rii de 45 (50)-55 (60)%.mari. ¾¾. Astfel. ¾¾.con]inutul plantelor `n glucide. `n masa furajului `n timpul `nsiloz\rii au loc unele procese biologice [i biochimice. dup\ recoltare.con]inutul de aer din masa plantelor ce se `nsilozeaz\. Pierderile de substan]e nutritive `n câmp cresc.con]inutul lor `n ap\ `n momentul `nsiloz\rii. sorgul etc. dar scad cele din timpul prepar\rii [i p\str\rii. Semisilozul. Sub aceast\ form\ se conserv\ plantele care au un con]inut mare de glucide solubile. 218 . u[or `nsilozabile.. Procesele biochimice din timpul `nsiloz\rii ~nsilozarea furajelor este rezultatul interac]iunii mai multor factori. Substan]ele nutritive din nutre]ul `nsilozat sufer\ o serie de modific\ri determinate atât de respira]ia plantelor [i producerea de CO2. r\mân pe câmp pân\ ce con]inutul `n ap\ ajunge la 55 (60)-65 (70)%. dintre care cei mai importan]i sunt: ¾¾. plantele. Pentru realizarea acestui furaj. cum ar fi: porumbul. 3. cât [i de ac]iunea microorganismelor. prezen]a [i `nmul]irea bacteriilor acidolactice `n timpul `nsiloz\rii.

NH3. pe lâng\ pierderile `nsemnate de substan]e nutritive. al c\ror con]inut `n glucide hidrosolubile este mic. `[i pierde suculen]a. Dup\ epuizarea oxigenului din aerul existent `n siloz. ap\. cantit\]i mici de alcooli. iar `n urma degrad\rilor datorate respira]iei r\mâne disponibil\ pentru flora lactic\ o cantitate mult prea mic\ de zaharuri care s\ poat\ fi transformat\ `n acid lactic. Pierderea de glucide `n procesul respira]iei celulare este mult mai important\ la plantele leguminoase.3. Procesele biologice Dup\ recoltare.1. respira]ia celulelor continu\ cât timp se g\se[te aer `n masa furajului. acizi gra[i. ~n acest caz. 219 . glucidele solubile sunt oxidate. Prin respira]ie. fiind de 10-12 ore la furajul tocat [i bine tasat [i peste o lun\ la furajul `ntreg. oxigenul fiind furnizat din procesul de reducere a substan]elor proprii din furaj. Dac\ nu se iau m\suri de oprire a proceselor de respira]ie. ~n urma acestui proces se formeaz\ CO2. temperatura `n siloz se poate ridica la 60-700C sau mai mult. Acest proces `nceteaz\ dup\ moartea celulelor `n urma acumul\rii de CO2 `n furajul `nsilozat. metan [i o cantitate `nsemnat\ de c\ldur\. nutre]ul se caramelizeaz\. are loc respira]ia intracelular\. substan]ele proteice se coaguleaz\ [i devin greu digestibile [i `n plus exist\ pericolul de `ncingere [i chiar autoaprindere a nutre]ului. netasat. bioxid de carbon [i energie: C6H12O6 + 6 O2 → 6 CO2 + 6 H2O + 674 kcal Cu cât masa furajului este mai afânat\. rezultând ap\. cu atât durata procesului de respira]ie este mai mare.

Pediococus) care transform\ glucidele `n acid lactic [i cantit\]i mici de acid acetic. ~n urma pres\rii se elimin\ oxigenul. Lactobacillus. Fermenta]ia lactic\ prezint\ cea mai mare importan]\ deoarece duce la acumularea acidului lactic. o fermenta]ie lactic\. Predominarea uneia sau a alteia depinde de mai mul]i factori. Leuconostoc. succinic. care sunt numai 220 . agent conservant.2.agentul conservant al nutre]ului `nsilozat. respectiv a oxid\rii glucidelor solubile. Bacteriile lactice ac]ioneaz\ atât `n prezen]a cât [i `n absen]a aerului. Pentru limitarea pierderilor este necesar\ oprirea cât mai rapid\ a respira]iei celulelor. ~n masa furajului au loc. reac]ia mediului [i con]inutul plantelor `nsilozate `n glucide solubile. dintre care un rol hot\râtor `l au prezen]a sau absen]a oxigenului. care se poate realiza prin eliminarea cât mai complet\ a aerului din masa nutre]ului. spre deosebire de bacteriile care duc la fermenta]ii nedorite. iar bioxidul de carbon ce rezult\ din procesul respira]iei `nlesne[te moartea prin asfixiere a celulelor. printr-o presare puternic\ [i continu\ de la primul pân\ la ultimul strat. ceea ce permite o dezvoltare puternic\ a microorganismelor care favorizeaz\ desf\[urarea proceselor de fermenta]ie. `n principal. 3. butiric\ [i alcoolic\. Procesele biochimice Dup\ moartea celulelor se produce plasmoliza con]inutului celulelor. formic [i propionic. dar [i fermenta]ii secundare: acetic\. de care depinde calitatea nutre]ului `nsilozat. Fermenta]ia lactic\ este produs\ de bacteriile lactice (Streptococus.

`n silozurile de bun\ calitate. pentoz\) cât [i de tipul bacteriilor lactice (homofermentative sau heterofermentative) (C. Fructoza d\ na[tere la mai pu]in acid lactic decât glucoza. La aceste valori de pH.predomin\ acidul butiric [i produsele de degradare a proteinelor anume pH<4. Randamentul de transformare a glucidelor solubile `n acid lactic este influen]at atât de tipul glucidelor (glucoz\.pH sc\zut . Un siloz `n care predomin\ acidul lactic [i valoarea pH este sub 4. ce se poate p\stra mai mult timp.2 .aerobe. scade valoarea pH. poate fi considerat un siloz stabil. fructoz\. Siloz instabil: . Demarquilly. Bacteriile mai pronun]at lactice decât [i suport\ un mediu acid bacteriile butirice.5. 1973). bacteriile de fermenta]ie butiric\ precum bacterii nedorite fermenta]ii `[i [i care celelalte duc la secundare `nceteaz\ Siloz stabil: .predomin\ acidul lactic Influen]a pH-ului [i a tipului de acid asupra stabilit\]ii silozului 221 . iar eficien]a transform\rii este mai redus\ `n cazul bacteriilor lactice heterofermentative.pH ridicat . Pe m\sur\ ce cre[te con]inutul `n acid lactic. precum [i con]inutul silozului `n acid butiric. Acidul lactic se formeaz\ [i se acumuleaz\ progresiv `n masa silozului [i poate ajunge la valori de 8-11% din substan]a uscat\.

plante ce se `nsilozeaz\ u[or (porumbul.u. insuficient\ pentru realizarea cantit\]ii necesare de acid lactic.8 .2-1.u. deci 30-40% 222 .). sorgul.plante care nu se `nsilozeaz\ (stuful. Astfel. Activitatea bacteriilor lactice din siloz este condi]ionat\ [i de gradul de umiditate a plantelor `n momentul `nsiloz\rii. dar nu suport\ anaerobioza.. Bacteriile lactice se dezvolt\ [i activeaz\ bine când furajul `nsilozat are o umiditate de 60-70%. ¾¾. raigrasul aristat.). secara de nutre]. borceagul cu peste 50% m\z\riche). floarea soarelui etc. iarba de Sudan.activitatea. trifoiul. reprezentat de un substrat azotat pentru `nmul]ire [i un substrat de glucide solubile pentru activitatea vital\. `n func]ie de specia [i tehnologia de cultivare. Mucegaiul se dezvolt\ pân\ la reac]ia mediului ce corespunde la un pH = 1. varza furajer\. Pentru dezvoltarea microflorei din masa `nsilozat\ este necesar un anumit substrat nutritiv. ¾¾. hibridul sorg x iarb\ de Sudan. recoltate `n faza optim\ pentru `nsilozare. ~n func]ie de con]inutul `n glucide solubile plantele se pot `mp\r]i `n : ¾¾. vrejii de ro[ii etc. rolul cel mai important avându-l con]inutul `n glucide solubile.plante care se `nsilozeaz\ greu (lucerna. ~ntre aceste dou\ grupe de substrat trebuie s\ fie un anumit raport. gramineele perene. au un con]inut de glucide solubile cuprins `ntre 2028% din s.. `n timp ce la leguminoase propor]ia de glucide solubile este de numai 9-10% din s.

Fermenta]ia butiric\ este produs\ de bacterii specifice [i are loc când plantele `nsilozate sunt s\race `n glucide solubile. Rezultate bune se ob]in printr-o perfect\ etan[eizare a silozului. tasarea puternic\ [i continu\ `n tot timpul `nsiloz\rii. cum ar fi leguminoasele. ce permit extragerea aerului cu pompele de vid (I. se realizeaz\ semisilozul sau semifânul. din care 70-75% acid lactic. Plantele care se `nsilozeaz\ greu. Prin respectarea la `nsilozarea nutre]urilor a condi]iilor prezentate. Moga. ~n acest caz. ceea ce permite declan[area fermenta]iei lactice. Prin ofilirea nutre]ului `n câmp se poate reduce umiditatea pân\ la nivelul optim. Asemenea plante se mai pot `nsiloza prin folosirea unor aditivi care m\resc con]inutul `n glucide solubile sau creaz\ un mediu acid. când se impune o tasare foarte puternic\ a furajului `nsilozat.substan]\ uscat\. anaerobizarea se poate realiza [i prin folosirea de prelate speciale din material plastic. cu un con]inut mare de protein\ [i redus de glucide solubile. O condi]ie esen]ial\ pentru o bun\ `nsilozare o constituie crearea `n masa `nsilozat\ a unui mediu anaerob. 1974).5-2. Anaerobizarea se realizeaz\ prin tocarea plantelor la dimensiuni corespunz\toare. favorabil bacteriilor acido-lactice [i nefavorabil micoorganismelor care produc fermenta]ii nedorite.5%. prin care se reduce umiditatea [i cre[te con]inutul `n substan]\ uscat\. aciditatea total\ a furajului realizat trebuie s\ fie de 1. pot fi `nsilozate dup\ o prealabil\ ofilire. La silozurile de suprafa]\. umiditatea este ridicat\ 223 .

Fermenta]ia acetic\ are loc `n condi]iile unei aera]ii puternice a mediului [i de aceea este mai frecvent\ la suprafa]a silozului unde nutre]ul este `n contact cu aerul sau când se prelunge[te durata de `nsilozare [i tasarea nu este corespunz\toare. ~ntrucât bacteriile acetice sunt aerobe. Acest proces se poate evita prin `mbog\]irea mediului `n glucide solubile [i ad\ugarea unor substan]e organice sau neorganice care reduc reac]ia mediului la valori de pH <4. gaze. rezultând acid butiric.5. putrescin\. Fermenta]ia acetic\ este produs\ de activitatea bacteriilor coliforme (Aerogenes [i Colibacilii). triptamin\) ce sunt d\un\toare s\n\t\]ii animalelor. Nutre]ul bine `nsilozat nu trebuie s\ con]in\ mai mult de 0. Fermenta]ia butiric\ este mai frecvent\ la `nsilozarea nutre]urilor bogate `n substan]e proteice. iar nutre]ul cap\t\ miros [i gust nepl\cut.(>70)%) [i reac]ia mediului corespunz\toare unui pH > 4.5.3% acid butiric. cadaverin\. ~n acest caz se `nmul]esc bacteriile apar]inând genului Clostridium. amoniac [i diverse amine (histamin\. acid acetic [i alcool etilic. care oxideaz\ acidul lactic [i aminoacizii. fermenta]ia acetic\ poate fi evitat\ prin eliminarea complet\ a aerului din furajul `nsilozat. dar 224 . Sub ac]iunea bacteriilor din grupa Colibacililor glucoza este transformat\ `n acid lactic. 2 C6H12O6 + H20 → 2 C3H6O3 + 2 CO2 + 2 H2 + C2H4O2 + C2H5OH Acidul acetic mai poate rezulta ca produs secundar din activitatea bacteriilor lactice heterofermentative. rezultând acid acetic.

.371 225 ..prezen]a acidului acetic nu poate fi `nl\turat\ datorit\ activit\]ii bacteriilor lactice heterofermentative. imprim\ nutre]ului o arom\ [i un gust pl\cut.488 0. Acidul acetic `n cantit\]i mari depreciaz\ calitatea nutre]ului.06 0. creând condi]ii nefavorabile pentru dezvoltarea bacteriilor ce produc fermenta]ii nedorite. Drojdiile se dezvolt\ `n primele zile ale `nsiloz\rii [i sunt consumatoare de oxigen.00-0.. imprimându-i un gust acru [i miros `n]ep\tor.772 0.250-1. trebuie s\ se `ncadreze `n urm\torele limite. Fermenta]ia alcoolic\ este produs\ de microorganisme din categoria drojdiilor.004-0... [i Marian M. Cantitatea de acizi organici `ntr-un siloz normal (dup\ B\ia Gh. acizii rezulta]i din fermenta]iile prezentate.06 0. Se cere ca acidul acetic s\ nu dep\[easc\ 1/3 din aciditatea total\ a silozului.237-12 Acid acetic Acid acetic Acid butiric Acid butiric liber (%) combinat (%) liber (%) combinat (%) 0. 2 C2H5OH + 2 CO2 Drojdiile se pot dezvolta atât `n prezen]a cât [i `n lipsa aerului [i sunt rezistente la aciditate.006 0... 1972) Specifica]ie Media Limite Acid lactic (%) 1. Dac\ fermenta]ia alcoolic\ se men]ine `n limite restrânse nu este d\un\toare.105 0..076-3. ci dimpotriv\.156 0... care transform\ glucidele `n alcool etilic [i CO2. ~ntr-un siloz normal..93 0. C6H12O6..

Respectarea cu stricte]e a tuturor verigilor tehnologice duce la reducerea substan]ial\ a pierderilor [i la ob]inerea unui furaj de bun\ calitate.Bacteriile de putrefac]ie sunt mult r\spândite `n natur\ [i pot deprecia calitatea nutre]ului `nsilozat. Dac\ este cazul se execut\ [i repara]iile necesare. Nutre]ul muceg\it provoac\ tulbur\ri digestive [i intoxica]ii grave la animale. Muceg\irea este frecvent\ la `nsilozarea nutre]urilor netocate. 4. 4. a mucegaiurilor etc. cu pH <4.. Repararea [i cur\]irea silozurilor Dup\ golirea silozurilor r\mân resturi de nutre]uri alterate. care se taseaz\ greu [i eliminarea aerului din furajul `nsilozat s-a f\cut necorespunz\tor. Procesul de muceg\ire este determinat de microorganisme aerobe ce apar]in genurilor Penicillium. Cladosporium [i altele. Pot fi distruse prin crearea unui mediu acid. Tehnologia `nsiloz\rii furajelor ~n cadrul tehnologiilor moderne de preg\tire a furajelor. cu umiditate sc\zut\.5. Dup\ opera]ia 226 . Aspergillus. conservarea furajelor prin `nsilozare ocup\ un loc important. Este necesar ca `nainte cu 2-3 s\pt\mâni de `nceperea campaniei de `nsilozare s\ se efectueze cur\]irea spa]iilor ce urmeaz\ a fi folosite pentru `nsilozarea nutre]urilor.1. ce constituie un mediu favorabil dezvolt\rii bacteriilor de putrefac]ie.

~n cursul vegeta]iei. Umiditatea plantelor trebuie s\ fie de 60. semifân). porumbul `ntrune[te condi]ii optime privind suculen]a. aceasta fiind considerat\ faza optim\ de recoltare pentru siloz a porumbului neirigat. cum sunt proteinele. Faza optim\ de vegeta]ie pentru recoltarea plantelor Pentru o conservare corespunz\toare [i realizarea unui furaj de bun\ calitate.de cur\]ire este obligatoriu dezinfectarea silozurilor cu var stins `n concentra]ie de 5%. dar scade con]inutul `n protein\ [i suculen]a plantelor devine mai pu]in corespunz\toare pentru o bun\ `nsilozare. cresc numai pân\ la o anumit\ faz\ de vegeta]ie. cantitatea [i calitatea produc]iei. plantele acumuleaz\ diverse substan]e nutritive. este necesar ca recoltarea plantelor s\ se efectueze când se `nregistreaz\ produc]ia maxim\ din punct de vedere cantitativ [i prezint\ cel mai mare con]inut de substan]e nutritive. celuloza brut\. iar `ntârzierea pân\ la faza de cear\ determin\ un câ[tig de unit\]i nutritive. Faza optim\ de recoltare `n vederea `nsiloz\rii este diferit\ `n func]ie de specie.a. 227 . 4. semisiloz. sulfat de cupru 1% [. Unele cum sunt amidonul. condi]iile de cultivare [i categoria de siloz pe care dorim s\ o realiz\m.70% sau mai redus\. `n faza de lapte-cear\. Recoltarea mai timpurie (la `nspicare) duce la `nsemnate pierderi de unit\]i nutritive. altele. cresc continuu pân\ ce plantele ajung la maturitate. `n func]ie de planta care se `nsilozeaz\ [i felul nutre]ului murat pe care dorim s\-l ob]inem (siloz.2. Astfel.

1986) Nr.leguminoasele la `nceputul de `nfloririi Sfâr[itul fazei de burduf-`nceputul `nfloririi Faza de burduf De la `ng\lbenirea frunzelor bazale pân\ la venirea `nghe]urilor Toamna târziu 4.u..sfâr[itul `mbobocirii-`nceputul `nfloririi (10% din plante). ultima coas\ ..3. `n cultur\ succesiv\ Lucern\ Trifoi Soia Lupin Borceaguri Amestecuri de graminee [i leguminoase perene Graminee perene Raigras aristat R\d\cinoase furajere Varza furajer\ Epoca de recoltare 2 Faza de lapte-cear\ pân\ la cear\ (30-40% s. secar\.) ~nspicare Faza de burduf-`nspicare la secar\. 1978.Epoca optim\ de recoltare a culturilor furajere pentru `nsilozare (dup\ Varga P. faza de `nspicare la orz [i ov\z ~nceputul `nfloririi Coasa I .cu circa 4 s\pt\mâni `nainte de data medie a primului `nghe] ~nflorirea plantelor `n propor]ie de 25-50% P\st\ile din prima jum\tate a plantelor sunt `n faza de laptecear\ Faza de bob `n lapte ~nfloritul leguminoaselor [i faza de burduf la cereale Coasa I . Ritmul de recoltare trebuie corelat cu posibilit\]ile de transport [i `nsilozare. coasa a II-a [i urm\toarele .u. coasa a II-a . Vintil\ M. preferându-se utilajele care concomitent cu t\ierea execut\ [i tocarea nutre]ului. crt.) ~nceputul fazei de cear\ (>50% s. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Cultura 1 Porumb. ov\z) Floarea soarelui. hibridul sorg x iarb\ se Sudan Alte cereale furajere (orz. Transportul nutre]ului la locul de `nsilozare se face cu mijloace prev\zute cu dispozitive pentru desc\rcarea automat\ [i `n num\r suficient. Recoltarea [i transportul Recoltarea plantelor `n mod obi[nuit se face mecanizat. plant\ `ntreag\ Porumb-[tiule]i pentru past\ Iarb\ de Sudan.gramineele la sfâr[itul fazei de burduf-`nceputul `nfloririi.`nflorit deplin (25-50% din plante). `n vederea umplerii silozului 228 .

Alegerea metodei se face `n func]ie de compozi]ia materialului vegetal care se `nsilozeaz\. paie. Neizolarea sau izolarea defectuoas\ determin\ pierderi mari. `nsilozare la rece. Un siloz de 500-1000 tone trebuie `ncheiat `n 5-10 zile. Temperatura ridicat\ (>300) 229 .4. con]inutul `n ap\ al plantelor de `nsilozat [i posibilit\]ile unit\]ii.) pentru men]inerea condi]iilor de anaerobioz\ realizate prin tasare. pentru u[urarea scurgerii apei. silozul se las\ cu coam\. `n mod continuu de la primul la ultimul strat. iar furajul ob]inut s\ fie de foarte bun\ calitate. `n a[a fel. masa tocat\ se niveleaz\ `n straturi de 30-35 cm grosime [i se taseaz\. 4. baloturi de paie etc. `nsilozarea prin folosirea de aditivi [i `nsilozarea cu umiditate sc\zut\. cu tractoare pe [enile sau pe ro]i echipate cu pneuri duble [i lam\ nivelatoare. `n special con]inutul `n glucide solubile. dup\ care se acoper\ cu diferite materiale (folie de material plastic. a) ~nsilozarea la cald este pu]in utilizat\ `n practic\ deoarece pierderile de substan]e nutritive digestibile ajung la 20-30%. Dup\ desc\rcare. Metode de `nsilozare Se cunosc mai multe metode de `nsilozare: `nsilozarea la cald.`ntr-un timp cât mai scurt. t\i]ei de sfecl\. `ncât procesul de `nsilozare s\ se desf\[oare normal. care pot ajunge pân\ la 50% `n cazul silozurilor din plante verzi [i peste 50% la silozurile din amestecuri cu grosiere. La vârf.

se face nivelarea [i o puternic\ tasare pentru eliminarea aerului din masa `nsilozat\. 230 . care execut\ t\ierea [i o m\run]ire cât mai fin\ prin tocare [i se a[eaz\ `n siloz `n straturi succesive.6-16. Concomitent cu a[ezarea. când se izoleaz\ de mediu prin acoperire. procedându-se `n acela[i mod pân\ ce se umple silozul. iar calitatea este mult inferioar\ decât `n cazul `nsiloz\rii la rece. Temperatura `n masa silozului se ridic\ la 25-300C.5-2 m grosime.favorizeaz\ dezvoltarea bacteriilor de fermenta]ie butiric\.1%. Tehnologia de `nsilozare se prezint\ astfel: nutre]ul bine tocat. cu o umiditate de peste 70%. iar pierderile prin oxidare sunt mult mai mici fa]\ de `nsilozarea la cald (cca 1217%). bogate `n glucide solubile. ~n timp de 1-2 zile temperatura din masa silozului se ridic\ la 50-600C. `n scopul ridic\rii con]inutului `n glucide solubile la circa 12. iar `nsu[irile organoleptice ale nutre]ului se `nr\ut\]esc. prin ad\ugarea unor nutre]uri bogate `n zaharuri. de peste 70%. Umplerea silozului trebuie s\ se realizeze `ntr-un timp cât mai scurt. prin acoperire cu diferite materiale. dar [i la plantele care se `nsilozeaz\ mai greu. având grij\ ca `n final s\ se asigure o cât mai bun\ etan[eizare. Din punct de vedere tehnologic. dup\ care se taseaz\ [i se a[eaz\ starturile urm\toare. plantele se recolteaz\ din câmp cu combine speciale. b) ~nsilozarea la rece (obi[nuit\) se practic\ la plantele cu un con]inut de ap\. Prin aceast\ metod\ `nc\rcarea unui siloz dureaz\ mai mult. se a[eaz\ `n straturi de 1.

Produsele ce se pot folosi ca aditivi pot fi `mp\r]ite `n trei grupe: aditivi furajeri. Se recomand\ `n cazul conserv\rii furajelor s\race `n glucide solubile. cum ar fi: acizi organici sau anorganici.melas\ deshidratat\. Aditivi furajeri. ov\z. 231 . `n cantit\]i de 50-100 kg/t de material vegetal.zah\r furajer `n propor]ie de 2%. . sarea “Kofa”.5-2 p\r]i graminee la o parte leguminoase bine tocate. Aditivi chimici. cu deosebirea c\ la nutre]urile `nsilozate se adaug\ diferi]i aditivi pentru a m\ri con]inutul `n zaharuri fermentescibile sau pentru a sc\dea aciditatea din masa `nsilozat\ la valori de pH sub 4. `n cantitate de 20-40 kg/t de material proasp\t. `n propor]ie de 1.uruieli de porumb. `n propor]ie de 2-4%.c) ~nsilozarea prin folosirea de aditivi.fân tocat sau paie tocate `n propor]ie de 10-30% din masa ce se `nsilozeaz\. .graminee bogate `n glucide fermentescibile. . . precum [i unele preparate (Metabisulfitul. Se pot utiliza produsele: . Pentru conservarea plantelor greu `nsilozabile se pot folosi diferi]i aditivi chimici.5. tot pentru `nsilozarea leguminoaselor. diluat\ cu 1-2 p\r]i ap\. Microacid) cu ac]iune bacteriostatic\ pentru organismele ce provoac\ fermenta]ia butiric\. Tehnologia este asem\n\toare cu cea obi[nuit\. chimici [i biologici.melas\ solu]ie. orz. pentru reducerea umidit\]ii. . pentru `nsilozarea leguminoaselor f\r\ ofilire `n prealabil.

inhib\ fermenta]ia butiric\. Rezultate bune se ob]in prin folosirea preparatului românesc “Microacid”.5-1%. Solu]ia Virtanen scade pHul mediului sub 4. dar nu `mpiedic\ proteolaza [i nici pierderile de substan]e nutritive. Metabisulfitul de sodiu [i sarea “Kofa”. Acidul formic are acela[i scop. care este utilizat `n multe ]\ri pentru `mbun\t\]irea proceselor fermentative din plantele furajere `nsilozate. pe timp nefavorabil. pe timp frumos [i de 1. sub form\ de pulbere. Din acaest\ grup\ face parte preparatul biologic românesc pe baz\ de bacterii acidolactice de tipul “Lactosil”.5 kg la 100 kg mas\ `nsilozat\. Se administreaz\ `n propor]ie de 0.~n ]\rile scandinave se practic\ metoda Virtanen. `n doze de 4-5 l/100 kg nutre] verde. care const\ `n stropirea silozului cu un amestec de acid sulfuric (15%) [i acid clorhidric (85%). diluat cu ap\ `n raport de 1 parte amestec la 7 p\r]i ap\. din greutatea nutre]ului `nsilozat.3-0. fiind `ns\ mai pu]in d\un\tor organismului animal.5%. Aditivi biologici. doza mai mare fiind pentru leguminoase. Metoda este `ns\ dificil\. `n func]ie de con]inutul plantelor `n glucide solubile. ob]inut prin trecerea acidului sulfuric pe rumegu[ de lemn.0. Se folosesc solu]ii `n concentra]ie de 5-7%. iar silozul rezultat poate s\ provoace decalcifieri `n organismul animal. Metoda este costisitoare [i din aceast\ cauz\ nu s-a extins. inhib\ respira]ia celular\ [i `nl\tur\ microflora indezirabil\. Se folosesc 5-7 l solu]ie la 100 kg material de `nsilozat. dar [i direct `n hrana tineretului animal pentru prevenirea 232 . Se administreaz\ `n cantit\te de 0.

trifoi. sorg x iarb\ de Sudan) sau a culturilor `n amestec de graminee [i leguminoase. 1976). Metoda se bazeaz\ pe reducerea umidit\]ii prin ofilire. Preparatul con]ine culturi de bacterii acidolactice din genul Lactobacillus [i se prezint\ sub form\ lichid\ (15-18% s. pierderea apei pân\ la con]inutul de 60% se poate realiza `n numai 4-5 ore de insola]ie puternic\ [i 8-10 ore de nebulozitate accentuat\. 233 . `n 10-15 ore de insola]ie puternic\ [i 20-24 ore pe timp noros (V. `n special la leguminoase perene. bine tocat (sub max. Semisilozul. se ob]ine din `nsilozarea culturilor pure de leguminoase sau graminee de nutre] (lucern\. La plantele recoltate cu vindroverul [i zdrobite `n propor]ie de circa 90%. Tehnologia prevede reducerea con]inutului furajului `n ap\ la 55-65%.). purtând denumirea [i de metoda ofilirii. iar la plantele recoltate cu cositoarea purtat\. iarb\ de Sudan. {u]\. cu pierderi mici de substan]e nutritive. fiind practic [i foarte economic. dar [i la graminee. d) ~nsilozarea cu umiditate sc\zut\ reprezint\ un procedeu modern aplicat pe scar\ larg\ la `nsilozarea nutre]urilor bogate `n proteine [i cu con]inut mai redus `n glucide fermentescibile. precum [i de tehnologia recolt\rii. Se folose[te `n cantitate de 1 l sau 1 kg/t de furaj `nsilozat.u.tulbur\rilor gastrointestinale comune. prin l\sarea `n brazde pentru ofilire timp de 4-24 ore. 3-5 cm). respectând `ntocmai [i celelalte reguli de `nsilozare. `n func]ie de durata [i intensitatea luminii solare.u.) sau semiumed\ (55-60% s. ~n func]ie de umiditatea plantelor la `nsilozare se pot realiza urm\toarele tipuri de furaje: semisilozul [i semifânul.

presându-se energic fiecare strat. ~n cazul semisilozului pierderile prin fermenta]ie [i scurgere sunt mai mici.35 U. apoi se transport\ la locul de `nsilozat unde se a[eaz\ `n straturi succesive de 3540 cm grosime. Semifânul este produsul realizat prin `nsilozarea plantelor cu umiditate de 45-55%.Dup\ ofilire materialul vegetal se adun\ [i se m\run]e[te prin tocare. iar consumabilitatea furajului realizat este mai bun\. Silozul trebuie umplut `ntr-un timp cât mai scurt [i acoperit imediat cu folie de material plastic sau alte materiale pentru a evita contactul cu mediul extern. `n compara]ie cu silozul obi[nuit. Tehnologia de preparare a semifânului este asem\n\toare cu cea aplicat\ la semisiloz. Efectul con]inutului de s.u.N. când timpul este nefavorabil./kg.25-0. ~n materialul `nsilozat se petrec acelea[i procese de fermenta]ie ca [i `n cazul silozului obi[nuit. la `nsilozare asupra pierderilor de material `nsilozat prin scurgeri unde se pot produce pierderi `nsemnate de substan]e nutritive.N./kg la nutre]ul `nsilozat obi[nuit. cu deosebirea c\ ofilirea `n câmp este mai intens\.15-0. Valoarea nutritiv\ a semisilozului este de 0. num\rul de treceri pe lan [i consumul de carburan]i. De asemenea. recoltarea trebuie efectuat\ `n dou\ faze. fermenta]ia butiric\ este inhibat\.20 U. 234 . m\rind astfel. fa]\ de 0. Prepararea semisilozului presupune [i anumite riscuri legate de ofilirea `n câmp.

5. Donald [i colab.2 5. Compozi]ia chimic\ a silozului.7 12. Puia [i colab.1 - Semisiloz 34.3 1. iar acidul butiric. comparativ cu silozul [i semisilozul. semisilozului [i semifânului (dup\ Mc. Procesul de fermenta]ie are loc la scar\ redus\. cita]i de I.1 4. deoarece are un poten]ial de produc]ie ridicat. având un con]inut ridicat de glucide solubile. de regul\. 1968.6 1. de aceea semifânul poate avea un con]inut mai sc\zut `n acid lactic.1.2 4. Tehnologia `nsiloz\rii porumbului Porumbul ocup\ un loc important `n asigurarea nutre]ului `nsilozat.6 20. `n timp ce con]inutul `n glucide solubile este mai ridicat.9 0. umplerii cât mai rapide [i izol\rii cu folii de material plastic. un pH relativ ridicat. - Semifân 47.1 10.0 3. se cultiv\ cu rezultate bune `n diferite condi]ii pedoclimatice [i se `nsilozeaz\ u[or.7 2. nu se formeaz\ datorit\ con]inutului sc\zut `n ap\. 235 . Tehnologii specifice de `nsilozare 5. riscurile de pierderi datorate de timpul nefavorabil sunt mai mari. `ndep\rt\rii aerului prin tasare. 1984) Compozi]ia chimic\ Substan]\ uscat\ (%) Glucide solubile (%) N-proteic (%) pH Acid lactic (%) Acid butiric (%) Siloz 15..9 1.realizându-se `n timp de 24-48 ore. ~n acest caz.9 - 5. O aten]ie deosebit\ trebuie acordat\ m\run]irii cât mai fine a plantelor..

se transform\ `n past\ prin m\cinare cu mori cu cioc\nele. La o `nsilozare corect\ nutre]ul poate fi dat `n consum dup\ 3-4 s\pt\mâni. Se pot `nsiloza [tiule]i cu p\nu[i (pentru rumeg\toare) sau f\r\ p\nu[i (pentru porci [i p\s\ri) sub form\ de past\. pasta se poate `nsiloza [i `n amestec cu 5-10% f\inuri de concentrate sau f\in\ din fân de 236 . Recoltarea se face cu combine specifice. iar `n al doilea caz de 30-35%.N. pentru a le asigura minimul de glucide necesar unei bune `nsiloz\ri.24 U. Umiditatea [tiule]ilor `n primul caz trebuie s\ fie de 35-50%. Pasta ob]inut\ se conserv\ prin metoda de `nsilozare la rece. iar tasarea [i acoperirea se fac `n mod obi[nuit. pentru ca `nsilozarea s\ se desf\[oare `n bune condi]ii. {tiule]ii. Valoarea nutritiv\ este de 0. cu sau f\r\ p\nu[i. plantele se m\run]esc prin tocare la dimensiuni de 2-3 cm.a) ~nsilozarea porumbului plant\ `ntreag\. func]ie de zona [i evolu]ia vremii. porumbul se `nsilozeaz\ singur sau `n amestec cu plante greu `nsilozabile. utilizând site cu diametrul ochiurilor >5 mm. la 1 kg siloz. la o umiditate de peste 35%. cu tasarea fiec\rui strat [i izolarea de aer. ~n cazul când umiditatea [tiule]ilor >40%. b) ~nsilozarea [tiule]ilor de porumb. Datorit\ con]inutului ridicat `n glucide solubile. Conservarea eficient\ a [tiule]ilor de porumb cu umiditate ridicat\ la recoltare se realizeaz\ prin `nsilozare.21-0. astfel ca dimensiunile particulelor s\ fie `ntre 5-8 mm când umiditatea [tiule]ilor este sub 35% [i de 7-10 mm. Momentul optim de recoltare pentru `nsilozare este `n faza de lapte-cear\ la porumbul neirigat [i `n faza de cear\ la cel irigat. faza optim\ de recoltare corespunde cu perioada 10-25 octombrie. La porumbul siloz din cultur\ succesiv\.

Se folosesc 70-90 l saramur\ `n concentra]ie de 1-3% pentru 100 kg coceni. sporind con]inutul cocenilor 237 . Dac\ umiditatea cocenilor de `nsilozat este <50%. Maturarea silozului se realizeaz\ `n 30-60 zile. ~nsilozarea cocenilor cu adaos de melas\. Valorificarea mai bun\ a cocenilor de porumb se poate face prin `nsilozare la rece sau cu adaos de aditivi. acetic\). odat\ cu administrarea nutre]ului. au tulpinile `nc\ verzi.44-0. pentru corectarea nivelului proteic [i prevenirea fermenta]iilor nedorit\ (alcoolic\. cu particularitatea c\ straturile de coceni se stropesc cu saramur\. c) ~nsilozarea cocenilor de porumb.).lucern\. nutre]uri verzi sau suculente etc. f\r\ a influen]a negativ procesele de fermenta]ie lactic\. uneori [i cu adaos de 1% sare. `n func]ie de intensitatea fermen]iei lactice. la maturitatea [tiule]ilor.45 UN la 1 kg nutre] murat. borhot de la fabrica de spirt. Se pot conserva dup\ tehnologia `nsiloz\rii porumbului plant\ `ntreag\. pentru desf\[urarea `n bune condi]ii a fermenta]iei lactice. dar tocarea trebuie f\cut\ mai fin (1-2 cm). Tehnologia `nsiloz\rii este asem\n\toare cu cea obi[nuit\ (la rece). tasarea mai puternic\. [i cantitatea de sare necesar\ pentru rumeg\toare. t\i]ei de sfecl\. ~nsilozarea cu adaos de saramur\ prezint\ avantajul c\ asigur\. Se utilizeaz\ melas\ `n concentra]ie de 2%. cu un con]inut de circa 50% umiditate. Hibrizii de porumb din grupele 300 [i 400. Valoarea nutritiv\ este de 0. melas\. se folose[te metoda `nsiloz\rii cu diferi]i aditivi (saramur\.

folosind cantitatea de 30-50 kg t\i]ei la 100 kg coceni toca]i m\runt. folosind 50-60 l la 100 kg cioc\l\i toca]i. Opera]iile tehnologice sunt ca la `nsilozarea cu saramur\.5 cm. ~nsilozarea cocenilor `n amestec cu t\i]ei proaspe]i de sfecl\ sau borhoturi de la fabricile de spirt [i bere. sfecla furajer\. Distribuirea t\i]eilor se poate face `n straturi alternative cu coceni sau prin amestecare cu ace[tia. Grosimea straturilor de coceni se stabile[te `n a[a fel `ncât umiditatea din t\i]ei s\ asigure umectarea corect\ a masei de coceni . d) ~nsilozarea cioc\l\ilor de porumb se poate realiza numai `n amestec cu nutre]uri bogate `n ap\.`n ap\ [i zah\r. fie 238 . cum ar fi t\i]eii de sfecl\ umezi. frunzele [i coletele de la sfecla pentru zah\r. fie cu melas\ `n concentra]ie de 2-4%.. dovlecii [i pepenii furajeri etc. ~n primul caz se `ncepe cu stratul de coceni. fapt ce influen]eaz\ pozitiv fermenta]ia lactic\. iar tasarea se face de fiecare dat\ `naintea distribuirii stratului de t\i]ei. Se pot folosi `n acest scop floarea soarelui [i porumbul sem\nate `n culturi succesive. Se aplic\ `n unit\]ile din apropierea fabricilor de zah\r sau spirt. borhoturile [i melasa. ~nsilozarea cocenilor `n amestec cu nutre]uri verzi sau suculente. Se procedeaz\ la a[ezarea `n straturi alternative a celor dou\ componente. Se recomand\ ad\ugarea cantit\]ii de 100-150 kg nutre]uri verzi sau suculente la 100 kg coceni toca]i la dimensiuni sub 1. Pentru o bun\ `nsilozare se impune m\run]irea cât mai fin\ a cioc\l\ilor (particule cu diametrul sub 5 mm) [i amestecarea acestora. care `mbog\]esc `n acela[i timp [i con]inutul `n glucide fermentescibile. cu tasarea puternic\ a fiec\rui strat.

suficient ca `nsilozarea s\ decurg\ normal. dup\ metoda obi[nuit\. 1 cm [i o tasare puternic\. amestecul se a[eaz\ `n straturi succesive de 40-45 cm grosime [i se taseaz\ ca [i `n cazurile precedente. melas\. dup\ tehnologia `nsiloz\rii cocenilor de porumb.3. Se recolteaz\ când 50% din plante sunt `n faza de `nflorire. dac\ la structura amestecului se adaug\: 0. 5. Tehnologia `nsiloz\rii gramineelor perene cultivate [i a plantelor de pe paji[tile permanente Gramineele perene cultivate au un con]inut ridicat de glucide solubile.5% uree. Valoarea nutritiv\ este de 0. Tehnologia `nsiloz\rii plantelor de floarea soarelui Floarea soarelui face parte din grupa plantelor u[or `nsilozabile [i poate fi `nsilozat\ singur\ sau `n amestec cu plante greu `nsilozabile. Se acord\ o aten]ie deosebit\ izol\rii silozului atât `n timpul matur\rii. 5. `n 239 .2. Pentru o `nsilozare corect\ este necesar\ tocarea la dimensiuni de max. borhoturi lichide etc. Se ob]ine un nutre] cu un con]inut mediu de 0. `n timp ce plantele recoltate de pe paji[tile permanente au `n general un con]inut mai sc\zut `n glucide solubile. Calitatea nutre]ului se va `mbun\t\]i mult.cu t\i]ei sau borhoturi `n p\r]i egale.15-0. 3-5% gozuri. deoarece se degradeaz\ u[or `n contact cu aerul. Dup\ omogenizare.23 UN/kg. 1% sare.20 UN la 1 kg nutre].. cât [i `n timpul folosirii. Capitulele de floarea soarelui se pot `nsiloza prin amestec cu plante verzi. t\râ]e sau 5-10% f\inuri.

. melas\ 2-4%. unde are loc o presare puternic\ [i continu\ pân\ la umplerea silozului. borhot uscat 2-3%. plantele se las\ `n câmp pentru ofilire.5-1%. rezultate mai bune realizându-se prin folosirea acidului formic.u. Folosirea aditivilor permite crearea unui mediu acid necesar desf\[ur\rii normale a proceselor fermentative [i `mbog\]irea substratului nutritiv. mal] de orz uscat 1-1. `n propor]ie de 0.func]ie de compozi]ia floristic\ [i cantit\]ile de `ngr\[\minte minerale cu azot aplicate. fân tocat sau paie tocate. se pot `nsiloza cu rezultate bune fie prin metoda cu umiditate sc\zut\ (prin ofilire). f\inuri de cereale 3-5%. Dintre aditivi furajeri. 3. ob]inându-se semisilozul sau semifânul. se pot folosi: uruieli de porumb. Silozul din plantele de pe paji[ti con]ine 0. `n doz\ de 1 kg/t de nutre] `nsilozat. 50-100 kg/t de furaj `nsilozat. iar furajul ob]inut este greu `nsilozabil. Acestea. ~n cazul `nsiloz\rii cu umiditate sc\zut\. Când `n compozi]ia floristic\ exist\ un procent ridicat de leguminoase sau fertilizarea s-a f\cut cu doze numai de `ngr\[\minte cu azot.5%. con]inutul `n glucide solubile scade sub 10% din s. fie prin folosirea aditivilor.21 UN/t de nutre]. apoi sunt tocate m\runt (2-4 cm) [i transportate la locul de `nsilozare. `n propor]ie de 15-20% din masa furajului `nsilozat. Un interes deosebit prezint\ folosirea aditivului biologic “Lactosil”. 240 . precum [i gramineele din culturile perene cu peste 70% umiditate.5-5 l/t de furaj `nsilozat [i a preparatului “Microacid”. Aditivii chimici au o utilizare redus\ `n produc]ie.

`n propor]ie de 30-50% `n cazul bost\noaselor [i 2025%. `n cazul r\d\cinoaselor. ~nsilozarea se poate realiza prin metoda cu umiditate redus\ sau prin folosirea aditivilor. iarb\ de Sudan etc.). uruieli de porumb sau orz.5. 241 . 1 kg Lactosil la tona de furaj sau 1% preparat “Micoacid”. Pentru ca `nsilozarea s\ decurg\ normal. la o parte leguminoase.4. `n cantitate de 100 l/t.20 UN/kg. foarte bine tasate [i corect izolate de mediul extern. Valoarea nutritiv\ a nutre]ului ob]inut este cuprins\ `ntre 0.5. `n raport de 1-2 p\r]i. sorg. Se `nsilozeaz\ `n condi]ii bune [i prin adaos de t\râ]e. deoarece leguminoasele au un con]inut redus de glucide solubile. `n propor]ie de 10%. Se practic\ `nsilozarea prin amestec cu plante verzi bogate `n glucide (porumb. este necesar ca leguminoasele s\ fie tocate (2-3 cm). Tehnologia `nsiloz\rii leguminoaselor perene Leguminoasele furajere perene se `nsilozeaz\ când condi]iile climatice nu permit preg\tirea fânului.16-0. A[ezarea `n siloz se face `n straturi alternative. floarea soarelui. ap\ melasat\ (format\ din o parte melas\ [i 23 p\r]i ap\). ~nsilozarea cu umiditate redus\ se face ca la plantele de graminee perene. `n cantitate de 30 kg la tona de nutre] verde. 5. f\inuri de cereale. Tehnologia `nsiloz\rii bost\noaselor [i r\d\cinoaselor Lucr\rile constau `n tocarea [i amestecarea cu nutre]uri fibroase sau grosiere bine tocate. Momentul optim de recoltare este la `nceputul `nfloririi.

Acestea au dezavantajul c\ nu permit o presare bun\ a furajului [i pe marginile stivei. Uneori pe marginile laterale ale stivei se cl\desc balo]i de paie. ~n mod obi[nuit. dându-i o form\ paralelipipedic\ sau de trunchi de piramid\. Dup\ tasare. Silozuri de suprafa]\ Acestea pot fi orizontale [i verticale: Silozurile orizontale sunt cele mai r\spândite.`ncepând cu nutre]ul fibros sau grosier. Pierderile de substan]e nutritive la `nsilozare [i calitatea nutre]ului sunt condi]ionate [i de tipurile de siloz utilizate. silozul se cl\de[te sub form\ paralelipipedic\. Tipuri se silozuri ~nsilozarea nutre]urilor se face `n spa]ii special construite sau amenajate.1. iar presarea se face numai peste straturile de nutre] uscat. iar pierderile sunt relativ mari. Silozurile `n form\ de stiv\ sunt cele mai simple silozuri orizontale. 6. fiecare cu mai multe variante. 6. Capacitatea lor este variabil\. fiind practice [i economice [i pot avea caracter permanent sau temporar. 6-12 m l\]ime [i 3-5 m `n\l]ime). 242 . marginile silozului se taie pân\ la nutre]ul bine tasat. Acestea au fost grupate `n trei categorii: silozuri de suprafa]\. dimensiunile depinzând de cantitatea de nutre] ce se `nsilozeaz\ (20-40 m lungime. numite silozuri. cuprins\ `ntre 500-1500 tone. silozuri semi`ngropate [i silozuri `ngropate. `n func]ie de construc]ie.

platforma se construie[te cu dou\ pante: pe linia l\]imii (3-5%) [i longitudinal (1-3%). platforma fiind folosit\ `n alte scopuri. c\r\mid\) sau cu pere]i demontabili.5 40 10 2.5 25 10 2. Pere]ii demontabili mai au avantajul c\ prin distan]a la care sunt monta]i. 1 2 3 4 5 6 7 8 Dimensiunile silozului (m) Lungime L\]ime ~n\l]ime 10 6 2 15 8 2 20 10 2. h=2-2.5 30 10 2.Silozurile platform\ pot fi cu pere]i nedemontabili. La silozurile cu Siloz orizontal tip platform\ pere]ii nedemontabili. piatr\. Dimensiunile silozurilor orizontale tip platform\ Nr.5 (3) m [i pân\ la 40 (50) m lungime.5 Volum (m3) 120 240 500 625 750 875 1000 1200 Capacitate (t) 78 156 325 406 488 569 650 780 243 . crt. capacitatea silozului poate oscila de la un an la altul.5 35 10 2.5 40 12 2. din panouri care se `nl\tur\ dup\ terminarea silozului. Dimensiunile silozurilor platform\ variaz\ `ntre: l=6-12 (15) m. `n func]ie de sursa de furaj [i mijloacele tehnice de care dispunem. construi]i din materiale durabile (beton.

Silozurile verticale (turn) au form\ cilindric\. pl\ci prefabricate. piatr\.. 6. Pere]ii de deasupra solului se confec]ioneaz\ din panori de lemn. Dintre silozurile orizontale. 244 Siloz vertical (turn) . Silozuri semi`ngropate Se construiesc pe terenurile cu apa freatic\ la suficient\ adâncime [i au form\ de tran[ee sau de celule. Au o capacitate de 100-500 tone [i sunt prev\zute `n pere]i cu canale verticale. ~nc\rcarea [i desc\rcarea greutate nutre]ului Sunt se mai face pu]in mecanizat. la care pierderile de substan]e nutritive ajung la peste 30%. tabl\ etc. `n\l]imi de 8-20 m [i sunt construite din beton.2.Silozurile `n form\ de movil\ (gr\mad\) permit tasarea `ntregii mase de furaj. iar pere]ii subsolului din p\mânt b\t\torit. iar tasarea se realizeaz\ prin proprie. r\spândite datorit\ costurilor ridicate. baloturi de paie etc. `ns\ suprafa]a de contact cu aerul este mai mare. cele mai indicate sunt silozurile platform\. c\r\mid\. Se pot folosi `n locul silozurilor de suprafa]\ `n form\ de stiv\ f\r\ pere]i laterali. iar la baz\ cu guri [i bazine de colectare pentru evacuarea excesului de umiditate..

cu pere]ii verticali sau oblici. desc\rcare [i distribuire a furajului `nsilozat. 6. cu 2/3 din `n\l]ime `n sol [i 1/3 la suprafa]\ [i se Siloz semi`ngropat tran[ee utilizeaz\ pentru tip `nsilozarea nutre]urilor valoroase destinate `n special porcinelor.5) m la suprafa]\ [i de 22. Silozuri `ngropate Se pot construi numai pe terenurile cu ap\ freatic\ la o adâncime mai mare de 3-4 m [i au form\ de tran[ee sau gropi. iar capacitatea este de 200-700 t. Silozurile sub form\ de celule au dimensiuni mult mai mici. 5 m l\]ime la baz\. `n special la cele sub form\ de celule. Pere]ii laterali [i baza acestor silozuri se c\ptu[esc cu piatr\. la suprafa]\ 5-6 m. c\r\mid\ sau beton [i partea de la suprafa]\ se face din acela[i material.5 m `n\l]ime. Asemenea silozuri se amplaseaz\ `n apropierea ad\posturilor [i sunt prev\zute cu sisteme mecanizate pentru efectuarea opera]iunilor de `nc\rcare. cu o capacitate de 30-50 tone. Dimensiunile silozurilor tran[ee sunt de 20-30 m lungime. l\]imea la baz\ 4-5 m. c\r\mid\ sau alte materiale. se construiesc numai sub acoperi[uri.~n cazul silozurilor c\ptu[ite `n sol cu piatr\. iar `n\l]imea de 2.5 m `n interiorul tran[eei. pentru reducerea pierderilor. iar pentru evacuarea excesului de ap\ 245 .5-3 m. din care 1-1. Au o capacitate de 50-500 t [i urm\toarele domensiuni: lungimea 10-40 m.3. respectiv 6 (6.

4. pierderile sunt foarte mici. capetele silozului se fac `n pant\ de 450. se matureaz\ `n timp de 30-60 zile. sorg. `ns\ costurile sunt mari datorit\ plasticului utilizat 7. Nutre]ul de `nsilozat se introduce din ma[ina de adunat. Deschiderea silozurilor Siloz individual `n sac de plastic Maturarea silozului. care dup\ umplere este `nchis\ ermetic. respectiv `ncheierea proceselor de fermentare favorabile. Astfel. Pentru u[urarea accesului vehiculelor. precum [i cele din plante ofilite. 246 . alte cereale furajere. tocat [i presat direct `n punga (sacul) de material plastic. Rezult\ un furaj de foarte bun\ calitate. Anaerobioza este asigurat\ de bioxidul de carbon rezultat din procesele de fermenta]ie sau prin procedeul vid\rii. este `n func]ie de natura furajului `nsilozat.se prev\d guri de colectare. Silozuri `n pungi sau saci de plastic individuali {i `n acest caz reu[ita `nsiloz\rii este condi]ionat\ de acelea[i reguli ca `n celelalte sisteme de `nsilozare. 6. silozurile din grosiere se matureaz\ `n circa 60-90 zile de la `nsilozare. Metoda se utilizeaz\ pentru realizarea semisilozului [i semifânului. silozurile din porumb.

. urm\rindu-se o gam\ larg\ de indici. C. Prelevarea probelor pentru aprecierea calit\]ii furajului `nsilozat se face astfel: din silozurile de suprafa]\ orizontale sau din cele `ngropate [i semi`ngropate probele se ridic\ de la nivelul treimii mijlocii din `n\l]imea silozului [i de la o dep\rtare de 70-80 cm de pere]ii laterali. Aprecierea calit\]ii nutre]ului murat se realizeaz\ organoleptic [i prin analize chimice. Probele medii vor avea o greutate de circa 2-3 kg. la adâncimea de 1 m. (1975). Descoperirea unei noi por]iuni din siloz se face numai dup\ consumarea primului strat.Deschiderea silozului se face la un cap\t. structura. recomand\ ca la aprecierea calit\]ii silozului s\ se analizeze urm\toarele `nsu[iri: culoarea. proba se ia de la partea superioar\. tipul de siloz. Murdoch (1980) [i al]i autori. mirosul. dintre care prezint\ importan]\ deosebit\ urm\torii: valoarea nutritiv\ a materialului ce se `nsilozeaz\. cu ajutorul cu]itelor speciale sau cu hârle]ul [i se scoate cantitatea necesar\ animalelor. Se taie pe vertical\ por]iunea descoperit\. Noller C. J. 8. din centru. Calitatea furajului `nsilozat Calitatea silozului depinde de o multitudine de factori. gustul. dup\ care se acoper\ cu folii de material plastic pentru a `mpiedica degradarea nutre]ului. din silozurile turn. metoda de `nsilozare folosit\ etc. Se apreciaz\ 247 . H. valoarea pH. tehnologia aplicat\. con]inutul `n acizi [i raportul dintre ace[tia etc. `ndep\rtându-se materialul cu care a fost acoperit [i eventual nutre]ul degradat.

c\ nutre]ul este de calitate bun\ dac\ are o culoare apropiat\ de aceea a plantelor din care a provenit. cantitatea total\ de acizi `ntre 1.5-2.8-4. un miros pl\cut (de pâine proasp\t\.0-4. Specia PLANTA Faza de dezvoltare Partea din plant\ care se `nsilozeaz\ Factorii tehnologici Factorii climatici COMPOZI}IA MATERIALULUI VEGETAL RECOLTAREA Pierderi la recoltarea direct\ Pierderi prin ofilire SILOZUL Pierderi prin suc scurs Pierderi marginale Pierderi prin fermenta]ie Umiditatea Aerul (O2) Con]inutul `n glucide solubile Capacitatea tampon Dimensiunea toc\turii Temperatura Aditivii CARACTERISTICILE NUTRE}ULUI ~NSILOZAT SILOZ Umiditate >70% pH = 3. La un siloz [i semisiloz de bun\ calitate.5 SEMIFÂN Umiditate 40-60% pH-nu este criteriu NUTRE}UL ~NSILOZAT PREG|TIT PENTRU FURAJARE Factorii care influen]eaz\ calitatea nutre]ului murat 248 .5. con]inutul `n acid lactic trebuie s\ fie cuprins `ntre 6-11% din substan]a uscat\. un gust acri[or-dulceag.5%.8-4. valoarea pH `ntre 3. de mere coapte). acidul acetic maximum 1/3. aromat. iar acidul butiric s\ lipseasc\. o structur\ apropiat\ de cea ini]ial\ a plantelor. din care cel pu]in 2/3 s\ fie acid lactic.2 SEMISILOZ Umiditate 60-70% pH = 4.